CALCULUL DE PREDIMENSIONARE A

SCHIMBÃTORULUI DE CÃLDURÃ APÃ-
GAZ
1 Stabilirea naturii fluidului:
Agentul primar – agentul care cedeaza caldura in incalzitor – este conform
temei de proiectare „apa”.
Agentul secundar – agentul care preia caldura in incalzitor – este conform
temei de proiectare „gazul metan” .
2 Stabilirea debitelor G
1
si G
2
:
Debitul de apa G
1
se va determina cu ecuatia de bilant termic al
incalzitorului de gaze in functie de celelalte marimi. In functie de caracteristicile
geometrice ale incalzitorului se va calcula viteza in sectiunea de trecere a apei a
carei marime se va compara cu vitezele limita recomandate in literatura de
specialitate. In literatura de specialitate se recomanda pentru apa urmatoarele
viteze limita: 0,5-6 m/s. Debitul de gaz metan G
2
este conform temei de proiectare.
Similar ca la apa se va calcula viteza in sectiunea de trecere a gazelor 313h74d care
se va compara cu vitezele limita recomandate de literatura de specialitate: 20-
40m/s.
3 Stabilirea temperaturilor de intrare si de iesire:
Temperatura de intrare a apei va fi:
T
1i
=90
0
C
Temperatura de iesire se va considera in prima aproximare:
T
1e
=70
0
C
Temperatura gazului la intrare va fi conform temei de proiectare:
T
2i
= 2
0
C
Conform temei de proiectare temperatura gazelor dupa laminare trebuie sa
fie minim 5
0
C pentru a preintampina formarea criohidratilor si pentru a asigura o
buna functionare a regulatoarelor de presiune. Prin laminare gazelor de la 50 la 10
bar, temperatura va scadea datorita efectului Joules-Thomson.
Aceasta cadere de temperatura t se va calcula in functie de p
1
= 50 bar si
=50-10 = 40 bar
Din diagrama Joules-Thomson t=-15
0
C
Deci : 5
0
C =2
0
C –15
0
C + t
2e
de unde t
2e
= 18
0
C
4 Alegerea tipului de incalzitor de gaze :
In cazul nostru incalzitorul de apa –gaz care trebuie ales este un incalzitor cu
tevi in forma de „U” .
Acesta se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:
 material- metallic;
 tipul incalzitorului este teava in teava ;
 forma tevilor este in forma de U ;
 directia de curgere este in curent mixt ;
Din punct de vedere al transferului de caldura incalzitorul este de tip
convectiv.
4.1.Descrierea functionala a incalzitorului de gaze
Apa (agentul primar) circula prin interiorul tevii cedand o parte din caldura
agentului secundar.
Gazele naturale (agentul secundar ) circula prin spatiul dintre tevi preluand o
parte din caldura apei.
Tevile in „U” sunt de sectiune circulara.
Pentru a se mari schimbul de caldura pe suprafata exterioara a tevii prin care
circula apa, se vor prevedea nervuri drepte cu grosime constanta, deoarece
coeficientul de transmisie a caldurii al gazelor este in general mult mai mic decat al
apei.
S-a ales ca agentul secundar, respectiv gazele naturale, sa circule
extratubular datorita potentialului termic mai redus decat al apei, ceea ce va
conduce la pierderi de caldura prin peretii exteriori mai mici.
Tevile care se utilizeaza sunt in general tevi netede , trase fara sudura cu lungimi cuprinse intre
1000-7000 mm.
Dilatatiile datorita diferentelor de temperatura sunt compensate datorita
formei in „U” a tevilor.
Din punct de vedere al circulatiei agentilor termici, incalzitorul de gaze este
in curent mixt, deoarece agentii isi schimba cel putin odata sensul de curgere,
respectiv are doua treceri spre deosebire de cele cu echicurent, contracurent sau
curent incrucisat care au o singura trecere.
Incalzitorul de gaze i curent mixt realizeaza un coeficient global de
transmitere a caldurii, K, mai mare decat incalzitoarele in echi si contracurent,
bineinteles in conditii comparabile privind temperaturile de intrare si de iesire ale
agentilor, precum si forma suprafetei de schimb de caldura.
Coeficientul de schimb de caldura este mai mare deoarece datorita schimbarii de directie a
agentilor termici creste gradul de turbulenta a fluidelor.
Acest lucru conduce pentru aceeasi cantitate de caldura la suprafete de
schimb de caldura mai mici, deci la gabarite mai reduse. Dezavantajele minore fata
de avantaje, ale incalzitoarelor cu doua treceri fata de incalzitoarele cu o singura
trecere sunt :
- cresterea rezistentelor hidraulice la trecerea agentilor termici prin aparat,
ceea ce conduce la consumuri mai mari de energie electrica pentru pompe pe
partea de apa, respectiv la micsorarea disponibilului de presiune pe partea de gaze.
Din punct de vedere a starii de agregare a agentilor termici incalzitorul de
gaze este de tip apa – gaz.
In general se specifica mai intai agentul mai cald (apa) si in al doilea rand agentul mai rece
(gazul).
Materialele din care se va confectiona incalzitorul de gaze, precum si
dimensionarea lui, vor trebui sa tina cont de urmatorii parametrii:
 temperatura agentilor termici:
 temperatura mediului ambiant;
 presiunea agentilor termici
Tinand cont de cele de mai sus incalzitorul de gaze se va numi generic astfel:
I ncalzitor de gaze apa – gaz cu tevi in „U” Pn 64
Pentru a putea trece mai departe la bilantul energetic si calculul termic al
incalzitorului de gaze se vor calcula dimensiunile geometrice.
4.2.Calculul dimensiunilor geometrice ale incalzitorului de gaze
 Teava tip „U”- 75,5 6 (teava interioara)
Prin teava circula apa calda.
Conform STAS: d
e
= 75,5 10 m
D
i
= 63,5 m
g = 6mm = 6 10 m
unde:
Sectiunea de trecere a apei prin teava este:
S
i1
= =3,1669 10 m
2

S
e1
= = 4,477 10
-3
m
2

unde:
S
i1
= sectiunea interioara a tevii [m
2
]
S
e1
= sectiunea exterioara a tevii [m
2
]
 Calculul suprafetei active de schimb de caldura
Lungimea activa a tevii exterioare se considera pana in axul racordului de
intrare gaze si va fi :
l
teava
= 4,780-0,250 = 4,53 m
unde:
l
teava
- lungimea activa a tevii
Lungimea curbei de 180
0
:
l
c
= 0,360 m
Lungimea totala a tevii „U”
L = 2 l
teava
+l
c
= 9,42 m
Suprafata activa a tevii interioare
S
1
= = = 2,234 m
2

In calcule se va neglija cotul pentru simplificare avand totodata si o rezerva.
In aceasta situatie dimensiunile sunt:
L = 2 l
teava
= 2 4,53= 9,06 m
S
1
= = = 2,15 m
2

 Teava exterioara – prin care circula gazele cu urmatoarele caracteristici:
d
e
= 114 10
-3
m
d
i
= 99 10
-3
m
g = 7,5 10
-3
m
 Sectiunea de trecere a gazelor 313h74d : S
i2
(daca teava interioara nu are
nervuri):
S
i2
= = 7,698 10
-3
m
2

S
e2
=S
i2
-S
e1
= 7,698 10
-3
- 4,477 10
-3
= 3,221x10
-3
m
2

 Nervuri drepte cu grosime constanta:
Grosimea nervurii:
g
n
= 2x10
-3
m
Inaltimea nervurii:
h
n
= 11x10
-3
m
Lungimea nervurii:
l
n
= 4,45 m
Numar nervuri:
n
n
= 20 nervuri
Sectiunea transversala a unei nervuri
s
n
= g
n
xh = 2x10
-3
x11x10
-3
= 22x10
-6
m
2

Sectiunea de trecere a gazelor daca teava interioara are nervuri
s
3
= s
i1
-n
n
xs
n
= 3,221x10
-3
-20x22x10
-6
= 2,781x10
-3
m
2

Pentru aceasta sectiune diametrul echivalent este:
d
ech
=
unde:
p – diametrul sectiunii S
3
tinand cont ca nervurile sunt distantate la 18
0

p =
unde:
h
n
– inaltimea nervurii;
d
e
– diametrul exterior;

n
n
– numarul de nervure;

d
i
– diametrul interior;
p = x20x x99x10
-3
= 0,9882 m
d
ech
= =11,257x10
-3
m
- Suprafata totala S
i
dintre nervuri a peretelui suport al nervurilor (
suprafata bazei expusa gazelor dintre nervuri)
S
i
= S - n
n
x l
n
x g
n

unde:
S – suprafata exterioara a tevii interioare („U”) pe lungimea nervurilor
S = xl
n

S
i
= x d
e

x l
n
– n
n
x l
n
x g
n

S
i =
x 75,5 x 10
-3
x 4,45 – 20 x 4,45 x 2x 10
-3
= 0,8775 m
2

S
n
- Suprafata laterala a totalitatii nervurilor;
S
n
= n
n
(2 x h
n
x l
n
+ g
n
x l
n
)
S
n
= 20(2 x 11 x 10
-3
x 4,45 + 2 x 10
-3
x 4,45) = 2,136 m
2

S
2
- Suprafata nervurata S
2

S
2
= S
i
+S
n

S
2
= 0,8775 +2,136 = 3,0135 m
2

Tinand cont ca in calculele de mai sus s-a tinut seama numai de trecere si
cum teava in „U” are doua treceri, suprafetele se dubleaza:
S
i
= 2 x 0,8775 =1,755 m
2

S
n
= 2 x 2,136 = 4,272 m
2

S
2
= 2 x 3, 0135 = 6,027 m
2

Coeficientul de nervurare C
n
are urmatoarea formula de calcul:
C
n
=
C
n
= = 2,8

Related Interests