You are on page 1of 298

CUPRINS: 1. ATI 2. BOLI INFECIOASE 3. CARDIOLOGIE Cardiologie 1 Cardiologie 2 Cardiologie 3 Insuficien Cardiac HTA 4. PNEUMOLOGIE Pneumologie 1 Penumologie 2 5.

CHIRURGIE Chirurgie 1 Chirurgie 2 6. DERMATOLOGIE 7. NUTRIIE I DIABET Obezitatea la adult 8. ENDOCRINOLOGIE 9. GASTROENTEROLOGIE 10. GERIATRIE 11. NEUROLOGIE 12. OFTALMOLOGIE 13. OBSTETRIC I GINECOLOGIE 14. ONCOLOGIE 15. O.R.L. 16. ORTOPEDIE 17. PEDIATRIE 18. PEDOPSIHIATRIE 19. PSIHIATRIE 20. RADIOLOGIE 21. REUMATOLOGIE 22. HEMATOLOGIE 23. NEFROLOGIE 24. MEDICIN INTERN 25. UROLOGIE Urologie 1 Urologie 2 .. 3 .. 11 .. .. .. ...... .. 26 41 50 62 72

.. 80 .......... 99 . 108 ..... 115 .. .. 122 .. . 127 .. . 135 .. . 140 ... 150 ... 162 ... 168 ... 175 ... 178 .... 188 .... 195 .... 203 .... 207 .... 227 .... 233 .... 242 .... 245 .... 255 .... 268 .... 281 . 291 ..... 297

ATI Stopul cardio-respirator 1. In clasificarea etiologiei stopului cardiac se regasesc urmatoarele, cu exceptia: A. Infarct miocardic B. Intoxicatii C. Ritm cardiac D. Hipoxie E. Inecul 2. Disocierea electromecanica se intalneste in urmatoarele patologii: A. Embolia pulmonara masiva B. Infarct miocardic C. Soc circulator D. Disectia aortica E. Cardiomiopatie hipertrofica Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Principala cauza a stopului cardiac nu este IMA B. Etiologia stopului cardiac va fi clasificata in functie de cauza C. Fibrilatia ventriculara declanseaza intotdeauna un stop cardiac D. Tahicardia ventriculara nu declanseaza stopul cardiac decat in anumite circumstante E. FV nu este spontan reversibila Urmatoarele sunt manevre de baza in reanimarea cardio-pulmonara: A. Notarea debutului reanimarii B. Masaj cardiac la un ritm de 80 compresii pe minut C. Alternanta a 20 compresii toracice la 5 insuflari D. Eliberarea cailor aeriene E. Intubatia si ventilatia trebuie realizate cat mai repede Alcalinizarea nu este indicata decat in caz de: A. Hiperpotasiemie B. Hipopotasiemie C. Stopul cardiac in cadrul unei intoxicatii cu stabilizanti de membrana D. Infarct miocardic E. Soc cardiogen Care afirmatii sunt corecte: A. Hipotermia terapeutica vizeaza protejarea creierului de aminoacizii neuroexcitanti B. In caz de stop cardiac prin asistolie se administreaza 2 mg de adrenalina
3

3.

4.

5.

6.

C. Stopul cardiac survine in prezenta unui martor in mai mult de 10% din cazuri D. FV nu este spontan reversibila E. In absenta unei cai venoase adrenalina nu se poate administra 7. In cadrul reanimarii specializate afirmatiile urmatoare sunt false: A. Adrenalina nu este singura catecolamina indicata in caz de asistolie B. Lidocaina nu mai este recomandata ca tratament antiaritmic C. Scopul injectiei cu adrenalina este de a restabilii tonusul venos D. Adrenalina exercita in mod normal o actiune batmotropica E. Dupa administrarea unui SEE se recomanda reluarea manevrelor RCP

Starea de oc 8. In socul hipovolemic: A. Pacientul este tahicardic B. Predomina vasodilatatia periferica C. Predomina vasoconstrictia periferica D. Organismul se adapteaza prin bradicardie E. O cauza poate fi ingestia masiva de lichide 9. Socul cardiogen: A. Se datoreaza scaderii functiei de pompa cardiaca B. DC scade C. Infarctul miocardic poate determina soc cardiogen D. Tensiunea arteriala creste reactiv in stare de soc cardiogen E. Pulsul periferic nu se modifica, doar cel central

10. Socul anafilactic: A. Prezinta vasodilatatie masiva B. Constrictia cailor aeriene se asociaza cu o crestere a TA C. Stimularea simpatica cu eficienta scazuta D. Stimulare simpatica cu eficienta crescuta E. Este un raspuns al anticorpilor imunoglobulinici la un numar mare de alergeni Tromboza venoas profund i embolia pulmonar 11. Semnele clinice functionale ale trombozei venoase profunde sunt: A. Durere spontana la nivelul gambei B. Durere provocata la nivelul gambei C. Durere de-a lungul traiectului venos D. Pierderea capacitatii de balans a gambei E. Semnul Homans

12. Semnele clinice generale ale trombozei venoase profunde sunt: A. Febra > 38 grade C B. Subfebrilitate C. Tahicardie clasic progresiv D. Bradicardie E. Simptome congestive cardiace drepte 13. Tratamentul trombozei venoase profunde are urmtoarele caracteristici: A. Se recomand odihna la pat B. n caz de insuficient renal sever pacientul se spitalizeaz C. Contentia venoas poate preveni maladia postflebitic pentru o perioad minima de doi ani D. Contentia venoas nu poate preveni maladia postflebitic pentru o perioad minima de doi ani E.INR tint este de 2 3 14. Tratamentul antitrombotic preventiv n tromboza venoas profund are urmtoarele indicatii: A. Pacientii medicali cu vrst > 40 ani, imobilizati, care prezint decompensare cardiac sau respiratorie acut B. Pacienti cu vrst < 40 ani, mobilizati, care prezint o infectie sever C. Pacient cu vrsta > 75 ani, cu antecedente trombembolice venoase, insuficient cardiac si sindrom mieloproliferativ D. Pacienti chirurgicali tratati prin chirurgie ortopedic a membrului inferior E. Pacienti chirurgicali tratati prin chirurgie urologic non celioscopic 15. Semnele clinice de diagnostic ale emboliei pulmonare sunt: A. Dispnee, polipnee, tuse, hemoptizie B. Bradicardie, sincop, anxietate C. Simptome congestive cardiace drepte D. Simptome congestive cardiace stangi E. Palpitatii, tahicardie si anxietate 16. n embolia pulmonar, radiografia toracic: A. Poate fi normala B. Poate reflecta atelectazie n band C. Poate reflecta opacitate triunghiular pe fond pleural D. Opacitate clasic a unui camp pulmonar E. Semnul Westermarck 17. Scorul Wells cuprinde urmtorii parametrii: A. Frecvent cardiaca > 80 bat/min > +1.5 B. Semne clinice de tromboz venoas profund > +3
5

C. Hipotensiune > +1 D.Antecedente de tromboembolism venoas sau de embolie pulmonar > +1.5 E. Febr > +1 18. Durata tratamentului anticoagulant dup un prim accident tromboembolic: A. n caz de anticoagulant de tip lupic: tratament prelungit pn la 2 ani B. n prezenta unui factor favorabil reversibil: trei luni C. n absenta unui factor favorabil: 3 pn la 6 luni D. n caz de neoplazie evolutiv: pn la disparitia neoplaziei E. n caz de deficit de antitrombin: 6 luni, n absenta riscului de sngerare. 19. Evaluarea riscului n embolia pulmonar se bazeaza pe trei criterii: A. Hipotensiune arteriala B. Disfunctie cardiac stng vizibil la ecografie C. Disfunctie cardiac dreapt vizibil la ecografie sau prin cresterea nivelului BNP D. Asocierea trombozei venoase profunde a membrelor inferioare E. Afectarea miocardic demonstrat de o crestere a concentratiei plasmatice a troponinei cardiace I sau C 20. Tratamentul simptomatic n embolia pulmonar masiv cuprinde: A. Oxigenoterapie cu debit mic, pentru obtinerea unei saturatii a hemoglobinei n oxigen, n sngele periferic > 98% B. Intubare si ventilare mecanic n caz de hipoxie sever C. Dou ci venoase centrale D. Expansiunea volemic n prima instant prin cristaloide sau coloide E. Spitalizare si reanimare 21. La un pacient cu embolie pulmonara, radiografia pulmonara poate decela: A. Atelectazie in banda B. Hipertransparenta unui camp pulmonar C. Supraelevatia domului pleural D. Pleurezie E. Hipertransparenta spatiului pleural 22. La un pacient cu embolie pulmonara, electrocardiograma poate decela: A. Tahicardie sinusala B. Bloc de ramura dreapta C. Bloc de ramura stanga D. Unde negative in V1, V2, V3 E. Unda S in D3, unda Q in D1

23. La un pacient cu embolie pulmonara: A. ECG poate fi normal B. Radiografia pulmonara poate fi normala C. Gazele sanguine arteriale pot fi normale D. Modificarile ECG, atunci cand apar, sunt specifice emboliei pulmonare E. Modificarile radiologice, atunci cand apar, snt specifice emboliei pulmonare 24. Aspectul ECG de tip S1Q3 (una S in D1 si unda Q in D3) poate apare in: A. Embolie pulmonara B. Infarct miocardic acut C. Insuficienta cardiaca acuta dreapta D. Insuficienta cardiaca acuta stanga E. Criza de astm bronsic 25. In diagnosticul de certitudine al emboliei pulmonare A. Un nivel al d-Dimerilor < 500 micrograme/litru exclude diagnosticul de embolie pulmonara B. CT toracic cu substanta de contrast permite diagnosticul de certitudine C. Angio-computer tomografia spirala este investigatia de electie pentru diagnosticul de ceritudine D. Scintigrafia pulmonara de ventilatie perfuzie poate conduce la diagnosticul corect E. Rezonanta magneica nucleara este utila in cazurile in care computertomografia este neconcludenta 26. Urmatoarele simptome sunt semne de gravitate la un pacient cu embolie pulmonara: A. Hipotensiunea arteriala B. Hipertensiunea arteriala C. Insuficienta cardiaca dreapta D. Scaderea nivelului seric al peptidului natriuretic de tip B (BNP) E. Cresterea concentratiei plasmatice a troponinei cardiace I sau C 27. Fac parte din semnele clinice definitorii pentru tromboza venoasa profunda a membrelor inferioare A. Durerea la nivelul gambei B. Febra constant crescuta peste 39 grade C C. Tahicardie D. Edem inflamator al gambei E. Claudicatie intermitenta

28. In strategia diagnostica pentru managementul pacientului cu suspiciune de tromboza venoasa profunda (TVP): A. d-dimeri negativi la un pacient cu semne clinice nespecifice exclud TVP B. d-dimeri pozitivi implica obligativitatea efectuarii unui Eco-Doppler venos al vaselor membrelor inferioare C. d-dimerii nu sunt diagnostici pentru TVP D. Eco-Doppler venos al vaselor membrelor inferioare are capacitatea de a confirma diagnosticul la pacientul cu suspiciune clinica de TVP E. Eco-Doppler venos pozitiv al membrelor inferioare nu impune inceperea tratamentului medicamentos anti TVP 29. *Tratamentul curativ in TVP are urmatoarele tinte terapeutice: A. obtinerea unui aPTT de 1,5-2,5 ori mai mare decat valorile normale daca se foloseste heparina fractionata (cu greutate moleculara mica) B. obtinerea unui aPTT de 2,5-3,5 ori mai mare decat valorile normale daca se foloseste heparina fractionata (cu greutate moleculara mica) C. obtinerea unui aPTT de 1,5-2,5 ori mai mare decat valorile normale daca se foloseste heparina sodica D. obtinerea unui aPTT de 2,5-3,5 ori mai mare decat valorile normale daca se foloseste heparina sodica E. obtinerea unui INR tinta intre 2 si 3 daca se foloseste heparina sodica 30. In tratamentul curativ al TVP: A. in cazul heparinelor fractionate, dozele sunt: bolus 80 U / kg, urmat de 500 U/kg/zi in perfuzie continua B.se administreaza heparine cu greutate moleculara mica daca cleareance-ul de creatinina este > 30 ml / min C. INR tinta in tratamentul cu anticoagulante orale este 1,5-2,5 D. repausul la pat este obligatoriu pentru a preveni mobilizarea trombilor E. suprapunerea tratamentului cu heparine / anticoagulante orale trebuie facuta cel putin 5 zile 31. Tratamentul preventiv al TVP cuprinde: A. antiinflamatorii nonsteroidiene B. antiagregante plachetare C. heparine cu greutate moleculara mica D. antivitamine K E. inhibitori selectivi ai factorului Xa 32. Tratamentul preventiv al TVP se indica urmatoarelor tipuri de pacienti chirurgicali: A. pacienti supusi unor operatii oncologice B. pacienti supusi unor interventii pe cord deschis C. pacienti supusi unor interventii endoscopice urologice
8

D. pacienti supusi unor interventii de amploare pe tractul digestiv E. pacienti supusi unor interventii de stabilizare a coloanei vertebrale 33. Tratamentul peventiv al TVP se indica urmatoarelor tipuri de pacienti cu patologie medicala: A. pacienti sub 40 de ani, neinternati, neimobilzati la pat, cu decompensare severa respiratorie B. pacienti peste 40 de ani, neinternati, imobilizati la pat, cu infectii severe C. pacienti peste 40 ani, internati, cu decompensare cardiaca severa D. pacienti cu sindrom mieloproliferativ, doar la varsta peste 75 de ani E. pacienti cu sindrom mieloproliferativ imobilizati la pat 34. Diagnosticul emboliei pulmonare cuprinde: A. dispnee B. polipnee C. dureri toracice D. tahicardie E. asociere obligatorie cu semne de tromboza venoasa profunda 35. * Urmatoarele semne / simptome nu fac parte din simptomatologia emboliei pulmonare: A. turgescenta venelor jugulare B. hipotensiunea arteriala C. tusea D. hemoptizia E. hematemeza

RSPUNSURI Stopul cardio-respirator 1. A, B, D, E 2. A, D 3. C, D, E 4. A, D, E 5. A, C 6. A, D 7. A, C Starea de oc 8. A, C 9. A, B, C 10. A, C Tromboza venoas profund i embolia pulmonar 11. A, B, C, E 12. B, C 13. B, C, E 14. A, C, D, E 15. A, C, E 16. A, B, C, E 17. B, D 18. B, C, D 19. A, C, E 20. B, D, E 21. A, B, C, D 22. A, B, D 23. A, B, C 24. A, C, E 25. A, C, D 26. A, C, E 27. A, C, D 28. A, B, D 29. C 30. B, E 31. C, E 32. A, D, E 33. B, C, E 34. A, B, C, D 35. E

10

BOLI INFECTIOASE Febra acuta la adult 1*. Termenul de febr acut recent se refer la febra ce dureaz de: A: peste 20 de zile B: 5-20 de zile C: mai putin de 5 zile D: 3-10 zile E: mai putin de 20 de zile 2*. La toxicomanii pe cale intravenoas, etiologia febrei acute poate fi: A: infectie urinar B: hepatit alcoolic acut C: pancreatit acut D: tuberculoz E: endocardit dreapt 3*. Pentru febra acut nensotit de semne de tolerant dificil se recomand: A: antibioticoterapie B: antiinflamatoare nesteroidiene C: antiinflamatoare steroidieine D: tratament simptomatic E: antivirale 4. Etiologia febrei acute la pacientul alcoolic poate fi: A: infectia cu HIV B: pneumopatia prin inhalare C: infetie urinar D: hepatit alcoolic acut E: pancreatita acut 5. Dintre substantele pirogene fac parte: A: interleuchinele B: lizozimul C: factorul de necroz tumoral D: interferonul E: lactoferina 6. Din categoria pacientilor cu risc crescut de a face febra acuta fac parte A: nou-nascutii B: gravidele C: homosexualii D: subiectii cu proteze valvulare E: subiectii recent operati
11

7. Care sunt urgentele infectioase n fata unei febre acute: A: meningoencefalita B: meningita bacterian C: faringoamigdalita viral D: septicemia E: endocardita infectioas 8. Dintre patologiile neinfectioase, pot fi cauz de febr acut urmatoarele : A: bolile metabolice B: intoxicatia cu fier la menopauz C: osteoporoza D: meningoencefalita acuta E: tumorile hematologice 9. Marcati afirmatiile false in ceea ce priveste etiologia febrei acute: A: in cazul unei etiologii bacteriene febra poate fi semnul unei infectii cu HIV B: o buna toleranta a febrei si o vindecare spontana ne sugereaza o etiologie virala C: alergiile medicamentoase nu sunt o cauza de febra acuta D: la pacientii sondati febra poate fi cauza unei infectii de tract urinar E: la toxicomani pe cale intravenoasa febra poate fi cauzata de o infectie cu HIV, de o celulita, de endocardita stanga 10*. Functia de termoreglare este asigurat de: A: hipotalamus B: hipofiz C: trunchiul cerebral D: suprarenale E: corticosuprarenale Meningitele infectioase si meningoencefalitele adultului 1.* In fata unei suspiciuni de meningita infectioasa trebuie facut de urgenta: A: o ecografie abdominala B: ionograma serica C: radiografii de sinusuri D: examenul LCR E: radiografie toracica 2.* In meningita infectioasa antibioticele se administreaza inainte de punctia lombara in caz de: A: febra peste 39 grade C B: pacient obnubilat C: purpura fulminans D: pacient varstnic sondat urinar
12

E: prezenta unui sindrom meningean 3*: Meningita cu pneumococi are urmatoarele caracteristici cu exceptia: A: debut brutal B: este frecventa la pacientii varstnici C: frecventa la pacientii purtatori ai unei brese osteomeningiene D: frecventa la etilici E: nu apar tulburari de vigilenta 4. *Care dintre urmatoarele conditii nu apare n cursul evolutiei unei meningite cu LCR purulent? A. soc septic B. coma, epilepsie, hidrocefalie C. Sindrom de hipertensiune intracraniana D. coagulare intravasculara diseminata (CIVD) E. dezvoltare de xantoame 5.* n cazul unui pacient diagnosticat cu meningit de etiologie probabil infecioas, care dintre situaiile urmtoare nu corespunde cu suspiciunea etiologic? A: copii mici, nevaccinati, cu focare supurative n sfera ORL se suspicioneaz implicarea Haemophilus influenzae B: tineri ce prezint un sindrom purpuric se suspicioneaz implicarea Neisseria meningitidis C: pacient cu elemente de meningoencefalit acut, recent ntors dintr-o cltorie n rile scandinave se suspicioneaz neuropaludismul D: LCR clar, cu predominena limfocitelor i hipoglicorahie- se suspicioneaz neurotuberculoza E: LCR clar, normoglicorahic, cu proteinorahie <1g/l, pacient cu evoluie spontan bun se suspicioneaz etiologia viral 6. Identificati afirmatiile false: A: diagnosticul de meningita se stabileste daca in examenul LCR identificam > 5 elemente/ mm3 B: diagnosticul de meningita se stabileste daca in examenul LCR identificam > 50 elemente/ mm3 C: diagnosticul de meningita purulenta se stabileste daca in examenul direct din LCR majoritatea elementelor nu sunt polinucleare D: diagnosticul de meningita cu lichid clar se stabileste daca in examenul direct din LCR majoritatea elementelor sunt limfocite E: diagnosticul de meningita cu lichid clar se stabileste daca in examenul direct din LCR majoritatea elementelor sunt eozinofile

13

7. Meningitele neinfectioase sunt : A: iatrogene postchimioterapie intratecala B: tumorale C: date de herpes virus D: imunoalergice E: date de virusul HIV 8: Meningita cu Hemophillus influenzae este : A: meningita cu lichid purulent B: meningita cu lichid clar C: examenul bacteriologic direct din LCR arata prezenta bacililor Gram negativ D: examenul bacteriologic direct din LCR arata prezenta bacililor Gram pozitiv E: LCR este limfocitar si hipoglicorahic 9*: Care dintre urmatoarele nu este o complicatie a meningitelor purulente: A: Soc septic, coma, epilepsie B: Tulburari hidroelectrolitice C: Sechele intelectuale D: Tulburari imunoalergice E: Tulburari de mers 10. Care dintre urmtoarele meningite se declar serviciului epidemiologic? A: meningita meningococic B: meningita pneumococic C: meningita tuberculoas D: meningita cu Listeria monocytogenes E: meningita cu Haemophilus influenzae 11. Diagnosticul diferential al meningitei infectioase este: A: Meningita neinfectioasa B: Meningism: Meningita fara germene identificat la culturile din LCR C: Reactie meningiana fara infectie: sindrom meningian cu examen LCR normal D: Meningismul este satelit virozelor E: Reactia meningiana fara germene impune cautarea unei infectii parameningiene active Gripa 1. * Virusurile gripale sunt: A: virusuri ARN B: virusuri ADN C: responsabile de infectii respiratorii cronica la om si la animal D: patru tipuri de virusuri gripale sunt patogene la om E: nici un raspuns nu este corect
14

2. * n care dintre situatii, diagnosticul de grip este improbabil A: bolnav cu manifestri de viroz respiratorie n context epidemic gripal B: simptome respiratorii i contact recent cu un pacient confirmat cu grip C: debut brusc al unei suferine respiratorii de aspect viral, dupa o incubaie scurt (1-3 zile) D: tablou clinic caracterizat de febr ridicat, frisoane, semne respiratorii, artromialgii, cefalee, ameeli E: tablou hematologic periferic caracterizat prin leucocitoz i hipereozinofilie 3.* Care complicaie nu apare n infecia cu virusul gripal? A: suprainfecii bacteriene B: decompensare cardiaca la persoane diagnosticate cu insuficien cardiaca grav sau valvulopatii grave C: decompensarea respiratorie la persoanele cunoscute cu bronhopneumopatii cronice D: sindromul de detresa respiratorie acut E: anizocorie 4. Forma simpla de infectie cu virusul gripal este caracterizata prin : A: febra inalta 39-40 C B: frisoane, astenie C: detresa respiratorie acuta D: anorexie E: pneumopatiei cu pneumococ 5. Care afirmatie legata de infectia cu virusul gripal este adevarata: A: incubatia este de 1-3 zile B: incubatia este de 7 zile C: contetul epidemic nu este important pentru a stabilii diagnosticul de gripa D: perioada de contagiozitate se intinde de la 6 zile inaintea aparitiei semnelor clinice la 2-3 zile dupa aparitia acestora E: suprainfectiile bacteriene sunt responsabile de o mare parte din decese 6.* Care dintre afirmaiile urmtoare referitoare la tratamentul gripei este fals? A: n prezent se utilizeaz urmtoarele antivirale cu aciune specific: oseltamivir, zanamivir, amantadin B: antibioticele antibacteriene nu se folosesc dect n cazurile de suprainfecie dovedit C: este indicat hidratarea bolnavului pentru combaterea pierderilor secundare febrei ridicate D: se utilizeaz medicamente antalgice, respectiv antipiretice E: se indic repausul fizic

15

7. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la fiziopatologia gripei sunt adevrate? A: virusul gripal penetreaz celular cu ajutorul neuraminidazei B: dup penetrare virusul gripal se replic intracelular C: eliberarea noilor virioni este facilitat de catre hemaglutinin D: la nivelul aparatului respirator virusul gripal determin liz celular i reacii inflamatorii E: suprainfeciile bacteriene apar obligatoriu n evoluia gripei 8. Urmtoarele categorii de persoane au indicaie de vaccinare antigripal: (pg. 323) A: sugarii peste vrsta de 3 luni B: vrstnicii (peste 65 de ani) C: persoanele cu suferine bronhopulmonare cronice D: gazdele speciale care prezint deficite imunitare celulare (mai ales infecia HIV) E: persoanele cunoscute ca fiind alergice la ovalbumin Infectia cu HIV 1. * Gasiti afirmatia falsa despre istoria naturala a infectiei cu HIV: A: manifestarile clinice ale infectiei cu virusul HIV sunt dominate de infectiile oportuniste B: faza de primo-infectie este deseori simptomatica C: in faza de latenta apare o diminuare progresiva a CD4 D: faza simptomatica sau boala SIDA este legata de un deficit imun grav E: principalele enzime ale virusului Hiv sunt transcriptaza inversa, proteaza, integraza 2. * Diagnosticul infectiei cu HIV se bazeaz pe: A: tipare limfocitara CD4/CD8 B: test ELISA combinat de generatia a patra C: determinarea nivelului limfocitelor CD4 D: test genotipic de rezistent E: imunofenotipare 3. *Care este cea mai frecvent infectie oportunist ntlnit la pacientii infectati cu HIV: A: pneumocistoza pulmonar B: toxoplasmoza cerebral C: criptococoza D: sarcomul Kaposi E: leucoencefalopatia multifocal progresiv

16

4.* Profilaxia primar pentru pneumocistoz i toxoplasmoza la pacientii infectati cu HIV se face cu: A: foscarnet B: fluconazol C: pirimetamin D: ganciclovir E: cotrimoxazol 5.* Cea mai frecvent localizare a infectiei cu citomegalvirus la pacientii infectati cu HIV este: A: hepatic B: ganglionar C: pulmonar D: retinian E: cerebral 6. Principalele enzime din structur HIV sunt: A: transcriptaza invers B: proteaza C: neuraminidaza D: integraza E: hemaglutinina 7. Tratamentul antiretroviral in infectia HIV A: scade morbiditatea si mortalitatea B: reface partial capacitatea imuna a pacientului infectat cu HIV C: este indicat daca pacientul este simptomatic D: este indicat daca pacientul are CD4 <200/mm3 E: la o valoare a CD4 intre 350-500/mm3 tratamentul antiretroviral este indicat indiferent de incarcatura virala 8.* Cea mai frecventa tumora care apare in evolutia infectiei Hiv este: A: limfomul B: sarcomul Kaposi C: carcinomul gastric D: carcinomul bronho-pulmonar cu celule mici E: limfoamele primitive cerebrale 9. Toxicitatea antiretroviralelor se manifesta astfel: A: toxicitate digestiva B: hepatotoxicitate C: tulburari ale metabolismului lipidic D: ototoxicitate E: aplazie medulara
17

10. Profilaxia transmiterii materno-fetale a infectiei cu HIV cuprinde: A: tratarea mamei pe timpul sarcinii B: alimentatia la sn a nou-nascutului timp de 6 sptmni C: profilaxia cu cotrimoxazol D: tratament profilactic antiretroviral pentru nou-nscut timp de 6 sptmni E: nasterea asistata de o echipa antrenata 11. n legatur cu leucoencefalopatia multifocal progresiv sunt adevrate afirmaiile: A: este determinata de Cryptococcus neoformans B: se manifest prin tulburri neurologice grave C: este o suferint demielinizant D: se trateaz cu voriconazol E: este determinat de virusul JC 12: Clasificarea CDC in infectia cu virusul HIV: A. stadiul A= primoinfectie, faza de latenta B. stadiul B = faza de latenta C. stadiul C= simptome definind SIDA D. clasa biologica 1= CD4>500 /mm3 E. clasa biologica 3= CD4 intre 200-400/mm3 Boli cu transmitere sexuala 1. Managementul unei IST cuprinde : A: Profilaxia primar i secundar B: Tratamentul curativ C: Vaccinarea anti-HPV indiferent de vrst D: Profilaxia recidivelor E: Tratamentul factorilor de risc 2. In cadrul tratamentului sifilisului, reactia Herxheimer consta in: A: sangerari gingivale B: febra C: anorexie D: eruptie cutanata E: poliadenopatii 3*. Diagnosticul de IST nu se poate stabili folosind : A: TPHA, VDRL B: Serologie virusurilor hepatitice A, B, C C: Serologie HIV 1 i 2 D: Prelevat uretral sau vaginal E: Hemoleucograma
18

4. *Care dintre urmtoarele infecii nu este o infectie cu transmitere sexuala A: Infecia stafilococica B: Infeciile cu gonococ C: Infeciile cu chlamidia D: Sifilisul E: Ectoparazitozele (scabia i pediculozele) 5. Chlamydia trachomatis A: este frecvent implicata in uretrite si cervicite B: portajul latent favorizeaza diseminarea bacteriei C: la nou nascut se poate intalnii forma oftalmica dupa infectarea din timpul nasterii D: este responsabila de sterilitatea tubara E: nici o varianta nu este corecta 6. In cadrul sifilisului se disting urmatoarele stadii A: stadiul primar caracterizat prim aparitia sancrului sifilitic B: stadiul primar : sancrul dur este localizat mai ales la nivelul mucoasei vaginale si mucoasei bucale C: Stadiul secundar caracterizat prin aparitia rozeolei sifilitice D: stadiul secundar: leziunile tardive numite sifilide sunt foarte contagioase E: sifilisul tertiar caracterizat prin aparitie manifestarilor viscerale dupa zeci de ani de evolutie 7. *Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la infeciile cu transmitere sexual (IST) este falsa: A: n prezena unei IST se vor cuta ntotdeauna alte IST B: Se va insista asupra msurilor de profilaxie C: IST cuprind i formele asimptomatice de boal D: Se vor depista i trata partenerii sexuali E: Antecedentele de IST nu constituie un factor de risc Infectiile nosocomiale 1.* Referitor la infeciile nosocomiale sunt false urmtoarele aspecte A: sunt infecii asociate ngrijirilor medicale B: sunt infecii asociate automedicatiei la dimiciliu C: sunt infecii asociate activitilor de profilaxie D: sunt infecii asociate activitilor de diagnostic E: sunt infecii asociate activitii de ngrijire curativ 2.* Informarea pacientului afectat de o infectie nosocomiala: A: este obligatorie B: depinde de decizia medicului curant
19

C: nu poate duce la despagubiri deoarece nu se poate demonstra producerea infectiei in timpul managementului medical D: toate variantele sunt corecte E: nici o varianta nu e corecta 3. *Cele mai frecvente infectii nosocomiale sunt: A: Infectiile de plaga operatorie B: Infectiile urinare C: Pneumopatiile infectioase D: Infectiile de tract digestiv E: Micozele 4. Pneumopatiile infectioase nosocomiale sunt caracterizate prin: A: aparitia febrei, a expectoratiei purulente B: semne radiologice: hiperinflatie pulmonara C: semne biologice: izolarea unui germen din exudatul faringian sau nazal D: izolarea unui germen intr-un prelevat din caile respiratorii inferioare E: factor de risc:intubarea endotraheala 5.* Infeciile nosocomiale de plag operatorie se caracterizeaza prin: A: aspect clinic: prezenta eritemului migrans B: serologic: teste bacteriologice pozitive C: microbiologic: cultur pozitiv dintr-o prob recoltat de la nivelul plgii operatorii D: semne clinice si biologice aprute n primele 10 zile de la momentul interveniei, indiferent de tipul acesteia E: semne clinice si biologice aparute n decurs de 3 luni de zile de la intervenie, n cazul implantrii de material strin 6. Semnele biologice pe care se bazeaz diagnosticul pneumopatiile infectioase nosocomiale sunt: A: hemoculturi pozitive B: leucopenie cu limfocitoz C: izolarea unei bacterii din expectoraie D: leucocitoz cu neutrofilie E: izolarea unei bacterii din lavajul bronhoalveolar 7. Infectiiile legate de catetere sunt: A: intotdeauna nosocomiale B: mai frecvente la cateterele centrale decat la cele periferice C: rareori nosocomiale D: diagnosticul este stabilit de o cultura pozitiva a cateterului E: diagnosticul este stabilit de o hemocultura pozitiva
20

Septicemiile 1. *: Bacteriemia este definita ca fiind: A: o infecie sistemic confirmat B: o infecie asociat cu disfuncia unui organ C: raspunsul inflamator al organismului la o agresiune, infecioas sau neinfectioasa D: prezenta de bacterii n snge obiectivata prin una sau mai multe hemoculturi E: nici o varianta de mai sus 2. * Socul septic este definit ca fiind: A: sepsis cu hipotensiune arteriala persistenta B: sepsis cu hipertensiune arteriala C: sepsis cu disfunctie hematologica D: sepsis insotit de coma E: sepsis grav cu hipotensiune arterial persistent n ciuda unei umpleri vasculare adaptate (cel puin 500 ml si/sau necesitatea de a recurge la amine vasoactive) 3. * In sepsis avem urmatoarele, cu EXCEPTIA: A: febra B: infectie confirmata C: frecventa cardiaca >90 bpm D: frecventa respiratorie <20/min E: leucocitoza 4. Semnele de gravitate imediata asociate sepsisului sunt: A: hipertensiune, tahicardie B: hipotensiune cu tulburari de perfuzie tisulara C: scaderea locala a temperaturii cutanate D: oligurie E: cianoza, marmorare 5. Probele de hemocultura in sepsis: A: se recolteaza inainte de instituirea unui tratament antibiotic B: se recolteaza de preferinta in puseu febril C: se recolteaza 2 flacoane pe serie de hemoculturi : unul pentru mediu aerob si unul pentru mediu anaerob D: in endocardita hemoculturile se recolteaza doar in puseu febril E: in mod normal probele de hemocultura nu sunt pastrate decat 30 zile 6. Care dintre afirmaiile urmtoare referitoare la tratamenul sepsisului sunt adevrate? A: este iniial probabilistic, ghidat de contextul clinic i epidemiologic B: este iniiat de urgen dup recoltarea probelor microbiologice
21

C: se face pe cale iv, cel mai adesea in biterapie, pe o perioad de 10-15 zile, sau mai mult D: se face per os, n monoterapie, pe o perioad de cel puin 3 sptmni E: va fi ulterior adaptat rezultatelor microbiologice Diareea acuta si deshidratarea la adult 1. Diareea acuta la adult se defineste ca fiind: A: emisie de mai mult de 5 scaune moi sau lichide B: emisie de mai mult de 2 scaune moi sau lichide C: survine brusc D: cea mai mare parte a diareilor acute sunt autolimitate E: majoritatea diareilor acute sunt de cauza neinfectioasa 2. Deshidratarea severa este descrisa ca fiind: A: legata de un teren fragil B: este de cele mi multe ori vorba de o deshidratare intracelulara C: apare hipertensiunea ortostatica D: venele jugulare externe colabate E: deshidratarea globala este insotita de sete mai intensa, uscaciunea mucoaselor, febra, tulburari neuropsihice 3. Sindromul gastroenteritic este definit ca: A: diaree banala, putin severa B: afectare intestinala C: sindrom septic moderat D: risc de deshidratare severa E: risc de soc septic 4. * Care din urmatoarele nu poate descrie sindromul holeriform: A: Afectarea intestinala prin mecanism toxic B: Afectarea intestinala prin mecanism toxinic C: sindrom septic moderat D: deshidratare severa cu risc de deces in lipsa unei asistente medicale adaptate E: evolutie rapid favorabila 5. *n etiologia sindromului dizenteric este implicat: (pg. 405 -406) A: clostridium perfrigens B: calicivirus C: rotavirusuri D: shigella sp. E: vibrio cholerae

22

6. *n diareea acut, coprocultura pe medii selective este indicat n caz de: A: sindrom dizenteric B: sindrom gastroenteritic C: diaree > 5 zile D: diaree aparut dup un tratament antibiotic E: diaree aparut dup chimioterapie 7. *Diareea calatorilor este data de: A: Vibrio cholerae B: Campilobacter jejuni C: Bacillus cereus D: Clostridium perfringens E: E. Coli enterotoxinogen 8. Salmonelozele pot fi descrise ca sindroame dizanterice avand urmatoarele caracteristici: A: cele minore, non-tifice responsabile de majoritatea toxinfectiilor alimentare colective B: responsabile de febrele tifoide si paratifoide C: citoliza hepatica si leucopenie D: sindrom apendicular E: complicatie postinfectioasa : poliradiculonevrita acuta Guillan-Barre 9. * Tratamentul n diareea acut implic: A: spitalizare obligatorie B: rehidratare parenteral n caz de deshidratare sever C: modulatoare de motilitate cu efect de ncetinire a tranzitului intestinal n suspciunile de diaree invaziv D: rehidratare oral n caz de deshidratare sever E: antibioticoterapie empiric, indicat n toate cazurile de diaree acut, pn la elucidarea cauzei 10. Febra tifoid se caracterizeaz prin urmtoarele aspecte: A: clinic: erupie rozeoliform, puls disociat, scaune diareice B: biologic: leucocitoz, citoliza hepatic C: biologic: leucopenie, citoliz hepatic D: coprocitologic: hematii i eozinofile abundente E: hemoculturile i serologia Widal pot ajuta la stabilirea diagnosticului Profilaxia tetanosului 1. Tetanosul este definit ca fiind: A: o boala infectioasa B: o parazitoza C: data de un bacil Gram negativ, aerob: Clostridium tetani
23

D: boala este data de efectul neurogen al exotoxinei bacilului E: Toxina blocheaza eliberarea de neurotransmitatori la nivel sinaptic 2. Tabloul clinic al tetanosului cuprinde : A: incubatia medie este de o saptamana dar poate varia intre 3-30 zile B: in faza de prodrom apare trismusul C: trismusul este reductibil, asociat cu un sindrom febril D: contracturile musculare sunt generalizate responsabile de opistotonus E: progresia bolii este lenta si ireversibila 3. Tratamentul curativ in caz de tetanos implica: A: curatarea si debridarea plagii B: antibioterapie C: corticoterapie D: seroterapie E: anticoagulare profilactica 4. Managementul unui caz de tetanos implica: A: plaga se cur i se debrideaz B: plaga se acoper cu unguente grase i se panseaz ocluziv C: se practic antibioterapie (Penicilina G administrat i.v.) D: se practic seroterapie (administrarea de anticorpi umani specifici, cu rol neutralizant al toxinei) E: bolnavul va fi ulterior vaccinat antitetanic 5. Complicatiile specifice tetanosului sunt : A: complicaii tromboembolice B: suprainfecii pulmonare (prin aspiraie) C: nevralgii gambiere simetrice, cu caracter de arsur D: sindroame disautonome E: decompensarea tarelor preexistente 6. Diagnosticul de tetanos trebuie avut n vedere in urmatoarele situatii: A: plgi cutanate sau mucoase B: plgi ce creaza condiii locale de anaerobioz (ischemie, necroze) C: paralizii simetrice, flasce, descendente D: trismus decelat la o persoan n vrsta E: sugar provenit din ri n curs de dezvoltare, ce prezinta dificulti de alimentare

24

RASPUNSURI CORECTE Febra acuta la adult 1. C 2. E 3. D 4. B, D, E 5. A, C, D 6. A, B, D, E 7. A, B, D, E 8. A, E 9. A, C, E 10. A HIV 1. B 2. B 3. A 4. E 5. D 6. A, B, D 7. A, B, C, D 8. B 9. A, B, C 10.A, D, E 11.B, C, E Meningitele infectioase si 12.A, C, D meningoencefalitele adultului Boli cu transmitere 1. D sexuala 2. C 1. A, B, D, E 3. E 2. B, D, E 4. E 3. E 5. C 4. A 6. B, C, E 5. A, B, C, D 7. A, B, D 6. A, C, D, E 8. A, C 7. E 9. D 10.A, C Infectiile nosocomiale 11.A, D, E 1. B 2. A 3. B Gripa 1. A 4. A, D, E 2. E 5. C 3. E 6. A, C, E 4. A, B, D 7. A, B, D 5. A, E 6. A 7. B, D 8. B, C, D Septicemiile 1. D 2. E 3. D 4. B, C, D, E 5. A, B, C 6. A, B, C, E Diareea acuta i deshidratarea la adult 1. B, C, D 2. A, D, E 3. A, B 4. E 5. D 6. A 7. E 8. A, B, C 9. B 10.A, C, E Profilaxia tetanosului 1. A, D, E 2. A, B, D 3. A, B, D 4. A, C, D, E 5. A, B, D, E 6. A, B, D, E

25

CARDIOLOGIE 1 Starea de ru pierderea cunotinei, criza comiial la adult 1*. Sincopa este definit drept: A. stare de ru debutat rapid, B. pierderea complet a strii de contien de scurt durat, C. pierderea incomplet a strii de contien, D. pierderea complet a strii de contien de durat lung, E. pierderea complet a strii de contien nsoit de convulsii 2. n etiologia sincopelor intr cauze: A. cardiace, B. vasculare, C. reflexe, D. renale, E. digestive 3. Dintre cauzele cardiace ale sincopei fac parte: A. tahicardia ventricular, B. fibrilaia atriala cu conducere foarte rapida, C. torsada vrfurilor, D. sindromul W-P-W, E. sincopa vaso-vagal 4. Dintre cauzele cardiace ale sincopelor fac parte: A. stenoza aortic strns, B. cardiomiopatia hipertrofic, C. hipotensiunea ortostatic D. tumori intracardiace obstructive, E. stenoza pulmonar 5. Dintre sincopele de cauza vasculara fac parte: A. hipotensiunea arterial B. disautonomia neurovegetativ C. sincopa postmictional D. sincopa tusiv E. sincopa din atacul de panic 6. Dintre cauzele vasculare ale sincopei pot fi urmtoarele: A. hipotensiunea arterial B. hipersensibilitatea sinocarotidian C. furtul din artera subclavicular D. disautonomia neurovegetativ E. drop-atacul
26

7. Dintre cauzele non cardiovasculare ale sincopei fac parte: A. criza de epilepsie B. hipersensibilitatea sino-carotidian C. criza de isterie D. accidentul ischemic tranzitor E. drop-atacul 8. Pentru ncadrarea etiologic a sincopei au valoare: A. prodroamele i semnele funcionale (angin, dispnee, palpitaii, etc.) B. pierderea complet sau incomplet a strii de contien C. pierderea complet, de durat, a strii de contien D. existena unei perioade postcritice cu semne funcionale E. existena unei boli cardiace cunoscute sau a unui tratament antiaritmic sau antihipertensiv cunoscut 9. Pentru diagnosticul etiologic al sincopei nu au valoare: A. durata pierderii strii de contien B. prodroamele sau semnele funcionale de nsoire C. pierderea de urin i mucarea limbii D. existena unei boli cardiace, neurologice, psihice E. date culese de la martori sau pacient 10. Valoarea ECG n stabilirea etiologiei sincopei const n: A. identificarea ritmului inimii B. identificarea unor tulburri de conducere atrio-ventriculare sau intra-ventriculare C. identificarea ischemiei miocardice D. excluderea ischemiei miocardice E. identificarea unei anomalii electro-fiziologice 11. Bilanul probelor biologice efectuat post sincop, are valoare n: A. evidenierea dezechilibrului hidro-electrolitic B. evidenierea ischemiei miocardice C. excluderea ischemiei miocardice D. evidenierea unor toxice E. verificarea glicemiei 12. Pentru etiologia sincopei pot fi luate n considerare: A. hipo sau hiperpotasemia B. hiperglicemia C. hipoglicemia D. evidenierea unor toxice (medicamente sau substane) E. hipercalcemia
27

13*.Spitalizarea se efectueaz n urmtoarele situaii cu excepia: A. hipotensiunea ortostatic cu necesitatea unor adaptri terapeutice complexe B. existena unei boli cardiace n evoluie C. sincopa vasovagal cu revenire rapid, fr modificri pe ECG D. existena unor modificri neurologice E. sincopa recurent 14. Ecocardiograma are valoare n urmtoarele situaii: A. diagnosticarea bolilor valvulare B. depistarea shunturilor intracardiace C. aprecierea performanei cardiace D. aprecierea chineticii segmentare E. depistarea unor anomalii electro-fiziologice 15. n diagnosticarea tulburrilor de ritm sau de conducere drept cauze ale sincopei au valoare: A. electrocardiograma de repaus B. monitorizarea Holter ECG C. telemetria D. explorarea electro-fiziologic i studiul vulnerabilitii ventriculare E. tilt testul Boala cardiac ischemic. Durerea toracic acut i cronic. 16*. Durerea toracic de tip junghi, cu sediul latero-toracic, activat de palpare i intensificat de inspir profund este caracteristic durerii din: A. angin B. disecie de aort C. afectare pericardic D. afectare pleural E. esofagit 17*. Durerea toracic din angin are sediul caracteristic: A. dorsal B. latero-toracic sau la baza toracelui C. transfixiant sau migrator D. epigastric E. retro- i mediosternal n bara sau cervical 18. Iradierea durerii toracice din angin are urmtoarele sedii, cu excepia: A. de la epigastru la gt B. n flci C. n umr D. n membrele superioare E. intercostal.
28

19. Care sunt semnele respiratorii asociate durerii toracice? A. tuse B. expectoraie C. hematemez D. dispnee E. disfagie 20. La examenul clinic n durerea toracic, semnele cardiovasculare caracteristice diseciei de aort sunt: A. puls paradoxal, B. asimetrie tensional, C. ischemie a membrelor, D. suflu de insuficien aortic, E. abolirea pulsului periferic. 21.* n durerea toracic, ECG este dificil de interpretat n urmtoarele cazuri, cu excepia: A. stimulator cardiac B. tulburri hidroelectrolitice (hipopotasemia) C. tratament digitalic D. blocul major de ramura dreapt E. bloc de ramura stng 22. n durerea toracic supradenivelarea segmentului ST remis dup administrarea nitroglicerinei sugereaz: A. spasm coronarian B. pericardit acut C. sindrom Prinzmetal D. anevrism ventricular stng E. infarct pe cale de constituire 23*. n durerea toracic, creterea troponinei se ntlnete n urmtoarele situaii, cu excepia: A. angin instabil complicat cu infarct rudimentar B. endocardit infecioas C. embolie pulmonar D. miopericardit viral E. ischemie miocardic funcional secundar ocului (hemodinamic) 24. n durerea toracic i suspiciune de embolie pulmonar, se recomand efectuarea: A. troponinei B. mioglobinei C. titrului ASLO
29

D. D-dimerilor E. saturaiei O2 25. n durerea toracic, ecocardiograma este indicat n urmtoarele situaii: A. durere la deglutiie, B. pentru aprecierea cineticii segmentare i globale C. n diagnosticul de urgen al suferinei pericardice D.n diagnosticul de urgen al patologiei aortei ascendente (transesofagian) E. durere epigastric 26. Atitudinea terapeutic n disecia de aort include: A. controlul strict al TA B. chirurgie de urgen n disecia de tip B (fr afectarea aortei ascendente) C. tratament medical n disecia aortei ascendente (tip A) D. instituirea de urgen a tratamentului anticoagulant E. control tensional optimal +/- endoprotez vascular n ischemia de organ (n diseciile de tip B) 27. Atitudinea terapeutic n embolia pulmonar presupune: A. tratament antibiotic B. tromboliz n oc hemodinamic C. se efectueaz ECG, radiografie pulmonar, D-dimeri i saturaia n O2 D. confirmarea trombozei venoase profunde prin eco Doppler E. confirmara emboliei prin angioCT spiralat sau scintigrafie pulmonar 28*. Urmtoarele afeciuni abdominale pot cauza durere toracic, cu excepia: A. abces subfrenic B. colica biliar C. apendicita acut D. pielonefrit E. pancreatita acut 29. Durerea toracic necesit spitalizare pentru supraveghere 24-48 de ore n urmtoarele situaii, cu excepia: A. bilanul enzimatic i ECG rmn nemodificate B. durerea e persistent cu anomalii minime ale ECG C. angin stabil la un coronarian cunoscut, fr modificri noi pe ECG sau enzimatice D. pacientul are cumul de factori de risc pentru ateroscleroz E. pacientul este sub tratament anti-ischemic, cu modificri pe ECG

30

Angina pectoral i infarctul miocardic.Angina stabil 30*. Raportul dintre aportul/consumul de oxigen al miocardului (MVO2) nu este influenat de: A. frecvena cardiac B. frecvena respiratorie C. tratament cu beta-blocante D. tensiunea parietal a miocardului E. tratamentul antianginos cu nitrai 31. Caracteristic pentru durerea aginoasa este: A. apare la acelai tip de efort B. se remite la ntreruperea efortului C. apare n egal msura la efort i n repaus D. nu este influenat de ntreruperea efortului E. nu rspunde la administrarea de nitroglicerina 32. Simptomele care se asociaz frecvent durerii de tip anginos sunt: A. dispneea B. respiraia uiertoare C. tusea D. palpitaiile E. anxietatea 33*. Tratamentului anginei stabile include, cu excepia: A. corecia factorilor de risc cardio-vasculari B. antiagregant plachetar C. tratament anticoagulant de durat D. derivai nitrai E. beta-blocant Infarctul miocardic n faz acut 34. Sindromul coronarian acut are urmtoarele caracteristici: A. este o durere toracic cu caracter de angin B. poate surveni de novo, cu durat prelungit C. poate aprea la pacieni cu antecedente coronariene D. poate aprea la pacieni fr antecedente coronariene E. electrocardiograma este normal n episodul dureros Sindromul coronarian acut cu supradenivelare permanent a segmentului ST 35. SCA cu ST+ poate fi consecina: A. ocluziei coronariene incomplete B. diseciei coronariene C. emboliei coronariene D. spasmului coronarian
31

E. ocluziei coronariene complete prin fisura plcii de aterom 36. Durerea anginoas din SCA cu ST+ are urmtoarele caracteristici: A. dureaz mai puin de 30 de minute B. cedeaz la administrare de nitrai C. dureaz mai mult de 30 minute, frecvent D. nu cedeaz la administrare de nitrai E. se datoreaz unui spasm coronarian 37*. n SCA ST+ cu ischemie constituit n teritoriul inferior, pot exista modificri pe ECG n derivaiile: A. DII, DIII, aVF B. V5,V6 C. V1,V2,V3 D. V3,V4 E. DI, aVL 38. n SCA cu ST + se adopt urmtoarea atitudine: A. tratament ambulator, cu supraveghere prin medicul de familie B. internare de urgen n unitatea coronarian C. tratament cu nitrai D. reperfuzie prin angioplastie coronarian E. reperfuzie prin tromboliz 39. Tratamentul cu betablocani n SCA cu ST+ este indicat naintea revascularizrii n urmtoarele situaii: A. infarctul inferior B. tahicardie ventricular susinut C. ocul cardiogenic D. infarctul de ventricul drept E. HTA sever 40*. Dintre complicaiile precoce ale infarctului acut, fac parte urmtoarele tulburri de ritm cu excepia: A. fibrilaia ventricular B. blocurile atrioventriculare C. tulburrile de ritm atriale D. extrasistole ventriculare sistematizate E. ritmul idioventricular accelerat 41*. Stadiul II n clasificarea internaional Killip a infarctului implic urmtoarele: A. oc cardiogenic B. edem pulmonar acut cu raluri pulmonare care depesc jumtate din cmpurile pulmonare
32

C. edem pulmonar acut cu raluri pulmonare care nu depesc jumtate din cmpurile pulmonare D. infarct miocardic necomplicat cu absena ralurilor crepitante la ascultaia pulmonar E. stopul cardio-respirator resuscitat Sindromul coronarian acut fr supradenivelare permanent a segmentului ST 42. Sindromul coronarian acut fr supradenivelare permanent a segmentului ST cuprinde urmtoarele situaii: A. angina pectoral stabil B. angina de repaus C. angina Printzmetal D. angina crescendo E. angina de novo 43*. Sindromul coronarian acut ST- se datoreaz : A. spasmului coronarian prelungit B. emboliei n coronar C. rupturii plcii de aterom D. scderii TA sub o limit E. hipoxemiei prelungite 44*. n sindromul coronarian acut ST- necroza este : A. transmural B. netransmural C. subendocardic D. subepicardic E. nedefinit 45. Din punct de vedere al leziunilor coronariene, n sindromul coronarian cu ST sunt caracteristice: A. leziuni tritronculare subocluzive, complexe B. exist reea de colaterale care permite s nu se constituie infarct transmural C. leziunea coronarian este monotroncular D. leziunea coronarian este monotroncular, ocluziv E. leziuni multitronculare subocluzive care favorizeaz recidiva anginei i evoluia spre insuficien cardiac 46. Examenul clinic n sindromul coronarian acut ST-, are n vedere: A. excluderea unor diagnostice ca: embolia pulmonar, disecia de aort, insuficiena respiratorie cronic, etc. B. analiza factorilor care au modificat caracterul anginei (tulburri de ritm i sau de conducere, anemie, hipoxemie, etc) C. identificarea complicaiilor (insuficien cardiac stng, dreapt, oc, etc.)
33

D. determinri aterosclerotice la distan: carotide, artere peri ferice, aorta abdominal, etc. E. starea cerebral 47. Examenele complementare pentru ncadrarea sindromului coronarian acut fr ST-, constau n : A. electrocardiograme seriate, n special n episod dureros B. enzimele miocardice, troponina/CPK C. radiografia toracic D. probe ventilatorii E. ecocardiogram 48*. Atitudinea terapeutic n faa pacientului cu sindrom coronarian acut ST- este: A. reprezint o urgen si se interneaz B. reprezint o urgen i se interneaz n unitatea coronarian C. se pune n repaus la domiciliu D. se trimite la investigaii complementare n ambulator E. se fixeaz tratament i i continu activitatea 49. Tratamentul n sindromul coronarian acut ST- va consta n : A. derivai nitrai i.v. (administrare controlat cu seringa automat) B. anticoagulant C. anti glicoprotein IIb/IIIa (Reopro, Integrilin,etc) D. sedarea durerii E. tromboliz 50. Examenele complementare post infarct acut ST+ cu angioplastie, sunt : A. electrocardiograma (ST supradenivelat persistent) B. ecocardiograma C. coronarografia D. Holter ECG E. explorarea izotopic de repaus i de efort 51. Tratamentul post infarct acut urmrete: A. consolidarea tratamentului post- revascularizare B. controlul factorilor de risc C. controlul insuficienei cardiace D. profilaxia morii subite E. cicatrizarea zonei infarctizate 52. Tratamentul post infarct acut stentat se efectueaz cu: A. aspirin 75-325mg/zi B. clopidogrel 75mg/zi sau prasugrel 10mg/zi C. betablocani
34

D. inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei E. anticoagulant 53. Inhibitorii influxului de calciu se utilizeaz n tratamentul post infarct n urmtoarele situaii: A. dac pacientul are insuficien cardiac B. dac pacientul este hipertensiv C. dac prezint angin vasospastic post infarct D. dac betablocanii sunt contraindicai E. dac angina post infarct nu rspunde la betablocani plus nitrai Prescrierea i supravegherea unui tratament antitrombotic.Tromboliticele 54*. Tromboliticele sunt substane care lizeaz cheagul prin: A. liza cheagului alb i rou B. liza reelei de fibrin C. efect antiagregant plachetar D. efect anticoagulant E. efect vasodilatator 55. Aciunea tromboliticului se produce ntre urmtoarele elemente: A. plasminogen B. tPA C. plasmin D. fibrin E. chinine 56. Tromboliticele utilizate n prezent n infarctul acut sunt: A. alteplaza B. tenecteplaza C. fondaparinux D. streptochinaza E. inhibitorii glucoproteinei IIb/IIIa 57*. Tratamentul trombolitic este indicat n: A. infarctul miocardic cu supradenivelare ST n primele 6 ore B. orice infarct miocardic acut n primele 6 ore C. orice infarct miocardic acut indiferent de timpul scurs de la debut D. infarctul miocardic acut cu oc cardiogen E. infarctul miocardic acut cu stop cardiac resuscitat 58. Tromboliza se efectueaz i n alte afeciuni: A. embolia pulmonar cu tulburare hemodinamic B. tromboza ocluziv a unei proteze valvulare
35

C. accidentul vascular cerebral ischemic n primele 3 ore, la care s -a exclus hemoragia intracranian D. orice accident vascular cerebral E. ocluzia unui cateter venos central cu camer 59. Contraindicaiile absolute ale tratamentului trombolitic sunt: A. malformaie vascular cerebral sau tumor intracranian B. traumatism sau intervenie chirurgical mare cu vechime <21 zile C. sngerare gastro-intestinal cu vechime <1 lun D. coagulopatie cunoscut E. vrsta > 70 ani 60*. Contraindicaiile relative ale tratamentului trombolitic sunt, cu o excepie: A. hemoragia cerebromeningee cu vechime > 1 an B. sarcina i perioada postpartum < 1 sptmna C. hipertensiunea arteriala > 180 mm Hg D. ciroza hepatic E. endocardita infecioas Heparinele 61. Efectul anticoagulant al heparinei nefracionate se datoreaz blocrii factorilor: A. factorul IIa (blocheaz aciunea trombinei) B. factorul V C. factorul IXa D. factorul Xa E. factorul XIa 62. Heparinele cu greutate molecular mic au efect anticoagulant prin blocarea factorilor: A. blocarea factorului IIa B. blocarea factorului Xa (raportul factor IIa/Xa este de 1/3) C. blocarea factorului V D. blocarea factorului VII, E. nici un efect pe factorii enumerai 63. Tratamentul cu heparin nefracionat este indicat n urmtoarele situaii: A. prevenia tromboflebitei profunde i a emboliei pulmonare B. tratamentul tromboflebitei profunde C. tratamentul emboliei pulmonare D. sincop E. disfuncia nodului sinusal

36

64. Tratamentul cu heparin nefracionat este indicat n urmtoarele situaii: A. accidentul vascular cerebral ischemic de origine embolic B. protez valvular mecanic C. sincop D. Sindrom coronarian acut cu ST+ E. Sindrom coronarian acut cu ST65. Trecerea de la tratamentul cu heparine, la tratamentul cu an tivitamin K se efectueaz dup cum urmeaz: A. precoce, n ziua 1 sau ziua 2 dac exist necesitatea tratamentului anticoagulant prelungit B. se continu administrarea heparinei n doz eficient pn cnd INR este n zona terapeutic C. se oprete administrarea heparinei cnd se ncepe administrarea antivitaminei K D. se oprete administrarea heparinei cnd INR este eficient E. tratamentul cu antivitamina K se poate ncepe la un interval de ore sau zile dup tratamentul cu heparin Antivitamine K 66*. Antivitaminele K (familie de medicamente) au efect anticoagulant reducnd sinteza hepatic a urmtorilor factori dependeni de vitamina K, cu o excepie : A. factorul II (protrombina) B. factorul V C. factorul VII (proconvertina) D factorul X (Stuart) E. factorul IX (antihemofilic B) 67. Antivitaminele K (familie de medicamente) au efect anticoagulant prin mecanism complex: A. reduc sinteza hepatic a proteinelor C i S (anticoagulante) B. reduc sinteza factorilor de coagulare dependeni de vitamina K C. interfereaz cu medicamente care influeneaz tranzitul intestinal D. interfereaz cu medicamente care se metabolizeaz n ficat E. reduc agregarea trombocitelor 68. Durata tratamentului anticoagulant cu antivitamine K este diferit n funcie de: A. localizarea trombozei venoase profunde B. condiiile de apariie (factor de risc tranzitoriu: chirurgie, traumatism, imobilizare, tratament hormonal etc,) pentru embolie pulmonar C. asocierea tromboflebitei profunde sau a emboliei pulmonare cu cancer D. timpul de rezoluie al tromboflebitei profunde E. recurena tromboflebitei profunde sau a emboliei pulmonare

37

69. Factorii de risc tromboembolic la purttorii de proteze valvulare sunt: A. nlocuire valvular cu protez mecanic n poziia mitral, tricuspid, s au pulmonar B. antecedente de embolie arterial (cerebral, membrele inferioare) C. fracia de ejecie a VS <35% D. vrsta E. atriul stng dilatat > 50mm 70. Tratamentul cu antivitamine K este contraindicat la pacienii cu: A. proteze valvulare biologice B. pacieni cu cateter central C. sarcin sau alptare D. hemoragie n curs E. intervenie chirurgical recent pe creier sau ochi 71. n timpul tratamentului cu antivitamine K se verific: A. eficiena prin determinarea INR B. probele hepatice i renale C. hemograma inclusiv trombocitele D. glicemia E. lipidele Antiagregante plachetare 72. Agregarea plachetar se poate activa pe urmtoarele ci: A. prin sinteza prostaglandinelor, prin intermediul ciclooxigenazei B. prin sinteza adenozin-difosfatului n membranele celulare C. prin activarea receptorilor GP IIb/IIIa prin fibrinogen D prin intermediul vitaminei K E prin intermediul factorilor proteinelor C, S 73. Aspirina are urmtoarele efecte: A. inhib ciclooxigenaza, B. reduce sinteza de prostaglandine, C. reduce sinteza factorilor de coagulare la nivelul ficatului, D. reduce sinteza de tromboxan, E. reduce sinteza de fibrin 74. Indicaiile aspirinei sunt: A. sindromul coronarian acut ST+ i STB. post infarct acut C. angin stabil D. accident vascular cerebral E. embolii arteriale
38

75. Indicaiile tratamentului cu inhibitori de GP IIb/IIIa sunt: A. sindrom coronarian acut ST + cu tromb masiv B. sindromul coronarian ST- cu risc crescut C. angioplastie coronarian dificil D. post by pass aorto-coronarian E. post implant de protez valvular

39

Rspunsuri corecte 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) 11) 12) 13) 14) 15) 16) 17) 18) 19) 20) 21) 22) 23) 24) 25) 26) 27) 28) 29) 30) 31) 32) 33) 34) 35) 36) 37) 38) 39) 40) 41) 42) B A,B,C, A, B, C, D A, B, D, E A, B A, B, C, D A, C, D, E A, D, E A, C A, B, C, E A, B, D, E A, C, D, E C A, B, C, D A, B, C, D D E A, E A, B, D B, C, D, E D A, C B A, D, E B, C, D A, E B, C, D, E C A, C B A, B A, D, E C A, B, C, D B, C, E C, D A B, D, E B, E B C B, D, E 43) 44) 45) 46) 47) 48) 49) 50) 51) 52) 53) 54) 55) 56) 57) 58) 59) 60) 61) 62) 63) 64) 65) 66) 67) 68) 69) 70) 71) 72) 73) 74) 75) C C A, B, E A, B, C, D A, B, C, E B A, B, C A, B, D, E A, B, C, D A, B, C, D B, C, D, E B A, B, C, D A, B, D A A, B, C, E A, B, C, D A, A, C, D, E A, B A, B, C A, B, D, E A, B, D B A, B, C, D A, B, C, E A, B, C, E C, D, E A, B, C A, B, C A, B, D A, B, C, D A, B, C

40

CARDIOLOGIE 2 *1. Criteriile majore Duke pentru diagnosticul endocarditei bacteriene: a. Hemoculturi pozitive b. Predispozitii genetice c. Febr > 38C d. Fenomene imunologice e. Anevrism micotic *2. Tratamentul endocarditei bacteriene pe protez se face cu: a. Vancomicina b. Rifampicina c. Aminozide d. Toate de mai sus e. Nici un rspuns corect *3. Profilaxia endocarditei bacteriene se face cu: a. 2g Amoxicilin p.o. b. 3g Amoxicilin p.o. c. 2g Amoxicilin i.v. d. n caz de alergie la amoxicilin se utilizeaz clindamicin 600mg i.v. e. n caz de alergie la amoxicilin se utilizeaz clindamicin 2g p.o. *4. Tratamentul chirurgical se recomand de urgent la pacientul cu endocardit bacterian n: a. Insuficient cardiac sever secundar unei regurgitri masive b. Insuficient aortic fr semne clinice de insuficient cardiac c. Endocardit fungic d. Endocardit cu microorganisme multirezistente e. Vegetatii <10 mm 5.Urmtoarele afirmatii sunt adevrate despre tratamentul anticoagulant: a. Se indic la pacientii cu protez valvular mecanic b. Se indic la pacientii cu bioprotez toata viaa c. Nu se indic la pacientii cu protez valvular mecanic d. Se indic att la pacientii cu bioprotez, ct si la cei cu protez mecanic pentru toat viaa e. n cazul protezelor valvulare mecanice, tratamentul anticoagulant se face toat viata *6. Examenul ecografic de referint la bolnavul cu protez se face post operator la un interval de: a. 6-12 sptmni b. 2-4 sptmni c. 3 luni
41

d. 6 luni e. Nici un rspuns corect 7. Au un risc ridicat de endocardit bacterian pacientii cu: a. Protez valvular b. Antecedente de endocardit infectioas c. Cardiopatii congenitale operate cu succes d. Bicuspidie aortic e. Prolaps de valv mitral *8. Supradenivelarea de ST concav n sus, fr semne n oglind ntlnim n: a. Sindromul coronarian acut b. Infarctul miocardic c. Pericardit d. Miocardit e. Tulburri de conducere 9. Reducerea frecventei cardiace n fibrilatia atrial se poate face cu: a. Digitalice b. Betablocante c. Antagonisti calcici dihidropiridinici d. Amiodaron e. Nu este necesar controlul frecvenei cardiace *10. Tahicardia ventricular sustinut are o durat de peste: a. 60s b. 30s c. 1 minut d. 2 minute e. 60 minute *11. Frecventa activittii atriale n flutter-ul atrial este n mod obisnuit de: a. 150 b. 300 c. 600 d. 250 e. 90 12. Pe electrocardiogram extrasistolele ventriculare: a. Sunt precedate de unda P b. Reprezint depolarizare ventriculare precoce, larg c. Nu sunt precedate de und P d. Pot fi organizate n dublete, triplete, salve e. Peste 3 ESV se vorbete despre tahicardie ventricular
42

*13. Cauze de extrasistole ventriculare si tahicardie ventricular: a. Revrsat pericardic b. Cardipatie ischemic c. Stimulare adrenergic d. Dup medicamente (digitala) e. Toate de mai sus *14. n blocul AV de gr.II de tip 1 (Wenckebach), blocarea undelor P se face: a. Intermitent b. Dup alungirea progresiv a intervalului PR c. Undele P nu sunt blocate d. Nu apar unde P e. Undele P sunt total disociate de undele R 15. Electrocardiograma n blocul de ramur dreapt arat: a. QRS > 120ms n caz de bloc complet b. RSR n V1 c. S larg n DIII, aVF, V1, V2 d. Aspect Q1S3 e. RSR n V6 16. Medicamente ce pot determina tulburri de conducere AV: a. Betastimulatorii b. Digitala c. Imipraminice d. Inhibitori ai canalelor de calciu bradicardizanti e. betablocante *17. Antiaritmice de recomandat n preventia recidivelor de fibrilatie atriale la vrstnicii cu patologie cardiac sever: a. Sotalol b. Dronedarona c. Flecainida d. Amiodarona e. Metoprolol 18. Clasificarea n functie de durata de evolutie a unui acces de fibrilatie atriala: a. Paroxistic b. Persistent c. Permanent d. Subacut e. Cronic

43

19. Electrocardiograma n fibrilatia atrial: a. Absenta activitatii electrice atriale organizate b. Ritm neregulat c. Complex QRS intotdeauna ingust d. Ritm ventricular regulat e. Unde P prezente *20. Etiologia insuficientei aortice bifati rspunsul incorect: a. Sifilis b. Bicuspidia c. Degenerativ d. Reumatismal e. Medicamentoas *21. Coronarografia, in cadrul bilantului preoperator al insuficientei aortice, nu este indicat la: a. Barbat > 40ani b. Femei tinere c. Suspiciune de cardiopatie ischemica d. Pacienti cu cel putin un factor de risc cardiovascular e. Femei la menopauz 22. Medicatia de prim intentie n insuficienta aortic este cu: a. IEC b. Nitrate c. Betablocante d. Digitala e. Blocante de calciu 23. Insuficienta mitral functional presupune: a. Fuziunea comisurilor b. Dilatarea inelului mitral c. Defect de coaptare a valvelor prin tractiunea de cordaje d. Valve si cordaje ngrosate e. Valve calcificate 24. Caracteristicile bolii Barlow sunt: a. Clickul mezosistolic b. Suflul telesistolic c. Etiologia reumatismal d. Afectarea valvei aortice e. Prezenta unei comunicri interventriculare

44

*25. Aria stenozei aortice strnse este: a. <1.5cm2 b. <1cm2 c. <0.5cm2 d. <2cm2 e. <2.5cm2 *26. Gradientul mediu ntr-o stenoz aortic strns este: a. >80mmHg b. >40mmHg c. >30mmHg d. <30mmHg e. <40mmHg *27. Prognosticul evolutiv las pacientul cu stenoz aortica si insuficient cardiac este: a. 5 ani b. 3 ani c. 2 ani d. 1 an e. 4 ani *28. Suflu mezosistolic cu iradiere n spite de roat ntlnim n: a. defectul septal atrial b. defectul septal ventricular c. persistenta de canal arterial d. stenoz mitral e. stenoz aortic *29. n insuficienta aortic sever valorile TA diastolice sunt: a. >80mmHg b. <50mmHg c. <30mmHg d. <40mmHg e. <60mmHg *30. n insuficienta mitral se recomand tratament chirurgical la presiuni pulmonare: a. PAPs>20mmHg b. PAPs>50mmHg c. PAPs>30mmHg d. PAPs>40mmHg e. PAPs>60mmHg
45

31. Auscultatia n stenoza aortic: a. se face n inspir b. se face n expir c. suflul este aspru d. iradiaz la nivelul vaselor gtului e. se aude n mezosistol 32. Semnele functionale de stenoz aortic sunt: a. angin b. sincop c. dispnee d. vrsturi e. palpitaii 33. Urmtoarele afirmatii despre endocardita infectioas sunt false: a. Bacilii gram negativi determin mari distructii tisulare b. Febra este ntotdeauna prezent c. La toxicomani cel mai frecvent este afectat valva tricuspid d. Antibioterapia se instituie de urgent, naintea recoltrii probelor pentru hemocultur e. Tratamentul implic antibioterapie n doze puternice, iv, bactericid 34. Factori de prognostic negativ pentru endocardit sunt: a. vrsta<60 ani b. soc septic c. endocardit cu fungi d. diagnostic cu ntrziere e. teren debilitat 35. Pentru 'endocardita posibil' sunt necesare: a. 2 criterii majore b. 1 criteriu major + 1 criteriu minor c. 3 criterii minore d. 5 criterii minore e. 1 criteriu major + 3 criteriu minore 36. Tratamentul chirurgical al endocarditei are urmtoarele indicatii hemodinamice: a. EPA masiv b. soc c. insuficient cardiac d. infectie necontrolat e. toate rspunsurile sunt corecte

46

37. Persistenta febrei dup 7 zile de tratament antibiotic instituit pentru endocardita infectioas are urmtoarele cauze: a. anevrism micotic b. tratament antibiotic neadaptat c. abces paravalvular d. pericardit e. complicatii embolice 38. Semnul Musset: a. se ntlneste n insuficienta aortic b. este prezent n cazul stenozei mitrale c. reprezint balansarea capului la fiecare btaie cardiac d. reprezint dublu suflu intermitent crural e. nici un rspuns nu e corect 39. Insuficienta mitral acut este determinat de: a. ruptur de cordaje b. sindromul Ehler-Danlos c. mixom al atriului stng d. disfunctie ischemic a pilierilor e. sclerodermie 40. Boala Barlow: a. poate evolua cu insuficient aortic b. poate evolua cu insuficient mitral c. auscultatia este normal d. auscultatia percepe n mod clasic un click mezosistolic urmat de suflu telesistolic e. suflul poate fi holosistolic n caz de insuficient mitral important 41. Complicatiile insuficientei mitrale sunt: a. fibrilatia atrial b. endocardit bacterian c. insuficient cardiac stng d. blocuri atrio-ventriculare e. moarte subit prin tulburri de ritm ventriculare

42. Urmtoarele afirmatii sunt adevrate: a. bicuspidia aortic se asociaz frecvent cu dilatarea aortei ascendente b. stenoza aortic determin hipertrofie de tip concentric c. suprafata normal a valvei aortice de aproximativ 3 cm2 d. hippus pupilar se ntlneste n insuficienta aortic
47

e. suflul din insuficienta mitral este diastolic, n jet de vapori ce iradiaz n axil *43. Urmtoarele afirmatii sunt adevrate despre complexul QRS, cu exceptia: a. QRS<5mm se ntlneste n caz de mixedem si revrsat pericardic b. S din V1 + R din V5/V6 25 mm semnific o hipertrofie ventricular stng c. undele Q sunt fiziologice n aVR d. alungirea duratei complexului QRS se ntlneste n blocuri de ramur sau preexcitatie e. durata normal este sub 80 ms 44. Undele Q de necroz se caracterizeaz prin: a. amplitudine 30% din cea a undei R b. durata 40 ms c. repartizarea pe un teritoriu coronarian d. amplitudine 50% din cea a undei R e. nici un rspuns corect

48

RASPUNSURI: 1) A 2) D 3) A 4) A 5) A,E 6) A 7) A,B 8) C 9) A,B 10) B 11) B 12) B,C,D,E 13) E 14) B 15) A,B 16) B,C,D,E 17) D 18) A,B,C 19) A,B 20) E 21) B 22) A,E 23) B,C 24) A,B 25) B 26) B 27) C 28) B 29) B 30) B 31) B,C,D,E 32) A,B,C,E 33) B,D 34) B,C,D,E 35) B,C 36) A,B,C 37) A,B,C,E 38) A,C 39) A,D 40) B,D,E 41) A,B,C,E 42) A,B,C,D 43) B 44) A,B,C

49

CARDIOLOGIE 3 PERICARDITA ACUT 1*. Pericardita acut implic obligatoriu : A. prezena unui lichid pericardic B. inflamaia la nivelul pericardului C. apariia unei pericardite constrictive D. apariia hemopericardului E. absena unui lichid pericardic 2. Complicaiile pericaricarditei acute sunt urmtoarele: A. hemopericard B. tamponada cardiac C. pericardita cronic constrictiv D. miocardiopericardita E. sindrom febril 3. Durerea pericardic se caracterizeaz prin: A. este de scurt durat B. cedeaz la inpirul profund C. cedeaz la tuse D. insensibil la trinitrin E. calmat n poziia eznd 4. Frectura pericardic se caracterizeaz prin: A. zgomot constant B. zgomot variabil n timp C. se aude mai bine n ortostatism D. persist n apnee E. dispare n apnee 5. Care din urmtoarele modificri ECG sunt prezente n pericardit acut: A. negativarea undelor T B. aplatizarea undelor T C. subdenivelate de segment ST concav D. supradenivelarea segmentului PQ E. tulburri de ritm atrial. 6. Care din urmtoarele modificri ECG sunt prezente n pericardit acut: A. tahicardie sinusal B. amplitudinea complexului QRS mai mic dect 5 mm C. amplitudinea complexului QRS mai mic dect 10 mm D. alternan electric E. bradicardie sinusal
50

7. Modificri radiologice n pericardita acut sunt: A. revrsat pleural B. aspectul de cord n caraf C. aspect normal radiologic D. buton aortic calcificat E. calcificri pleurale 8*. Cauza cea mai frecvent de pericardit acut este: A. post-infarct B. tuberculoza C. viral D. mixedematoas E. neoplazic 9. Cauze rare de pericardit acut sunt: A. insuficien renal B. insuficien hepatic C. reumatism articular acut D. boala Hodgkin (RADIOTERAPIA DIN LH) E. pericardita purulent

RASPUNSURI: 1) B 2) B,C,D 3) D,E 4) B,D 5) A,B,E 6) A,B,D 7) A,B,C,E 8) C 9) A,C,D,E

51

PATOLOGIA AORTEI, ARTERELOR PERIFERICE I PATOLOGIA VENOAS A MEMBRELOR INFERIOARE 1. Printre etiologiile rare ale anevrismului de aort abdominal (AAA) se numr: A. boala Marfan B. boala Takayasu C. aterosecleroza D. boala Elher-Danlos E. hipertensiunea arterial 2. Factorii de risc implicai n apariia anevrismului de aort abdominal sunt: A. sexul feminin B. sexul masculin C. fumatul D. hipertensiunea arterial E. diabetul zaharat 3. *Examenul cel mai simplu de depistare i diagnosticare n urgen a anevrismelor de aort abdominale este reprezentat de: A. RMN B. CT abdominal C. Aortografia D. Ecografia abdominal E. Endoscopia superioar 4. CT abdominal n boala anevrismal : A. permite msurarea dimensiunii anevrismului B. vizualizeaz trombul intra-anevrismal C. apreciaz gradul de calcificare al peretelui aortic D. nlocuiete IRM n caz de insuficien renal E. nu prezint niciun interes 5. Printre complicaiile anevrismului de aort abdominal se numr: A. ruptura B. grefa bacterian C. emboliile D. compresiile E. insuficiena cardiac 6.
*

Care dintre urmtoarele afirmaii privind ruptura anevrismului de aort abdominal n duoden este adevrat: A. este o complicaie foarte rar B. se nsoete de dureri abdominale i hemoragie digestiv inferioar minim C. este o complicaie frecvent D. se nsoete de edeme ale membrelor inferioare
52

E. este acompaniat de sindrom "blue toe" 7. Compresiile anevrismelor de aort abdominale pot fi la nivelul: A. venei cave inferioare B. venei cave superioare C. duodenului D. aparatului urinar E. traiectelor nervoase 8. Compresiile duodenale ale anevrismului de aort abdominal se pot manifesta prin: A. hidronefroz B. edeme periferice C. colic renal D. vrsturi E. tulburri de tranzit 9. Care dintre urmtoarele reprezint indicaii de tratament n anevrismul de aort abdominal: A. anevrism cu evoluie rapid B. anevrism cu diametrul de sub 2cm C. anevrism simptomatic D. anevrism cu diametrul mai mare sau egal de 5cm E. anevrism cu semne de compresie 10. Riscurile tehnicii de arteriografie Seldinger sunt: A. embolia distal B. emboli gazoi C. emboli de colesterol D. fals anevrism E. hematom la locul punciei 11. Care dintre urmtoarele afirmaii privind msurarea transcutanat a presiunii n oxigen este adevrat: A. se indic n stadiile de ischemie III si IV Leriche Fontaine B. se indic n stadiul de ischemie I Leriche Fontaine C. o valoare cuprins ntre 10 i 30mmHg traduce prezena unei hipoxii continue D. o valoare peste 35mmHg este dovada unei hipoxii critice E. se indic n aprecierea insuficienei venoase cronice

53

12. *Care dintre urmtoarele afirmaii privind fiziopatologia ischemiei acute a membrelor este fals: A. ischemia provoac liz celular B. ischemia provoac alcaloz metabolic C. ischemia provoac eliberare de potasiu intracelular D. ischemia provoac hiperkaliemie E. ischemia provoac eliberare de ioni H+ 13. Printre semnele clinice caracteristice ischemiei acute de membrU se numr: A. membru cald, tumefiat, rou B. membru rece, palid apoi cianotic C. scurtarea timpului de recolorare cutanat D. alungirea timpului de recolorare cutanat E. pulsuri prezente 14. *Care dintre urmtoarele reprezint mecanisme embolice ale ischemiei acute de membru: A. disecia postcateterism B. phlegmatia cerulae C. arterita Behcet D. arterita Horton E. stenoza mitral 15. Printre cauzele cardiace implicate n mecanismul embolic de aparitie al ischemiei acute de membru se numr: A. stenoza mitral B. fibrilaia atrial C. endocardita D. mixomul atrial E. blocul major de ramur stng 16. Semnele neurologice indicatoare de gravitate n ischemia acut de membru sunt: A. hiperestezia B. anestezia C. hipoestezia D. deficitul motor E. tulburri trofice cutanate 17. Bilanul preoperator clasic n ischemia acut de membre cuprinde: A. grupa sanguina B. radiografie toracic C. examen Astrup D. cutarea de anticorpi antitrombocitari E. hemogram
54

18. n caz de ischemie acut de membru se suspicioneaz embolie pe artere sntoase n faa urmtoarelor caracteristici: A. ischemie sever franc B. debut subacut C. abolirea celorlalte pulsuri D. numerosi factori de risc cardiovasculari E. debut brutal 19. *Abolirea celor dou pulsuri femurale semnific: A. obstrucie iliac sau femural comun B. ocluzie a arterelor gambei C. obstrucie a arterei poplitee D. obstrucie a bifurcaiei aortice E. obstrucie a femuralei superficiale 20. Embolectomia cu sond Fogarty: A. abordeaz sub anestezie triunghiul lui Scarpa B. este de elecie n prezena leziunilor ateromatoase C. este de preferat n caz de obstrucie nalt D. este util n tratamentul emboliilor pe artere sntoase E. se poate complica cu leziuni ale peretelui 21. Care dintre urmtoarele afirmaii privind simpatectomia n tratamentul bolii ateromatoase sunt adevrate: A. se indic n dureri de decubit cu ISD > 0,3 B. se utilizeaz n practic la bifurcaia femuralei C. se indic n tulburri trofice limitate D. este puin utilizat E. se poate complica cu degenerescen de grefon 22. Indicaiile terapeutice n stadiul I al clasificrii Leriche Fontaine sunt: A. managementul factorilor de risc B. tratamentul medicamentos cu antiagregant+statine+IECA C. heparine cu greutate molecular mic D. bilan multifocal o dat la 2 ani E. chirurgie de revascularizare 23. Se preteaz la pontaj prin protez Dacron sau ven safen urmtoarele situaii: A. stenoze complexe, ntinse, cu dilatare anevrismal B. stenoze neaccesibile angioplastiei C. ischemie critic fr gest de revascularizare posibil D. stenoze strnse, proximale, unice, puin calcificate E. tulburr trofice limitate
55

24. *Gestul cel mai important al managementului ischemiei acute de membru este: A. tratamentul analgezic B. protejarea membrului inferior ischemic C. nlturarea obstacolului arterial D. heparinoterapie E. terapie antiagregant plachetar 25. *Care dintre urmtoarele afirmaii privind anevrimul de aort abdominal este fals: A. ateroscleroza este responsabil de peste 90% dintre anevrisme B. la examenul clinic apare ca o mas pulsatil, expansiv, indolor, cu suflu C. semnul De Bakey traduce poziia subhepatic a anevrismului D. cel aterosclerotic este mai frecvent la brbai E. este n general asymptomatic 26. Diagnosticul diferenial al ischemiei cronice de membre, n prezena claudicaiei intermitente se face cu: A. anevrismul arterial B. coarctaia de aort C. stenoza aortic D. canal lombar strmt E. claudicaia medular 27. n cazul ischemiei critice de membru, tabloul clinic cu prognostic local i general negativ este definit prin: A. dureri de decubitus B. gangrene picior/degete de cel puin 15 zile C. tensiune arterial sistolic sub 100mmHg la glezn D. tensiune arterial sistolic sub 50mmHg la haluce E. tensiune arterial sistolic sub 50mmHg la glezn 28. Sindromul de fisurare retroperitoneal a anevrismului de aort abdominal se manifest prin: A. colaps moderat B. dureri abdominale spontane C. mas batant, dureroas la palpare D. radiculagie E. sindrom de "blue toe" 29. Durerile de decubitus din arteriopatia cronic obliterant a membrelor inferioare impun diagnostic diferenial cu: A. cardiopatia hipertensiv B. neuropatia diabetic C. polinevrita alcoolic
56

D. canal lombar strmt E. nefropatia diabetic 30. Arteriografia, angio-CT i/sau angio-RMN sunt sistematic realizate n caz de : A. ischemie stadiul I Leriche B. ischemie stadiul III Leriche C. nainte de revascularizare D. ischemie de efort E. ischemie stadiul IV Leriche 31. Insuficiena venoas cronic are printre factorii favorizani : A. Tromboflebita superficial B. Obezitatea C. Imobilizarea prelungit D. Vrsta E. Sarcina 32. *Varicele : A. Sunt determinate de insuficienta venoas cronic B. Apar datorit unor tromboze superficiale C. Sunt mai frecvente la femei D. Sunt o anomalie anatomic a uneia sau mai multor vene superficiale E. Nu determin niciodat insuficien venoas cronic 33. Insuficiena venoas cronic : A. Se asociaz ntotdeauna cu obstrucie venoas B. Afecteaz numai sistemul venos profund C. Este o disfuncie a istemului venos prin incontinen valvular D. Poate afecta i sistemul venos superficial E. Este ntotdeauna dobndit 34. Reeaua venoas profund : A. Este satelit arterelor B. Este format din venele safen intern i extern C. Nu are anastomoze cu reeaua superficial D. Conine etajul sural, femural i inghinal E. Nu este satelit arterelor 35. *Venele perforante : A. Fac parte numai din reeaua venoas superficial B. Reprezint anastomoza ntre cele dou reele venoase C. Apar numai n insuficiena venoas cronic D. Comunic cu venele comunicante E. Sunt satelite arterelor
57

36. Returul venos este asigurat prin : A. Incontinena valvulelor B. Pompa muscular sural C. Dilatarea venoas D. Apsarea boltei plantare E. Presiunea rezidual a reelei venoase 37. Mecanismul patologic n insuficiena venoas cronic este reprezentat de : A. Presiunea negativ generat de respiraie B. Continena valvulelor C. Distrucia valvulelor D. Inflamare local asociat cu hipoxemia tisular E. Pompa muscular crural 38. Agenezia venelor profunde : A. Este mai frecvent la femei B. Determin apariia varicelor secundare C. Este un defect congenital D. Nu determin apariia varicelor E. Sunt secundare distruciei valvulare 39. n insuficiena venoas cronic, manifestrile clinice sunt reprezentate de : A. Mialgii de efort B. Pierderea pilozitii, modificri ale unghiilor, C. Jen n ortostatism D. Parestezii ale gambelor, care se amelioreaz la micare E. Senzaia de tegumente reci 40. La examenul fizic ntr-o insuficien venoas cronic, se poate evidenia : A. Incontinena valvular, prin tehnica Schwartz B. Paloarea tegumenelor dup efort i expunere la frig C. Edem, uneori nsoit de insuficien limfatic D. Tulburri trofice tegumentare E. Varice 41. * Tulburri trofice fra ulcer apar n : A. Insuficiena venoas cronic clasa 0 B. Insuficiena venoas cronic clasa 3 C. Nu apar n insuficiena venoas cronic D. Insuficiena venoas cronic clasa 1 E. Insuficiena venoas cronic clasa 2

58

42. Ecografia Doppler venoas a membrelor inferioare este necesar : A. Pentru diagnosticul varicelor B. In cazul prezenei ulcerelor mb. inf C. n tromboflebitele superficiale D. Pentru un bilan prescleroz E. Pentru confirmarea unei tromboze venoasa 43. Flebitele superficiale : A. Sunt complicaii ale unei imobilizri prelungite B. Au semnul Homans pozitiv C. Se numesc i paraflebite D. Apar n mod fiziologic, cu vrsta E. Prezint un cordon venos indurat 44. Complicaiile insuficienei venoase cronice sunt : A. Rupturi de varice B. Gangren uscat C. Eczem cu prurit D. Gangren umed E. Paraflebit 45. * Teleangectaziile : A. Sunt leziuni eritemato-scuamoase B. Sunt zone nevasculare C. Au sediu perimaleolar D. Sunt dilatri ale plexului venos din dermul superficial E. Apar datorit inflamaiei esutului celular subcutanat 46. Ulcerul varicos : A. Este unic B. Are margini netede C. Este de mici dimensiuni D. Este localizat pe laba piciorului E. Afecteaz iniial pulpa degetelor 47. Tulburrile trofice din insuficina venoas cronic sunt repreyentate de : A. Anhidroz B. Leziuni eritemato-scuamoase C. Aspect marmorat al tegumentelor D. Dermit ocr E. Teleangectazii

59

48. n insuficiena venoas cronic se indic : A. Tratament antiagregant B. Vaccinare antitetanic C. Coborrea membrului inferior D. Mersul pe jos E. Ortostatism prelungit

60

RASPUNSURI: 1) A,B,D 2) B,C,D,E 3) D 4) A,B,C 5) A,B,C,D 6) A 7) A,C,D,E 8) D,E 9) A,C,D,E 10) A,C,D,E 11) A,C 12) B 13) B,D 14) E 15) A,B,C,D 16) B,C,D,E 17) A,B,C,E 18) A,E 19) D 20) A,C,D,E 21) A,C,D 22) A,D 23) A,B 24) C 25) C 26) A,B,D,E 27) A,B,E 28) A,B,C 29) B,C 30) B,C,E 31) B,D,E 32) D 33) C,D 34) A,D 35) B 36) B,D 37) C,D 38) B,C 39) A,C,D 40) A,C,D,E 41) E 42) B,D,E 43) 44) 45) 46) 47) 48) C,E A,C,E D A,B B,D,E B,D

61

INSUFICIENA CARDIAC 1. n insuficiena cardiac se pot administra: a) IECA sau ARA II. b) Diuretice tiazidice. c) Blocante calcice. d) Beta-blocante. e) Antialdosteronice. 2. Etiologia insuficientei cardiace prin tulburri ale funciei de pomp: a) Stenoz aortic, coarctaie de aorta. b) Cardiomiopatie hipertrofica obstructiva. c) Diabet zaharat. d) Lupus sistemic. e) Insuficienta mitrala acuta sau cronica. 3. In insuficienta cardiaca NYHA III: a) Nici o limitare a activitatii fizice. b) Dispnee ca urmare a activitatii obisnuite, chiar usoare. c) Dispnee ca urmare a activitatii fizice importante. d) Fara jena in repaus. e) Limitare franca a activitatilor. 4. Digitalicele in insuficienta cardiaca: a) Nu modifica prognosticul, dar raman utilizabile ca antihipertensive daca hipertensiunea persista in ciuda diureticelor, a IECA si a -blocantelor. b) Nu amelioreaza mortalitatea, dar reduce frecventa spitalizarilor. c) Indicate in caz de fibrilatie atriala permanenta cu transmiterea ventriculara rapida in context de insuficienta cardiaca sau insuficienta cardiaca refractara (std. IV) in ciuda unui tratament maximal. d) Efectele lor asociaza o vasodilatatie arteriala ( a postsarcinii) si o vasodilat. venoasa ( presarcinii). e) Se pot da in caz de trombi endocavitari. 5. Etiologia I.C. diastolice: a) Hipertrofie miocardica (HTA, stenoza Ao, CMHO). b) Cardiopatie ischemica. c) Cardiopatie restrictiva. d) Tireotoxicoza. e) Pericardita constrictiva. 6. Edeme unilaterale, prin obstacol de intoarcere venoasa se pot intalni in: a) Tromboflebita. b) Erizipel. c) Filarioza.
62

d) Insuficienta cardiaca. e) Metastaza ganglionara a unui cancer. 7. Contraindicatii Diuretice tiazidice: a) HTA, edeme de origine renala, hepatica sau cardiaca. b) Insuficienta renala cronica c) Tulb. hidro-electrolitice necorectate (hiponatremie<130mmol/l, hipokalemie). d) Encefalopatie hepatica sau ciroza hepatica severa. e) Alergie la sulfamide. 8. In EPA cu TAs>100mmHg: a) Repaus la pat, pozitie semisezanda, picioare atarnate. b) Oxigenoterapie nazala. c) Diuretice cu actiune lent a pe cale orala, diuretice tiazidice. d) Diuretice cu actiune rapida pe cale i.v.: Furosemid ~ 1mg/kg pentru a se obtine o diureza/24h de ~ 2-3 l. e) Amine cu activitate inotropa: Dobutamina. 9. Transplantul cardiac contraindicatii: a) Varsta: 40-45 de ani. b) Insuficienta cardiaca refractara sub tratament maximal. c) Neoplazie. d) Varsta>60-65 de ani. e) Insuficienta hepatica sau renala. 10.In Insuficienta cardiaca clasa NYHA III se pot administra: a) IECA si/sau ARA II. b) -blocante. c) Diuretice tiazidice. d) Diuretice de ansa (in caz de semne congestive). e) Digitalice. 11.Factori de prognostic negative in Insuficienta cardiaca: a) stdadiul III/IV NYHA. b) Varsta inaintata. c) FEVS normala. d) FEVS prabusita. e) Tulburari ventriculare de ritm. 12.Tulburarile functiei de pompa apar in: a) Miocardita b) Persistenta canal arterial c) Insuficienta aortica si mitrala acuta
63

d) Boli de sistem : LES e) Diabet 13.Insuficienta ventriculara dreapta: care din afirmatiile de mai jos enumerate sunt corecte: a) Apare in stenoza aortica stransa b) Apare in stenoza mitrala stransa c) Apare in HTA d) Apare in infarctul miocardic de ventricul drept e) Apare in displazie aritmogena de VD 14.Insuficienta cardiaca cu debit crescut nu apare in: a) Hipertiroidism b) Anemie cronica c) Hipotiroidism d) Carenta de vitamina B6 e) Boala Paget. 15.*Stadalizarea NYHA este folosita pentru: a) Hipertensiunea arteriala b) Insuficienta circulatorie venoasa c) Hipercolesterolemie d) Infarctul miocardic e) Insuficienta cardiaca. 16. Ascultatia cardiaca in cadrul insuficientei cardiace releva urmatoarele: a) Bradicardie b) Galop c) Zgomotul 1 accentuat in focarul aortic d) Zgomotol 2 accentuat in focarul pulmonar e) Tahicardie. 17.*Restrictia hidrica in cazul de hiponatremie de diluatie este: a) 1000 ml/zi b) 100-200 ml/zi c) 2000 ml/zi d) < 500-750 ml/zi e) 100-1500 ml/zi. 18. IECA in tratamentul insuficientei cardiace: afirmatii corecte: a) Tratament de referinta in insuficienta cardiaca stanga b) Preventie remodelare ventriculara c) Reduce mortalitatea prin vasoconstrictie arteriala si venoasa d) Se vor da in doze descrescatoare
64

e) Betablocantele sunt indicate in caz de intoleranta la IEC. 19. Betablocantele afirmatii eronate: a) Reduce mortalitatea cardio vasculara b) Se introduc in acelasi timp cu IECA si diuretice c) Cresc numarul de spitalizari d) Cresc numarul de morti subite e) Amelioreaza jena functionala 20. Resincronizarea ventriculara prin implantare de pacemaker tricameral afirmatii corecte: a) Insuficienta cardiaca clasa NYHA I/II b) Insuficienta cardiaca clasa NYHA III/IV c) FEVS 35-40 % d) QRS larg (> sau egal 120 m/s) e) QRS < sau egal 120 m/s 21. Defibrilatorul implantabil afirmatii corecte: a) Stop cardiac prin FV sau TV fara cauza acuta sau reversibila b) TV sau FV in faza acuta a unui sindrom coronarian acut necesita implantare defibrillator c) Stop cardiac prin fibrilatie atriala necesita implantare defibrilator d) TPSV nu necesita defibrilator implantabil e) Toate afirmatiile sun corecte 22. Insuficienta ventriculara dreapta poate fi determinate de: a) Miocardita virala. b) Cordul pulmonar cronic. c) Displazie aritmogena de ventricul drept. d) Tahiaritmii supraventriculare (Fibrilatie atriala). e) Stenoza mitrala stransa. 23. Insuficienta cardiaca cu debit crescut apare in: a) Carenta de tiamina. b) In tromboembolismul pulmonar. c) Hipertiroidism. d) Bronhopneumopatia obstructiva cronica. e) Hipertensiune arteriala pulmonara. 24.In insuficienta cardiaca: a) Intarirea zgomotului II in focarul pulmonar este dovada unei HTAP asociate. b) Ralurile sibilante nu pot apare in examinarea unui pacient cu semne si simptome de insuficienta ventriculara stanga.
65

c) Clasa NYHA III denota o limitare franca a activitatilor fizice. d) Edeme ale membrelor inferioare sunt caracteristice pentru insuficienta cardiaca stanga. e) Edemul pulmonar acut este manifestarea clinica cea mai severa a insuficientei ventriculare stangi. 25. Indicatiile de resincronizare ventriculara prin implant de pacemaker tricameral sunt: a) Insuficienta cardiaca clasa NYHA III-IV sub tratament medical optim. b) Pacientul care a supravietuit unei morti subite cardiace. c) Fractia de ejectie a ventriculului stang 30%. d) Prezenta blocului de ramura stanga. e) Dilatare marcata a VS (DTDVS>45mm/m2). 26. Mecanismele compensatorii la nivel cardiac in insuficiena cardiac sunt: a) Tahicardie b) Scaderea fraciei de ejecie c) Cresterea fraciei de ejecie d) Dilatarea ventricolului stng e) Hipertrofia ventriculului stng 27. Mecanismele compensatorii la nivel periferic in insuficiena cardiac sunt: a) Activarea adrenergic b) Activarea sistemului renin-angiotensin-aldosteron c) Activarea factorului natriuretic atrial d) Inhibarea simpaticului e) Dilatarea ventriculului stang 28. Cauze de Insuficien cardiac cu debit crescut sunt: a) Hipertiroidismul b) Anemia cronic c) Stenoza aortic d) Carena de tiamin(vit B1) e) Diabet 29.Cauze de insuficien cardiac prin supraincrcare de presiune: a) Hipertensiunea arterial b) Lupus sistemic c) Periarterita nodoas d) Cardiomiopatia hipertrofic obstructiv e) Stenoza aortic

66

30. Cauze de Insuficien ventricular dreapta: a) Insuficiena ventricular stang evoluat b) Stenoz mitral strns c) Cordul pulmonar cronic d) Feocromocitom e) Infarct miocardic de ventricul drept 31. Insuficiena cardiac clasa NYHA I se caracterizeaz prin: a) Incapacitate de a efectua vreo activitate fizic b) Far dispnee sau oboseal in timpul activitailor obinuite c) Far jen in repaus d) Nici o limitare a activitailor fizice e) Simptome care pot sa apar i in repaus 32.*Insuficiena cardiac NYHA II se caracterizeaz prin: a) Dispnee la eforturi fizice importante b) Far limitare a activitilor zilnice c) Simptome care pot sa apar i in repaus d) Dispnee la eforturi obisnuite e) Dispnee i in repaus 33. La examenul clinic in Insuficiena cardiac intalnim: a) Tahicardie b) Scderea presiunii presiunii arteriale c) Edeme ale membrelor inferioare d) Zgomot de galop e) Raluri umede predominant la varfurilor pulmonare 34. Electrocardiograma in Insuficiena cardiac poate evidenia: a) Tahicardie sinusala b) Hipertrofie ventricular stang sau dreapt c) Semnele in favoarea unei etiologii d) Fibrilaie atrial e) Numai blocul de ramur dreapt 35.Radiografia toracica in Insuficiena cardiac poate evidentia: a) Cardiomegalie b) Zone de condensare ( radio-opace) la vrfurile pulmonare c) Zone radiotransparente d) Semne de edem pulmonar acut e) Revarsat pleural

67

36. Care afirmaii sunt adevrate: a) BNP<100pg/ml, NT-proBNP<400pg/ml i dispnee, este foarte probabil de origine cardiac b) BNP= 100-400pg/ml, NT-proBNP=400-2000pg/ml i dispnee, este foarte probabil de origine pulmonar c) BNP>400pg/ml i NT-proBNP>2000pg/ml i dispnee, este puin contributiv d) BNP i NT-proBNP au interes in scop diagnostic si prognostic e) BNP<100pg/ml i NT-proBNP<400pg/ml i dispnee, este foarte probabil de origine pulmonar 37.*De la ce valoare a Fractiei de ejecie se poate vorbii de insuficien cardiac sistolic: a) >60% b) <60% c) >40% d) <40% e) <50% 38. Factori de decompensare in Insuficiena cardiac pot fi: a) Regimul hiposodat b) Tulburrile de ritm i de conducere c) Valvulopatia acut d) Oprirea tratamentului e) Puseu hipertensiv 39. Factori de prognostic negativi in insuficiena cardiac sunt: a) Vrsta tnara b) Fara antecedente de moarte subita resuscitata c) Stadiul I/ II NYHA d) Nivelul BNP crescut e) FEVS prbusit 40. Factori de prognostic negativ biologici in Insuficiena cardiaca sunt: a) Nivelul BNP crescut b) Hiponatremia c) Insuficiena renala d) Hipernatremia e) Nivelul BNP scazut 41. Diureticele au urmatoarele recomandri in Insuficiena cardiac: a) Tratamentul simptomatic al supraincrcarii hidrosaline b) Reduc mortalitatea cardio- vasculara c) Diuretic de ansa in edem pulmonar acut
68

d) Indicaie de diuretic economisitor de potasiu in tratamentul de fond al insuficienei cardiace e) Tratamentul de referin al insuficienei cardiace stngi 42. Tratamentul farmacologic al Insuficienei cardiace cuprinde: a) Diureticele b) IECA c) Betablocante d) Inotroape negative e) Digitala 43. Care medicamente reduc mortalitatea cardio-vasculara: a) Diureticele b) IECA c) Derivaii nitraii d) Digitala e) Betablocante 44. Tratamentul nefarmacologic al Insuficienei cardiace cuprinde: a) Resincronizare ventriculara b) Defibrilator implantabil c) Asisten circulatorie d) Transplantul cardiac e) Valvuloplastie in caz de valvulopatii usoare 45. Cauze de Insuficien cardiaca diastolic: a) Hipertrofia miocardic b) Pericardita constrictiv c) Cardiopatii restrictive d) Cardiopatia ischemic e) Hipotensiunea arterial, stenoza mitrala 46. In Edemul pulmonar acut cu TAs>100mmHg se recomand: a) Oxigenoterapie b) Betablocante c) Hidratare d) Furosemid e) Derivai nitrai 47. In Edemul pulmonar acut cu TAs<100mmHg se recomand: a) Oxigenoterapie b) Dobutamin c) Furosemid d) Derivai nitrai
69

e) Betablocante 48. In Insuficiena cardiac NYHA III (FEVS<40%) urmatoarele diuretice sunt recomandate: a) De ansa b) Osmotice c) Tiazidice d) Economisitoare de potasiu e) Inhibitori ai anhidrazei carbonice 49. Factori de prognostic negativi echocardiografici in insuficiena cardiac sunt: a) FEVS prabusit b) Cardiopatia ischemic c) Rezistene pulmonare crescute d) ORS larg e) Disfuncie VD

70

REZULTATE: 1. A,C,D,E 2. ABE 3. BDE 4. BC 5. ABCE 6. ABCE 7. BCDE 8. ABD 9. CDE 10.ABDE 11.ABDE 12.BC 13.B,D,E 14.CD 15.E 16.BDE 17.D 18.AB 19.BCD 20.BD 21.AD 22.BCE 23.AC 24.ACE 25.AD 26.ADE 27.ABC 28.ABD 29.ADE 30.ABCE 31.BCD 32.A 33.ABCD 34.ABCD 35.ADE 36.DE 37.D 38.BCDE 39.D, E 40.ABC 41.ABCD 42.ABCE 43.ABE 44.ABCD 45.ABCD 46.ADE 47.ABC 48.AD 49.ACE

71

HIPERTENSIUNEA ARTERIAL 1. * HTA este definit printr-o: a) TA sistolic = 140-159 mm Hg, TA diastolic = 90-99 mm Hg b) TA sistolic 140 mm Hg, TA diastolic 90 mm Hg c) TA sistolic = 160-179 mm Hg, TA diastolic = 100-109 mm Hg d) TA sistolic > 180 mm Hg, TA diastolic > 110 mm Hg e) TA sistolic < 140 mm Hg, TA diastolic 85 mm Hg 2. *Prevaena HTA esenial este % din cazuri: a) 10 b) 15 c) 25 d) 90 e) 80 3. Urmtorii nu sunt factori de risc cardio-vasculari: a) Vrsta < 50 ani la brbat b) Vrsta > 60 ani la femeie c) Tabagismul d) Infarct miocardic nainte de vrsta de 55 ani la o rud de grad I de sex masculin e) Colesterolul seric < 100mg/dl 4. Semne clinice ale HTA: a) Infarct miocardic, angor, revascularizare coronar b) Insuficien cardiac congestiv c) Pancreatit acut d) Retinopatie avansat: hemoragii sau exudate, edem papilar e) Proteinurie < 30 mg/24h 5. Printre sfaturile igieno-dietetice ale tratramentului HTA eseniale sunt: a) Limitarea aportului de sare (5-6g/zi) b) Sedentarismul c) Tratamentul celorlali factori de risc d) Creterea consumului de lipide saturate e) Normalizarea greutii 6. Tratamentul medicamentos debuteaz: a) Cu o monoterapie sau biterapie cu doze mici pentru fiecare medicament b) n caz de persisten a HTA dup respectarea regulilor igieno-dietetice c) Din start n caz de risc cardio-vascular crescut d) Cu administrare de alfa-blocante i antihipertensoare centrale e) Cu administrare de diuretice sau beta-blocante sau IECA
72

7. Hipertensiunea arterial cu risc cardio-vascular crescut este: a) HTA de gradul III b) HTA de gradul I c) n caz de prezen a diabetului zaharat i/sau Sindrom Metabolic d) Afectarea de organ int e) n caz de boal cardio-vascular sau renal 8. Dintre cele 5 clase terapeutice de medicamente antihipertensive utilizate de prima intentie fac parte: a) Diureticele b) Alfa-blocantele c) Beta-blocantele d) IECA e) Antihipertensoarele centrale 9. Medicamentele antihipertensive utilizate n a doua intenie sunt: a) Alfa-blocantele b) Antihipertensivele centrale c) Diureticele d) IECA e) Sartani 10. Medicamentele antihipertensive recomandate n sarcin: a) Metildopa b) Labetalolul c) Inhibitori calcici d) Beta-blocantele e) Diureticele 11. HTA secundar se va avea n vedere n urmtoarele situaii: a) Falsa HTA, HTA de halat alb b) HTA la subiectul tnr c) HTA resiten d) HTA cu apariie sau agravare rapid e) HTA la pacientul cu stenoz strns de arter renal unilateral sau bilateral 12. HTA secundar iatrogen poate aprea dup consum de: a) Simpaticomimetrice/vasoconstrictoare nazale b) Inhibitori de pomp de protoni c) Corticoizi d) Inhibitori de receptori H2 Histaminergici (Ranitidin, etc.) e) Estroprogestative
73

13. HTA secundar poate aprea dup urmtoarele toxice: a) Alcool b) Cocain c) Amfetamin d) Muctura de insecte e) Veninul de arpe 14. Care din urmtoarele nefropatii pot duce la HTA secundar: a) GNA i IRA b) GNC c) Litiaza renal d) PNA e) Nefropatii interstiiale cronice 15. HTA renovascular: a) Apare la pacienii cu stenoz de arter renal unilateral sau bilateral b) Are ca i cauze: ateroscleroza, mai rar fibrodisplazia, disecia sau stenoza posttraumatic c) Poate aprea asimetrie de dimensiunea rinichilor d) Apare un suflu lombar sau paraombilical e) Tratamentul const n administrare de IECA dac stenoza arter renal bilateral 16. n Feocromocitom ntlnim: a) Tumor cu celule cromatofine care secret glucocorticoizi b) Triada: cefalee-transpiraii-palpitaii c) Dozarea metanefrinelor i normetanefrinelor urinare pe 24 ore d) Dozarea cortizolului plasmatic e) Tratament chirugical suba alfa- i beta- blocante 17. Alte cauze de HTA secundar sunt: a) Coarctaia de Aort b) Neoplasmul de colon transvers c) Boala Cushing d) Hipertrofia de prostat e) Hiperparatiroidia 18. Cauza de HTA secundar sunt: a) Acromegalia b) Coarctaia de aort c) Neoplasmul mamar d) Hipertiroidismul e) Boala Cushing
74

19. Rsunetul visceral n HTA malign semnific: a) AVC, encefalopatie b) Eclampsie c) Cardiopatia hipertensiv d) Nefropatia hipertensiv, retinopatia hipertensiv e) Nefroangioscleroz malign 20. *Criza acut hipertensiv semnific: a) Creterea brutal a TA peste 140 mm Hg = TA sistolic i/sau o TA diastolic 85 mm Hg b) Creterea brutal a TA, peste 180 mmHg=TA sistolic i/sau TA diastolic 110 mm Hg la un pacient de obicei normotensiv c) TA > 180/110 mm Hg nsoit de suferin visceral d) TA > 180/110 mm Hg nsoit de retinopatie hipertensiv sever e) TA = 140/85 mm Hg 21. HTA malign semnific: a) Criz acut de hipertensiune (TA>180/110 mm Hg) nsoit de suferin visceral i de retinopatie hipertensiv sever b) Infarct miocardic i TA > 180/110 mm Hg c) Disecie de aort i TA > 180/110 mm Hg d) Nefropatie hipertensiv i TA > 140/85 mm Hg e) Retinopatie hipertensiv sever i TA=140/85 mm Hg 22. Medicamentele utiliziate n HTA malign sunt: a) Inhibitorii calcici de prim intenie b) Derivaii de nitrai n a doua intenie c) Diureticele de prim intenie d) Alfa-blocantele n a doua intenie e) Beta-blocantele 23. Care din afirmaiile privind factorii de risc cardiovasculari globali nu este adevrat: a) LDL c 1,6 g/l (4,1 mmol/l) b) HDL c 0,4 g/l (1 mmol/l) c) LDL c 0,4 g/l (1 mmol/l) d) HDL c 0,4 g/l (1 mmol/l) e) HDL c1,6 g/l (4,1 mmol/l) 24. Printre semnele de afectare a organelor int se numr: a) HVS (hipertrofie ventricular stng) b) HVD (hipertrofie ventricular dreapt) c) Microalbuminurie = 30-300 mg/zi
75

d) Microalbuminurie = 500 mg/zi e) Grosimea intim medie < 0,9 mm 25. *Care dintre examinrile de mai jos nu sunt utile pentru depistarea afectrii organelor int n HTA: a) Acid uric seric b) Colesterol total, LDL, HDL c, TG post prandial c) EKG de repaus d) Fund de ochi e) Hemoglobina i hematocritul 26. *Aportul de sare recomandat pentru un pacient diagonsticat cu HTA este: a) 2-3 g/zi b) 3-4 g/zi c) 5-6 g/zi d) 1-2 g/zi e) 10 g/zi 27. *n cazul HTA esenial necomplicat tratamentul de prima intenie recomandat este: a) IECA b) Diuretice tiazidice c) ARA II d) Beta blocante e) Antialdosteronice 28. Tratamentul recomandat n HTA asociat cu sindromul metabolic este: a) IEC b) Diuretice tiazidice c) ARA II d) Betablocante e) Anticalcice 29. *Tratamentul de elecie n cazul HTA la vrstnici este: a) Betablocante b) Anticalcice c) Diuretice tiazidice d) IEC e) Antidosteronice 30. n cazul HTA asociat cu antecedente de AVC sau AIT tratamentul nu se efectueaz cu: a) Diuretice tiazidice b) IECA c) Metildopa
76

d) Anticalcice e) Beta blocante 31. *HTA secundar reprezint: a) 5% din cazurile de HTA b) 10% din cazurile de HTA c) 5-10% din cazurile de HTA d) 1-5% din cazurile de HTA e) 2-3% din cazurile de HTA 32. Feocromocitomul care din afirmaii nu sunt adevrate: a) Tumora cu cromatofine, malign b) Tumora cu sediul n medulo suprarenal n 50% din cazuri c) Tumora secretant de catecolamine d) Tratament chirurgical sub betablocante n exclusivitate e) Este util dozarea metanefrinelor i normetanefrinelor urinare pe ora 33. Tratamentul antihipertensiv la pacienii care au suferit un infarct acut de miocard nu trebuie s conin: a) Betablocante b) Blocante de canale de Calciu c) Diuretice tiazidice d) IECA (ARA II dup intolerana la IECA) e) Anticalcice bradicardizante: Verapamil, Diltiazem 34. n hipertensiunea arterial malign: a) Valoarea TA sistolice 180 mm Hg i TA diastolice 130 mm Hg b) Poate determina disecie acut de aort c) Are ca manifestare neurologic major eclampsia d) Poate produce nefroangioscleroza benign e) Tratamentul de elecie antihipertensiv este cu inhibitori calcici intravenous (Nicardipina 5-10 mg/h) 35. *n tratamentul HTA necomplicat de prim intenie sunt: a) Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei b) Beta-blocantele c) Blocanii receptorilor angiotensinei (ARA) d) Diureticele e) Blocanii de canale de Calciu 36. n tratamentul HTA esenial: a) Aportul de sare trebuie s fie redus la ~5-6g/zi b) Trebuie suplimentat aportul de lipide saturate c) Tratamentul se ncepe ca monoterapie sau biterapie cu doze mici
77

d) Se recomand administrarea de acizi grai nesaturai e) TA int trebuie obinut la ~4 sptmni de tratament n monoterapie, n caz contrar se recurge la asocieri medicamentoase 37. HTA secundar: a) Reprezint 80-85% din cazurile de HTA b) HTA malign c) HTA la subiectul tnr d) HTA rezistent e) HTA cu apariie sau agravare rapid 38. HTA din feocromocitom: a) Tumor benign n 90% cazuri, ce secret catecolamine, cu sediul n medulosuprarenal n 90% cazuri b) Semne evocatoare: triada cefalee-transpiraii-palpitaii cu flush cutanat n cursul puseelor de TA c) Confirmarea e mai dificil prin dozarea metanefrinelor i normetanefrinelor urinare /24h d) Depistarea prin ecografie Doppler arterial a aortei i a ramurilor acesteia e) Tratamentul chirurgical sub - i blocante

78

Rspunsuri: 1. B 2. D 3. AE 4. ABD 5. ACE 6. ABCE 7. ACDE 8. ACD 9. AB 10.ABCD 11.BCDE 12.ACE 13.ABC 14.ABE 15.ABCD 16.BCE 17.ACE 18.ABDE 19.ABE 20.B 21.ABC 22.ABD 23.ABCE 24.AC 25.B 26.C 27.B 28.ACE 29.B 30.CDE 31.C 32.ABDE 33.BCE 34.BE 35.D 36.ACE 37.BCDE 38.ABCE

79

PNEUMOLOGIE 1 ALERGIILE RESPIRATORII LA ADULT 1. * Urmatoarele afirmatii sunt false privind anamneza in diagnosticul alergiei respiartorii la adult: A. Precizarea conditiilor de mediu B. Modul de viata obisnuit si cel ocazional C. Antecedente personale si familiale ale atopiei D. Circumstantele de aparitie a simtomelor E. Existenta tabagismului si animalelor domestice nu influenteaza aparitia alergiei respiratorii 2. * Care din urmatorii nu reprezinta pneumoalergeni: A. Pisici si caini B. Mucegaiuri C. Gandaci de bucatarie D. Acarieni E. Paianjeni 3. Rinita usoara se caracterizeaza prin: A. Somnul este normal B. Somnul este perturbat C. Activitatile scolare sau profesionale sunt normale D. Simptome putin jenante E. Simptome jenante 4. Rinita persistenta se caracterizeaza prin: A. Simptome < de 4 zile pe saptamana B. Simptome >de 4 saptamani C. Simptome >de 4 zile pe saptamana D. Simptome <de 4 saptamani E. Nici un raspuns corect 5. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind testele de provocare specifice ( nazal, bronsic, conjunctival): A. Reprezinta declansarea unei reactii alergice la nivelul mucoasei prin expunearea acesteia la alergenul suspectat B. Se realizeaza dupa oprirea terapiei antialergice C. Se realizeaza in timpul episodelor infectioase D. Necesita supraveghere medicala prelungita pe mai multe ore E. Sunt frecvent necesare pentru diagnosticul alergologic de practica curenta

80

6. Argumentarea atitudinii terapeutice in alergiile respiratorii se face prin : A. In rinitele intermitente de prima intentie sunt antihistaminicele B. Desensibilizarea este eficienta la subiectii care au o forma severa de febra fanului C. Desensibilizarea trebuie avuta in vedere in rinita intermitenta moderata spre severa D. Eficacitatea tratamentului este evaluata la 3 luni E. In rinitele persistente si moderate pana la severe se administreaza de prima intentie corticoterapie inhalatorie 7. * Diagnosticul alergiei la adult implica: A. Anamneza B. Hemoleucograma C. Teste cutanate D. Teste multi-alergenice de depistaj E. Toate variantele sunt corecte 8. Dozarea IG E specifice in diagnosticul alergiei respiratorii: A. Este de prima intentie B. Este in general limitata la 5 pneumoalergeni C. Este inutila daca testele cutanate sunt negative D. Este utila cand exista discordante intre istoricul clinic si testele cutanate E. Este inutila daca examenul clinic este putin evocator 9. Care sunt afirmatiile adevarate privind testele cutanate in diagnosticul alergiei respiartorii: A. Cauta prezenta anticorpilor specifici ai unui alergen la nivelul mastocitelor cutanate B. Tehnica cea mai utilizata este prick-test C. Nu sunt sensibile si specifice D. Testul este pozitiv cand diametrul papulei citit la 15 minute este <de 3 mm E. Exista o reactie tardiva la 6 ore caracterizata printr-un eritem, induratie si disestezii la locul punctiei. Astmul 1. * Astmul este: A. afectiune inflamatorie cronica a cailor aeriene B. afectiune infectioasa acuta a cailor aeriene C. afectiune inflamatorie acuta a cailor aeriene superioare D. afectiune infectioasa acuta a cailor aeriene inferioare E. nici una din cele de mai sus

81

2. Simptomele astmului sunt: A. raluri crepitante B wheezing C. dispnee D. opresiune toracica E. tuse 3. Astmul este: A. cea mai frecventa boala infectioasa la copil B. o boala inflamatorie care se vindeca cu varsta C. cea mai frecventa boala cronica la copil D. o boala care se vindeca complet sub tratament adecvat E. o boala cu predispozitie genetic 4. La examenul fizic al unui pacient cu astm se constata: A. raluri sibilante in timpul respiratiei normale sau fortate si prelungite B. paloare C. wheezing D. cresterea secretiilor nazale E. constitutie astenica 5. *La probele functionale respiratorii efectuate in suspiciunea de astm bronsic se constata: A. disfunctie ventilatorie obstructiva ireversibila B. disfunctie ventilatorie obstructiva reversibila C. disfunctie ventilatorie restrictiva reversibila D. probe normale E. disfunctie ventilatorie mixta 6. *Disfunctia ventilatorie obstructiva este definita prin diminuarea: A. VEMS B. CV C. indice PEF D. raport VEMS / CV E. nici una din cele de mai sus 7. Pentru ca tulburarea ventilatorie obstructiva sa fie definita ca reversibila, ea trebuie sa aiba: A. VEMS masurat dupa inhalarea bronhodilatatorului sa fie mai mare cu cel putin 300 ml fata de valoarea initiala B. VEMS masurat post-bronhodilatator sa fie mai mare, indiferent de procent C. VEMS post-bronhodilatator sa fie mai mare cu cel putin 200 ml fata de initial
82

D. Raportul VEMS post -VEMSpre / VEMS teoretic trebuie sa fie cel putin peste 12 % E. VEMS post-bronhodiltatie sa fie mai mare cu cel putin 20% fata de valoarea initiala 8. Semne de gravitate in astm: A. dificultatea de vorbi sau de a tusi B. frecventa respiratorie > 30 respiratii/minut C. PEF < 30 % decat cel teoretic D. raguseala E. contractura muschilor pectorali 9. Astmul instabil este caracterizat prin: A. variatii mari diurne ale obstructiei bronsice (variatia PEF > 30%) B. agravare in zori C. cresterea progresiva a consumului de beta-2-agonisti inhalatori D. cresterea frecventei crizelor E. nici una din cele de mai sus 10. Astmul este stadializat dupa cum urmeaza: A. astm intermitent B. astm persistent usor C. astm persistent moderat D. astm persistent sever E. astm persistent extrem TUBERCULOZA 1. * Dintre medicamentele contraindicate in sarcina se numara: A. Izoniazida B. Pirazinamida C. Etambutol D. Rifampicina E. Rifabutina 2. * Bilantul hepatic ( monitorizarea transaminazelor) la pacientul aflat sub tratament antituberculos se face : A. La 15 zile dupa initierea tratamentului si apoi o data pe luna pana la sfarsitult ratamenului B. La 1 saptamana dupa initierea tratamentului C. O data la 6 luni D. Trimestrial E. O data la 3 luni

83

3. * Confirmarea bacilului Koch prin cultura se efectueza pe mediul: A. Chapman B. Sabouraund C. Lowenstein-Jensen D. Geloza simpla E. Leifson 4. TBC pulmonara comuna se caracterizeaza prin: A. Subfebrilitati B. Transpiratii nocturne C. Hemoptizie D. Tuse prelungita E. Febra 5. Afirmatii false privind TBC miliara sunt: A. Alterarea rapida a starii generale B. Starea generala este pastrata C. Febra D. Subfebrilitati E. Dispnee pentru forma evoluata 6. Quadriterapia antituberculoasa prescrisa adultului este: A. Izoniazida B. Pirazinamida C. Rifampicina D. Etambutolul E. Procainamida 7. Care este tratamentul rezervat copiilor cu TBC in timpul primei faze de 2 luni: A. Izoniazida B. Streptomicina C. Rifampicina D. Pirazinamida E. Kanamicina 8. Educatia terapeutica cuprinde: A. Implicarea pacientului si familiei lui B. Intelegerea bolii C. Respectarea tratamentului D. Dezvoltarea rezistentei E. Cunoasterea modalitatilor de transmitere a tuberculozei si preventia acesteia

84

9. Medicatia antituberculoasa se va administra: A. Intr-o singura priza B. In doua prize C. Dimineata a jeun D. Tinand seama de interactiunile medicamentoase in cazul utilizarii rifampicinei E. La mare distanta de mese 10. TBC miliara prezinta urmatoarele caracteristici: A. Alterarea rapida a starii generale B. Dispnee posibila pentru forma evoluata C. Infiltrate , noduli, caverne ale lobilor superiori sau segment apical al lobilor inferiori D. BK prezent la examenul direct microscopic E. Diagnostic prin biopsii bronsice/hepatice/medulare: granulom epiteloid si giganto-celular cu necroza cazeoasa 11. Bilantul biologic inainte de instituirea tratamentului antituberculos cuprinde: A. Hemograma B. Transaminaze, Bilirubina, Fosfatazaalcalina si Gamma GT C. Sideremia D. Serologia de depistare a hepatitelor B si C E. La copil acest bilant poate fi adaptat fiecarui caz 12. Monitorizarea terapiei antituberculoase implica: A. Bilant hepatic la 15 zile dupa initierea tratamentului B. Rx toracica in a doua luna de tratament C. Examen bacteriologic intre a 15-a si a 30-a zi de tratament D. Al doilea examen ocular in a doua luna de tratament cu Etambutol E. Bilant hepatic o data la 2 luni 13. Localizari TBC extrapulmonare de retinut sunt: A. Ganglionara B. Pericardita C. Hepato-splenica D. Cutanata E. Osoasa 14. Care din urmatoarele afirmatii privind tuberculoza este adevarata: A. Contagioasa in special pe cale aeriana B. Agentul patogen este bacilul Koch C. Cea mai frecventa este tuberculoza miliara D. Nu este o boala contagioasa E. Nu este o boala vindecabila
85

BPOC 1. Emfizemul panlobular (pink puffer) prezinta: A. hemoglobina normala B. CPT foarte crescut C. PaO2 normala (scazuta doar la efort) D. VEMS / CV scazut E. Nici unul de mai sus 2. Semnele de alarma care impun ventilatia mecanica: A. epuizare respiratorie (respiratie abdominala paradoxala, tuse ineficienta) B. tulburari de constienta (confuzie, somnolenta, coma) C. PaO2 < 45 mmHg D. PaCO2 > 70 mmHg E. pH > 7,40 3. Radiografia toracica in emfizemul panlobular prezinta: A. distensie ++++ B. hiperclaritate difuza C. inima in picatura D. artera pulmonara de dimensiune normala E. cardiomegalie 4. * Factori de risc in aparitia BPOC sunt, cu exceptia: A. tabagismul+++ B. deficit de alfa1-antitripsina C. infectiile cailor aeriene superioare D. aero contaminante profesionale E. praful de piatra 5. Examenul clinic in BPOC prezinta: A. hipocratism digital B. pierdere in greutate C. cresterea diametrului antero-posterior al toracelui D. ventilatie cu buze tuguiate E. toate cele de mai sus sunt false 6. Bronhodilatatori cu actiune scurta: A. fenoterol + bromura de ipratropium B. bromura de ipratropium C. bromura de tiotropium D. salmeterol E. salmeterol + fluticazona
86

7. Bronhodilatatori cu actiune prelungita: A. bromura de ipratropium B. fenoterol + bromura de ipratropium C. bromura de tiotropium D. salmeterol E. fenoterol 8. Descrierea principiilor monitorizarii de lunga durata, obiective: A. tratarea simptomelor (tuse, expectoratie, etc) B. ameliorarea tolerantei la efort si a starii generale de sanatate (calitatea vietii) C. tratarea factorilor de risc (tabagismul in special) D. nu diminua mortalitatea E. preventia si tratarea complicatiilor si exacerbarilor (suprainfectie, decompensare respiratorie, etc) 9. * Stadiul II, BPOC moderat, caracteristici: A. VEMS / CV < 0,70, VEMS post-bronhodilatator > 80% decat cel teoretic B. VEMS / CV < 0,70, 50% < VEMS < 80% decat cea teoretica C. VEMS / CV < 0,70, 30% < VEMS <50% decat cel teoretic D. VEMS /CV < 0,70, VEMS < 30% sau VEMS < 50% din valorile prezise in prezenta insuficientei respiratorii E. VEMS / CV > 0,70, 50% < VEMS < 80% decat teoretic 10. Criterii de gravitate ale BPOC: A. SaO2 < 90% B. PaCO2 > 45 mmHg C. Edeme ale membrelor inferioare D. SaO2 > 95% E. Nici un raspuns corect Infectiile bronhopulmonare la adult 1. Pneumonia acuta: A. Este o afectiune potential grava care poate sa angajeze prognosticul vital B. Este comunitara, daca survine dupa 48 de ore de la internare C. Are ca semne clinice sugestive: tuse cu expectoratie, dispnee, dureri toracice, febra si anomalii auscultatorii (raluri bronsice) D. Se poate confirma printr-o radiografie toracica pe care se evidentiaza o opacitate parenchimatoasa tipica, localizata, cu bronhograma aerica E. Survine brutal sau in absenta infectiei cailor respiratorii superioare

87

2. Factorii de risc pentru mortalitate in pneumopatia acuta sunt: A. Varsta peste 55 ani B. Insuficienta cardiaca congestiva C. Persoane institutionalizate D. Tabagismul E. Spitalizarea in cursul anului 3. In cazul unei penumonii acute, spitalizarea se recomanda in urmatoarele situatii: A. Esec al antibioterapiei de prima intentie B. factori de risc absenti C. Istoric de pneumonie in antecedente D. Leucopenie sau leucocitoza usoara E. Anomalii ale hemostazei 4. Scorul CrB65 de apreciere a gravitatii unei penumonii cuprinde urmatoarele criterii: A: confuzie B: frecventa respiratorie > 30 / min C: Presiunea arteriala sistolica < 90 mmHg sau presiunea arteriala diastolica < 60 mmHg D.: varsta 65 E. Toate cele de mai sus sunt gresite 5. Elementele sugestive pentru diagnosticul de pneumonie acuta penumococica sunt: A. Debut brutal B. Junghi toracic C. Febra inalta D. Subiect peste 40 de ani si/sau cu comorbiditati asociate E. Nici una din cele de mai sus

6. * Urmatoarele afirmatii cu privire la tratamentul antibiotic in pneumonia comunitara acuta sunt false: A. Trebuie intotdeauna sa actioneze impotriva Streptococcus pneumoniae daca exista prezumtia de pneumopatie alveolara B. In cazul unei pneumopatii la adultul tanar fara factori de risc, fara semne de gravitate si care nu evoca o pneumopatie alveolara, macrolidul oral este justificat in prima intentie C. Durata tratamentului in cazul infectiei suspectate sau documentate cu Mycoplasma pneumoniae sau Chlamydia pneumoniae este de 7-10 zile D. Calea de administrare i.v. trebuie sa fie inlocuita cu calea orala cand bolnavul este apiretic si conditia lui clinica stabila E. Nici una din afirmatiile de mai sus
88

7. Pneumopatia cu Mycoplasma pneumoniae: A. Are un debut acut, cu febra inalta, frisoane B. Se insoteste de rinofaringita, tuse seaca, astenie, mialgii, cefalee C. Radiologic: opacitate alveolara sistematizata D. Diagnosticul = serologie E. Nu se asociaza cu o hiperreactivitate bronsica reziduala 8. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la pneumoniile nosocomiale: A. Semnele apar obligatoriu dupa 4872 ore de spitalizare B. Are ca si factori favorizanti: varsta inaintata, antecedente bronhopulmonare, EPA, soc, coma, insuficienta renala, ventilatia mecanica, alimentatia enterala C. Are o rata a mortalitatii de 10% D. Reprezinta prima cauza de infectie nosocomiala E. Printre germenii cauzali frecvent intalniti se numara Stafilococul aureus si bacilii Gram negativi 9. Bronsita acuta: A. Este o inflamatie a bronhiilor si/sau bronhiolelor datorata consumului de tutun B. Debuteaza printr-un catar al cailor aeriene superioare, urmat de afectare descendenta rinobronsica C. Tabloul clinic are 2 faze: faza seaca, cu tuse chintoasa, chinuitoare, arsuri retrosternale, astenie, febra si faza productiva, cu expectoratie seromucoasa sau mucopurulenta D. Examenul citobacteriologic al sputei este absolut necesar pentru diagnostic E. Radiografia sinusurilor si a fetei poate fi indicata pentru depistarea unei sinuzite cronice sau a unei infectii focale care ar fi putut sa fie la originea bronsitei acute 10. In cazul exacerbarii bronsitei cronice la un pacient cunoscut cu BPOC: A. Febra reprezinta un criteriu in favoarea originii infectioase a exacerbarii si permite distinctia intre o origine virala sau bacteriana B. Radiografia toracica este recomandata in toate cazurile C. In absenta unei pneumopatii, instituirea antibioterapiei depinde de stadiul bronsitei cronice si de prezenta sau absenta criteriilor clinice ale lui Anthonisen D. Existenta a cel putin 2 dintre urmatoarele 3 criterii clinice: cresterea volumului expectoratiei, cresterea purulentei expectoratiei sau accentuarea dispneei, evoca originea bacteriana a exacerbarii E. Nici una dintre variantele de mai sus

89

Hemoptizia 1. *Hemoptizia reprezinta eliminarea unei sangerari de origine: A. Stomatologica B. ORL C. Digestiva D. Cutanata E. Nici un raspuns corect 2. Examinari de prima intentie, sistematice in hemoptizie: A. Hemoleucograma B. Radiografia toracica C. Electrocardiograma D. Fibroscopie bronsica E. CT toracic 3.Complicatiile hemodinamice ale hemoptiziei: A. Bradicardie B.Tahicardie C. Hipotensiune arteriala D. Oligoanurie E. Hipertensiune arteriala 4. Hemoptizia poate fi: A. Hemoptizie fudroaianta : deces in cateva minute, intubatie in extrema urgenta B. Hemoptizie masiva< 300-500 ml/24 ore C. Hemoptizie masiva> 200ml o data sau > 300-500 ml/24 ore D. Hemoptizie in cantitate mica: simpla sputa sanguinolenta 50 ml/24 ore E. Hemoptizie masiva<200ml o data 5. CT toracic ( cu exceptia cazului de hemoptizie masiva) ajuta adeseori la diagnosticul patologiei cauzale: A. Cancer bronhopulmonar B. Tuberculoza pulmonara comuna in forma ulcero-cazeoasa bacilifera C. Bronsiectaziile D. Abcesul pulmonar E. Nici un raspuns corect 6.*Hemoptizia: A. Eliminarea de sange rosu aerat pe gura, provenit din caile aeriene subglotice, in timpul unui efort de tuse B. Nu necesita supraveghere spitaliceasca, in hemoptizie cu cantitate mica C. Hemoptizia ucide prin spolierea sanguina D. Semnele de anemie acuta sunt frecvente E. Hemoptizia nu ucide prin asfixie
90

7. Cauze clasice de hemoptizie la un pacient tuberculos: A. Recidiva BK B. Cancerul bronhopulmonar C. Aspergilom (grefa in cavitatea deterjata) D.Hemoragie digestiva superioara E. Sangerarea din varice esofagiene Pneumopatia interstitiala difuza 1. Semnele clinice evocatoare ale unei pneumopatii interstitiale difuze sunt: A. Dispneea de efort B. Tusea productiva C. Istoric de expunere profesionala la pulberi D. Hemoptizia E. Prezenta la auscultatie a ralurilor sibilante 2. Urmatoarele medicamente pot sta la originea unei pneumopatii interstitiale difuze: A. Amiodarona B. Penicilina C. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei D. Betablocantele E. Nici unul din cele enumerate mai sus 3. Aspectele radiologice intalnite intr-o pneumopatie interstitiala difuza pot fi: A. Opacitati infiltrative nesistematizate, confluente, cu bronhograma aerica B. La debut, aspect de sticla mata sau de opacitati lineare sau de micronoduli C. Mai tarziu, prezenta de traverse fibroase, mai mult sau mai putin confluente si retractii parenchimatoase, cu aspect de fagure de miere D. Olighemie focala E.Aspect global de plamani mici 4. Investigatiile paraclinice necesare elucidarii diagnosticului unei pneumopatii interstitiale difuze sunt: A. Tomografia computerizata in sectiuni fine de inalta rezolutie B. Examenul bacteriologic al sputei C. Probele functionale respiratorii D. Fibroscopia bronsica cu lavaj bronho-alveolar E. Toate cele de mai sus 5. *In cadrul diagnosticului diferential al unei pneumopatii interstitiale difuze la imunodeprimati intra urmatoarele afectiuni: A. Pneumocistoza B. Tuberculoza C. Pneumopatia cu citomegalovirus D. Toxoplasmoza
91

E. Toate cele de mai sus 6. Urmatoarele modificari gazometrice apar pe parcursul evolutiei unei pneumopatii interstitiale difuze: A. Initial, hipoxie si hipercapnie B.Gazometria este normala la debut, cu aparitia hipoxemiei in cursul efortului C.Ulterior apare efect de shunt (hipoxie cu hipocapnie) D. In fazele finale apare acidoza respiratorie E. Hipoxia poate fi corectata prin administrarea de oxigen pur 7. Modificarile probelor functionale respiratorii care pot fi observate intr-o pneumopatie interstitiala difuza sunt: A. Disfunctie ventilatorie obstructiva B. Scaderea raportului Tiffneau (VEMS/CV) C. Scaderea capacitatii pulmonare totale (CPT) sub 80% D. Scaderea atat a VEMS-ului cat si a CV, cu mentinerea raportului Tiffneau in limite normale E. Cresterea raportului DLCO/VA 8. * Urmatoarele afirmatii sunt false cu privire la rezultatele analizei lichidului obtinut prin lavaj bronho-alveolar in cazul unei suspiciuni de pneumopatie interstitiala difuza: A. Cresterea numarului de limfocite (alveolita limfocitara) poate fi intalnita in: sarcoidoza, pneumopatia de hipersensibilitate, limfom, lupus, pneumopatie medicamentoasa B. Cresterea numarului de neutrofile se intalneste in: fibroza pulmonara primitiva, sclerodermie, poliartrita reumatoida C. Alveolita cu hipercelularitate majora este sugestiva pentru histiocitoza X D. Prezenta corpilor azbestozici in cantitate semnificativa este sugestiva pentru o azbestoza E. Nici unul din cele de mai sus 9. *Biopsia pulmonara in cazul suspiciunii unei pneumopatii interstitiale difuze: A. Este absolut necesara pentru stabilirea diagnosticului B. Poate fi obtinuta cu ocazia unei fibroscopii, procedura fiind lipsita de orice riscuri C. Se poate realiza prin toracoscopie chirurgicala sau prin toracotomie deschisa D. Se poate realiza prin punctie toracica ghidata tomografic E. Nici o varianta nu este corecta

92

10. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la etiologia pneumopatiilor interstitiale difuze: A. Sarcoidoza este responsabila de 40% din cazuri B. Fibroza pulmonara primitiva debuteaza la o varsta medie de 30 ani, prezinta rar semne extrarespiratorii, iar la auscultatie se deceleaza raluri crepitante tipice C. Alveolita alergica extrinseca se datoreaza inhalarii de prafuri organice si se caracterizeaza printr-o alveolita limfocitara D. Histiocitoza X afecteaza subiecti tineri care consuma cantitati importante de tutun E. Dintre colagenoze, sclerodermia prezinta cel mai frecvent afectare pulmonara de tip pneumopatie interstitiala difuza DISPNEEA ACUT SI CRONIC 1. Examinrile de prim intenie care trebuie realizate in prezena oricrei dispnei, sunt: A. Radiografia toracic (fa+profil dac e posibil); B. Gazometrie arterial n aerul ambiant C. Electrocardiograma D. Ecocardiografia E. Spirometria 2. n cazul dispneei acute, n prima etap pot fi identificate urmtoarele semne de gravitate: A. Semne de insuficien respiratorie acut: dispnee cu ortopnee, cianoz, transpiraii, polipnee, tiraj intercostal, respiraie abdominal paradoxal B. Semne de insuficien respiratorie cronic : cianoz, transpiraii, polipnee, tiraj intercostal, respiraie abdominal paradoxal C. Consecine hemodinamice: tahicardie > 110/min, semne de oc, colaps D. Semne neuropsihice: agitaie, asterixis, com E. Ampliaii respiratorii diminuate 3. n prezena semnelor de toleran dificil, se recurge la gesturi de urgen: A. Oxigenoterapie B. La nevoie ventilaie pe masc C. Dezobstrucia cilor aeriene D. Monitorizare EKG E. Traheotomie 4. n cazul n care dispneea este urmat de stop cardiac, se recurge la: A. Tratament etiologic B. Fibroscopie C. Intubatie
93

D. Masaj cardiac E. Laringoscopie 5. n cazul dispneei acute cauzate de prezena unui obstacol pe cile aeriene superioare, se va practica nlturarea obstacolului prin: A. Deschiderea gurii B. Laringoscopie (Mac Gill) C. Fibroscopie D. + Intubaie E. Bronhoscopie 6. n dispneea acut, a doua etap const n eliminarea urmtoarelor patologii extracardiorespiratorii, care necesit monitorizare specific: A. Anemie acut i/sau sever: hemoragie, hemoliz. B. Acidoz metabolic: acidocetoz, insuficien renala sever, intoxicaii cu etilen glicol C. Patologii neurologice D. BPOC stadiul sever E. Consumul de droguri 7. A treia etap de orientare diagnostic, in dispnee acut, const n efectuarea: A. Msurarea fluxului expirator de vrf B. Fibroscopie bronic C. Ecografie cardiac D. Ecografie abdominal E. Cateterism cardiac drept 8. Cauzele dispneei inspiratorii zgomotoase (dispnee laringian), cu risc fatal de asfixie, sunt: A. Bronhopneumopatia obstructiv cronic B. Edemul glotei (edemul Quincke) C. Epiglotita infecioas (Haemofilus) D. Cancerul laringian E. Cancerul tiroidian 9. Printre cauzele dispneei expiratorii cu wheezing i/sau raluri bronice (sibilante sau ronflante), se regsesc: A. Decompensarea acut a BPOC B. Astm paroxistic C. Epiglotita infecioas D. Edem pulmonar acut E. Cancerul laringian

94

10.

Dispneea cronic este cauzat de urmtoarele afeciuni cardiace: A. Insuficien cardiac stng B. Tamponad pericardic C. Pericardit cronic constrictiv D. Stop cardiac E. Fibrilaie atrial paroxistic

11. Ortopneea este cauzat de: A. Insuficiena cardiac stng B. Tamponada cardiac C. Paralizie diafragmatic bilateral D. Bronhopneumopatie obstructiv cronic compensat E. Astm bronic acut grav 12. Stadiul II NYHA, al insuficienei cardiace, nu presupune: A. Dispnee la eforturi uoare, cu limitare important a activitii fizice B. Dispnee de repaus (sau la cel mai mic efort) C. Nici o limitare a activitii fizice D. Dispnee la eforturile cele mai intense ale activitii cotidiene E. Dispnee cu ortopnee Tusea la adult (si tratament) 1. Principalele cauze in tusea acuta sunt: A. refluxul gastro- esofagian B. pneumopatia acuta infectioasa C. edemul pulmonar D. astmul bronsic E. sinuzita cronica 2. Tusea cronica cu radiografie toracica anormala, cu opacitate localizata: A. tuberculoza pulmonara B. cancerul brohopulmonar C. bronsiectazia localizata D. fibroza pulmonara E. insuficienta cardiaca stanga 3. Tusea cronica cu radiografie toraciac anormala, cu opacitati interstitiale difuze: A. adenopatie mediastinala B. sarcoidoza C. pneumocistoza la pacientul imunodeprimat D. fibroza pulmonara E. insuficienta cardiaca stanga

95

4. Tusea cronica cu radiografie toracica normala: A. sinuzita cronica B. astmul bronsic C. refluxul gastroesofagian D. cancerul bronhopulmonar E. adenopatie mediastinala 5. *Tusea acuta, principalele cauze: A. infectia cailor aeriene superioare B. sinuzita cronica C. reflux gastroesofagian D. bronsita cronica E. bronsiectazia 6. Tratamentul simptomatic in tuse la adult: A. moleculele antitusive nu sunt contraindicate in caz de hipersecretie bronsica B. se prescrie atunci cand tratamentul etiologic este imposibil sau insuficient pentru a controla tusea C. moleculele antitusive trebuie administrare cu precautie la pacientul cu insuficienta respiratorie cronica, la varstinc si copilul mic D. se va tine seama si de sevrajul tabagic E. nu se tine cont de sevrajul tabagic 7. Complicatii datorate tusei: A. Pneumotorax B. Pneumomediastin C. ruptura de muschi drepti abdominali D. embolie gazoasa cerebrala E. nici o varianta corecta 8. *Tusea in bronsita cronica apare: A. predominant in timpul schimbarilor de pozitie B. la efort C. la trezire D. trezeste pacientul din somn E. in cursul deglutitiei 9. Tusea cronica poate aparea in: A. cancer bronsic B. astm bronsic C. bronsita cronica D. reflux gastro-esofagian E. embolia pulmonara
96

10. Codeina, antitusiv cu actiune centrala, are urmatoarele efecte secundare: A. somnolenta B. depresie respiratorie C. constipatie D. agitatie psihomotorie E. risc de dependenta

97

RASPUNSURI Alergii respiratorii 1. E 2. E 3. A, C, D 4. B, C 5. A, B, D 6. A, B, C, E 7. E 8. B, C, D, E 9. A, B, E Astm 1. A 2. B, C, D, E 3. C, E 4. A, C, D 5. B 6. D 7. C, D 8. A, B, C 9. A, B, C, D 10.A, B, C, D TBC 1. B 2. A 3. C 4. A, B, C, D 5. B, D 6. A, B, C, D 7. A, C, D 8. A, B, C, E 9. A, C, D, E 10.A, B, E 11.A, B, D, E 12.A, B, D 13.A, B, C, E 14.A, B BPOC 1. A, B, C, D 2. A, B, C, D 3. A, B, C, D 4. C 5. A, B, C, D 6. A, B 7. C, D 8. A, B, C, E 9. B 10.A, B, C Infectiile bronhopulmonare adult 1. A, D, E 2. B, C, E 3. A, E 4. A, B, C, D 5. A, B, C, D 6. C 7. B, D 8. A, B, E 9. B, C, E 10.C, D Hemoptizia 1. E 2. A, B, D, E 3. B, C, D 4. A, C, D 5. A, B, C, D 6. A 7. A, B, C Pneumopatia interstitiala difuza 1. A, C 2. A, B, D 3. B, C, E 4. A, C, D 5. E 6. B, C, E 7. C, D 8. E 9. C 10.A, C, D, E la Dispeneea acuta cronica 1. A, B, C 2. B, C, D 3. A, B, C 4. C, D 5. A, B, C, D 6. A, B, C 7. A, B, C, E 8. B, C, D 9. A, B, D 10. A, C 11. A, B, C, E 12. A, B, C, E Tusea la adult tratament) 1. B, C, D 2. A, B, C 3. B, C, D, E 4. A, B, C 5. A 6. B, C, D 7. A, B, C, D 8. C 9. A, B, C, D 10.A, B, C, E si

(si

98

PNEUMOLOGIE 2 SINDROMUL DE DETRESA RESPIRATORIE AL ADULTULUI 1* In SDRA intalnim A. Insuficienta respiratorie acuta care nu necesita ventilatie asistata B. Raport PaO2 /FiO2 <200 C. Edem pulmonar cardiogenic D. Nu are loc o crestere a permeabilitatii alveolocapilare E. Mortalitate in aprox 50,3% din cazuri 2* SDRA are: A. Indicatie larga a fibroscopiei alveolare pentru lavaj B. Evocarea toxicitatii medicamentoase nu este necesara C. CT ul toracic cuantifica mai bine importanta leziunilor D. Perturbarea principala a SDRA este hipovolemia E. Proprietatile elastice ala plamanului nu sunt afectate 3* Diagnosticul diferential in SDRA se face cu: A. Pneumopatia grava cu Pneumocistis carinii pentru context de infectie HPV B. Hemoragie alveolara C. Pneumotoraxul cu supapa D. Tratamentul cronic cu corticoterapice E. Socul hemoragic 4* Managementul SDRA: A. Uneori se foloseste almitrina pentru vasodilatatia zonelor neventilate B. Antibioterapia este intotdeauna necesara C. Ventilatia mecanica nu este necesara D. Pacientul se spitalizeaza intotdeauna in reanimare E. Nicio varianta nu este corecta 5. Factori de risc in aparitia SDRA sunt, cu exceptia: A. Traumatismele toracice B. Sindromul Mendelson C. Sindromul Mendeleev D. Acidocetoza diabetica E. Sindromul Raynaud 6. Principiile de diagnostic etiologic in SDRA: A. Indicatie larga a fibrobronhoscopiei bronsice pentru lavaj bronhoalveolar B. Se va evoca intotdeauna o toxicitate medicamentoasa C. Se vor elimina cauzele abdominale D. CT toracic nu prezinta interes pentru diagnosticul pozitiv si etiologic E. CT toracic prezinta interes pentru diagnosticul pozitiv si etiologic
99

7. In etiologia SRDA sunt factori de risc urmatoarele: A. Pneumopatia bacteriana B. Fumuri non toxice C. Vascularite D. Intoxicatii medicamentoase voluntare sau accidentale E. Diverse proceduri medicale 8. In managementul situatiilor de urgenta in SDRA: A. Se limiteaza inflatia hidrosodata sub supraveghere stricta a diurezei, uneori cu necesitatea hemodiafiltrarii continue B. Se administreaza almitrina pentru vasodilatatia zonelor neventilate C. Se administreaza almitrina pentru vasconstrictia zonelor neventilate D. Se incearca reducerea HTAP si a shuntului intrapulmonar E. Administrarea de dioxid de azot(NO2) 9. Principiile de diagnostic etiologic in SDRA cuprind, cu exceptia: A. Importanta contextului B. Indicatii reduse a fibroscopiei bronsice cu lavajbronhoalveolar C. Se vor elimina cauzele abdominale D. Nu se efectueaza ecografie abdominala E. Se fecetueaza radiografia abdominala pe gol

RASPUNSURI 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. B C B D C; E A; B; C; D A; C; D; E A; C; D B; D

100

AFECTIUNILE PLEUREI 1* Pneumotoracele defineste: A. Prezenta fiziologica de aer la nivelul cavitatii pleurale B. Prezenta patologica de aer la nivelul cavitatii pleurale C. Prezenta de aer subdiafragmatic D. Plamani expansionati radiologic E. Opacefierea completa a unui hemitorace 2* Semnele clinice in pneumotorace sunt: A. Durere instalata insidios B. Durere brusca C. Tusea cu hemoptizie D. Tusea cu expectoratie mucopurulenta E. Matitate la percutie 3* Pneumotoracele spontan primitiv: A. Adulti tineri, longilini cu neta predominanta masculina B. Adulti tineri, longilini, cu neta predominanta feminina C. Adulti in varsta, longilini cu neta predominanta masculina D. Fumatul nu este un factor favorizant E. Nicio varianta corecta 4* Toracoscopia medicala sau chirurgicala: A. Este realizata frecvent sub anestezie locala B. Nu presupune crearea unui pneumotorax C. Nu are eficacitate inferioaa biopsiei pleurala orbeste D. Nu se plaseaza un tub de dren toracic E. Este intotdeauna urmata de efectuarea unui CT toracic 5. Pneumotoracele posttraumatic: A. Complica un traumatism toracic cu sau fara o plaga transfixianta B. Poate fi consecutiv unei fracturi costale C. Poate fi asociat cu un hemotorax D. Nu include pneumotoraxul iatrogen E. Nu include ventilatia mecanica 6. In managementul pneumotoraxului sunt incluse urmatoarele, cu exceptia: A. Eforturile violente sunt nepermise timp de trei luni B. Calatoriile cu avionul sunt permise C. Suflatul in lumanare este permis D. Suflatul in trompeta este permis E. Contraindicatie pe termen lung pentru scufundarile submarine

101

7. Boli sistemice cauzatoare de revarsate pleurale sunt: A. Poliartrita reumatoida B. Boala Wegener C. Sindromul Sjorgen D. Sindromul Munchausen E. Sindromul Raynaud 8. Patologiile gastointestinale ce pot cauza pleurezie sunt: A. Pancreatita (cresterea amilazei in lichidul pleural) B. Pancreatita(cresterea lipazei in lichidul pleural) C. Chirurgia abdominala D. Toxicitatea medicamentoasa E. Scleroza de varice 9. Alte cauze de pleurezii sunt, cu exceptia: A. Azbestoza B. Pleurezie post radioterapie C. Chilotorax D. Urinotorax E. Pneumotorax compresiv

RSPUNSURI 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. B B A C A,B,C A,B,D A,B,C A,C,D,E D,E

102

TUMORILE PLAMANULUI 1* Simptome ale cancerului bronhopulmonar sunt: A. Aparitia sau agravarea unei tuse sau a dispneei B. Episod infectios pulmonar care treneaza sau recidiveaza in acelasi teritoriu C. Hemoptizie D. Semne generale: pierdere in greutate, anorexie, astenie, mai rar febra E. Toate de mai sus 2* Cancerele pulmonare cu celule mici: A. Reprezinta 20% din tumorile secundare ale plamanului B. Baza tratamentului este chirurgia C. Baza tratamentului este chimioterapia D. Nu apare afectare mediastinala E. Toate variantele false 3* In sindromul de vena cava superioara: A. Cauzele sunt intotdeauna maligne B. Poate fi determinat de limfom C. Poate fi determinat de varicele esofagiene D. Este datorat unei formatiuni tumorale intraabdominale E. Nicio varianta nu este corecta 4. Semnele CBP inglobeaza: A. Aparitia sau agravarea tusei sau a dispneei B. Anorexie C. Metastaze revelatoare D. Sindrom paraneoplazic E. Tahicardie 5. Limfangita carcinomatoasa se observa cu precadere in: A. Limfoame B. Cancerele plamanului C. Cancerele sanului D. Melanomului malign E. Cancerele stomacului 6. Determinarile secundare pulmonare: A. Reprezinta al doilea sediu de diseminare maligna dupa ficat B. Caile de diseminare sunt limfatica si hematogena C. Sunt frecvente in cancerul de colon D. Sunt frecvente diseminarile tardive dupa cancer de rinichi sau de san E. Sunt cel mai frecvente in limfoame
103

RASPUNSURI 1. 2. 3. 4. 5. 6. E C B A; B; C; D A; B; C; E A; B; C; D

104

INSUFICIENTA RESPIRATORIE CRONICA 1* Insuficienta respiratorie cronica restrictiva reprezinta: A. Afectarea pompei cardiace B. Afectarea pompei respiratorii C. Afectarea schimbului pulmonar D. Afectarea pulmonara prin aspiratie de corpi straini E. Pneumotoracele cu supapa 2* Etiologia insuficientei respiratorie cronice restrictive: A. Origine cerebrala sau medulara B. Poliradiculonevrita(sdr. Claude Bernard Horner) C. Poliradiculonevrita(sdr. Boerhave) D. Poliradiculonevrita(sdr. Raynaud) E. Poliradiculonevrita(sdr. Rokitanski) 3* Afectarea jonctiunii neuromusculare apare in urmatoarele, cu exceptia: A. Tetanos B. Miastenie C. Botulism D. Miozite E. Poliradiculonevrita 4* Fumatul este factor de risc in insuficienta respiratorie cronica restrictiva: A. Nu B. Da, pentru ca poate cauza disfunctie respiratorie mixta C. Da , pentru ca se asociaza cu CBP D. Toate variantele corecte E. Nicio varianta corecta 5*Ameliorarea functie respiratorii se face prin urmatoarele, cu exceptia: A. Kinetoterapie respiratorie B. Oxigenoterapie de lunga durata C. Ventilatie spontana cu presiune pozitiva expiratorie D. Ventilatie sponatna cu presiune negativa expiratorie E. Nicio varianta corecta 6* In insuficienta respiratorie cronica restrictiva: A. In timpul unei afectari musculare va trebui combatuta hipoventilatia alveolara B. In timpul unei afectari mecanice nu exista influenta asupra compliantei toracopulmonare C. Pacientii cu IRC mecanica fac hipertensiue pulmonara in procent mai mic D. Toate variantele corecte E. Nicio varianta corecta
105

7* Care din urmatoarele nu influenteaza capacitatea respiratorie: A. Pectusu l excavatum B. Cifoscolioz a C. Spondilita anchilozanta D. Toracoplastia E. Toate variantele corecte 8. In insuficienta respiratorie cronica datorata unei afectari neurologice sunt intalnite: A. Poliradiculonevrita B. Sindromul Guillan Barre C. Sindromul de apertura toracica superioara D. Miastenia E. Botulismul 9. In insuficienta respiratorie cronica restrictiva mecanica sunt adevarate: A. Afectare parietala cifoscoloza B. Afectare parietala pectus excavatum C. Afectare parietala coasta cervicala D. Afectare parietala toracoplastia E. Afectare parietala sindrom Poland 10. Exista deformari toracice fara rasunet respirator: a. Toracoplastia b. Cifoscolioza c. Pectusul excavatum d. Coasta cervicala e. Aplazia marelui pectoral 11. Ameliorarea oxigenarii se face: a. Kinetoterapie respiratorie b. Oxigenoterapie de scurta durata c. Ventilatie asistata d. Ventilatie spntana cu presiune pozitiva expiratorie e. Oxigenoterapie de lunga durata 12. Tratamentul etiologic in IRC cu exceptia: a. Chirurgie corectoare a unei scolioze b. Chirurgie corectoare a unui pectus excavatum c. Decorticare pleurala d. Stimularea diafragmului in afectiuni neurologice e. Toracoscopia diagnostic

106

RASPUNSURI: 1: B 2:A 3:E 4:B 5:D 6:A 7:A 8:A,B,D,E 9:A,D 10: C,D,E 11:A,C,D,E 12:B,E

107

CHIRURGIE I 1. * Precizati care din factorii de mai jos nu este incriminat in etiologia cancerului de colon: A. Boala Crohn; B. Rectocolita ulcerohemoragica; C. Polipoza familiala adenomatoasa; D. Antecedentele de boala ulceroasa; E. Acromegalia 2. * Cea mai frecventa forma anatomopatologica a tumorilor colonului este: A. Limfomul malign B. Fibrosarcomul C. Plasmocitomul D. Carcinomul cu celule scuamoase E. Adenocarcinomul 3. Confirmarea dignosticului in tumorile colonului si rectului se face prin: A. Colonoscopie B. Coloscaner C. Gastroscopie D. Clisma cu substante de contrast hidrosolubile E. Ecografie abdominala 4. * Cea mai frecventa complicatie a cancerului de colon stang este: A. Durerea colicativa B. Febra C. Ocluzia intestinala D. Tromboflebite migrante E. Icter 5. Obiectivele tratamentului chirurgical cu intentie de radicalitate a colonului stang sunt: A. Exereza larga a tumorii primare si a segmentului colic purtator cu margini de cel putin 5 cm B. Exereza larga a tumorii primare si a segmentului colic purtator cu margini de cel putin 2 cm C. Restabilirea continuitatii printr-o anastomoza colorectala D. Limfadectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare E. Hemicolectomie stanga 6. Factorii de risc in aparitia cancerului gastric sunt: A. Ulcerul gastric; B. Antecedente familiale de cancer gastric;
108

C. Polipoza familiala adenomatoasa; D. Maladia Menetrier; E. Acromegalia 7. * Tabloul clinic la pacientii cu tumori de stomac este format din: A. Alterarea starii generale B. Dureri epigastrice C. Hematemeza D. Melena E. Toate raspunsurile 8. Confirmarea diagnosticului in tumorile gastrice se face prin: A. Endoscopie superioara B. CT cervico-toraco-abdomino-pelvin C. Colangiografie D. Ecoendoscopie E. Toate raspunsurile 9. Markeri tumorali specifici tumorilor gastrice sunt: A. ACE B. Ca 19-9 C. Ca125 D. Ca 19-8 E. Toate raspunsurile 10. Tratamentul pentru cancerul antral are urmatoarele principii: A. Gastrectomie 4/5 si anastomoza gastrojejunala B. Limfadectomie C. Examen anatomopatologic D. Examen clinic E. ERCP 11. Monitorizarea pe termen al pacientilor cu tumori gastrice cuprinde: A. Examen clinic B. Limfadectomie C. CT toraco abdominal D. Markeri tumorali E. Endoscopie superioara 12. *Diagnostic aproape cert in cazul carcinomului hepatocelular este prin dozajul: A. Alfa-feroproteinei >300ng/ml B. Alfa-feroproteinei >500ng/ml C. ALAT D. ASAT
109

E. Alfa-feroproteinei >150ng/ml 13.Principalii factori prognostici in carcinomul hepatocelular sunt: A. Scorul Child B. Dimensiunea si numarul tumorilor C. Hemoleucograma D. Biochimie urina E. Ascita 14. Care dintre afirmatiile privind tratamentul tumorilor hepatice secundare sunt adevarate ? A. Chimioterapie preoperatorie +++ B. Rezectie completa (in una sau mai multe etape) C. Uneori, asocierea unor tehnici de distrugere localizata D. Sfincterotomie endoscopica E. Aport suplimentar de vitamina B12 pe cale intramusculara pe toata durata vietii 15. Diagnosticul pozitiv de tumora esofagiana se stabileste clinic pe baza urmatoarelor elemente, cu exceptia: A. Sindrom Mallory-Weiss si sindrom Menetrier B. Tuse la deglutitie - pe calea falsa C. Pierderi hidroelectrolitice mari D. Disfonia -paralizia nervului recurent stang E. Disfagie 16. Confirmarea diagnosticului unei tumori esofagiene se face pe baza urmatoarelor explorari paraclinice: A. Irigografie B. Endoscopie inalta: biopsie+ anatomopatologie; localizarea cancerului C. Tomografie cervicotoracoabdominopelvina D. Ultrasonografie standard E. Ecoendoscopie 17. In caz de tumora esofagiana rezecabila, urmatoarele patologii prezinta contraindicatie de interventie chirurgicala: A. Ciroza B sau C B. Insuficienta respiratorie C. Stadiul III A cu T3N1Mo D. Insuficienta cardiaca E. Aderenta tumorii la aorta, bronhii, trahee,nervii recurenti, metastaze, ganglioni celiaci

110

18. Semnele comune clinice ale tumorilor pancreasului sunt urmatoarele: A. Dezechilibru al diabetului/ aparitia diabetului B. Pancreatita acuta C. Alterarea starii generale D. Aparitia icterului E. Scadere in greutate 19. Factorii principali incrimanati in aparitia tumorilor pancreasului sunt: A. HTA B. Fumatul C. Pancreatita cronica D. Stresul E. Diabetul, antecedentele familiale de cancer pancreatic 20. Tomografia (CT) toracoabdominopelvina in cancerele pancreasului indica: A. Evidentiere puternica in timpul arterial B. Masa pancreatica hipodensa C. Bilant local: raport al tumorii cu vasele(vena porta, artera mezenterica superioara) D. Identificare a metastazelor hepatice/pulmonare/carcinomatoza E. Diminuarea contrastului in timpul portal 21. In caz de tumora pancreatica nerezecabila la un pacient inoperabil, tratamentul consta in: A. Chimioterapie B. Venotonice cu utilitate discutabila C. Radiochimioterapie D. Insulinoterapie E. Oxigenoterapie 22. Urmatoarele afirmatii despre traumatismele abdominale sunt adevarate, cu exceptia: A. Contuziile abdomenului se incadreaza cel mai adesea in cadrul unui politraumatism B. 80% din cazurile de politraumatism prezinta contuzii abdominale C. Splina si ficatul sunt cele mai afectate organe D. Ecografia abdominala ofera primele elemente ale diagnosticului de contuzie abdominala E. Pancreasul este organul cu cea mai mare rata de afectare 23. Criteriile de tratament medical in caz de traumatism abdominal sunt: A. Radioterapie B. Stabilitate hemodinamica C. Interventii in caz de urgenta (eviscerare, peritonita, plaga penetranta)
111

D. Nu mai mult de 4 unitati de masa sanguina transfuzate E. Fara cazuri de urgenta (eviscerare, peritonita, plaga penetranta) 24. In traumatismul splinei apar urmatoarele semne clinice : A. Fracturi ale ultimelor coaste stangi B. Identificarea unei instabilitati hemodinamice C. Se evidentiaza semnul Bouchacourt D. Trismus E. Toate de mai sus 25. *Imagistic, diagnosticul de traumatism hepatic se evidentiaza prin: A. Ecografie insotita de CT in caz de stabilitate hemodinamica B. Hemoperitoneu C. Hematom D. Leziuni vasculare(vene suprahepatice, vena porta, artera hepatica) E. Toate de mai sus 26. Care sunt complicatiile traumatismelor hepatice: A. Coagulopatia de consum B. Embolia gazoasa in caz de plaga a venelor suprahepatice C. Hipotermia D. Hemobilia: angiocolita + hemoragie digestiva E. Biliomul/ coleperitoneul 27. Factorii de risc in aparitia volvusului sigmoidian sunt : A. Varsta peste 50 de ani B. Varsta peste 70 de ani C. Vonstipatia D. Megadolico-sigmoid E. Interventii chirurgicale anterioare 28. Diagnosticul volvusului sigmoidian: A. Meteorism voluminos simetric B. Radiografie abdominala simpla/ CT: niveluri colice in U inversat C. Abdomen suplu, mobil cu respiratia D. Meteorism voluminos asimetric E. Episoade repetate de rectoragie cantitativ reduse 29.Tratamentul ocluziei pe brida in prezenta semnelor de severitate este: A. Doar tratament medical B. Laparotomie: explorare, prelevare de lichid peritoneal C. Laparotomie pastrarea bridei D. Laparotomie - verificarea vitalitatii intestinului subtire
112

E. Laparotomie - verificarea vitalitatii intestinului subtire in absenta necrozei- rezectie, anatomopatologie +/- restabilirea continuitatii digestive sau stomie in functie de situatia locala.

113

RASPUNSURI 1: D 2: E 3: A;B;D 4: C 5: A;C;D;E 6: A;B;D 7: E 8: A;B;D 9: A;B 10: A;B;C 11: A;C;D;E 12: B 13: A;B;E 14: A ;B ;C 15 : A;C 16: B;C;E 17: A;B;D;E 18: A;B;C;E 19: B;C;E 20: B;C;D 21: A;C 22: B;E 23: B;D;E 24: A;B 25: E 26: B;D;E 27: B;C;D 28:B;D 29: B;D

114

CHIRURGIE II Apendicita acuta 1. *Principala cauz de apariie a apendicitei acute este: A. Obstrucia cu ascarizi B. Obstrucia cu stercolii C. Hipertrofia esutului limfoid D. Obstrucia cu bariu E. Obstrucia cu smburi 2. *Care dintre urmatoarele afirmatii legate de anatomia apendicelui este corecta: A. Cea mai frecventa pozitie anatomica este cea retrocecala B. Cea mai frecventa pozitie anatomica este cea mezoceliaca C. Cea mai frecventa pozitie anatomica este cea pelvina D. Cea mai frecventa pozitie anatomica este cea laterocecala E. Cea mai frecventa pozitie anatomica este cea subhepatica 3. *Din punct de vedere fiziopatologic infectia apendiculara se produce cel mai adesea pe cale: A. Limfatica B. Hematogena arteriala C. Hematogena venoasa D. Endogena E. Exogena 4. Ecografia abdominala este o explorare absolut necesara pentru diagnosticul apendicitei acute. Care din urmatoarele afirmatii legate de aceasta explorare sunt corecte: A. Prezenta lichidului liber periapendicular B. Diametrul apendicelui creste peste 8 mm C. Apendicele se vizualizeaza doar in 40% din cazuri D. Intotdeauna se vizualizeaza stercolitul E. Peretele apendicelui are o dimensiune de peste 3 mm 5. In cazul unui plastron apendicular tratamentul consta in: A. Lavaj intraabdominal B. Apendicectomie imediata C. Apendicectomie la distanta D. Tratament medical initial- antibioterapie imediata E. Drenaj percutanat 6. Care din urmatoarele elemente nu sunt caracteristice computer tomografiei: A. Este examinarea cu cea mai buna valoare predictiva pozitiva B. Este examinarea cu cea mai buna valoare predictiva negative
115

C. Deceleaza intarirea conturului mucoasei apendiculare D. Deceleaza diminuarea conturului mucoasei apendiculare E. Deceleaza infiltrarea grasimii periapendiculare Hernia parietala 1. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte: A. Hernia se exteriorizeaza printr-un orificiu natural B. Hernia se exteriorizeaza printr-un punct slab datorat unei incizii efectuate in prealabil C. Eventratiile apar prin orificii ne-naturale D. Eventratiile apar prin orificii naturale E. Evisceratia se caracterizeaza prin absenta peritoneului din jurul viscerelor 2. Care din urmatoarele afirmatii legate de evisceratii sunt corecte: A. Apar prin orificii ne-naturale B. Viscerele sunt acoperite de peritoneu C. Visecerele nu sunt acoperite de peritoneu D. Apar prin orificii natural E. Cel mai frecvent apar la nivelul orificiului ombilical 3. Care dintre elementele examenului clinic al bolnavului cu hernie sunt corecte: A. Palpare unilateral B. Palpare bilateral C. Palpare in ortostatism D. Palpare in decubit dorsal E. Efortul de tuse al pacientului 4. In cazul unei hernii strangulate diagnosticul clinic va decela: A. Masa tumorala ireductibila B. Masa tumorala partial reductibila C. Durere D. Prezenta pulsiunii la efortul de tuse E. Absenta pulsiunii la tuse 5. Principala complicatie a unei hernii este strangularea. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte: A. Durere majora in strangularea intestinului subtire B. Durere estompata in strangularea intestinului subtire C. Varsaturi precoce in strangularea intestinului subtire D. Varsaturi tardive in strangularea intestinului subtire E. Blocarea tardiva a tranzitului in strangularea colonului

116

Litiaza biliara 1. Tabloul biologic in cazul unei colecistite acute cuprinde: A. Colestaza B. Sindrom inflamator C. Lipaza normala D. Citoliza E. Absenta colestazei si a citolizei 2. Tabloul clinic in cadrul unei colecistite acute cuprinde: A. Durere in hipocondrul drept insotita de aparare muscular B. Durere in hipocondrul drept neinsotita de aparare muscular C. Sindrom febril D. Sindrom icteric E. Fara semne de ocluzie intestinala 3. Formele clinice ale colecistitei cronice litiazice sunt: A. Litiaza coledociana B. Cancerul vezicular C. Colecistita scleroatrofica D. Vezicula de portelan E. Fistula biliara 4. Care din urmatoarele afirmatii legate de ileusul biliar sunt corecte: A. Este o ocluzie intestinala B. Colecistectomia este absolut necesara in timpul interventiei care va rezolva ocluzia intestinala C. Aerobilia este prezenta D. Sindromul icteric este prezent E. Aceasta complicatie apare ca urmare a aparitiei unei fistule intre colecist si duoden 5. * Care din urmatoarele afirmatii legate de tratamentul ileusului biliar nu este corecta: A. Necesita spitalizare de urgenta B. Tratament simptomatic C. Laparotomie, enterectomie, extragere calcul, sutura intestinului D. Colecistectomie obligatoriu E. De cele mai multe ori colecistectomia se efectueaza in timpul doi

6. *Elementele care compun triada Charcot sunt: A. Febra, frison, icter B. Durere, febra, icter C. Durere, febra, oprire de tranzit
117

D. Aparare musculara, oprire de transit, icter E. Oprire de transit, icter, febra 7. Care din urmatoarele forme anatomo-clinice nu fac parte din colecistitele acute: A. Piocolecist B. Colangita C. Abces subhepatic D. Peritonita biliara E. Pancreatita acuta 8. * Cea mai sensibila examinare in situatia unei litiaze de cale biliara principal este: A. Colangio-RMN B. Colangiografia intraoperatorie C. Ecografia D. Ecoendoscopia E. ERCP Pancreatita acuta 1. Care din urmatoarele afirmaii legate de alte etiologii ale pancreatitei acute sunt false: A. Hipercalcemia insotita de hiperparatiroidism B. Hipercalcemia insotita de hipoparatiroidism C. Hiperlipidemia in cazurile cu hipertrigliceridemie tip I,IV,V D. Hiperlipidemia in cazurile cu trigliceridemie normal E. Exista forme genetice

2. Elementele de gravitate ale unei pancreatite acute sunt: A. Durerea transixianta B. Obezitatea C. Semnele de soc D. Cresterea lipazei de 5 ori E. Echimozele pe flancuri 3. *Care din urmatoarele afirmatii in ceea ce priveste computer tomografia abdominala intr-o pancreatita acuta este falsa: A. Este absolut necesara la intrenarea pacientului B. Este indicata la internare in cazul dubiilor de diagnostic C. Este utila pentru diagnosticul pozitiv D. Este utila pentru diagnosticul complicatiilor E. In afara dubiilor de diagnostic este indicat sa fie efectuata in 48 ore de la internare

118

4. *Complicatiile locale ale unei pancreatite acute sunt urmatoarele cu exceptia: A. Colectiile B. Abcese C. Retentia lichidiana peripancreatica D. Perforatia E. Infectia necrozei pancreatice 5. Complicatiile generale ale unei pancreatite acute sunt: A. Insuficienta multipla de organ B. Sepsis C. Hiperglicemie D. Hipoglicemie E. Insuficienta renala acuta 6. *Complicatiile generale ale unei pancreatite acute sunt urmatoarele cu exceptia: A. Insuficienta multipla de organ B. Sepsis C. Hiperglicemie D. Hipoglicemie E. Insuficienta renala acuta cu hipocalcemie Peritonita acuta 1. Peritonita primitiva corespunde urmatoarelor situatii cu exceptia: A. Tuberculozei B. Fistulei anastomotice C. Infectiilor cu fungi D. Infectarea ascitei E. Infectiilor intraabdominale in cadrul dializei peritoneale 2. Peritonita secundara corespunde urmatoarelor situatii cu exceptia: A. Tuberculozei B. Fistulei anastomotica C. Infectiilor cu fungi D. Infectarea ascitei E. Perforatiilor diverticulare 3. *Consecintele sistemice ale unei peritonite acute sunt urmatoarele cu exceptia: A. Soc septic B. Insuficienta renala C. Acidoza metabolica D. Alcaloza metabolica E. Insuficienta respiratorie

119

4. * Care din urmatoarele afirmatii legate de peritonitele acute secundare este incorecta: A. In mecanismele de aparare este implicat peritoneul B. In mecanismele de aparare este implicat epiploonul C. In mecanismele de aparare este implicat sistemul complement D. Agentii infectiosi sunt de regula polimicrobieni E. Agentii infectiosi sunt de regula monomicrobieni 5. * Care din urmatoarele afirmatii legate de peritonitele acute secundare sunt corecta: A. Principalul factor de prognostic este tipul de interventie chirurgicala care va fi efectuata B. Principalul factor de prognostic este intervalul de la debut la interventia chirurgicala C. Principalul factor de prognostic al bolii este dependent de promptitudinea masurilor de reanimare D. Principalul factor de prognostic al bolii este dependent de tipul de antibioterapie care este instituit E. Principalul factor de prognostic al bolii este dependent de umplerea volemica si corectarea tulburarilor hidroelectrolitice 6. In ceea ce priveste tratamentul etiologic al peritonitei acute urmatoarele afirmatii sunt incorecte: A. Calea de abord este intotdeauna laparotomia B. Abordul laparoscopic este contraindicat C. Abordul laparoscopic poate fi o solutie in cazul perforatiei duodenale D. Lavajul cavitatii peritoneale trebuie facut cu 5 litri de ser fiziologic E. Lavajul cavitatii peritoneale trebuie facut cu 10-15 litri de ser fiziologic 7. Semnele imagistice de gravitate in situatia unei peritonite extrahospitaliere sunt: A. Pneumoperitoneu B. Pneumatoza parietala C. Pileflebita D. Lichid intraperitoneal E. Aeroportie

120

RASPUNSURI Apendicita : 1: B 2: D 3: D 4: A,B,E 5: C,D 6: A,D Hernia parietala 1:A,C,E 2:A,C 3:B,C,D,E 4:A,C,E 5:A,C Litiaza biliara 1:B,C,E 2:A,C,E 3:B,C,D,E 4:A,C,E 5:D 6:B 7:B,E 8:D Pancreatita acuta 1:B,D 2:B,C,E 3:A 4:C 5:A,B,C,E 6:D Peritonita acuta 1:B,C 2:A,C,D 3:D 4:E 5:B 6:A,B,D 7:B,C,E
121

DERMATOLOGIE Infectii cutaneo-mucoase bacteriene si micotice *1.Alegeti afirmatia gresita referitoare la infectiile cutaneo-mucoase bacteriene: A. Diagnosticul este in majoritatea cazurilor paraclinic B. Exista factori favorizanti locali C. Se impart in foliculare si nefoliculare; D. Diabetul este factor favorizant general E. Nu exista vaccin impotriva acestor infectii *2.Alegeti afirmatia corecta despre furuncul: A. E o infectie superficiala a foliculului pilo-sebaceu B. Clinic apare febra C. Manipularea intempestiva este o circumstanta favorizanta D. In stafilococia maligna a fetei nu apare febra E. Formele complicate se trateaza doar cu antibioterapie locala, antiseptice locale si reguli de igiena. 3.Despre tratementul infectiilor cutanate stafilocice se poate afirma: A. Nu necesita scutire medicala de la scoala decat daca sunt forme severe B. Formele severe necesita spitalizare si antibioterapie iv C. Formele moderate se trateaza doar cu toaleta cu apa si sapun, antiseptic sau antibiotic topice D. Formele localizate se trateaza cu toaleta locala antiseptice sau antibiotice topice E. Oxacilina, pristinamicina sau acid fusidic sunt antibiotic active pe stafilococul auriu 4.Alegeti afirmatiile corecte despre impetigo: A. Foarte frecventa la copil B. Nu necesita scutire medicala de la scoala C. Febra este absenta D. E nevoie de prelevari in caz de suspiciune de MRSA ,epidemie sau colectivitate E. Complica alta dermatoza care trebuie investigate 5.Epidermoliza stafilocica se caracterizeaza prin: A. Diagnosticul diferential principal este toxidermia B. Se prezinta ca un eritem difuz C. Apare o dezlipire epidermica superficiala Nicolski D. Apare la nivelul marilor pliruri E. Starea generala e alterata, febra

122

6.Despre ectima se poate afirma: A. Este favorizata de microtraume B. De obicei localizata pe membrele inferioare C. Este o infectie cutanata micotica D. Este o infectie cutanata foliculara E. Apare adesea pe un teren imunodeprimat 7.Diagnosticul erizipelului cuprinde: A. Este clinic B. De certitudine este anatomo-patologic C. Hemocultura se efectueaza in caz de teren fragilizat sau suspiciune de complicatie D. In caz de teren fragilizat sau suspiciune de complicatie este necesara efectuarea de examinari complementare E. Hemograma, VSH, CRP, CPK, BU se efectueaza in toate cazurile de erizipel 8.Fasceita necrotizanta se caracterizeaza prin: A. Favorizata de administrarea aintiinflamatoarelor nesteroidiene B. Se prezinta local prin local zone violacee necrotice, hipoestezice C. Nu constituie o urgenta medico-chirurgicala D. Este o complicatie generala a erizipelului E. Biologic apare sindrom inflamator major si mioliza biologica 9. Alegeti afirmatiile adevarate despre tratamentul erizipelului sever sau al pacientului cu comorbiditati A. Necesita internare intr-o sectie medicala in toate cazurile B. Pregatirea cuprinde aplicarea unei cai de abord venos si oprierea AINS C. Tratamentul simptomatic consta in antialgice si reechilibrare hidroelectrolitica daca este necesar D. Tratamentul etiologic consta in monoantibioterapie activa asupra stafilococului E. Tratarea caii de intrare face parte din tratamentul etiologic 10.Candidozele se caracterizeaza prin: A. Sunt infectii oportuniste cu bacterii B. Sunt cauzate de ciuperci de tip levuri C. Favorizate de factori locali si generali D. Examenele paraclinice nu sunt necesare E. Confirmarea se face prin examen micologic 11.Tabloul clinic al candidozelor cutanate cuprinde: A. Candidoza marilor pliuri se caracterizeaza prin marginea difuza, faramitata de mici pete eritematoase B. Candidoza comisurilor labiale se manifesta ca perles fisurat si macerat
123

C. Candidoza pliurilor mici se manifesta ca perles fisurat si macerat D. Intertrigo interdigitoplantar e o candidoza a pliurilor mici E. Candidoza marilor pliuri e uneori pustuloasa sau/si descuamativa 12.Alegeti afirmatiile corecte referitoare la diagnosticul candidozelor: A. Suspiciunea este clinica B. Confirmarea se face prin examen micologic C. Examenul micologic cuprinde examen direct si cultura D. Cultura se face pe mediul Drigalski E. Cultura se face pe mediul Sabouraud 13.Tratamentul candidozelor consta in: A. Suprimarea factorilor favorizanti daca este posibil B. Toaleta cu sapun acid C. Toaleta cu sapun alcalin D. Tratament antifungic local E. Tratamentul antifungic general 14.Care din urmatoarele medicamente sunt antifungice: A. Amfotericina B B. Ciclopiroxolamina C. Terbinafina D. Fluconazol E. Voseptol 15.Care din urmatoarele caracteristici apartin dermatofitilor: A. Nu afecteaza mucoasele B. Afecteaza atata pielea cat si mucoasele C. Sunt intotdeauna patogene D. Sunt oportuniste E. Se clasifica dupa modul de transmitere:antropofil, zoofil, geofil 16.Ce este kerionul? A. Este o infectie micotica datorata candidei B. Infectie micotica datorata unei ciuperci filamentate keratinofile C. Infectie dermatofitica datorata unui tropism pilar D. Tricofitie nesupurata cu inflamatie minora E. Tricofitie supurata cu inflamatie majora, legata de un raspuns imun excesiv al gazdei impotriva dermatofitului 17.Alegeti afirmatiile corecte referitoare la examenul cu lampa Wood A. Arata o fluorescenta galben-verzuie a firelor de par pentru dermatofitoza cu Microsporum B. Fluorescenta este absenta pentru dermatofitoza cu Tricophyton
124

C. In cazul dermatofitozei cu Microsporum fluorescenta e absenta D. Fluorescenta e absenta in cazul dermatofitozelor E. Dermatofitoza cu Microsporum are o fluorescenta violet 18.Alegeti afirmatiile gresite referitoare la tratamentul dermatofitozelor: A. Afectarile mult extinse ale pielii glabre se trateaza doar cu tratament local B. Tratamentul general in afectarea ungheala dureaza 2 saptamani C. Este necesara scutire medicala de la scoala D. In caz de agent antropofil este necesara examinarea familiei E. In caz de agent zoofil este necesara tratarea animalului 19.Pitiriazisul versicolor se caracterizeaza prin: A. Afectiune cauzata de o ciuperca de tip levura B. Ciuperca responsabila se numeste Malassezia furfur denumita in trecut Pytyrosporum ovale C. Agentul microbian responsabil este intotdeauna patogen D. Agentul microbian responsabil este saprofit al epidermului E. Se trateaza cu derivati topici ai imidazolului 20.Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tabloul clinic din pitiriazisul versicolor: A. Apare in special la adultul tanar B. Apare in special la sugari C. Macule cu scuame fine de culoare roz/bej D. Maculele pot deveni hipocrome E. Leziunile apar pe partea superioara a trunchiului

125

RASPUNSURI: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 A C BDE ACDE ABDE ABE ACD ABE BCE BCE ABDE ABCE ACDE ABCD ACE BCE AB AB ABDE ACDE

126

DIABET ZAHARAT Diabetul zaharat tip 1 i 2 la adult *1. Care dintre urmtoarele enunuri nu permite orientarea diagnosticului ctre tipul 1 de diabet zaharat? A. Debutul rapid sau supraacut al simptomelor B. Prezena obezitii C. Sindromul poliuro-polidipsic intens D. Tabloul clinic i biologic de cetoz E. Prezena autoanticorpilor antiglutamat decarboxilaz (GAD65) *2. Care dintre urmtoarele afirmaii nu caracterizeaz evoluia diabetului zaharat de tip 1? A. Posibilitatea remisiei pariale sau totale B. Apariia cetoacidozei n absena tratamentului C. Apariia complicaiilor macroangiopatice n caz de tratament insuficient D. Creterea ponderal important E. Apariia complicaiilor microangiopatice n caz de tratament insuficient *3. La un pacient cu diabet zaharat de tip 1, peptidul C pozitiv n timpul primilor 5 ani semnific: A. Instabilitate glicemic mare B. Probabilitate crescut de apariie a cetoacidozei diabetice C. Echilibru glicemic uor de obinut D. Iminena apariiei retinopatiei diabetice E. Prezena unei mutaii a genei HNF1 *4. Pentru diagnosticul diabetului zaharat de tip 2 se vor exclude urmtoarele, cu o excepie. Care este aceasta? A. Diabetul iatrogen B. Cancerul de pancreas C. Citopatia mitocondrial D. Diabetul insipid E. Diabetul genetic 5. Pe baza crora dintre urmtoarele valori se poate defini diabetul zaharat? A. Glicemie jeun n snge venos mai mare de 1,2 g/l ntr-o zi B. Glicemie jeun n snge venos mai mare de 1,2 g/l n dou ocazii diferite C. Glicemie jeun n snge venos mai mare de 1,26 g/l ntr-o zi D. Glicemie jeun n snge venos mai mare de 1,26 g/l n dou ocazii diferite E. Glicemie n orice moment al zilei mai mare de 2 g/l

127

6. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la cetoacidoza diabetic sunt adevrate? A. Poate fi manifestarea inaugural a diabetului zaharat, mai ales la copii B. Pacienii sunt ntotdeauna comatoi C. Pacienii prezint com n formele severe de acidoz (pH <7,1) D. Se poate remite spontan E. Este favorizat de un episod infecios i/sau ntrzierea tratamentului 7. Dintre caracteristicile diabetului de tip 1 lent sau LADA fac parte: A. Debut la vrste precoce B. Prezena cetoacidozei la diagnostic C. Prezena anticorpilor anti-GAD65 D. Insulinodependen dup 5-10 ani de evoluie E. Transmitere autozomal dominant 8. Remisia parial sau total a diabetului zaharat de tip 1: A. Apare la majoritatea cazurilor B. Este favorizat de insulinoterapia intensiv i precoce C. Are durat medie de 3 sptmni D. Permite reducerea sau chiar ntreruperea tranzitorie a insulinoterapiei E. Apare predominant la fete 9. n diabetul MODY 3: A. Sunt prezeni anticorpi anti-GAD65 B. Insulinoterapia este necesar C. Transmiterea se face autozomal dominant D. Peptidul C este absent E. Se consemneaz o mutaie a genei HNF1 10. Diabetul endocrin se poate ntlni n: A. Nanismul hipofizar B. Acromegalie C. Mixedem D. Boala Addison E. Boala Conn 11. Fenotipul clinic al diabetului zaharat de tip 2 este caracterizat prin: A. Vrsta la diagnostic peste 40 de ani B. Asocierea dislipidemiei i a sindromului metabolic C. Prezena hipertensiunii arteriale D. Evoluia frecvent ctre cetoacidoz E. Prezena excesului ponderal

128

12. Bilanul iniial al pacienilor cu diabet zaharat de tip 2 cuprinde: A. Determinarea peptidului C B. Efectuarea ecografie de tiroid C. Investigarea factorilor de risc cardio-vascular D. Depistarea complicaiilor microangiopatice E. Depistarea complicaiilor macroangiopatice 13. Cetoacidoza diabetic se caracterizeaz prin: A. Hipoglicemie B. Acidoz metabolic C. Producie de corpi cetonici D. Hiperglicemie E. Acidoz respiratorie 14. Urmtorii pot funciona ca factori favorizani ai cetoacidozei diabetice: A. Prezena unei infecii B. Administrarea unei doze duble de insulin C. Luzia D. Stresul psihic E. Sarcina 15. Simptome ale cetoacidozei diabetice sunt: A. Deshidratare global B. Dureri abdominale C. Tremurturi D. Dispnee Kussmaul E. Respiraie Cheyne Stokes 16. Faza de cetoz simpl se caracterizeaz rpin: A. Dureri abdominale B. Stare de com C. Sindrom poliuro-polidipsic D. Dispnee Kussmaul E. Hipotermie 17. Biologic, cetaocidoza diabetic se caracterizeaz prin: A. pH arterial >7,4 B. Corpi cetonici urinari prezeni C. Glicemie plasmatic >1,50 g/dl D. pH arterial <7,30 E. Hemoglobina <11 g/dl

129

*18. Mecanismul de apariie a cetoacidozei diabetice este reprezentat de: A. Instituirea tratamentului cu insulin B. Existena fenomenului de insulinorezisten C. Carena profund de insulin D. Accentuarea produciei hepatice de glucoz E. Lipsa de rspun la glucagon 19. Obiectivele tratamentului cetoacidozei diabetice cuprind: A. Eliminarea excesului de ap B. Restaurarea volemiei C. Administrare de glucoz 33% D. Corectarea carenei insulinice E. Tratarea factorului declanator 20. Rehidratarea hidroelectrolitic n cetoacidoza diabetic se face n felul urmtor: A. 10 l la 24 de ore B. 1 l n cursul primei ore C. Cu ser glucozat 5%, cnd glicemia este >2,50 g/l D. Se va administra bicarbonat dac pH-ul este mai mare de 7,1 E. 6 l la 24 de ore *21. Urmtoarele afirmaii sunt adevrate privind coma hiperosmolar, cu EXCEPIA: A. Apare la subiectul n vrst, cu multe comorbiditi, frecvent instituionalizat B. Monitorizarea clinic (contien, frecven respiratorie, puls, TA, diurez, glicemie capilar) este indicat a se face o dat pe zi C. Monitorizarea biologic este indicat la 4 ore D. Pacienii au de obicei diabet zaharat tip 2 necunoscut anterior sau neglijat E. Apariia ei este favorizat de infecii, tulburri digestive (diaree, vrsturi) *22. Care afirmaie este adevrat n ceea ce privete tratamentul comei hiperosmolare A. Nu necesit tratament cu insulin rapid, fiind suficient administrarea de insulin bazal subcutanat B. Rehidratarea se va face exclusiv pe cale oral, n funcie de tolerana digestiv a pacientului C. Kaliemia se va corecta imediat, indiferent dac pacientul are sau nu diurez D. Se administreaz numai insulin rapid subcutanat, de la nceput E. In total se vor administra ntre 6-10 litri de soluii perfuzabile n primele 24 de ore de tratament

130

23. Acidoza lactic poate aprea n urmtoarele circumstane: A. Supradozaj insulinic B. Intoxicaie cu oxid de carbon C. Insuficien hepatic avansat D. Supradozaj de derivai de sulfoniluree E. Stri de oc 24. Care din urmtoarele caracterizeaz acidoza lactic legat de administrarea metforminului: A. Este frecvent B. Are ca substrat inhibiia moderat de ctre metformin a neoglucogenezei hepatice i renale C. Este favorizat de prezena insuficienei renale D. Are mortalitate mare (aproximativ 50% din cazuri) E. Rolul metforminului n patogenie este confirmat de dozarea concentraiei sale serice 25. Tabloul clinic i biologic din acidoza lactic include: A. Crampe musculare difuze, dureri abdominale i toracice B. Poliurie C. Alcaloz metabolic minim sau pH normal D. Hiperlactacidemie E. Hipoglicemie sever, cu convulsii *26. Diagnosticul de acidoz lactic presupune: A. Hiperglicemie > 250 mg/dl B. Bicarbonat plasmatic > 20 mmol/l C. Nivelul de lactat sangvin peste 5-6 mmol/l D. Corpi cetonici urinari prezeni n cantitate crescut E. pH ntre 7,35 i 7,45 27. Modificarile anatomice intalnite in microangiopatia diabetica sunt: A. Formarea de anevrisme B. Porozitate excesiva a membranei bazale C. Ruptura peretelui capilar D. Tromboza capilarelor anormale E. Placa de aterom 28. Stadiile evolutive ale retinopatiei diabetice sunt: A. Retinopatia diabetica neproliferativa B. Retinopatia hipertensiva C. Retinopatia diabetica preproliferativa si proliferativa D. Retinopatia pigmentara E. Retinopatia diabetica proliferativa complicata
131

*29. Forma cea mai severa de afectare oculara in diabetul zaharat este: A. Retinopatia neproliferativa B. Retinopatia preproliferativa C. Retinopatia proliferativa D. Maculopatia ischemica E. Retinopatia hipertensiva 30. Tratamentul retinopatiei diabetice consta in: A. Controlul bun al glicemiei B. Controlul bun al tensiunii arteriale C. Controlul bun al greutatii corporale D. Fotocoagulare cu laser in retinopatia diabetica preproliferativa cu risc de agravare rapida si proliferativa E. Vitrectomie in caz de hemoragii intravitreene *31. Dupa debutul diabetului zaharat, varful incidentei nefropatiei diabetice este intre: A. De la debut B. 3-5 ani C. 5-7 ani D. 7-9 ani E. 15-25 ani 32. Prima etapa a nefropatiei diabetice se caracterizeaza prin: A. Tensiune arteriala crescuta B. Tensiune arteriala normala C. Microalbuminurie crescuta D. Microalbuminurie normala E. Filtrat glomerular scazut 33. Nefropatia diabetica patenta se caracterizeaza prin: A. Glomeruloscleroza Kimmelstiel si Wilson B. Tensiune arteriala crescuta C. Microalbuminurie D. Macroalbuminurie E. Tensiune arteriala normala 34. Tratamentul nefropatiei diabetice cuprinde: A. Renuntarea la fumat B. Reducerea aportului proteic C. Controlul glicemic cat mai apropiat de ideal D. Controlul strict al valorilor tensiunii arteriale E. Cresterea aportului de sare
132

*35. Valorile tinta ale tensiunii arteriale in nefropatia diabetica patenta trebuie sa fie sub: A. 130/80 mmHg B. 140/90 mmHg C. 135/85 mmHg D. 145/95 mmHg E. 150/100 mmHg 36. Neuropatia diabetica se poate manifesta prin: A. Mononevrita B. Polineuropatie C. Hemipareza D. Parapareza E. Neuropatie vegetativa 37. Polineuropatia diabetica se caracterizeaza prin: A. Afectare unilaterala B. Afectare bilaterala C. Afectare distala initial D. Debut prin parestezii E. Evolutie progresiva spre partea proximala a membrelor inferioare *38. Simptomatologia dureroasa din cadrul polineuropatiei diabetice se exacerbeaza predominant: A. Diurn B. Nocturn C. La mers D. In ortostatism E. Postprandial 39. Manifestarile clinice intalnite in neuropatia diabetica vegetativa sunt: A. Hipotensiunea arteriala ortostatica B. Tahicardia sinusala C. Ejacularea retrograda D. Sindromul diareic nocturn E. Parestezii la nivelul membrelor inferioare 40. Macroangiopatia diabetica cuprinde: A. Insuficienta coronariana B. Accidentele vasculare cerebrale C. Arteriopatia membrelor inferioare D. Retinopatia diabetica E. Nefropatia diabetica
133

41. Stadiile arteriopatiei membrelor inferioare sunt: A. Stadiul 1: fara simptome B. Stadiul 2: claudicatie intermitenta C. Stadiul 3: durere de decuit D. Stadiul 4: necroza E. Stadiul 5: mal perforant plantar 42. Complicatiile pe termen lung ale diabetului zaharat sunt: A. Microangiopatia diabetica B. Macroangiopatia diabetica C. Tulburarile trofice D. Cetoacidoza diabetica E. Complicatiile oculare 43. Malul perforant plantar se caracterizeaza prin: A. Ulceratie cutanata B. Aparitie in punctele de presiune ale plantei piciorului C. Marginile plagii sunt atone D. Necroza distala E. De obicei este nedureroasa prin prezenta neuropatiei diabetice 44. Infectiile urinare in diabetul zaharat se pot manifesta prin: A. Cistita B. Pielonefrita acuta C. Glomerulonefrita acuta D. Sindrom nefrotic E. Insuficienta renala acuta *45. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul diabetului propriu-zis sunt adevarate, cu exceptia: A. Regim sarac in alimente cu indice glicemic crescut B. Antidiabetice orale si/sau insulina C. Echilibrarea cat mai buna a diabetului prin incercarea de a scadea HbA1c sub 7% (recomandarile americane ale Asociatiei Diabetologilor Americani, ADA) D. Regim bogat in alimente cu indice glicemic crescut E. Echilibrarea diabetului cu obtinerea unei HbA1c sub 6,5% (recomandarile internationale ale Federatiei Internationale de Diabet, IDF si ale Inaltei Autoritati de Sanatate franceze, HAS) *46. Principiile generale ale atitudinii terapeutice in diabetul de tip 1 cuprind urmatoarele, cu exceptia: A. Transferul cunostintelor prin educatie individuala sau de grup B. Verificarea comportamentului C. Definirea obiectivelor terapeutice personalizate si acceptate
134

D. Obiectiv ideal: HbA1c <6% E. Evitarea complicatiilor acute si cronice ale diabetului OBEZITATEA LA ADULI 1. Obiectivele tratamentului obezitii sunt: A. Pierdere n greutate 5-10% din greutatea maxim B. Ameliorarea calitii vieii C. Meninerea scderii ponderale obinute D. Scderea ponderal n ritmul 2 pn la 3kg/ lun E. Pierdere n greutate 20% din greutatea iniial n 3 luni 2. Componente ale tratamentului obezitii sunt urmtoarele: A. Consilierea nutriional B. Tratamentul cu sulfonilureice C. Practicarea regulat de exerciii fizice de intensitate moderat D. Consiliere psihologic E. Tratamentul cu orlistat 3. Complicaii ale gastroplastiei cu inel ajustabil: A. Sindromul Dumping B. Vrsturi C. Intoleran alimentar D. Deplasarea inelului E. Dilatarea pungii gastrice 4. Complicaii ale by-pass-ului gastric: A. Carene de fier B. Denutriie C. Sindromul Dumping D. Cretere ponderal E. Carene de vitamine 5. Contraindicaiile chirurgiei bariatrice A. Tulburri severe ale comportamentului alimentar B. Dependen de alcool C. Tulburri mentale D. Incapacitatea pacientului de a participa la o supraveghere medical pe parcursul vieii E. Eecul tratamentului nutriional, medical i pshihoterapeutic aplicat corect timp de 6-12 luni

135

6. Comorbiditi i complicaii ale obezitii sunt urmtoarele: A. Sindrom de apnee n somn B. Hipertensiune arterial C. Diabet zaharat tip 2 D. Steatohepatit nonalcoolic E. Denutriie *7. Care sunt substanele farmacologice utilizate n tratamentul obezitii: A. Metformin B. Simvastatin C. Fenofibrat D. Orlistat E. Insulin *8. Circumferina taliei: A. Se coreleaz cu cantitatea de grsime intraabdominal B. Nu se coreleaz cu grsimea visceral C. Nu se coreleaz cu risc cardiovascular D. > 80 cm, la femei, este normal E. >94 cm, la brbai, este normal 9. Evaluarea pacientului cu obezitate include: A. Numai ancheta alimentar B. Cntrirea i calcularea IMC C. Msurarea circumferinei abdominale D. Determinarea glicemiei E. Bilan lipidic *10. Care este valoarea indicelul de masa corporala (IMC) ce defineste statusul de supraponderal: A. 18,5-24,9 kg/m2 B. < 18,5 kg/m2 C. 25-29,9 kg/m2 D. > 40 kg/m2 E. 35-39,9 kg/m2 11. Sindromul metabolic include: A. Obezitate androida B. Insulinorezistenta C. Hiperuricemie D. Steatoza hepatica E. Intoleranta la glucoza sau diabet zaharat

136

12. Cauzele obezitatii secundare: A. Hipotiroidism B. Hipertensiune arteriala C. Hiperuricemie D. Genetica E. Hipercorticism 13. Care dintre cele de mai jos fac parte din complicatiile endocrine ale obezitatii: A. Micoze ale pliurilor B. Diabet zaharat tip 2 C. Hipogonadism masculin D. Sindrom metabolic E. Gonartroza *14. Obezitatea morbida este definita prin: A. 25-29,9 kg/m2 B. 35-39,9 kg/m2 C. < 18,5 kg/m2 D. > 40 kg/m2 E. 30-34,9 kg/m2 15. Complicatiile obezitatii sunt: A. Cardio-vasculare B. Respiratorii C. Hematologice D. Osteoarticulare E. Cutanate *16. Greutatea normala este definita printr-un IMC de: A. 18,5-24,9 kg/m2 B. 25-29,9 kg/m2 C. < 18,5 kg/m2 D. > 40 kg/m2 E. 35-39,9 kg/m2 17. Ce complicatii respiratorii poate determina obezitatea la adult: A. Hipersudoratie B. Sforait nocturn C. Sindrom de apnee in somn D. Hipogonadism masculin E.Dispnee de efort

137

18. Ce tipuri de cancer poate determina obezitatea la femei: A. Colon B. San C. Col uterin D. Endometru E. Prostata 19. Complicatiile cardiovasculare ale obezitatii cuprind: A. Accidente vasculare cerebrale B. Hipertensiune arteriala C. Dificultati erectile D. Boli tromboembolice E. Hipersomnolenta diurna

138

RASPUNSURI DIABET : 1. B 2. D 3. C 4. D 5. DE 6. ACE 7. CD 8. BD 9. BCE 10.BE 11.ABCE 12.CDE 13.BCD 14.AE 15.ABD 16.AC 17.BD 18.C 19.BDE 20.BE 21.B 22.E 23.BCE 24.BCDE 25.AD 26.C 27.ABCD 28.ACE 29.D 30.ABDE 31.E 32.BD 33.ABD 34.ABCD 35.A 36.ABE 37.BCDE 38.B 39.ABCD 40.ABC 41.ABCD 42.ABCE 43.ABCE 44.AB 45.D 46.D OBEZITATE : 1. ABCD ( pag 1279 ) 2. ACDE ( pag 1279 ) 3. BCDE ( pag 1279 ) 4. ABCE ( pag 1279 ) 5. ABCD ( pag 1279 ) 6. ABCD ( pag 1279 ) 7. D ( pag 1279 ) 8. A ( pag 1278 ) 9. BCDE ( pag 1278 ) 10.C ( pag 1276 ) 11.ABE ( pag 1276 ) 12.ADE ( pag 1276 ) 13.BCD ( pag 1277 ) 14.D ( pag 1276 ) 15.ABDE ( pag 1276-1277 ) 16.A ( pag 1276 ) 17.BCE ( pag 1276-1277 ) 18.BCD ( pag 1277 ) 19.ABD ( pag 1276 )

139

ENDOCRINOLOGIE COMPLEMENT SIMPLU: 1.*Testul de confirmare a hipertiroidiei este reprezentat de: A. Concentratia scazuta a FT4 plasmatic B. Valoarea scazuta a TSH-ului seric C. Scintigrafia tiroidiana cu I123 sau Tc99m D. Valoarea crescuta a TSH-ului seric E. Valoarea scazuta a FT3 2.*Tratamentul hipertiroidiei consta in: A. Administrarea de antitiroidiene de sinteza (ATS) toata viata B. Administrarea tratamentului supresiv cu L-Thyroxin in cazul adenomului toxic C. Administrarea timp de 18 luni a ATS, in cazul bolii Graves-Basedow D. Tratament cu antiinflamatorii in cazul hipertiroidismului din sarcina E. Iod radioactiv in tiroidita de Quervain 3.*Nodulul tiroidian: A. Reprezinta o tumefiere difuza a tiroidei B. Este frecvent la copii C. Exclude prezenta unui cancer tiroidian D. Poate prezenta hipertiroidie E. Scintigrafia tiroidiana evidentiaza intotdeauna un nodul rece 4.*Principalele cauze de hipotiroidism sunt reprezentate de urmatoarele, cu exceptia uneia: A. Dupa nastere B. Excesul de iod C. Hemoragie la nivel tiroidian D. Autoimuna E. Administrarea antitiroidienelor de sinteza 5.* Gusa simpla reprezinta: A. Cresterea focala din cauza unor structuri nodulare B. Cresterea difuza in volum a tiroidei C. Prezenta gusii la copii de varsta scolara, cu o prevalenta sub 10% D. Prezenta nodulilor tirodieni la nivelul ambilor lobi ai tiroidei E. Prezenta gusii la copii de varsta scolara, cu o prevalenta peste 10% 6.*Schimbarea posologiei in cadrul tratamentului hipotiroidiei impune determinarea TSH-ului dupa: A. 2 luni B. 2 saptamani
140

C. 4-5 saptamani D. 2-3 saptamani E. 10 zile 7.* Consistenta gusii (apreciata palpatoric) din boala Basedow este: A. Moale, pufoasa B. Omogena, parenchimatoasa C. Ferma, cu suprafata regulata D. Dura, cu suprafata neregulata E. Nici o varianta corecta 8.* In insuficienta tireotropa ( mixedemul central), diagnosticul hormonal releva: A. TSH normal sau scazut, asociat cu FT4 scazut B. TSH crescut, asociat cu FT4 scazut C. TSH scazut, asociat cu FT4 crescut D. TSH crescut, asociat cu FT4 crescut E. nici una de mai sus 9.* Principalele cauze de mixedem la adult sunt: A. Tiroidita cronica autoimuna B. Tiroidectomia C. Tratamentul cu iod radioactiv D. Excesul sau carenta de iod E. Toate de mai sus 10.*Diagnosticul hormonal de certitudine pentru depistarea hipertiroidismului: A. TSH frenat B. TSH normal C. FT4 scazut D. FT4 crescut si TSH normal E. FT3 scazut 11.*Tratamentul de substitutie cu levotiroxina in hipotiroidie se face astfel: A. La debut se administreaza doze de atac B. Se scad progresiv dozele C. Administrarea este matinala D. Administrarea se face inainte de culcare E. Se administreaza in trei prize 12.*Diagnosticul diferential al nodulului tiroidian se face cu: A. Chist tiroidian B. Chist de duct tireoglos C. Tumora cervicala extratiroidiana D. Tiroidite cronice sau subacute cu varianta nodulara
141

E. Toate variantele de mai sus sunt corecte 13.*Caracteristicile nodulilor tiroidieni suspecti sunt: A. Nodul hipoecogen, imprecis delimitat B. Prezenta microcalcificarilor in nodul C. Hipervascularizat la ecografia Doppler D. Toate variantele de mai sus sunt corecte E. Toate variantele de mai sus nu sunt corecte 14. *Scintigrafia tiroidiana arata un nodul cald fixant izolat in: A. Boala Basedow B. Gusa hipertiroidizata C. Adenomul toxic D. Carcinomul tiroidian diferentiat E. Tiroidita cronica autoimuna Hashimoto. 15. *Complicatiile tiroidectomiei sunt: A. Hipoparatiroidia temporara B. Hipoparatiroidia definitiva C. Paralizia de recurent D. Hemoragii E. Toate de mai sus INTREBARI COMPLEMENT MULTIPLU: 1. Semnele si simptomele hipotiroidiei sunt reprezentate de: A. Palpitatii B. Astenie C. Termofobie D. Scadere ponderala cu apetit crescut E. Bradicardie 2. In tiroidita cronica autoimuna: A. Anticorpii anti- TPO sunt pozitivi B. Anticorpii anti-receptor TSH sunt negativi C. Gusa este difuza D. Anticorpii anti-calcitonina sunt pozitivi E. Gusa poate fi absenta 3. In hipotiroidie, tratamentul de substitutie cu hormoni tiroidieni: A. Se administreaza in 3 prize zilnice B. Initial se administreaza in doza de incarcare, care apoi se scade treptat C. Se administreaza toata viata D. Se administreaza doar pana la normalizarea TSH-ului seric, apoi se intrerupe
142

E. Preparatele de electie sunt cele de levo-tiroxina 4. Care din urmatoarele afirmatii privind gusa endemica sunt adevarate? A. Apare in excesul de iod B. Poate sa apara postpartum C. Prezinta ca si complicatie cretinismul D. Se defineste ca prezenta gusii la scolari, in proportie de >10% E. Apare la >20% dintre varstnici 5. Complicatiile gusii sunt reprezentate de: A. Disfonie B. Sindrom de vena cava inferioara C. Hipertiroidie D. Disfagie E. Afazie 6. Tratamentul gusii consta in: A. Administrarea de L-Thyroxin B. Medicamente care blocheaza secretia de hormoni tiroidieni C. Corticoterapie D. Tiroidectomie E. Administrarea de iod 7. Semnele suspecte pentru un nodul tiroidian malign sunt reprezentate de: A. Nodul moale, aderent B. Dimensiuni < 1 cm C. Prezenta adenopatiilor cervicale D. Prezenta semnelor de compresie E. Cresterea rapida a nodulului 8. Evaluarea unei gusi nodulare cuprinde in mod uzual: A. Ecografia tiroidiana B. Dozarea tireoglobulinei serice C. Radiografia tiroidiana D. Punctia biopsie cu ac fin E. Toate cele de mai sus 9. Care dintre urmatoarele afirmatii privind hipertiroidia indusa de amiodarona sunt adevarate: A. In tipul I exista o patologie tiroidiana preexistenta B. Tipul II se trateaza cu antitiroidiene de sinteza C. Tipul I necesita intreruperea amiodaronei D. Scintigrafia tiroidiana si ecografia tiroidiana ajuta la stabilirea tipului patogenic
143

E. In tipul I se poate continua administrarea amiodaronei 10. Monitorizarea tratamentului cu antitiroidiene cuprinde determinarea urmatorilor parametri: A. TSH, FT4 B. Creatinina serica C. ASAT, ALAT D. Glicemie E. Hemograma 11. Examenul clinic al gusii prin palpare poate evalua: A. Simetria lobilor B. Dinamica evolutiva C. Prezenta durerii D. Contextul familial E. Prezenta adenopatiilor satelite 12. Complicatiile tiroidectomiei pot fi urmatoarele: A. Hipocalcemia B. Hipoglicemia C. Paralizia recurentiala D. Edemul laringian E. Hiperpartiroidismul 13. Semnele specifice bolii Basedow sunt: A. Durerea cervicala acuta B. Gusa uninodulara C. Gusa cu suflu la auscultatie D. Mixedemul pretibial E. Gusa polinodulara 14. Tratamentul cu antitiroidiene de sinteza se recomanda in: A. Nodulul toxic tiroidian B. Tiroidita cronica autoimuna Hashimoto C. Gusa simpla difuza D. Tiroidita De Quervain E. Boala Basedow 15. Urmatoarele semnele clinice pot fi intalnite in hipotiroidism: A. Infiltratia cutanata B. Vergeturi violacee C. Bradicardie D. Tahicardie sinusala E. Disparitia treimii externe a sprancenelor
144

16. Hipotiroidismul poate avea urmatoarele cauze: A. Autoimuna B. Excesul de iod C. Iatrogena D. Traumatisme abdominale severe E. Carenta de iod 17. Urmatoarele medicamente pot induce hipotiroidie iatrogena: A. Prednison B. Amiodarona C. Bisoprolol D. Interferon E. Calcitonina 18. In boala Graves Basedow apar urmatoarele semne: A. Crestere in greutate B. Constipatie C. Gusa cu suflu la auscultatie D. Exoftalmie E. Mixedem pretibial 19. Tratamentul hipertiroidiei cuprinde: A. Beta-blocante B. Amiodarona C. Tratament chirurgical D. Radioiod-terapie E. Toate cele de mai sus 20. Diagnosticul hormonal al hipotiroidismului presupune : A. TSH scazut, FT4 crescut B. FT3 nu are nici o relevanta C. TSH crescut, FT4 scazut D. TSH scazut E. FT4 crescut 21. In hipotiroidie pot aparea urmatoarele complicatii : A. Fibrilatie atriala B. Insuficienta coronariana C. Blocuri de ramura D. Coma mixedematoasa ( foarte rara) E. Depresie

145

22. In cretinismul endemic apar: A. Retard statural, mixedem B. Predominant tulburari neurologice C. Surditate D. Hipertiroidie E. Retard mintal reversibil 23. In cazul unui nodul tiroidian, factorii de risc pentru malignitate sunt reprezentati de: A. varsta sub 20 ani sau peste 60 ani B. sexul masculin C. antecedente familiale de carcinom medular sau MEN tip2 D. consistenta parenchimatoasa, mobilitatea cu deglutitia E. antecedente de iradiere cervicala in copilarie 24. In nodulii tiroidieni sunt necesare urmatoarele explorari: A. Ecografia tiroidiana B. Scintigrama tiroidiana (selectiv) C. Dozarea TSH D. Punctie aspirativa cu ac subtire E. Toate afirmatiile de mai sus nu sunt corecte 25. Diagnosticul clinic in hipotiroidism cuprinde: A. Astenie B. Bradicardie C. Tegumente infiltrate D. Tahicardie E. Neliniste psiho-motorie 26. In hipotiroidie pot sa apara urmatoarele modificari: A. Hipercolesterolemie B. Cresterea CK C. Anemie macrocitara D. Hiperglicemie E. Hiponatremie 27. Complicatiile cardiace ale mixedemului la adult sunt reprezentate de: A. Pericardita mixedematoasa B. Blocuri de ramura C. Tahiaritmie D. Insuficienta coronariana E. Toate de mai sus

146

28. Durata tratamentului in hipertiroidii: A. Depinde de tipul de hipertiroidism B. Se face toata viata C. Consta in administrare de antitiroidiene de sinteza (ATS), aproximativ 18 luni in boala Basedow D. 1-2 luni de antiinflamatorii in tiroidita De Quervain E. Nici o varianta corecta 29. In evaluarea completa a unui nodul tiroidian intra: A. Dozarea TSH-ului. B. Ecografia tiroidiana C. Punctia aspirativa cu ac fin la toti nodulii de peste 1 cm D. Scintigrafia tiroidiana cu Tc 99 sau I123, in cazul in care TSH-ul este scazut E. Nici o varianta corecta 30. Scintigrafia alba ( absenta captarii) se intalneste in: A. Tiroidita De Quervain B. Hipertiroidia factitia C. Hipertiroidia dupa amiodarona tip II D. Adenomul toxic E. Boala Basedow 31. Scintigrafia fixanta se intalneste in: A. Boala Basedow B. Adenomul toxic C. Gusa multiheteronodulara D. Hipertiroidismul dupa interferon E. Toate de mai sus 32. Tratamentul specific al hipertiroidiei cuprinde : A. Repaus cu intreruperea activitatii profesionale B. Sedare C. Beta blocante D. Antitiroidiene de sinteza E. Solutie Lugol 33. Monitrorizarea tolerantei tratamentului cu ATS se face prin : A. Bilant hepatic regulat B. Bilant renal regulat C. Hemograma D. TRAb E. Toate de mai sus
147

34. Hipertiroidismul indus de amiodarona tip I are urmatoarele caractere: A. nu presupune o patologie tiroidiana preexistenta B. scintigrafia este cel mai adesea fixanta C. ecografia Doppler arata hipervascularizatie tiroidiana D. tratamentul nu presupune intreruperea drogului E. tratamentul impune ATS 35. In hipertiroidia indusa de amiodarona tip II: A. scintigrafia tiroidiana este hipercaptanta B. scintigrafia tiroidiana este alba C. ecografia Doppler este normala D. ecografia Doppler arata hipervascularizatie E. nici una de mai sus

148

RASPUNSURI: Complement Simplu 1 B 2 C 3 D 4 C 5 B 6 C 7 B 8 A 9 E 10 A 11 C 12 E 13 D 14 C 15 E Complement multiplu 1 BE 2 ABCE 3 CE 4 CD 5 ACD 6 ADE 7 CDE 8 AD 9 ACD 10 ACE 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 ACE ACD CD AE ACE ABCE BD CDE ACD BC BCDE ABC ABCE ABCD ABC ABCE BD ACD ABCD ABC ABC DE AC BCE BC

149

GASTROENTEROLOGIE Hemoragia digestiva 1. * Urmtoarele afirmaii referitoare la hemoragia digestiv superioar sunt adevrate, cu excepia : A. se poate manifesta prin hematemez i/sau melen i/sau rectoragie dac este foarte abundent B. deseori este grav C. provine din tubul digestiv situat n aval de unghiul duodenojejunal D. cauze dominate de patologia ulceroas i hipertensiunea portal E. se poate manifesta prin rectoragie dac este foarte abundent 2. Printre diagnosticele difereniale ale hemoragiei digestive superioare se numr: A. hemoptizie B. epistaxis C. sngerare de origine bucal D. consum de tomate E. consum de sfecl roie 3. n cazul pacienilor cu hemoragie digestiv superioar, msurile de reanimare cuprind: A. eliberarea cilor aeriene superioare i chiar poziie lateral de securitate B. oxigenoterapie C. dou ci venoase periferice sau cale central n funcie de gravitate D. monitorizarea saturaiei centrale a oxigenului E. transfuzii indiferent de valoarea hemoglobinei iniiale 4. n caz de suspiciune de hemoragie digestiv superioar, conduita cuprinde: A. iniierea ct mai rapid a unui tratament farmacologic empiric cu inhibitori de pomp de protoni n doze crescute B. endoscopie digestiv superioar n urgen la pacienii instabili hemodinamic C. endoscopie digestiv superioar la pacientul a jeun de 4 ore D. endoscopia digestiv superioar n scop diagnostic i terapeutic (hemostaz endoscopic) E. droguri vasoactive splahnice (octreotid), cu administrare subcutan, n caz de hipertensiune portal cunoscut sau suspectat

5. Metodele de hemostaz endoscopic n caz de hemoragie digestiv superioar cuprind: A. injectarea de adrenalin B. injectare de vasopresin C. metode termice D. montarea de clipuri n cazul varicelor esofagiene
150

E. montarea de ligaturi elastice pentru leziunile ulcerate 6. Urmtoarele afirmaii referitoare la clasificarea Forrest a hemoragiei digestive superioare de cauz ulceroas sunt adevrate: A. Clasificarea IA cuprinde hemoragia n jet B. Clasificarea IIA cuprinde ulcer acoperit cu cheag aderent C. Pentru Forrest IIC tratamentul cuprinde IPP IV timp de 72 de ore D. Pentru Forrest III tratamentul cuprinde IPP per os E. Leziunile IA-IIA necesit hemostaz endoscopic Ulcerul gastric i duodenal. Gastrita 1. *Urmtoarele afirmaii referitoare la ulcerul gastric sau duodenal sunt adevrate, cu excepia: A. se remarc o scdere semnificativ a incidenei dup anii 1990 i dup aplicarea strategiilor de eradicare a Helicobacter pylori B. ulcerul duodenal este de aproximativ 3 ori mai frecvent C. infecia cu Helicobacter pylori este ntlnit mai frecvent n ulcerele gastrice D. consumul de aspirin sau AINS reprezint factori ce pot determina apariia ulcerului E. apariia ulcerului este rezultatul unui dezechilibru ntre factorii de agresiune ai mucoasei i factorii de protecie 2. Tabloul clinic i biologic al ulcerului peptic poate cuprinde: A. durere epigastric de tip cramp sau foame dureroas, ritmat de mese B. asimptomatic, descoperire ntmpltoare la o endoscopie efectuat pentru alt motiv C. relevat prin apariia unei complicatii D. dureri atipice localizate retrosternal E. anemie megaloblastic Anamneza i examenul clinic al pacienilor cu ulcer peptic includ: A. consum de AINS B. consum de antibiotice C. se evalueaz alterarea strii generale, prezena maselor abdominale,a adenopatiilor (excluderea unei neoplazii) D. examenul clinic relev aprare muscular n caz de ulcer necomplicat E. este prezent ntotdeauna clapotajul La pacienii cu ulcer peptic, endoscopia digestiv superioar: A. este examenul cheie pentru diagnostic B. permite efectuarea de biopsii gastrice pentru identificarea infeciei cu H.pylori
151

3.

4.

C. permite biopsierea ulcerelor gastrice i duodenale, cu scopul de a exclude un cancer D. permite precizarea sediului leziunii ulceroase E. are valoare similar examenului baritat 5. Evaluarea posttratament a ulcerului peptic include: A. Controlul eradicrii Helicobacter pylori printr-un test respirator invaziv B. efectuarea unui control endoscopic la 6 sptmni, n caz de ulcer duodenal C. efectuarea unui control endoscopic pentru a evalua cicatrizarea ulcerului gastric i pentru a preleva noi biopsii (din cicatrice) pentru excluderea unui cancer D. posibilitatea verificrii eradicrii Helicobacter pylori prin prelevarea endoscopic de biopsii gastrice E. efectuarea unui control endoscopic la 3 sptmni, n caz de ulcer gastric Complicaiile ulcerului duodenal sunt reprezentate de: A. hemoragia digestiv superioar B. malignizarea C. perforaia D. stenoza E. pancreatita

6.

7. Urmtoarele afirmaii referitoare la stenoz, ca i complicaie a ulcerului peptic, sunt adevrate, cu excepia: A. este o complicaie rar, cu localizare piloroduodenal preferenial B. se manifest prin vrsturi alimentare postprandiale precoce C. diagnostic endoscopic, cu prelevare de biopsii pentru excluderea unui cancer D. tratamentul este exclusiv chirurgical E. se administreaz tratament medical de prim intenie (IPP doz mare per os) Icterul 1. Printre cauzele principale ale icterului cu bilirubin neconjugat se numr: A. hemoliza B. sindromul Gilbert, deficit parial de glucuronoconjugare a bilirubinei cu transmitere autozomal dominant C. sindromul Gilbert care afecteaz 5% din populaie D. sindromul Gilbert, ce necesit aplicarea de tratament specific E. sindromul Gilbert, caracterizat prin creterea moderat a bi lirubinei neconjugate, Hb normal, bilan hepatic normal
152

2. * Cauzele icterului de origine extrahepatic includ urmtoarele afeciuni, cu excepia: A. cancerul cefalic pancreatic B. litiaza biliar C. ciroza biliar primitiv D. colangita sclerozant primitiv E. colangiocarcinomul 3. Cauzele icterului de origine intrahepatic sunt reprezentate de: A. obstrucia cilor biliare intrahepatice de origine tumoral sau infiltrativ B. ciroza hepatic C. colangita sclerozant primitiv D. litiaza biliar E. distrugerea canaliculelor biliare

Hepatite 1. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la virusurile hepatotrope sunt adevarate? A. virusul Delta este un virus defectiv B. VHE este foarte des intalnit in tarile occidentale C. VHA poate fi la originea unei hepatite cronice D. VHA si VHE sunt responsabile de hepatite acute care pot fi in mod exceptional fulminante E. toate variantele de mai sus sunt corecte 2. * Faza fulminanta a unei hepatite acute virale are urmatoarele caracteristici: A. indicele de protrombina este frecvent >25% B. encefalopatia hepatica apare la mai mult de 2 saptamani dupa aparitia icterului C. mortalitate in absenta tratamentului prin insuficienta hepatica D. tratamentul nu necesita spitalizare E. tratamentul nu ia in considerare niciodata transplantul hepatic 3. In hepatita acuta virala A urmatoarele afirmatii sunt false: A. infectia este cel mai adesea asimptomatica B. intotdeauna se cronicizeaza C. contaminarea este posibila pe cale parenterala D. incubatia dureaza intre 2 si 6 saptamani E. nu exista tratament specific 4. Contaminarea cu virusul B se poate produce pe urmatoarele cai: A. materno-fetala B. sexuala C. fecal-orala
153

D. parenterala E. toate variantele de mai sus sunt corecte 5. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita acuta virala B sunt adevarate? A. trecerea la cronicitate este frecventa la adult B. se recomanda supravegherea serologiei pentru a verifica vindecarea spontana C. prezenta Ac anti-HBs este semn de vaccinare ineficienta D. nu exista un tratament specific pentru hepatita virala acuta B la adult E. Ag HBs este absent 6. In hepatita cronica virala B urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. nu este necesar cuantificarea AND-ului viral prin PCR B. punctia biopsie hepatica ramane standardul de aur pentru evaluarea activitatii si a fibrozei C. bilantul biologic include si cautarea virusului Delta D. se va cere ecografie abdominala odata la 3 ani E. ecografia abdominala este utila si pentru depistarea unui carcinom hepatocelular 7. Masurile nespecifice de tratament in hepatita cronica virala B includ: A. vaccinarea anturajului B. interzicerea fumatului C. limitarea consumului de alcool D. raporturi sexuale protejate in cazul persoanelor nevaccinate E. alimentatia bogata in proteine 8. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la hepatita virala C sunt adevarate? A. nu are manifestari extrahepatice B. se cronicizeaza in aproximativ 70% din cazuri C. incubatia dureaza 2 saptamani D. contaminare pe cale fecal-orala E. infectia initiala este adesea asimptomatica 9. Efectele secundare ale tratamentului cu interferon si ribavirina sunt urmatoarele: A. trombocitoza B. anemie feripriva C. sindrom pseudogripal dupa injectie D. anemie hemolitica E. trombocitopenie

154

10. * Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita Delta este falsa? A. punctia biopsie hepatica este indicata pentru a aprecia activitatea si fibroza B. infectia acuta este cel mai adesea asimptomatica C. tratamentul se bazeaza pe interferon pegilat si ribavirina D. exista un risc mare de recidiva la intreruperea tratamentului E. diagnosticul se bazeaza pe detectarea Ac anti-Delta in ser 11. Hepatita virala E are urmatoarele caracteristici: A. contaminarea este pe cale parenterala B. incubatia dureaza 2-6 saptamani C. infectia acuta este cel mai adesea asimptomatica D. trecerea la cronicitate apare doar la subiectii imunodeprimati E. diagnosticul este serologic: Ac anti-VHE si ARN viral in sange sau scaun 12. Cauzele frecvente de citoliza <10 N sunt urmatoarele: A. hepatite virale cronice B si C B. hepatopatie alcoolica C. hepatita virala acuta A D. hepatita medicamentoasa E. boala celiaca 13. Cauzele frecvente de citoliza > 10N sunt urmatoarele: A. sindromul Budd Chiari B. steatohepatita nonalcoolica C. hepatita data de paracetamol, daca este ingerata o doza > 15 g D. hepatita acuta virala B E. hepatita acuta virala A 14. Care dintre urmatoarele sunt cauze benigne de colestaza extrahepatica? A. pancreatita cronica B. colangiocarcinomul C. ampulomul vaterian D. litiaza caii biliare principale E. colangita sclerozanta primiva 15. Care dintre urmatoarele reprezinta cauze maligne de colestaza extrahepatica? A. colangita sclerozanta primitiva B. colangiocarcinomul C. adenocarcinomul pancreatic cefalic D. pancreatita cronica E. parazitoze ale cailor biliare

155

16. Cresterea izolata a -GT apare in urmatoarele situatii: A. pancreatita acuta B. intoxicatia alcoolica cronica C. litiaza biliara D. consum cronic de medicamente inductoare enzimatice E. hepatita acuta B CIROZA HEPATIC 1. Cauze rare ale cirozei hepatice A. hepatite virusale A sau B B. hepatita autoimun C. ciroza biliar primitiv D. boal Wilson E. deficit de lactaz 2. Etiologia cirozei hepatice A. colestaz extrahepatic prelungit B. deficit de alpha1 antitripsin C. steatohepatita D. hipercolesterolemia E. chistul biliar 3. n ciroza hepatic apare urmtoarea simptomatologie A. circulaie colateral abdominal B. hipertensiune pulmonara C. ascit D. encefalopatie E. icter 4. Clasificarea Child-Pugh cuprinde urmtorii parametri A. gradul varicelor esofagiene B. INR C nr. de trombocite D gradul encefalopatiei E. bilirubina 5. Complicaiile ascitei din ciroza hepatic pot fi A. peritonita bacterian spontan B. ascita refractar la tratament C. ocluzie intestinal D. abces renal E. hemoragie cerebrala

156

6. .* Encefalopatia hepatic A. poate apare ca o complicaie a cirozei hepatice B. pacientul prezint afazie motorie C. deficitul motor e mai frecvent pe stanga D. frecvent apare deviaie ocular la dreapta E. este indus de creterea hipertensiunii intracraniene 7. Diagnosticul diferenial al encefalopatiei hepatice include A. accidentul vascular cerebral B. hematomul subdural C. etilismul acut D. coma mixedematoasa E. meningita 8. * Sindromul hepatorenal A. apare la debutul cirozei hepatice B. apare la pacienii cu pielonefrit cronic C. poate fi declansat de o infectie D. este caracteristic sindromul nefrotic E. apare hematuria macroscopic 9. *n sindromul hepatorenal A. Dializa este obligatorie B. singurul tratament eficient este transplantul hepatic C. Se trateaz cu aminoglicozide D. Se administreaz albumin E. Se administreaz vasopresoare PATOLOGIA HEMOROIDAL 1. Umatoarele afirmatii despre hemoroizi sunt adevarate; A. Hemoroizii externi sunt situati prin definitie sub linia pectinee B. Hemoroizii interni sunt situati prin definitie deasupra liniei pectinee C. Hemoroizii externi sunt situati prin definitie deasupra liniei pectinee D. Hemoroizii interni sunt situati prin definitie sub linia pectinee E. Se vorbeste despre boala hemoroidala atunci cand hemoroizii devin simptomatici sau se manifesta clinic 2. Factorii favorizanti pentru aparitia hemoroizilor: A. Sunt putini factori favorizanti incriminati, dar foarte bine demonstrati B. Numerosi factori favorizanti sunt incriminati, dar foarte putini au fost demonstrati C. Rolul probabil al tulburarilor de tranzit si in special al constipatiei asociate eforturilor de defecatie
157

D. Perioadele vietii genitale (sarcina si post-partum) care pot favoriza aparitia manifestarilor clinice E. Rolul discutabil al antecedentelor familiale 3. Tabloul clinic in patologia hemoroidala: A. Diagnosticul unei patologii hemoroidale este exclusiv clinic B. Tromboza hemoroidala externa se manifesta ca o durere anala acuta de intensitate variabila, neritmata de scaune , care nu provoaca trezirea din somn C. Tromboza hemoroidala externa se manifesta ca o durere anala acuta de intensitate variabila, ritmata de scaune , care provoaca trezirea din somn D. Tromboza hemoroidala interna se manifesta ca o durere anala acuta de intensitate variabila, neritmata de scaune , care nu provoaca trezirea din somn E. Sangerarile si/sau prolapsul sunt manifestarile cele mai frecvente ale patologiei hemoroidale interne 4. * Dupa clasificare lui Goligher hemoroizii interni sunt descrisi: A. In 3 stadii B. In 5 stadii C. In 4 stadii D. in 2 stadii E. Clasificarea lui Goligher nu se foloseste pentru clasificarea hemoroizilor interni 5. Tromboza hemoroidala interna: A. Este mai rara fata de tromboza hemoroidala externa B. Este mai frecventa fata de tromboza hemoroidala externa C. Tuseul rectal precum si anuscopia trebuie evitate in urgenta pentru ca sunt inutile si dureroase D. Tuseul rectal precum si anuscopia sunt obligatorii in urgenta E. Tuseul rectal releva unul sau mai multi noduli fermi si durerosi corespunzand unor trombi 6. Tratamentul medicamentos de prima intentie in majoritatea cazurilor in tromboza hemoroidala externa: A. Antalgice/AINS B. Reglarea tranzitului C. Topice (creme si/sau supozitoare) D. Venotonice cu utilitate discutabila E. Interventia chirurgicala nu se recomanda

158

7. Dintre tratamentele patologiei hemoroidale interne: A. Sunt patru atitudini posibile B. Topicele locale si venotonicele au utilitate discutabila C. Exista trei tehnici instrumentale care trebuie cunoscute: scleroza, fotocoagularea cu infrarosii si ligatura elastica D. Nu este necesara limitarea eforturilor excesive de defecatie E. Tratamentele chirurgicale nu sunt recomandate BOALA CROHN I RUH 1. *Urmtoarele afirmaii despre rectocolita ulcerohemoragic sunt adevrate A. este o afeciune inflamatorie a peretelui gastric B. leziunile tipice sunt la nivelul intestinului subire C. este indus de deficitul de lactaz D. tutunul este factor protector E. evolueaz cu ulcere profunde i stenoze strnse 2. n rectocolita ulcero-hemoragic A. inflamaia este transmural B. leziunile ncep din rect C. leziunile sunt limitate superior la nivelul colonului D. leziunile sunt discontinue, cu zone de mucoas normal E. pot apare ulceraii superficiale 3. Rectocolita ulcero-hemoragic A. evolueaz fr fistule sau stenoze B. histologic apare granulomul epiteloid C. are risc de apariie a cancerului colorectal D. supravieuirea la 5 ani de la diagnostic este sub 50% E. poate evolua cu megacolon toxic 4. Indicaia de colectomie la pacienii cu rectocolit ulcero-hemoragic A. RUH rezistent la tratament B. Neoplasm de colon C. Proctita ulcero-hemoragic D. Colita acuta grava E. Displazia uoar 5. Complicaiile posibile ale rectocolitei ulcero-hemoragice sunt A. denutriia B. megacolonul toxic C. perforaia D. tromboza de carotide E. cancerul colorectal
159

6. Urmtoarele afirmaii sunt adevrate: A. Boala Crohn evolueaz cronic, n pusee B. E posibil modificarea fenotipului bolii de la un puseu la altul (poate deveni fistulizant sau stenozant) C. Recidiva este frecvent D. Tutunul este protector E. Supravieuirea la 5 ani este sub 10% 7. Complicaiile posibile ale bolii Crohn sunt A. fistule B. abcese C. tromboza de sinus cavernos D. stenoze E. cancer colorectal 8. Manifestrile extradigestive ale bolilor inflamatorii cronice ale intestinului subtire sunt: A. uveite B. mastite C. artrite D. eritem nodos E. purpur trombocitopenic 9. Indicatorii unei forme severe de colita acuta grava A. peste 6 scaune/zi B. temperatura normala C. hemoglobin sub 10,5g/dl D. tahicardie E. VSH peste 30mm/h 10. Criteriile endoscopice de gravitate n bolile inflamatorii intestinale sunt A. ulceraii extinse B. ulceraii delabrante C. ulceraii profunde D. neoplasm E. diverticulit

160

RASPUNSURI Hemoragia digestiva 1. C 2. A, B, C, E 3. A, B, C 4. A, D 5. A, C, D 6. A, D, E Ulcerul gastric i duodenal. Gastrita 1. C 2. A, B, C 3. A, C 4. A, B, D 5. C, D 6. A, C, D 7. B, D Icterul 1. A, C, E 2. C 3. A, B, E Hepatite 1. A, D 2. C 3. B, C 4. A, B, D 5. B, D 6. B, C, E 7. A, C, D 8. B, E 9. C, D, E 10.C 11.B, C, D, E 12.A, B, D 13.C, D, E 14.A, D, E 15.B, C 16.B, D Ciroza hepatica 1. B, C, D 2. A, B, C 3. A, C, D, E 4. D, E 5. A, B 6. A 7. A, B, C, E 8. C 9. D Patologia hemoroidala 1. A, B, E 2. B, C, D, E 3. A, B, E 4. C 5. A, C, E 6. A, B, C, D 7. A, B, C Boala Crohn si RUH 1. D 2. B, C, E 3. A, C, E 4. A, B, D 5. A, B, C, E 6. A, B, C 7. A, B, D, E 8. A, C, D 9. A, C, D, E 10.A, B, C

161

GERIATRIE 1. Care sunt stadiile mbtrnirii, dup vrst? A. Btrni tineri 65-75 ani B. Btrni 75-85 ani C. Btrni btrni (longevivi) peste 85 ani D. Presenescen 40-60 ani E. Vrstnici 60-65 ani 2. Cauzele nbtrnirii la nivel celular sunt: A. Glicozarea proteinelor B. Stresul oxidativ C. Acumularea de radicali liberi D. Alterarea ADN-ului E. Alungirea telomerelor ADN 3. La mbtrnirea vascular ntlnim: A. Diminuarea calitii i cantitii fibrelor elastice n peretele arterelor mari B. Scderea sensibilitii receptorilor alfa adrenergici C. Scderea sensibilitii baroreceptorilor D. Scderea sensibilitii receptorilor beta adrenergici E. Scderea sensibilitii chemoreceptorilor 4. Consecinele clinice ale mbtrnirii vasculare: A. Creterea presiunii arteriale sistolice B. Diminuarea presiunii arteriale diastolice C. Creterea presiunii arteriale medii D. Tendine de hipotensiune ortostatic E. Tendine de colaps vascular 5. Hipotensiunea ortostatic este accentuat de: A. Hiperhidratare B. Medicamente C. Deshidratare D. Fumat E. Probleme venoase 6. Modificrile degenerative cardiace la nivel celular sunt: A. Diminuarea progresiv a numrului de miocite B. Hipertrofia miocitelor restante C. Fibroz micardic D. Tumescena grsoas a miocitelor E. Fibre elastice n exces
162

7. Rspunsul la efort n mbtrnirea cardiac este dat de : A. Compensarea prin scderea volumului btaie B. Scderea sensibilitii receptorilor adrenergici C. Compensarea prin creterea volumului btaie D. Creterea mai puin accentuat a frecvenei cardiace E. Debit cardiac normal la efort 8. Modificrile anatomice n mbtrnirea aparatului respirator sunt: A. Diminuarea amplitudinii micrilor cutiei toracice B. Diminuarea funciilor ciliare C. Cresterea suprafeelor de schimb gazos D. Prezena cifozei E. Prezena anchilozei articulaiilor condro-costale 9. Consecinele mbtrnirii aparatului respirator sunt: A. Diminuarea volumului expirator (VEMS) B. Diminarea accentuat a PO2 C. Diminuarea eficacitii tusei D. Toleran sczut la febr E. Toleran sczut la infecii 10. Caracteristici ale mbtrnirii funciei renale: A. Diminuarea fluxului sanguin renal B. Diminuarea numrului de nefroni C. Diminuarea capacitii de diluie i concentrare D. Diminuarea activitii eritropoetinei E. Diminuarea activitii sistemului renin-angiotensin-aldosteron 11. Consecinele clinice ale mbtrnirii renale sunt: A. Frecvena crescut a hiper sau hiponatremiei B. Frecvena crescut a deshidratrilor extracelulare C. Tolerana crescut la regim desodat D. Absena complicaiilor renale iatrogene E. Insuficien renal acut n caz de afeciuni extrarenale 12. Imbtrnirea neurocognitiv anatomic const din: A. Diminuarea numrului de neuroni din coarnele posterioare B. Rarefierea substanei albe C. Diminuarea neuronilor corticali D. Diminuarea numarului de neuroni din nucleul bazal E. Ingustarea suprafeei ventriculare

163

13. Imbtrnirea neurocognitiv funcional const din: A. Diminuarea capacitii de nvare B. Creterea ateniei C. Creterea timpului de reacie D. Creterea gradului de percepie pentru nou E. Creterea gradului de adaptare socio-profesional 14. Sindroamele confuzionale se ntlnesc n: A. Orice fel de stress B. Preoperator C. Administrarea de medicamente tonice-cerebrale D. Patologia medical acut E. Intervenii chirurgicale prelungite 15. La mbtrnirea sistemului muscular intlnim: A. Creterea masei musculare B. Diminuarea progresiv a forei musculare C. Mrirea masei grsoase D. Prezena sarcopeniei E. Redistribuirea masei musculare 16. Consecinele fizice ale mbtrnirii sistemului muscular: A. Mrirea tensiunii musculo-tendinoase B. Dificulti de deplasare C. Mers rapid dup repaus D. Deplasare dificil dup imobilizare E. Risc mrit de cdere 17. Principiile fundamentale ale preveniei mbtrnirii sunt: A. Creterea duratei somnului diurn B. Activitatea fizic prelungit C. Reducerea activitii intelectuale D. Stimularea activitii sociale E. Izolarea de familie i prieteni 18. Principiile prevenirii patologiei la vrstnici: A. Tratarea tardiv a afeciunilor cronice evolutive B. Vaccinare C. Profilaxia bolilor cardio-vasculare D. Alimentaie bogat n proteine E. Consumul sistematic de alcool i tutun

164

19. Efectele mbtrnirii patologice sunt: A. Prezena patologiilor evolutive B. Diminuarea progresiv a autonomiei C. Prezena a diverse handicapuri D. Diminuarea afeciunilor acute E. Prezena aciunilor intelctuale performante 20. Cele mai frecvente afeciuni ale vrstnicului sunt: A. Afeciuni cardio-vasculare B. Hipertensiunea arterial C. Fibrilaia atrial D. Diabetul E. Infecii acute streptococice 21. Alte afeciuni frecvente ale vrstnicului sunt: A. Reumatism articular acut B. Diabet zaharat C. Boli neuro-degenerative D. Osteoartroze multiple E. Intoleran la fructoz 22. Vulnerabilitatea vrsticului se caracterizeaz prin: A. Creterea capacitii de adaptare B. Diminuarea rezervelor funcionale C. Motilitate mrit D. Micorarea gradului de dependen E. Adaptare limitat la stresul psihic 23. Regulile managementului la vrstnicul bolnav sunt: A. Identificarea rapid a patologiilor acute B. Identificarea patologiilor rare C. Activitatea n echip multidisciplinar D.Aadaptarea la calitatea i sperana de via a pacientului E. Evitarea decompensrilor afeciunilor cronice n cascad 24. Managementul vrstnicului bolnav cuprinde: A. Omiterea automedicatiei B. Reconstituirea anamnezei C. Cunoasterea tratamentului pacientului D. Examen clinic complet E. Ignorarea antecedentelor

165

25. Alte date privind managementul pacientului vrstnic: A. Examenul clinic complet B. Contactarea medicului curant (de familie i /sau specialist) C. Ignorarea automedicaiei D. Evaluarea tratamentelor anterioare E. Studierea factorilor psiho-sociali asociai acestuia 26. Se pot ntlni la pacientul varstnic spitalizat: A. Complicaii nosocomiale B. Regres psihomotor C. Crestere in greutate D. Depresie reacional E. Accidente iatrogene medicamentoase 27. Riscul iatrogen la vrstic este cauzat de: A. Modificri ale mucoasei bucale B. Supradozarea medicamentelor liposolubile C. Modificri farmacocinetice ale medicamentelor prescrise D. Modificarea volumelor de distribuie E. Subdozarea medicamentelor hidrosolubile 28. Reguli de prescriere n geriatrie: A. Lipsa de comunicare i coordonare ntre medicii prescriptori B. Lipsa reevaluarii tratamentelor prescrise C. Urmrirea administrrii medicamentelor conform posologiei D. Trierea medicamentelor E. Utilizarea medicamentelor expirate 29. In momentul prescrierii reetei trebuie: A. S se stabileasc data urmtorului control B. Reeta scris de mn s fie lizibil C. In reet s nu apar modul de administrare a medicaiei D. S nu se ia in considerare patologiile asociate E. S fie asigurat informarea corect a tuturor medicilor implicai n consultarea pacientului 30. Dup prescrierea reetei trebuie: A. S se renune la supravegherea pacientului B. S se nceteze tratamentul la atingerea rezultatelor estimate C. S se continue tratamentul n cazul apariiei efectelor adverse D. S se verifice raportul beneficiu/risc n mod regulat E. S se mreasc doza fr a se verifica modul de administrare

166

RASPUNSURI 1. ABC 2. ABCD 3. ACD 4. ABD 5. BCE 6. ABC 7. BCD 8. ABDE 9. ACDE 10.ABCE 11.ABE 12.BC 13.AC 14.ADE 15.BCD 16.BDE 17.BD 18.BC 19.ABC 20.ABCD 21.BCD 22.BE 23.ACDE 24.BCD 25.ABDE 26.ABDE 27.CD 28.CD 29.ABE 30.BD

167

NEUROLOGIE 1. * Sindromul Wallenberg este A. un sindrom cu afazie si apraxie B. un model de sindrom altern C. deficit senzitivomotor crural D. sindrom frontal E. prima cauza de handicap dobandit 2. * Infarctul sylvian superficial presupune A. Hemiplegie masiva proportionala B. Sindrom cerebelos C. Diplegie faciala D. Deficit senzitivomotor predominant brahiofacial E. Tetraplegie 3. * Bolile de artere mici sunt responsabile de A. Infarcte prin embolizare B. Infarcte de dimensiuni mici numite lacunare C. Infarcte situate in general superficial D. Infarcte masive E. Hemoragii subdurale 4. * Care din urmatoarele examinari paraclinice nu se efectueaza de urgenta n cazul unui infarct cerebral A. Electromiografie B. Eco-Doppler cervical C. ECG D. Hemoleucograma E. Ionograma 5. * Profilaxia secundara in cazul ischemiilor de origine ateromatoasa A. Antiplachetare B. Tratament antitrombotic C. Preventia hiperglicemiei D. Trombolitic E. Anticoagulant 6. * Complicatiile precoce ale hemoragiei meningiene cuprind: A. Vasospasm arterial B. Epilepsie C. Complicatii de decubitus D. Epilepsie secundara E. Sechele motorii
168

7. * Complicatiile pe termen mediu ale hemoragiei meningiene sunt A. Moarte subita in timpul rupturii de anevrism B. Complicatii de decubitus C. Hidrocefalie acuta D. Hidrocefalie cu presiune normala E. Sechele motorii sau cognitive 8. * Care dintre urmatoarele semne nu fac parte din sindromul pseudobulbar A. Mersul cu pai mici B. Tulburarile sfincteriene C. Diplegia faciala D. Rasul si plansul spasmodic E. Sindromul piramidal bilateral 9. Infarctul sylvian complet presupune: A. Ocluzia arterei cerebrale mijlocii B. Ocluzia arterei carotide interne C. Deficit senzitivomotor predominant faciobrahial D. Dizartrie si mana neindemanatica E. Starea de constiena este normal 10. Infarctul arterei cerebrale anterioare presupune: A. Deficit senzitivomotor crural (predominant membru inferior) B. Deficit senzitivomotor crural (predominant membru superior) C. Sindrom frontal D. Agnozie vizuala E. Alexie 11. Infarctul cerebral posterior superficial presupune: A. Hemianopsie laterala omonima controlaterala B. Cecitate corticala daca infarctul este bilateral C. Deficit senzitivomotor predominant brahiofacial D. Alexie E. Confuzie 12. Sindroamele alterne sunt A. Consecutive afectarii trunchiului cerebral B. Consecutive afectarii unui emisfer cerebral C. Asociate cu afectare senzitiva si/sau motorie in hemicorpul controlateral D. Asociate cu afectare senzitiva si/sau motorie in hemicorpul de aceeasi parte cu leziunea E. Afectarea nervilor cranieni de aceeasi parte cu leziunea

169

13. Sindromul Wallenberg A. Este un sindrom cu hemiplegie masiva proportionala B. Presupune hemiplegie pura in caz de afectare a capsulei itnerne C. Anestezie termoalgezica hemicorporala de partea opusa leziunii D. Anestezia hemifetei de partea leziunii E. Vertij si nistagmus rotator 14. Sindromul locked-in presupune A. Tetraplegie cu diplegie faciala si mutism B. Tetrapareza cu dipareza faciala si autism C. Stare de constienta normala D. Stare de constienta alterata E. Persistenta clipitului pleoapelor si a miscarilor orizontale ale globilor oculari 15. Infarctul lacunar presupune: A. Hemiplegie pura in caz de afectare a capsulei interne B. Hemianestezie isolata in caz de afectare a talamusului C. Hemipareza si ataxie in caz de afectare protuberantiala sau a coroanei radiata D. Tetaplegie E. Diplegie faciala si mutism 16. Sindromul pseudobulbar presupune: A. Sindrom piramidal bilateral B. Mers cu pasi mici C. Tulburari sfincteriene D. Dementa E. Cecitate corticala 17. Mecanismele fiziopatologice ale infarctului cerebral presupun: A. Ateroscleroza B. Boala arterelor mici C. Boala de aorta abdominala D. Insuficienta renala E. Cardiopatii emboligene 18. Bolile arterelor mici sunt A. La originea infarctelor de dimensiuni mici B. Legate cel mai adesea de HTA C. Legate cel mai adesea de diabet dezechilibrat D. Responsabile de formarea de placi de aterom E. Responsabile de infarcte cerebrale profunde
170

19. Emboliile de origine cardiaca sunt: A. Consecutive cardiopatiilor emboligene B. Consecutive insuficientei cardiace cel mai adesea C. Consecutive infarctului miocardic recent D. Consecutive unor boli ale atriului stang E. Responsabile de 50% din infarctele cerebrale 20. Cauze care trebuiesc cautate la adultul tanar (<45 ani) cu AVC A. Endocardita infectioasa B. Cardiopatii emboligene C. Lipohialinoza D. Ateroscleroza E. Disectia unei artere cervical 21. Disectia unei artere cervicale A. Reprezinta a doua cauza de infarct cerebral la adultul tanar (<45 ani)\ B. Tratamentul este antitrombotic sistematic (aspirina sau anticoagulant) C. Este cauzata de fibrilatia auriculara D. Este responsabila de 25 % din infarctele cerebrale E. Este datorata lipohialinozei 22. Imagistica cerebrala in infarctul cerebral presupune A. CT cerebral initial normal B. CT cerebral initial cu semne tardive de ischemie C. CT cerebral cu semne precoce de ischemie uneori D. CT cerebral cu vizualizarea trombului hipodens E. Aspectul de prea frumoasa sylviana = tromb hiperdens intravascular 23. AIT ul este A. Aparitia unui deficit motor care regreseaza in 24 ore (noua definitie) B. Aparitia unui deficit motor care regreseaza in 24 ore (vechea definitie) C. Deficit neurologic care dureaza in general mai putin de o ora D. Fara dovada vreunui infarct acut la examinarile imagistice E. Deficit neurologic datorat unei ischemii retiniene 24. Semiologia evocatoare de AIT este: A. Cecitate monoculara tranzitorie B. Tulburari de limbaj C. Hemianopsie laterala omonima D. Diplegie faciala E. Tulburari motorii si/sau senzitive unilaterale

171

25. Managementul initial al ischemiilor cerebrale presupune urmatoarele cu exceptia A. Spitalizare de urgenta B. Repaus la pat C. Exercitii fizice cat mai precoce inainte de efectuarea tuturor investigatiilor D. Scaderea imediata a tensiunii arteriale ce depaseste 150/90 mmHg E. Ridicarea precoce din pat imediat ce este posibil 26. Tratamentul antitrombotic n infarctul cerebral presupune: A. Tratament antiplachetar dubla antiagregare de prima intentie B. Tratament antiplachetar cu aspirina cel mai bun raport eficacitate/cost C. Se administreaza imediat ce este posibil in vederea tratamentului fibrinolitic D. Uneori se foloseste Clopidogrel E. Asocierea Clopidogrel + Aspirina este obligatorie in primul an 27. Tratamentul anticoagulant eficace: A. Are putine indicatii B. Riscul de transformare hemoragica e mai mare decat beneficiul asteptat C. Indicaie sigura e limitata la AIT de origine cardioembolica certa D. Este indicat in infarct cerebral datand de mai putin de 4 ore si 30 de minute E. Are cel mai bun raport eficacitate cost 28. Tratamentul neurochirurgical in infarctul cerebral: A. Intra in discutie frecvent B. In cazul infarctului cerebelos cu efect de masa C. In cazul infarctului emisferic cu edem cerebral malign estensiv D. Doar daca nu exista risc de angajare cerebrala E. In cazul aparitiei hipotensiunii intracraniene 29. Profilaxia secundara dupa un infarct cerebral presupune: A. Antiplachetare B. Fibrinoloza intravenoasa C. Statine D. Repaus total E. Anti-HTA 30. Profilaxia secundara in cazul ischemiilor de origine cardioembolica A. Tratamentul cardiopatiei B. Tratament antitrombotic pe termen lung C. Antiaritmice D. Imunosupresoare E. Corticoide

172

31. Hematoamele intraparenchimatoase A. Au o semiologie identica cu infarctul B. Au o semiologie diferita de infarct C. Diagnosticul se bazeaza pe imagistica cerebrala D. Diagnosticul este eminamente clinic E. Sunt accidente cerebrale hemoragice 32. Hematoamele din hipertensiunea arteriala A. Sunt legate de ruperea micilor artere perforante (lipohialinoza) B. Sunt legate de ruperea micilor artere perforante (ateroscleroza) C. Sunt consecinta embolismului cardiac D. Sunt consecinta traumatismului cranian E. Sunt asociate cu leucopatie extinsa (leucoaraioza) 33. Hematoamele intraparechimatoase aparute sub tratament anticoagulant A. Apar deseori in timpul supradozarii B. Apar deseori in contextul unui puseu HTA C. Sunt hematoame cu localizare in special lobar D. Nu necesit consult neurochirurgical E. Nu necesita consult de radiologie interventionala 34. Hemoragia meningiana A. Prezenta sangelui in spatiul subarahnoidian B. In contextul unui traumatism cranian C. Ruptura de anevrism D. Prezenta sangelui intraparenchimatos E. Are ca mecanism cardioembolismul 35. Tumorile intracraniene intraparenchimatoase se pot manifesta prin: A. Sindrom HIC B. Deficit neurologic central C. Crize epileptice D. Cefalee E. Toate enunurile anterioare sunt false 36. Cancerul primitiv n metastazele cerebrale poate fi situat la nivel: A. Pulmonar B. Mamar C. Col D. Piele (melanom) E. Renal

173

RSPUNSURI 1. B 2. D 3. B 4. A 5. A 6. A 7. B 8. C 9. A, B, E 10.A, C 11.A, B, D, E 12.A, C, E 13.C, D, E 14.A, C 15.A, B, C 16.A, B, C, D 17.A, B, E 18.A, B, C, E 19.A, C, D 20.A, B, E 21.A, B 22.A, C, E 23.B, C, D, E 24.A, B, C, E 25.C, D 26.B, D 27.A, B, C 28.B, C 29.A, C, E 30.A, B, C 31.A, C, E 32.A, E 33.A, B 34.A, B, C 35.A, B, C, D 36.A, B, D, E

174

OFTALMOLOGIE 1. Neuropatia optica ischemica anterioara acuta - examene complementare: A. Camp vizual Goldmann B. Ecografie C. Bilant cardio-vascular D. Angiografie cu fluoresceina E. Examen de laborator: VS, PCR 2. Semnele clinice ale obstructiei de vena centrala a retinei ale fundului de ochi: A. Vene dilatate si sinuoase B. Vase de neoformatie retiniene C. Hemoragii retiniene D. Noduli albi , pufosi E. Edem papilar 3. Semnele clinice ale obstructiei de artera centrala a retinei ale fundului de ochi: A. Vene turgescente B. Edem papilar C. Edem retinian ischemic D. Artere ingustate E. Cireasa maculara 4. Semnele functionale ale glaucomului acut prin inchiderea unghiului: A. Durere oculara B. Senzatie de corp strain C. Cefalee D. Scaderea acuitatii vizuale E. Greturi 5. Semnele clinice ale glaucomului acut prin inchiderea unghiului: A. Camera anterioara ingusta B. Midriaza areactiva C. Tensiune oculara normala D. Ochi rosu E. Mioza 6. Neuropatia optica retrobulbara etiologie: A. poliartrita reumatoida B. glaucom neovascular C. scleroza multipla D. lupus E. Intoxicatie alcoolo-tabagica
175

7. Uveita anterioara- semne clinice: A. Tonus ocular normal B. Effect Tyndall C. Sinechii irido-cristaliniene D. Precipitate pe endoteliul corneean E. Secretii conjunctivale abundente 8. Scaderea brutala sau rapid progresiva a acuitatii vizuale cu ochi alb nedureros apare in: A. Hemoragie intravitreana B. Obstructive de artera centrala a retinei C. Uveita anterioara D. Keratita E. Obstructive de vena centrala a retinei 9. Keratita acuta apare la pacientii: A. Cu conjunctivita B. Cu glaucom C. Purtatori de lentile de contact D. Cu dezlipire de retina E. Cu sindrom de ochi uscat 10. Conjunctivitele virale: A. Apar in context epidemic B. Intereseaza ambii ochi C. Prezinta adenopatie pretragiana D. Secretii muco-purulente E. sunt contagioase 11. Criterii de gravitate a unei conjunctivite bacteriene: A. Chemozis B. Scaderea acuitatii vizuale C. Cresterea tensiunii oculare D. Lacrimare abundenta E. Secretii purulente abundente 12. Uveita anterioara - semne functionale: A. Ochi rosu B. Durere oculara C. Secretie conjunctivala D. Cerc perikeratic E. Acuitate vizuala normal

176

13. Tratamentul conjunctivitei alergice: A. Lavaje oculare B. Instilatii antibiotice C. Antidegranulante mastocitare D. Coliruri histaminice E. Evitarea alergenului 14. Episclerita:
A. B. C. D. E.

Apartine ochiului rosu Dispare dupa aplicarea locala de vasoconstrictor Se trateaza cu instilatii cu antibiotice Se trateaza cu cortizon local Se trateaza chirurgical

RASPUNSURI: 1.A,C,D,E 2.A,C,D,E 3.B,C,D,E 4.A,C,D,E 5.A,B,D 6.C,D,E 7.B,C,D 8.A,B,E 9.A,C,E 10.A,B,C,E 11.A,B,D,E 12.A,B,D 13.A,C,D,E 14.A,B,D

177

OBSTETRIC-GINECOLOGIE 1.* Urmtoarele elemente de diagnostic ale sarcinii extrauterine sunt adevrate, cu excepia: A. Nivel al beta-hCG-ului >1500U/l cu absena sacului intrauterin B. Evoluie atipic a beta hCG C. Progesteronemia > 25ng/ml D. Durere violent sincopal, tahicardie, hipotensiune, aprare abdominal E. Vizualizarea unui sac gestaional extrauterin 2. Contraindicaiile tratamentului medical n sarcina extrauterin sunt: A. Hemodinamic instabil B. Beta hCG seric > 2000UI/l C. Hematosalpinge > 4cm la ecografie D. Scor Fernandez 6 E. Dureri abdominale severe 3. Factorii de risc pentru sarcina extrauterin sunt: A. Vrsta > 35 ani B. Antecedente de salpingit C. Antecedente de intervenii chirurgicale tubare d. Alcoolismul E. Menarha precoce 4.* Modificrile fiziologice n timpul sarcinii sunt urmtoarele, cu excepia: A. Scderea vitezei de sedimentare a hematiilor: VSH B. Proteinurie < 300 mg/l C. Creterea fosfatazei alcaline D. Leucocite < 14-16000 mmc E. Trombocite > 150000/mmc 5. Care sunt semnele sugestive pentru diagnosticul de sarcin n primul trimestru A. Col violaceu, gler cevical absent B. Creterea volumului uterului, cu uter moale, mai accentuat la nivelul istmului C. Ascultaia btilor cordului fetal cu stetoscopul Pinard D. Greuri matinale, polakiurie, tensiune la nivelul snilor E. Palparea fundului uterin la nivelul ombilicului 6. Care sunt examenele paraclinice obligatorii n timpul primei consultaii a femeii nsrcinate : A. Grupa sanguin i factorul Rh B. VDRL i TPHA C. Depistarea biochimic a sarcinilor cu risc de trisomie 21
178

D. Serologia rubeolei i a toxoplasmozei, cu excepia cazurilor deja imunizate E. Proteinuria i glicozuria 7. EcografiA la 11-13 sptmni de amenoree are urmtoarele indicatii : A. Stabilirea exact a vrstei de sarcin B. Diagnosticul sarcinilor multiple C. Depistarea trisomiei 21 prin msurarea translucenei nucale D. Diagnosticul precoce al retardului de cretere intrauterin E. Depistarea precoce a unor malformaii severe 8.* Suplimentarea cu acid folic n sarcin se face n felul urmtor: A. Se va administra acid folic tuturor gravidelor n doza de 5 mg/zi B. Nu este necesar administrarea tuturor gravidelor C. Nu se administreaz femeilor cu medicaie antiepileptic D. Se va administra preconcepional acid folic 0.4mg/zi femeilor fr antecedente de defecte de tub neural E. Pentru a fi eficient prevenia trebuie nceputa de la 11-13 sptmni de amenoree 9. Urmtoarele afirmaii definesc o cardiotocografie normal: A. Ritm bazal: 120-160 bti/min B. Prezena decelerrilor tardive C. Prezena oscilaiilor de 10-20 bti/min D. Ritmul bazal 100-180 bti/min E. Prezena acceleraiilor 10. Urmtoarele afirmaii despre delivren sunt adevrate: A. Delivrena spontan placenta iese fr nici o intervenie extern B. Delivrena spontan placenta iese ajutat de traciunea cordonului ombilical C. Delivrena dirijat extracia manual a placentei i membranelor D. Delivrenta natural placenta iese ajutat de traciunea cordonului ombilical E. Delivrenta dirijata placenta iese ajutat de traciunea cordonului ombilical 11.* Urmtoarele elemente se monitorizeaz n timpul travaliului, cu excepia: A. Culoarea lichidului amniotic B. Prezena globului uterin C. Pulsul, tensiunea arterial, temperatura D. tergerea i dilataia colului E. Dilataia colului i altitudinea prezentaiei

179

12. Preeclampsia sever este definit: Tas 160 mmHg i/sau Tad 110 mmHg sau asociat cu unul dintre semnele urmtoare: A. Dureri n epigastru, greuri, vrsturi B. Trombocite > 150000 C. Sindrom HELLP D. Cefalee pesistent, hiperreflectivitate osteotendinoas, tulburri de vedere E. Dureri n lomb, greuri, vrsturi 13 Indicaiile extraciei ftului n caz de preeclampsie sunt: A. Trombocitopenie < 50000 B. Hematom subcapsular hepatic C. Eclampsie D. Retard de cretere intrauterin uor fr anomalii Doppler E. ASAT de 3 ori mai mare dect valoarea normal 14.* Urmtoarele afirmaii despre eclampsie sunt adevrate, cu excepia: A. Poate fi prima manifestare a preeclampsiei B. Se trateaz n funcie de rezultatul CT sau IRM C. Se administreaz tratament anticonvulsivant D.Sulfatul de magneziu este metoda de elecie pentru prevenirea recidivelor E. Se aeaz pacienta n poziie lateral de siguran 15. Care poate fi etiologia unei metroragii n primul trimestru de sarcin: A. Sarcina extrauterin B. Sarcina oprit n evoluie C. Placenta praevia central D. Mola hidatiform E. Avort n curs 16. Consecinele fetale i neonatale ale diabetului gestaional sunt: A. Avort spontan B. Malformaii fetale C. Hipoglicemie neonatal D. Retard de cretere intrauterin E. Exces de lichid amniotic 17. Cauzele morii fetale intrauterine sunt: A. Diabetul B. Chorioamniotita C. Sindromul transfuzor transfuzat n sarcinile monocoriale D. Sindromul transfuzor transfuzat n sarcinile dicoriale E. Anomalii cromosomiale fetale

180

18. Urmtoarele afirmaii despre hematomul retroplacentar sunt adevrate: A. Simptome: metroragie, contracii B. Simptome: metroragie fr contracii C. Se nsoeste rar de preeclampsie D. Complicaii: oc hemoragic, coagulare intravascular diseminat E. Este o complicaie a preeclampsiei severe 19. Sindromul HELLP se caracterizeaz prin: A. Hemoliz, citoliz, trombocitopenie B. Uneori poate fi incomplet C. Este o complicaie a preeclampsiei D. Nu apare niciodat post partum E. Se trateaz doar cu hipotensoare 20. Suspicionm o preeclampsie n cazul unei HTA de novo, asociate cu unul din semnele urmtoare: A. Retard de cretere intrauterin B. Trombocite < 150000 C. Anemie de diluie D. Exces de lichid amniotic E. Creterea ASAT peste valoarea normal 21. Cauzele uterine ale hemoragiei genitale in afara sarcinii sunt: A. Cancer endometrial B. Polip endometrial C. Cancer ovarian D. Fibromul uterin E. Chistul ovarian 22*. Sngerarea genital ntre perioadele menstruale se numete: A. Menometroragie B. Spaniomenoree C. Metroragie D. Hipomenoree E. Menoragie 23. Hematomul retroplacentar se caracterizeaz prin: A. Uter de lemn B. Anomalii ale ritmului cardiac fetal C. Metroragie redusa negricioasa D. Hemoragie genitala deseori abundenta E. Ritm cardiac fetal normal

181

24.Sindromul premenstrual se caracterizeaz prin : A. Mastodinie ciclic B. Dureri pelvine C. Dismenoree D. Iritabilitate E. Diagnosticul nu se pune niciodata clinic 25*. La femeile aflate n menopauz este vorba despre o hipertrofie endometrial dac acesta este : A. >8 mm B. >5 mm C. <1 cm D. >1 cm E. >7 mm 26*. Factorul major de risc pentru cancerul endometrial este: A. Obezitatea B. Hipertiroidismul C. Endometrioza D. Hirsutismul E. Coxartroza 27. Etiologia metroragiei specific sarcinii ar fi: A. Sarcina molar B. Fibromul uterin C. Sarcina extrauterin D. Cancerul de col uterin E. Placenta praevia 28. Tratamentul sindromului de ovar polichistic consta n: A. Reducerea greutii B. Drilling ovarian C. Anticoncepionale orale D. Antihipertensive E. Antidiabetice orale 29. Tratamentul fibroamelor uterine const n: A. Miomectomie prin laparotomie sau laparoscopie n cazul fibroamelor interstiiale i subseroase B. Embolizarea arterelor uterine C. Histeroscopie cu rezecia fibromului submucos intracavitar dac acesta este > 4cm D. Ovarectomie E. Agoniti de GNRH
182

30. Bilanul n caz de sngerare genital n afara sarcinii const n: A. Examinare clinic B. Eco pelvin abdominal i transvaginal C. Frotiu cervicovaginal D. Hemograma E. Feritinemia 31. n cazul vaginitei bacteriene (Gardnerella vaginalis): A. Leucoreea este alb, inodor B. Leucoreea este gri, urt mirositoare (peste putred) C. Aspectul colului este normal D. Exocervicita este prezent E. Tratamentul este cu Metronidazol 2g per os, doz unic 32. n vulvovaginita cu Trichomonas vaginalis: A. Leucoreea este verde, urt mirositoare B. Sunt prezente arsurile vaginale i dispareunia C. Aspectul colului uterin este normal D. Poate apare metroragie E. Sunt necesare raporturi sexuale protejate pn la vindecare 33. n cadrul micozei vaginale (Candida albicans): A. Leucoreea este verde, inodor B. Este prezent eritemul vaginal C. Tratamentul este cu metronidazol 2g per os, doza unic D. Apare disuria i dispareunia E. Pruritul este intens *34. n caz de vaginoz bacterian (Gardnerella + bacterii anaerobe), testul pentru anaerobi se face cu: A. Hidroxid de sodium (NaOH) B. Clorura de potasiu (KCl) C. Hidroxid de potasiu (KOH) D. Clorura de sodiu (NaCl) E. Iodura de potasiu (KI) 35. Elementele de diagnostic clinic ale salpingitei sunt: A. Dureri abdominopelvine de localizare i intensitate variabile B. febra C. Metroragie abundent D. Leucoree purulent sau murdar E. Amenoree

183

*36. Diagnosticul diferenial al salpingitei se face cu: A. Sarcina ectopic B. Chisturile ovariene C. Cistita D. Apendicita E. Toate variantele de mai sus 37. Tratamentul salpingitei implic: A. Bi antibioterapie cu spectru larg, activ pe bacteriile aerobe i anaerobe B. Administrare de analgezice i antiinflamatoare C. Spitalizare D. Chiuretaj uterin hemostatic E. La femeile tinere se recomand o laparoscopie nainte de nceperea antibioterapiei 38. Elementele clinice sugestive n diagnosticul endometritei sunt: A. Prezena unei formaiuni dureroase laterouterine B. Febra C. Dureri la mobilizarea uterin D. Dureri n hipocondrul drept E. Prezena unui context post partum sau post avort 39. n cazul abcesului trompei uterine (piosalpinge), se va efectua: A. Histerectomie total B. Laparoscopie cu drenaj i evacuare a puroiului C. Puncia fundului de sac Douglas D. Extragerea DIU, dac este instalat E. Histerosalpingografie 40. Complicaiile pe termen mediu i lung ale infeciilor genitale nalte sunt: A. Aderenele pelvine nsotite de dureri cronice B. Apariia chistului dermoid C. Infertilitatea tubar D. Atrofia mucoasei vaginale E. Sarcina extrauterin 41. *Prezena unuia din urmtoarele semne evoc natura organic a chistului ovarian: A. Una sau mai multe vegetatii intrachistice B. Diametrul chistului mai mare sau egal cu 6cm, indiferent de aspectul ecografic C. Componena solid D. Caracter multilocular E. Toate rspunsurile sunt corecte
184

42. Semne ecografice ale malignitii: chist organic nsoit de unul sau mai multe semne: A. Ascita B. Importana componentei solide C. Existenta vegetaiilor D. Vascularizaie central i indice de rezisten Doppler sczut E. aspect ecografic hipoecogen 43. Piosalpinxul: A. Este un abces tubar sau tubo-ovarian B. Reprezint o complicaie a salpingitei i apare de mai multe ori pe sterilet C. Simptome: dureri, febr sau subfebrilitate D. Sindrom biologic neinflamator E. Poate aprea n caz de imunosupresie 44. Particulariti ale chisturilor dermoide: A. Chisturi dermoide = teratoame mature B. Tumori benigne ale ovarelor C. Conine grasime, fanere, dini, fragmente de os D. La radiografia simpl se pot vedea opaciti (dini) E. La ecografie aspect hipoecogen 45. Cancerul ovarian semne de depistare: A. Vrsta medie a femeii 60 65 de ani B. Metroragie C. Colecie pleural D. Dureri pelvine E. Fr anomalii citologice n frotiul de depistare 46. Bilan preterapeutic n caz de mas ovarian suspect: A. Markeri tumorali CA 125, ACE, CA19-9 B. Marker tumoral PSA 124 C. CT toraco abdominal i pelvin D. RMN abdomino pelvin E. ecografie abdomino pelvin 47. Semne clinice ale tumorilor mamare benigne: A. Formaiune rotund B. Mobil C. Fr retragere cutanat supraiacent D. Bine delimitate E. Cu margini neregulate

185

48. Lipomul mamar: A. Proliferare benign a esutului adipos nconjurat de o capsul B. Mas moale, mobil, nedureroas C. Vrsta medie 45 de ani D. Mamografic o zon hiperclar nconjurat de o capsul fin i opac E. Tratament chirurgical mastetctomie 49. Factori de risc pentru cancerul mamar: A. Antecedente personale de cancer mamar B. Prima sarcin tardiv C. Absena alptrii D. Absena tratamentului de substituie hormonal E. Obezitate

186

RASPUNSURI 1. C 2. ACE 3. ABC 4. A 5. ABD 6. ABDE 7. ABCE 8. D 9. ACE 10.AD 11.B 12.ACD 13.ABC 14.B 15.ABDE 16.ABCE 17.ABCE 18.ADE 19.ABC 20.ABE 21.ABD 22.C 23.ABC 24.ABCD 25.B 26.A 27.ACE 28.ABCE 29.ABE 30.ABDE 31.BCE 32.ABE 33.BDE 34.C 35.ABD 36.E 37.ABCE 38.BCE 39.BD 40.ACE 41.E 42.ABCD 43.ABCE 44.ABCD 45.ABCD 46.ACDE 47.ABCD 48.ABCD 49.ABCE

187

ONCOLOGIE 1. Oncogenele sunt: A. gene supresoare tumorale B. gene care codific proteine implicate n reglarea ciclului celular C. gene care codific proteine implicate n semnalizarea celular D. gene care pot transforma o celul normal ntr-una malign dac sunt afectate E. gene recesive 2. Genele supresoare tumorale sunt: A. antioncogene B. oncogene C. regulatori pozitivi ai creterii celulare D. gene dominante E. gene care pot fi afectate somatic sau germinal 3. Care din urmtoarele alterri moleculare sunt caracterstice unei celule maligne: A. potenialul invaziv i metastatic B. rezistena la apoptoz C. potenialul de neoangiogenez D. potenialul de transmitere de la mam la ft E. potenialul de imortalizare 4. Neoangiogeneza: A. reprezint capacitatea tumorii de a elabora vase de neoformaie sanguine n interiorul ei B. devine indispensabil cnd tumora atinge dimensiuni de peste 5 cm C. poate fi inhibat cu ajutorul bevacizumab-ului D. poate fi inhibat cu ajutorul interferonului alpha i interleukinei-2 E. este controlat de anumii factori cum sunt VEGF, FGF sau PDGF 5. Terapiile moleculare intite: A. reprezint o revoluie a tratamentului oncologic clasic B. sunt citostatice de ultim generaie C. au aprut dup al doilea rzboi mondial D. se adreseaz unor anomalii moleculare tumorale E. sunt tot mai puin utilizate astzi 6. *n funcie de tipul histologic, cancerele pot fi clasificate n: A. tumori bine difereniate, mediu difereniate sau nedifereniate B. carcinoame, sarcoame, tumori embrionare, de origine ectodermic sau mixte C. tumori G1, G2 sau G3
188

D. tumori invazive vascular, limfatic sau perineural E. tumori localizate, avansate locoregional sau metastatice 7. *Markerii tumorali au valoare diagnostic i prognostic doar n: A. sarcoame B. cancere de cap i gt C. tumori germinale D. tumori de origine ectodermic E. nici o variant nu este corect 8. *Cancerele de ovar i uter se clasific pe stadii conform clasificrii: A. Dukes B. FIGO C. Breslow D. Clark E. toate variantele sunt corecte 9. Clasificarea TNM: A. poate fi clinic sau histopatologic B. tumora se clasific n funcie de mrime sau profunzimea invaziei C. absena invaziei ganglionare se noteaz N1 D. este esenial n majoritatea cancerelor E. permite stabilirea strategiei terapeutice 10. *Care este cel mai important factor de risc oncologic: A. alcoolul B. tutunul C. infeciile virale D. factorii profesionali E. radiaiile solare 11. *Tutunul crete riscul de cancer n anumite localizri, cu EXCEPIA: A. cancerului din sfera ORL B. cancerului gastric C. cancerului de vezic urinar D. cancerului de pancreas E. cancerului de corp uterin 12. Care din urmtorii factori sunt recunoscui ca factori de risc profesional: A. azbestul B. alcoolul C. arsenicul D. tutunul E. hepatita C
189

13. Care din urmtoarele afirmaii sunt corecte referitor la factorii de risc profesional: A. azbestul poate determina cancer mamar B. aminele aromatice pot determina cancer de vezic urinar C. radiaiile ionizante pot determina leucemie D. praful de lemn poate determina cancer al pancreasului E. hepatita C profesional poate determina cancer renal 14. Alimentaia joac rol n apariia cancerului: A. gastric B. mamar C. de col uterin D. colorectal E. cutanat 15. *n carcinogeneza uman sunt implicate o serie de virusuri cu EXCEPIA: A. virusurilor papiloma umane B. virusului HIV C. virusurilor hepatitice B i C D. virusului variolic E. virusului Ebstein Barr 16. *Care din urmtoarele infecii sunt factor de risc pentru cancerele din sfera anal: A. infecia cu virusurile papiloma umane B. infecia cu Helicobacter pylori C. infecia cu virusul HIV D. infecia cu virusurile hepatitice B i C E. infecia cu virusul Ebstein Barr 17. Factorii hormonali sunt implicai n cancerele: A. testiculare B. mamare C. de prostat D. de penis E. de col uterin 18. Care din urmtorii factori reprezint factori de risc pentru cancerele cutanate: A. expunerea excesiv la soare B. obezitatea C. fumatul D. fototipul deschis la culoare E. infeciile cu HTLV1 i 2

190

19. Pentru a fi eficiente, metodele de depistare precoce a cancerelor trebuie s fie: A. fiabile B. ieftine C. sensibile D. specifice E. neinvazive 20. *Cele mai importante politici de screening se desfoar pe urmtoarele localizri de cancer, cu EXCEPIA: A. cancerului mamar B. cancerului colorectal C. cancerului hepatic D. cancerului de prostat E. cancerului de col uterin 21. Prevenia oncologic poate fi: A. primar evitarea factorilor de risc B. primar depistarea precoce a unui cancer C. secundar mpiedicarea apariiei unui al doilea cancer prin chimioprofilaxie D. teriar depistarea precoce a unei recidive E. quaternar comportament social oncopreventiv 22. LAM pot fi: A. de novo B. secundare unui sindrom mielodisplazic C. secundare unui sindrom mieloproliferativ D. induse de ageni citotoxici E. nici o variant nu este corect 23. Semne clinice care pot fi ntlnite la un pacient cu leucemie acut sunt: A. febr B. splenomegalie C. hepatomegalie D. sindrom hemoragic E. nici o variant nu este corect 24. *Pentru diagnosticul leucemiei acute este obligatorie prezena n mduva osoas a cel puin : A. 20% blati B. 80% blati C. 50% blati D. 100% blati E. prezenta blatilor nu este obligatory
191

25. Diagnosticul leucemiilor acute se bazeaz pe: A. hemoleucogram B. tomografie computerizat C. rezonan magnetic nuclear D. mielogram E. imunofenotipare 26. *LAM 7 reprezint: A. leucemie acut mielomonocitar B. leucemie acut promielocitar C. leucemie acut monoblastic D. leucemie acut mieloblastic E. leucemie acut megacarioblastic 27. n leucemia acut: A. hemoleucograma este ntotdeauna anormal B. leucocitoza este obligatorie C. anemia este obligatorie D. trombocitoza este caracteristic E. numrul leucocitelor poate varia de la leucopenie la hiperleucocitoz 28. *Fenotipul leucemiei limfatice cronice este: A. B n 5% din cazuri, T n 95% din cazuri B. B n 95% din cazuri, T n 5% din cazuri C. B n 75% din cazuri, T n 25% din cazuri D. B n 25% din cazuri, T n 75% din cazuri E. B n 50% din cazuri, T n 50% din cazuri 29. Leucemia limfatic cronic stadiul C se caracterizeaz prin : A. prognostic bun B. anemie i/sau trombocitopenie C. supravieuire medie de 12 ani D. nu necesit tratament specific E. prognostic prost 30. Hemoleucograma unui pacient cu leucemie limfatic cronic poate prezenta: A. anemie B. trombocitopenie C. limfocitoz D. hemoleucograma este ntotdeauna normal E. niciuna din variante nu este corect

192

31. Diagnosticul diferential al leucemiei limfatice cronice se face cu: A. leucemia cu tricoleucocite B. limfoame C. boala Waldenstrom D. limfocitoza reacional E. leucemiile acute 32. Diagnosticul pozitiv al leucemiei limfatice cronice se bazeaz pe: A. hemoleucogram B. mielogram C. demonstrarea clonalitii limfocitelor D. biopsie ganglionar E. biopsie osteomedular 33. *Urmtoarele semne i simptome pot s apar n limfoame: A. febr B. transpiraii nocturne C. scdere ponderal D. adenopatii E. toate variantele de mai sus 34. Formele histologice ale bolii Hodgkin sunt: A. scleroza nodular B. bogat n limfocite C. celularitate mixt D. depleie limfocitar E. mycosis fungoides 35. * Stadiul I n clasificarea Ann Arbor a limfoamelor Hodgkin presupune: A. un singur teritoriu ganglionar afectat B. cel puin 2 teritorii ganglionare afectate de aceeai parte a diafragmului C. cel mult 2 teritorii ganglionare afectate de aceeai parte a diafragmului D. afectare ganglionar supra- i subdiafragmatic E. afectare visceral

193

RASPUNSURI 1. B, C, D 2. A, E 3. A, B, C, E 4. A, C, E 5. A, D 6. B 7. C 8. B 9. A, B, D, E 10.B 11.E 12.A, C, E 13.B, C 14.A, B, D 15.D 16.A 17.B, C 18.A, D 19.A, B, C, D 20.C 21.A, D 22.A, B,C, D 23.A, B, C, D 24.A 25.A, D, E 26.E 27.A, E 28.B 29.B, E 30.A, B, C 31.A, B, C, D 32.A, B, C 33.E 34.A, B, C, D 35.A

194

ORL 1. Care din urmatoarele afirmatii despre otalgie sunt corecte: A. Otalgia este durerea localizata de pacient la nivelul sau In interiorul urechii B. Inervatia senzoriala a urechii externe este asigurata de nervul auriculotemporal C. Nervul auriculotemporal este o ramura a nervului facial D. Otalgia poate apare prin stimularea fibrelor nociceptive care inerveaza urechea externa i urechea medie E. Otalgia poate reprezenta localizarea eronata a unei dureri provenite dintr-o structura limitrofa acesteia 2. Urmatoarele reprezinta otalgii de origine otologica: A. Miringita virala B. Artrita temporo-mandibulara C. Osteita osului temporal D. Mastoidita E. Parotiditele 3. Urmatoarele date despre otita medie acuta (OMA) a adultului sunt false: A. OMA este rara B. Cazurile de febra sunt frecvente C. Formele produse de modificarile de presiune sunt rare D. Tabloul clinic este dominat de otalgie E. Asocierea febra > 38,5C + otalgie importanta = suspiciune virus Coxsackie 4. Urmatoarele date depsre complicatiile otitei medii acute (OMA) sunt adevarate: A. OMA este principala cauza de paralizie faciala la copii B. Abcesul cerebral nu reprezinta o complicatie a OMA C. Tromboflebita sinusului cavernos reprezinta o complicatie a mastoiditei D. Labirintita reprezinta complicatia senzitiva a OMA E. Meningita apare prin diseminarea germenilor In LCR 5. Urmatoarele afirmatii despre otita externa sunt adevarate: A. Otita externa este o inflamatie acuta a tesuturilor cutanate i conjunctive ale urechii externe B. Otita externa afecteaza portiunea osoasa a CAE (conduct auditiv extern) C. Otita externa afecteaza pavilionul urechii D. Otita externa este determinata de infectie bacteriana E. Otita externa este determinata de infectie micotica (aspergillus)
195

6*. Urmatoarea afirmatie despre otita externa este falsa: A. Otalgia este elementul principal al tabloului clinic B. Otlagia este intensa i cauzatoare de insomnii C. De obicei, pacientul prezinta febra D. In urma examenului clinic se observa otoree purulenta asociata cu edem al conductului auditiv extern CAE E. In unele cazuri examenul otoscopic este imposibil de realizat din cauza edemului care oblitereaza complet conductului auditiv extern CAE 7*. Urmatoarea afirmatie despre complicatiile otitei seromucoase este falsa: A. Pot apare devieri de comportament la copii B. Timpanoscleroza poate determina blocarea oscioarelor C. Printr-un puseu de suprainfectie al otitei seromucoase poate apare otita medie acuta D. Colesteatomul reprezinta complicatia frecventa a otitei seromucoase E. Pot apare Intrzieri In achizitia vorbirii la copii 8. Urmatoarele afirmatii despre tratamentul otitei medii acute sunt false: A. Alegerea antibioticului este probabilistica B. La un copil sub 2 ani antibioterapia este de prima intentie C. Otitele In stadiul congestiv necesita administrarea antibioticului pe cale sistemica D. In cadrul masurilor adjuvante intra: antibioterapia, antalgicele i tratamentul local E. Tratamentul local nu aduce niciun beneficiu 9. Dureri asemanatoare otalgiilor (durere proiectata) pot fi produse de: A. Tumora maligna a sinusului piriform B. Esofagita C. Angina acuta D. Osteita temporalului E. Faringita acuta 10. Angina acuta eritemato-pultacee reprezinta forma determinata: A. De ancru sifilitic B. De Herpes Virus - Herpangina C. De Streptococ - Streptococica D. De virusuri, dintre care mononucleoza infectioasa MNI E. De difterie 11. Agentul patogen In angina acuta eritemato-pultacee este: A. Virus In cele mai multe cazuri B. Bacterii In cele mai multe cazuri C. Streptococ beta hemolitic de grup A
196

D. Haemophilus influenzae E. Bacilul Loeffler 12. Angina acuta eritemato-pultacee se manifesta clinic prin: A. Febra B. Faringita eritematoasa C. Hipertrofia amigdalelor D. Depozite punctiforme aderente pe amigdale E. Depunere pultacee albicioasa 13. In tratamentul anginei acute eritemato-pultacee daca testul direct rapid (TDR) este negativ: A. Se administreaza antibiotice fara efectuarea culturii B. Si nu exista factori de risc ai RAA (reumatismului articular acut) se administreaza tratament simptomatic C. Si daca exista factori de risc ai RAA (reumatismului articular acut), iar cultura este negativa se administreaza tratament simptomatic D. Cultura fiind pozitiva, se administreaza antibioterapie E. Nu se administreaza antibiotice 14*. Urmatoarea nu reprezinta o forma clinica de angina acuta: A. Eritemato-pultacee B. Sicca C. Pseudomembranoasa D. Ulcero-necrotica E. Veziculara 15*. Care din urmatoarele afirmatii este falsa: A. Angina acuta eritemato-pultacee este determinata de virusuri B. Angina acuta eritemato-pultacee este determinata de streptococul beta hemolitic de grup A C. Angina acuta pseudomembranoasa este determinata de mononucleoza infectioasa D. Angina veziculara este determinata de virusul Herpes E. Angina veziculara afecteaza zona nervului X 16. Indicatiile paracentezei pentru precizare diagnostica: A. Copii < 3 luni B. Fond imunodepresiv sever C. Otita medie acuta faza congestiva D. In caz de complicatii E. Eec al primei Incercari de tratament

197

17. Care din urmatoarele afirmatii legate de tratamentul otitei medii acute sunt false: A. Otitele In stadiul congestiv sunt fie de origine virala, fie bacteriana B. In stadiul supurativ etiologia este fie virala, fie bacteriana C. Indicatiile antibioterapiei de prima intentie sunt copii peste 2 ani D. In cazul adultilor se instituie antibioterapie de prima intentie E. Durata tratamentului antibiotic per os la adulti este de 5 zile 18. Care din urmatoarele afirmatii legate de tratamentul otitei medii acute sunt adevarate: A. Alegerea antibioticului este probabilistica, legata de etiologia bacteriana B. Monoterapia per os: oxacilina C. Durata tratamentului per os la copii sub 2 ani este de 8-10 zile D. Alternativa la tratamentul per os: ceftriaxona IM sau IV In monodoza E. Durata tratamentului per os la adulti este de peste 14 zile 19. Care din urmatoarele afirmatii legate de otita seromucoasa sunt adevarate: A. In cazul formelor unilaterale nu este necesara efectuarea nazofibroscopiei B. Blocarea oscioarelor In timpanoscleroza este o consecinta a otitei cronice C. Nu apare devierea comportamentului la copii D. Poate aparea Intrzierea vorbirii la copii E. Otita seroasa la copii este cea mai frecventa forma 20. Semne generale mai marcate ale flegmonului periamigdalian sunt: A. Incurbarea valului palatin B. Tinitus C. Edemul uvulei D. Trismus E. Voce nazonata 21. Urmatoarele afirmatii despre flegmonului periamigdalian sunt corecte: A. Dupa doua episoade se propune amigdalectomie B. Este de origine micotica C. Se trateaza cu amoxicilina-acid clavulanic D. Amigdalectomia este tratamentul de prima alegere E. Se parctica punctie/drenaj sub anestezie locala 22. Tratamentul flegmonului periamigdalian consta in: A. Amigdalectomie in puseu acut B. Punctie/drenaj sub anestezie locala C. Seroterapie de urgenta D. Antalgice E. Antibioterapie
198

23. * Agentul patogen In angina difterica este: A. virus In cele mai multe cazuri B. Corynebacterium diphteriae C. streptococ beta hemolitic de grup A D. Haemophilus influenzae E. Bacilul Koch 24. Care din urmatoarele afirmatii despre difterie sunt corecte: A. Este o angina cu membrane false ingrosate, gri, cu aderenta si sangerande B. Poate produce paralizie velopalatina C. Este data de un bacil gram negative D. Reactia Paul-Bunnel-Davidsohn pune diagnosticul de certitudine E. Apare mai frecvent la pacienti nevaccinati 25. Mononucleoza infectioasa(MNI) se trateaza cu: A. Penicilina de grup A B. Antalgice C. Antimicotice D. Antipiretice E. Penicilina G 26. Clinic, mononucleoza infectioasa (MNI) este caracterizata prin: A. Angina pseudomembranoasa cu false membrane neconfluente, exclusive amigdaliene B. Hepatosplenomegalie C. Paralizie velopalatina D. Adenopatie cervicala unilaterala E. Astenie persistenta 27. * Agentul patogen In mononucleoza infectioasa (MNI) este: A. Bacilul Loeffler B. Corynebacterium diphteriae C. virusul Epstein Barr D. Haemophilus influenzae E. Bacilul Koch 28. Care din urmatoarele afirmatii despre angina Vincent sunt corecte: A. Este virala B. Este bilaterala C. Se caracterizeaza clinic prin ulceratie amigdaliana foarte dureroasa, neindurata D. Este asociata cu respiratie urat mirositoare si stare bucodentara proasta E. Antibioticul de electie utilizat in tratament este Penicilina V
199

29. Care din urmatoarele afirmatii despre sifilis sunt corecte: A. Nu necesita tratament B. Poate fi suspectat la pacienti cu comportament sexual riscant C. Tratamentul este simptomatic (antipiretice, antiinflamatorii) D. Antibioticul de electie utilizat in tratament este Benzatina BenzilpenicilinaG E. Se trateaza cu antivirale 30. Clinic, angina din sifilis este caracterizata prin: A. Ulceraie indurata foarte dureroasa B. False membrane gri confluente C. Ulceraie indurata nedureroasa D. Leziune unilaterala E. False membrane aderente 31. Angina veziculara in primoinfectia herpetica (HSV1): A. Este caracterizata prin: febra, disfagie intensa B. Ulceraie amigdaliana dureroasa C. Gingivostomatita marcata D. Tratamentul este simptomatic E. Tratamentul de electie este antibioterapia 32 . Care din urmatoarele afirmatii despre herpangina sunt corecte: A. Debuteaza lent in context febril, cu prezenta vomei B. Apare la copii sub 7 ani C. Clinic este o erupie veziculara unilaterala D. Este o angina virala E. Se trateaza cu antibiotic si seroterapie de urgenta 33. In tratamentul epistaxisului se utilizeaza: A. Heparina si AVK B. Tamponament anterior C. Compresie bidigitala D. Ligatura vaselor responsabile este de prima intenie E. Tratament hemostatic general 34. *Cauze ale epistaxisului sunt urmatoarele, cu excepia: A. Boala Rendu-Osler B. Prizarea de substane toxice C. Utilizarea de heparina D. Hipotensiunea E. Traumatismele

200

35. *Examinari efectuate in epistaxis sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Examen clinic al foselor nazale B. Prelevare exudat faringian C. Nazofibroscopie D. Bilant al factorilor de coagulare E. Bilant factori de risc cardio-vascular 36. Cauze locale ale epistaxisului sunt: A. Tumori B. Flegmonul periamigdalian C. Traumatisme locale D. Gripa E. Corp strain 37. Urmatoarele afirmatii despre epistaxisul esenial sunt corecte: A. Este favorizat de suflarea nasului B. Este favorizat de efort C. Este mai frecvent la femei D. Apare in insuficienta hepatica E. Este favorizat de expunerea la soare

201

RASPUNSURI 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 ADE ACD BCE ACE ACDE C D CD ABCE CD ACD ABCE BCD B E ABDE BCE ACD BDE ACDE ACE BDE B ABE BD ABE C CDE BD CD ACD BD BCE D B ACE ABE

202

ORTOPEDIE 1. Fractura extremitatii inferioare a radiusului la adult: A. Etiologic este produsa pe os osteoporotic la batrani B. Etiologic este produsa prin mechanism de inalta energie la tineri C. Cauza caderii la batrani poate fi cardio-vasculara/cerebrala D. Cauza caderii la batrani poate fi simpla cadere mecanica E. Diagosticul pozitiv si tratamentul nu necesita radiografii 2. Complicatiile initiale si postoperatorii ale fracturii extremitatii inferioare a radiusului sunt: A. Deschidere cutanata B. Compresia nervului median C. Infectia zonei operate D. Sindrom de compartiment al lojelor E. Sindrom de derapare si castigare a autonomiei 3. Fracturile extremitatii superioare a femurului la adult se clasifica in: A. Fracturi cervicale B. Fracturi ale masivului trohanterian C. Fracturi diafizare D. Fracturi ale femurului distal E. Fracturi supra si intercondiliene 4. Fracturile cervicale ale extremitatii superioare a femurului la adult: A. Sunt intraarticulare B. Se insotesc de hemartroza si hipertensiune intracapsulara C. Nu au risc de necroza secundara a capului femural D. Nu intrerup vascularizatia principala a capului femural (artera circumflexa posterioara) E. Nu au risc crescut de pseudartroza 5. Fracturile masivului trohanterian ale extremitatii superioare a femurului la adult: A. Sunt intraarticulare B. Se insotesc de hemartroza si hipertensiune intracapsulara C. Nu au risc de necroza secundara a capului femural D. Nu intrerup vascularizatia principala a capului femural (a. circumflexa posterioara) E. Nu au risc crescut de pseudartroza 6. Fracturile masivului trohanterian ale extremitatii superioare a femurului la adult: A. Sunt extraarticulare B. Nu au risc de necroza secundara a capului femural C. Nu interfera cu vascularizatia capului femural
203

D. Sunt intraarticulare E. Sunt frecvent usor decelabile pe radiografia de fata bazin sau sold 7. Fracturile masivului trohanterian ale extremitatii superioare a femurului la adult pot fi: A. Pertrohanteriene (oblice, de la marele la micul trohanter) B. Intertrohanteriene (orizontale, intre cele doua trohantere) C. Subtrohanteriene D. Trohanterodiafizare, ale caror despicaturi separa un segment diafizar E. Supratrohanteriene 8. Fracturile cervicale ale extremitatii superioare a femurului la adult: A. Sunt intraarticulare B. Sunt extraarticulare C. Specific, pot evolua spre necroza secundara a capului femural D. Specific, pot evolua spre pseudartroza E. Interfera cu vascularizatia capului femural (artera circumflexa posterioara) 9. Fracturile extremitatii superioare a femurului la adult pot fi: A. Pe fond tumoral (metastaza, mielom, limfom) B. Pe os osteoporotic, la batrani, cand trebuie diferentiata si cauza cardiovasculara/cerebrala de cea simpla mecanica a caderii C. Fractu provocat de mecanismul de nalt energie la pacientul tnr D. Tratate conservator prin repaus cu rezultate functionale foarte bune E. Tratate exclusiv chirurgical 10.* Complicatiile fracturilor extremitatii superioare a femurului sunt: A. Deshidratarea B. Decompensarea afectiunilor asociate C. Pierderea autonomiei la pacientul vrstnic D. Leziuni de decubit E. Toate variantele sunt corecte 11.Tratamentul frecvent ortopedic, prin imobilizare gipsata la copii se explica prin: A. Riscul de epifiziodeza postoperatorie B. Buna toleranta a fixarii vicioase prin remodelare C. Absenta complicatiilor de rigiditate D. Absenta flebitei sub gips E. Ignoranta 12.Clasificarea Salter si Harris a leziunilor cartilajului de crestere: A. 1. Linia de fractur trece integral prin cartilajul de crestere B. 2. Urma se prelungete spre metafiza C. 3. Urma se prelungete spre epifiza
204

D. 4.Angulare diafizar E. 5. Compresiune axiala si lezare a cartilajului de crestere 13.Particularitati diagnostice si terapeutice ale fracturilor la copil includ: A. Deformare plastica (angulare diafizara) B. Impactare diafizara C. Dezlipire metafizara D. Corectia spontana a malrotatiilor, nu si a angularilor vicioase prin remodelare pe parcursul cresterii E. Risc de epifiziodeza daca este afectat stratul germinativ 14.Infectiile acute ale partilor moi: A. Abcesul este o infectie propagata intr-un compartiment anatomic B. Panaritiul este o inflamare/colectare periunghiala C. Flegmonul este o colectare localizata D. Preventia extinderii septice in absenta colectarii se face cu antibiotice si bai antiseptice E. Preventia extinderii septice in prezenta colectarii se face prin incizie, drenaj, debridare sau excizie 15.In caz de abces al partilor moi: A. Daca apare colectarea se va face tratament antibiotic urmat de debridare B. In absenta colectarii se va face tratament antibiotic urmat de debridare C. Daca apare colectarea chirurgie de debridare, nu sunt necesare antibiotice dupa excizia completa in absenta semnelor generale D. Daca apare colectarea chirurgie de debridare, nu sunt necesare antibiotice dupa excizia completa insotita de prezenta semnelor generale E. . In absenta colectarii terapie cu penicilina 10 zile si bai antiseptice de 2ori/zi

205

RASPUNSURI CORECTE 1. A, B, C, D 2. A, B, C, D 3. A, B 4. A, B 5. C, D, E 6. A, B, C, E 7. A, B, C, D 8. A, C, D, E 9. A, B, C, E 10.E 11.A, B, C, D 12.A, B, C, E 13.A, E 14.B, D, E 15.C, E

206

PEDIATRIE Boli de nutriie: diabet, obezitate 1. Cetoacidoza diabetica se defineste prin: A. polipnee (respiratie Kussmaul) B. deshidratare C. greturi, varsaturi D. tulburari de constienta E. foame 2. Diagnosticul de diabet zaharat poate fi confirmat astfel: A. Semne clinice evocatoare B. glicemie plasmatica >200mmol/l C. glicozurie +cetonurie D. anticorpi anti- insulina E. pH,7,30 3. Confirmarea caracterului insulinodependent al diabetului zaharat se face prin: A. corpi cetonici in sange si urina B. glicozurie C. insulinemie redusa (inainte de tratament) D. peptid C redus(inainte de tratament) E.rezerva alcalina <15 mEq/l 4. Cauzele cetoacidozei diabetice sunt: A. debutul diabetului zaharat B. oprirea insulinoterapiei C.infectie intercurenta D. omiterea alimentatiei E. toate raspunsurile sunt corecte 5. Managementul terapeutic in cetoacidoza diabetica in faza initiala cuprnde: A. rehidratare orala B.insulina subcutanata C. umplerea patului vascular cu glucoza 5% D. insulina cu actiune rapida i.v. continuu E. umplerea patului vascular cu NaCl 9 6*.Hipoglicemia recunoaste drept cauze urmatoarele: A. aport glucidic prea mare B. exclusiv aport glucidic prea mic C. doar insulina in exces D. numai exercitiu fizic redus E. raport inadecvat intre aport glucidic, insulina si exercitiu fizic
207

7. Semnele adrenergice ale hipoglicemiei din diabetul zaharat sunt: A. transpiratii B. tahicardie C.anxietate D.tremuraturi E. convulsii 8.Obezitatea copilului se defineste ca: A. IMC > percentila 85 B. IMC > percentila 90 C. IMC >30Kg/mp (la varsta de 18 ani) D. IMC > percentila 97 (sub 18 ani) E. IMC > percentila 95 9. Complicatiile metabolice in obezitate la copil NU sunt: A.steatoza hepatica B.dislipidemie C. hiperinsulinism D. insulinorezistenta E.anemie 10. In obezitatea copilului, complicatiile respiratorii sunt reprezentate de: A.pneumonii B. bronhopneumonii C. astm bronsic D. apnee obstructiva de somn E. toate raspunsurile sunt corecte 11 *. Managementul medicamentos sau chirurgical (inel gastric) se recomanda in obezitatea copilului in urmatoarele situatii : A. la toti copiii cu obezitate comuna B. la copiii cu obezitate genetica C. la adolescentul cu obezitate morbida dupa esecul celorlalte masuri terapeutice D. numai dupa varsta de 10 ani E. toate raspunsurile sunt valabile 12. Managementul dietetic in obezitatea copilului se obtine prin: A. instituirea unui regim restrictiv B.modificarea de durata a comportamentului alimentar al copilului C. modificarea comportamentului alimentar al familiei D. stimularea consumului de fructe si legume E. toate raspunsurile sunt corecte
208

Infecii ale tractului respirator 1. Precizai care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la rinofaringit sunt adevrate: A. Afecteaz mai ales colarii i adolescenii B. Evolueaz spontan favorabil n mai puin de o sptmn C. Se poate complica cu otit medie sau sinuzit D. Tusea productiv predominant diurn este caracteristic E. Pot fi prezente adenopatii cervicale reactive 2. La pacientul cu rinofaringit, tratamentul antibiotic sistemic se recomand n urmtoarele situaii: A. Febr persistent mai mult de 3 zile B. Complicaie bacterian dovedit (otit, sinuzit) C. Conjunctivit purulent izolat D. Evoluie prelungit peste 10 zile E. Rinoree anterioar seroas, obstrucie nazal i faringit 3. Tabloul clinic al anginelor este constituit din: A. Febr absenta B. Adenopatii cervicale bilaterale C. Odinofagie D. Tulburri digestive E. Otalgie reflex 4. * Precizai care dintre urmtoarele aspecte locale evoc implicarea virusului Coxackie A ca agent etiologic al anginei la copil: A. Pelicul albicioas care acoper paral amigdalele eritematoase B. Simpla congestie eritematoas a amigdalelor C. False membrane groase i aderente pe amigdale, pilieri i luet D. Vezicule pe fond eritematos pe amigdale i vlul palatin E. Ulceraii unilaterale ale amigdalelor 5. Managementul anginei la copil const din: A. Administrare de Amoxicilin timp de 6 zile n caz de TDR pozitiv B. n caz de alergie la Amoxicilin se prescrie Ampicilin C. n caz de alergie la Amoxicilin se prescrie o cefalosporin de generaia a doua sau a treia timp de 4 sau 5 zile D. Iniierea antibioterapiei n decurs de 9 zile de la primele simptome E. n caz de alergie la toate betalactaminele se prescrie un macrolid timp de 3 sau 5 zile

209

6. Precizai care dintre urmtoarele reprezint criterii de gravitate n broniolita acut la sugar: A. Hipoxemia B. Polipneea superficial C. Transpiraiile care evoc hipercapnia D. Hipertonia E. Dificultile alimentare 7. * Care dintre urmtoarele examinri complementare este necesar n caz de suspiciune de suprainfecie n broniolita acut la sugar: A. Electrocardiograma B. VSH C. Exudat faringian D. CRP E. Exudat nazal 8. * Menionai care dintre urmtoarele msuri terapeutice se aplic pacientului pediatric cu bronit acut: A. Bronhodilatator inhalator B. Oxigenoterapie C. Antibioterapie n caz de afectare alveolar clinic (raluri crepitante) D. Administrare de Ampicilin E. Corticoterapie 9. Menionai care dintre urmtoarele sunt criterii de diagnostic pentru pneumonie: A. Tuse B. Febr C. Dureri abdominale n febrilitate D. Raluri crepitante E. Accentuarea murmurului vesicular 10. * Precizai care dintre urmtoarele semne clinice pledeaz pentru Mycoplasma pneumoniae ca agent etiologic al pneumoniei: A. Debut brusc B. Febr nalt C. Asocierea otitei medii acute D. Erupie polimorf asociat E. Astenie marcat 11. * Precizai care dintre urmtoarele se aplic n tratamentul pneumoniei la copilul sub 3 ani: A. Antibioterapia se administreaz doar la cazurile cu insuficien respiratorie B. Iniierea antibioterapiei se impune n caz de eec al tratamentului simptomatic
210

C. Amoxicilina se administreaz timp de 3-5 zile, 50 mg/kg/zi D. Amoxicilina se administreaz n 3 prize, timp de 10 zile E. n caz de gravitate se administreaz cefalosporine de generatia a II-a 12. Pneumonia la copilul mai mare de 3 ani beneficiaz de urmtoarele msuri terapeutice: A. Amoxicilina 100-120 mg/kg/zi 10 zile dac tabloul clinic evoc pneumococ B. Reevaluare la 5-7 zile de la iniierea terapiei C. Eecul terapiei cu Amoxicilin impune nlocuirea acesteia cu un macrolid D. Claritromicina este recomandat cnd tabloul clinic evoc Mycoplasma E. Pristinamycine se administraz copilului mai mare de 6 ani alergic la penicilin ITU, Leucocituria 1. Urmtoarele afirmaii despre pielonefrit sunt adevarate: A. Este cea mai frecvent infecie bacterian sever B. Este cea mai frecvent infecie viral sever C. Diagnosticul este suspicionat n toate cazurile de febr prelungit fr o cauz clinic decelabila D. Tratamentul antibiotic dureaz 3-5 zile n total, iniial intravenos, apoi oral E. Asocierea aminoglicozidului n tratamentul de atac n caz de uropatie malformativ cunoscut 2. Pielonefrita impune efectuarea ecografiei renale pentru: A. Evidenierea agentului etiologic B. Depistarea unui abces renal C. Diagnosticul de certitudine a refluxului vezico-ureteral D. Depistarea unei anomalii a cilor excretoare E. Depistarea unei uropatii subiacente 3. * n pielonefrit, antibiograma se efectueaz n urmtoarele situaii: A. Valoare anormal a ureei i creatininei B. Urocultur pozitiv C. Leucocitoz cu polinucleare crescute D. Prezena sindromului inflamator E. Toate rspunsurile sunt corecte 4. * Pielonefrita acut impune urmtoarele principii terapeutice cu excepia: A. Cotrimoxazolul reprezint tratamentul de prim intenie B. Spitalizarea cnd copilul are vrsta sub 3 luni C. Spitalizarea cnd copilul prezint semne de infecie sever D. Durata tratamentului antibiotic este de 10 zile E. Tratamentul antibiotic se efectueaz iniial intravenos, apoi oral
211

5.* Tratamentul de atac n pielonefrit impune asocierea unui aminoglicozid n caz de: A. Vrst peste 3 luni B. Organism imunocompetent C. Tract urinar integru anatomo-funcional D. Sindrom septicemic E. Toate variantele de mai sus sunt corecte 6. Tratamentul cistitei impune: A. Cotrimoxazol pentru 3-5 zile B. Ceftriaxon pentru 3-5 zile C. Asocierea unui aminoglicozid D. Cefixim pentru 3-5 zile E. Prevenirea constipaiei Evaluarea i ngrijirea nou-nscutului la termen 1. * Realizarea unei examinari complete a nou-nascutului la termen presupune urmatoarele,cu exceptia: A. Identificarea antecedentelor familiale B. Date despre istoricul sarcinii C. Date despre nivelul socio-economic al mamei D. Date despre nastere E. Efectuarea examenului nou-nascutului la nastere 2. Examinarea nou-nascutului la nastere presupune: A. Determinarea greutatii, lungimii, perimetrului cranian B. Determinarea scorului Apgar C. Determinarea scorului Silverman D. Examenul clinic complet E. Administrarea de vitamina K 3. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre scorul Apgar: A. Scorul Apgar evalueaza adaptarea la viata intrauterina B. Scorul Apgar evalueaza adaptarea la viata extrauterina C. Scorul Apgar se apreciaza la 0, 1, 3, 5 si 10 minute D. Scorul Apgar se apreciaza la 0, 1, 3 si 10 minute E. Parametrii de evaluare ai scorului Apgar sunt: activitate cardiaca, respiratie, culoare, tonus, reactivitate 4. * Care dintre afirmatiile urmatoare referitoare la examenul clinic complet al nounascutului sunt false: A. Evaluarea starii clinice reale B. Determinarea temperaturii corpului C. Depistarea malformatiilor
212

D. Verificarea aspectului normal al organelor genitale interne E. Examen cardio-vascular 5. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre depistarea malformatiilor in cadrul examenului clinic al nou-nascutului: A. Depistarea fantei labiale sau labio-palatine B. Verificarea permeabilitatii choanale C. Verificarea coloanei vertebrale D. Depistarea malformatiilor de cord E. Depistarea unei displazii de sold 6. Urmatoarele afirmatii despre interventiile care se efectueaza sistematic la nastere sunt adevarate: A. Administrarea de vitamina K B. Administrarea de vitamina D C. Administrarea de colir oftalmic antibiotic D.Administrarea vaccinului BCG E. Punerea la san sau primul biberon in primele ore 7. * Urmatoarele afirmatii despre managementul in primele zile sunt adevarate, cu exceptia: A. Verificarea calitatii alimentatiei B. Supravegherea curbei ponderale C. Depistarea precoce a icterului D. Depistarea celor mai frecvente boli congenitale E. Examinare clinica in ziua a 5-a inainte de iesirea din maternitate 8. Cauzele prematuritatii pot fi: A. Cauza materna B. Cauza fetala C. Poate fi legata de decizia de extragere a fatului din cauze materne sau placentare D. Poate fi legata de decizia de extragere a fatului din cauze materne sau fetale E. Cauza este intotdeauna descoperita Alergiile respiratorii la copil 1. La copilul sub 36 de luni, astmul persistent uor spre moderat se caracterizeaz prin urmtoarele: A. Simptome diurne > 2 zile/sptmn B. Simptome nocturne < 1 noapte/lun C. Repercusiuni asupra activitilor zilnice uoare D. Folosirea de beta-2-mimetice cu durat scurt de aciune 1 sau 2 zile/sptmn E. 2 exacerbri n ultimele 6 luni
213

2. Care dintre urmtoarele investigaii complementare nu sunt indicate diagnosticul astmului alergic la copilul sub 36 de luni: A. Prick-testul cutanat B. Teste multialergice cu rspuns global pentru alergeni respiratori C. Teste multialergice cu rspuns global pentru alergeni alimentar D. IgE totale E. Ancheta alergologica personala

3. Care dintre urmtorii factori endogeni reprezint factori de risc n astmul copilului sub 36 de luni: A. Terenul genetic B. Factori emotionali C. Stresul psihologic D. Efortul fizic E. Obezitatea 4. Care dintre urmtoarele afirmaii privind rinita alergic la la copil sunt adevrate: A. Este o rinit acut indus de alergeni B. Se asociaz frecvent cu simptome bronice C. Simptomele includ cel puin: obstrucie nazal, secreii posterioare, strnut, rinoree, prurit nazal D. Debutul este frecvent la pubertate E. Atinge 5-10% din populaia general 5. Conform criteriilor GINA 2006, criza uoar de astm la copil se caracterizeaz prin: A. Dispnee la mers B. Nu tolereaz clinostatismul C. Vorbire normal D. Frecven respiratorie normal E. Somnolen 6. Conform criteriilor GINA 2006, criza moderat de astm la copil se caracterizeaza prin: A. Dispnee cu dificuti de alimentaie B. Vorbete cu cuvinte izolate C. Frecven respiratorie crescut D. Poziie preferat n clinostatism E. Agitaie 7. Conform criteriilor GINA 2006, criza sever de astm la copil se caracterizeaza prin: A. SaO2 ntre 90-95% B. Puls paradoxal adeseori prezent
214

C. Bradicardie D. Dispnee n repaus E. Somnolen, confuzie 8. Tratamentul iniial al crizei de astm la copil curinde urmtoarele: A. Oxigenoterapie pentru obinerea unei SaO2 95 B. Nebulizare de 2-adrenergice cu aciune rapid continu timp de o or C. Administrarea de corticoizi inhalatori n aerosoli D. Corticoterapie general n absena ameliorrii imediate E. Administrarea de antihistaminice orale 9. Care dintre urmtoarele afirmaii legate de administrarea de anticolinergice n criza de astm la copil sunt adevrate: A. Se recomand n tratamentul crizei de astm severe B. Se recomand dac ameliorarea dup o or de tratament iniial este redus sau absent C. Se recomand dac dup o or de tratamenu PEF < 80% din valoarea teoretic sau din cea mai bun valoare obinut D. Se recomand n asociere cu 2-adrenergice cu aciune rapid n criza sever E. Se recomand la domiciliu dup ameliorarea crizei de astm 10. * Medicaia indicat de prim intenie la Nivelul 2 de astm bronic la copil este: A. Corticosteroizi inhalatori doz mic + 2-adrenergice cu aciune prelungit B. Corticosteroizi inhalatori doz medie sau mare C. Corticosteroizi inhalatori doz medie + antileucotriene D. Antileucotriene E. Corticoizi per os n criz 11. * Medicaia indicat de prim intenie la Nivelul 4 de astm bronic la copil este: A. Corticosteroizi inhalatori doz mic + 2-adrenergice cu aciune prelungit B. Corticosteroizi inhalatori doz medie/mare + 2-adrenergice cu aciune prelungit C. Corticosteroizi inhalatori doz medie + antileucotriene D. Corticoizi per os E. Corticosteroizi inhalatori doz mic + antileucotriene + theofiline retard 12. * Medicaia Anti-IgE este indicat n tratamentul de fond al astmului la copil: A. La Nivelul 1 B. La Nivelul 2 C. La Nivelul 3 D. La Nivelul 4 E. Nu este indicat
215

RSPUNSURI Boli de nutritie 1. A, B, C, D 2. A, C 3. C, D 4. A, B, C 5. D, E 6. E 7. A, B, C, D 8. C, D 9. E 10.C, D 11.C 12.B, C, D Infecii ale tractului respirator 1. B, C, E 2. A, B, D 3. B, C, D, E 4. D 5. A, C, D, E 6. A, B, C, E 7. D 8. C 9. A, B, D 10.D 11.D 12.A, C, D, E Evaluarea i ngrijirea nounscutului la termen 1. C 2. A, B, D, E 3. B, C, E 4. D 5. A, B, C, E 6. A, C, E 7. E 8. A, B, D Alergiile respiratorii la copil 1. C, D, E 2. B, C, D 3. A, B, C, E 4. B, C, D 5. A, C 6. A, C, E 7. B, D 8. A, B, D 9. A, B, D 10.A 11.D 12.D

ITU, Leucocituria 1. A, C, E 2. B, D, E 3. B 4. A 5. D 6. A, D, E

216

Nutriie i alimentaie pediatric 1. Care sunt perioadele de alimentatie la sugar si copil: A. alimentatia lactata exclusiva 4-6luni B. perioada diversificarii alimentatiei dupa varsta de 4-6 luni C. alimentatia lactata exclusiva 6-7 luni D. alimentatia diversificata 1-3 ani E. alimentatia mixta 2. Contraindicatiile exceptionale pentru alaptare sunt: A. HIV B. talasemia minora C. HTA primara D. galactozemie E. fenilcetonurie 3. *Alimentul de electie pentru sugari in primele luni de viata este: A. formule pentru sugari B. lapte de vaca C. lapte de soia D. laptele matern E. lapte antireflux 4. Principiile alimentatiei naturale sunt: A. initierea tardiva a alimentatiei B. la cererea sugarului C. 6-8 mese in 24 de ore D. durata scurta (< 20 min) a suptului la fiecare san E. introducerea cat mai rapida a alimentatiei artificiale 5. Suplimente vitaminice necesare in cazul alimentatiei lactate exclusive sunt: A. vitamina K B. vitamina D C. vitamina B D. vitamina C E. vitamina A 6.* Laptele hipoalergenic obtinut prin hidroliza partiala a roteinelor din laptele de vaca se utilizeaza in caz de: A. gastroenterocolita la copilul sub 3 luni B. alergie la proteinele laptelui de vaca C. atopie familiala D. galactozemie E. glicogenoze
217

7. Care din urmatoarele afirmatii privind laptele de soia sunt adevarate: A. este utilizat ca alternativa in caz de alergie la proteinele laptelui de vaca B. se utilizeaza in caz de reflux gastro-esofagian C. este alimentul ideal la copii cu greutate mica la nastere D. prezinta risc de alergi incrucisate E. poate avea repercursiuni asupra dezvoltarii organelor genitale (fitoestrogeni) 8. In ce situatii este indicata alimentatia cu preparate de lapte praf fara lactoza: A. atopie familiala B. intoleranta la lactoza C. boala de reflux gastro-esofagian D. galactozemie E. glicogenoza 9. Aportul de apa de la nastere pana la 6 luni este de: A. 80-100ml/kg la nastere B. 100 120 ml/kg la 10 zile C. 120-150 ml/kg la 10 zile D. 80-100 ml/kg la 3-6 luni E. 150ml/kg la 3-6 luni 10. Inceperea diversificarii alimentatiei presupune respectarea urmatoarelor reguli: A. dupa varsta de 4-6 luni B. proteinele animale: carne, ou se introduc de la varsta de 5 luni C. se continua administrarea zilnica de vitamina D D. se cresc treptat numarul de mese E. diversificarea inainte de 4 luni se asociaza cu risc crescut de alergii alimentare 11. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind alimentatia diversificata de la varsta de 1 la 3 ani: A. cuprinde 5 mese principale pe zi B. aportul lactat este de 500ml/zi C. apa este singura bautura recomandata D. se pot consuma bauturi gazoase sau dulci E. sunt necesare 4 mese principale/zi

12. *In caz de gastroenterocolita severa la un sugar sub 3 luni alimentat artificial formula de lape va fii: A. lapte de soia B. lapte fara lactoza C. lapte de vaca
218

D. lapte hipoalergenic extensiv (total) hidrolizat E. lapte de capra 13. * Introducerea proteinelor animale (carne, ou, peste) se face de la varsta de: A. 4-5 luni B. 6-7 luni C. 7-8 luni D. 5-6 luni E. un an Febra acut la copil 1. La sugarul sub 3 luni masurarea temperaturii se face: A. auricular B. inghinal C. rectal D. bucal E. axilar 2. Intre investigatiile ce trebuie efectuate pentru evaluarea unui sugar sub 6 saptamini cu febra acuta se includ: A. hemograma B. examen urina C. Hemocultura D. Exudat faringian E. Creatinina 3. In febra acuta punctia lombara se indica in urmatoarele situatii: A. sugarul sub 3 luni B. sugarul pina la 1 an in orice situatie febrila C. sugarul si copilul mic (1-3 ani) in orice situatie D. sugarul peste 3 luni si copilul mic (1-3 ani) in situatia in care exista semne de gravitate asociate, inclusiv neurologice sau febra greu tolerata fara o cauza evidenta E. sugarul peste 3 luni si copilul mic (1-3 ani) cand febra greu tolerata la care cauza evidentiata nu justifica toleranta scazuta

4. Pentru managementul febrei acute la sugar si copil sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. se indica atunci cand:temperatura atinge 38 grade Celsius B. se indica atunci cand:temperatura atinge 38, 5 grade Celsius C. se efectueaza masuri fizice de scadere a febrei: dezbracarea copilului, se descopera copilul, aport lichidian suficient D. AINS se asociaza cand febra este rau tolerata E. AINS sunt de prima intentie in tratamentul febrei
219

5.

Masurarea temperaturii la copilul peste 3 ani se face: A. auricular B. la plici C. rectal D. bucal E. axilar

6. Semnele asociate febrei care semnifica infectie urinara la sugarul peste 3 luni si copil, includ: A. durere abdominala B. varsaturi C. inapetenta D. polidipsie E. urini hipocrome 7. Semnele asociate febrei care semnifica meningita la copil includ: A. Semne neurologice de focar B. Redoare de ceafa C. Fontanela bombata D. Tulburari de constienta E. Adenopatie cervicala Semnele asociate febrei care semnifica encefalita la copil includ: A. Semne neurologice de focar B. Tulburari de constienta C. Redoare de ceafa D. Varsaturi E. Crize convulsive partiale Semnele asociate febrei care semnifica artrita/osteoartrita la copil includ: A. varsaturi B. refuzul de a utiliza un membru C. eruptie cutanata D. schiopatare E. tumefierea unui membru sau a unei articulatii

8.

9.

10. Semnele asociate febrei care semnifica Boala Kawasaki la copil includ: A. enantem B. conjunctivita aseptica C. eruptie polimorfa D. adenopatie inghinala E. tuse

220

11. *Atitudinea corecta in fata unui copil cu varsta peste 3 ani cu febra acuta este: A. administrare obligatorie de antibiotice per os B. internarea obligatorie in spital C. administrarea de antitermice in asociere D. administrare obligatorie de antibiotic injectabil E. administrare de antitermic (paracetamol) si cautarea unui punct de plecare Diareea acut la copil 1. Toate datele urmatoare despre deshidratarea extracelulara sunt sunt corecte, in afara de: A. Se asociaza cu pierdere in greutate B. Scurtarea timpului de recolorare C. Tegumente marmorate D. Pliul cutanat este persistent E. Sete puternica 2. La un copil cu deshidratare intracelulara se pot intalni urmatoarele semne clinice: A. Tulburari neurologice B. Depresia fontanelei C. Febra D. Extremitati reci E. Vene jugulare colabate 3. * Care este cea mai frecventa cauza de diaree acuta la copii : A. Greselile alimentare B. Bacteriile C. Virusii D. Parazitii E. Substantele chimice 4. Criteriile de spitalizare intr-un caz cu diaree acuta sunt: A. Prematuritate B. Toleranta gastric prezenta C. Complianta redusa D. Gemelaritate E. Deshidratare 3% 5. Care sunt agentii bacterieni care determina cel mai frecvent diareea acuta : A. Shigella B. Rotavirus C. E Coli patogen D. Salmonella E. P. aeruginosa
221

6. Care din urmatoarele investigatii se recomanda in deshidratare severa A. Ionograma serica B. Proteinemie si hematocrit C. Functia pancreatica D. Dozare bicarbonat, pH E. Exudat faringian 7. Urmatoarele afirmatii referitoare la diarea acuta sunt adevarate, cu exceptia: A. Boala poate fi produsa de virusuri B. Examinarile complementare sunt utile C. Boala poate fi produsa de citomegalvirus D. Coprocultura se recomanda daca in scaun este prezent sange E. Anamnestic se poate evidentia agentul etiologic 8. Cauze frecvente de varsaturi cronice sunt: A. Reflux gastro-esofagian B. Focar infectios ORL sau pulmonar C. Aminoacidopatii D. Epilepsie E. Cetoacidoza diabetica 9. Printre cauzele de varsaturi acute se numara: A. Hemoragia meningeana B. Insuficienta suprarenala C. Tromboflebita cerebrala D. Constipatia E. Invaginare intestinala acut 10. Printre cauzele chirurgicale de varsaturi acute nu se numara: A. Sindromul ocluziv B. Cetoacidoza diabetic C. Apendicita acuta D. Alergia alimentara E. Stenoza pilorica 11. * Doza corecta de domperidona administrata in varsaturi este: A. Domperidona 0,5-1 mg/kgcorp/12 ore B. Domperidona 0,1-0,2 mg/kgcorp/12 ore C. Domperidona 0,2-0,4 mg/kgcorp/8 ore D. Domperidona 0,5-1 mg/kgcorp/8 ore E. Domperidona 0,3-0,9 mg/kgcorp/6 ore

222

12. Stenoza hipertrofica de pilor se caracterizeaza prin: A. Anorexie B. Varsaturi in jet, abundente C. Apare dupa interval liber de 2-8 saptamani D. Scaune lichide, frecvente E. Apetit pastrat, in contrast cu stagnarea ponderala 13. Investigarea varsaturilor cronice include: A. Bilant hidroelectrolitic si metabolic B. Examen coproparazitologic C. CT cerebral D. Radiografie toracica E. Bilant hepatic Convulsiile i epilepsia la copil 1. Manifestari convulsive paroxistice neepileptice apar in: A. spasmul hohotului de plans B. sincopa C. tulburari psihologice, ticuri D. hiperglicemie E. sindrom West 2. Encefalita herpetica se caracterizeaza prin: A. alterarea progresiva a constientei B. alterarea brusca a constientei C. hipodensitati difuze la examenul CT D. crize focale brahiofaciale E. evoluie spre stare de mal epileptic 3. Tratamentul encefalitei herpetice se face cu: A. antibioterapie 15-21 zile B. acyclovir C. medicatie antiedematoasa D. medicatie anticonvulsivanta E. antibioterapie 7-14 zile 4. Convulsiile ocazionale pot sa apara in: A. meningita B. infectie urinara C. hematom subdural D. hiperglicemie E. hipoglicemie

223

5. Convulsiile febrile simple se caracterizeaza prin: A. aparitia la un sugar sau copil cu varsa cuprinsa intre 3 luni si 5 ani; B. criza convulsiva tonico-clonica generalizata C. aparitia la un copil cu antecedente neurologice D. aparitia la un copil fara antecedente neurologice E. dezvoltarea psihomotorie a copilului este deficitara 6. Tratamentul unei convulsii simple consta in: A. plasarea copilului in pozitie laterala de siguranta B. administrare de valium intrarectal C. administrare de antipiretice D. administrare de diazepam pe cale orala E. plasarea copilului in pozitie Trandelemburg 7. Epilepsia petit mal (absentele copilului) se caracterizeaza prin: A. debuteaza in jurul varstei de 7 ani B. copilul are frecvente pierderi ale contactului cu mediul C. este favorizata de hiperpnee D. prognosticul este rezervat E. nu apar modificari pe EEG 8. Epilepsia grand mal se caracterizeaza prin: A. apare in jurul varstei de 7 ani B. apare la pubertate C. crize tonico-clonice generalizate D. prognosticul este rezervat E. este favorizata de privarea de somn 9. Managementul terapeutic al epilepsiei presupune: A. monoterapie de prima intentie B. tratament chirurgical in caz de epilepsie farmacorezistenta C. regim cetogen D. farmacoterapie combinata cu 3 antiepileptice de prima intentie E. interzicerea practicarii tuturor sporturilor 10. Epilepsiile si sindroamele epileptice generalizate pot fi: A. idiopatice B. criptogenetice C. simptomatice D. focale E. epilepsii cu paroxism rolandic

224

11. * Urmatoarele sindroame se numara printre epilepsiile criptogenetice, cu exceptia: A. sindromul West B. sindromul Dravet C. sindromul Lennox-Gastaut D. sindromul Landau- Klefner E. sindromul Doose 12.* Manifestari convulsive paroxistice neepileptice se intalnesc in umatoarele cazuri, cu exceptia: A. fenomene paroxistice in somn B. hiperglicemie C. spasmul hohotului de plans D. ticuri E. mioclonii si manifestari motorii 13. * Urmatoarele afirmatii privind convulsiile febrile sunt adevarate, cu exceptia: A. apar la copil cu varsta de 5-10 ani B. criza convulsiva este tonico-clonica generalizata C. durata connvulsiei este sub 15 minute D. apar la un copil fara antecedente neurologice E. dezvoltarea psiho-motorie a copilului este normala

225

RSPUNSURI Nutriie i alimentaie pediatric 1. A, B, D 2. A, D 3. D 4. B, C, D 5. A, B 6. C 7. A, D, E 8. B, D, E 9. A, C, E 10. A, C, E 11. B, C, E 12. D 13. C Febra acut la copil 1. C, E 2. A, B, C 3. A, D, E 4. B, C, D 5. A, E 6. A, B, C 7. B, C, D 8. A, B, E 9. B, D, E 10. A, B, C 11. E Diareea acut la copil 1. B, E 2. A, C 3. C 4. A, C 5. A, C, D 6. A, B, D 7. B, E 8. A, C, D 9. A, C, E 10. B, D, E 11. C 12. B, C, E
226

13. A, C, E Convulsiile i epilepsia la copil 1. A, B, C 2. A, D, E 3. B, C, D 4. A, C, E 5. A, B, D 6. A, B, C 7. A, B, C 8. B, C, E 9. A, B, C 10. A, B, C 11. D 12. B 13. A

PEDOPSIHIATRIE 1. Cauzele ntrzierii n dezvoltare a copilului: A. Paralizie motorie cerebral B. Miopatia C. Hospitalismul D. Stimulare excesiv din partea prinilor E. Deficit de auz 2. Enurezisul nocturn: A. Este mai frecvent la biei B. Se diagnosticheaz nainte de vrsta de 4 ani C. Se asociaz cu constipaia D. Poate fi primar i secundar E. Necesit terapii educaionale i medicamentoase 3. Diagnosticul diferenial al enurezisului nocturn se face cu: A. Epilepsia B. Somnambulismul C. Tulburri pervazive de dezvoltare D. Patologii urologice E. Tulburri psihotice 4. Encoprezisul se caracterizeaz prin: A. Apariie diurn B. Diagnostic naintea vrstei de 4 ani C. Frecven crescut la fete D. Asociere cu familie disfuncional E. Defecare involuntar n absena unei afeciuni organice 5. *Diagnosticul diferenial al encoprezisului se face cu: A. Retard mintal B. Tulburri alimentare C. Depresie D. Malformaii ale tubului digestiv E. Sindromul X fragil 6. Autismul infantil se manifest prin: A. Dezvoltarea limbajului i abilitilor de comunicare B. Stereotipii motorii C. Tulburri de somn D. Tulburri de coordonare motorie E. Agresivitate, automutilri
227

7. Copilul cu autism Kanner: A. Are dificulti n interaciunile sociale B. Prezint cecicate C. Are comportament opoziionist D. Prezint tulburri alimentare E. Are o dezvoltare normal a limbajului 8. Diagnosticul diferenial al Autismului se face cu: A. Tulburrile de nvare B. Schizofrenia cu debut precoce C. Encoprezisul D. Sindromul X fragil E. Depresia 9. Diagnosticul de autism necesit ca invetigaii suplimentare: A. RMN cerebral B. Examen oftalmologic C. Examen ORL D. EKG E. Examinare psihologic 10.Relaia perturbat mam-copil se caracterizeaz prin: A. Stimulare necorespunztoare din partea mamei B. Interaciune precoce, bidirecional mam-copil C. Stimulare excesiv din parte mamei D. Interaciuni comportamentale reciproce ntre mam i copil E. Fenomene de regresie 11.Dificultile de citire se caracterizeaz prin: A. Dificulti de utilizare a conceptelor aritmetice B. Perturbri emoionale C. Nivel de citire inferior capacitilor intelectuale D. Greeli de ortografie, gramatic, punctuaie E. Asocierea tulburrilor de limbaj 12.*Dificultile de calcul matematic se manifest prin: A. Dificultri de lectur inferior capacitilor intelectuale B. Dificulti de utilizare a conceptelor aritmetice C. Exprimare n scris incorect D. Tulburri de limbaj expresiv E. Folosirea unor cuvinte greite, inadecvate

228

13.Dificultile de scris se caracterizeaz prin: A. Exprimare prin scris incorect B. Afectarea competenelor aritmetice C. Eec colar D. Citire lent E. Tulburri emoionale 14.Dificultile de nvare se pot asocia cu: A. Eec colar B. Retard mintal C. Depresie D. Stereotipii motorii E. Tulburri de limbaj 15.Afirmaiile de mai jos sunt adevrate: A. Dificultile de citire se asociaz cu un intelect normal B. Copilul cu ntrziere n dezvoltare st n ezut la 6 luni C. Comarul se asociaz cu amnezia episodului D. Deficitul auditiv sau vizual poate conduce la ntrzierea achiziiilor psiho-motorii E. Autismul se asociaz cu tulburri de somn 16.Care din afirmaiile de mai jos sunt adevrate? A. Diagnosticul diferenial al autismului se face cu sindromul X fragil B. Copilul cu ntrziere n achiziii nu achiziioneaz mersul naintea vrstei de 2 ani C. Pavorul nocturn (teroarea nocturn) se manifest n a doua parte a somnului D. Stimularea excesiv a copilului duce la relaie perturbat mam-copil E. Dificultile de calcul matematic se asociaz cu retard mintal 17.Care din afirmaiile de mai jos sunt false? A. Dificultile de scris se asociaz cu eec colar B. RMN cerebral este necesar n diagnosticul tulburrilor de nvare C. Autismul infantil se asociaz cu tulburri de coordonare motorie D. Enurezisul nocturn este voluntar E. Encoprezisul se asociaz cu afeciuni organice 18.ntrzierea n achiziiile psiho-motorii are drept cauze: A. Boli genetice B. Epilepsia C. Deficite senzoriale D. Retardul mintal E. Parasomniile
229

19.Terapia tulburrilor de nvare cuprinde: A. Logopedia B. Medicaie antipsihotic C. Reguli igieno-dietetice D. Psihoterapie E. Consilierea prinilor 20.* Urmtoarele afirmaii sunt adevrate A. Enurezisul nocturn se asociaz cu deficite motorii B. Encoprezisul se trateaz cu Desmopresinum C. Autismul infantil presupune o comunicare normal D. Dificultile de nvare se asociaz cu tulburri emoionale E. Teroarea nocturn debuteaz dup vrsta de 15 ani 21.Urmtoarele afirmaii sunt adevrate: A. Relaia prini-sugar se bazeaz pe procese unidirecionale-doar printele influeneaz i ofer B. Relaia dintre prini-sugar se bazeaz pe procese bidirecionale, de influen reciproc dintre prini i copii C. Interaciunea dintre mam i nou-nscut se creeaz la 1 sptmn dup natere D. Primele zile dup natere reprezint perioada n care mama stabilete n mod particular relaia de ataament cu bebeluul E. Interaciunea dintre mama i nou-nscut se creeaz n timpul naterii i imediat dup aceasta 22.Perturbarea relaiei printe-copil apare n cazul: A. Unei stimulri excesive B. Unei stimulri corespunztoare C. Unei mame depresive D. Unei mame psihotice E. Lipsei reciprocitii relaiei la nivelul contactului vizual, fizic i verbal 23.Pica presupune: A. Regurgitarea alimentelor parial digerate B. O vrst de debut de 12-24 luni C. Ingerarea de ghips, vopsele, pr, pmnt, hrtii, excremente de animale D. Timp de cel puin o lun, copilul ingereaz substane nealimentare, de caliti i cantiti variabile E. Diverse metode de controlare a greutii

230

24.La natere: A. Activitatea motric e subordonat reflexelor primare B. Dispare graspingul C. Tonusul segmentar al membrelor e slab, tonusul axial fiind puternic D. Tonusul segmentar al membrelor este puternic, tonusul axial fiind diminuat E. Motricitatea e spontan, anarhic, asimetric 25. Mericismul: A. Apare la sugari n vrst de 3-12 luni B. Presupune regurgitarea alimentelor parial digerate, n absena unei stri de grea sau a unei patologii gastrointestinale C. Presupune ingerarea de substane nealimentare D. Se poate asocia cu iritabilitatea sugarului E. Se asociaz cu defecarea involuntar n absena unei afeciuni organice la copilul de cel puin 4 ani 26.* Un copil n vrst de 3 ani cu o dezvoltare psihomotorie normal: A. Copiaz rombul B. Copiaz triunghiul C. Construiete propoziii corecte D. Construiete primele cuvinte-fraz E. Prezint un tonus segmentar al membrelor puternic i un tonus axial diminuat

231

RSPUNSURI: 1. ABCE 2. ADE 3. ABD 4. ADE 5. D 6. BCDE 7. AD 8. BDE 9. ABCE 10.ACE 11.BCE 12.B 13.ACE 14.ACE 15.ADE 16.ABD 17.BDE 18.ACD 19.ADE 20.D 21.BDE 22.ACDE 23.BCD 24.ADE 25.ABD 26.C

232

PSIHIATRIE 1. Care din afirmaiile urmtoare referitoare la Tulburarea de panic sunt adevrate? A. Se caracterizeaz prin atacuri de panic n general spontane i previzibile B. Se nsoete de modificarea comportamentului pacientului n viaa cotidian C. Este mai frecvent la femei D. Se poate asocia cu anxietatea intercritic E. Debuteaz mai frecvent dupa 40 ani 2. Principalele complicaii ale Tulburrii de anxietate generalizat sunt: A. Dependenele B. Apariia ticurilor C. Dismorfofobia D. Izolarea social E. Fuga disociativ 3.* Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la managementul Tulburrii de anxietate generalizat este fals: A. Presupune tratament medicamentos si psihoterapie B. Tratamentul simptomatic presupune administrarea de benzodiazepine sau hidroxizin pe o durata limitata C. Tratamentul curativ este pe baz de neuroleptice D. Se poate utiliza terapia cognitiv- comportamental E. Se recomand psihoterapie de susinere 4. afirmaii referitoare la fobia social sunt adevarate: A. Nu determin dificulti in plan social, profesional si afectiv B. Se caracterizeaz prin teama de mulime, locuri publice sau spaii largi C. Se caracterizeaz prin teama de a vorbi, a scrie sau a rspunde la ntrebri n public D. Prezint evoluie variabil cu remisie E. Se poate complica cu depresia sau cu dependenele (alcool, anxiolitice, cannabis) 5.* Care din urmtoarele afirmaii referitoare la agorafobie este fals? A. Afecteaz n special sexul feminin B. Se caracterizeaz prin teama de a tremura, de a roi, de a se blbi n public C. Se nsoete de conduite de evitare D. In cazul expunerii la situaia fobogen anxietatea se poate transforma n atac de panic E. Prezint evoluie variabil cu remisie

233

6. Care dintre afirmaiile urmtoare referitoare la obsesii sunt adevrate? A. Sunt gnduri, impulsuri sau imagini recurente i persistente B. Sunt comportamente sau acte mentale repetitive C. Sunt resimite ca fiind intruzive i neadecvate D. Determina anxietate sau detres considerabil E. Cele mai frecvente sunt cele de contaminare, de ordonare sau ndoielile repetate 7. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la compulsii sunt adevrate? A. Sunt gnduri, impulsuri sau imagini recurente B. Pacientul se folosete de ele pentru a reduce anxietatea sau pentru a preveni un eveniment sau o situaie jenant C. Sunt resimite ca fiind excesive i/sau neadecvate D. Nu au consecine asupra activitilor sociale, profesionale, colare E. Determin o pierdere de timp important (cel puin o or pe zi) 8. Urmtoarele afirmaii referitoare la Tulburrile conversive sunt adevrate: A. Absena unei cauze organice B. Poate lua aspectul oricrei patologii somatice C. Simptomele sunt simulate D. Pacientul nu urmarete un beneficiu secundar E. Poate apare indiferena pacientului fa de tulburrile sale 9.Un diagnostic de Tulburare conversiv este susinut de urmtoarele argumente clinice: A. Personalitatea obsesiv (anankast) B. Simptomatologia histrionic atipic C. Bilanul somatic perfect normal D. Relaia comprehensibil dintre tulburrile prezentate i contextul psihologic E. Personalitatea histrionic 10.Urmtoarele afirmaii referitoare la starea de stres post-traumatic sunt false: A. Apare in prelungirea starii de stres acut B. Se caracterizeaz prin insomnie, hipervigilen, anxietate C. Se caracterizeaz prin apariia ideilor paranoide D. Pacientul evita situaiile asociate cu trauma E. Necesit tratament cu antipsihotice 11.Menionai care din urmtoarele afirmaii referitoare la Tulburrile de adaptare sunt adevarate: A. Sunt mai frecvente la sexul masculin B. Sunt tulburri tranzitorii C. Sunt tulburri cronice
234

D. Se caracterizeaz prin simptome emoionale, cognitive, somatice i comportamentale E. Nu apar ca rspuns la unul sau mai multe evenimente sau factori stresanti 12.Care din urmtoarele tulburri pot fi caracteristice perioadei de sarcin? A. Depresia B. Tulburrile anxioase C. Tulburarea conversivq D. Tulburrile psihopatologice minore i tranzitorii E. Mania 13.* Una dintre afirmaiile urmtoare, referitoare la depresia post-partum este fals: A. Survine la 2-8 sptmni de la natere B. Se poate caracteriza prin astenie, plns repetat, iritabilitate C. Nu altereaz relaia precoce mam-copil D. Prezint ca i factor de risc antecedentele psihiatrice de depresie E. Necesit psihoterapie 14.Care din urmtoarele afirmaii referitoare la psihoza puerperal sunt adevarte? A. Poate prezenta ca i prodrom: insomnia, comaruri, manifestari anxioase B. Tabloul clinic este al unei stari delirante acute, nesistematizate, cu tematic centrat pe copil C. Nu prezint risc de suicid sau infanticid D. Debuteaz nainte de naterea copilului E. In general evoluia este favorabil 15.* Specificai care din urmtoarele tulburri aparin tulburrilor anxioase: A.Tulburare de panic cu agorafobie B.Tulburare de panic fr agorafobie C.Agorafobie cu tulburri de panic D.Agorafobie fr tulburri de panic E.Toate rspunsurile sunt corecte. 16.Care din urmtoarele sunt tulburri anxioase? A.Tulburare de panic cu agorafobie B.Schizofrenie C.Tulburare depresiv recurent D.Tulburare anxioas generalizat E.Tulburare de panic fr agorafobie. 17.* Alegei afirmaia corect pentru tulburarea de panic: A.Este mai frecvent la brbai B.Apare n mod egal la ambele sexe C.Nu poate fi declanat de factori stresani
235

D.Bolnavul evit anumite situaii pentru a preveni declanarea unui nou atac de panic E.Nu poate fi tratat medicamentos. 18.* Care din urmtoarele simptome nu apare n tulburarea de anxietate generalizat? A.Insomnie B.Palpitaii C.Simptome gastro-intestinale D.Halucinaii auditive comentative E.Tensiune muscular. 19.* Care din simptomele de mai jos corespunde manifestrilor cronice motorii din tulburarea conversiv? A.Diplopia B.Cecitatea C.Anosmia D.Surditatea E.Nici un rspuns corect. 20.Alegei afirmaiile corecte pentru tulburarea conversiv: A.Absena unei cauze organice B.Simptomele sunt simulate C.Poate lua aspectul oricrei patologii psihiatrice sau somatice D.Bilan somatic anormal E.Indiferena pacientului fa de tulburrile sale (la belle indifference) 21.*.Stresul acut se caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia: A.Apare imediat dup un eveniment traumatizant B.Flash-back, comaruri, gnduri obsedante C.Simptome disociative D.Apare dup un interval de laten de 3-4 luni de la un eveniment traumatizant E.Anxietate i tulburri de somn. 22.*.Starea de stres posttraumatic are urmtoarele caracteristici: A.Apare imediat dup un eveniment traumatizant B.Sexul masculin este un factor de risc C.Nu apare evitarea permanent a stimulilor asociai cu traumatismul D.Sindromul de repetiie cuprinde comaruri, flash-back-uri i amintiri vivide repetitive E.Apare la mai puin de o lun de la eveniment.

236

23.*.Alegei afirmaiile corecte privind anxietatea de separare: A.Afecteaz 1-5% din copii B.Survine n urma unui eveniment traumatizant C.Anxietatea are o intensitate considerabil, declanat de separare D.Prezint conduit de evitare E.Toate rspunsurile sunt corecte. 24.Alegei afirmaiile corecte privind tulburarea de adaptare: A.Sunt afectate ambele sexe, cu o predominan evident la sexul feminin B.Apare la 3 luni dup evenimentul stresant C.Nu trebuie s persiste mai mult de 6 luni dup dispariia factorului de stres D.Nu se indic terapie comportamental i cognitiv E.Se face terapie de grup n caz de expunere normal la un factor de stres. 25.Factorii de stres n tulburarea de adaptare sunt: A.Dificultile sociale B.Performanele colare crescute C.Conjugopatiile D.Problemele profesionale E.Relaiile familiale armonioase 26.*Tulburrile psihopatologice minore i tranzitorii din perioada sarcinii sunt urmtoarele, cu excepia: A.Labilitate emoional B.Anxietate la nceputul sarcinii C.Perioad disforic de scurt durat D.Tematic delirant centrat pe copil E.Dependen afectiv. 27.Preocuprile frecvente care apar nainte de sarcin se refer la: A.Riscurile genetice de transmitere a unei tulburri bipolare, a schizofreniei sau a unei addicii B.Impactul maternitii asupra evoluiei bolii psihiatrice C.Alegerea atent a produselor de ngrijire corporal a copilului D.Modul n care boala va afecta capacitile de ngrijire a copilului E.Riscul de instituionalizare a copilului. 28.*.Fobia de impulsie (teama de a nu face ru copilului) i conduitele contrafobice apar n: A.Post-partum blues B.Depresia post-partum C.Melancolia delirant D.Psihoza puerperal (bufeul delirant acut confuzo-oniric) E.Nici un rspuns corect.
237

29.* Care din urmtoarele afirmaii referitoare la managementul atacului de panic este fals? A. Cutarea i tratarea unei cauze organice acute i/sau comorbiditi organice, psihiatrice sau adictologice B. Tratament simptomatic cu benzodiazepine (diazepam, alprazolam) atunci cnd este necesar instituirea unui control gradat pe termen lung al simptomatologiei C. Tratament curativ cu antidepresive, dup efectuarea bilanului preterapeutic: antidepresive inhibitori selectivi ai recaptrii serotoninei i noradrenalinei sau inhibitori selectivi ai recaptrii serotoninei D. Durata de tratament cu antidepresive este cuprins ntre 6 i 12 luni E. Psihoterapie de susinere, terapie cognitiv i comportamental sau psihoterapie de inspiraie analitic 30.Care din urmtoarele afirmaii referitoare la managementul terapeutic al tulburrii anxioase generalizate sunt adevrate? A. Vitaminoterapia n special cu vitamine de grup B B. Tratarea crizei de angoas acut C. Tratament simptomatic: administrarea de benzodiazepine sau de hidroxizin pe o perioad limitat de timp, pentru a controla manifestrile anxioase acute D. Administrarea de antipsihotice de nou generaie E. Psihoterapie de susinere, terapie cognitiv i comportamental sau psihoterapie de inspiraie analitic 31.* Care din urmtoarele afirmaii referitoare tabloul clinic al anxietii sau fobiei sociale sunt adevrate? A. Tulburri de somn ca element central al tabloului clinic B. Teama de nlime C. Teama de a vorbi, a scrie, de a rspunde la ntrebri n public, de a susine examene orale D. Dezinhibiie comportamental E. Lipsa contientizrii caracterului morbid al tulburrii 32. * Care din urmtorii factorii sugereaz un prognostic nefavorabil al tulburrii obsesiv-compulsive? A. Prezena specific a tulburrilor de somn n tabloul clinic B. Prezena delirului paranoid n tabloul clinic C. Severitatea iniial a tulburrii, rspuns slab la tratamentul iniial D. Existena antecedentelor heredocolaterale de schizofrenie E. Prezena contientizrii caracterului morbid al tulburrii

238

33.* Care din urmtoarele afirmaii referitoare tipurile de intervenie folosite n managementul terapeutic a patologiei posttraumatice (stresul acut i starea de stres posttraumatic) este fals? A. Terapie de susinere B. Terapie de susinere, terapie cognitiv i comportamental C. Terapie electroconvulsivant D. Administrare de inhibitori selectivi ai recaptrii serotoninei E. Asociaii de pacieni, asociaii de victime 34. * Urmtoarele afirmaii cu privire la depresia cu debut n perioada sarcinii sunt adevrate: A. Apare la 60 % din cazuri B. 15% din cazuri apar n primul trimestru de sarcin C. Cel mai frecvent apare sub forma episodului depresiv major cu elemente melancolice D. Printre simptomele depresive putem ntlni: astenie, disforie, plns, autodepreciere, anhedonie, ruminaii anxioase E. Nu este necesar abordarea sa terapeutic deoarece de regul se produce remisiunea spontan 35.Managementul tulburrilor psihice cu manifestare clinic n perioada sarcinii ar trebui s cuprind urmtoarele principii terapeutice: A. Evitarea prescrierii medicamentelor psihotrope n primul trimestru de sarcin B. Spitalizarea n caz de simptomatologie delirant sau risc suicidar C. Supravegherea mamei i a copilului la natere (psihotropele trec bariera placentar) D. Efectuarea la gravid a psihoterapiei de sprijin E. Prezena acestora impune internarea i tratamentul lor n secia de obstetric pn la remisiunea simptomelor 36.* Urmtoarele afirmaii cu privire la post-partum blues sau sindromul celei de-a treia zile sunt adevrate: A. Are severitate clinic semnificativ i se poate afirma c este malign B. Apare ntre a 3-a i a 5-a zi dup natere la 50 80 % din femei C. Dureaz ntre 2 sptmni i pn la 12 luni D. Prezena simptomelor delirante este absolut necesar pentru diagnosticarea acestui sindrom E. Odat diagnosticat, administrarea tratamentului medicamentos este obligatorie 37. * Referitor la tulburarea anxioas generalizat, care afirmaie este incorect ? A. Include preocupri pe care pacientul nu reuete s le controleze B. Afecteaz n special persoanele de sex feminin C. Alte tulburri anxioase pot fi comorbide D. Simptomele includ palpitaii, astenie i insomnie
239

E. Depresii i adicii pot fi comorbide 38.* Referitor la tulburrile fobice, care afirmaie este adevrat ? A. Fobia social afecteaz 50-60 % din aduli B. n fobia social subiecii nu contientizeaz caracterul morbid al tulburrii C. Agorafobia afecteaz 30 % din populaia adult D. Complicaiile posibile n agorafobie includ simptome psihotice E. Agorafobia are o evoluie variabil cu remisii 39.* Care dintre afirmaiile urmtoare referitoare la tulburrile conversive este fals? A. Simptomatologia poate lua aspectul oricrei patologii somatice sau psihiatrice B. Simptomatologia este reversibil C. Simptomele sunt simulate D. Subiecii urmresc beneficii secundare E. Personalitatea subiecilor este histrionic sau pasiv dependent 40.* Care dintre urmtoarele variante reprezint tulburri psihopatologice minore din perioada sarcinii? A. Inversiune afectiv B. Tocire afectiv C. Aplatizare afectiv D. Ambivalen afectiv E. Labilitate emoional

240

RASPUNSURI 1. BCD 2. AD 3. C 4. CDE 5. B 6. ACDE 7. BCE 8. ABE 9. CDE 10.CE 11.BD 12.ABD 13.C 14.ABE 15.E 16.ADE 17.D 18.D 19.E 20.ACE 21.D 22.D 23.E 24.ABCE 25.ACD 26.D 27.ABDE 28.B 29.B 30.BCE 31.C 32.C 33.C 34.D 35.ABCD 36.B 37.B 38.E 39.C 40.E

241

RADIOLOGIE 1. Care sunt avantajele examenului radiografic: A.disponibilitate B.doza mica de iradiere C.costuri reduse D.se poate efectua la gravide E.este o metoda rapida 2. Ecografia are ca principale avantaje: A.simpla B.doza mica de iradiere C.neinvaziva D.se poate efectua la patul bolnavului E.fara contraindicatii 3*. Care dintre urmatoarele de mai jos nu reprezinta un avantaj in examinarea prin Computer Tomografie: A.disponibila B.iradianta C.cost moderat D.rapida E.rezolutia spatial 4*. In examinarea prin rezonanta magnetica nucleara care sunt contraindicatiile absolute din cele enuntate mai jos: A.sarcina B.pace maker cardiac C.coma diabetica D.fractura de bazin nestabilizata chirurgical E.abcesul cerebral 5. Examinarea computer tomografica de urgenta este indicata in: A.traumatism cranian B.coma C.pancreatita cronica D.embolie pulmonara E.litiaza renala 6*. Care este metoda de electie in suspiciunea de tumora cerebrala: A.radiografie B.angiografie cerebrala C.computer tomografie D.rezonanta magnetica nucleara cerebrala
242

E.scintigrafie 7*. Pielonefrita complicata are ca metoda de prima intentie urmatoarele: A.ecografia B.cistografia C.computer tomografie D.urografia E.radiografia de coloana lombara 8. Pentru examinarea cailor biliare care sunt metodele de examinare: A.angiografia hepatica B.ecografia hepato-biliara C.computer tomografie D.radiografia abdominala fara substanta de contrast E.scintigrafia 9*. Examenul de electie pentru meningoencefalite este: A.angiografia cerebrala B.computer tomografia C.rezonanta magnetica nucleara cerebrala D.tomografia cu emisie de pozitroni E.ecografia 10*. Invaginatia acuta intestinala la copil se evalueaza cel mai bine prin: A.examen clinic B.examen cu bariu C.rezonanta magnetica nucleara D.computer tomografie E.ecografia 11. Care sunt avantajele tomografiei cu emisie de pozitroni: A.metoda sensibila B.neiradianta C.bilant global pentru intreg organismul D.se poate face si in sarcina E.nu influenteaza alaptarea 12*. La pacienti cu traumatism medular ce este indicat: A.angiografie B.scintigrafie C.rezonanta magnetica nucleara de coloana D.ecografie E.tomografia cu emisie de pozitroni
243

13. In caz de embolie pulmonara ce indicati: A.angiografie computer tomografie B.scintigrafie pulmonara C.rezonanta magnetica nucleara D.ecografie transtoracica E.ecografie Doppler membre inferioare 14. La un pacient cu insuficienta renala acuta care din urmatoarele metode de examinare sunt indicate: A.computer tomografie cu substanta de contrast B.ecografie C.urografie D.computer tomografie fara substanta de contrast E.rezonanta magnetica nucleara 15*. Pancreatita acuta este evaluata cel mai bine prin: A.scintigrafie B.ecografie C.radiografie D.tomografie cu emisie de pozitroni E.computer tomografie

RSPUNSURI 1. A, C, E 2. A, C, D, E 3. B 4. B 5. A, B, D 6. D 7. C 8. B, C 9. C 10.E 11.A, C 12.C 13.A, B, D, E 14.B, D, E 15.E

244

REUMATOLOGIE 1*.Tratamentul cheie al spondiloartropatiei este reprezentat de: A. AINS B. Sulfasalazina C. Saruri de aur D. Analgezice E. Infiltratii cu corticosteroizi 2*. Spondilita anchilozanta: A. Este la mult mai frecventa ca si poliartrita reumatoida B. Sensibilitatea la sulfasalazina este un test de diagnostic C. Pozitivitatea antigenului HLA B27 este un argument cert in favoarea diagnosticului D. Afectarea radiologica sacroiliaca este un argument cert de diagnostic E. Semnul Romanus si sindesmofitele sunt evenimente precoce. 3. Spondilartropatiile includ: A. Sindromul Sjogren B. Sindromul Felty C. Artritele reactive D. Artrita psoriazica E. Spondilita anchilozanta 4.Sindromul SAPHO include: A. Sinovita B. Acnee C. Pustuloza D. Hiperostoza E. Osteoporoza 5*.Indicele Schober evalueaza: A. Redoarea lombara B. Redoarea dorsala C. Expansiunea cutiei toracice D. Redoarea cervicala E. Nici o varianta din cele de mai sus nu este corecta 6. Diagnosticul spondilitei anchilozante folosete urmatoarele criterii A. Istoric de durere inflamatorie lombosacrata B. Limitarea micarilor coloanei lombare In plan sagital i frontal C. Erodarea corpilor vertebrali la marginea discului D. Sacroileita definita radiologic E. Artrita inflamatorie a articulaiilor interapofizare
245

7. In artritele periferice din spondilita anchilozanta se recomanda tratament cu A. Sulfasalazina B. Sarurile de aur C. Penicilamina D. Metotrexat E. Glucocorticoizii sistemici 8. Tratamentul medical general de fond in spondilita anchilozanta cu afectari ale entezelor si/sau ale coloanei vertebrale se efectueaza: A. In caz de esec succesiv a trei AINS, luate in dozaj corect si pentru cel putin doua saptamani B. In caz de esec al unui singur AINS, luat in dozaj corect si pentru cel putin doua luni, C. In caz de majorare a rigiditatii, D. In caz de impact familial si profesional major E. In caz de esec succesiv a doua AINS, luate in dozaj corect si pentru cel putin doua saptamani 9. Diagnosticul spondilitei anchilozante este in principal clinic si se bazeaza pe: A. Antecedente familiale de boli inflamatorii intestinale, spondilartropatii, psoriazis B. Istoric personal sugestiv de psoriazis, uveita, artrita reactiva C. Prezenta antigenului HLA - B27 D. Afectare sacroiliaca E. Sensibilitatea durerilor la AINS 10*. Modificarile imagistice precoce in spondilita anchilozanta sunt: A. Afectarea radiologica sacroiliaca B. Afectarea sacroiliacelor vizibila pe RMN in absenta unei afectari radiografice C. Prezenta de sindesmofite D. Aspectul de vertebre patrate E. Semnul Romanus 11.Factori de prognostic ai severitaii PR: A. Debut acut monoarticular; B. Afectare extraarticulara; C. Absenta de eroziuni radiografice la diagnostic; D. Sindrom inflamator ridicat; E. Raspuns slab la tratamentul iniial 12.Complicaiile sistemice din PR includ: A. Vasculita reumatoida B. Sindromul Sjogren primar C. Fibroza pulmonara
246

D. Noduli reumatoizi E. Endocardita 13.In tratamentul specific al poliartritei reumatoide se pot utiliza: A. Antibiotice B. Terapia anti TNF-alfa C. AINS D. Corticosteroizi E. Inhibitori de limfocite T 14.Tratamentul de fond conventional in poliartrita reumatoida include: A. Etanercept B. Metotrexat C. Infliximab D. Rituximab E. Leflunomid 15.Urmatoarele firmatii referitoare la poliartrita reumatoida sunt adevarate: A. Este reumatismul cronic inflamator cel mai frecvent; B. Diagnosticarea sa precoce este eseniala C. Afecteaza de obicei persoanele varstnice D. Orice PR trebuie sa primeasca tratament de fond; E. Afecteaza predominant barbatii 16*.Foarte specifici pentru diagnosticul poliartritei reumatoide sunt anticorpii: A. Anti-ADN B. Anti-CCP C. Anti-nucleari D. Anti-SSA E. Anti-SSB 17.Osteoporoza primara: A. Este caracterizata prin deteriorarea microarhitecturii tesutului osos si cresterea masei osoase B. Este boala osoasa fragilizanta cea mai frecventa C. Este asociata cu inaintarea in varsta D. Nu este asociata cu privarea hormonala datorata postmenopauzei E. Poate fi consecinta tratamentului cu corticosteroizi 18.Care din urmatoarele reprezinta cauze de osteopatie fragilizanta nonosteoporotica: A. Metastaze osoase B. Mielom C. Mastocitoza sistemica
247

D. Sindromul Ehler-Danlos E. Maladie Marfan 19.Urmatoarele medicamente apartin clasei bifosfonati: A. Raloxifen B. Ibandronat C. Alendronat D. Ranelat de strontiu E. Risedronat 20.Urmatoarele afirmatii cu privire la raloxifen sunt adevarate: A. Apartine clasei serms B. Reduce riscul dezvoltarii cancerului de san hormono-dependent C. Creste riscul dezvoltarii cancerului de san hormono-dependent D. Reduce riscul fracturilor vertebrale E. Reduce riscul fracturilor de sold 21.Estimarea riscului individual de fractura necesita asocierea rezultatelor masurarii densitaii osoase cu factori de risc ai fracturii: A. Antecedente personale de fracturi datorate fragilitaii B. Varsta > 60 de ani C. Antecedente de fractura a femurului proximal (extremitatea superioara) la o ruda de gradul II D. Greutate corporala > 19 kg/m2 E. Menopauza precoce (inainte de varsta de 40 de ani) 22.Ranelatul de strontiu are urmatoarele caracteristici: A. Se administreaza pe cale orala B. Reduce riscul de fracturi vertebrale dar nu i de old C. Reduce riscul de fracturi vertebrale i de old D. A demonstrat eficacitatea antifractura la pacieni peste 80 de ani E. La apariia unei erupii cutanate/rash se impune intreruperea definitiva a tratamentului 23.Urmatoarele afirmatii cu privire la bifosfonati sunt adevarate: A. Reduc riscul fracturilor vertebrale i de old B. Nu reduc riscul fracturilor vertebrale C. Produc frecvent osteonecroza de mandibula D. Nu reduc riscul fracturilor de sold E. Au ca efecte advers sindromul pseudogripal pentru formele cu administrare iv 24.Urmatoarele afirmatii privind osteoporoza sunt adevarate: A. Osteoporoza primara este boala osoasa fragilizanta cea mai frecventa B. Se produce deteriorarea microarhitecturii tesutului osos
248

C. Tratamentul necesita si masuri igieno-dietetice D. Osteoporoza este dureroasa E. Osteoporoza nu afecteaza sexul masculin 25. Osteoporoza primara: A. Este boala osoasa fragilizanta cea mai frecventa B. Este asociata cu privarea hormonala datorata postmenopauzei C. Poate fi consecinta tratamentului cu corticosteroizi D. Poate fi consecinta gastrectomiei sau unei rezentii intestinale extinse E. Este caracterizata prin scaderea masei osoase si deteriorarea microarhitecturii tesutului osos. 26. Argumente in favoarea originii osteoporotice a fracturilor vertebrale A. Nu prezinta simptome / semne neurologice B. Neafectarea coloanei cervicale C. Fracturi vertebrale mai sus de T4 D. Liza pediculului (vertebra suspecta) E. Asimetrie vizibila din fata a vertebrei. 27. Pentru prevenirea osteoporozei primare este necesara A. Lupta impotriva fumatului si a alcoolismului B. Mentinerea unei greutati si a unui IMC normale C. Activitate fizica D. Aport vitamino-calcic: calciu 1.000 la 1.200 mg/zi si vitamina D 400-800 UI/zi pentru adulti si cel putin 800 UI/zi la varstnici E. Aport vitamino-calcic: calciu 500 mg/zi si vitamina D 300 UI/zi. 28. In tratamentul osteoporozei masculine se indica tratament medicamentos cu A. Alendronat B. Risedronat C. Zoledronat D. Ranelat de strontiu E. Teriparatid. 29. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Inainte de 70 de ani, predomina riscul de fracturi vertebrale B. Inainte de 70 de ani tratamentul poate fi ales intre raloxifen, un bisfosfonat sau ranelatul de strontiu C. Dupa 70 de ani, riscul de fractura dde sold este dominant D. Dupa 70 de ani se administreaza un bifosfonat sau ranelatul de strontiu E. Durata tratamentului: cel putin 4 ani, cu exceptia ranelatului de strontiu (24 luni)

249

30.Tratamentul pe termen scurt cu AINS se indica in urmatoarele cazuri: A. Guta B. Artroza C. Poliartrita reumatoida D. Bursita E. Tendinite 31.Combinatia dintre AINS si corticosteroizi se poate prescrie in: A. Guta B. Bursite C. Poliartrita reumatoida D. Artroza E. Colagenoze 32.Indicatiile infiltratiilor cu corticoizi sunt urmatoarele: A. Artroza B. Bursite C. Artrita septica D. Lomboradiculalgii comune E. Gonartroza 33.Complicatiile specifice ale infiltratiilor cu corticosteroizi cuprind: A. Hemartroza B. Artrita acuta microcristalina C. Ruptura de tendon in caz de infiltrare periarticulara D. Artrita aseptica E. Hipersensibilitate imediata 34*.Aspirina face parte din urmatoarea clasa de AINS A. Salicilati B. Oxicami C. Coxibi D. Pirazoli E. Indolice 35*.Fenilbutazona face parte din urmatoarea clasa de AINS A. Indolice B. Salicilati C. Pirazoli D. Oxicami E. Coxibi

250

36*.Piroxicamul face parte din urmatoarea clasa de AINS: A. Indolice B. Oxicami C. Salicilati D. Pirazoli E. Coxibi 37.AINS au urmatoarele efecte adverse: A. Bronhospasm B. Dispepsie C. Citoliza severa cu progresie spre hepatita D. Aplazie medulara E. Nastere prematura 38.Complicatiile renale ale AINS includ A. Hiperkaliemie B. Hipokaliemie C. Leziuni glomerulare minime D. Leziuni glomerulare majore E. Insuficienta renala functionala 39. Indicatii de tratament pe termen scurt cu AINS A. Artroza (un caz de puseu congestiv sau esecul analgezicelor singure) B. Patologii microcristaline (CCA, guta) C. Patologii periarticulare (bursita, tendinita) D. Reumatisme inflamatorii cronice (spondilita, PR) E. Patologii rahidiene si radiculare 40. Contraindicatiile tratamentului cu AINS A. Astm la aspirina si/sau alergie incrucisata la alte AINS (sindrom Widal) B. Astm C. Sarcina (trimestrul III) si alaptare D. Guta E. Colagenozele 41. Situatii ce necesita adaugarea unui IPP la AINS neselectivi: A. Varsta peste 65 de ani B. Antecedente de ulcer gastroduodenal C. Antecedente de intoleranta la AINS D. Cand se asociaza doua sau mai multe AINS E. La toti pacientii tratati cu AINS.

251

42. Efectele secundare posibile ale administrarii AINS in sarcina: A. Inchiderea canalului arterial (trimestrul III) B. Hipertensiune de sarcina C. Nastere precoce (risc de prematuritate) D. Nastere intarziata E. Scaderea fertilitatii. 43. Contraindicatiile infiltrarii de corticosteroizi: A. Infectie activa B. Tulburari de coagulare C. Imunodeficienta D. Hipersensibilitate la oricare din excipienti E. Tulburari circulatorii si de vascularizatie 44.In sindromul de tunel carpian apar: A. Acroparestezie nocturna B. Manevra Tinel pozitiva C. Manevra Phalen negativa D. In formele avansate: hiperestezie in teritoriul nervului ulnar. E. In formele avansate: hipoestezie in teritoriul nervului median 45.Unele radiculalgii sunt simptomatice pentru ca: A. Releva o spondilodiscita infectioasa B. Releva o fractura patologica legata de o metastaza osoasa C. Nu releva o fractura patologica legata de o metastaza osoasa D. Sunt uneori asociate cu semne generale (febra, alterarea starii generale) E. Nu au un orar inflamator 46. In afectarea tronculara a nervului sciatic popliteu extern avem A. Absenta durerii rahidiene B. Lipsa afectarii fetei externe a coapsei si a muschiului gluteus medius C. Prezenta durerii rahidiene D. Afectarea fetei externe a coapsei si a muschiului gluteus medius E. Contractura musculara paravertebrala 47. Sindromul de tunel carpian necesita A. Tratamentul cauzei B. Tratament medicamentos local C. Infiltratie cu corticosteroizi D. Corticoterapie pe cale orala E. Atela de repaus

252

48. Cauze ale sindromului de tunel carpian A. Idiopatice B. Microtraumatisme repetate C. Reumatismele inflamatorii D. Amiloidoza E. Osteoporoza 49. In stenoza de canal vertebral: A. Durerile lombare cresc la extensia rahidiana B. Durerile lombare scad la extensia rahidiana C. Durerile apar dupa o anumita distanta de mers pe jos D. Durerile cedeaza dupa o anumita distanta de mers pe jos E. Durerile sunt adesea bilaterale si multiradiculare.

253

RASPUNSURI 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 A D CDE ABCD A ABD AD ACD ABDE B BDE ACD BCDE BE ABD B BC ABDE BCE ABD ABE ACDE AE ABC ABE 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 AB ABCD ABCE ABCD ABDE CE ABDE ABCE A C B ABD ACE ABCE ABC ABC ADE ABD ABE ABD AB ABCE ABCD ACE

254

HEMATOLOGIE ANEMIA *1) Care dintre valorile urmtoare ale hemoglobinei, definesc anemia la femei: a) <12 g/dl b) <13g/dl c) <10g/dl d) 11g/dl e) <14g/dl 2) Care dintre afirmaiile urmtoare sunt adevrate: a) VEM 80 fl : anemie normocitar b) VEM 80 fl : anemie microcitara c) VEM 81-90fl: anemie normocitara d) VEM 100fl :anemie macroctara e) VEM100fl: anemie normocitara *3) Care dintre valorile urmatoare ale hemoglobinei definesc anemia la nou nascut: a) <14g/dl b) <13g/dl c) <10g/dl d) <11g/dl e) <12g/dl 4) Care din urmatoarele simptome fac parte din sindromul anemic? a) dispnee b) astenie c) cefalee d) paloare cutaneo-mucoasa e) suflu cardiac sistolic in focarul mitral 5) Care dintre urmatoarele anemii sunt microcitare? a) anemia inflamatorie b) anemie carentiala feripriva c) anemia prin deficit de folati d) anemia prin deficit de vit. B12 e) talasemie heterozigota 6) Cauzele carentei de fier pot fi: a) deficit de absorbtie a fierului (boala celiaca) b) sangerare ginecologica c) sangerare digestive d) hemocromatoza
255

e) sangerari voluntare *7) Care este examinarea fundamentala in anemia normocitara sau macrocitara: a) reticulocitele b) haptoglobina c) bilirubina indirecta d) testul Coombs e) feritina serica 8) Care dintre urmatoarele anemii sunt normocitare sau macrocitare regenerative: a) anemie hemoltica b) anemie posthemoragica c) anemia inflamatorie d) anemia feripriva e) talasemia heterozigota 9) Care dintre urmatoarele investigatii, dau date despre etiologia unei anemii hemolitice: a) testul Coombs direct b) frotiul sanguine c) feritina serica d) PCR e) dozare de G6PD 10) Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate? a) feritinemia este normala sau crescuta in anemiile inflamatorii b) feritinemia este scazuta in anemia feripriva c) feritinemia este normala in anemiile mixte (inflamatorie si carentiala) d) PCR este normala in talasemiile heterozygote e) PCR este scazuta in anemiile inflamatorii 11) Care dintre urmatoarele analize confirma hemoliza? a) haptoglobna scazuta b) haptoglobina crescuta c) bilirubina neconjugata ridicata d) bilirubina neconjugata scazuta e) feritinemia scazuta 12) Examinarile necesare in cazul unei anemii feriprive sunt: a) feritinemia b) transferina c) PCR
256

d) electroforeza hemoglobinelor la a-2-a examinare e) testul Coombs 13) Care dintre urmatoarele patologii pot cauza aparitia anemiei aregenerative normocitara? a) insuficienta renala cronica b) alcoholism c) mielodisplazii d) mieloame, limfoame e) carenta de vitamina B12, folati 14) Care dintre urmatoarele patologii pot cauza aparitia anemiei aregenerative macrocitara? a) alcoholism b) disfunctie tiroidiana c) medicamente (hidroxiuree, methotrexat, Bactrim) d) inflamatie cronica e) toate invaziile medulare 15) Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la anemiile aregenerative sunt adevarate? a) prima examinare clinica: studierea alcoolismului, a consumului de medicamente b) investingatiile biologice indicate:creatininemia, PCR, TSH, electroforeza proteinelor serice c) daca este macrocitara necesita dozare B12, folati d) mielograma se efectuaza chiar si daca diagnosticul este evident e) transfuzia se poate administra inainte de a efectua explorarile necesare pt a-i preciza mecanismul RASPUNSURI: 1) A 2) C,D 3) A 4) A,B,C,D 5) A,B,E 6) A,B,C,E 7) A 8) A,B

9) 10) 11) 12) 13) 14) 15)

A,B,E A,B,C,D A,C A,B,C,D A,C,D A,B,C,E A,B,C

257

ANOMALII ALE HEMOSTAZEI SI COAGULARII *1. Care din urmtorii factori de coagulare nu intervine nici n timpul de protrombin (TP), nici n timpul de cefalin activat (TCA): a) factorul X b) factorul IX c) factorul VII d) factorul XIII e) factorul VIII *2. Explorarea hemostazei secundare- calea extrinsec se realizeaz cu urmatoarele examinri: a) trombocite b) timp de sngerare c) timp de protrombin d) timp de cefalin activat e) fibrinogen *3. Explorarea hemostazei secundare- calea intrinsec se realizeaz cu urmatoarele examinri: a) trombocite b) timp de sngerare c) timp de protrombin d) timp de cefalin activat e) fibrinogen *4. Factorii de coagulare dependeni de vitamina K sunt: a) II ,V ,VII ,X b) II ,VII , IX,X c) II ,V ,VII , IX d) I, II ,V ,VIII , IX,X,XI,XIII e) nici o variant corect *5. Timpul de protrombin (TP) exploreaz activitatea urmtorilor factori: a) I(fibrinogen), II ,V ,VII , X b) II ,V ,VII , IX,X c) I, II ,V ,VIII , IX,X,XI,XIII d) II ,V ,VII ,X e) nici o variant corect

258

6. Timp de protrombin (PT) normal i prelungit pot fi ntlnite n: a) deficit de factor VII b) deficit de factor XI c) hemofilie A(factor VIII sczut) d) hemofilie B(factor IX sczut) e) boala von Willebrand

timp de cefalin activat (TCA)

7. n cazul n care urmtorele examinri sunt modificate - timp de protrombin (PT) normal i timp de cefalin activat (TCA) prelungit- examinrile care trebuie efectuate cu prioritate sunt: a) determinarea nivelului de factor VIII b) determinarea nivelului de factor IX c) cutarea unui anticoagulant circulant d) dozarea nivelului de factor V e) determinarea nivelului de factor II 8. Explorarea hemostazei primare se realizeaz cu urmatoarele examinri: a) trombocite b) timp de sngerare c) timp de protrombin d) timp de cefalin activat e) fibrinogen 9. Urmtoarele afirmaii privind examinrile hemostazei sunt adevrate: a) fibrinogenul exploreaz hemostaza secundar,calea comun b) timpul de sngerare exploreaz hemostaza secundar c) timpul de protrombin (PT) exploreaz hemostaza primar d) timpul de cefalin activat (TCA) exploreaz hemostaza secundar e) timpul de cefalin activat (TCA) exploreaz activitatea urmtorilor factori: I, II ,V ,VIII , IX,X,XI,XII RASPUNSURI: 1) D 2) C 3) D 4) B 5) A 6) B,C,D,E 7) A,B,C 8) A,B 9) A,D,E

259

MIELOMUL MULTIPLU 1. Care din urmtoarele afirmaii privitoare la mielomul multiplu sunt adevrate? a) media de supravieuire este de 5 ani b) apare rar nainte de vrsta de 40 ani (mai puin de 2%) c) este mai frecvent la populaia de culoare a Americii d) este mai puin frecvent la populaia european e) media de supravieuire este de 8 ani 2. Sindromul dureros din mielomul multiplu este localizat mai ales la oasele care conin situri ale hematopoiezei active, precum: a) coaste b) stern c) splina d) ficat e) bazin 3. n mielomul multiplu imaginile radiologice standard n scop diagnostic se efectueaza la nivelul: a) craniului b) bazin c) coaste d) picior e) coloanei vertebrale 4. Aspectul radiologic al oaselor din mielomul multiplu poate arta: a. osteocondensare b) leziuni osteolitice cu contur regulat, net c) osteopenie difuz fra leziuni osteolitice asociate d) fracturi i tasarea vertebrelor cu aspect osteoporotic e) osteopenie difuz cu leziuni osteolitice asociate 5. n mielomul multiplu se indic efectuarea RMN la nivelul: a) craniului b) coloanei vertebrale c) toracelui d) bazinului e) abdomen 6. Leziunile vizibile la RMN n mielomul multiplu au urmtoarele caractere: a) leziuni diseminate, inprecis delimitate b) leziuni solitare
260

c) leziuni focale rotunde multiple, hipointense in T1, hiperintense in T2 d) aspect piper si sare cu anomalii de semnal e) infiltratie difuz a maduvei 7. Sindromul POEMS cuprinde: a) atrofia bulei lui Bichat b) organomegalie c) endocrinopatie d) cardiopatie e) insuficiena renala 8. Care din urmtoarele afirmaii despre mielomul osteocondensat sunt adevrate: a) este mai frecvent decat formele osteolitice b) este rar, 3-4% c) prezint leziuni osteocondensate plurifocale sau difuze d) prezinta leziuni osteocondensate solitare e) este asimptomatic 9. Printre complicaiile afeciunii osoase din mielomul multi plu se numar: a) hipocalcemia b) hipercalcemia c) sindrom rahidian d) sindrom de neuron motor periferic e) neuropatia periferica 10. Cauze mai frecvente ale anemiei din mielomul multiplu sunt urmtoarele, cu exceptia*: a) infiltraie medulara b) hiperproteinemia (falsa anemie prin hemodiluie) c) hemoglobinopatie d) insuficiena renal (cronic) e) apoptoza precursorilor eritrocitari datorit presliferarii plasmocitelor maligne 11. Printre cauzele mai rare ale anemiei din mielomul multiplu se numar: a) sindrom infecios b) sindrom Fanconi c) sindrom carenial d) sindrom POEMS e) sindrom mielodisplazic
261

12. Sindromul hemoragic din mielomul multiplu se datoreaz: a) trombopeniei b) trombopatiei indusa de hiperproteinemie c) activitate anti-factor X a amiloidozei d) dereglari ale coagulrii induse de proprietatile imunoglobulinei monoclonale e) activitate anti-factor X a imunoglobulinei monoclonale 13. Sindromul infecios din mielomul multiplu este datorat: a) expunerii la radiaii n scop diagnostic b) imunodepresiei c) diminurii imunoglobulinelor reziduale d) neutropeniei e) plasmocitozei din sngele periferic 14. Neutropenia datorata chimioterapiei pentru mielom multiplu implic un risc ridicat de dezvoltare a unor infecii: a) cutanate b) pulmonare c) meningiene d) urinare e) cu virusurile herpetic si varicelo-zoosterian 15. Complicaiile determinate de componentul monoclonal din mielomul multiplu sunt: a) insuficiena cardiac b) complicaii tromboembotice c) sindrom de hipervscozitate d) insuficiena respiratorie e) insuficiena renal 16. Insuficena renal de cauza prerenal din mielomul multiplu se datoreaz: a) hipergamaglobulinemiei b) imunoglobulinei monoclonale c) execuiei lanurilor uoare d) deshidratrii extracelulare in cursul hipercalcemiei e) prinderilor digestive (vrsturi) 17. Insuficiena renal de cauz organic tubular din mielomul multiplu se produce prin: a) infecie urinar b) tubulopatie mielomatoas c) sindrom Fanconi: afectare tubular proximala
262

d) necroz tubular acut e) deshidratare 18. Insuficiena renal de cauz organic gromerular din mielomul multiplu se produce prin: a) depozite organizate neamiloide b) afectare glomerular datorat crioglobulinemiei c) boala depozitelor monotipice (de lanuri uoare si/sau grele) neorganizate d) amiloidoza e) infecie urinar *19. Insuficiena renal de cauz postrenal din mielomul multiplu se datoreaz: a) amiloidozei b) unei litiaze secundare unei hipercalcemii cronice c) depozite neamiloide d) infeciei urinare joase e) imunoglobulinei monoclonale 20. Printre factorii favorizanti ai complicaiilor tromboembolice din mielomul multiplu se numar: a) sindromul nefrotic b) insuficena renal c) starea neoplazic d) vrsta adesea naintat a pacienilor e) prezena unui dispozitiv venos central 21. Substane farmaceutice ce favorizeaza complicaiile tromboembolice din mielomul multiplu sunt: a) eritropoietina b) Melfalan c) talidomida d) lenalidomida e) Prednisonul 22. Diagnosticul amiloidozei din mielomul multiplu se pune prin: a) biopsie ganglionar b) biopsie rectal c) biopsie din grsimea subcutanat abdominal d) biopsie din glanda salivara accesorie e) biopsie renala

263

23. Infiltrarea sistemului nervos cu lanuri uoare monoclonale n amiloidoza din mielomul multiplu produce: a) neuropatie periferic senzitivo-motorie progresiv b) sindrom de canal carpian c) psihoz d) demen e) disautonomie 24. Infiltrarea tubului digestiv cu lanuri uoare monoclonale in amiloidoza din mielomul multiplu produce: a) ocluzie intestinal b) dureri abdominale c) ulcer gastro-duodenal d) sindrom sicca e) macroglosie 25. Care din urmtoarele afirmaii privind lanul uor al imunog lobulinei din mielomul multiplu sunt adevrate: a) este adesea lambda () b) este adesea Kappa (K) c) nu produce nici o complicaie d) poate avea activitate anti-factor X e) poate avea activitate anti-factor VIII *26. n evaluarea iniial a mielomului multiplu sunt utile urmtoarele, cu excepia: a) electroforeza proteinelor serice cu imunofixare b) mielograma cu studiu citogenetic c) creatinina seric, calcemie d) dozaj cantitativ al imunoglobulinelor e) scintigrafia osoas 27. Pentru diagnosticul mielomului multiplu sunt necesare urmtoarele criterii: a) prezena n ser i/sau urin a unei proteine monoclonale b) plasmocitoza medular 10% c) prezena a 3 criterii CRAB d) prezena a cel putin 1 criteriu CRAB e) prezena a 2 criterii CRAB 28. Criteriile CRAB n mielomul multiplu includ: a) creatinina seric > 173 mmol/L b) anemie cu Hb<2g/dl fa de limita inferioar a valorii normale sau <10 g/dl c) leziuni osoase: lize osoase, ortopenie sever sau fracturi patologice
264

d) plasmocitoza medular 30% e) calcemie > cu cel putin 0.25 mmol/L fa de limita superioar a valorii normale >2.75 mmol/L 29. Mielomul indolent sau smoldering myeloma este definit prin: a) absena criteriilor CRAB b) prezena a cel puin 1 criteriu CRAB c) prezena unei proteine monoclonale n ser 3g/100 ml d) i/sau prezena unei plasmocitoze medulare 10% e) prezena unei plasmocitoze medulare < 10% *30. Plasmocitomul solitar este definit de urmtoarele, cu excepia*: a) localizare unic a plasmocitelor monoclonale la nivelul oaselor sau tisular, care trebuie confirmat prin biopsie b) maduva osoas normala cu absena plasmocitelor monoclonale c) RMN al coloanei vertebrale i a pelvisului fr alte leziunii d) absena criteriilor CRAB e) plasmocitoza medular 10% 31. Stadiul I din clasificarea Salmon-Durie a mielomului multiplu presupune prezena urmtoarelor criterii, cu excepia*: a) hemoglobina > 10g/dl b) calcemie normal < 3 mmol/l c) os normal sau plasmocitom izolat d) nivel Ig monoclonal redus: IgG < 50g/L, IgA < 30 g/l, Ig monoclonal urinar < 4 g/24 ore e) plasmocitoza medular 10% 32. Anomaliile cromozomiale cu impact negativ asupra prognosticului n mielomul multiplu sunt: a) del (17p) b) del 16 c) t (4;14) d) t (15;17) e) 13/13q33. Factori de prognostic negativ referitori la masa tumoral (conform criteriilor lui Salmon i Durie) sunt: a) 2 microglobulina ridicat b) hemoglobina scazut / trombopenie c) leziuni litice extinse d) calcemie normal e) plasmocitoza medular 10%
265

34. Factori de prognostic negativ legai de tumoare, mai precis malignitate intrisec n mielomul multiplu sunt: a) VSH ridicat b) PCR ridicat c) nivel LDH scazut d) albumina seric scazut e) nivel LDH crescut *35. Factori de prognostic negativ n mielomul multiplu, legai de gazd sunt: a) vrsta tnara b) vrsta naintat c) sexul masculin d) sexul feminin e) expunerea la radiaii UV

266

RASPUNSURI MIELOM MULTIPLU: 1) A,B,C 2) A,B,E 3) A,B,C,E 4) A,B,C,D 5) B,D 6) C,D,E 7) A,B,C 8) B,C 9) B,C,E 10) C 11) A,C,E 12) A,B,C,D 13) B,C,D 14) B,D,E 15) B,C,E 16) D,E 17) B,C,D 18) A,B,C,D 19) B 20) A,C,D,E 21) A,C,D 22) B,C,D,E 23) A,B,E 24) B,D,E 25) A,D 26) E 27) A,B,D 28) A,B,C,E 29) A,C,D 30) E 31) E 32) A,C,E 33) A,B,C 34) B,D,E 35) B

267

NEFROLOGIE INSUFICIENTA RENALA ACUTA 1. *Oligoanuria se defineste prin: A. Diureza < 400ml/24h B. Diureza redusa, relatata la anamneza de catre bolnav C. Diureza <50ml/24h D. Diureza < 500ml/24 h E. Toate raspunsurile sunt adevarate 2. *Insuficienta renala acuta se defineste prin: A. Scadere brusca si importanta a filtrarii glomerulare care duce la cresterea creatininei ser. B. Cresterea creatininei ser cu mai mult de 1,5mg/dl in 24h C. Oligoanurie D. Cresterea brusca a ureei peste 200mg/dl in 48h E. Anemie, leucocitoza, uree > 150mg/dl 3. Elementele de gravitate imediata care impun epurarea extrarenala de urgenta in insuficienta renala acuta sunt: A. Edem pulmonar acut rezistent la tratamentul medicamentos, encefalopatie uremica B. Hiperpotasemie >6,5mmol/l sau evident pe EKG, acidoza metabolica severa, uree > 40mmol/l C. Hiperhidratare cu volum circulant redus D. Hipernatremie cu deshidratare E. Insuficienta cardiaca congestiva severa 4. Principalele cauze ale insuficientei renale obstructive sunt: A. Adenomul periuretral (de prostata) B. Cancerul de prostata C. Litiaza urinara D. Fibroza retroperitoneala E. Polichistoza renala autozomal dominanta a adultului 5. *Dilatarea pielocaliciala bilaterala evidentiabila prin teste de imagistica insotita de cresterea brusca a creatininei ser semnifica: A. Insuficienta renala cronica prin litiaza renala B. Tumora ureterala C. Fibroza retroperitoneala dupa iradiere D. Vezica neurogena E. Insuficienta renala acuta obstructiva

268

6. *In cursul insuficientei renale acute obstructive prin cancer de prostata tratamentul de electie consta in : A. Hemodializa veno-venoasa continua B. Drenaj urinar de urgenta prin sonda vezicala sau cateter suprapubian C. Ureterostomie D. Dializa peritoneala cu schimburi frecvente E. Reechilibrare hidroelectrolitica si acidobazica 7. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte? Insuficienta renala acuta de cauze prerenale este: A. o forma severa de IRA care genereaza mortalitate crescuta B. cauza cea mai frecventa de IRA C. legata de anomalii de perfuzie renala D. cauza principala de deces in hemoragia digestiva superioara E. insotita de complicatii tardive severe si multiple 8. Cele mai importante cauze de insuficienta renala acuta functionala sunt: A. Deshidratarea extracelulara prin pierderi B. Perturbari ale hemodinamicii renale prin medicamente de tip IEC, ARA2, AINS C. Politraumatismul D. Tratamentul cu Rifampicina la persoane alergice E. Intoxicatia cu ciuperci 9. *Nefropatia interstitiala acuta care genereaza insuficienta renala acuta este indusa cel mai frecvent de: A. Analgezice si antiinflamatoare nesteroidiene B. Intoxicatia cu insecticide organoclorurate C. Mecanisme imunoalergice D. Litiaza renala bilaterala E. Antigene tumorale 10.*Insuficienta renala acuta de cauza glomerulara se manifesta clinic prin: A. Oligoanurie cu purpura si febra asociata sindromului de IRA B. Anurie, hiperhidratare, febra, sindrom edematos C. Insuficienta renala acuta asociat cu sindrom glomerular D. Tromboza bilaterala de vena renala E. Proteinurie, hematurie anemie si insuficienta renala 11.*Insuficienta renala acuta organica este produsa de: A. Afectarea unuia din segmentele nefronului sau a vaselor B. Anomalii reversibile ale perfuziei renale C. Polichistoza renala autozomal dominanta a adultului D. Consumul de analgezice
269

E. Tratamentul cu hipotensoare (IEC, ARA2, blocanti de Ca) 12.*Manifestarile clinice ale IRA din nefropatia interstitiala acuta se manifesta prin: A. Edem, proteinurie, HTA si insuficienta renala acuta B. Durere lombara unilaterala, febra, polakiurie, leucociturie, hematurie, purpura C. Tuse, febra, sindrom hemoragipar D. Febra, rash cutanat, artralgii eozinofilie cresterea creatininei ser si diureza adesea conservata E. Epigastralgii, leucocitoza, oprirea tranzitului intestinal, stare generala alterata, cresterea creatininei ser 13.*Care semne clinice lipsesc de cele mai multe ori din cursul IRA prin necroza tubulara acuta? A. Oligoanurie, febra, cresterea creatininei ser B. Hipertensiune, albuminurie sau hematurie C. Durere musculara, cresterea CPK D. Cele legate de o patologie cauzala E. Deshidratare, varsaturi, febra

RASPUNSURI 1 D 2 A 3 AB 4 ABCD 5 E 6 B 7 BC 8 AB 9 C 10 C 11 A 12 D 13 B

270

INSUFICIENTA RENALA CRONICA 1. Insuficienta renala cronica este definita ca: A. O scadere a RFG sub 15ml/min/1.73mp B. O scadere cronica, timp de cel putin 3 luni a RFG C. Este cel mai adesea ireversibila D. Este de regula reversibila, daca masurile terapeutice sunt adecvate E. O scadere a RFG sub 30ml/min/1.73mp 2. Controlul presiunii arteriale si a proteinuriei in IRC se face: A. de preferat prin IEC sau ARA B. Nu se asociaza niciodata IEC cu ARA C. Se utilizeaza un diuretic tiazidic daca RFG<30ml/min D. Se utilizeaza furosemid daca RFG<30ml/min E. Se asociaza un regim alimentar fara sare 3. Controlul bilantului fosfocalcic in vederea nefroprotectiei se face prin: A. Scaderea aportului de calciu B. Un regim limitat de fosfati C. Administrarea de chelatori de fosfati (carbonatul de calciu) D. Vitamina D activa scade absorbtia calciului si a fosfatului E. Corectarea unei eventuale carente in 25- hidroxivitamina D 4. Controlul kaliemiei se face prin: A. Rasini schimbatoare de ioni B. Corectarea unei alcaloze metabolice C. Prescrierea de EPO recombinata, aplicat subcutanat D. Regim restrictiv in KCl E. Corectarea unei acidoze metabolice 5. Terapiile de substitutie a functiei renale cuprind: A. Dializa peritoneala B. Tratamentul cu EPO recombinata C. Hemodializa D. Transplantul renal E. Tratamentul tulburarilor metabolismului fosfo-calcic 6. Dializa peritoneala : A. Necesita fistula arterio-venoasa B. Are o durata nelimitata C. Se efectueaza doar intr-un centru specializat D. Este mai bine tolerata hemodinamic E. Permite crutarea capitalului venos

271

7. Contraindicatiile dializei peritoneale sunt reprezentate de: A. Capital venos deficitar B. Interventii chirurgicale abdominale cu aderente C. Conditii de locuit insalubre D. Hipoalbuminemie E. Boli intestinale inflamatorii cronice 8. Transplantul renal- urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Inscrierea se face intotdeauna dupa inceperea epurarii extrarenale B. Scade supravietuirea comparativ cu pacientii fara transplant C. Este necesara verificarea vaselor iliace externe D. Este necesara absenta unui focar de infectie E. Se efectueaza un bilant cardio-vascular inaintea interventiei 9. Reguli de nefroprotectie: A. Regim alimentar hiperproteic B. Controlul proteinuriei < 0.5g/24h C. Controlul presiunii arteriale <140/90 D. Corectarea tuturor factorilor de risc cardiovascular E. Incetarea administrarii medicametelor nefrotoxice 10.Indicatii absolute pentru initierea epurarii extrarenale: A. Pericardita uremica B. Acidoza metabolica severa C. Hipervolemia care nu poate fi controlata cu diuretice D. Anemia severa normocroma, normocitara E. Hipokaliemia iatrogena 11.Ateroscleroza accelerata in IRC este consecinta: A. HTA B. Acumularii de toxine C. Dislipidemiei D. Encefalopatiei uremice E. Hiperfosfatemiei 12.Consecintele insuficientei renale cronice asupra metabolismului fosfocalcic si osos sunt: A. Hipocalcemie tardiva B. Hipofosfatemie C. Hiperparatiroidism D. Hiperfosfatemie E. Hipercalcemie precoce

272

13.Carenta de EPO in IRC se caracterizeaza prin: A. Anemie normocroma B. Anemie hipocroma C. Anemie normocitara D. Anemie microcitara E. Anemie megaloblastica 14.Markerii afectiunii renale sunt reprezentati de: A. Dislipidemie B. Hematurie C. Hiperkaliemie D. Leucociturie E. Proteinurie 15.Rinichiul asigura: A. Reglarea volemiei B. Inactivarea vitaminei D C. Epurarea plasmatica a toxinelor D. Reglarea electrolitca E. Sinteza eritropoietinei 16.Corectarea anemiei din IRC se face prin: A. Administrarea orala de EPO recombinat B. Corectarea carentelor de fier C. Controlul intensiv al glicemiei D. Administrarea de EPO subcutanat E. Corectarea carentelor de acid folic 17.* Semnele clinice ale uremiei sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Anorexie B. Astenie C. Prurit D. Crampe E. Disurie 18.Consecintele cardiovasculare ale IRC sunt reprezentate de: A. Pericardita B. HTA C. Neuropatie periferica D. Ateroscleroza accelerata E. Amenoree

273

RASPUNSURI: 1 BC 2 ADE 3 BCE 4 ADE 5 ACD 6 DE 7 BCDE 8 CDE 9 BDE 10 ABC 11 ABCE 12 ACD 13 AC 14 BDE 15 ACDE 16 BDE 17 E 18 ABD

274

NEFROPATII VASCULARE 1. Agravarea cu 30 % reducere a RFG a unei insuficiente renale cronice dupa introducerea tratamentului cu IEC/ARA2 poate fi indusa in urmatoarele situatii: A. Glomerulonefrita acuta B. Glomerulonefrita cronica proliferativa mezangiala C. Stenoza de artera renala unilaterala D. Stenoza de artera renala bilaterala E. Nefroangioscleroza benigna 2. Hipokaliemia de origine renala se intalneste in urmatoarele situatii: A. Pielonefrita acuta B. Stenoza de artera renala C. Nefroangioscleroza maligna D. Pielonefrita cronica E. Sindromul hemolitic uremic 3. Explorarea angio-RMN cu injectare de gadoliniu se efectueaza de electie la pacientii: A. Cu contraindicatii la angio-CT B. Pentru diagnosticul de stenoza de artera renala C. Nefroangioscleroza maligna D. Sclerodermie E. Sindrom hemolitic uremic 4. *Care din investigatiile de mai jos reprezinta o investigatie de referinta in stenoza de artera renala, care permite realizarea unui gest terapeutic: A. Ecografia Doppler B. Angio-CT spiral C. Angio-RMN D. Arteriografia E. Urografia i.v 5. Angioplastia percutana de artera renala se recomanda in urmatoarele situatii A. Stenoza de artera renala ateromatoasa B. Stenoza de artera renala prin displazie fibromusculara C. Stenoza >75%, bilaterala sau pe rinichi unic D. Nefroangioscleroza maligna E. Sindromul Goodpasture 6. *Care din elementele de mai jos lipsesc din simptomatologia nefroangiosclerozei benigne? A. Microalbuminuria B. Hematuria C. Insuficienta renala
275

D. Hipercolesterolemia E. Hipertrofia ventriculara stanga 7. Anemia din nefroangioscleroza maligna se realizeaza prin: A. Microangiopatie trombotica B. Mecanism de tip mecanic C. Pierdere de fier D. Hipersplenism E. Blocaj de fier in maduva 8. Microangiopatia trombotica din nefroangioscleroza maligna se caracterizeaza prin: A. Anemie hemolitica B. Cresterea LDH C. Scaderea haptoglobinei D. Cresterea bilirubinei directe E. Test Coombs pozitiv 9. *Tratamentul antihipertensiv intravenos se indica pentru a se obtine o tensiune arteriala diastolica < 110 mm Hg in: A. Stenoza de artera renala bilaterala B. Nefroangioscleroza maligna C. Ocluzia acuta de artera renala D. Boala embolilor cu cristale de colesterol E. Sindromul hemolitic uremic 10.*Hipereozinofilia se intalneste in: A. Nefroangioscleroza maligna B. Sindromul hemolitic uremic C. Ocluzia acuta de artera renala D. Boala embolilor cu cristale de colesterol E. Sindromul Goodpasture 11. In bola embolilor cu cristale de colesterol se indica: A. Statine B. IECA C. ARA2 D. Tratament anticoagulant de urgenta E. Corticoterapia 12. *Hematuria macroscopica asociata insuficientei renale acute apare in: A. Nefroangioscleroza maligna B. Ocluzia acuta de artera renala C. Sindromul hemolitic uremic
276

D. Stenoza bilaterala de artera renala E. Boala embolilor cu cristale de colesterol 13. *Mutatia proteinelor reglatorii ale caii alternative a complementului apare in: A. Nefroangioscleroza maligna B. Sindromul Goodpasture C. Vasculitele ANCA mediate D. Sindromul hemolitic uremic E. Ocluzia acuta a arterei renale 14. *Infectia cu E. Coli O157 determina: A. Purpura Henoch-Schonlein B. Sindromul hemolitic uremic C. Glomerulonefrita acuta D. Sindrom nefrotic E. Ocluzia acuta a arterei renale 15. In tabloul biologic al sindromului hemolitic uremic se regasesc: A. Anemie hemolitica microangiopatica trombotica B. Anemie hemolitica prin mecanism mecanic C. Trombocitopenie D. Leucopenie E. Diminuarea concentratiei de haptoglobina

RASPUNSURI: 1 2 3 4 5 6 7 8 CD BC AB D ABC B AB ABC 9 10 11 12 13 14 15 B D ABCE B D B ABCE

277

NEFROPATII GLOMERULARE 1. Nefropatiile glomerulare se caracterizeaza prin: A. Alterarea membranei bazale glomerulare B. Absenta proliferarii celulelor endocapilare C. Proliferarea celulelor endo- sau extracapilare D. Depozite glomerulare cu localizare variata E. Absenta depozitelor 2. Definitia sindromului glomerular: A. Proteinurie adesea minora B. Proteinurie adesea abundenta C. Hematurie microscopica de cauza urologica D. Hematurie microscopica de cauza non-urologica E. Hematurie macroscopica de cauza non-urologica 3. Sindromul nefrotic se defineste prin: A. Proteinurie peste 3g/24 ore B. Proteinurie sub 3g/24 ore C. Hipoalbuminemie sub 30g/l D. Hiperalbuminemie E. Hiperproteinemie 4. Sindromul nefritic acut se defineste prin aparitia brusca a: A. Hematuriei microscopice abundente B. Hematurie macroscopica uneori C. Proteinurie glomerulara D. Proteinurie tubulara E. Absenta hipertensiunii arteriale 5. Sindromul nefritic acut se defineste prin aparitia brusca a: A. HTA B. Edeme C. Proteinurie glomerulara D. Insuficienta renala acuta E. Absenta HTA 6. Sindromul glomerulonefritei rapid progresive se caracterizeaza prin: A. Insuficienta renala rapid progresiva B. Insuficienta renala lent progresiva C. Hematurie microscopica minora D. Hematurie microscopica abundenta E. Uneori hematurie macroscopica

278

7. Sindromul glomerulonefritei rapid progresive consta din: A. Proteinurie glomerulara de obicei moderata B. Proteinurie de obicei masiva C. Hematurie microscopica abundenta D. Insuficienta renala rapid progresiva E. Insuficienta renala lent progresiva 8. Bilantul biologic minimal in nefropatiile glomerulare este reprezentat de: A. Bilant immunologic B. Bilant inflamator C. Colesterolemie D. Glicemie E. Serologie virala 9. Serologia virala minimala in nefropatiile glomerulare consta din: A. HIV B. VHB C. VHC D. Virus gripal E. Virus cytomegalic 10. Indicatiile PBR la adulti sunt: A. Uneori B. In special diabet C. Sistematic, cu exceptia cazurilor particulare de diabet D. Sistematic, cu exceptia cazurilor de amilodoza E. Sistematic, cu exceptia cazurilor de nefropatii genetice(sindrom Alport) 11. Nefropatiile glomerulare proliferative sunt: A. Nefropatia cu Ig A B. Lupus eritematos sistemic C. Glomerulonefrita membranoproliferativa D. Glomerulonefrita membranoasa E. Vasculite ANCA 12. Glomerulonefritele membranoproliferative: A. Un grup heterogen de glomerulopatii B. Un grup omogen de glomerulopatii C. Se caracterizeaza prin proliferare endocapilara si prezenta de depozite D. De obicei SN impur sau sindrom nefritic E. Rar SN impur sau sindrom nefritic

279

RASPUNSURI: 1 ACD 2 BDE 3 AC 4 ABC 5 ABCD 6 ADE 7 ACD 8 ABDE 9 ABC 10 CDE 11 ABCE 12 ACD

280

MEDICIN INTERN LUPUSUL ERITEMATOS DISEMINAT SINDROMUL ANTIFOSFOLIPIDIC (SAFL) 1. Anticorpi anti-ADN: A. Sunt anticorpi antinucleari mai specifici pentru lupusul eritematos diseminat (LED) B. Nu au interes prognostic pentru LED C. Au valoare predictiva pentru puseele LED D. Au interes prognostic pentru LED E. Nu trebuie dozati daca anticorpii antinucleari sunt pozitivi. 2. Lupusul eritematos diseminat: A. Este o boala autoimuna sistemica B. Afecteaza doar anumite organe C. Mai frecventa la femeile tinere D. Mai frecventa la barbati E. Debutul poate fi declansat de factori favorizanti. 3. Lupusul indus de medicamente se caracterizeaza prin: A. Apare la persoanele mai in varsta B. Antihistonele sunt asociate cu acest tip de boala C. Betablocantele nu favorizeaza acest tip de lupus D. Anticorpii anticentromer sunt pozitivi E. Nu exista acest tip de lupus. 4. Urmatoarele afirmatii privind lupusul eritematos diseminat sunt corecte: A. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza unor date clinice si anomalii imunologice B. Sunt necesare indeplinirea a 4 criterii pentru diagnostic C. Sindromul inflamator nu este specific D. Proteina C reactiva este intotdeauna crescuta in puseu E. Proteina C reactiva poate fi normala in caz de puseu. 5. Dintre criteriile de diagnostic ale lupusului eritematos diseminat nu fac parte: A. Prezenta ulceratiilor la nivelul mucoasei orale si nazofaringiene B. Artrite erozive la articulatiile periferice C. Proteinurie <0,5g/zi D. Pleurezie E. Fotosensibilitate. 6. Afectarile cutanate in lupusul eritematos diseminat: A. Sunt foarte polimorfe B. Sunt exclusive in lupusul cronic
281

C. Se caracterizeaza prin fotosensibilitate D. Pot asocial alopecia E. Sunt monomorfe. 7. Urmatoarele afirmatii privind afectarea renala in lupusul eritematos diseminat sunt adevarate: A. Este glomerulara B. Clasic se caracterizeaza prin sindrom nefrotic impur C. Nefropatia lupica cuprinde 6 stadii diferite D. Este tubulara E. Este caracterizata prin sindrom nefrotic pur. 8. Care din urmatoarele afirmatii privind afectarea organelor in cadrul lupusului eritematos diseminat sunt false: A. Hematologic se intalneste frecvent leucocitoza B. Afectarea pulmonara cuprinde pleurezie exudativa C. Existenta afectarii cutanate se stabileste prin punctie din pielea cu leziuni si din cea sanatoasa D. Afectarea articulara se evidentiaza prin efectuare de radiografii care arata leziuni erozive la nivelul articulatiilor mici E. Afectarea renala se confirma doar prin punctie biopsie renalA. 9. Urmatoarele reprezinta criterii de diagnostic pentru lupusul eritematos diseminat: A. Artrite neerozive ce afecteaza cel putin doua articulatii periferice B. AVC C. Titru crescut de anticorpi antinucleari D. Cilindrurie E. TrombocitopeniE. 10*. Identificati raspunsul incorect in ceea ce priveste urmatoarele tipuri de anticorpi anti-antigene nucleare solubile: A. Sunt anticorpi antinucleari B. Anticorpii anticentromer sunt intalniti in lupusul eritematos indus medicamentos C. Anticorpii antihistone sunt intalniti in lupusul eritematos indus medicamentos D. Anti-Sm sunt foarte specifici pentru lupusul eritematos sistemic E. Lupusul indus de medicamente asociaza anticorpi antihistone pozitivi. 11. Afectarea vasculara in lupusul eritematos diseminat se caracterizeaza prin: A. In principal este o vasculita a vaselor mici B. Reprezinta un criteriu de gravitate al bolii C. Clinic pot apare polinevrite rare in contextul unei vasculite D. Nici una din variantele de mai sus nu sunt corecte E. Doar variantele a si c sunt corecte
282

12*. Anticorpii foarte specifici pentru lupus sunt: A. Anti-SSB B. Anticentromer C. Anti-Jo-1 D. Anti-Sm E. Antinucleari 13. Urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul lupusului eritematos diseminat sunt adevarate: A. Corticoterapia generala este indicata in prezenta leziunilor cutanate B. Hidroxiclorochina este un imunomodulator non-imunosupresor C. Imunosupresoarele se introduc in caz de afectare viscerala grava D. Corticoterapia generala se indica in artritele rezistente la tratamentul cu antiinflamatorii nesteroidiene E. Corticoterapia locala este indicata pentru artritE. 14*. Alte colagenoze cu care se impune diagnosticul diferential al lupusului sunt urmatoarele, exceptand: A. Poliartrita reumatoida B. Sclerodermia C. Sindrom Sharp D. Vasculita necrozanta primitiva E. Sindromul Sjgren primitiv. 15. Nefropatia lupica: A. Cuprinde 6 clase B. Cuprinde 4 clase C. Clasificarea conditioneaza tratamentul D. Se caracterizeaza prin sindrom nefrotic impur E. Se caracterizeaza prin sindrom nefrotic pur. 16. Evolutia in lupusul eritematos diseminat este in pusee favorizate de: A. Infectii intercurente B. Expunere la soare C. Stress D. Sarcina E. Niciuna din variantele de mai sus. 17. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in privinta monitorizarii in lupus: A. Clinic se urmareste prezenta sau absenta semnelor de activitate B. Nu este necesara cautarea efectelor secundare ale tratamentului C. Sub tratament cu hidroxiclorochina se impune control oftalmologic anual D. Anual se determina parametrii imunologici: anticorpi anti-ADN, fractiunile complementului C3, C4, CH50
283

E. Punctia biopsie renala se efectueaza anual. 18. Factorii predictivi ai puseelor de activitate in lupusul eritematos diseminat sunt: A. Anticorpii anti-RNP B. Anticorpii anti-Sm C. Anticorpii anti-ADN D. Antihistonele E. Fractiunile complementului C3-C4-CH50. 19. Sindromul antifosfolipidic asociat lupusului poate determina: A. Embolie pulmonara B. Accident vascular cerebral arterial C. Miozita D. Pericardita E. Infarct miocardiC. 20*. Bilantul initial in lupusul eritematos diseminat nu cuprinde: A. Dozarea proteinuriei pe 24 de ore B. Efectuarea testului Coombs globular C. Punctia biopsie renala D. Dozarea anticorpilor anti-ADN E. ElectrocardiogramA. 21. Sarcina in lupusul eritematos diseminat: A. Este contraindicata B. Prezinta risc de declansare a unui puseu evolutiv al bolii C. Risc de eclampsie D. Risc de retard de crestere a fatului E. Este posibilA. 22. Urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul lupusului eritematos diseminat sunt gresite: A. Corticoterapia generala este indicata in prezenta leziunilor cutnate B. Corticoterapia locala este indicata pentru artrite C. Hidroxiclorochina este un imunomodulator non-imunosupresor D. Corticoterapia generala se indica in artritele rezistente la tratamentul cu antiinflamatorii nesteroidiene E. Imunosupresoarele se introduce in caz de afectare viscerala gravA. 23*. Diagnosticul de sindrom antifosfolipidic se stabileste daca: A. Cel putin un anticorp antifosfolipidic este depistat pozitiv de doua ori la un interval de peste 12 saptamani. B. Depistarea pozitiva a anticoagulantului lupic si anticardiolipinelor izotipurile IgG si IgM
284

C. Existenta unei morti fetale inainte de 10 saptamani de sarcina, cu fat normal la autopsie D. Ambele conditii de la punctul a si c sunt indeplinite E. Nici o varianta nu este corectA. 24*. Una din urmatoarele afirmatii referitoare la sindromul antifosfolipidic este gresita: A. Poate fi primar B. Poate fi asociat cu lupusul eritematos diseminat C. Diagnosticul pozitiv se stabileste prin prezenta unui semn clinic si a unui semn biologic D. Diagnosticul pozitiv se stabileste prin prezenta unui semn clinic sau a unui semn biologic E. In caz de tromboza, este necesara anticoagularea prelungitA. 25. Dintre semnele clinice care sugereaza prezenta unui sindrom antifosfolipidic fac parte: A. Un episod de tromboza venoasa profunda confirmat imagistic sau histologic B. Cel putin o moarte fetala inainte de saptamana 10 de sarcina cu fat normal la autopsie C. 3 avorturi spontane consecutive inainte de saptamana a zecea de sarcina D. Nastere prematura inainte de 34 de saptamani a unui fat normal morfologic, in prezenta preeclampsiei E. Nici o varianta corectA. 26. Referitor la infectiile asociate lupusului eritematos diseminat sunt adevarate urmatoarele: A. Pot fi cauza de declansare a unui puseu al bolii B. Pot fi favorizate de tratamentul corticoid si imunosupresor C. 1/3 din cauzele de deces in lupus sunt reprezentate de infectii D. Proteina C reactiva este crescuta E. Varintele c si d sunt corectE. 27*. Rash-ul malar apare in urmatoarele afectiuni: A. Sclerodermie B. Poliartrita reumatoida C. Lupus eritematos diseminat D. Lupus discoid E. Miozite 28*. Care din urmatoarele date de laborator nu sunt utile in monitorizarea tratamentului si a evolutiei lupusului eritematos diseminat: A. Raportul proteinurie/creatininurie B. Anticorpii anti-ADN
285

C. Fractiunile complementului C3, C4, CH-50 D. Anticorpii anti-Sm E. HemoleucogramA. 29. Anticorpii antifosfolipidici nu cuprind: A. Anticardiolipinele izotipuri IgM si IgG B. Anti-beta2-glicoproteina-1 izotipuri IgM si IgG C. Antihistone D. Anticoagulantul lupic E. CrioglobulinE. 30*. Care din urmatoarele situatii nu se asociaza sindromului antifosfolipidic: A. Afectare cardiaca valvulara B. Livedo cutanat C. Trombopenie periferica D. Trombocitoza periferica E. Falsa serologie VDRL pozitiva. 31*. Cel mai important efect secundar al hidroxiclorochinei este: A. Fibroza pulmonara B. Toxicitatea retiniana C. Intoleranta digestive D. Cresterea retentie azotate E. Aplazia medulara. 32*Alegeti afirmatia falsa despre anticorpii antifosfolipidici: A. Se asociaza cu valvulopatii B. Pot determina VDRL fals pozitiv C. Se asociaza cu tromboze arteriale venoase si arteriale D. Se asociaza frecvent cu hemoragii E. Pot determina avorturi spontane.

286

RASPUNSURI: 1 ACD 2 ACE 3 AB 4 ABCE 5 BC 6 ABCD 7 ABC 8 ADE 9 ACDE 10 B 11 ABC 12 D 13 BCD 14 D 15 ACD 16 ABCD 17 ACD 18 CE 19 ABE 20 C 21 BCDE 22 AB 23 D 24 D 25 ABCD 26 ABCD 27 C 28 D 29 CE 30 D 31 B 32 D

287

PATOLOGII AUTOIMMUNE: ASPECTE EPIDEMIOLOGICE, DIAGNOSTICE SI PRINCIPII DE TRATAMENT. 1. Bolile autoimune se caracterizeaza prin: A. Predispozitie genetica B. Evolutie in pusee C. Frecventa crescuta la barbati D. Sunt determinate de activarea sistemului autoimun impotriva propriilor antigene E. Nu sunt influentate de factori de mediu 2. Autoanticorpii detectati in sange in anumite boli autoimune: A. Sunt adesea implicati in patogeneza bolii B. Nu au valoare diagnostica C. Au mai ales interes diagnostic major D. Nu sunt implicati in patogeneza bolii E. Pot fi foarte specifici unei anumite boli de natura autoimuna 3. Factorul reumatoid: A. Poate fi identificat in numeroase colagenoze B. Este foarte specific pentru poliartrita reumatoida C. Este foarte specific pentru lupusul eritematos diseminat D. Este prezent in poliartrita reumatoida dar este putin specific E. Nu este prezent in crioglobulinemii 4. Anticorpii antinucleari AAN: A. Grupeaza anticorpii anti-ADN si anti-antigene nucleare solubile (anti-ECT) B. Sunt prezenti in 95% din cazurile de lupus eritematos diseminat (LED) C. Sunt putin specifici pentru LED D. Sunt specifici pentru poliartrita reumatoida E. Prezinta interes diagnostic pentru diferentierea diferitelor colagenoze si uneori pentru prognostic 5. Anticorpi anti-ADN: A. Sunt anticorpi antinucleari mai specifici pentru lupusul eritematos diseminat (LED) B. Nu au interes prognostic pentru LED C. Au valoare predictiva pentru puseele LED D. Au interes prognostic pentru LED E. Nu trebuie dozati daca anticorpii antinucleari sunt pozitivi

288

6. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Anticorpii anti-peptid ciclic citrulinat se dozeaza pentru diagnosticul lupusului eritematos diseminat B. Anticorpii anti-peptid ciclic citrulinat sunt foarte specifici pentru poliartrita reumatoida C. Factorul reumatoid poate fi prezent in mai multe colagenoze D. Anticorpii antinucleari sunt prezenti in 95 % din cazurile de poliartrita reumatoida E. Anticorpii anticitoplasma polinuclearelor neutrofile ANCA sunt prezenti in vasculitele necrozante primitive 7. Referitor la tratamentul bolilor de natura autoimuna este adevarat ca: A. Uneori este suficient tratamentul simptomatic B. Imunosupresoarele se indica in formele rezistente la corticoterapie C. Monitorizarea include urmarirea efectelor secundare induse de tratamentele prescrise D. Imunoterapia cu anti-TNF- se indica in poliartrita reumatoida E. Corticoterapia este rareori necesara 8. Sindromul CREST: A. Reprezinta forma limitata de sclerodermie B. Asociaza anticorpi anticentromer C. Asociaza anticorpi antisintetaze D. Se caracterizeaza prin: calcinoza Raynaud, eritematoza, sclerodactilie, teleangiectazie E. Se caracterizeaza prin: calcinoza Raynaud, afectare esofagiana, sclerodactilie, teleangiectazie 9. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la imunoglobulina monoclonala sunt adevarate: A. Poate fi intalnita in leucemia limfoida cronica, limfoame B. Trebuie depistata prin electroforeza protidelor serice si tipata prin imunofixare sau imunoelectroforeza C. Depistarea unui pick IgM sugereaza prezenta bolii Waldenstrm D. Depistarea unui pick IgM sugereaza prezenta unui mielom E. Depistarea unui pick IgG, IgA sau IgD ne orienteaza spre un mielom 10*. Una din urmatoarele afirmatii referitoare la anticorpii antinucleari (AAN) nu este corecta: A. Grupeaza anticorpii anti-ADN si anti-antigene nucleare solubile (anti-ECT) B. Sunt prezenti in 95% din cazurile de lupus eritematos diseminat (LED) C. Sunt putin specifici pentru LED D. Sunt specifici pentru poliartrita reumatoida
289

E. Prezinta interes diagnostic pentru diferentierea diferitelor colagenoze si uneori pentru prognostic 11*. Referitor la tratamentul bolilor de natura autoimuna nu este adevarat ca: A. Uneori este suficient tratamentul simptomatic B. Corticoterapia este rareori necesarA. C. Imunosupresoarele se indica in formele rezistente la corticoterapie D. Imunoterapia cu anti-TNF- se indica in poliartrita reumatoida E. Monitorizarea include urmarirea efectelor secundare induse de tratamentele prescrise 12. Care afirmatii sunt corecte: A. Anticorpii anti-peptid ciclic citrulinat sunt pozitivi in poliartrita reumatoida B. Depistarea de doua ori la interval de trei luni a anticorpilor antifosfolipidici permite diagnostcul biologic al sindromului antifosfolipidic C. Anticorpii antinucleari sunt absenti in 95% din cazurile de lupus eritematos diseminat si sunt foarte specifici D. Factorul reumatoid este intalnit doar in poliartrita reumatoida E. Titrul anticorpilor anti-AND poate creste in cursul puseelor de acutizare a lupusului eritematos diseminat 13. Anticorpii anticitoplasma polinuclearelor neutrofile ANCA: A. Sunt prezenti in vasculitele necrozante primitive B. Foarte specifici pentru boala Wegener sunt anticorpii c-ANCA C. Foarte specifici boala Wegener sunt anticorpii p-ANCA D. Anticorpii p-ANCA sunt asociati cu sindromul Churg-Strauss E. Anticorpii p-ANCA sunt asociati cu sindromul Gougerot-Sjgren 14*. Anticorpii foarte specifici pentru lupus sunt: A. Anti-SSB B. Anticentromer C. Anti-Jo-1 D. Anti-Sm E. Antinucleari RASPUNSURI 1 ABD 2 ACE 3 AD 4 ABCE 5 ACD 6 BCE 7 ABCD

8 9 10 11 12 13 14

ABE ABCE D B ABE ABD D


290

UROLOGIE 1 1. Globul vezical are urmtoarele caracteristici: A. Este nedureros; B. La palparea abdomenului apare timpanism; C. Regiunea hipogastric este bombat; D. Apare dup miciune; E. Palparea trezete nevoia de a urina. 2. Dintre indicaiile tratamentului chirurgical al hiperplaziei benigne de prostat nu fac parte: A. Simptomatologia urinar joas moderat; B. Retenia cronic incomplet de urin; C. Eecul tratamentului medical; D. Dorina pacientului pentru tratament chirurgical; E. Litiaza vezical 3. Tratamentul medicamentos al hiperplaziei benigne de prostat se poate efectua cu urmtoarele clase de medicamente: A. Beta-blocante; B. Alfa-blocante; C. Inhibitori de 5-alfa-reductaz; D. Antibiotice; E. Fitoterapeutice. 4. Tratamentul chirurgical al hiperplaziei benigne de prostat include i urmtoarele intervenii: A. Cistolitotomia; B. Rezecia transuretral a prostatei; C. Adenomectomia transvezical; D. Incizia cervico-prostatic; E. Prostatectomia radical. 5. ntre complicaiile punciei biopsie prostatice se numr i: A. Hematuria; B. Disfuncia erectil; C. Rectoragiile; D. Priapismul; E. Prostatita cronic. 6. Principalele complicaii (efecte secundare) ale prostatectomiei radicale sunt: A. Reducerea libidoului; B. Anejacularea; C. Ejacularea precoce;
291

D. Disfuncia erectil; E. Incontinena urinar. 7. Tratamentul hormonal al cancerului de prostat se poate face prin: A. Administrarea de agoniti LHRH; B. Administrarea de testosteron; C. Administrarea de antiandrogeni; D. Blocada androgenic complet; E. Orhiectomie (pulpectomie testicular) bilateral. 8. Principalii factori de risc n tumorile renale sunt reprezentai de: A. Fumat; B. Consumul crescut de grsimi; C. Transplantul renal; D. Litiaza renal; E. Boala Von Hippel-Lindau. 9. Dintre indicaiile chirurgiei conservatoare n tumorile renale fac parte i: A. Rinichiul unic funcional; B. Tumorile renale bilaterale; C. Hiperuricemia; D. Tumorile cu diametru mai mic de 4 cm; E. Tumorile renale cu metastaze la distan. 10. Principalele caracteristici clinice ale angiomiolipomului renal sunt: A. Este o tumoare mezenchimatoas malign; B. Este cea mai frecvent tumor solid a rinichiului; C. Poate fi bilateral; D. Se poate ncadra n sindromul Von Hippel-Lindau; E. Este compus din esut gras, muscular neted, vase sanguine. 11. Principalele tipuri de tumori testiculare germinale sunt: A. Coriocarcinomul; B. Gonadoblastomul; C. Seminomul; D. Teratomul; E. Mezoteliomul. 12. Diagnosticul diferenial al tumorilor testiculare se face cu: A. Orhiepididimita; B. Torsiunea cordonului spermatic; C. Stenoza de col vezical; D. Traumatismele testiculare; E. Hipospadiasul.
292

13. Principalii markeri serici tumorali utilizai n diagnosticul tumorilor testiculare sunt: A. LDH; B. PSA; C. HCG; D. Alfa-feto-proteina E. Antigenul carcino-embrionar. 14. Principalii factori de risc pentru tumorile testiculare sunt: A. Varicocelul; B. Criptorhidia; C. Atrofia testicular post-traumatic; D. Hidrocelul; E. Disgenezia testicular. 15. ntre manifestrile clinice sugestive pentru o tumor testicular se numr i: A. Edemele membrelor inferioare; B. Alterarea strii generale; C. Varicocelul; D. Retenia acut de urin; E. Ginecomastia. 16. Principalele manifestri clinice n prostatita acut sunt: A. Disuria; B. Febra; C. Retenia acut de urin; D. Polakiurie; E. Hematuria macroscopic. 17. Principalii factori de risc ai infeciilor urinare nosocomiale sunt reprezentai de: A. Vrsta sub 50 de ani; B. Sondajul vezical; C. Sexul masculin; D. Diabetul zaharat; E. Explorarea endoscopic a cilor urinare. 18. Principalele contraindicaii ale sondajului uretral sunt: A. Tulburrile hemostazei; B. Prostatita cronic; C. Traumatismele uretrale; D. Tumorile vezicale; E. Stenoza uretral.

293

19. Antibioterapia n pielonefrita acut se poate face cu: A. Metronidazol; B. Cefalosporine de generaia a treia; C. Fluoroquinolone; D. Aminoglicozide; E. Eritromicin. 20. ntre semnele clinice ale unei cistite acute simple se numr i: A. Urina tulbure; B. Febra; C. Hematuria macroscopic; D. Retenia acut de urin; E. Polakiuria. 21. Cistita acut simpl recidivant se caracterizeaz prin: A. Tratament antibiotic de durat; B. Mai puin de 4 episoade pe an; C. Identificarea factorilor favorizani; D. Administrarea de antibioprofilaxie cu quinolone; E. Profilaxia cu suc de merior. 22. Principalele manifestri clinice n colica renal sunt: A. Poziia antalgic n decubit lateral; B. Durerea lombar acut; C. Agitaia D. Retenia acut de urin; E. Greurile, vrsturile. 23. Tratamentul colicii renale simple include: A. Administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene; B. Cura de diurez n timpul fazelor dureroase; C. Internarea obligatorie n spital; D. Administrarea de antalgice; E. Inseria unui cateter uretro-vezical. 24. Principalele indicaii ale extragerii (ablaiei) calculului n colica renal sunt reprezentate de: A. Dimensiunile peste 6 mm; B. Calculii de acid uric; C. Colica renal pe rinichi unic; D. Durerea rezistent la tratament; E. Riscul de sepsis.
294

25. Diagnosticul diferenial radiologic al litiazei renale se poate face cu: A. Calcificrile parenchimatoase renale; B. Fleboliii pelvini; C. Litiaza biliar; D. Calcificrile condrocostale; E. Stenoza de jonciune pielo-ureteral. 26. Valoarea PSA seric total poate fi crescut de: A. Cancerul de prostat; B. Miciunea recent; C. Ejacularea recent; D. Tueul rectal; E. Prostatita acut. 27. Principalele manifestri paraneoplazice n cancerul renal sunt reprezentate de: A. Hipotensiune arterial; B. Hipercalcemie; C. Anemie; D. Sindrom febril prelungit; E. Poliglobulie.

295

RASPUNSURI: 1.C,E (PG.1295) 2.A,B (PG.1318) 3.B,C,E (PG.1317) 4.B,C,D (PG.1318) 5.A,C (PG.1320) 6.B,D,E (PG.1321) 7.A,C,D,E (PG.1322) 8.A,C,E (PG.1323) 9.A,B,D (PG.1326) 10.B,C,E (PG.1326) 11.A,C,D (PG.1329) 12.A,B,D (PG.1328) 13.A,C,D (PG.1329) 14.B,C,E (PG.1328) 15.A,B,E (PG.1328) 16.A,B,C,D (PG 1289) 17.B,D,E (PG.1291) 18.C,E (PG.1295) 19.B,C,D (PG.1289) 20.A,C,E (PG.1287) 21.A,C,E (PG.1287-1288) 22.B,C,E (PG.1312) 23.A,D (PG.1313) 24.A,C,D,E (PG.1313-1314) 25.A,B,C,D (PG.1314) 26.A,C,D,E (PG.1319) 27.B,C,D,E (PG.1323)

296

UROLOGIE 2 1. * Drenajul de urgen n retenia acut de urin se face prin: A. Cateterism ureteral; B. Nefrostomie percutanat; C. Sondaj uretral; D. Puncie transrectal; E. Cistolitotomie. 2. *Tratamentul antibiotic monodoz al cistitei acute simple se face Cu: text neconcordant A. Ciprofloxacin; B. Norfloxacin; C. Amoxicilin/acid clavulanic; D. Fosfomicin/trometanol; E. Antimicotice. 3. *Un scor histo-prognostic Gleason de 7 reprezint: A. Un grad redus de difereniere al adenocarcinomului de prostat; B. Un grad mediu de difereniere; C. Un grad nalt de difereniere; D. Un carcinom nedifereniat; E. Nici una din variantele de mai sus. 4. *O tumor renal stadiul T2b poate avea umtoarele dimensiuni: A. Sub 4 cm; B. ntre 4 i 7 cm; C. ntre 7 i 10 cm; D. Peste 10 cm; E. Peste 20 cm. 5. *Tratamentul complementar al seminomului n stadiul N1 -N2, M0 va include: A. Orhiectomia bilateral; B. Radioterapia zonelor lomboaortice i a ramurii iliace homolaterale, cu supradoz pe zonele ganglionare suspecte la CT; C. Polichimioterapia; D. Chirurgia maselor reziduale; E. Tratamentul combinat, prin chimio- i radioterapie. 6. *Intervenia chirurgical de elecie n tumorile testiculare este: A. Orhiectomia bilateral; B. Orhiectomia pe cale scrotal; C. Pelvectomia anterioar; D. Orhiectomia subcapsular;
297

E. Orhiectomia pe cale inghinal. 7. * Msurile asociate drenajului urinar de urgen n retenia acut de urin nu includ i: A. Meninerea unei asepsii stricte; B. Hidratarea redus a pacientului, n scopul prevenirii unei noi retenii; C. Clamparea sondei sau pungii colectoare la fiecare 500 ml de urin evacuat, n scopul prevenirii hemoragiei ex vacuo; D. Cuantificarea cantitii urinei recoltate; E. ECBU pe urina drenat. 8. *Tratamentul cel mai eficient al prostatitei cronice se efectueaz cu: A. Antiinflamatoare nesteroidiene; B. Alfa-blocante; C. Antibiotice administrate timp de 12 sptmni; D. Inhibitori de 5-alfa-reductaz; E. Toate cele de mai sus. 9. * Cauza cea mai frecvent a leucocituriei izolate cu leucocite nealterate (n cilindru) este: A. Infecia urinar joas (cistita acut); B. Infecia urinar cu Chlamydia; C. Tuberculoza urinar; D. Nefropatia tubulo-interstiial cronic; E. Imunosupresia. 10. *Cea mai rar form de litiaz urinar este: a. Litiaza calcic; b. Litiaza cistinic; c. Litiaza fosfo-amoniaco-magnezian; d. Litiaza uric; e. Litiaza mixt. 11. *Dintre mijloacele de prevenire a recidivelor litiazei fosfo-amoniacomagneziene nu face parte: a. Cura de diurez; b. Reducerea rezidiului postmicional; c. Alcalinizarea urinei; d. Dezinfectarea urinei; e. Tratamentul infeciei urinare.

298

RASPUNSURI: 1.C (PG.1295) 2.D (PG.1287) 3.B (PG.1320) 4.D (PG.1325) 5.B (PG.1330) 6.E (PG.1329) 7.B (PG.1295) 8.C (PG.1290) 9.D (PG.1292) 10.B (PG.1312) 11.C (PG.1314)

299