Unitatea de învăţare 3

Tipuri de comunicare 3.1. Comunicare verbală – nonverbală – paraverbală Obiective: După parcurgerea acestei unităţi de învăţare vom i capabili! 1. "ă e#plicăm genul pro#im $i di erenţa speci ică pentru tipuri de noţiuni care desemnea%ă principalele tipuri de comunicare!verbală&nonverbală&paraverbală' intrapersonală&interpersonală (impersonală&de grup&de masă(publică' implicită' parado#ală' de sugestie' de ensivă' proiectivă' ). "ă anali%ăm comparativ di eritele tipuri de comunicare din perspectiva mecanismelor lor psi*ologice de uncţionare $i de optimi%are' +. "ă identi icăm raporturile de interdeterminare între psi*ic & comportament & tipul de comunicare practicat' 4. "ă argumentăm implicaţiile înţelegerii $i practicării corecte a di eritelor tipuri de comunicare pentru reali%area unei activităţi pro esionale de succes' 5. "ă e#ersăm practicarea di eritlor tipuri de comunicare în vederea ormării deprinderilor de comunicare di erenţiată $i e icientă Cuvinte cheie: comunicare verbală, nonverbală, paraverbală' comunicare intrapersonală&interpersonală & de grup ( de masă' comunicare implicită' comunicare parado#ală' comunicare de sugestie' comunicare de ensivă' comunicare proiectivă "ă anali%ăm următorul te#t! 0a început a ost cuv.ntul. Dar nu la începutul lumii, ci la începutul culturii. Dincoace de cuv.nt se a la natura, dincolo de el începe cultura. 4789:5 ;<0D6 -rincipalele repere asupra cărora trebuie să ne centrăm în anali%a lui sunt!  Ce repre%intă cuv.ntul pentru comunicare?'  Care este distincţia între începutul lumii $i începutul culturii?'  Care este distincţia între natură $i cultură?'  Care este locul omului în lume din perspectiva naturii $i culturii?'  /n ce relaţie se a lă omul, cuv.ntul $i cultura?  Cum numim orma comunicării ce apelea%ă la cuv.nt? /n uncţie de forma de realizare, comunicarea poate i! verbală, nonverbală şi paraverbală. 0ocul, ponderea $i impactul iecăreia dintre ele sunt deosebit de importante în ar*itectura oricărui proces de relaţionare, a$a cum re%ultă din 1triung*iul comunicării2 de mai 3os 4preluare după ". 5ovănuţ, p.56! Ce spui? Cum spui?

10%

40%

verbal

50%

nonverbal

Figura nr. 1 1

-reocupaţi de o repre%entare tot mai corectă $i mai actuali%ată a datelor care evidenţia%ă raporturile dintre cele trei orme de comunicare, am procedat la adaptarea Figurii 1 după cum urmea%ă!

=%

Ce spun ? verbală Cum spun ? Cu ce insoţesc ce $i cum spun? Figura nr. ) paraverbală l nonverbală

+> %

55 %

3.1.1. Comunicarea verbală este acea ormă a comunicării în care mesa3ul este codi icat $i transmis prin intermediul cuv.ntului 4spus sau scris6. Ca atare, cunoa$te 2 variante! comunicare verbală orală $i comunicare verbală scrisă, iecare dintre ele av.nd, dincolo de caracterisiticile comune comunicării verbale, $i propriile note distinctive, ce ţin de speci icul limba3ului olosit $i natura canalului de reali%are. <v.nd în vedere rolul semni icativ al comunicării verbale în constituirea $i uncţionarea comunităţilor umane $i în devenirea lor culturală, se poate demonstra cu temei că asumarea con$tientă a unei comunicări e iciente este parte a responsabilităţii noastre sociale 41>6. /ntr(o unitate de învăţare precedentă 416 s(a e ectuat o analiză comparativă între limbă şi limbaj. :e%ulta de acolo că în timp ce limba are o realitate obiectivă, limba3ul repre%intă una de tip subiectiv, limbă în acţiune sau 1vorbire2. :evenim cu câteva caracterisitici ale limbajului care ne vor i utile în optimi%area înţelegerii speci icului psi*ologic al comunicării verbale 4"ăucan, p. ?5(??6!  0imba3ul este simbolic & cuvintele sunt convenţii, nu au nici o semni icaţie prin ele însele ci doar prin cee ce oamenii 1pun2 în ele, prin sensul $i semni icaţiile construite de ace$tia pentru a comunica ceea ce doresc'  0imba3ul este subiectiv & cuvintele pot i interpretate în eluri di erite de oamenii care le olosesc, emiţătorul put.nd să identi ice în mesa3 sensuri di erite dec.t cele intenţionate de emiţător'  0imba3ul este guvernat de reguli & acestea ordonea%ă modul de utili%are a cuvintelor prin două categorii de norme! cele de tip sintactic, cu privire la modul de aran3are a simbolurilor' cele de tip semantic, cu privire la sensul $i semni icaţiile cuvintelor, reguli a căror respectare asigură înţelegerea intenţiei locutorilor 4de e#emplu, în următorul enunţ! 19ici o gri3ă, mă simt bine@2, se pot identi ica aceste trei caracteristici6. SA C!"# $% &UC U 1: Formulaţi un enunţ cu privire la o problemă pro esională actuală. 5denti icaţi pe structura lui cele trei caracteristici ale limba3ului anali%ate anterior, ca în e#emplul anterior. /ncercaţi să evidenţiaţi caracteristici ale limba3ului oral, a căror cunoa$tere poate optimi%a comunicarea orală. -e această ba%ă, se pot anali%a următoarele aspecte de initorii ale limba3ului oral, care dau o serie de note speci ice comunicării orale 4"ăucan, p. ??(=06!  Comunicarea orală este conte tuală, pentru că limba3ul oral este situativ, e#primă un conţinut con igurat de o anume, cu toată încărcătura lui culturală, raţională, emoţională, spaţio(temporală, motiv pentru care î$i poate ata$a un plus de semni icaţie, imposibil, poate, de regăsit, într(un alt conte#t, unde nu au cum să se mai cumule%e identic acelea$i coordonate. Ca atare, conte#tul, în integralitatea sa, este generator al mesa3ului $i comunicării orale dar $i con igurator al ormei $i )

altele mai puţin 4vioiciune. adec( vare. care re%ultă din respectarea regulilor gramaticale'  polite!e şi demnitate. discursul. "emni icaţia mesa3ului devine inteligibilă complet $i corect doar dacă receptorul cunoa$te $i înţelege adecvat situaţia în care acesta a ost construit'  Comunicarea orală are adresabilitate directă. p. personali%are6 relativă 4medie. un caracter formal. olosirea cu precădere a propo%iţiilor a irmative $i a paralelismului în construcţia ra%ei. cererea. parţial sau total -reocupaţi de optimi%area comunicării orale. buna cuviinţă $i demnitatea. topica ra%ei sunt di erite în situaţia adresării de la un ca% la altul6' caracterul e#tins sau restr. claritate. adresabilitate directă +.t pentru a($i asigura continuitatea $i coerenţa. nu beneficiază de avantajele feed#bac$#ului imediat . ritmicitate 4. în cea mai mare parte. unele mai mult 4claritate. către un receptor cunoscut'  Comunicarea orală trebuie să aibă ritmicitate 4în medie. ma#imă6 ulterior. conte#tuală ). Comunicarea verbală scrisă se caracteri%ea%ă prin c. toastul. 8#istă c. natura relaţiei interpersonale sau a interacţiunii 4in ormală sau ormală6 4Csaci. iar în ca%ul unor nemulţumiri apărute în discuţie trebuie să predomine politeţea. di%ertaţia. eseul6. în raport cu gradul lor de comple#itate! alocuţiunea. parţial sau total (crisă relativ e#plicită sau nu nu neapărat.t pentru rolul de emiţător c. Dintr(o altă perspectivă. pro esie. con erinţa. concreteţea termenilor. curriculum vitae. putem apela la un set de principii de eficien!ă a acesteia 41>6! 1. p.t $i pregătirea receptării mesa3elor ulterioare'  Caracterisiticile considerate cele mai de%irabile pentru o comunicare orală optimă sunt! claritate. re eratul. minimă. stilul comunicării trebuie să aibă în vedere un ton $i mod deosebit de e#primare. 8miţătorul are în vedere! + . persoană apropiată sau necunoscută. c. vioiciune. for!ă'  " presivitatea comunicării orale este recunoscută.. 5 silabeAsecundă. ra%a scurtă. răm. cuviincios. orţă 5. adecvare6. cu interval de separaţie de 0.ns al receptorului. să ie logic înlănţuite pentru a putea i înţelese. adecvare. se poate opera o sumară analiză comparativă între varianta orală $i cea scrisă a comunicării verbale! %ipul de comunicare verbală&parametrul 1. $i este determinată de alegerea repertoriului le#ical. este orientată întotdeauna precis către cineva. e#presivitate ?. personalizare.teva probleme speci ice legate de aptul că are. se va avea gri3ă să ie evitate cuvinte sau e#presii polisemnatice. neologismele. deopotrivă. Frice individ trebuie să ie pregătit at. de%baterea. apartenenţa la un anumit grup social 4etnie.t $i pentru cel de receptor. tot a$a cum e#istă $i di erite variante ale comunicării scrise 4scrisoarea. e#primare directă.t $i pentru a permite. at. respectuos $i demn. i#area mesa3elor precedente c.5 secunde între cuvintele c*eie6. vioiciune. cum ar i! iposta%a de manager sau subordonat 4cuvintele. irească $i lipsită de e#agerări'  corectitudine. relativă relative. se poate vorbi de principiile stilului comunicării verbale 41B6!  claritate & cuvintele trebuie să ie bine alese. clasă socială6. personali%are.teva 1indicii2 ale comunicării orale care ne permit să deducem unele dintre caracterisiticile locutorului. e#acte $i potrivite cu ideile pe care le e#primă. eed(bacE 'rală predominant 8videntă 8videntă predominante Da#imală imediat. regionalismele'  simplitate şi naturale!e.t cei vi%aţi de emiţător 45ovănuţ. +6 /ntr(o sistemati%are a principalelor forme de realizare a comunicării verbale orale se pot evidenţia următoarele.conţinutului acesteia.ne înregistrată $i poate a3unge $i la alţi locutori dec. +?6 -ornind de la multitudinea $i diversitatea modalităţilor de comunicare orală $i scrisă.

e#pert în domeniul comunicării nonverbale. ra%ele sunt construite cu gri3ă dintr(un material le#ical variat. privit în oc*ii interlocutorului F anali%ă mai nuanţată a comunicării verbale reali%ată de D. 8 posibil ca acela$i enunţ să ie transmis prin stiluri di erite ? <rgumentaţi @@@ 3. în di erite domenii de activitate.mplă ca unul dintre parteneri să acapare%e discuţia.b. ton prietenesc. 1BB56. de aceea este greu să comunici cu ei. <.ndu(se repetiţiile.5 secunde între cuvintele c*eie' veri icarea înţelegerii mesa3ului' -regătirea receptorului constă în! 1. ascultare atentă. monolog. pentru a descrie $i e#empli ica. acesta a a3uns la conclu%ia că numai =% din mesa3 este transmis prin comunicare verbală.nd.mbet. înlocui. /n timp ce contactul verbal $i paraverbal sunt predominant con$tiente. cu interval de separaţie de 0. în timp ce +>% este transmis prin tonul vocii $i 55% prin limba3ul corpului. evit. Comunicarea nonverbală este acea ormă a comunicării care e#primă mesa3ul nu prin apelul la cuvinte ci prin 1semnale colaterale2 care pot i decodi icate. <ceste semnale pot repeta. 1+)6. purtarea prietenoasă ( De obicei. nu conţine cuvinte. inclusiv $colară.nd problematica abordată împreună cu <llan Iarner în 4 . cel nonverbal este cu precădere incon$tient. reluări.lnire $i se poartă prietenos.nd interacţionăm cu alte persoane. complet.a. prin 5 enunţuri speci ice. "unt re%ervaţi în discuţie. ac ca discuţia să se des ă$oare de la sine. e#presiile argotice sau prea amiliare'  (tilul consultativ e caracteristic discuţiilor de tip pro esional. pregătirea atentă a mesa3ului' olosirea unei tonalităţi adecvate a vocii' practicarea unui debit adecvat de 5&? silabeAsecundă . +.nd înţelesuri. unele e#primări semigramaticale $i c*iar de%acorduri'  (tilul ocazional speci ic conversaţiilor libere între prieteni' dispare c*iar $i ba%a in ormaţională minimală pe care ar putea să se construiască dialogul' se trece u$or de la un subiect la altul într(o ormă mai rela#ată dar $i mai negli3entă' se înt. e%itări. 8a presupune o suită de indicii pe care le utili%ăm atunci c. oamenii c.1. Famenii care %. +mportanţa comunicarii nonverbale a ost demonstrată în 1B?= de catre <lbert De*rabian. ără ca interlocutorul să se simtă 3ignit sau discriminat'  (tilul intim în care se recurge la un cod personal care are drept obiectiv comunicarea unor in ormaţii despre stările $i trăirile proprii subiectului' uncţia e#presivă este oarte bine repre%entată prin bogata încărcătură a ectivă a mesa3ului. de tip negocieri $i tratative' participarea interlocutorului la dialog e activă' nu putem vorbi de un plan detaliat al comunicării ci numai despre o in ormaţie de ba%ă îmbogăţită pe parcurs con orm solicitărilor partenerilor de discuţie' discursul nu mia e preelaborat. completa sau accentua mesa3ul transmis prin cuvinte.mbesc de la prima înt. deci controlabile. <llan -ease.nd vin in contact cu alţii iau o igură serioasă. dintre care cele mai releveante sunt!  (tilul rece caracteri%ea%ă ormele de comunicare lipsite de cooperativitate. cele 5 tipuri de stil de comunicare orală anali%ate precedent.2.. /n urma unui studiu. contra%ice. în care emiţătorul nu( $i cunoa$te receptorul iar acesta nu este în măsură să îi in luenţe%e în vreun el discursul'  (tilul formal corespunde adresării unui auditoriu numeros ale cărui reacţii sunt perceptibile pentru vorbitor' cre$te gradul de coerenţă. 5nteresant este că comunicarea nonverbală.1. dar le însoţe$te sau 1vorbe$teH împreună cu ele sau în locul lor. p. o icială care provoacă o impresie rece. apar elemente le#icale para%ite. ceea ce ace ca posibilităţile de a(l controla să ie oarte reduse 4dar nu ine#istente6. autoeducarea receptorului pentru )ascultare activă* ceea ce înseamnă! crearea unei stări de spirit avorabilă ascultării' participarea la discuţie' concentrarea atenţiei asupra esenţialului' ascultare inteligentă în sensul acordării atenţiei asupra pronunţiei timbrului vocii. a$a cum arătam cu alt prile3 4Co3ocariu. Goss 41B?)6 4apud "ăucan.=16 evidenţia%ă aptul că aceasta se poate caracteri%a printr(o diversitate de stiluri. cre. de a aceri. anali%ea%ă în lucrarea 10imba3ul trupuluiH principalele orme $i aspecte ale acesteia 4-ease. să cunoască ce dore$te emiţătorul de la el' să identi ice părţile utile din mesa3 pe care să le reţină' să cunoască credibilitatea emiţătorului' ). gesturilor. SA C!"# $% &UC U ': 5denti icaţi 5 situaţii distincte în viaţa cotidiană. p. :eţeta unei cumunicări e iciente poate i un %.

mu$c*ii eţei sunt mai numero$i dec. tristeţe. e#presiile aciale. Iarner. mu$c*ii oc*ilor sunt mult mai rela#aţi $i oc*ii nu sunt at. mu$c*ii din 3urul oc*ilor sunt încordaţi $i oc*ii larg desc*i$i. Dai mult. deoarece ocupă un loc ocal pe trup.trebuie privit în mi$care $i caracteri%at după!  mobilitate 4privire obosită. două ocare de convergenţă a mi$cărilor e#presive! oc. <. simpatie. de supărare. 1BB=6. limba3ul trupului 4postura.ncenelor sau cu alte po%iţii ale trupului ace posibilă transmiterea unui număr mare de mesa3e. Fc*ii nu pot comunica i%olat de restul corpului. pudoarea." presia facială ( Dimica repre%intă ansamblul modi icărilor e#presive la care participă elementele mobile ale eţei! desc*iderea oc*ilor. Direcţia privirii poate indica interesul sau intenţiile interlocutorului ' mi$cările oculare indică intenţii $i trăiri. apt ce ace posibilă transmiterea unei multitudini de in ormaţii prin intermediul e#presiilor aciale. canalul nonverbal este olosit pentru e#primarea atitudinii interpersonale sau pentru a înlocui mesa3ele verbale. <nali%a componentelor comunicării nonverbale se opre$te asupra următoarelor elemente 4Co3ocariu. nelini$tită etc.nd privim pe cineva sau ceva care ne place. 'c. su erinţa6'  însu$iri constitutive ale temperamentului ( mai ales iritabilitatea $i emotivitatea'  trăsături morale de caracter. gestica6. (prâncenele ridicarea $i cobor. deci aten!ie la nonverbal.teva dintre acestea. evităm contactul vi%ual cu o persoană care ne displace.t la orice animal. iar pupilele uncţionea%ă în mod independent. /n timp ce comunicarea verbală este olosită cu precădere pentru transmiterea in ormaţiilor.ii şi gura. F stare negativă.rea rapidă a spr. rătăcită.ncene pe 3umătate cobor. Fc*ii transmit cel mai idel $i e#act semnale. Contactul vizual este cel mai puternic indiciu nonverbal. Dacă privim o persoană care ne este simpatică. de%ola(rea. îmbrăcămintea.te & nedumerire'  spr. direcţia privirii. atingerea. /n combinaţii di erite. -upila oc*iului tinde să se dilate p. /n general. 1+)(1+B6! a. Dacă persoana ne este antipatică. la r. po%iţiile succesive ale spr.ncenelor $i runţii & iecare cu propria sa semni icaţie & mai mult de > po%iţii ale oc*ilor $i pleoapelor $i cel puţin 10 pentru partea in erioară a eţei. Deci putem să semnalăm în mod incon$tient cuiva că ne place. cu certitudine. p.ndă.lnirii.nă la de patru ori atunci c.ncene complet ridicate & nedumerire'  spr. <.ncene pe 3umătate ridicate & surpri%ă'  spr. plăcere6 legate de trebuinţe sau instincte'  emoţii secundare. se $tie că e#istă cel puţin > po%iţii ale spr. 8ste vorba de şase categorii de indicii! contactul vi%ual. sau pe care aceasta $i(o ace despre noi în$ine se construie$te în primele 50 de secunde ale înt. ++.ncenelor & atunci c. groa%ă. primare 4de%gust.$tigate. <st el.lucrarea 10imba3ul vorbiriiH 4-ease. pedantă. -rima impresie se sc*imbă oarte greu. 5lustrăm c. duio$ia.te & urie.nd salutăm pentru prima dată pe cineva'  spr. c.. mai comple#e 4abandonarea. Cercetătorii nu au putut ace un inventar al acestor e#presii. p.iul. ru$inea. incon$tient la acest lucru. nu poate i reali%at un sc*imb de replici. Faţa pre%intă două centre. 0a om.ncene în po%iţie normală & lipsa comentariului sau a reacţiei'  spr. visătoare6. iar dacă îl avem. speranţa. prin intermediul cărora e#teriori%ăm diverse stări su lete$ti. aproape ?0% din comunicarea directă se reali%ea%ă prin canale nonverbale. bl. fa!a e#primă!  emoţii înnăscute. etc. teamă. mi$cările bu%elor. +. iar persoana respectivă poate să reacţione%e. Cel mai adesea.'  direcţie 4privire ascunsă.ndul său. Desci rarea corectă a semnalelor nonverbale ne a3ută să pătrundem mai ad. pro#imitatea. acestea dau un număr uria$ de e#presii posibile.. timp în care.t de larg desc*i$i. 46' b.t una prietenoasă. "tudiile domeniului au evidenţiat că B0% din opinia pe care ne(o acem despre altă persoană. privirea directă indică atenţie iar evitarea ei poate i semn de ascundere sau nesinceritate 4Csaci. 5 . îngri3orarea.nc în problemele comunicării între oameni $i în elul acesta a3ungem să(i înţelegem mai bine pe alţii $i pe noi în$ine. provoacă o contractare a pupilelor cunoscută sub denumirea de 1oc*i mici ca o mărgică1 sau 1oc*i de $arpeH.ncenelor.ncene complet cobor.nd o privire lipsită de emoţie dec. Contactul vi%ual este o modalitate de e#primare a emoţiilor. adoptăm mai cur. combinarea mi$cărilor oc*ilor cu cele ale pleoapelor $i spr. ci doar unele generali%ări.

nd comunicarea î$i pierde aproape total caracterul interpersonal. Dacă vom observa comportarea oamenilor la înt. "unt destule persoane publice care î$i pă%esc distanţa publică cu bodLguar%i.n3enealăAiritare. declan$ea%ă sentimente de simpatie $i convinge mai u$or. 8ngle%ul se opre$te la 4&5 pa$i în aţa arabului. eventual. pentru a(i vorbi.ndind că engle%ul este prea distantK etc. deseori involuntar.nd la captarea bunăvoinţei $i. 9imeni nu(i at. gesturi ăcute cu palma. 9u poate suporta răsu larea $i privirea prea apropiată a arabului.nd. de aceea încălcarea acestuia poate repre%enta o ormă de agresiune. adeseori intenţional. Dacă este olosită cu abilitate. din punctul lui de vedere. 9u suportăm în spaţiul nostru intim persoanele care ne sunt antipatice sau necunoscute.t cu vecinii.lniri vom vedea că ei au tendinţa să se certe mai mult cu cei de pe partea cealaltă a mesei dec. ără a olosi cuvinte'  1ona publică 4peste +. prin gesturile pe care le e ectuăm. g. -ătrunderea în acest spaţiu a persoanelor neautori%ate generea%ă o stare de discon ort care îngreunea%ă comunicarea 4vorbirea devine nervoasă.n3eneală pe care o resimţim atunci c. .ndind că arabul este 1prea îndră%neţH. J. alte gesturi larg răsp. personal. îndrăgostiţi. gestica6 & Comunicarea poate i in luenţată sau putem semnala atitudinea noastră $i prin po%iţia corpului. <rabul nu poate vorbi peste 1prăpastiaH creată între ei $i caută distanţa bună pentru comunicare. diplomatul engle% se retrage un pas înapoi. 1înţepatH. 8ste binecunoscută starea de st. 3udecători. denumită spa!iu personal. 56 func!ie ilustratoare. 8a concură la cristali%area unei prime impresii despre o persoană $i care poate in luenţa comunicarea ulterioară cu aceasta.estica poate avea 4Csaci. ironic $i de 1gură(cascăH.)5&+. Dodul în care ? . gesturi reali%ate cu braţele. salutul. demogra ici'  1ona socială 41. . ci una competitiv(de ensivă. <$e%area oamenilor unul l.ngerea de m. p. c. Cn proverb c*ine% spune! 1Cn %. social $i public. tin%. <rabul se mai apropie cu doi pa$i.8#presia gurii se leagă în mare măsură de zâmbet.nă. se ac în acord cu un anumit cod $i nerespectarea lui poate genera dis uncţionalităţi în comunicare.ngă altul e#primă tendinţa de cooperare.nd circulăm cu li tul sau cu mi3loace de transport în comun la ore de mare aglomeraţie'  1ona personală 445&1)5cm6 este accesibilă interlocutorilor relativ apropiaţi.sul.inii6. J. $ovăitoare.mbet $i nici într(atat de nemernic ca să nu(l merite.lnire între un diplomat engle% $i altul arab.?0 m6 este distanţa care apare în raporturile o iciale. dorinţa de a domina sau de a i supus 4 de e#. 0ro imitatea este repre%entată de apropierea pe care ne(o putem permite aţă de alţii. de la un popor la altul $i de la o cultură la alta. dispreţuitor. socio(culturali.+++. destinde atmos era. comandanţi6. g.6 8#istă patru categorii de spaţiu ! intim.?0m6 este distanţa pe care o impunem în ca%ul comunicării cu interlocutori oca%ionali. $i este re%ervată celor care se adresea%ă unui grup de ascultători de pe o po%iţie dominantă 4pro esori.nd e#istenţa unor relaţii de adversitate îi determină să stea aţă în aţă.mbetul are diverse nuan!e!  dulce 4sur./imbajul trupului 4postura.! o înt. <rabul avansea%ă. "urprins. gesturi reali%ate cu picioarele. adaptoare 4acoperirea oc*ilor c.  1ona intimă 40&45 cm6 este o %onă în care îi acceptăm pe cei apropiaţi emoţional! rude.mbetul este un instrument de comunicare pentru că de%armea%ă. cuno$tinţelor mai vec*i. 4de e#. amar. 6. 8#istă o distanţă considerată comodă pentru reali%area unei conversaţii sau pentru alte orme de interacţiune socială. între persoane ce trebuie să comunice nu va determina o atmos eră cooperantă. pe c. str. Iesturile emblemă sunt strict rituali%ate 4plecăciunea. prieteni. e.ura. <cest spaţiu varia%ă de la o persoană la alta. de e#emplu sau aruncarea mănu$ii în ca%ul provocării la duel6. c. interesul. de întărire a mesa3ului verbal 4negarea prin clătinarea capului sau mi$carea m. 5nvadarea acestui spaţiu de către persoane nedreptăţite să pătrundă acolo generea%ă o stare de st. politicieni. d. 8ngle%ul se retrage din nou. 0imitele acestui spaţiu varia%ă în uncţie de diver$i actori! psi*ologici.nd nu vrem sa vedem ceva sau întoarcerea capului în altă direcţie6 sau uncţie emblematică 4dacă înlocuiesc mesa3ul verbal $i constituie convenţii speci ice unei anumite culturi 4semnul victoriei. preoţi.t de bogat ca să nu simtă nevoia unui %.mbet cumpără totul $i nu costă nimicH. la derutare prin 1 ermecareH6'  bl. -o%iţia corpului poate comunica. 2mbrăcămintea repre%intă o altă cale de comunicare ără cuvinte. a unui birou. necunoscuţi. 8#istenţa unei mese. /n spaţiul personal iecare se simte în siguranţă. de%interesul. starea socială. la sediul F9C.ndite6. această %onă poate indica dominarea. incoerentă6. superioritatea sau puterea.

parţial. modul în care se integrea%ă tăcerea în lu#ul comunicării. apoi. f. de aceea o evităm atunci c. <st el. cu condiţia să nu ie prea dese. distorsionarea sau intensi icarea semni icaţiei cuvintelor conţinute in mesa3.t mesa3ul verbal la care se adaugă. sc*imbaţi la celălalt pol semni icaţia mesa3ului. -rocedaţi. 5ntervenţia acestora peste mesa3ul verbal poate provoca slăbirea. conclu%iile6 se marc*ea%ă cu o voce mai puternică. <spectul pe care îl îmbracă modul nostru de a vorbi din perspectiva acestor repere este determinat. Dacă este m. bucurie(tristeţe' entu%aism&lipsa de entu%iasm' apropiere(depărtare. 5ată c. optimismul 4de e#emplu. Cnii cercetatori au constatat că atingerea poate semnala $i statutul social. pun. dar nu iniţia%ă atingerea. 0auza olosită cu gri3ă poate i un mi3loc e icient pentru transmiterea mesa3elor. 3. comparativ. pentru a o eri ascultătorilor săi posibilitatea de a se implica activ. sarcinile. lentă.ndu($i. de cealaltă parte. <semenea ruperi de ritm pot elimina monotonia comunicării. braţul în 3urul umerilor cuiva.1. dincolo de sensul cuvintelor.114& 1156!  6olumul vocal trebuie să se nuanţe%e de la un moment al discursului la altul. ro$u sau culorile înrudite. după un anumit ritm. $. $i.6 . intona!ia. C*iar în sălile mari.t suportă $i permit să ie atinse.! Irupul lor.a. de în%estrarea naturală $i.3.cineva se îmbracă este transmiţător de mesa3e $i ne poate sugera cum să interacţionăm cu el. "e impune o adaptare a volumului sonor la capacitatea sălii. 5mportantă este. "ocietatea britanică. de e#perienţa de viaţă. tonică.t atenţie $i respect'  7itmul vorbirii trebuie să se caracteri%e%e prin variabilitate. st. Cea mai indicată este alternarea lu#urile verbale alerte 4 olosite la conţinuturile cunoscute de auditor6 cu cele potrivite 4 olosite la conţinuturile de legătură6 $i cu cele lente. <cest ceva 1în plusH poate i c*iar mai important dec. de e#emplu. intimidea%ă $i menţine presiunea.t $i înţelegerea problemei. remarca pro esorul. utili%ate la ideile principale sau mai noi. dorinţa de comunicare.nd trebuie. dincolo de conţinutul verbal asociat.t discursul c.nd vine din partea unor persoane necunoscute. starea a ectivă po%itivă. de regulă calde6 sau dimpotrivă.nd ce $i cum aţi modi icat din elementele nonverbale ale comunicării 4de e#emplu. în mod neconvenţional. tabelar. Morbirea poate i calmă. /n multe societăţi este permisă atingerea anumitor %one. 5deile mai importante 4obiectivele. a ectată sau precipitată. 8 ectele sunt negative din toate punctele de vedere. persoanele cu statut social înalt tind să iniţie%e contacte i%ice. preoţi6 ci poate transmite in ormaţii despre starea generală a interlocutorului. -ersoanele cu statut social cobor. ca% în care pot a ecta at. înăl!imea 4tonalitatea5 vocii $i modul de articulare a cuvintelor. 8ste un semnal oarte puternic ce poate produce reacţii emoţionale incon$tiente. o serie de 1 norme1 culturale prin care este reglementată atingerea pe care o permitem. dar $i cea 3apone%ă par să ie mai reţinute în privinţa atingerii. <tingerea poate semnala intimitate $i apropiere. Diversele societăţi au stabilit. repe%ită. colaborare(lipsă de colaborare. 8l va ace pau%e în special înainte sau după un cuv. este di icil pentru voi' Irupul lor remarca! pro esorul este di icil pentru voi6.nuit cu abilitate. rapidă. iar silabele accentuate pot alterna cu altele neaccentuate. Desa3ul paraverbal obţine cu u$urinţă respectul $i smulge aprobarea. de asemenea. 8lementele paraverbale ale comunicării repre%intă ceva ce apare în plus aţă de conţinutul verbal propriu(%is. Ctili%area predominantă a unor culori nu este doar indiciul modei sau al statutului pro esional 4medici. mesa3ul paraverbal poate deveni un instrument e icace în in luenţarea si controlul persoanelor din 3urul nostru. = . SA C!"# $% &UC U 3: 5maginaţi o situaţie de comunicare în care elementul nonverbal este semni icativ. Cn bun vorbitor ace pau%e scurte doar atunci c. Descrieţi care dintre indiciile pre%entate mai sus N vorbesc O in conte#tul dat. accentul. p. în uncţie de conţinut.rnind mai degrabă ilaritate dec. alternarea comunicării cu pau%e. Comunicarea paraverbală repre%intă ceea ce transpare dincolo de cuvinte. vocea nu trebuie să dea impresia de ţipăt. care are semni icaţii paraverbale importante. ritmul $i fluen!a. este un limba3 ascuns în interiorul limba3ului. 8#istă numero$i stimuli încorporaţi mesa3ului verbal care. provoacă diverse reacţii a ective! volumul 4intensitatea5.nt care trebuie accentuat sau înainte de a sublinia o idee mai importantă 4de e#.teva reguli de care ar trebui să ţinem seama în procesul comunicării 4+. dar numai de către anumite persoane $i în anumite situaţii. indic. modul concret în care se reali%ea%ă vorbirea noastră. 3tingerea repre%intă un mod de a comunica prin contact i%ic.

1QineH.'."lena p. comunicare de grup 4..t printr(o tonalitate u$or mai ridicată. 5ntonaţia poate indica aptul că o persoană este ericită. comunicare publică 5. /n ca%ul comunicării verbale scrise. 39#3: 1. =i.ielli. Folosirea lui are darul să sublinie%e un aspect al comunicării în mod deosebit. în rico$ată. SA C!"# $% &UC U +: Formulaţi un enunţ $i demonstraţi pe structura $i ra%area acestuia cum poate i a ectat paraverbal mesa3ul prin intermediul intonaţiei sau accentului. comunicare interpersonală a. 10e(am dactilogra iat acum $i ar trebui trimise după(amia%a aceastaH. tristă. 4p. 3.6' 18u trebuie să accept această slu3băH. 3. %onalitatea trebuie să ie normală.nt. urioasă. Ponul prea ascuţit poate i considerat agresiv sau anticip. Comunicare intraper)onală – interper)onală – imper)onală ( de *rup – publică ( de ma)ă /n raport cu numărul celor implicaţi în procesul comunicării 4criteriul partenerilor6 se pot evidenţia următoarele orme de comunicare! 8onta. 4p. pre%entăm în continuare c. comunicare interpersonală +. P. 49u trebuie nici să o critic. 4Prebuie s(o accept eu. De e#emplu.ai 4p. +. cuv. comunicare interpersonală +. Cn auditoriu poate i atenţionat asupra unor idei at.ntul 1QineH poate i decodi icat cu mai multe semni icaţii. comunicare intrapersonală ). C A DLers. comunicare impersonală 5.t $i cobor.nd o reacţie de atac'  3rticularea cuvintelor trebuie să ie clară. imperativă sau înţelegătoare. nu dumneavoastră6' 18u trebuie să accept această slu3băH. proiectivă <nali%a comparativă a tabelului de mai sus evidenţia%ă că principalele variante ale comunicării. comunicare intrapersonală ). în uncţie de intonaţia olosită! 1<m terminat toate scrisorile aceleaH. >>#?:5 1. gra ie. comunicare intrapersonală ). comunicare intrapersonală ). ci să o accept. comunicare interpersonală diadică +. Qernard "*aR spunea că e#istă 100 de eluri de a spune 1nuH $i 1000 de a spune 1daH. /.t de mult se poate sc*imba semni icaţia aceluia$i mesa3 în uncţie de trecerea accentului de pe un cuv. comunicare de masă b. distinctă $i corectă. implicită Coman.5 1. comunicare interpersonală diadică +. p. toate acestea depin%. +16 4. >. cuv.ntul 1QineH poate însemna 1/nţelegH sau 18 bine & ai muncit uimitor de repedeH sau 1Pocmai la timpH. 4F dispreţuiesc6. uncţia e#presivă a comunicării paraverbale este reali%ată prin semnele de punctuaţie. comunicare de masă @inu. comunicare intrapersonală ). comunicare de masă 0ânişoară. 4p. c. D. parado#ală c.?5 1.. nici să o resping.#'. > . sublinieri.nd brusc tonalitatea. în următoarea situaţie.nd de intonaţie '  3ccentul repre%intă tăria cu care pronunţăm anumite cuvinte. comunicare de grup 4. 3<5 1. comunicare publică 5. comunicare în grup mic 4. ără a i pretenţioasă'  +ntona!ia repre%intă elul în care se ridică $i se coboară glasul în timpul vorbirii. prietenoasă. 49u am altă alegere6' 18u trebuie să accept această slu3băH. o ra%ă' tonul sau modulaţia vorbirii. umilă. /n acest ca%. -entru a evidenţia importanţa lui.teva e#emple pentru a demonstra c.#1. 225 1. 4p. de ensivă e. comunicare de masă +acob. de sugestie d. elul în care se accentuea%ă un cuv.6 18u trebuie să accept această slujbăH. 4Si nu alta. comunicare interpersonală =ucc. =. comunicare intrapersonală ).nt pe altul! 41"u trebuie să accept această slu3băH. comunicare publică4DLers . comunicare de grup ?. 22.

ea este autocentrată.ni$oară. +16 pe comportamente mani estate la trei niveluri! 1. să nu credem că dacă re u%ăm să numim adevărul.nă la eed bacE $i e ecte ulterioare ale comunicării6. pe al celorlalţi 4Dance. după DLers. Comunicarea intrapersonală este acea ormă a comunicării în care persoana relaţionea%ă. -. e#primarea nevoilor. emoţional. C. +16. nu poate contribui la ormarea imaginii noastre. 8 icienţa în = trepte. 8a repre%intă. de inire a problemelor' +. ci lipsă de comunicare. observare. p. acest tip de comunicare asigură legătura dintre individ $i mediul său. motiv pentru care suntem de acord că acest tip de comunicare trebuie să înceapă cu cunoa$terea de sine 4idem6. respectiv cu răspunsul la întrebări de genul! Cine sunt eu? Cum sunt eu? Ce doresc să comunic? Ce nevoi urgente am? Ce stiu eu despre mine? Ce nu stiu despre mine? Ce vreau să de%vălui celorlalţi din personalitatea mea? Ce vreau să ascund aţă de ceilalţi din personalitatea mea? B . p. 4apud Qonta. derularea acestei orme de comunicare va a ecta inclusiv modul de des ă$urare a comunicării interpersonale. 4(56. apud Qonta. este important să dăm atenţia cuvenită acestei comunicări în g. /n conclu%ie. I. iindcă de elul în care ne comportăm c. implic. 8lementele de initorii ale comunicării intrapersonale sunt sistemati%ate .. în esenţă. organi%are a datelor $i argumentelor. este necesar să ne obi$nuia a vorbi serios cu noi $i în sinea noastră. C*iar dacă este lipsită de martori $i deci. p. cum ne vom e#prima în pre%enţa altora. 0arson.care pot i considerate forme bazale. ascultat. T DLers.nd suntem nevă%uţi $i neau%iţi de ceilalţi depinde $i ce vom ace. c*iar dacă.nd. -. p. p.. sentimente.. este cea reali%ată 1cu sine însu$i2 4Dinu. poartă un dialog cu sinele 4Coman. +16. =B6.nd ca nimănui. di DcEaL îi învăţa $i pede%voltări.nd comportamentul însu$i al persoanei $i. prin acesta.. nivelul emoţional & caracteri%at prin de%voltarea imaginii de sine. mesa3ele intrapersonale re lectă eul i%ic. în concepţia aceluia$i autor. regl. <$adar.F. vorbe$te cu sine însă$i 4Qonta. un tip de comunicare ce se petrece în interiorul iecărui individ în parte. +>6 religios David cu F. Comunicarea intrapersonală se reali%ea%ă. -artea interesantă a acestei orme de comunicare este aceea că toate elementele componente ale oricărui act de comunicare se regăsesc într(o aceea$i persoană 4de la emiţător $i receptor. pentru a asigura autocunoa$terea 4<ng*el. dar la o variantă prescurtată $i personali%ată a acestuia. fundamentale. erite variante raportbătălii cu o serie de criterii încăperile tăcute ale su letului2 4"tep*en :. plani icare $i anticipare' ). ac*i%iţia de valori. -.lnirea cu sinele 4<ng*el. 4(56. p. sau poate tocmai în sinea noastră.. P. D.. p. 8. ==6 .nduri. asimilare a datelor sen%oriale.. p. în primul r. 4p.nd. ))6. p. )>06 în mod suplimentar. intelectual $i social al persoanei. este aptul că emiţătorul $i receptorul sunt indiscernabili iar procesul se produce 1 ără obi$nuitele instanţe intermediare însărcinate cu coda3ul $i decoda3ul2 4ibidem. p. 1. c*iul de la înt. se a lă aţă în aţă cu el însu$i. după acest criteriu 4în acord cu 5. -. acesta nu e#istă. < termina comunicarea intrapersonală cu conclu%ia Hmai lasă(mă în pace2 sau Hvăd eu ce(oi ace2 nu înseamnă comunicare. ac*i%iţie de limba3. "ă nu ne dispreţuim. De acord cu ideea că 1nici în ca%ul comunicării intrapersonale nu se poate renunţa la cuvinte2 4<ng*el. p. -entru Dinu D. să nu ne adresăm nouă în g. ulterior. Cu certitudine. modul în care ceilalţi sunt percepuţi. CoveL.nd g. nivelul de abilitare ( caracteri%at de memorare. 4(56 susţinem că modul de reali%are a acesteia apelea%ă tot la limba3. ==6 comunicarea interpersonală prive$te 1dialogul interior pe care îl purtăm cu noi în$ine2 iar ceea ce o caracteri%ea%ă.nivelul intelectual & caracteri%at prin citit. oameni că în 1marile ale vieţii se dauintroduse %ilnic în sunt cea 0eaderul intra $i interpersonală. p. D. F.

uneori. D. Coman. t. Si aceasta. p. caracteri%aţi(vă. >0(>1' idem Coman. D.ndi prestigiu $i. sau să se mani este în opo%iţie 4un cadru didactic care pre eră rolul de 1eminenţă cenu$ie2 în colectivul pro esorul al unei $coli.. -entru 5ovănuţ ".. din punct de vedere al psi*ologiei comunicării.))6!  nevoia de incluziune & se mani estă ca aspiraţie în sensul recunoa$terii de către ceilalţi apropriei noastre valori. )55()5?6.!S# /A0 -O"A OA 1# /C0 cunoscută sie$i necunoscută sie$i cunoscută celuilalt cunoscută celuiallt -O"A ASCU"S# /10 -O"A "%CU"OSCUT# cunoscută sie$i /$0 necunoscută celuilalt necunoscută sie$i necunoscută celuilalt 2. "... Copilul care vorbe$te tare. să obţină succes în viaţă politică6..  nevoia de control & este e#presia dorinţei de a( conduce pe ceilalţi. comunicarea interpersonală diadică ocupă un loc aparte în ierar*ia tipurilor de comunicare dat iind puternicul impact nemi3locit pe care aceasta îl are asupra interlocutorilor. pentru că ea vine la înt. D.nd să($i combine acţiunea 4 inanţatorul unei ec*ipe de otbal de ace remarcat printr(un anumit tip de comportament $i limba3 pentru a dob.nd o comunicare între două 4de tip diadic! Qonta. de inclu%iune. de a(i in luenţa. înt. Comunicarea interpersonală poate i de inită ca repre%ent. p. Constataţi că e#istă spaţii ale eului pentru a cărui pre igurare nu vă este su icientă comunicarea intrapersonală ? Care ? De ce credeţi că se înt. p. pe acest undal. moderatorul care olose$te anumite cuvinte. -entru Dinu D. emeia care se par umea%ă puternic. +1. să ne evidenţiem. ele put.lnirea cu satis acerea unui sistem de 1nevoi interpersonale2 4. De aceea de%voltăm $i practicăm comportamente prin care ne propunem să ne acem remarcaţi. p.lnirea sau despărţirea dintre cele două uncţii. 4p. p. D. vedeta care apare pe toate posturile tv.nărul care se îmbracă neobi$nuit. "pre deosebire de comnicarea intrapersonală. Dinu. nevoi cu pronunţat caracter psi*ologic $i psi*osocial din care ac parte 4Dinu.SA C!"# $% &UC U . 8.6 -O"A $%SC.mplă acest lucru ? Ce soluţii credeţi că ar putea e#ista ca să reu$iţi identi icarea $i acestora din urmă ? 4pentru e#tinderea anali%ei implicaţiilor pe care le are olosirea Ferestrei lui Go*ari se poate vedea $i 5ovănuţ. reclamele care caută o ormulă inedită de promovare a unui produs.: Cn instrument care ne poate a3uta în e ortul de autocunoa$tere este 1Fereastra lui Go*ariH 4). p.B6 ea repre%intă 1cea mai importantă ormă de comunicare $i cel mai des olosită2 pentru că 1oamenii nu pot evita acest tip de comunicare iar e#istenţa lor socială depinde de abilitatea cu care pot anga3a discuţii cu alţii2. dar nu dore$te să 10 . 9e dorim să im acceptaţi într(un grup pe ba%a unei calităţi care să ne distingă de ceilalţi ţi să ne impună acestora. politicianul care a$teaptă aplau%e la inele discursului sau actriţa care nu vrea să se lase otogra iată $i mediati%ată mani estă. ea se anga3ea%ă aţă în aţă cu ceilalţi..))6 sau mai multe persoane care împărtă$esc responsabilităţi. 11(1+. de a le impune voinţa noastră. p. -e structura iecărui cadran al acestuia pre%entată mai 3os. +16. "c*ut%6. aceea$i nevoie.. p. =B. 8ste interesant modul în care se produce.. scopuri $i sentimente 4Qonta.

di erită. ci pentru a se a la în atenţia tuturor ( nevoie de inlu%iune puternică. evoluea%ă' 4. /ntreb. provoc. Cn alt autor 4<ng*el.dob. rela!iile sunt coordonate. persuasiune. iecare este alt el.ndu(ne asupra cau%elor care intervin în proces în acest sens am descoperit că acestea ţin de relaţile stabilite între interlocutori. slabă nevoie de inclu%iune' un lider politic car dore$te să obţină un post c*eie în partid nu pentru a(l conduce. sunt determinate $i orientate prin acţiunile interlocutorilor. cui vorbim. stările declan$ate. D. se construiesc $i reconstruiesc permanent.comunicarea interpersonală implică două persoane cu roluri variabile $i în relaţie una cu cealaltă & indivi%ii trebuie să comunice unii cu alţii în scopul de%voltării relaţiilor personale de următorul tip! acolo unde e#istă un grad ridicat de încredere' atunci c. a$teptări. unde anumite medii arti iciale reali%ea%ă conversaţia între participanţi. Doar că se poate observa că în anumite situaţii sc*imburile interpersonale sunt mai e iciente iar altele mai puţin e iciente. 41(4+6! 1. cresc. rela!iile sunt calitative. apt pentru care. -. este e#clus orice tip de comunicare care poate i intitulată Hmediată2.nd un comportament asemănător de la cei cu care comunică. slabă nevoie de control 6'  nevoia de afec!iune & se mani estă sub orma intensităţii căldurii $i prieteniei o erite în timpul oricărei orme de reali%are a comunicării. av. prin e ecte. p. ?(B6. a$tept. cu alte cuvinte să stăm de vorbă cu noi $i să reali%ăm unde ne situăm în procesul comunicării. prin gradul de implicare.implică înt. se modi ică. <nali%a acestor nevoi permite ormularea unor conclu%ii cu privire la impactul reali%at de comunicarea interpersonală diadică. <ceasta nu înseamnă că o comunicare devine e icientă doar cu cei pe care îi iubim. evoluea%ă. ))6 8ste evident că prin intermediul acestui tip de comunicare se reali%ea%ă interrelaţionarea propriu(%isă cu ceilalţi. rela!iile sunt create. precum conversaţia tele onică..mplare ci ca e ect al acţiunior interlocutorilor în timpul procesului de comunicare' +.nd această nevoie mai estompată. se de%voltă.. devine permanentă $i se asocia%ă $i cun stil autoritar poate deveni un autentic bloca3 în comunicare. /n acest conte#t. rela!iile sunt în devenire. actorii vor resimţi un e ect re%idual minim doar prin simpla participare' 5. c*iar dacă. caracteri%ea%ă comunicarea interpersonală prin următoarele dimensiuni!  este o întâlnire fa!ă în fa!ă. <ceasta pentru că orice mediu are caracteristici cu urmări sigure pentru comunicare. îi in luenţea%ă pe interlocutori c*iar dacă ace$tia încearcă se sustragă impactului. impact. Dotiv pentru care suntem datori să apelăm în mod curent la comunicarea intrapersonală. p. 3ocul $i distracţia 4ibidem.ndească o uncţie de conducere &nevoie de control puternică. rela!iile sunt consecven!iale. ale căror caracteristici con igurea%ă natura relaţiilor interpersonale 4"ăucan. descoperire a lumii e#terioare. <lţii.nd iecare persoană este pregătită să discute desc*is despre propriile 11 . în viaţa de %i cu %i. p. în mod deliberat. se supun unui proces care înseamnă $i sc*imbare. $i nu repre%intă ceva ce se înt.lnirea aţă în aţă între doi participanţi. ci că ea se poate e icienti%a dacă se caracteri%ea%ă printr(o relativă desc*idere a ectivă.nd interlocutorului o stare de discon ort. vi%ibilă în următoarele e ecte! autocunoa$tere. a3utorarea semenilor . stabilirea $i menţinerea de relaţii semni icative cu alte iinţe umane. nu se de%voltă la înt. nu suntem con$tienţi de aceste caracteristici sau nu le luăm în consideraţie.mplă pur $i simplu. comunicarea este mai 1rece2. unii mani estă mai puternic această nevoie $i impregnea%ă întreaga lor comunicare cu un spor de căldură $i prietenie. pentru ce vorbim $i care sunt urmările imediate sau în timp ale comunicării noastre'  presupune particularizarea rolului participan!ilor. Pocmai această lipsă de con$tienti%are poate duce la neînţelegeri. p. dispar' ). Dacă ea se prelunge$te. >0(>+' Coman. cum vorbim.

8videnţiaţi. o activitate în derulare. C*iar dacă o persoană a ăcut o a irmaţie. la un moment dat. ce vă poate ea de%vălui despre voi.a. c. <nali%aţi. s(au constituit o serie de preocupări care vi%ea%ă mecanismele de optimizare a acesteia 4pentru de%voltare. se poate 1personali%a2 atunci c. precum $i modul în care iecare interpretea%ă remarcile celuilalt. într(o situaţie de comunicare interpersonală. ca e#emplu de comunicare impersonală.t destul de puţin 4deci nesemni icativ6 de interlocutori. de e#emplu. +46. nedescoperind aproape nimic despre personalitatea acestora. p. ci se ocali%ea%ă doar pe mesa3. aceasta va i interpretată în ba%a a ceea ce a mai spus în trecut $i a ceea ce se a$teaptă a mai spune în viitor. între anumite limite 4sau încearcă să o acă6 1dincolo2 de persoanele implicate. din dorinţa de a(i atrage pe studenţi spre studiu sau pentru a le u$ura înţelegerea unor enomene sau procese pro esorul ace apel la e#perienţe personale sau ale studenţilor.nd ne g. în măsura în care acel 1ceva2 li s(a mai înt. De obicei. /n plus. dintre un $o er de ta#i $i client. atunci trebuie luată în calcul istoria relaţiei lor. iindcă ele nu vor mai i percepute în stare pură. p. ulterior. care nu poate i încadrată între anumite ore $i nici nu ar putea i rodul unei *otăr. ve%i "ăucan.. Comunicarea impersonală este caracteri%ată de aptul că orma ei de reali%are trece. e#emplul. Dacă vrem să înţelegem relaţia dintre două persoane.. p.nd. interpersonală6 se transformă în comunicare impersonală şi viceversa 4povestirea unui eveniment personal. a#ată predominant pe conţinuturi. Dimpotrivă. nu îi implică relevant pe participanţii la actul comunicării. un apt care au un moment clar de început $i un moment la el de limpede de înc*eiere. o înt. avem în vedere ceva oarte clar. ci a ectate de trecut sau de perspectiva viitorului.sentimente $i trăiri' unde e#istă preocupare $i legătură mutuală între participanţi'  este un proces continuu. ără a trebui să de%văluie. dec. 44(?06. comunicarea dintre un v. la amintiri.t incidental $i doar uneori. Prans ormaţi. SA C!"# $% &UC U 2: 8#empli icaţi o situaţie de comunicare intrapersonală. 4+6 e#prim. 0. care. o acţiune. olosind Fereastra lui Go*ari. <st el.n%ător $i un cumpărător. care nu depind dec.ri ce ar ţine de un gra ic'  se cumulează în timp. sunt interesante situaţiile în care comunicarea personală 4de regulă. /n măsura în care comunicarea interpersonală ocupă cea mai mare pondere în acţiunile de interrelaţionare umană. însoţită. pe ca%ul respectiv. Demonstraţi cum se poate modi ica orma comunicării interpersonale în raport cu tăria mani estării respectivelor nevoi. importanţa înţelegerii comunicării interpersonale apare mai mult ca un proces continuu.ndim la un eveniment. 1depă$e$te relaţia dintre interlocutori2 4Soitu. iind obiectiv. $. -rivind însă lucrurile din alt ung*i de vedere. pregătirea lor.nd situaţii generice. cu umor. care au comunicat anterior.mplat multora. idealurile lor. ea nu poartă 1marca2 personalităţii interlocutorilor.mplare. cele trei tipuri de nevoi pre%entate anterior. sentimentele interlocutorilor. demonstrea%ă modul în care comunicarea interpersonală se poate trans orma în una impersonală. $i mai puţin un eveniment sau o serie de evenimente. la povestirea a ceea ce iAli s(a înt.. iind 1neutră2. comunicarea didactică. mai ales cea de tip universitar. într(un cadru evocator. 8. de trecerea treptată spre o generali%are de tip iloso ic sau al înţelepciunii populare. <lt el spus. nevoile lor.mplat într(un 1) . iecare dintre noi. dintre un turist $i un operator de transport aerian va i orientată în acord cu statutul social al celor implicaţi $i de rolurile speci ice pe care ei le 13oacă2 în situaţii tipice de comunicare 4Qonta. 3. D.

metoda )memorării* & te#tul redactat precedent e#istă dar el nu este citit ci. pe ba%a memorării lui.t mai bine@6'  inter%icerea strictă a emiterii oricărei opinii critice la adresa ideii unui alt participant'  înregistrarea $i reţinerea. politic. >56. în care orice element imprecis sau ambiguu ar putea in luenţa undamental conţinutul.t $i ca artă6. relative ne ormali%ată' 4. prin demascarea nea3unsurilor sale. această sintagmă re lectă un număr relativ mic de interlocutori. 4p. nestructurată. mitingurilor. <udienţa iind mare. predicilor. 4p. cu condiţia respectării regulii b. Cu vec*ime în aria pra#isului comunicării 4cel puţin de )000 de ani. >5(>>6. c*iar dacă pentru moment ele nu par 4toate6 utile' mai t. <ce$tia ssc*imbă idei. democratic.. p. conci%ie $i posibilitatea ca te#tul să ie redactat de u ncolectivde speciali$ti pe respective problemă' ).. metoda )impromptu#ului* & porne$te de la lipsa totală a pregătirii emiţătorului pentru tema comunicării. <cest gen de comunicare este speci ic con erinţelor. a tuturor ideilor ormulate. a devenit o metodă de3a clasică de stimulare a creativităţii de grup $i presupune respectarea următoarelor reguli!  accentul pe cantitate 4cu c.t ca $tiinţă c. precise.t mai multe idei. e#plicată prin apel la Hteoria ţintei2 4sau acţională6 pentru ca ulterior. inţial. caută să găsească soluţii la di erite probleme. discursurilor parlamentare. dar nu contradictoriu.t mai multe idei $i sugestii. medical. lucrea%ă împreună pentru atingerea di eritelor scopuri 4Qonta. raţionale. să se apele%e la teroria Hping(pongului2 sau interacţională iar mult mai de cur.nă la ma#imim de 10 participanţi. <lt el.r%iu însă ele pot i anali%ate în lini$te. D. cu at. componenţi ai grupului.nd la teoria tran%acţională sau a Hspiralei2 4ibidem. spaţii publice. ceea ce avori%ea%ă o anumită spontaneitate $i posibilitate de raportare la auditoriu $i reacţiile acestuia' +. împărtă$esc e#perineţe. :. Comunicarea publică presupune e#istenţa unui emiţător unic $i a unei multitudini de receptori 4Dinu. 8. cu mani estarea libertăţii emiţătorului. Comunicarea de grup este iposta%a comunicării interpersonale care presupune mai mult de doi interlocutori a laţi în pro#imitate. realiste sau total trăsnite'  dreptul participanţilor de a asocia liber. <ng*el. minigrupurilor de cercetare. 8a va antrena o comunicare complet liberă. mesa3ul trebuie să ie puternic structurat. de tip $tiinţi ic.t $i memorarea conceptelor(c*eie $i e#istenţa aproape obligatorie a unor ormule introductive $i inale. claritate. Pipul acesta de comunicare este caracteristic $edinţelor de consiliu. +46. preci%ie. 8ste recomnadată pentru acele conţinuturi oarte te*nice. metoda )manuscrisă* & ce presupune lectura completă a unui te#t redactat anterior. în orice el. în mod egal. /n aceste înt. Dupa Dinu. -.nd retorica $i(a cucerit un loc bine stabilit at. a lua o deci%ie. de comitet de conducere. indi erent dacă ele par 3udicioase. sau a ace propuneri legate de o activitate care(i interesea%ă în egală măsură sau îi motivea%ă di erit. <vanta3ele ţin de reali%area ormei dorite de mesa3. ideile enunţate de colegii lor. canalele sunt ampli icate.nd utili%a în spri3inul transmiterii c. birourilor e#ecutive sau conducerilor operative. >+(>56. des ă$urate în sali de con erinţă. B0(B16! 1. Detoda pusă la cale în acest scop a ost concepută de <le#ander Fsborn de la Qu alo CniversitL. devenit prete#t al învăţării e#perienţiale6.nd un grup de oameni se înt. Comunicarea se derulea%ă ca în variantele 1 $iAsau ) cu 1+ . se nume$te brainstorming. metoda )improviza!iei* & corelea%ă pregătirea temeinică a pre%entării c. în mod direct sau prin conectare la o reţea de radio. p. 10 (1)6 ea are loc c.anumit conte#t.. vorbitorul put. 3uridic. De obiei. respectiv p. selectate $i ructi icate. comunicarea publică a ost. este pre%entat liber. televi%iune sau internet. "istemati%area principalelor modalită!i de realizare a comunicării publice relevă următoarele componente 4ibidem.t mai corecte $i complete a in ormaţiilor $i canale vi%uale adiţionale. el se subdivide în alte grupuri care relaţionea%ă mai greu.lniri se urmăre$te ca într(un timp relativ scurt să apară c. pe care o a lî c*iar înainte de a ace pre%entarea. p. D. p. . lecţiilor publice. Irupul trebuie să ie su icient de mic pentru ca iecare membru al lui să aibă posibilitatea de a interacţiona cu ceilalţi participanţi la discuţie.lne$te pentru a re%olva o problemă. de c.

suntem îndreptăţiţi să acceptăm una dintre ideile undamentale cucerite de aceste demersuri $i devenită a#iomă! orice comportament este o comunicare.. p. -. /n mod u%ual. orice acţiune publică este purtătoare de propuneri normative privind comunicările pe care interlocutorii sunt solicitaţi să le aibă 4Ducc*ielli.. p. încercaţi să re%olvaţi următoarele sarcini! 1. Dintre dimensiunile sale caracteristice se disting! slaba prezen!ă a feed#bac$#ului. p. va introduce $i alte elemente de motivare $i antrenare a interlocutorilor. p. 8l va urmări auditoriul $i în raport cu reacţiile sale. dar deta$ată mult de alte orme de comunicare prin posibilităţile de in ormare de care dispune. 4p. culturală6.t.ţi mai mulţi oameni pentru a($i ace publice ideile. comercială.2 SA C!"# $% &UC U 3: /n urma pre%entării de către pro esor la curs a conţinutului <ne#ei 5. sentimentele. speci ică a comunicării relaţionale prin intermediul căreia mesa3ele 14 . identi icaţi metoda de pre%entare' +. dar $i prin modalităţile de manipulare la care poate apela la tot pasul.. identi icaţi un posibil titlu al conţinutului. Dai mult dec. identi icaţi tipul de comunicare prin care v(a ost pre%entată' ). )06. /n acest conte#t se poate considera. acesta va putea construi un eed(bacE. 8. pentru care v( a ost propus acest te#t. „Orice comportament este o comunicare” Formulaţi în scris c. radioul. de masă înseamnă 1orice comunicare pe care emiţătorul o dore$te di u%ată cu scopul de a a3unge la c. 0ăsaţi soluţiile la colţul dialogului.3. Comunicarea de masă se caracteri%ea%ă prin transmiterea vi%uală $i audio(vi%uală a in ormaţiei către un public numeros. . va insista sau va reveni la elementele insu icient înţelese de interlocutori.nă la momentul în care începe e#plicaţia pe care le(o o eră pro esorul de iloso ie studenţilor săi ' 5. După <ng*el. )06 care susţin că 1secolul UU $i cel în care am intrat s(au remarcat în mod special prin amploarea pe care a luat(o comunicarea publică. <. comunicarea interpersonală.nd o de%voltare nu doar ără precedent. incomplet şi mult întârziat comparativ cu cel din domeniiile comunicării interpersonale sau publice 4de unde $i interesul televi%iunilor pentru a valori ica mesa3ele de tip electronic sau tele onic6' nee cluderea de la decodi icarea mesa3ului a nici unuia dintre participanţi' accesibilitatea cvasi(generală. în mod natural. Comunicare implicită -ornind de la reali%ările incontestabile ale Scolii de la -alo <lto $i de la de%voltările lor contemporane.t at. opiniile ori evenimentele cu care a intrat în relaţie directă2. +46 4noutate. ca o de iniţie de lucru. televi%iunea6 care o eră in ormaţii iltrate în acord cu un criteriu speci ic 4Qonta. identi icaţi c. va modi ica limba3ul sau va ampli ica e#empli icările. în procesul comunicării %ilnice dintre indivi%i. "untem de acord cu autori 4<ng*el . că prin comunicare implicită desemnăm o modalitate subtilă. 3. cea mai mare pondere o are. SA C!"# $% &UC U 4: "e dă te#tul următor.teva motive suplimentare. recunoa$teţi unele dintre căile prin care pro esorul a încercat să ameliore%e comunicarea' ?.deosebirea că pe parcurs. -. >>6.. mass media cunosc. utile ormării. eterogen $i necunoscut' în esenţă este vorba despre comunicarea reali%ată de către instituţii 4presa. identi icaţi nea3unsurile respectivei orme de comunicare' 4. relevanţă politică.t mai multe interpretări personale ale acestuia.

ascuns. $. Cn asemenea tip de comportament. sau oricare altul dintre celelalte 4asupra cărora nu insistăm6 antrenea%ă. sarcina contea%ă.nă la un nivel amplu. 1. a evidenţiat următoarele caracteristici! comportament centrat pe sarcină' nu anunţă obiectivul inal al activităţii' ia singur toate deci%iile' distribuie absolut independent atribuţiile membrilor ec*ipei' dictea%ă iecăruia pas cu pas ce trebuie să acă' se adresea%ă individual membrilor grupului ără a olosi cuv. >B(B)6 au ost puse în evidenţă de V. eu sunt singuru care $tie ce este de ăcut.ntul de ordine este 1eu2. <ceste stiluri au ost! autocratic. con irmată ulterior.ns. "pune! 1Dămico.6 b. în m. "e pot sistemati%a cel puţin următoarele tipuri de efecte ale comunicării implicite. pentru e#tindere $i particulari%are. B)(BB6 se pot mani esta de la un nivel restr. dar care nu răspunde întru totul acestei cerinţe. "tudiul asupra e ectelor stilului autocratic. Scoala de enomenologie socială 40aing6 $i $coala de la -alo <lto 4.ntul 1noi2' o eră doar ordine. democratic $i laisser( aire.mă mare $i rumoasă am prins@2 8a(i răspunde! 18$ti de%gustător. predominant ca 1stil al comunicării2 determină modi icări comportamentale semni icative la nivelul structurilor psi*ocomportamentale ale interlocutorilor. nici sentimentele voastre. anali%a $i descrierea e ectelor generate de stilurile comunicării în raporturile părinţi(copii. căci mi%ea%ă pe diverse elemente din cerinţă pentru a(l privilegia pe unul singur 4 de e#emplu! Cn băieţel de 5 ani vine în ugă la mama lui. 4p. în acela$i sens 4ar i interesante. 0evin prin studiul e ectuat asupra in luenţelor generate de + stiluri di erite de comunicare ale liderilor asupra comportamentelor indivi%ilor care depind de ei. ca in luenţă po%itivă sau negativă. Du(te repede să te speli26. decelabile în planul secund.mă mare. e ecte trans ormatoare asupra comportamentelor celor implicaţi. uite ce r. nu are rost colaborarea. respectiv amilia sa6. de descalificare $i de mistificare. pe termen scurt. invi%ibil. anali%ate in e#tenso de Ducc*ielli. mustrări' nu participă la reali%area produsului inal. parte nonverbală $i de initorie a comportamentului lor. grati icaţii. acela al simplei in luenţe p.a. identitatea copilului în raport cu mama. Criteriile ce caracteri%ea%ă acest tip de interacţiune sunt!  răspunsul nu corespunde e#act cu declaraţia iniţială'  răspunsul are un e ect rustrant' 15 . uneori de initiv. comen%i care au determinat un anumit tip de reacţie psi*ocomportamentală din partea membrilor grupului. mediu dar mai ales lung .transmise indirect. de e#emplu. mascat. acela al constituirii identităţii celui in luenţat 4de e#emplu. la r. <. "fectele pe care comunicarea implicită o are asupra construirii identită!ii celor implica!i 4ibidem. a ost aceea a e#istenţei unor Acomenzi implicite* din partea liderilor. voi nu contaţi. eu decid.nă cu o r. p. ceea ce înseamnă.at%laRicE6 au studiat interac!iunile transmise prin comunicarea implicită $i au identi icat două categorii! de confirmare 4in luenţă po%itivă6 sau de invalidare 4in luenţă po%itivă6 4cel mai adesea tulburările de identitate sunt re%ultatul interacţiunilor de invalidare6. deopotrivă! eu sunt singurul sistem de re erinţă. <cestea din urmă pot i. trebuie ăcut doar ce spun eu. p. -remisa de la care s(a plecat. interac!iunile de tangen!ializare & repre%intă un tip de răspuns dat unei cerinţe.ndul lor! de tangen!ializare. Cuv. >>(10+6!  e ectele pe care comunicarea implicită a liderului o are asupra comportamentelor subalternilor'  e ectele pe care comunicarea implicită o are asupra construirii identită!ii celor implicaţi'  e ectele pe care comunicarea implicită o are asupra creării normelor de referin!ă a. al valorilor $i atitudinilor sunt următoarele! predominanţa sinelui $i a iposta%ei sale de superioritate managerială' dispreţul aţă de ceilalţi $i iposta%a lor de simplii e#ecutanţi' subevaluarea acestora' dispreţ aţă de lucru în ec*ipă' indi erenţă aţă de dimensiunea a ectivă a comunicării. 8lementele de comunicare implicită care însoţesc un asemenea comportament. soţ(soţie. "fectele pe care comunicarea implicită a liderului o are asupra comportamentelor subalternilor 4ibidem. în a ara muncii de reali%are a sarcinii nimic nu are valoare.

devenită 1paranoidă2 între timp. atitudine de înţelegere. diversitatea inalităţilor pe care le urmărec participanţii ac ca de multe ori aceasta să ie purtătoare de mesaje contradictorii. a$a cum se dega3ă din vorbe. tatăl îi răspunde! 18u $tiu că de apt tu nu vrei să pleci de acolo. întruc. "emnalele paralingvistice $i relaţionale care îi sunt trimise copilului nu(i 1spun2 să ie într(un el sau altul. aspecte ale vieţii sociale pot apărea. 8a introducea mobiluri $i intenţii în acţiuni care. 1? .26' +6 interac!iunea de mistificare este un răspuns dat unei propuneri care(l ace pe autorul acestei propuneri să creadă că a spus lucruri pe care nu le(a spus 4de e#emplu! "tep*en a stat vreme îndelungată cu mama sa. din acte $i din conte#tul situaţiei. consiliere. care determină identităţi puternice $i ec*ilibrate. nu le conţinea la început. a3utor. iul meu n(ar putea i at. BB(1046 Crearea normei de încredere este un e#emplu elocvent. ca e#tindere6. SA C!"# $% &UC U 7: "e dau următoarele enunţuri! 1 ii spontan' e inter%is să inter%ici' ar trebui să mă iube$ti' nu i a$a de docil' poţi să pleci. din partea actorilor convin$i de 1realitatea2 acestei situaţii. /ncrederea este. Conclu%ia e#perimentului pedagogic este aceea că repre%entarea a priori a învăţătorilor în ceea ce prive$te aptitudinile elevilor a generat un sistem de comunicare pedagogică di erit de la o clasă la alta.+. p. c.ng' iţi independenţi2. 3. deci. stabilitatea relaţiior. din care nu $tie cum să iasă. perecutat în clasă $i care implora să ie retras de la $coală. comunicări implicite ce pot avori%a de%voltarea unor 1identităţi2 po%itive' e#perimentul' e ectul placebo. Comunicare parado5ală6 Comunicare de )u*e)tie Comple#itatea comunicării. a ost prins.t nu ia în considerare conte#tul $i indicii comunicativi. preocupare centrată pe reu$ite $i nu pe erori. care îl plasea%ă pe receptor într(o situaţie con lictuală. ca ormă de reali%are' ce e ecte consideraţi că generea%ă pentru receptor' în ce conte#te. la urmă. "fectele pe care comunicarea implicită o are asupra creării normelor de referin!ă 4ibidem. practica delegării. ba%at pe umanism. spri3in. B=6.t ceea ce i se sugerea%ă să ie prin atitudinile $i modurile de a se comporta cu el pe care le de%voltă ace$tia. :ăspunsul sublinia%ă un aspect accesoriu al acestei declaraţii 25 interac!iunea de descalificare este un răspuns în care întrebarea pusă este trans ormată de cel care răspunde' acesta pune pe primul plan propriile dorinţe. -ornind de la situaţia în care un manager practică un comportament participativ. p.t de la$. $tiind că ea va interpreta ast el. ci îl 1de inesc2 ca iind într(un el sau altul 4ibidem. ără voia sa. nu(ţi ace gri3i dacă pl. se poate constata modul în care el promovea%ă încrederea în subordonaţi precum $i valori cum ar i! desc*idere $i atenţie aţă de ceilalţi. <nali%aţi conţinutul lor $i încercaţi să evidenţiaţi! ce au în comun. uai el. 1propriile2 lui intenţii $i mobiluri s(au amestecat cu cele care i se atribuiau. pentru că are sen%aţia că oricum ar proceda nu poate depă$i un anumit tip de capcană în care. re%ultatul unei 1posturi psi*ologice2 al cărei punct de plecare se situea%ă în cel care vrea să o cree%e. în esenţă. /n acest el. $tia că mama sa îi va spune că a ăcut(o anume ca să o supere. Dacă se tăia la deget. iar conţinutul răspunsului este incompatibil cu aceste elemente 4de e#emplu! Fiului său. a3ungea să se întrebe dacă nu cumva c*iar avusese această intenţie6 0aing a3unge la conclu%ia că 1ceea ce i se spune copilului e#plicit de către părinţi contea%ă mai puţin dec. pe încredere în potenţialul omului. 1Comunicările po%itive2. promovarea încrederii de către manager generea%ă încrederea reciprocă în cadrul colectivului. recompensarea succeselor. se pot evidenţia cu a3utorul e#perienţelor lui :osent*al 41e ectul pLgmalion26 4de e#emplu! situaţia construită arti icial prin comunicare implicită induce. răspunsul nu con irmă intenţia din declaraţia iniţială. -ăn. pentru el.

educaţionale care determină acest tip de comunicare. c.t. devine una de con u%ie. de comandă.2 4Ducc*ielli. pe r.mpul subiectului receptor sau al anali%ei mesa3ului $i intr. at. dar minimali%ată bărbaţi 1B "ubiecţi Femei B 1= bărbaţi 5> +0 1) "ubiecţi emei 50 +0 )0 . Cum credeţi că aţi proceda dacă a(ţi i pus. se b.t pentru abordarea acesteia ca enomen de sine stătător. "ituaţia creată în urma unei comunicări parado#ale se nume$te situa!ie de Adublă constrângere*. după cum se poate constata din următoarea pre%entare comparativă 4ibidem. <bordarea $i e#plicarea comunicării de )u*e)tie 4Ducc*ielli. 114(1)46 porne$te de la acceptarea 1stării de sugestionabilitate2 $i valori icarea acesteia dintr(o perspectivă mai largă. mai ales.nd în vedere că e ectele unei ast el de comunicări pot i perturbatoare pentru cei implicaţi. cu sau ără intenţionalitate. prin anali%a unor situaţii sociale. indi eret cum ar reacţiona. 4Ducc*ielli. în care unui automobilist i se repro$ea%ă imprudenţa $i încălcarea unor reguli din Codul rutier. "tarea de discon ort se ampli ică. la locul demuncă c.Comunicarea se nume$te parado#ală atunci c. în iecare dintre cele două situaţii? Cn studiu reali%at pe 100 de bărbaţi $i 100 de emei adulte din mediu rance% indică deosebiri comportamentale evidente în ceea ce prive$te o posibilă raportare a lor la cele două conte#te.nd. p.nd 1conţine două mesa3e ce se cali ică unul pe celălalt în mod con lictual.t în amilie. spune prostii6. paraverbală6. a$teptate sau nea$teptate. care il parali%ea%ă pe interlocutor sau îl determină să acă lucruri con u%e 4dă răspunsuri neelaborate.t. ie la întâlnirea verbalului cu nonverbalul şi&sau paraverbalul 4ca în ca%ul în care a irmaţia 1Dă bucur mult că te revăd@2 este însoţită de o atitudine $i un comportament care anunţă e#act contrariul6.1)06! Categorii de răspunsuri "ubiectul neagă aptul că vinovăţia sa ar i totală. "tudiul comunicării parado#ale devine interesant at.1056 -arado#ul se poate institui ie la nivel verbal 4ca în e#emplele anali%ate mai sus6. prin prisma e ectelor scontate. invoc.lb.. se susţine tot mai argumentat necesitatea asigurării congruen!ei tuturor categoriilor de mesa3e $i orme ale comunicării 4verbală. p. în ca%ul comunicării publice.nd circumstanţe atenuante "ubiectul neagă cu ve*emenţă aptul de a i responsabil de această gre$eală <lte tipuri de răspunsuri 4răspunsuri obţinute în situaţia cu poliţistul ( %6 Categorii de răspunsuri Culpabilitatea este admisă. din care nu $tie cum să iasă $i care riscă să se întoarcă împotriva lui. <v. depă$ind c. SA C!"# $% &UC U 18: -e două postere este repre%entată aceea$i imagine.nd în pro un%ime în s era situa!iei şi la condi!iile rela!iei. 10=(1106 tocmai pentru că receptorul se găse$te într(un conte#t ambiguu. cu deosebirea că o dată repro$ul vine din partea unui poliţist iar de cealaltă dată din partea unui pieton. mai ales. p.ie. p. nonverbală.

determină restr. încercaţi să identi icaţi dacă se mani estă în cadrul lor vreun mecanism de ensiv $i dacă da. $i dacă n(ai i ost tu. aţă de ceilalţi. a$ i putut $i eu să mă duc de două ori pe săptăm.ndită prin recventarea semenilor no$tri. în uncţie de propriile obiective. Conversaţie între soţi ! N F . 1)16.9egare ve*ementă a vinovăţiei "ubiectul se ia la *arţă cu trecătorul <lte tipuri de răspunsuri +1 50 )B 54 > 4răspunsuri obţinute în situaţia cu pietonul ( %6 Din studiul respectiv re%ultă că răspunsurile su eră in luenţa 4sau sugestia6 statutului social al persona3ului care ace mustrarea. po%iţia pe care o are corpul nostru c. p. Comunicare de9en)ivă6 Comunicare proiectivă 8#istă situaţii de viaţă în care oamenii resimt conte#tele în care se a lă la un anumit moment ca periclit. în conte#tul respectiv. /n conclu%ie. O . -si*ologia socială a de init o competenţă speci ică subiecţilor umani în ceea ce prive$te comunicarea! 1competen!a în rela!ie cu mediul înconjurător 2 dob. îi determină pe indivi%i să 1spună mai mult dec. eu am cu totul alte interese pro esionale. 1. în spatele statutului social al celui care interpelea%ă. ce anume încearcă el să prote3e%e.t cel ormal'  decontractarea corporală induce decontractarea comunicării. ie ea sub aspectul dimensiunii individuale sau sociale..t de a nu i de acord. /n asemenea SA C!"# $% &UC U 11: <nali%aţi următoarele două enunţuri $i împre3urări ei apelea%ă la comunicare în scop de apărare. statutul social al interlocutorului devine un 1element inductor al comunicării2. situaţia de comunicare în care ne găsim 4ibidem. re%ultatele par bune aţă de c. Conte#t pro esional în care unul dintre subalterni a obţinut.t m(am implicat. pro#imitatea induce tendinţa de a te adresa pe alt ton dec. Cele mai cunoscute 1elemente inductoare2 descrise de psi*ologie sunt următoarele 4ibidem. 3. mai puternică dec.t a altora. acţionea%ă regulile $i normele comunicării sociale. -entru mine contea%ă mult ca voi să(mi cunoa$teţi cu adevărat per ormanţele O N 9oroc că nu mă interesea%ă deloc această problemă.nd acea ormă a comunicării în cadrul căreia un element al conte#tului situaţional se caracteri%ea%ă prin inducţie 4acţiune la distanţă care in luenţea%ă comunicarea însă$i6.. 1))6!  o apropiere prea mare între interlocutori boc*ea%ă comunicarea cu persoane necunoscute'  aptul de a sta 1 aţă în aţă2 avori%ea%ă comunicarea'  apropierea relativă avori%ea%ă sc*imburile relaţionale.nd. 8a repre%intă capacitatea noastră intuitivă $i imediată de a recunoa$te impactul unui element sau al altuia din mediul încon3urător asupra comunicării $i de a(l lua în calcul organi%.nă la clubul acela de gimnastică aerobicăK O N Da. c*iar sunt uimit.nd vorbim are e ecte asupra modului nostru de a vorbi'  densitatea socială avori%ea%ă depersonali%area comunicării'  privirea celuilalt induce con ormarea $i reacţia de prestanţă. nu am acordat 1> nici o atenţie acestei evaluări.t ceea ce cred2'  tendinţa de a răspunde în acela$i registru cu interlocutorul 4norma de reciprocitate6 precum $i o mai mare u$urinţă de a aproba ceva dec. "ituaţia de comunicare se poate caracteri%a prin di erite elemente inductoare care au un statut privilegiat prin in luenţa lor. p. dacă n(ai i ost tu. Comunicarea de sugestie poate i de inită ca repre%ent.tea repro$uri O ). puteam merge $i eu saptăm. Conversaţie între colegi ! N Dă bucur că am obţinut un scor bun la evaluare.ndu(le identitatea. atenţie suplimentară la ceea ce ac. cali icative slabe la evaluarea reali%ată de manager.ngerea libertăţii.nal cu băieţii la meci ără at.

1+06.nd răspunde'  comunicarea defensivă de punere la adăpost. asemenea tipuri de contacte masc*ea%ă insu icienţele. cel care îl ură$te pe vecin. de un e prt sau de o învăţare adecvată pentru a ne demonstra superioritatea'  comunicarea defensivă de respingere C se susţine că domeniul în care s(a produs e$ecul nu are importanţă. <rgumentaţi alegerea. conversaţia e#empli icată a scos la iveală dorinţa emeii $i a bărbatului de libertate. te poţi lăuda prin incompetenţă $i gre$ealăB Permenul de comunicare proiectivă presupune evidenţierea sensurilor cu care este utili%ată respectiva sintagmă. 8#istă di erite conte#te în care acest tip de comunicare devine evident! reali%area anc*etelor $i sonda3elor 4unde se poate înt.0ing aprecia%ă că prin acest tip de comunicare 1eu(l încearcă să diri3e%e viaţa interioară a celuilalt pentru a $i(o prote3a pe a sa2 4ibidem. unde te caracteri%e%i prin competenţă. trans orm. 1B .Comunicare defensivă este acel tip de comunicare interpersonală care uncţionea%ă ca o strategie în vederea asigurării protecţiei identităţii subiectului. mai degrabă.t de o deci%ie. /n a ara domeniului ales. Din perspectiva anali%ei tran%acţionale. Formele sale de reali%are sunt! comunicare de apărare transpersonală $i comunicare de apărare socială 4Ducc*ielli. ilu%ia pentru iecare dintre ei că ar putea ace cu mai mult succes altceva6.analitică & în care proiecţia este un mecanism de apărare a 8u(lui ce constă în a nega un sentiment. 1)>6. 1++(1+>6!  comunicarea mincinoasă de conformitate ( comunicarea ăcută în uncţie de imaginea pe care vrem să o dăm despre noi semenilor. subiectul spune 1nu mă interesea%ă. p. 8#istă cel puţin următoarele două abordări 4Ducc*ielli. o teamă necon$tienti%ată a emeii de practicarea mi$cării. puterea emeii $i a bărbatului de a se acu%a reciproc. un accident dec. de apt. 145(14>6! 1. reali%area interviurilor $i e#aminărilor psi*ologice 4unde se pot practica 4Ducc*ielli. Conceptul de comunicare de apărare socială evidenţioa%ă e#istenţa unor 1 orme2 stereotipe de comunicare identitară cu scopul de a salva valoarea personală 4ibidem. abordarea e isten!ialistă & proiecţia este e#presia 1universului intim2 4lumea integral subiectivă a propriilor credinţe6 al subiectului. Comunicarea proiectivă poate i de inită ca repre%ent. în uncţie de inalitatea unui test sau a unei evaluări'  blocajul şi refuzul de a răspunde & pentru subiect re u%ul de a răspunde poate i un mod de a evita riscul verdictului care i se aplică atunci c.scuzele sociale & în raport cu o evaluare. :.mpla ca subiecţii să ie 1nesinceri în mod sincer26. p. pentru a masca că tu e$ti. pentru că acest sentiment este unul condamnat de "upraeul tău6' ). p. o dorinţă. iar dacă a$ vrea a$ putea să trec oarte u$or@2 <cest gen de mani estări verbale poate i considerat un mod de apărare a amorului propriu a subiectului care trăie$te sentimentul propriei incapacităţiB  comunicarea defensivă de ra!ionalizare C încercarea de a argumenta că gre$eala apărută este. 1)56. un a ect $i a le atribui unui element e#terior. 9u depinde dec. p. în scopul de a(i ocroti valoarea socială. temerile ascunse în stră undurile iinţei sau o satis acţie generată de a o dimensiune a conte#tului 4în mod real. abordarea psi.D. p.t e ectul unei proprietăţi a iinţei noastre.ndu(te ast el din agent în victimă 4ca în enunţul 1vecinul mă ură$te2. Comunicarea de apărare transpersonală desemnea%ă modul în care procedea%ă o persoană pentru a obţine din partea alteia o relaţie voită $i investirea într(un rol propus 4idem6 4ca în e#emplu 1 de mai sus6. e aproape o calitate să nu îi acor%i atenţie 4snobism6.nd ansamblul lucrurilor pe care oamenii 4$i SA C!"# $% &UC U 1': :eveniţi la conţinutul <ne#ei 1 $i identi icaţi ce orme de comunicare se poate aprecia că sunt practicate prin intermediul său. neutrali%ării unei anumite ameninţări e#terioare ce apasă asupra subiectului.

e loc întotdeauna pentru două căni de ca ea. cu un e#tremist de st. Wa$ dori să înţelegeţi că acest borcan repre%intă viaţa voastră.teva lucruri.na interes. HDă bucur că întrebi asta. serviciul. viaţa voastră ar i tot plină. cu un catolic sau un ortodo#.nde$ti la borcanul de maione%ă $i cele ) căni de ca ea. ără să spună un cuv.ndu(se ce repre%entau cele două căni de ca ea. ele vor doar să arate că. scutur. at. amilia. H-ietricelele sunt celelalte lucruri care contea%ă pentru voi. 14B6 4vi%iunea lor despre lume impregnea%ă tot ceea ce comunică $i con eră o anumită 1coloratură2 a#iologică discursului precum $i e ecte posibil modelatoare6.nga sau de dreapta. 5(a întrebat din nou pe studenti dacă borcanul era plin iar ace$tia au ost de acord că era.să te g. Firesc. 3oacă gol . GoacX(te cu copiii. de a g. dacă îţi irose$ti tot timpul $i energia pentru lucrurile mici. casa. oric..ndi dar $i de a acţiona. /n comunicarea cu un pesimist sau optimist.mbit..W a continuat el Wnu veţi mai avea unde să puneţi mingile de gol $i pietricelele2.grupurile6 le spun despre modul lor de a vedea lucrurile. H0a el $i în viaţă. copiii. pe care l(a umplut cu mingi de gol .t de plină ar părea viaţa ta. ă(ţi controale medicale periodic.nd ora a început. C. W<cumW a spus pro esorul după ce *o*otele s(au domolit.nt. Ane5a nr. ie$i cu soţia în ora$ la cinX. Dingile de gol repre%intă lucrurile importante pentru voi. "tudentii au r. ele contea%X cu adevărat. nu vei avea niciodată timp pentru lucrurile importante pentru tine. $i că dacă totul ar i pierdut în a ară de acestea. iar ace$tia au răspuns în cor WpliiinW@ -ro esorul a scos de sub catedră două ce$ti cu ca ea pe care le(a turnat în borcan umpl.s. <i. -ietricelele au umplut golurile dintre mingile de gol . -ro esorul a luat după aceea o cutie cu nisip pe care l(a turnat în borcan. prietenii $i pasiunile voastre. iar nisipul e restul lucrurilor mărunteW. restul e doar nisip..2 H<cordă atenţie lucurilor importante pentru ericirea ta. ci despre altceva 4ibidem. vi%iunea despre lume. 1 C. a luat un borcan mare de maione%ă gol. Cn pro esor de iloso ie stătea în aţa clasei av.nd lucrurile par să o ia ra%na $i nu(ţi mai a3ung )4 ore în %i. -ro esorul a %. vei avea su icient timp altă dată să aci curat sau să repari cine $tie ce dispo%itiv.W )0 . ma$ina. sănătatea. 5(a întrebat din nou pe studenţi cum stătea treaba. nisipul a umplut de tot borcanul.t prin modul de a vorbi. de$i nu comunică despre ei în$i$i. împreună cu un prieten.nd pe catedră c.ndu(l u$or. indi erent de tema discuţiei. -ro esorul a luat atunci o cutie cu pietricele pe care le(a turnat în borcan. în primul r.2 Cnul dintre studenţi a ridicat m. "tabile$te(ţi priorităţile.. cu un artist modernist sau postmodernist se de%văluie.ndu(l de această datX de initiv.nd gri3ă de mingile de gol . HDacă veţi începe cu nisipul. 5(a întrebat pe studenţi dacă borcanul este plin $i ace$tia au convenit că era. p.

. RRR. 4)0006. <. 41B=>6.-. <. <. Qucure$ti! Iemma -res' +. Dic dicţionar de management educaţional . -. RRR. Qucure$ti! 8d.ro' 1>. 41BB=6. "c*aub.nt' 5. 8d.ni$oară. 5ovănuţ. Cuilenburg.ngAlibAcomunicare. <bric. Cnivers 8nciclopedic 1. Comunicarea e icientă. :. Purda! 8ditura 7iperborea. 8d. UUU 4)00?6. Co3ocariu..C*icina$.$canu. 4 . Purda! 8ditura 7iperborea.roAcap111. 0. -ease. Detode de interacţiune educaţională. 0itera 5nternaţional' ?. 4)0006. -si*ologia comunicării. 5. 5. -. -. Qucure$ti! 8d. Dărcu$anu.pub.. Comunicarea verbală. Comunicarea nonverbală. G. Centrul :egional de De%voltare $i 5novare a :esurselor din /nvăţăm.:.re eratele. Qonta. <ntrenamentul comunicării sau arta de a ne înţelege. 7. 0. -olimarE' ). D. Soitu. 8%ec*il. D. 41BB>6.a6. Dragomir. -le$a. 4)0016Dicţionar de pedagogie. 41BB>6. -olirom' 1+. Comunicare $i educaţie. Comunicare verbală.:. 4 .' 4. Comunicarea. 4)00+6. D.5a$i! 8ditura 5nstitutul 8uropean' 1=. 4)0016. 5a$i! 8d.. RRR.. Qucure$ti. Qucure$ti ! 8d. Dărcu$anu. Qra$ov! Cniversitatea Pransilvania din Qra$ov. 5a$i! 8d. UUU 41BB>6.unibuc. 9eveanu. -edagogia comunicării. 0. Carminis' 11.D. Qacău! 8ditura <lma Dater' ?. 0aurenţiu 4)0016. Coman. -olirom' ). Capitolul 1. . Qrea%. G. Qucure$ti! 8. Capitolul 12Despre comunicare2 RRR.D. M. -si*opedagogie 4coord.ngorural. <. Comunicarea în cadrul grupului. "ăucan. Cniversităţii din Qucure$ti. 0imba3ul vorbirii. Qucure$ti! 8ditura <0IF"' )1 . 41BB56. Qucure$ti! 8ditura 7umanitas' =. M. principii.' 4..pd ' 10. "..a. Iarner. -olirom' 1?. 4)0006. 8. Cristea. G. D. D.. 5nterpersonal Communication.D. -si*ologie $i comunicare. JenEe. D. C*i$inău(Qucure$ti! Irupul 8ditorial 0itera. Csaci . Comunicarea didactică. Qucure$ti! 8ditura <PF"' 15.5. QirEenbi*l. orme. 5ntroducere în managementul educaţiei.roAeQooEsApsi*ologieArascanuAcuprinsA*tm' 14. -ite$ti.6. D..C. 4)00)6.-. & C. Comunicarea. -le$a. Qrea%. RRR. 4)0046.comAre erateAeconomieAonline+A )0. C.aldpress. 5a$i! 8d. Curs de speciali%are pentru lucrătorii sociali din mediul rural.-. Dinu. <. 4)0016.' B. 4)0046.e(re erate. D. Qucure$ti! 8. 4)00)6. D. Man 4)0006. Stiinţa comunicării. 5a$i! 8d. ". 4)00)6.6. -ease. V. RRR. Qucuresti! 8d. 0imba3ul trupului. Qrea%.ne.re eratele.nt' >.. 4)0006. Cuco$. 5acob. Comunicarea educaţională în conte#t $colar.. UUU 4)00?6Comunicarea interumană. D..nt. Dicţionarul e#plicativ al limbii rom. -si*ologie. Priţă D.pd 5.comAre erateAmarEetingA online)A' 1B. :. Dictionar de psi*ologie. Danual de management educaţional pentru directorii unităţilor de învăţăm. Danual pentru clasa a U a.. -olimarE' +. Centrul :egional de De%voltare $i 5novare a :esurselor din /nvăţăm. 4)0056..1iblio*ra9ie 1. 8. -olirom' =. Qucure$ti! 8ditura <lbatros' 1). Dicţionar de pedagogie. Dragomir.*Ldrop. C. 4)00?6.D..

Qucure$ti! 8ditura Cniversităţii din Qucure$ti. -. <ng*el . 5a$i! -olirom )) .*tm' B. <rta de a comunica. *ttp!AARRR.>. 4)0056.roAeQooEsA"tiinte-F0Aang*elA1). 4)00+6. Ducc*ielli. <.unibuc. 5nstituţii europene $i te*nici de negociere în procesul integrării.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful