3/30/12

Ascendenta aerului – conditie
obligatorie pentru formarea norilor
Dr. E. Cordoneanu
Ascendenta
aerului, norii si
circuitul apei
3 conditii pentru a avea nori, toate
sunt obligatorii:

1. aerul sa urce

2. sa aiba suficienta umezeala ca in
urcare sa ajunga la saturatie

3. sa existe nuclei de condensare
(particule de fum, praf, sare, polen)
pe care sa se formeze stropii fini de
apa
3/30/12
•Saturatie = umezeala relativa 100%. Exp.: norii,
ceata.

•Exista doua cai de a se ajunge la saturatie in
atmosfera:
• particula de aer nesaturat sa primeasca vapori
de apa pina ajunge la umezeala relativa de
100%; Exp. Ceata deasupra apei (ceata de
evaporatie)
• particula de aer sa se raceasca pina cind
umezeala relativa (care creste cu scaderea
temperaturii) ajunge la 100%

•Racirea particulei de aer din atmosfera poate fi:
• prin amestec turbulent (direle de condensare)
• izobarica (ceata de radiatie, de advectie)
• destindere adiabatica (nori, ceata de panta)

•Cind ajunge la saturatie particula in ascendenta (cit
trebuie sa se destinda sau cit trebuie sa urce)? Depinde
numai de parametri de stare ai particulei, in mod
esential de zestrea ei de umezeala.
3/30/12 3/30/12
• Cantitatea maxima de vapori
continuta de aer la o anumita
presiune depinde de
temperatura. Aerul cald poate
contine cantitati mai mari de
vapori decit cel rece



• A1-A5 umezeala relativa
este 100%

• B3, C3 –aer nesaturat,
umzeala relativa sub 100%;
ajunge la saturatie prin adaos
de 10 g de vapori sau prin
racire cu 17 grade

• D – aer suprasaturat (nuclei
de condensare lipsa)

) (
) (
622 . 0
T e P
T e
r
sat
sat
sat
÷
=
Sunt 4 mecanisme esentiale de urcare:
1. Convectia termica
(ascendenta datorita
incalzirii aerului
la contactul cu
suprafata)

2. Convectia dinamica
(ascendenta pe pantele
orografiei)

3. Convergenta
aerului
(ascendenta datorata
convergentei de
miscare de suprafata)

4. Fronturile
atmosferice
(ascendenta din
sistemele de miscare
atmosferica cum sunt
ciclonii)
15 3 7
2
0
10 10 10 10 10
H
g U f
cos 2
1
÷ ÷ ÷
+ ÷ O +
c
c
÷ =
KW
H
Ps
L
WU
F g u
z
p
dt
dw
fz
µ
¢
µ
Ecuatia de miscare pe verticala (componenta dupa z a ecuatiei
vectoriale de conservare a impulsului); analiza dimensionala pentru scara
sinoptica :






Dimensiunea orizontala L = 1000km
Dimensiunea vertical H = 10 km
Durata T = L/U=1 zi
Viteza orizontala U = 10 m/s
Viteza vertical W = 0.01 m/s
Presiunea la suprafata
2 5
/ 10 m N Ps~
Urcare = acceleratie verticala pozitiva care sa creasca viteza verticala
de la 0 sau chiar de la valori negative
f
F V g p
dt
V d
  


+ × O ÷ ÷ V ÷ = 2
1
µ
-balanta intre forta de greutate si cea a gradientului de presiune,
balanta hidrostatica pentru sistemele de scara mare;
g
z
p
g
z
p
µ
µ
÷ =
c
c
÷
c
c
÷ =
1
0
-Echilibrul hidrostatic: la orice nivel intr-un fluid static
presiunea este egala cu greutatea coloanei de fluid de
deasupra, coloana cu sectiunea de un metru patrat.
Deplasari verticale pot exista, dar sunt foarte lente; nu
exista insa acceleratii care sa poata accentua deplasarile
verticale

-Miscarea pe verticala decuplata de miscarea orizontala

-O particula de aer intr-o astfel de atmosfera va fi in
repaus sau miscare verticala uniforma (slaba)
1. Atmosfera in echilibru hidrostatic
2. Atmosfera non-hidrostatica
g
z
p
dt
dw
÷
c
c
÷ =
µ
1
-Forta Coriolis si frecarea pe verticala nu au
sanse sa ajunga la ordinul de marime al
fortei gradientului de presiune sau de
greutate.

-Acceleratiile verticale insa pot ajunge de
ordinul a 10 m/s2 la scari subsinoptice
(mezoscara inferioara, scara locala) :
- in preajma orografiei foarte inalte
- in sistemele convective de vara
(convectia adinca)
- brize
- fronturi atmosferice (reci);
-Acceleratiile verticale de acest ordin de
marime invalideaza balanta hidrostatica (nu
mai pot fi neglijate).

-Miscarea verticala inca decuplata de cea
orizontala
Fenomene atmosferice cu efecte nehidrostatice
-Limitari ale teoriei particulei (recap.)
- particula isi mentine individualitatea in timpul deplasarii, fara sa se amestece cu aerul
inconjurator (sistem inchis); este acceptabila pentru deplasari relativ mici (sisteme de
miscare subsinoptice)

- Particula nu schimba caldura cu mediul (sistem izolat termic); este acceptabila pentru
deplasari relativ rapide.

- la orice moment de timp presiunea din interiorul particulei si cea a mediului
inconjurator sunt egale la orice nivel atmosferic; este acceptabila in limitele
compresibilitatii aerului atmosferic.

- deplasarea particulei nu perturba mediul inconjurator
-Folosirea metodei particulei, chiar daca este destul de restrictiva, descrie tabloul
general al stabilitatii verticale
0 >
dt
dw
stabilitate verticala = particula se
intoarce la pozitia originala
0 <
dt
dw
instabilitate verticala = particula isi continua
departarea de pozitia originala
0 =
dt
dw
echilibru indiferent =
particula sta unde o
pui
Stabilitatea verticala a atmosferei – tendinta atmosferei de a amplifica sau suprima
miscarea ascendenta – e descrisa de acceleratia verticala
Flotabilitatea atmosferica (pricipiul lui Arhimede)
teoria particulei
g
T
T T
g
T
T
dt
dw
T
T
g
dt
dw
T T T
g
z
p
dt
dw
g
z
p
P
P
P
P
÷
= =
÷ =
÷ =
+ ÷
+ ÷
÷
c
c
÷ =
÷ =
c
c
'
' '
'
'
'
particula pentru
mediu pentru

1

µ
µ
µ
µ
µ µ µ
µ
µ
Flotabilitatea depinde de
proprietatile:

• particulei

• mediului
3/30/12
g
T
T T
g
T
T
dt
dw
P
÷
= =
'
Stabilitatea absoluta
0 <
dt
dw
T T
P
(
•Fie ca e saturata fie ca nu, particula in ascendenta va avea o temperatura
mai mica decit mediul; mai grea, ea nu isi va putea continua ascendenta
si va cobori pina la nivelul de unde a plecat
•gradientul termic vertical este mai mic decit
cel adiabatic uscat si umed
ad sat
¸ ¸ ¸ ( (
•Temperatura potentiala/temperatura potentiala
a termometrului umed creste cu inaltimea
•caz tipic de stabilitate: izotermia, inversiunea
•procese care stabilizeaza:
• racirea radiativa
• advectia rece jos (fr. rece) / calda sus
(fr. cald)
• advectia calda pe suprafata rece

•atmosfera este predominant stabila
Cu de vreme buna
3/30/12
Instabilitatea absoluta
g
T
T T
g
T
T
dt
dw
P
÷
= =
'
0 )
dt
dw
T T
P
)
•Fie ca e saturata fie ca nu, particula in ascendenta
va avea o temperatura mai mare decit mediul; mai
usoara, ea isi va continua ascendenta
•gradientul termic vertical este mai mare
decit cel adiabatic uscat si umed
¸ ¸ ¸ ( (
ad sat
•Temperatura potentiala/temperatura potentiala
a termometrului umed scade cu inaltimea
•Procese care instabilizeaza:
• incalzirea suprafetei subiacente
(anticilon vara dupaamiaza)
• advectia rece de altitudine
• advecta calda in straturile joase (fata
fr. rece)
• advectie rece peste suprafata calda
(celule convective pe ocean)
Cu Congestus, Cb
3/30/12
Echilibrul indiferent
g
T
T T
g
T
T
dt
dw
P
÷
= =
'
0 =
dt
dw
T T
P
=
sat
¸ ¸ =
ad
¸ ¸ =
Pentru particula uscata echilibrul indiferent este asigurat de o atmosfera cu
Temperatura potentiala e constanta cu inaltimea

Pentru particula saturata echilibrul indiferent este asigurat de o atmosfera cu
Temperatura potentiala a termometrului umed e constanta cu inaltimea

Nori de dezvoltare verticala inalti se
pot forma in atmosfera cu stratificare
indiferenta
•uscata - daca particula ascendenta este
sau ajunge la aturatie
•umeda - daca particula este saturata de
la inceput.
3/30/12
Instabilitatea conditionala – starea unui strat atmosferic in care gradientul termic vertical
este mai mic decit cel adiabatic uscat si mai mare decit cel adiabatic umed. In acest strat o
particula este instabila la o deplasare verticala in sus daca este saturata si stabila daca este
nesaturata.
ad sat
¸ ¸ ¸ ( (
Temperatura potentiala/temperatura potentiala a termometrului umed creste/scade cu inaltimea
3/30/12
•Instabilitatea conditionala - stare
frecventa a atmosferei prin
comparatie cu cea de instabilitate
absoluta

•Instabilitatea conditionala - se
manifesta la deplasari mari ale
particulei (sistemul atmosferic
este stabil la perturbatii de
amplitudine mica si instabil la
perturbatii de amplitudine mare)

•Instabilitatea conditionala se
manifesta daca in ascendenta
particula ajunge la saturatie si
trece la dreapta curbei de stare; cu
cit ajunge mai devreme cu atit mai
multe sanse are sa treaca la
dreapta curbei de stare

•Nori de dezvoltare verticala
deosebita (supercelule) se pot
forma in cazul adaugarii
contributiei scarii mari (forfecarea
verticala a vintului)
3/30/12
1. Ascendenta locala - norii convectivi
3/30/12
Cumulonimbus Clouds
As seen from Apollo 8
3/30/12
3/30/12
2. Ascendenta in strat - norii stratifirmi si altii
•Stratul AB, nesaturat,
absolut stabil ridicat cu
200m devine AB saturat,
tot absolut stabil

•Ascendenta in strat
reduce stabilitatea in
general

•poate chiar sa transforme
stratul din stabil in
instabil (daca umezeala e
mare jos, asa cum dealtfel
se intimpla cel mai des)

3/30/12
AB stabil absolut

ascendenta in strat 250 mb
cu saturarea intregului strat

AB instabil absolut
3/30/12
Nucleii de condensare
•Daca vaporii de apa sunt puri, condensarea s-ar
putea produce pe la umezeala relativade 400-
480%.Asemenea valori nu exista in atmosfera
unde 102-107% sunt valori exceptionale de
umezeala relativa.

•Aerosolii (impuritatile) servesc drept suport
condensarii intr-un mod foarte eficaece:
• insolubili in apa( prafde origine
diversa, cenusa vulcanica, polen, fire
de nisip)
• solubili( minuscule cristalede NaCl)

•Daca vaporii de apa sunt puri, formarea de
cristale de gheata incepe pe la -40 de grade.
Aerosolii de inghetare (pe care ingheata stropii
fini de apa) trebuie sa aiba o structura similara
cu cristalul asa ca nu sunt asa multi ca cei de
condensare si in general devin ‘activi’ pe la -10
grade asa ca pina atunci picaturile supraracite
coexista cu cristale de gheata