R

o
m
â
n
i
a

l
i
t
e
r
a
r
\
n
r
.


5
1
-
5
2
/

2
8

d
e
c
e
m
b
r
i
e


2
0
0
7


L
a 12 aprilie 1948 este arestat de
la domiciliu de c\tre organele
Siguran]ei generale [i
`ncarcerat la Rahova.
d o c u m e n t
espre Petre }u]ea s-a rostit, `n orice timpuri, de
c\tre contemporani, prieteni sau du[mani, informatori
sau anchetatori ai poli]iei politice, cuvântul „geniu”.
S-a vorbit ca despre un legiuitor al economiei
na]ionale [i `n anii ^40, tot ca despre un geniu se
exprima `n pledoaria sa Petre Pandrea `n anii
^50 când Petre }u]ea intra `n [irul martirilor temni]elor
comuniste; un geniu `l socoteau [i contemporanii lui de dup\
1964 [i pân\ la moarte, când fractura destinului s\u `l obligase
la schimbarea brusc\ a legiuitorului cu studii `nalte de drept
[i specializ\ri `n economie, `n filozoful orator ce umbla
neobosit adunând `n jurul s\u tineri c\rora le vorbea despre
libertate [i demnitate tran[ând cu obstina]ie problema
comunismului privit, pân\ la urm\, ca o boal\ inoculat\,
ucig\toare.
Pentru cei ce nu l-au cunoscut sau, poate, au auzit
prea pu]in despre el, deschid documentarul cu datele cele
mai importante scoase din declara]ia scris\ de mâna sa la
6 aprilie 1960, declara]ie aflat\ la fila 48 a Dosarului
I[nformativ] 149821, volumul I din Arhiva CNSAS, când
era internat politic `n lag\rul de la Ocnele Mari. Acest Dosar
I[nformativ] `nsumeaz\ 20 de volume.
Absolvent `n 1929 al Universit\]ii din Cluj – Facultatea
de Drept, doctor `n Drept la 27 de ani, `n timpul doctoratului
`[i `ncepe activitatea jurnalistic\ devenind colaborator al
ziarului tineretului na]ional ]\r\nesc al\turi de Bazil
Gruia. Practic\ avocatura doar un an `n jude]ul Hunedoara,
pentru ca `n 1932 s\ `ntemeieze `mpreun\ cu Mircea Grigorescu
[i Petre Pandrea revista „St`nga”din care apar numai câteva
numere.
Anul 1933 este anul decisiv pentru cariera de economist
a lui }u]ea. Este trimis la Lega]ia Român\ din Berlin ca
ajutor al consilierului economic, unde va r\mâne pân\ `n
1935. Rechemat `n Ministerul Economiei Na]ionale, centrala
Industrie [i Comer], func]ioneaz\ aici pân\ la data
arest\rii – 12 aprilie 1948. De[i doctor `n Drept, se specializeaz\
`n economie, conform voca]iei sale reale.
~n 1940, luna noiembrie, pleac\ la Moscova, ca negociator
al unor acorduri economice, unde r\mâne pân\ `n 1941.
Dup\ `ntoarcerea din URSS, func]ioneaz\ ca director `n
Ministerul Industriei [i Comer]ului pân\ la 23 august 1944.
Pân\ la data arest\rii sale r\mâne `n minister cu urm\toarele
func]ii: director `n Ministerul Economiei Na]ionale, Direc]ia
~ncuraj\rii Exportului, func]ionar `n Direc]ia Studii [i
Documentare, pentru ca `n final s\ lucreze `n Direc]ia
Acorduri. M\ opresc la acest episod important pentru
cunoa[terea personalit\]ii lui Petre }u]ea. Este vorba despre
un document aflat la fila 1a dosarului de urm\rire informativ\:
„Referat al Serviciului II/ Biroul 2 din 4.04.1948 – Direc]iunea
General\ a Siguran]ei Statului – Dosar 58035 ind[ividual]-
~n prezent Petre Pandrea nu activeaz\ politice[te p\strându-
se `ntr-o rezerv\ total\ [i ostil\ fa]\ de munca sindical\ [i
politic\ a salaria]ilor ministerului Industriei [i Comer]ului.
De la instalarea la conducerea ministerului a D-lui Gheorghe
Gheorghiu Dej, Petre }u]ea a fost ]inut la o parte, ne`ncredin]ându-
i-se lucr\ri importante sau [de] confiden]ialitate. ~n eviden]ele
personalului, Petre }u]ea figureaz\ pe lista alc\tuit\ `n ianuarie
1948 de c\tre sindicat, pentru lista de epura]ie a aparatului
de Stat.”
~ndep\rtarea lui Petre }u]ea din structurile Ministerului
Economiei Na]ionale se `ncerca `nc\ din 20 februarie
1948 când, paradoxal, Direc]iunea general\ a Siguran]ei
Statului emite un Referat din care reiese interven]ia acesteia
pe lâng\ organele de conducere ale Ministerului Economiei
Na]ionale pentru evitarea epur\rii lui Petre }u]ea – probabil
`n vederea supravegherii lui la locul de munc\ - dar [i datorit\
calit\]ilor excep]ionale ale `naltului func]ionar de stat:
„Ne`ncadrându-se actualului regim [Petre }u]ea] nu este
`ntrebuin]at la lucr\ri prea secrete [i este propus de organele
acestui minister pentru comprimare. Luându-se contact
cu organele `n cauz\ ale Ministerului Economiei Na]ionale,
s-a stabilit s\ nu se treac\ la `ndep\rtarea acestuia din serviciu
pentru moment.”
~n felul acesta Petre }u]ea mai r\mâne `n Ministerul
Economiei Na]ionale câteva luni ale anului 1948, retrogradat
din func]ia de director `n aceea de simplu func]ionar.
Implacabil, `ns\, intervine fractura destinului. La 12
aprilie 1948 este arestat de la domiciliu de c\tre organele
Siguran]ei generale [i `ncarcerat la Rahova `n arestul Siguran]ei,
(ce devenea Securitatea Statului `n august 1948), unde
este anchetat [i re]inut pân\ `n 2 iulie 1948, dat\ la care,
transferat la S[erviciul] S[pecial] [de] I[nforma]ii],
r\mâne pân\ la 18 iulie 1948 când este readus `n arestul din
Rahova de unde, transportat `n septembrie 1948 la Ministerul
de Interne este anchetat [i re]inut de c\tre organele Siguran]ei
generale pân\ la 10 noiembrie 1948 când va fi depus la
penitenciarul Jilava. Pe 23 aprilie 1949 este ridicat [i internat
`n lag\rul de la Ocnele Mari.
~n 1953 Petre }u]ea era pus `n liberatate. Avea s\ declare
mai târziu `ntr-o „Declara]ie” luat\ la Securitate `n
leg\tur\ cu o serie de manuscrise confiscate: „Nu cunosc
care au fost motivele acestei intern\ri `n lag\r [la Ocnele
Mari], b\nuind doar faptul c\ am fost de dreapta pân\ `n
1944” (Dosar I/49821/ vol. 7, fila 139, ACNSAS).
~n 1956 Petre }u]ea este din nou arestat, judecat [i
condamnat la 18 ani munc\ silnic\. Citim „Sentin]a nr. 241
din 20 decembrie 1957 (a Tribunalului Militar al Regiunii
a II-a Militar\ - colegiul de Fond – Dosar 2828/ 957), la fila
201 a volumului 7 al dosarului de urm\rire informativ\:
„Petre }u]ea este judecat, arestat preventiv (de la 22 decembrie
1956, trimis `n judecat\ pentru crim\ de uneltire contra
ordinei sociale.” La fila 204 –Hot\rârea: „Tribunalul `n
numele poporului hot\r\[te [...] cu unanimitate de voturi,
condamn\ pe }u]ea Petre la 10 (zece) ani `nchisoare corec]ional\
[i 5 (cinci) ani interdic]ie corec]ional\ pentru uneltire contra
ordinei sociale.”
Dosarul I 149821 ACNSAS, vol. I. Fila 44 reflect\
influen]a iradiant\ a lui Petre }u]ea asupra oric\rui tip de
interlocutor, mai cu seam\ când se implic\, tran[ant `n
probleme de stat. Documentul este o relatare nesemnat\ [i
se intituleaz\ „Dr. Petre }u]ea negociator economic al
României la Moscova, Berlin [i Budapesta”. Suntem pu[i
`n tem\ cu o discu]ie de la Restaurantul „Modern” dintre
doi negociatori economici, unul german [i cel\lalt maghiar,
„intelectuali de mare clas\”, dornici s\ cunoasc\ intelectuali
români. Cei doi evoc\ elogios interven]iile str\lucit-intimidante
pe teme economice [i nu numai ale lui Petre }u]ea: „S\ nu
v\ mira]i. ~n actualul moment istoric Germania este o colonie
a României. A]i `nceput un r\zboi imprudent pe dou\ fronturi.
Ce v-a]i face f\r\ petrolul [i grânele noastre? ~n calitatea
mea de delegat patriot v-am prins la strâmtoare, am
dreptul s\ v\ impun condi]iuni feniciene. V\ pun cizma mea
pe mas\. Pl\ti]i, altfel nu dau.”
De altfel, fragmente `ntregitoare ale portretului lui Petre
}u]ea alc\tuit de Petre Pandrea ca avocat al ap\r\rii celui ce
devenise de]inut politic odat\ cu instaurarea comunismului
`n România g\sim `n acest volum I: „Ce este Dr. Petre }u]ea?
Un filosof aproape genial care se ocup\ dup\ pilda lui Socrate
(cunoa[te perfect filosofia Eladei) [i de treburile cet\]ii, `n
mod dezinteresat [i f\r\ a râvni sau vâna demnit\]i sau
onoruri ca politicienii sordizi. }u]ea are perspectiv\ european\
[i istoric\. [...] Pân\ azi, via]a lui este curat\ ca cristalul. (Fila
23)
Inocen]a lui Petre Pandrea care spera s\-i `nduplece
pe c\l\ii comuni[ti se reflect\ `n fragmentele textului aflat
la fila 42 a volumului I din dosarul informativ: „Având `n
vedere capacitatea intelectual\ excep]ional\ [i preg\tirea
european\ a acestui filosof, fecior de ]\ran [i proletar intelectual,
deci un bun, o valoare, a poporului nostru, de la care putem
a[tepta o mare carte, acum când se afl\ `n pragul maturit\]ii,
dup\ ce a terminat efervescentele [i c\ut\rile de sine ale
tinere]ii, `mi `ng\dui s\ dau urm\toarele sugestii anchetatorilor
no[tri:
1. un proces politic cu Petre }u]ea ar fi o copil\rie a
acuz\rii fiindc\ nu pot exista elemente, fapte, inten]ii,
organizare, `n afar\ de tr\nc\neli gre[it auzite [i `n]elese
de informatori incul]i [i zelo[i, o condamnare a lui echivalând
cu uciderea acestui temperament hipernervos [i a unei filosofii
precare, ca la to]i filosofii de ocazie.
2. tratament de favoare `n penitenciar cum se cuvine
pentru poe]i [i filosofi, adic\ aer, plus de hran\ cam insuficient\,
c\r]i de lectur\ pentru narcotizarea nervilor, du[uri reci dese,
polite]e extrem\.
3. domiciliu for]at la casa p\rinteasc\, lâng\ b\trâna
sa mam\ [i la surori (neavând familie ca to]i filosofii) `n
comuna Boteni, jude]ul Muscel.
Avocat Petre Pandrea”.
Petre }u]ea a fost o con[tiin]\ implicat\ `n destinul
na]iunii, a gândit efervescent [i constructiv pân\ `n ultima
clip\ a vie]ii sale, conturându-[i, prin alocu]iunile sale, un
autoportret l\untric demn de aducere aminte, alc\tuit din
fragmente tulbur\toare prin veridicitatea lor: „Cine [i ce
poate `mpiedica o conducere luminat\ [i dârz\ s\ civilizeze
complet litoralul M\rii Negre a[a ca pa[ii no[tri s\
coboare pe trepte de marmur\ spre mare? Care sunt obstacolele
de ne`nvins puse `n calea realiz\rii unei puternice industrii
de nivelul celei mai avansate din lume sau `n calea dezvolt\rii
unei agriculturi care prin cantit\]i [i calit\]i s\ poat\ concura
pe cea mai bine organizat\ [i utilat\? [...] Un Stat na]ional
se des\vâr[e[te l\untric pentru a putea privi `ncrez\tori `n
afar\. Via]a româneasc\ se desf\[oar\ `n spa]iul românesc,
via]a Statului Românilor trebuie s\ se desf\[oare peste
frontierele acestui spa]iu, dac\ vrem s\ poarte titlul de Stat.”
(fila 3, volum 3, Dosar I 149821 ACNSAS).
Volumul 7 al dosarului de care ne ocup\m, cuprinde
documente ale urm\ririi informative a lui Petre }u]ea din
anii de dup\ eliberarea sa din deten]ia politic\. Petre }u]ea
este prins acum `ntr-o alt\ form\ de privare de libertate,
aceea a urm\ririi lui continue, cu ochiul vigilent al Securit\]ii
pironit `n ceaf\ ca o arm\. Pentru o mai logic\ urm\rire a
evenimentelor, le vom cerceta `n ordine cronologic\ [i nu
`n ordinea a[ez\rii lor `n dosar. De asemenea, pentru
sistematizarea informa]iilor din documente vom proceda la
clasificarea, pe cât este posibil, a ac]iunilor Securit\]ii `n
cazul Petre }u]ea ca obiectiv. Ele ar fi urm\toarele:
- limitarea anturajului;
- izolarea obiectivului;
- compromiterea obiectivului;
- curmarea rela]iilor obiectivului;
- alc\tuirea unei vaste re]ele informative;
- dirijarea re]elei informative prin filaj [i prin
T[ehnica] O[perativ\];
- contact\ri pentru influen]are [i avertizare a celor din
anturajul obiectivului;
- cercetarea obiectivului pân\ `n cele mai mici am\nunte
ale vie]ii acestuia;
- compromiterea celor mai apropia]i colaboratori ai
obiectivului;
- anchet\ri periodice ale obiectivului la Securitate, `n
cadrul c\rora au loc [i avertiz\ri repetate;
- perchezi]ii domiciliare;
- control [i confiscare a lucr\rilor personale aflate la
domiciliul obiectivului;
- preconizarea urm\ririi penale a obiectivului;
- preconizarea interven]iei asupra mijloacelor de subzisten]\
ale obiectivului (verificarea autenticit\]ii actelor [i eventuala
interven]ie `n acordarea `n continuare a pensiei de la Uniunea
Scriitorilor);
- preconizarea efectu\rii unei expertize medico-psihiatrice
(care de obicei se solda cu o internare bazat\ pe un diagnostic
fals precum [i eventualitatea unui tratament aplicat `n vederea
anihil\rii victimei).
~n prim\vara lui 1968, lui Petre }u]ea i se `ntocme[te
o „fi[\ personal\” (`n cadrul unui „Referat cu propuneri
de avertizare a numitului }u]ea Petre”): „Dar, fire de boem,
dominat puternic de eul s\u, n-a acceptat s\ intre `n câmpul
muncii pe lâng\ faptul c\ nu este dispus «s\ se bage slug\
la dârloag\» (sic!) autocaracterizându-se ca om «inadaptabil
la situa]ia politic\ [i economic\ actual\»”. Tot aici se propune:
„a se aproba avertizarea numitului }u]ea Petre de c\tre
organele noastre, f\r\ audierea unor martori deoarece pozi]ia
sa du[m\noas\ a fost semnalat\ de mai mul]i informatori.
Semnat locotenent major
Gheorghe Gheorghe”.
Scriitori `n Arhiva CNSAS
Petre ¥u]ea
\ n \ ncercui rea Securi t`]i i
30
d o c u m e n t
ç
nc\ din 1969 Petre }u]ea aduna `n jurul s\u adep]i ai
`nv\]\turii pe care o furniza sau simpli admiratori. ~n aceste
`mprejur\ri `ncepe s\ devin\ periculos [i sub acest aspect
pentru regimul comunist.
R
o
m
â
n
i
a

l
i
t
e
r
a
r
\
n
r
.


5
1
-
5
2
/

2
8

d
e
c
e
m
b
r
i
e


2
0
0
7


(fila 2 volumul 10). De altfel, `n Procesul verbal din
30.03.1968 citim c\ a fost „invitat” la sediul organelor de
Securitate „pentru a i se atrage aten]ia asupra urm\toarelor
fapte: organele noastre sunt `n posesia unor date verificate
din care rezult\ c\ `n discu]iile pe care le purta]i aborda]i
teme [i idei ce contravin ideologiei marxiste, c\ teoretiza]i
curente dep\[ite de timp chiar atunci când pleca]i de la premise
juste, `ntre]inând o atmosfer\ neloial\ regimului socialist
prin aluzii la unele st\ri de lucruri.
I s-a subliniat [faptul] c\ se face purt\torul unor idei
reac]ionare `n anturajul pe care-l cultiva.
Fa]\ de aceast\ situa]ie, organele de securitate avertizeaz\
pe cet\]eanul }u]ea Petre c\ `n cazul când va repeta sau va
comite alte fapte `mpotriva Securit\]ii statului, va fi tras la
r\spundere penal\.
Drept pentru care s-a `ncheiat prezentul proces verbal.
Semn\tura celui avertizat c\ a luat la cuno[tin]\
Petre }u]ea
Nu recunosc cele imputate”.
~nc\ din 1969 Petre }u]ea aduna `n jurul s\u adep]i ai
`nv\]\turii pe care o furniza sau simpli admiratori. ~n
aceste `mprejur\ri `ncepe s\ devin\ periculos [i sub acest
aspect pentru regimul comunist. ~n „Raportul privind rezultatul
discu]iilor purtate `n ziua de 23 ianuarie 1969 cu }u]ea Petre,
fost [ef de cuib legionar, fost director general `n Ministerul
Economiei, condamnat [i gra]iat `n 1964”, [...] „reies clar
concep]iile sale idealiste antimarxiste. [...]”Se remarc\ „faptul
c\ `n discu]iile purtate }u]ea Petre abordeaz\ problemele
de pe o pozi]ie idealist\ ie[ind `n eviden]\ caracterul na]ionalist
al ideilor sale.
De fapt [i din unele materiale informative rezult\ c\ Petre
}u]ea are unele manifest\ri anticomuniste [i sper\ `ntr-o
schimbare a regimului.
~n concluzie apreciem c\ }u]ea Petre[,] `n discu]iile ce
le poart\ cu studen]ii[,] colporteaz\ idei filosofice opuse
marxismului din care cauz\ nu este oportun ca el s\ mai
continue astfel de leg\turi, mai ales c\, a[a dup\ cum rezult\
[i din materialul informativ, el exercit\ influen]\ asupra
acestora având o mare erudi]ie [i capacitate de a domina `n
discu]iile pe care le poart\.
Chiar [i `n discu]iile cu noi [i-a etalat concep]iile sale
idealiste neascunzând faptul c\ el nu este adeptul marxismului.”
(fila 269, vol. 11)
Dirijarea re]elei informative [i diversificarea ei `n
cazul Petre }u]ea este spectaculoas\. Problema se acutizeaz\
chiar `n iulie 1971, când fa]a comunisto-[a[a-zis]-uman\, pe
care vroia s-o afi[eze regimul, se modific\ monstruos o dat\
cu vizita lui Nicolae Ceau[escu `n Coreea. La 29 iulie
1971 Securitatea alc\tuie[te un „Plan de m\suri `n dosarul
de urm\rire informativ\ privind pe }u]ea Petre” (volum
12, fila 26):
I. Dirijarea re]elei informative dup\ cum urmeaz\:
1) Dirijarea informatorului «Cr\iniceanu» din leg\tura
tov. locotenent colonel Spiridon pentru a stabili natura rela]iilor
dintre }u]ea Petre [i unii scriitori precum [i con]inutul scrierilor
sale de sertar.
2) Dirijarea informatorului «Dobrogeanu» din
leg\tura tov. maior Stanciu Constantin pentru a stabili anturajul
sau rela]iile cu persoane din str\in\tate.
3) Se va cere [Securit\]ii] jude]ului Ilfov dirijarea
informatorului «Vl\sceanu» pentru a stabili [...] atitudinea
sa fa]\ de evenimentele interne [i interna]ionale.[...]
Deoarece }u]ea Petre este cunoscut de mul]i informatori
ai organelor noastre se va face o selec]ie, iar cei cu posibilit\]i
vor fi instrui]i `n consecin]\.
Termen: permanent
R\spunde: locotenent Teac\ C.
II. Se va pune sub control coresponden]a lui }u]ea
Petre pentru a descoperi leg\turile sale din ]ar\ [i
str\in\tate (timp de 6 luni).
Termen: 15.08.1971
R\spunde: locotenent Teac\ C.
III. Se vor continua contact\rile lui }u]ea Petre `n vederea
prevenirii influen]ei sale `n rândul tineretului.
Termen: permanent
R\spunde: locotenent Teac\ C.
IV. Se va lua leg\tura cu [Victor Achim] ofi]erul care
deserve[te informativ Uniunea Scriitorilor pentru a vedea
posibilit\]ile existente [i cooperarea pentru documentarea
activit\]ii lui }u]ea Petre.
Termen: 1.09.1971
R\spunde: locotenent Teac\ C.”
M\surile luate `n urma planului e[ueaz\ `n parte. Securitatea
abordeaz\ o nou\ etap\, mai drastic\, deoarece „}u]ea Petre
datorit\ leg\turilor pe care le realizeaz\ [i le permanentizeaz\
[i mai ales prin comportarea [i discu]iile pe care le face
prin ideile pe care le r\spânde[te `n anturajul s\u, prezint\
un pericol social.” (fila 15, volumul 11, din Nota sintez\ din
15.03.1974 semnat\ de c\pitan Dragnea Vasile de la
I[nspectoratul] [de] M[ili]ie] B[ucure[ti] - Securitate).
Concomitent se concepe o „Not\ de m\suri `n dosarul
de urm\rire informativ\ «Economistul». {urubul se strânge.
„Pericolul” trebuie anihilat. La fila 16 citim: „Având `n
vedere situa]ia operativ\ existent\ prezentat\ `n nota-sintez\
al\turat\ se impune continuarea urm\ririi informative a
numitului }u]ea Petre pentru a realiza urm\toarele sarcini:
I. De stabilit toate elementele pe care le viziteaz\ la
domiciliu sau le contacteaz\ `n alte `mprejur\ri [i fac parte
din anturajul s\u [i de documentat manifest\rile ostile pe
care le are fa]\ de acestea, `n scopul lu\rii unor m\suri de
curmare a acestor activit\]i.[...]
II. De verificat ce preocup\ri scriitorice[ti are `n
general [i dac\ scrie un roman privind via]a din deten]ie sau
alte lucr\ri du[m\noase.
- Pentru realizarea acestor obiective vom `ntreprinde
urm\toarele m\suri:
[...]
2) ~n cazul când (!) ob]inând o nou\ locuin]\ (`n care
sens are de f\cut demersuri) va primi vizita unor tineri sau
(sic!) altor persoane fa]\ de care exercit\ o influen]\ du[m\noas\,
se va analiza oportunitatea instal\rii mijloacelor T/ehnicii/
O[perative] pentru a cunoa[te [i documenta aceast\ activitate.
3) Pentru a stabili dac\ este preocupat s\ redacteze scrieri
du[m\noase se vor lua m\suri de dirijare cu continuitate a
informatorului «F\nic\» de la Direc]ia I (locotenent colonel
R\dulescu Petric\) fa]\ de care [i-a exprimat asemenea
inten]ii.
~n acest scop, ini]ial se vor lua m\suri de interpunere
`n localurile pe care }u]ea Petre le frecventeaz\ (inclusiv
Casa Scriitorilor – n.n.).
4) Cu sprijinul conducerii serviciului se va analiza la
Direc]ia I [i la Serviciul 120 din unitatea noastr\ ca informatori
din rândul scriitorilor s\ fie dirija]i pe lâng\ }u]ea Petre `n
scopul verific\rii preocup\rilor lui literare, urmând a se stabili
sarcini concrete `n acest sens.
[...]
6) Periodic, `n raport de evolu]ia situa]iei operative, va
fi pus `n filaj, pentru a documenta leg\turile pe care le are,
`ntocmindu-se [i acte premerg\toare corespunz\toare, folosind
aceste `mprejur\ri [i pentru interpunerea unor informatori.
[...]
9) ~n cazul c\ se vor ob]ine informa]ii c\ la domiciliul
s\u de]ine unele manuscrise personale sau este `n curs de
redactare a unor asemenea lucr\ri, vom organiza o perchezi]ie
secret\ sau legendat\ pentru a verifica con]inutul lor.[...]
10) Pentru a `mpiedica la timp continuarea activit\]ii lui
de influen]are negativ\, vom proceda la documentarea
preocup\rilor ce le are `n acest sens, urmând s\ adopt\m
urm\toarele solu]ii:
- chemarea periodic\ la organele de Securitate ca pe
aceast\ cale s\-l determin\m s\ renun]e la activitatea ostil\
concomitent cu contactarea unora dintre leg\turile lui, adâncind
astfel procesul de destr\mare sau, `n caz oportun, luarea unor
m\suri penale.”
S\ recapitul\m: pân\ aici (suntem `n anul 1976) avem
de a face, `n ceea ce-l prive[te pe Petre }u]ea, cu „adâncirea
unui proces de destr\mare” a rela]iilor, luarea unor m\suri
penale, racolarea prietenilor, `ncercarea de suprimare a
mijloacelor de trai.
Anul 1978 este, pentru }u]ea, un an `n]esat de m\suri
sporite `mpotriva lui, absurde prin num\r [i ira]ionalitate.
Se „lucreaz\” pe trei direc]ii „se continu\ opera]iunea de
«destr\mare» a anturajului `n mod special al celui alc\tuit
din tineri, este «lucrat [...]» prin mijloace speciale [i re]ea
[de informatori], activându-se pe linia de influen]are [i a
renun]a la a scrie lucr\ri cu caracter antimarxist [i de a refuza
chiar restul de lucr\ri pe care le scrie”(fila 88, Nota informatorului
„Inginerul”din 7.03.1978, Dosar 149821 }u]ea Petre [i al]ii
volum 9). Din nota informatorului „Vrânceanu” de la fila
96 a volumului 9 al dosarului, nota din 13.12.1977, afl\m
c\ „informatorul a fost instruit ca `n rela]iile cu }u]ea Petre
s\-l tempereze de a-[i mai exterioriza inten]iile `n diferite
medii pentru a evita consecin]ele de care abia a sc\pat.”
Adnotarea marginal\ semnat\ indescifrabil pe aceast\
not\ informativ\ confirm\ interogarea, anchetarea, h\r]uirea
de c\tre organele de Securitate a tinerilor din anturajul lui
Petre }u]ea: „Pentru a contracara influen]a nociv\ a lui }u]ea
Petre pe plan idealist, antimaterialist asupra unor tineri [...]
trece]i la executarea ordinului dat deja de a se relua discu]iile
la securitate cu to]i tinerii care continu\ s\-l viziteze f\r\ a
descoperi T.O.” La fila 99 a aceluia[i volum afl\m dintr-o
observa]ie la Nota informativ\ a informatorului Emil din
15.11.1977 cum era introdus un apropiat, racolat de Securitate,
`n casa lui Petre }u]ea, pentru a-i afla p\rerile ce urmau s\
fie aduse la cuno[tin]a organelor operative: „Pentru viitor
discu]iile se vor referi la cele dou\ evenimente importante
din via]a politic\ a ]\rii noastre, alegerile [i Conferin]a
Na]ional\ a Partidului Comunist Român pentru a cunoa[te
pozi]ia lui }u]ea Petre. Informatorul a fost instruit asupra
modului de abordare a acestor subiecte.
O copie a notei se va da la I[nspectoratul] [de]
M[ili]ie] B[ucure[ti], Serviciul 1.
Semnat colonel Cristea Adrian”.
Tot `n 1977, lui Petre }u]ea i se ridica de la domiciliu,
lucr\rile [i este chemat la Securitate pentru „audiere”. De
asemenea se continu\ audierea tuturor persoanelor din
anturajul s\u – prieteni [i tineri intelectuali – este
„adâncit”procesul de izolare a lui Petre }u]ea, cât [i timorarea
tinerilor ce-l `nconjurau.
„Societatea socialist\ bate pasul pe loc din cauza
slabei productivit\]i a muncii, aglomer\rii cadrelor administrative
[i a aparatului neproductiv excesiv. ~ntr-o lume `n care
realitatea este ignorat\ `n favoarea unor abstrac]iuni planificate
nu se poate vorbi de progres, entitate social\ bazat\ `n primul
rând pe stabilitate. La noi nimeni nu e sigur de nimic [i acest
factor de instabilitate vertical c\tre pozi]iile cele mai de
sus se amplific\ de la indivizi la `ntreaga societate.[...]
Sunt suficient de b\trân ca s\ nu `mi mai pese de nimic, astfel
c\ pot privi cu deta[are cum o lume ce `[i zice materialist\
se `ngroap\ zi de zi `n propriile sale reziduuri. Asta dup\
ce a `ngropat [i chinuit vie]i omene[ti `n favoarea a ceea ce
prezenta drept ideal [i care de fapt nu era decât un biet
izvor de favoruri [i pricopseli personale de abia ajungând
pentru cei ale[i.” Sunt fragmente din nota informatorului
„F\nic\” din 10.04.1981, idei dezvoltate de Petre }u]ea
printre cei ce-i formau auditoriul [i care, poate, `nlocuiau un
public `n fa]a c\ruia, `ntr-o societate normal\, el ar fi conferen]iat
de la o tribun\ sau de la o catedr\. ~n lipsa acestora, „tehnica
operativ\”a Securit\]ii, a p\strat `n arhive, desigur `n cu totul
alte scopuri decât le-am fi avut noi, fragmente din discursurile
sale ad-hoc.
Anii ^80 se anun]\ catastrofici [i pentru Petre }u]ea. ~n
fa]a locuin]ei sale se plaseaz\ lucr\tori ai Securit\]ii care `l
supravegheaz\ atât pe el cât [i pe cei ce-l viziteaz\: „~n
ziua de 6 martie a.c. [1980] l-am `ntâlnit pe strad\ pe Petre
}u]ea. Era foarte r\v\[it. Mi-a spus c\ `n fa]a blocului s\u
exista un post fix: sunt legitima]i to]i cei care intr\ sau ies
din blocul `n care locuie[te. ~ntr-o zi a fost legitimat cumnatul
s\u [i `ntrebat pe cine a vizitat.” (Not\ informativ\ fila 40
vol. 9).
(continuare `n pag. 34)
Ioana DIACONESCU
31
murit Karlheinz Stockhausen, cel care în tinere]ea
multor promo]ii de compozitori moderni[ti [i post-
moderni[ti a fost ca [i un idol, iar pentru b\trîne]ea
muzicii savante a constituit unul dintre ultimii
corifei. De acum în colo nu va mai purta pe
umeri povara universului încîlcit de sunete (naturale
[i sinus) ori de forme (z\vorîte [i deschise), adoptînd
perplexitatea unui personaj în afar\ de timp [i spa]iu, care
[i-a pierdut metronomul, ambitusul, diapazonul... Mai
bine de jum\tate de veac s-a dovedit a fi un negativist [i
un hulpav devorator de stiluri [i tendin]e. Respingerea a
func]ionat nu pentru c\ e mai u[or s\ pari inteligent
negînd [i contestînd, decît admirînd [i savurînd, ci pentru
c\ nega]ia e parte esen]ial\ [i indispensabil\ a spiritului, în
timp ce l\comia a fructificat-o, oarecum [mechere[te, în cea
mai neao[\ accep]iune prevert-ian\: „gr\bi]i-v\ s\ mînca]i
pe iarb\, înainte ca ea s\ m\nînce din voi”. Dar Stockhausen
a fost [i un destoinic admirator, mai pu]in de dragul modelor
(care, se [tie, au jucat un rol imens în avangarda de dup\
1945), cu scopul de a nu p\rea vetust sau desuet, [i mai mult
datorit\ unor revela]ii pe care le-a tr\it înc\ de la debut ca
pe adev\rate momente de extaz [i pe care le-a integrat imediat
în propria sa crea]ie, înfr\]indu-se astfel cu Rochefoucault,
cel ce considera c\ atunci cînd admir\m sîntem egali cu
obiectul sau fenomenul admirat. Surprinz\toarea [i, uneori,
exasperanta sa carier\ componistic\ ad\poste[te toate
ingredientele unei mentalit\]i specifice frondelor mijlocului
de secol 20 [i al dezideratului lor manifest: succesul, chiar
[i cu pre]ul scandalului; gloria, chiar [i prin anihilarea oric\rei
tradi]ii. S-a n\scut în 1928 la Altenberg [i a înv\]at înc\ de
tîn\r s\ vireze întotdeauna la momentul oportun, în a[a fel
încît s\ poat\ accesa o direc]ie mereu nou\, insolit\, alta decît
cea în care se afundase vremelnic, cu convingere [i pasiune.
{i a mai înv\]at ceva: s\ fie purt\torul de testimonii semnificative
pentru formidabila aventur\ a lumii sonore în care a
vie]uit. Dac\ m\rturia celui care a compus Kreuzspiel [i
Klavierstücken, Kontrapunkte [i Elektronische Studien,
Zeitmasse [i Gesang der Jündlingen, Zyklus [i Kontakte,
Mixtur [i Telemusik, Prozession [i Aus den sieben Tagen,
Musik im Bauch[i Helicopter String Quartet este o spovedanie
m\runt\, a[ vrea s\ [tiu care alt\ depozi]ie despre
prezentul artistic toren]ial o întrece pe a lui ? Cînd consider\m
o atare m\rturie ca fiind derizorie, atunci nu mai putem spera
la o alta pe m\sura teribilelor transform\ri [i urgii care au
bîntuit a doua jum\tate a veacului trecut. Am cunoscut,
nu-i vorb\, destui critici ori compozitori, promotori ai
unei muzici scrobite, apretate, fals academice sau, dimpotriv\,
hiperexcentrice, teribiliste, care înl\tur\ cu aplica]ie fantezia
autentic\ [i crizele ei, anali[ti [i autori de o implacabil\
fastidiositate [i insipiditate, ce au inventat canoane
pedante [i stereotipe pentru a perora, în cel mai bun caz,
specioase platitudini. Stockhausen, culmea, a început prin
a face atît studii muzicale clasice, sobre [i cumin]i, la
Conservatorul din Köln, cît [i o ini]iere în literatur\ [i filosofie,
onest\, cumsecade, la Universitatea din acela[i ora[. Avenit
îns\ întîlnirea cu Messiaen [i al s\u Mode de valeurs et
d’intesitèes, pe care l-a ascultat cu aviditate, pe ner\suflate,
de vreo treizeci de ori într-o singur\ noapte. De dragul lui
Messiaen a plecat la Paris, acolo unde, decep]ionat de puseurile
modale, intens umbrite de iriz\rile tonale ale Turangalilei
ori de cele din Visions de l’Amen, se va l\sa confiscat de
concretismul lui Pierre Schaeffer [i a echipei sale de la Radio
France. Curînd, se întoarce la Köln, optînd pentru generatoarele
electronice [i pentru serialismul integral, de care a fost sedus
gra]ie produc]iilor interbelice schonbergiene [i weberniene,
dar, mai ales, emula]iei provocate de Boulez prin al s\u Le
marteux sans maître. Dup\ cîteva escale aleatoriste (în siajul
lui Cage) decoleaz\ „en fanfare” înspre orizonturile rarefiate
ale punctualismului sonor ori c\tre aerul tare al contrapunctului
serial, incitat de experimentele unui Edgar Varèse sau Herbert
Eimert, [i al „sound-ului” electroacustic. Au urmat, în
mod direct, legitim spa]ializarea [i stereofonizarea (re)surselor
orchestrale ori corale (în Gruppen, Carrè, Momente), torturarea
ambian]ei prin exerci]ii [i taton\ri eufonice de multe mii
de herzi (în Microfonie 1,2), calofiliile [i mixturile sonore
(în Hymnen), rafinarea poeticii [i sensibilit\]ii împregnate
de un puternic erotism a spiritualit\]ii hinduse (în Stimmung)
ori plonjarea în oniricul premeditat [i auto-monitorizat (în
Trans). Toate au însemnat fie exaltarea ra]ionalismului, a
formaliz\rii excesive, fie, din contr\, îmbr\]i[area sufocant\
a empirismului [i intui]ionismului, ambele ipostaze stîrnind,
vorba lui Antoine Golea, o publicitate exagerat\, bine condus\,
ceea ce oamenii de la Radio numesc „matraquage”, [i care
determin\ acele hipnoze colective ce ]in de incon[tien]\ [i
delir. Stockhausen a fost, incontestabil, un star care a [tiut
s\ se orienteze estetic [i stilistic, s\ dribleze pîndele [i s\
pasaze la momentul potrivit. Mai mult, a [utat la poart\,
punctînd imbatabil la capitorul ce d\ seam\ de îns\[i
esen]a muzicii: spiritul de varia]ie [i de contrast. Amurit
subit, oarecum surprinz\tor, dup\ ce acum cî]iva ani s-a stins
Xenakis. Apoi Ligeti...Oare ce-o fi în sufletul lui Pierre
Boulez?
Liviu D|NCEANU
R
o
m
â
n
i
a

l
i
t
e
r
a
r
\
n
r
.


5
1
-
5
2
/

2
8

d
e
c
e
m
b
r
i
e


2
0
0
7

tockhausen a fost, incontestabil, un
star care a [tiut s\ se orienteze
estetic [i stilistic, s\ dribleze pîndele
[i s\ pasaze la momentul potrivit.


(urmare din pag. 31)
~n sfâr[it ajungem la anul ultim al regimului comunist
din România, 1989, când urm\rirea lui Petre }u]ea este
ne`ntrerupt\ prin re]ea informativ\, pân\ `n luna mai [i
verificat\ prin mijloacele tehnicii operative. Volumul 9 al
Dosarului I[nformativ] 149821 ACNSAS }u]ea Petre [i al]ii
se deschide cu o „Not\ de analiz\”din ianuarie 1989 (numele
de cod ca obiectiv vor fi „Economistul” [i „}one”), aflat\
la fila 2, emis\ de Securitatea Municipiului Bucure[ti. Pe
verso citim: „Este preocupat de redactarea unor lucr\ri
filosofice idealiste pe care le-a difuzat `n rândul unor leg\turi
ale sale. Scrie o lucrare intitulat\ «Antropologia cre[tin\»”
[i pe care o prefigureaz\ `n cinci volume din care numai trei
sunt terminate [i anume «Omul», «Sistemele», «Stilurile»[...]
- Este nemul]umit de faptul c\ scrierile sale filosofice
[nu] sunt apreciate [i publicate [i de aceea le d\ spre studiere
unor leg\turi mai apropiate, `n manuscris sau dactilografiate.
- Este o persoan\ cu o solid\ cultur\ filosofic\ idealist
mistic\, jonglând cu termeni [i concep]ii filosofice [i reu[ind
prin modul `n care [tie s\ analizeze diferite evenimente
interna]ionale, s\ stârneasc\ interesul auditoriului [i, prin
aceasta, considerându-se una dintre cele mai luminate min]i.
Având `n vedere situa]ia operativ\ existent\ se impune
continuarea urm\ririi informative a sus-numitului, pentru
rezolvarea urm\toarelor probleme:
[...]
2) Asigurarea controlului asupra lucr\rilor sale, prevenirea
multiplic\rii [i difuz\rii `n ]ar\ sau `n str\in\tate a
lucr\rilor cu caracter du[m\nos.
3) Intensificarea m\surilor preventive asupra leg\turilor
sale `n vederea izol\rii obiectivului [i reducerii posibilit\]ilor
acestuia de a lua leg\tura cu elemente legionare [i reac]ionare
din Occident.
Pentru realizarea acestor sarcini se vor `ntreprinde
urm\toarele m\suri:
1. Instruirea [i dirijarea `n continuare a informatorilor
«Emil», «Inginerul», «Murgu» [i «Velicu» `n vederea
clarific\rii urm\toarelor aspecte:
[...]
- cine sunt persoanele care `i dactilografiaz\ lucr\rile;
- cine sunt persoanele care `i faciliteaz\ scoaterea sau
introducerea `n sau din exterior de publica]ii sau diverse
obiecte;
- ce inten]ioneaz\ s\ fac\ cu lucr\rile sale [i ce
persoane au cuno[tin]\ de ele; cui a promis c\ `i d\ câte un
exemplar.
Termen: permanent
R\spund: colonel Ardelean Valeriu
colonel Ghinet Virgil
2. Anchetarea, `mpreun\ cu Direc]ia I, a elementelor
legionare care `l viziteaz\ pe obiectiv [i anume: Marcel
Petri[or [i Boeru Adrian. Audierea tuturor persoanelor care
vin `n contact cu obiectivul: Aurel Drago[ Munteanu,/.../,
Neagu Mihai Basarab, Nicolae M\rgineanu precum [i
studen]ii care-l viziteaz\ pe obiectiv.
Termen: 25.02.1989
R\spund: colonel Ardelean Valeriu
colonel Ghinet Virgil
[...]
4) Se va continua controlul informativ prin mijloacele
special T[ehnicii] O[perative] care se afla instalate la domiciliul
obiectivului [i se va avea `n vedere o mai operativ\ exploatare
a acestora, `n scopul stabilirii [i identific\rii persoanelor care
`l viziteaz\, natura discu]iilor purtate cu aceste persoane,
cunoa[terea activit\]ilor ostile [i inten]iilor pe care le are
`n continuare obiectivul.
Termen: permanent.
R\spunde: colonel Ardelean Valeriu
5). ~n vederea limit\rii extinderii leg\turilor [i a
izol\rii sus-numitului, se vor organiza m\suri complexe
de prevenire, `ntre care, contact\ri pentru influen]are pozitiv\,
cercet\ri informative, aten]ion\ri, avertiz\ri.
Termen: permanent
R\spunde: colonel Ardelean Valeriu
6) Pentru identificarea tuturor persoanelor, `ndeosebi [a]
acelora din rândul tineretului, care fac parte din cercul s\u
de rela]ii [i nu au fost `nc\ cunoscute, se va lua m\sura filajului
pe momente operative.
Termen: 30.01.1989
R\spunde: colonel Ardelean Valeriu
[...]
8. ~ncadrarea informativ\ a tuturor persoanelor care apare
ca leg\turi apropiate ale obiectului pentru a cunoa[te reac]ia
acestora ce ar putea apare (sic!) ca efect al influen]ei suportate
din partea obiectivului.
Termen: permanent
R\spunde: colonel Ardelean Valeriu
~n func]ie de evolu]ia situa]iei operative din D[osarul]
[de] U[rm\rire] I[nformativ\] prezentul plan se va completa
cu noi m\suri.
Colonel Ardelean Valeriu”.
Volumul 20 al dosarului p\streaz\ elemente de tehnic\
operativ\ ca ultime intercept\ri f\cute lui Petre }u]ea, precum
ultime acte din 1989 referitoare la caz. La fila 77este `nregistrat\
o informare din 20 octombrie 1987 conform c\reia Petre
}u]ea primise prin intermediar un volum al lui Emil
Cioran „unde sunt atacate colectivizarea [i Securitatea”.
Una din ultimele intercept\ri de tehnic\ operativ\ ce
constituie unul dintre ultimele documente ale dosarului, are
loc pe 25 februarie 1989: „T. O. / }one – 25.02.1989 – ora
11,40 – la }[u]ea] se afla Iliescu care (sic!) `i relateaz\
unele probleme din ]\rile socialiste [i pozi]ia URSS fa]\
de România.
} arat\ c\ primul ministru francez a folosit expresia
«nefericitul popor român».
} sus]ine c\ la noi se vor schimba lucrurile.
Iliescu crede c\ numai dac\ va exista o situa]ie favorabil\.
Se discut\ despre situa]ia din URSS. [Iliescu] pleac\ la
ora 12,20.”
Micul dic]ionar enciclopedic despre Petre }u]ea: „}u]ea
Petre (1902-1991 n. Boteni jud. Muscel) gânditor [i orator
român. Reflec]ii `n maniera socratic\, asupra unor teme
filozofico-religioase: omul, cunoa[terea, iubirea, Dumnezeu
(«Philosophia perennis», «~ntre Dumnezeu [i neamul meu»,
«Omul. Tratat de antropologie cre[tin\»). De]inut politic.”
Scurt [i cuprinz\tor...
Ioana DIACONESCU
Scriitori `n Arhiva CNSAS

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful