P. 1
Capitol 1

Capitol 1

|Views: 2|Likes:
Published by Manole Elena
Exigente in constructii
Exigente in constructii

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Manole Elena on Apr 28, 2014
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/15/2015

pdf

text

original

Capitolul 1 Exigenţe şi performanţe în construcţii

1.1. Noţiuni introductive
Construcţiile se numără printre cele mai importante produse realizate, deoarece asigură un cadru protejat pentru majoritatea activităţilor umane şi, dintre toate bunurile, au cea mai lungă perioadă de utilizare. Clădirile au atât o valoare utilitară, de ordin practic, dar şi o valoare artistică, arhitecturală. În consecinţă, orice construcţie trebuie să răspundă unui ansamblu bogat de cerinţe (exigenţe determinate de necesităţile de utilizare şi de cele de ordin estetic, iar calitatea mai bună sau mai puţin bună a unei clădiri se apreciază prin măsura !n care aceasta răspunde exigenţelor. "rin exigenţe !n construcţii se !nţeleg condiţiile care trebuiesc !ndeplinite ast#el !ncât clădirile să corespundă necesităţilor şi posibilităţilor utilizatorilor individuali şi societăţii !n ansamblu. În acest context de#inirea ştiinţi#ică a exigenţelor, care pot #i di#erite de la o societate la alta sau de la o etapă la alta, reprezintă o necesitate de primă importanţă !n industria construcţiilor, !ntrucât nu se poate concepe,
$

a modalităţilor de veri#icare.ceste condiţii sunt determinate de următoarele categorii de cerinţe& • #iziologice + naturale (condiţii de igienă.proiecta. stabilirea soluţiilor constructive care să satis#acă aceste condiţii. Conceptul de (per#ormanţă !n construcţii) are un !nţeles di#erit de sensul comun al noţiunii de (per#ormanţă). executa sau optimiza un obiect #ără a şti exact căror cerinţe trebuie să răspundă. * clădire nu trebuie să #ie cea mai !naltă./ . ' . Exigenţele utilizatorilor clădirilor + se re#eră la condiţiile pe care aceştia le doresc !ndeplinite !n imobilele pe care le vor #olosi. Construcţiile nu sunt per#ormante !n sensul !n care. sportivii sunt per#ormanţi atunci când doboară un record sau câştigă o medalie. posibilitatea de a comunica sau de a se separa. determinarea condiţiilor pe care trebuie să le !ndeplinească construcţiile. a materialelor utilizate şi a tehnologiilor prin care se poate ajunge cel mai avantajos la rezultatul dorit. cea mai #rumoasă sau cea mai scumpă pentru a #i per#ormantă. ţinând seama de #uncţiile ce decurg din destinaţia clădirii şi de interesele colectivităţii care o utilizează' b. con#ort şi protecţie #aţă de #actorii nocivi ' • psiho-sociale (re#eritoare la senzaţia de contact cu microclimatul clădirii. a. precis şi coerent de exigenţe. dar trebuie să răspundă unui set raţional. satis#acţie estetică etc. În domeniul construcţiilor. noţiunile de bază ce conduc la de#inirea conceptului de per#ormanţă sunt cele enumerate !n continuare. %n sistem de exigenţe devine util când poate conduce la soluţionarea următoarelor probleme& a. . de exemplu. !n ansamblu şi pe părţi componente.

st#el. numerică. 0xigenţele utilizatorilor sunt #ormulate la modul general. cum ar #i izolarea acustică #aţă de zgomotele exterioare. Ca şi exigenţele utilizatorilor. a criteriilor de per#ormanţă. b. luând !n considerare #actorii care acţionează asupra imobilului. Exigenţele de performanţă + sunt #ormulate de specialişti pentru a satis#ace exigenţele utilizatorilor. normative .. 6tabilirea nivelului de per#ormanţă este o operaţie complexă. nivelul zgomotelor exterioare percepute !n !ncăperi trebuie să #ie de maxim 34 d5. iar pentru planşee capacitatea de izolare la transmisia zgomotelor aeriene şi de impact. . exigenţele de per#ormanţă sunt exprimate tot calitativ (#ără #ormulare cantitativă şi nu ţin seama de materialele din care sunt realizate clădirile. Criteriile de performanţă + constituie traducerea exigenţelor de per#ormanţă !n calităţi pe care trebuie să le !ndeplinească di#erenţiat părţile componente ale clădirii pentru ca exigenţele de per#ormanţă să #ie satis#ăcute.st#el. maxime sau optime ale nivelurilor de per#ormanţă sunt stabilite prin prescripţii tehnice (standarde. o exigenţă de per#ormanţă este izolarea acustică #aţă de zgomotele provenite din a#ara unei clădiri. cu ajutorul di#eritelor relaţii #izico+matematice de dimensionare. o exigenţă a utilizatorilor este cerinţa de linişte pentru a lucra sau pentru a se odihni. Nivelurile de performanţă + reprezintă concretizarea cantitativă.• de e#icienţă (privind cheltuieli şi consumuri minime de achiziţie şi exploatare a clădirii . 1alorile minime. . . c. d. %nei singure exigenţe de per#ormanţă generală. 2e exemplu. !i corespund pentru pereţi capacitatea de izolare la transmisia zgomotelor aeriene. #ără a ţine seama de materialele sau procesele tehnologice prin care sunt realizate clădirile. lipsite de expresie cantitativă (numerică . ţinând cont . ast#el !ncât acestea să poată #i utilizate !n proiectare.

iguranţa utilizării + are !n vedere cerinţe re#eritoare la& • securitatea muncii pentru lucrări de !ntreţinere. 2e exemplu nu este recomandabilă creşterea necontrolată a capacităţii de izolare acustică a unui element de !nchidere. !n a#ară de #aptul că poate #i nerentabilă. Exigenţe de performanţă pentru clădiri civile 7a nivelul *rganizaţiei internaţionale pentru standardizare (8nternational 6tandard *rganisation& 86* s-a !ntocmit o listă ce cuprinde . iguranţa la foc + se re#eră la aprecierea gradului de risc la izbucnirea incendiilor şi la siguranţa ocupanţilor şi a clădirii !n caz de incendiu.că majorarea cantitativă a unui nivel. !n gruparea de !ncărcări cea mai de#avorabilă. blocare etc.2.: . enumerate şi descrise succint !n cele ce urmează. !n timpul circulaţiei !n clădire' • securitatea la intruziuni prin protejarea clădirii.. respectiv a elementelor structurale ale acesteia.' • securitatea de contact. !n special a . deoarece o stare prelungită de linişte pro#undă. tabilitate şi rezistenţă + intensitatea maximă a acţiunilor mecanice. reparaţii etc.9 exigenţe de per#ormanţă pentru clădiri civile. poate conduce la o stare de nelinişte greu de suportat. #ără #ondul sonor minim cu care organismul este obişnuit. cădere. 1. nu trebuie să depăşească capacitatea portantă a clădirii. ce reprezintă protecţia utilizatorilor la posibilitatea producerii de leziuni prin contact cu supra#eţele elementelor de construcţie' • securitatea la circulaţie prin reducerea riscului de accidentare prin alunecare. modernizare. nu duce !n mod obligatoriu la per#ormanţe reale.

sau arti#iciale. Confort acustic + ce se re#eră la protecţia #onică !mpotriva zgomotelor exterioare. zgomotelor din !ncăperile !nvecinate şi zgomotelor datorate #uncţionării instalaţiilor. Etanşeitatea + se re#eră la calitatea elementelor de construcţie de a #i etanşe la apa din diverse surse (meteorica. !n sezonul rece şi !n cel cald. !mpotriva pătrunderii nedorite a oamenilor. sau la măsuri !mpotriva contactului mecanic cu diverse elemente. #erestrelor sau altor elemente mobile ale clădirii' #gienă + vizează măsurile !mpotriva poluării microclimatului clădirii (emanaţii de gaze.elementelor sale exterioare. "mbianţă atmosferică + prin asigurarea microclimatului !ncăperilor cu aer proaspăt. Confort antropodinamic + cu următoarele componente& • • • con#ortul !mpotriva vibraţiilor sau mişcărilor induse ocupanţilor de către clădire' con#ortul !n cazul deplasărilor !n clădire' uşurinţa !n manevrarea uşilor. protecţie ce se poate re#eri la izolare termică. cu ajutorul ventilării naturale şi. zăpadă. la aer. gaze. la izolare electrică. subterană etc. degajate de materialele din elementele de construcţie şi asigurarea condiţiilor de igienă cu ajutorul instalaţiilor (distribuţia apei potabile. Confort tactil + are !n vedere cerinţele de protecţie la contactul cu diverse supra#eţe ale clădirii. evacuarea apei menajere şi a gunoaielor .3 . animalelor. pra# sau nisip antrenate de aer etc. .. Confort !igrotermic + pentru asigurarea !n interiorul clădirii a nivelurilor optime de temperatură şi de umiditate. insectelor etc. #um etc. $tilizarea spaţiilor + are !n vedere #uncţionalitatea spaţiilor interioare .

Economicitate + se iau !n considerarea următoarele aspecte& • indicatori dimensionali& supra#eţe ale clădirii (aria des#ăşurată. . indicele şi volume (volum total. . !nsuşite şi de ţara noastră prin elaborarea 7egii nr. volum pe supra#eţelor de circulaţie. aspectul supra#eţelor vizibile şi vederea din clădire spre exterior. În cadrul reglementărilor %niunii 0uropene au #ost adoptate < exigenţe (cerinţe esenţiale. termice. . ' • indicatori derivaţi& gradul de ocupare a terenului. niveluri etc.' • costuri& iniţiale (de investiţie . chimice.' • gradul de industrializare& ponderea elementelor de construcţie realizate industrial.(caracteristici geometrice.. chimici etc. relaţiile dintre !ncăperi etc. de !ntreţinere (remedieri. reparaţii etc.$$4 privind calitatea !n construcţii. Confort vizual + se re#eră la iluminatul natural şi cel arti#icial.9 . de exploatare. aria construită. şi adaptarea la utilizare a supra#eţelor #inisate ale clădirii (rezistenţa acestor supra#eţe la acţiuni mecanice. . aria utilă etc./. indicele volumului total etc. %urabilitate + privitor la durata de viaţă a elementelor de construcţie şi a clădirii !n ansamblu şi la rezistenţa !mpotriva #actorilor ce a#ectează per#ormanţele (agenţi climatici. atmos#erice etc.

Cele < exigenţe esenţiale prevăzute !n cadrul acestei legii sunt& " + =ezistenţă şi stabilitate & + 6iguranţă !n exploatare C + 6iguranţă la #oc % + 8gienă.(. . prin utilizarea următoarelor metodologii& a.4 . proiect nivel de per#ormanţă impus (normat 2acă valoarea raportului p i > . re#acerea şi protecţia mediului E + 8zolaţie termică.. !n sensul că o creştere exagerată a acestui raport peste valoarea unitară nu conduce !n mod obligatoriu la o creştere a per#ormanţelor. atunci exigenţa (i) este respectată. Au !ntotdeauna calitatea variază proporţional cu raportul p i. prin de#inirea unui raport. p > i nivel de per#ormanţă realizat (c#. "precierea calităţii clădirilor Calitatea unei construcţii poate #i apreciată !n mod obiectiv #olosind conceptul de per#ormanţă.. exigenţa de per#ormanţă nu este asigurată. iar dacă pi @ . exigenţa este depăşită !n sens #avorabil. sănătatea oamenilor. )radul de satisfacere a exigenţelor de performanţă "rin acest procedeu se determină !n ce măsură este satis#ăcută #iecare exigenţă de per#ormanţă (i). con#orm relaţiei& (. hidro#ugă şi economie de energie ' + "rotecţie !mpotriva zgomotului 1. În cazul când pi ? .

În consecinţă. dar !n #inal trebuie respectă relaţia& B αi > . aprecierea per#ormanţelor unei construcţii se poate e#ectua pe baza unei note (cali#icativ A obţinut cu relaţia& N =∑ αi . *onderea exigenţelor de performanţă "entru exprimarea ponderii #iecărei exigenţe de per#ormanţă (i) se stabilesc !n mod convenţional o serie de coe#icienţi αi care re#lectă #aptul că unele per#ormanţe sunt mai importante decât altele.+..pi (.: =elaţia precedentă poate #i utilizată şi !n cazul când există mai multe variante pentru o clădire şi dorim să alegem soluţia cu per#ormanţe optime. ponderea pierderilor de căldură trans#erându-se spre alte zone ale clădirii. coe#icienţii αi au un caracter oarecum arbitrar. cheltuielile de execuţie ar creşte nejusti#icat de mult' • sporirea rezistenţei termice a unui element de !nchidere conduce la un spor de con#ort şi la o economie de energie pentru !ncălzire. Coe#icienţii αi sunt subunitari şi au valori mai mari sau mai mici după cum decidem că o exigenţă de per#ormanţă este mai importantă sau mai puţin importantă..2e exemplu& • creşterea capacităţii portante a unui planşeu din beton (prin mărirea grosimii sau #olosirea unui beton cu calităţi superioare . pe de altă parte. 1. Noţiunea de confort .< . !ntrucât este puţin probabil ca sarcinile gravitaţionale să crească peste valorile de calcul prevăzute de normative şi. peste capacitatea portantă minimă necesară nu este raţională. dar peste anumite valori ale gradului de izolare aceste avantaje cresc extrem de lent. 2upă de#inirea coe#icienţilor αi. b.

În prezent.1. 5ucătăria şi camera de zi devin !ncăperi particulare. "rincipiul specializării !ncăperilor este de dată recentă. 5ogaţii 0vului Cediu şi ai renaşterii căutau con#ortul !nainte de toate !n grandoare. "ână la s#ârşitul secolului D188 !ncăperile intime. !ncăperile erau interschimbabile şi numai mobilierul indica o destinaţie. de spaţiu.D8D !ncepe să se mani#este o specializare a !ncăperilor. Înainte de =evoluţia #ranceză con#ortul se traducea prin bogăţia de ornamente. D1888 . iar majoritatea populaţiei !ncerca să imite clasele bogate !n măsura !n care dispuneau de venituri. În perioada anilor . iar la mijlocul secolului DD era asociat aproape !n mod unic cu echiparea sanitară. principiul specializării se impune pentru toate !ncăperile unei clădiri.+. curt istoric Con#ortul !n . . În 0vul Cediu imobilul nu era decât o anvelopa !n care !mpărţirea interioară se #ăcea la !ntâmplare.1. erau extrem de rare.F . unde un mic număr de persoane se pot reuni !n linişte. spaţii mari şi proporţii arhitecturale.ntichitate şi 0vul Cediu era dat. Începând cu sec. !n principal. Conştientizarea şi necesitatea intimităţii este un #enomen relativ recent.$4/ se de#ineau ca #iind con#ortabile locuinţele care dispuneau de& • !ncălzire centrală individuală sau colectivă' • EC !n interiorul locuinţei' • o baie sau un duş cu apă caldă şi rece.

1irtuţile de igienă nu s-au impus de la sine !n rândul populaţiei' a #ost necesară o lungă perioadă de (ucenicie) prin adoptarea unor noi reglementări !n construcţii. să-şi des#ăşoare activităţile casnice #ără un consum exagerat de energie şi #ără a le #i impus vre-un dezagrement. Aoţiunile de curăţenie şi simplitate au depăşit noţiunea de ornament. sanatoriilor. apariţia şi dezvoltarea dispensarelor. apărută !n secolul D8D. a şcolii sau a altor activităţi. paraziţi etc. 0voluarea pragurilor de con#ort a #ost semni#icativă !n ultimele două secole. indi#erent de vârstă. un re#ugiu !mpotriva rigorilor muncii.dăpostul constituie !n acelaşi timp un cadru social. * altă cerinţă de con#ort a utilizatorilor este aceea de igienă şi sănătate. poluanţi atmos#erici. emisii radioactive. de riscuri naturale (seismicitate. Construcţia trebuie să o#ere un mediu sigur şi salubru ocupanţilor. .În perioada anilor . vânt .ceastă grijă pentru economia de energie a condus la abandonarea ideilor tradiţionale de spaţiu şi lux decorativ. Ca adăpost construcţia trebuie să #ie aptă să protejeze ocupanţii de intemperii (precipitaţii. de intruziunea unor persoane străine etc. 0xigenţele noastre de con#ort re#eritoare la #rig. . !nsorire.H . Cediul salubru nu trebuie doar să limiteze #recvenţa şi propagarea bolilor şi in#ecţiilor' el trebuie să permită indivizilor. . băilor publice. Grecerea la noi sisteme de !ncălzire a adus aporturi apreciabile de con#ort şi a condus la noi de#iniţii ale bunăstării. propagandă !n şcoli şi prin manuale de educaţie sanitară etc. . mirosuri sau condiţii de iluminare nu mai corespund exigenţelor bătrânilor. un loc de odihnă.$</ locuinţa a #ost concepută !n perspectiva economisirii la maximum a e#ortului #izic şi a timpului destinat curăţeniei. !ngheţ.

"ercepţia nivelului de con#ort termic implică pe de o parte un pronunţat grad de subiectivism. -emperatura aerului interior 1alorile normate (necesare ale temperaturii aerului interior sunt #uncţie de destinaţia !ncăperilor. vârstă. dar !n acelaşi timp este rezultatul acţiunii simultane a unor #actori obiectivi. precum şi datele experimentale de laborator au demonstrat că..tenţia deosebită acordată problemelor de con#ort termic se datorează nu numai implicaţiilor de ordin #izio+psiho+sociologic. care au evoluat de-a lungul timpului. dar şi #aptului că realizarea acestuia este legată de consumurile de energie ce apar !n procesul de utilizare a construcţiilor. Criterii şi niveluri ale confortului termic 6ensul general al noţiunii de con#ort este acela al unei stări de satis#acţie !n raport cu mediul. . deoarece depinde de o multitudine de #actori di#icil de apreciat direct (constituţia organismului. 2eterminările !n condiţii de exploatare. 2in punct de vedere al sănătăţii. pentru locuinţe.+. temperatura supra#eţelor delimitatoare ale !ncăperii. modul de #uncţionare al instalaţiilor de !ncălzire etc.:< IC vara. temperatura con#ortabilă a aerului interior este de minim . atât #izică cât şi mentală şi socială. tip de activitate depusă etc.H.. din punct de vedere practic..$ . stare de sănătate. constă !n absenţa senzaţiei de prea cald sau prea #rig. . cuanti#icabili (temperatura aerului interior.1.:/ IC iarna şi maxim :4.2. .. con#ortul poate #i de#init ca o stare totală de bine. Con#ortul termic este privit ca sumă a condiţiilor !n care nici o restricţie semni#icativă nu este impusă mecanismelor termoregulatoare ale corpului uman şi. a. din punct de vedere al cerinţelor de con#ort termic. are la bază o serie de criterii şi niveluri de per#ormanţă. 0valuarea microclimatului interior al unei clădiri. umiditatea şi viteza aerului interior. .

creând zone de incon#ort local datorită asimetriei schimburilor de căldură. 8n situaţia !n care se menţine aceeaşi temperatură a aerului.4 IC.. este necesar ca gradientul (variaţia :. -emperatura suprafeţelor limitatoare * in#luenţă accentuată asupra con#ortului termic o exercită temperatura supra#eţelor limitatoare ale unei !ncăperi. ce poate #i apreciată cu relaţia aproximativă& de temperatură pe verticală !ntre nivelul capului şi picioarelor să #ie de maxim Tr m = ∑Tj A j ∑A j (. dar temperatura supra#eţelor delimitatoare scade la K. j + aria supra#eţei limitatoare (j) (m: ' Gemperatura radiantă poate varia considerabil de la un punct la altul !ntrun spaţiu. pardoselii şi tavanului intervin cu o pondere importantă."entru a se evita tendinţa de răcirea neuni#ormă a corpului şi perturbarea senzaţiei de con#ort termic. iar pe orizontală maxim : IC. datorită accentuării trans#erului (pierderilor de căldură prin radiaţie spre supra#eţele reci. 2acă. explicabil prin #aptul că schimburile de căldură prin radiaţie (dintre corp şi supra#eţele pereţilor. se obţine pentru o temperatură a aerului interior de :/ JC. starea de con#ort pentru o persoană !mbrăcată uşor care prestează o activitate cu e#ort #izic mediu. "entru caracterizarea termică a ansamblului supra#eţelor limitatoare se de#ineşte noţiunea de (temperatură radiantă medie). de exemplu. pe supra#aţa interioară a pereţilor unei !ncăperi se !nregistrează o temperatură de . :/ .4 JC apare senzaţia de #rig.3 unde& Gj + temperatura supra#eţei limitatoare (j) (IC ' .$ JC. b.

3 IC !n raport cu tavanul şi : IC !n raport cu pardoseala.c. iar !n timpul iernii să nu scadă sub 3/L.F/L. $miditatea aerului interior %miditatea in#luenţează senzaţia de con#ort termic prin modi#icarea cantităţii de căldură eliminate prin transpiraţie (aşa numita (căldură umedă) . pentru asigurarea senzaţiei de con#ort termic !ntr-o !ncăpere.. 6e recomandă ca umiditatea relativă a aerului interior să nu depăşească vara 4/.</L.. "entru clădiri de locuit normativele !n vigoare prevăd o di#erenţă de 9 IC !n raport cu pereţii.:/ IC' Mi > 4/L pentru Gi > :. pe măsură ce scade temperatura supra#eţelor limitatoare este necesară majorarea temperaturii aerului interior. =oedler au propus drept criteriu de per#ormanţă (temperatura rezultantă) a unei !ncăperi.. #iind cu atât mai mici cu cât temperatura aerului este mai ridicată (Mi > </L pentru Gi > . calculată !n mod simpli#icat ca medie aritmetică !ntre temperatura aerului interior G i şi temperatura radiantă medie Gr m & Tr = Ti + Tr m 2 (. d. -emperatura rezultantă * serie de cercetători (Cissenard. deoarece evaporarea este !mpiedicată !ntr-o atmos#eră saturată cu vapori. %iferenţa dintre temperatura aerului şi suprafeţelor 2i#erenţa maximă de temperatură admisă !ntre temperatura aerului interior şi temperatura medie a supra#eţelor limitatoare constituie un criteriu de per#ormanţă şi este #uncţie de destinaţia clădirii şi de tipul elementului de construcţie..:3 IC' Mi > 9/L pentru Gi > :9 IC ... e.H. :... 1alorile #avorabile pentru organism ale umidităţii aerului sunt cuprinse !ntre 3/. ...9 Con#orm acestei relaţii.

#ndicatorul termic global . .iteza de mişcare a aerului Cişcarea aerului din !ncăperi se datorează ventilării naturale (prin deschiderea geamurilor. viteza curenţilor de aer din !ncăperi trebuie să #ie de cca. lipsa totală de mişcare a aerului poate deveni supărătoare. circulaţia prea rapidă a aerului are ca e#ect scăderea temperaturii pielii şi degradarea con#ortului termic.s. maxim /.f./. Cea mai utilizată este relaţia lui 1an Nuilen pentru evaluarea unui indicator termic global 5& B = C +0. Cişcarea aerului #avorizează pierderea căldurii prin evaporare..8 −Ti ) v (.4 unde& C + constantă egală cu $. instalaţii de climatizare etc.< (perioada de vară ' Gi + temperatura aerului interior (IC ' Gr m + temperatură radiantă medie (IC ' D v + conţinutul de apă din aerul interior (g vapori .an /uilen "entru evaluarea calităţii termice a unui spaţiu o serie de cercetători (1an Nuilen. "entru asigurarea con#ortului. g./. conducând la o senzaţie de aer !nchis.: (iarna şi . Circulaţia aerului interior este importantă pentru aportul de aer proaspăt şi evacuarea poluanţilor atmos#erici. /. au propus diverse expresii matematice pe baza unor studii experimentale.: m. 5ed#ord etc.25 (Ti +Tr m ) + 0.. . Pg aer uscat ' + viteza de mişcare a aerului (m.s !n sezonul cald. Quncţie de indicele 5.1 X −0.s . "e de altă parte. uşilor sau arti#iciale (prin diverse mijloace mecanice& ventilatoare. 2ar !n interiorul !ncăperilor..1 (37. stagnant.4 m.. 5ecOer. gradul de con#ort se apreciază ast#el& :: ..

umiditate.cest lucru are loc !n cazul !n care există un anumit echilibru al cantităţilor de căldură trans#erate !ntre corpul uman şi microclimatul clădirii. (prea rece ' +. !. . (prea cald Grebuie remarcat #aptul că pot exista situaţii când valoarea indicatorului termic global 5 rezultă !n intervalul +. datorită metabo-lismului. (con#ortabil . 6pre deosebire de indicatorul 1an Nuilen.5 ? +.cest lucru este o urmare a #aptului că relaţia 1an Nuilen ţine cont de #actorii obiectivi ai con#ortului termic (temperaturi. R 5 R K. #ndicatorul global *0. 6tarea de con#ort termic presupune ca temperatura corpului uman să se menţină constantă.K. ... (con#ortabil ' 5 @ .precierea globală a gradului de con#ort a unei !ncăperi. dar acest rezultat nu se re#lectă asupra ocupanţilor !ncăperii (unii dintre aceştia percep o senzaţie de incon#ort . cu considerarea simultană a #actorilor microclimatici obiectivi şi a celor subiectivi este posibilă prin utilizarea indicatorilor "C1 (*redicted 0ean .. . aceşti indicatori iau !n considerare nu numai valorile parametrilor microclimatici ci şi natura activităţii şi tipul de !mbrăcăminte.< Sintern + cantitatea de căldură produsă de corp. viteza aerului .ote + opţiunea medie previzibilă şi ""2 (*redicted *ercentage o# %issatis#ied + procentul probabil de nemulţumiţi .. :3 . 2in punct de vedere matematic este necesar ca bilanţul termic dintre corp şi mediul !nconjurător să respecte relaţia& Sintern K Sprimit > Scedat unde& (. dar nu şi de cei subiectivi legaţi de intensitatea metabolismului. !n apropierea valorii de 3F IC. !ntr-un interval arbitrar de timp τ' Sprimit + cantitatea de căldură primită de corpul omenesc.

exprimată sub #orma #luxului termic unitar mediu !n E. consumul de energie necesar pentru e#ectuarea unui lucru mecanic şi rezistenţa termică a !mbrăcămintei (con#orm 6= 86* FF3/.F unde TS are semni#icaţia unui reziduu termic. În condiţii reale egalitatea (.. dar şi de metabolismul energetic şi rezistenţa termică a !mbrăcămintei..< nu este per#ect respectată.M + 0. #uncţie de tipul activităţii des#ăşurate.e −0.036. PMV = 0. !n care sunt prezentate valorile :9 . * primă posibilitate constă !n utilizarea relaţiei (.://< . * a doua modalitate de determinare a indicatorului "C1 este pe baza anexelor din standardul menţionat. temperatura medie a supra#eţelor interioare. ast#el că se poate scrie& TS > Sintern K Sprimit + Scedat U / (. !n intervalul de timp τ. #uncţie de temperatura aerului interior şi a supra#eţelor interioare. !n care intervin atât caracteristicile microclimatice interioare (#actorii obiectivi cât şi rata metabolică. rezultate din ecuaţia de bilanţ termic a organismului..303.m : ' TS + reziduu termic.!n intervalul de timp τ' Scedat + cantitatea de căldură cedată de corpul omenesc.H .. a cărui valoare trebuie să #ie cât mai apropiată de / pentru a #i !ndeplinite condiţiile de con#ort termic.028 .H unde& C + metabolismul energetic (cantitatea de căldură produsă prin metabolism. 0xistă mai multe modalităţi pentru determinarea indicatorului "C1. viteza de circulaţie şi umiditatea aerului interior. ∆ Q ( ) (.

i. pe de altă parte. vitezei curenţilor de aer şi. ..H indicatorul "C1 > /. #uncţie de tipul activităţii depuse şi de !mbrăcăminte. 0xperimentele #ăcute pe un număr mare de oameni au arătat că este practic imposibil să se creeze o ambianţă !n care absolut toată lumea să se declare !n stare de con#ort termic. notat cu ""2 (procentul probabil de nemulţumiţi şi care reprezintă procentul mediu de persoane care declară o stare de discon#ort termic !n raport cu o ambianţă dată.indicelui "C1 pentru di#erite valori ale temperaturii operative. În aceste condiţii a #ost de#init un nou parametru. con#orm relaţiei (. :4 . deci corpul evacuează cantitatea de căldură pe care o produce (şi pe aceea pe care eventual o primeşte . Chiar atunci când TS > / (deci şi "C1 > / . #ndicatorul global **% Când reziduul termic TS este nul. utilizând o aparatură adecvată (integrator captator . treia modalitate de apreciere a indicatorului "C1 este prin măsurători directe asupra unui număr su#icient de mare de subiecţi. !n medie 4L dintre subiecţi resimt o stare de uşor discon#ort. ast#el !ncât senzaţia termică ar trebui să #ie de con#ort deplin pentru toţi subiecţii.

: 3 'ig. ../L (Qig.. *0.. tot pe baza parametrului "C1.PMV 2 ) (..03353. 217!.4. .$ * a doua modalitate de apreciere a indicatorului ""2. / .e − ( 0.1. 1. .. iar indicele ""2 să #ie mai mic de .. 8ndicatorul "C1 trebuie să se !ncadreze !n intervalul +/. :< . .4./L /L -3 -: -. clădirile trebuie realizate ast#el !ncât ambianţele termice !n spaţiile ocupate de oameni să corespundă exigenţelor de con#ort cerute de activitatea ce urmează a se des#ăşura !n condiţiile unei !mbrăcăminţi adecvate. =elaţia !ntre indicatorii ""2 şi "C1 Con#orm reglementărilor !n vigoare...K/.8ndicatorul ""2 poate #i evaluat #uncţie de valorile "C1 pe baza relaţiei& PP" = 100 − !5.//L $/L H/L F/L </L ** % 4/L 9/L 3/L :/L .PMV + 0. este cu ajutorul gra#icului din Qig.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->