You are on page 1of 6

Şcoala contextuală sau Managementul situaţional

Inca din anii ’40 ai secolului XX, Herbert Simon a recunoscut ca trebuie abandonate principiile tradiţionale ale managementului pentru a face loc abordării situaţionale. El susţinea ca principiile clasice nu sunt decât ni te !pro"erbe# si ca teoria ce fundamentea$ă practica manageriala trebuie sa pătrundă dincolo de principii superficiale si simpliste si sa studie$e condiţiile in care sunt aplicabile principii concurente. %bia in &'(( doi teoreticieni americani )*aniel +at$ si ,obert +a-n, care au scris .mpreuna /0-e Social 1s2c-olog2 of 3rgani$ations# 45 1si-ologia sociala a organi$aţiilor6, au oferit o descriere con"ingătoare a a"anta7elor perspecti"ei situaţionale )sau a !sistemelor desc-ise#6 in e8aminarea relaţiilor dintre organi$aţie si mediul sau e8tern. *e i mulţi autori consideră contemporană coala sistemică, un grup de manageri, consultanţi i cercetători ai secolului XXI, au fondat coala conte8tuală care are la ba$ă premisa că nu e8istă /reţeta succesului# .n management, respingând cu fermitate ideea formulării unor principii, metode i te-nici de conducere uni"ersal "alabile. 9coala conte8tuală recomandă fiecărui manager să identifice conte8tul .n care e"oluea$ă firma pe care o conduc i să aleagă acele metode i instrumente sau să respecte acele principii i reguli care sunt adec"ate, compatibile cu situaţia respecti"ă. :u alte cu"inte, să alegi soluţia potri"ită la momentul potri"it, fără a fi tributar unor reguli stricte pe care le recomandă tiinţa managementului. :-iar dacă de e8emplu, un stil de management participati" este recomandat de tiinţa managementului .n defa"oarea unui stil autoritar, adoptarea sa .n orice situaţie nu garantea$ă succesul. ;ntr4un anumit conte8t, un stil de management autoritar poate fi eficient < de e8emplu .n condiţiile .n care anga7aţii unei firme nu4 i asumă responsabilităţi, nu au iniţiati"ă, sunt delăsători i sunt antrenaţi doar de stimulente materiale. ;n conclu$ie, acela i stil de management practicat .n conte8te diferite, poate a"ea consecinţe diametral opuse. *e e8emplu, o anumită structură organi$atorică funcţionea$ă eficient la o anumită firmă dar e uea$ă lamentabil la o alta. Susţinătorii acestei coli au o e8plicaţie logică= rezultatele sunt diferite pentru că sunt contexte diferite.

"alorile psi-osocialului pentru anali$a i soluţionarea problemelor. Bift. 1entru a4 i . %bordarea situaţională . principiile i te-nicile manageriale. — Variabile situaţionale frecvent întâlnite în-practică Mărimea or anizaţiei.ntr4o micro4. %de"ărata abordare conte8tuală este mai integratoare. ci i de influenţele soluţiilor anterioare date problemelor sau de comportamentul u$ual al organi$aţiei. Te!nolo ia. de e8emplu. 1rin natura sa. teoria managementului nu trebuie să fie a"ocatul unei ?singure i celei mai bune căi? de urmat . sunt pre$entate patru din cele mai frec"ent . >u este sarcina tiinţei să prescrie ceea ce trebuie făcut . . practica managerială cere ca managerii să aibă . nici o singură soluţie pentru amândouă. mai dificil de asigurat. . @4.n "edere realităţile situaţiei date atunci când aplică teoria. prin urmare. structura organi$atorică a unei corporaţii cu @000 de salariaţi. 0eoreticienii conte8tualului folosesc principiile colii clasice.1.ncepe cu o anali$ă a problemei.n timp.&. obiecti"e etc. A.Edition. In tabelul &. >eC DorE. >umărul de salariaţi dintr4o organi$aţie. *e e8emplu.n management este logică intuiti"ă. e"aluarea cursului posibil al acţiunilor disponibile i a consecinţelor fiecărei acţiuni. 1rentice Hall. conceptele cantitati"e i "i$iunea sistemică. bun la toate utili$ările. care de"ine mai comple8ă. &''(.n fiecare situaţie. %bordarea conte8tuală . de situaţie. 0eoria managementului situational ţine seama nu numai de conte8tul dat. Se caută cea mai bună cale de soluţionare a fiecărei situaţii sau probleme. apar tot mai multe probleme de coordonare. 4 este puţin probabil că s4ar găsi principii uni"ersal aplicabile.0eoria managementului conte8tual sau situational se concentrea$ă asupra faptului că acti"ităţile practice ale managerilor depind de un ansamblu de circumstanţe date. mecanica nu4i spune inginerului cum să conceapă un singur instrument perfect. in"entarierea circumstanţelor dominante . de "ariantele sale.n toate situaţiile.n acest sens. pag. :re te dimensiunea organi$aţiei.ndeplini obiecti"ele. deci de conte8t. . ca indicator al mărimii 4 influenţea$ă substanţial acţiunile managerilor.obbins. :oulter 4 /Aanagement?. a a cum. probabil că nu "a fi eficientă . organi$aţiile folosesc te-nologii care 1 S.ntâlnite "ariabile situaţionale&. >u e8istă două situaţii perfect identice i.ntr4o situaţie dată. 3dată ce organi$aţiile sunt diferite 4 ca mărime. Tabelul 1. care ar putea funcţiona .ntreprindere.

n timp ce. . predictibil. toleranţă la ambiguitate i e8perienţă. %cestea i alte deosebiri indi"iduale sunt deosebit de importante atunci când managerii aleg metodele de moti"are. calm si curtoa$ie in raporturile cu subordonaţii5 critica subalternilor se face fara asistenta. te-nologice. aflat sub influenţa sc-imbărilor rapide. iar lauda si mulţumirile se aduc in public5  recurgerea la autoritate si sancţiuni doar după epui$area celorlalte metode de influenta5  stimulaţi iniţiati"a si creati"itatea subordonaţilor. stilurile de lideriat.ntr4un mediu impredictibil. poate fi absolut nepotri"it . 1eter *ruEer considera ca "ariabila fundamentala de care trebuie sa tina cont practica manageriala este relaţia managerilor cu subalternii.asigură transformarea input4urilor . 0e-nologiile rutiniere cer structuri organi$atorice. autonomie. :u cât te-nologia folosită presupune acti"ităţi repetiti"e cu atât structura "a a"ea un caracter mecanicist. socio4culturale i economice influenţea$ă procesul de management. >i"elul de incertitudine pro"ocată de sc-imbările politice. $eosebirile individuale. structurile eficiente sunt cele organice. 1eter *ruEer 7alonea$ă câte"a reguli de comportament menite sa armoni$e$e aceste relaţii=     atenţie la critici si propuneri de raţionali$are5 respectarea propunerilor c-iar si atunci când sunt incorecte sau absurde5 răbdare. . :aracteristici si orientări ale managementului modern )actual6 . stiluri lideriale i sisteme de control diferite de cele cerute de te-nologiile non4rutiniere sau de inginerie.n ca$ul te-nologiilor nonrutiniare. In momentul de fata teoreticienii sunt de acord ca mediul este una din "ariabilele situaţionale care influenţea$ă forma structurii organi$aţiei si managementul acesteia.nsă sunt cel mai frec"ent folosite i oferă posibilitatea să se . "ncertitudinea mediului încon#urător. proiectarea posturilor i sarcinilor etc.nţeleagă ce repre$intă managementul situational. Indi"i$ii se deosebesc unii de alţii prin dorinţele lor de de$"oltare.n output4uri. :eea ce funcţionea$ă bine este eficient . %u fost identificate mai mult de o sută de "ariabile5 acestea patru .ntr4un mediu stabil.

te-nici si instrumente manageriale din domeniul acti"ităţii industriale in toate celelalte domenii ale "ieţii si .*omeniul managementului. @. principii. &aracterul previzional Hn rol determinant in e"oluţia oricărei organi$aţii . &re'terea dinamismului mana erial 4 aceasta este determinata de cre terea frec"entei sc-imbărilor. adică intre subsistemele acesteia. Hn e8emplu repre$entati" este modelul de cre tere propus de I. 1re"i$iunea cre terii organi$aţionale se ba$ea$ă pe modele de cre tere. 1otri"it acestei "i$iuni. 4. Viziunea lobala% inte ratoare% de rezolvare a problemelor. adică sa asigure reali$area obiecti"elor generale ale organi$aţiei. pe care le adaptea$ă si utili$ea$ă potri"it ne"oilor specifice ale conducerii comple8elor socio4 economice.l are strategia de de$"oltare prin care se definesc direcţiile de e"oluţie "iitoare si principalele obiecti"e de atins. )niversalitatea mana ementului %re loc permanent un transfer de concepte. o finalitate. F. (ccentuarea caracterului finalist al acţiunilor mana eriale 4 toate domeniile manageriale trebuie sa aibă. logic. respecti" intre acti"ităţile si compartimentele sale5 intre organi$aţie si mediul sau e8tern. "nterdisciplinaritatea Aanagementul este domeniul care absoarbe continuu elemente noi din alte tiinţe. G. ma7oritatea acestora re$ultând din analogii făcute cu legităţile biologice ale de$"oltării organismelor "ii. Jippit )&'('6 care considera ca e"oluţia oricărei organi$aţii se face prin parcurgerea succesi"a a stadiilor de na tere. tinereţe si maturitate. (. de ma8im interes si prima importanta in societatea moderna pre$intă următoarele trasatori definitorii si orientări de perspecti"a= &. integrarea in re$ol"area problemelor manageriale trebuie reali$ata pe doua planuri= intraorgani$aţie.

astfel ca elita manageriala a "iitorului "a pro"eni din colile recunoscute de business. *rofesionalizarea funcţiei de mana er E8ista numeroase scoli. managementul constituie principalul !animator# al de$"oltării economice. de instruire a cadrelor de conducere. management in construcţii. educaţional. pe condiţiile de de$"oltare a acesteia5 L managementul constituie principalul factor de sporire a eficientei acti"ităţii desfă urate5 L ca o consecinţa logica.acti"ităţii umane. al asigurărilor. management bancar. financiar. afirmându4se in toate domeniile economice si sociale5 L de$"oltarea spiritului de ino"are 4 este o trăsătura esenţiala a managementului modern5 L managementul este orientat spre sporirea continua a producti"ităţii muncii intelectuale si fi$ice5 L managementul se grefea$ă pe tradiţiile culturale. Irupa = & . afirmaţie susţinuta cu argumentul e8istentei unor tari sărace in resurse materiale dar puternic de$"oltate economic. centre etc. K. instituţii. *rucEer nume te !noile postulate ale managementului# si anume= L managementul este general. astfel ca se "orbe te curent de management agrar. Hni"ersitatea Mala-ia Bacultatea de Stiinte Economice Speciali$are = AarEeting %n = II. :alitatea esenţiala actuala si de perspecti"a a managementului este sugesti" definita de ceea ce 1. sociale si politice ale fiecărei tari. etc.

A%>%IEAE>0 < 9colile managementului )Aanagementul situaţional6 Student = :apraru Aonica 4 %ndreea .