P. 1
Balaurul Cel Cu Sapte Capete

Balaurul Cel Cu Sapte Capete

|Views: 0|Likes:
Published by Mihai Andries

More info:

Published by: Mihai Andries on May 02, 2014
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/02/2014

pdf

text

original

Balaurul cel cu sapte capete

A fost odata( ca niciodata(; ca( de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de când fa(cea p
lops,orul pere s,i ra(chita mics,unele; de când se ba(teau urs,ii în coade; de când se
luau de gât lupii cu mieii de se sa(rutau, înfra(t,indu-se; de când se potcovea puric
ele la un picior cu noua(zeci s,i noua( de oca de fier s,i s-arunca în slava cerul
ui de ne aducea poves,ti;
De când se scria musca pe pa(rete,
Mai mincinos cine nu crede.
A fost odata( într-o t,ara( un balaur mare, nevoie de cap. El avea s,apte capete,
tra(ia într-o groapa(, s,i se hra(nea numai cu oameni. Când ies,ea el la mâncare, toat
a( lumea fugea, se închidea în case s,i sta ascunsa( pâna( ce-s,i potolea foamea cu vr
eun drumet, pe care îl tra(gea at,a la moarte. Tot,i oamenii locului se tânguiau de
ra(utatea s,i de frica balaurului. Ruga(ciuni s,i câte în luna( s,i în soare se fa(cus
era(, ca sa( scape Dumnezeu pe biata omenire de acest nesa(t,ios balaur, dara( în
des,ert.
Fel de fel de fermeca(tori fusera( adus,i, însa( ra(masera( rus,inat,i cu vrajele
lor cu tot. În cele din urma(, daca va(zu împa(ratul ca( toate sunt în des,ert, hota(rî
ca sa( dea pe alt,ii la atîtea iznoave.
Iara( dupa( ce se duse vestea în t,ara(, mai mult,i voinici se vorbira( sa( mearga
( împreuna( la pânda( s,i sa( mântuiasca( t,ara de un as,a balaur înfricos,at. Ei se înt,e
lesera( între dâns,ii ca sa( faca( un foc la marginea ceta(t,ii, care era mai apropi
ata( de locul unde tra(ia balaurul, s,i în care cetate era s,i scaunul împa(ra(t,iei
, s,i acolo sa( stea sa( privegheze pe rând câte unul, unul, pe când ceilalt,i sa( se
odihneasca(; s,i ca nu cumva cela ce ar fi de pânda( sa( doarma( s,i sa( vie balau
rul sa(-i ma(nânce d-a gata, fa(cura( lega(tura( ca cela care va la(sa sa( se stin
ga( focul sa( fie omorât, drept pedeapsa( daca va dormi când ar trebui sa( fie des,t
ept.
Cu aces,ti voinici se întova(ra(s,i s,i un om verde, pui de român, s,tii colea, care
auzise de fa(ga(duint,a împa(ratului s,i venise sa(-s,i încerce s,i el norocul.
Pornira(, deci, cu tot,ii, îs,i alesera( un loc aproape de groapa( s,i se pusera(
la pânda(. Pândira( o zi, pândira( doua(, pândira( mai multe zile, s,i nu se întâmpla( nimic
. Iara( când fu într-una din zile, cam dupa( asfint,itul soarelui, pe când era de rând v
iteazul nostru sa( pândeasca(, ies,i balaurul din groapa( s,i se îndrepta( ca(tre vo
inicii cari dormeau pe lânga( foc. Viteazului care priveghea, i se fa(cuse inima cât
un purice, dara(, îmba(rba(tându-se, se repezi, s,i unde se arunca(, ma(re, asupra
balaurului cu sabia goala( în mâna(, s,i se lupta( cu dânsul, pâna( îi veni bine s,i hârs,t!
îi taie un cap, hârs,t! s,i-i mai ta(ie unul, s,i as,a câte unul, câte unul pâna( îi ta(ie
s,ase capete. Balaurul se zvârcolea de durere s,i plesnea din coada(, de te lua fi
ori de spaima(, viteazul nostru însa( se lupta de moarte s,i obosise, iara( tovara
(s,ii sa(i dormeau dus,i.
Daca( va(zu el ca( tovara(s,ii sa(i nu se des,teapta(, îs,i puse toate puterile, s
e mai arunca( o data( asupra grozavului balaur s,i-i ta(ie s,i capul ce-i mai ra
(ma(sese. Atunci un sânge negru lasa( din ea, fiara( spurcata(, s,i curse, s,i cur
se, pâna( ce stinse s,i foc s,i tot. Acum ce sa( faca( viteazul nostru, ca sa( nu
ga(seasca( focul stins, când s-or des,tepta tovara(s,ii lui, ca(ci lega(tura lor e
ra ca sa( omoare pe acela care va la(sa sa( se stinga( focul. S-apuca( mai întâi s,i
scoase limbile din capetele balaurului, le ba(ga( în sân s,i iute, cum putu, se sui
într-un copaci înalt, s,i se uita( în toate pa(rt,ile, ca de va vedea undeva vro zare
de lumina(, sa( se duca( s,i sa( ceara( nit,el foc, ca sa( at,ât,e s,i el pe al l
or ce se stinsese. Ca(ta( într-o parte s,i într-alta s,i nu va(zu nica(iri lumina(.
Se mai uita( o data( cu mare ba(gare de seama( s,i za(ri într-o depa(rtare nespusa
( o schinteie ce abia lica(rea. Atunci se dete jos s,i o porni într-acolo.
Se duse, se duse, pâna( ce dete de o pa(dure, în care întâlni pe Murgila(, s,i pe care îl
opri pe loc, ca sa( mai întârzie noaptea. Merse dupa( aceea mai departe s,i dete pes
te Miaza(noapte, s,i trebui sa( o lege s,i pe dânsa ca sa( nu dea peste Murgila(.
Ce sa( faca(, cum sa( dreaga( ca sa( izbuteasca(? O ruga( sa(-i ajute a lua un c
opaci în spinare, care, zicea el, îl ta(iase de la ra(da(cina(; o înva(t,a( el sa( se
puie cu spatele sa( împinga(, pe când el tot cu spatele la copaci de ceealalta( part
e va trage cu mâinile, ca sa(-i pice în spinare s,i sa(-l ia sa( se duca( la treaba
lui.
Miaza(noapte, de mila( s,i de ruga(ciunea ce-i fa(cu, se puse cu spatele la copa
ciul care i-l ara(ta( viteazul s,i, pe când împingea, el o lega( de copaci cobza(, s
,i porni înainte, ca( n-avea vreme de pierdut.
Nu fa(cu multa( cale s,i întâlni pe Zorila(, dara( lui Zorila( nu prea îi da mes,ii a
sta mult de vorba(, ca(ci, zicea el, se duce dupa( Miaza(noapte, pe care o luase
în goana(. Fa(cu ce fa(cu s,i-l puse s,i pe dânsul la buna( rânduiala(, ca s,i pe cei
lalt,i doi, dar cu mai mare ba(taie de cap. Apoi pleca( înainte s,i se duse pâna( ce
ajunse la o pes,tera( mare, în care za(rise focul.
Aci dete peste alte nevoi. În pes,tera( acolo tra(iau nis,te oameni urias,i carii
aveau numai câte un ochi în frunte. Ceru foc de la dâns,ii, dar ei, în loc de foc, puser
a( mâna pe dânsul s,i-l legara(. Dupa( aceea as,ezara( s,i un cazan pe foc cu apa( s
,i se ga(teau sa(-l fiarba( ca sa(-l ma(nânce.
Dara( tocmai când era sa(-l arunce în ca(ldare, un zgomot se auzi nu departe de pes,
tera aceea, tot,i ies,ira(, s,i la(sara( pe un ba(trân de ai lor ca sa( faca( asta
( treaba(.
Cum se va(zu viteazul nostru singur numai cu unchias,ul, îi puse gând ra(u. Unchias,
ul îl dezlega( ca sa(-l bage în cazan, dara( voinicul îndata( puse mâna pe un ta(ciune s
,i-l azvârli drept în ochiul ba(trânului, îl orbi, s,i apoi fa(ra( sa(-i dea ra(gaz a zi
ce nici cârc! îi puse o piedica( s,i-i fa(cu vânt în cazan. Lua( focul dupa( care venise
, o apuca( la sa(na(toasa, s,i sca(pa( cu fat,a( curata(. Ajungând la Zorila(, îi de
te drumul. Dupa( aceea o tuli la fuga( s,i fugi pâna( ce ajunse la Miaza(noapte, o
dezlega( s,i pe dânsa, s,i apoi se duse s,i la Murgila( pe care îl trimise sa(-s,i
vaza( de treaba(. Când ajunse la tovara(s,ii sa(i, ei tot mai dormeau. Nu începuse,
vezi, înca( a se ara(ta albul zilei, atât de lunga( fu noaptea, fiindca( voinicul îi o
prise cursul, s,i as,a avu timp destul sa( colinde dupa( focul care îi trebuia. N-
apuca( sa( at,ât,e focul bine s,i tovara(s,ii sa(i, des,teptându-se, zisera(:
- Dara( lunga( noapte fu asta, ma(i vere.
- Lunga( da, vericule, ra(spunse viteazul.
S,i se umfla din foale ca sa( aprinza( focul. Ei se sculara(, apoi începura( a se-
ntinde s,i a ca(sca, dara( se cutremurara( când va(zura( namila de lighioana( lânga(
dâns,ii s,i un lac de sânge cât pe colo. Zgâira( ochii s,i cu mare mirare ba(gara( de s
eama( ca( capetele balaurului lipsesc, iara( viteazul nu le spuse nimic din cele
ce pa(t,ise, de teama( sa( nu intre ura( între dâns,ii, s,i se întoarsera( cu tot,ii în
oras,.
Când ajunsera( în cetate, toata( lumea se veselea cu mic cu mare de uciderea balauru
lui, da lauda( sfântului ca( trecuse noaptea aia lunga(, mai ajunsera( o data( iar
a( la ziua( s,i ridica pân în naltul cerului pe mântuitorul lor. Viteazul nostru, care
va(zuse s,i el lipsa capetelor, nu se fra(mânta deloc cu firea, fiindca( se s,tia
curat la inima(, s,i porni ca(tre curtea împa(ra(teasca(, ca sa( vaza( ce s-o ale
ge cu capetele fa(ra( limbi, ca(ci el înt,elesese ca( aici trebuie sa( se joace vr
eo dra(cie. Pasa(mite, buca(tarul împa(ratului, un t,igan negru s,i buzat, se duse
se d-a minune sa( vaza( ce mai ala, bala, pe la fla(ca(ii ce stau la pânda(. S,i d
aca dete peste dâns,ii dormind s,i peste dihania spurcata( fa(ra( ra(suflare, el s
e arunca( cu satârul de la buca(ta(rie s,i-i ta(ie capetele. Apoi merse la împa(ratu
l cu capetele s,i i le ara(ta(, fa(lindu-se ca( el a fa(cut izbânda. Iara( împa(ratu
l daca va(zu ca( se înfa(t,is,eaza( buca(tarul curt,ii cu izbânda(, fa(cu o masa( ma
re, ca sa(-l logodeasca( cu fie-sa, s,i pusese în gând sa( faca( o nunta(, unde sa(
cheme pe tot,i împa(rat,ii. T,iganul ara(ta la toata( lumea hainele sale pe care l
e umpluse de sânge, ca sa( fie crezut. Când ajunse viteazul nostru la palat, împa(ratu
l cu voie buna( s,edea la masa(, iara( cioropina sta în capul mesei pe s,apte pern
e. Cum ajunse la împa(rat, îi zise voinicul:
- Preaîna(lt,ate împa(rate, am auzit ca( oarecine s-ar fi la(udat ca(tre ma(ria-ta c
a( el ar fi ucis pe balaur. Nu e adeva(rat, ma(ria-ta, eu sunt acela care l-am o
morât.
- Mint,i, mojicule, striga( t,iganul îngâmfat, s,i poruncea slujitorilor sa(-l dea a
fara(.
Împa(ratul, care nu prea credea sa( fi fa(cut t,iganul asta( voinicie, zise:
- Cu ce pot,i dovedi zisele tale, voinicule?
- Zisele mele, ra(spunse viteazul, se pot dovedi prea bine, poruncit,i numai ca
mai întâi sa( se caute daca capetele balaurului, care stau colea la iveala(, au s,i
limbile lor.
- Sa( caute, sa( caute, zise bahnit,a.
El însa( o cam ba(gase pe mânica(, dara( se prefa(cea ca( nu-i pasa(. Atunci ca(utar
a( s,i la nici unul din capete nu ga(sira( limba(, iara( mesenii înma(rmurira(, ca
(ci nu s,tiau ce va sa( zica( asta. T,iganul, care o sfeclise de tot, s,i care s
e ca(ia de ce n-a ca(utat capetele în gura(, mai nainte de a le aduce la împa(ratul,
striga(:
- Dat,i-l afara( ca( e un smintit s,i nu s,tie ce vorbes,te.
Împa(ratul însa( zise:
- Tu, voinicule, va sa( zica( ne dai sa( înt,elegem ca( acela a omorât pe balaur car
e va ara(ta limbile.
- Fugi d-acolo, împa(rate, zise t,iganul care tremura ca varga s,i se-nga(lbenise
ca ceara, nu vezi ca( calicul a(sta este un des,uchiat, care a venit aici sa( ne
ama(geasca(?
- Cine ama(ges,te, ra(spunse voinicul linis,tit, sa(-s,i ia pedeapsa.
El începu apoi a scoate limbile din sân s,i a le ara(ta la toata( adunarea, s,i de cât
e ori ara(ta o limba( de atâtea ori ca(dea s,i câte o perna( de sub t,igan, pâna( ce, în
cele din urma(, ca(zu s,i el de pe scaun, atât de tare se speriase dihania.
Dupa( aceea voinicul nostru spuse toate câte a pa(t,it, s,i cum a fa(cut de a t,in
ut noaptea atât de mult timp. Nu-i trebui împa(ratului sa( se gândeasca( mult s,i sa(
vaza( ca( voinicul care vorbea avea dreptate, s,i cum era de supa(rat pe t,igan,
pentru mis,elia s,i minciuna lui cea nerus,inata(, porunci s,i numaidecât se adus
e doi cai neînva(t,at,i s,i doi saci de nuci, lega( pe t,igan de coadele cailor s,
i sacii de nuci s,i le dete drumul. Ei o luara( la fuga( prin smârcuri, s,i unde c
a(dea nuca, ca(dea s,i buca(t,ica, pâna( ce s-a pra(pa(dit s,i t,igan s,i tot. În ur
ma( prega(tindu-se lucrurile, dupa( câteva zile fa(cu nunta( mare, s,i lua( românas,
ul nostru pe fata împa(ratului de sot,ie, s,i t,inu veselie mare s,i nemaipomenita
( mai multe sa(pta(mâni, puindu-l s,i în scaunul împa(ra(t,iei, iara( fata la(cra(ma(
s,i mult,umi lui Dumnezeu ca( a sca(pat-o de slut,enia pa(mântului, de harapina sp
urcata(. Eram s,i eu p-acolo s,i dedeam ajutor la nunta(, unde ca(ram apa( cu ci
urul, iara( la sfârs,itul nunt,ei adusera( un cos, de prune uscate sa( arunce în ale
guri ca(scate.
Iara( eu înca(lecai p-o s,ea s,i v-o spusei dumneavoastra( as,a.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->