You are on page 1of 6
DEPRESIA ŞI MANIA au existat oameni de înaltă performanţă cu înclinaţie spre depresie: Martin Luther, Hemingway, Alexandru Macedon, Mihai minescu, !eorge "ălinescu etc# înclinarea spre polul $ conferă o mare putere de creaţie# în lume există aprox %&'''&''' de sinucideri pe an, din care (''&''' sunt depresi)i# doar * din depresi)i sunt diagnosticaţi +i doar * din ace+tia sunt trataţi corespun,ător# Hipocrate menţionea,ă termenul de melancolie# tot în această perioadă e menţionat +i termenul de manie# Alternarea depresiei cu mania-tul.urarea sau psiho,a maniaco-depresi)ă# depresiile endogene sunt cele apărute fără nici un moti)# dpd) clinic o stare depresi)ă poate apărea moti)at sau nemoti)at# .rusc / pl0nge fără moti), se )ăicăre+te, acu,ă sen,aţii neplăcute, se simte rău toată ,iua1 sau insiduos /.olna)ul e tot mai sla. +i mai lent, )ocea de)ine 2oasă, a.ia +optită1 # alteori de.utul +ochea,ă /de ex refu,ă un premiu pe care îl consideră nemeritat1# maniacalul, în schim., se tre,e+te .rusc optimist, totul e posi.il pt el, e glumeţ, pus pe fapte mari, dar fără .a,ă logică# aceste .oli e)oluea,ă episodic# sunt contagioase: depresi)ul te deprimă, maniacul te tre,e+te# - - I Depresia pisodul depresi) ma2or : - e forma cea mai comună# - depresi)ul : cu umerii aplecaţi, fără idei, uneori pl0nge fără moti)# - pierderea capacităţii de a se .ucura# - apar tul.urări de tip .iologic# se tre,e+te la oră fixă, cu %-3 ore dupa ora '':''# uneori doarme 4-%' ore pe ,i +i afirmă că n-a dormit deloc# starea de o.oseală e mai intensă la tre,ire dec0t la culcare# - alteori e in)ersat ritmul# - apar tul.urări de apetit: lipsa poftei de m0ncare sau .ulimie, tul.urări de tran,it: constipaţie sau scaune frec)ente# - lipsă de energie, scăderea li.idoului# - hipoprosexie/nu se poate concentra1# - hipermne,ia e)enimentelor negati)e/î+i aduce aminte cu lux de amănunte doar e)enimentele negati)e1 - apar tul. de g0ndire, autopercepţia e umilă, percepţia asupra realităţii e negati)ă, )iitorul e fără nici o perspecti)ă# referitor la trecut se autodipreţuie+te, referitor 1 - la pre,ent se autoculpa.ili,ea,ă, iar )iitorul îl percepe fără speranţă# nimic din 2urul lui nu îl în)esele+te, g0ndirea lui e at0t de deformată înc0t orice i s-ar spune, el demonstrea,ă că totul e negati)# inhi.iţie motorie# pisodul depresi) melancolic : - domină inhi.iţia psihomotorie, îi e greu să se mi+te, să g0ndească# pisoadele depresi)e cronice : - peste 3 ani de ,ile# - duc la tul.urări de g0ndire /sindrom "otard-stare de delir în care pacientul crede că a murit sau că o parte a corpului său a putre,it1, de negaţie +i de culpa.ilitate /de genul: )a trăi )e+nic să plătească toate păcatele1 pisodul depresi) mascat : - există doar tul.urări organice/dureri precordiale, cefalee, tul. gastrice, intestinale1, modificări de ordin )egetati)/suferă sistemul noradrenergic1 pisoade depresi)e atipice: - g0ndire micromanică cu g0ndire paranoidă/e urmărit ca să fie pedepsit1# 5epresia de ordin psihogen /episodul distimic, ne)ro,a depresi)ă, neurastenia1: - după o mare psihotraumă, suferinţă afecti)ă, după epui,are# pe primul plan sunt trăirile legate de e)enimentul cau,ator, apoi răm0n trăirile# e o tul.urare distimică, o stare ne)rotică# dacă durea,ă peste 3 ani +i se cronici,ea,ă, ca,ul răm0ne cu o )ulnera.ilitate crescută# - pacientul nu +i-a pierdut în totalitate capacitatea de a se .ucura, răm0ne reacti)# 6tări secundare unor medicamente /depresii secundare, episodul depresi) limitrof1: - femeile care iau anticoncepţionale/estrogenii sunt antagoni+ti su.stanţelor cu rol în transportul serotoninei1, .eta.locante, .en,odia,epine, tranchili,ante# Alte cau,e de depresie: - A7"urile 8m ales cele mici, care nu dau semne organice, dau doar stări depresi)e# - 9umorile cere.rale, în funcţie de locali,are# 2 II Mania pisodul maniacal : - a.ordea,ă pe oricine, are un lim.a2 necaracteristic, poate fi )ulgar# - e opusul depresi)ului# - )eselie contagioasă# plin de entu,iasm +i .ună-dispo,iţie# - poate trece extrem de repede de la fericire la m0nie# poate aluneca rapid într-o stare de furor maniacal, o stare de furie +i agitaţie f accentuată# - are o energie inepui,a.ilă, poate să nu doarmă săptăm0ni# - apetitul poate fi crescut sau,m ales, scă,ut# - poate apărea un apetit crescut pt .ăuturi alcoolice /de+i nu consumă alcool în mod o.i+nuit1# - cre+terea li.idoului# - ideile i se succed cu rapiditate# - atenţie spontană f accentuată, dar nu se poate concentra, atenţia e insta.ilă# - are o capacitate de e)ocare imposi.ilă înaintea episodului maniacal# - se lansea,ă în tot felul de afaceri, încurcături, relaţii extracon2ugale# - g0ndirea e ruptă de realitate# - e foarte optimist, cu autostima crescută# - instalarea poate fi insiduoasă# - pot fi oameni de mare capacitate intelectuală creati)ă# 6indromul hipomaniacal : - simptome ca în manie, dar de o intensitate mai redusă# - apar schim.ări discrete, e )esel, optimist, de)ine de,inhi.at, imprudent-dar imprudenţa nu e la intensitatea maniacalului# - optimism patologic# - energie inepui,a.ilă# - consum de alcool, droguri# "0nd există doar episoade depresi)e -tul.urarea depresi)ă recurentă /.oală unipolară1# un episod depresi) de tip unipolar durea,ă 4-%3 luni# c0nd trece, trece fără urmă, ca +i c0nd nu ar fi fost /e)oluţia naturală1# medicamentele suspendă simptomele# cam :'; din ca,uri au doar un prim episod# minim un episod maniacal $ minim unul depresi)-.oală .ipolară < minim un episod hipomaniacal$ minim unul depresi)- .oală .ipolară << 3 pisoadele depresi)e +i maniacale se succed unele după altele, de o.icei cu durată fixă +i sunt dificil de tratat# su. tratament antidepresi) poate trece în manie# din manie nu trece în depresie su. tratament# =t diagnostic trăirile tre.uie sa ai.ă o durată de cel puţin o săptăm0nă# xistă medicam ce pot genera manie: corti,onice, extracte tiroidiene# 5iagnosticul diferenţial : - cu tul.urarea schi,oafecti)ă în care simptomele sunt di)ergente +i care nu se remite niciodată /în tul. .ipolară toate simptomele sunt con)ergente, remisia e totală, poate să reapară un episod după 3' de ani1 - cu tul.urările anxioase: c0nd au e)oluţie mai de durată depresiile se complică cu anxietate/:'; din depresi)i de,)oltă tul. mixte depresi)-anxioase1# pt diag&diferenţial luăm în calcul care a apărut prima/anxietatea sau depresia1- se poate face pro.a terapeutică cu adm de .en,odia,epine sau de antidepresi)e# - cu cri,a adolescentină : depresia se poate manifesta doar ca o necesitate afecti)ă sau angrenare în grupuri de prieteni# - cu 5> ul, datorită hiperglicemiei# - depresi)ii de)in impotenţi pe durata episodului depresi)# "omplicaţiile : - de ordin profesional-depresi)ul nu are randament profesional, iar maniacalii fac totul praf# - riscul ma2or e sinuciderea# =re)alenţa : - :-%' ; din .ăr.aţi +i %'-3' ; din femei au pro.leme de ordin afecti)# - rata cea m crescută e în r0ndul protestanţilor# - componenta culturală e extrem de importantă# - datorită sinuciderii, în ca,ul episodului depresi) ma2or, acesta e cau,a nr % de deces# - reacţiile de doliu, dacă durea,ă peste ? săptăm0ni semnifică .oală, în fcţie de )ulnera.ilitatea persoanei respecti)e# %@? din ei se simt )ino)aţi, %@: delirea,ăacu,ă pe cine)a de moartea cui)a# =atogenie : - dpd) patogenetic există o contri.uţie genetică# la mono,igoţi concordanţa în tul. .ipolare e de AB;, la di,igoţi de 3?;, la )eri+ori de %3;# 4 - - - - - gena responsa.ilă /genă importantă în meta.olismul dopaminei1 e situată în apropierea genei insulinei, pe acela+i cromo,om# statistic există 3 .iotipuri predispuse la tul. afecti)e: tipul .re)elin/.a,inul mai 2os dec0t umerii c0nd stă în C la.e1 +i tipul picnic /trunchi gros +i mem.re su.ţiri# leptosomul e mai predispus la schi,ofrenie1# există e)idenţe de neurode,)oltare# ne na+tem cu frica, furia, empatia# moartea unui părinte cre+te riscul de apariţie a depresiei +i suicidului# e)idenţele de ordin neurochimic: există depresi)i cu serotonină crescută +i noradrenalină scă,ută sau in)ers# inhi.itorii selecti)i ai recaptării serotoninei inhi.ă en,ima care degradea,ă serotonina, serotonina răm0n0nd mai mult timp în fantă# inhi. recaptării noradrenalinei agenţi care accelerea,ă recaptarea: există .olna)i care nu răspund dec0t la ace+tia sau numai la agenţi care acţ at0t asupra sistemului adrenergic c0t +i asupra celui dopaminergic# există3 steroi,i direct responsa.ili de starea timică# ace+tia cresc +i efectul antipsihotic la psihotici# în aceste tul.urări e esenţială )ite,a de conducere a neuronilor# în manie se adm litiu care împiedică Da să intre +i E să iasă +i scade astfel excita.ilitatea# la ie+irea din episod pot sa apară edeme masi)e datorate tul. electrolitice care apar# testul la dexameta,onă /în mod normal, corti,olemia ar tre.ui să se reducă cu peste :'; dupa administrarea dexameta,onei# corti,olul seric este, la ora B a&m, su. : mg@dl1: pt distingerea depresiilor secundare/e negati), scade corti,olul1 de cele endogene/e $, nu scade corti,olul1# testul de eli.erare de hormoni tiroidieni după adm de tireostimulant# .ioritmurile: există ca,uri de depresii care apar numai iarna în ,onele temperate sau nordice# lumina e principalul stimulent al epifi,ei, care reglea,ă ritmul somn)eghe +i face legătura între noi +i mediu# lumina produce serotonină /ana.olică1 , iar întunericul 8melatonină/producţia ei e inhi.ată de lumină# cata.olică1 # epifi,a produce melatonina noaptea# ,iua se sinteti, serotonină# în general tul. afecti)e sunt dependente de mediul încon2urător, sunt se,oniere# depresiile unipolare-de )ară +i de iarnă# depresiile .ipolare-de primă)ară +i de toamnă# - 9erapia : se sta.ile+te dacă poate +i tratat acasă sau tre.uie internat# 5 - se caută ideaţia suicidară# depresi)ii sunt cei mai corecţi dintre oameni, î+i anunţă medicul de intenţia suicidară# se face planul terapeutic: × inhi.itori specif ai recaptării serotoninei# FLUOXETINA C'mg@,i, PAROXETINA C' mg@,i, FLG7HIAM