You are on page 1of 1

Problema care se pune cu acuitate este dacă ţara noastră a regăsit valorile modernităţii, inclusiv sub aspect antropologic

şi educativ, dacă prin urmare a regăsit idealul educativ al acesteia, subsumat conceptuluiuniversal de cetăţean. În opinia noastră, din punct de vedere programatic,acest lucru s-a petrecut încă de la Declaraţia C.F.S.N. din 22 decembrie1989 şi a fost consacrat prin Constituţia României din 1991. Din punctul devedere strict circumscris al idealului educativ, dincolo de unele imperfecţiuni ale sale, Legea învăţămîntului din ţara noastră procedează corect, realizînd racordul ideatic la modernitate: „Idealul educaţional alşcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă aindividualităţii umane, în formarea personalităţii autonome creative”. Regăsim, fără îndoială, în această formulareidealul educativ al modernităţii, cetăţeanul liber şi, tocmai din acest motiv, responsabil,dedicat auto-desăvârşirii sale într-un sistem de educaţie menit să-i satisfacăaptitudinile, interesele şi aşteptările. La modul ideatic, problema este decirezolvată, ar mai trebui ca şi sistemul educativ din România, aflat într-oreformă fără sfîrşit, cu resurse la limita supravieţuirii, să se sincronizezeîntrutotul cu propriile sale exigenţe ideatice ş i ideale.