ANDRE CLOT

Toate
Haroun al-Rachid et fe temps
des Miile et Une Nuit» ©
Librairia Artheme a!ard"
#$%&
drepturile asupra pre'entei edi(ii tn limba
roman) slnt re'er*ate
Editurii Meridiane
Andri Ciot
civilizaţia arabă
în vremea
celor 1001 de nopţi
Traducere de
MĂRIA BERZA
Postfaţă de RADU
FLORECU
EDITURA MERIDIA!E
BUCURE"TI# $%&%
e
ra
u
'nc(t )re*nun+e
MAUDI
,
Pe co-arti.
Mi#n/iitu0
i
01 arabi din
E)u+ Mediu
IB! %21*11*334&*%
Capitolul l
CAVALERII CUCERITRI
La ! iunie "#$ %1# rabi I&' (a)omed murea la
(edina' la *curtă vreme după ce lua*e parte'
pentru prima oară' la pelerina+ul de la (ecca,
El nu lă*a nici un mo-tenitor de *e. bărbăte*c
-i nu *tabili*e nimic în privinţa *ucce*iunii,
/trăini de orice noţiune de putere ereditară'
arabii nu i0ar 1i acceptat probabil 1iul' in cazul
în care ar 1i avut unul, A urmat o în1runtare
între partizanii (eccăi -i ai (edinei, Criza a
1o*t rezolvată 2raţie înţelepciunii lui Abu 3a4r
-i mar' doi dintre oamenii cei mai apropiaţi
ai 5ro1etului' -i' totodată' datorită 1aptului că
Aii' 2inerele -i vărul lui (a)omed' nu *0a putut
impune6 Abu 3a4r devine cali1' Khalifat al-rasul,
7imamul trimi*ului lui 8umnezeu9, Acea*tă 7ale0
2ere9' care 1u*e*e pe punctul de a0i aduce 1aţă In
1aţă' cu arma in mină' pe cei dinţii di*cipoli ai
lui (a)omed' reprezenta un averti*ment *erio*
pentru viitor, 8oi ani mai tîrziu' *imţindu0-i
*îîr-itul aproape' Abu 3a4r -i0a de*emnat el
în*u-i *ucce*orul' pe mar' iar ace*ta a preluat
puterea 1ără *ă intîlnea*că vreo opoziţie,
Cavalcade 1ul2er
Abu 3a4r a 1o*t primul care a trimi* triburile
arabe *ă cucerea*că provincii in nordul Arabiei,
8upă el' mar' cel mai ener2ic -i mai *trălucit
dintre cali1ii raşidun
1
, va e.tinde cu iuţeala
1ul2erului domeniul I*lamului, în "#:' bizantinii
*înt învin-i la Ajdanain
$
, 8ama*cul e*te cucerit
în anul următor' iar victoria de la ;armu4 aduce
după *ine căderea între2ii /irii, în anul ":$'
după bătăliile de la <adi*ia' în (e*opotamia'
-i =e)avend' în Iran' imperiul *a**anid *e prăbu0
-e-te, Capitala *a' Cte*ip)on' apoi întrea2a (e*o0
potamie' precum -i 5er*ia occidentală -i centrală'
*înt ocupate, împăratul ;a*di2ird al III0lea
1u2e în <)ora*an -i va 1i a*a*inat la (erv' în
">1, în "#!' mar cucere-te Ieru*alimul' iar
în anul următor Ede**a, E2iptul nu mai rezi*tă
nici el, 3izantinii' care îl cuceri*eră de la *a**anizi
în "$!' *înt învin-i de către Amr al0A*' unul dintre
cei mai *trăluciţi conducători militari arabi' mai
întîi la ?eliopoli*' apoi la 3abilon' în E2ipt
%localitate *ituată în apropiere de ora-ul Cairo&,
Ale.andria e*te ocupată de1initiv în ":", 5rin
anul ">0' cea dintîi 1ază a cuceririi arabe e*te
înc)eiată, Acea*ta va continua curînd' *pre ră*ărit
-i apu*' 1ără *ă mai întîmpine vreo rezi*tenţă, în
imperiul ba*ileului' *1î-iat de con1licte reli2ioa*e'
bizantinii erau dete*taţi, Arameenii -i copţii'
mono1iziţi
#
' alcătuiau o adevărată 3i*erică,
tentativă de a impune monoteli*mul
i
îi nemul0
ţumi*e pe ortodoc-i -i )eterodoc-i' încremeniţi -i
unii -i ceilalţi pe poziţiile lor doctrinale, Evreii'
pe care un decret al împăratului ?eracliu* voia
1
5rimii patru cali1i' numiţi raşidun %7cei drept
călăuziţi9' 7cei ce urmează calea dreaptă9&' *înt denumiţi
a*t1el prin opoziţie cu *ucce*orii lor' acuzaţi de a 1i deturnat
1uncţia în *copuri per*onale *au ale 1amiliilor lor, Ace-ti
patru cali1i *înt6 Abu 3a4r %"#$0"#:&' mar b, al0<)attab
%"#:0"::&' t)man b. A11an %"::0">"&' Aii b, Abu
Talii %">" @ ""1&, ?arun va 1i numit -i el Ra-id %n,a,&,
$
Localitate în 5ale*tina %n,tr,&,
#
(ono1izi*m' doctrină care nu recunoa-te decît o
*in2ură natură în I*u* ?ri*to*' pro1e*ată de către 3i*erici
cre-tine independente6 3i*erica armeană' 3i*erica iacobită
din /iria -i cea coptă din /iria %n,tr,&,
* (onoteli*m' doctrina celor două 1iri @ divină -i
umană @ prin care împăratul bizantin ?eracliu* %"10@
":1& î-i propunea *ă împace pe mono1iziţi cu punctul de
vedere ortodo. %n,tr,&,
*ă0i con*trln2ă la botez' erau mînio-i' iar ne*to0
rienii A' iz2oniţi din imperiu' *e văzu*eră nevoiţi
*ă *e re1u2ieze în teritoriu *a**anid, Imen*a ma+o0
ritate a ace*tor populaţii i0a acceptat' 1ără prea
mari di1icultăţi' pe noii *tăpîni' cu atît mai mult
cu cît li *e mic-orau poverile 1i*cale, Cît de*pre
imperiul *a**anid' a1lat în plină anar)ie' ace*ta
era la capătul puterilor, Războiul de cuceriri'
care du*e*e o*tile lui C)o*roe*
$
al Il0lea pînă la
porţile Con*tantinopolului -i Ieru*alimului' *e
tran*1orma*e într0un deza*tru, 3i*erica o1icială
mazdeeană
#
*au zoroa*triană îi per*ecuta pe ere0
tici' iar populaţiile e.cedate -i epuizate erau -i
ele 2ata *ă01 întîmpine cu braţele de*c)i*e pe pri 0
mul 7eliberator9,
Baţă de ace*te două imperii' dezbinate -i
obo*ite' arabii *înt un 1el de tinereţe a lumii,
Ei nu po*edă nici o tactică revoluţionară anume
-i nici arme noi' dar *înt minaţi de entuzia*m'
alimentat la rîndul lui de o credinţă pe care nimic
nu o zdruncină -i la care *e adau2ă atracţia unor
prăzi 1abuloa*e, Trupele lor u-oare *înt obi-nuite
cu privaţiuni îndelun2ate -i cu clima a*pră, Cel
mai ade*ea' noii ocupanţi î-i in*talează taberele
în a1ara a2lomerărilor urbane de+a e.i*tente6 ei
vor deveni a*t1el întemeietorii unor noi ora-e6
<u1a -i 3a*ra în Ira4' Bo*tat
:
în E2ipt, Ei nu
încearcă *ă0i convertea*că pe indi2eni -i nici *ă
îi *upună unor noi con*trin2eri, 5lătind un impo0
zit' djiziya, cre-tinii de toate riturile' evreii'
mazdeenii î-i practică propriul lor cult -i *e or2a0
nizează după cum dore*c, Ce1ii comunităţilor
nemu*ulmane (dhimmi) @ epi*copii din ţinutu0
rile cre-tine' diqan %nobilii rurali& în Iran @
1
=e*torieni' adepţii *ectei lui =e*toriu*' care *u*
ţine că trebuie di*tin*e în I*u* ?ri*to* două per*ona+e
după cum *înt di*tin*e două naturi %n,tr,&,
$
C)o*roe* II 5arvez' re2e al 5er*iei %>D0@"$!&
%n,tr,&,
#
(azdei*m @ reli2ie din Iranul antic' reprezentînd
o 1ormă evoluată a vec)iului zoroastrism, or2anizată
doctrinar în +urul cultului zeului *uprem (azda %n,tr,&,
:
Actualul Cairo %n,tr,&,
percep impozite în contul wali-ului, -e1ul provin0
ciei create de autorităţile mu*ulmane, 5ămEntu0
rile rămîn' contra unei ta.e' kharadj, în *tăpînirea
proprietarilor lor,
Evenimentele dramatice nu întîrzie *ă izbuc0
nea*că în rîndul mu*ulmanilor, La 1" iunie ">"'
cel de al treilea cali1' t)man' un meiad' e*te
a*a*inat la (edina, Aii devine cali1, Vărul 5ro1e0
tului -i *oţul 1iicei *ale Batima nu 1u*e*e ame*tecat'
după toate probabilităţile' în a*a*inarea lui t)0
man -i ma+oritatea per*onalităţilor prezente au
1o*t de acord cu acea*tă ale2ere' nu numai din
cauza *trîn*elor le2ături de rudenie dintre Aii
-i (a)omed' dar -i pentru că îi recuno-teau cre0
dinţa intran*i2entă -i voinţa de a aplica în orice
împre+urare le2ea divină, meiazii -i partizanii
lor au pără*it în*ă (edina' acuzîndu01 pe noul
cali1 de re2icid -i cerîndu0i *ă îi e.ecute pe vinovaţi,
Fnze*trat' după cum o ate*tă de*crierile' cu o
inteli2enţă medie -i mai mult viteaz decît abil'
ace*ta nu -tie *ă *e apere de acuzaţia care planează
a*upra lui, 8ezbinarea *e in*talează pentru prima
oară -i începe *ă domnea*că în comunitatea
credincio-ilor, Ea nu va di*pare' ba dimpotrivă'
-i vom vedea cum şiia %partizanii lui Aii& *e vor
ră*pîndi -i *e vor depărta uneori pînă la aberaţie
de sunna, tradiţia *tabilită în veacurile VIII -i
IG de doctorii i*lamului' după cuvintele -i 1aptele
5ro1etului,
La cîteva luni după ce a 1o*t numit cali1' A?
pără*e-te (edina' care nu va mai 1i niciodată capi0
tala I*lamului' -i *e *tabile-te la <u1a -i apoi
la 3a*ra, primă con1runtare cu adver*arii
*ăi' cu prile+ul bătăliei a-a0numite a Cămilei
%Ai-a' văduva lui (a)omed' a luat parte la ea
*uită pe o cămilă&' *1îr-e-te cu în1rîn2erea ace*0
tora, (oaHia' un membru al 1amiliei meiazilor'
pe care t)man îl numi*e 2uvernator al /iriei'
nu încetează *ă ceară răzbunare, El deţine o
poziţie puternică' a1lîndu0*e în 1runtea unei provin0
cii bo2ate -i avînd conducerea unei armate redu0
tabile, In *cbIimb' poziţia lui Aii e*te mult mai
*labă, Ea *lăbe-te -i mai mult după bătălia de la
8
/i11in %Eu1rat&' în ">J' cînd *irienii' ale căror
o-tiri -ovăie' în1i2 în vîr1ul lăncilor 1oi din Coran'
vrînd *ă arate a*t1el că numai +udecata lui 8um0
nezeu' deci cartea *acră' va reu-i *ă pună capăt
ace*tei lupte dintre mu*ulmani, Arbitra+ul e*te
de1avorabil lui Aii -i un 2rup din propriii *ăi
partizani îl pără*e*c6 *înt )arid+iţii %7cei care ie*9&,
îi vom reîntîlni de0a lun2ul între2ii i*torii a
I*lamului, în timp ce 1orţele lui (oaHia înaintea0
ză' Aii' re1uzînd decizia arbitrilor' comite -i
2re-eala de a încerca *ă rezolve prin 1orţă *oarta
)arid+iţilor, (a*acrul ace*tora va 1i -i cauza
morţii lui6 ca *ă0-i răzbune 1raţii' un )arid+it
îl ucide cu o *abie otrăvită în 1aţa intrării la
mo*c)eea din <u1a %""1&, între timp' (oaHia a
pu* *tăpinire pe E2ipt' apoi pe ?ed+az, El rămîne
*in2urul cali1,
Era cali1ilor raşidun lua*e *1îr-itK acum începea
era meiazilor L, Bormei de or2anizare rudimen0
tară din primii ani îi urmează un adevărat imperiu'
la început cu o admini*traţie mai puţin arabă
decît per*ană -i mai cu *eamă bizantină, Avîndu0-i
centrul la 8ama*c -i un per*onal mo-tenit in
mare parte de la 2reci %(oaHia -i0a luat un *ecre0
tar cre-tin&' noul *tat *tabile-te principiul dina*tic
-i reia vec)ile tradiţii de+a e.i*tente' *pri+inindu0*e
pe auto)tonii convertiţi la reli2ia i*lamică' a-a0
numiţii mawali. Vec)ii mu*ulmani *înt nemulţu0
miţi K ei nu vor recunoa-te în ace*t *tat' a+un* în
mîinile unor nou0veniţi' nici tradiţiile 5ro1etului'
nici idealul reli2io* pentru care lupta*eră, Urmă0
rile vor 1i deza*truoa*e, 8upă mai puţin de un
*ecol' imperiul omeiad *e va prăbu-i, 8ar' în
ace*t interval' marii *ăi cali1i @ (oaHia în*u-i'
Abdel (ali4' ?i*)am @ vor edi1ica unul dintre
cele mai puternice imperii cuno*cute în i*toria
omenirii, Ei vor înc)eia -i cucerirea imen*elor
*paţii din *udul (editeranei -i' mai departe'
din rient' care vor rămîne mu*ulmane,
1
8e la numele lui UmaMMa' *trămo-ul comun al lui
t)man -i (oaHia % n, a, & ,
în mai multe rinduri' meiazii ameninţă
Con*tantinopolulK mai mult decît atit' In cîţiva
ani ei ocupă între2ul podi- iranian' unde *e vor
in*tala mii de 1amilii arabe, Trecînd 1luviul .u*
%Amu08aria&' o-tirile lor cucere*c ora-ele ?erat'
<abul' 3alc)' iar în J10 3u)ara -i /amar4andul
cad -i ele, Un 2eneral arab' NutaMba' caracterizat
drept 7*trate2 2enial9 de către cronicari' conduce
1lamurile omeiade pînă la Ber2ana -i <a-2ar' în
Tur4e*tanul c)inez, In J>1' victoria arabă a*u0
pra c)inezilor' la Tala*' le o1eră *upremaţia in
re2iunile *ituate între podi-ul iranian -i munţii
Tian-an, Ei nu *e vor întinde mai mult la ră*ărit,
(ai la *ud' începînd cu anul J1$' trupele cali1ului
urcau valea Indu*ului -i cucereau ora-ul (ultan,
în acela-i timp' alte o-ti arabe *e îndreptau
*pre apu* -i nordul A1ricii, 8upă ce au întemeiat
ora-ul <airuan' în "J0' arabii a+un2 la Tlemcen'
apoi la Atlantic, în J10' ei *upun triburile din
centrul -i ve*tul (a2)rebului, A1rica bizantină
di*pare' în timp ce un berber' Tari4 ibn OiMad'
*trăbate' cu J 000 de oameni' *trimtoarea care
îi va purta numele6 8+ebel Tari4 % P muntele lui
Tari4' de unde Qibraltar&, Ace*ta poartă o
bătălie )otărîtoare pentru *oarta penin*ulei împo0
triva re2elui vizi2ot A2ila, Cordoba -i Toledo
cad la rlndul lor' urmate de alte centre urbane, în
anul J$0' /pania e*te aproape in între2ime mu*ul0
mană,
Reli2ia i*lamică *e va ră*pindi in continuare'
*pre A1rica -i A*ia, în mai puţin de un veac'
e*enţialul învăţăturii *ale va 1i împlinit' iar temeliile
*ale puternice vor 1i pu*e de către cali1ii raşidun
-i meiazi,
Re*olu(ia r)'bun)rii
în i*toria i*lamică' nici un eveniment @ poate
cu e.cepţia nopţii în care (a)omed 10a auzit pe
Alla) poruncindîi0i *ă propovăduia*că 8umnezeul
unic @ nu a avut urmări mai 2rave ca *1îr-itul
10
violei
violent al lui Aii la <u1a, Cîţiva ani mai tîrziu'
în ziua de 10 octombrie "!0' 1iul *ău ?u*aMn
va pieri -i el în c)ip tra2ic' la <erbela' in Ira4'
a*a*inat de o*ta-i omeiazi, 5er*onalităţi nu
prea marcante' atît unul' cit -i celălalt' demni de
*timă pentru pio-enia -i 1idelitatea 1aţă de mo-teni0
rea lă*ată de 5ro1et' dar lip*iţi de *imţ politic'
di*pariţia lor tra2ică de*c)ide in reli2ia i*lamică
o rană ce nu va putea 1i înc)i*ă, Atentatul de
la <u1a -i tra2edia de la <erbela îi vor împărţi
pe credincio-i pentru totdeauna, Ei vor imprima
îndată -ii*mului @ partizanii lui Aii @ o colora0
tură de me*iani*m mi*tic -i de pa*iune care va
dăinui pe*te veacuri' pînă în zilele noa*tre,
8in eveniment in eveniment' dintr0un com0
plot în altul' ura împotriva meiazilor' con*ideraţi
ră*punzători pentru martiriul celor doi de*cen0
denţi ai 5ro1etului va conduce la prăbu-irea dina*0
tiei vinovate' în oc)ii partizanilor lui Aii' de a 1i
deturnat reli2ia pentru *copuri politice -i per*onale
-i' totodată' de a0i 1i a*a*inat pe doi dintre repre0
zentanţii cei mai veneraţi ai 1amiliei lui (a)omed,
Aproape imediat după <erbela' un 2rup de
locuitori din <u1a' cuprin-i de remu-cări că nu
au 1o*t capabili *ă împiedice uciderea lui Aii' *e
)otără*c *ă0i pedep*ea*că pe 1ăpta-i, La *tri2ătul6
7Răzbunare pentru *în2ele lui ?u*aMnR9' vreo
mie de oameni încep o luptă *inuci2a-ă cu o-tirile
omeiade -i *înt zdrobiţi, Cîteva luni mai tîrziu'
o altă revoltă mult mai importantă -i mai bine
or2anizată izbucne-te la iniţiativa unui per*ona+
eni2matic' (u4)tar, Ace*ta intenţionează *ă *mul0
2ă puterea din mîinile meiazilor -i *ă o dăru0
ia*că de*cendenţilor 5ro1etului prin Aii, 3ănuit de
ari*tocraţia tribală că vrea *ă *e *pri+ine pe mawali,
(u4)tar e*te uci* în anul "!J,
Fn*u1leţiţi de aceea-i dorinţă de răzbunare'
dar în numele de*cendenţilor lui Abba* S unc)iul
1
Abba*' 1ratele lui Abdalla) %tatăl 5ro1etului& -i
al lui Abu Talib %tatăl lui Aii&' nu deţinu*e un rol impor0
tant la începuturile reli2iei i*lamice, El primi*e mai
tîrziu în*ărcinarea de a 1urniza provizii pelerinilor' ceea
ce i0a în2ăduit *ă *trîn2ă o avere con*iderabilă %n,a,&,
11
meiazilor' el ordonă *ă 1ie căutaţi in tot imperi ul
membrii 1amiliei căzute în diz2raţie' *pre a0i
e.termina, El porunce-te c)iar *ă 1ie dez2ropate -i
ar*e trupurile cali1ilor omeiazi' iar cenu-a
ră*pîndită în cele patru vînturi, I*toricul Tabari
pove*te-te că' după ce i0a prin* pe ultimii *upra0
vieţuitori' 7/a11a) a poruncit*ă1ie ma*acraţi,,,
llT
, Un
*in2ur prinţ omeiad a reu-it *ă *cape de măcelul
abba*id' Abd al0Ra)man ibn (oaHia' nepotul
cali1ului ?i*)am, 8upă patru ani de pere2rinări
în 5ale*tina -i A1rica de =ord' unde' 2raţie ori2inii
*ale berbere' 2ă*e-te adăpo*t' ace*ta traver*ează
*trlmtoarea Qibraltar pentru a întîlni un 2rup de
mawali omeiazi, în toamna anului J>"' în marea
mo*c)ee din C"rdoba' e proclamat amir al-Andalus.
A*t1el începe dina*tia meiazilor din /pania' care va
domni timp de trei veacuri,
/a11a) nu pare *ă 1i 1o*t un per*ona+ de
prim0plan, Cu toate ace*tea' cuvintele ro*tite în
ziua urcării *ale pe tron nu la*ă nici o îndoială
a*upra )otărîrii lui' -i cea a Abba*izilor' de a
pă*tra puterea pe care tocmai o cuceri*eră, 7Luaţi cu
recuno-tinţă ceea ce aţi primit9' ar îi *pu* el
locuitorilor din <u1a, 7/upuneţi0vă nouă -i nu vă
Fn-elaţi a*upra locului ce e acum al vo*tru' căci
acea*ta pe noi ne prive-te9
$
, (e*a+ul era cum nu
*e poate mai limpede' dominaţia *irienilor *1îr-i*e
pe vecie' meiazii 1u*e*eră iz2oniţi pentru
totdeauna' iar le2itimitatea abba*idă in*talată,
Abba*izii *e *tabile*c temeinic mai întîi In
Ira4' abandonînd /iria' pîn2ărită de prezenţa
meiazilor, Ei pără*e*c 8ama*cul' centru tra0
diţional al *tatelor din rientul (i+lociu' -i
*e *tabile*c în *udul (e*opotamiei' mai intli
aproape de <u1a' iar ceva mai tîrziu în*pre nord'
la Anbar' capitala imperiului pînă la con*truirea
3a2dadului' zece ani mai tîrziu,
Acea*tă repliere *pre *ud are mai multe *emniîi0
caţii, =oua dina*tie nu pără*e-te (editerana'
1
Tabari %n,a,&,
U (a*udi' im!iil" d" aur %n,a,&,
5ro1etului' un nou complot' care de data acea*ta va
1i du* pînă la capăt' *e urze-te tot la <uîa, El *e
ră*pînde-te în Iran' în provincia <)ora*an' unde
emi2ra*eră vreo $>0 000 de arabi de ori2ine ira4iană'
condu-i de Abu (u*lim, 5robabil 1iul unui iranian
convertit la i*lam' ace*ta' înze*trat cu o per*onalitate
puternică' un con*pirator înnă*cut' va or2aniza -i va
duce revoluţia la bun *1îr-it, 8e la o mină de oameni'
cîţi erau la început' pe*te o *ută de mii de oameni
@ arabi mu*ulmani' dar -i iranieni zoroa*trieni -i
mazdeeni @ *e adună curînd *ub 1lamura nea2ră
#
a
emirului din îamilia 5roîetului, Bocuri aprin*e din
*at în *at ve*te*c începutul in*urecţiei, în anul
J:J e*te cucerit ora-ul (erv' capitala <)ora*anului'
urmat de =i-apur, Boarte curînd' partizanii lui Abu
(u*lim zdrobe*c o o-tire omeiadă'cucere*c <uîa la
$ *eptembrie J:D' apoi îl proclamă pe Abu al0
Abba* amir al-muminin, comandantul
dreptcredincio-ilor' caliî al i*lamului, Cel dinţii caiiî
abba*id' cuno*cut *ub numele de al0/aî1a)
$
' nu va
domni decît vreme de cîţiva ani,
(ai rămlnea de rezolvat *oarta lui (arHan'
cali1ul din 8ama*c, *tile *ale 1u*e*eră Fnvin*e una
după alta' ace*ta lă*îndu0-i plnă atunci 2eneralii
*ă în1runte *in2uri adver*arii, 8upă inîrîn2erea
*u1erită de îiul *ău la (icul Oab' în 8+e*ira' intră
-i el In luptă -i participă la o bătălie împotriva lui
Abdalla) Aii' un unc)i al lui /aî1 a)' în apropiere
de (arele Oab, înîrînt la rindul *ău' ultimul dintre
meiazii din /iria a+un2e la 8ama*c' dar locuitorii
ace*tuia ii re1uză intrarea în ora-, Rătăcind din
ţară în ţară' e urmărit pînă în E2ipt' unde e*te
uci* intr0o ambu*cadă,
/aî1a) devenea *tăpînul rientului (i+lociu,
Ca *ă elimine orice ri*c de propa2andă în 1avoarea
dar pe viitor ea î-i va îndrepta mai mult atenţia
*pre ră*ărit' către 5er*ia' India' c)iar A*ia mai
îndepărtată, In1luenţa 2recilor -i a bizantinilor
*e va e*tompa -i *tatul cali1ilor va deveni un
adevărat imperiu în rientul (i+lociu,
8ina*tie arabă' Abba*izii *e *pri+ină pe arabi'
limba -i civilizaţia lor *înt arabe' iar 1uncţiile
înalte *înt ocupate în marea lor ma+oritate de
către arabi, Ei di*pun de două 1orţe de o 1ideli 0
tate de*ăvîr-ită6 armata din <)ora*an -i 1amilia
de*cendenţilor lui Abba*, Cea dintîi' compu*ă din
o*ta-i loiali' 2enero-i' incoruptibili -i di*ciplinaţi'
care i0au -i adu* la putere' îi vor apăra în toate
momentele critice, Re2rupaţi pe baze tribale' ei
*înt încartiruiţi în re2iunile *en*ibile %/iria'
A1rica de =ord&, 3ucurîndu0*e de 1avorurile re2i0
mului' ei vor primi loturi de pămînt la 3a2dad
-i vor rămîne o 1orţă de atac pînă cînd' un veac
mai tîrziu' vor 1i înlocuiţi cu turci,
Bamilia urma-ilor lui Abba* pune -i ea la
di*poziţie primilor cali1i' mai cu *eamă lui ?arun
al0Ra-id' *pri+inul ce le va în2ădui *ă pă*treze
imperiul în anii 2rei, /olidară -i unită în +urul
-e1ului ei' acea*ta bene1iciază de o autoritate
incomparabilă' 1iind de*cendentă a 5ro1etului,
8e*tul de numeroa*ă' ea ocupă toate po*turile
importante, Capte unc)i ai lui /a11a) prime*c
a*t1el 1uncţiile de 2uvernatori ai provinciilor
apu*ene ale imperiului,
Abba*izii con*tată în*ă că ră*ăritul *capă de
*ub autoritatea lor6 aici domne-te ca vicere2e
Abu (u*lim' *tăpîn ab*olut al <)ora*anului'
căruia ei îi datorează puterea, Ace*ta devine in*u0
portabil pentru /a11a) -i mai mult încă pentru
1ratele *ău 8+a1ar' care i0a *pu*' *e pare6 7E un
uria- între uria-i' iar tu nu te vei putea bucura de
viaţă atîta timp cît el trăie-te9,
In J>:' /a11a) moare -i 1ratele *ău 8+a1ar îi
urmează la domnie' *ub numele de (an*ur, Quver0
natorul /iriei' Abdalla) Aii' *e revoltă împotriva
noului cali1' *ub prete.tul că' 1iind unc)iul lui
/a11a)' el ar 1i trebuit *a0i 1ie *ucce*or, Abu
(u*lim îl în1rîn2e' aducînd a*t1el un ultim *erviciu
14
Abba*izilor, (an*ur nu mai avea nevoie de 71ăcă0
torul de re2i9, 5rin urmare' îl convoacă la el în
tabără -i' după ce îl acoperă de in*ulte' porunce-te
*ă i *e taie capul,
/întem în anul J>>, Abba*izii domne*c acum
nrtulburaţi, Un*prezece ani mai tîrziu' ?arun a,0
Ra-id @ Aaron' cel 8rept0Călăuzit @ va vedea
lumina zilei, El va dărui dina*tiei o *trălucire ce
va *trăbate veacurile, Fnaintea lui vor domni în*ă
doi cali1i %numele celui de al treilea merită doar
uitarea&' 1ără de care imen*ul imperiu n0ar 1i
dobindit nici bazele politice -i in*tituţionale *olide
care i0au a*i2urat durata -i nici capitala *a 2lori 0
oa*ă,
Mansur constructorul
Inteli2ent' e.trem de muncitor' în*ă dur -i violent'
per1id -i avar' noul *tăpîn al imperiului abba*id'
8 +a1 ar al0(an*ur' avea atunci puţin pe*te patru0
zeci de ani, El nu tolera nici o di*tracţie 1rivolă'
drept care a interzi* muzica în palat -i a lovit
cu mina lui un copilandru care cînta din dairea
in 1aţa porţii, /e trezea în zorii zilei -i lucra pînă
la ru2ăciunea de *eară' în2ăduindu0-i doar cîteva
clipe de odi)nă, El lua ab*olut toate )otărîrile'
c)iar cele re1eritoare la c)eltuieli minoreK de
aceea era *upranumit Abu al08uHanee4 %7Taica
2olo2anilor9&' poreclă pe care o accepta cu mîn0
drie6 7Cel ce nu are bani nu are oameni' iar cel
ce nu are oameni vede cum *pore-te puterea du-ma0
nilor9' a1irma el,
Atunci cînd îi urmează la domnie lui /aî1a)'
(an*ur are de+a o e.perienţă îndelun2ată în
privinţa oamenilor -i a politicii, /0a nă*cut prin
anul J10' în /iria' la ?umaMma' unde î-i va avea
re-edinţa 1amilia abba*idă atunci cînd *e va
5re2ăti con*piraţia ce avea *ă01 aducă la putere,
8upă complotul 2eneralilor lui Abu (u*lim' el
ar 1i trebuit *ă 1ie ale* cali1' calităţile *ale de*em0
nîndu01 în mai mare mă*ură decit pe 1ratele *ău al0
15
/a11a), Ce1ii armatei îl pre1era*eră pe ace*ta din
urmă' ar2umentînd că era 1iul unei *oţii le2itime
%(an*ur era 1iu de concubină&' în realitate 1iindcă
îl con*iderau mai maleabil, 5er*onalitatea *a
puternică' ce a dominat cei cinci ani de domnie
ai lui /a11a)' *e a1irmă -i mai mult după ce devine
*ucce*orul ace*tuia, In timpul celor douăzeci
-i unu de ani de domnie' el va con*olida -i va or0
2aniza *tatul,
Cînd Abdalla) Aii *0a răzvrătit împotriva nou0
lui cali1' el *e *pri+inea pe trupele *iriene' nemulţu0
mite de 1aptul că Abba*izii pără*i*eră 8ama*cul în
bene1iciul Ira4ului, în1rîn2erea *a *pulbera în*ă
ultima *peranţă de a vedea 8ama*cul redevenind
capitala imperiului, (an*ur a pro1itat de acea*tă
ocazie pentru a *lăbi ten*iunea e.i*tentă între
el -i *irieni6 nu i0a pedep*it pe rebeli în nici
un 1el' a pă*trat -e1ii armatei care avu*e*eră
comanda *ub vec)ea dina*tie' i0a numit pe unii
dintre ei în 1uncţii înalte -i a încredinţat unităţilor
*iriene paza 1rontierelor cu 3izanţul, (an*ur
1ăcea a*t1el *ă piară dintr0o dată o*tilitatea uneia
dintre marile provincii ale imperiului, In acela-i
timp' el *tabilea a*t1el o contrapondere 1aţă de
atotputernicia 4)ora*anienilor' care cu timpul
ri*ca *ă devină un pericol,
Abba*izii nu mai aveau a *e teme de nici o
rebeliune militară, (ai rămîneau cei nemulţumiţi
de noul re2im' în primul rînd partizanii lui Aii,
Bamilia lui Aii î-i pierdu*e năde+dea *ă mai vadă
pe unul din membrii *ăi devenind călăuza *upremă
a mu*ulmanilor, Ea a mai înţele* repede că lupta
*a pentru o nouă *ocietate 7întemeiată pe Coran'
pe dreptate -i e2alitatea tuturor mu*ulmanilor9
1u*e*e zadarnică' iar puterea de*cendenţilor din
unc)iul 5ro1etului înlocui*e pur -i *implu puterea
meiazilor, Ca -i *ub meiazi' *tatul era laic,
Revoluţia e-ua*e,
In Ira4 -i în provincii n0au întîrziat *ă *e
1ormeze 2rupuri de opoziţie, 5rintre cele dintîi'
2rupul RaHandiMa %după numele oră-elului Ra0
Hand' din e*tul Iranului& conte*ta le2itimitatea
Abba*izilor, 5uţin numero-i' în*ă 1anatici -i plini
16
de cura+' ace-tia propovăduiau violenţa, Ei au
încercat *ă îl a*a*ineze pe (an*ur' care i0a
lic)idat,
(ai bine or2anizată -i mai amplă' revoluţia
condu*ă de (oliammed =a1* al0Oa4iMa %(o)am0
med cel cu /u1letul Curat& -i de 1ratele *ău
Ibra)im ar 1i putut *ă reu-ea*că, în *eptembrie
J"$' după o perioadă îndelun2ată de
activitate
clande*tină' (o)ammed' care *e tră2ea din ?a*an'
unul din 1iii lui Aii' a trecut la revolta pe 1aţă
-i a cucerit (edina, 7Vulpea a ie-it din vizuină9'
a e.clamat (an*ur' care a trimi* împotriva lui
: 000 de oameni, Trupele lui (o)ammed au 1o*t
zdrobite' iar el uci*, 8ouă luni mai tîrziu' 1ratele
*ău Ibra)im' în +urul căruia *e aduna*eră numero-i
partizani' declan-a la rîndul lui o in*urecţie la
3a*ra, 8e data acea*ta' (an*ur 10a în1rînt cu
mare 2reutate, Calităţile *ale *trate2ice -i tactice
erau în*ă pe mă*ura abilităţii lui politice' -i a*t1el
bătălia de la 3a)rama' la *ud de <u1a' unde
Ibra)im a 1o*t uci*' a pu* capăt' în 1ebruarie
J"$' unicei rebeliuni 2rave din timpul
domniei
*ale, încă două nume erau adău2ate pe li*ta'
de+a lun2ă' a martirilor -iiţi,
Reprimarea necruţătoare a ace*tor revolte
-i eliminarea lui Abu (u*lim *ublima*eră' cu
-iroaie de *în2e' voinţa lui 8+a1ar el0(an*ur de
a 2uverna *in2ur imperiul, Acceptarea' de către
armata din <)ora*an' a di*pariţiei brutale a
-e1ului ei' tăcerea partizanilor lui Aii după e.ecu0
tarea lui (o)ammed cel cu /u1letul Curat de0
mon*trau că (an*ur *e 1ăcu*e înţele*, 5înă la
*lăbirea Cali1atului' *tatul abba*id va rămîne un
*tat centralizat în mîinile unui *uveran a cărui
autoritate nelimitată *e va e.tinde pînă în provin0
ciile cele mai depărtate,
(an*ur î-i de*emnează *in2ur 2uvernatorii'
ale2îndu0i ade*ea dintre membrii propriei *ale
1amilii -i' c)iar dacă ace-tia di*pun de puteri
va*te' va e.ercita a*upra lor un control *ever, El
î-i încon+oară înalţii 1uncţionari cu o armată de
*pioni' ca *ă 1ie in1ormat de cele mai mărunte 1apte
ale ace*tora' *uprave2)indu0i pînă -i pe cei mai
apropiaţi membri ai 1amiliei, =imic nu trebuie
*ă *cape *tăplnului dreptcredincio-ilor' care -i0a
acordat titlul de al0(an*ur' 7cel Victorio*9 *au
7cel ce prime-te a+utorul 8omnului9, Autocrat
ab*olut' lui îi *lu+e*c drept model marii meiazi
-i *uveranii rientului antic @ ac)emenizii' *a**a0
nizii, Cît de*pre mawali, ace-tia deţin pe lîn2ă
el rolul de con*ilieriK ei nu *înt decît *impli
e.ecutanţi ai ordinelor *ale, Unul dintre ei'
<)alid b, 3arma4i' în*ărcinat cu probleme 1i*0
cale' poartă un nume care va deveni celebru,
8iviziunea dintre elita *tăpinirii -i ma*a mu*ulma0
nilor' caracteri*tică domniei meiazilor' continuă,
(an*ur î-i a*i2ură dina*tia' 1ără a le da în*ă *ati*0
1acţie mu*ulmanilor care dore*c *ă0-i vadă comuni0
tatea condu*ă de un imam călăuzit de 8umnezeu,
(an*ur' adevăratul 1ondator al imperiului abba*id'
-i0a lă*at numele în i*torie mai cu *eamă în calitate
de întemeietor al ora-ului 3a2dad,
A-a cum *e -tie' c)iar înainte de a prelua pu0
terea' Abba*izii )otărî*eră *ă0-i in*taleze capitala
in Ira4, Ira4ul' provincie opu*ă prin tradiţie
meiazilor -i credincioa*ă Ca*ei 5ro1etului' era
-i cea mai bo2ată dintre toate' aducînd vi*tieriei
cele mai multe impozite, <u1a +uca*e un rol de
*eamă în revoluţia abba*idă -i în mo*c)eea *a
1u*e*e proclamat cali1 Abul Abba* @ al0/a11a),
5rin urmare' /a11a) -i0a *tabilit capitala în
vecinătate' unde a 1o*t con*truită o a-ezare' al0
?a*)imiMa), Ceva mai tîrziu' el *0a mutat la al0
Anbar' pe Eu1rat' nu departe de Cte*ip)on'
vec)ea capitală a părţilor -i *a**anizilor,
8upă urcarea *a pe tron' (an*ur -i0a pă*trat
re-edinţa tot aici' după care' din motive necu0
no*cute' *0a înapoiat la al0?a*)imiMa), Ace*t
ora- *e dovedea în*ă 2reu de apărat' iar populaţia
<u1ei era turbulentă -i in*tabilă, (an*ur a
pornit *ă caute un loc potrivit pentru a ridica
o nouă capitală' oprindu0*e pînă la urmă la
malul apu*ean al Ti2rului, Locul prezenta mai
multe avanta+e6 la ră*ărit' 1luviul era impo*ibil
de traver*at prin vadK la *ud' o reţea de canale
putea *lu+i cu u-urinţă drept apărare naturală
-i totodată drept cale de aprovizionare, Clima
era *ănătoa*ă' ţînţarii puţin numero-i' cele două
maluri ale 1luviului puteam 1i cultivateK prin ur0
mare' e inutil *ă adău2ăm raţiuni de natură co*0
molo2ică provenite din trecutul îndepărtat ira0
nian' c)iar dacă e*te adevărat că un a*tronom
pe nume =aHba4)t
1
a încuviinţat %ar 1i putut
oare proceda V alt1el W& )otărlrea cali1ului, =i-te
călu2ări cre-tini' care trăiau într0o mănă*tire din
apropiere' i0au *pu* că în ni-te vec)i bucoavne
de0ale lor e.i*tă prezicerea că va veni un re2e *ă
*e a-eze în ace*t loc,
(an*ur a *c)iţat c)iar el planurile unui ora-
circular
$
' tra*at mai întîi la 1aţa locului cu dîre
de cenu-ă' pentru ca *uveranul *ă0-i dea mai bine
*eama de 1elul în care va arăta ora-ul, Ace*t
7ra- rotund9' viitorul 3a2dad' a primit numele
de 7(adinat al0/alam9 %ra-ul 5ăcii&' *pre a
evoca paradi*ul
#
, 5lanul circular 1avoriza apă0
rarea' evitînd un2)iurile moarte -i diminuînd
a*t1el co*turile de con*trucţie a zidurilor, Au
1o*t adu-i ar)itecţi' in2ineri' me-teri -i muncitori
din /iria' Iran' de la (o-ul' <u1a -i 3a*ra' în
total aproape 100 000 oameni
:
' din cîte *e -tie,
5atru ani mai tîrziu' în J"$' con*trucţia ora-ului
lua *1îr-it,
A-a cum *e obi-nuia în rient' principalul
material de con*trucţie utilizat a 1o*t cărămida
near*ă -i' pentru bolţi -i domuri' cărămida ar*ă'
între 1iecare *trat 1iind di*pu*e tulpini de tre*tie,
Cele două ziduri concentrice care ocroteau ora-ul
erau *ituate la o di*tanţă de #0 metri unul 1aţă
1
;a4ubi %n,a,&,
$
ra-ul 5ăcii nu era primul ora- circular din i*torie,
/ă amintim -i $a%matana %Ecbatana&' în Iran' con*truit
în *ec, VIII î,e,n,' &antin""a, con*truit de Epaminonda*
în #J0 î,e,n,' t"si!hon -i $'tra %Ira4&' (arajb"rd %Iran&
-i )ur, a*tăzi Biruzabad %Iran& %n,a,&,
#
Coran' VI' 1$J6 7Lăca-ul Izbăvirii9 %n,a,&,
:
Con*truirea ra-ului rotund ar 1i co*tat' *e pare'
: milioane de dinari %*ub primii Abba*izi' 1 dinar P
:'>> 2 aur& %n,a,&,
19
de celălalt -i încon+urate de un -anţ, Incinta'
ale cărei ziduri aveau aproape > metri lăţime -i
1# metri înălţime' mă*ura pe*te $'> 4m,
(an*ur -i0a con*truit palatul -i mo*c)eea în
inima ora-ului, 5artea rezidenţială *e întindea
între ziduri -i va*tul an*amblu al palatului, 5ala0
tul lui (an*ur' *au palatul 5orţii aurite' avea 1orma
unui pătrat cu latura de doi 4ilometri, *wanul,
o *ală *paţioa*ă' de*c)i*ă pe o *in2ură latură'
dea*upra căreia era *ituat un dom, La eta+ul *u0
perior' o altă *ală va*tă era acoperită de o imen*ă
cupolă verde, Aici primea cali1ul' încon+urat cu un
ceremonial demn de vec)ii *uverani ai rientului
ori de 3izanţ' care nu amintea prin nimic de *im0
plitatea începuturilor i*lamului, (o*c)eea era
lipită de palat -i comunica direct cu el, Un *paţiu
întin* le de*părţea de clădirile care 2ăzduiau
*erviciile admini*trative @ vi*tieria' birourile' ar0
*enalul @ -i locuinţele copiilor cali1ului -i înal0
ţilor 1uncţionari,
In interiorul ace*tei cetăţi admini*trative'
două *trăzi circulare delimitau două zone de
*ecuritateK ele tăiau patru bulevarde ce porneau
de la cele patru porţi -i duceau la palatul cali 0
1ului -i la mo*c)ee, Intre cele două ziduri *e
2ă*ea cartierul rezidenţial' împărţit în patru
cvadranţi' unde' după 2eo2ra1ul ;a4ubi' locuiau
o1iţerii *uperiori' cei care in*pirau *u1icientă
încredere ca *ă trăia*că în apropierea cali1ului'
principalii *1etnici -i' în *1îr-it' per*oanele *u*cep0
tibile *ă 1ie c)emate pentru probleme ur2ente,
In interiorul zidurilor' *ub arcade' 1u*e*eră
amena+ate prăvălii pentru ne2u*tori, într0o zi
în*ă' cînd (an*ur tocmai primea un trimi* bizan0
tin' dintr0o măcelărie a *căpat o vacă' 1apt ce
a provocat o mare )ărmălaie în vecinătatea
palatului, Qrecul' care a*i*ta*e la *cenă' nu *0a
putut împiedica *ă0i *pună cali1ului6 7/uveran
al dreptcredincio-ilor' ai ridicat o cetate cum
n0a mai 1o*t plnă la tine, Ea are în*ă trei cu*ururi6
nu are apă de*tulă -i nici 2rădini -i' 1apt mai 2rav'
*upu-ii *tau cu tine în palat' iar cînd *upu-ii -ed
20
cu re2ele în palat' nu mai e.i*tă taine9, Cali1ul
n0a apreciat în mod deo*ebit ace*te remarci -i
*0a măr2init *ă ră*pundă *ec6 7în ceea ce prive-te
apa' ne a+un2e pentru băut, Cît de*pre al doilea
cu*ur' noi nu am 1o*t )ărăziţi de*1ătărilor -i
nici )uzurului, In *1îr-it' privitor la taine' nu
e nici una pe care *ă n0o poată -ti *upu-ii mei9,
Cali1ul n0a uitat vorbele bizantinului -i' după
un oarecare timp' a poruncit *ă 1ie in*talate
conducte noi de apă, Un alt incident' de*tul de
2rav de data acea*ta' 10a convin* că nu era în
*i2uranţă, &unt"sib-u+, 1uncţionar în*ărcinat cu
paza pieţelor' *0a pu* în 1runtea unui 2rup de
-iiţi -i a încercat *ă provoace o in*urecţie în ora-,
Are*tat imediat' el a 1o*t e.ecutat' iar trupul lui
a 1o*t e.pu* în 1aţa uneia dintre porţile ora-ului,
8upă acea*ta' (an*ur a poruncit ca piaţa *ă 1ie
mutată la al0<ar4) @ în a1ara ra-ului rotund,
El a mai cerut *ă 1ie con*truită încă o mo*c)ee
dincolo de porţile ora-ului' căci cea e.i*tentă
atră2ea prea multă lume in prea+ma palatului,
5înă la urmă' din motive de aprovizionare' cali1ul
*0a )otărît *ă *e in*taleze în palatul al0<)uld
%5alatul Bericitei Ve-nicii&' care tocmai 1u*e*e
con*truit pe malul Ti2rului' în partea de nord
a ora-ului, 8e cealaltă parte a Ti2rului' pe malul
ră*ăritean' a 1o*t ridicat aproape în acela-i timp
palatul 1iului *ău' prinţul mo-tenitor (o)ammed
al0(a)di' tatăl lui ?arun al0Ra-id,
(an*ur va cunoa-te un *1îr-it de domnie lini-tit'
adver*arii *ăi dinlăuntru 1iind rînd pe rînd elimi 0
naţi, La 1rontiera cu Caucazul' 4azarii A cuceri*eră
Ti1li*ul' dar 1u*e*eră imediat re*pin-i, In A*ia
(ică' unde campaniile ba*ileului Con*tantin al
V0lea adu*e*eră imperiul într0o *ituaţie di1icilă
' .2
iz s
li
m
+,M
1
5opulaţia *eminomadă' *e ocupa cu a2ricultura
-i comerţul, <azarii au întemeiat un re2at în nordul
Caucazului' care întreţinea relaţii *trîn*e cu 3izanţul
-i avea o armată bine or2anizată, Vare2ii pun capăt
puterii *tatului 4azar, în D"D e*te cucerită Itil' capitala
lor' a1lată la 2urile Vol2ăi, parte din 4azari *0au con0
vertit la mozai*m %n,tr,&,
în perioada revoVuţiei abba*ide' o*tile lui (an*ur
re*tabili*eră *ituaţia cu u-urinţă, In E2ipt' popu0
laţia a recuno*cut imediat *uveranitatea abba*idă'
care *e va întinde a*t1el la apu* pînă la <airuan,
Cît de*pre /pania' ea era con*iderată de1initiv
pierdută, Ea nu va mai pă*tra nici o le2ătură cu
imperiul' în*ă *c)imburile de tot 1elul nu vor în0
ceta niciodată,
(an*ur a murit la J octombrie JJ>' la 3ir
(aMum' aproape de (ecca' în timp ce conducea
pelerina+ul' încon+urat de principalii membri ai
1amiliei *ale, El a 1o*t în2ropat în ni*ipul de-er0
tului, Biul -i mo-tenitorul *ău' al0(a)di *e
a1la la 3a2dad -i' re*pectînd obiceiul' Rabi al0
;unu*' marele -ambelan' a pă*trat taina a*upra
ace*tui eveniment pînă cînd (a)di a devenit
*tăpîn pe *ituaţie,
/ucce*iunea 1u*e*e rezolvată' nu 1ără di1icul0
tăţi, Cu puţin timp înainte de moarte' /a11a)'
care *e temea de o lovitură de *tat din partea
lui Abu (u*lim împotriva lui 8+a1ar %(an*ur&'
mo-tenitorul de*emnat' numi*e un al doilea
mo-tenitor' pe I*a b, (u*a' unul dintre nepoţii
*ăi, 8upă ce (an*ur a a+un* cali1' I*a a răma*
mo-tenitor, Biul lui (an*ur' (o)ammed %(a)di&'
practic înlăturat de la domnie' a încercat zadarnic
*ă01 convin2ă pe I*a *ă renunţe la pretenţiile
*ale, A urmat un con1lict îndelun2at, 5înă la
urmă' I*a a cedat' în *c)imbul unor compen*aţii
1inanciare -i promi*iunii că lui îi va reveni puterea
la moartea lui (a)di' 1apt puţin probabil' deoarece
I*a era mult mai în vîr*tă decît el,
Mahdi"
-eneros .i indul-ent
Biul unui avar' (a)di nu *emăna deloc cu tatăl
*ău, Tabari ne0a lă*at de*pre el un portret elo2io*6
78ărnicia lui era mare' era din cale0a1ară de în2ă0
duîtor -i îi ierta pînă -i pe cei mai vinovaţi,
=ici un cali1 abba*id nu era mai drept' mai milo*'
mai cucernic' mai cin*tit -i mai 1rumo* la c)ip9
1
,
Cronicarii relatează că' înainte de a pleca la (ecca'
(an*ur îi dădu*e 1iului *ău *1aturi6 7mul înţe0
lept nu e cel ce poate ie-i dintr0un necaz' ci
acela care îl vede dinainte -i -tie a01 ocoli9,
7Ai 2ri+ă de *tarea vi*tieriei, Vei 1i mare -i te
vei bucura numai de izbînzi atîta timp cît vi*tie0
ria0i plină , , , 9, Ci' în *1îr-it6 7=u lă*a muierile
*ă *e ame*tece în treburile tale, (ă îndoie*c în*ă
că îmi vei urma *1atul9,
A*prul conducător al dreptcredincio-ilor î-i
cuno-tea bine 1iul, Ace*ta a 1o*t într0adevăr
darnic -i a c)eltuit cu amîndouă mîinile banii
*trîn-i cu 2ri+ă de tatăl *ău, Brumo* la în1ăţi-are'
zvelt' (a)di avea c)ipul *mead' 1runtea înaltă
-i părul buclat, Bemeile îl iubeau' iar el le
iubea la rîndul lui, /ub domnia lui' 1emeile au
e.ercitat pentru prima oară o in1luenţă nemă0
*urată,
=ă*cut' probabil' în anul J:>' (a)di -i0a
petrecut copilăria în /iria' de unde *0a du* la
<u1a' după victoria revoluţiei abba*ide, Fn*ăr0
cinat *ă conducă o *erie de operaţii militare în
<)ora*an' încă de la vîr*ta de cinci*prezece
ani' tatăl lui i0a încredinţat ceva mai tîrziu
2uvernarea ace*tei provincii' una dintre cele mai
importante ale imperiului' al cărei principal ora-
era Rei' *ituat în vecinătatea Te)eranului de
a*tăzi, /0a *tabilit aici timp de mai mulţi ani
-i a recon*truit o mare parte a ora-ului' căruia
i0a dat numele *ău' al0(o)ammediMa,
La Rei i *0au nă*cut cîţiva dintre copii, (ai
întîi Abba*a' 1iica unei concubine numite Ra)im'
care va 1i ame*tecată în evenimentele cele mai
tra2ice ale dina*tiei, într0o zi în*ă' nu *e -tie
e.act cînd' (a)di a primit din partea tatălui *ău
o tînără 1ecioară 7*ubţire -i mlădioa*ă ca o tre*tie9'
neîndoielnic de ori2ine Memenită' pe care ace*ta
i0o cumpăra*e la (ecca, Ea *e numea <)aizuran,
1
Tabari %n,a,&,
78uceţi0o 1iului meu -i *puneţi0i că e *ortită *ă0i
aducă pe lume 1ii9, (arele cali1 nu *e în-ela' iar
<)aizuran' care era *u1icient de in*truită ca *ă nu
di*toneze în mediul ra1inat al curţii' a reu-it curînd
*ă01 cucerea*că pe tînărul prinţ, Ea îi va dărui trei
1ii6 primul' (u*a' *0a nă*cut probabil in J":' iar
cel de al doilea' ?arun' doi ani mai tlrziu,
Amîndoi vor deveni cali1i6 (u*a va avea un de*tin
tra2ic' ?arun va 1i cel mai ilu*tru reprezentant al
dina*tiei *ale' în timp ce al treilea' l*a' va rămîne
aproape necuno*cut,
=ăzuinţele lui <)aizuran *0au împlinit, Inteli2enţa
-i ambiţia au du*0o -i mai departe, (ai tlrziu' a
dezvăluit e.i*tenţa 1amiliei *ale' pe care o ţinu*e
plnă atunci a*cun*ă' -i curlnd /al*al' *ora ei mai
mare' 10a cucerit pe 8+a1ar' un 1rate vitre2 al lui
(a)di' căruia i0a dăruit un 1iu -i o 1iică, =umită
OubaMda %73ul2ăra- de unt9& de către bunicul
(an*ur' ea *e va că*ători cu vărul *ău' cali1ul
?arun al0Ra-id, ,o-"st"a ."lor o mi" şi una
d" no!/i o va 1ace nemuritoare,
Bire 1oarte iubăreaţă' (a)di a avut nenumărate
concubine' pierdute in i*toria 1rumo*ului veac
abba*id, Una dintre ele a 1o*t C)i4la)' tînără
*clavă a prinţului de 8aMlam %pe ţărmul *udic al
(ării Ca*pice&' care 1u*e*e capturată împreună
cu între2ul )arem al ace*tuia în urma unei bătă0
A9 TiiKr'ă de 2raţie' inteli2entă -i muziciană e.ce0U
X
a
brună li va dărui lui (a)di
*5*n fini an
/"
Kitob el-Aghani 0n1a121
<)aizuran' -i atitea altele, 8ar <)aizuran' oE1e a
devenit *oţia *a le2itimă probabil prin JJ>' le0
întrecea cu mult pe toate ace*te c)ipe-e -i tinere
1emei prin 1rumu*eţea' *piritul' inteli2enţa -i
capacitatea de adaptare la toate *ituaţiile, Ea
a dobîndit treptat o mare in1luenţă a*upra lui
(a)di -i' 1ire-te' a*upra tuturor problemelor de
*tat,
A1lată în inima imperiului' curtea lui (an*ur
*0a tran*1ormat a*t1el rapid, 5e mă*ură ce noua
capitală pro*pera' la curte va domni traiul ve*el
-i lu.ul' iar tînărul cali1 va da tonul dărniciei
-i bel-u2ului,
Contrar atitudinii tatălui *ău' (a)di încearcă *ă
re2lementeze nu prin 1orţă' ci prin ne2ocieri'
ve-nicul con1lict cu Alizii' partizanii lui Aii' măcar cu
cei mai moderaţi dintre ace-tia, îi iartă pe
?a*anizi' care *e răzvrăti*eră *ub domnia lui
(an*ur' condu-i de (o)ammed cel cu /u1letul
Curat' iar cînd unul dintre ei' ?a*an b, Ibra)im' *e
predă' după ce evada*e din temniţă' îi dăruie-te
ace*tuia proprietăţi importante în ?ed+az
1
. =u0
mero-i partizani ai Alizilor' îndeo*ebi la (edina'
bene1iciază de 2enerozitatea lui,
(a)di mai ia o )otărîre' acea*ta cu urmări
mai 2rave6 el aduce în prea+ma lui' de*i2ur pen0
tru a01 1olo*i în tratativele lui cu Alizii' pe ;a4ub
b, 8aud' al cărui tată i0a *lu+it odinioară pe
meiazi, ;a4ub cî-ti2ă în a-a mă*ură încre0
derea cali1ului incit ace*ta îl nume-te 71ratele
*ău întru 8omnul9 -i vizir, Cel dinţii deţinător
al ace*tui titlu în vremea Abba*izilor -i înze*0
trat cu puteri con*iderabile' el di*pune de autori0
tatea de a 2uverna imperiul în numele cali1ului'
îi de*emnează pe 2uvernatorii provinciilor -i
conduce admini*traţia centrală, Al0(a)di dore-te
*ă le demon*treze a*t1el Alizilor 2enerozitatea
1aţă de cei care i *e alătură,
1
5rovincie în 5enin*ula arabică' în care *înt *ituate
ora-ele (ecca -i (edina %n,tr,&,
$>
Abu al3arad/
Acea*tă politică nu dă roade cu Alizii cei
mai înver-unaţi' Oaidiţii' iar unul dintre ei'
I*a b, Oaid' re1uză *ă *e ralieze, ;a4ub *e a1lă
într0o poziţie ambi2uă' deoarece rămîne în reia0
ţii bune cu Alizii, 8u-manii lui' îndeo*ebi cîţiva
mawali, urze*c o intri2ă pentru a01 înlătura, Ei
îi repro-ează -i 1aptul ca încura+ează înclinaţiile
lui (a)di pentru plăceri -i băutură, Un poet
*crie pe atunci ver*urile următoare' care *e ră*0
pînde*c repede în tot imperiul6 7Treziţi0vă 1ii ai'
lui UmaMaR 8ormiţi de prea mult timpR ;a4ub
e*te acum cali1ul, 5opor' cali1atul tău e în plină
decădere, 5rive-te' cali1ul tău î-i 1ace traiul între
burdu1ul plin cu vin -i al ăutăR9, ;a4ub va
*căpa cu viaţă' în*ă va 1i întemniţat timp de cinci0
*prezece ani,
5răpa*tia dintre Abba*izi -i Alizi *e va adinei
pe mă*ură ce Abba*izii *e vor mani1e*ta drept
*in2urii apărători ai adevăratei credinţe, Ca -i
marea lor ma+oritate' în ciuda temperamentului
*ău conciliant' al0(a)di *e vede nevoit *ă lupte
împotriva ereticilor de tot 1elul, El î-i va înă*pri
atitudinea -i îi va per*ecuta nu numai pe zindici
%7cei ce zdruncină credinţa revelată9&' pe -iiţi'
dar -i pe mani)eeni A' pe *c)i*matici -i pe atei,
(area pri2oană începe în anul J!$, Ea coincide
cu lupta împotriva partizanilor lui al0(uYanna'
iranianul cu c)ipul acoperit' adept a lui Abu0
(u*lim, în re2iunea (ării Ca*pice' cali1ul va
trebui *ă0i mai în1runte -i pe muhammira0 cei
cu *tindarde ro-ii
$
,
Adevărat moment de ră*cruce în i*toria
Abba*izilor' în timpul domniei relativ *curte
a lui (a)di *0au 1ormat în interiorul cla*ei domi 0
nante 2rupuri de pre*iune' ale căror rivalităţi
vor *1îr-i prin a periclita re2imul,
1
(ani)ei*m @ doctrină reli2ioa*ă *c)i*matică de
orientare pe*imi*tă' întemeiată de pro1etul *emile2endar
(ane* %nă*cut în Iran la începutul *ecolului al IV0lea&'
bazată pe ideea con1lictului perpetuu între bine %lumină&
-i rău %întuneric& %n,tr,&,
$
5artizanii meiazilor aveau emblema de culoare
ro-ie %n,a,&0
In primele rînduri *e *ituează iranienii, Ace-tia
vor avea în 1runte o 1amilie puternică' a 3arme0
4izilor, 5robabil mari preoţi ai templului budi*t
din 3alc)
1
, unde în *ecolul al VI?ea' potrivit
*pu*elor pelerinului ?uan20T*an2
$
trăiau aproape
trei mii de călu2ări' 3arma4ii
#
*au 3arme4izii
deţineau din timpuri imemoriale o poziţie con*ide0
rabilă în 3actriana, Ei *0au convertit la i*lam'
cu *i2uranţă în ultimii ani de domnie ai meiazi0
lor' -i *0au alăturat revoluţiei abba*ide în timpul
căreia unul dintre ei' <)alid' ar 1i +ucat' *e pare'
un rol important, In1luenţa lor va *pori nemă0
*urat pînă la căderea lor ră*unătoare, In +urul
ace*tei 1amilii' care va deţine cîteva zeci de ani
o putere 1ără e2al în i*toria rientului' *e va
ţe*e o adevărată le2endă,
<)alid b, 3arma4 va tran*mite calităţile
*ale deo*ebite 1iilor *ăi, (a*udi îi laudă 7adînca
înţelepciune' ener2ia' -tiinţa' puterea9' iar i*to0
ricul ;ezdi îl prezintă drept 7mărinimo*' credin0
cio* cuvîntului dat' plin de pio-enie -i omenie'
)otărît' dibaci9
:
, 5o*eda cuno-tinţe temeinice
-i variate' mai cu *eamă în medicină, Ve*tit
pentru 2enerozitatea mani1e*tată 1aţă de Fnvăţaţi
-i poeţi' *e pove*te-te că ar 1i dăruit 10 000 de
dinari unuia dintre ei' care îi adu*e*e laude,
/econdat de 1iul *ău ;a)iMa' <)alid va deveni
o per*onalitate dominantă în antura+ul lui al0
(a)di,
5entru a0-i e.tinde a*upra cali1ului -i *tatului
1ormidabila lor in1luenţă' 3arme4izii *e *pri+ină
pe kuttab, a-a0numiţii 7*ecretari9, In ma+oritatea
1
ra- *ituat la *ud de Amu08aria %n,tr,&,
$
Călu2ăr c)inez' care a călătorit în India *pre a
*tudia cărţile *acre ale budi*mului %n,a,&,
#
8upă =izam al0(ul4' vizir al *ultanului *el2iucid
(eli4 Ca) %*ec, GI&' 3arme4izii ar 1i 1o*t din tată în 1iu
viziri ai re2elui 5er*iei, <Hondamir' cronicar al epocii
timuride %*ec, GV&' îi prezintă drept de*cendenţi ai
ace*tor re2i, în realitate' numele de barmak a 1o*t mai
întîi titlul de călu2ăr *uperior al unei mînă*tiri budi*te
%8, /ourdel& %n,a,&,
:
Citat în C, /c)e11er' hr"stomathi" !"rsan" %n,a,&,
lor de ori2ine iraniană' ace-ti oameni' care n0au
uitat nimic din ilu*trul trecut al imperiului *a**a0
nid' înze*trat -i ace*ta cu o puternică birocraţie'
vor con*titui în curînd o 1orţă care va 7iraniza9
tot mai mult 2uvernul,
Qrupul 7*ecretarilor9 *e con1undă ade*eori
cu cel al mawali-+o1. Indi2eni convertiţi la i*lam'
mawali participă acum la admini*trarea ţării
împreună cu învin2ătorii, dată cu trecerea
timpului' ei au reu-it *ă *e inte2reze -i mulţi
dintre ei 1ac parte din elita conducătoare, /pre
marea neplăcere a rivalilor lor' unii au 1o*t numiţi
2uvernatori de provincii' -e1i ai po-tei (barid),
adică ai *erviciului de in1ormaţii,
8eparte de a0-i ne2li+a îndatoririle de -e1 al
2uvernului' (a)di nume-te în 1iecare departament
mini*terial un controlor *ubordonat direct lui'
pentru a *epara puterea militarilor de cea a
admini*traţiei' îndeo*ebi în ceea ce prive-te
1i.area -i prelevarea impozitelor,
Cel de al treilea 2rup de pre*iune e*te un 1idel
aliat al re2imului' anume abna, armata din <)ora0
*an' *pri+inul cel mai *olid al Abba*izilor, In*ta0
lată la 3a2dad' ea va bene1icia de privile2ii
-i va rămîne unită la a le apăra' atît împotriva
mawali-+o2, cît -i a *ecretarilor, Ace*te ten*iuni
între civili -i militari' precum -i intre diver*ele
2rupări de civili' vor conduce la con1runtări ce
vor prime+dui' treizeci de ani mai tîrziu' *tabili0
tatea imperiului,
A*cen*iunea unei birocraţii' con1licte între
2rupuri de pre*iune' locul cre*cînd deţinut de
curte -i de 1emei în politică6 toate ace*tea demon0
*trează că vremea în care dina*tia lupta *ă0-i
a*i2ure puterea a trecut, =imic nu01 ameninţă
*erio* în interior pe cali1' al cărui titlu' 7Cel călău0
zit de Alla)9' evocă împlinirea revoluţiei abba*ide,
Qraţie unei mi*ti1icări' ce nu e prima în i*torie'
Abba*izii coboară direct din 5ro1et -i al0Abba*'
unc)iul *ău' pe care c)iar (a)omed' după cum
pretind ei' l0ar 1i de*emnat drept *ucce*or, Tot
în acea perioadă' cali1ul *e retra2e într0o maie*0
tuoa*ă izolare' care0i evocă mai de2rabă pe
28
împăraţii ac)emenizi -i *a**anizi decît pe primii
urma-i ai lui (a)omed *au c)iar pe cali1ii omeiazi,
8upă zece ani de la urcarea *a pe tron' (a)di
putea *ă *e bucure de pacea @ relativă @ care
domnea în interiorul 1rontierelor -i de umilinţa
impu*ă necredincio-ilor 3izanţului, La patruzeci
*i trei de ani' cali1ul cel drept -i iubitor de viaţă
-i plăceri avea în 1aţa lui o domnie îndelun2ată
*i 1ericită, 8ar de*tinul a 1o*t neînduplecat,
(oartea 10a *urprin* pe cînd *e ducea la Qur2an'
în <)ora*an' unde *e 2ă*ea ?adi, 5otrivit unora'
a murit la vînătoare' lovindu0*e cu capul de o
arcadă +oa*ă' pe cînd urmărea călare o 2azelă ce
*e re1u2ia*e printre ni-te ruine, 8upă alte rela0
tări' ar 1i murit otrăvit din 2re-eală de o tînără
*clavă 1avorită' pe nume ?a*ana)' care ar 1i
introdu* într0o pară o otravă puternică' pentru
a0-i elimina o rivală' iar (a)di' care *e a1la
prin apropiere' văzînd platoul cu 1ructe' ar 1i
mîncat para otrăvită,
Hadi" doar o brut)1 11
/ucce*iunea *0a petrecut 1ără mari di1icultăţi,
(a)di îl de*emna*e pe ?adi drept mo-tenitor
prezumtiv -i pe ?arun drept cel de0al doilea
mo-tenitor6 a*t1el' *in2urii care contau erau cei
doi 1ii ai *clavei <)aizuran' atît de mare 1u*e*e
a*cendentul ace*teia a*upra cali1ului, ?adi primi*e
2uvernarea părţii ră*ăritene a imperiului' iar
?arun cea a părţii apu*ene -i Armeniei, Revenind
mai tîrziu a*upra )otărîrii *ale' (a)di a vrut
*ă01 1acă pe ?arun primul *ău mo-tenitor -i
c)iar pleca*e la Qur2an *pre a01 convin2e pe
?adi *ă cedeze în 1avoarea 1ratelui *ău, 8in
acea*tă pricină' *0a mai pretin* că ?adi n0ar 1i
1o*t *trăin de moartea tatălui *ău,
La a1larea ve-tii' noul *tăpîn al imperiului a
pornit *pre 3a2dad' unde a a+un* după douăzeci de
zile, 5înă atunci' ?arun a dăruit trupelor din
capitală' în numele 1ratelui *ău -i în cin*tea *uirii
ace*tuia pe tron' *olda pe opt*prezece luni -i a
primit +urămîntul de credinţă din partea demni 0
tarilor -i a *oldaţilor, Lui ?adi nu0i mai rămînea
al t ceva de 1ăcut decî t *ă prei a put erea, El
10a numit vizir pe Rabi al0;unu*' care pă*tra
1uncţia de -ambelanK ;a)Ma rămînea omul lui
de încredere,
?adi' 7cali1ul cu buza *curtă9 %avea obiceiul
*ă *tea cu 2ura de*c)i*ă&' avea o 1ire colerică'
răzbunătoare -i lip*ită de *crupule6 78ur' cu
apucături a*pre' apri2 la în1ăţi-are' a 1o*t primul
cali1 care umbla precedat de 2ărzi cu *abia *coa*ă'
măciuca pe umăr -i arcul încordat9' ne *pune
(a*udi, /curta *a domnie va con1irma proa*ta
reputaţie pe care -i0o dobîndi*e în imperiu -i va
+u*ti1ica temerile 1amiliei' în primul rînd cele
al mamei -i 1ratelui *ău ?ar un,
La început' nici o problemă 2ravă nu tulbură
relaţiile dintre <)aizuran -i 1iul *ău, 5rivile2iile
-i onorurile de care *e bucura acea*ta în vremea
lui (a)di *înt menţinute, ?adi îi arată re*pect
-i a1ecţiune, In*talat în palatul de la I*abad'
la mar2inea ră*ăriteană a 3a2dadului' el o vizitea0
ză ade*eori, Atunci cînd îndatoririle de *uveran
nu îi în2ăduie ace*t lucru' căci -i le îndepline-te
cu con-tiinciozitate -i îi prime-te c)iar el pe înalţii
1uncţionari -i pe diver-ii *olicitanţi' îi trimite
mamei *ale cîteva rînduri în*oţite de un dar,
La rîndul lui' ?arun' *1ătuit de ;a)Ma' acceptă
*ituaţia cu loialitate, 5reocupat mai mult' cel
puţin în aparenţă' de plăceri' de poezie -i muzică'
1oarte îndră2o*tit de tînăra lui *oţie' 1ermecă0
toarea OubaMda' el nu prea e di*pu* deocamdată
*ă înceapă lupta împotriva 1ratelui *ău' cuno*cîn0
du0i mai bine ca oricine brutalitatea -i viclenia,
/1îr-itul tra2ic al lui Rabi al0;unu* pune capăt
zilelor idilice ale domniei, Rabi al0;unu* cola0
bora*e *trîn* cu <)aizuran în momentele 2rele
ce urma*eră morţii lui (a)di' iar ?adi nu îi ier 0
ta*e ace*t lucru, In plu*' o 1emeie a înveninat
relaţiile dintre ei, înainte de a deveni 1avorita
cali1ului' o tînără *clavă' Amat al0Aziz' 1u*e*e
concubina lui Rabi, Lui ?adi i0a parvenit mărtu0
30
ri*irea 1ăcută de vizir unui curtean' cum că nici
odată n0a iubit atît de tare o 1emeie, =ebun de
2elozie' Rabi a încercat *ă01 ucidă pe ?adi,
Complotul a 1o*t de+ucat' dar' cîteva zile mai
tîrziu' Rabi moare după ce a băut o cupă cu
miere, Ace*t a*a*inat i0a impre*ionat puternic
pe ?arun -i <)aizuran,
<)aizuran intenţiona nu numai *ă0-i pă*treze
in1luenţa avută în timpul lui (a)di' dar c)iar
*ă -i0o *porea*că' potrivit tradiţiei orientale unde
re2ina mamă deţine primul loc, Anticamerele ei'
de o bo2ăţie 1abuloa*ă' erau mereu pline de *olici0
tanţi' iar curtea numeroa*ă cu care *e încon+ura
îl e.a*pera*e pe ?adi, Fntr0o zi' ace*ta i0a trimi*
o *cri*oare în care îi poruncea *ă nu *e mai ame*0
tece în treburile *tatului, <)aizuran nu era o
1emeie care *ă *e plece în a*emenea împre+urări
-i 1urtuna ce ameninţa de multă vreme a izbucnit
curînd, Tînărul cali1 a re1uzat o 1avoare cerută de
ea pentru -e1ul poliţiei, La in*i*tenţele mamei'
?adi îi *pu*e cu brutalitate6 7Zine bine minte6
+ur pe Alla) -i pe urma-ii mei că' dacă a1lu că
vreun 2eneral *au 1uncţionar de0al meu îţi bate
la u-ă' pun *ă i *e taie capul -i îi con1i*c averea,
Ce în*eamnă alaiul zilnic din 1aţa ca*ei taleW
=0ai 1u* *ă te îndeletnice-ti cu tor*ul linii' Coran
ca *ă te ro2i lui Alla)' ca*ă pe care *0o în2ri+e-tiW
Ia *eamaR Ci nu de*c)ide u-a nimănui' 1ie el
mu*ulman' cre-tin *au evreu9 A9,
?adi nu0-i iubea 1ratele' mai înze*trat -i mai
c)ipe- decît el -i care' mai cu *eamă' 1u*e*e cît pe
ce *ă0i ia locul de prinţ mo-tenitor, dată a+un* la
putere' nu i0a trebuit mult timp *ă *e 2îndea*că
la înlocuirea lui in ordinea *ucce*iunii cu 1iul
*ău' prinţul 8+a1ar, I0a mărturi*it intenţiile lui
;a)Ma 3arme4idul' care 10a convin* *ă renunţe'
demon*trîndu0i că ace*t precedent ar putea 1i
utilizat într0o bună zi c)iar î mpot ri va lui
8+a1ar, ?adi a încuviinţat pentru moment' dar
a revenit a*upra *ubiectului ceva mai tîrziu,
Atunci ;a)Ma i0a *pu* că dacă el' cali1ul' ar
1
8upă (a*udi' op, .it. %n,a,&,

o
a
i
31
di*părea pe cînd 8+a1ar ar 1i doar un copil' poporul
nu l0ar accepta nici în calitate de conducător
al armatei' nici de conducător reli2io*' iar alţi
membri ai 1amiliei Abba*izilor ar putea avea
pretenţii la tron, 5rin urmare' 10a *1ătuit *ă
a-tepte pînă clnd 8+a1ar va atin2e vîr*ta caliîa0
tului pentru a0i cere lui ?arun *ă renunţe la
drepturile *ale, ?adi a cedat iară-i in 1aţa ace*tor
ar2umente înţelepte, Fncura+at în*ă de cîţiva
2enerali' a *1ir-it prin a ne*ocoti toate obiecţiile,
?arun nu era de1el di*pu* *ă pornea*că lupta
împotriva temutului *ău 1rate, La început' a
părut di*pu* *ă accepte totul, Biindu0i în*ă răpite
prero2ativele de prinţ mo-tenitor' i *e putea întîm0
pla orice, Toţi 11 pără*i*eră' cu e.cepţia lui ;a)Ma'
care ve2)ea de multă vreme a*upra lui %un 1iu
al lui ;a)Ma era 1rate de lapte cu ?arun& -i care
10a convin* treptat *ă rezi*te cali1ului, anecdotă'
relatată de mai mulţi i*torici' ilu*trează 1ermitatea
mani1e*tată dintr0o dată de ?arun împotriva
1ratelui *ău, Tatăl lor îi dărui*e un inel de mare
preţ' pe care ?adi a vrut morţi- *ă01 aibă, L0a
în*ărcinat pe ;a)Ma cu acea*tă mi*iune' amenin0
ţindu01 că0i taie capul dacă nu i01 aduce, In
ciuda in*i*tenţei *ale' ?arun a re1uzat *ă0i dea
inelul -i a declarat că i01 aduce c)iar el, Trecînd
podul pe*te Ti2ru' a aruncat inelul în apa 1lu0
viului' *punînd6 7Acum' 1acă ce0o voi9, =u *0a
întîmplat nimic' deoarece ;a)Ma nu mai era
ră*punzător, (înia cali1ului a *porit -i mai mult,
Atunci' ?adi a încercat *ă0-i ucidă mama,
într0o zi i0a trimi* un platou cu pila1' în*oţit de
un bileţel în care îi *cria cit de mult îi plăcu*e
lui -i că ar dori *ă mănînce -i ea, <)aizuran i l0a
dat căţelului' care a murit în cîteva clipe, Apoi
-i0a ve*tit 1iul că0i plăcu*e pila1ul 1oarte mult,
Tabari relatează ră*pun*ul lui ?adi către mama
*a6 7=u l0ai mîncat' alt1el a- 1i *căpat de tine,
=u *0a mai văzut pînă acum re2e care *ă0-i la*e
mama *ă domnea*că în locul lui9 h în mai multe
rînduri' ?adi a încercat *ă01 otrăvea*că -i pe
1
8upă Tabari' o!. .it- %n,a,&,
?arun, Ace*ta a încercat *ă 1u2ă' dar ?adi -i0a
trimi* oamenii *ă01 prindă -i 10a azvîrlit în temniţă'
la 3a2dad' împreună cu ;a)Ma,
Oilele prinţului păreau numărate' cînd' dintr0"
dată' ?adi *e îmbolnăvi 2rav, /ă 1i 1o*t oare un
ulcer la *tomac' maladie 1recvent întîlnită in
1amilieW (ult mai probabil' *e pare că i *0a admi0
nV*trat o otravă cu acţiune lentă' pe care mama
lui i0o turna*e într0o băutură, (edicul care 10a
e.aminat a declarat că va muri pe*te nouă ore
-i nu *0a în-elat, /e pove*te-te că mama lui
i0a 2răbit *1îr-itul' poruncind cîtorva *clave
tinere *ă01 înăbu-e cu perne,
îndată ce cali1ul -i0a dat *u1letul' <)aizuran
a poruncit *ă 1ie *co* din temniţă ;a)Ma' ca *ă
preia controlul, Apoi 10a trimi* pe 2eneralul
?art)ama *ă01 anunţe pe ?arun' care dormea6
7Treze-te0te' *tăpîne al dreptcredincio-ilorR @
Ce tot 2raie-ti acoloW *tri2ă ?arun, Ce *e va
ale2e de mine dacă a1lă ?adi că mi te adre*ezi
a*t1elW A9, A1lînd de moartea 1ratelui *ău' ?arun
a pornit îndată la drum ca *ă preia peceţile
*tatului, Cîteva clipe mai tîrziu *0a comunicat
-tirea că o concubină a lui ?arun de ori2ine
per*ană' pe nume (ara2il' adu*e*e pe lume un
băiat' Abdalla)' care va deveni cali1ul (amun'
una dintre 1i2urile cele mai ilu*tre ale dina*tiei
abba*ide, 7A*t1el' acea*tă noapte a de*tinului'
prezi*ă lui <)aizuran' a văzut moartea unui
cali1' *uirea pe tron a altuia -i na-terea celui de
al treilea9
$
,
Cam tot la aceea-i oră' tînărul 8+a1ar a 1o*t
trezit -i obli2at *ă renunţe public la drepturile
*ale de prinţ mo-tenitor, =ici unul din 2eneralii
care îl îndemna*eră pe ?adi *ă0-i depo*edeze
1ratele de titlu nu *0a clintit, ;a)Ma -i 2eneralul
?art)ama condu*e*eră operaţiunile în c)ip ma2i*0
tral, 5rovinciile au primit ve*tea cu acela-i calm
ca -i 3a2dadul, La 1> *au 1" *eptembrie J!"
%1> rabi 1J0&' ?arun al0Ra-id 0 7Cel 8rept0
1
*bid"m.
$
=, Abbott %n,a,&,
33
Călăuzit9 @ era proclamat cali1, Avea puţin pe*te
douăzeci de ani,
5otrivit obiceiului' poeţii l0au cîntat pe noul
*uveran,
(ărite cali1' viaţă lun2ă *ă ai
Ci po1tele *ă0ţi împline-ti în umbra *emeţelor palate,
/u1larea întrea2ă' din zori -i pînă0n noapte
îndeplinea*cE0ţi dorinţele toate,
Cînd veni0va ziua ca *u2)iţul morţii
/ă0ţi *cuture pieptul'
Vai' -ti0vei atunci că plăcerile vieţii
Erau doar vi* -i doar de-ertăciune A,
1
Abul Ata[Ma %n,a,V
Capitolul ?
T,NERE4EA 5l M6RE4,A
LUI HARUN ALRA!I"
3-ai -4zut .um soar"l", ." abia lu."a %al"t,
r4s!lnd"şt" -aluri d" lumin4 la suir"a !"
tron a lui $arun 5
(/ULI
aliful $arun al-6aşid "ra !rin/ul ."l mai
m4rinimos din -r"m"a lui şi ."l mai m4r"/.
0 mie -i una de nopţi
Ce -tim de*pre copilăria *uveranilor orientaliW
Boarte puţin' în adevăr, (ulţi dintre ei au a+un*
la putere în urma unor con1licte de *ucce*iune'
iar cronicarii nu prea aveau motive *ă le a1le,
(a+oritatea detaliilor privitoare la copilăria cali0
1ilor *au a *ultanilor au 1o*t cule*e mai tîrziu'
cînd *e a1lau de+a pe tron, Copilăria 7bunului
?arun9 nu 1ace nici ea e.cepţie,
Copil)ria .i anii de r)sf)(
=ă*cut la Rei' în <)ora*an' în 1ebruarie JJ"'
?arun -i0a petrecut aici primii ani ai copilăriei'
în ca*telul ce domina ora-ul, Apărat de un -anţ
Ci un zid 2ro*' *trăpun* de cinci porţi' -i bine
iri2at de două rîuri' ora-ul Rei va deveni în
cîţiva ani 7una din mîndriile i*lamului9, /e *pune
că ?arun î-i va aminti întotdeauna cu plăcere
#>
de ora-ul *ău natal' unde neve*tele notabilităţilor
î-i di*puta*eră onoarea de a01 alăpta,
(a)di *0a in*talat la 3a2dad cînd ?arun
avea vreo trei0patru ani' în palatul care0i 1u*e*e
con*truit pe malul Ti2rului, Aici' tînărul prinţ a
primit educaţia cuvenită 1iilor de re2e' ce era
întocmai' *au aproape aceea-i' cu cea rezervată
copiilor din păturile de *u* ale *ocietăţii, Cali1ii
î-i cre-teau 1iii cu multă 2ri+ăK (a)omed în*u-i îi
*ituează pe oamenii in*truiţi 7pe locul al treilea'
după Alla) -i în2eri9, Cali1ii î-i încredinţau 1iii
învăţaţilor' dar -i poeţilor -i muzicienilor pe care ii
de*emnau c)iar ei, Erau urmărite cu re2ulari tate
pro2re*ele' 1iind *upu-i unor e.amene în
particular *au publice, Educaţia micilor prinţi
începea de la vîr*ta de cinci ani6 7/ă educi un
copil de mic în*eamnă *ă ciople-ti în piatră9' *e
*punea pe atunci, Ea *e termina pe la cinci*pre0
zece ani' cînd tinerii î-i preluau cele dintîi înda0
toriri,
în timp ce meiazii' mai aproape încă de viaţa
beduină' acordau un loc mai important armelor -i
*portului decît reli2iei -i vieţii intelectuale' *ub
Abba*izi *tudiul Coranului' 1ilo*o1ia' dreptul aveau
prioritate, 5e cînd micul prinţ omeiad învăţa pur
-i *implu *ă citea*că din Coran' tînărul abba*id
trebuia *ă *e iniţieze în e.e2eza -i -tiinţa Tradiţiei,
înaltul nivel intelectual al civilizaţiei abba*ide'
care a a*i2urat Apu*ului mo-tenirea Antic)ităţii'
datorează cu *i2uranţă mult re*pectului pentru
creaţia *pirituală ce era imprimat tinerilor prinţi
încă din anii cei mai 1ra2ezi ai copilăriei,
(a*udi pove*te-te cum ?arun al0Ra-id i0a
încredinţat 2rămăticului al0A)mar educaţia 1iului
*ău Amin, 7A)mar' a *pu* ?arun' /tăpînul
8reptcredincio-ilor îţi încredinţează *în2ele *ău
cel mai de preţ' rodul *u1letului *ău, El îţi la*ă
o neîn2rădită autoritate a*upra 1iului *ău -i
îndatorirea lui va 1i *ă te a*culte, Bii la înălţimea
mi*iunii dăruite de Cali16 învaţă01 pe elevul tău
*ă citea*că Coranul' in*truie-te01 în privinţa
tradiţiilorK împodobe-te0i mintea cu poeziile cla*i0
36
CeK arata0i *1intele noa*tre obiceiuri, /ă0-i c)ibzti\
ia*că vorbele -i *ă -tie a cuvînta cum *e cuvineK
mă*oară0i timpul menit de*1ătărilorK învaţă01
*ă0i primea*că plin de cuviinţă pe bătrînii din
neamul lui ?ac)im care *e vor în1ăţi-a la el -i *ă
le arate re*pect dre2ătorilor ce vor veni în zilele
de primire, =u lă*a *ă treacă un cea* din zi 1ără
a01 1olo*i *pre in*truirea luiK nu 1i nici prea a*pru'
ca inteli2enţa lui *ă *u1ere' -i nici prea în2ăduitor'
ca *ă a+un2ă a *e deda lenei' cu care *ă *e obi-nu0
ia*că, îndrumă01' atît cît vei putea' cu prietenie
-i blîndeţe' dar dacă ace*tea nu dau roade' 1olo0
*e-te a*primea -i pedeap*a9
1
.
Ace*t pro2ram' ce trebuie urmat pentru a
deveni adab, un bărbat a-a cum *e cuvine' cuno*cător
al bunelor maniere' *eamănă mult' 1ără îndoială' cu
educaţia primită de în*u-i ?arun, (a)di' care era
-i el de*tul de cultivat' i0a adu* 1iului *ău mai
mulţi preceptori' 1iecare *pecializat într0un domeniu
al cunoa-terii, <itai' 7mentorul9 lui' care avea
autoritate a*upra tuturor celorlalţi' era un
intelectual celebru, 7Tutorele9 *ău era în*ă
;a)Ma 3arme4idul' pe care ?arun îl numea 7tată9,
Ace*ta a 1o*t cu *i2uranţă unul dintre oamenii
cei mai remarcabili ce au 2uvernat lumea arabă în
primele veacuri ale ?e2irei
$
, El va rămîne în
prea+ma lui ?arun pînă cînd va cădea în diz2raţie,
Le2ăturile *trîn*e ce uneau 1amilia Abba*izilor
cu de*cendenţii 3arme4izilor din primii ani ai
1
Acea*tă autorizaţie de a 1olo*i pedeap*a nu era o
*implă 1i2ură de *til, (icii prinţi erau uneori biciuiţi
iară mena+amente %n,a,&,
$
In anul "$$' (a)omed' urmat de numero-i pro
zeliţi' *e re1u2iază la (edina' după ce 1u*e*e violent
atacat de adver*ariK ace*t moment' care capătă numele
ae ?e2ira' marc)ează începutul erei i*lamice %n,tr,&,
3#
noii dina*tii
1
*e întări*eră -i mai mult, Ca -i în
cazul 2eneraţiei precedente' copiii unei 1amilii
*înt )răniţi la *înul 1emeilor din cealaltă 1amilie'
-i inver*, 8e pildă' unul din 1iii lui ?arun va 1i
al ăpt at de *oţ i a l ui 8+ a1ar 3arme4i dul ' î n
timp ce o 1iică a ace*tuia va primi lapte de la
*înul *oţiei cali1ului,
Cînd ?arun a împlinit trei*prezece ani' ;a)Ma
a 1o*t numit în mod 1ire*c 7*ecretar *pecial9'
titlu care îi acorda o autoritate *porită a*upra
învăţăcelului *ău, 8e atunci' el a dobîndit mai
mult decît un rol *ecundar6 de pildă' cînd tînă0
rul prinţ a preluat comanda unei mari e.pediţii
împotriva bizantinilor' el 10a în*oţit, Apoi' după
ce ?arun a primit în*ărcinarea de a 2uverna
provinciile occidentale din Azerbaid+an -i Armenia'
;a)Ma a 1o*t de 1apt cel care a admini*trat ace*te
imen*e teritorii, înze*trat cu o mare abililitate
politică' ;a)Ma a -tiut *ă0-i demon*treze de îndată
calităţile de admini*trator -i *imţul de ră*pundere,
Intere*at mai cu *eamă de problemele militare'
?arun i0a lă*at ace*tuia o deplină libertate de
acţiune, 5entru prinţ' dornic *ă *e bucure de
viaţă' ;a)Ma era colaboratorul ideal, Cît de*pre
;a)Ma' anii petrecuţi în provincii au în*emnat o
ucenicie admirabilă pentru viitoarele în*ărcinări
care01 a-teptau,
In *eptembrie J!"' ?arun *e urca pe tron,
Re2ă*im ace*t eveniment relatat în 7 mi" şi
una d" no!/i8 7(oartea lui al0?adi -i urcarea lui al0
Ra-id pe tronul cali1ilor au 1o*t ve*tite' înainte de
ivirea zorilor' locuitorilor 3a2dadului, în
1
I*toricul Ibn Ti4ta4a relatează că' într0o zi' /a11a)
i0a *pu* lui <)alid6 7<)alid' tu vei 1i mulţumit atîta
timp cît nu vei 1ace din mine *lu2a ta9, <)alid *a temut6
7Cum a-a' o' Emir al 8reptcredincio-ilor' eu *înt *lu2a
-i *clavul tău9, /a11a) i0a ră*pun* atunci rîzînd6 7Biica
mea Raita) -i 1iica ta dormeau în acela-i pat, 8e-teptîn0
du0mă în puterea nopţii' am văzut că învelitoarea lune0
ca*e de pe pat -i am a-ternut0o la loc pe*te ele9, <)alid
i0a *ărutat mîna lui /a11a)' *punînd6 7Iată cum un
*tăpîn î-i prime-te *imbria de la *ervitorul -i de la *lu+nica
lui9' %n,a,&,
plin ceremonial de curte' ?arun a primit +ură0
mintele de credinţă ale emirilor' dre2ătorilor -i
poporului' adunaţi laolaltă, în aceea-i zi' i0a
ridicat la ran2ul de vizir pe El0Badl -i 8+a1ar'
amîndoi 1ii ai lui ;a)Ma 3arme4idul, Toate pro0
vinciile -i ţinuturile imperiului' toate populaţiile
i*lamice' arabe -i nearabe' turce-ti -i daMlamite' au
recuno*cut autoritatea noului cali1 -i i0au +urat
credinţă, El -i0a început domnia în bel-u2 -i
măreţie -i *0a a-ezat' plin de *trălucire' în 2loria
*a cea nouă -i puterea *a9
l
.
Con*ilier al *uveranului -i' în acela-i timp' -e1
al admini*traţiei -i membru al 2uvernului'
primul per*ona+ al *tatului după cali1' vizirul
e.ercită 1uncţii di1erite în diver*e perioade, Cel
mai ade*eori de ori2ine mawali, adică nearabă' în
*pecial iraniană' în*ă convertit' el e un om culti vat'
un mecena 2enero*, în epoca lui ?arun' va
îndeplini' in e*enţă' pe lin2ă cali1 un *erviciu
per*onal, în veacul următor' vizirii vor dobîndi o
importanţă cre*cîndă' iar re*pon*abilităţile
cali1ului vor 1i atît de redu*e încît ace*ta nu va
1ace altceva decît *ă întărea*că )otărîrile luate de
mini*trul *ău, 5roveniţi din 7dina*tii9 de viziri
-i *ecretari 9kuttab), anumiţi viziri vor îndeplini o
operă con*iderabilă' mai ale* în domeniul
1inanciar' politic -i militar, (ari *lu+itori ai
*tatului' parte dintre ei vor compen*a lip*urile
cali1ilor incompetenţi *au nepre2ătiţi *ă 2uver 0
neze imperiul' ceea ce îi va determina pe unii *ă
ia )otărîri mai 1avorabile intere*elor lor per*onale
decit intere*elor *tatului,
;a)Ma a primit de la ?arun prero2ative care
aparţinu*eră pînă atunci *uveranului' printre
1
Cititorul va recunoa-te' pe parcur*ul ace*tei cărţi'
citate din 7 mi" şi una d" no!/i*. Arareori corecte ca
*ur*ă i*torică' ve*titele pove*tiri' mai ale* acelea care
au drept cadru 3a2dadul -i 3a*ra' re1lectă în *c)imb
cu 1idelitate viaţa -i ambianţa în care *e de*1ă-oară
marea epocă a civilizaţiei arabo0i*lamice %n,a,&,
A Citatele din mi" şi una d" no!/i au 1o*t tradu*e
te.tul 1rancez %n,tr,&,
38
altele aceea de a0i numi pe *ecretarii diwan-"lor
l
-i de a +udeca abuzurile, 8acă ar 1i *ă01 credem
pe (a*udi' ?arun i0ar 1i înmînat propriul *ău
inel' declarîndu0i6 7Iubitul meu părinte' tu m0ai
a-ezat pe ace*t tron' prin a+utorul tău binecu0
vîntat de ceruri' prin 1ericita înrîurire -i înţeleaptă
îndrumare ce mi0ai dat' de aceea îţi dăruie*c
puterea deplină9,
8e-i atotputernic' ;a)Ma trebuie *ă0-i împartă
privile2iile cu re2ina0mamă' redutabila
<)aizuran, 3o2ăţiile 1abuloa*e ale 1o*tei *clave
Memenite 1ac *ă0i *porea*că puterea, Timp de
mai mulţi ani' pînă la moartea ace*teia' în J!D'
;a)Ma e nevoit *ă navi2)eze cu abilitate' între
?arun -i o 1emeie deci*ă mai mult ca oricînd *ă0
-i e.ercite autoritatea con1erită de poziţia ei,
Vizirul' care nu poate nicidecum *ă0i în1runte
direct' trebuie *ă procedeze prin 7ocoli-uri -i
aluzii9' prin intermediul anecdotelor *imbolice,
7/ă te împotrive-ti la orice lucru pe care cali1ii
vor a01 1ace în*eamnă *ă0i îndemni *ă01 împlinea*că'
căci de voie-ti *ă0i împiedici a 1ăptui ceva în*eamnă ca
-i cum i0ai împin2e la acea*ta9
$
' *punea el, Ce0i
drept' ;a)Ma e a+utat din plin în toate 1uncţiile de
către doi dintre 1iii *ăi' Badl -i 8+a1ar, Ace-tia
participă la îndatoririle de vizir -i *tau alături de el
la audienţele publice' 1apt e.cepţional în rient,
8+a1ar va primi pecetea' care îi va reveni apoi
lui ;a)Ma -i lui Badl, 5ecetea *uveranului va rămîne
a*t1el în aceea-i 1amilie, în timpul primilor zece ani
de domnie' e.i*tenţa lui ?arun *e va identi1ica cu
cea a 3arme4izilor, Quvernarea *a va 1i de 1apt
e.ercitată de ace-ti trei bărbaţi abili' competenţi
-i de o inteli2enţă ie-ită din comun,
8upă *1îr-itul dramatic al lui ?adi -i *eria de
trădări care îl preceda*eră' cîte capete aveau oare
*ă mai cadăW Aceia %numero-i& care î-i călca*eră
+urămîntul 1aţă de ?arun' pe atunci prinţ mo-te0
1
Adică în primul rînd re*pon*abilii vi*tieriei
-i
cancelariei %n,a,&,
$
8upă (a*udi %n,a,&,
40
]al/r]
]i
?arun
începe
a ,ntr0
un
climat de
în2ăduinţ
ă
]
Citeva luni
, după
ce
Alla)^
]]
<)aizura
n -i al Iu
L]n*
primul
*ău
5elerinaT
*upremă'
?arun a
m
[_rat
5
dat
e preci*e
de*pre
l (
I*toria nu
a pă*tra
nitor' ca *ă i *e înc)ine lui 8+a1ar' au petrecut
1ără îndoială nopţi a2itate, ;a)ia a 1o*t cel ce
i0a *alvat' *alvînd -i lini-tea imperiului' măcar
pentru o bucată de vreme, Tot el i0a e.plicat lui
<)aizuran' care voia *ă0i ma*acreze pe trădători'
că ar 1i mai util *ă0i trimită la luptă împotriva
du-manilor,
V /1atul *ău a 1o*t a*cultat -i doi dintre trădători au
plătit pentru toţi ceilalţi, Un înalt demnitar'
-e1ul poliţiei' *0a de*curcat alt1el, El a obţinut
*ă 1ie iertat de 1aptul că -i0a călcat +urămîntul
1ăcut lui ?arun' 1ă2ăduind *ă mear2ă pe +o*
pînă la (ecca, /0a ţinut de cuvînt' în*ă pe drum
era precedat de *lu2i ce îi a-terneau covoare *ub
tălpi' pe care le 1ăceau *ul după trecerea lui
-i le a-terneau iară-i mai in 1aţă, Aii b, I*a
3, (a)an' unul din principalii conducători ai
] (azvad' 1o*t con*ilier militar
*upremă' ?aru _ratdate preci*e dp
la (ecca, I*toria nu a pă*tra ] m ' mUlte
ace*t eveniment' pe care nva. - ` în2em,
or i -i căruia Abba*rzuin acorda ]] ]
E i ] ] ] t 8ţ
] ' mUlte
n ă t a t e , El i 0 a , : : : Et a t e a , 8e ţ i n e m
prile+ul de a0-i ]]LLci*e de*pre pelerina+ul
în *c)imb in1ormaţii mai' prec ] u A c e * t a
1ăcut de <)aizuran citeva lum m ] ca
a 1o*t t ri um1al 0
5
a
m
]X aproape î n 1i ecare
apa unui 1 l uvi u, Oi l ni c au
a
5 ] a d ăp0 / K
; re2ina0mama 5,o]Um ta calea lor' mo*c)ei'
turi pentru pelerini' 1lntini i (a)omed 0
Ea a de*coperit ca*a unde *a na , a t r a n 2 1 o t ,
*au care trecea drept ca*a lui cu locul
în mo*c)eeK acela-i lucru *0a petre
9Armata din <)ora*an %n,tr,&,
ii va combate pe Alizi' va lupta împotriva zin0
dicilor' a-a cum vom vedea
l
.
în cazul celor dinţii Abba*izi' prime+dia venea din
partea a2itatorilor reli2io-i -i *ociali -i nu de aiurea,
=ici un vecin nu îi ameninţa din a1ară, /in2urul lor
vecin important' 3izanţul' cu1undat in comploturi -i
crize' ar 1i 1o*t incapabil *ă ii *upere, ?arun' pe care
tatăl *ău îl trimi*e*e într0o campanie dincolo de
Tauru*' nu va pierde totu-i din vedere imperiul
ba*ileului, Re1uzînd *ă uite că i*lamul pre*crie lupta
împotriva necredincio-ilor' atra* probabil -i de mira+ul
cuceririi Con*tan0tinopolului' mira+ căruia nu i0au
rezi*tat mai tîrziu atîţia re2i -i împăraţi' va porni
împotriva 3izanţului -i ace*t război va deveni'
împreună cu lupta pentru reli2ie' marea
preocupare a
vieţii lui,
8in momentul urcării pe tron' el preia controlul
a*upra armatei' iar problemele militare rămîn în
conţi nuare domeniul *ău rezervat, ?arun mai ia
)otărirea de a in'-tala în anumite re2iuni ale 1ron0
tierei o nouă linie de apărare' *pre a completa
*au înlocui punctele 1orti1icate' a-a0numitele
de întîlnire al 5ro1etului cu di*cipolii lui, (ultă
vreme el a 1o*t numit 7Ca*a lui <)aizuran9,
în 1elul ace*ta' Abba*izii doreau *ă accentueze
caracterul reli2io* al re2imului, 5entru (an*ur -i
(a)di' el +u*ti1ica întrucîtva complotul de*cen0
denţilor lui Abba* -i al loviturii din anul J>0,
Abba*izii îi iz2oni*eră pe cali1ii omeiazi ca *ă0i
readucă pe credincio-i pe calea dreaptă a i*lamului'
într0o mă*ură -i mai mare decît tatăl *ău -i decît
ilu*trul *ău bunic' ?arun e pro1und convin* că el
e*te cel de*emnat de Alla) drept amir al-mumi-nin,
conducător al credincio-ilor' -i imam, călăuză a
comunităţii, în toate împre+urările *olemne el *e
va învă-mînta cu mantia 5ro1etului (burda) -i va
ţine în mînă toia2ul (kadib) ce *imbolizează
calitatea eminentă a 7urma-ului trimi*ului lui
Alla)9 %cali1ul&' 7puterea lui Alla) pe pămînt9'
titlu pe care -i01 atribui*e (an*ur, Cali1atul e*te
înainte de toate o in*tituţie reli2ioa*ă' a cărei
îndatorire primordială e*te apărarea reli2iei, Cali1ul
abba*id ve2)ează prin urmare a*upra menţi nerii cu
*tricteţe a ortodo.iei' precum -i a re*pectării
principiilor in*tituite o dată pentru totdeauna, 5entru
a menţine ordinea voită de Alla) -i a pune în
aplicare le2ea mu*ulmană' ?arun al0Ra-id *e
încon+oară' încă din primii ani' de per*onalităţi
reli2ioa*e' cu care di*cută c)e*tiuni de do2mă -i
drept, în timpul domniei lui' locurile *1inte F-i
recapătă vec)ea în*emnătate' iar pelerina+ul la
(ecca dobînde-te un caracter *pectaculo* de
pio-enie -i propa2andă' pe care 2enerozitatea *a
le2endară %în cur*ul unui *in2ur pelerina+ a c)eltuit
un milion de dinari& îl aduce la apo2eu, ?arun
combate îndeo*ebi erezia *ub toate 1ormele ei'
atît din raţiuni reli2ioa*e' cît -i politice, Imen*ul
imperiu' cu popoarele *ale atît de diver*e' in care
arabi*mul *e pierde' nu poate *ă cunoa*că decît o
*in2ură credinţă -i o le2e6 ace*tea *înt *uportul
-i raţiunea *a de a 1i, Cali1ul are' la rîndul lui'
mi*iunea de a le 1ace re*pectate, El
78
tku%ur, con*truite de către (a)di' care î-i pierdu*eră
din e1icienţă,
Condu9)torul drept9redin9to.ilor
:n palatul s)u
<)aizuran a murit la *1îr-itul anului J!D' probabil
de moarte naturală, Avea abia cincizeci de ani,
?arun a mer* în urma co-ciu2ului' pă-ind de*culţ
prin noroaiele toamnei' 1ără *ă0-i a*cundă durerea'
pînă la cimitirul din Ru*aîa' pe malul ră*ăritean
al Ti2rului' care încă îi poartă numele, El a
coborît în mormînt' unde a *pu* ru2ăciunea
de pe urmă -i a recitat ele2ia lui Ibn =uHaira)'
celebră în lumea mu*ulmană' pe care Ai-a' *oţia
1
Tot atunci' cre-tinii eretici pro1ită de diver2enţele
doctrinale' încercînd *ă atace autoritatea cali1ului %n,a,&,
43
lui (a)omed' o ro*ti*e la mormîntul tatălui *ău
Abu 3a4r' cel dintîi *ucce*or al 5ro1etului, Tăce0
rea *0a a-ternut apoi a*upra ve*titei <)aizuran,
8ar cînd prota2oni-tii dramelor la care participa*e
*au 1u*e*e martoră vor di*părea la rîndul lor' croni0
cari' i*torici -i poeţi vor evoca de*tinul romantic
al *clavei Memenite' *oţie -i mamă de cali1i'
capabilă pînă -i de crimă pentru a01 a-eza pe
tron pe 1iul ei pre1erat,
îndată după moartea mamei *ale' ?arun ii
ia pecetea lui 8+a1ar 3arme4idul -i o dă altuia din0
tre 1avoriţii *ăi' Badl b, al0Rabi, <)aizuran *o
împotrivi*e cu )otărîre ace*tui 2e*t' iar ?arun
î-i demon*trează a*t1el intenţia de a contrabalan*a
in1luenţa marii 1amilii a 3arme4izilor' din care
*e tră2ea vizirul, (ai porunce-te *ă 1ie are*tat
Ibra)im al0?arrani' 1o*tul vizir al lui ?adi'
căruia îi con1i*că bunurile, ;a)Ma nu reu-e-te decît
*ă mai îmblînzea*că întrucîtva acea*tă mă*ură +
?arun e acum în vîr*tă de douăzeci -i trei de
ani, Are o în1ăţi-are plăcută -i e*te bine clădit -i
înalt, Brumo* la c)ip' după relatările lui Tabari'
el are pielea albă -i părul ondulat' iar potrivit
relatării din 7 mi" şi una d" no!/i, 72ura 1oarte
mică -i obra+ii rotunzi -i bucălaţi9, Cel mai
ade*eori' locuie-te la 3a2dad' în palatul reziden0
ţial al0<)uld' 7Bericita ve-nicie9' ridicat de
tatăl *ău pe malul Ti2rului, In 1aţa palatului *e
întindea o mare e*planadă' dominată de clădirile
-e1ului poliţiei, In zilele de *ărbătoare' de1ilările
-i parăzile militare atra2 mulţimi uria-e' venite
*ă admire *pectacolul impre*ionant al 1a*tului
imperial -i de1ilarea re2imentelor cali1ului,
=u deţinem nici o in1ormaţie preci*ă a*upra
amena+ării interioare a palatului al0<)uld' dar
-tim că avea dimen*iuni impunătoare' ca de
alt1el toate palatele orientale' din timpurile cele
mai depărtate, 5rimul dintr0o *erie de palate care
vor 1i curînd ridicate de0a lun2ul Ti2rului' palatul
1
Q1, 8, /ourdel' <" =izitat abbassid" %n,a,&,
44
al0<)uld
l
core*pundea preocupării pentru *ecuri0
tate a cali1ilor' reunind într0un *in2ur loc re-edinţa
ace*tora -i centrul politic -i admini*trativ al impe0
riului, 5e lin2ă o *erie de *ăli va*te' de*tinate audi0
enţelor -i recepţiilor' palatul 2ăzduia numeroa*e
încăperi pentru demnitari -i *ecretari' precum -i
apartamentele private ale ace*tora, Ca -i ra-ul
rotund' palatul al0<)uld era con*truit' potrivit
te)nicii orientale tradiţionale' din cărămizi near*e
întărite cu cărămizi ar*e -i acoperite cu *tucatură,
5uternice ziduri e.terioare' întărite de turnuri
robu*te' dădeau între2ului an*amblu în1ăţi-area
unei enorme 1ortăreţe,
dată cu palatul' (an*ur di*pu*e*e -i amena0
+area unor 2rădini paradi*iace' in*pirate din 2rădi0
nile *a**anide -i 7paradi*urile9 meiazilor' ambi0
anţa 1ermecătoare a unei vieţi de curte pe care
cali1ii' întîi (a)di' dar îndeo*ebi ?arun' o vor
1ace -i mai plăcută -i mai 1rumoa*ă, /traturi de
1lori obţinute prin altoiri *ubtile' di*pu*e în a-a
1el încît *ă *u2ereze poeme arabe celebre' copaci
încercuiţi cu metale preţioa*e în care erau mon0
tate ne*temate' cu 1runzele poleite în aur -i ar2int'
)ele-teie -i pîraie amena+ate' mici punţi con*truite
din e*enţe adu*e din ţări îndepărtate' pavilioane
de vi*' c)iparo-i -i ti*e o2lindindu0*e în apa' pe
*upra1aţa căreia nu1erii *c)iţează 1orma unui
ver*et dedicat 2loriei cali1ului, Ace*te 2rădini nu
mai datorează aproape nimic naturii' ci ţin de o
1
=imic n0a mai răma* din palatul al0<)uld' dar
la U4)aidir' *ituat la apro.imativ $00 4m *ud0ve-t de
3a2dad' e.i*tă încă ve*ti2iile unui ca*tel con*truit cu
*i2uranţă în a doua +umătate a *ecolului al VUI0lea,
8upă ar)eolo2ul <, A, Q, Qre*Hell' ace*ta ar 1i aparţinut
lui I*a b, (u*a' nepotul lui /a11a) -i (an*ur, Incinta
clădirii' prote+ată de patru turnuri de colţ' mă*oară
1J> . 1"D m' iar palatul în*u-i *e întinde pe o *upra1aţă
de pe*te D000 m
$
, Ar)itectura9 palatului de la U4)aidir
îmbină vec)ile tradiţii ale rientului arab -i omeiad
cu in1luenţe *a**anide recente, /ălile tronului *înţ adap0
tate ceremonialului complicat cerut de cva*idei1icarea
cali1ului -i devin tot mai lu.oa*e, Cîteva decenii mai
tîrziu' noile palate de la 3a2dad %Ru*a1a' al0Ta+& -i înde0
o*ebi cele de la /amarra vor deveni ni-te an*ambluri
ar)itectonice imen*e %n,a,&,
artă du*ă pînă la per1ecţiune, Tabari pove*te-te
că în interiorul palatului e.i*ta o 2rădină mai mică'
plantată în între2ime cu arbori cu 1lori tranda1irii'
în centrul căreia *e a1la o încăpere tapetată în
roz' unde lunecau tăcuţi *lu+itori înve-mîntaţi
în aceea-i culoare, în 7 mi" şi una d" no!/i întîl0
nim de*crieri ale ace*tor locuri6
7Qrădina la poarta căreia adormi*eră *e numea
Qrădina 8e*1ătărilor' iar în mi+locul ei *e ridica
un palat -tiut *ub numele de 5alatulV(inunilor'
*tăpînit de cali1ul ?arun al0Ra-id, Cînd cali1ul
*imţea o apă*are în piept' venea *ă *e de*1ete' *ă
*e ve*elea*că -i *ă0-i uite 2ri+ile în acea*tă 2rădină
-i ace*t palat, între2 palatul era alcătuit dintr0o
*in2ură *ală imen*ă' cu douăzeci -i patru de 1ere*0
tre ,,, Acea*tă *ală nu *e de*c)idea decît atunci
cînd venea cali1ul6 la *o*irea lui *e aprindeau toate
lămpile -i candelabrul cel mare -i *e de*c)ideau
toate 1ere*trele' iar cali1ul *e a-eza pe divanul
lui cel întin*' acoperit cu mătă*uri -i poruncea
cîntăreţelor *ă0-i mlădie 2la*ul -i cîntăreţilor din
in*trumente *ă0-i acordeze *trunele -i *ă01 1armece
cu melodiile lor, A*t1el' în lini-tea nopţilor -i
în văzdu)ul călduţ -i plin de mirea*ma 1lorilor
din 2rădină' cali1ul *căpa de apă*area ce0o *imţea
în piept' în ora-ul 3a2dad9,
C)iar în centrul imen*elor *ăli ale palatului
cre-teau cele mai 1rumoa*e -i mai rare 1lori6
7în *ala de întruniri' o 2rădiniţă *e o2lindea în
bazinul de alaba*tru' unde cînta un -ipot de
diamant' -i' prin în*ă-i micimea ei' era o răcoroa*ă
-i 1ermecată de*1ătare9,
8e*crierile lirice -i pitore-ti ale ace*tor locuri
1ermecate din vremea lui ?arun -i a veacului urmă0
tor *înt numeroa*e, Una dintre cele mai ve*tite
e*te aceea a primirii
.
amba*adorilor bizantini
Ioan Radino* -i (i)ail To.ara*' trimi-i de împăra0
tul Con*tantin 5or1iro2enetul ca *ă înc)eie un
1
8e-i ulterioară cu un *ecol domniei lui ?arun'
acea*tă de*criere ne în2ăduie *ă ne reprezentăm 1a*tul
de la curte în vremea celui 8rept0Călăuzit' 1ără îndoială
acela-i în împre+urări a*emănătoare %n,a,&,
armi*tiţiu cu cali1ul (u4tadir -i *ă0i ră*cumA
pere peV prizonierii 2reci,
7în palatul 5rinţului 8reptcredincio-ilor atîr0
na*eră perdele de brocart aurit' împodobite cu
prea1rumoa*e broderii de aur înc)ipuind cupe'
ele1anţi' cai' cămile' lei -i pă*ări -i draperii mari ,,,
împreunate *au împodobite cu de*ene' iar perdelele
brodate erau în număr de treizeci -i opt de mii'
dintre care perdele de brocart aurit erau în număr
de două*prezece mii cinci *ute, Covoarele cele lun2i
de pe coridoare -i din curţi' pe care pă-eau cadiii
-i trimi-ii re2elui Qreciei' de la capătul porţii numite
3ab al0Amma al08+a)id -i pînă ce a+un2eau în
prea+ma lui al0(u4tadir' 1ără a ţine *eamă de ce
*e a1la în încăperile particulare -i în *ălile de audi0
enţă' ca ţe*ături de Tabari*tan -i de 8abi4' menite
a 1i văzute -i nu călcate cu piciorul' erau în număr
de douăzeci -i două de mii9,
7Trimi-ii împăratului 2recilor au 1o*t condu-i
prin intrarea porţii celei mari 3ab al0Amma pînă
la palatul numit <)an al0<)ail' alcătuit în mare
parte din porticuri cu coloane de marmură, în
acea*tă clădire' pe partea dreaptă' *e a1lau cinci
*ute de iepe cu cinci *ute de -ei de aur -i ar2int'
1ără valtrapuri' iar pe partea *tin2ă cinci *ute de
iepe cu valtrapuri de brocart' cu 2lu2i lun2i ,,,
Au 1o*t condu-i apoi în ţarcul 1iarelor *ălbatice'
iar după aceea *pre un palat unde *e 2ă*eau patru
ele1anţi împodobiţi cu brocarturi -i mătă*uri
pe*triţeK în *pinarea 1iecărui ele1ant -edeau opt
bărbaţi din Cind
1
-i arti1icieri cu lănci de 1oc' ceea
ce i0a în*păimîntat ne*pu* pe trimi-i, I0au du*
apoi la un palat în care erau înc)i-i o *ută de lei'
cincizeci pe dreapta -i cincizeci pe *tîn2a' 1iecare
ţinut de cîte un paznic -i purtînd lanţuri -i 1iare
pe cap -i la 2ît
$
, 8upă aceea au a+un* la clădirea
1
Re2iune *ituată în teritoriul 5a4i*tanului de azi
%n,tr,&,
$
8ate de*pre e.i*tenţa unei 2rădini zoolo2ice în
5alatul lui ?arun al0Ra-id lip*e*c' dar e probabil ca el'
1
poate c)iar tatăl lui (a)di' *ă 1i po*edat animale *ăl0
batice' precum *e -tie că aveau meiazii %n,a,&,
cea nouaK erE un palat inire două livezi' in mi+locul
căruia *e 2ă*ea un lac din co*itor' încon+urat de
un canal tot din co*itor' mai *trălucitor ca ar2intul
bine lu*truit, Lun2imea lacului era de treizeci
de coţi' iar lăţimea de douăzeci, /e vedeau patru
bărci u-oare' ele2ante' aurite' împodobite cu ţe*ă0
turi de dabi4 brodat -i acoperite cu dabi4 auriu,
In +urul ace*tui lac *e întindea o livadă unde cre-0
teau palmieriK *e *pune că numărul lor era de
patru *ute -i înălţimea de cinci coţi, Biecare
copac era acoperit în între2ime cu lemn de tec4
*culptat' de +o* -i pînă *u*' -i încercuit cu aramă
ro-ie aurită , , , 8e la ace*t palat' *olii au 1o*t
condu-i la palatul Arborelui' unde *e a1la un arbore
în mi+locul unui mare )ele-teu rotund cu o apă
limpedeK arborele avea opt*prezece ramuri' iar
1iecare ramură numeroa*e cren2uţe pe care *tăteau
cocoţate pa*ăruici mari -i mici de toate *oiurile' au0
rii -i ar2intii, (a+oritatea ramurilor arborelui erau
din ar2int' iar unele 1u*e*eră aurite, Ele *e plecau
uneori -i aveau 1runze de 1elurite culori care undu0
iau' ca atunci cînd vîntul mi-că 1runzele copacilor'
în timp ce toate pă*ăruicile cîntau -i u2uiau9 A,
în 7 mi" şi una d" no!/i e*te de*cri*ă -i o mare
*ală a palatului' care *emăna 1ără îndoială mult
cu cea în care cali1ul i0a primit pe trimi-ii ba*i0
leului6
7Era o *ală cu tavanul boltit' *pri+init pe
douăzeci -i patru de coloane *trăvezii' din alaba*0
trul cel mai pur' ale căror baze -i capiteluri erau
*culptate cu o artă de*ăvîr-ită -i împodobite
cu pă*ări din aur -i vietăţi cu patru picioare,
3olta era pictată în între2ime' pe 1ond auriu' cu
linii colorate ce0ţi 1urau oc)iul' înc)ipuind acelea-i
de*ene ca pe covorul cel mare care acoperea pardo0
*eala, In *paţiile dintre coloane *e a1lau va*e mari'
cu 1lori minunate' *au numai ni-te cupe lar2i'
2oale' în*ă 1rumoa*e doar din pricina 1rumu*eţii
lor -i a +adului' a2atei *au cri*talului din care erau
1ăcute, Acea*tă *ală dădea într0o 2rădină a cărei
1
8upă Al0<)atib
istoria >a%dadului %n,a,&
al03a2)dadi' *ntrodu."r" *n
48
intrare în1ăţi-a' din pietricele colorate' de*enul de
pe covorK a*t1el' bolta' *ala -i 2rădina *e continuau
*ub cerul liber -i alba*trul lini-tit9
#
.
/ă ne înc)ipuim -i covoarele' imen*e -i de o
1ineţe nemaivăzută' ţe*ute cu 1ir de aur' pre*ărate
cu perle -i pietre preţioa*e' draperiile de măta*e'
împodobite la rîndul lor cu ne*temate' lu*trele de
aur ce atîrnau din tavane' picturile de pe pereţi
reprezentînd *cene din viaţa cali1ilor ce0au 1o*t,
Tot ceea ce natura -i omul au zămi*lit mai 1rumo*
-i mai neobi-nuit *e 2ă*ea adunat în ace*te locuri
de vi* care erau palatele -i 2rădinile 3a2dadului,
In ace*te *ăli impunătoare -i în apartamentele
*ale particulare trăie-te cali1ul' încon+urat de
*ute de per*oane, Centru al vieţii o1iciale a impe0
riului -i locuinţă particulară a conducătorului
dreptcredincio-ilor' palatul' *pre care conver2
toate activităţile -i de unde emană toate mani1e*0
tările ace*tui *tat' e*te un univer* înc)i* -i aproape
mitic' o cetate 1erecată în care nu pătrunde nimeni'
în a1ară de cei ce locuie*c în el *au î-i e.ercită acolo
1uncţiile, Fntr0o mă*ură mult mai mare decît în
mo*c)ei' înăuntrul palatului în1lore-te arta deco0
raţiei' unica vitrină' de-i rezervată unor privile2i 0
aţi' a unui *tat ce î-i atin2e atunci apo2eul pu0
terii -i bo2ăţiei, Cali1ul î-i prime-te demnitarii -i
oa*peţii a-ezat' cu picioarele încruci-ate' pe un
*oi de pat' sarir, acoperit cu mătă*uri ţe*ute cu
1ir de aur -i perle' dar cel mai ade*eori *ub un
baldac)in, E*te de*părţit de a*i*tenţă printr0o
perdea' ceea ce *ubliniază caracterul *acru de
amir al-muminin, titlu pe care toţi vizitatorii îl
ro*te*c o dată cu *alutul cuvenit,
Un protocol *trict re2lementează viaţa la palat,
Ea va deveni -i mai ri2idă în veacul următor' cînd'
o dată cu 3uMizii
$
' va *pori in1luenţa iraniană,
Cu prile+ul unei ceremonii care îl va inve*ti cu
puteri con*iderabile în detrimentul cali1ului' îl
1
A ??@-a noa!t" %n,a,&,
$
8ina*tie ori2inară din re2iunea Ca*picei' care va
e.ercita în realitate puterea la 3a2dad între anii J:>
Ci 10>>,
Vom vedea pe 3uMidul Adul al08aula pro*ternln0
du0*e de nouă ori con*ecutiv înainte de a a+un2e în
1aţa baldac)inului de ceremonie @ sidillaA -i' apoi'
în2ăduindu0i0*e *ă0i treacă pra2ul' *ărutînd încă
de două ori pardo*eala, 5e mă*ură ce puterea
reală a cali1ului va *cade' protocolul va deveni
tot mai 2randio*,
In vremea lui ?arun' -ambelanul (hatib) îl
conduce pe oa*pete dincolo de perdea' în prea+ma
cali1ului, 8upă ce i0a *ărutat mîinile -i picioarele'
el a-teaptă în2ăduinţa de a *e a-eza, Cu cît a-tep0
tarea e mai lun2ă' cu atît cali1ul î-i *ubliniază in0
tenţia de a01 umili, =imeni nu0i poate adre*a pri 0
mul cuvîntul, în timpul marilor audienţe' demni 0
tarii -i membrii curţii *înt c)emaţi unul după altul'
într0o ordine 1oarte preci*ă, 8e*cendenţii primilor
tovară-i ai 5ro1etului -i ai celor dintîi convertiţi
au întîietate a*upra *implilor credincio-iK demni0
tarii -i 1uncţionarii cei mai înalţi în 2rad -i eu *im0
bria cea mai ridicată au întîietate a*upra celorlalţi,
Toţi mu*ulmanii *înt e2ali între ei' de*i2ur' dar
unii *e a1lă dea*upra celorlalţi c)iar în 1aţa lui
8umnezeu,
In +urul cali1ului 2ravitează *ute de per*oane6
prinţi' 1ii -i nepoţi ai precedenţilor cali1i' membri
ai 1amiliei lui Abba*' -ambelani' *ecretari' oameni
din 2ardă -i între2 per*onalul nece*ar vieţii coti 0
diene @ bucătari' cărău-i de apă' tîmplari' -elari'
valeţi @' 1ără a0i uita pe medici' muezini' a*tronomi
-i mă*cărici, Un ora- în ora-' care va cre-te -i
mai mult în *ecolul următor' o dată cu înmulţirea
*lu+itorilor -i o*ta-ilor din 2ardă de altă ori2ine
decît arabă %în ma+oritatea lor' turci&,
Har$%ul
Bemeile -i 1amilia cali1ului locuie*c în )arem K
?arun' *e *pune' avea două *ute de 1emei în
1
(amun avea zece 1ii' (a)di -a*e -i cel puţin tot
atîtea 1ete, ?arun a avut pai*prezece 1ii -i *e cuno*c
numele a patru dintre 1iicele lui %n,a,&,
)arem' dintre care vreo douăzeci i0au dăruit co0
pii6 oricum' de*tul de puţine în comparaţie cucele
1 $00 de 1emei din palatul lui (uHata4il' cincizeci
de ani mai tîrziuR Acea*tă parte a palatului' care
1a*cinează de atîta vreme ima2inaţia europeană'
nu era locul de de*1rîu de*cri* ade*eori, /oţiile
cali1ului' precum -i concubinele care i0au adu* pe
lume un copil' î-i au aici apartamentul lor, =u0
meroa*e alte 1emei %concubine' *lu+nice& trăie*c -i
ele în acea*tă lume or2anizată -i condu*ă de 1emei
-i eunuci,
(a+oritatea 1emeilor din )arem au 1o*t cumpă0
rate de la ne2u*tori ce *e îndeletniceau cu ace*t
comerţ *au o1erite cali1ului de către membrii
1amiliei *ale *au de vreun demnitar dornic *ă0i
obţină bunăvoinţa, în timpul domniei lui ?arun'
ele au ori2inile cele mai diver*e @ arabă' circa*iană'
turcă' 2reacă' -i provin cel mai ade*oeri din nenu0
măratele războaie dintre arabi -i bizantini -i din
incur*iunile arabe,
In timpul lui (a)di' curtea de la 3a2dad
începu*e *ă 1ie receptivă la cultură' lu. -i ra1ina0
ment' încă de la începutul domniei *ale' ?arun
a încercat -i el *ă *e încon+oare de bărbaţi -i
1emei cultivate, El -i0a ale* *oţiile -i concubi 0
nele @ ba c)iar ace*tea din urmă mai mult ca
celelalte @ dintre 1emeile nu numai cele mai *edu0
cătoare' dar -i cele mai inteli2ente6 unele dintre
ele *înt trimi*e la Tai1 -i îndeo*ebi la (edina' unde
e.i*tă de mult -coli ve*tite pentru cînt -i muzică,
C)iar la 3a2dad *înt pro1e*ori' dintre care unii
au optzeci de 7*tudente9' care predau muzica -i
celelalte arte, (arele cîntăreţ I-a4 avea îndato0
rirea *ă 1ormeze multe dintre ele, în 7 mi" şi
una d" no!/i 2ă*im mărturia ace*tui 1apt, 7Cali1ul
b?arunT' care îl iubea pe I-a4 cu o neţărmurită
dra2o*te' îi dărui*e drept locuinţă cel mai 1rumo*
-i mai ale* din palatele lui, Aici' I-a4 primi*e
porunca de a le in*trui în arta cîntuiui -i armoniei
pe 1ecioarele cele mai înze*trate din rîndul celor
ce 1u*e*eră cumpărate în suk--l
.
de *clave -i în
1
5iaţă în ora-ele mu*ulmane %n,tr,&,
>1
alte pieţe ale lumii pentru )aremul cali1ului'
îndată ce vreuna *e di*tin2ea printre tovară-ele
ei' luîndu0le0o înainte în me-te-u2ul cîntecului'
al alăutei -i c)itarei' I-a4 o în1ăţi-a cali1ului' pu0
nînd0o *ă cînte dinaintea lui, 8acă *e arăta pe
placul cali1ului' intra de2rabă în )aremul lui9 A,
5reţul de cumpărare al ace*tor *clave arti*te
a+un2e pînă la $ 000 de dinariK un veac mai tîrziu'
o a*emenea *clavă va 1i vîndută cu 1# 000 de
dinari, A avea *clave *au concubine cultivate
1ăcea parte din lu.ul imperial, Tot mai ade*eori'
cali1ii @ c)iar ?arun în*u-i @ *înt 1ii de *clave'
mai întîi arabe' apoi aparţinînd altor ra*e, Ca -i
*în2ele *ultanilor otomani' de la *1îr-itul *ecolului
al GVI0lea' cel al Abba*izilor e*te ame*tecat cu
*în2ele unor etnii *trăine,
/e -tie că orice mu*ulman poate avea patru
*oţii le2itime, Cînd îi urmează la domnie 1ratelui
*ău' ?arun are trei *oţii6 Aziza' 1iica lui Q)itri1'
1ratele lui <)aizuran' Q)adir
$
' ce 1u*e*e concubina
lui ?adi' -i OubaMda' veri-oara lui' pe care a
luat0o de *oţie în J!1 *au J!$ %ea era 1iica lui
8+a1ar' unul din 1iii lui (an*ur' -i a lui /al*al' o
*oră a lui <)aizuran&, OubaMda era 1rumoa*ă' iar
inteli2enţa îi întrecea probabil 1rumu*eţea, =u
era oricum lucru u-or *ă te de*curci printre zeci
de 1emei' una mai 1ermecătoare decît alta' -i
nici prin meandrele politicii, Ea a 1o*t neîndoielnic
*in2ura 1emeie căreia ?arun i0a nutrit un pro1und
ata-ament,
8upă moartea primelor două *oţii' ?arun *e
va că*ători mai tîrziu cu trei 1emei de viţă nobilă @
Umm (o)ammed' Abba*a -i o tînără din 1amilia lui
t)man' dar ele nu au în*emnat mare lucru, 5e
1
A B@C-a noa!t" %n,a,&,
$
?arun îi +ura*e 1ratelui *ău că nu *e va că*ători
niciodată cu Q)adir, Acea*ta 1ăcu*e acela-i +urămînt'
dar după ce trece abia o lună de la moartea lui ?adi'
ei *e că*ătore*c, într0o zi' Q)adir *e treze-te din *omn
în2rozităK vi*a*e că ?adi îi repro-a*e că*ătoria -i îi *punea6
7în zori vei veni la mine9, 8upă un cea*' Q)adir moare
%&
OubaMda o va pă*tra mereu In inimă' :n 9iuda
nenumăratelor 1emei din viaţa lui,
/ocietate poli2amă' i*lamul încura+ează iubirea
carnală, A0i o1eri *oţului o 1emeie 1rumoa*ă nu
e cîtu-i de puţin un 2e*t condamnabil' iar OubaMda
i0a o1erit cali1ului 1emei cu mai multe prile+uri'
dintre care unul a avut urmări cel puţin nea-tep0
tate, Fntr0o zi' în palatul lui ;a)Ma 3arme4idul'
?arun auzi*e cîntînd o tînără *clavă cu pielea
întunecată' 8anani*' care primi*e o e.celentă
educaţie muzicală, 8in raţiuni ce nu erau In
e.clu*ivitate de natură arti*tică' el a cople-it0o
cu daruri' printre care un colier în valoare de
#0 000 de dir)emi, OubaMda *0a alarmat, /pre a
o convin2e că nu0i ră*plătea lui 8anani* decît
calităţile de cîntăreată' ?aruni0a propu* OubaMdei
*0o a*culte -i ea, 5rin urmare' 8anani* *0a e.ecu0
tat în 1aţa mai multor prinţi abba*izi' cuprin-i -i
ei de entuzia*m, OabaMda *0a lă*at convin*ă -i
în c)ip de *cuze i0a o1erit lui ?arun zece tinere
*clave *plendide,
Qîteva dintre ace*tea îi vor aduce pe lume lui
?arun copii, (ara+il' ori2inară din re2iunea
?erat' îi va dărui un 1iu' Abdalla)' nă*cut în
ve*tita =oapte a 8e*tinului6 ace*ta va deveni
marele cali1 (amun -i va porunci *ă 1ie a*a*inat
Amin' copilul pe care OubaMda îl purta atunci în
pîntec -i care deveni*e prin urmare rivalul lui,
Altă *clavă' (arida)' din îndepărtata /o2diana'
îi va dărui cinci copiiK -i printre ace-tia *e va nu0
măra un viitor cali1' (uta*im' ce îi va urma la
tron lui (amun, ?arun o iubea cu pa*iune pe
(arida) -i *înt nenumărate anecdotele ce pove*te*c
certurile lor de îndră2o*tiţi -i împăcările prin
intermediul poeţilor,
(ulte alte 1emei au trecut prin viaţa emirului
dreptcredincio-ilor -i au tulburat nopţile Ouba0
Mdei, Boarte nelini-tită de *ucce*ul unei 1rumoa*e
rivale' ea *0a du* într0o zi *ă0i ceară *1at lui UlaiMa)'
*
ora mai tînără a cali1ului, Acea*ta i0a 1ă2ăduit
că i01 va readuce pe ne*tatornic, Biind o poeta
de*tul de înze*trată' ea a *cri* ni-te ver*uri pe
care a compu* o melodie6 7C)iar de0mi va 1i *mul*ă
5
;<
inima din piept' el niciodată nu *e va de*părţi
de ea ,,,9, Cînd ?arun *0a du* *ă *e bucure de
răcoarea *erii într0una din 2rădinile palatului'
a-a cum avea obiceiul' tinerele *clave ale celor
două prinţe*e au început *ă cînte noua arie a
împăcării, (i-cat' cali1ul *0a întor* la OubaMda'
iar a*upra tinerelor cîntăreţe *0a revăr*at o ade0
vărată ploaie de dinari -i dir)emi,
8at al0<)al %7Aluniţă9&' /i)r %7Barmec9&'
8iMa %7/plendoare9&' ?ailana' o 2recoaică %pro0
babil Elena& ,,, 5rima dintre ele' ce 10a co*tat pe
cali1 #0 000 de dinari' avea o aluniţă pe obraz pe
care -i0a pierdut0o într0o bună zi' in timpul unei
ră1uieli cu o altă 1emeie din )arem' 2eloa*ă *ă01
vadă pe ?arun ducîndu0*e la 7Aluniţa9, Cuprin*ă
de 1urie' acea*ta i0a zdrobit na*ul celeilalte' care
i0a *mul* la rîndul ei preţio*ul ornament -i totul
a luat *1îr-it cu ver*urile -i 2la*ul de aur al lui
Ibra)im al0(au*ili, A mai 1o*t -i Inan' o 1rumu*eţe
venită din centrul Arabiei' 1oarte înze*trată pentru
poezie' pe care ?arun n0a putut *0o cumpere din
pricina preţului e.orbitant cerut de *tăpînul ei,
A urmat mai tîrziu altă 2recoaică' de data acea*ta
din ?eracleea' luată prizonieră in timpul luptelor
de cucerire a ora-ului,
In mi+locul ace*tor rivale tinere -i atră2ătoare'
OubaMda' de-i îmbătrînea' va -ti *ă pă*treze dra0
2o*tea' a1ecţiunea -i *tima lui ?arun, Ea îl impre0
*ionează cu bunul 2u*t' cu ima2inaţia' *plendoarea
ca*ei ei' dar -i cu pro1unda credinţă, La ea aca*ă'
vreo *ută de *clave recită toată ziua cu *c)imbul'
în 2rupuri de cîte zece' ver*ete din Coran, 8e*i2ur'
ea 1ace c)eltuieli nebune-ti pentru toalete -i tot
1elul de capricii, Are pînă -i o maimuţă' a*upra
căreia ve2)ează treizeci de oameni care o e*cortează
la plimbareK într0o zi' un 2eneral' pierzîndu0-i
cumpătul' î-i *coate *abia -i taie animalul în
două, 5e de altă parte' 2enerozitatea -i milo*tenia
ei *înt 1ără mar2ini, în *utele de pa2ini con*acrate
vieţii prinţilor -i prinţe*elor abba*ide' (a*udi
vorbe-te de*pre 7marile opere de bine1acere'
de*pre a-ezămintele 1ără precedent în i*lam9 ale
OubaMdei6 7=obleţea -i măreţia ace*tei prinţe*e'
m in lucruri
at
Ltoinîrnn
plăceri' au
linari pentru
care a înze*0
tnnte ace*tea
= #
1Er a
0
a
*1 milo*teniei revăr*ate a* p ] r>ni -i
m
0t de *ecol ]
l
A
l
S ă cei mai bo2at
FU
r]l 0 /ului' e*te D*;EFG cuno0
*u
veran
al ui
vera
n din între2 i
lm
ţ
n
î n/a]ui /?CL///' ]/ie*te ]C0
palatul *ău' ca
1urat de*ut
*i *lu+itori' 11
a
?@Ar<
1
N
ct 1abulo*, 1
de 1uncuuiia.,
oată lumea *e
i într0o atmo0
i*precare3crie0
d
e
ră probabil o
*1era de raîir
rile -i 5
ove*
W
ima2ine e.a
dinari r1nt L
uneori mu de
di*ti), 0 ru
6
îr*ul de *clavi
dreptcredincio0
moa-a cinici
int ră î n na
*ilor *au al
ne-ti *e îm
plăcerea ce
printe come
Călăul' 7ce
îl în*oţe-te
d cele mai nebu
6
vai pură' dar -i
GIe*c laolaltă
taţi, 8ar (?cLA
unarii cali1ul] '
H ?arun în plim0
+n
ul ?arun care U
T(II unui
b a r i l e
noct ur ne p.0 0 0 ]
* a
, i
u

c e r e
unui a di n]e n]]]
prizonier în lata iui' L
i*cu*inţă iata2anul,,,
Milioane de dirhemi
în zilele obi-nuite
9
:fj+
taie capul uii
dacă -tie a mim\
l t
primiţi +apalai
,rile+ul
audienţeloi V
m
b
ace în ne2ru
iHorie e*te
qabaa
*olemne
culoarea
un 1el dc
2ambei'
*to1ă *i
ceremoi
iu blană' *abia -i
8
ni
' ?arun poarta
ciurc
2
ptăîa +umătate
e potcap inalt
di rîul, 5entru
ace*i H' un
ve-mmt Iar
>>
,
M
cu mîneci' înc)eiat cu na*turi în 1aţă' 1ăcut din
măta*e *au lînă lucrată ca un brocart' cu mult
1ir de aur' -i qalansuwa cu un turban, 5e umeri
poartă mantia 5ro1etului (burda), iar în 1iecare
mînă ţine toia2ul -i *abia, Audienţele au loc cu
ocazia înmînării di*tincţiilor' a înve*tirii în 1uncţie'
a înapoierii victorioa*e a unui 2eneral, Cele mai
*olemne -i mai *omptuoa*e dintre ele *e de*1ă0
-oară la primirea unui amba*ador pe care cali1ul
dore-te *ă01 impre*ioneze în mod deo*ebit' pentru
ca ace*ta *ă0i relateze *uveranului cît de puternic
e*te conducătorul dreptcredincio-ilor,
8intre toate 1e*tivităţile or2anizate în palatele
din 3a2dad' nici una nu a depă-it ca 1a*t ceremonia
că*ătoriei cali1ului (amun' 1iul lui ?arun' cu
3uran' 1iica vizirului ?a*an ibn /a)l, Cîteva *eco0
le mai tîrziu *e mai vorbea de*pre acea*ta în
ţările rientului, =unta 10a co*tat pe ?a*an'
tatăl mire*ei' 1anta*tica *umă de >0 milioane de
dir)emiK pentru acea*tă ocazie' OubaMda a c)el 0
tuit #> milioane' iar altă prinţe*ă $> milioane,
Cronicarii epocii relatează că ?a*an a lan*at a*u0
pra mulţimii invitaţilor baloane de mo*c de mă0
rimea unui pepene6 ace*tea conţineau cîte o 1oaie
de )îrtie pe care era în*cri*ă o proprietate' numele
unui *clav ori Val unei *clave o1eriţi în dar etc,
Invitaţii nu aveau decît *ă prezinte )îrtia unui
1uncţionar de*emnat anume -i intrau în po*e*ia
darurilor' dintre care unele reprezentau o adevă0
rată avere, La picioarele mirelui au 1o*t aruncaţi
pumni de perle' iar invitaţii trebuiau doar *ă *e
aplece -i *ă le adune, în *1îr-it' bunica mire*ei i0a
împră-tiat pe cre-tet un platou enorm cu perle'
pe care (amun 10a umplut iară-i' o1erindu01 aceleia
ce îi deveni*e *oţie, Cu ocazia ace*tei că*ătorii'
OubaMda i0a dăruit lui 3uran 1aimoa*a +iletcă ce
aparţinu*e lui Abda)' *oţia cali1ului omeiad
?i*)am6 na*turii ace*teia erau diamante -i rubine,
/erbările au durat -apte*prezece zile' timp în
care mulţimii i0au 1o*t împărţite monede de aur
-i ar2int -i baloane de mo*c,
/erbările care marca*eră urcarea pe tron a lui
(a)di co*ta*eră atît de *cump încît vi*tieria re0
2ală *e 2oli*e pentru cîtva timp, =e0a parvenit -i
relatarea 1e*tivităţilor or2anizate' cîteva decenii
mai tirziu' de cali1ul (utaHa4il' cu ocazia circum0
ciziei 1iului *ău' la care au 1o*t invitate :000 de
per*oane, /caunele -i platourile cu băuturi erau
încru*tate cu ne*temate' iar invitaţilor li *0au
în1ăţi-at platouri încărcate cu 2albeni' din care
ace-tia luau cu pumnul, 7Emirul dreptcredincio0
*ilor vă *pune *ă luaţi ce po1tiţi9' *tri2au *lu2ile,
Curtenilor -i *lu+itorilor li *0a împărţit un milon
de dir)emi, Toţi invitaţii au primit trei ca1tane
de ceremonie -i li *0a pu* la di*poziţie o mie de
cai -i mă2ari ca *ă tran*porte darurile căpătate,
Cali1ul a c)eltuit pentru acea*tă *ărbătorire !"
milioane de dir)emi,
Viaţa de zi cu zi la palat' îndeo*ebi în vremea
lui ?arun' după *ucce*ul politicii 1i*cale a 3arme0
4izilor în 1olo*ul vi*tieriei cali1ului' *e *cur2ea în
acela-i lu., 78ă0i dreptul *ău aproapelui , ,,
1ără *ă ri*ipe-ti prea mult , , , -i 1ii cu 2ri+ă *ă
nu0ţi ră*1iri mîna prea lar29 %Coran' GVII&, Lumea
era departe de a re*pecta ace*te precepte, /e
bea din cupe de aur' iar OubaMda nu 1olo*ea decît
ve*elă din metale preţioa*e, Lin2urile erau din
aur *au cri*tal -i c)iar me*ele erau acoperite cu
un *trat de aur -i ar2int, In )arem nu puteau 1i
văzute decît obiecte din cele mai 1rumoa*e -i
mai *cumpe6 1aianţe c)ineze-ti' va*e de aur -i
cri*tal,
Relatările cronicarilor' numeroa*ele întîmplări
din mi" şi una d" no!/i, care *e petrec la 3a2dad'
o1eră o ima2ine de*tul de 1idelă a*upra realităţii,
7Ea le0a în1ăţi-at li2)ena-ul -i cupa de aur pline cu
apă par1umată pentru mîini' apoi le0a în1ăţi-at o
prea1rumoa*ă cara1ă bătută în rubine -i diamante
, , , după care le0a adu* par1um de aloe într0un mic
2avano* de aur9, /au6 7/0a adu* un vin *ervit
în cupe de aur' de ar2int -i de cri*tal ,,, băieţandri
îi *tropeau pe oa*peţi cu apă de tranda1ir
par1umată cu mo*c' cu a+utorul unor *tropitori de
aur bătute în ne*temate9,
OubaMda' ai cărei papuci erau brodaţi cu
pietre preţioa*e' *e prăbu-ea de0a dreptul *ub
5#
2reutatea bi+uteriilor' în a-a mă*ură încît uneori
nu putea *ta în picioare decît dacă era *pri+inită
de două *clave, Ea era tran*portată în lectici
1ăcute din ar2int' abano* -i *antal' tapi*ate cu
mătă*uri -i blăni de zibelină' avînd mînerele de
aurK înăuntru' ardeau 1ăclii cu ambră, Ea ră*plă0
tea poeţii care îi cîntau laude umplîndu0le 2ura
cu perle, <)aizuran trăia în acela-i 1a*t, /e pare
că într0o zi a cumpărat o *to1ă cu *uma 1abuloa*ă
de >0 000 de dinari, 8upă moartea ei' i *0au
2ă*it prin cuiere 1! 000 de roc)ii, ţe*ătură
1rumoa*ă putea *ă co*te 1 000 de dinari' iar prinţii'
care le cumpărau în cantităţi con*iderabile' dă0
deau cu u-urinţă pe cîte una >00 de dinari,
(ătă*uri' brocarturi' lîneturi 1ine brodate
cu 1ir de aur -i perle' dar -i par1umuri de lu., Ace*0
tea trebuie a*ortate cu ve-mintele -i 1olo*irea
lor ţine de ni-te re2uli preci*e, Cu pudra de mo*c
ame*tecată cu apă de tranda1ir' aloe -i 2aroa1ă'
*e par1umează trupurile' ve-mintele' *e *trope*e
pînă -i pardo*elile cu ambră de 3a)rein -i ulei
de tranda1ir, /înt *tropiţi cu mire*me morţii'
*e ard 1elurite mirodenii în va*e de metal
preţio*' lucrate arti*tic în diver*e c)ipuri, In
timpul banc)etelor' oa*peţii *înt de0a dreptul
inundaţi cu par1um, Ve-mintele' )rana' ca*ele'
totul e*te impre2nat cu par1umurile cele mai
diver*e, Aerul încăperilor din palate e *upra*a0
turat, 7Tămîia' *mirna -i par1umurile de ar* în
încăperi' a-i+deri apa de tranda1iri -i apa de 1lori
de portocal' cu care ne *tropim oa*peţii , , , -i
*ă nu uit e*enţele aromate -i cădelniţele de ar2int
pline cu mirozne9
$
,
La palat' bărbaţi -i 1emei deopotrivă *e acoperă
de0a dreptul cu bi+uterii, Ele *e poartă la mîini'
în +urul 2îtului' pe ve-mintele împodobite din
bel-u2 cu rubine' diamante' peruzele' c)i)limbar,
3enzile cu care î-i încin2 1runtea *înt încru*tate
cu perle -i petre preţioa*e, Curteni -i concubine'
1
Vom reveni a*upra ţe*ăturilor în capitolul VIII
%n,a,&,
A 7 mi" şi una d" no!/i %n,a,&,
>!
demnitari' prinţi -i prinţe*e *e Fntrec In ele2anţă
*i ri*ipă, 3arme4izii *e complac în lu.ul cel mai
de-ănţat, 8+a1ar azvîrle cu amîndouă mîinile
2albeni poeţilor -i muzicanţilor' iar palatul lui
#
aproape îl eclip*ează pe cel al cali1ului, El nu
-ovăie *ă plătea*că *ume 1abuloa*e pentru o *to1ă
*au un obiect de artă care îi place, 8emnitarii
*i ne2uţătorii bo2aţi din 3a2dad îl imită' în mă*ura
în care pot *0o 1acă,
Cer9ul intim al
pri*ile-ia(ilor
Zinuţi departe de cali1 printr0un protocol ri2id'
ace-ti bărbaţi -i ace*te 1emei nu îi adre*ează cu0
vîntul niciodată' ci a-teaptă' cu o umilă plecăciune'
*ă ră*pundă la întrebările lui, =umai un 2rup
1oarte re*trîn* deţine privile2iul de a 1i admi* în
prea+ma lui' de a conver*a' c)iar de a di*cuta6
ace-tia *înt a-a0numiţii nadim, tovară-ii cali1ului,
meiazii -i' înaintea lor' *a**anizii din 5er*ia
*e încon+urau de+a cu oameni de talent, /a11a)'
primul Abba*id' c)ema ade*eori a*emenea oameni
în prea+ma lui' dar o draperie îl de*părţea de ace-tia,
(an*ur proceda -i el la 1el,
(a)di a 1o*t primul care i0a primit de*c)i*'
interzicîndu0le totodată 1iilor *ăi ?adi -i ?arun
*ă0i 1recventeze' *ub ameninţarea că vor 1i biciuiţi,
8evenit cali1' ?adi a 1ăcut din ei tovară-ii lui
de c)e1uri, ?arun o1icializează acea*tă in*tituţie'
)otărînd *ă atra2ă în +urul lui oameni pe care îi
con*ideră eminenţi în domeniul literelor' artelor'
-tiinţelor' teolo2iei, El le atribuie un ran2 la
curte -i onorarii, E2ali cu înalţii demnitari'
nadimii au drept unică îndatorire *ă îi *tîrnea*că
intere*ul -i *ă01 di*treze, 5e Un2ă *imbriile mari'
?arun le dăruie-te bani cînd îi apreciază în mod
deo*ebit6 a*t1el' cîntăreţul Ibra)im al0(au*ili a
1
Con*truit pe malul ră*ăritean al Ti2rului' el co*ta*e
]0 milioane de dir)emi %n,a,&,
59
primit : 000 de dir)emi pentru una din compo0
ziţiile lui,
3adimii trebuie *ă înve*elea*că 1ără a 1i vul0
2ari' *ă0-i împărtă-ea*că -tiinţa 1ără pedanterie'
*ă -tie a 1i *erio-i -i plini de umor totodată' capa0
bili *ă întreţină o conver*aţie în orice domeniu'
inclu*iv 2a*tronomia' ba c)iar *ă 2ătea*că dacă *e
ive-te vreun prile+
1
, Ei mai *înt datori *ă *e dove0
dea*că înze*traţi pentru +ocul cu min2ea' vînă0
toare' tra*ul la ţintă -i mai cu *eamă pentru
-a)
$
, 8upă (a*udi' ?arun e cel dintîi cali1 care
+oacă -a)6 7=u e cu putinţă *ă trăie-ti 1ără di*0
tracţie' iar pentru un *uveran cea mai bună e +ocul
de -a)9, ?arun mai +oacă -i dame cu nadimii lui
-i *e pove*te-te că într0o zi cînd î-i +uca*e pînă -i
ve-mintele' le0a pierdut -i a 1o*t nevoit *ă *e
dezbrace în pielea 2oală,
8e cîteva ori pe *ăptămînă' nadimii *e adună
*eara la palat' iarna' în cîte o încăpere' iar în cele0
lalte anotimpuri prin 2rădini, Ei poartă ve-minte
*peciale' o duraa pe*te căma-ă -i un turban de
măta*e ţe*ut cu 1ir de aur *au brodat cu aur,
A-ezaţi în prea+ma cali1ului' cîte patru0cinci de
1iecare parte' ei îi ră*pund la întrebări' pove*te*c
anecdote' recită ver*uri -i beau vin6 7Atunci cînd
tovară-ii de ve2)e -i pove*titorii re2elui *e a1lă
în prea+ma lui' nici unul nu trebuie *ă0-i mi-te
primul buzele *au *ă01 întrerupă *pre a01 contrazice
c)iar dacă are lucruri neobi-nuite -i intere*ante
1
Cali1ul (utaHa4il va dărui într0o zi $00 de dinari
unuia dintre nadimi care pre2ăti*e o ma*ă e.celentă
%n,a,&,
$
?arun acorda pen*ii +ucătorilor de -a) talentaţi'
la palat *e or2anizau concur*uri -i au 1o*t publicate
tratate de -a), Ace*t +oc' de ori2ine indiană' a 1o*t intro
du* în Iran' de unde a trecut la arabi, Locul de dame
vine -i el probabil tot din India, Lucătorul *e cuvenea
*ă 1ie un om ele2ant -i cin*tit' înze*trat cu o memorie
bună' o cre-tere alea*ă -i 7în *tare a ră*punde de2rabă
atunci cînd i *e pune o întrebare9 %A)*an&, =e0au parvenit
numele unor mari +ucători de -a) -i al celor mai bune
*clave +ucătoare de -a) din palat din acea vreme, /uveranii
î-i dăruiau +ocuri de -a) preţioa*e' cu pie*ele con1ecţionate
din cri*tal de *tîncă' pietre preţioa*e etc, %n,a,&,
"0
de pove*titK 1iecare e dator *ă ba2e bine *eama a01
a*culta -i a0-i de*c)ide bine urec)ile la vorbele
re2elui ,,, Acela ce0i vorbe-te re2elui nu *e cuvine
a 1ace lucrul ace*ta în 2rabă' ci cumpănindu0-i
bine cuvintele' 1ără *ă dea din mină *au din cap'
nici *ă *e tolănea*că ori *ă *e mi-te în loc' nici *ă0
-i îndrepte oc)ii *pre altcineva decît(ăria0*a9 I,
Unul dintre nadimii cei mai apreciaţi de ?arun
al0Ra-id era I-a4' 1iul lui Ibra)im al0(au*ili'
ace*ta 1iind la rîndul lui nadim al lui ?arun -i
muzicant ve*tit, 5e lin2ă talentul *ău arti*tic'
I-a4 era renumit pentru cuno-tinţele lui în dome0
niul i*toriei' 2ramaticii -i poeziei, /e pare că
?arun i0a *pu* odată6 78e n0ai 1i 1o*t cîntăreţ'
te0a- 1i 1ăcut +ude9, I-a4 apare de mai multe ori
în J mi" şi una d" no!/i8 7Cali1ul ?arun al0Ra-id'
imam al 8omnului celor Trei Lumi -i emir al
dreptcredincio-ilor' avea drept tovară- de pa)ar
-i prieten dra2 inimii lui' dintre apropiaţii -i
*oţii *ăi de petreceri' pe acela ale cărui de2ete
îmblînzeau cîntecul' ale cărui mîini erau preaiu0
bitele lăutelor -i al cărui 2la* *lu+ea de pildă privi 0
2)etorilor' pe cîntăreţul' re2e al cîntăreţilor -i
minune a cîntării din vremea lui' pe nea*emuitul
I-a4 al0=adim din (o-ul, Iar cali1ul' ce cu iubire
1ără mar2ini îl iubea' îi dărui*e ca *ă locuia*că
într0în*ul cel mai 1rumo* -i mai ale* dintre pa0
late9
$
,
Replicile pline de *pirit ale poetului Abul
Ata)Mia îl di*trau -i ele pe ?arun, =umero-i
alţi nadimi, ve*tiţi pentru )arurile lor' au devenit
pentru mult timp' *au doar cîteva luni' tovară-ii
cali1ului6 ilu*trul Abu0=uHa*' unul dintre cei
mai mari poeţi de limbă arabă' Abba* al0A)na1'
/alm al0<a-ir' (erHan Ibn Abi ?a1*a)' de a*e0
menea poeţi -i cîntăreţi,
1
8+a)iz' art"a oroan"i %n,a,&,
$
A B@C-a noa!t" %n,a,&,
61
Ibra)im' 1ratele vitre2 al lui ?arun
1
' deţinea
un loc aparte printre apropiaţii *uveranului,
Ace*t nadim va avea un de*tin e.cepţional' a+un0
2înd *ă ocupe' ce0i drept pentru puţină vreme'
tronul cali1ului,
Ibra)im -i *ora lui' UlaMia)' care primi*eră
o educaţie alea*ă' deveni*eră cîntăreţi -i muzicanţi
7a-acum nu *e mai auzi*eră mai înainte -i nici după
începuturile i*lamului9, (ult mai în vîr*tă decît
ei' ?arun le purta o adîncă a1ecţiune, 8upă ce
10a numit pe Ibra)im 2uvernator al 8ama*cului'
i0a părut rău că *e de*părţi*e de el -i 10a adu*
înapoi la 3a2dad' unde 10a introdu* în cercul
prietenilor *ăi, îl a*culta cu o neobo*ită încîntare'
1ără alt auditoriu' căci nu *e cuvenea ca un prinţ
de *în2e re2al *ă 1ie auzit cîntînd de altcineva
decît de propria *a 1amilie, In rîndurile ari*to0
craţiei 3a2dadului' ca -i în celelalte cla*e ale
*ocietăţii' poezia lirică *tîrnea un mare entuzia*m
$
,
pinia publică avea drept 1avorit un cîntăreţ
*au altul' a-a cum *e va petrece la Viena *au în
micile capitale italiene din *ecolul al GlG0lea,
(arii cîntăreţi' ca de pildă I-a4' deveneau e2alii
per*onalităţilor celor mai importante, Ci ?arun'
la rîndul lui' 1oarte meloman' îndră2ea ne*pu*
poemele lui Abu =uHa* *au Abul Ata)iMa'
cîntate de 1ratele *ău vitre2' acompaniat de cîn0
tăreţe' lăute -i oboaie, dată' cînd Ibra)im *e
2ă*ea la cali1' ace*ta i0a în2ăduit *ă cînte un poem
de A)Haz înaintea unui mic 2rup de intimi' care
nu îl a*culta*eră niciodată, 5lin de admiraţie'
?arun a poruncit *ă i *e dea îndată un milion
de dir)emi' pe care Ibra)im' un uria- cu pielea
tuciurie' 1antezi*t -i mărinimo*' i0a c)eltuit pro0
babil în aceea-i zi,
1
Ibra)im era 1rate vitre2 cu ?arun prin tatăl *ău'
(a)di' care îl avu*e*e de la o concubină pe nume C)i4la)
%v, p,$0,&, /ora lor' UlaiMa)' cu doi ani mai în vîr*tă decît
Ibra)im' era 1iica altei *clave %n,a,&,
$
(uzica îi cam 1ăcea *ă *e încrunte pe mu*ulmanii
ortodoc-i' care o con*iderau incompatibilă cu re*pectarea
*trictă a reli2iei %n,a,&,
Qenerozitatea lui Ibra)im o depă-ea 1ără în0
doială pe cea a lui ?arun al0Ra-id' care totu-i nu
avea o 1aimă de z2îrcit' pînă cînd ace*ta într0o
buna zi *0a *upărat, Ibra)im îl invita*e pe cali1
*i îi *ervi*e la ma*ă pe-te' care părea tăiat în
bucăţele 1oarte mici, 7Ce0i pe-tele ă*taW9 a
întrebat ?arun, @ 7Ce iei drept bucăţele *înt tot
atîtea limbi de pe-te,9 @ 7Ci cîte *întW9, (ai0
marele *lu+itorilor i0a ră*pun* că erau pe*te 1>0,
7Ci cît a co*tatW9 @ 7(ăria0Ta' cel puţin 1 000 de
dir)emi9, ?arun a re1uzat *ă mai mănînce -i i0a
poruncit lui Ibra)im *ă0i dea acea*tă *umă, Ibra0
)im *0a *upu*, 3anii vor 1i 1olo*iţi pentru pomeni'
a *pu* atunci cali1ul' cerîndu0i lui Ibra)im încă
1000 de dir)emi6V 7Ace-tia vor *lu+i ca *ă0ţi ră*0
cumperi ri*ipa -i nu numaibanii vor 1i dăruiţi *ăra0
cilor' ci -i platoul pe care a 1o*t adu* la ma*ă
pe-tele9
1
. 5latoul mai valora -i el vreo #00 de
dir)emi,
Qelo* pe talentul -i *ucce*ele altor arti-ti' de
o vanitate 1ără mar2ini' Ibra)im îi per*ecuta pe
cîntăreţii -i muzicanţii cărora li *e aduceau laude,
I-a4 -i tatăl lui' printre alţii' li in*pirau o adevă0
rată ură, 8evenit cali1' el totu-i nu a pro1itat de
e1emera *a domnie pentru a *e răzbuna pe arti-ti,
Bără *ă 1i văr*at vreo picătură de *în2e' ace*t per0
*ona+ pitore*c -i0a reluat locul de nadim la palat'
pe Un2ă 1iul lui Ra-id' (amun' care i0a iertat
*curta *a domnie uzurpatoare,
Boarte di1erit de ace*ta era 8+a1ar 3arme4idul'
prietenul cel mai apropiat -i mai iubit al cali1ului
cel 8rept0Călăuzit, în timp ce Ibra)im era
mătă)ălo* -i )îd la în1ăţi-are' 8+a1ar era zvelt -i
c)ipe-' a-a cum îl de*crie în*u-i Ibra)im6 7Cînd
te 2înde-ti la 1rumu*eţea lui' ai dori *0o a*emui
cu aurul curat al vec)ilor monede e2iptene' cu
perla care dinlăuntrul *coicii îl ademene-te pe
pe*car' *au cu 1oiţa de aur întin*ă de me-teri pe
lila cărţii9, /e *pune că 8+a1ar' la auzul ace*tor
ver*uri de laudă' a 1o*t de0a dreptul înclntat,
1
8upă (a*udi %n,a,&,
Adevărat arbitru al ele2anţei' ve-nic înve-mîn0
tat cu un ra1inament deo*ebit' 8+a1ar lan*a moda,
El a introdu* moda 2ulerelor' ca *ă0-i ma*c)eze
lun2imea cam e.a2erată a 2îtului, Tot el e*te'
după relatările pove*titorilor' tovară-ul de preum0
blări nocturne prin 3a2dad al cali1ului' atunci
cînd ace*ta 7*imte o apă*are în piept9 @ adică *e
plicti*e-te @ *au voie-te 7a a1la de*pre 1aptele
2uvernatorilor -i wali-ilor, ca *ă0i de*tituie pe
aceia de care *e plîn2e lumea9
a
,
(îna dreaptă a cali1ului' *imbol al unei epoci
în care în imperiu domneau bel-u2ul -i dreptatea'
8+a1ar a 1o*t cu adevărat' împreună cu tatăl *ău'
;a)Ma' omul cel mai apropiat de ?arun' cel care
a e.ercitat' tot cu ;a)Ma' o imen*ă in1luenţă'
pînă cînd conducătorul dreptcredincio-ilor *e
va de*părţi de 3arme4izi, Boarte cultivat' cali2ra1
-i +uri*t remarcabil' *criitor -i orator' avea o
1ire ve*elă' plină de voio-ie, Fnclinaţia pentru
plăceri o e2ala pe aceea a lui ?arun la începutul
domniei *ale -i între ei *0a le2at o prietenie 1oarte
*trîn*ă, In*talat In aripa din palatul al0<)uld
unde locuia -i ?arun' el era nelip*it de 1iecare
dată cînd conducătorul dreptcredincio-ilor petre0
cea *eara împreună cu nadimi -i cîntăreţe, Amîn0
doi mari iubitori de vin @ ?arun bea vin de
două ori pe *ăptămînă
$
@ ace*te zaia1eturi de2e0
nerau ade*ea în beţii' ceea ce nu01 împiedica pe
8+a1ar' înze*trat cu o capacitate -i o rapiditate
de muncă neobi-nuită' *ă0-i reia a doua zi multi 0
plele îndatoriri,
?arun' a-a cum vom vedea' îl va numi 2u0
vernator al E2iptului -i îl va trimite în /iria *ă
înăbu-e o *erie de tulburări, 8ar 8+a1ar ocupă
îndeo*ebi diver*e po*turi la curte' unde' împreună
cu tatăl *ău ;a)Ma -i 1ratele *ău Badl' a*cultă
plîn2erile populaţiei -i reprimă abuzurile, Timp
de mai mulţi ani' el deţine pecetea *tatului' co0
mandă 2arda cali1ului' conduce 7In1ormaţiile9
1
7 mi" şi una d" no!/i %n,a,&,
$
8upă art"a r"%ilor, ?arun nu bea niciodată în
public -i numai 1avoritele a*i*tau la c)e1urile lui %n,a&,
64
(barid), ţe*ătoriile (tiraz), care deţin aproape mono0
polul imperial a*upra 1abricării ţe*ăturilor de mare
lu. monetăria %vor 1i emi*e c)iar o *erie de monede
cu Vnumele lui&, în toate ace*te 1uncţii' el F-i
dovede-te capacităţile deo*ebite' inteli2enţa' *im0
ţul ră*punderii6 după *pu*ele lui Ibn <)aldun'
V el deţinea conducerea 2enerală a 2uvernului -i
admini*trării imperiului9 + în *1îr-it' ?arun îl
va numi tutore al lui (amun' atunci cînd Amin'
1iul OubaMdei' 1iind de*emnat mo-tenitor prezum0
tiv' 1ratele *ău mai mic va deveni al doilea mo-te0
nitor, 73o2at ca 8+a1ar9' *e *punea la 3a2dad,
/e pove*tea că' a1lîndu0*e odată împreună cu
?arun -i 8+a1ar' cîntăreţul Ibra)im al0(au*ili a
văzut o 1rumoa*ă 2rădină' pe care a cerut *0o
viziteze, E de vînzareW *0a intere*at el, 8a, La
ce preţW 1:000 de dinari, Ace*ta a compu* îndată
ver*uri pe care le0a recitat în prezenţa lui ?arun,
Cali1ul i0a dăruit *uma cerută' la care 8+a1ar a
adău2at >000 de dinari, Qenerozitatea *a prover0
bială nu era e2alată decît de lu.ul în care trăia,
(ai prudent decît BouYuet
$
' el va dărui *omptuo0
*ul *ău palat' abia terminat' pupilului (amun,
(are iubitor de muzică -i poezie' el în*u-i muzi 0
cian înze*trat' *e încon+ura de cei mai buni poeţi'
cîntăreţi -i cîntăreţe' îi ră*plătea din bel-u2' îi
recomanda cali1ului -i îi apăra la nevoie' atunci
cînd erau atacaţi de rivalii lorK unul dintre ace-tia'
Abu Oa44ar' a re1uzat *ă0i *upravieţuia*că -i a
cerut *ă0i împărătă-ea*că *upliciul
#
,
Birea *a plăcută' 2enerozitatea -i creditul de
care *e bucura pe lîn2ă cali1 au 1ăcut ca 8+a1ar
*ă devină unul dintre oamenii cei mai populari ai
3a2dadului, Cînd trecea pe *tradă era aclamat -i
renumele *ău i0a 2răbit probabil pierzania,
3adim era -i Badl' 1ratele mai mare al lui
8+a1ar, Cel mai *trălucit după 8+a1ar' potrivit
1
Ibn <)aldun %n,a,&,
$
Intendent -i controlor al 1inanţelor *ub Ludovic
al GlV0leaK prin lu.ul *ău e.a2erat %aluzie la ca*telul
din Vau.&' a atra* mînia *uveranului %n,tr,&,
#
A *e vedea' în continuare' capitolul 2ra%"dia
>arm"kizilor %n,tr,&,
*pu*elor lui Tabari' ace*ta avea mai multă e.peri0
enţă -i *e dovedea 7mai dibaci în a1aceri9,
=u atît de înclinat *pre plăceri ca 8+a1ar' Badl
nu bea vin -i nu participa la petrecerile mai de-ăn0
ţate, Boarte 2enero* -i el' îi cople-ea cu bine1aceri
pe poeţi' 1i.înd pen*ii multora dintre ei, Unui
indian care compu*e*e un poem în cin*tea lui i0a
dăruit 1 000 de dinari' o cămilă de cur*e -i un
ca1tanK interpretul a primit -i el >00 de dinari,
Badl era *erio*' muncitor -i inteli2ent, 5entru
cîtva timp îl va înlocui pe tatăl *ău în 1runtea
2uvernului -i va deţine *i2iliul *tatului' înainte ca
?arun *ă i01 înmîneze lui 8+a1ar, El va rămîne
multă vreme unul din oamenii de încredere ai
cali1ului' care îi va atribui îndeo*ebi 2uvernarea
unor provincii -i comanda e.pediţiilor militare6
a*t1el' va 1i 2uvernatorul Iranului de apu* %-i poate
mai înainte al provinciei Rei
.
& -i mai cu *eamă al
<)ora*anului' unde va îndeplini o operă remarca0
bilă' practicînd o politică de împăciuire în acea*tă
provincie' ve-nic a2itată, Boarte popular în <)o0
ra*an' *e pove*te-te că în vremea cînd a 1o*t 2u0
vernator' $0 000 de copii au primit numele *ău'
în *emn de recuno-tinţă pentru bine1acerile adu*e
populaţiei,
Ace*t 1rate de lapte al lui ?arun %1u*e*e alăp0
tat de <)aizuran&' cu un caracter inte2ru -i
autoritar' nu era u-or de abordat, (ai înclinat în*ă
decît ?arun *pre concilierea cu Alizii' el va cădea
in diz2raţie după evadarea unuia dintre ace-tia'
pe care o înle*ni*e, Cu toate ace*tea' va rămîne
tutorele prinţului Amin' la a cărui proclamare
drept mo-tenitor al tronului a contribuit, Rival
dintotdeauna cu 8+a1ar' 1aptul că era tutorele
unuia dintre prinţii mo-tenitori' iar 8+a1ar al
celui de al doilea în ordinea *ucce*iunii la tron'
nu a contribuit la *tatornicirea unor relaţii armo0
nioa*e în *înul 1amiliei 3arme4izilor -i nici între
acea*ta -i ?arun,
1
C1, 8, /ourdel' o!. .it. Vom prezenta mai detaliat
rolul politic al 3arme4izilor în capitolul următor %n,a,&,
""
;a)Ma 3arme4idul mai avea doi 1ii6 (u*a'
care va 1i numit 2uvernator al /iriei' -i(o)ammed,
Amindoi' dar mai cu*eamă(o)ammed'*e vor nu0
măra multă vreme printre apropiaţii cali1ului, Ei
purtau titlul de emir' pe care 1iii -i verii lor îl vor
primi la rîndul lor, Un îrate al lui ;a)Ma'
(o)ammed b, <)alid' va deţine timp de nouă ani
con*ecutivi 1uncţia de -ambelan al cali1ului,
3arme4izii îl vor în tuni în prea+ma lui ?arun pe
marele lor rival' al0Badl b, al0Rabi' a cărui *tea
va urca pe mă*ură ce *teaua lor va păli, 8upă
căderea 3arme4izilor' la care va contribui' Badl
b, al0Rabi va deveni mina dreaptă a lui ?arun,
Al0Rabi b, ;unu*' tatăl ace*tuia' avea o ori2ine
mode*tă' în*ă' 2raţie inteli2enţei -i abilităţii'
a+un*e*e *ă deţină pe lin2ă (an*ur 1uncţii impor0
tante' printre care aceea de -ambelan, El *e bu0
cura de deplina încredere a cali1ului' care i0a încre0
dinţat admini*trarea c)eltuielilor -i apoi 10a numit ii
% e e a ce era pe vremea aceea mai mult un
1 i l *ău al0B
dinţat admini*trarea umfA7,^
vizir %ceea ce era pe vremea aceea mai mult un
titlu decît o 1uncţie&' în timp ce 1iul *ău al0Badl
devenea -ambelan în locul *ău, Ci Badl *e va
număra' la rîndul lui' printre apropiaţii cali1ilor'
mai întîi (a)di -i după aceea ?arun, El va primi
pecetea *tatului' apoi va 1i numit -ambelan în
JD> -i vizir în !0#' după căderea în diz2raţie a
3arme4izilor, Con*ilier intim al lui ?arun' 1oarte
apreciat de OubaMda' el va rămîne una din 1i2urile
dominante ale palatului' intr0o vreme în care
1uncţiile politice' militare -i admini*trative' ara0
reori de1inite cu e.actitate' *e con1undă ade*eori cu
acelea' mai delicate' de tovară- de di*tracţii al
conducătorului dreptcredincio-ilor,
Alţi demnitari -i înalte per*ona+e *înt primiţi
la rîndul lor la palat, E*te vorba' in primul rind'
de prinţii abba*izi' 1raţi vitre2i' unc)i' nepoţi'
veri ai lui ?arun6 Alla) b, (o)ammed' Aii'
ve*titul Abd al0/amad' care a *lu+it cinci cali1i'
"J
-i mulţi alţii, Qeneralul ?art)ama' pe care 10aiţ
întîlnit de+a' Aii b, I*a' viitorul 2uvernator aT
<)ora*anului' alţi cîţiva 2enerali' 8+ibril' medicul
cali1ului' teolo2ul -i cadiul Abu ;u*u1 1ac -i ei
parte din ace*t mic univer* înc)i*' în care *e
urze*c e1emer intri2i' combinaţii' +ocuri de in1lu0
enţă,
Capitolul ,U
BR,MELE TULCUR6R,
ALE DET6R,, DE FRA4,EG
,ln4 şi /4ranii li asu!r"au !" s4ra.ii .ar"
tr4iau !rintr" "i.
8I=I/IE 8E TELL (A?RE
Bre(ul risipei
8ărnicia cali1ului -i a prinţilor' lu.ul e.trava2ant
al 1emeilor -i bărbaţilor deopotrivă' con*trucţiile
-i 2rădinile paradi*iace6 cînd o împărătea*ă î-i
pre*ară ne*temate pe papuci -i îndea*ă cu perle
2ura poeţilor' unde 2ă*e-te ea *umele ameţitoare
trebuincioa*e ace*tor nebuniiW Incur*iunile la
bizantini nu mai aduc cine -tie ce pradă %marile
cuceriri au luat *1îr-it&' iar bene1iciile rezultate
din comerţ' de-i c)eltuielile de la curte îi 1avori0
zează dezvoltarea' *înt departe a 1i *u1iciente'
în imperiul Abba*izilor' ca de alt1el pretutindeni
-i întotdeauna' nu e.i*tă decît o *ur*ă la care
*tatul 1ace neobo*it apel6 pun2a celui numit
a*tăzi în mod e.plicit 7*upu*9
1
,
/i*temul impozitelor e de*tul de *implu,
(u*ulmanii ac)ită 7milo*tenia9 voluntară (zakat,
sadaka) a*imilată di+mei (ushr), ceea ce repre0
zintă una din cele cinci porunci ale i*lamului,
=emu*ulmanii plăte*c o capitaţie @ djizya @ pre0
cum -i impozitul 1unciar' kharadj
$
%populaţiile
locale *0au convertit în ma*ă ca *ă *cape de
impozit&, Ace*ta *e va e.tinde mai tirziu a*upra
tuturor terenurilor' indi1erent de reli2ia deţină0
1
Assuj"uK, în ori2inal %n,tr,&,
A ?araci %n,tr,&,
torului, 5rada imobiliară rezultată din cuceriri'
fay, cuprinde -i domeniile comunităţii provenite
din po*e*iunile învin-ilor @ *tate' bi*erici' proprie0
tari care au 1u2it ete, /tatul poate 1ie *ă le
e.ploateze direct' 1ie *ă le acorde unui particular'
cu obli2aţia ace*tuia de a plăti impozitul, Ace*t
*i*tem' denumit katia *au iqta, utilizat în mod
curent la bizantini' e*te prin urmare o conce*iune
de lun2ă durată a unui bun public, (ai tîrziu'
în *ecolul al Gl0lea' va apare wakf-u+, un *oi de
1undaţie permanentă în 1olo*ul bene1iciarilor
de*emnaţi %per*oane particulare *au in*tituţii
publice6 mo*c)ei' caravan*eraiuri' *pitale&, Lakf
*au habu vor e.i*ta pînă în zilele noa*tre,
Impozitul (kharadj) e*te plătit 1ie în natură'
într0o proporţie care variază între un *1ert -i
+umătate din recoltă' în 1uncţie de culturi' 1ie
în baniK în cazul ace*ta e*te calculat după *upra0
1aţa pămîntului' natura culturii -i îndeo*ebi
după modul de iri2are, 5rimul *i*tem era apli 0
cat cu precădere în /aHad' re2iune învecinată
cu 3a2dadul' celălalt aproape pretutindeni, Impo0
zitul e perceput de către un 1uncţionar al *tatului'
în limitele unei circum*cripţii' *au de către un
1ermier, în ace*t caz' reprezentantul 1i*cului
1i.ează *uma de plătit' de*i2ur in1erioară randa0
mentului impozitului' di1erenţa reprezentînd bene0
1iciul 1ermierului, Ace*t *i*tem' utilizat din timpuri
imemoriale -i răma* încă în uz' 2enerează probabil
cele mai multe abuzuri, 5e de altă parte' ţă0
ranii @ contribuabilii @ trebuiau *ă ia a*upra lor
ma+oritatea c)eltuielilor de înca*are -i *ă0i 2ăz0
duia*că pe cei în*ărcinaţi cu acea*ta,
La impozitele amintite *e mai adau2ă altele'
care dau na-tere la tot atîtea abuzuri6 amenzi'
con1i*cări de averi -i pămînturi declarate a 1i 1o*t
dobîndite ile2al' ta.eV de obţinere a protecţiei
poliţiei, 8ioni*ie de Tell0(a)re
l
' un patriar)
mono1izit din nordul (e*opotamiei' a lă*at' în
1
5atriar) iacobit al Antio)iei
%n,tr,&,
%!1!@!:>&' i*toric
#0
roni.a sirian4, un tablou *umbru al *oartei
oamenilor de rînd din acea*tă re2iune' cu puţină
vreme înainte de venirea lui ?arun la domnie, în
alte părţi ale imperiului' *ituaţia era probabil iden0
tică, /oarta poporului nu *0a îmbunătăţit *ub
?arun' ba c)iar dimpotrivă, 8ioni*ie pomene-te
-i de un perceptor care a inclu* de la *ine putere
în domeniul public un *paţiu de apro.imativ
$0 m *ituat în +urul a orice putea 1i con*iderat
clădire publică, Altul ta.a orice mar1ă a1lată
în prăvăliile -i ca*ele particulare, Totul a 1o*t
ta.at' ne *pune 8ioni*ie 7inclu*iv albinele' porum0
beii -i 2ăinile9' după aprecieri ab*olut arbitrare,
Impozitul calculat în bani trebuia *ă 1ie plătit ca
atare' ceea ce0i obli2ă pe ţărani *ă0-i vîndă
imediat recolta' de cele mai multe ori unor ne2u0
ţători a1laţi în cîrdă-ie cu 1i*cul' care le o1eră un
preţ ce reprezintă +umătate din valoarea produ0
*ului' întîrzierile *înt a*pru pedep*ite' uneori
1olo*indu0*e tortura, (etoda cea mai blinda con*tă
în a01 azvîrli în pu-cărie pe contribuabil pînă ce
plăte-te, (ai bine decît *ă0-i vîndă 2rînele pe
nimic' ţăranul împrumuta bani ade*eori ca *ă
plătea*că impozitul' apoi' ne1iind în *tare *ă0i
înapoieze' împrumută alţi bani la ora- pentru
ac)itarea primului împrumut, 8e aici *e na*c
*ituaţii in*olubile' cînd *e a+un2e ca ţăranii *ă
*e a-eze *ub 7protecţia9 notabililor' cu bunuri
cu tot' renunţînd a*t1el la calitatea de oameni li 0
beri' o dată cu pămîntul lor' care e*te rapid în0
2lobat, Alţii 1u2 ca *ă *cape de perceptor -i în2roa0
-ă a*t1el rîndurile celor ce n0au de lucruK ei
rătăce*c din *at în *at în căutarea unui mi+loc de
trai' *e apucă de multe ori de tîl)ărie, Autorităţile
îi urmăre*c -i' atunci cînd îi prind' îi în*eamnă cu
diver*e in*cripţii' obli2îndu0i *ă predea comunităţii
@ con*iderată a 1i ră*punzătoare @ *uma im0
pozitelor cuvenite, /ătenii au' prin urmare' tot
mtere*ul *ă0-i prindă 1raţii 1u2ariK îi urmăre*c -i
e
1
' a2ravînd a*t1el ten*iunile e.i*tente în rîndul
ţăranilor, Acea*tă 1u2ă a ţăranilor are e1ecte ne0
1a*te -i a*upra economiei' iar autorităţile încearcă
#1
A ]u ouuce*,
Aceea-i mizerie *e re2ă*e-te aproape în toate
zonele rurale ale rientului din vremea aceea6
în A1rica de =ord' /iria' E2ipt %unde a 1o*t in0
*tituit un pa-aport obli2atoriu&' în Iran, în <)ora0
*an -i Tran*o.iana' vec)ile idei de e2alitari*m
a2rar accentuează caracterul *ocial al revoltelor'
care izbucne*c aproape pretutindeni, Ele *e îm0
plete*c cu diver*e mi-cări me*ianice A' ca acelea
ale lui /anbad (a2ul' U*tadi*' al0(uYanna' pro0
1etul cu văl pe c)ip' ori mi-carea adepţilor lui
Abu (u*lim cel Uci*,
Revoltele ţărăne-ti nu *înt toate de natură
*ocială6 de pildă' în cazul revoltelor din E2ipt' în
anul J!>' autoritatea abba*idă a 1o*t con1runtată
cu o in*urecţie omeiadă' dar de 1iecare dată
mizeria a2ravează con1lictele politice *au reli2i0
oa*e, 8e la mi+locul *ecolului al VUI0lea' con0
tra*tul dintre *ărăcia populaţiilor -i lu.ul ameţi tor
al curţii -i cla*elor privile2iate *e accentuează
neîncetat,
(an*ur' unul dintre cei mai mari *uverani
mu*ulmani' 1u*e*e -i unul dintre cei mai necruţători în
privinţa dărilor, 7Cel mai avar dintre toţi cali1ii
1amiliei lui Abba*9' după Tabari' nu a modi1icat
re2imul 1i*cal al meiazilor, 3azat cu precădere
pe economia a2ricolă' el varia con*iderabil de la o
provincie la alta, ra-ele plăteau mult mai puţin
decît zonele rurale din pricina rapidităţii
proce*ului de urbanizare, (ulţi ne2uţători bo2aţi nu
de 1iecare data *ă repopuleze *atele pără*ite
dar nu întotdeauna cu *ucce*,
Ri*ipitorul (a)di' ale cărui uria-e c)eltu0
ieli le0am amintit' al retra* armatei dreptul de
a ridica impozitele, Era o mă*ură e.celentă' dar
ea a modi1icat totodată *ituaţia în *en*ul unei
*everităţi *porite, Cu toată dezvoltarea a2ricul0
turii' a avut loc o de2radare a nivelului de viaţă
al ţărănimii,
3arme4izii n0au 1ăcut nimic *pre a îmbunătăţi
lucrurile, Admini*trator remarcabil' ;a)Ma *0a
*trăduit în primul rînd *ă *porea*că bo2ăţiile
*tatului -i ale cali1ului -i' de*i2ur' averile *ale
ori ale 1amiliei, El nu -ovăie *ă con1i-te pămînturi
*pre a le trece în *tăpînirea cali1ului *au al unui
3arme4id6 proprietăţi pără*ite de cei cărora le
aparţineau *au răma*e 1ără mo-tenitori' antrepo0
zite' ca*e -i pămînturi aparţinînd 7du-manilor9
*tatului *au i*lamului *înt a*t1el *mul*e proprieta0
rilor *ub un prete.t mai mult *au mai puţin
le2al, Cali1ul -i 1amilia lui
#
*e 2ă*e*c a*t1el In
po*e*ia unor bunuri con*iderabile' care produc
venituri uria-e6 de pildă' numai pentru averile
din E2ipt ale OubaMdei e*te numit un admini*0
trator *pecial,
m de 1inanţe 1oarte dur' ;a)Ma nu *e preo0
cupă de1el de *oarta populaţiilor, El nu *e 2în0
de-te nici o clipă *ă promoveze re1ormele 1i*cale
preconizate ele oamenii cei mai clarvăzători din
apropierea cali1ului, Fntăre-te *i*temul de *trîn0
2ere a impozitelor printr0o mai bună or2anizare -i'
mai ale*' pretinde plata ace*tora indi1erent de
rezultatele recoltei, Tot el nume-te -i 1uncţionari
*pecial în*ărcinaţi cu recuperarea impozitelor
neplătite, în re2iunea (o-ul' ace-tia *înt deo*ebit
de a*pri, 5entru toate animalele de pe întin*ul
unei 1erme *înt percepute'1ără e.cepţie' impozite'
iar re*tanţele *înt recuperateK pînă -i arabii care
bene1iciau pînă acum de anumite
plăteau nici un impozit obli2atoriu' ci procedau
după cum le dicta con-tiinţa, Ta.ele de intrare ale
măr1urilor de import erau -i ele 1oarte *căzute' iar
numero-i comercianţi le ocoleau cu totul, (an*ur a
încercat' 1ără prea mare *ucce*' *ă impună un
control mai *ever, +. 5rin urmare' întrea2a povară a
impozitelor apă*a a*upra a2riculturiiK ţăranul era
vulnerabil -i u-or de con*trîn*,
lui ?arun' avea ]iupi iuta >'1
^^^ , ] + + d2uau -i i n î mpre+ uri mi ' numi t e 7<)ai zu0
raniMMa)9' ale căror venituri *e ridicau anual la 1"0
milioane de dir)emi, Ea î-i admini*tra bunurile cu a+u0
torul *ecretarului *ău' mar ibn (a)ram %n,a,L,
#3
19 le2itură cu ace*tea a *e vedea Ane.a 1 '7,,,',
*cutiri 1i*cale *înt *upu-i la plata, Linii ţărani
*e ră*coală' alţii 1u2' mai ale*0 în Azerbaid+an'
unde *pore*c numărul celor care au luat arma în
mînă pentru a prote*ta împotriva *uprimării
privile2iilor acordate arabilor la in*talarea lor
pe acele pămînturi, Ace*tora li *e alătură ele0
mente necontrolate' în acea*tă re2iune deo*ebit
de *en*ibilă unde 4azarii 1ac 1recvente incur*iuni,
Fră6'ntări socia+e
7i re+i8ioase
In E2ipt -i A1rica de =ord mi-cările *ociale *int
în*oţite de rebeliuni antimu*ulmane, In J"J'
copţii învin*e*eră trupele mu*ulmane trimi*e de
la Bo*tat pentru a re*tabili ordinea, Abba*izii'
a1laţi atunci în plin con1lict cu berberii' nu au
reu-it *ă pună din nou *tăpînire pe <airuan -i
*ă în1rîn2ă revolta decît cinci ani mai tîrziu, /ub
cali1atul lui ?arun' arabii in*talaţi la ră*ărit de
deltă' în re2iunea ?au1' *e ră*coală -i ei în urma
reintroducerii ta.elor a*upra terenurilor de1ri-ate,
8upă ce pre1ectul a 1o*t bătut -i apoi uci*' din
/iria *înt trimi*e noi trupe' *ub comanda lui
?art)ama b, AMan' unul din cei mai mari 2ene0
rali ai lui ?arun al0Ra-id' *pre a0i în2enunc)ia
pe rebeli, In anul J!D *înt adunaţi încă 10 000 de
oameni' care intervin îndată împotriva ţăranilor
ră*culaţi' ca urmare a unei noi *poriri a impo0
zitelor 1unciare' )otărîtă de pre1ect, în JD# are
loc o nouă înă*prire ag ta.elor' urmată de alte con0
1runtări' de data acea*ta -i mai 2rave, /înt
e.pediate întăriri pentru calmarea *piritelor,
Lini-tea dobîndită va 1i precară -i cîţiva ani mai
tîrziu ?arun va aduce iară-i trupe de la 3a2dad
pentru a reprima o nouă revoltă' izbucnită dincolo
de (area Ro-ie' la *ud de /inai' apoi c)iar la
Bo*tat' *căldat în *în2e de o revoltă a *oldaţilorK
ace-tia prote*tau împotriva 7diver*i1icării9 *oldei
i
r
autorităţile intenţionînd *ă le plătea*că 1I#
în bani' 1I# în 2rîu -i 1I# în ţe*ături K
La <)ora*an -i în ve*tul Iranului' alte motive
*e
adau2ă nemulţumirii provocate de e.acţiuni
*i abuzuri, în ace*te provincii unde lua*e na-0
tere revoluţia abba*idă -i care dărui*eră noului
imperiu per*onalităţile *ale cele mai remarcabile'
a2itaţia nu înceta*e niciodată, 8eclan-ată -i
întreţinută de adver*arii meiazilor' ce ademeni0
*eră ma*ele 1ăcîndu0le tot *oiul de 1ă2ăduieli @
mai cu *eamă de natură *ocială @ pe care *0au
dovedit apoi incapabili *ă le menţină' decepţia
era pe mă*ura iluziilor pierdute, în-elată în
*peranţele *ale' ţărănimea îi 1ăcea ră*punzători
atît pe -e1ii locali @ diqan A cît -i pe arabi,
5ropa2anda me*ianică ră*pîndită în momentul
revoluţiei *e împletea cu credinţele locale -i'
pentru mulţi' cu ne2area i*lamului, =imic mai
u-or pentru ni-te pretin-i 7trimi-i ai lui 8umne0
zeu9 *au 7reîncarnările9 lui Abu (u*lim' ori
ale altora' decît *ă adune în +urul lor mulţimi de
ne1ericiţi 2ata *ă creadă orice' cu condiţia *ă li *e
promită o *oartă mai bună, Ei *e raliau tuturor
mi-cărilor' indi1erent dacă proveneau din vec)iul
mani)ei*m *au cultura per*ană antică' de-i *enti0
mentul naţional iranian era de*i2ur cu totul *trăin
revoltelor ace*tor oameni' 2ata *ă urmeze pe
oricine *e declara adver*arul autorităţii -i al celor
puternici,
La urcarea pe tron a lui ?arun' autoritatea
e*te prin urmare conte*tată în ma+oritatea pro0
vinciilor 5er*iei, în <)ora*an -i Tran*o.iana'
mi-carea lui al0(uYanna %7pro1etul cu c)ipul
acoperit9&' cel mai prime+dio* dintre toţi' a 1o*t
zdrobită anevoie, Locul ei a 1o*t luat de mi-carea
muhammira, cu o ideolo2ie apropiată, Adepţii
altei mi-cări' khurramiya, înrudită cu mazdei*mul'
*e a2ită -i ei' laolaltă cu mulţi alţii, în JD"' după
lupte 2rele care au durat mulţi ani' trupele lui
?arun îi în1rîn2 pînă la urmă,
1
8upă Q, [iet' $istoir" d" la nation "%y!ti"nn" % n a i
J>
In Tabari*tan -i 8aMlam' re2iuni riverane
(ării Ca*pice' mi-cările *înt de natură alidă -i
)arid+ită, ;a)Ma b, Abdalla)' unul din de*cendenţii
lui ?a*an %1iul lui Aii&' *e revoltă -i el împo0
triva Abba*izilor' cu *pri+inul unor -e1i de triburi
indi2ene -i al unei mari părţi a populaţiei, Eveni0
mentele capătă rapid o evoluţie nelini-titoare,
Trupele locale' in*u1iciente -i' *e pare' puţin
di*pu*e *ă01 )ăituia*că pe urma-ul nepotului -i
2inerelui 5ro1etului' nu înre2i*trează nici un
*ucce* împotriva rebelilor' al căror număr cre-te
neîncetat,
In JD$' ?arun al0Ra-id îl in*talează pe Badl
3arme4idul în 1runtea provinciilor din ve*tul
Iranului, Acea*tă ale2ere *0a dovedit 1oarte 1eri0
cită, Badl pro1ită de anotimpul ne1avorabil ope0
raţiunilor militare -i începe ne2ocierile6 în *c)im0
bul unor 2aranţii *olemne' ;a)Ma b, Abdalla)
acceptă *ă *e predea, Cali1ul în*u-i *emnează do0
cumentul' care e*te contra*emnat de marii imami
-i de )a-emi ţi i
1
din 3a2dad, Copl e-it cu
daruri bo2ate' ;a)Ma *e retra2e la (edina, El
va 1i uci* în ciuda aman0ului' deoarece re*pectul
1aţă de cuvîntul dat nu era calitatea dominantă
a lui ?arun al0Ra-id, Badl' care reu-i*e *ă pună
capăt rebeliunii 1ără văr*are de *în2e' de*1ă-oară
-i o activitate con*iderabilă6 con*truirea de
caravan*eraiuri -i mo*c)ei' mai ale* la 3u)ara'
*ăparea unui canal la 3alc)
$
, în *1ir-it' el -ter2e
re*tanţele la impozite ale populaţiei, In 1elul
ace*ta' lini-tea *e în*tăpîne-te în ţară' pînă la
<abul -i 3amMan' care e cucerit pentru întîia
oară,
In acea vreme' Badl mobilizează în <)ora*an
o oa*te de >0 000 de oameni' dintre care $0 000
*înt trimi-i' *ub ordinele 2eneralului ?art)ama'
in părţile de apu* ale imperiului' iar ceilalţi la
1
(embrii 1amiliei 5ro1etului %n,a,&,
$
El a tran*1ormat -i templul budi*t din ace*t ora-
n mo*c)ee, /e pare că atunci a luat iniţiativa de a
itîrna lămpi în mo*c)ei' obicei ră*pîndit apoi în lumea
mu*ulmană %n,a,&,
u
3a2dad, 8e*tinată întăririi unităţilor de inter0
venţie împotriva mi-cărilor de rebeliune -i mai
1avorabilă 3arme4izilor decît abna, ea va primi
numele de abbasiya. vom reîntîlni,
dată revolta lui ;a)Ma în1rîntă' *u*piciunea
lui ?arun 1aţă de Alizi nu e *pulberată cîtu-i de
puţin' ci *e îndreaptă *pre (u*a al0<azim
1
' un
de*cendent în linie dreaptă din ?u*aMn' 1iul lui
Aii' cel uci* la <erbela, Ace*t om inte2ru' re*pectat
de toată lumea' 1u*e*e are*tat de către (a)di'
apoi eliberat, El nu întreprin*e*e nici un 1el de
activitate politică' dar ?arun porunce-te *ă 1ie
are*tat din nou, Va muri în captivitate' probabil
de moarte bună' de-i ?arun a 1o*t acuzat că ar
1i pu* *ă 1ie uci*,
Alte mi-cări reli2ioa*e cu caracter *ocial z2u0
duie la rîndul lor imperiul, (a+oritatea *înt de
in*piraţie )arid+ită' acea*tă *ectă a i*lamului ce a
luat na-tere după bătălia de la /i1in' în ">J,
?arid+iţii' a căror doctrină *e bazează pe liberul
arbitru' pe re*pon*abilitatea individului' reven0
dicau dreptul ale2erii libere a conducătorului
comunităţii' 1ie ace*ta arab *au nu' dreptul de
a *e ridica împotriva lui' -i *e opuneau puterii
cali1ului, In *înul lor apăru*eră mai multe ten0
dinţe
$
' dar toate erau potrivnice autorităţii cen0
trale,
1
(u*a al0<azim e*te unul din per*ona+ele cele mai
importante din i*toria -ii*mului, Bratele *ău I*mail
1u*e*e de*emnat drept urma- de tatăl *ău' 8 +a1 ar /adiY'
dar I*mail a murit prematur -i unii dintre di*cipolii
*ăi *0au raliat 1iului *ău' (o)ammed ibn I*mail, I*mae0
lienii au elaborat o doctrină 1ilo*o1ică de un înalt nivel
intelectual, Unii -iiţi *0au raliat lui (u*a al0<azim'
cel de al V?0lea imam, 8upă ei' urma-ul *ău (o)ammed'
di*părut în c)ip mi*terio* în anul D:0' a intrat într0o
perioadă de 7retra2ere9' din care va ie-i în ziua cînd
oamenii vor 1i capabili *ă01 recunoa*că pe 7mul per1ect9
%n,a,&,
$
Revolta azarilor' izbucnită la 3a*ra' în "!:' a
1o*t cea mai violentă, Ea *0a întin* în <)ora*an' Bar*
-i Birman -i n0a putut 1i înăbu-ită decît în anul J00'
după lupte *în2eroa*e, Alte ră*coale au imobilizat nume0
roa*e trupe re2ulate ale meiazilor -i erezia *0a ră*pîndit
în Ira4 -i /iria' ca -i în A1rica de =ord' mai cu *eamă
în Tripolitania %n,a,&,
##
încă din primii ani de domnie ai lui ?arun'
i 8+e*ira' în re2iunea =i*ibei' a izbucnit o in*u0
*cţie )arid+ită' *ub conducerea unui -e1 de
rib' [alid b, Tari1, în 1runtea unei mulţimi de
i 000 de oameni' Tari1 *e îndreaptă *pre Azer0
laid+an -i Armenia' pe care le *upune în *curtă
2r"m". Timp de doi ani' Tari1 *trîn2e impozitele
Ki ne*ocote-te autoritatea puterii centrale, 5entru
i pune capăt revoltei' ?arun e nevoit *ă trimită
pe unul dintre cei mai violenţi opozanţi ai *ăi'
după urcarea pe tron' anume 2eneralul ;azid
b, /)aMbani, E.celent *trate2' cu a+utorul căruia
?arun lupta*e împotriva bizantinilor' /)aMbani
va *1îr-i prin a01 ucide pe [alid,
Ci în <)ora*an' în re2iunea ?erat' izbucne-te
o revoltă' avînd' la ori2ine' acelea-i cauze reli0
2ioa*e -i *ociale, Un )arid+it' ?amza b, Adra4'
*e ră*coală' preia titlul de emir al credincio-ilor
-i îl ucide pe 2uvernator, Re*pin* după o în1rîn0
2ere *în2eroa*ă' *e retra2e în /ei*tan' apoi în
<irman, Vor trebui ani între2i de lupte pentru
a lic)ida acea*tă rebeliune bazată pe terori*m'
care propovăduie*te îndatorirea 1iecărui credincio*
de a combate autoritatea cali1ului -i pe toţi cei
care o recuno*c, Reu-ind *ă *e or2anizeze' avînd
o armată bună -i un uimitor *erviciu de pro0
pa2andă' Adra4 va 1i învin* abia în !$0 de către
locuitorii din =i-apur' con*tituiţi in 2rupuri de
autoapărare,
în toate ace*te re2iuni' abuzurile autorităţilor
-i duritatea unora dintre 2uvernatori a2ravează
nemulţumirea cu caracter *ocial -i diver2enţele
reli2ioa*e, Acea*ta deoarece mizeria oamenilor
duce întotdeauna la revoltă, Tot a*t1el -i tirania'
mai ale* cînd e în*oţită de abuzuri care 1ac *ă
*porea*că mizeria, Ura reli2ioa*ă poate avea -i
ea puterea ei' -i nu cădem în iraţional -i *uper*tiţie
dacă acordăm *entimentului reli2io* locul lui
printre mobilurile actelor umane,
E*te evident' de pildă' că e*te lip*ită de temei
e.plicarea evenimentelor din *ecolele VII@VIII
printr0un pretin* con1lict între *emiti*m -i aria0
ni*m, =u mai e nevoie *ă *punem că locuitorii
#8
din <)ora*an -i de pe ţărmurile (ării Ca*pice'
precum -i cei din ;emen -i ?ed+az' nu au pu*
niciodată problema în a*emenea termeni' după
cum nu e po*ibil *ă vorbim' la vremea aceea'
de 7naţionali*m per*an9 *au 7naţionali*m arab9,
E*te ine.act' totodată' *ă con*iderăm -ii*mul -i
ereziile ce ţin de el drept un 1enomen pur iranian,
7(i-care 1undamental arabă9
1
' -ii*mul î-i are
ori2inea în (e*opotamia -i nordul /iriei, (ai
tîrziu' la el au aderat unele medii oră-ene-ti
iraniene, 7Arabii au 1o*t cei care au importat
-ii*mul în 5er*ia' unde ora-ul02arnizoană Nom'
colonie a <u1ei' a devenit unul din principalele
*ale ba*tioane, poziţia e.primată de către -ii*m
era o revoltă *ocială împotriva ari*tocraţilor
arabi' a credinţei' *tatului -i *u*ţinătorilor ace*0
tora' -i nu o revoltă naţională împotriva arabilor9
$
,
încă din primii ani de domnie ai lui ?arun al0
Ra-id' tulburările politice' reli2ioa*e -i *ociale care
nu au încetat *ă z2uduie imperiul de la venirea la
putere a Abba*izilor tind prin urmare *ă *e
ampli1ice, 8incolo de 1aţada *clipitoare'
crăpăturile ce *e zăre*c ici0colo la*ă *ă *e între0
vadă z2uduielile ce vor prime+dui curînd unitatea
uria-ei con*trucţii a celor două dina*tii arabe,
E.trema centralizare a re2imului' încă -i mai
accentuată *ub ?arun -i 3arme4izi' în baza
căreia 2uvernul de la 3a2dad ia toate deciziile'
c)iar cele re1eritoare la provinciile cele mai înde0
părtate' a 1ăcut ca imperiul *ă devină vulnerabil,
Qraţie remarcabilei or2anizări a /arid0ului' puterea
centrală e in1ormată în le2ătură cu ceea ce *e
petrece in toate ora-ele' mari *au mici' pînă
în colţurile cele mai îndepărtate ale imperiului,
Acea*ta într0o mă*ură in*u1icientă totu-i' iar
)otărîrile cali1ului -i vizirului @ ce a+un2 după
multe *ăptămîni @ nu au aceea-i e1icienţă ca
acelea pe care un 2uvernator le poate lua la 1aţa
locului, r' indi1erent de puterea cu care au 1o*t
înve*tiţi' 2uvernatorii nu *înt cu toţii capabili
1
C, Ca)en %n,a,&,
L

3, LeHi* %n,a,&,
#9
-i nici *i2uri, Ace*t lucru *e poate con*tata atunci
cînd' la izbucnirea unei crize într0una din pro0
vincii' cali1ul trimite acolo un om competent'
de pildă Badl 3arme4idul în Iran *au 8 +a1 ar în
/iriaK ordinea e*te re*tabilită îndată,
(i-cările centri1u2e care vor lua na-tere curînd
în mai multe părţi ale imperiului nu *înt încă
nelini-titoare -i crizele *înt depă-ite' de-i uneori
cu oarecare 2reutate, Trupele *înt' *e pare' in*u0
1iciente ca *ă menţină pretutindeni ordinea' dar
recrutarea *e 1ace de*tul de u-or -i dacă arabii
*e înrolează cu tot mai multă reticenţă' Iranul
-i <)ora*anul 1urnizează în *c)imb contin2ente
în,tre2i, =u a *o*it încă vremea cînd cali1ii vor
încredinţa *tatul -i *ecuritatea lor per*onală
mercenarilor
l
.
Cali1ul î-i a*umă
autoritatea
5rima parte a domniei lui ?arun ia *1îr-it, Tî0
nărul prinţ lip*it de e.perienţă a devenit un *uveran
tot mai con-tient de puterea lui' aproape nelimi 0
tată, Acea*ta nu în*eamnă că emirul dreptcre0
dincio-ilor ar 1i 1o*t o +ucărie în mîinile 1emeilor
-i ale 3arme4izilor6 *e cuno*c o *erie de decizii
luate de ?arun care ne*ocoteau *1aturile lui
;a)Ma -i c)iar ale autoritarei <)aizuran, U-or
de mîniat' *i2ur de el' nelini-tit de tot ceea ce i0
ar putea ameninţa puterea' el e*te cel care
porunce-te are*tarea pio*ului -i ino1en*ivului
(u*a al0<azim -i lic)idarea lui ;a)Ma b, Abdalla)'
căruia îi 1ă2ădui*e că01 va lă*a în viaţă, El nu
e*te nici o blîndă marionetă -i nici 7bunul ?arun9
cel de*cri* în le2endele orientale' ci un bărbat
care nu *uportă ca cineva *ă i *e opună *au c)iar
*ă01 contrazică, Ca numero-i alţi -e1i de *tat'
pre1eră acum *ă *e încon+oare mai de2rabă cu
1
5rimii mercenari' îndeob-te turci' încep *ă apară în
2arda per*onală a lui ?arun %n,a,&,
80
oameni maleabili decît de per*oane înze*trate
cu o inteli2enţă prea *trălucită, Badl al03arma4i
va trăi în curînd acea*tă e.perienţă,
Admini*trator -i' în vreme de război' *trate2
1oarte capabil' Badl nu -ovăia *ă01 în1runte
de*c)i* pe cali1' ba c)iar *ă nu0i îndeplinea*că
anumite )otărîri, Acea*tă incompatibilitate de
caracter va con*titui una din cauzele diz2raţiei
*ale, Ea *e adau2ă *ucce*elor' e.ce*ive în oc)ii
lui ?arun' dobîndite de 7micul vizir9 în <)o0
ra*an -i protecţiei pe care era acuzat că o o1eră
Alizilor' 1aţă de ace-tia 3arme4izii arătîndu0*e
mai toleranţi decît ?arun' 2ata oricînd *ă0i
*u*pecteze pe de*cendenţii lui Aii că vor *ă01
detroneze, Cople-it de 1elicitările cali1ului la
înapoierea lui din <)ora*an' Badl n0a mai primit
nici un po*t important, El va 1i demi* din 1uncţiile
*ale admini*trative ciţiva ani mai tîiziu,
5o*tul de 2uvernator al <)ora*anului va 1i
atunci atribuit lui Aii I*a b, (a)an' care va
comite în acea*tă provincie 2re-eli după 2re-eli,
8ar el aparţine 1acţiunii' opu*e 3arme4izilor, (ai
mult decît atît' ace*ta comandă abna, care -i0a
mani1e*tat nemulţumirea cînd a 1o*t creată
abbasiya, corpul de armată recrutat de Badl în
provinciile orientale, =ici unităţile *iro0iraniene
nu aprecia*eră crearea ace*tor trupe, ;a)Ma
încearcă zadarnic *ă *e opună numirii lui I*a b,
(a)an' pe care îl con*ideră un incapabil, 8e 1apt'
cali1ul ţinu*e *ă01 numea*că tocmai pentru a0i
nemulţumi pe 3arme4izi' a căror in1luenţă voia
a*t1el *0o contracareze,
8eclinul treptat al lui Badl' promovarea
rivalului *ău împotriva *1atului lui ;a)Ma' numirea
totodată' in locul lui (o)ammed' 1ratele lui ;a)Ma'
care deţine importantul po*t de -ambelan' a lui
Badl b, Rabi' ce 1ăcea parte dintr0o 1amilie rivală
3arme4izilor -i în +urul căruia *e va 2rupa întrea2a
opoziţie îndreptată împotriva ace*tora' totul
arată că' la zece ani după urcarea *a pe tron'
cali1ul a )otărit *ă pună capăt dominaţiei atot 0
puternicei 1amilii,
i\
81
RaYYa
Cam tot pe atunci' ?arun *e pre2ăte-te *ă pără0
*ea*că aproape de1initiv 3a2dadul, 8upă cit *e
*pune' cali1ul n0a îndră2it niciodată ace*t ora-
pre*ti2io*' ridicat prin voinţa tatălui *ău, Atmo0
*1era era neplăcută' a1irma el' -i nu0i convenea,
5rezenţa abn"i, în apropiere cu privile2iile -i
con1lictele ei' îi di*plăcea, 5opulaţia imen*ei
capitale *porea neîncetat -i devenea tot mai a2i0
tată, Boarte preocupat' ca -i predece*orii *ăi'
de *ecuritatea lui per*onală' ?arun nu *e *imţea
aici în lar2ul lui, Intenţiona*e' de două ori cel
puţin' *a pără*ea*că 3a2dadul, /e pare că ar 1i
vrut *ă ridice un palat la poalele munţilor Oa2ro*'
in ve*tul Iranului' dar *0a îmbolnăvit -i a renunţat
la ace*t plan, 8oi ani mai tîrziu' a poruncit
*ă i *e con*truia*că o re-edinţă la (o-ul' dar
nu *0a in*talat In ea, în anul JD"' a optat în *1îr-it
pentru RaYYa' în 8+e*ira' pe malul *tin2 al
Eu1ratului' unde e.i*ta încă din Antic)itate un
ora- numit <allini4o*
1
.
8e ce tocmai RaYYa' un loc atlt de depărtat
de 3a2dad -i de partea de miazăzi a (e*opo0
tarniei' unde *e 2ă*eau ma+oritatea centrelor
politice' comerciale -i intelectuale ale imperiuluiW
8acă problema *ecurităţii ar 1i con*tituit *in2urul
motiv al plecării *ale de la 3a2dad' -i0ar 1i lă*at
oare ?arun in palatul al0<)uld *oţiile' copiii -i
comorile W E*te probabil ca o *erie de con*iderente
de natură militară au +ucat un rol important în
)otărîrea lui de a *e *tabili în apropiere de 1ron0
tiera imperiului bizantin,
/e -tie că' în tinereţe' tatăl *ău îi încredinţa*e
comanda unei e.pediţii împotriva 3izanţuluiK
el *e apropia*e de Con*tantinopol' de zidurile
căruia 7î-i *pri+ini*e lancea9 ,
$
Abia urcat pe
tron' a poruncit' după cum -tim' întărirea puncte0
lor de *pri+in ale ace*tei 1rontiere, 5re2ătirile
1
8upă numele lui /eleuco* al II0lea <allini4o*
%$>"@$$" î,e,n,& care îl 1ntemeia*e %n,a,&,
$
8upă, poetul (erHan Ibn ?a1*a) %n,a,&,
nu erau cu *i2uranţă de1en*ive' deoarece 3izanţul'
a1lat în plină criză' nu reprezenta nici un 1el
de prime+die, /e pare deci că ?arun al0Ra-id
ar 1i intenţionat' încă de la începuturile domniei'
*ă pornea*că un război' nu numai *ă întreprindă
atacuri -i incur*iuni în 3izanţ' ci *ă a+un2ă' cu
voia lui Alla)' pînă la Con*tantinopol, Războiul
împotriva 2recilor a reprezentat marele plan al
domniei lui, 5olitica *a de con*truire a unor 1or0
tăreţe puternice la poalele munţilor Tauru* -i
mutarea re-edinţei în apropierea 1rontierei nu *e
e.plică altminteri,
Avînd o populaţie cre-tină -i 1iind cucerită
apoi de arabi în anul "#D' RaYYa 1u*e*e trezită
din *omnolenţa ei de către (an*ur' care ridica*e
în prea+mă un ora- nou' al0Ra1i4a, Cele două
a-ezări *0au reunit curînd, ra-ul avea 1orma
unei potcoave' a cărei porţiune plată era *căldată
de Eu1rat' a1lat a*tăzi la un 4ilometru depărtare,
5orţile' cele două ziduri concentrice' di*punerea
*trăzilor aminteau de planul ra-ului Rotund'
în proporţii redu*e %1 >00 m de la nord la *ud
-i de la e*t la ve*t&, 8in loc în loc' pe zidul de
incintă crenelat' de :@> metri' 1u*e*eră ridicate
douăzeci -i opt de turnuri' cu po*turi de apărare,
(aterialul utilizat pentru con*trucţia turnurilor era
cărămida ar*ă' iar pentru ziduri cărămida near*ă
u*cată, 5entru aducerea apei au 1o*t *ăpate
canale, In centrul noului ora- a 1o*t ridicată o
mare mo*c)ee dreptun2)iulară %D# m G 10! m&,
La *ud0e*t de mo*c)ee' in interiorul zidurilor
ora-ului' *e ridica palatul lui ?arun' Ra*r e*0
/alam' 75alatul 5ăcii9, Ace*t edi1iciu *omptuo* A'
de dimen*iuni 1oarte mari' avea patru clădiri
*eparate prin curţi -i 2rădini ră*pîndite pe o
1
/e mai poate încă vedea un un2)i de *ala cu *ta0
lactite' prima apariţie a ace*tei maniere decorative'
care *e re2ă*e-te în arta *el2iu4idă -i continuă pînă în
arta otomană, =u mai e.i*tă alte ve*ti2ii ale palatului
din RaYYa' dar planul 2eneral *emăna 1ără îndoială
cu acela al palatelor din /amarra' unde unul din 1iii
lui ?arun' al0(uta*im' -i0a *tabilit capitala în !#", A
*e vedea Ane.a $' /amarra %n,a,&,
*upra1aţă mare, 5e dina1ară' decoraţia era *ăraca
-i nu *e vedeau decît ziduri oarbe din cărămidă
near*ă %1undaţiile erau con*truite din cărămidă
ar*ă&, Tot lu.ul *e 2ă*ea în interior6 *tucatură'
tapi*erii' ornamente poleite' zu2răveli' covoare,
în ace*t decor 1a*tuo* trăiau *ute de per*oane'
Fncă -i mai izolate decîo la 3a2dad de populaţia
locală' care 1urnizaV mîna de lucru -i produ*ele
nece*are ace*tei Curţi 2i2antice,
In1luenţa 5er*iei *a**anide' ce *e va mani1e*ta
-i mai puternic în veacul următor' *e 1ace tot
mai re*imţită în toate domeniile, Ca -i re2ele
re2ilor' cali1ul *e izolează în palatul *ău -i *e
încon+oară cu un ceremonial tot mai complicat,
Ce1 reli2io*' imam al dreptcredincio-ilor' curînd
7Umbra lui 8umnezeu pe pămînt9' el e *uveranul
cel mai puternic din timpul *ăuK palatul lui e
ca un *anctuar -i nu ie*e din el decît cu mare
pompă *pre a0-i ului *upu-ii, (ormanele de ruine
ri*ipite a*tăzi pe cîmpia din e*tul Eu1ratului ne
în2ăduie *ă ni01 ima2inăm în mi+locul curţii
*ale' în ace*t palat uria- încon+urat de 7paradi0
*urile9 ce0au trebuit amena+ate' parcurile cu
vînat A' a*emenea acelora cu care meiazii popu0
la*eră de-ertul' ca *ă vîneze -i *ă0-i o1ere un nea*e0
muit diver*timent, (are iubitor de *port în aer
liber -i călăreţ e.celent' ?arun a pu* *ă 1ie
con*truit la RaYYa un )ipodrom' unde aler2au
caii din 2ra+durile *ale, Cronicarul La*)iMari a
de*cri* bucuria cali1ului atunci cînd cî-ti2a unul
din caii *ăi *au ai 1iilor, 5e )ipodrom *e mai
practica un *port' denumit .aw%an
@
. /e pare
1
A*upra vînătorilor or2anizate de cali1ii abba*izi'
a *e vedea Ane.a # %n,a,&,
$
aw%an-ul, pentru care +ucătorii îmbrăcau o ţinută
*pecială' cu un brîu aurit -i cizme ro-ii' con*ta în a arunca
#Ft mai *u* po*ibil o min2e' în 2eneral din piele' pe care
inul din +ucători o prindea cu vîr1ul ba*tonului' apoi
& arunca din nou' altul o prindea iară-i -i tot a-a pînă
înd min2ea intra într0un *pa1iu delimitat de două ba*0
oane' apărat de patru călăreţi din 1iecare tabără, 3a*0
oanele' din lemn' aveau o e.tremitate curbată analoa2ă
elor 1olo*ite în prezent %n,a,&,
că ?arun în*u-i a introdu* ace*t +oc de ori2ine
iraniană' în timp ce î-i avea re-edinţa la RaYYa,
8ar cali1ul practica mai ale* o variantă a ace*tui
+oc' denumită tabtab. El a mai introdu* -i +ocul
birjas, care con*ta din tra2erea cu arcul călare'
*au aruncarea unei lănci printr0un cilindru,
Ace*t *port va con*titui unul din e.erciţiile
1olo*ite în armată, ?arun participa la +ocuri cu
tovară-ii *ăi' pe picior de e2alitate, El mai lua
parte -i la tra2erile cu arcul, A 1o*t unul din primii
cali1i care au avut în permanenţă în *lu+ba lor
o companie de arca-i,
Cel 8rept0CElăuzit -i0a petrecut la RaYYa
ultimii trei*prezece ani de domnie -i totodată
-i de viaţa, Cederile *ale la 3a2dad erau *curte,
Cu timpul' ele au devenit tot mai rare, /e întîmpla
c)iar ca' venind din*pre *ud' *ă ocolea*că 3a2dadul
1ără *ă intre în el, Centrul admini*trativ era
Fmpărţit între cele două ora-e' ceea ce complica
1uncţionarea aparatului de *tat, Intere*ul cali1ului
*e îndrepta în primul rînd a*upra zonei de 1ron0
tieră' iar pre2ătirea campaniilor dincolo de Tauru* îi
*olicitau mai mult atenţia decît 2uvernarea
imperiului, Ar trebui poate *ă vedem în ace*t
1apt una din cauzele de2radării imperiului în
anii care au urmat pără*irii 3a2dadului de către
cali1,
Ca-ito+u+ i9 A!II
CEI :REI
*m!"ri il ", aidoma oam"nil or, au o -i a/ 4,
o d4inuir" .ar" " doar a lor. Ml" .r"s., ajun%
la maturitat", a!oi Kn."! s4 d".ad4.
I3= <?AL88=
Anii care *0au *cur* de la urcarea pe tron a lui
?arun nu au 1o*t *cutiţi nici de a2itaţie' nici
de crize, =imic din toate ace*tea nu a 1o*t 1oarte
2rav' oricum nu de natură a pune în pericol
mperiul, Totul pare *ă indice în*ă 1aptul că
itunci cînd cali1ul pără*e-te 3a2dadul -i *e *ta0
bile-te la RaYYa *tarea de 2raţie a luat *1îr-it,
bntenţionează oare *ă *e de*partă de 3arme4iziW
încă nu' cu *i2uranţă' de-i 1aptul că *0a cam
plicti*it de ei e ob*ervat de cei din antura+ul
ui' ca' de alt1el' -i a*cen*iunea lui Badl b, Rabi'
marele lor rival,
5e lîn2ă pre2ătirile militare împotriva 3i0
lanţului %relaţiile lui cu Qarol cel (are
1
*e *itu0
îază în cadrul proiectelor împotriva ba*ileului&'
?arun e preocupat de *ucce*iunea *a la tron,
+îndindu0*e la ea 1ără încetare -i di*cutînd de*pre
icea*ta cu con1idenţii lui' va *1îr-i prin a lua
& )otărîre' 1ără *ă o rezolve cu adevărat,
5erioada de la RaYYa' cea mai lun2ă din
ntrea2a domnie a cali1ului 8rept0Călăuzit' e*te
i*t1el -i cea mai activă' cind' după preludiul
+rimilor zece ani' problemele apar în adevarata
or lumină' uneori tra2ică, In ace*t ră*timp'
lezmembrarea imperiului' ale cărei *emne apă0
1
Carolu* (a2mi*' C)arlema2ne' re2e al 1rancilor
J"! @ !1:& -i împărat al ccidentului %!000!1:& %n,tr,&,
86
ru*eră de+a' *e accelerează, Rezultatul va 1i
independenţa aproape completă a cîtorva pro0
vincii,
Unitatea i6-eriu+ui a6eninţată
La *1îr-itul *ecolului al VUI0lea' Imperiul abba*id
atin2e apo2eul, pro*peritate economică necu0
no*cută încă în acea*tă parte a lumii' prima
putere militară a epocii' o civilizaţie ra1inată'
totul contribuie *ă 1acă din cali1ul i*lamului
*uveranul cel mai puternic al timpului *ău,
5o*e*iunile *ale *e întind de la Atlantic la munţii
Tian-an -i la 2urile Indu*ului' de la munţii Tauru*
la 3ab el0(andeb -i =ilul Alba*tru, 8u-manii
*ăi *înt *lăbiţi de di*cordiile lor interne, Imperiul
ba*ileului *e zbate în crize' dintre care ultima @
cea a iconocla*mului' încă neterminată @ 10a
z2uduit puternic, Cît de*pre Carol cel (are' care
*e va încorona la Roma drept re2e al romanilor'
ace*ta nu poate 1i un rival al cali1ului' cu atît
mai puţin un adver*ar, în plu*' e -i 1oarte departe,
=imeni pe lume nu01 e2alează pe conducătorul
milioanelor de dreptcredincio-i @ arabi' a1ri 0
cani' e2ipteni' turci' berberi @ care ro*te*c' de
cinci ori pe zi' acelea-i ru2ăciuni' pro*ternaţi
în*pre acela-i *anctuar' uniţi -i prin limba arabă'
aceea a Coranului' devenită rapid limba admi0
ni*traţiei -i a culturii' de la un capăt la altul
al imperiului,
/tăpîn al unui *tat centralizat' al cărui e.emplu
a 1o*t dat de imperiul *a**anid' cali1ul 1ace *ă
domnea*că ordinea în ace*te ţări atît de di1erite,
Lupte împotriva particulari*melor -i a 1euda0
lilor mari -i mici' împotriva ereticilor de toate
tendinţele' împotriva mi-cărilor in*pirate de mi 0
zerie -i decepţieK aproape că nu e.i*tă an în care
cel puţin o revoltă *ă nu0i obli2e pe 2uvernatori
Ci 2enerali *ă intervină ici0colo *pre a0i în1rîn2e
pe răzvrătiţi,
8#
Limitele imperiului obba*id în vremea lui
?arun al0Ra-id
1 *N 3
*+uaS U c(edina I I
meiazii implanta*eră *tăpînirea arabă In
provincii' *upunînd ma*e uria-e dominaţiei unui
număr re*trîn* de per*oaneK Abba*izii' care li
urmau -i a căror admini*traţie *e a1la în mare
mă*ură în mîinile unor mu*ulmani nearabi' deci
mai apropiaţi de populaţiile *ub+u2ate' veneau
oare la putere prea tîrziu ca *ă învin2ă o*tilitatea
popo arelor cucerite W /au 1aptul că unii dintre
ei î-i vor *cutura +u2ul cu cel dintîi prile+ era
inevitabilW înainte de *1îr-itul *ecolului' mi-cările
*ociale -i reli2ioa*e' care au luat na-tere în primele
decenii ale dina*tiei abba*ide' vor provoca 1i*uri
ce nu *e vor înc)ide niciodată, în plu*' datorită
uria-ei *upra1eţe a imperiului' a centralizării *ale
e.ce*ive' provinciile îndepărtate erau 2reu de
controlat, 5rin urmare' cum *ă nu *e *imtă
i*pitiţi 2uvernatorii de a deveni tot mai inde0
pendenţi 1aţă de puterea centralăW
Cucerită la *1îr-itul *ecolului al VII0lea' A1rica
de =ord 1u*e*e i*lamizată în mare parte prin
intermediul )arid+i*mului' una din ereziile cele
mai ră*pîndite în acea vreme, =ă*cut' a-a cum
am văzut' în urma re1uzului unui 2rup de cre0
dincio-i de a accepta arbitra+ul ce0i va departa+a
pe Aii -i (oaHia' caracterul *ău e2alitar va
determina adoptarea *a rapidă de către populaţiile
rurale din (a2)reb, (i*ionarii )arid+iţi a+un*e0
*eră la triburile berbere' probabil în urma per*e0
cuţiilor la care 1u*e*eră *upu-i în Ira4 din partea
meiazilor, Acea*tă 7erezie eliberatoare9 *0a
ră*pîndit rapid printre locuitorii de la cîmpie
-i din munţi' puţin *en*ibili la pre*ti2iul arabilor'
a căror aro2anţă îi dezamă2i*e, în J>J' în timpul
domniei lui (an*ur' un 2rup de )arid+iţi cuce0
re-te Tripoli' întemeindu0-i aici capitala, Alţii
cucere*c <airuanul în anul următor' pă*trîndu01
în *tăpînire trimp de trei ani' pînă cînd 2uver0
natorul cali 1ul ui *e rein*taurează la putere'
în ciuda ma*acrului care urmează' dominaţia
reprezentantului de la 3a2dad rămîne precară
-i la Tlemcen e*te proclamat un anticali1, Quver0
natorul al0A2)lab renunţă *ă01 ră*toarne, La
^m
*îîr-itul domniei lui (an*ur' *ituaţia pare 1oarte
compromi*ă, In ţară izbucne-te iară-i războiul
*1înt' iar 2uvernatorul abba*id' mar b, ?a1*'
a*ediat la <airuan' e*te uci*, 5entru a în1rîn2e
in*urecţia' *înt trimi*e întăriri *erioa*e' *ub
comanda lui ;azid b, ?atim6 "0 000 de oameni
din Ira4 -i /iria' #0 000 din <)ora*an' bine
ec)ipaţi -i bine înarmaţi, 5unctele *labe *înt
1orti1icate prin in*talarea de ribat-uri
l
. Vec)ile
citadele bizantine *înt reparate -i în ele *înt
trimi*e trupe de elită, Ace*te mă*uri dau roade'
în JJ$' )arid+iţii *înt zdrobiţi în Tripolitania'
iar -e1ii lor *înt uci-i, ;azid preia din nou *tă0
pînirea <airuanului, Timp de cinci*prezece ani'
noul 2uvernator va 1olo*i' cu *ucce*' metodele
cele mai a*pre, Biul *ău îl va urma' apoi 1ratele
*ău, A*t1el a*i*tăm la con*tituirea unor dina*tii
de 2uvernatori' *i*tem 7e1icace9' dar nu lip*it
de inconveniente,
Totu-i' de data acea*ta 1amilia lui ;azid nu
reu-e-te *ă pă*treze puterea, 3arme4izii' care
nu vedeau cu oc)i buni ca admini*trarea provin0
ciilor *ă treacă din tată în 1iu' îi înlăturau pe cei
*u*ceptibili *ă devină prime+dio-i, 8upă o înde0
lun2ată luptă de in1luenţă a celor două partide
pe lin2ă ?arun al0Ra-id' 3arme4izii reu-e*c *ă
impună numirea ilu*trului ?art)ama b, AMan'
2eneralul care le e*te cel mai apropiat, (ulţumită
*pri+inului unei părţi a trupelor armatei @ abba-
1
iîi`ai0urile erau ridicate' mai ale* în lun2ul 1ron0
tierelor maritime' pentru a re*pin2e atacurile' în primul
rînd cre-tine' -i a în2ădui continuarea războiului *1int,
amenii pu-i de *tra+ă aici erau un 1el de călu2ări0*oldaţi
dedicaţi războiului -i ru2ilor, =umeroa*e 1ortăreţe cu
ba*tioane -i turnuri *e puteau vedea a*t1el pe coa*tele
I1riYiMei %vec)iul nume arab al Tuni*iei -i Al2eriei orien0
tale @ n,tr,&, Ibn <)aldun e*timează numărul lor la
10 000' ceea ce e*te e.a2erat, 6ibat-uril" comportă în
2eneral o incintă *tră+uită de turnuri' în interiorul căreia *e
a1lă o curte' încadrată de porticuri' în care dau o *ală de
ru2ăciuni' o *ală deabluţiuni' -i o *erie de c)ilii' la eta+ -i
parter, /ituat într0un un2)i al incintei' un turn înalt
*erve-te la tran*miterea *emnalelor luminoa*e, în a1ara
celui de la (ona*tir' mai e.i*tă unul la /u*a -i altul
la /1a. %n,a,&,
90
siya A pe care Badl al03arma4i le0a recrutat în
<)ora*an' el continuă paci1icarea ţării, Con*tru0
ie-te la (ona*tir ribat-ul care poate 1i văzut -i
a*tăzi' unul dintre cele mai maie*tuoa*e -i mai
bine con*ervate din A1rica de =ord, /e pare că
?arun în per*oană ar 1i poruncit ridicarea lui'
pentru a înc)ide drumul *pre /pania,
între timp' noi 1urtuni *e abat a*upra ace*tei
provincii -i ?art)ama' la cererea *a' e rec)emat,
Urmează o perioadă con1uză' 2uvernatorul (o0
)ammed al0(u4atil' numit de 3arme4izi' e
iz2onit de jună @ armata @ -i populaţie' apoi
repu* în drepturi de către 2uvernatorul Oabului
1
'
Ibra)im b, A2)lab' -i din nou e.pulzat de *upu-ii
*ăi, Ace-tia îl împin2 pe A2)lab *ă revendice
provincia, 8upă ce -ovăie o vreme' ?arun e
de acord6 în luna iulie a anului !00' cel care va
deveni Ibra)im I' emir al I1riYiMei' e*te numit
2uvernator al marii provincii din apu*ul imperiului,
5ent ru I1ri Yi Ma începe o eră nouă -i' 1ără
ca cineva *ă realizeze ace*t lucru' pentru imperiul
în*u-i, 5entru prima oară' un acord e*te înc)eiat
între cali1ul i*lamului -i 2uvernatorul unei pro0
vincii' potrivit căruia ace*ta nu numai că renunţă
la *ubvenţia de 100 000 de dinari 1urnizată de
E2ipt pentru întreţinerea trupelor de ocupaţie'
dar *e an2a+ează *ă0i tri mită anual cali1ului
:0 000 de dinari, 8in ace*t moment' I1riYiMa
deţine autonomia 1inanciară @ preludiu probabil
la autonomia propriu0zi*ă @ 1ără ca acea*ta *ă
implice totu-i o idee de independenţă, Emirul
I1riYiMei' care nu e*te un 1uncţionar revocabil'
admini*trează provincia -i 2uvernează 1ără con0
trolul 3a2dadului, El rămine va*alul cali1ului'
care îi acordă înve*titura la numirea *a, Ace*ta
nu intervine în*ă în ordinea de *ucce*iune' iar
1amilia lui A2)lab va pă*tra puterea timp de
pe*te un veac,
8epărtarea de capitală' neputinţa puterii
centrale de a interveni în acea*tă provincie' *u0
1icient de bo2ată ca *ă *e lip*ea*că de orice a+utor'
1
5artea occidentală a I1riYiMei %n,a,&,
91
vor 1ace treptat *ă *lăbea*că le2ăturile dintre
3a2dad -i <airuan, Ibraliim începe de alt1el în
*curtă vreme *ă *e poarte ca un -e1 aproape
independent, El î-i con*tituie o 72ardă nea2ră9
de > 000 de oameni' total devotată per*oanei *ale'
ceea ce îl pune la adăpo*t de orice *urpriză din
partea jund--iui. Admini*trarea *a înţeleaptă'
pacea care domne-te în provincie' precum -i
dezvoltarea economică a ţării îi a*i2ură 1idelitatea
populaţiilor,
5entru a *ublinia 1aptul că el nu e*te un 2u0
vernator e1emer' ci un *uveran practic indepen0
dent' al cărui pre*ti2iu aproape îl e2alează pe
acela al cali1ului' Ibra)im pune *ă i *e con*tru0
ia*că' în împre+urimile <airuanului' o *plendidă
re-edinţă
1
' <a*r0al0<adim' pe care o nume-te
Abba*iMa' din de1erentă 1aţă de dina*tia domni0
toare, El *e in*talează aici împreună cu *oldaţii
lui ne2ri' unităţile arabe cele mai credincioa*e'
curtea -i *lu+itorii, /e pare că tot aici i0ar 1i primit
pe trimi-ii lui Qarol cel (are' veniţi *ă îi ceară
trupul *1întului Qiprian, Unul din *ucce*orii *ăi'
Ibra)im al II0lea' va pune *ă *e con*truia*că în
apropiere un *plendid ca*tel' al0RaYYada' în0
con+urat de 2rădini imen*e' din care au mai
răma* cîteva ve*ti2ii,
Ca -i cali1ii' A2)labizii î-i vor utiliza re*ur*ele
pentru con*trucţii reli2ioa*e *au utilitare, Ei
măre*c mo*c)eea /idi Yba' din <airuan' una
din cele mai vec)i -i mai venerate din între2ul
I*lam' (area (o*c)ee din Tuni*' marile mo*c)ei
din /u*a' /1a.' ridică 1ortăreţe' e1ectuează lucrări
)idraulice, Re1lectare a pro*perităţii economice'
acea*tă tran*1ormare a ţării e în*oţită de o viaţă
reli2ioa*ă inten*ă, /ub A2)labizi' <airuanul devine
un mare centru de erudiţie -i literatură coranică'
unde reprezentanţii diver*elor -coli orientale
creează o animaţie intelectuală amintind0o pe
aceea de la 3a2dad' Bo*tat -i 3a*ra,
Fncă de la *1îr-itul domniei lui Ibra)im I'
care aproape coincide cu cel al domniei lui ?arun'
1
Avînd acela-i plan ca palatul de la RaYYa %n,a,&,
I1riYiMa ie*e de 1apt în între2ime din imperiu,
Cali1ul *e măr2ine-te *ă0i amintea*că e.i*tenţa
prin danii 1ăcute victimelor unor cata*tro1e
naturale' prin participarea *a la ridicarea unor
monumente reli2ioa*e, /implu *uveran -i con0
ducător *piritual' ?arun al0Ra-id pre1i2urează
în acea*tă ţară rolul diminuat care va reveni
cali1ului abba*id în veacul următor,
Erezia )arid+ită' *tîrpită din I1riYiMa' nu *e
va mai mani1e*ta aici, =u acela-i lucru *e va
întîmpla în*pre apu*' în partea centrală a Al2e0
riei de a*tăzi, Cucerită încă de la mi+locul *eco0
lului al ;?0lea' acea*tă re2iune populată de
berberi 1u*e*e i*lamizată la rîndul ei prin inter0
mediul )arid+i*mului' în cur*ul primei +umătăţi
a *ecolului al VUI0leaK ace*ta mai dăinuie -i
a*tăzi' mai ale* în (zab, Recucerirea întreprin*ă
de o*tile cali1ului nu *0a putut întinde la ve*t
de I1riYiMa' nevoită a*t1el a în2ădui ca o *erie
de principate' ale căror populaţii practicau aproape
toate un i*lami*m )eterodo.' *ă trăia*că -i *ă
pro*pere dincolo de 2raniţele ei,
Cel mai important dintre ace*te emirate 1u*e*e
întemeiat în J"1' la Ti)ert %Tiaret&' de către
Abder)aman 3, Ro*tem' un per*an iz2onit din
<airuan' în vremea luptelor care adu*e*eră
re*tabilirea ortodo.iei în ace*t ora- -i în I1riYiMa'
Ale* imam de către )arid+iţii din re2iune' ace-tia i0
au de*emnat urma-ii printre membrii 1amiliei
*ale, Autoritatea *upremă a devenit a*t1el eredi 0
tară -i pre*ti2iul Ro*temizilor *0a ră*pîndit cu
iuţeală în cea mai mare parte a A1ricii de =ord,
In ace*t re2im teocratic' în care berberii deţin
un loc de *eamă' preocupările economice nu lip*e*c,
5olitica Ro*temizilor' din rîndul cărora vor 1i
numiţi imami pînă la începutul *ecolului al G0lea'
con*tă mai ale* în 1avorizarea *c)imburilor dintre
ţărm -i interiorul continentului' a+un2înd pînă
la ţările *ituate dincolo de /a)ara' în primul
rînd /udanul, Acea*tă 7republică ereditară9 de
ne2uţători' în care per*anii î-i pă*trează puterea'
întreţine relaţii cu nomazii -i a2ricultorii din
interior' a*i2ură *ecuritatea caravanelor -i :.i
e.tinde în 1elul ace*ta in1luenţa' precum -i aceea
a )arid+i*mului' pînă în /pania -i Ira4, Atra-i
de pro*peritatea Ti)ertului' imi2ranţii *o*e*c de
pretutindeni' în timp ce Ro*temizii ocupă po*turi
la curtea emirilor din /pania,
A-a cum *e întîmpă întotdeauna în ţările
i*lamice în Evul (ediu' cunoa-terea în*oţe-te
pro*peritatea economică, (atematica' a*trono0
mia
1
, literatura' poezia -i bineînţele* -tiinţa reli0
2ioa*ă' totul con*tituie obiect de *tudiu pentru
acea*tă populaţie înclinată *pre a*ceti*m' oricum
1oarte departe de viaţa trîndavă din <airuanul
A2)labizilor, Ea nu are nici o in1luenţă la Ti)ert'
unde e con*iderată mai de2rabă drept un e.emplu
care nu trebuie urmat, 3a2dadul e*te -i mai
depărtat' în toate privinţele' de *piritul ace*tor
berberi -i per*ani' care condamnă atît doctrinele
propovăduite de cali1 -i de cei din +urul *ău' cît
-i moravurile de*1rîiiate' după părerea lor' ale
curţii -i capitalei, Toată acea*tă re2iune din
inima (a2)rebului *e în*trăina*e de puterea
centrală cu multă vreme înainte ca A2)labiţii
*ă *e îndepărteze -i ei, ?arun nu mai e.ercită
aici nici un 1el de control' iar numele lui nici măcar
nu e*te ro*tit,
(ai în*pre apu*' în actualul (aroc' i*lamul a
pătrun* în ultimii ani ai veacului al Vll0lea -i
începutul celui de al VIII0lea în rîndurile locui0
torilor de la munte' care i0au dat îndată o tentă
eretică, Ci aici' e.ce*eleV 1i*cale' abuzurile 2uver0
natorilor' *lăbiciunea admini*traţiei au îndepărtat
în *curtă vreme populaţia @ uneori de*tul de
*uper1icial convertită @ atît de i*lamul ortodo.'
cît -i de autorităţile cali1ale, Ea aderă la doctri 0
nele )arid+ite -i mutazilite' mai cu *eamă pentru
că *e opun puterii o1iciale -i *e revoltă îndată
ce i *e ive-te vreun prile+, Fncă din J:0' o revoltă
izbucne-te în e.tremitatea de apu*' -i cîteva
triburi reu-e*c *ă cucerea*că Tan2erul' apoi o
1
75înă -i ultima *lu+nică -tie la noi *emnele zodiacu0
lui9' *punea un Ro*temid %citat de Q, (arţai*& %n,a,&,
94
mare parte a ţării, Autoritatea meiazilor e*te
zdruncinată din temelii' iar cea a Abba*izilor
va cunoa-te mai tîrziu aceea-i *oartă, 5rintre
triburi domne-te o cva*ianar)ie, /înt întemeiate
principate' care *e de*tramă la rîndul lor 1oarte
curînd, Altele cre*c în*ă' devenind re2ate, Unul
dintre ace*tea' 1ondat de un membru al 1ami 0
liei 5ro1etului' va dărui I*lamului unul din marile
*ale centre de civilizaţie *i unul dintre cele mai
1rumoa*e ora-e ale *ale6 Bez,
In J!"' anul urcării pe tron a lui ?arun
al0Ra-id' o revoltă alidă izbucne-te la (edina,
?u*ein b, Aii' un )a*anid' a ocupat mo*c)eea'
în care *0a baricadat' proclamîndu0*e amir al-
muminin. E1ectivele *ale erau puţine la număr6
$" Alizi' cîţiva convertiţi' un 2rup de pelerini,
Tentativa di*perată nu avea nici o -an*ă de
reu-ită, Autorităţile i0au în2ăduit *ă *e retra2ă
-i a plecat la (ecca, Lucrurile *0ar 1i înc)eiat aici
dacă o*tile cali1ului' care urmăreau pelerina+ul'
nu i0ar 1i interceptat e*corta, în ciocnirea care
a urmat' partizanii lui ?u*ein au intrat în luptă
cu oamenii Abba*izilor' ?u*ein a 1o*t uci* -i
trupa lui pu*ă pe 1u2ă, Alizii' urmăriţi cu înver0
-unare de oamenii cali1ului' *0au împră-tiat în
toate direcţiile, Unul dintre ei' ;a)Ma b, Abdalla)'
a plecat în Ira4' apoi la Rei, 8e-i ?arun' care
tocmai *e urca*e pe tron' a pu* preţ pe capul
lui' ace*ta a reu-it *ă a+un2ă în <)ora*an' apoi
în Tran*o.iana -i de acolo în 8aMlam' pe coa*ta
(ării Qa*pice' de unde a lan*at o c)emare la
revoltă, Badl a *1îr-it prin a01 convin2e *ă *e
*upună, 8ar moartea *a' *urvenită mai tîrziu'
a con*tituit una din cauzele rupturii dintre
?arun -i Badl' cali1ul 1ăcîndu01 pe ace*ta ră*0
punzător' de alt1el pe nedrept,
Idri*' alt membru al 1amiliei' a cuno*cut un
de*tin mai 2lorio*, în*oţit de unul dintre *lu+itorii
lui' Ra-id' a reu-it *ă a+un2ă în E2ipt, Biind
căutat cu înver-unare de poliţia lui ?arun' el
*0a a*cun* cîtva timp' după care a plecat în
(a2)reb' unde a 2ă*it adăpo*t la un trib berber
din Volubili* %[alila&, Calitatea *a de de*cendent
»5
al 5ro1etului i0a a*i2urat pre*ti2iul, El va reu-i
*ă creeze aici o dina*tie' care va dura pe*te un
veac' -i' mai ale*' va întemeia ora-ul Bez,
Idri* I a nutrit curlnd ambiţia de a avea o
capitală care *ă rivalizeze cu ora-ele Ti)ert -i
<airuan, /ituat în apropierea unui rîu -i la o
ră*pintie de drumuri comerciale' ora-ul Bez a
con*tituit obiectul unei opţiuni deliberate6 *im0
ţindu0*e întrucîtva pierdut în mi+locul berberilor'
Idri* încerca *a atra2ă în prea+ma lui emi2ranţi
arabi, 8e la Bez mai avea -i po*ibilitatea de a
continua i*lamizarea populaţiilor din interior'
care erau departe de a 1i pără*it cre-tini*mul
*au iudai*mul' ba c)iar idolatria, începînd cu
anul !01' 1iul *ău începe *ă emită monede, El
moare în !01' otrăvit' *e pare' din porunca lui
?arun al0Ra-id' a cărui nelini-te -i ură împotriva
Alizilor *pore*c neîncetat,
Idri* al II0lea' 1iul *ău' îi continuă opera, El mu0
tă ora-ul Bez pe malul opu* al ued0ului' în amonte'
con*truie-te mo*c)ea Ceri1 -i un palat, In !1:'
opt mii de 1amilii arabe e.pulzate din /pania'
după e-ecul unei in*urecţii împotriva meiazilor'
*e in*talează la Bez' în cartierul numit 7al andalu0
zilor9' care0-i va pă*tra numele pînă în zilele
noa*tre,
Re2atul Idri*izilor î-i va cunoa-te apo2eul
vreme de încă vreo treizeci de ani, Centru comer0
cial -i de tranzit' centru intelectual -i reli2io*'
1aima ora-ului Bez *e va ră*pîndi pînă în E2ipt,
5uţin înclinaţi *pre *ectari*m' Idri*izii
1
acceptă
toate curentele reli2ioa*e' pînă -i pe cele mai puţin
1
/0a pretin* că adera*eră la mutazili*m' dar 1aptul
e puţin probabil, Erezia mutazili*mului e bazată pe
cinci principii6 Coranul nu e coe*enţial lui 8umnezeu'
a 1o*t creat de el *pre a Ii comunicat oamenilorK omul
di*pune de liberul arbitru6 caznele iadului *înt ve-nice
pentru toţi cei ce a+un2 acoloK mu*ulmanul vinovat
de o 1aptă 2ravă va mer2e în iad dacă nu *e caie-teK
menirea *tăpînirii e*te de a împărţi binele -i de a *tăvili
răul' ceea ce implică po*ibilitatea revoltei împotriva
oricărui imam nedrept %n,a,&,
96
ortodo.e' -i nu intenţionează *ă 1acă din capitala
lor un centru -iit, 8atorită di*tanţei 1aţă de
3a2dad' de centrele reli2ioa*e -i de curte' in1lu0
enţa cali1ilor e*te aici e.trem de redu*ă6 acea*tă
parte a (a2)rebului nu va reveni *ub aripa
abba*idă,
Tot a-a *e va întimpla -i cu /pania, Abdera)0
man I' prinţul omeiad *căpat din ma*acrul 1ami0
liei *ale' care *e proclama*e amir al-Andalus
în J>"' nu i0a recuno*cut niciodată pe Abba*izi,
El nu a admi* nici un 1el de ame*tec al cali1ilor
de la 3a2dad pe domeniile *ale, Culoarea nea2ră
era )ulită in *tatele lui' iar el -i cei din +urul lui
*e imbrăcau în alb' culoarea meiazilor, 5redica
de vineri a 1o*t ro*tită cîtva timp în numele cali0
1ului' dar ace*t lucru a 1o*t *uprimat după *upu0
nerea 2uvernatorului abba*id, 5e viitor' în*u-i
numele Abba*izilor va 1i ble*temat, Emirii vor
încerca în repetate rînduri *ă urzea*că mi-cări de
ne*upunere împotriva cali1ilorK *e *pune că Abde0
ra)man I ar îi pre2ătit c)iar pe 1aţă o e.pediţie
împotriva /iriei' *pre a0i iz2oni pe Abba*izi, /ub
?arun' nu mai e.i*tă nici o le2ătură politică între
noul re2at arab -i imperiul conducătorului drept0
credincio-ilor
1
,
I1riYiMa' /pania' Ti)ertul' toate ace*te re2iuni
*înt departe de 3a2dad' *ece*iunea lor nu in1luen0
ţează de*tinul imperiului' iar mi-cările care a2ită
E2iptul -i /iria nu *înt' pentru moment' nici
pro1unde -i nici 2rave, Revolta din ;emen' în
1
In1luenţa abba*idă a*upra /paniei mu*ulmane va
rămîne totu-i 1oarte puternică în numeroa*e domenii,
Cordoba -i /evilla *e in*pirau din tot ceea ce venea de
la 3a2dad, Lu.ul mu*ulmanilor -i cre-tinilor din 5en0
in*ula iberică rivaliza cu cel al *ocietăţii abba*ide, Venirea
la Cordoba' la începutul *ecolului al IG0lea' a ilu*trului
cîntEreţ OirMab' din 3a2dad' a 2răbit acea*tă 7orienta0
lizare9, OirMab a devenit rapid un muzician de mare
renume -i' mai mult decît atît' un arbitru al bunului
2u*t6 el i0a învăţat pe locuitorii C"rdobei cum *ă *e
îmbrace potrivit anotimpurilor' arta coa1atului' 1olo*irea
1ardurilor' a pa*tei de dinţi etc, /ub îndrumarea ace*tui
1o*t *clav al cali1ului (a)di' a evoluat mobilarea ca*elor'
iar arta culinară -i decorarea me*elor au devenit mai
ra1inate %n,a,&,
JD>' e*te înăbu-ită cu u-urinţă6 conducătorii
ei' trimi-i la 3a2dad' *înt uci-i prin *tran2ulare
la porunca lui ?arun al0Ra-id' iar ordinea revine
în ţară îndată după revocarea 2uvernatorului,
Alt1el *tau lucrurile în <)ora*an %adică e*tul
Iranului' o parte a A12ani*tanului -i a Tran*o.i0
anei&, Tot ceea ce *e petrece aici are un mare ră0
*unet la 3a2dad -i în re*tul imperiului' în admini*0
traţie' unde ma+oritatea per*onalului e de ori2ine
per*ană' în armată @ abna, abbasiya- r' era
din ce în ce mai evident că numirea lui Aii b, I*a
în 1runtea provinciei 1u*e*e o 2re-eală, =eavînd
alt 2înd decît e.ploatarea <)ora*anului în 1olo*ul
*ău per*onal' ace*ta îi ma*acra pe diqanii ce i *e
împotriveau -i *mul2ea de la populaţie' cu preţul
unor *u1erinţe cumplite' banii pe care0i trimitea
la 3a2dad, primarea a *porit în a-a mă*ură încît
au a+un* plîn2eri pînă în capitală, Unul dintre
principalii notabili' ?i*)am b, Bar4u*rau' 1u0
2it la 3a2dad *ă ceară protecţia cali1ului, Altul
*0a pre1ăcut că a paralizat *pre a *căpa de mînia
lui I*a, ;a)Ma a intervenit atunci 1ără *ucce*
pe lîn2ă ?arun ca *ă01 mu*tre pe I*a, Aii di*punea
la 1aţa locului de 1orţe puternice -i devotate' iar
?arun nu voia *ă cedeze cu nici un preţ in1luenţei
3arme4iduluiK pe de altă parte' 2uvernatorul *ău
îi trimitea daruri bo2ate care îi potoleau mînia
de 1iecare dată,
?arun nu vedea decît *căderea puterii nota0
bililor locali @ le2aţi odinioară de 3arme4izi @'
precum -i banii -i darurile îmbel-u2ate ce *o*eau
la RaYYa, /ituaţia era în*ă atît de încordată încît
au izbucnit mai multe revolte, Cali1ul a trimi*
atunci în Iran trupe' care au purtat zadarni c
o *erie de lupte, =elini-tit' a )otărît pînă la
urmă *ă mear2ă c)iar el la 1aţa locului, Intre0
rupîndu0-i campania împotriva 3izanţului' după
ce lă*a*e 1orţe *erioa*e la 1rontiera cu A*ia (ică'
*ub comanda 1iului *ău Na*im' a plecat prin
urmare la <)ora*an,
/e întîmpla pentru prima oară ca un cali1 *ă
înainteze atît de departe *pre e*t, ?arun *0a
oprit la Rei' 1ără *ă mear2ă la (erv' capitala pro0
98
vinciei, Acea*tă -edere *curtă In ora-ul *Vău natal
n0a rezolvat cu nimic lucrurile, Au 1o*t înc)eiate
acorduri cu -e1ii de triburi din Caucaz -i din re2i0
unea (ării Ca*pice' cu rezultate 1oarte *labe, Aii
b, I*a a venit la curtea cali1ului încărcat cu daruriK
el i0a de*cri* ace*tuia *ituaţia în culori tranda1irii
-i pînă la urmă a 1o*t recon1irmat în 1uncţie,
5robabil ?arun nu voia altceva decît *ă *e la*e
convin*, El nu a luat nici o )otărîre în privinţa
problemelor din <)ora*an' -i0a reînnoit încrederea
în Aii -i *0a înapoiat la RaYYa, Cîţiva ani mai
tîrziu' va lua iară-i calea provinciilor ră*ăritene,
8ar' de data acea*ta' nu *e va mai întoarce,
' Broblema -ra*) a
su99esiunii
în imperiul mu*ulman' re2ulile *ucce*iunii nu
1u*e*eră niciodată codi1icate' nici măcar
de1inite cu claritate, Urcarea lui Aii pe tronul
cali1ilor declan-a*e o dramă ale cărei urmări
continuă pînă în zilele noa*tre, /ecolul
meiazilor a în*emnat o luptă îndelun2ată
împotriva Alizilor, dată a+un-i Abba*izii la
putere' (an*ur a trebuit la rîndul lui *ă poarte
o luptă înver-unată împotriva unc)iului *ău
Abdalla), 7=oaptea 8e*tinului9' *ă nu buităm' a
reprezentat *uirea pe tron a lui ?arun al0Ra-id în
urma a*a*inării 1ratelui *ău de către propria lor
mamă' după ce ace*ta o ameninţa*e la rindul lui
cu moartea, Imen*a 1amilie abba*idă' *porită
neîncetat prin e2alitatea în drepturi a copiilor
*oţiilor le2itime -i ai concubinelor' 1avoriza
apariţia 1acţiunilor -i con1lictelor, 5rintre
preocupările cali1ilor' problemele de *ucce*iune
*e a1lau in mod con*tant pe primul plan' acea*ta
cu atît mai mult cu cît la vremea aceea bărbaţii
-i femeile mureau relativ tineri,
?arun al0Ra-id avea pai*prezece 1ii' dar *0a
căzut de acord' încă de timpuriu" asupra
faptului 9) numai cei doi fii mai mari" Abdallah"
*iitorul Mamun" .i Mohammed 0Amin2 *or fi
9onsidera(i
ca avînd drepturi de *ucce*iune, Cel dintîi' nă*cut
în 7=oaptea 8e*tinului9' era 1iul *clavei per*ane
(ara2il' care muri*e c)iar în noaptea aceea,
Celălalt' nă*cut -apte luni mai tîrziu' era 1iul
OubaMdei ' *oţia le2itimă de *în2e re2al, =ume0
roa*e pove*tiri ate*tă a1ecţiunea ce le0o nutrea
?arun' precum -i 2ri+a cu care a ve2)eat a*upra
educaţiei lor, Le0a ale* c)iar el preceptorii'
printre care ilu*trul *avant <i*ai' 1o*tul *ău da*căl,
Ace*ta ne0a lă*at de*crierea unei *cene încîntătoare
re1eritoare la cali1 -i cei doi 1ii ai *ăi6 7Cei doi
prinţi-ori *0au ivit precum două *tele de pe cer'
1ermecători în cuminţenia -i *eriozitatea lorK ei au
înaintat' cu oc)ii plecaţi -i pa* încet' pînă în
pra2ul *ălii, 8e aici i0au 1ăcut tatălui lor plecă0
ciunea re2ală' în*oţită de urările cele mai 2răi 0
toare, ?arun le0a *pu* *ă *e apropie' iar la po0
runca lui' (o)ammed *0a a-ezat în dreapta *a'
iar Abdalla) în *tîn2a, La *emnul lui' i0am po1tit
*ă recite din Coran -i le0am pu* cîteva întrebăriK
prinţi-orii au ră*pun* la toate în c)ipul cel mai mul0
ţumitor -i au trecut încercarea cu bine, Ra-id era 1e0
ricit -i nu î-i a*cundea bucuria9, Cei doi prinţi-ori
au recitat apoi poeme, 7=icicînd n0am mai văzut
printre vlă*tarii de cali1' continuă <i*ai' doi prin0
ţi-ori atît de iuţi la ră*pun*' cu o vorbire atît de
c)ibzuită -i în *tare *ă arate tot ce -tiu ca 1iii
lui Ra-idK prin urmare le0am 1ăcut o mie de urări
de 1ericire' la care părintele lor *0a alăturat' ro*0
tind amin. I0a luat apoi la pieptul *ău' i0a ţinut
multă vreme îmbrăţi-aţi -i' cînd le0a dat drumul'
am văzut că îi cur*e*eră lacrimi pe piept9,
A1ecţiunea purtată de Ra-id celor doi 1ii mai
mari nu putea *ă0i di*imuleze 2ravele de1ecte ale
celui nă*cut de *oţia le2itimă -i re2ală' precum
-i calităţile promiţătoare ale 1iului concubinei
per*ane, 75rimul' va declara el într0o zi' e*te
robul pa*iunilor -i toanelor' *in2urele ce îi )otă0
ră*c purtarea ,, , ' u-urinţa cu care î-i ri*ipe-te
averea -i împărtă-e-te 1emeilor' pînă -i *clavilor'
ce are în 2înd a 1ace, Abdalla)' dimpotrivă'
merită numai laudeK +udecata lui e temeinică -i i
*e pot încredinţa treburile cele mai de *eamă , ,,
# HH
La Abdalla) re2ă*e*c înţelepciunea puternică a
lui (an*ur' pio-enia lui (a)di' mîndria lui al0
?adi9 A, 7/lavă lui Alla)' că mi0a dăruit un 1iu
ce vede cu oc)ii minţii mai bine decît cu cei ai
trupului9' mai *punea tot ?arun în le2ătură cu
viitorul (amun,
Boarte dornic *ă a*i2ure după moartea lui
*tabilitatea imperiului -i puterea 1amiliei abba*ide'
?arun era parcă ob*edat de ideea că *ucce*orul
*ău nu va întruni calităţile nece*are, In anul JD1
-i0a obli2at *upu-ii *ă îi pre*teze +urămînt (bayah)
lui Amin' pe atunci în vîr*tă de cinci ani' nu 1ără
a întîmpina rezi*tenţă, Uni'i membri ai 1amiliei
au obiectat a*upra vîr*tei prinţuluiK în realitate'
ei *e 2îndeau la propria lor per*oană' în cazul în
care tronul ar deveni pe nea-teptate vacant,
Badl al03arma4i' 7tutorele9 lui Amin' a reu-it
*ă înlăture reticenţele, Autorităţile din <)ora*an
au pre*tat +urămîntul' urmate de celelalte
provincii,
5e mă*ură ce Amin cre-tea' ?arun vedea tot
mai limpede că nu va depă-i niciodată medio0
critatea, Ci0a mărturi*it în2ri+orarea în le2ătură
cu acea*ta lui ;a)Ma al03arma4i, 7Voie*c *ă
am drept urma- un om căruia *ă0i încuviinţez
purtarea -i *ă0i preţuie*c 1aptele' unui om de
care *ă nu mă îndoie*c că va domni cu i*cu*inţă'
1ără a dovedi nici -ovăire' nici *lăbiciuni, Ro*tind
ace*tea' mă 2înde*c la Abdalla) b(amunT9, Ci a
adău2at6 7Bamilia în*ă 10a ale* pe (o)ammed
bAminT' iar dacă eu îl voie*c pe Abdalla)' o voi
dezlănţui î mpotrivă0mi 9
$
, 5roblema e.i *ta
cu adevărat, 8in acel moment' *e puteau în0
trevedea di*en*iunile care îi vor dezbina pe
Abba*i zi -i i mperi ul î n*u-i după ce ?arun
va 1i di*părut, ?arun a )otărît atunci ca' după
Amin' coroana *ă revină lui Abdalla)K ace*ta a
primit' în *curtă vreme' titlul (laqab) de (amun
-i 1uncţia de 2uvernator al <)ora*anului, La rîn0
dul *ău' Amin a primit partea de apu* a imperiului
1
8upă (a*udi
@
*bid. %n,a,&,
n,a,
101
*pre a o 2uverna, Ceremonia (bayah) a avut loc
mai întîi la RaYYa' apoi la 3a2dad,
Cu vremea' de1ectele celui dintîi -i calităţile
celuilalt n0au 1ăcut decît *ă *e accentueze, Bapt
încă -i mai 2rav' cei doi prinţi aveau 1iecare parti 0
zanii *ăi' care *e mani1e*tau pe 1aţă, 8e partea
lui Amin' 1amilia re2ală o avea în 1runte' bineîn0
ţele*' pe OubaMda, Acea*ta vedea în*ă -i ea' 1ără
*ă0-i 1acă iluzii' ce cali1 nevolnic va 1i 1iul ei' lene-
-i aproape nepă*ător 1aţă de treburile *tatului,
Cum ?arun îi atribui*e lui (amun 1orţe armate
con*iderabile' <)ora*anul 1iind o provincie turbu0
lentă' OubaMda -i0a crezut 1iul ameninţat, In*ă
cali1ul a certat0o6 78acă e vorba ca unul *ă *e
teamă de celălalt' lui (amun *0ar cuveni *ă0i 1ie
1rică de 1iul tău' nu dimpotrivă9, Temerile OubaM0
dei nu erau în între2ime neîntemeiate6 *e pare că'
la un moment dat' Ra-id a avut cu adevărat inten0
ţia de a01 numi pe (amun primul mo-tenitor' -i
nu al doilea, 5înă la urmă *0a deci* *ă dea un carac0
ter mai *olemn -i mai obli2atoriu )otărîrilor
adoptate' temîndu0*e 1ără îndoială că nici măcar
în 1elul ace*ta nu vor 1i luate în con*ideraţie,
5entru o ceremonie care an2a+a viitorul 1ami0
liei Abba*izilor -i al conducătorului ei' 7urma-ul
5ro1etului9' (ecca reprezenta unicul cadru potri 0
vit' în decembrie !0$' ?arun a pornit *pre (ecca'
în*oţit de prinţi' numero-i înalţi demnitari -i de
întrea2a curte' împreună cu ;a)Ma al03arma4i
-i 1iii *ăi Badl -i 8+a1ar, (arele -ambelan Badl al0
Rabi era -i el de 1aţă, Un te.t care 1i.a detaliile
*ucce*iunii la tron -i mă*urile pe care urmau *ă le
ia cei doi prinţi 1u*e*e pre2ătit de +uri-tii palatului,
Cei doi 1raţi au depu* un +urămînt' în numele lui
Alla)' care prevedea toate pedep*ele po*ibile pentru
cine l0ar 1i încălcat6 con1i*carea bunurilor -i
împărţirea lor *ăracilor' pelerina+ pe +o* la (ecca'
de*părţirea de *oţii' eliberarea *clavilor lor,
dată ritualul pelerina+ului îndeplinit' con1orm
voinţei lui ?arun' (amun -i Amin' în prezenţa
tuturor demnitarilor' au a-ezat cu nuna lor te.tul
102
pe care01 încuviinţa*eră pe piatra *acră a <aabei
.
,
Un incident care a avut loc i0a nelini-tit pe cei
ce credeau în *emne premonitorii6 documentul *0a
dezlipit de zid -i alunecat pe +o*' ceea ce i0a 1ăcut
pe *uper*tiţio-i *ă *pună că niciodată nu va 1i luat
în *eamă, ?arun n0a dat nici o importanţă
1aptului -i în toate provinciile au 1o*t trimi*e
*cri*ori ce proclamau )otărîrile luate de cali1
re1eritoare la viitorul imperiului, El a poruncit
*ă 1ie citite pînă -i în ora-ele cele mai depărtate,
8ocumentele ori2inale au 1o*t încredinţate pazni0
cilor <aabei -i încadrate în rame preţioa*e'
împodobite cu perle' rubine -i *maralde,
8ocumentele' a*t1el *emnate -i proclamate'
depă-eau prin conţinutul lor cu mult rezolvarea
problemei *ucce*iunii cali1ului, Amin *e an2a+a
*ă re*pecte dreptul 1ratelui *ău la *ucce*iune' dar
mai ale* îi recuno-tea *uveranitatea a*upra <)o0
ra*anului' adică întrea2a parte ră*ăriteană a impe0
riului' de la ?amadan pînă la Tran*o.iana' cu
<irman' Bar*' /ei*tan, 5uterile atribuite lui
(amun a*upra ace*tor teritorii va*te le depă-eau
pe acelea ale unui 2uvernator' ba c)iar ale unui
prinţ de *în2e re2al' trimi* uneori *ă întărea*că
autoritatea *tatului a*upra unei părţi a imperiului,
Armata' vi*tieria' impozitul' di+ma' totul depindea
de )otărîrea lui, Veniturile de pe urma impozite0
lor trebuiau *ă 1ie c)eltuite în <)ora*an -i nu trimi0
*e la 3a2dad, Admini*traţia' apărarea -i barid-u+
depindeau numai de el, Cali1ul nu avea dreptul
de a trimite nici 1uncţionari -i nici in*pectoriK de
a*emeni' el nu putea pretinde nici un tribut, Au0
toritatea lui *e limita la o va2ă 1ormulă de obe0
dienţă -i 1idelitate, A*t1el era pre1i2urată' în plin
apo2eu al imperiului arab al Abba*izilor' concepţia
autorităţii *pirituale a cali1ului' care va prevala
curînd în teritoriile 2uvernate de A2)labizi' Idri*izi
-i Ta)irizi' apoi în re*tul imperiului,
1
/anctuarul principalei mo*c)ei din (ecca %n,tr,&,
#H<
Cu toată *olemnitatea ceremoniilor de la (ecca'
puţini au 1o*t aceia care au 2îndit că cei doi prinţi
î-i vor re*pecta an2a+amentele, /e relatează că'
ie-ind din <aaba' 8+a1ar *ga apropiat de Amin'
obli2îndu01 *ă repete de trei ori 1ormula6 7Alla)
*ă mă pără*ea*că dacă îmi trădez 1rateleR9, Con0
temporanii au văzut mai de2rabă de1ectele *olu0
1iei 2îndite de ?arun, Ca de obicei' poeţii *0au
tăcut ecoul opiniei publice6
7Re2ele de*ăvîr-it a a*cultat *1atul cel mai rău' acela
de a împărţi cali1atul -i ţara,
Cel care a avut 2îndul ace*ta' de ar 1i c)ibzuit cu
2ri+ă' i0ar 1i albit părul din cap,9
Iar (a*udi relatează că un conducător de
cămile 1u*e*e auzit 1redonînd ace*te ver*uri6
7Iată un le2ămînt ale cărui 1ă2ăduieli vor 1i în0
călcate K iată un război ale cărui vîlvătăi vor iz0
bucni9, Fntrebat a*upra *en*ului ace*tor cuvinte'
omul ar 1i ră*pun*6 7 ,,, /ăbiile vor ie-i din teacă'
di*cordia -i cearta vor *1î-ia imperiul9,
A*t1el de anecdote au 1o*t create cu *i2uranţă
mult mai tîrziu' dar ele ilu*trează bine îndoielile
-i temerile provocate de +urămîntul de la (ecca,
Trei ani mai tîrziu' ?arun *e va )otărî *ă
numea*că un alt 1iu al *ău' Na*im' ca al treilea
*ucce*or, Ace*tuia îi va acorda autoritatea a*upra
nordului (e*opotamiei -i provinciilor din *udul
Anatoliei, A*t1el' imperiul devine -i mai dezmem0
brat,
Cali1ul cel 8rept0Călăuzit nu a dezvăluit nicio0
dată din ce raţiuni împărţi*e mo-tenirea Abba*i0
zilor' revenim a*t1el la concepţia prei*lamică de*pre
proprietatea colectivă a*upra averilor, în a1ară
de mediocritatea 1iului *ău Amin' el începea de0
*i2ur *ă0-i dea *eama de 2ravele inconveniente
ale centralizării e.ce*ive a imperiului' de care
pro1itau 2uvernatorii *pre a *e deda la tot 1elul
de abuzuri, Ace-tia trebuiau *uprave2)eaţi mai
îndeaproape, =u era oare pre1erabil ca un membru
al 1amiliei re2ale *ă preia controlul a*upra *itu0
aţiei' mai ale* în <)ora*an' provincia cea mai
turbulentă a imperiului' ca în vremea cînd(an*ur
$34
îl trimi*e*e La Rei pe 1iul *ău (a)di' înve*tindu01
cu puteri di*creţionare a*upra teritoriilor din
ră*ăritW A-ezînd cele două +umătăţi ale imperiului
*ub autoritatea directă a 1iilor *ăi' ?arun al0Ra-id
2îndea oare că va putea opri tendinţele centri1u2e
ce *e mani1e*tau de+a la ră*ărit -i la apu*W
în realitate' *e va produce e.act contrariul'
iar împărţirea n0a 1ăcut decît *ă *porea*că polari 0
zarea -i ri*curile unei con1runtări, Cît de*pre po*i0
bilităţile de a le evita' ace*tea nu prea e.i*tau de
1apt6 imen*itatea po*e*iunilor cali1ului' intere*ele
diver2ente ale di1eritelor provincii' pe care comu0
nitatea de reli2ie nu 1ăcea decît *ă le camu0
1leze' dezamă2irea care a urmat urcării pe tron
a Abba*izilor' toate ace*tea contribuiau la dezin0
te2rarea imperiului, C)iar dacă nu a con*tituit
cauza directă a războiului civil ce îi va *1î-ia pe
Abba*izi -i pe arabi' +urămîntul de la <aaba era
inutil,
Tra-edia CarmeIi'ilor
A."ast4 istori" !lin4 d" la.rimi, ." aşt"rn"
!" domnia alifului $arun al-6aşid o !at4
d" sln%" !" .ar" n-ar !ut"a-o s!4la ni.i ."l"
!atru flu-ii dim!r"un4.
mie -i una de nopţi
?arun -i0a împlinit pioa*ele lui îndeletniciri încă
o vreme în ora-ul *1înt' după care' în ianuarie
!0$ %mu)arram 1!J&' a pornit *pre RaYYa împreună
cu toată curtea, A+un2înd la al0Umr' aproape de
Anbar' caravana *0a oprit *ă *e odi)nea*că vreo
cîteva zile, în ziua a patra' pove*te-te Tabari'
cali1ul i0a adunat pe 3arme4izii prezenţi @ ;a)Ma
-i 1iii *ăi' Badl' 8+a1ar -i (u*a @ -i 7după ce *0a
*1ătuit de*pre trebile domniei cu ;a)Ma' le0a dăruit
ca1tane împodobite' voind parcă a 1ace *ă înceteze
zvonurile de pierzanie ce *e auzeau de la o vreme
de*pre ei, Ci iată că erau cu toţii lini-tiţi -i voio-i9,
Cîteva cea*uri mai tîrziu va izbucni una din
1urtunile cele mai *în2eroa*e din i*toria i*lamu0
lui,
$3;
7La cea*ul ru2ăciunii' ?arun îi *pune lui
8+a1ar6 c =u te0a- lă*a *ă pleci de n0a- voi în a*tă
*eară *ă beau -i *ă mă ve*ele*c dimpreună cu
*clavele meleK ve*ele-te0te -i tu cu alte tale \, /e
du*e apoi în )arem -i prin*e a bea, 8upă cîtva
timp trimi*e pe cineva *ă vadă dacă 8+a1ar 1ăcea
-i el aidoma lui, A1lînd că 8+a1ar era cu1undat în
tri*teţe' pu*e *ă i *e zică6 D Lur pe capul -i pe viaţa
mea' trebuie *ă te o*pătezi -i *ă te ve*ele-tiK căci'
iată' nu0mi ti)ne-te vinul dacă nu -tiu că bei -i
tu \, Tulburat -i cu *u1letul cuprin* de *paimă'
8+a1ar porunci *ă i *e pre2ătea*că un o*păţ, Avea
în *lu+ba lui un cîntăreţ orb' pe nume Abu Oa44ar,
8upă ce bău cîtva timp' îi *pu*e cîntăreţului6
c /u1letul meu a căzut pradă unei mari nelini-ti
în a*tă *eară \, Abu Oa44ar îi ră*pun*e6 c ' vizi0
rule' nicicînd *tăpînul dreptcredincio-ilor nu v0a
arătat' ţie -i 1amiliei tale' atîta bunăvoinţă ca
a*tăzi, @ Am ne2re pre*imţiri' *pu*e 8+a1ar, @
Qone-te0ţi 2îndurile nebune-ti' îi zi*e Abu Oa44ar'
-i la*ă0te în voia plăcerilor \, /pre cea*ul ru2ăciunii
de *eară' unul din *lu+itorii lui ?arun îi adu*e
lui 8+a1ar' din partea cali1ului' za)aricale' poame
-i par1umuri, /pre cea*ul ru2ăciunii de culcare'
?arun îi trimi*e iară-i daruri' apoi a treia oară,
Către miezul nopţii' cali1ul pără*i cortul 1emeilor,
Kl c)emă pe (a*rur' eunucul' -i *pu*e6 c 8u0te în
clipa a*ta după 8+a1ar' ia01 la tine în cort -i taie0i
capul' pe care *ă mi01 aduci mie de îndată,\,
Cînd (a*rur intră în cortul lui 8+a1ar' vizirul
tre*ări, (a*rur îi *pu*e6 c/tăpînul dreptcredin0
cio-ilor te c)eamă, @ UndeW întrebă 8+a1ar, @
Tocmai a ie-it de la 1emei din cort -i *0a du* la
dîn*ul \, 8+a1ar *pu*e6 c La*ă0mă o clipă în cortul
1emeilor mele' ca *ă le dau ni-te porunci, @ A*ta
nu *e poate' ră*pun*e (a*rur' dă0ţi poruncile
aici \, 8+a1ar îl a*cultă, (a*rur îl luă apoi -i'
a+un2înd la el în cort' î-i *coa*e *abia, 8+a1ar îl
întreabă ce porunci are, (a*rur ii zi*e6 cCali1ul
mi0a poruncit *ă îi duc 9apul tău \, D/afar *pu*e6
c 3a2ă de *eamă' *e poate *ă0ţi 1i poruncit astfel
la beţie .i apoi s)3i par) r)u »1 :l ru-) fierbinte
pe Masrur" pomenindu3i de *e9hea lor prietenie"
10&
*ă *e ducă înapoi la cali1, (a*rur con*imţi, ?arun'
a-ezat pe covorul de ru2ăciuni' îl a-tepta pe eunuc,
Văzîndu01 că intră' îl întrebă de2rabă6 c Unde e
capul lui 8+a1arW @ /tăpîn al dreptcredincio-ilor' îi
ră*pun*e (a*rur' ţi l0am adu* pe 8+a1ar, @ =u
pe 8+a1ar ţi l0am cerut' *tri2ă cali1ul' ci capul
lui \, (a*rur *e întoarce la 8+a1ar -i îi tăie capul,
Cînd i01 arătă lui ?arun' ace*ta îi *pu*e6
c5ă*trează capul -i trupul pînă ţi le voi cere, Iar
acum' mer2i îndată -i prinde0i pe ;a)Ma' pe cei
trei 1ii ai lui -i pe 1rate0*ău (o)ammed' 1iul lui
<)a)Vd' -i du0i la tine în cort' unde *ă0i le2i în
lanţuri, 8upă ce ai 1ăptuit acea*ta' du0te -i ia0le
toate averile \, (a*rur a îndeplinit toate poruncile, In
zori' ?arun trimi*e capul lui 8+a1ar la 3a2dad, A
doua zi' porni la drum *pre RaYYa9
a
,
CadavruT lui 8+a1ar a 1o*t încredinţat 2eneralului
?art)ama -i altor dre2ători, ?arun le0a poruncit
*ă01 ducă la 3a2dad, Capul a 1o*t e.pu* pe 5odul de
(i+loc' principala arteră a ora-ului' iar trupul'
împărţit în două' pe 5odul de /u* -i 5odul de Lo*,
Qroaznicele rămă-iţe au răma* acolo timp de doi ani'
pînă cînd ?arun a poruncit *ă 1ie ar*e
$
,
Toţi membrii 1amiliei 3arme4izilor' clienţii -i
*lu+itorii lor au 1o*t are*taţi, ;a)Ma' pu* mai întîi
*ub *uprave2)ere' va 1i apoi9 întemniţat la RaYYa
împreună cu BadT, El re1uza*e o1erta lui ?arun
de a0-i 1i.a un domiciliu unde dore-te'
tran*miţîndu0i că va rămîne acolo unde e*te' atîta
vreme cît nu *e va reconcilia cu el, Tratat cînd
cu mena+amente' cînd cu a*prime' ;a)Ma a murit
în temniţă' la RaYYa' la *1îr-itul anului !0>, El
avea aproape -aptezeci de ani, Lovit de )emiple2ie'
BadT a murit în anul !0!' la patruzeci -i cinci de
ani' cam la aceea-i vîr*tă cu 8+a1ar, /e pare că
?arun porunci*e *ă 1ie torturat cu cîtva timp în
urmă' pentru a mărturi*i unde a*cun*e*e averile
1
*bid. %n,a,&,
$
în re2i*trul de *ocoteli al lui ?arun a 1o*t 2ă*ită
*uma de $0 4irat' cu care *0a cumpărat na1t -i cîl1i pentru
arderea trupului lui 8+a1ar %n,a,&,
$32
1amiliei -i ale *ale, 8upă ce primi*e douăzeci de
lovituri de bici' Badl ar 1i murit dacă nu l0ar 1i
în2ri+it atunci un om a1lat în temniţă cu el, Badl a
*cri* ver*urile următoare6 78in adîncul deznă0
de+dii' *pre Alla) *uie ru2a noa*tră' căci leacul
durerii -i *u1erinţei noa*tre e în mîinile lui, Am
pără*it lumea acea*ta -i totu-i *ălă-luim încă în
eaK nu ne numărăm nici printre morţi' nici printre
vii9, Buneraliile lui Badl au dat prile+ unei mani0
1e*taţii de *impatie pentru el -i 3arme4izi, OubaMda
a participat -i ea' împreună cu prinţul mo-teni tor
Amin -i numero-i dre2ători, A1lînd de moartea lui
Badl' ?arun al0Ra-id ar 1i *pu*6 7/oarta mea e
apropiată de a lui9' căci a*trolo2ii prezi*e*eră că
1ratele *ău de lapte i0o va lua cu puţin înainte în
mormînt' ceea ce *0a dovedit e.act,
(u*a -i (o)ammed' ceilalţi doi 1ii ai lui
;a)Ma' au răma* în temniţă pînă la urcarea pe
tron a lui Amin' care i0a eliberat, 3unurile tuturor
membrilor 1amiliei' din 3a2dad' RaYYa -i provincii
au 1o*t con1i*cate' împreună cu cele ale rudelor'
prietenilor -i *lu+itorilor, Au 1o*t are*tate OubaMda
bint (ania' mama lui Badl' 8ananir S ve*tita
cîntăreaţă *clavă pu*ă în libertate de ;a)Ma' -i
alte 1emei din rîndul *clavelor' dar copiii lui Badl'
8+a1ar -i (o)ammed' precum -i mamele lui ;a)Ma
-i 8+a1ar' au 1o*t cruţaţi, 5e*te o mie de 1emei'
copii' *clavi eliberaţi *au clienţi ai 3arme4izilor
au 1o*t uci-i' ca*ele lor prădate -i toată averea lor'
mobilă -i imobilă' trecută în proprietatea *tatului,
1
?arun a e)emat0o într0o zi pe 8ananir' la *curtă
vreme după moartea lui ;a)Ma' -i a ru2at0o *ă cînte,
3arme4izii' i0a *pu* el' trăda*eră încrederea *tăpînului
lor -i meritau o pedeap*ă e.emplară, Trebuia *ă0i uite,
8ananir i0a ră*pun* că datora totul 3arme4izilor' pînă
-i cin*tea de a *ta în prea+ma cali1ului' iar ea nu mai
putea cînta de cînd muri*eră' deoarece 2la*ul îi era înă0
bu-it de lacrimi, ?arun 10a c)emat pe (a*rur -i i0a poruncit
*0o c)inuie în 1el -i c)ip pe 8ananir pînă ce va cînta,
Acea*ta *0a )otărît pînă la urmă *ă cînte' plîn2înd cu
lacrimi 1ierbinţi6 7' lăca- al lui /almaR E-ti departe
de noi' dar c)ipul tău e încă viu în inima mea, Cînd
am văzut ca*ele în para2ină' am -tiut că vremurile 1ericite
nu *e vor mai întoarce9, (i-cat' ?arun a lă*at0o pe
8ananir *ă plece -i n0a mai c)inuit0o %n,a,&,
$3&
5răbu-irea 3arme4izilor -i tratamentul bru0
tal la care au 1o*t *upu-i principalii membri ai
1amiliei au avut îndată un ră*unet uria- la 3a2dad
-i în între2ul imperiu, E.cepţie 1ăcînd du-manii
ace*tora' puţini au 1o*t cei ce *0au bucurat,
75urtarea lui ?arun a *tîrnit pretutindeni nemul0
ţumire9' ne *pune Tabari' 1ără alt comentariu,
'V'Amintirea va dăinui pînă în ziua de apoi -i *e
va -ti că pedep*irea 3arme4izilor nu a 1o*t o
1aptă politice-te înţeleaptă9, 5oeţii *0au 1ăcut -i
ei ecoul emoţiei 2enerale, =umeroa*e ele2ii care
marc)ează acele evenimente au parvenit pînă la
noi, Toate e.primă re2retul la di*pariţia ace*tor
oameni înţelepţi -i 2enero-i' ale căror nume *înt
a*ociate cu o epocă apu*ă pentru totdeauna,
7/ă -edem -i *ă lă*ăm caii *ă *e odi)nea*că6
nu mai *int bine1ăcători' nu mai *înt oameni *pre
care *ă ne îndreptăm, /pune0i dărniciei6 ai
murit dimpreună cu Badl' iar nenorocirii6 te
poţi arăta în orice zi9 (A.hdja, în (a*udi&,
7/oarta i0a ră*turnat pe 1iii lui 3arma4' 1ără
a pă*tra măcar pe unul iubirii noa*tre, Ei *tăpî0
neau toate bunurile -i meritau *ă le *tăpînea*că'
dar bunurile ace*tea au pără*it lumea o dată cu
ei9 %(a*udi&,
7/oarele dărniciei *0a a*cun*K mîna milo*teniei
*0a u*cat' oceanul mărinimiei *0a retra*' de cînd
3arme4izii nu mai *înt, /teaua 1amiliei ace*teia'
ce arăta drumul cel drept călăuzei caravanei'
nu mai *trăluce in zare9 (Oalm al-Kashir).
7Ei împodobi*eră ţara ca pe o lo2odnică -i
o la*ă azi în văduvie, 8+a1ar era vizirul imamului
pu* de Alla)' el *trălucea prin înţelepciune' 1ală
-i cin*tire, Lumea întrea2ă îl a*culta' pe pămlnt
-i pe întin*ul mărilor, (intea lui luminată *tă0
pînea imperiul -i voinţa îi era a*cultată pretutin0
deni ,,, El adăpo*tea *ub aripi lumea întrea2ă
-i *e a-tepta la o viaţă îndelun2ată' cînd *oarta
10a tîrît în 2enune, 5ăzea*că0ne Cerul de a*emenea
nenorocire9 (&ansur 3"mri).
Vremea 3arme4izilor a 1o*t rapid identi1icată
cu epoca de aur abba*idă' care *e va con1unda'
la rîndul ei' cu domnia lui ?arun al0Ra-id, Un
pa*a+ ve*tit din 7 mi" şi una d" no!/i cîntă ace-ti
ani' învăluiţi în no*tal2ie de' po*teritate,
7Ci de atunci neamul 3arme4izilor a 1o*t pen0
tru veacul *ău precum o podoabă pe 1runte -i o
coroană pe cre-tet, Iar *oarta i0a dăruit din bel-u2
cu tot ce are mai i*pititor -i i0a cople-it cu )arurile
*ale cele mai ale*e, ;a)Ma -i 1iii *ăi *0au arătat
ca ni-te *ori *trălucitori' oceane ne*1îr-ite de dăr0
nicie' -uvoaie năvalnice de milo*tenie' ploi bine0
1ăcătoare, Lumea a 1o*t înviorată de *u1larea lor'
iar ţara înălţată pe culmile cele mai mîndre ale
măreţiei, Ei erau adăpo*tul celor ur2i*iţi -i *pri0
+inul celor nevolnici, Ci de*pre ei poetul Abu
=uHa*' printre atîţia alţii' a *pu*6 c 8e cînd lumea
pe voi nu vă mai are' o 1ii ai lui 3arma4' din
aburul zorilor -i pînă în amur2ul în*erării' pe dru0
muri nu mai umblă călătorii\,
Cu adevărat erau viziri înţelepţi' dre2ători
de*ăvîr-iţi' ce umpleau vi*tieria' buni vorbitori'
învăţaţi' )otărîţi' *1etnici buni -i darnici, Erau
izvoare de 1ericire' adieri bine1ăcătoare ce aduc
norii roditori, (ulţumită 1aimei lor mai cu *eamă
au ră*unat numele -i 1ala lui ?arun al0Ra-id din
podi-urile A*iei de (i+loc pînă în *tră1undurile
codrilor din miazănoapte' din (a2)reb -i Andalu0
zia pînă la depărtatele 1runtarii ale C)inei -i
Tartariei9,
încă multe veacuri după aceea' 1aima 3arme4i0
zilor a răma* vie în rient, Timp îndelun2at'
e.pre*ia 7vremea 3arme4izilor9 a în*emnat 7tot
ce era bun -i cea mai mare 1ericire -i bel-u29, In
*ecolul al GVII0lea' i*toricul /paniei' (a44ari'
1olo*ea încă ad+ectivul barm"ki *pre a de*crie
7ceea ce era demn de vremea 3arme4izilor9 A,
8iz2raţia -i prăbu-irea 3arme4izilor au con*tituit'
de două*prezece *ecole încoace' obiectul unor nu0
meroa*e *peculaţii, Au 1o*t date multe e.plicaţii
de*pre brutalitatea mani1e*tată de ?arun 1aţă
de ni-te oameni cărora le datora imen* de mult'
dintre care unul îi era 7tată9' celălalt 1rate de
1
în Nuatrem1ere' Pournal asiatiqu" %n,a'&,
110
lapte' iar al treilea cel mai apropiat prieten, Timp
de trei 2eneraţii' întrea2a 1amilie îi *lu+i*e pe Abba0
*izi cu competenţă -i devotament, ?arun n0a măr0
turi*it niciodată care 1u*e*eră motivele ur2i*irii
lor, într0o zi' cînd *ora lui' UlaiMa)' 10a întrebat
de ce porunci*e *ă 1ie uci* 8+a1ar' ?aruni0ară*pu*6
78acă a- 1i încredinţat că -tie acea*ta căma-a
mea' a- *1î-ia0o9' iar altă dată6 78acă a- ii încre0
dinţat că mîna mea dreaptă -tie ră*pun*ul' a-
reteza0o9, E.ecutarea omului cel mai dra2 inimii
lui n0ar avea a*t1el un alt motiv declt un acce*
*ubit de mînie,
=umeroa*e *înt mărturiile care dovede*c în*ă
contrariul, 8upă 8+a)iz
l
' unul dintre apropiaţii
lui ?arun' probabil (a*rur' purtătorul *ăbiei
cali1ului' a pove*tit cum' la(ecca' 1iind el 7aproape
de al0Ra-id' că )ainele ni *e atin2eau' ace*ta'
prinzîndu0*e de vălurile <aabei' *punea' 2răind
de0a dreptul către Alla)6 c 8oamne' îţi cer un
)atîr' *ă01 1aci *ă piară pe 8+a1ar ibn ;a)Ma\9,
Alte indicii par *ă încline *pre o )otărîre luată
încetul cu încetul' timp de cîţiva ani' probabil
*ub in1luenţa unor per*oane o*tile 3arme4izilor,
7Toţi cei ce aveau a *e plîn2e de ei le pîndeau
orice mi-care -i pîrau cali1ului orice vină' iar
amintirea lor i *e în2rămădea în *u1let9' *pune Ta0
bari, Cu mult timp înainte de prăbu-ire' un climat
de nelini-te domnea în +urul lor, dată' cali1ul
i0a repro-at lui ;a)Ma că *0a prezentat la el 1ără
*ă0i ceară în2ăduinţa' de-i ace*ta era obiceiul
zilnic, In altă zi' i0a *pu* plin de mînie medicului
*ău că ;a)Ma conduce *tatul 1ără *ă mai ţină *eamă
de el -i acţionează după bunul *ău plac, Cît de*pre
Badl' ace*tuia i *0au retra* treptat re*pon*abi 0
lităţile' iar 8+a1ar în*u-i ob*erva*e' cu multă
vreme înainte de tra2edie' o *c)imbare de atitu0
dine în privinţa lui, 8iz2raţia in care au căzut
nu a 1o*t rezultatul capriciilor unui potentat' ci cu
*i2ura8ţă con*ecinţa unei decizii îndelun2 c)ib0
zuite' pe mă*ura re*entimentelor cre3cinde Fmpo0
triva ace*tor oameni ce îl *lu+i*eră prea bine' ce
1
art"a oroan"i %n,a,&,
111
lua*eră' în di1erite circum*tanţe' mă*uri pe care
nu le încuviinţa -i *e comportau ade*eori de parcă
el n0ar 1i e.i*tat,
Ima2inaţia populară' care a preluat rapid *1îr-i0
tul cumplit al lui 8+a1ar' a 2ă*it îndată ace*tui
tra2ic eveniment e.plicaţii romantice' mai mult
*entimentale decît e.acte' adoptate apoi de nu0
mero-i i*torici ai vremii -i' pînă în zilele noa*tre'
de pove*titori -i romancieri
.
,
?arun al0Ra-id' ne *pun Tabari -i (a*udi'
nutrea o mare a1ecţiune pentru *ora *a Abba*a -i îi
plăcea *ă î-i petreacă *erile în tovără-ia ei, 8ar
prietenul pre1erat al ace*tuia era 8+a1ar, r' nu
*e cuvenea de1el ca un bărbat ce nu 1ăcea parte
din 1amilie *ă 1ie admi* în prezenţa unei 1emei
tinere, ?arun a 2ă*it îndată un mi+loc *ă rezolve
lucrurile6 a )otărît *ă îi că*ătorea*că pe cei doi
7cu condiţia' i0a precizat el lui 8+a1ar' *ă nu vă
întîlniţi în lip*a mea' *ă nu0ţi apropii trupul de
al ei, în 1elul ace*ta te vei de*1ăta -i tu' 1ără
teamă' laolaltă cu noi9, 8+a1ar a acceptat -i a
+urat *olemn' în prezenţa martorilor' *ă nu0-i
vadă *oţia -i nici *ă nu rămînă *in2ur cu ea vreo0
dată -i *ă *e a1le în aceea-i încăpere doar în pre0
zenţa lui Ra-id, 5rin urmare' de 1iecare dată cînd
8+a1ar î-i vedea *oţia' 7evita *ă o privea*că'
plecîndu0-i oc)ii9,
8ar 8+a1ar era un bărbat 1rumo* -i' după cum
*u*ţine Tabari' 7în palatul lui ?arun' 1ie printre
1emeile libere' 1ie printre *clave' nu *e a1la 1emeie
mai 1rumoa*ă ca Abba*a9
$
, Ci a*t1el' ceea ce
era inevitabil *ă *e întîmple *0a întîmplat, Abbada'
mama lui 8+a1ar' 71emeie măr2inită la minte -i
cu puţină *imţire9' a devenit in*trumentul de*0
tinului, Abba*a a cople-it0o cu daruri -i
bi+uterii, Apoi' văzînd că poate obţine de la ea
1
Tabari' (a*udi -i alţi i*torici' pove*titorii celor
7 mi" şi una d" no!/i -i' mai aproape de noi' printre
alţii' N, Oaidan (AlAbbassa ou <a Oaur du .alif") -i
mai ale* C, ?ermarM0Vieille' <" )rand =izir d" la nuit,
5ari*' 1D!1 %n,a,&,
$
8upă Tabari' o!. .it. %n,a,&,
$$<
tot ce i0ar cere' a convin*0o că nimic pe lume nu
o va 1ace mai 1ericită' pe ea -i pe 1iul ei' decît înru0
direa cu o 1iică -i *oră de caliî, Abbada a acceptat
*i i0a *pu* într0o zi 1iului ei că a a1lat de o tînără
*clavă in*truită' plină de 2raţie -i 1armec' 71ru0
moa*ă 1ără de perec)e' cu un trup minunat9'
pe care intenţionează *ă o cumpere -i *ă i0o dăru0
ia*că, Apoi 10a lă*at o bucată de vreme pînă a
devenit nerăbdător, în *1îr-it' intr0o noapte'
8+a1ar *0a du* la mama lui' unde îl a-tepta Abba0
*a, Biind în*ă 7cu mintea încă tulbure de aburii
vinului9' nu a recuno*cut0o -i abia după con*u0
marea că*ătoriei Abba*a 10a întrebat ce crede
de*pre viclenia 1emeilor de oblr-ie re2ală, 78e*pre
cine vorbe-tiW @ 8e*pre mine' 1iica lui (a)di9,
8+a1ar *0a in*păimîntat, 7(0ai Mîndut pe nimica
-i m0ai tîrît la mar2inea prăpa*tiei9' i0a *pu* el
mamei *ale,
Abba*a a răma* în*ărcinată -i a nă*cut un
băiat' pe care un eunuc -i o *lu+nică l0au du* de0
2rabă la (ecca, =u *0ar 1i întîmplat poate nimic
dacă OubaMda n0ar 1i a1lat -i ea, într0o zi' cînd
i *e plîn2ea lui ?arun că ;a)Ma al03arma4i' în
calitatea *a de intendent al cali1ului' încuia *eara
u-ile apartamentului ace*tuia' ea a adău2at6
78e0ar 1i ve2)eat cu adevărat a*upra )aremului
-i0ar 1i împiedicat 1iul *ă *ăvîr-ea*că o nele2iuire 19,
/ilită *ă 1ie mai e.plicită' *oţiale2itimă a dezvăluit
totul' dînd drept dovadă e.i*tenţa copilului,
8ucîndu0*e după o vreme la (ecca' lui ?arun i0a
1o*t con1irmată prezenţa copilului -i a poruncit
*ă 1ie uci*' împreună cu Abba*a,
8upă o altă ver*iune A' Abba*a or2aniza*e
mari *erbări în cin*tea lui ?arun într0o 2rădină de
pe malul Ti2rului, în prima *eară' ea îi trimi*e*e
o *clavă neînc)ipuit de 1rumoa*ă lui ?arun -i o
alta lui 8+aîar, La 1el a procedat -i în *erile
următoare' plnă cînd a înlocuit0o pe *clava de*ti0
nată lui 8+a1ar, 5ove*tea mai *pune ea ar 1i avut
împreună doi copii' ?a*an -i ?u*ein' care împli0
ni*eră zece -i opt ani în momentul tra2ediei de
1
în ;ezdi' 2arikh %n,a,&,
113
la Umr, 5e ace-tia ?arun i0ar 1i cruţat, Un eunuc
al OubaMdei a a1irmat în*ă că ?arun -i0ar 1i
pedep*it *ora' înc)izînd0o într0un *ipet' cu toate
bi+uteriileK *ipetul a 1o*t bătut în cuie -i coborît
într0o 2roapă' a*tupată apoi cu var -i cărămizi,
Intendentul -i vreo zece *lu+itori au 1o*t măcelăriţi'
iar copiii azvîrliţi în 1lăcări' în timp ce ?arun
*tri2a6 7(ai bine *abia decît ru-ineaR9, Călăii
ace*tora' a+utoarele lui (a*rur' ar 1i 1o*t -i ei
vîrîţi în ni-te *aci -i azvîrliţi în Ti2ru,
Roman' pove*te de bazar *au 1apt i*toricW
(a*udi -i Tabari *înt încredinţaţi de realitatea
*traniei -i tra2icei că*ătorii minunate a celor doi
îndră2o*tiţi' dar Ibn <)aldun A con*ideră că pentru
nimic în lume ?arun nu ar 1i dat0o pe prinţe*a
Abba*a de *oţie' c)iar dacă *e 2îndea la o că*ă0
torie ce nu va 1i niciodată con*umată' lui 8+a1ar'
ai cărui *trămo-i erau per*ani -i idolatri, (a+ori0
tatea i*toricilor moderni *înt în*ă *ceptici, Izvoa0
rele care relatează ace*t epi*od' con*ideră ei' *înt
prea tîrzii pentru a 1i credibile, în ace*t caz'
principalii cronicari ai epocii @ (a*udi -i Tabari'
ca *ă ne re1erim doar la ei @ ar trebui *ă 1ie
-i ei recuzaţi în între2ime, în ceea ce ne prive-te'
mai cu *eamă caracterul nevero*imil al pove-tii'
a*pectul de 7ba*m oriental9 -i moralizator' pedep0
*irea vinovaţilor' cu toate amănuntele e.trava0
2ante adău2ate de0a lun2ul timpului' nu ni *e
par convin2ătoare, /ă nu uităm nici 1aptul că
Abba*a avea cel puţi n patruzeci de ani %ea
1iind mai vîr*tnică decît ?adi -i ?arun& -i că 1u*e*e
de+a că*ătorită de două ori, =e vine cam 2reu
*ă ne0o înc)ipuim pe acea*tă 1emeie' ce nu mai
era de1el o 1eti-cană' inventînd *trata2eme naive
-i totodată complicate ca *ă01 ademenea*că pe
1rumo*ul 8+a1ar în patul ei' care' la rîndul lui'
trebuie *ă 1i 1o*t într0un *tadiu de beţie 1oarte
avan*at ca *ă n0o recunoa*că, La rîndul lui'
?arun trebuie *ă 1i 1o*t miop de0a binelea %1apt pe
1
,rol"%om"n", o!. .it. %n,a,&,
114
care i*toria nu01 împărtă-e-te& pentru a nu0-i
da *eama că *ora lui' pe care o vedea atît de de*'
era în*ărcinată,
Care au 1o*t atunci motivele e.ecutării lui 8+a1ar
-i ale 2roaznicei tra2edii care a z2uduit atît de
puternic întrea2a lume arabăW /0a mai a1irmat
că 8+a1ar *e pre1ăcea doar că e*te mu*ulmanK
el ridica mo*c)ei numai pentru a *e di*tra' iar
lectura Coranului îl plicti*ea ne*pu*, în *u1letul
lui' rămă*e*e măzdeean
l
. 8rept dovadă e*te
pomenit *1atul pe care ace*ta i l0ar 1i dat lui
?arun al0Ra-id de a arde zi -i noapte mire*me
în <aaba' ca -i cum ar 1i vrut *ă01 tran*1orme
într0un templu al 1ocului, /uper1icialitatea con0
vin2erilor *ale mu*ulmane *0ar 1i mani1e*tat -i
prin toleranţa arătată 1aţă de Alizi' care erau
eretici' -i 1aţă de ceilalţi adver*ari ai i*lamului
ortodo., /e pare că 8+a1ar îl elibera*e pe ;a)Ma
b, Abdalla)' Alidul care *e ră*cula*e la 8aMlam,
8ar -i ace*t ar2ument e*te puţin credibil6
*e -tie că Badl pu*e*e capăt rebeliunii -i lui îi
adre*a*e repro-uri ?arun, în *c)imb' 8+a1ar
e.ecuta*e' împotriva poruncilor cali1ului' un alt
Alid' pe Abdalla) b, ?a*an, El a mai 1o*t acuzat
-i de 1aptul că *u*tră*e*e din vi*tieria *tatului
o *umă mare în 1olo*ul unui Abba*id' Abdel
(ali4 ibn /ali)' pe care ?arun îl bănuia că vrea
*ă01 detroneze, Cali1ul' ve-nic *u*picio*' *0a mîniat
atunci cumplit,
3o2ăţia lui 8+a1ar -i traiul *ău de un lu.
orbitor' începînd cu palatul pe care 1rumo*ul
3arrne4id -i01 con*trui*e pe malul Ti2rului' îl
iritau pe ?arun, /înt relatate mai multe anecdote
re1eritoare la 1uria care 10a cuprin* pe cali1 cînd
a de*coperit 1a*tul în care trăia 8+a1ar, 8ucîndu0*e
într0o zi la vînătoare' cu o *uită numeroa*ă -i
*trălucitoare' ?arun a întrebat6 ''/0a mai văzut
vreodată o *uită mai bo2ată ca a meaW @ =imic
n
u poate 1i comparat cu *uita lui 8+a1ar9' i0a
, în realitate' 3arme4izii' de ori2ine budi*tă' nu
lu*e*eră niciodată mazdeeni %n,a,&,
115
ră*pun* un curtean ,,, Cum corte2iul *trăbătea
*ate în care *e vedeau 2rădini minunate ce în0
con+urau pavilioane lu.oa*e' el a întrebat cui
aparţineau toate ace*tea, 3arme4izilor' i *0a
ră*pun*, Atunci' ?arun a *pu*6 7=e0am trădat
pe noi în-ine 1ăcînd ce ne0a *tat în putinţă *pre a
*pori puterea -i bo2ăţia 3arme4izilor, lată0i
acum în culmea măreţieiR Cine0ar putea *ă le
mai *ocotea*că averileW9 A,
(ai )otărîtoare decît ace*te acce*e de 2elozie -i
iritare ale cali1ului @ nă*cocite poate mult mai
tîrziu @ a 1o*t o*tilitatea 1ăţi-ă a -ambelanului
Badl al0Rabi 1aţă de 8+a1ar, Cei doi *e urau,
8+a1ar era un ob*tacol în calea ambiţiei lui Badl
-i -tia că ace*ta e capabil de orice ca *ă01
di*tru2ă, Badl i0a *trecurat lui ?arun in *u1let mai
intîi neîncrederea -i apoi ura împotriva lui 8+a1ar,
poziţia împotriva 3arme4izilor *0a cri*talizat în
+urul lui,
Badl al0Rabi nu era *in2urul care îl ura pe
8+a1ar -i pe 3arme4izi, Aro2anţa -i 1a*tul cu
care *e încon+ura 1rumo*ul 1avorit' purtările *ale
ade*eori di*preţuitoare îi crea*eră du-mănii *ta0
tornice, 5rintre alţii' OubaMda nu i0a arătat
niciodată *impatie prietenului intim al cali1ului'
care mai era pe dea*upra -i 7tutorele9 lui (amun'
înze*tratul rival al 1iului ei, La palat nimeni nu
i2nora 1aptul că ?arun aprecia calităţile lui
(amun -i *e 2îndea *ă01 a-eze înaintea lui Amin în
ordinea *ucce*iunii la tron, ?otărîrile luate
1
8upă (a*udi' po*e*iunile imobiliare ale 3arme
4izilor erau ră*pîndite în tot imperiul, <)alid -i ;a)Ma
erau proprietarii unui cartier între2 din 3a2dad' unde
înc)iriau ca*e -i prăvălii, ;a)Ma -i0a con*truit alt palat'
numit cu mode*tie <a*rat Tin %5alatul Ar2ilei&, El mai
'(
a
ţ V9Vdevotat /9lul\i eX
to
c
ii
a fost unul din fiii lui (i %n,t'&
$$2
erau cu totul di1erite, Cali1ul aprecia , celui mai
mare dintre 3arme4izi' dar nu avea pentru el
nici un 1el de *impatie, =umit 2uvernator al
<)ora*anului în două rînduri' ace*ta *e dovedi*e
un admini*trator admirabil, La 1el de capabil' in
1runtea o-tilor' ca -i în politică -i
admini*traţie' *ucce*ele dobîndite i0au 1ăcut pe
mulţi din +urul lui *ă01 invidieze' în 1runte cu
1ratele *ău 8+aîar' care îl pone2rea în 1aţa cali 0
1ului' -i înalţii demnitari' invidio-i pe populari 0
tatea pe care -i0o crea*e în ciuda aro2anţei -i
or2oliului *ău 1ăţi-,
Badl al03arma4i *e arăta -i el 1oarte tolerant 1aţă
de Alizi, Ci lui i *0a atribuit' ca -i lui 8+aîar'
eliberarea lui ;a)Ma b, Abdalla), /0ar mai 1i
îăcut vinovat' *e pare' de ne*upunere 1aţă de
cali1' care voia di*pariţia lui (u*a al0<azim'
*alvîndu01 pe ace*ta' pentru *curtă vreme' deoarece
tatăl *ău ;a)Ma a pu* pînă la urmă *ă 1ie uci*
(u*a' 1ără îndoială la porunca lui ?arun, Cali1ul îi
repro-a lui Badl -i în2ăduinţa 1aţă de un alt
Alid' Ibn Tabataba' un ?a*anid
.
K tot ceea ce0i
putea trezi ceaV mai mică bănuială de rebeliune îi
provoca lui ?arun un *oi de panică' de-i puterea lui
era nelimitată, Badl con*idera' dimpotrivă' că
era mai înţelept *ă 1ie lă*aţi in pace Alizii atunci
cînd nu reprezentau o adevărată prime+die, Acuzat
de *lăbiciune 1aţă de adver*arii caliîului -i
aîlîndu0*e în relaţii proa*te cu propriul *ău 1rate
-i aproape cu toţi înalţii demnitari %cu
locuia într0un palat' *ituat în 1aţa re-edinţei cali1ului'
<)uld, Qît de*pre palatul lui 8+a1ar' pe care i 10a dăruit
lui (amun' ace*ta *e a1la pe acela-i mal al 1luviului'
I puţin în aval, (ai erau -i *u40urile lui ;a)Ma -i 8+a1ar'
7canalul lui BadV' 7piaţa lui <)alid9, în provincii'
terenurile a2ricole le aduceau *ume con*iderabile, La
3a*ra aveau ca*telul /ei)an' iar lîn2ă 3alc)' un *at
mare' Raven, La 3alc) *e a1la poarta lui ;a)Ma' la
3u)ara poarta lui Badl etc, %n,a,&,
$$=
Badl al0Rabi în 1runte& care nu 1ăceau parte
din 1acţiunea 3arme4izilor' Badl al03arma4i a
1o*t primul căruia ?arun i0a retra* 1uncţiile,
El n0a pă*trat0o decît pe aceea de tutore al lui
Amin' prinţul mo-tenitor,
Cît de*pre ;a)Ma' în momentul în care ?arun
a pu* capăt cu brutalitate 7domniei9 1amiliei
*ale' vina ace*tuia con*ta mai cu *eamă în 1aptul
că e.i*tă pur -i *implu, prezenţă ab*olut
providenţială pentru tînărul cali1 în primii *ăi
ani -i bucurîndu0*e de încrederea totală a ace*tuia'
el deveni*e cu timpul un mentor plictico*' apoi
un adevărat ob*tacol, Avînd un caracter -i un
temperament di1erit de cel al cali1ului' unul
1iind înclinat *pre )otărîri brutale -i ade*eori
necu2etate' iar celălalt către c)ibzuială -i conci0
liere' batrînul dre2ător reprezenta pentru ?arun'
a+un* la maturitate' o povară in*uportabilă,
=u era oare inevitabil ca un *uveran care dorea
*ă0-i pă*treze prero2ativele *ă *1îr-ea*că prin a01
concedii W ?arun' care nu era lip*it de inteli2enţă'
vedea cu *i2uranţă unde *e a1la cu adevărat
pericolul6 puterea a+un2înd pe ne*imţite în alte
mîini decît ale lui' el va rămîne a*t1el doar cu
aparenţele *uveranităţii, (ai mulţi i*torici au
con*emnat relatarea lui 8+ibril' medicul lui
?arun' care' a1lîndu0*e într0o zi la palat' a auzit
2ălă2ie, 7Ce *e întîmplăW9' a întrebat ?arun,
7E ;a)Ma' care +udecă abuzurile9' i *0a *pu*,
7Ala) *ă01 binecuvînteze -i *ă01 ră*plătea*că' a
e.clamat cali1ul, (0a *cutit de povara acea*ta
-i îmi ţine locul9, Aceea-i *cenă *0a repetat
cîţiva ani mai tîrziu' 9:nd Harun a *pu*6 7Alla)
*ă01 a+un2ă cu mlnia lui, Diri-uie.te treburile de
capul lui' nu0mi a*cultă porun9a .i :.i urmea')
/ude9ata lui .i nu pe a meaJ1 Kuba!da" 9are era
118
de 1aţă' a intervenit -i ea' atacîndu01 cu violenţă
pe ;a)Ma
l
.
Bără îndoială' ;a)Ma nu intenţiona *ă01
înlăture pe ?arun' a-a cum a 1o*t acuzat, 8ar
mai tîrziu' el *au unuL din 1iii lui' 7ori un alt
membru al 1amiliei' n0ar 1i putut intra în vreun
complot' *pre a01 înlocui cu un alt Abba*id *au @
a-a cum *e temea ?arun @ cu un Alid W 5entru
conducătorul dreptcredincio-ilor' di*tru2erea 3ar0
me4izilor nu deveni*e cumva urmarea lo2ică -i
inevitabilă a )otărîrilor luate la (eccaW /0ar
mai 1i putut oare 1ace împărţirea imperiului cu
3arme4izii a1laţi încă la putereW 8rama de la
Umr ar trebui *ituată în per*pectiva problemei
*ucce*iunii -i nu în aceea a unei lupte între in1lu0
enţa arabă -i cea iraniană,
3arme4izii erau ori2inari din <)ora*an' dar
erau budi-ti -i nu zoroa*trieni' -i *e pare că nu
au ră*pîndit e.ce*iv' oricum nu mai mult decît
*e cuvenea pe atunci' in1luenţa -i cultura per*ană,
Toleranţa lor 1aţă de Alizi @ arabi -i neiranieni'
după cum *e -tie @ nu avea nimic de0a 1ace cu
ori2inea lor 4)ora*aniană' care' la rîndul ei' era
departe de a con*titui o tară6 revoluţia abba*idă
porni*e din <)ora*an' iar locuitorii provinciei
erau cei mai )otărîţi *pri+initori ai re2imului,
A*imilarea 3arme4izilor de către cultura arabă
era totală' c)iar dacă' după moda epocii' erau
*en*ibili la aportul iranian' de la doctrinele 1ilo0
*o1ice pînă la ve*timentaţie -i arta culinară,
5rintre acuzaţiile adu*e de ?arun nu 1i2urează
nici una re1eritoare la 7irani*mul9 lor,
=umero-i de*cendenţi ai 3arme4izilor au urmat
de*tine 1elurite, Cei ce 1u*e*eră cruţaţi *au *e
1
Ci în mi" /i una d" no!/i întîlnim ecouri de*pre
atotputernicia 3arme4izilor6 7=u auzeai vorbindu0*e
decîţ de 1ala ca*ei 3arme4izilor, =u *e putea dobîndi
nimic decît prin ei' de0a dreptul *au pe ocoliteK neamurile
lor )uzureau toate' la curtea din 3a2dad' în o-tire' la
dre2ătorii -i pretutindeni în împărăţie' în *lu+bele cele
mai înalteK,,, la porţile palatelor lor *e în2rămădeau
puzderie de curteni -i oameni veniţi cu +alba în mînă'
mai di)ai ca la cali19, (A BBC-a noa!t") %n,a,&,
11D
putu*eră a*cunde au reiuat o viaţa normală o
dată cu urcarea pe tron a lui (amun, (o)ammed ibn
;a)Ma -i Abba* ibn Ba)d au 1o*t numiţi
2uvernatori' unul în 3a*ra' celălalt în <)ora*an,
(u*a a 1o*t 2uvernatorul /induluiK 1iul *ău
Imran va admini*tra mai tîrziu aceea-i provincie, Un
nepot al lui (u*a' Abdul ?a*an' poet -i i*toric' a
devenit unul dintre nadimii cali1ului (u4tadir,
5rintre de*cendenţii ilu-tri ai 1amiliei mai po0
menim -i pe celebrul bio2ra1 Ibn <)alli4an'
mort la 8ama*c în 1$!$ %urma- al lui 8+a1ar&' un
vizir al /amanizilor' un amba*ador al Qaz0
nevizilor' un +uri*t in*talat în /pania în *ecolul al
G0lea, Alţi oameni au 1o*t numiţi al03arma4i
pentru că de*cindeau din clienţii marii 1amilii,
Unele populaţii au pretin* că0i au drept *trămo-i pe
3arme4izi6 e*te vorba de boramik *au bormata,
*tabiliţi mai întîi în Tripolitania' apoi în Tuat, In
*1îr-it' Qerard de =erval în =oya%" "n 7ri"nt
%Călătorie în rient& evocă pe lar2 ni-te dan*a0
toare' a-a0numitele .hawasi, care *u*ţineau că *e
nume*c baramik"h *au barm"k" -i de*cind din
3arme4izi,
!l LUM)A ".N
LUI
6"la/iil" lui arol ."l &ar" .u r"%"l" ,"rsi"i,
Aaron, d" .ar" d"!ind"a Kntr"%ul 7ri"nt, .u
"#."!/ia *ndi"i, au fost aiKt d" .ordial" *n.it
a."sta !un"a mai mult !r"/ !" bun4-oin/a
lui d".Kt !" !ri"t"nia tuturor r"%ilor şi !rin/ilor
din r"stul lumii.
EQI=?A<,8 \
="/i st4!ini n"Kndoi"lni. onstantino!olul.
Q4r4 !"r".h" -or fi oast"a şi "mirul .ar" ti
-or .u."ri.
(A?(E8' ?adit
Lumea cea mai apropiată de arabi' *in2ura cu
care ace-tia întreţin relaţii' *e a1lă în +urul (e0
diteranei, 5olitica lor e.ternă' în mă*ura în care
ea e.i*tă' e*te în1ăptuită cu ţările *căldate de
acea*tă mare, Cali1ul drepteredincio-ilor e*te
atît de puternic' imperiul *ău *e întinde atît
de departe în cele patru zări -i el poartă un
a*emenea di*preţ pentru tot ceea ce nu aparţine
dar al-islam-u+m @ teritoriul i*lamului @ îneît *u0
veranii *trăini nu reprezintă altceva în oc)ii lui
declt ni-te va*ali' cărora binevoie-te a le primi
oma2iul prin intermediul amba*adorilor' în împre0
+urări e.cepţionale,
1
E2in)ard *au Ein)ard %JJ0 @ !:0&' *ecretar al lui
Carol cel (are -i cronicar al domniei ace*tuiaK Ludovic
cel 5io* i0a încredinţat educaţia 1iului *ău %n,tr,&,
$<
$
E*te vorba în primul rînd de 3izanţ, Arabii
au *mul* 3izanţului toate po*e*iunile orientale
-i cele din A1rica de =ord' iar (editerana a
încetat *ă mai 1ie o 7mare bizantină9, 8ominaţia
ba*ileului a*upra Italiei a luat -i ea *1îr-it, La
nord' valul *lav' care a depă-it demult 8unărea'
a+un2e aproape de zidurile Con*tantinopolului,
Timp de multe *ecole' *oarta 3izanţului va depinde
de incapacitatea adver*arilor *ăi de a *e uni'
de *uperioritatea *a te)nică %1ocul 2rece*c&' de
per*onalităţile e.cepţionale care *e vor ivi atunci
cînd totul va părea pierdut pentru a *alva încă
o dată mo-tenirea lui Con*tantin -i a lui Iu*tinian,
A-a *tăteau lucrurile -i în *ecolul al VlII0lea,
Rînd pe rînd' -apte ba*ilei *înt încoronaţi -i apoi
ră*turnaţi de pe tron, 8oi mini-tri ai lui Iu*tinian
al II0lea *înt ar-i de vii, 8eza*trele *e *ucced
unul după altul, Revoltele -i in*urecţiile izbucne*c
pretutindeni, Imperiul a-teaptă *o*irea unui *al0
vator, Ace*ta va 1i Leon I*aurianul
a
' 7*trate2ul9
din Anatolia, El *e ridică împotriva împăratului
-i e*te îndată aclamat de *enat' armată -i popor,
5rima îndatorire a noului împărat e*te de a
*tăvili elanul arab, Leon al IlI0lea reu-e-te ace*t
lucru 2raţie unor tratative abile cu 2eneralul
(a*lama' trimi* de cali1ul omeiad împotriva
3izanţului' cu o armată numeroa*ă, A*ediul
Con*tantinopolului ia *1îr-it' dar atacurile reîncep
cîţiva ani mai tîrziu, Ele a+un2 pînă la =iceea'
*ituată la mică di*tanţă de capitală' *pre a arăta'
poate' că ora-ul ocrotit de 8omnul e*te tocmai
acela pe care i*lamul vrea *ă01 cucerea*că,
(ai mult c)iar decît lupta împotriva arabilor'
evenimentul ce a marcat domnia lui Leon al
IlI0lea -i a 1iului *ău Con*tantin a 1o*t iniţierea
de către ace-tia a iconocla*mului, A avut oare
iconocla*mul cauze reli2ioa*e *au politiceW A 1o*t
o )otărîre de a pune capăt cre-terii proprietăţii
1
împăratul Leon al IlI0lea I*aurianul a domnit
între anii J1J @ J:1, El -i 1iul *ău Con*tantin' iniţiatori
ai mi-cării iconocla*te' au 1o*t denumiţi 7împăraţii di*0
tru2ători ai icoanelor9 %n,tr,&,
$<<
1unciare a mănă*tirilor -i de a reduce numărul
călu2ărilorW Leon al III0lea -i dina*tia *a' de
ori2ine orientală' au *u1erit probabil -i in1luenţa
evreilor -i mu*ulmanilor' cărora cultul icoanelor
le era interzi*, 8upă ce a îndepărtat pericolul
arab' Leon a poruncit *ă 1ie di*tru*ă o *tatuie
1oarte venerată a lui ?ri*to*' a-ezată în partea
*uperioară a palatului imperial din Con*tantinopcl,
(ulţimea *0a ră*culat, Iconocla*mul a izbucnit'
cu între2 corte2iul *ău de violenţe -i per*ecuţii,
/0a a+un* a*t1el la o nouă etapă în evoluţia către
ruptura cu papalitatea -i dezmembrarea imperiului
roman' în 1avoarea re2atului 1ranc a cărui putere
începea *ă *e întrevadă în Apu*,
=ici unul dintre papi nu a recuno*cut doctrina
iconocla*tă, 5apa Qri2ore al II0lea a decretat
e.comunicarea tuturor celor ce *e vor *upune
edictului ba*ileului + Replica lui Leon al III0lea
nu a întîrziatK el a poruncit *epararea de patriar0
)atul roman -i alipirea la Con*tantinopol a
IllMricum0ului %adică 8almaţia -i aproape în0
trea2a 5enin*ulă 3alcanică' /icilia' Calabria&,
Ruptura dintre Italia -i imperiu a 1o*t realizată,
Curînd' papa va cere protecţia lui 5epin' re2ele
1ranc
$
' ce îi va 1ă2ădui' în J>:' lui Cte1an al II0lea
7*ă apere cauza 1ericitului 5etru -i a Republicii
Romanilor9, 3a*ileul' care *pera*e *ă uni1ice
imperiul bizantin' nu putu*e împiedica apariţia
unui rival, 8upă mai puţin de o +umătate de
*ecol' Carol cel (are va 1i încoronat la Roma
împărat al Apu*ului' un Apu* care' după o înde0
lun2ată eclip*ă -i după a*alturile barbarilor'
începe *ă0-i reclame locul în *cena' încă re*trîn*ă'
a lumii de atunci,
Un imperiu' în ră*ăritul (editeranei' intrat
în criză' dar încă mare -i puternic' un altul pe
cale de 1ormare în EuropaK în e.tremitatea de
,
1
împăratul Leon a dat la început un decret' în J$>' ce
interzicea doar adorarea icoanelor' care puteau 1i a
tWV 5
ă*trate

ca
obiecte decorative, Ele au 1o*t îndepărtate
mai întîi din edi1iciile publice' din pieţe -i de pe
OT
dun
%n,tr,&,
$
5epin cel /curt %J>10J"!& %n,tr,&,
$<1
occidental
7 h
t
d e
] mu
i
c e

* t î r n e - t e
=aţiilor îor
3
d]om/
c
1
îTni
***** în 9u *e
poate co]]L
1
c9ţemaleW
=
Wci ]
T
a
di*tante uria-e 2 N R
a1ară
de cele *ituat 5unct
culminanţi 1eAA a+un*e-i'i_9A uni1ică
întrea2a tarii PSN
n

11l
'
*ale
0 Epoca =
a
X dar
*c)imburi / W
e
a'
de*c
]de *pre m
are
e.cu*ivit
at
e l
a
lume]L remT9 Ta
a
5e în
a' ,dina*tia Tan2 lV/A rient, în in'
o*cilează toU]/1
de
]oale *i 00,
r
2erea de
la Tala* 1 U
e

C1

ab
*oluti*
m
eveni ment el e
i *t or i ei __
a
V
u
c A;# 0 u]' ] Orientului
(i+lociu *i V99
det
'
e
X\n
at
viitoru9 înlăturat
de1initiv
pe
V
.h
KW d ,
al

Euro
5ei 0 i0a Can*a C)inei
de
a
orie/TW
1
W\
A*i a
Centra 1i munţn Tian-an
*i
(e
i
t
de*t ln
ul ţărilor 9 5entru totdeauna
(edlteran
a
a 1o*t
124
apu*' emiratul Cordobei
ca)1atului de T
a

8
a]
meiazi a
a*
ru*e-ti' (ainz @ -i din apu* @ calea Ronului'
a (eu*ei' ora-ele baltice, 8oar ceva mai tîrziu
*e vor *tabili marile curente ce vor le2a lumea
i*lamică -i zonele apu*ene -i nordice ale cci0
dentului' iar -i mai tîrziu *e vor inten*i1ica rela0
ţiile cu *ud0e*tul a*iatic -i in*ulele din ceanul
Indian, în toate ace*te ţări' mai cu *eamă în
India' unde domne*c dina*tii puternice' ne2u0
ţătorii î-i vor 1ace cuno*cute unii altora' din
popa* în popa*' ţările îndepărtate, Imperiul
abba*id' odată *tabilizat' va cunoa-te o prodi0
2ioa*ă dezvoltare economică, 5recum Rena-terea
europeană din *ecolele GV -i GVI' aceea a i*la0
mului va 1i o vreme a întîlnirilor,
Califul drept9redin9io.ilor
.i Carol 9el Mare
în ace*te *ecole' cînd reli2ia *ălă-luie-te în
*u1letul -i în mintea oamenilor' lupta dintre
oa*tea lui ?ri*to* -i mu*ulmani urmează oare
*ă *e dea pretutindeni -i în tot locul' 1ără ca alte
con*iderente *ă *tăvilea*că avîntul combatan0
ţilor W
=ici vorbă de a-a ceva, Războaiele încep *ă
*lu+ea*că tot mai mult politica, /e întreţin relaţii'
*e înc)eie alianţe avanta+oa*e, 3izantinii *înt
2ata *ă0i *pri+ine pe meiazii din /pania împotriva
Abba*izilor' care 1olo*e*c' la rîndul lor' toate
mi+loacele încercînd *ă ră*toarne re2imul înte0
meiat în /pania de urma-ul dina*tiei mult urîte,
Iar re2atul 1ranc' ce îl *u*ţine pe papă în con1lictul
*ău cu împăratul 3izanţului
a
' prive-te cu un
oc)i 1avorabil orice în1rîn2ere a ace*tuia provocată
de marele du-man abba*id' ale cărui trupe izbe*c
ntmic 1rontierele' ca ni-te valuri ce revin' neîncetat,
Carolin2ienii -i Abba*izii erau intere*aţi' atît
U Con1lictul dintre papa Qri2ore al II0lea -i împăratul
eon al IlI0lea I*aurianul' la izbucnirea ereziei icono0
cla*te %n,tr,&,
125
unii' cît -i ceilalţi' *ă lupte împotriva meiazilor
din /pania, 5epin *e *itua*e de partea papei -i
împotriva ba*ileului' în timpul con1lictului ico0
nocla*t -i devenea a*t1el 7aliatul9 cali1ului, In
plu*' amintirea bătăliei de la 5oitier* %J#$& A
era încă proa*pătă' iar arabii nu putu*eră 1i
Ciz2oniţi din =arbonne decît în J>1, 5rin urmare'
o colaborare între 1ranci -i Abba*izi era normală ,
$
Acea*tă 7colaborare9 1ranco0abba*idă *0a ma0
ni1e*tat pentru prima oară prin *c)imburi de
mi*iuni diplomatice între cei doi *uverani' 5epin
cel /curt -i Mansur" începînd cu anul J">, In acel
an' 5epin a trimi* la 3a2dad amba*adori' care *0
au întor* în*oţiţi la rîndul lor de *olii cali1ului' ce
îi aduceau Caroli2ianului 7daruri ale*e9,
Trimi-ii lui (an*ur' a1irmă cronicarii' au 1o*t
bine primiţi la (etz de către 5epin -i *0au întor*
pe mare' încărcaţi la rîndul lor cu daruri6 7A*t1el
*0a înc)eiat cercul alianţelor' care îi aduna pe
papă' cali1ul abba*id -i re2ele 1rancilor împotriva
meiazilor -i Con*tantinopolului9
#
, E*te' de*i2ur'
e.a2erat *ă vorbim de*pre alianţe, Ar 1i poate
mai nimerit *ă *punem că' potrivit principiului
7du-manul du-manului meu e prietenul meu9'
între cei trei -e1i de *tat e.i*tă în anume privinţă
o comunitate de intere*e -i' în 1elul ace*ta' 1iecare
urma *ă01 *pri+ine pe celălalt în anumite împre0
+urări, A recuno*cut (an*ur *uveranitatea lui
5epin a*upra Oara2ozei -i 3arcelonei W Quverna0
torul ace*tui ora- deveni*e' *e pare' în J>$'
va*alul lui 5epin, încă înaintea *o*irii meia0
zilor în /pania' Carolin2ienii î-i îndrepta*eră
privirile a*upra penin*ulei, Era lo2ic' prin urmare'
ca Abba*izii *ă 1olo*ea*că intere*ul 1rancilor 1aţă
de ţara de dincolo de 5irinei împotriva uzurpa0
1
3ătălia de la 5oitier* *0a *oldat cu victoria pede*
tra-ilor 1ranci ai lui Carol (artel împotriva arabilor
condu-i de Abd er0Ra)man' 1iul 2uvernatorului /paniei
%n,tr,&,
$
(ai ale* după e-ecul *u1erit de rebeliunea lui Ala
ibn (u2)it' pu*ă la cale în J"# de către Abba*izi împo
triva emirului de Cordoba %n,a,&,
#
B, [, 3uc4ler %n,a,&,
126
torului omeiad' în 1uncţie de împre+urări, Cam
la acea*ta *e limitau probabil relaţiile lor' dar
o a*emenea modalitate de recunoa-tere reciprocă
a celor două *tate' atît de depărtate unul de
altul în toate privinţele' în*emna de+a mult,
La $: *eptembrie J"!' 5epin a murit la /aint0
8eni* -i a 1o*t înmormîntat în abaţie' potrivit
dorinţei lui, Cîteva zile mai înainte' împărţi*e
imperiul celor doi 1ii ai *ăi' Carol -i Carloman,
Cel dintîi primi*e nordul -i apu*ul re2atului'
iar Carloman *ud0e*tul, Carol a 1o*t încoronat
la =oMon' 1ratele *ău la /oi**on*, înţele2erea
dintre ei nu a durat mult' dar de*tinul a rezolvat
lucrurile6 Carloman a murit trei ani mai tîrziu'
iar cei credincio-i lui *0au raliat lui Carol' viitorul
Carol cel (are' 7e.pre*ie vie a reu-itei de1initive
a unei 1uziuni între elementele romane' 2alice -i
2ermanice ale viitoarei Europe9
1
, Tocmai în
acea*tă calitate de împărat cre-tin @ -i european
@ va relua el' puţin mai tîrziu' 7politica orientală9
*c)iţată de tatăl *ău,
/e vor mai *cur2e cîţiva ani pînă cînd ţinu0
turile depărtate -i politica lor complicată vor
reţine atenţia tînărului *uveran, 5roblema ita0
liană -i cucerirea /a.oniei *înt pentru el ur2ente,
5e prima o va rezolva' iz2onindu0-i mai întîi
*oţia' 1iica re2elui lombard 8idier' -i apoi în1rîn0
2îndu01 pe ace*ta, 5ro1itînd de titlul de 7re2e al
romanilor9 primit de tatăl *ău' el î-i va aro2a
dreptul de a interveni în treburile papalităţii,
5e 1iul *ău' 5epin' îî va încorona re2e al Italiei,
Acea*ta devine în mare mă*ură o ane.ă a re2atului
1ranc,
In relaţiile cu *a.onii' Carol 1olo*e-te 1orţa'
uneori intervenţia brutală -i în mă*ură mult
mai redu*ă politica, El întreprinde' lent -i metodic'
o adevărată cucerire, 5aci1icarea va avea loc
abia în !0:' dar încă din JJJ' la 5aderborn'
ma+oritatea nobilimii -i o mare parte a populaţiei
*e *upu*e*eră,
H
H
H
1
<, B, [erner' <"s 7ri%in"s %n,a,S,
In acela-i an' probabil printr0o coincidenţă'
2uvernatorul Oara2ozei' /uleiman ibn al0Arabi'
*o*ea la Aac)en, A1lat în di*idenţă împotriva
emirului de Cordoba' el venea *ă01 convin2ă pe
re2ele 1ranc *ă pornea*că o e.pediţie in nordul
/paniei, In primăvara anului JJ!' Qarol trecea
5irineii în 1runtea a două o-ti, Lip*it de a+utorul
1ă2ăduit de al0Arabi' e.pediţia *0a *oldat cu un
deza*tru, El n0a putut nici măcar *ă cucerea*că
Oara2oza, Ace*ta a 1o*t momentul Ronce*vau.
-i ma*acrul arier2ărzii 1rance,
5entru Carol' lecţia a 1o*t dură, E.pediţiile
dincolo de 5irinei *e dovedeau mai di1icile decît
2îndi*e, 5opulaţiile locale' alcătuite din munteni
lacomi de pradă' erau ne*i2ure, Bapt -i mai 2rav'
alianţele cu -e1ii mu*ulmani păreau in*tabile -i
mai totdeauna dependente de relaţiile ve-nic
1luctuante dintre ei, 5opulaţiilor nu le plăcea
ideea de a0i vedea unindu0*e cu un *uveran
cre-tin ca *ă lupte împotriva altor mu*ulmani,
Carol a renunţat la planul *ău de a0-i *pori po*e0
*iunile dincolo de 5irinei, Era mai înţelept'
pentru *ecuritatea re2atului' *ă creeze o zonă
7în2)eţată9 de0a lun2ul 1rontierei' un *lat0tampon
care *ă *uprave2)eze mi-cările arabilor -i' 2raţie
unor e1ective militare importante' *ă0i oprea*că
in cazul în care ar încerca *ă înainteze *pre nord,
Ace*ta a 1o*t re2atul AYuitaniei' în 1runtea căruia
Carol 10a a-ezat pe 1iul *ău Ludovic' viitorul
Ludovic cel 5io*,
Anii au trecut, 8evenit prudent' Carol evită
*ă intervină *pre a recuceri Qerona @ care de0
veni*e po*e*iune 1rancă @ -i nu ră*punde *olici0
tărilor 2uvernatorului 3arcelonei' care îi 1ă2ăduia
că ora-ul *ău i *e va preda 1ără luptă, El *e măr 0
2ine-te *ă or2anizeze o operaţiune limitată la
ţinutul *ituat la nord de ora-, Tot în ace*t moment
ia -i )otărîrea de a trimite o *olie la 3a2dad con0
ducătorului dreptcredincio-ilor' ?arun al0Ra-id,
$<&
5RI(A /LIE TRI(I/j
8E CARL LUI ?ARU=
Cali1ul *e a1la atunci în culmea 2loriei, Baima
*plendorii -i pro*perităţii imperiului *ău *trăbătu*e
mări -i ţări, =imeni nu uită 1aptul că' pe vremea
cînd era un tînăr prinţ' condu*e*e o e.pediţie
pînă la 3o*1or, în 1iecare an' o*tile *ale pătrund
adînc în teritoriile ba*ileului' ceea ce Carol -tie,
Ci mai -tie 1aptul că' în ciuda *lăbiciunilor -i
*candalurilor de la curte' a ameninţărilor ce îl
a*altează' împăratul 3izanţului e*te unicul *ău
mare rival, Intri2ile pu*e la cale de 2reci în
Italia îl *upără pe re2ele 1ranc' iar ce *e petrece
la Con*tantinopol' unde puterea aparţine unei
1emei care i0a *co* oc)ii propriului *ău 1iu pentru
a0i lua locul
1
' îl indi2nează, La rîndul ei' papali0
tatea *e a1la în mîinile unui om *lab -i di*creditat'
Leon al 1110lea' căruia i *e aduc acuzaţii +i2nitoare
%Carol îi *crie' ru2îndu01 *ă 7trăia*că în cin*te9&,
In acea*tă *ituaţie tulbure' împăratul Apu*ului
-i cali1ul din 3a2dad *înt cei doi 7*tîlpi9 ai lumii'
-i e*te 1irea*că dorinţa lui Carol' dacă nu c)iar
*ă *e alieze cu ?arun' cel puţin *ă *tabilea*că
relaţii cu el' *ă0i cunoa*că opiniile -i intenţiile,
Au primit oare amba*adorii lui Carol in*trucţiuni
preci*eW 5robabil că da' în*ă nu ne0a parvenit
nimic de*pre acea*ta -i prin urmare putem
recon*titui doar în linii mari *ubiectele di*cutate'
în cadrul politicii 2enerale a celor doi *uverani,
5roblema /paniei 1i2ura neîndoielnic printre
cele a*upra cărora împăratul dorea precizări,
5rezenţa mu*ulmană în 5enin*ula Iberică îi
preocupa de mult pe 1ranci, Carol nu uita*e
în1rîn2erea *u1erită -i' în ultimii ani' trupele
*ale -i ale re2atului AYuitaniei e1ectua*eră o
*erie de incur*iuni, Cît de*pre Abba*izi' ace-tia
*e con*iderau în *tare permanentă de război cu
1
împărătea*a Irina %JDJ @ !0$& i0a *co* de două ori
oc)ii 1iului *ău' Con*tantin al ;0lea' abia a doua oară
reu-ind *ă01 ucidă %n,tr,&,
emirul uzurpator' c)iar dacă pără*i*eră *peranţa
de a0i ră*turna pe meiazii din /pania, 3a2dadul
era atent la tot ceea ce *e petrecea la Cordoba'
în mă*ura în care0i permitea di*tanţa, Toţi
du-manii lui Abdera)man I -i ai urma-ilor ace*tuia
nu puteau 1i decît prietenii cali1ului' iar Abba*izii
di*puneau în /pania de amiciţii în rîndul -e1ilor
arabi' pe care îi puteau determina *ă colaboreze
cu Carol împotriva meiazilor,
Raporturile lui Carol cu 3izanţul erau de*i2ur
mult mai nuanţate, Cele două puteri cre-tine'
de la Aac)en -i Con*tantinopol' luptă pentru
*upremaţia imperială, Curînd' papa îi va a-eza
lui Carol pe cap coroana de re2e al romanilor,
în urma ace*tui 2e*t' ten*iunea va cre-te 1oarte
mult între cele două imperii cre-tine, (i*iunea
1rancă *e va duce la 3a2dad doar cu trei ani
înaintea e.traordinarului eveniment care va 1i
încoronarea de la $> decembrie !00, Carol
dorea deci 1oarte mult *ă -tie care erau relaţiile
dintre ba*ileu -i cali1, Acea*ta @ lucru pe care
Carol nu01 i2nora @ avea la rîndul lui tot intere*ul
*ă adîncea*că diver2enţele dintre cele două mari
*tate cre-tine,
(ai era' în *1îr-it' Ieru*alimul' ora-ul *1înt
al cre-tinilor' de*cri* ade*eori pe atunci' cu bi0
*erica /1întului (ormînt' cea a /1intei Becioare
a 5atimilor' cu bazilica ridicată pe locul unde
Elena' mama împăratului Con*tantin' 2ă*i*e
crucea ră*ti2nirii' muntele (ă*linilor -i' în
vîr1ul lui' bi*erica înălţării' con*truită pe locul
de unde ?ri*to* *e înălţa*e la ceruri, în între2
ora-ul *înt nenumărate in*tituţii reli2ioa*e' mă0
nă*tiri' lavre
a
' cu un cler numero*' mai ale*
2rec' dar -i latin' condu* de pre*ti2io*ul patriar)'
per*ona+ul cel mai puternic -i mai re*pectat al
cre-tinătăţii' după papă -i patriar)ul Con*tan0
tinopolului, Cre-tinii din toată Europa vin la
Ieru*alim, în ace*t ora- *1înt pentru mu*ulmani'
ca -i pentru ei' î-i pot îndeplini netulburaţi
îndatoririle pioa*e' e.cepţie 1ăcînd incidentele
1
(ănă*tiri aparpnînd bi*ericii 2rece-ti %n,tr,&,
130
inevitabile ce au Ioc în toate centrele de pelerina+
*i a*upra cărora nu autorităţile poartă ră*punderea'
c
i tot *oiul de rău1ăcători -i de bor1a-i,
In momentul în care Carol *0a )otărît *ă0-i
trimită la 3a2dad *olia' la Aac)en au *o*it totu-i
ve*ti oarecum în2ri+orătoare, =i-te beduini' împo0
triva cărora autorităţile mu*ulmane *e pare că
nu lua*eră toate mă*urile nece*are' 1ăcu*eră
incur*iuni în ora-' prăda*eră comunităţi cre-tine
*i uci*e*eră opt*prezece călu2ări, Biind un cre-tin
pio*' cu toate e.ce*ele *ale per*onale' Carol a
1o*t 1oarte indi2nat la auzul ve-tii, El i0a în*ăr0
cinat pe *olii *ăi *ă intervină pe lîn2ă cali1 *pre
a *e pune capăt ace*tor *amavolnicii, I0a *1ătuit'
de a*emenea' *ă obţină o atitudine 1avorabilă
din partea prinţilor mu*ulmani -i *ă împartă
bani credincio-ilor a1laţi la nevoie' atît în E2ipt
-i A1rica de =ord' cît -i în /iria -i la Ieru*alim,
/ă nu uităm -i de pove*tea cu ve*titul ele1ant'
de*pre care *0a *cri* atît de mult, Trimi-ii lui
Carol au adu* un ele1ant' darul lui ?arun al0Ra-id
pentru împărat, I*toricii au a1irmat că *in2urul
*copV al *oliei era de a aduce 1abulo*ul animal
pentru mena+eria imperială' ceea ce nu pare
de1el *erio*, Am văzut că marele re2e 1ranc avea
numeroa*e alte motive ca *ă0-i trimită amba*a0
dorii la cali1, E mai plauzibil că ace*t dar a 1o*t
1ăcut în mod *pontan de către ?arun' ca 2e*t
de prietenie pentru Carol' arătîndu0i a*t1el -i
e.cepţionala con*ideraţie ce i0o purta lui -i
*tatului *ău
1
.
5entru *olia *a în rient' care a plecat la
*1îr-itul anului JDJ' Carol a ale* doi laici' Lant1ried
Ci /i2i*mund' -i un i*raelit pe nume I*aac' de*i2ur
ca interpret, Ce drum au urmat eiW 5entru a
a+un2e în rient' *e pornea la vremea aceea pe
mare pînă în E2ipt -i de acolo pe u*cat pînă la
Ieru*alim -i în /iria, /e mai putea călători -i
cu o corabie pînă la 3eirut *au kntio)ia -i cobori
apoi pe Eu1rat' prin Alep' pînă la RaYYa -i
1
8upă Va*iliev' ele1anţii con*tituiau un monopol
al cali1ului' care -i0i aducea din India %n,a,&,
'1
+
3a2dad, /e pare că trimi-ii 1ranci au 1olo*it cea
de a doua cale,
I*aac *0a întor* după trei ani, Era *in2urul
*upravieţuitor al ace*tei călătorii lun2i -i 2rele,
Lant1ried -i /i2i*mund muri*eră' probabil pe
drumul de întoarcere A, 5rin urmare' i*raelitul a
1o*t cel care a adu* *omptuo*ul dar al lui ?arun
al0Ra-id' ele1antul Abulabba*, 8e pe coa*ta
A1ricii' unde a+un*e*e cu *tîn+enitorul *ău to0
vară- de călătorie' I*aac i0a cerut lui Carol o
corabie ca *ă01 tran*porte, Carol 10a trimi* de2rabă
pe notarul Ercibald %*au Ercanbald&' ca *ă0i
1aciliteze călătoria pînă în Renania, 8upă ce a
debarcat la 5orto ;enere' în Ii2uria' în octombrie
!01' Abulabba* -i0a petrecut iarna la Vercelli
$
-i' la $0 iulie !0$' î-i 1ăcea intrarea în Aac)en'
unde *e a1la împăratul' producind a*upra mulţi0
milor un e1ect le*ne de ima2inat, Carol 10a primit
pe I*aac în audienţă' 7o cin*te unică pentru
un evreu în acele timpuri9
#
, Abulabba* a murit
în !10,
Intre plecarea celor trei *oli ai lui Carol -i
înapoierea lui I*aac *e petrecu*eră mai multe
evenimente le2ate de relaţiile cu rientul, Către
*1îr-itul anului JDD' la Aac)en a *o*it un călu2ăr
trimi* de către patriar)ul Qeor2e al Ieru*alimului,
In *emn de mulţumire pentru trimiterea celor
trei 7amba*adori9 în ora-ul *1înt -i pentru daniile
1ăcute' patriar)ul îi trimitea lui Carol relicve de
la /1întul (ormint, Cîteva *ăptămîni mai tîrziu'
împăratul îl trimitea pe călu2ăr îndărăt' în*oţit
de un preot de la curte' numit Oa)aria' cu daruri
pentru locurile *1inte, In ziua de $# decembrie
a anului !00' cu două zile înainte de încoronarea
lui la Roma' Carol îl primea pe Oa)aria' care
*e înapoia*e împreună cu doi călu2ări de la Ieru0
*alim' trimi-i de patriar)ul Qeor2eK un 2rec de
1
=u *e cuno*c împre+urările, 5utem pre*upune că
au murit de boală' căci' dacă ar 1i 1o*t a*a*inaţi,cronicarii
ar 1i con*emnat ace*t lucru %n,a,&,
$
ra- în Lombardia %n,tr,+,
A Q, (u*ca %n,a,&,
$1<
tuiau o de
v
'
a
p
da
C
ar

l cel (are' nu
nU
]
ervenţ
i
a
*alim îaţa de Laro ]
C1
pentiu nter
daniile 1ăcute' dar pr
îav
area cre-tinilor
amba*adorilor *ai 1 ]
tor
Clie+le
trimiterea lor,
mu*ulmani,
$11
,
lui ?aruri al0<a-id' iar al doilea dintre cei ai
emirului de <airuan' Ibra)im b, A2)lab' cel
mai puternic din A1rica de =ord' al cărui rol
în I1riYiMa l0am văzut, Ibra)im î-i trimi*e*e un
reprezentant pe lîn2ă marele *uveran al Apu*ului
nu 1ără o intenţie preci*ă6 el voia' 1ire-te' *ă intre
în relaţii cu cel care reprezenta vremurile noi
de partea cealaltă a (editeranei,
Carol i0a primit pe cei doi *oli în apropiere
de Vercelli' în nordul Italiei' unde *e a1la atunci,
Ace-tia îi aduceau 7minunate daruri9 din partea
cali1ului -i a emirului6 maimuţe' bal*am' nard'
un2uente' mire*me' par1umuri -i leacuri 1elurite'
7atît de multe încît păreau că 2oli*eră Ră*ăritul
-i Apu*ul9' *crie călu2ărul de la /aint0Qall
1
,
/olia trimi*ă de ?arun con*tituia cu *i2uranţă
un ră*pun* *oliei lui Carol din JDJ, Baptul că
i *0a dat urmare în*eamnă că a 1o*t binevenită,
/e a+un*e*e la unul din momentele care )otără*c
*oarta imperiilor, 5apalitatea -i imperiul de Ră0
*ărit treceau printr0o criză e.trem de 2ravă'
încoronarea lui Carol cel (are 1ăcea 3izanţul
*ă *e teamă că atotputernicul împărat *0ar putea
)otărî *ă pornea*că un război împotriva Con*tan0
tinopolului' pentru a o iz2oni pe Irina' împără0
tea*a uzurpatoare a tronului Cezarilor, ?arun'
care vi*a -i el' ca toţi marii *uverani ai i*lamului'
*ă cucerea*că Con*tantinopolul' era primul inte0
re*at,*ă a1le planurile lui Carol, Intenţiona ace*ta
*ă o ia de *oţie pe Irina *au *ă0-i arunce o*tile
în luptă împotriva eiW Ce *0a întîmplat -i care
a 1o*t me*a+ul celor doi *oli W Au 1ăcut ei oare
propuneri împăratului Apu*ului din partea lui
?arun -i a lui Ibra)imW =ici un izvor nu men0
ţionează acea*ta,
în conte.tul0 politic' totul ne în2ăduie în*ă
*ă credem că printre preocupările cali1ului' care
î-i continuă pre2ătirile militare în zona de 1ron0
1
Călu2ărul =ot4er' de la ve*tita abaţie benedictină'
*ituată în cantonul /aint0Qall %/an4t0Qallen& din Elveţia
de aziK în *ecolele G @GII acea*ta va cunoa-te o în1lori0
toare activitate literară -i arti*tică %n,tr,&,
1#:
tieră' viitorul imperiului cre-tin de Ră*ărit ocupa
unul din primele locuri, Ibra)im' vecin -i el pe
ma
re cu 3izanţul' e*te e.trem de intere*at de
ceea ce *e întîmplă acolo, Ambiţia lui începe de+a *ă
*e mani1e*te, La mai puţin de trei decenii'
urma-ii lui vor debarca în /icilia' po*e*iune
bizantină' -i în Italia meridională, 5entru mo0
ment' emirul a2)labid ia aminte' *e in1ormează *i
*e pre2ăte-te, (ai e*te -i /pania' în le2ătură cu
care împăratul Carol' ?arun -i' de a*emeni'
Ibra)im au tot 1elul de idei' cu *i2uranţă in1ormaţii -i
probabil planuri, Acea*tă dublă mi*iune merită mai
multă atenţie decît i *e acordă de obicei, Cei
doi trimi-i mu*ulmani au zăbovit cîteva luni la
curtea lui Carol cel (are' uluiţi la vederea atîtor
*plendori' după cum ne relatează =ot4er'
călu2ărul de la /aint0Qall, în ziua de 5a-ti au
a*i*tat la *lu+ba reli2ioa*ă de la catedrală' după
care împăratul le0a 1ăcut imen*a onoare de a0i
invita la ma*ă' dar 7minunăţiile văzute au 1ăcut
*ă le piară po1ta de mîncare9
1
, Ei au pără*it
curtea împăratului în cur*ul anului !0$,
CEA 8E A 8UA /LIE BRA=Cj
5robabil la *1îr-itul anului !0$' *au poate cîteva
luni ori c)iar cîteva *ăptămîni mai tirziu' Carol
cel (are trimitea o nouă *olie lui ?arun, Acea*ta
era condu*ă de un anume Radbert' 1ără îndoială
dre2ător la curte, Anal"l" r"%atului nu ne dezvăluie
nimic de*pre -ederea în Ira4 -i nici de*pre călătoria
ace*tuia' ci numai 1aptul că Radbert -i tovară-ii
*ăi de drum au avut norocul de a trece neob*er0
vaţi prin mi+locul 1lotei 2rece-ti' tocmai cînd
acea*ta încerca' *ub comanda patriciului =iceta*'
*a atace 8almaţia,
1
Acea*tă relatare e*te cu *i2uranţă plă*muită în
între2ime de bunul călu2ăr' care a *cri* cu vreo cincizeci
de ani mai tîrziu -i a cărui carte' )"s/a aroli Masai,
e*te o neîntreruptă laudă la adre*a lui Caro& cel (are
%n,a,&,
135
Radbert *0a *ăvîr-it din viaţă la înapoiere'
îndată ce a pu* piciorul în Italia -i' prin urmare'
n0a apucat *ă dea *eamă de*pre *olia lui, data
cu el *o*eau în*ă alte două *olii6 una trimi*ă
de ?arun al0Ra-id' avînd în 1runte un oarecare
Abdalla)K cealaltă care îl reprezenta pe Toma
%noul patriar) al Ieru*alimului' *ucce*orul pa0
triar)ului Qeor2e&' alcătuită din călu2ării Beli.
-i Qeor2e' ace*ta din urmă de ori2ine 2ermană'
abatele comunităţii de pe muntele (ă*linilor,
Ei îi aduceau împăratului *cri*oarea de în*căunare
a noului patriar)' precum -i o cerere de *ub*idii
pentru întreţinerea comunităţilor cre-tine din
Zara /1întă, Cît de*pre Abdalla)' ace*ta aducea
din partea lui ?arun bo2ate daruri6 un cort cu
*plendide draperii de in 1elurit colorate' numeroa*e
mătă*uri' par1umuri' uleiuri înmire*mate' bal*am'
două mari candelabre din bronz aurit -i' mai
cu *eamă' un orolo2iu din bronz aurit' 7care
i0a lă*at uluiţi pe toţi cei ce l0au văzut9 K
5rima mi*iune era reli2ioa*ă -i nu avea un
caracter e.cepţional, Cea a lui Abdalla) con*tituia
un eveniment în *ine' ca -i aceea trimi*ă mai
înainte de ?arun, Abdalla) i0a con1irmat probabil
lui Carol cel (are conce*iile cerute de ace*ta @
*au propu*e de ?arun @ -i de*pre care 1u*e*e
vorba în cur*ul *oliilor precedente, /in2urul te.t
demn de încredere în ace*t caz e*te cel din Annal"s
6.%ni Qran.orum. E2in)ard 1ace' în =ita arolii,
o relatare atît de încîlcită încît e*te impo*ibil
*ă *e di*tin2ă limpede ce avanta+e i0a acordat
cali1ul împăratului -i nici *ă 1ie precizate, I*to0
ricul lui Carol cel (are *crie pe *curt6 7cali1ul'
în-tiinţat de dorinţele lui Carol cel (are' nu
numai că i0a dat tot ceea ce a voit ace*ta' dar
a a-ezat *ub puterea lui locul *1înt de unde veni*e
mîntuirea oamenilor9' adică 7prea *1întul mormînt
al 8omnului -i (întuitorului no*tru -i locul
1
în Anal"l" r"%atului *e precizează că era vorba
de o clep*idră care lă*a *ă cadă într0un va*' la 1iecare
cea*' bile colorate ce *coteau un clinc)et ca de clopoţeiK
la ora amiezei' doi*prezece cavaleri *e arătau la două0
*prezece 1ere*truici %n,a,&,
136
Fnvierii *ale9, Cam -aizeci de ani mai tîrziu'
călu2ărul de la /aint0Qall' în )"sta aroli, a
înc)ipuit un di*cur* al lui ?arun al0Ra-id către
*o
lii lui Carol cel (are' în care ace*ta le a1irma
că a-ază pămîntul 1ă2ăduinţei *ub autoritatea
lui Carol cel (are -i că îl va admini*tra ca un
7împuternicit9 al *ău, Ace*te pa*a+e *curte din
cele doua cronici i0au 1ăcut pe i*toricii moderni
*ă creadă că ?arun îi atribui*e lui Carol un
7protectorat9 a*upra 5ale*tinei, Bără a intra
aici în amănuntele ace*tei controver*e
1
' nu
încape îndoială că termenul 7protectorat9 e*te
un anacroni*m, =oţiunea de protectorat e*te
total *trăină atît dreptului occidental' cît -i
dreptului oriental în *ecolul al IG0lea' iar aici
nu core*punde cu nimic realităţii, Ce în*eamnă
a a-eza /1întul (ormînt *ub puterea lui Carol
cel (are W ?arun i0a acordat de*i2ur o 7putere9
%dar ce 1el de putere W& a*upra locului unde a
1o*t înmormîntat ?ri*to*' adică mormîntul *ău'
7locul unde a 1o*t a-ezat trupul 8omnului'
învelit în 1î-ii de pînză' -i a cărui lun2ime mă*urată
de Arcul1 cu mîna lui e*te de -apte picioare,,,
-i a cărui întindere poate *lu+i drept pat unui
om culcat pe *pate9
$
,
=imic' în te.tele apu*ene cuno*cute' nu ne
în2ăduie *ă ne aventurăm dincolo de acea*tă
interpretare, Cali1ul acorda*e 7putere9 împăra0
tului Apu*ului a*upra mormîntului în*u-i' doar
atît, Acea*tă putere *e e.tindea oare -i a*upra
între2ului edi1iciu -i' prin urmare' a bi*ericii
/1întului (ormîntW ricare ar 1i 1o*t intere*ul
politic al lui ?arun de a acorda *ati*1acţii lui
Carol cel (are' e*te mai mult decît îndoielnic
că el ar 1i putut depă-i ni-te conce*ii limitate'
c)iar *imbolice, /e -tie că ?arun era 1oarte
le2at de reli2ia lui, Acea*ta' care con*titui*e
prete.tul iz2onirii meiazilor' îi +u*ti1ică întrucîtva
1
A *e vedea Ane.a > %n,a,&,
$
Arcul1 I' # %citat de <leinclau*z' în Oyria). Epi*copul
Arcul1 %"$:@J0:& a 1ăcut o călătorie în ţara *1întă -i a
e1ectuat o de*criere amănunţită %n,a,&\
13#
dina*tia în 1runtea *talului mu*ulman -i a co0
munităţii credincio-ilor, 5uterea conducătorului
Credinţei era ab*olută' dar în limitele *trictei
re*pectări a i*lamului' în *ecolul celor dintîi
Abba*izi poate mai mult decît în oricare altă
epocă, A dărui unui *uveran necredincio* un
edi1iciu conţinînd mormîntul' 1ie -i pu*tiu' al
zeului *ău' ar 1i 1o*t un 2e*t necu2etat' în*emna
a *e e.pune' printre altele' prime+diei ca Alizii
*ă e.ploateze acea*tă violare reli2ioa*ă, ?arun'
temător -i nelini-tit @ ade*eori pe bună dreptate
@' nu era omul care *ă0-i a*ume a*t1el de ri*curi,
Cît de*pre 7protectoratul9 a*upra 5ale*tinei' el
e*te nevero*imil' -i nici un te.t nu în2ăduie
con1irmarea ace*tei interpretări,
Ace*t 7dar9 al mormîntului lui ?ri*to*' pe
care nu01 putem pune la îndoială' în ciuda lip*ei
oricărui te.t arab' avea prin urmare o natură
*imbolică, 5entru Carol' ca -i pentru întrea2a
cre-tinătate' mormîntul (întuitorului avea o
valoare ine*timabilă' iar 1aptul de a 1i devenit
7proprietatea9' 1ie -i 1ictivă' a lui Carol cel (are'
nu putea decît *ă aprindă ima2inaţia tuturor
acelora care vi*au *ă mear2ă -i *ă *e înc)ine la
Ieru*alim, 5re*ti2iul lui Carol a *porit -i mai
mult' *trăbătînd veacurile, Le2endele' cu *i2u0
ranţă' n0au lip*it, în a1ară de relatările' plă*muite
în între2ime' ale călu2ărului de la /aint0Qall'
a mai 1o*t înc)ipuită o călătorie a lui Carol cel
(are în rient' care îl arăta pe împărat cum
intră în Ieru*alim' precum -i dăruirea ie*lei -i
a mormîntului de către ?arun -i înapoierea
împăratului cu moa-tele *1întului Andrei, în
*ecolul al G?0lea' un poem intitulat =oya%" d"
harl"ma%n" "n 7ri"nt %Călătoria lui Carol cel
(are în rient& pove*te-te 1aptele de vite+ie ale
împăratului care' cu oa*tea *a de pelerini' îi
iz2one-te pe pă2îni din ora-ul sf:nt1 A*t1el el a
devenit primul cruciat -i' pînă la *1îr-itul Evului
(ediu' toată lumea a crezut lucrul ace*ta,
5e lîn2ă dăruirea *imbolică a mormîntului'
autoriRăţile mu*ulmane i0au acordat probabil lui
Carol cel (are -i calitatea de a 7ocroti9 lăca-urile
$1&
reli2ioa*e din Ieru*alim' adică de a le e.tinde'
întreţine -i re*taura' de a înle*ni venirea pelerinilor
-i -ederea lor acolo, In relatările din epocă'
întîlnim date de*pre prezenţa în ora-ul *1înt a
-apte*prezece călu2ăriţe de ori2ine 1rancă, Cu
daniile lui Carol cel (are au 1o*t con*truite' *e
pare' un )an' o piaţă -i o bibliotecă pentru pelerini,
Fmpăratul ar 1i cumpărat în valea Io*a1at vii
-i 2rădini' precum -i' *pune le2enda' 72orul
*în2elui9' terenul cumpărat de luda cu cei treizeci
de ar2inţi ai trădării,
Qraţie ace*tor relaţii' Carol cel (are ar 1i
contribuit -i la îmbunătăţirea *oartei cre-tinilor
care trăiau în ţinuturile a1late *ub dominaţie
mu*ulmană, ?arun a murit în !0D -i in imperiu
*0a in*talat dezordinea' pentru mai bine de zece
ani' timp în care cre-tinii au *u1erit necazurile
prin care trec toate minorităţile în vremuri
tulburi
1
. 8upă aceea' viaţa cre-tinilor a conti0
nuat ca -i pînă atunci' uneori pa-nică' alteori
mai 2rea' potrivit condiţiilor locale' per*onalităţii
2uvernatorilor -i 1uncţionarilor ce veneau în
contact cu populaţia, 8in conce*iunile acordate
lui Carol cel (are de ?arun au răma* mai cu
*eamă con*trucţiile -i re*taurările la care con0
tribui*e cu daruri -i poate cre-terea' pentru o
vreme' a numărului de călu2ări 1ranci în ţara
*1întăK de a*emenea' o tradiţie -i amintiri ce
*0au pă*trat multă vreme după di*pariţia celor
doi mari împăraţi,
La mai puţin de doi ani după -ederea la curtea
lui Carol cel (are a lui Abdulla) -i a tovară-ilor
*ăi' ?arun al0Ra-id murea în <)ora*an, A *o*it
oare Abdulla) la vreme ca *ă01 in1ormeze de*pre
convorbirile lui cu Carol cel (are *au cali1ul
pără*i*e de+a RaYYa la înapoierea *olului *ăuW
=ici un te.t arab nu pomene-te de*pre relaţiile
lui ?arun cu împăratul din Apu*, 8i*pariţia
cali1ului' urmată de războiul civil' au întrerupt
1
în !10' un capitular al lui Carol cel (are poruncea
*ă *e *trîn2ă bani pentru repararea bi*ericilor deva*tate
în timpul războiului civil %n,a,&,
139
*c)imburile de mi*iuni diplomatice' iar tulbu0
rările care au *urvenit în imperiul abba*id au
creat o *ituaţie nouă, /ucce*orii lui ?arun' Amin
-i (amun' nu au luat nici o iniţiativă de politică
e.ternă
1
' războiul cu 3izanţul a luat *1îr-,it' cu
toată campania întreprin*ă de (amun puţin
timp înainte de a muri -i care a răma* 1ără urmări,
Carol cel (are muri*e în !1:,
A re1ace cur*ul i*toriei în*eamnă întotdeauna o
*trădanie plină de prime+dii, Cum *0ar 1i *uccedat
evenimentele dacă domnia lui ?arun n0ar 1i
1o*t bru*c curmată' dacă el ar 1i avut ră2azul
de a duce la bun *1îr-it politica a2re*ivă plănuită
împotriva 3izanţului W /0a pre*upu* că 1u*e*eră
înc)eiate acorduri o1iciale între cei doi împăraţi
-i *0a vorbit c)iar de*pre o 7a.ă Aac)en03a2dad9,
Acea*ta în*eamnă *ă uităm tot ce îi de*părţea
pe cei doi *uverani -i imperiile lor' atît în *paţiu'
cît -i în ceea ce prive-te viziunea lor a*upra
lumii, Colaborarea lor nu a+un2ea cu *i2uranţă
atît de departe, Bără *ă *e a1le nicăieri 7la con0
curenţă9' ei nutreau aceea-i o*tilitate 1aţă de
Cordoba' aceea-i neîncredere 1aţă de 3izanţ'
ceea ce îi 1ăcea *ă vadă 7*ituaţia internaţională9
într0o lumină a*emănătoare' cel puţin în (edi0
terana, Ci unul -i celălalt @ mai ale* 5larun @
doreau un imperiu bizantin *lăbit, Conducătorul
dreptcredincio-ilor voia oare *ă înlăture a*t1el
colaborarea eventuală @ nu prea de dorit pentru
el @ între imperiul 1ranc -i imperiul 2recW E*te
po*ibil' de-i' în acel moment al i*toriei' o a*e0
menea prime+die nu era evidentă, ?arun *e mai
temea' în ciuda depărtării' -i de noua /panie
mu*ulmană' care *e dezvolta*e rapid -i *trălucit'
în ace*t început de *ecol IG' cînd unitatea -i
coeziunea imperiului abba*id erau ameninţate în
1
Totu-i' în !#1' (amun i0a trimi* lui Ludovic cel
5io*' 1iul -i *ucce*orul lui Carol cel (are' două *olii @
una mu*ulmană' iar cealaltă cre-tină, /copul lor era
probabil de a *onda intenţiile re2elui 1ranc în momentul
în care cali1ul *e pre2ătea pentru o nouă campanie împo0
triva 3izanţului %n,a,&,
$43
mai multe provincii' ?arun -tia că celălalt mare
împărat nu îi era du-man -i0i putea 1i 7prieten9,
Aici *e opreau probabil relaţiile dintre cei doi
*uverani -i cele două *tate6 nu era vorba nici
de o alianţă diplomatică -i nici de planuri preci*e
de operaţiuni militare' ci amîndoi erau convin-i
că nu aveau a *e teme unul de celălalt' datorită
intere*elor -i adver*arilor comuni' -i că *e pot
bizui unul pe celălalt dacă ace-tia ar deveni
periculo-i,
Cei doi oc>i ai +u6ii
Ru2ăciunile' pelerina+ul' po*tul' milo*tenia re0
prezintă' o dată cu pro1e*iunea de credinţă' cei
cinci *tîlpi ai reli2iei mu*ulmane, La ace*tea *e
adau2ă un al -a*elea' 7nu o îndatorire per*onală'
ci o Fndatorire *olidară9' *arcină obli2atorie
pentru cel a-ezat de Alla) în 1runtea comunităţii
credincio-ilor6 ace*ta e*te jihadul, războiul *1înt
îndreptat împotriva ţărilor 7necredincioa*e9 pentru
a *pori lumea i*lamului -i a converti popoarele
cucerite *au a le *upune' acordîndu0le *tatutul
de dh-jnnd
1
. Adu-i la putere 7pe crea*ta unui
val reli2io*9' 7trimi-i ai lui Alla)9 -i nu 7trimi-i
ai 5ro1etului lui Alla)9 ca meiazii' Abba*izii
*0au con1ormat ace*tei obli2aţii mai mult decît
predece*orii lor,
In ace*t *1îr-it de *ecol VIII' arabii î-i atin0
*e*eră în*ă limitele, /a**anizii au di*părut' iz2o0
niţi pe vecie din i*torie, /pre ră*ărit' cu toată
a2itaţia care va mai dura încă vreo cîteva zeci
de ani în ţinuturile .u*ului' bătălia de la
Tala* a pu* capăt' o dată cu *tăvilirea e.pan*iunii
c)ineze în A*ia Centrală' -i tentativelor de inde0
pendenţă ale Tran*o.ianei, Imperiile din E.tremul
rient *înt impo*ibil de atin*' iar Imperiul caro0
lin2ian e*te -i el mult prea departe' între Qi0
braltar -i Loara 1iind o di*tanţă de 1 >00 4ilo0
1
/upu* nemu*ulman aparţinînd unei reli2ii pomenite
In Carte' obli2at *ă plătea*că djizya %n,a,&,
141
metri, 5oitier*' care n0a în*emnat niciodată pentru
i*toricii mu*ulmani decît e-ecul unei 7bande de
*oldaţi care 1ăceau incur*iuni dincolo de )otarele
cele mai depărtate9
.
nu va avea urmări, Atît
la ră*ărit' cît -i la apu*' nu mai *înt cuceriri
teritoriale de 1ăcut -i nici popoare de convertit
la i*lam,
(ai rămîn imperiul ba*ileului -i vi*ul nemă0
*urat de a cuceri Con*tantinopolul, Veacuri de0a
rîndul' el va e.alta înc)ipuirea atUor împăraţi
mu*ulmani -i apoi' odată cucerit de unul dintre
ei
$
' pe aceea a re2ilor -i împăraţilor cre-tini ce
vor vi*a la rîndul lor *ă îl recucerea*că' aproape
pînă în zilele noa*tre, Bără Le%\ al III0lea I*au0
rianul -i 1ocul 2rece*c
#
' *pri+init *erio* de
atacurile bul2arilor împotriva arabilor' campa0
nia de la (a*lama ar 1i reu-it poate, Acea*tă
campanie a marcat punctul culminant al elanului
arab, A1laţi al apo2eul puterii' Abba*izii %mai
întîi (a)di' apoi ?arun al0Ra-id -i 1iul *ău
(amun& *e vor ciocni cu 1orţe bizantine te0
1
3, LeHi*, <"s Arab"s dans lN$istoir" %n,a,&,
$
Abia artileria 2rea a lui (a)omed al II0lea va
1ace *ă cadă ora-ul în 1:>#' năruindu0i zidurile %n,a,&,
#
Utilizarea lic)idelor *au ame*tecurilor incendiare
datează din Antic)itate, ?erodot' Tucidide' Tit Liviu
o menţionează -i ei, Ammianu* (arcellinu* vorbe-te de
a-a0numitele 7malleoli9' *ă2eţi cu material combu*tibil,
în ace*te 7uleiuri9 intră *moala' ră-ina' varul ne*tin*'
ceara' pucioa*a' *alpetrul, 5er-ii le 1olo*eau impre2nînd
cu ele cîlţi' lan*aţi apoi în vîr1ul *ă2eţilor, Utilizarea
na1tului era deo*ebit de redutabilă' căci 1lăcările *ale *e
ră*pîndeau pretutindeni, Arabii au 1olo*it -i lic)ide
incendiare' mai ale* în cur*ul unei e.pediţii în India'
în JJD' iar ?arun al0Ra-id la a*ediul ?eracleei' în !0",
8enumirea de 71oc 2rece*c9 vine de la 2recul <allini4o*'
care adu*e*e ace*t 1oc din /iria în 3izanţ %n,a,&,
re*tre -i navale' reor2anizate pe o bază terito0
rială %t)emele& A' care î-i vor arăta după o vreme
e1icacitatea,
C=8A(=AZI /j /E F=TFL=EA/Cj
5entru arabii din Evul (ediu timpuriu' bizan0
tinii *înt *in2urii vecini imediaţi, Celelalte popoare
locuie*c la di*tanţe uria-e' a1late la capătul unor
călătorii de luni între2i, /tabilirea de relaţii cu
ele ţine de domeniul e.plorărilor' iar in1ormaţiile
e.i*tente nu au decît o le2ătură îndepărtată cu
realitatea, 5otrivit le2ii mu*ulmane' orice călă0
torie intr0o ţară a necredincio-ilor reprezintă un
act condamnabil' admi* doar atunci cînd *copul
ei îl con*tituie ră*cumpărarea prizonierilor, =ici
comerţul nu e*te o +u*ti1icare pentru o a*emenea
călătorie
$
, =umai călătorii îndrăzneţi' aven0
turierii' *e duc in ţări necredincioa*e -i *e îmbo0
2ăţe*c ade*eori rapid, Ceilalţi i2noră cu de*ăvîr-ire
A*ia' de*pre Europa nu au decît noţiuni 1oarte
va2i -i nu0i cuno*c )otarele, A1rica *e limitează
la (a2)reb -i la o parte din coa*ta e*tică, Re*tul
lumii aparţine miturilor,
Cit de*pre bizantini' ace-tia au de*pre ţările
apu*ene -i nordice noţiuni mai puţin va2i, Ei
1
8upă acea*tă concepţie a*upra apărării teritoriului'
care datează din "$>' dar care nu a 1o*t aplicată decît
treptat' teritoriul e împărţit în di*tricte militare' iar în
1iecare dintre ace*tea oamenii *înt recrutaţi la 1aţa locului,
/trate2ul' care deţine puterea militară -i civilă' e*te
*tăpînul ab*olut al provinciei, Bamiliile care *tăpîne*c
pămînturi trebuie *ă pre*teze un *in2ur *erviciu militarK
în caz de alertă' bărbaţii *e prezintă înarmaţi -i cu un
calK ţăranii cei mai *ăraci *înt înarmaţi pe d *ocoteala
*atului, Ace*t *i*tem în2ăduie ca *tatului *ă i *e pună
la di*poziţie contin2ente 2ata de luptă, Aceea-i re1ormă
1u*e*e aplicată -i în marină %n,a,&0
$
Acea*tă concepţie în2u*tă nu a întîrziat *ă evolueze'
iar +uri-tii au reu-it *ă împace le2ea -i nece*itatea' adău0
2înd un *tatut intermediar' d" armisti/iu, care permitea
unui mu*ulman *ă călătorea*că în ţinuturi nemu*ulmane
-i pentru a 1ace comerţ, în le2ătură cu comerţul' a *e
vedea cap, VIII,
1:#
întreţin relaţii' mai ale* comerciale' dar -i politice'
cu carolin2ienii printre alţii' iar Italia centrală
-i meridională a 1ăcut parte pînă la mi+locul
veacului al VUI0lea din imperiul 2rec, Ci ei *e
aventurează arareori în a1ara )otarelor' mult
mai puţin de cînd arabii ocupă ţărmul *udic
al (editeranei' iar comerţul cu ţările îndepărtate
*e a1lă parţial în mîinile lor, /in2urii vecini
apropiaţi unii de alţii' arabii -i bizantinii *înt
condamnaţi' dacă ne putem e.prima a*t1el' la
relaţii reciproce, Ace*tea *înt întrerupte ade*eori
de războaie dar e.i*tă totu-i' precum -i *c)imburi
1elurite, amenii mani1e*tă -i curiozitate unii
1aţă de ceilalţi, în*eamnă acea*ta oare că *e
înţele2 W Cu *i2uranţă că nu, Reli2iile *înt prea
di1erite' obiceiurile de a*emeni, Biecare e convin*
de *uperioritatea lui' c)iar dacă admite împăr 0
ţirea @ 2îndind că e provizorie @ a lumii între ei,
(u*ulmanii cred că *înt ale-ii lui 8umnezeu'
că reli2ia lor e *in2ura adevărată -i că într0o zi
ea va deveni reli2ia între2ii lumi, în oc)ii lor'
bizantinii *înt vinovaţi mai cu *eamă de a0i 1i
atribuit a*ociaţi lui 8umnezeu %Treimea&K ne0
credincio-ii ace-tia au multe de1ecte' *înt avari'
nu0-i ţin cuvîntul' 1emeile lor *înt murdare -i
lip*ite de ru-ine' bucătăria lor e proa*tăK pe
dea*upra' mai *înt -i 1urnizorii de eunuci ai
lumii mu*ulmane,
5entru bizantini' numai împărăţia lor @ împă0
răţia lui 8umnezeu @ în1ăptuie-te idealul reli2io*'
intelectual -i moral la care poate a*pira omul
pe pămînt, 7Cel ce trăie-te în *înul imperiului
aparţine lumii civilizate' oikoum"n"K ţinuturile
de dincolo de ea *înt "r"mos, pu*tiul9 A, (u*ul0
manii au di*tru* uria-ul imperiu care pre1i2ura
împărăţia 8omnului, Ei au zdrobit unitatea
lumii' ce era pe cale de a 1i realizată, 5e dea*upra
*înt -i nele2iuiţi, Acea*ta *punea totul,
3izantinii -i mu*ulmanii *e con*ideră unii
pe alţii barbari, /entimentul de *uperioritate
e*te c)iar mai puternic la cei dintîi, ricum' ei
1
Qrunebaum' &"di"-al *slam %n,a,&,
$44
*tau 1aţă in 1aţa -i au )otare comune, între arabii
din penin*ulă -i 2recii din imperiul cre-tin e.i*tă
relaţii comerciale din timpurile prei*lamice,
pro1etul' precum -i cali1ul mar' -tiau din e.pe0
rienţă că la intrarea în teritoriul bizantin *e
percepeau ta.e vamale, /ub meiazi' *c)imburile
*e 1ăceau mai ale* pe mare6 pe lîn2ă numeroa*e
alte produ*e' la Con*tantinopol era trimi* papiru*
e2iptean, E.pan*iunea economică a Abba*izilor
1ace *ă crea*că tra1icul comercial, Ace*ta trece
întotdeauna prin Con*tantinopol' unde e.i*tă o
mo*c)ee pentru ne2uţătorii mu*ulmani' -i prin
Trebizonda -i Lamo*' un ora- de 2raniţă' la apu*
de Tar*u*, Aici *e or2anizează periodic bîlciuri
-i totodată *e *c)imbă prizonieri 2reci -i arabi,
Unele măr1uri *înt interzi*e la e.port, A*t1el'
ne2uţătorii *trăini nu pot *ă *coată din ţările
arabe e.emplare din Coran *au bal*amuri' iar
bizantinii interzic ie-irea din imperiu a uleiului,
In anumite împre+urări' *uveranii arabi -i
bizantini î-i o1ereau unii altora daruri, (oaHia
i0a dăruit ba*ileului cincizeci de cai de ra*ă
%e.portul lor era *upu* unui control *ever&' iar
(amun blănuri de +der -i mo*c, ?arun al0Ra-id
i0a trimi* împăratului =i4e1or par1umuri' un
cort' poame u*cate, El a primit în *c)imb două
*ute de ca1tane din ţe*ături de preţ' -oimi -i
cîini de vînătoare, împărătea*a Irina îi va dărui
#0 000 livre de *to1ă din păr de capră, Ei î-i
trimiteau reciproc cin2ători de aur încru*tate cu
diamante' ca1tane din mătă*uri rare' *clavi de
ambe *e.e, în 7 mi" şi una d" no!/i *înt pomenite'
nu numai o dată' darurile 1ăcute de împăratul
3izanţului conducătorului dreptcredincio-ilor, 7Ci
iată care erau ace*te daruri ale Vre2elui Ap)ri0
donio*' *tăpînul Con*tantiniei, (ai întîi cincizeci
de 1ecioare' mîndre între mîndreţurile Qreciei,
Ci cincizeci de băieţi ale-i printre cei mai c)ipe-i
din ţara rumilorK toţi ace-ti prea1rumo-i băieţi
erau înve-mîntaţi cu ca1tane ce cădeau în 1alduri'
cu mînecile lar2i' croite din mătă*uri cu de*ene
de aur -i 1elurite în1lorituri în toate culorile' o
cin2ătoare din aur cu lucrătură de ar2int' de
145
care era prin*ă cite o 1u*tanelă 1ăcută din două
părţi de lun2imi di1erite' din atlaz -i cati1eaK
în urec)i 1iecare avea cîte un inel din aur' de
care atlrna o perlă albă -i rotundă preţuind
pe*te o mie de carate, Becioarele purtau -i ele
bo2ăţii nemă*urate, Ace*tea erau darurile cele
mai în*emnate, 8ar mai erau -i altele' de mare
preţ -i cu nimic mai pre+o* de cele pomenite
.
9,
Ace*te *c)imburi de daruri' toate preţioa*e' uneori
*tranii %un împărat îi trimi*e*e cali1ului (oaHia
doi bărbaţi' unul uria-' iar celălalt înze*trat cu o
1orţă )erculeană&' au loc cu prile+ul înc)eierii unui
tratat' a unei re*tituiri de pri zonieri *au urcării
pe tron a unui împărat *au cali1, Ele *înt adu*e
de amba*adori' care prime*c la rîndul lor cadouri'
avînd totodată permi*iunea de a le duce aca*ă'
datorită 1aptului că *e bucură de imunitate
diplomatică, Unii dintre ei' dornici *ă -tie mai
mult de*pre ţara în care locuie*c @ pentru un timp
limitat' căci nu e.i*tă amba*ade permanente @
nu ratează nici o ocazie de a 1recventa
per*onalităţi din prea+ma cali1ului -i de a vizita
ţara' cel puţin capitala, Cali1ul *au împăratul îi
invită la ma*ă pe ace-ti trimi-i, La rîndul lor'
ace-tia o1eră banc)ete *omptuoa*e' pentru a0i
impre*iona pe oa*peţi -i a le arăta bo2ăţia
*uveranului lor, 3a2dadul -i Con*tantinopolul
rivalizează între ele ca 1a*t, Q)eor2)e /Mncelul
$
'
care 10a întîlnit pe cali1ul (amun la 8ama*c
în !#1' a împărţit *ume con*iderabile dre2ătorilor'
curtenilor -i c)iar populaţiei pe *trăzi, Con*tanti0
nopolul *0a arătat 1oarte *ati*1ăcut6 7ace*ta dez0
vălui*e *arazinilor imperiul9, Cali1ul -i ba*ileul
î-i *criu, Cînd unul dintre ei *olicită un *c)imb
de prizonieri *au propune un armi*tiţiu' *cri 0
*oarea e curtenitoare' aproape amicală' dar cînd
conţine o declaraţie de război' tonul e violent'
uneori in*ultător' ca de pildă *cri*oarea trimi*ă
de ?arun al0Ra-id împăratului =i4e1or, Ei î-i
mai *criu *cri*ori în care nu e vorba de politică,
1
A TC-a noa!t " %n,a, &,
$
Croni car bizant i n % W @după !10& %n, t r,&,
$4=
împăratul =i4e1or i0a cerut lui9?arun *ă i01
trimită pe poetul Abul Ata)iMa' o1erindu0i în
*c)imb drept o*tateci oricîţi prizonieri ar 1i
dorit, 5oetul a re1uzat' în ciuda in*i*tenţei cali 0
1ului, Cali1ul omeiad [alid îi *cri*e*e -i el lui
Iu*tinian6 el dorea ca ar)itecţi 2reci *ă0i con*tru0
ia*că mo*c)eea din 8ama*c -i îl ameninţa cu
di*tru2erea unor bi*erici dacă re1uză, Cali1ul
(utaHa4il' care a domnit la cîtva timp după
?arun -i a 1o*t unul dintre cei mai e.trava2anţi
con*tructori ai dina*tiei abba*ide' va c)ema
pictori din 3izanţ *ă0i decoreze palatul din
/amarra, Ace-tia vor picta' printre altele' o
bi*erică,
=umeroa*e 1apte i*torice -i pove*tiri' de multe
ori în1rumu*eţate' ate*tă relaţiile dintre autori0
tăţile *upreme ale celor două imperii' dar -i cele
e.i*tente între intelectuali' atra-i de ca un mira+
reciproc' 7mira+ re1lectat de un mira+ în1lăcărat9'
după e.pre*ia lui Loui* (a**i2non,
In *ecolele VIII -i IG' arabii pă*trau în
mintea lor ima2inea 3izanţului mo-tenitor al
vec)ilor 2reci' de*coperindu0le cultura pe mă*ură
ce o traduceau, Cali1i dornici *ă0i aibă în biblio0
tecile lor pe autorii Antic)ităţii -i *ă0i 1acă cuno*0
cuţi' trimiteau la Con*tantinopol intelectuali
arabi în căutarea te.telor 2rece-ti, A*t1el' un
călu2ăr bizantin îi va duce emirului din C"rdoba
un tratat al lui 8io*coride pe care i01 va e.plica'
iar (amun îi va cere împăratului Teo1il *ă i01
trimită pe 2eometrul -i a*tronomul Leon,
în *cri*orile lui' cali1ul îl invită de 1iecare
dată pe împărat *ă *e convertea*că la reli2ia
i*lamică, Ace*ta îi ră*punde' iar uneori au loc
adevărate controver*e teolo2ice între mar al
II0lea -i Leon al IU0lea I*aurianul' ?arun al0
Ra-id -i Con*tantin al Vl0lea' printre alţii,,,
La +umătatea *ecolului al IG0lea' cali1ul [atiY
trimite' cu încuviinţarea lui (i)ail al IU0lea' o
e.pediţie -tiinţi1ică la E1e* ca *ă cerceteze rămă0
14#
*itele celor Capte Tineri Adormiţi A, Acela-i caliî
va or2aniza o e.pediţie în A*ia Centrală' în
căutarea zidului ridicat de Ale.andru *pre a
înc)ide popoarele lui Qo2' din ţara (a2o2
$
,
Relaţiile dintre conducătorii celor două imperii
nu *înt prin urmare o*tile' în ciuda *tării de război
aproape permanente care e.i*tă intre ei, 8e
alt1el' 3izanţul le acordă arabilor un *oi de intî0
ietate a*upra occidentalilor' arată i*toriculVa*iliev'
care dă drept e.emplu 1aptul că' la ma*a imperială'
protocolul bizantin îi a-eza pe 7prietenii9 *arazini
pe locuri mai mă2ulitoare decît 7prietenii9 1ranci,
Amba*adorii din rient au prioritate a*upra celor
veniţi din ccident
#
,
(ai erau -i tran*1u2i' care treceau din 3izanţ
la arabi -i inver*, Arabii erau uneori tentaţi de
anumite libertăţi care e.i*tau de cealaltă parte
a 1rontierei' ca' de pildă' aceea de a bea vin,
Alţii' care *ăvîr-i*eră o crimă' erau nevoiţi *ă
1u2ă, /înt numeroa*e e.emplele de tran*1u2i
politici bizantini' care au ocupat mai tirziu 1uncţii
importante pe lîn2ă cali1, Unii *e converteau la
i*lam -i *e *tabileau acolo' alţii încercau *ă *e
întoarcă în ţara lor de ba-tină, (ai erau -i triburi
între2i care 1u2eau ca *ă *cape de o putere prea
autoritară' precum -i prizonieri de război care
pre1erau *ă nu *e mai înapoieze aca*ă6 ace-tia
*e converteau la i*lam -i apoi primeau pămînturi,
3izanţul î-i recruta dintre ei interpreţii,
5rintre bizantinii trecuţi in *lu+ba arabilor'
cel mai ilu*tru a 1o*t 1ără îndoială *trate2ul
1
5otrivit le2endei' -apte tineri' care *e re1u2ia*eră
într0o 2rotă aproape de E1e*' ca *ă *cape de per*ecuţiile
împăratului 8eciu*' în *ecolul al III0lea' au 1o*t zidiţi
de vii în ea, Ei au adormit -i *0au trezit două *ute de ani
mai tîrziu, Cînd au murit' au 1o*t în2ropaţi în 2rotă'
care a devenit un loc de pelerina+ celebru în între2 rientul
Apropiat %n,a,&,
a
=".hiul 2"stam"nt, Cartea lui Eze4iel' #!' #DK
Cartea lui 8aniel' 11 %n,tr,&,
#
5otrivit protocolului epi*tolar din art"a "r"mo-
niilor, numele cali1ului îl preceda în 1ormulele de adre*are
pe acela al împăratului' în timp ce în core*pondenţa cu
re2ii ccidentului era re*pectată ordinea inver*ă %n,a,&
$4&
Tatzate*' care a 1u2it in J!:, Elpidio*' *trate2
-i el' a plecat la rlndul luiK 1u*e*e acuzat' *e pare'
că ar 1i amantul împărăte*ei Irina, Comandantul
1lotei din /icilia' Eup)emio*' avea alt motiv6
*e că*ători*e cu o călu2ăriţă, /trate2ul Andronic
8u4a* a trecut -i el la arabi -i *0a convertit
la i*lam,
=umeroa*e au 1o*t -i mamele de cali1 de ori2ine
2reacă6 Narati*' mama lui [atiY %nepotul lui
?arun al0Ra-id&' ?aba*)iMMa' mama lui (un0
ta*ir' Nurb' mama lui (u)tadi' 8irar' mama lui
(utadid' -i' puţin mai tîrziu' ve*tita /)a2)ab'
mama cali1ului (uYtadir' al cărei palat era de0a
dreptul năpădit de bărbaţi -i 1emei de provenienţă
2reacă, /)a2)ab a lă*at amintirea uneia dintre
concubinele imperiale cele mai avide de lu. -i
bo2ăţii,
5rizonierii care trăiau în mi+locul populaţiei
contribuiau la ră*pîndirea obiceiurilor -i civi0
lizaţiei celor două imperii, 5er*onalităţile importante'
prizoniere în ca*a care le 1u*e*e atribuită' puteau
primi pe cine po1teau, Ceilalţi' obli2aţi *ă
muncea*că' mai ale* in manu1acturi' aveau' prin
1orţa lucrurilor' le2ături cu cei în mi+locul cărora
î-i petreceau zilele, Ace*te contacte e.i*tau' intr0o
mă*ură mai mare c)iar' in re2iunile de 1rontieră'
unde aproape toată lumea vorbea ambele limbi,
5rincipalele îndeletniciri erau contrabanda -i
*piona+ul, Luptele neîncetate' *c)imburile de
prizonieri' războiul *ub toate 1ormele nu puteau *ă
nu0-i e.ercite in1luenţa a*upra celor
două ţări,
în *îîr-it' pelerina+ul la Ieru*alim era pentru
cre-tini un prile+ de a pătrunde în acea*tă lume
arabă' de care *e vorbea atîta -i care era aproape
necuno*cută, 8e-i nu e.i*tă decît in1ormaţii
1ra2mentare în ceea ce prive-te perioada abba*idă'
*e pare că *upu-ii ba*ileului erau liberi *ă *e ducă
in ţară *îîntă' 1ără nici o piedică' în a1ară de'
probabil' obţinerea unei autorizaţii -i plata unor
ta.e, Ci pe acea*tă cale *e *tabile*c o *erie de
contacte care contribuie la o mai bună cunoa-tere
reciprocă a cre-tinilor -i mu*ulmanilor,
Condamnaţi de 2eo2ra1ie *ă trăia*că în două
lumi vecine' di*preţuindu0*e -i admirîndu0*e unii
pe alţii' arabii -i bizantinii *e atra2 -i totodată
*e re*pin2 reciproc, *tilitatea dintre ei e*te
atenuată de monotei*mul practicat atît de unii'
cît -i de ceilalţi' -i de convin2erea că' în a1ară
de ei @ -i' într0o oarecare mă*ură' de per*ani
-i indieni @ nu mai e.i*tă decît popoare care
zac în bezna i2noranţei -i a *ălbăticiei, 7=u *înt
decît doi oc)i cărora divinitatea le0a încredinţat
îndatorirea de a lumina lumea6 puternica mo0
nar)ie a romanilor -i comunitatea călăuzită cu
înţelepciune a per*anilor9' îi *cria *a**anidul
C)o*roe* împăratului (auriciu, 8upă di*pariţia
per*anilor' arabii' la rîndul lor' 7luminează
lumea9,
?ARU= AL0RAC18 5LEACj
LA RjO3I F(5TRIVA 3A/1L3ULU1
/a11a) -i (an*ur acorda*eră o importanţă limi0
tată războiului împotriva 3izanţului, 5entru
primii doi cali1i abba*izi' preocupaţi *ă con*oli0
deze re2imul -i atacaţi de 4azari' războiul împo0
triva necredincio-ilor nu con*tituia o preocupare
ma+oră, =ici pentra adver*arul lor' de alt1el'
care avea obiective mai apropiate6 lupta împo0
triva triburilor *lave din Tracia -i (acedonia -i'
mai cu *eamă' re*pin2erea atacurilor bul2are' mai
prime+dioa*e decît cele ale arabilor, Trupele lui
(an*ur -i Con*tantin al V0lea *0au în1runtat
arareori în mari bătălii6 ele 1ăceau incur*iuni'
di*tru2eau ora-e %(elitene' (a**i*a' Adana' (a0
rac)&' ale căror populaţii erau apoi deportate,
In JJ1' 1lota arabă a întreprin* un atac împotriva
Ciprului' al cărui 2uvernator bizantin a 1o*t
1ăcut prizonier,
dată cu urcarea pe tron a lui (a)di' o1en0
*iva împotriva 3izanţului capătă un nou avînt,
8upă cucerirea /amo*atei' în JJ!' de către Leon
al IV0lea' cali1ul trimite o oa*te puternică' *ub
$;%
comanda lui Abba* Ibn (o)ammed' unc)iul *ău'
care cucere-te ora-ul (arac), 3izantinii ocupă
din nou ora-ul -i *trămută în Tracia toată po0
pulaţia iacobită, în anul următor' odată (arac)
cucerit' ?a*an b, Na)taba preia conducerea ope0
raţiilor -i pătrunde cu o armată de #0 000 oameni'
la care *0au adău2at voluntari' pînă la Amorium
-i 8orMlaeum %azi E*4ic)e)ir&' la #>0 4m de
Con*tantinopol, El trece prin 1oc -i *abie între2ul
ţinut' 1ără *ă întîmpine rezi*tenţă' deoarece
împăratul ordona*e trupelor *ă *e retra2ă 1ără
luptă,
In anul J!0' ameninţarea arabă devine -i
mai *erioa*ă, (ai întîi' (a)di continuă con*tru0
irea liniei 1orti1icate ce va *lu+i de0a lun2ul 1ron0
tierei' din loc în loc' drept punct de *pri+in
trupelor *ale, 8upă atacul bizantin a*upra ora-ului
(arac)' *e )otără-te *ă01 prote+eze' punînd *ă
1ie con*truit ?adat)' între (arac) -i (elitene
%(alatia&' pentru a *tăvili a*t1el calea năvăli0
torilor din nord, în 1elul ace*ta *e con*tituie
de ambele părţi' din /iria -i pînă la )otarele
Armeniei' o linie de puncte 1orti1icate' a-a0nu0
mitele thu%hur. *ta-ii -i voluntarii care le a*i2ură
apărarea trăie*c din prăzi -i pomeniK ei poartă
un 7război *1înt9 neîntrerupt' căruia i *e opun
de cealaltă parte a 1rontierei' mereu mobilă'
voluntarii bizantini care apără' la rîndul lor'
cre-tinătatea prin acelea-i atacuri -i incur*iuni
prădalnice, )'zi -i murabitun contra akritai8 ei
vor 1i multă vreme întîlniţi la limitele dintre
cele două lumi, 8eparte de autorităţi' izolaţi -i
1ără alt contact decît cu populaţia locală' ei *e
în1runtă' dar uneori a+un2 c)iar *ă 1raternizeze
ori *ă treacă la inamic cu arme cu tot, Ace*te
relaţii nu vor 1i 1ără urmări a*upra mi*ticii
dervi-ilor mu*ulmani, Romanele cavalere-ti de
provenienţă 2reacă' arabă -i turcea*că le vor
pă*tra vie amintirea,
A*i2urînd a*t1el apărarea 1rontierei' cel puţin
pentru moment' deoarece ?arun o va îmbună0
tăţi -i îi va aduce *c)imbări' (a)di a pornit
prima *a e.pediţie în JJD, El i0a încredinţat
$;$
conducerea lui ?arun' pentru care avea de+a
proiecte le2ate de *ucce*iunea la tron, El mai
voia' a-a cum tatăl *ău 1ăcu*e în cazul lui' *ă0-i
1ormeze 1iul pentru conducere' încredinţîndu0i'
măcar cu numele' re*pon*abilitatea unei armate,
Tînărul prinţ' care încă nu împlini*e cinci ani'
era' de*i2ur' încon+urat de 2enerali -i *1etnici,
în primul rînd' erau <)alid 3arme4idul -i 1iii
*ăi' ;a)Ma' ?a*an -i /uleMman' precum -i -ambe0
lanul Rabi al0;unu*' conducerea a1lîndu0*e de
1apt în mîinile lui ;a)Ma, (a)di -i prinţii abba0
zizi l0au în*oţit pe ?arun prin trecătorile mun0
ţilor Tauru* pînă la CeM)an
1
' unde cali1ul a
ale* locul de întemeiere a unui ora-' numit al0
(a)diMMa' după care i0a lă*at 1iului *ău cin*tea
de a conduce oa*tea în teritoriul du-man, (a)di
recruta*e contin2ente printre unităţile din <)o0
ra*an, Li *e alătura*eră -i altele' alcătuite probabil
din voluntari, Cu ace*te trupe numeroa*e ri*cul
unei în1rîn2eri era minim' ceea ce ne îndreptăţe-te
*ă credem că pentru tînărul prinţ acea*tă e.pe0
diţie era mai mult o manevră militară decît un
război adevărat,
A1laţi din nou în plin con1lict dina*tic' bizan0
tinii aveau alte 2ri+i decît *ă *e războia*că iară-i
cu arabii' iar cea mai mare parte a armatei *e
2ă*ea în /icilia' pentru a reprima revolta lui
Elpidiu*' *trate2ul in*ulei, 5rincipala operaţie a
con*tituit0o a*ediul 1ortăreţei /amalu' ai cărei
apărători' răma-i 1ără )rană -i apă' *0au predat
după treizeci -i opt de zile' nu 1ără a 1i uci* un
număr con*iderabil de mu*ulmani, ?arun a
acceptat condiţiile locuitorilor' care cereau ca
nici unul dintre ei *ă nu 1ie e.ecutat' iar 1amiliile
*ă nu 1ie de*părţite, Ei au 1o*t du-i la 3a2dad,
?arun -i0a primit a*t1el botezul 1ocului,
8oi ani mai tîrziu *0a pornit o adevărată e.pe0
diţie K cele precedente nu 1u*e*eră altceva decît
*imple incur*iuni în teritoriu du-man -i nimic
1
Rîul ce izvoră-te din Anti0Tauru* -i *e var*ă în
2ol1ul Ale.andretta %n,a,&0
$;<
mai mult, 8e data acea*ta' o armată de mari
proporţii va pătrunde adînc în Anatolia' cit mai
departe po*ibil' poate pînă la Con*tantinopol,
A încercat oare (a)di atunci *ă cucerea*că
7ra-ul din (i+loc9 precum 1ăcu*eră în patru
rînduri meiazii înaintea lui A W =e putem 2îndi
că' dacă ace*ta i0ar 1i 1o*t *copul' ar 1i preluat
el în*u-i comanda trupelor -i mai ale* că 1lota
lui @ ce0i drept de*tul de redu*ă pe atunci @
ar 1i *pri+init pe mare atacul trupelor tere*tre,
r' nu a-a *0au pretrecut lucrurile, Ideea cuceririi
Con*tantinopolului nu lip*ea cu *i2uranţă din
mintea cali1ului (a)di' 7cel călăuzit de 8umnezeu9,
La Con*tantinopol domnea atunci apri2a
Irina, Acea*tă 7ob*cură provincială9
$
' că*ătorită
cu împăratul Leon al IV0lea' pu*e*e mîna pe
putere la moartea ace*tuia -i în detrimentul
propriului ei 1iu Con*tantin' în vîr*tă de zece
ani, 5uterea ei era 1ra2ilă' deoarece adver*arii
pe care îi avea' iconocla-tii' deţineau toate
po*turile importante în *tat, Ea îi domina cu
per*onalitatea ei puternică' dar trebuia *ă mane0
vreze cu o e.traordiiară abilitate, în 1aţa perico0
lului e.tern' armata îi rămînea credincioa*ă
*pri+inită pe t)emele a căror or2anizare 1u*e*e
con*iderabil întărită de către Leon al IlI0lea -i
care î-i dovedi*eră de+a calităţile,
Ci de data acea*ta' lui ?arun i0a 1o*t încre0
dinţată comanda e.pediţiei, Ca -i în prima
campanie' el era în*oţit de al0Rabi -i de unul
*au mai mulţi 3arme4izi, Qeneralul de armată
;azid b, (azMad' unul dintre cei mai buni
comandanţi ai epocii' avea *ub ordinele lui
1orţe con*iderabile %D> JD# oameni după Tabari&
-i numero-i voluntari, 5lecarea a avut loc la
*1îr-itul iernii' pe data de D 1ebruarie J!1, dată
cu venirea primăverii' o-tirea *e a1la de+a în
teritoriul du-man, 5rima a căzut importanta
1ortăreaţă (a2ida' a1lată la ie-irea din 5orţile
t
-
1
(oaHia în ">>' ""! -i "J:' /uleMman b, Abdel
(ali4 în J1> %n,a,&,
1
8upă 3rE)ier %n,a,&,
153
Ciliciei, Arabii au ţinut piept a*altului cavaleriei
bizantine -i' potrivit unui vec)i obicei oriental'
;azid *0a luptat *in2ur cu 2eneralul bizantin
=i4eta*' 7Corniţele comiţilor9, Ace*ta a pără*it
cîmpul de luptă -i trupele au luat0o la 1u2ă'
urmărite de arabi prin Anatolia' pînă la =ico0
media, 7Ci ?arun' ne *pune Tabari' a înaintat
pînă ce a a+un* la *trimtoare b3o*1orT' la C)rM*o0
poli* bU*4udarT9' în timp ce alte unităţi ale
armatei continuau *ă opereze în Anatolia' mai
cu *eamă in zona ora-ului 3ari* %I*parta&
1
,
data mai mult' arabii au a+un* în 1aţa
Con*tantinopolului' dar tentativa lor nu a 1o*t
du*ă nici de data acea*ta pînă la capăt, Ar 1i
putut oare cuceri ora-ul cu preţul *acri1iciului
atîtor oameniW Ei *e aîlau departe de bazele
lor de pornire' iar ora-ul 7Cel 3ine 5ăzit9 era
puternic 1orti1icat, Erau totu-i cît pe ce *ă reu0
-ea*că' dacă ar îi *ă01 credem pe poetul (erHan
bin ?a1*a6
7Ai 1ăcut încon+urul Con*tantinopolului' *pri0
+inindu0ţi pe el lancea' iar zidurile i *0au acoperit
de ru-ine, Tu n0ai voit *ă01 cucere-ti -i te0ai
mulţumit *ă prime-ti de la re2ii lui tributul'
in timp ce îierbeau ceaunele războiului9,
3izanţul nu *e a1la în culmea puterii' departe
de acea*ta, Irina trebui*e *ă trimită trupe în
(acedonia' Qrecia -i 5elopone*' *pre a înîrîn2e
revolta *lavilor, Re2iunea Con*tantinopolului era
*lab apărată, Irina' care -tia că tronul ei nu
e prea *i2ur' *0a temut de un a*ediu îndelun2at
-i prin urmare a cerut înc)eierea păcii, ?arun
a acceptat începerea tratativelor, /0a 1ăcut
*c)imb de *oli, =e2ocierile au 1o*t compromi*e
cînd ?arun a di*pu* are*tarea a trei trimi-i
bizantini, 5înă la urmă' împărătea*a *0a an2a+at
*ă plătea*că un tribut anual de J0 000 dinari -i
*ă0i elibereze pe cei > ":# arabi care 1u*e*eră
îăcuţi prizonieri, 8upă Tabari' 2recii ar îi pierdut
în acea*tă campanie >: 000 de oameni' iar ?arun
ar îi avut nevoie de $0 000 de animale de povară
8upă Teo1an %n,a,&,
I
Ca *a tran*porte prada căzuta în mîinile
arabilor' de-i pu*e*e *ă 1ie ar* tot ce nu era
de valoare, 5rada era atît de mare' *pun
cronicarii' încît un cal *e vindea pe un
dinar' o *padă pe un dir)em -i o plato-ă pe
mai puţin de un dir)em, Armi*tiţiul era
înc)eiat doar pentru trei ani, La #1 au2u*t
J!$' ?arun î-i 1ăcea intrarea in 3a2dad
aclamat de mulţimeK cronicarii au con*iderat
înapoierea *a în capitală drept unul din
evenimentele anului, Atunci(a)di 10a de*emnat
*ucce*or după ?adi -i a primit numele de
Ra-id' 7cel 8rept0Călăuzit9V, Cînd avea mai
puţin de douăzeci de ani' ?arun condu*e*e
două campanii împotriva 3izanţului, Ace*tea
îl vor marca' iar războiul împotriva 2recilor'
du-manii mu*ulmanilor -i ai arabilor' va
rămîne una din principalele preocupări ale
domniei *ale,
BRTIBICAZII CI I=CUR/IU=I
Armi*tiţiul înc)eiat cu Irina a 1o*t
re*pectat cîtva timp @ treizeci -i două de
luni după i*toricul Tabari, Qrecii au 1o*t cei
care l0au încălcat' 7cu per1idie9' ne *pun
cronicarii' în timpul lunii de ramadan
.
J!>,
Incur*iunile arabe au îo*t reluate îndată,
Călăreţii mu*ulmani 7au prădat -i *0au
înapoiat victorio-i9, în anul următor a avut
loc o nouă oîen*ivă a bizantinilor' care au
atacat Adat) %?adat)&' un ora- ridicat de
(a)di in re2iunea Qermaniceea %(arac)&6
2uvernatorul' 2arnizoana -i ne2uţătorii din
ora- *înt nevoiţi *ă 1u2ă, Arabii recucere*c
ora-ul în acela-i an -i ocupă U*)na
%U*)nu&' la îrontierea Armeniei, La rindul
lor' 2recii cucere*c alte ora-e *ituate în
teritoriu arab' care *înt apoi di*tru*e -i re0
con*truite de arabi' printre altele Tar*u*'
recon*truit de Abu /uleMman Barad+'
*upranumit Turcul' c)iar in anul urcării pe
tron a lui ?arun,
1
Cea de a noua lună a anului lunar mu*ulman'
con*acrată po*tului, în timpul ei' mu*ulmanii
po*te*c de la ră*ăritul pînă la apu*ul *oarelui
%n,tr,&,
1>: $;;
H.
Incur*iunile' capturarea de prizonieri' praclă0
ciunile *e *ucced a*t1el în ultimii ani de domnie
ai lui (alidi -i la începutul domniei lui ?arun,
Tînărul cali1 porunce-te e1ectuarea de incur*iuni
cel puţin în 1iecare vară' dar nu întreprinde
nimic important, El *e măr2ine-te *ă completeze
-i *ă tran*1orme linia 1orti1icată din nordul /iriei
care a*i2ură apărarea în direcţia Armeniei -i
Azerbaid+anului,
/i*temul militar al thu%hur-"+o- 1uncţiona
necore*punzător, Ace*te 1ortăreţe erau apărate
de oameni proveniţi în ma+oritatea lor din /iria
-i 8+e*ira' cărora li *e atribui*eră pămînturi in
plu* 1aţă de *oldă, Ele deveni*eră rapid centre
de tra1ic -i contrabandă cu bizantinii' în dauna
vi*tieriei, 8ebandada care domnea în ace*te zone
compromitea în mare mă*ură apărarea, Bără a
*uprima în între2ime ace*te 1ortăreţe @ thu%hur @'
care au răma* avanpo*turi de apărare' ?arun
modi1ică în între2ime an*amblul 1orti1icaţiilor'
cele mai importante 1iind *tabilite în *udul mun0
ţilor Tauru*' pe ţărmul 2ol1ului Ale.andretta'
pînă la Alep -i mai departe, Tar*u* prime-te
o, 2arnizoană numeroa*ă, Termenul de thu%hur
e*te înlocuit cu awasim, care va de*emna multă
vreme în*ă-i re2iunea re*pectivă' Cilicia -i /iria'
pînă la Eu1rat, =umeroa*e unităţi *taţionează în
ora-ele 1orti1icate' cu oamenii repliaţi din thu-
%hur" -i alţii care le completează' la ?adat)'
(i**i*a %pe CeM)an&' AMnzerba' Oibatra' ?aru0
niMa A' (embid+' vec)iul ?ierapoli*' unde a 1o*t
1i.at centrul ace*tui di*pozitiv07arici9, Comanda
e*te încredinţată unui Abba*id' Abdel (ali4,
3izantinii nu 1ac nimic *pre a0i împiedica pe
arabi *ă or2anizeze acea*tă 7marcă9
$
îndreptată
împotriva lor' care va reprezenta o ameninţare
con*tantă pentru ba*ilei, E drept că ace-tia trec
printr0o criză 2ravă, Con1lictul dintre Irina -i
1iul ei a+un2e la paro.i*m, Imperiul e*te z2uduit
1
Con*truit în JJD' mai e.i*tă -i în zilele noa*tre %n,a,&,
!
în
*en*ul de provincie de 2raniţă a imperiului %n,tr,&,
156
I
de intri2i *ln2eîE*e -l revoluţii de palat,
îrina ii menţine pe Con*tantin *ub o tutelă
de 1ier, Ea rupe lo2odna ace*tuia cu Rotrude'
o 1iică a lui Carol cel (are' *c)imbînd poate
a*t1el' dacă nu cur*ul i*toriei' cel puţin acela
al imperiilor de Ră*ărit -i Apu*, bli2ată *ă
cedeze puterea' ea o reia 2raţie trădării unui
apropiat al împăratului' care comi*e*e
2re-eala de a divorţa de *oţia lui' (ăria de
Armenia' -i a *e recă*ători cu o doamnă de
onoare a mamei *ale' a+un2înd a*t1el într0o
*ituaţie de adulter' *pre indi2narea
atotputernicei 3i*erici, (ini-trii *e bat între
ei' Frina porunce-te *ă li *e *coată oc)ii
adver*arilor, Imperiul *e de*compune' pînă
în ziua în care o lovitură de *tat va aduce
un nou împărat' ce va relua o1en*iva
împotriva arabilor,
Oiua acea*ta e*te încă departe, în JD0'
linia de apărare con*truită de ?arun e
de*tul de puternică *pre a *lu+i drept bază
unor noi e.pediţii' în 1iecare an' 2eneralii
cali1ului î-i reiau incur*iunile, Ei cucere*c
ora-ul Ur2up' în Cappa0docia' apoi Amorium
%5)rM2ia& -i înaintează pînă la /am*un' pe
ţărmul (ării =e2re, în JDJ' la un an
după in*talarea lui la RaYYa' ?arun trece
c)iar el 1rontiera împreună cu trupele' în
timp ce alte unităţi a+un2 la AncMra
%An4ara&' E1e*' la (area E2ee -i la (area
(arinară, Contrao1en*ivele bizantine
urmează una după alta' 1ără nici un *ucce*,
=imeni nu *e poate opune arabilor' care vor
cutreiera multă vreme în lun2 -i0n lat A*ia
(ică' pe care o vor prăda -i deva*ta' lă*înd
urme de ne-ter*, în urma tulburărilor adu*e
de invaziile arabe' a *trămutărilor de
populaţii provocate' în*ă-i 1izionomia
demo2ra1ică' etnică -i economică a re2iunii
va 1i modi1icată, Zinuturi pro*pere odinioară
vor *ărăci' în timp ce altele' mai cruţate de
invazii' vor în1lori ) 8epla*ările
1
ra-ele din interior @ AncMra' Cezareea'
8orMleea' =iceea -i altele' adăpo*tite de 1orti1icaţii'
vor *pori ca dimen*iuni -i populaţie' 1ără mari
modi1icări pînă în epoca otomană' în timp ce
5rena' ca *ă nu mai cităm -i altele' va di*părea
%n,a,&,
15#
de populaţii' voluntare *au 1orţate' li vor da
Anatoîiei un a*pect compozit' pe care *o*irea
populaţiilor turce-ti nu va reu-i *ă01 înlăture
complet,
Războaiele cu mu*ulmanii' precum -i ruperea
le2ăturilor cu Italia vor contribui la ani)ilarea
pretenţiilor 3izanţului la univer*alitate, Cu un
caracter o1en*iv în primele veacuri' imperiul
roman elenic e*te redu* la de1en*ivă începînd
cu veacul al ;?I0lea, Re1orma armatei demon0
*trează 1oarte bine ace*t lucru, r2anizarea
militară a t)emelor e*te d pentru rezi*tenţă -i
întrea2a populaţie trebuie *ă participe la ea,
Armata bizantină nu mai are un caracter de cu0
cerire, Ea nu va mai avea ace*t caracter nici
cînd' în *ecolele G@GI' o *erie de provincii'
devenite arabe' vor 1i eliberate de 7tirania mu0
*ulmană9,
(F=IA CALIBULUI
Irina a 1o*t detronată în !0$' în urma unei
con*piraţii, =i4e1or' lo2ot)etul %mini*trul& vi*tie0
riei' va 1i încoronat împărat' iar Irina înc)i*ă'
mai întîi in mănă*tirea 5rin4ipo' dintr0o in*ulă
din (area (armara' apoi la Le*bo*, Ea va muri
în anul următor,
8e ori2ine arabă' =i4e1or a vrut îndată *ă
-tear2ă umilinţele la care 1u*e*e *upu* imperiul'
în interior -i în a1ară' pe vremea împărăte*ei,
/e impunea de ur2enţă redre*area *tatului -i a
armatei' pe care domnia ei le *lăbi*e con*iderabil,
A1lat în con1lict cu Carol cel (are' a*upra titlului
de împărat' pe care bizantinii re1uză *ă01 recu0
noa*că' precum -i a*upra *tăpînirii Veneţiei' el
nu acceptă propunerile tran*mi*e de amba*a0
dorii 1ranci' care i0ar 1i a*i2urat pacea în apu*'
cel puţin pentru cîtăva vreme, El îl în-tiinţează'
in primul rind' pe ?arun al0Ra-id că nu ii va
mai plăti tributul 1ă2ăduit de Irina,
158
Cu ace*t prile+' =i4e 1or trimite o *cri*oare
e.trem de in*ultătoare,
7=i4e1or' re2e al rumilor' lui ?arun' re2e
al arabilor'
Re2ina care domnea înaintea mea ţi0a dăruit
locul turei' pentru ea pă*trîndu0-i locul unui
*implu pion, Ea ţi0a trimi* *ume de bani pe care'
dimpotrivă' tu ar 1i trebuit *ă i le plăte-ti, =0a
1o*t decît o *lăbiciune -i o pro*tie muierea*că,
8upă ce vei citi *cri*oarea mea' trimite banii
primiţi de la ea -i ră*cumpără0te plătind *umele
ce *e cuvine *ă mi le înapoiezi, 8e nu' *abia va
)otărî între noi9,
=i4e1or *e în-ela a*upra de*tinatarului, A trimite
o a*t1el de *cri*oare conducătorului
dreptcredincio-ilor' locţiitorului lui 8umnezeu pe
pămînt' în*emna mai mult decit o declaraţie de
război' era o cumplită in*ultă pe care numai un
monar) di*punind de o putere militară uria-ă -i0ar îi
putut0o în2ădui, ?arun *0a mîniat atît de tare
incit' ne *pune Tabari' 7nimeni nu îndrăznea *ă0-i
ridice oc)ii *pre el , , , nicicum *ă îi vorbea*că,,,
într0atît *e temeau ca o vorbă *au un 2e*t *ă nu0i
*porea*că -i mai mult mînia, Vizirul în*u-i *e
întreba dacă ar 1i mai bine *ă îi dea un *1at ori
*ă01 la*e a )otărî *in2ur9, Cali1ul a cerut cerneală
-i a *cri* cu mina lui' pe *patele *cri*orii
împăratului6
7în numele lui Alla)' cel plin de milă -i în2ăduinţă,
8e la ?arun' emirul dreptcredincio-ilor' către
=i4e1or' clinele rumilor'
Ti0am citit *cri*oarea' o' 1iu de necredincio*, Cit
de*pre ră*pun*ul meu' mai mult ai *ă01 vezi decît
ai *ă01 auzi, /aluţi9,
Apoi a dat poruncă armatei *ă *e pre2ătea*că,
8ouă coloane au trecut 2raniţa, Una dintre
ele' *ub comanda lui Na*im' 1iul pe care ?arun îl
avu*e*e de la o concubină pe nume <a*iî' *0a
îndreptat *pre Cappadocia' unde a a*ediat <urra
%<orron&' re-edinţa 2uvernatorului provinciei,
Abba* b, 8+aîar' unul din locotenenţii lui' ataca'
la rîndul *ău' 1ortăreaţa /inan %/ina*o*' în re2iu0
nea t&r2iip&, 8upă cîteva lupte' amîndoi *0au
159
repliat' în *c)imbul eliberării unor prizonieri
mu*ulmani,
La rlndul lui' ?arun a pornit' în 1runtea arma0
tei' în direcţia 5orţilor Ciliciei' *pre ?eracleea
%Ere2li' în nord0ve*tul 5orţilor&, /e pare că nu a
cucerit ace*t ora-01ortăreaţă' dar trupele lui au
+e1uit -i au pîr+olit între2ul ţinut' 1ăcînd prizo0
nieri -i *trîn2înd o pradă con*iderabilă, =i4e1or'
care de*i2ur nu *e a-tepta la o ripo*tă atît de rapi0
dă' 10a în-tiinţat că acceptă *ă *emneze un nou tra0
tat -i *ă plătea*că un tribut anual, Cali1ul a accep0
tat -i *0a retra* la RaYYa' în timp ce 2eneralii
lui continuau *ă *e războia*că în Anatolia, Unul
dintre ei' Ibra)im b, 8+ibril' a cucerit 1ortăreţele
/a1*a1 -i T)eba*a' în apropiere de AncMra' pe
care le0a di*tru*, =i4e1or a ripo*tat' atacînd c)iar
el armata arabă la <ra*o*' în 5)rM2ia, Rănit -i
încercuit' a reu-it *ă *cape doar 2raţie bravurii
o1iţerilor *ăi, 5otrivit i*toricilor mu*ulmani' pe*te
>0 000 de oameni au 1o*t uci-i -i *0au pierdut :000
animale de povară' ceea ce pare de*i2ur e.a2erat,
8upă acea*ta' *0a înc)eiat armi*tiţiul de către
ambele părţi,
=i4e1or a 1o*t primul care 10a încălcat, /o*i*e
iarna, Cei a1laţi în prea+ma lui ?arun *e temeau
*ă01 vadă plecînd imediat în campanie -i nimeni'
la palat' nu îndrăznea *ă01 anunţe că bizantinul î-i
călca*e iară-i cuvîntul, Un poet i0a dat pînă la
urmă ve*tea, Abu (o)ammed a recitat în 1aţa
lui tirada pe care o compu*e*e6
=i4e1or a încălcat pacea pe care tu i0ai dăruit0o'
dar roata norocului *e va întoarce împotrivă0i'
3ucură0te' emir al dreptcredincio-ilor' căci Alla)
e iară-i milo*tiv cu tine,
/upu-ii tăi *e bucură de 1ericita *olie ce îţi ve*te-te
încălcarea'
Ei nădă+duie*c că braţul tău va porni îndată o
bătălie ce Ma turna bal*am în inimi -i al cărei loc
ve*tit va 1i,
=i4e1or' dacă trădezi îndată ce Imamul *0a depărtat
de tine' e-ti doar un orb -i un ne-tiutor, , ,
8acă noi *tăm nepă*ători' Imamul nu are odi)nă
-i ve2)ează a*upra dreptei *ale cîrmuiri,
=ici un *1at nu e de 1olo* dacă îţi minţi Imamul\
dar *pu*a *1etnicilor *ăi cei credincio-i e de 1olo*,
160
Bără *ă -ovăie' in ciuda iernii' cali1ul a )otărlt
*ă pornea*că la război, =u ne0a parvenit nici o
relatare detaliată a*upra ace*tei campanii' dar
cronicarii arabi ne *pun că a 1o*t deo*ebit de
2rea -i i0a *upu* pe o*ta-i la 7cele mai mari
încercări9, 5înă unde au a+un* trupele abba*ideW
Ctim numai că au 1o*t victorioa*e -i că =i4e1or
*0a an2a+at din nou *ă plătea*că tribut, 5oetul
Abul Ata)iMa ne 1ace cuno*cut evenimentul în
termenii următori6 7Lumea -i0a arătat mulţumirea
1aţă de ?arun' iar =i4e1or a devenit pentru Imam
un dhimmi ... Cali1ul nu *0a întor* pînă ce nu
-i0a împlinit vrerea -i a mer* cît de departe a
po1tit9,
Campania 1u*e*e în*ă 2rea pentru toţi, 8e-i
?arun -i0a învin* adver*arii' el a lă*at în Anatolia
morţi -i prizonieri, =umărul lor nu e cuno*cut'
dar a 1o*t îndea+un* de mare ca i*toricii arabi *ă
menţioneze *c)imburile de prizonieri 7pentru care
1u*e*eră ridicate temniţe înalte9, E.pediţiile in
podi-ul Anatoliei' cu o climă e.ce*ivă' erau întot0
deauna di1icile -i în urma lor rămîneau de 1iecare
dată prizonieri în mîinile du-manului' uneori c)iar
1oarte numero-i,
ricare ar 1i 1o*t în1rîn2erile cu care *e *oldau
aproape 1iecare dintre ciocnirile *ale cu trupele
cali1ului' =i4e1or' care nu era cruţat de di1icul0
tăţi interne în imperiu' nu *e dădea bătut, /e
2îndea oare *ă le rezolve prin izbînzile împotriva
mu*ulmanilorW /au poate *e temea că Abba*idul'
a+un* atunci la apo2eul puterii *ale' va porni un
atac de anver2ură împotriva Con*tantinopolului'
)otărîtor de data acea*taW, 8ezvoltarea con*truc0
ţiilor navale' ordonată de ?arun
l
, nu putea decît
*ă01 în2ri+oreze pe ba*ileu' care era con-tient de
prime+dia pe care o reprezentau atacurile combi0
nate' pe u*cat -i pe mare' împotriva capitalei
*ale
$
, Imperiul abba*id' de o mare bo2ăţie'
1
E1ectele vor apărea în !0"' cînd arabii vor lan*a
un atac puternic a*upra Ciprului %n,a,&,
$
în !0>' A2)labiţii din <airuan 1ăcu*eră incur*iuni
în 5elopone* -i veni*eră în a+utorul *lavilor' care a*ediau
5atra* %n,a,&,
161
era capabil *ă mobilizeze oricîţi oameni ar 1i avut
nevoie pentru a lupta împotriva necredincio-ilor,
8in 1ortăreţele ridicate la porunca lui de0a lun2ul
2raniţei' ?arun era capabil în orice clipă *ă0-i
lan*eze în Anatolia trupele' care *e retră2eau apoi
îndărătul puternicelor ziduri ale awasim-ulm.
Fncununarea 2loriei Abba*izilor prin cucerirea
cetăţii celei mai rîvnite din univer* reprezenta
probabil pentru el' atotputernicul *tăpîn al lumii'
o mare i*pită, Cu *i2uranţă' =i4e1or nu i2nora
ace*t pericol, 8e ce oare' atunci' ace*te atacuri
repetate' acea*tă )ărţuială a trupelor abba*ide'
cînd propria lui armată nu era nici ea într0o *tare
mai bunăW =u credem că e.i*tă alt motiv decît
acela de a le arăta arabilor că orice incur*iune în
Anatolia' re2iune a*pră -i o*tilă' comportă aproape
întotdeauna ri*curi' că *oldaţii' recrutaţi din rîndul
populaţiei locale' le pot aduce pierderi 2rele' pentru
a01 de*cura+a a*t1el pe cali1 *ă pornea*că o
e.pediţie de anA]er2ură în apu* -i nord *au cel
puţin *ă o întîrzie,
Bără îndoială' calculul nu era 2re-it, Cu toate
ace*tea' cel puţin pentru moment' temerile ba*i0
leului *e vor dovedi neîntemeiate, Evenimentele
2rave din <)ora*an' provocate de reaua admini*0
trare a 2uvernatorului Aii b, I*a' deviază atenţia
lui ?arun de la căile 5ropontidei A -i 3o*1orului,
Intrerupînd luptele din A*ia (ică' el *e îndreaptă
*pre provinciile ră*ăritene' unde nu rezolvă
nimic, =i4e1or pro1ită în*ă de ace*t ră2az ca *ă
repare 1ortăreţele di*tru*e de arabi in cur*ul
precedentelor incur*iuni,
CEL 8RE5T0CjLjUOIT F= CA(5A=IE
In luna mai !0"' cali1ul pleca din nou la război,
8e data acea*ta e*te vorba de pre2ătirea unei
mari campanii, Bu*e*eră adunaţi 1#> 000 de oa0
meni din trupele re2ulate' provenite din abna -i
1
5ropontida %5roponli*&' numele antic al (ării
Marmora /n1tr121
$=<
abbasiya, *oldaţi din unităţile provinciale' volun0
tari -i recruţi ocazionali, /e 2îndea oare ?arun
*ă atra2ă cît mai multe unităţi du-mane ca *ă le
zdrobea*că -i *ă înainteze apoi rapid *pre 3o*1or W
/au numai *ă întreprindă puternice incur*iuni în
Anatolia' pe care *0o tran*1orme într0un pu*tiuW
8upă ce unităţile *0au adunat în +urul 1ortă0
reţelor acva*im0ului' armata a trecut )otarul la
11 iunie !0"' în ordinea obi-nuită' aceea-i pe care
o va menţine în tabere -i bătălii,
în 1runte veneau trupele de avan2ardă' apoi
aripa dreaptă urmată de centru' de aripa *tin2ă
-i arier2ardă, I*coade *uprave2)ează ţinutul -i
*emnalează orice mi-care *u*pectă, Ampla*area
taberei a 1o*t 1i.ată dinainte' într0un loc unde pot
1i a*i2urate *ecuritatea -i aprovizionarea armatei
-i cînd 2ro*ul trupelor *o*e-te' avan2arda lua*e
de+a mă*urile nece*are, A doua zi' oa*tea *e
îndreaptă *pre popa*ul următor' 1i.at după ace0
lea-i criterii' -i tot a*t1el pînă *e a+un2e la locul
luptei, în mă*ura po*ibilului' ace*ta 1u*e*e deter0
minat dinainte' ţinîndu0*e *eama în primul rînd
de con1i2uraţia terenului' eventualele cur*uri de
apă -i de orientare' a*t1el ca oamenii *ă nu aibă
*oarele în 1aţă %ade*eori *0a recur* la un a*trolo2'
per*ona+ mereu prezent în prea+ma *uveranului&,
Biecare unitate @ Pihamis @ e*te a-ezată *ub
autoritatea unui o1iţer *uperior' ace*ta primind
la rîndul *ău ordinele de la comandantul -e1' amir,
numit de cali1 -i *tăpîn ab*olut al trupei, Unită0
ţile mici @ de zece' o *ută de oameni @ depind de
o1iţerii lor, Ce1ul unui P<hamis, a*emeni comandan0
tului unei mari unităţi moderne' e*te liber *ă0-i
alea2ă tactica potrivită pe cîmpul de luptă' de*i 0
2ur în mă*ura în care ţine *eamă de planul de
an*amblu )otărît de comandantul *uprem, în
unele bătălii' trupele alcătuie*c o linie continuă'
in altele luptă în 2rupe mici,
în primul rînd vin arca-ii -i arbaletierii' cu
armele lor' de capacităţi -i dimen*iuni variabile,
Bolo*it încă din Antic)itatea timpurie' în răz0
boaie -i la vînătoare' îndeo*ebi de către iranieni'
arcul a răma* vreme îndelun2ată arma pede*0
$=1
I
tra*ului' Fnainte de a 1i adoptat de către cavalerie'
*ub in1luenţa popoarelor din *tepe, 5racticarea
tra2erii cu arcul de către călăreţi' îndeo*ebi turci'
cărora le0a con1erit mult timp o *uperioritate ne0
conte*tată' *0a ră*pîndit mai întîi la iranieni' apoi
la arabi' care în*ă n0au a+un* niciodată *ă *tăpî0
nea*că în între2ime 1olo*irea ace*tei arme, In
ceea ce prive-te arbaleta' ea era cuno*cută încă
de la începutul *ecolului al IG0leaK *e mai 1olo*eau
-i mici *ă2eţi propul*ate dintr0un tub' *au bali*te
care năruie zidurile lan*înd' prin ten*iune *au
tor*iune' proiectile 2rele ce pot a+un2e uneori
pînă la #00 m, Arcurile -i arbaletele 1olo*ite de
pede*tra-i *înt de*i2ur arme u-oare' mînuite de un
*in2ur om,
In rîndul al doilea vin alte trupe de pede*tra-i'
înarmate cu lănci *au *ăbii de oţel' a-a0numitul
oţel de 8ama*c' care 1olo*e*c' ca *ă *e apere' mici
*cuturi' ade*eori din lemn *au piele,
In *patele pede*trimii vine cavaleria' purtînd
lăncii mari' *uliţe *au *ăbii -i' mai tîrziu' *ub in0
1luenţa turcea*că' mlnuind arcul' cu a+utorul
căruia *înt tra*e *ă2eţi mici a*upra adver*arului'
*pre a01 demoraliza, 8upă *pu*ele cronicarilor'
7ele *e abat ca 2rindina *au roiul de albine9,
Calul -i călăreţii *înt apăraţi de armuri u-oare'
zale' cuira*e 1ăcute din mici lame de oţel' mult mai
u-oare decît armurile occidentale, /înt 1olo*ite
-i măciuca' *pada etc, Ace*te arme' a căror 2reu0
tate' 1ormă -i e1icacitate *înt variabile' nu vor *u0
1eri tran*1ormări e*enţiale pînă la cruciade -i la
*o*irea mon2olilor, Armamentul orientalilor e*te
în 2eneral u-or,
In bătălie' cavaleria are un rol )otărîtor' pe
care -i01 va pă*tra timp îndelun2at' pînă la intro0
ducerea armelor de 1oc, Arca-ii -i pede*tra-ii pre0
2ăte*c a*altul' pe care îl vor da o dată' de două
ori' de trei ori' pînă cînd liniile du-mane vor 1i
*trăpun*e, Celelalte trupe au mi*iunea de a *tăvili
atacul adver*arilor' de a le rupe rîndurile, Apoi
intervin călăreţii' care caută *ă a+un2ă pînă la
călăreţii din oa*tea du-mană' *ă0i dezor2anizeze'
determinîndu0i *ă pornea*că în urmărirea lor'
#&7
pentru ca apoi ei *ă *e întoarcă împotrivă0le,
Acea*tă tactică' in*pirată tot de turci' e*te de o
mare e1icacitate împotriva bizantinilor' care nu
prea reu-e*c *ă0i ţină piept,
/e ucide cît mai puţin po*ibil, In primul rînd
*e încearcă luarea de prizonieri' care vor 1i ră*cum0
păraţi ulterior pe bani *au bunuri ori pe mu*ul 0
mani căzuţi în mîinile du-manului, La1ul con*ti 0
tuie re2ula războiului' iar pentru trupe e*te c)iar
mobilul principal, Biecare ia ce i *e pare mai
de preţ' în primul rînd băieţi -i 1ete' vînduţi apoi
ca *clavi, (arile ma*acre *înt rare -i *e petrec
doar dacă du-manul -i0a mani1e*tat voinţa de
a ucide, în ace*te cazuri' nu e.i*tă cruţare' nici
de o parte' nici de cealaltă, In principiu' *uveranul
are drept la o cincime din pradă' dar controlul
*e e1ectuează anevoie -i de 1apt 1iecare capturează
-i ia tot ce poate, (u*ulmani -i cre-tini deopo0
trivă 1ac incur*iuni de +a1' 1ără altă preocupare
decît aceea de a aduna o pradă care con*tituie' în
cazul armatei re2ulate' un *upliment la *olda
1
,
=omazii di*tru2 tot ce nu pot lua cu eiK în ceea
ce prive-te trupele re2ulate' ace*tea nimice*c
recoltele -i ucid vitele ca *ă0-i *lăbea*că adver0
*arul' dar *e abţin *ă deva*teze plantaţiile de
arbori -i lucrările de iri2aţii,
Cu e.cepţia unor împre+urări deo*ebite'
războiul durează puţin' un anotimp *au două
uneori, Aprovizionarea *e 1ace 2reu' iar iarna în
podi-urile A*iei e lun2ă -i a*pră, *ta-ii nu *înt
nici ei di*pu-i *ă trăia*că departe de căminele lor
mai mult de cîteva luni, (ai trebuie adu*ă -i
prada' care nu poate 1i tran*portată multă vreme,
Armata *e retra2e după obţinerea unei victorii
*au înc)eierea unui armi*tiţiu cu du-manul în
*c)imbul unui tribut plătit în bani *au măr1uri
%Irina îi va livra lui ?arun lînă&, /e intîmplă
arareori ca armata cali1ului *ă nu 1ie biruitoare,
1
5ede*tra-ii primeau de re2ulă o *oldă relativ
ridicată %de două *au trei ori cî-ti2ul unui muncitor din
3a2dad&' iar călăreţii de trei ori mai mult, C1, C, Ca)en
%n,a,&,
165
ricum' întotdeauna *e anunţă că a-a e*te'
evenimentul 1iind marcat de *erbări' mai ale*
atunci cînd a*i*tă -i cali1ul, /înt împărţite recom0
pen*e' *trăzile 3a2dadului *înt luminate' iar popu0
laţia e invitată *ă petreacă -i *ă *e ve*elea*că,
A/E8IUL CI CUCERIREA ?ERACLEEI
Qrecii *e a-teptau la un nou război -i' c)iar înainte
de pătrunderea armatei arabe pe teritoriul bizan0
tin' ei prelua*eră o1en*iva -i ataca*eră Anazarba
L
-i ţinuturile învecinate %!0>@!0"&, In timp ce
?arun *e îndrepta mai întîi *pre TMana' unde -i0a
*tabilit tabăra' unul din principalii *ăi 2enerali'
Abdalla) b, (ali4' a*edia 8)ul0<ila %între TMana
-i Cezareea&' iar altul' 8aud b, I*a' cutreiera ţinu0
tul împreună cu J0 000 de oameni' pu*tiindu01
-i zdrobind e*cadroanele du-mane pe care le întîl0
nea în cale, Alte unităţi cucereau ?i*n a* /a4aliba
%a*tăzi Ana*a <ale*i& -i T)aba*z' în Cappadocia,
?arun voia *ă 7cureţe9 întrea2a re2iune dintre
AHa*im -i Cappadocia,
Totu-i' cali1ul -ovăia, (a*udi relatează că
a+un* în 1aţa ?eracleei' pe drumul *pre Iconium'
8orMleea -i *pre nord' el -i0a întrebat doi dintre
2eneralii din awasim8 7Ce crezi de*pre a*ediul
ace*tui ora-W9' i *0a adre*at el lui (o4)alled b,
?u*ein, Ace*ta i0a ră*pun*6 7E*te primul ora-
întărit pe care îl întîlne-ti pe pămînt 2rece*c -i'
totodată' cel mai puternic -i mai bine apărat, 8e
îl ataci -i 8omnul te a+ută' nici un alt loc a*eme0
nea ace*tuia nu te va mai opri9, ?arun 10a întrebat
apoi pe Abu I-a4' care i0a ră*pun*6 7Emir al
dreptcredincio-ilor' acea*tă cetate a 1o*t ridicată
de 2reci *pre a controla drumurile *trate2ice -i a
le apăra, =u are mulţi locuitori' a*t1el încît'
de o vei cuceri' prada nu va a+un2e *pre a 1i îm0
părţită tuturor mu*ulmanilorK iar de îţi rezi*tă'
în1rîn2erea va dăuna planului tău de cuceriri, (ai
înţelept ar 1i' zic eu' ca emirul dreptcredincio-ilor
1
Azi Anavarza' ora- în *ud0e*tul Turciei %n,tr,&,
I(
*E cucerea*că unul din marile ora-e ale imperiului
2rece*cK de reu-e-te' întrea2a o-tire are o pradă'
iar de nu' va 2ă*i vorbe de cuviinţă9,
I-a4 era cel care avu*e*e dreptate,
Ra-id *e 2îndea' de*i2ur' că ?eracleea nu va
rezi*ta în 1aţa mi+loacelor puternice de care di*0
punea, Iată în*ă că *0a produ* contrariul, A*ediul
*0a dovedit a 1i anevoio*, =u avem date preci*e
de*pre 1orti1icaţiile ?eracleei' dar -tim că ea domi0
na o vale -i era încon+urată în între2ime de un
-anţK *întem oricum îndreptăţiţi *ă credem că
1orti1icaţiile erau puternice, ?arun di*punea ne0
îndoielnic de toate mi+loacele te)nice ale epocii
pentru a*ediul unui ora- bine apărat6 catapulte'
materiale de luptă' berbeci uria-i' proiectile' na1t
9fo.ul %r"."s.), *cări lun2i pentru e*caladarea
zidurilor, 8upă -apte*prezece zile' nu *e 1ăcu*e
nici o *in2ură *părtură6 ?eracleea era cu adevărat
7ora-ul cel mai puternic -i mai bine apărat9,
5ierderile armatei mu*ulmane *poreau' în timp ce
lip*a de alimente -i 1ura+e îi in*pira *erioa*e neli0
ni-ti cali1ului,
8eveni*e limpede că ?arun 1ăcu*e o manevră
2re-ită, I0a cerut din nou *1atul lui Abu I-a4'
care i0a *pu* *ă nu înceteze a*ediul6 7Retra2erea
noa*tră ar păta autoritatea re2ală' ar *lăbi pre*ti 0
2iul reli2iei -i ar încura+a alte ora-e *ă0-i înc)idă
porţile -i *ă rezi*te atacurilor noa*tre9, El -i0a
mai e.primat părerea că ar trebui ridicat un ora-
în 1aţa ?eracleei' 7a-teptînd ca Alla) *ă ne aducă
izbînda9,
?arun i0a urmat *1atul -i a pu* *ă *e înceapă
lucrările de con*trucţie' *pre a le arăta celor a*e0
diaţi' precum -i propriilor *ale trupe' că va men0
ţine a*ediul atît cît va 1i nevoie, Atunci *0a petre0
cut una dintre acele lupte *in2ulare' 1recvente în
războaiele din Antic)itate -i Evul (ediu, 75orţile
ora-ului *0au de*c)i*' pove*te-te (a*udi' iar în
1aţa oc)ilor aţintiţi ai mu*ulmanilor *0a arătat un
bărbat de o 1rumu*eţe ie-ită din comun' încin*
într0o armură nea*emuită' care a *tri2at cu 2la*
ră*unător6 c -tire a arabilor' a trecut prea mult
de cînd *tăm 1aţă în 1aţă, /ă vină' *pre a *e mă0
16#
/tirE Cu mine' unul dintre voi' ori Oece' ba c)ia1
douăzeciR\, ?arun dormea -i nimeni n0a în0
drăznit *ă01 trezea*că *pre a0i cere încuviinţarea
ca unul dintre ai lor *ă lupte, A doua zi' 2recul a
ie-it din nou -i a ro*tit aceea-i provocare, (ai mulţi
2enerali *0au în1ăţi-at ca *ă lupte cu el' dar
Ra-id a pre1erat *ă numea*că un *implu *oldat'
ca oa*tea *ă nu *e de*cura+eze dacă va 1i in1rînt9,
A început o luptă îndelun2ată între 2rec -i un
*oldat de la )otare' un %'zi pe nume Ibn al08+urzi'
ve*tit pentru cura+ul lui, Biecare îi dă celuilalt
lovituri *ocotite )otărîtoare, Ibn al08+urzi pare
pe punctul de a 1i în1rînt -i 1u2e, =u e*te în*ă
decît pre1ăcătoria obi-nuită a călăreţilor din
*tepe, Adver*arul lui porne-te în urmărire -i'
în clipa cînd ridică braţul *ă01 lovea*că' %azi-#++
îl izbe-te cu atîta 1orţă încît îl trînte-te de pe cal'
iar a doua lovitură de *abie îi taie capul, 7Acea*tă
izbîndă i0a în*u1leţit pe mu*ulmani' umpllndu0i
pe necredincio-i de *paimă9,
Arabii -i0au inten*i1icat atacul -i 7au aruncat
1ocul9, 75uneţi 1ocul în catapulte' porniţi atacul
-i *e vor da bătuţi9' a poruncit cali1ul, 7Au 1ăcut
precum li *0a poruncit6 au pu* in -i na1t pe pietre'
au dat 1oc -i au tra* în metereze, Bocul *e lipea de
metereze -i *mul2ea pietrele' care ple*neau -i *e
ro*to2oleau, Cind incendiul a cuprin* din toate
părţile ora-ul' cei a*ediaţi au de*c)i* porţile -i au
cerut îndurare9
1
.
5oetul Ibn 8+ami de*crie incendierea ora-ului
în două ver*uri *u2e*tive6
?eracleea a 1o*t învin*ă cînd a văzut ace*t lucru
uimitor6 catapultele cele 2rele care aruncau na1t
-i 1oc,
5e zidurile cetăţii' 1ocurile noa*tre păreau ni-te
petice de pînză vop*ită' u*cîndu0*e pe 1rîn2)ie' la o
piuă,
=i4e1or' care era ameninţat de bul2ari' *0a
an2a+at *ă nu recon*truia*că nici ?eracleea -i
nici 1ortăreţele 8)ul0<ila' /amalu -i ?i*n Cina,
1
Abu Barad+' citat de (ercier în <" f"u %r"%"ois
%n,a,&,
168
El a trimi* >0 000 de dinari pentru ră*cumpărarea
locuitorilor ţinutului, Cum partea *entimentală
era arareori uitată în a*emenea împre+urări' cali1ul
*0a pomenit într0o zi în tabără cu doi dintre cei
mai de *eamă dre2ători ai ba*ileului, Ace-tia îi
aduceau o *cri*oare în care ba*ileul îi cerea elibe0
rarea unei tinere din ?eracleea' 1iica unui patri0
cian' lo2odnica 1iului *ău, 7Acea*tă cerere' *cria
=i4e1or' nu va dăuna cu nimic reli2iei tale -i nici
ţie, 8acă +udeci că *e cuvine *0o accepţi' 1ă0o9,
?arun a poruncit îndată ca tînăra *ă 1ie a-ezată
pe un tron' în cortul unde *tătea, 8upă ce a
1o*t *coa*ă în*ă la vinzare' a cumpărat0o' plătind
o *umă e.trem de ridicată -i apoi i0a trimi*0o lui
=i4e1or împreună cu cortul' ve*ela -i toate cele0
lalte obiecte pe care le conţinea, în amintirea ei'
*e pare că a con*truit mai tîrziu o 1ortăreaţă pe
Eu1rat' aproape de RaYYa' pe care a numit0o
?eraYla, =i4e1or îi ceru*e -i par1umuri' curmale'
$.habis, un 1el de pră+ituri 1ăcute din 1ăină' lapte
-i miere' precum -i *ta1ide -i t)eriac 1c Cîţiva
*oli i0au du* toate ace*tea ba*ileului' care i0a
trimi* în *c)imb lui ?arun >0 000 dir)emi' încăc\
cEţi pe un mur2' o *ută de ca1tane din brocart
-i două *ute din măta*e ,brodată' doi*prezece
-oimi' patru clini de vînătoare -i trei cai,
Cucerirea ?eracleei a 1o*t *ărbătorită ca un
mare eveniment K dacă nu 1u*e*e cucerit un ora-
mare' *e *ărbătorea cucerirea unuia mic, La
bizantini' evenimentul a trecut aproape neob0
*ervat, Lucrurile ar 1i *tat cu totul alt1el dacă ar 1i
1o*t cuperite' de pildă' AncMra *au 8orMleea, La
3a2dad au 1o*t or2anizate mari *erbări în cin*tea
înapoierii armatei -i la RaYYa *0au întrecut cei
mai buni poeţi, Abul al0Ata)iMa a declamat ace*te
ver*uri6
=u -i0a cîntat oare ?eracleea cîntul cel de pe urmă
cînd a 1o*t împre*urată de ace*t re2e' căruia Cerul
îi împline-te vrereaW
Ameninţările lui ?arun love*c precum trăznetul,
Cumplite îi *înt pedep*ele -i iviţi ca 1ul2erul,
1
(edicament pe bază de opiu %n,tr,&,
169
1lamurile lui' lăca- obi-nuit al izLbînzii' par *ă zboare
în văzdu) ca norii,
Emir al dreptcredincio-ilor' ai izbînditK trăie-te -i
bucură0te de trium1ul tăuK iată prada -i iată drumul
de întoarcere,
Qrecii *e an2a+a*eră *ă nu mai recon*truia*că
1ortăreţele care 1u*e*eră di*tru*e dincolo de Tauru*
în cur*ul campaniei, Abia trecu*eră în*ă arabii
notarul' că =i4e1or poruncea *ă 1ie ridicate iară-i,
La începutul anului !0J' ?arun a ordonat pre2ă0
tirea unei noi campanii, Cîteva luni mai tîrziu'
el *e îndrepta iară-i către )otare -i î-i *tabilea
tabăra la Adata,
El n0a mer* mai departe, =i4e1or î-i înteţi*e
)ărţuielile -i ?arun 10a trimi* împotriva lui pe
?art)ama' cu #0 000 de oameni, A mai poruncit
-i repararea thu%hur-"lor, pentru a întări capaci0
tatea de apărare la 2raniţă' apoi *0a înapoiat la
RaYYa' amînînd pentru mai tîrziu marea campa0
nie pe care o plănuia,
dată mai mult' <)ora*anul îl nelini-tea pe
?arun,
Capitolul VI
M/AR0)A 1N 2H/RA(AN
Călătoria întreprin*ă de ?arun în <)ora*an' în
anul !0>' nu *c)imba*e cu nimic *ituaţia, Aii
b, l*a nu pu*e*e capăt abuzurilor' iar ma*ele erau
tot mai nemulţumite, nouă rebeliune izbucni*e'
mai în2ri+orătoare' deoarece aducea în *cenă un
per*ona+' Ra1i b, LaMt' a cărui 1amilie 1u*e*e
puternică în timpul meiazilor -i care reu-i*e
*ă *trîn2ă în +urul lui mulţi nemulţumiţi,
ri2inile ace*tei revolte nu *înt lip*ite de )az,
Tabari ni le relatează6 7Ra1i b, LaMt' o1iţer vi 0
teaz din 2arnizoana /amar4and -i bărbat c)ipe-'
iubea mult 1emeile -i vinul -i î-i petrecea vremea
în de*1ătări, îl îndră2ea o 1emeie' *oţia lui ;a)Ma
b, Ac)atli' de la curtea lui ?arun al0Ra-id, Ur0
mînd *1atul lui Ra1i' 1emeia -i0a rene2at credinţa -i
-i0a de*1ăcut a*t1el că*ătoria' apoi *0a reîntor*
la i*lami*m -i' trecînd timpul cuvenit' Ra1i a
luat0o de *oţie, ;a)Ma *0a plîn* de acea*ta lui
?arun, Cali1ul i0a *cri* lui Aii b, l*a -i i0a porun0
cit *ă01 pedep*ea*că pe Ra1i' *ă01 azvîrle în temniţă'
*ă0i înne2rea*că c)ipul -i *ă01 plimbe a-a călare
pe un mă2ar' prin tot ora-ul' *pre pilda tuturor'
iar la urmă *ă01 *ilea*că a0-i pără*i 1emeia, Aii 10a
pu* pe 2uvernatorul /amar4andului *ă împlinea*că
ace*te porunci, Quvernatorul 10a *ilit pe Ra1i
*ă0-i iz2onea*că 1emeia' după care 10a întemniţat'
purtîndu0*e cu el de alt1el potrivit ran2ului,
Ra1i a 1u2it din temniţă' *0a du* la 3alc)' unde
$2$
a *tat a*cun* -i i0a cerut lui Aii aman
1
. Aii i 10a
acordat -i 10a trimi* la /amar4and, Cum nu
putea *ă0-i ia neva*ta îndărăt' *0a pu* în 1runtea
unor tîl)ari din /amar4and -i a cucerit ora-ul'
apoi -i0a luat 1emeia, Locuitorii l0au primit cu
mare bucurie' căci erau tare nemulţumiţi de
Aii -i oamenii lui9,
Acuzaţia de adulter adu*ă lui Ra1i de către
Aii nu era' evident' decît un prete.t de a îndepărta
un om care' în calitatea *a de nepot al ultimului
2uvernator omeiad' di*punea de o in1luenţă
puternică, în +urul lui Ra1i *e aduna*e o mare
parte a populaţiei' revoltată de abuzurile lui Aii'
precum -i -e1ii triburilor din /o2diana' Toc)ari*0
tan -i Tran*o.iana, Aii a trimi* împotr[a lui
cîteva unităţi comandate de 1iul *ău, Ace*ta a
1o*t uci*' iar mica oa*te *0a împră-tiat, Aii a
intervenit atunci direct' dar a 1o*t învin* -i a 1u2it
la (erv, Locuitorii din 3alc) *0au ră*culat la
rîndul lor -i l0au uci* pe reprezentantul 2uverna0
torului, /ituaţia *0a a2ravat, întrea2a parte ră*ă0
riteană a imperiului *e a2ita -i ameninţa cu *ece*i0
unea, Aii 10a c)emat pe cali1 în a+utor, 8e data
acea*ta' ?arun *0a convin* că 2uvernatorul *ău
e un incapabil -i trebuie înlocuit, 8ar Aii di*punea
de mi+loace con*iderabile -i ar 1i 1o*t periculo* *ă
îl de*tituie bru*c,
5înă la urmă' ?art)ama' omul *ituaţiilor di1i 0
cile' a primit mi*iunea de a01 înlătura pe Aii, El
trebuia *ă0i înmîneze o *cri*oare de la ?arun' care
începea a*t1el6 7' 1iu de căţea' te0am cople-it
cu bine1aceri ,,, Tu îi a*upre-ti pe mu*ulmani
-i îmi în*trăinezi *upu-ii, Acum ţi01 trimit pe
?art)ama' care te va are*ta' îţi va lua averile -i
îţi va cere *ocoteală pentru 1aptele t al e, , , 9,
5rin urmare' ?art)ama a plecat la (erv în 1run0
t ea unei o-t i de $0 000 de oameni , /0a du*
la palat -i' îndată ce a luat *1îr-it o*păţul de
primire' i0a înmînat lui Aii *cri*oarea lui ?anm' 10a
are*tat -i 10a obli2at *ă re*tituie proprietarilor bunu0
rile pe care *ile în*u-i*e, Apoi 10a trimi* la 3a2dad,
1
Iertare' îndurare %în arabă&, A cere aman
act de *upunere %n,tr,&,
a 1ace
$2<
Are*tarea lui Aii *căpa*e <)ora*anul de un
2uvernator rău -i necin*tit' dar nu pu*e*e capăt
rebeliunii, In*urecţia *e întindea din Azerbaid+an
pină în Ber2bana, =umeroa*ele 1ocare de revoltă
demon*trau cit de *uper1icială -i 1ra2ilă era ade0
ziunea populaţiilor din <)ora*an la i*lam -i' de
a*emenea' în ce mă*ură î-i pă*tra*eră propria lor
per*onalitate' putînd oricînd *ale întoarcă *patele
Abba*izilor, 8e alt1el' unele vor dobîndi emanci0
parea politică pe*te citeva decenii,
?arun -i0a dat *eama de prime+die, Trebuia
acţionat rapid, ricît de remarcabil ar 1i 1o*t'
?art)ama nu era decît reprezentantul cali1ului
-i nu avea altă autoritate, Cît de*pre Badl al0
Rabi' vizirul care îl înlocui*e pe ;a)Ma' ace*ta
nu era înze*trat cu calităţile ilu*trului 3arme4id'
iar re*pon*abilităţile *ale erau mai re*trîn*e,
=umai cali1ul în*u-i putea lua marile decizii,
?arun *0a )otărît *ă mear2ă la 1aţa locului,
călătorie în <)ora*an în *tarea 1izică în
care *e a1la era un 2e*t nu lip*it de cura+, ?arun
era bolnav -i -tia ace*t lucru, El *u1erea de *to0
mac A *trăbate călare o a*emenea di*tanţă
în*emna o 2rea încercare pentru un om atin*
probabil de cancer, Concepţia pe care o avea
cali1ul de*pre rolul *ău de conducător al i*lamului'
voinţa lui de a pă*tra mo-tenirea Abba*izilor i0au
*pulberat -ovăielile,
5rin urmare' a pără*it RaYYa' lă*îndu01 acolo
pe cel de al treilea 1iu al *ău' Na*im' căruia îi
atribui*e 2uvernarea re2iunii /iria0AHa*im, Apoi
a mer* la 3a2dad -i a încredinţat puterea în
ab*enţa lui' 1iului *ău Amin,
Cît de*pre (amun' ace*ta vedea cum *ănăta0
tea tatălui *au *e înrăutăţe-te, Temîndu0*e *ă
nu 1ie înlăturat' în lip*a lui' de la 2uvernarea
<)ora*anului' pe care acordul de *ucce*iune i01
atribui*e' a in*i*tat *ă0-i în*oţea*că tatăl, =u era
el 2uvernatorul provinciilor orientaleW ;izirul
Badl al0Rabi -i principalii *ăi *ecretari îl în*oţeau
Ci ei pe cali1,
Călătoria a 1o*t anevoioa*ă, Biecare 1iu al
*ău li pu*e*e in prea+mă cîte o i*coadă' pentru a
?,
$21
detecta orice *emn de a2ravare a bolii6 credincio0
*ul (a*rur @ )adîmbul din mi" şi una d" no!/i @
*piona pentru (amun' medicul 8+ibril pentru
Amin' iar un al treilea pentru Na*im, Cei din
+urul lui voiau *ă0i 2răbea*că *1îr-itul -i nu -ovă0
iau *ă îi pre2ătea*că @ conducătorului drept0
credincio-ilor' cali1ului i*lamului @ caii cei mai
nărăva-i' care îl 1ăceau *ă *u1ere cumplit,
A1lînd că unul dintre re2ii Indiei avea la curtea
lui un medic ve*tit' a trimi* *ă0i 1ie adu* ace*ta
cit mai 2rabnic, Tratamentul i0a ameliorat cîtăva
vreme *tarea, Atunci a dat o *erie de di*poziţii'
printre care aceea de a01 trimite imediat pe (amun
la (ervK în 1elul ace*ta' 1iul *ău *e va a1la
împreună cu trupele în capitala provinciei' în
cazul în care el va di*părea, 8e la Rei' unde a răma*
cîteva zile' a plecat la Qur2an' apoi' în căutare de
aer mai curat' a pornit *pre Tu*' unde boala i
*0a a2ravat, Aici *0a oprit' incapabil de a mai con0
tinua drumul, într0o zi' i0a 1o*t adu* 1ratele lui
Ra1i b, LaMt' care 1u*e*e 1ăcut prizonier în cur*ul
unei lupte, 78u-man al lui Alla)' i0a *pu* cali 0
1ul' tu -i 1ratele tău aţi răvă-it a*t1el <)ora*anul
încît m0am văzut nevoit' în *tarea de *lăbiciune
în care mă a1lu' *ă 1ac acea*tă călătorie lun2ă,
8ar' pe Alla)' te voi *upune la cea mai cumplită
moarte care *0a *ăvîr-it vreodată9 K Iar cali1ul
-i0a o1erit 2roaznica *ati*1acţie de a pune un mă0
celar *ă01 ciopirţea*că pe nenorocit' de*picîndu01
în cele din urmă în patru bucăţi,
Cu toate *u1erinţele lui -i cele la care îi *upunea
pe alţii' poezia n0a încetat *ă îl emoţioneze pe
?arun' ca de pildă ace*te ver*uri' *cri*e la dorinţa
lui,
' tu ce0n 1aţă crezi norocul -i
care0n *pate ai *oroculR 8oar
munca -i credinţa01 *capă pe cel
ce vremile *u1ocu01, =u0i -iretlic
*0alun2e boala de moarte -i *ă0i
*c)imbe locul,
1
Tabari %n,a,&,
1#4
întreabă de*pre re2iR Uitarea -i
pe*te ei -i0a pu* obrocul
1
,
7=u *0ar zice că ace*te cuvinte au 1o*t *cri*e
numai pentru mineW9' a întrebat cali1ul,
La $: martie' i0a *trîn* pe toţi Abba*izii pre0
zenţi în armată -i a ro*tit cîteva 1raze6 7Tot ce
trăie-te trebuie *ă piară, Tot ce e tînăr trebuie
*ă îmbătrînea*că' vedeţi doar ce a 1ăcut de*tinul
din mine, Vă dau trei *1aturi6 îndepliniţi0vă neclin0
tiţi 1ă2ăduielileK 1iţi credincio-i imamilor vo-tri
-i uniţi între voiK *uprave2)eaţi0i pe Amin -i pe
(amun6 dacă unul din ei *e va ridica împotriva
1ratelui *ău' înăbu-iţi0i revolta -i în1ieraţi0i mi-elia
-i trădarea9, Apoi -i0a împărţit o parte din bunuri
-i' cum ve*tea de*pre moartea lui *e ră*pîndi*e'
7a poruncit *ă i *e aducă un mă2ar -i a vrut *ă01
încalece' dar picioarele i *0au muiat -i n0a putut
*ă *e ţină în -a, A pu* *ă *e întindă dinainte0i
oiţe va linţolii' dintre care -i0a ale* unul -i' văzîn0
du01' a ro*tit cuvintele Coranului6 cLa ce *lu0
+e*c bo2ăţiile meleW 8omnia mea *0a *1îr-it\9
$
,
A murit c)iar în ziua aceea' $: martie !0D
%# d+uma 1D#&, Biul *ău /ali)' vizirul Badl al0
Rabi -i *lu+itorii *ăi cei mai apropiaţi erau lin2ă
el, A 1o*t înmormîntat c)iar la Tu*' în 2rădina
/anabad' într0un loc numit mai tîrziu (ec)ed'
7(ormîntul (artirului9' *pre a evoca nu amintirea
cali1ului' ci aceea a imamului Aii Rida' cel de0al
optulea imam -iit' care a murit la Tu* în !1! -i a
1o*t în2ropat în apropierea mormîntului lui ?arun,
Un *omptuo* mau*oleu adăpo*te-te rămă-iţele
pămînte-ti ale imamului' care e vizitat de toţi
-iiţii, Cel al lui ?arun al0Ra-id a di*părut,
1
Abul Ata)iMa' din Antolo%i" d" !o"zi" arab4.
,"rioada .lasi.4. Traducere' antolo2ie -i note de Qrete
Tartler -i =icolae 8obri-an' Voi, $,' 3ucure-ti' Editura
(inerva+ 1D!$' p, >:, 5oezia are titlul ' tu ."-n fal4
.r"zi noro.ul. . . Traducere de =icolae 8obri-an %n,tr,&,
$
Coran' LGIG' $!0$D, %n,a,&,
1J>
3$l "r$4t35l5u6it
A*t1el a luat *1îr-it' departe de 3a2dad' domnia
cali1ului' a cărui ima2ine va lumina mai tîrziu
epoca de aur a Abba*iizilor -i a civilizaţiei arabe,
5o*teritatea reţine întotdeauna din perioadele
1ericite ceea ce le0a dat *trălucire -i la*ă în umbră
tot ce le0a înne2urat, Contemporanii lui ?arun'
care vor a*i*ta la *1î-ierea imperiului' vor pă*tra
amintirea ace*tuia' încă aproape intact' unit *ub
autoritatea' inacce*ibilă' dar neconte*tată' a
conducătorului dreptcredincio-ilor în *plendoarea
curţii *ale' acea*ta con*tituind la rîndul ei re0
1lectarea unei pro*perităţi necuno*cute pînă atunci,
în timpul celor douăzeci -i trei de ani ai
domniei lui ?arun' -i cîteva decenii după aceea'
a-a cum vom vedea' locuitorii ora-elor vor cu0
noa-te e.i*tenţa cea mai pro*peră' în ciuda unor
uria-e ine2alităţi, La nici treizeci de ani de la
întemeiere' 3a2dadul devine centrul economic
al lumii cuno*cute, ameni -i bunuri *e îndreaptă
*pre (e*opotamia' unde ora-ele *e înmulţe*c'
unde *o*e*c -i pleacă în toate direcţiile materii
prime -i produ*e prelucrate K 1ără îndoială *1îr-itul
*ecolului al ;lII0lea -i începutul celui de al IG0lea'
în vremea 7bunului ?arun9 -i a primilor *ăi ur0
ma-i' o1eră unei importante părţi a populaţiei roa0
dele pro*perităţii,
Tot în acea*tă perioadă are loc -i un mare
avînt intelectual' care *e va accentua în timpul
domniei lui (amun, 5oeţi' traducători -i oameni
de -tiinţă' poezia nouă' apariţia primilor mari
prozatori *e adau2ă la lu.ul curţii' la bine1acerile
OubaMdei -i 3arme4izilor -i la cele ale cali1ului
în*u-i' alcătuind a*t1el un tablou ce *eva colora'
cu vremea' -i mai inten*, Cele 7 mi" şi una d"
no!/i ne dau o a*t1el de ima2ine' de*eori în1rumu0
*eţată' po*ibil de1ormată' e.actă în*ă în an*amblu
dacă nu căutăm adevărul i*toric' ci de*crierea
unei *ocietăţi' a unui decor, A*t1el au părut ace*te
vremuri oamenilor care au alcătuit pove*tirile
avînd drept cadru 3a2dadul -i ora-ele (e*opo0
$2=
tamiei, (a*udi' care a *cri* la mai bine de o *ută
de ani după moartea lui ?arun' *0a 1ăcut ecoul
amintirii lă*ate de cali1ul cel drept0călauzit6
7A*t1el erau *plendorile' bo2ăţia -i bel-u2ul din
timpul domniei *ale' încît vremurile acelea au
1o*t numite c Oilele =unţii \9,
Ima2inea aproape le2endară a domniei lui
?arun al0Ra-id datorează mult' prin contra*t'
nenorocirilor care *0au abătut îndată după moartea
lui a*upra cali1atului -i Abba*izilor, 8e aceea
e*te 2reu de *eparat omul de *uveran, 5etrecăreţ
-i de*pot 1ără milă W (u*ulman ri2ori*t -i nepri)ă0
nit W Qeniu politic *au un pro*t încoronat W Lăudat
pe*te mă*ură -i înze*trat cu toate )arurile de
către unii' deni2rat de alţii' ace*t om' pe care
puterea ab*olută l0ar 1i putut corupe' a 1o*t un
*uveran nu prea înclinat către e.ce*e' -tiind *ă0-i
1olo*ea*că autoritatea 1ără *lăbiciuni *au *crupule'
1ără cruzimi inutile' de-i' atunci cînd *0a dovedit
nece*ar' a 1o*t nemilo*, Tra2edia 3arme4izilor
demon*trează ace*t lucru, A-a cum /oliman
(a2ni1icul a pu* *ă 1ie uci* *ub oc)ii lui Ibra)im'
prietenul *ău cel mai dra2' tot a*t1el ?arun a
poruncit *ă i *e taie capul lui 8+a1ar' *ă 1ie întem0
niţat ;a)Ma' 7tatăl9 *ău' -i Badl' mini*trul cel
mai competent, Ace*te *ancţiuni brutale' pre2ă0
tite cu 2ri+ă' într0un *ecret ab*olut' ni01 în1ăţi-ează
bănuitor' di*imulat -i răzbunător, Ci nelini-tit,
Alt e.emplu îl con*tituie atitudinea lui 1aţă de
Alizi' pe care îi *uprave2)ează neîncetat -i pe care
îi elimină atunci cînd îi *ocote-te periculo-i,
In ;emen pune *ă 1ie *u2rumaţi ră*culaţii -i în a0
+unul morţii îl condamnă la *upliciul cel mai 2roaz0
nic pe 1ratele lui Ra1i b, LaMt' cel care *e revol0
ta*e, 8ar nu trebuie *ă uităm *tarea permanentă
de revoltă a adver*arilor *ăi reli2io-i -i politici'
Alizi' )arid+iţi' zaidiţi' adepţi ai lui (uYanna -i
atîţia alţii' cărora nemulţumirea *ocială 1ăcea
*ă le *porea*că partizanii,
El a 1o*t neîndoielnic pro1und reli2io*, Cele
nouă pelerina+e la (ecca' ce nu *emănau de1el
cu ni-te călătorii de plăcere' în ciuda con1ortului
relativ în care le0a îndeplinit' con*tituie o dovadă
$22
in ace*t *en*' ca -i cele o *ută de pro*ternări zil 0
nice -i pomenile 1ăcute care au contribuit la
renumele *ău de bun cali1, Viaţa lui *entimentală'
nici mai mult nici mai puţin a2itată decît a
celorlalţi prinţi' *au c)iar a unor *impli oameni
în*tăriţi' nu încalcă deloc preceptele i*lamului,
(i-cătoare e*te dra2o*tea nutrită OubaMdei tot
timpul vieţii' de-i in1luenţa e.ercitată de acea*ta
nu a 1o*t întotdeauna 1ericită, 8acă plăcerea de
a bea vin în tovără-ia nadim-ilor nu e deloc
e.emplară' nu *0a *emnalat în le2ătură cu el nici
un e.ce* de băutură' a-a cum ni *e relatează de*pre
numero-i alţi cali1i, 5reocuparea mani1e*tată
pentru educaţia 1iilor *ăi ni0l arată ca pe un tată de
1amilie 2ri+uliu, El apare -i ca un bărbat demn
-i a1ectuo*' epicurian 1ără e.a2erări @ uneori
pre2ăte-te -i unele bucate @ cu 1rica lui Alla)'
dar temîndu0*e mai mult de toţi aceia care ar
putea *ă0i ameninţe puterea *au c)iar *ă arunce
o umbră a*upra ei, 7Uneori bne îndeamnă *ăT
ne 2îndim la Ludovic al GBV0lea9 %Qaude1roM0
8emombMne*&, Ci la /oliman (a2ni1icul,
Abilitatea politică a lui ?arun al05ia-id' ca
-i cea a Re2elui0/oare' nu întrune-te o apreciere
unanimă, /întem nevoiţi *a0i imputăm orbirea
în ceea ce prive-te atitudinea 1aţă de 2uvernatorul
<)ora*anului' Aii b, I*a' de*pre care primea
rapoartele cele mai ne1avorabile' în*ă 10a menţinut
în ciuda 1aptelor ace*tuia -i *1aturilor tuturor,
5olitica *a 1i*cală' în realitate aceea a 3arme4izi0
lor' nu a 1o*t cea mai 1ericită, Ea a contribuit
la a2ravarea condiţiilor de viaţă ale populaţiei
rurale -i a con*tituit una din cauzele a2itaţiei
*ociale care a z2uduit aproape neîntrerupt imperiul,
Cît de*pre le2ăturile *ale cu *trăinătatea' dictate
aproape în între2ime de planurile de luptă împo0
triva 3izanţului' ele dezvăluie preocuparea de a
de*c)ide )otarele imperiului' de a căuta *pri+in
în a1ară' o politica pe termen lun2 @ îndeo*ebi
cu Carol cel (are @ pe care moartea *a prea
:
tim0
purie a întrerupt0o,
$2&
Contemporanii -i po*teritatea i0au repro-at lui
?arun al0Ra-id 1aptul de a 1i 2răbit dezmem0
brarea imperiului prin împărţirea lui, Acea*tă
acuzaţie nu e*te convin2ătoare pe de0a0ntre2ul,
8e*centralizarea ace*tor uria-e teritorii' 2reu de
2uvernat -i admini*trat de la 3a2dad' nu era o
)otărîre 2re-ită, =u0i putem imputa lui ?arun
1aptul că mo-tenitorii numiţi de el nu erau amîn0
doi de aceea-i valoare, Borţele centri1u2e erau
oricum la vremea aceea atît de puternice încît
ace*t enorm an*amblu di*parat nu mai putea
rămîne mult timp unit *ub aceea-i autoritate,
5articulari*mele -i intere*ele locale erau *ortite
*ă învin2ă pînă la urmă' în ciuda limbii -i a reli0
2iei' cele două componente ale civilizaţiei arabo0
i*lamice, Bărîmiţarea politică a imperiului capătă
1aţă de acea*ta o importanţă relativă,
Acea*tă ima2ine a marelui cali1' nu lip*ită de
contradicţii' ca în cazul oricărui individ' ar 1i
incompletă dacă nu i0am adău2a înclinaţia pentru
arme' dobîndită din tinereţe, ?arun a 1o*t toată
viaţa un *oldat, Boarte preocupat' încă de la ur0
carea lui pe tron' *ă pună la punct un *i*tem militar
la 1rontiera imperiului bizantin' el va pără*i 3a20
dadul lă*îndu0-i acolo *oţii' copii -i bunuri -i *e
va *tabili la RaYYa' unde va locui trei*prezece
ani' mai mult de +umătate din anii de domnie,
E.pan*iunea' prin războaie' a i*lamului a con*ti0
tuit' a-a cum am văzut' unul din intere*ele *ale
ma+ore, Bapt de e.cepţie printre cali1ii abba*izi'
el a luat parte per*onal la e.pediţii în teritoriul
bizantin' dintre care cel puţin una a avut Con*tan0
tinopolul drept obiectiv, Apropierea lui de Carol
cel (are *e în*crie în per*pectiva ace*tor planuri
de cucerire' pe care tulburările din <)ora*an -i
moartea *a timpurie le0au întrerupt pentru tot0
deauna,
$2%
încălcarea )otărîriloiA
luate de ?arun
OubaMda *e 2ă*ea la RaYYa în momentul cînd a
a1lat ve*tea morţii cali1ului, Ea a or2anizat în0
dată o ceremonie 1unebră în prezenţa 1iicelor lui
?arun' a *urorii ei UlaiMa) -i a dre2ătorilor curţii,
5oetul I-a4 al0(au*ili a 1o*t în*ărcinat *ă com0
pună o ele2ie, El *0a măr2init *ă pună corul
palatului *ă cînte un imn 1unebru de pe vremea
meiazilor, /e ivi*eră de+a alte preocupări, Cîteva
luni mai tîrziu' OubaMda a plecat de la RaYYa la
3a2dad' unde *0a in*talat de1initiv în palatul ei'
al0<arar, Aici va locui pînă la moarte,
Amin a a1lat la 3a2dad că deveni*e conducă0
torul dreptcredincio-ilor, 8ouă zile mai tîrziu'
într0o vineri' a avut loc ceremonia +urămîntului
9bayah) în mo*c)eea din ra-ul Rotund, =oul
cali1 a ro*tit din minbar elo2iul de1unctului -i -i0a
îndemnat *upu-ii la credinţă, Apoi' prin 1aţa lui
au trecut unul cîte unul prinţii de *în2e re2al -i
înalţii dre2ători' recitind 1ormula cuvenită, Cei 0
lalţi curteni -i 1uncţionari au pre*tat +urămîntul
de credinţă în 1aţa unc)ilor lui Amin, Armatei i
*0a di*tribuit *olda pe două luni,
La (erv' în*u-i (amun a anunţat moartea lui
?arun -i a primit +urămîntul în numele lui Amin
-i al *ău per*onal' în calitate de al doilea mo-teni0
tor al tronului, El le0a împărţit *oldaţilor *ăi
*olda pe un an,
Cîteva zile mai tîrziu' o *erie de prizonieri
politici au 1o*t eliberaţi' printre care' la cererea
OubaMdei' 3arme4izii încă răma-i în viaţă,
8e-i ?arun al0Ra-id -i0a *tabilit dinainte *ucce0
*iunea' el -tia prea bine că nu *e va petrece 1ără
di1icultăţi, Lurămîntul de la (ecca ar 1i trebuit
*ă în2ăduie evitarea complicaţiilor celor mai ne0
plăcute, Ceea ce *0a întîmplat de 1apt a depă-it
prevederile cele mai pe*imi*te -i imperiul va 1i
la un pa* de prăbu-ire,
$&3
Abia muri*e ?arun' -i di*poziţiile luate de el au
-i început A*ă 1ie încălcate, La <arma*in
%<erman*)a)&' în cur*ul ultimei *ale călătorii'
el dădu*e o *erie de ordine pentru cazul în care
ar di*părea6 trupele ce îl în*oţeau urmau *ă 1ie
trimi*e la (erv -i trecute *ub comanda lui (amun,
r' c)iar în ziua morţii lui' un trimi* al lui Amin'
*o*it de cîteva zile la Tu*' le înmîna de*tinatarilor
o *erie de *cri*ori încredinţate la 3a2dad de mo-0
tenitorul tronului' în cea mai mare taină %?arun'
care bănuia ceva' pu*e*e în zadar *ă 1ie perc)ezi0
ţionat&, In una din *cri*ori *e ordona ca 1amilia
cali1ului -i curtea *ă 1ie pu*e *ub autoritatea lui
Badl al0Rabi -i apoi trimi*e la 3a2dad' iar co0
manda armatei *ă 1ie încredinţată unor 2enerali
ale căror nume erau date în continuare, Ace*te
ordine con*tituiau o încălcare 1la2rantă a di*pozi0
ţiilor lui ?arun, Qeneralii au ţinut un con*iliu,
Badl al0Rabi a reu-it *ă încline balanţa6 5re1er
un *uveran pe tron unui *uveran care nu mai e*te'
a *pu* el în e*enţă, 1iţerii *0au lă*at repede
convin-i,
(amun n0a prote*tat, El *0a măr2init *ă
Fndrepte răul 1ăcut de admini*trarea incompe0
tentă a lui Aii b, I*a, Reducerile de impozite pe
care le0a practicat' mani1e*tările *ale de pio-enie'
dreapta *a +udecată i0au a*i2urat *pri+inul ma*elor,
Ace*tea l0au pără*it pe rebelul Ra1i b, LaMt'
care *0a predat 2eneralului ?art)ama, /ub
in1luenţa lui Badl al0Rabi -i A? b, I*a' 2uvernarea
re2iunii /iria0AHa*im i0a 1o*t retra*ă lui Na*im, (a0
mun a ripo*tat *uprimînd comunicaţiile po-tale între
<)ora*an -i 3a2dad, El 10a înlocuit -i pe 2uverna0
torul ora-ului Rei' prea docil 1aţă de Amin,
Ace*ta i0a trimi* atunci emi*ari ca *ă01 în-tiinţeze
că impozitele din <)ora*an vor 1i pe viitor ridi0
cate de propriii lui a2enţi, Totodată' îl mai anunţa
că un reprezentant al 5o-tei' numit de el' îi va
trimite zilnic in1ormaţii din acea*tă provincie,
Toate mă*urile erau de*tinate a01 *ili *ă abandoneze
<)ora*anul, (amun a re1uzat,
Tră2înd învăţăminte din evenimentele revolu0
ţiei abba*ide' care 1u*e*e precedată în <)ora*an
181
taU `
e
r 1runtea cărora
l0 0 d e o a me n i ' mA ] % a c e * t a ] ] ]
oarecare T
an
A
r
Lantciţvvaanimaitir raţi timp
.trem de importam , intre cel doi ' n
wm
m ]
a4
]/]
!
0
atEia5
în aceea-i A' AA\_
L=::5** **;UN*L conducător al d]5]
(ai
numii3 p B ' lronului
ani' nfeAW99L 1ie vortit
la rtaţ 2\] de
lui nu pZ
ea

2
]
ca
re van V
1

pta/
era
c0
9, d
e
7andan[l We
R
183
doi
b. Aii h
t
L
r
As&d
@@J Ca-dadului
2enerai c
ti Mf
leu,

ucide
Au
citează
1ericit
i

otul
ptoă
0
R ' 5
ă

arut
9V
*
5une
Ta
)RV U
/
5
Tend
aa
$&4
7
@
de*căpăţînat' In mi+locul *trăzii, (ăcelul *e
întinde pretutindeni, Biul nu0*i mai apără
părintele' prietenul 1u2e departe de p?eten,
Tot ce îndră2im a pieritK eu plîn2, Tîr2urile
din <ar4) *înt pără*ite' pleava' trecătorii 1u2
la întîmplare, Războiul ' a 1ăcut pleavă lei
*ălbatici' cu colţii *în2ero-i, Aii cel rb'
un alt poet' ne *pune -i el' ca un ecou6
7Războaiele noa*tre au *co* la iveală
oameni ce nu *înt nici din Na)tan' nici
măcar din =izar btriburi arabeT' o )oardă
încin*ă cu plato-e de lînă' care *e aruncă în
luptă precum leii cei lacomi de *în2e ,,, Ei
nu -tiu ce în*eamnă 1u2a, Unul *in2ur' 1ără
*ă aibă măcar -alvari pe dîn*ul' tabără
a*upra unei o-ti de $000 de oameni -i
viteazul ace*ta *tri2ă' lovind6 cIată'
primiţi de la război ni cul )oi narR\, , , î n
3a2dad n0au răma* decît ni-te nevolnici a
căror *oartă e calicia' *au cei *căpaţi din
temniţă ,,, (ama nu mai e ocrotită în )arem'
căci nici un unc)i *au alt apărător nu mai
păze-te pra2ul, Iar noi nu ne mai *trăduim a
muri pentru credinţă, 8oamne' tu cel
atotputernic' 1ie pomenit numele tăuR9,
Ace*te cuvinte' naive -i 2răitoare
totodată' re1lectă cu 1idelitate tra2edia în
care *0a prăbu-it marele ora-' ai cărui
locuitori plăteau tributul celei mai uria-e
a2lomerări urbane din vremea aceea,
A*ediul a durat un an, Luptele au atin* o
violenţă cumplită, 5opulaţia 3a2dadului'
doar cu bîte -i pra-tii' avînd pe cap coi1uri
din 1runze de palmier -i purtînd *cuturi din
împletitură de *tu1' a ţinut piept cu un cura+
e.traordinar cavaleriei lui (amun'
înzăuată în 1ier' înarmată cu lănci -i *ăbii,
Lip*iţi de toate' pînă -i de ve-minte' ei au
1o*t numiţi 7Qoii9' nume *ub care au răma*
în i*torie, într0o zi' pove*te-te (a*udi'
7Qoii' în număr de 100 000' înarmaţi cu
bîte -i lăncii' purtînd pe cap coi1uri de )îrtie
-i *u1lînd în tre*tii *au coarne de vită' *0au
alăturat celorlalţi apărători ai lui Amin -i *0
au năpu*tit prin cîteva porţi ale ora-ului
a*upra oamenilor lui (amun, A avut loc o
încle-tare crîncenăK Qoii au răma* învin2ă0
tori pînă la amiază' iar apoi au dat îndărăt'
1iind atacaţi de toţi oamenii lui (amun,
Cam 10 000
$&;
0,cc pi0in ioc -i
Revolta Qoilor' care luptau ca 3a2dadul
*ă rămînă capitală' va 1i urmată de
numeroa*e alte mi-cări' care au z2uduit
periodic multă vreme marele ora-, (ulţimea va
ie-i în *tradă la auzul unui zvon' după o
încăierare' din motive politice *au economice'
+e1uind' dînd 1oc' di*tru2înd' uci2înd, Ace*te
7ura2ane9 populare vor 1ace parte din viaţa
ora-uluiK ele vor 1i denumite fitna %7violarea
unităţii comunităţii credincio-ilor9&' iar
participanţii vor 1i al-amma, 7mulţimea 1ără
c)ip -i nume9' pe care 1oamea îi împin2e *ă
ia*ă în *tradă,
Amin pierdu*e total controlul a*upra
*ituaţiei, Cum nu mai avea bani de î mpărţit'
a anunţat că toţi doritorii pot pătrunde în
ca*ele 1uncţionarilor' lucru care *e întîmpla*e
de multă vreme, Cuprin* de di*perare' a *tri2at6
7A- voi ca Alla) pe toţi *ă0i nimicea*că de0o
parte -i de alta' căci în +urul meu *înt doar
dintre ai lor *0au înecat *au au pierit prin 1oc -i
*abie9,
-tirea lui Ta)ir' că e 2ata *ă *e ducă la el în tabăraK
a*t1el' *0a a+un* la o înţele2ere potrivit căreia i
*e va preda ace*tuia' în timp ce în*emnele cali1a0
tului @ mantia' toia2ul -i inelul @ vor 1i încre0
dinţate lui Ta)ir, ?art)ama urma *ă vină cu
cîţiva oameni' într0o barcă' pînă în apropierea
palatului' iar cali1ul *ă 1u2ă împreună cu el, în
ultima clipă' ?art)ama' care ob*erva*e ni-te
mi-cări *u*pecte pe mal' a propu* *ă amîne în0
trea2a acţiune pentru noaptea următoare, Amin
a re1uzat,
5rin urmare' ?art)ama *o*e-te cu cîţiva oameni,
El *e aruncă îndată la picioarele cali1ului' *tri2înd6
7' domnul -i *tăpînul meuR ' 1iu al domnului -i
*tăpînului meuR9, (icul 2rup *e urcă în barca
2eneralului' dar nici nu *e de*prinde bine acea*ta de
mal' că *e ive-te o ceată de oameni înarmaţi' care
încon+oară barca -i o *trăpun2, Acea*ta *e *cu1undă
în apă împreună cu cei care erau în ea, Un *oldat îl
*alvează pe ?art)ama apu0cîndu01 de păr' iar Amin *e
aruncă în apă -i reu-e-te *ă a+un2ă înot la malul
celălalt, El e recuno*cut îndată' împre*urat -i condu*
călare pe un mă2ar pînă la o ca*ă învecinată, Ta)ir'
care 1u*e*e în-tiinţat de prinderea cali1ului' trimite
mai mulţi *clavi' printre care *e număra un anume
<oraic), îndată ce îi vede' Amin înţele2e ce îl
a-teaptă, El *e poartă cu o mare demnitate, Cînd
A)med' pre1ectul lui de poliţie' prin* -i el' îi
*pune6 73le*temaţi 1ie dre2ătorii care te0auadu*
aiciR9' el ră*punde6 78e*pre dre2ătorii mei' *ă
vorbe-ti numai de bine, Ei *înt nevinovaţi, Cît
de*pre mine' nu *înt de1el primul care a încercat *ă
atin2ă un ţel -i nu a izbîndit9, Amin începe *ă *e
roa2e, /pre miezul nopţii' în ca*ă intră cîţiva *oldaţi
per*ani' cu *ăbiile *coa*e, Cali1ul a încercat *ă0-i
vîndă *cump viaţa' dar a primit două lovituri în
cap -i *0a prăbu-it, <oraic)' cel care îl lovi*e' i0a
tăiat capul -i i 10a du* lui Ta)ir, Ace*ta 10a e.pu*' după
obicei' pe puntea principală din 3a2dad,
A*t1el *0a *1îr-it' în noaptea ]e $: *pre $>
*eptembrie !1#' 1iul cel mare al lui ?arun al0Ra-id,
1!J
du
-m
ani
'
atî
t
ac
ei
ce
zic

*în
t
cu
mi
ne'
cît
-i
cei
car
e
îm
i
*în
t
pot
riv
nic
i6
uni
i
îm
i
vo
r
bu
nu
ril
e'
cei
lal
ţi
via
ţa9
,
Căt
re
*1îr-itu
l
anului
!1#'
evenim
entele
*0au
precipi
tat,
8upă
întreru
perea
le2ătur
ilor
dintre
malul
ră*ărit
ean -i
cel
apu*ea
n -i
ocupar
ea
cartierului <ar4) de către 1orţele adver*e' teri 0
toriul lui Amin *0a redu* la ra-ul Rotund -i
împre+urimile *ale, Cali1ul -i OubaMda î-i pără0
*i*eră palatele lor' din <)uld -i <arar' re1u2iin0du0
*e la <ubbat al0<)adra' în inima ora-ului,
Ultimii 2enerali răma-i credincio-i lui Amin l0au
*1ătuit' totul 1iind pierdut' *ă *trîn2ă în +urul lui
cîteva *ute din cei mai buni *oldaţi din abna -i *ă
încerce o ie-ire' la adăpo*tul întunericului' prin
una din porţile ora-ului, A*t1el ar putea a+un2e în
(e*opotamia *au /iria' de unde *ă încerce o
recucerire a tronului -i a imperiului, Cei din +urul lui'
în rîndul cărora Ta)ir î-i recruta*e partizani' L0au
de*cura+at *ă aducă la îndeplinire planul, (ai
bine ar 1i *ă *e predea' i0au *pu* ei' -i anume lui
?art)ama' căruia vîr*ta îi mai potoli*e zelul -i pe
care îl cuno-tea bine' -i nu impetuo*ului Ta)ir,
Amin 10a anunţat pe bătrînul 2eneral' 1ără
$&=
(amun e*te acum *in2urul cali1' dar va avea încă
un drum lun2 de *trăbătut pînă ce va reu-i *ă0-i
impună autoritatea în imperiu, Urmările războiu0
lui civil nu *e vor -ter2e imediat' iar înapoierea
*a în capitală va 1i întîrziată de numeroa*e eve0
nimente,
La moartea lui Amin' (amun *e 2ă*ea tot
la (erv' cu vizirul -i 7protectorul9 *ău' Badl
b, /a)l' care dorea *ă 1acă din <)ora*an centrul
imperiului' di*punînd aici de o mare in1luenţă
-i de un *pri+in puternic,
A intenţionat oare (amun *ă pună capăt eter0
nului con1lict cu Alizii W /au poate convin2erile
*ale per*onale' de multă vreme 1avorabile ace*0
tora' au *1îr-it prin a învin2e W 5robabil ambele
motive trebuie*c luate în con*ideraţie, In primă0
vara anului !1J' el a luat *urprinzătoarea )otă0
rîre de a01 numi pe Aii b, (u*a' mai cuno*cut *ub
numele de Aii al0Rida' al optulea imam al -ii0
ţilor duodecimani' drept mo-tenitorul *ău pre0
zumtiv, Culoarea nea2ră' a Abba*izilor' a 1o*t
pără*ită în 1avoarea culorii verzi' cea a -iiţilor,
Aii a primit drept *oţie pe Umm ?abib' o 1iică
a cali1ului' iar 1iul *ău (o)ammed *0a că*ătorit
cu altă 1iică a lui (amun' Umm al0Badl, Abba*izii
nu erau înlăturaţi de la *ucce*iune' dar' în mod
provizoriu' bărbatul *ocotit a 1i cel mai demn' în
primul rînd cel mai capabil *ă potolea*că cearta
dintre Alizi -i Abba*izi' urma *ă domnea*că pro0
babil pînă cînd' odată pacea revenită' puterea
cali1 ală va putea 1i re*tituită de*cendenţei lui Abba*,
/copul lui (amun era acela de a a1irma unita0
tea 1amiliei 5ro1etului' de a con*olida cali1atul,
In realitate' *0a întîmplat e.act contrariul,
dată mai mult' neorînduiala domnea la
3a2dad, 5înă la urmă' prinţii abba*izi prezenţi
acolo *0au )otărît *ă proclame înlăturarea lui
(amun -i *ă proclame drept cali1 pe unul din
apropiaţii lui ?arun al0Ra-id, Ei *0au 2îndit mai
întîi la (an*ur' unul din 1ii lui (a)di' care a re1u0
zat, Alt 1iu al lui (a)di' Ibra)im' a 1o*t procla0
mat cali1, La $: iulie !1#' în marea mo*c)ee din
3a2dad' ru2ăciunea a 1o*t ro*tită în numele lui'
1!!
iar cel al lui (amun n0a mai 1o*t pronunţat,
Ibra)im a primit numele de al-&ubarak, 'Vcel
3inecuvîntat9, Imperiul avea iară-i doi cali1i
rivali,
Ale2erea lui Ibra)im' mult mai cuno*cut ca
muzicant -i cîntăreţ decît ca bărbat de *tat' era
de*tul de *tranie, (are arti*t' tovară- de me*e al
lui ?arun' iubitor de petreceri' 1oarte ri*ipitor'
nimic nu îl de*tina *ă conducă imperiul' mai cu
*eamă în circum*tanţele 2rele prin care trece
ace*ta, Vi*tieria era 2oală -i Ibra)im a 1o*t ne0
voit *ă plătea*că *oldele armatei din averea *a
per*onală, Cum acea*ta nu îi a+un2ea' el le0a în2ă0
duit o1iţerilor *ă0-i ia *in2uri *olda din recoltele
obţinute în /aHad' re2iunea din +urul 3a2dadului,
Ace-tia au *trîn* recolta' au prădat *atele' ceea
ce de*i2ur nu a prea *porit popularitatea noului
cali1, In capitală au izbucnit noi con1runtări' de
data acea*ta între partizanii lui Ibra)im -i Alizi,
Cauza lui Ibra)im era vizibil pierdută' iar
*oluţia alidă preconizată de (amun e-ua*e, Toată
lumea -tia ace*t lucru' cu e.cepţia lui (amun,
Aii al0Rida a 1o*t cel care i0a de*c)i* oc)ii, El
10a încuno-tiinţat pe cali1 de 1aptul că poporul'
nemulţumit de prezenţa lui Badl b, /a)l in 1runtea
*tatului' *e opunea la numirea lui drept mo-tenitor
prezumtiv, (a+oritatea mu*ulmanilor din imperiu
nu acceptau ca puterea *ă treacă în mîi0nile
Alizilor' 1apt pentru care Ibra)im 1u*e*e pro0
clamat cali1, (amun trebuia deci *ă *e întoarcă
la 3a2dad' prezenţa lui 1iind *in2ura în *tare *ă
readucă pacea, Qeneralii i0au con1irmat cali1ului
acea*tă analiză a *ituaţiei -i a*t1el' la începutul
anului !1!' (amun pără*ea ora-ul (erv, Cîteva
*ăptămîni mai tîrziu' Badl b, /a)l era a*a*inat'
probabil c)iar la porunca lui (amun, Apoi' în
etape *curte' cali1ul -i0a urmat drumul *pre Ira4,
Ca*e luni mai tîrziu' el *o*ea la Tu*' unde a mer*
*ă *e roa2e la mormîntul lui ?arun al0Ra-id, Tot
aici a murit Aii al0Rida' după ce mînca*e prea
mulţi *tru2uri' *pun uniiK *tru2uri otrăviţi la
porunca lui (amun' a1irmă alţii, ricum' ace-ti
doi morţi rezolvau problemele cali1ului6 vizirul
+89i4:
189
dete*tat de toţi di*păru*e' iar politica alidă 1u*e*e
pără*ită,
Ta)ir' care a-tepta*e în tăcere la RaYYa îm0
preună cu armata' a primit ordinul *ă înainteze
*pre 3a2dad' unde a intrat aproape o dată cu
(amun' la 10 au2u*t !1D, Trecu*eră pe*te zece
ani de la moartea lui ?arun al0Ra-id,
3a4itolul ;II
.A<"A"
>a%dadul nu ar" as"m4nar" ni.i in r4s4ritul
şi ni.i *n a!usul lumii.
;A<U3I
>a%dadul s" %4s"şt" Kn inima *slamului si
"st" oraşul mintuirii, ai.i tr4i"s. oam"ni,
-"sti/i, ai.i s4l4şlui"s. bunul %ust şi .urt"nia
Adi"ril" sini min%li"toar", iar Kn-4/4tura "
adin.4. Ai.i s" afl4 tot ."-i mai bun şi mai
frumos. (in >a%dad n" -in" tot ." " d"mn
d" luat in s"am4, iar "l"%an/a s" Kntoar." la
>a%dad. <ui Ki a!ar/in toat" inimil", Km!o-
tri-a lui s" !orn"s. toat" r4zboai"l".
(U<A8A//I
7Care e numele ace*tui locW întrebă al0(an*ur, @
3a2dad' i *e ră*pun*e, @ 5e Alla)' ro*ti cali1ul'
prin urmare ace*ta e ora-ul pe care' după *pu*a
părintelui meu' (u)ammad ibn Aii' trebuie *ă01
întemeiez' unde voi trăi -i unde vor domni apoi
urma-ii mei, 5rinţii îi pierdu*eră urma' înainte de
i*lam -i după aceea' ca prin 2ri+a mea *ă 1ie
împlinite voia -i porunca 8omnului6 a*t1el *e
adevere*c tradiţiile' iar *emnele -i prezicerile *e
limpeze*c, Bără îndoială' acea*tă c in*ulă \ măr0
2inită la ră*ărit de Ti2ru -i la apu* de Eu1rat *e va
dovedi ră*pîntia lumii, Aici *e vor opri -i0-i
v
or
arunca ancora corăbiile ce vor veni' pe Ti2ru' de la
[a*it' 3a*ra' Ubulla' A)Haz' din Bar*' man'
;amama' 3a)rein -i ţinuturile învecinate, Aici vor
*o*i măr1urile adu*e pe apa Ti2rului' de la
191
(o-ul' 8iMar Rabia' RaYYa' din /iria' de la )ota0
rele 3izanţului' din E2ipt -i (a2)reb, Ace*t ora-
*e va 2ă*i -i în calea *eminţiilor din 8+abal' I*pa)an
-i provinciilor din <)ora*an, /lavă lui Alla)' care
mi0a dăruit acea*tă capitală' ţinînd0o ne-tiută de
toţi înainta-ii meiR 5e Alla)' eu o voi ridica -i
voi locui în ea tot timpul vieţii -i ea va 1i ca*a
urma-ilor meiK va 1i' 1ără îndoială' ora-ul cel mai
în1loritor din lume9 A,
Ora7u+ ce+ 6ai 'nf+oritor
din +u6e
Ace*t miracol urbani*tic' din care a*tăzi n0a mai
răma* aproape nici o urmă' nu datorează nimic
naturii, Locul a-ezării nu e cîtu-i de puţin deo0
*ebit, =u *înt nici coline' ca la Roma *au I*tanbul'
nici o răcoroa*ă oază ca la 8ama*c' ori o acro0
polă ca la Atena *au Ieru*alim, La o di*tanţă nu
prea mare au 1o*t ridicate alte ora-e6 3abilon'
/eleucia' Qte*ip)on, Ca -i 3a2dadul' toate ace*tea
*înt *ituate p'e drumul care lea2ă podi-ul iranian de
(e*opotamia -i /iria, Timp de milenii' oameni'
culturi -i măr1uri au circulat din (edi0terana în
A*ia Centrală' India -i rientul îndepărtat'
1olo*ind vec)iul drum care traver*ează munţii
Oa2ro* între ?ani4in -i ?amadan' a+un2înd în
cîmpia (e*opotamiei ceva mai la nord, In
vecinătatea 3a2dadului' ţinutul e*te arareori inun0
dat' iar Ti2rul e*te aici aproape de Eu1rat' 1iind
le2at de ace*ta cu u-urinţă prin canale, Ace*t
nod de comunicaţii' le*ne de aparat' a 1o*t con0
*iderat de îndată drept un loc prielnic a-ezării -i'
în 1oarte *curtă vreme' *0a dezvoltat o uria-ă con0
centrare urbană,
La început' planul lui al0(an*ur a 1o*t *ă în0
temeieze un ora-01ortăreaţă' de*tinat centralizării
puterii6 o capitală politică -i admini*trativă' 1ără
2rădini *au 2imnaziu, El *e tran*1orma în*ă de la
o zi la alta într0o metropolă' a cărei bo2ăţie -i
1
;a4ubi' V4ril" %n,a,&,
$%<
*plendoare atră2ea mulţimi din între2ul imperiu'
ba c)iar de la di*tanţe -i mai mari, 3a2dadul tre0
buia *ă 1ie un an*amblu de palate -i clădiri admi 0
ni*trative K în mai puţin de doi*prezece ani' el
a devenit un mare ora-' iar pe*te o +umătate de
*ecol' capitala lui ?arun al0Ra-id' care număra
poate un milion de locuitori' era cel mai mare
ora- din lume' într0o vreme cînd' în Italia de nord
*au Blandra' ora-ele cele mai populate atin2eau
abia :0 000 de *u1lete, în comparaţie cu 3a2da0
dul' care *e întinde pe aproape 100 4m
$
' 5ari*ul
era pe atunci minu*cul, 8oar Qon*tantinopolul
rezi*tă comparaţiei' *au c)iar 8ama*cul -i Cairo'
ce vor număra curînd amîndouă între #00 000 -i
>00 000 de locuitori,
Cauzele ace*tei e.pan*iuni verti2inoa*e' întîl0
nită aproape pretutindeni în i*torie' mai cu *eamă
în Europa *ecolelor GII -i GIII' *au în 3alcanii
-i Anatolia *ecolelor GV -i GVI *înt mereu ace0
lea-i6 o perioadă de pace' *tabilitate politică'
2uvernare e1icientă' re*ur*e *au curente economice
noi -i utilizate din plin de către populaţii active,
A*i*tăm a*t1el în rientul arab al veacurilor
VIII -i IG la una dintre cele mai prodi2ioa*e în1lo0
riri pe care le cuno*cu*e întrea2a i*torie a ome0
nirii,
3a2dadul întrunea toate condiţiile de dezvol0
tare, Ideea de 2eniu a lui (an*ur a 1o*t de a le
identi1ica -i e.ploata, Economia a2rară *e a1lă
în plină dezvoltare' 2raţie lucrărilor întreprin*e
din timpul /a**anizilor @ de*ecarea mla-tinilor
-i iri2area terenurilor @ ' ceea ce a în2ăduit cul0
tivarea de plante de*tinate alimentaţiei' introdu0
cerea tre*tiei de za)ăr' a curmalului' a portocali0
lor -i plantelor te.tile %îndeo*ebi bumbacul&,
/ituat în apropierea unei re2iuni de+a 1ertile' pe
care 2rădinarii -i cultivatorii o vor pune în valoare'
3a2dadul' a1lat în mi+locul reţelei *ale de canale'
ca o in*ulă între cele două 1luvii' e*te *ortit unui
mare viitor, Qoana *pre ora-' în*oţită de 1ebra
con*trucţiilor -i nece*ităţile inerente' creează la
rîndul *ău o nevoie mereu cre*cîndă de oameni -i
capitaluri, Acea*ta antrenează o e.traordinară
*peculaţie' 1oarte bine ilu*trată de anecdota relatată
de i*toricul <)alib al03a2)dadi, Un amba*ador
bizantin' trimi* la curtea lui al0(a)di' vizita
ora-ul, 8eodată' el *e opri -i0i *pu*e marelui
-ambelan care îl în*oţea6 7Iată un loc 1oarte po0
trivit pentru o inve*tiţie comercială, V0a- ru2a *ă
îi cereţi cali1ului *ă0mi împrumute >00 000 de
dir)emi, /int *i2ur că voi dubla capitalul într0un
an9, Qenero* ca întotdeauna' cali1ul a ră*pun*6
78aţi0i cei >00 000 de dir)emi pe care0i cere -i
mai adău2aţi încă >00 000, Iar cînd *e va întoarce la
el în ţară' trimiteţi0i în 1iecare an veniturile
cuvenite de la ace-ti bani9, A-a *0a -i 1ăcut, Cu
banii cali1ului' 2recul a con*truit mori la con1luenţa
celor două 1luvii' aproape de ora-' -i în 1iecare an'
pînă la moarte' i *0au trimi* bene1iciile
ace*tei inve*tiţii,
La 1el ca amba*adorul ba*ileului' toată lumea
*pecula' începînd cu 1amilia abba*idă -i 1uncţio0
narii de *tat' înalţi *au mărunţi, /e cumpăra' *e
vindeau terenuri' *e ac)iziţionau participări la
întreprinderi' ocolind 1ără mari *crupule inter0
dicţiile reli2ioa*e a*upra împrumutului -i mane0
vrării banilor,
(ai intîi *0au *tabilit în apropierea ra-ului
Rotund cei cărora cali1ul le dărui*e pămînturi'
in primul rînd *upu-ii cei mai loiali re2imului' în
*pecial membri ai 1amiliei Abba*izilor, 8e pildă'
în le2ătură cu ace-tia' (an*ur îi *punea 1iului *ău
următoarele6 7Re*pectă0i' a-ază0i în 1aţă' 1ii dar0
nic cu ei' ridică0i dea*upra celorlalţi' căci 1ala lor e
-i a ta' iar laudele adu*e lor îţi *înt -i ţie adu*e
deopotrivă ,,,9, Biii lui al0(a)di *0au in*talat
în partea de ră*ărit' in timp ce cali1ul î-i con*truia
palatul la al0Ru*ta1a' pe malul celălalt al Ti2rului'
unde a 1o*t urmat de *uita lui -i înalţii 1uncţio0
nari,
Tot pe terenuri dăruite de cali1 *0au a-ezat
-i cei din neamul /a)aba, Aparţinînd triburilor
celor mai credincioa*e %Noraic)' An*ar' ;emen&'
ace-tia erau tovară-ii cei mai apropiaţi ai cali1ului,
Boarte numero-i la curte' ei erau continuatorii
tradiţiilor literare -i poetice ale trecutului prei*0
$%4
lamic (an*ur le încredinţa*e ace*tora pe mo-teni0
torul *ău (o)ammed %(a)di&' ca *ă01 înveţe i*toria
*i literatura arabă, (a)di a procedat la 1el cu
1iii lui ?adi -i ?arun, Ci alţi arabi au mai primit
pămînturi6 ora-e ca (o-ul' [a*it' 3a*ra' <u1a
căzu*eră în mîinile lor în vremea revoluţiei' iar
Abba*izii nu uitau ace*t lucru,
Ei nu uitau nici *pri+inul )otărîtor al trupelor
din <)ora*an' ace-ti arabi per*anizaţi care *e
*tabili*eră în Iran' deveniţi vîr1ul de lance al
armatei ce îi condu*e*e la putere, Arabizaţi din
nou' reor2anizaţi pe baze tribale' 7loiali' 2ene0
ro-i -i incoruptibili9' cum li *e *punea' ei con*ti0
tuiau pentru primii cali1i unităţile cele mai *i2ure
ale armatei, In timpul lui ?arun' ei aveau car0
tiere între2i în +urul ra-ului Rotund -i locuiau
2rupaţi după localitatea lor de ori2ine din 5er0
*ia,
&awalii ocupă -i ei un cartier al lor, Importanţa
ce le 1u*e*e acordată de către (a)di' după
(an*ur' rolul lor In admini*traţie' mai ale* în
barid, nu *cade o dată cu ?arun' ci dimpotrivă,
Abia mai tîrziu' după cearta dramatică dintre
1iii ace*tuia' 2rupul lor *e va dizolva -i va
di*părea treptat în ma*a mu*ulmanilor, (ulţi din0
tre ei *e numără atunci printre *1etnicii apropiaţi
ai cali1ului' unii *înt c)iar viziri, Intervenţia lor
în momentul *ucce*iunii la tron e*te uneori
)otărîtoare, In a1ara cartierului care le 1u*e*e
atribuit' ei mai au aproape în tot ora-ul terenuri
dăruite de cali1,
5lanurile *tabilite de al0(an*ur uu prevedeau
e.tinderea metropolei' provocată de valul imi 0
2ranţilor la *curtă vreme după in*talarea cali1ului
*ub cupola verde, Bără îndoială' el a răma* cel
dintîi *urprin*, 8e ori2ini 1oarte diver*e' noii
Meniţi erau departe de a 1i di*ciplinaţi -i demni de
încredere, /înt le*ne de ima2inat di1icultăţile
întîmpinate de autorităţi' nepre2ătite *ă în1runte
a*emenea probleme, 5rimii imi2ranţi erau ori2inari
din <)ora*an' ;emen' ?ed+az' [a*it' <u1a, Apoi
valul lor a cre*cut, 5opulaţii venite din între2ul
rient' din toate cla*ele *ociale' au umplut ora-ul
195
-i cartierele măr2ina-e6 intelectuali' artizani'
ne2uţători' tra1icanţi' *ăraci 1ără nici un 1el de
ocupaţie, 5iaţa 1u*e*e de+a mutată la al0<ar4)'
în *ud0ve*t' care a devenit curînd principalul
centru comercial, ;a4ubi ne0a lă*at o de*criere
a ace*teia6 7 piaţă mare' care *e întindea pe o
lun2ime de aproape doi para*an2i A -i o lăţime de
un para*an2, Biecare comerţ î-i avea propriile
*ale *trăzi' di*punînd de un număr de locuri anu0
me de*emnate' prăvălii' curţi' a*t1el încît me*e0
riile -i cate2oriile nu *e ane*tecau9, Acea*tă
*eparare a di1eritelor *ectoare comerciale nu era
noua -i mai e.i*tă în rient,
Al0<ar4) a cuno*cut o dezvoltare rapidă6
7=u *e a1la în tot 3a2dadul' ne *pune ;a4ubi'
un cartier mai mare -i mai 1rumo*9, /e con*truiau
ca*e ele2ante' altele mult mai mode*te' într0o
dezordine ce poate 1i întîlnită în toate ora-ele
orientale, Unele cartiere deveneau totu-i mai
ari*tocrate decît altele' 1apt datorat unui *oi de
7*nobi*m9' rezultat al *trati1icării *ociale ce va
caracteriza multă vreme marile ora-e abba*ide,
A locui în al0/)amma*iMa era 1oarte la modă6
în unele *trăzi locuiau +udecătorii' în altele ne2u0
ţători bo2aţi ori proprietari de prăvălii, Cota carti0
erelor *e *c)imba 1ire-te ade*eori' în 1uncţie de
evenimentele politice -i *ociale, C)iar -i pieţele
erau mutate dintr0o parte în alta a ora-ului,
în 1oarte *curtă vreme' malul drept al Ti2rului'
unde *e 2ă*eau ra-ul Rotund -i cartierul <ar4)'
a devenit *uprapopulat, ra-ul *0a revăr*at pe
malul celălalt al 1luviului' în apropiere de tabăra
con*truită de (an*ur pentru 1iul *ău (a)di,
Ace*t cartier nou' al0Ru*a1a' *0a dezvoltat rapid
în +urul palatului cali1ului, Qenerozitatea lui
(a)di' con*trucţiile lui' ale o1iţerilor lui -i per*ona0
lului' au atra* tot mai multă lume, 3arme4izii
*0au in*talat -i ei aici' contribuind a*t1el la pro*pe0
ritatea cartierului, ;a)Ma -i 8+a1ar -i0au ridicat
1iecare cite un palat lu.o*, Amin -i (amun au
procedat la rîndul lor aidoma, 8in *uper*tiţie
1
1 para*an2 P apro.imativ " 4m %n,a,&,
$%=
*au din plăcerea de a con*trui' cali1ilor nu le plă0
cea *ă locuia*că în palatele predece*orilor -i 1ie0
care clădea cîte un palat nou' -i mai *omptuo*,
?arun avea mai multe palate -i *e depla*a cu
*uita lui imen*ă dintr0o re2iune a Ira4ului în
alta, în +urul ace*tor palate *0au 1ormat treptat
localităţi' cu ca*ele con*truite din cărămizi near*e
*au' arareori' ar*e, 5alatele *e prăbu-e*c îndată
ce nu mai *înt întreţinute
1
, Locuitorii din veci0
nătate vin atunci -i î-i iau de aici materiale de
con*trucţie' aducîndu0le pînă la urmă la *tadiul
acelor ruine in1orme' cu care e pre*ărată
(e*opotamia,
La *1îr-itul veacului al VUI0lea' douăzeci -i trei
de palate vor ocupa *upra1eţe imen*e' mai ale*
în partea *udică a ora-ului' care *e va numi 8ar el0
<)ali1a, 3a2dadul *e va e.tinde atunci pe
ambele părţi ale 1luviului, în vremea lui ?arun'
cele două maluri *înt reunite prin trei poduri
de va*e' unul aproape de poarta <)ora*an' altul
la al0<ar4)' al treilea mai la *ud, ra-ul 1iind
brăzdat de canale' o mare parte a tra1icului *e
1ace pe apă, 8upă (uYada**i' 7locuitorii 3a2da0
dului *e duc' vin' *e preumblă pe apă, 8ouă treimi
din ca*ele 3a2dadului dau *pre rîu9, La 1el ca la
Veneţia' numeroa*e mici punţi une*c cele două
maluri ale rîului' în lun2ul căruia mii de bărci
-i -alande tran*portă călători -i măr1uri, Biecare
locuitor' *e *punea' 7trebuia *ă aibă cîte un
mă2ar în 2ra+d -i un va* pe 1luviu, Cali1ii au ambar0
caţiuni de paradă *omptuoa*e' ade*eori e.tra0
va2ante, Amin' de pildă' avea -a*e' în 1ormă
de animale6 vultur' leu' cal' ele1ant' del1in' -arpe'
care pluteau pe Ti2ru,
*ocietate e2alitară'
dar *tructurată
Imen* ora- tentacular' unde lu.ul cel mai orbitor
Ci ra1inat *e învecinează cu o mizerie cumplită'
1
întreţinerea clădirilor a răma* multă vreme o
noţiune *trăină în rient %n,a,&,
1DJ
cum numai în rient *e poate întîlni' unde abun0
denţa *ectelor reli2ioa*e conduce uneori la 1ana0
ti*me *în2eroa*e' unde epidemiile *e întind cu
iuţeala unui ura2an' unde incendiile -i inundaţiile
*e dezlănţuie cu aceea-i violenţă' 1ără a putea
1i *tăvilite'
3a2dadul e un loc de de*1ăt pentru bo2aţi'
8ar pentru nevoia-i e un *ăla- de +ale -i de c)in,
Tulburat,' am rătăcit pînă tîrziu pe *trăzi
5ierdut precum Coranul în ca*ă de necredincio-i
l
,
Toţi mu*ulmanii ţin de Wmma, comunitatea
credincio-ilor' pe care Alla) îi +udecă 1ără părti0
nire, In i*lam nu e.i*tă ierar)ie *au nobilime'
cu e.cepţia aceleia care con*tituie 1amilia 5ro0
1etului6 ea *e împarte între Talibizi %Talib era
tatăl lui Aii& -i Abba*izi' cei dintîi 1iind denumiţi
/)ari1' iar ceilalţi /aMMid, Autorităţile *e *tră0
duie*c *ă le a*i2ure ace*tora din urmă' care *înt
în număr de cîteva mii' o e.i*tenţă cel puţin
decentă, 8upă .haria, le2ea mu*ulmană' toţi drept0
credincio-ii' oriecare ar 1i ran2ul lor în *ocietate'
*înt e2ali între ei, Acea*ta e*te *ocietatea ideală'
*ocietatea +uridică,
La 3a2dad' realitatea e*te mult mai nuanţată
în e.i*tenţa cotidiană, /ocietatea abba*iclă e o
*ocietate ierar)izată' în primul rînd după crite0
riul banului,
/CLAVII
In partea cea mai de +o* a ierar)iei *ociale *e a1lă
*clavii, Ace-tia *înt în număr mare la ora-' în
*c)imb puţini dintre ei lucrează pămîntul
$
, 8in
timpuri imemoriale' *clavia a con*tituit una din
tră*ăturile caracteri*tice ale *ocietăţii orientale,
1
Citat în (ez' 2h" 6"naissan." of *slam %n,a,&V
$
Tentativa' în a doua +umătate a *ecolului al Ii0leaV
de a de*eca mla-tinile din *udul Ira4ului cu a+utorul
*clavilor adu-i din A1rica orientală' va *1îr-i prin revolta
zend+ilor' care va z2udui pentru moment imperiul' iar
e.perienţa nu va mai 1i repetată' %n,a,&,
$%&
Ea e pomenită în mai multe rînduri în Vec)iul
Te*tament
1
, 3abilonienii le în2ăduiau c)iar pă0
rinţilor *ă0-i vîndă copiii dacă ace-tia *e purta*eră
rău cu ei' iar un *oţ î-i putea vinde *oţia, (ai
cu *eamă în ace*t domeniu' (a)omed *0a com0
portat ca un re1ormator, Coranul precizează că
*clavii trebuie *ă 1ie trataţi ca ceilalţi oameni
$
,
5rintre hadit 1i2urează următoarele cuvinte ale
5ro1etului6 7Cît de*pre robii vo-tri' ve2)eaţi *ă
*e )rănea*că la 1el ca voi' *ă aibă acelea-i ve-mi 0
nte ca -i voi, Iar de 1ăptuie*c o 2re-eală pe care
voi nu voiţi a le0o ierta' vindeţi0i' căci *înt *lu+i
torii lui Alla) -i nu trebuie*c c)inuiţi
#
,
Eunucii care păze*c )aremurile cali1ului *înt
în ma+oritatea lor albi6 1ie 7*lavi9 %de unde cuvîntul
*clav&' 1ie 2reci ori2inari din /iria -i Armenia'
de*tinaţi ade*eori preoţiei, Ace-tia erau ca*traţi
înainte de a 1i vînduţi
:
, =e2rii erau -i ei ca*traţi'
ca *ă nu mai poată procrea, Cali1ii au numero-i
*clavi în +urul lor -i le încredinţează mi*iuni
o1icialeK printre ei *e numără 2enerali' amirali
-i înalţi dre2ători la curte,
/clavii *e mai îndeletniceau -i cu comerţul
%1ie *ub ordinele *tăpînului lor' *au în mod
autonom' pe contul ace*tuia&K lucrau în con0
*trucţii -i practicau diver*e me-te-u2uri, (ai
rar *înt 1olo*iţi în marile întreprinderi, In
2eneral' *clavii *înt trataţi cu moderaţia pre*cri*ă
de Coran, Eliberarea' con*iderată drept o 1aptă
recomandabilă' e*te acordată ade*eori' drept
con*ecinţă a unei 1ă2ăduieli' a unui +urămînt etc,
/clavul devine atunci liber cu de*ăvîr-ire' dar
continuă *ă rămînă unit printr0o le2ătură de
7clientelă9 cu 1o*tul lui *tăpîn,
1
7Copiii lui I*rael au luat prin*e pe 1emeile (adiani0
ţilor cu pruncii lor9 %=umeri' #1' D& %n,a,&,
$
/ura a GVI0a' J# %n,a,&,
#
(a)omed îi *1ătuie-te pe credincio-i *ă0-i elibereze
*clavii %/ura a GGIV0a'V##&, El mer2e aici mai departe
decît Vec)iul Te*tament' care *1ătuie-te *ă 1ie eliberaţi
doar 1iii Tui I*rael care căzu*eră în *clavie pentru datorii
%n,a,&,
5
T
Ca*trarea era interzi*ă cu *tricteţe de către i*lam'
iar
eunucii erau cumpăraţi de+a ca*traţi %n,a,&,
$%%
ul
ti
n
d
de+a b
/lu2i
obli2atoriu' lar2 ]pturi ca -i "\ ]
ct vCU
bme
ă de acelea-i a B
ca*cut de ]
număraţi ]
îoarte
diîerite -
e
m( M
ce-tia topott
di*ciplineaO
a' c
[ie*c o de
in
ţi '
t
ade*eori
mai
CLA/A 8E
anume atunci c1tA Au e _AA
pe
venitu unm
ce
al0Tanu4)i /
iro
TW
u
0oI
din beneiiciu' ,
reprezintă 5]]]n2eri con*emnate L
pl1că numeroa*ele 2
ven
iturilor ]e 3
Lrn vremn, Ev+nt ]l ui ' c i t - i al
îoarte lar2' atit in ca ] 3a2dadului' ]
a2ricole *i 2radim dnU 8aca +laceV
carne
proprietarilor ] ]]] ]
ne2U/
ton
Pua%",
<3$
ază d
=enumăraţ
enţ

îoarte

A
mi
pro*t
]]]t i onat l a
3e1 de ct>ne2u*torii
al lG0lea de ca
1

darn
icia
i poeţn tran*e ]
mecena, ]neon' eni
me-
te-u2an P ]
cali
oameni
cărora pnm
ul
f' pen turi'
iţta' ] X
ei
au devenit
arătată' c1 A_L in*ă din
] t r ăi e* c mai t aode ]]
*
au
U
ne2u*to AR ]
de
H;
*ecolu
amploare0 Con*
(e*eria de ne2u*tor e*te la mare preţ în
lumea i*lamică, 7=e2uţătorul cin*tit va -edea la
umba tronului lui Alla)9' ar îi 2răit 5ro1etul' iar
cali1ul mar a *pu* următoarele6 7mai bine mor
pe cămilă într0o călătorie de ne2oţ decît *ă 1iu
uci* într0un război *îînt9, Un erou al bătăliei de la
<adi*ia împotriva /a**anizilor a1irmă6 7mai bine
cî-ti2 un dir)em îăcînd ne2oţ decît zece cu
*olda mea de o-tean9, Teolo2ii *u*ţin că Abu 3a4r'
primul cali1' era ne2uţător de *to1e' iar t)man'
cel de al treilea' importa cereale, A0ţi arăta
bo2ăţia nu era o 1aptă condamnabilă' ci
dimpotrivă, (erită *ă mai 1ie citat -i ace*t
Piadit8 7cînd Alla) îţi dăruie-te bo2ăţia' trebuie
*ă *e vadă9,
5roblema lu.ului o*tentativ a 1o*t dezbătută pe
lar2 la începuturile i*lamului, într0adevăr' rar *0au
mai văzut atiţia oameni par1umîndu0*e' vop*indu0-i
părul' împodobindu0*e cu bi+uterii -i ve-minte
*cumpe ca la 3a2dad, Viaţa de lu. nu indi2na
pe*te mă*ură' c)iar dacă unii' mai *everi' o
criticau mai a*pru declt cumpărarea -i întreţinerea
tinerelor *clave, 5înă -i 5roîetul în*u-i -i 2inerele
*ău Aii avu*e*eră' pe lîn2ă *oţiile le2itime' numeroa*e
concubine,
Acumularea bo2ăţiilor nu era nici ea condamnată,
7/ărăcia e aproape ca apo*tazia9' ar îi *pu*
(a)omed, Tranzacţiile îinanciare *au comerciale
trebuiau în*ă e1ectuate cu o deplină one*titate'
re*pectind obli2aţiile' îără a în-ela clienţii'
1ără a a*cunde de1ectele mărîii *au amaniîe*ta
un comportament brutal cu debitorii, Calităţile
unui ne2uţător ce vrea *ă 1ie pe placul lui Alla)
*înt cin*tea -i c)iar delicateţea,
EQALII 5RI=ZILR,,,
La 3a2dad oamenii poartă ade*ea nei lor' a-a
cum odinioară *e purta :* 7\ ,, mai ale* dacă
ace*ta *e bucură de cin*tire' ca pildă ne2oţul cu
*to1e @ 3azza, 5iaţa de *to0*eparată de
celelalte' *e a1lă lîn2ă mo*c)ei' ca -i
<31
dabile'
d
e
ui 0 co
pro1e*orii

a
unui
zitate
2
duceaU
' pomeniţi
] i e t a r
d n p r p
miT c
r'
r
imă
5
o
111
banca -i prăvăliile aurarilor, =e2u*torii care *e
ocupă cu importul -i e.portul' armatorii' bi+u0
tierii' cei care 1ac comerţ cu cereale -i ulei deţin
o putere con*iderabilă' iar ci1ra de a1aceri a unora
e*te enormă, Ei împrumută bani cali1ilor -i vizi0
rilor' care le a*i2ură' la rîndul lor' protecţia -i
mai cu *eamă înc)id oc)ii a*upra unor operaţiuni
*ituate la limita 1raudei, Qrupurile de pre*iune
pe care le con*tituie î-i e.ercită in1luenţa a*upra
2uvernului -i *tatului, Cu e.cepţia curţii' ei duc
viaţa cea mai lu.oa*ă' au cele mai 1rumoa*e
ca*e' 2rădini' roabe' cea mai numeroa*ă *ervi0
torime, Ei î-i compen*ează moravurile libertine
con*truind mo*c)ei -i 1întîni' întreţinînd in*tituţii
caritabile -i 1ăcînd danii 2eneroa*e, Aidoma
prinţilor' ne2u*torii -i banc)erii iau *ub oblăduirea
lor *criitori' poeţi' muzicanţi' cîntăreţe' care
trăie*c la ei aca*ă' ace-tia alcătuind un *oi de
curte ce le mă2ule-te pretenţiile intelectuale -i
arti*tice,
Ca' de alt1el' toţi locuitorii 3a2dadului' marii
ne2u*tori -i banc)eri aparţin celor mai diver*e
etnii, 5er*anii' oamenii ori2inari din 3a*ra -i
*udul Arabiei trec drept cei mai abili în a1aceri'
iar ne2u*torii din <u1a nu *înt cu nimic mai pre+o*,
Qrecii' a1laţi pretutindeni în imperiu' levantinii'
indienii *înt -i ei con*ideraţi buni oameni de
a1aceri, 5entru toţi ace-tia' evreii con*tituie
rivali redutabiliK mai cu *eamă zara1i -i banc)eri'
ei *e 2ă*e*c în număr mare la 3a2dad -i împrumută
bani vizirilor -i *tatului,
A trecut vremea cînd 2eneralii -i 7*ecretarii9
(kuttab) *e a1lau in 1runtea *ocietăţii, Războaiele
de cucerire *0au *1îr-it' iar acum autorităţile au
nevoie atit de oameni pricepuţi în a1aceri -i
bo2aţi' cît -i de 1uncţionari -i comandanţi mili0
tari, =ici prinţii -i nici înalţii demnitari nu îi
di*preţuie*c de1el pe ne2u*tori, Un per*an' ne2u*0
tor de porumb' va *ta la ma*ă cu Badl ibn0/a)l'
viziru
l lui
(am
unK
urma-ul ace*tuia' (uta*irri' îl va avea drept
vizir pe OaMMa1' 7ne2uţătorul de ulei9' al cărui
tată era 1urnizorul curţii, Relativ puţini la număr
*ub primii Abba*izi' în vremea lui
<34
?arun al0Ra-id arabii cu o a*emenea ori2ine *tau
acum în +urul cali1ului,
(ulţi dintre ace-ti ne2u*tori *înt -i intelec0
tuali -i oameni ai reli2iei, /0a remarcat 1aptul că
marea ma+oritate a teolo2ilor erau ne2u*tori *au
1ii de ne2u*tori @ pe*te "0l în *ecolul al IG0lea
@' cei mai numero-i provenind din ne2oţul cu
te.tile, Le2ea i*lamului i0a ocrotit încă de la
început pe ne2u*torii mu*ulmani' *tabilind ta.e
vamale pentru ne2uţătorii *trăini de 10l' pentru
nemu*ulmanii *upu-i ai unui *tat arab de >l'
iar pentru mu*ulmani doar de $'>l,
A(E=I AI RELIQIEI CI LU8ECjTRI
amenii reli2iei' a-a0numiţii ul"md, deţin -i ei
o poziţie *ocială demnă de invidiat, Ei 1ac parte
din ayan @ notabilităţi @' iar rolul lor e*te e*en0
ţial în viaţa cotidiană a locuitorilor 3a2dadului,
5rinţii0' în e2ală mă*ură cu norodul' *e adre*ează
cu orice prile+ ace*tor oameni pio-i -i *avanţi' care
*e bucură de mare *timă,
=umero-i erau aceia care *e dedicau -tiinţei
coranice6 comentatori ai Coranului aparţinînd
diver*elor *ecte -i -coli +uridice' 7cule2ători9
ai cuvintelor 5ro1etului care *tudiau *pu*ele
lui (a)omedK con*ilieri +uridici care ră*pundeau
întrebărilor de tot *oiul' pu*e atît de cali1' cit -i de
cădiiK predicatorii care ţineau predica de vineri -i
di*puneau pe ace*t temei de o putere atît de con*i0
derabilă încît ade*eori erau numiţi de cali1ul
Fn*u-iK oratori populari' care orientau opinia pu0
blică nu numai în domeniul *piritual' ci -i în poli0
tică' -i prin urmare trebuiau *uprave2)eaţi îndea0
proape K muezini ,,, Toţi oamenii ace-tia ocupau
un loc important în capitală, In primele veacuri
ale i*lamului' do2ma nu era încă 1i.ată' iar contro0
ver*ele erau e.trem de vii, 5olitica -i reli2ia *e
Fmpleteau *trln*' iar problema alidă' de pildă'
era departe de a 1i rezolvată,
8intre ul"ma 1ăceau parte -i cadiii, Arbitri
intre oameni' înve*tiţi cu 2reaua îndatorire de
$0>
I
a0-î +udeca aproapele' ei aveau o putere -i un
pre*ti2iu uria-, =u toţi +uri-tii acceptau acea*tă
în*ărcinare' pe care unii o con*iderau prea apă*ă0
toare pentru cu2etul lor, Unii re1uzau orice remu0
nerare' ar2umentînd că a0-i +udeca aproapele nu
con*tituia o me*erie, (ulţi trăiau în *ărăcie' ca
cei doi 1raţi din 3a2dad care aveau doar un *in2ur
turban -i un ca1tanK cînd unul ie-ea' celălalt era
nevoit *ă *tea în ca*ă, /au ca acel -e1 al +udecă0
torilor' înve-mîntat într0o pînză de bumbac de
cea mai proa*tă calitate, /înt con*emnate cazu0
rile unor cădii care0-i mani1e*tau independenţa
pînă la a re1uza *ă *e ridice în picioare în prezenţa
cali1ului, într0o zi' cînd cali1ul (an*ur *0a prezentat
la +udecată ca un *implu cetăţean -i *0a a-ezat în
1aţa +udecătorului' ace*ta a poruncit *ă *e
aducă o pernă -i pentru partea adver*ă, Bilo*o1ul
al0<indi relatează că un trimi* al re2inei OubaMda
în E2ipt' care avu*e*e îndrăzneala de a *e a-eza
în timpul unui proce*' a 1o*t condamnat de către
cadiu la zece lovituri de bici, In *ecolele VIII
-i IG' +udecătorii' înve-mîntaţi în ne2ru' culoarea
Abba*izilor' ţineau proce*ele în mo*c)ei' iar recla0
manţii -i acuzaţii *tăteau roată în +urul lor,
Erau acceptaţi numai martorii care *e bucurau de
o reputaţie bunăK necuno*cuţii erau *upu-i unei
inve*ti2aţii,
în 1elul ace*ta *e perpetua în i*lam tradiţia
nă*cută din imperiile vec)iului rient' potrivit
căreia pentru un popor nimic nu e mai important
decît +u*tiţia' nici măcar reli2ia, Vom re2ă*i
acea*tă tradiţie intactă în imperiul otoman6
unul din *uveranii *ăi cei mai 2lorio-i -i mai re*0
pectaţi' /oliman (a2ni1icul' va 1i numit de către
*upu-ii *ăi Le2iuitorul,
în a1ara deo*ebirilor de ordin reli2io*' care *înt
e.primate uneori cu violenţă între mu*ulmani'
ace*te popoare' venite din cele patru zări' trăie*c
într0o armonie lip*ită de orice urmă de *e2re2are
ra*ială, Acea*ta nu în*eamnă că n0ar 1i mîndri de
$0"
obîr-ia lor' dar nimeni nu e di*preţuit pentru
culoarea pielii *ale, La nivelul între2ii *ocietăţi'
ame*tecul e*te atit de mare încît nimeni nu poate
pretinde că ar avea o ori2ine de o puritate de*ă0
vîr-ită, 5înă -i cali1ii provin din neamuri atît
de 1elurite încît orice mîndrie ra*ială ar 1i nelalocul
ei, Ra*i*mul e un *entiment necuno*cut în i*lam,
=ecuno*cută e -i ura 1aţă de cei care nu împăr0
tă-e*c credinţa în 5ro1et' 1ie ei cre-tini *au evrei,
La 3a2dad nu *e 1ace nici o di1erenţă între mu*ul 0
mani -i adepţii Cărţii *1inte,
Cre-tinii *înt' în ma+oritatea lor' ne*torieni,
Cînd (an*ur a venit *ă alea2ă locul unde î-i va
clădi capitala' el a 1o*t 2ăzduit în mînă*tirea ace*0
tora de la 8aMr al0AttiY' *ituată la *ud de viitorul
ra- Rotund, Cre-tinii aveau bi*erici -i mănă*0
tiri' mai ale* în cartierul <ar4), La al0/)amma*i0
Ma' ei *înt deo*ebit de mulţi, (ono1iziţii *înt mai
puţini la număr, =ici unii -i nici alţii nu *înt
per*ecutaţi' iar 3a2dadul din vremea primilor
Abba*izi e*te un centru important de cre-tinare
ne*toriană în direcţia A*iei Centrale,
Evreii nu aeau nici ei la acea dată motive *ă *e
plîn2ă, 5rezenţi de pe*te două*prezece veacuri în
(e*opotamia' cultivatori' oră-eni' me-te-u2ari'
ei n0au avut nimic de *u1erit în urma cuceririi
mu*ulmane *au a revoluţiei abba*ide, Ace*tea
le0au îmbunătăţit *oarta mai de2rabă' căci /a**ani0
zii zoroa*trieni îi per*ecuta*eră, 8upă întemeierea
ra-ului Rotund' -e1ii comunităţii *0au in*talat
la 3a2dad' care a devenit centrul lor admini*tra0
tiv -i +uridic, Unii dintre membrii comunităţii
evreie-ti e.ercită o mare in1luenţă *ub ?arun' în
politică -i mai cu *eamă în 1inanţe, 5e plan reli0
2io* -i intelectual' autoritatea -colii talmudice
de la 3a2dad depă-e-te cu mult )otarele, Inter0
prete ale Talmudului a-a0numit 7din 3a2dad9'
ace*te 7academii9 propa2ă tradiţia rabinică pînă
în *udul Europei,
<32
Cum *e trăia la 3a2dad
*at4 -"stitul oraş, >a%dadul, l4.aş al d"sf4-
t4rilor X Mst" oraşul f"ri.it und" as!rim"a
.hi.iur"i şi a i"rnii " n"ştiut4, oraşul ." tr4-
i"şt" la umbra trandafirilor, in -4zduhul
.4ldu/ al !rim4-"rii, *n mijlo.ul florilor şi al
%r4dinilor, in şoa!ta dul." a iz-oar"lor.
A #:0a =oapte
8e la *omptuoa*a ca*ă a dre2ătorilor de la curte
*au a marelui ne2uţător la coliba )amalului -i
cotlonul din dărîmături în care *e adăpo*te-te pe*te
noapte cer-etorul' 3a2dadul întrune-te toate
tipurile po*ibile de locuinţă,
în ace*t climat torid o parte a anului ma+ori 0
tatea ca*elor oră-ene-ti au o 2rădină dătătoare de
aer -i răcoare' cu un )ele-teu umbrit de palmieri
-i c)iparo-i, în 2rădini cre*c tranda1iri' narci*e'
anemone' violete' ia*omie' liliac' 2aroa1e' iar în
)ele-teie lotu-i, Laleaua n0a a+un* încă din A*ia
Centrală' portocalul începe *ă0-i 1acă apariţia'
adu* din India, Aici lumea are pa*iunea 2rădinilor'
ca mai tîrziu otomanii' care vor 1i în *tare de orice
pentru un bulb de lalea, =umero-i poeţi au cîntat
dulceaţa ace*tor *eri' cînd poezia' cîntecele' mu0
zica *tăteau la loc de cin*te' cînd *e +ucau +ocuri
nevinovate *au altele ceva mai vinovate,
Ca*ele *înt con*truite din cărămizi u*cate la
*oare *au ar*e în cuptor %ori din c)irpici pentru
cele mai mode*te&' întărite cu ar2ilă *au mortar'
între *traturi *e pun tulpini de tre*tie' după o
metodă 1oarte vec)e' 1olo*ită la 3abilon, Cărămi 0
zile *înt acoperite cu ip*o*' uneori doar în parte'
pentru a obţine e1ecte de culoare, Tot în ace*t
*cop *înt 1olo*ite plăci de 1aianţă' cu re1le.e
metalice @ kashani %de la ora-ul <a*)an& @ de
1ormă )e.a2onală *au pătrată' alba*tre' turcoaz'
verzi *au 2albene, 3a2dadul era atunci marele
centru al ceramicii 2lazurate, 8ecoraţiile în *tu0
catură @ motive liniare' arabe*curi' 1lori *tili 0
zate @ *e 1olo*e*c -i ele ade*eori' mai ale* la anca0
dramentul ni-elorK ace*t *til va în1lori pe deplin
<3&
la /amarra, Acela-i me-te-u2 ra1inat pentru u-i'
lucrate din e*enţe preţioa*e' de pildă abano*ul' -i
acoperite uneori cu 1oiţă de aur,
Acoperi-urile *înt plate ca în toate ţările
rientului' deoarece lumea doarme aici în nopţile
1ierbinţi de vară, Locuinţele cu mai multe eta+e
*înt rare la 3a2dad K în aceea-i perioadă în*ă' unele
ora-e' ca de pildă Bo*tat' au ca*e cu opt eta+e, In
locuinţele celor bo2aţi *e pătrunde printr0un
coridor *paţio* (dilhiz), *plendid ornamentat' ce
conduce la o curte interioară' în +urul căreia *e
In*iruie încăperile rezervate bărbaţilor -i *ălile de
primire, 5rintr0o altă trecere *e a+un2e la cea de
a doua curte' unde *e 2ă*e-te )aremul, Al treilea
corp e*te de*tinat *ervitorilor, Ca*ele pot avea cam
cincizeci de încăperiK ma+oritatea ace*tora *e
de*c)id *pre curţile interioare' dar cele care
dau *pre *tradă au 1ere*tre *au arcade în con*olă,
Lumina zilei pătrunde prin 1ere*truici rotunde'
cu diametrul între $0@>0 cm,
Cărău-ii aduc apa mena+eră din Ti2ru' tran*0
portînd0o cu mă2ari *au catîri' dar e.i*tă -i
cîteva reţele de canalizare pentru apa depozitată în
rezervoare' iar unele ca*e au puţuri *ăpate în curte
%con*truirea unei 1întîni a 1o*t întotdeauna
con*iderată o 1aptă pioa*ă în ţările i*lamice&, /pre
a obţine puţină răcoare în ca*e' locuitorii 3a2dadului
1olo*e*c tot 1elul de mi+loace6 încăperi amena+ate în
*ub*ol' cu co-uri de ventilare orientate în a-a 1el
încît *ă pătrundă curenţii de aer
1
' apă care *e *cur2e
în -iroaie' de0a lun2ul pereţilorK bucăţi de pînză udă
1luturate de cîte un *ervitor (!ani.a)-, blocuri de
2)eaţă a-ezate în interiorul unor ziduri cu pereţi
dubli, Locuitorii cei mai bo2aţi a-ază c)iar bucăţi
de 2)eaţă în domul *ituat S dea*upra uneia din
încăperile ca*ei, încălzitul e*te mai *implu de
realizat6 muritorii de rînd 1olo*e*c cărbune de lemn'
pe care îl ard în recipiente din 1ier' iar cei bo2aţi
utilizează va*e de ar2int *au
A /i*tem utilizat în prezent în ţările din Qol1ul
er*ic
%
n
0 a& 0
ar2int aurit, La 3a2dad' anotimpul rece e ne0
plăcut' dar *curt,
în ca*e *înt mobile puţine, Lumea trăie-te'
am putea *pune' pe +o*' ceea ce nu e.clude e.i*0
tenţa paturilor în 1amiliile în*trăite, 7di)ne-te0te'
*tăpîne' pe patul ace*ta ,,,,9' îi *pune o tînără
1emeie unui re2e în 7 mi" şi una d" no!/i- In vre0
mea lui ?arun' un sarir *lu+e-te drept *o1a, Ace*ta
e*te lun2 -i pe el pot *ta 7turce-te9 cel puţin două
per*oane, =oaptea *e doarme pe un firas %*altea&'
cu o umplutură mai mult *au mai puţin con1orta0
bilă' după mi+loacele 1iecăruia, înălţimea *tratu0
lui de perne depinde de ran2ul per*oanelor care
vor -edea pe eleK ele *înt umplute' ca un ra1ina0
ment' cu păr -i pene de animale -i pă*ări e.otice,
Lu.ul unei ca*e *e mă*oară -i în raport cu
numărul -i calitatea covoarelor armene-ti -i din
Tabari*tan, Ro-ii la culoare' ţe*ute din lîneturi
1ine' ace*te covoare *înt la mare preţ încă din
vremea meiazilor, /oţiile lui ?arun *e a-ază pe
covoare -i perne din Armenia' *in2urele *ocotite
a 1i demne de curtea cali1ului,Covoarele de I*pa)an
-i (azenderan *înt -i ele 1oarte preţuite' 1iind
e.ecutate în toate culorile -i avînd toate motivele
decorative, In ţe*ătura celor din ?ira %în *udul
Ira4ului&' ve*tite -i ele' *înt reprezentate pă*ări'
cai' cămile' *au 1lori *tilizate -i de*ene 2eometrice,
In ca*ele din Evul (ediu oriental nu *înt
1olo*ite mobile mari6 pe pardo*eală *înt a-ezate
di1erite obiecte' cu1ere' unele pentru ve*elă -i
ve-minte' altele pentru cărţi' bani' bi+uterii,
Ace*tea *înt 1ăcute din metal' din lemn' 1ibre
împletite' materiale preţioa*eK unele pot 1i atît
de mari -i de late @ a-a0numitele sunduq @
încît *e poate c)iar dormi pe ele' ori atît de mici
că pot 1i *trecurate în mîneca ve-mîntului, /e mai
a-ază di1erite obiecte -i pe eta+ere' în ni-e 1elurit
ornamentate, (obilele 2reoaie' ca de pildă dula0
purile' nu *e 1olo*e*c,
Locuinţele particulare ale notabilităţilor au
încăperi de baie' dotate cu acelea-i in*talaţii ca
băile publice (hammam). 8upă ce a provocat
tot 1elul de interdicţii la începutul ?e2irei din
$10
pricina ori2inii *ale *trăine' 1olo*irea băii @ *păla0
tul con*tituie una din pre*cripţiile reli2ioa*e ri0
tuale @ e*te de1initiv adoptată în *ecolele VIII
-i IG, în *ecolul al G0lea' un cali1 încă mai denu0
me-te hammamul 7baie 2recea*că9, In vremea lui
?arun' e.i*tă băi în toate ora-ele, La 3a2dad
*înt între 1> 000 -i "0 000 de băi' potrivit autori 0
lor -i epocilor' prima ci1ră 1iind' în ceea ce prive-te
*ecolul al VUI0lea' mai apropiată de adevăr
decît a doua, Ele *înt ni-te con*trucţii mari -i
impunătoare' în 2eneral 1ără pretenţii ar)itec0
tonice, Unele *înt acoperite cu a*1alt' *emănînd
a*t1el cu marmura nea2ră, (a*udi con*emnează
că ele *înt ade*eori împodobite cu pa*ărea 1abuloa*ă
AnYa' acel în2er oriental cu cap de om' cioc de
pa*ăre' cîte patru aripi de0o parte -i de alta -i
2)eare în loc de mîini,
8in timpurile acelea' hammamul capătă un
rol *ocial pe care încă îl deţine în ţările mu*ul 0
mane, E.i*tă zile anume *tabilite pentru bărbaţi
-i altele pentru 1emei, Aici *e întîlne-te lumea'
*e *pun noutăţi, El nu reprezintă întotdeauna un
loc 1oarte *i2ur' după cum mărturi*e*c următoarele
ver*uri' ale unui oarecare (o)ammed /a4ara6
7A1uri*ite 1ie băile lui Ibn (u*a' de-i mirea*ma
-i căldura lor nu au perec)e, =umărul )oţilor a
*porit într0atît încît cei ce *e duc acolo *e întorc
2oi -i de*culţi, Eu am intrat ca (a)omed -i am
ie-it precum 3i*)r bun *u1i
.
ve*tiţi9,
$ammamul e*te un *oi de ane.ă a mo*c)eii
$
,
(o*c)eea reprezintă centrul vieţii mu*ulmane'
locul de întrunire al comunităţii' unde credincio-ii
vin *ă *e roa2e -i *ă01 a*culte pe imam, Revoluţia
abba*idă a avut loc în numele reli2iei' pe care
meiazii au ne2li+at0o -i au de1ormat0o, Urma-ii
lor vor imprima re2imului lor pecetea i*lamului -i
*e vor *trădui *ă01 ră*pîndea*că prin propa2andă
Ci înmulţirea lăca-urilor de cult, 5rin urmare'
cali1ii -i prinţii au pu* *ă 1ie con*truite mo*c)ei
pretutindeni în imperiu -i în primul rînd la 3a2dad,
1
Adeptul unei mi-cări i*lamice de a*ceză mi*tică'
ră*pîndită în *ecolul alV G?0lea %n,tr,&,
a
Q, (arcai*
%n, a, &,
$11
Cîte mo*c)ei avea capitala în veacul al IG0leaW
I*toricii arabi avan*ează ci1rele cele mai e.trava0
2ante' mer2înd pînă la "0 000, 8intre marile
mo*c)ei' *au djami, utilizate pentru ru2ăciunea de
vineri la amiază' prima ridicată a 1o*t cea din
ra-ul Rotund, ?arun al0Ra-id a recon*truit0o
aproape în între2ime în !0J, Apoi a con*truit o
altă mare mo*c)e la Ru*a1a' iar în D01 o a treia'
în apropierea noului palat de la Tad+, Aici au
loc proclamaţiile autorităţilor' din înaltul amvo0
nului (minbar), cu prile+ul predicii (khutba) de
vineri, în primele veacuri abba*ide' pre*tarea +u0
rămîntului 1aţă de noul cali1' cu prile+ul urcării
*ale pe tron' avea loc la (area (o*c)ee, Tot
marile mo*c)ei *înt -i locuri de întrunire' unde *e
adună -i de*eori *e în1runtă partizani -i adver*ari
ai puterii, Uneori aici izbucne*c mani1e*taţii
-i revolte' imamul e interpelat' i *e ră*toarnă
c)iar amvonul,
(ai *înt -i nenumărate mici mo*c)ei' masdjid,
locuri de ru2ăciune' oratorii de cartier' mici
clădiri unde *e reune*c locuitorii din vecinătate
pentru cele cinci ru2ăciuni zilnice, Aici lumea
poate veni la orice oră din zi' deoarece mo*c)eea'
pe lîn2ă rolul ei de loc de ru2ăciune' con*tituie -i
un re1u2iu pentru călători -i cei lip*iţi de adăpo*t,
Qadiii împart aici dreptatea' înţelepţii î-i împăr0
tă-e*c -tiinţa auditoriului a-ezat pe ro2o+ini *au
pe covoare în +urul lor, (ai cu *eamă *e 1ace *c)imb
de noutăţi' cu ri*cul de a 1i prădat' căci )oţii
mi-ună -i ei pe aici, In curte' tot 1elul de mici
ne2u*tori î-i a-azE tarabele6 ei vînd de toate' de
la cărţi pînă la mîncare -i apă proa*pătă par1u0
mată, Aici au loc -i întîlniri, (ai ale* *eara' după
o zi zăpu-itoare' în mo*c)ee -i în +urul ei domne-te
în*u1leţirea unui 1orum, (ă*căricii' *camatorii
-i pove*titorii (qusass) + care +oacă un rol de
1
La începutul ?e2irei' i*torioarele pove*titorilor
(qusass) erau în 2eneral de*tinate *ă îndemne credincio-ii
la mai multă pio-enie, 5e cîmpul de bătălie' ace-tia îi
în*u1leţeau pe o-teni' de*criindu0le 1ericirea care0i a-teaptă
în lumea de apoi, Autorităţile îi încura+au atunci pe ace-ti
teolo2i populari %n'a,&,
<$<
*eamă în viaţa mu*ulmanilor' î-i e.ercită din
plin talentele,
Abia la *1îr-itul *ecolului al IG0lea' ne2u*torii
vor 1i iz2oniţi din templu la ordinul cali1ului,
Cam tot pe atunci mo*c)eile vor 1i împodobite
cu policandre din metal preţio*' cu lămpi de
*ticlă *u*pendate de lanţuri din ar2int *au aramă
aurită, Ele încep *ă 1ie aprin*e cu prile+ul *ărbă0
torilor mu*ulmane' con*tituind a*t1el un *oi de
re1lectare a puterii cali1ului,
F(3RjCj(I=TEA
Varietatea ve-mintelor purtate la 3a2dad dădea
*trăzilor capitalei un a*pect multicolor -i pitore*c
2reu de ima2inat în zilele noa*tre, Biecare 2rup
etnic î-i poartă îmbrăcămintea de ori2ine6 arabi'
berberi' per*ani' turci' *clavi adu-i de dincolo
de (editerana' 2reci' *lavi ,,,
Anumite pie*e ve*timentare *înt purtate de
aproape toată lumea, *zar-ul e o ţe*ătură care *e
drapează în +urul corpului' iar 1emeile î-i acoperă
cu el -i capul, amenii din popor poartă un mizar,
mai puţin lun2' care coboară doar pînă la 2enunc)i,
/ăracii *e acoperă cu un *oi de cămă-oi' sPiamla,
con1ecţionat de obicei din lînă' cu care *e -i înve0
le*c, Cit de*pre beduini' ace-tia *e învăluie în aba,
o mantie din lînă 2roa*ă, 5e dede*ubt' bărbaţii
-i 1emeile poartă %hilala -i un 1el de pantalona-i
(sirwal) *u*ţinuţi cu un -iret, Yamis %căma-a&
poate avea mîneci lar2i' care *lu+e*c drept buzu0
nare, (uraa e*te un ve-mînt lar2' cu mîneci'
de*picat în 1aţăK acea*ta e*te ţinuta pentru palat,
Cali1ul -i marii dre2ători o împodobe*c cu pietre
preţioa*e -i diamante, Toate per*oanele din *lu+ba
cali1ului *înt înve-mîntate în ne2ru' culoarea
Abba*izilorK re1uzul de a *e îmbrăca în ne2ru
ec)ivalează cu demi*ia, Cadiii -i oamenii le2ii
poartă în mod obli2atoriu un taylasan, o 1î-ie
lun2ă de *to1ă care acoperă umerii -i atîrnă în
*
pate' ca un 1el de 2lu2ă,
<$1
=imeni nu umblă cu capul de*coperit, A0i
lua unui om acoperămîntul de pe cap în*eamnă
a01 pedep*i, 8e obicei *e poartă o tic)ie *au un
*oi de 1e*' în +urul căruia *e în1ă-oară un turban,
(an*ur introdu*e*e un 1el de i-lic înalt' care
*emăna cu un ulcior mare de vin' probabil de
ori2ine per*ană' preluat mai tlrziu de cădii, 8ar
ace*tea nu au 1o*t decît mode trecătoare, 3ărbaţii
poartă toţi turban' principalul lor *emn di*tinctiv,
8upă un autor din epocă' turbanul e*te 7un *cut
în timpul bătăliei' o cin*te într0o adunare' apă0
rător pe vreme rea' iar bărbatul ce01 poartă pare
mai înalt9, Ze*ătura -i lun2imea turbanului variază
de*i2ur în raport cu condiţia *ocială a celui care îl
poartă' iar unii prinţi îl împodobe*c cu diamante,
5entru 1uncţionarii -i 2eneralii cu ran2 mare *înt
de*emnate anumite culori,
Vara' locuitorii 3a2dadului poarta *andale'
iar iarna încălţări înalte din piele, Ace*tea *înt
*u1icient de lar2i pentru a *trecura înăuntru un
cuţit -i o bati*tă, Co*etele' de lun2ime variabilă'
con1ecţionate din lînă *au o *to1ă 1ină' *e 1olo*e*c
la rîndul lor drept buzunare' -i în ele *e îndea*ă
cărţi' in*trumente de *cri* etc, 8e la o epocă
la alta' nemu*ulmanii' dhimmi, *înt obli2aţi *au
nu *ă *e îmbrace di1erit de mu*ulmani, ?arun al0
Ra-id a poruncit *ă *e ţină iară-i *eama de
di*poziţiile obi-nuite re1eritoare la ve*timentaţia
dhimmi-lor, care 1u*e*eră ne2li+ate, /e pare că
medicul *ău 10a *1ătuit *ă renunţe -i după cîtăva
vreme di*poziţia a 1o*t anulată, In 2eneral' ne0
mu*ulmanii nu au dreptul *ă poarte *padă, Cînd
1emeile lor ie* pe *tradă' ele trebuie *ă *e îmbrace
în 2alben *au alba*tru -i *ă poarte un papuc
ro-u, La +umătatea *ecolului al IG0lea' cali1ul al0
(utaHa4il îi va obli2a *ă poarte 2lu2i 2albene' un
turban de aceea-i culoare' iar 1emeile lor vor trebui
-i ele *ă poarte pe *tradă o mantie 2albenă, Ace*te
ordine au 1o*t date -i ele curînd uitării,
8acă 1emeile din popor' cele ce0-i cară apa
din canal' cu copiii atîrnaţi de 1u*te' *e îmbracă
a-a cum pot' în *c)imb 1emeile bo2ate din 3a2dad
î-i în2ăduie toate 1anteziile6 roc)ii de toate 1ormele'
<$4
bluze cu *au 1ără mîneci' croite din ţe*ături 1elu0
rit colorate' *au din 1ir de aur -i măta*e, Iarna
ace*tea *înt tivite cu blană, CEntăreţele lui ?arun
*înt îmbrăcate cu qamis -i sirwal tranda1irii' verzi
*au ro-ii, OubaMda a lan*at moda papucilor împo0
dobiţi cu pietre preţioa*e' iar UlaiMa)' 1iica lui
(a)di' cea a pla*elor pentru păr 2arni*ite cu
bi+uterii, 7(i0am ale* cea mai 1rumoa*ă dintre
cele zece roc)ii noi -i m0am îmbrăcat cu eaK apoi
mi0am pu* nea*emuitul meu -ira2 de măr2ăritare
domne-ti' brăţările' cerceii -i toate 2iuvaierurileK
mi0am luat vălul cel mare de măta*e alba*tră
cu 1ir de aur -i mi0am încin* mi+locul cu brîul
de brocart' mi0am potrivit ia-macul' după ce
mi0am adumbrit oc)ii cu 4)ol9 (A 1Z-a noa!t").
Iată -i alte ele2ante din 7 mi" şi una d" no!/i8
7=ur al0?uda *e înve-mînta*e cu o roc)ie de
măta*e ro-ie împodobită cu pă*ări de aur' ai
căror oc)i' ciocuri -i 2)eare erau rubine -i *maral0
de9 (A C11-a noa!t"). 7Qît de*pre Oeim al0(aHa0
*i1' acea*ta intră în ca*ă -i *e du*e maT întîi la
hammam *ă *e îmbăieze, în*oţitoarele ei i0au
dat' după baie' toate în2ri+irile trebuincioa*e unei
2ăteli 1ără perec)eK pe urmă i0au *co* 1irele de păr
care erau de *co*' au 1recat ce aveau de 1recat'
au par1umat ce aveau de par1umat' au alun2it
ce aveau de alun2it -i au *curtat ce aveau de
*curtat, 8upă aceea au îmbrăcat0o cu b roc)ie
ţe*ută cu 1ir de aur curat' -i i0au potrivit pe cap
o cunună de ar2int' ce *pri+inea o diademă bo2ată
cu măr2ări tare' care avea la *pate un nod cu
capetele împodobite cu cîte un rubin mare cit
oul de porumbel' *pînzurîndu0i pe umerii0i *tră0
lucitori' ca ar2intul cel neatin* vreodată, în cele
din urmă i0au împletit părul 1rumo* -i ne2ru'
înmire*mat cu mo*c -i ambră' în douăzeci -i
C
1
cinci de co*iţe care0i atîrnau pînă la căl0
c
\e9 (A C?C-a noa!t").
$1>
+
(8UL 8E A /E ?Rj=I
înclinaţia mani1e*tată de locuitoriii bo2aţi ai
3a2dadului pentru lu.ul o*tentativ' e.trem de
vie în ceea ce prive-te îmbrăcămintea -i decorarea
locuinţelor' *e mani1e*tă cu -i mai multă *tră0
lucire în domeniul 2a*tronomiei, =u are impor0
tanţă dacă un 1el de mîncare nu e )rănitor' nu
are 2u*t *au e prea condimentat' principalul e *ă
1ie ori2inal, 8upă o ma*ă la un ne2uţător bo2at
*au la un 1uncţionar de ran2 înalt' tot 3a2dadul
trebuie *ă vorbea*că de*pre ea, Iar' dacă la o
cină' 2azda a prezentat un 1el necuno*cut de
mîncare' o 2ă*elniţă de0a bucătarului *au @ încă
-i mai bine @ dacă ace*ta deţine o reţetă de la
bucătarul unui înalt per*ona+ *trăin' reputaţia
ca*ei e a*i2urată pentru multă vreme, 8e dra2ul
noutăţii' *înt adoptate prin urmare mîncăruri
din Iran' *au c)iar din imperiul bizantin' oricît
de mare du-man al i*lamului ar 1i ace*ta, Ceva
mai tîrziui bucătăria turcea*că î-i va e.ercita
-i ea in1luenţa,
Qa*tronomia 1ace parte din bunele maniere'
din în*ă-i cultura *ocietăţii, Ea îi pa*iona pe
romani' pe 2recii din perioada eleni*tică' pe /a**a0
nizi, La rîndul lor' Abba*izii *e entuzia*mează
pentru acea*tă artă' c)iar de la începutul impe0
riului' cînd dezvoltarea comerţului o1eră unei
minorităţi relativ importante mi+loacele de a0-i
*ati*1ace 1anteziile culinare, E.i*tă cărţi cu învă0
ţături a*upra artei de a trăi' ca de pildă aceea
menţionată de (a*udi' de ori2ine per*ană -i tra0
du*ă în arabă' în care un re2e *a**anid î-i întreabă
1iul în timp ce îi e.aminează cuno-tinţele6 7Care
*înt bucatele cele mai ale*e' pă*ările cele mai
1rumoa*e' cărnurile cele mai 2u*toa*e' peltelele
cele mai răcoritoare' 1ierturile cele mai bune'
1ructele cele mai par1umate' cîntecele cele mai
plăcute' cele -apte ierburi pentu *upe' 1lorile
cele mai înmire*mate' 1emeile cele mai 1ermecă0
toare -i bidiviii cei mai iuţi W
Cele 7 mi" şi una d" no!/i ni01 arată pe ?arun
al0Ra-id în timp ce pre2ătea un pe-te6 7?arun
8#&
a luat ti2aia' a a-ezat0o pe 1oc' a pu* în ea untul
-i a a-teptat, Cînd untul a început *ă *1îrîie' a luat
pe-tele' pe care01 curăţa*e bine de *olzi' îl *păla*e'
îl *ăra*e -i îl tăvăli*e u-or prin 1ăinăK -i 10a a-ezat
în ti2aie, 8upă ce pe-tele *0a 1ript bine pe o parte'
10a întor* pe cealaltă cu o îndemînare 1ără 2re-'
iar cînd *0a 1ript cum trebuie' 10a *co* din ti2aie
*i 10a întin* pe ni-te 1runze mari -i verzi de bana0
nier, Apoi *0a du* în 2rădină *ă culea2ă cîteva
lămîi' pe care le0a tăiat 1elii -i le0a rînduit pe
1runzele de bananier -i a du* totul me*enilor'
in *ala de o*păţ9, (ai mulţi dre2ători de la curte
2criu cărţi de bucate' ca de pildă' Ibra)im al0
(a)di
l
, prinţul muzicant -i poet' care a 1o*t
cali1 timp de cîteva luni' 2eneralul al0?arit b, 3a0
*)ir -i numero-i alţii' printre care marele i*toric
(a*udi, E.i*tă -i cărţi de dietetică' cum e*te
Kitab al-A%diya %Cartea alimentelor& a medicului
evreu /uleMman al0I*raili' tradu*ă în latină -i
1olo*ită pînă în *ecolul al GVIII0lea de -coala
de la /alerno,
5oeţii cîntă bucatele minunate' unice' mărini0
mia am1itrionilor' *avoarea 1ără perec)e a unei
mîncări necuno*cute, Un *avant din veacul al
VUI0lea' /ali) b, Abd al0Nuddu*' ia în derîdere
acea*tă avalan-ă de poeme 2a*tronomice6 7Trăim
printre animale ce rătăce*c în căutarea pă-unilor'
dar care nu încearcă *ă înţelea2ă, 8acă *crii
de*pre pe-ti -i le2ume' capeţi în oc)ii lor )aruri
de *eamă' dar dacă vorbe-ti de*pre -tiinţa ade0
vărată' îi apa*ă 2reul -i plicti*ul9,
La pre2ătirea mîncărurilor *e 1olo*e*c condi0
mente co*ti*itoare' deoarece *e importă din A*ia
de *ud0e*t *au A1rica6 piper' nuc-oară' *corţi-oară'
mo*c' 2)imber' cui-oare, (ai *înt utilizate -i nu0
meroa*e plante aromatice de pe piaţa locală6
pătrun+el' mentă' mac' cu*cută' 1runze -i boboci
de tranda1ir' 1i*tic' u*turoi' ceapă' mu-tar etc,
Cu cît o mîncare are mai multe in2rediente -i
1
Ace*ta -i0a dat numele unui 1el de mîncare' ibra-
himiyya %n,a,&,
aiW
pre2ătirea ei durează mai mult' cu atît e*te i)ai
reu-ită &.
Carnea de pui *e a1lă în 1runtea mîncărurilor
cu carne con*umate in ca*ele în*trăite, 8in ea
*e pre2ăte-te un număr ne*1îr-it de 1eluri de
mîncare, In Kitab Luslaila al-$abib, *cri*ă în
epoca aMMubită' pot 1i 2ă*ite pe*te J: reţete6
pui cu 1i*tic' cu dulceaţă de tranda1iri' cu +eleu
de mure' cu pătrun+el' cu portocale etc, /e cre*c
2ăini în toată zona rurală din împre+urimile 3a20
dadului' ba c)iar în ora-' pentru ouă proa*pete,
Cel mai ade*ea' puiul după ce a 1o*t lă*at la ma0
cerat o noapte' *e 1ierbe -i *e taie în bucăţi' după
care e 1ript în ulei de *u*an, /e mai mănîncă
-i multă carne de capră' de vită' de miel -i oaie,
Carnea de oaie' ca -i cea de pui' e recomandată
de medici' care *e arată mai rezervaţi în privinţa
cărnii de vită' prea u*cată după părerea lorK
ei *1ătuie*c în*ă ca vitele *ă 1ie cre*cute pentru
lapte, Fnainte de a 1i pre2ătită' carnea *e *pală
cu apă caldă' apoi *e pră+e-te u-or în ulei, /e
mănîncă -i 1oarte mult pe-te mare @ proa*păt
*au *ărat @ pe*cuit în Eu1rat *au Ti2ru %pe-tele
mic' 1oarte ie1tin' e lă*at *ăracilor&, 5e-tele *e
1ri2e' *e pre2ăte-te cu oţet *au *e 1ac *upe,
7 ma*ă 1ără le2ume e ca un bătrîn lip*it de în0
ţelepciune9' *pune un proverb arab al timpului, Iar
altul6 7Le2umele *înt podoaba unei me*e9, /e
mănîncă mai ale* mazăre' bob -i 1a*ole, 8in ace*0
tea *e pre2ăte*c *upe' *e 1ierb în apă cu *are -i *e
*erve*c cu ulei de *u*an *au de nucă ori cu pe*met,
/înt 1oarte apreciate -i vinetele' din care *e 1ac
ciorbe *au *e mănîncă pră+ite cu oţet *au cu
lapte, 5er*oanele 7di*tin*e9 evită morcovii' pra0
zul %din pricina miro*ului&' în *c)imb *e pune
u*turoi -i ceapă în mîncăruri, 5oeţii cîn1ă *paran0
2)elul' 1oarte apreciat în *ocietatea înaltăK cel
mai bun e con*iderat *paran2)elul de 8ama*c,
Cre*onul' ridic)ile' *panacul' *1ecla' lăptuca nu *înt
nici ele di*preţuite' de-i ra1inaţii evită tot ce
7colorează dinţii -i 2in2iile9,
V A *e vedea An"#a ? %n,a,&,
<$&
Cu două*prezece veacuri în urmă, rientul
era de+a ţara dulciurilor -i za)aricalelor' prezente
în ca*a bo2atului -i a *ăracului deopotrivă, (a+ori0
tatea *e pre2ăteau din mi2dale' za)ăr' ulei de
*u*an' lapte' *irop' par1umate cu apă de tranda0
1iri' mo*c' *corţi-oară, Cultivarea tre*tiei de za)ăr
*e practica în tot rientul Apropiat cu puţină
vreme înainte de ?e2ira, Oa)ărul con*umat la
3a2dad provenea cel mai ade*eori din <)uzi*tan,
?arun al0Ra-id primea în 1iecare an mari canti0
tăţi de za)ăr din /ei*tan' ca plată a impozitelor,
T*pa)anul îi trimitea miere albă,
A*pectul contează 1oarte mult la buna repu0
taţie a unei me*e, *erie de reţete din Evul
(ediu mu*ulman conţin *1aturi în le2ătură cu
acea*ta, /e 1olo*e-te mult -o1ranul' deoarece el
dă mîncărurilor o 1rumoa*ă culoare aurie' iar
unele bucate' ca' de pildă' 7omleta în *ticlă9
*au 7creierul 1al*9 *înt prezentate într0o manieră
1oarte ori2inală, întotdeauna *înt pre2ătite multe
1eluri de mîncare' c)iar dacă *înt puţini me*eni,
E pomenită ma*a o1erită de un celebru cîntăreţ'
I-a4 b, Ibra)im' la care *0au *ervit nu mai puţin
de treizeci de zburătoare' pre2ătite în diver*e
moduri' 1ără a mai pune la *ocoteală celelalte
1eluri de mîncare -i de*erturile calde -i reci, Ci
toate ace*tea pentru trei per*oane,
3ucătarii ve*tiţi *înt cumpăraţi la preţuri
e.orbitante pe piaţa *clavilor, /înt pre1erate
ne2re*ele' deo*ebit de înze*trate' *e *pune' pentru
arta culinară, Indienii trec -i ei drept bucătari
remarcabili' iar' după 8+a)iz' nu e.i*tă bucătari
mai buni decît aceia ori2inari din /ind,
Arta de a 1i am1itrion începe cu trimiterea
unei *cri*ori de invitaţie, Iată un e.emplu6 7în
a1ară de 1ăptura ta' avem de toate *pre de*1ătarea
noa*tră, c)ii narci*elor *0au de*c)i*' obra+ii
v
+aletelor *0au aprin*, Cădelniţele portocalilor -i
lămîilor î-i ră*pînde*c mire*mele' 2raiul alăutelor
K plin de duio-ie' cupele î-i dăruie*c par1umul'
*telele voio-ilor prieteni *înt *u* pe cer' iar văz0
du)ul c)i)limbariuV *e revar*ă a*upra noa*tră,
9
e
viaţa mea' cînd vei *o*i -i tu a+un2e0vom în
paradi*' iar tu vei 1i cu adevărat 2iuvaierul ace*tui
-ira2 de măr2ăritare9 A,
înainte de începerea me*ei' un *lu+itor toarnă apă
dintr0o cara1ă pe mîinile oa*peţilor' începînd cu
*tăpînul ca*ei, 7Roaba cea micuţă , , , le adu*e un
li2)ena- -i va*ul cel de aur umplut cu apă
înmire*mată pentru mîiniK apoi veni cu o cara1ă
minunat împodobită cu rubine -i diamante' plină cu
apa de tranda1iri' din care le turnă în 1iecare mînă
ca *ă0-i clătea*că barba -i obra+iiK după aceea le
adu*e par1um de aloe într0un micuţ 2avano* de
aur -i le înmire*ma ve-mintele' cum e obiceiul9 (A
1?@-a noa!t"). /tăpînul ca*ei' *au cel mai vîr*tnic
dintre invitaţi' începe *ă mănînce, 3ucatele *înt
adu*e una după alta' *au a-ezate toate laolaltă'
1ie pe un -ter2ar' 1ie pe o 1runza de palmier' ori
c)iar pe o piele de animal' a-ternută pe +o*, în
ca*ele în*tărite' ma*a +oa*ă' maida, aproape
întotdeauna rotunda' e*te din lemn *au piatră
%mai ale* oni.&' încru*tată cu abano* ori +a*p'
uneori cu *ide1, 8e dimen*iuni mici -i portativă'
ea poate 1i uneori o *implă tavă a-ezată pe +o*
*au pe un *uport (kursi) din lemn ori dintr0un
metal 1rumo* lucrat, =u *e mănîncă la ma*ă'
care nu *lu+e-te decît la a-ezarea platou0rilor cu
1elurile de mîncare, /e mănîncă cu mîna' dar *e
1olo*e*c cuţite -i lin2uri, 3ucăţile trebuie tăiate
cît mai mici cu putinţă' *e mănîncă cu 2ri+ă'
1ără a mîn+i de2etele cu 2ră*ime' 1ără a *u2e
măduva din oa*e' 1ără a ale2e pentru *ine 1icatul
*au pieptul de pa*ăre -i nici creierul *au rinic)ii'
con*iderate a 1i cele mai bune, (e*eanul nu
trebuie *ă0-i lin2ă de2etele' nici *ă0-i înde*e
2ura cu mîncare' nici *ă pună prea multă *are
în bucate ori *ă 1olo*ea*că *cobitoarea de 1aţă
cu ceilalţi,
în timpul me*ei nu *e bea niciodată vinK *e
bea apă îndulcită cu za)ăr' adu*ă rece de la 2)eaţă
-i par1umată cu mo*c -i apă de tranda1iri, Vara'
apa de la 2)eaţă trece drept mare lu., Vinul e bău0
tura *erilor petrecute între prieteni' în tovără-ia
o!. .it. %n,a,&
220 221
clntăreţelor' muzicanţilor -i poeţilor -i
une
ori *e
bea cam mult La cină 0 *e prime-te mai ale*
*eara0*e invită în 2eneral
un
număr limitat
de per*oane6 5e lin2ă *tăpînul ca*ei -i muzicant
trei me*eni *int o tovără-ie plăcută, 8acă a+uni
la -a*e' alcătuie*c o 2loată9, /au6 7(ai puţiW
de cinci în*eamnă *in2urătate' iar mai mult'
un sut" .
E)rb)torile1 11
La 3a2dad' ca în toate ora-ele rientului mu*ul 0
man' orice prete.t e bun pentru a pune o paran0
teză în monotonia zilelor' iar *ărbătorile ocupă
un loc important, în acea*tă privinţă' toleranţa
i*lamică e*te imen*ă -i locuitorii 3a2dadului
*erbează nu numai *ărbătorile mu*ulmane' ci -i
acelea mo-tenite din vec)iul rient' numeroa*ele
*ărbători cre-tine -i multe altele' răma*e ca *imple
obiceiuri ale unor practici pierdute în ne2ura tim0
purilor, Co*mpoliti*mul imperiului abba*id a
acceptat totul,
(u*ulmanii au două mari *ărbători6 id al-Qitr
%*au id al-Oa%hir), la *1îr-itul lunii de ramadan' -i
id al-Adha %*au id-al-Kurban), *ărbătoarea
*acri1iciului *au *ărbătoarea oii, Toţi mu*ulmanii'
inclu*iv cei mai puţin în1ocaţi' a+unează în timpul
zilei' 1ără *ă bea nici măcar o picătură de apă'
c)iar în perioadele de mare ar-iţă, întrea2a
populaţie *ărbătore-te plină de ve*elie *1îr-itul
a+unatului, Ace*ta *e or2anizează din timp6 copiii
porne*c *ă *trîn2ă bani pe *trăzi' ca *ă cumpere
obiecte decorative -i za)aricale' *e pre2ăte*c
bucate' *e cumpără ve-minte noi, în ziua *ărbătorii'
di*0de0dimineaţă' o1icialităţile' cu cali1ul In
1runte' e*cortaţi de o-teni înarmaţi' porne*c in
proce*iune la mo*c)ee' unde cali1ul conduce
*erviciul reli2io*' înve-mîntat cu mantia 5ro0
1etului, dată îndatoririle reli2ioa*e împlinite'
5articip
an
ţii
*e
1
e
ii
c
ită' *e îmbrăţi-ează' î-i 1ac +1WmW
AWV, Toată lumea petrece trei zile' după po*i0iLităţi,
/eara' palatele -i ambarcaţiunile de pe
2#1

Ntat

în
Ti2ru *înt luminate -i 3a2dadul *trăluce-te 7ca o
lo2odnică în toată 1rumu*eţea ei9,
La id al-Adha *e *erbează ziua în care pelerinii
de la (ecca' a+un-i într0un loc denumit &ina,
aruncă cu pietre într0o *tîncă pentru a alun2a
demonii' apoi *acri1ică o oaie -i o cămilă, Acea*tă
*ărbătoare durează trei zile -i în timpul ei *e
măcelăre*c oi în pieţele 3a2dadului, Cali1ul a*i*tă
la *acri1iciu într0o curte a palatului' apoi trimite
carne de oaie per*oanelor pe care vrea *ă le cin0
*tea*că -i împarte re*tul la *ăraci, Lumea *e
îmbracă în )aine noi' *e 1ac daruri -i' îndeo*ebi'
toţi *e 2)i1tuie*c cu carne,
La rîndul lor' -iiţii *erbează aniver*area Bati0mei
-i a lui Aii' unii *unniţi na-terea 5ro1etului' *pre
indi2narea ri2ori-tilor' care văd în acea*ta un păcat
1aţă de puritatea i*lamului, Că*ătoriile -i na-terile
din 1amilia imperială *înt unanim celebrate,
Cre-tini -i mu*ulmani deopotrivă î-i împodobe*c -i
iluminează *ărbătore-te ca*ele' cali1ul împarte bani'
iar poeţii compun ver*uri, Voio-ia e în*ă -i mai mare
-i atin2e uneori e.trava2anţa cu prile+ul circumciziei
prinţilor, Un cali1' Al-&uqtadir, -i0a circumci* cinci
1ii în aceea-i zi' eveniment care 10a co*tat "00 000
de dinari, Aproape de 1iecare dată' cali1ii pun *ă 1ie
circumci-i' o dată cu 1iii lor' -i or1ani *au copii
*ăraci' ai căror părinţi pleacă de la palat încărcaţi cu
bani -i daruri, într0o a*t1el de zi *înt circumci-i
cîteva *ute de copii' pe c)eltuiala cali1ului,
înapoierea cali1ului la 3a2dad după o victorie
împotriva necredincio-ilor *au a mu*ulmanilor
rătăciţi' de*emnarea mo-tenitorului la tron -i
venirea La domnie a unui nou cali1 o1eră de*i2ur
prile+ul de a împodobi -i ilumina de *ărbătoare
ora-ul, Ve*tea că un 1iu de cali1 a învăţat *ă
citea*că 1ără 2re- Coranul @ tahdir @ e*te -i ea
*ărbătorită, în ace*te ocazii' cali1ul împarte ca1tane
de 2ală' î-i cople-e-te oa*peţii cu bani de aur -i cu
perle -i eliberează *clavi, Al0(a)di a eli berat >00
de *clavi -i a 1ăcut pomeni 2eneroa*e pentru
tahdir-ul lui ?arun, 5oeţii cîntă 1ericitul
<<<
imp de -a*e zile' palatele cali1ului'
prinţilor -i dre2ătorilor *înt iluminate cu uleiuri
par1umate -i in2rediente *cumpe -i *e arde tămîie,
Altă *ărbătoare per*ană' &ihraj, ve*te-te
iarna, Cu ace*t prile+ *e bat tobele' *înt iluminate
ca*ele' *e o1eră daruri' iar cali1ului i *e 1ac o1rande
deo*ebit de *omptuoa*e, în *1îr-it' *e *erbează
cu multă ve*elie Oadar, -i acea*ta o *ărbătoare
de ori2ine per*ană' aprinzîndu0*e 1ocuri -i ilu0
minînd ca*ele, (ulţimea *e în2)e*uie pe malul
Ti2rului' unde ambarcaţiunile prinţilor -i vizirilor
*înt împodobite -i iluminate, /e a1umă ca*ele A
-i *e bea vin' cîntînd -i dan*înd în +urul 1ocurilor,
(u*ulmanii din 3a2dad celebrează cu acela-i
entuzia*m atît *ărbătorile cre-tine' cît -i cele
mu*ulmane' 1ără *ă le pe*e de *emni1icaţia lor'
pe care' de alt1el' o i2noră aproape întotdeaunaK
bucuria vecinilor cre-tini e pentru ei un prile+
de a petrece, în împre+urimile 3a2dadului *înt
multe mănă*tiri' ne*toriene *au mono1izite' iar
la *ărbătorirea )ramului *înt or2anizate tot 1elul
de ceremonii -i de petreceri, La ele poate par 0
ticipa oricine' iar ace*te mănă*tiri' dintre care
unele 1oarte mari' *înt încon+urate de 2rădini
1
5entru unii' ace*t obicei era menit *ă iz2onea*că
răul' pentru alţii *ă alun2e aerul viciat -i c)iar *ă puri1ice
corpul de mia*mele iernii %n,a,&,
<<1
eveniment -i *înt ră*8lătiti 5] i în 1elul lui'
aprinzînd tor teV*i ct_Tl
/
t0
bucu
X 8intre toaîe
*ărbăto/]pîelua eV]n1 ']] *trăine' aceea
numită 3aurO [t"lsOl2ft: care marc)ează în
Iran încpnnt,'1 d 0>
d
X,
atoare
cea ma i popul a r ă l a
C/ L 5
r l m a v e
X, e* t e * î n t d e o r i 2 i n e
p e r * a n W B V : ]
l o c u i t o r i
de vr e me , ameni i * e duc l a <0 '
t r e z e
/
t e
-i *e *trope*c cu apă Bemeile n ] 9 A a
anaIe
*peciale Lu apă de]nTa/' ]1 :
iar poeţii compun ver*uri a
a
r
O
i 0
-

za)a
r'
prime-te nenumărale
d
9
rU
r1 d na T9 a
ali1uI
păturilor *ocietăţii *i ele */
mt"F

tUturor
_cK7n,,7 T0 , V'
C1

eLe

*mt
con*emnate într07r'
u
prime-te nenumărate daruri din partea tuturor
păturilor *ocietăţii -i ele *înt con*emnate într0un
re2i*tru, Timp de -a*e zile' palatele cali1ului'
i ţ i l r -i dre2ătorilor *înt iluminate cu uleiuri te
-i i d i
atra2 mulţimi de oameni, E*te -tiut 1aptul că aici
*e bea un vin bun, 7într0o zi ploioa*ă e o plăcere
*ă bei un vin bun în tovără-ia unui preot9' *pune
un cronicar, (ănă*tirile din 3a2dad *înt cuno*cute
-i pentru +ocuri' mai ale* +ocul de table,
In ziua de 5a-ti' atît mu*ulmanii' cît -i cre-0
tinii *e îndreaptă în proce*iune *pre mănă*tirea
armeană /amalu' un *plendid edi1iciu *ituat
In nord0e*tul ora-ului' în mi+locul unui parc
întin*, /liabu*)ti pove*te-te că a petrecut acolo
7pînă cînd a luat pardo*eala drept o barcă' iar
pereţii au prin* *ă dan*eze în +urul lui9, în ultima
*îmbătă din *eptembrie' lumea *e duce la mănă*ti0
rea Vulpilor' -i ea încon+urată de 2rădini' iar la
# octombrie la mănă*tirea A*)mana, /e călă0
tore-te cu barca' plină cu 7burdu1uri de vin -i
cîntăreţe9' iar *ărbătoarea durează trei zile' în
corturi' 7cu vin -i c)ipuri dră2ăla-e9, în prima
duminică din po*t' mu*ulmanii *e alătură cre-ti0
nilor la mănă*tirea din U4bara' un *at ve*tit
pentru vinul *ău bun' 7unde lumea bea' dănţuie
-i *e ve*ele-te9' bărbaţi -i 1emei laolaltă, în a
patra duminică din po*t' petrecerea o ia de la
capăt' timp de cîteva zile' la călu2ării din 8ur0
mali*, 8e Blorii' o proce*iune de *clavi tineri
aduc c)iar la curtea cali1ului ramuri de palmier
-i de mă*lin, /e mai *erbează -i *1înta 3arbara'
la : decembrie' precum -i Crăciunul' cîteva *ăp0
tămîni mai tîrziu, Cu ace*t prile+ *e aprind 1ocuri
-i *e *par2 nuci' 7deoarece' ca *0o încălzea*că
pe (ăria' care nă-tea' Io*i1 a aprin* un 1oc -i a
*part' *pre a o )răni' nouă nuci 2ă*ite în de*a2i ,,9
,,, Ci +ocurile
K n%"rii r".unos. t r"i jo.uri 8 jo.ul unui
b4rbat .u o f"m"i", .urs"l" şi Kntr"."r"a la
tras .u ar.ul.
?adit
/e +oacă mult la 3a2dad' în ca*e -i într0un 1el
de cluburi, /e +oacă pentru di*tracţie' dar -i
<<4
pentru cî-ti2' de-i Coranul interzice anumite
pariuri,
Cur*ele de cai -i +ocul de polo călare deţin
un loc important, în vremea lui ?arun' our*ele
2înt or2anizate pe )ipodromul con*truit de tatăl
*ău' al0(a)diK el *erve-te -i drept teren de e.er0
ciţii pentru armată, (ai tîrziu vor 1i de*c)i*e
-i alte )ipodromuri' dintre care unele c)iar în
incinta palatelor cali1ului -i prinţilor' cu 2rădini'
hammamuri, apartamente' o *ală de me*e etc,
Calul a 1o*t întotdeauna 1oarte preţuit de
către arabi, I *e atribuia o ori2ine *upranaturală,
(a)omed *0a du* la Ieru*alim -i *0a *uit în ceruri
călare pe calul *ău al03ura4, Calul arab e*te de
ori2ine relativ recentă' ra*a 1i.îndu0*e prin *eco0
lele VII -i VIII' din încruci-ări Memenito0*iriene'
urmate de aporturi din re2iunea (ării Ca*pice0
în*u-i 5ro1etul a încura+at cur*ele de caiK
a *tabilit re2ulile nece*are -i a or2anizat la (edina
cur*e cu premii, E.emplul lui nu putea decît *ă
1avorizeze competiţiile -i *porturile ecve*tre @
polo' luptele cu lancea -i *abia' tra2erea cu arcul
de pe cal etc, @' totodată un e.celent antrena0
ment pentru jihad.
/e or2anizează -i cur*e de cîini' de catîri'
cămile -i mă2ari' pe care *e pun pariuri, întrecerile
de porumbei *înt atît de populare *ub ?arun
Incît con*tituie o adevărată problemă *ocială6
unii î-i pierd averea ca *ă cumpere un porumbel
*au *ă parieze' în ciuda interzicerii ace*tor pariuri,
Un porumbel a+un2e *ă co*te uneori pînă la >00
dinari' iar un ou 1 dinar, Antrenamentul ace*tor
pă*ări e co*ti*itor -i cere multă răbdare' dar
poate aduce venituri mari, 8upă 8+a)iz' veni 0
turile obţinute de pe urma unui porumbel le
e2alează pe acelea ale unei proprietăţi a2ricole,
?arun al0Ra-id era unul din cali1ii cei mai pa*io0
naţi după întrecerile de porumbei -i *e ducea
*ă vadă *o*irea 7cî-ti2ătorilor9' împreună cu toţi
cei ce erau atra-i de 1rumu*eţea *pectacolului
>
1
\ în primul rînd' de i*pita cîV-ti2ului,
Unul din *porturile 1avorite e*te tra2erea
Cu

ar
aul' *port de îndemEnare' dar -i antrenament
$$>
războinic, /înt or2anizate pariuriK ace*te con0
cur*uri' care au loc în 2eneral toamna' *înt 1oarte
populare' mai ale* cînd *e întrec arca-i renumiţi,
Unele concur*uri *înt cu ţinte mobile' altele cu
ţinte 1i.e, Arca-ul nu are voie *ă0-i mi-te picioa0
rele' ci numai trunc)iul, Competiţiile de tir cu
arbaleta atra2 -i ele mulţimi de *pectatori, Cu
acea*tă armă' apărută la începuturile meiazilor'
*înt lan*ate proiectile de 1ier' piatră' c)iar -i de
plumb,
Un alt *port 1oarte popular îl con*tituie lup0
tele, Cali1ii în-i-i îl încura+ează, Amin' 1iul lui
?arun bunăoară' a*i*tă la întreceri -i îi ră*plăte-te
pe învin2ători, Unii cali1i *înt c)iar -i luptători
-i *e relatează că (utadid' la *1îr-itul *ecolului
al IG0lea' a vrut *ă0-i dovedea*că puterea în1run0
tînd un leu pe care 10a uci* din două lovituri de
*padă, (uta*im' 1iul lui ?arun' care îi va urma
la domnie lui (amun' a cărat într0o zi o poartă
din 1ier de pe*te #00 42, /e mai or2anizează -i
concur*uri de *crima' aler2ări' întreceri de înot
-i re2ate pe Ti2ru,
Luptele de animale *înt una dintre di*tracţiile
1avorite6 în pieţe *peciale *e vînd berbeci' cîini'
coco-i' prepeliţe' care *înt pu-i *a *e în1runte,
Aici pariurile *înt interzi*e' ceea ce nu0i împiedică
pe unii *ăg-i piardă pînă -i încălţările,
Ca-ito+u+ 9III MAACOLUL
)3/N/MI3
Kntr" s".ol"l" =*** şi G*, lum"a musulman4
"#"r.it4 atit asu!ra 7ri"ntului, .it fi asu!ra
7..id"ntului, o su!r"ma/i" ".onomi.4 n".on-
t"stat4.
(, L(3AR8
Am .um!4rat m4rfuri !" .ar" l" ştiam l"sn"
d" -indut şi adu.4toar" d" .Kşti% si%ur /i
frumos. . . Am !ornit la drum .u "l". . .
Am na-i%at zil" Kn şir, din insul4 tn insul4
şi dintr-o mar" intr-alta. . .
/I=83A8 (ARI=ARUL
/tat puternic' pe care nici un du-man nu01 poate
prime+dui -i nici măcar nu0i poate atin2e vreunul
din centrele *ale urbane -i politice' imperiul
abba*id a devenit unitatea economică cea mai
pro*peră din acele timpuri,
8e multă vreme' per*ani' bizantini' e2ipteni'
*irieni' popoare din *udul -i nordul (e*opotamiei
1ăceau *c)imb de măr1uri' in *pecial produ*e de
lu.' în*ă în cantităţi limitate, =imic comun cu
marile curente cărora cuceririle i*lamice le0au
de*c)i* calea' iar Abba*izii le0au imprimat o
e.pan*iune prodi2ioa*ă, E.i*tenţa unei limbi
comune' araba' -i a unei reli2ii unice' care *tabi0
le-te pentru toţi acelea-i le2i -i acelea-i norme
pe viaţă' 1acilitează *c)imburile în interiorul
imperiului' în vreme ce nece*ităţile unei *ocietăţi
c
are *e îmbo2ăţe-te trimit pe mări -i continente
ne
2uţătorii cei mai îndrăzneţi' îi îndeamnă *ă
<<2
inve*tea*că pe po*e*orii de capital cei mai teme0
rari' minaţi de per*pectiva cî-ti2urilor uria-e
de pe urma produ*elor e.otice,
/porul de populaţie creat de rapida pro*peri0
tate a imperiului cali1ului' la care *e adau2ă
*o*irea de numero-i *clavi -i îmbunătăţirea con0
diţiilor de trai' vor provoca rapid o în1lorire
demo2ra1ică' întîlnită in circum*tanţe a*emănă0
toare în Branţa din timpul lui Ludovic cel /1înt'
In Europa după Războiul de o *ută de ani' în
imperiul otoman *ub /oliman (a2ni1icul, Ci aici'
în rientul Apropiat ca -i în <)ora*an' unele
ora-e devin mari' c)iar uria-e centre de con*um,
Relaţiile dintre ace*te centre *e diver*i1ică' în
timp ce 7pămîntul *e rote-te în +urul 3a2dadului9
1
,
=umeroa*a populaţie rurală
5e*te !0l din populaţia imperiului trăie-te la
ţară -i cultivă pămîntul, rientul Apropiat -i
(i+lociu nu are doar de*erturi, E2iptul' 2rînarul
lumii antice' (e*opotamia' cu oazele ei întin*e
-i rodnice' văile -i cîmpiile /iriei' culturile iri2ate
din numeroa*e oaze ale Iranului' cu 1ertilele *ale
povlrni-uri muntoa*e6 In total' *ute de mii de
)ectare de terenuri cultivate -i' in unele cazuri'
iri2ate' care î-i )răne*c din bel-u2 locuitorii'
precum -i pe cei de la ora-e,
In ace*te re2iuni' )abitatul nu *0a *c)imbat de0
loc pină în anii din urmă' cum *lnt' de pildă' colibele
de *tu1 *au ramuri de palmier' ca în (e*opotamia'
ca*ele de piatră' in unele părţi din <)ora*an
-i /iria' ca*ele din lemn în re2iunile împădurite
din *udul (ării Ca*pice, Ca*ele au uneori un
eta+' iar la parter *e a1lă 2ra+duri -i )ambare,
8e alt1el' toţi locuitorii unei ca*e vieţuie*c laolaltă'
pe pardo*eala de pămînt bătătorit, Ca*ele izo0
late *lnt rare, Aproape toate *atele *înt împre+ 0
muite cu pali*ade' *pre a împiedica pătrunderea
rău1ăcătorilor *i 1iarelor *ălbatice,
Andr" (iYuel' =*slam "t sa .i-ilisalion %n,a,&,
<<&
/pre deo*ebire de ţărănimea din ţările cci0
dentului medieval' cea din ţările arabe e*te liberă,
Zăranul nu e ioba2' cel puţin în principiu, =ume0
roa*e te.te vorbe*c de*pre 7ţărani 1u2ari9' dar
e*te vorba mai ale* de oameni care îu2 de percep0
tor, E.i*tă' *e pare' un procent de*tul de mare
de populaţie 1lotantă, Uneori' cîte un ţăran cere
protecţie unui *ătean mai bo2at' care *e 7inter0
pune9 V între el -i 1i*c' în *c)imbul unei di+me'
taldjia. Tot a*t1el' himaya, un *oi de 7a*i2urare
de protecţie9' conduce mai devreme *au mai
tirziu la în2)iţirea unei proprietăţi de către alta,
Uneori' pămînturile pot îi con1i*cate de 1i*c *au
de proprietari mai bo2aţi,
în îelul ace*ta are loc di*pariţia treptată
a micii proprietăţi în îavoarea marii proprietăţi,
Ace*t proce*' început înainte de cucerirea arabă'
*e accelerează -i conduce la con1licte *ociale,
A2ricultorul' care trăie-te pe pămîntul lui -i îl
cultivă' e înlocuit de marele proprietar' care
locuie-te la ora- -i *e mulţume-te *ă primea*că
arenda de la intendentul lui' wakil. Ace*te mari
proprietăţi *e dezvoltă mai puternic începînd
cu domnia lui ?arun al0Ra-id' con*ecinţă a poli0
ticii 1i*cale a 3arme4izilor -i a înmulţirii dome0
niilor 1oarte mari aparţinînd cali1ului -i 1amiliei
lui, <)aizuran' care avea în împre+urimile 3a20
dadului -i în tot imperiul numeroa*e *ate -i pro0
prietăţi imen*e pe care le e.ploata' -i le0a *porit
neîncetat' mai ale* în E2ipt -i (e*opotamia,
5rinţii -i prinţe*ele abba*ide' mulţi la număr'
erau -i ei mari proprietari a2ricoli, înalţii demni0
tari *e *trăduiau *ă îi imite, în *ecolul următor'
marea ari*tocraţie militară va acapara tot mai
mult pămînt' nu numai în dauna micii proprietăţi
ţărăne-ti' dar -i a proprietarilor mi+locii' iar
în Iran' ade*eori' a diqanilor.
Tran*1ormarea proprietăţii nu 1rînează pro0
ducţia a2ricolă' care' dimpotrivă' *e dezvoltă,
Ea nu a redu* nici nomadi*mul' a cărui e.tindere'
după cucerirea arabă' a îavorizat economia pa*0
torală îără a *lăbi a2ricultura,
#8$
vreme]în urmă din India' prin /u*iana -i <)u0
zi*tan' ea a a+un* în (e*opotamia' în E2ipt' cel
+nai mare centru de producţie -i con*um al za)ă0
rului din (editerana -i' curînd' va îi întîlnită
în /icilia, Arabii mai cultivă -i alte 1ructe -i le2ume'
a căror producţie *e ră*pînde-te în +urul (edi0
teranei6 portocalul %ori2inar din India& în /icilia'
(aroc -i /pania' precum -i bananierul' lămîiul'
an2)inarele -i *panacul,
Cultivarea plantelor indu*triale *pore-te -i ea în
proporţii con*iderabile, în 1runtea lor *e *ituează
bumbacul, ri2inar -i el din India %de unde a 1o*t
introdu* in rientul Apropiat' prin Tur04e*tan' de
către /a**anizi&' e*te cultivat în Tran*0o.iana' Iran'
*udul Ira4ului -i mai ale* în 5ale*tina -i /iriaK in
*curtă vreme' Alepul va deveni 1urnizorul între2ii
(editerane, Abia cuno*cut în E2ipt în *ecolul al
IG0lea' bumbacul *e va ră*plndi apoi în va*tele
proporţii cuno*cute, 5rincipalul material te.til
e2iptean e*te inul' prezent din Antic)itatea
timpurie' a-a cum o ate*tă ţe*ăturile 2ă*ite în
mormintele 1araonilor, El e cultivat pe întrea2a
*upra1aţă a deltei' îndeo*ebi in re2iunea 8amietta0
Tini*, în Tuni*ia' principala re2iune producătoare e*te
cea a Carta02inei0Tuni*K in /pania' el cre-te în
Qalicia -i e.tremitatea *udicăK în Ira4' la văr*area
Eu1ratului' iar în Iran pe malul (ării Ca*pice, 5apiru*ul'
una din bo2ăţiile tradiţionale ale E2iptului' va îi
înlocuit cu )îrtia -i va di*pare cam pe la +umătatea
*ecolului al IG0lea, Cînepa' 1olo*ită pe *cară lar2ă la
5rima *ur*a de bo2ăţie e*te neîndoielnic culti0
varea pămîntului, în timp ce Apu*ul *e rurali0
zează' a*i*tăm la urbanizarea lumii mu*ulmane,
Comerţul -i a2ricultura *e *pri+ină reciproc6 a2ri0
cultura pro1ită de relaţiile *tabilite între centrele
urbane' care prime*c' la rîndul lor' din mediul
rural' atit mi+loacele de trai' cît -i o mare parte
a produ*elor de *c)imb,
3aza alimentaţiei oamenilor din rientul mu0
*ulman in Evul (ediu o con*tituie plinea albă,
/pre deo*ebire de Apu*' *e con*umă puţină pîine de
*ecarăK cu ea *e )răne*c doar *ăracii -i a*ceţii, 8in
timpuri imemoriale' 2rîul e*te cultura cea mai
ră*pîndită' precum -i orzul' cu care *înt )rănite
animalele, în nordul (e*opotamiei *e cultivă 2rîu'
iar la văr*area Ti2rului orz, E2iptul %mai ale* în
BaMum&' /iria' I1riYiMa -i centrul (a2)rebului
*înt mari producătoare de 2rîu,
rezul' adu* din India -i cuno*cut dinaintea erei
noa*tre în *udul (e*opotamiei' *0a ră*pîndit după
cucerirea arabă în*pre (editerana, /e pare că
1olo*irea lui ca aliment a 1o*t introdu*ă în Ira4
de către per*ani, El *e cultivă în BaMum' în
re2iunea (ării (oarte -i din ce în ce mai mult în
/pania mu*ulmană, în timpul domniei lui
?arun e.i*tă -i în (e*opotamia mari plantaţii de
orez, (ă*linul *e cultivă pe *upra1eţe mari în
/iria' I1riYiMa' /pania -i în centrul (a2)rebului,
Interdicţia de a bea vin' 1ormulată în Coran' nu a
du* nicidecum la di*tru2erea viţei de vie, Cîţiva
cali1i au încercat acea*ta în zadarK mai tîrziu'
?a4im Batimidul' printre alţii' a poruncit -i el *ă
1ie di*tru*e viile' 1ără mai mult *ucce*, îndată
după cucerire' viţa de vie a continuat *ă 1ie
cultivată în delta =ilului' /iria' (e*opotamia'
nordul 5 ale*tinei -i în *udul /paniei' unde vinurile
de (ala2a -i Lerez *înt de+a cuno*cute %ace*ta
din urmă provine din ră*aduri adu*e din Ciraz&,
Curmalul' ori2inar din *udul Ira4ului' *e
ră*pînde-te' o dată cu cucerirea arabă' in *udul
/iriei' Cilicia' /a)ara occidentală' *udul Al2eriei -i
Tuni*iei, Alt produ* a cărui cultivare *e ră*pin0de-te
e*te tre*tia de za)ăr, Adu*ă cu puţină
8<H
con1ecţionarea *traielor mai 2ro*olane' a pîn0zelor
de corabie -i 1uniilor' e*te cultivată în A*ia centrală'
*udul (e*opotamiei -i /pania, 5ărul de cămilă
*erve-te in principal la 1abricarea pî*lei %A*ia centrală
-i Armenia& -i a *to1elor 2roa*e
%<)ora*an' E2ipt&,
în rîndul materialelor te.tile' lîna ocupă de
departe primul loc, Zările i*lamice erau la vremea
aceea *in2urele mari producătoare' cu A1rica de
n
ord în 1runte, în podi-urile (a2)rebului -i
ma*ivele muntoa*e ale Atla*ului' în podi-urile
mlt din Teii -i Aure*' pe cîmpiile de lin2ă
<1$
ţărmul Atlanticului pa*c turme de oi de cea mai
bună calitate' cu lina dea*ă -i mătă*oa*ă, 3er0
berii o vor introduce în /pania' o data cu m"sta+
ace*t obicei' încă în uz' con*tă în a încredinţa
unui *in2ur pă*tor tran*)umanta turmelor din
mai multe *ate, Ci alte obiceiuri pa*torale *înt
adu*e de berberi în penin*ulă
1
, Tot atunci
apare -i merino*ul' obţinut prin încruci-are cu
berbeci adu-i din (a2)reb, =ece*ităţile cre*cînde
ale ora-elor în ceea ce prive-te materialele te.tile
duc la o *porire a producţiei -i prin urmare a
comerţului, Turmele *e înmulţe*c pretutindeni6
cre-terea oilor e practicată pe *cară lar2ă în
E2ipt' /iria05ale*tina' nord0ve*tul Iranului' Bar*'
<)ora*an, Ră*pîndirea lor -i tran*)umanta vor
avea urmări ne1a*te uneori' printre care e.tin0
derea zonelor de*pădurite,
Cuno*cută de multa vreme de către arabi'
măta*ea nu pătrunde în lumea mediteraneană
înainte de *ecolul al Vl0lea, E cuno*cută pove*tea
călu2ărilor care ar 1i adu* în 3izanţ' în vremea
lui lu*tinian' ouă de viermi de măta*e a*cun*e
în toia2ul lor de pelerini, 8upă cucerirea arabă'
cre-terea viermilor de măta*e *ga ră*pîndit în
toate re2iunile unde clima o în2ăduia, E.pan*i0
unea economică -i pro*peritatea ora-elor au
1avorizat -i dezvoltarea ace*tei activităţi' a cărei
producţie abia reu-ea *ă *ati*1acă nece*ităţile
mereu cre*cînde ale curţii, 8in *ecolul al ;lII0lea'
<)ora*anul' ţinuturile de pe ţărmul (ării Ca*pice'
ve*tul Iranului' Armenia *e numărau printre
re2iunile importante de cre-tere a viermilor de
măta*e' împreună cu cîmpia 1luviului ronte'
/pania @ îndeo*ebi Andaluzia @ unde au 1o*t
adu-i de *irienii veniţi o dată cu meiazii, La
*îîr-itul *ecolului al VIII0lea -i în *ecolul al
IG0lea' e.tinderea producţiei poate de+a *ati*1ace
con*umul între2ului imperiu, (ari cantităţi *înt
e.portate în 3izanţ' care depinde atunci aproape
in între2ime de ţările mu*ulmane în ceea ce
prive-te măta*ea brută,
1
5enin*ula iberică %n,tr,&,
<1<
Randamentul diver*elor culturi e*te cu mult
mai ridicat decît în Europa occidentală în aceea-i
perioadăK în Branţa randamente comparabile
vor 1i atin*e abia în *ecolul al GVIII0lea -i c)iar
ace*tea vor 1i arareori intîlnite, Arabii' care nu
erau cultivatori din tată in 1iu' au 1olo*it metode
e.i*tente înaintea lor' per1ecţionîndu0le ade*eori,
Cu e.cepţia unor cereale' ca 2riul *ticlo* -i
orzul' care *e cultivă cu u-urinţă pe terenuri
*emiaride' toate roadele pămintului cer apă,
In rientul Apropiat -i (i+lociu e.i*tă *i*teme
de iri2aţii încă din Antic)itatea timpurie6 canale'
bara+e' di2uri care colectează apa ori *c)imbă
cur*ul rîurilor -i al uedurilor
1
, aducînd aluviuni,
8e cele mai multe ori' ace*te ape *înt adu*e
datorită înclinaţiei naturale a terenului' prin
2alerii *ăpate în pămînt' numite fo%%ara (qanat
în Iran&' de0a lun2ul cărora *înt amena+ate' din
loc în loc' puţuri de aeri*ire, 5rimii cali1i au
dezvoltat ace*te *i*teme de iri2are, 8upă cuce0
rirea Ira4ului' cali1ul mar di*pu*e*e con*truirea
unui bara+ pentru alimentarea ora-ului 3a*ra'
proa*păt întemeiat, La rîndul lor' primii Abba0
*izi au realizat lucrări con*iderabile în ace*t
domeniu
$
, Con*truirea 3a2dadului -i amena0
+area terenurilor cultivabile din împre+urimile
ora-ului au nece*itat o uria-ă muncă de *ăpare
a canalelor, ?arun al0Ra-id a pu* *ă 1ie *ăpate
numeroa*e canale în apropierea capitalei' în
1
W"d @ cur* de apă' în limba arabăK de*emnează
cur*urile de apă temporare din re2iunile aride' ade*eori
albii u*cate' dar care' în anotimpul umed *au cu prile+ul
unei revăr*ări violente' tran*portă mari cantităţi de apă
Ci ni*ip aluvionar %n,tr,&,
a
art"a im!ozitului fun.iar %*1îr-itul *ecolului al
1110lea&' întocmită de Abu ;u*u1' o1eră *1aturi a*upra
recuperării păminturilor -i a utilizării lor, 78acă i *e
*pune cali1ului că într0un loc anume *înt pămînturi ce
#
+ 5Aotea ] cultivate prin iri2are' iar dacă lucrul e*te
nlăt
Vara
0V
vei
5
orunci


,
*e

*a
5
e
canale -i vi*tieria *ă
5lătea*că toate c)eltuielile' nu locuitoriiK cu adevărat
e mai bine ca viaţa lor *ă 1ie îmbel-u2ată -i nu nevoia-ă'
ir ei *ă *e îmbo2ăţea*că' nu *ă a+un2ă ni-te *ărăntoci
7\'iW
m-i

la
neputinţă9 %citat de /oHdel' în <" -izirat
abbassid") %n,a,&, 9
re2iunea RaYYa -i la /amarra, întreţinerea ca
nalelor -i di*tribuirea apelor *înt *upu*e unei
re2lementări 1oarte *tricte' atît în Ira4' cît -i
în /pania' I1riYiMa -i <)ora*an, La (erv' direc0
torul departamentului Apelor e*te un înalt
1uncţionar' care are în *ubordine 10 000 de per0
*oane' în ierar)ia admini*trativă' el î-i are locul
înaintea -e1ului poliţiei, în E2ipt' cre-terea
=ilului e*te mă*urată cu ve*titul nilometru de
la Bo*tat' care permite evaluarea terenurilor
inundate -i prin urmare 1i.area impozitelor,
/înt 1olo*ite -i diver*e in*talaţii pentru adu0
cerea apei la *upra1aţă6 burdu1uri *au 2ăleţi de
lut le2ate la capătul unei 1rîn2)ii' prin*ă la
rîndul ei de un par de lemnK roţi cu cupe' învîr0
tite cu a+utorul animalelor de povară (daliyah)\
pompe )idraulice' prevăzute cu cupe în lanţ
(noria), care e.i*tau pînă de curînd pe valea
1luviului ronte, (orile de apă pun în acţiune
pietre de moară' pre*e etc, (orile de vînt e.i*tă
doar în /pania,
5rodu*elor me-te-u2ăre-ti -i manu1acturilor'
precum -i roadelor pămîntului' li *e adau2ă
cre-terea animalelor care' pe lîn2ă )rană' 1urni zează
-i materii prime pentru indu*trie, 8e provenienţă
a*iatică' noile te)nici de cre-tere -i 1olo*ire a
animalelor au condu* la o dezvoltare 1ără precedent
a re2iunilor unde ace*tea *înt cre*cute' ca -i la
diver*i1icarea varietăţilor de animale dome*tice, în
*ecolul al VlII0lea' în *udul (e0*opotamiei e*te
introdu* bivolul' o dată cu mi2raţia ţi2anilor
din India, El va 1i întîlnit curînd în /iria' apoi în
Anatolia,
unde va 1i 1olo*it de cavaleria ma)rattă A' Calul
berber' încruci-at cu alte ra*e după cucerirea
/paniei' va con*titui aportul e*enţial la ra*ele
de cai din Europa apu*eană, Cît de*pre calul
*irian' provenit dintr0o încruci-are de cai iranieni
-i armă*ari berberi' el va 1i Ia rîndul *ău încru0
ci-at cu ra*a e.i*tentă în pă-unile înalte ale
Arabiei' devenind calul arab, în vremea aceea'
el e*te ră*pîndit mai ale* în E2ipt' Arabia -i
/pania,
Cămila +oacă un rol e*enţial în economia
medievală a lumii arabe -i orientale, 8e la di*pariţia
roţii la *1îr-itul Antic)ităţii
$
' ea rămîne animalul
cel mai 1olo*it pentru tran*porturi' celelalte
1iind prea încete %boii& *au prea u-oare %caii&,
Rezi*tentă -i relativ rapidă' cămila poate
tran*porta o încărcătură care depă-e-te u-or
$00 42, în între2ul rient Apropiat -i (i+lociu'
tran*porturile de măr1uri 2rele *e e1ectuează cu
cămilele, în ră*ărit' în A*ia Centrală' *e utili 0
zează cămila bactriană' cu două cocoa-e' cre*cută
mai ale* în Iran' în <)ora*anK în penin*ula
arabică' /iria -i E2ipt' întîlnim dromaderul' cu
o *in2ură cocoa-ă' -i mă2arul,
Cre-terea con*iderabilă a con*umului -i a
*c)imburilor interne -i e.terne 1avorizează pro0
ducţia' care atin2e în timpul lui ?arun al0Ra-id
niveluri necuno*cute pînă atunci, 3a2dadul' ora-
imen*' dar -i 3a*ra' cel mai mare port al lumii
mu*ulmane' <u1a' [a*it' Bo*tat' (erv -i alte
ora-e reprezintă totodată pieţe de proporţii
va*te, /crierile vremii nu menţionează *căderi ale
preţului măr1urilor ca urmare a *upraproducţiei,
5ro2re*ul te)nic e 1avorizat de îmbunătăţirea
căilor de comunicaţie, 8e la Atlantic la munţii
?inducu-i' niciodată oamenii n0au mai călătorit
atît de mult' niciodată ideile -i măr1urile nu au
8intre animalele dome*tice' trebuie menţionat
mai întîi calul' deoarece ace*ta a +ucat un rol
imen* în e.pan*iunea mu*ulmană, E.i*tă mai
multe ra*e de cai, Calul turco0mon2ol' mic -i
înde*at' e*te un adevărat produ* al *tepei a*ia0
tice, Cel iranian' mai 2reoi' poate *uporta 2reu0
tatea unei armuri, El va 1i e.portat în India'
@]T
<1;
mai circulat cu atîta u-urinţă, Atît măr1urile
cele mai 2rele' ca 2rîul' cît -i cele mai u-oare'
cum *înt mirodeniile' *trăbat mii de 4ilometri'
(ateriile prime *înt tran*portate 1ără di1icultate
de la locul producţiei la cel al prelucrării lor,
8ama*cul î-i aduce oţelul din India' ar2intul
e*te e.tra* în mare parte din minele A12ani*0
tanului, La 3a2dad *e manîncă *paran2)el din
/iria -i mere din Liban %ca -i în zilele noa*tre&,
în Iran *e poartă ve-minte de in e2iptean, în
ciuda o*tilităţii reciproce a celor două cali1ate'
moda din 3a2dad e*te imediat adoptată la Cdr0
doba, 5rocedeul de 1abricare a )îrtiei' cuno*cut
la /amar4and pe la mi+locul *ecolului al VlII0lea'
e*te utilizat la 3a2dad c)iar în deceniul următor'
iar *i*temele de iri2are din Ber2)ana *înt intro0
du*e neîntîrziat în /pania, Tran*1erul de populaţie'
prizonierii' pelerinii 1avorizează ră*pîndirea te)0
nicilor' metodelor -i procedeelor care *e con1runtă
-i î-i e.ercită reciproc in1luenţa, =iciodată oamenii
nu au mai 1ăcut un *c)imb atît de ma*iv de
cuno-tinţe' te)nici -i produ*e ca în anii care au
urmat prăbu-irii marelui imperiu *a**anid' pier0
derii de către 3izanţ a vec)iului *paţiu eleni*tic
-i venirii la domnie în lumea mu*ulmană a unei
noi dina*tii de cali1i,
civilizaţie
z materialelor te.tile
1
Indu*tria te.tilă deţine primul loc în lumea
mu*ulmană, 5entru acea vreme' ea con*tituie
producţia cea mai elaborată din rientul (i+lociu'
cea mai ra1inată' cea mai diver*i1icată6 *to1e
de lînă 2roa*e -i cu o ţe*ătură 1oarte dea*ă din
A1rica de =ord' ţe*ături u-oare din Iran' 2az'
voal -i in din delta =ilului' 1ular lu.o* din <)o0
ra*an -i <abul' trimi*e pînă în C)ina' tapi*erii
de măta*e din Antio)ia -i 3a2dad' *omptuoa*e
(aur+ce Lombard %n,a,&,
@]U
covoare din Armenia -i atîtea altele' washi %*to1e
de lu. minuţio* lucrate&' pînă la cotonadele din
/iria -i E2ipt' 1ără a uita pînzeturile ie1tine în
care *e în1ă-oară *ăracii din 3a2dad, A*t1el'
*paţiul mu*ulman produce tot ceea ce *erve-te
la înve-mîntarea oamenilor,
Toate re2iunile' *au aproape toate' *e înde0
letnice*c cu tor*ul -i ţe*utul' într0atît de mare
e*te cererea, în primul rînd pentru palate' care
Fn2)it *ume uria-e inve*tite în decorarea va*telor
lor încăperi, Ci mai mare de*i2ur e*te cererea
pentru înve-mîntarea prinţilor' prinţe*elor' curte0
nilor' înalţilor 1uncţionari civili -i militari' pe care
îi imită' atît cît le în2ăduie mi+loacele' celelalte
cla*e ale *ocietăţii' în 1runte cu marea ne2u*to0
rime,
amenii *e îmbracă di1erit în 1uncţie de pro0
1e*ie -i ran2ul lor *ocial, =e2u*torii poartă qamis
%căma-ă& şi-rida %mantie&' predicatorii un 1el de
ve*tă cu brîu, Buncţionarii poartă un ve-mînt
anume6 cadiii o dahniya %o calotă înaltă& -i un
taylasan, iar vizirii -i *ecretarii o duraa. 5oeţii
*e îmbracă în culori vii' cîntăreţii *e remarcă
prin ve-mintele lor ra1inate, =u *e poartă aceea-i
îmbrăcăminte toată ziua, 1iţerii armatei *e
Fntrec -i ei în ele2anţă' iar unii poartă tunici
de măta*e -i pantaloni tiviţi cu blană,
Cali1ii acordă o mare importanţă ve*timentaţiei,
(utaHalril' nepotul lui ?arun' va îndră2i un
ve-mînt anume' croit dintr0o măta*e ame*tecată
cu alt 1ir6 7Acea*tă modă' ne *pune (a*udi' a
1o*t urmată de întrea2a curte -i *0a ră*pîndit î
în popor, Biecare dorea *ă îl imite pe cali1 Ci
prin urmare acea*tă ţe*ătură a a+un* la un 51
e
ţ
1oarte ridicat' iar lucrătura a 1o*t îmbunătăţită'
*pre a 1i cît mai mult pe placul prinţului C
1
al
*upu-ilor9, Qarderoba cali1ului e pă*trată ţn
clădiri *peciale -i încredinţată pazei unui
malt 1uncţionar, Ea e uria-ă' mărturie *tînd o
conver*aţie între cali1ul (uHa11a4 %a doua +u0
nrEtt a *ecolului al IG0lea& -i vizirul *ău ?a*an6
?a*an' ţe*ătura acea*ta mi0a plăcut, Cîtă la
pă*trareW @ Atunci' zi*e vizirul' mi0am
<12
*co* de2rabă din încălţări un mic *ul unde erau
*cri*e cîte ţe*ături -i măr1uri aveam la pă*trare, , ,
Am 2ă*it " 000 de bucăţi din ţe*ătura cu pri 0
cina, @ ' ?a*an' mi0a *pu* (uHa11a4' n0avem
ce pune pe noiR /crie în ţara de unde vin *ă
ne trimită cît mai iute #0 000 de bucăţi din
ţe*ătura acea*ta9 A, /ă01 mai amintim -i pe
meiadul ?i*)am' care lua*e cu *ine atîtea
ve-minte cînd a pornit într0un pelerina+ încît
au trebuit J00 de cămile *ă le careK la moartea
lui au 1o*t 2ă*ite 1$ 000 tunici din washi -i 10 000
cin2ători de măta*e, /e -tie conţinutul 2arde0
robei lui ?arun al0Ra-id6 : 000 )alate de măta*e
brodate cu aur' : 000 )alate de măta*e tivite
cu zibelină' +der *au alte blănuri' 10 000 cămă-i'
10 000 ca1tane' $ 000 pantaloni' : 000 turbane'
1 000 )alate din 1elurite *to1e' 1 000 )alate cu
2l u2ă' > 000 bati *te' 1 000 cin2ăt ori aurite'
: 000 perec)i de încălţări' dintre care ma+ori 0
tatea 2arni*ite cu +der *au zibelină' : 000 perec)i
de ciorapi,
Iată o dovadă a importanţei ve-mîntului6
cali1ul dăruie-te )alate celor pe care vrea *ă0i
ră*plătea*că %la 1el ca decoraţiile&, 7?alatele de
cin*tire9 *înt din diver*e ţe*ături -i la un preţ
mai mult *au mai puţin ridicat' potrivit ran2ului
per*oanei care îl prime-te -i 2radului de cin*tire
acordat, La a-a0numitele khila %)alate& *e mai
adau2ă' în a1ara )alatului propriu0zi*' o căma-a'
un pantalon' un ta/jlasan, o duraa. Cali1ul le
o1eră cu prile+ul marilor *ărbători reli2ioa*e' al
evenimentelor importante din 1amilie %că*ătorii'
circumcizii&' al unei victorii' *au pentru a0-i
e.prima *ati*1acţia 1aţă de un dre2ător, /e 1ace
*c)imb de a*t1el de )alate -i între *uverani,
(amun i0a trimi* >00 )alate de brocart unui
prinţ indian, 3a*ileul Leon i0a dăruit #00 lui
?arun al0Ra-id' iar în veacul următor' re2ina
3erta îi va trimite $0 de )alate brodate cu aur
lui (u4ta1i 3illa), /e -tie că -i Carol cel (are
Ibn Ti4ta4a %n,a,&,
<1&
a primit de la ?arun al0Ra-id un cort' precum
-i numeroa*e ţe*ături de măta*e -i tapi*erii de in,
Cali1ii di*tribuie iarna -i vara ţe*ături tuturor
*lu+itorilor -i 1amiliilor ace*tora' prin urmare
cîtorva mii de per*oane, La palat' con*umul
e*te deci uria-,
Covoarele +oacă neîndoielnic un rol e*enţial
în e.i*tenţa cotidiană, Ele au întrebuinţări
multiple6 paturi' perne' +ilţuri, Unele *înt uria-e6
de pildă' un covor aparţinind cali1ului ?i*)am
mă*ura >: . $J metri, /ubtilitatea motivelor
decorative 1ace ca ele *ă devină uneori adevărate
opere de artă, Cînd călătore*c' cali1ii -i dre2ă0
torii locuie*c în corturi *paţioa*e' adevărate
palate mobile, Unul din corturile cali1ului (u*0
tan*ir avea diametrul de J0 metri -i era *u*ţinut
de un *tîlp de pe*te #0 metri înălţime, Un cort
aparţinînd altui cali1' *u*ţinut de coloane din
ar2int' era în între2ime ţe*ut cu aur' iar altul
cîntărea' împreună cu acce*oriile' pe*te 1J tone,
Cu prile+ul marilor ceremonii' *au cu ocazia
*o*irii unui amba*ador *trăin important' ţe*ături
preţioa*e *înt atîrnate+ de0a lun2ul drumului
pe care *e va îndrepta corte2iul' iar pe +o* *înt
a-ternute ro2o+ini, 8raperii de brocart' broderii
de aur' covoare de măta*e brodate cu aur' pietre
preţioa*e -i perle' acoperăminte pentru cai -i
cămile cu prile+ul ceremoniilor @ în total' zeci
de 4ilometri de ţe*ături preţioa*e pe care di1e0
ritele ateliere ale imperiului le con1ecţionează
pentru curte -i palat,
In*trumente ale unei politici de pre*ti2iu'
*emne di*tinctive ale cla*elor *ociale -i ierar)iei
*tatului' mi+loace de recompen*ă -i comori tre0
cute de la un *uveran la altul' ţe*ăturile vor
ramîne timp de veacuri una din cele mai mari
Veu-ite ale unei civilizaţii care va 1i arareori
cepă-ită în ace*t domeniu,
Ze*ăturile de mare lu. *înt lucrate în atelierele
cali1ului' numite tiraz. Ace*t cuvînt' de ori2ine
per*ană' a de*emnat mai întîi un )alat *au o
,e*atură cu in*cripţii brodate' apoi' prin e.ten*ie'
cnerele în*ele, Ace*tea *înt ră*pîndite în tot
$#D
imperiul' la 3a2dad de*i2ur' dar -i la /amarra'
în <)ora*an' la 8abiY %delta e2ipteană&' <airuan
etc, 5roprietateV a cali1ului' ele *înt con*iderate
drept un *erviciu al *tatului -i *înt condu*e prin
urmare de către un 1uncţionar de ran2 înalt'
care are -i el în *ubordine -e1i de *erviciu' contro0
lori etc, 75rintre obieciurile care au partea lor'
în unele imperii' la poleirea ceremonialului de
curte' e.plică Ibn <)aldun' *e numără acela de
a pune numele prinţilor' *au anume *emne de0ale
lor deo*ebite' c)iar în ţe*ătura ve-mintelor pe
care ace-tia le poartă' 1ăcute din măta*e *au
brocart, Ace*te cuvinte *cri*e trebuie *ă *e vadă
în ţe*ătura *to1ei -i *ă 1ie din 1ir de aur *au de
o culoare di1erită 1aţă de cea a 1ondului, 5rin
acea*ta' ve-mintele re2ale *înt 2arni*ite cu un
tiraz. E un în*emn al ran2ului' menit cali1ului'
celor pe care el voie-te a0i cin*ti în2ăduindu0le
*ă01 1olo*ea*că -i celor numiţi mari dre2ători,,,
/ub cele două dina*tii ba meiazilor -i Abba*i0
zilorT' tirazul
1
*e bucura de o mare în*emnătate9,
In epoca abba*idă' in*cripţiile de pe tirazuri
*înt e.ecutate în *criere cu1ică
$
, 8e obicei' ele
conţin o invocare către Alla)' numele cali1ului'
titlul *ău %de pildă al0Ra-id& -i o *curtă 1ormulă
reli2ioa*ă, Ele pot 1i pictate' brodate *au e.e0
cutate după te)nica tapi*eriei,
2irazuril" nu monopolizează nici pe departe
indu*tria te.tilă, E.i*tă numeroa*e ateliere parti 0
culare' a căror producţie o depă-e-te cu *i2uranţă
pe aceea a tirazurilor. La Tini*' în delta =ilului'
ţe*ătoria' care e unica indu*trie' ocupă de pildă
totalitatea populaţiei active' ceea ce e*te valabil
-i pentru alte ora-e -i *ate din BaMum, In ace*te
ateliere' mai cu *eamă la tor*ul 1irelor' lucrează
1emei -i copii, In 2eneral' *alariile *înt 1oarte
*căzute,
Tor*ul *e 1ace cu 1urca -i cu 1u*ul' iar ţe*utul
pe un război orizontal *au cu pedale' ambele
1
,rol"%om"n", II %n,a,&,
$
/crierea cu1ică e*te un2)iulară, La început 1oarte
*implă' ea a început *ă 1ie împodobită' de0a lun2ul veacu
rilor' cu 1runze -i 1lori *tilizate %n,a,&,
<43
de ori2ine c)ineză, Bolo*irea unor te)nici com0
plicate' -i ele neîndoielnic de ori2ine e.trem0
orientală %mai ale* cea pe care o denumim 2oblen&'
în2ăduie introducerea în ţe*ătură a perlelor -i
pietrelor preţioa*e -i lucrul cu 1ire de aur *au
ar2int, Aurul e*te 1olo*it de la *1îr-itul *ecolului
al VUI0lea' mai ale* *ub 1orma unei pelicule
*ubţiri de metal preţio*' ră*ucite în +urul 1irului,
Ze*ăturile luarate cu 1ir de ar2int vin mai ale*
din /pania -i 5er*ia' ţări unde e.i*tă mine de
ar2int,
In epoca lui ?arun' procedeele 1olo*ite la
ţe*ut permiteau reprezentarea tuturor 1i2urilor
animale -i ve2etale
1
. Te)nicile *e vor per1ec0
ţiona' dar 1rumu*eţea -i armonia producţiei ate0
lierelor din rientul (i+lociu în Evul (ediu vor
rămlne nee2alate,
Aproape pretutindeni în lumea mu*ulmană e*te
ră*pîndit tor*ul' ţe*utul -i apoi vop*itul ţe*ăturilor6
bumbacul -i lîna în (aroc' măta*ea -i lîna în
/pania' lîna -i bumbacul în I1riYiMa' bumbacul
In /iria -i Cilicia' măta*ea -i bumbacul în <)o0
ra*an, In Ira4' 3a2dadul -i cartierele *ale măr 0
2ina-e %3aYdara -i ?a1ira)& po*edă ateliere unde
*e prelucrează bumbacul' măta*ea -i lîna *ub
di1eritele lor 1ormeK <u1a e*te ve*tită pentru
-alurile *aleK 3a*ra -i Ubulla) 1abrică ţe*ături
pentru corturi -i un 1el de *er+ de 1oarte bună
calitateK la Ta4rit' al0?ira) -i mai ale* la (o-ul
3e 1ac mu*eline, A)Haz numără !0 ateliere de
covoareK la Abadan' zeci de ateliere 1ac *altele
-i perne, 3a2dadul -i =umania)' Armenia -i
3u)ara *înt ve*tite pentru covoarele lor' Tran0
i*o.iana pentru cotonade %(erv' =i-apur&' /iria
pentru covoare -i mătă*uri etc,
5rincipalele trei zone de producere a te.tilelor
*înt totu-i Bar*' <)uzi*tan -i delta e2ipteană,
La Bar*' vreo treizeci de centre' mai ale* Ba*a'
1
Ze*ăturile erau -i impermeabilizate' 1ie printr0o
urzeală 1oarte dea*ă' 1ie prin acoperirea lor cu o peliculă
de ceară %n,a,&,
241
NurYub' <azarun' TaHad+' produc brocarturi de
măta*e' ţe*ături de mobilă -i tapi*erii de lînă'
covoare cu punct înnodat -i ţe*ute cu t acul'
îmbrăcăminte de bumbac, <)uzi*tanul e*te *pecia0
lizat mai cu *eamă în ţe*ături de in' brocarturi
-i mătă*uri diver*e, Cit de*pre delta e2ipteană'
cele apro.imativ douăzeci de ora-e de aici trimit
în tot imperiul -i în *trăinătate tapi*erii 2rele -i
*omptuoa*e' văluri *trăvezii' ţe*uturi de in cu
1ir de aur' 2azuri' voal de toate culorile -i cali 0
tăţile' ţe*ături decorate cu 1lori -i ramuri' 7de
toate 1elurile9' notează ;a4ubi' care adau2ă că
la Tini* 7*e 1abrică ţe*ături de mare preţ' 2roa*e
*au 1ine' ţe*ături de 1elul celor de 8abiY' 2az'
ţe*ături în dun2i' cati1elate -i împodobite cu
1ran+uri' *au ţe*ături cu 1lori -i ramuri9,
Celelalte industrii
In raport cu te.tilele' 1abricarea )îrtiei de către
arabii din epoca abba*idă reprezintă un volum
de mică în*emnătate, /e mai cuvine oare *ă
in*i*tăm a*upra urmărilor introducerii -i dezvol0
tării ulterioare a ace*tei te)nici -i a tran*miterii
ei în ccidentW
5înă în *ecolul al VlII0lea' *e *cria pe per0
2ament -i pe papiru*' primul 1iind din piele de
oaie întărită' iar cel de al doilea din mici 1î-ii
de *coarţă comprimate -i lipite cu amidon,
meiazii 1olo*eau papiru*ul' iar Abba*izii per2a0
mentul 7deoarece a*t1el bdocumenteleT erau mai
demne de re*pect -i cu *i2uranţă autentice' precum
-i mai durabile9 A, 8ar în J>1' la Tala*' arabii
repurtează o victorie zdrobitoare a*upra 2ene0
ralului <ao /ien+en2 -i iau prizonieri c)inezi care
cuno-teau procedeele de 1abricare a )îrtiei 1olo0
*ind inul -i cînepa, Ei au 1o*t trimi-i la /amar0
4and' unde a 1o*t con*truită o 1abrică, Apoi'
acea*tă te)nică *0a ră*pîndit în*pre apu*' ca
Ibn <)aldun %n,a,&,
<4<
+nulte altele preluate de la c)inezi, 8+a1ar 3ar0
me4idul a 1o*t cel care' urmînd *1atul 1ratelui
*ău Badl' pe atunci 2uvernator al <)ora*anului'
ar 1i de*c)i* la 3a2dad' în anii JD:@JD>' prima
1abrică de )îrtie din lumea arabă, Cîţiva ani mai
tîrziu' alte 1abrici erau con*truite în Andaluzia'
(aroc' /icilia' 8ama*c' Tiberiada, ?îrtia cea
mai bună va rămîne pentru multă vreme cea
de /amar4and, Curînd' E2iptul va renunţa la
papiru* -i va începe *ă 1abrice -i el )îrtie, /trăi0
nătatea' în 1runte cu 3izanţul' cumpără )îrtie
de la arabi,
Ei *e ocupă -i cu prelucrarea metalelor' de-i
lip*a lemnului limitează e.ploatarea zăcămintelor,
/înt importate metale din A1rica -i mai ale*
din Apu* -i India, =umeroa*e ateliere mici
1abrică obiecte de uz zilnic din 1ier -i aramă,
In 1iecare ora-' me-te-u2arii î-i vînd c)iar ei
produ*ele, Aproape pretutindeni *e 1ac porţi din
metal pentru 1ortăreţe' lanţuri' unelte etc, ra-ul
?arran' din /iria' *e *pecializează în balanţe
-i in*trumente -tiinţi1ice' printre altele a*trola0
buri -i 1elurite clep*idre, In multe locuri *e 1abrică
-i arme' 1olo*ind te)nici cu a+utorul cărora *înt
obţinute oţeluri rezi*tente -i *uple totodată
%unele te)nici *înt *ecrete -i *e tran*mit din
tată în 1iu&, Ace*te procedee' preluate în ma+o0
ritatea lor în India' *înt utilizate mai ale* la
8ama*c' de+a renumit pentru calitatea armelor
*ale' -i la Toledo, In Caucaz' unde e.i*tă mine
de 1ier' *e 1ac armuri -i zale, In acela-i timp'
*
W
lm
5
0If
tă -i arme din Apu*' ca bunăoară ve*titele
*ăbii ale 1rancilor -i *lavilor,
Aurul -i ar2intul *înt prelucrate în mai multe
centre' dintre care unele aparţin cali1ului, /e
<ecuţă obiecte de mare preţ6 cupe' 1ar1urii'
lucrări în 1ili2ran' emailuri' bi+uterii de toate
ormele' in*pirate de Antic)itatea eleni*tică -i
1 ale* de arta *a**anidă, Ace*te ateliere 1abrică
C
1
nenumăratele policandre' aplice' animalele -i
o
A
n
tele 1antezi*te' in*trumentele muzicale' *ta0
U1
e de a0rEmale *ălbatice -i pă*ări care
impo0
&e*
c palatele din marile ora-e, (ai
puţin
re-te neîncetat :
l a
^ ^ ^
indu*trială care va d u
i a l e &

11l
îicarea 3o)im[or ] , ,7A,
nivelul ţărilor
i * l a
]V
=
trea2a lume cuno*cuta,
5e î l uvi i -i ' i n 0ai
circulaţie pe ]
măr1uri -i bo2aţii
mare *înt trimi*e pînă la capătul pămîntului
produ*ele ţărilor i*lamice -i adu*e materiile prime
nece*are indu*triei lor, Care e*te cauza ace*tei
e.pan*iuni comerciale' comparabilă doar cu mo0
mentele de vir1 ale revoluţiei indu*triale -i a
comunicaţiilor' în *ecolele GIG -i GGW
8ezvoltarea urbană -i nevoia de con*um a
marilor ora-e nu e.plică totul' după cum nici
uni1icarea' datorită limbii' reli2iei -i puterii
cali1ilor' a unor teritorii pînă atunci di*per*ate,
E.i*tă alte motive' dintre care primul 11 con*tituie
acel uluitor dinami*m al popoarelor imperiului
după cuQerirea arabă' *porit In deceniile care au
urmat revoluţiei abba*ide, Repeziciunea cu care
e*cadroanele i*lamului' incredibil de puţine la
număr' au cucerit teritorii atît de va*te' urmată
de în1lorirea prodi2ioa*ă a 3a2dadului' au in0
*u1lat arabilor un entuzia*m care nu va 1i întîl0
nit decît în epoca marilor de*coperiri' cu multe
veacuri mai tîrziu,
Cucerirea a pu* totodată popoarele imperiului
în contact cu ţinuturi -i mări care le0au înle*nit
relaţiile cu ţări mai îndepărtate, (editerana' ce
le0a în2ăduit o mai bună cunoa-tere a civili 0
zaţiei e2iptene -i eleni*tice' le0a de*c)i* porţile
Apu*ului -i acce*ul la bo2ăţii -i moduri de 2în0
dire noi' îndeo*ebi cele ale /paniei,
în *udul imperiului' ocuparea ţărilor din
2ol1ul Arabo05er*ic le0a de*c)i* mai lar2 drumul
*pre A*ia, Ei di*puneau acum de o cale mai
*curtă -i mai u-oară decît (area Ro-ie' cea a
(e*opotamiei -i văilor Ti2rului -i Eu1ratului'
*pre /iria' Anatolia' nordul 5er*iei' precum -i
*pre E2ipt -i (editerana' deoarece toate 1ron0
tierele di*păru*eră, (editerana -i (area Ro-ie
au devenit de atunci două căi paralele de acce*
*pre A*ia de *ud0e*t -i rientul îndepărtat, Bolo0
*ite îndată' mai cu *eamă de către arabi' per*ani'
evrei -i copţi' ele vor contribui la pro*per tatea
Ira4ului' E2iptului -i a între2ului imperiu,
/ituat In inima Lumii Vec)i' imperiul arab
a avut -i privile2iul de a 2ă*i' c)iar în lea2ănul
*ău' uria-e cantităţi de metale preţioa*e' care
<4=
i0au în2ăduit *ă0-i *tabilizeze moneda -i *ă0-i
procure toate produ*ele nece*are dezvoltării *ale
economice,
Timp de veacuri' ba c)iar milenii în cazul
E2iptului' rientul tezauriza*e aur6 1araoni din
toate imperiile' împăraţi -i prinţi *a**anizi'
epi*copi -i mulţi alţii în2rămădi*eră comori în
mormintele' palatele' mănă*tirile -i bi*ericile lor,
/0a calculat că numai aurul 2ă*it în mormîntul
lui Tutan4amon ee)ivala' pe plan valoric' dublul
înca*ărilor în aur ale 3ăncii E2iptului prin
anul 1D$>
1
, Cîte tone 1u*e*eră oare în2ropate
in mormintele marilor *uveraniW In 5er*ia' unde
moneda de circulaţie era ar2intul' aurul era
tran*1ormat în bi+uterii' mobile' obiecte decorative
pentru re2ele re2ilor -i apropiaţii lui, In /iria
-i (e*opotamia' edi1iciile cultului cre-tin -i mă0
nă*tirile acumula*eră bo2ăţii uria-e6 podoabe
bi*erice-ti' *tatui' obiecte de cult 1u*e*eră ac)izi0
ţionate *au dobîndite în cantităţi 1oarte mari
după ră*pîndirea cre-tini*mului, împăraţii bi0
zantini î-i vîrî*eră de+a mîna în ace*te comori
in timpul crizelor monetare, Arabii au 2ă*it
aici o uria-ă rezervă de aur' 2raţie căreia au
bătut' la 8ama*c mai întîi -i apoi la 3a2dad'
dinarul, moneda care va 1ace *ă în1lorea*că în0
tre2ul lor comerţ internaţional,
Ace*tor mormane de metal preţio* li *e adau2ă'
de la *1îr-itul *ecolului al VlII0lea' aurul e.tra*
din /udan -i trimi* cu caravanele' prin /a)ara'
pînă la ora-ele de pe coa*tă' de unde e*te e.0
portat în E2ipt' /iria -i (e*opotamia, /pri+i0
nindu0*e pe re*ur*e con*iderabile' care *e reîn0
noie*c neîncetat' dinarul va rămîne multă vreme'
împreună cu nomisma bizantină' moneda a1lată
în circulaţie în lumea mu*ulmană' Ru*ia -i în
Apu*, Qreutatea ei %:'$> 2& e*te u-or in1erioară
6elei a nomism"i %:'>> 2&' iar titlul e*te e.celent
D"@D!aI
0
&' 2raţie noilor metode de topire uti0
lizate de arabi, (oneda *e *pri+ină -i pe ar2int'
deoarece imperiul po*edă numeroa*e mine de
1
8upă (, Lombard' o!. .it. %n,a,&,
14#
ar2int In Iran -i A*ia Centrală, Qreutatea dir)e0
mului de ar2int e*te de $'DJ 2' iar ca valoare
reprezintă' în timpul lui ?arun al0Ra-id' cam
1I1> 1aţă de dinar, El e*te 1olo*it mai ale* în
(e*opotamia' iar aurul în /iria -i I1riYiMa, La
3a2dad *înt utilizate ambele monede, Ar2intul
va pierde teren treptat -i' după *ecolul al G0lea'
aurul va domina piaţa aproape în între2ime,
La *1îr-itul *ecolului al VlII0lea -i în *ecolul
al IG0lea' 2ol1ul Arabo05er*ic con*tituie prin0
cipala cale comercială *pre ceanul Indian'
CeMlon' (alaMezia' Indoc)ina -i C)ina, In *e0
colul al G0lea' *ub E2iptul 1atimid' *e va *tabili
altă cale prin (area Ro-ie, în timpul lui ?arun al0
Ra-id -i al urma-ilor *ăi' dominaţia a*upra
marilor porturi ale Qol1ului e*te ab*olută,
3a*ra' 7cel clintii ora- al lumii' inima comer0
ţului' bo2at pe*te mă*ură9' după ;a4ubi' e*te de
departe cel mai mare contoar mu*ulman al epocii'
întemeiat în ">0' ora-ul a luat avînt la înce0
putul *ecolului următor -i a devenit o mare
metropolă, Centru 1inanciar' unde *e întîlne*c
cre-tini' evrei' per*ani' arabi' indieni' ora- indu*0
trial 2raţie ar*enalelor unde *înt con*truite ma+ori 0
tatea navelor 1lotei comerciale' precum -i datorită
1abricilor de za)ăr -i 1ilaturilor' 3a*ra e*te toto0
dată un centru intelectual, Toate ace*te acti 0
vităţi păle*c în*ă în comparaţie cu marele *ău
port, î mpreună cu <alla' portul *ău 1luvial'
-i Ubulla' *ituat mai aproape de mare' 3a*ra
e*te portul cel mai important din între2ul im0
periu, Biind *ituat la văr*area Eu1ratului' coră0
biile trebuie *ă e1ectueze o lun2ă traver*are a
canalelor anume amena+ate ca *ă a+un2ă la c)ei,
Acea*ta nu a împiedicat în*ă dezvoltarea ameţi0
toare a comerţului de anver2ură' iar 3a*ra
*in2ură rezolvă cea mai mare parte a *c)imbu0
rilor dintre ţările mu*ulmane -i rient,
/ira1' portul Iranului meridional *pre ceanul
Indian -i mai departe' *e va dezvolta doar cîteva
decenii mai tîrziu' dar con*tituie de+a un contoac
important, =e2u*torii *ăi au reputaţia de a 1&
cei mai bo2aţi din Iran' de a avea ca*e cu mai
<4B
multe eta+e' con*truite din lemn de tec4' lu.
1ără precedent' -i îndeo*ebi de a 1i marinarii
cei mai buni -i mai îndrăzneţi din întrea2a lume
mu*ulmană, 7Cele mai multe corăbii c)ineze-ti
*e
încarcă la /ira1' unde măr1urile *înt adu*e
de la 3a*ra' man -i alte locuri -i tran*portate
pe corăbiile c)ineze-ti' din pricina )ulei din
acea*tă mare -i a apei puţin adinei în anume
locuri, 8i*tanţa de la 3a*ra la /ira1' pe apă'
e*te de 1$0 para*an2i, Cînd măr1urile *înt în0
cărcate la /ira1' *e 1ace aprovizionarea cu apă
dulce -i corăbiile ancorează într0o localitate numită
(a*4at' la capătul manului9' putem citi în
art"a minunilor *ndi"i.
In comparaţie cu ace*te mari porturi' Adenul
e*te relativ mode*t, Aici *înt prelucrate mai
ale* produ*ele de pe coa*ta A1ricii -i el *erve-te
drept punct de le2ătură între A1rica -i rientul
îndepărtat, manul' cu ora-ele *ale (a*4at -i
/o)ar' e*te o piaţă de tranzit pentru mirodenii'
1ilde- -i produ*ele rare provenite din India,
Ledda) e*te portul ora-ului (ecca -i un punct
de tranzit în (area Ro-ie,
Actorii ace*tor întîlniri permanente pe dru0
murile lumii *înt mai întîi evreii, Uni1icarea
imperiului mu*ulman le permite *ă *trîn2ă le2ă0
turile dintre comunităţile lor di*per*ate din
/pania pînă în E2ipt' /iria' 5ale*tina' (e*o0
potamia -i pînă în India, Ei *înt deo*ebit de
activi la 3a2dad' unde au un conducător po0
litic' Re*) Qalut)a' un -e1 reli2io*' -coli teolo2ice
%de aici va proveni Talmudul de la 3a2dad&,
Toate ace*te comunităţi' per1ect or2anizate 2raţie
unor a*ociaţii -i unor core*pondenţi' 2rupează
ca*e de comerţ *olidare între ele' avînd o ră*0
pundere colectivă a*upra operaţiilor comerciale,
8e la *1îr-itul *ecolului al VllI0lea' evreii numiţi
ra)daniţi
6
*e ocupă cu comerţul de mare an0
++++I
1
Cuvînt de ori2ine per*ană' care Fn*emna ipocrit
a căpătat mai tîrziu *en*ul de comerciant' nu neapărat
r
eu %n,a,&,
N7$
ver2ură, Ei mer2 pînă departe în căutarea pro0
du*elor celor mai diver*e %2răunţe' mirodenii'
ţe*ături' materiale preţioa*e' *clavi&, Timp de
doua *ecole' ei vor domina comerţul internaţional,
Cit de*pre cre-tini' ace-tia *e ocupă mai ale*
cu comerţul pe u*cat' cu *pri+inul comunităţilor
lor' ri*ipite -i ele aproape pretutindeni, Ei parti 0
ci pa pe *cară mare l a operaţi unil e bancare'
în care armenii *e dovede*c deo*ebit de pricepuţiK
acea*ta nu în*eamnă că *înt ab*enţi de pe piaţa
internaţională, Acela-i lucru *e întîmplă -i cu
mu*ulmanii6 în *ecolele IG@G' marile averi
din 3a2dad -i 3a*ra *e a1lă în ma+oritate in
mlinile ace*tora' care po*edă cva*imonopolul
*c)imburilor cu (a2)rebul -i I1riYiMa,
Toţi ace-ti oameni cutreieră neobo*iţi dru0
murile' 1luviile -i mările lumii cuno*cute' dar
nu pătrund în Apu*ul cre-tin, (u*ulmanii nu
depă-e*c niciodată 1rontiera *paniolă *au portu0
rile Italiei' unde *e practică ne2oţul' ceea ce
în*eamnă in *pecial 5i*a -i Amal1i, =ici evreii
-i nici măcar cre-tinii din rient nu *e duc decit
arareori în ccident, Con*iderau oare orientalii
că pro1itul comercial era in*u1icientW (ai pro0
babil' italienii ii împiedicau pe ne2u*torii orien0
tali *ă depă-ea*că anumite limite pentru a0-i
pă*tra pieţele,
E.i*tă mai multe moduri de a 1ace a1aceri'
1ie mer2înd per*onal in ţările unde vor 1i cum0
părate -i vîndute produ*ele' 1ie incredinţlndu0le
unui călător care le va vinde -i va cumpăra
altele, /indbad' ve*titul erou din 7 mi" şi una
d" no!/i, întreprinde primele patru călătorii
împreună cu alţi vînzători care mer2' ca -i el'
*ă0-i vîndă măr1urile pe*te mări -i ţări, 7A9R
luat cu mine' ne *pune el' o mulţime de măr1uri
*cumpe, ,, -i am pornit de la 3a2dad *pre 3a*ra'
unde m0am îmbarcat pe o corabie mare' în
tovără-ia mai multor ne2uţători de *eamă' care
*e bucurau de cin*tire -i re*pect prin locurile
acelea9 K La capătul unor întlmplari nemaivă0
1
A ]J@-a noa!t" %n,a,&,
$>0
2ute' 1tindbad *e înapoiază aca*ă după ce cî-0
tiaa*e bani 1rumo-i' iar la a cincea călătorie
Fnc)iriază doar pentru el o corabie cu un că0
pitan, 8e-i *e îmbo2ăţi*e 1oarte mult' înclinaţia
lui pentru aventură 11 1ace *ă întreprindă -i
cea de a -a*ea călătorie' de data acea*ta cu alţi
ne2u*t oriK ci t de*pre cea de a -apt ea' o va
1ace pe corabia cali1ului,
înc)irierea unei corăbii mari co*tă de*i2ur
1oarte mult, Cel mai ade*ea *e călătorea in 2rup'
între coreli2ionari, Ace*t obicei di*pare treptat
*i e înlocuit cu un alt *i*tem comercial6 comandita,
Cel care inve*te-te procură măr1urile unor oameni
ce mer2 *ă le vîndă' apoi împarte bene1iciile cu
ei' nu în*ă -i pierderile' ce 11 prive*c numai pe
el, =e2u*torii care porneau cu caravanele în
epoca prei*lamică practicau de+a comandita,
amenii le2ii o declara*eră con1ormă cu i*lamul'
iar *i*temul *0a ră*pîndit în *ecolul al G0lea în
ţările mu*ulmane' apoi in bazinul mediteranean
-i Europa,
Cum *e e1ectuau tran*1erurile de 1onduri în
marile tranzacţii comercialeW 8e multă vreme'
mu*ulmanii utilizau cecul' sakk. Ace*t mod de
plată *e 2eneraliza*e 1oarte repede, Cei care
*e îndeletniceau cu *c)imburile @ sayrafi @ e0
miteau cambii' *cri*ori de credit etc, (ai e.i*tau
-i re2lementări prin alte 1ormule *cri*e, Creditul
*e acorda pentru avan*urile de 1onduri nece*are
1inanţării uneia *au mai multor operaţii comer0
ciale' plănuite de ne2u*torii de vază' al căror
bun renume le 2aranta one*titatea -i compe0
tenţa' în anii de dinami*m comercial ai *eco0
lelor IG@G apar -i alte 1orme de credit, Adap0
tate tuturor *ituaţiilor' ele e.plică în mare mă0
*ură *uperioritatea economică a ţărilor i*lamice
m Evul (ediu, Teolo2ii -i oamenii le2ii nu în0
2rădeau cu nimic ace*te activităţi' de-i era in0
iă riba %în *en* literal acumulare' dar de
camătă&,
Marile drumuri ale imperiului .i
ale lumii
In lumea mu*ulmană din Evul (ediu' cur*urile
de apă navi2abile *înt rare, Qeo2ra1ul (uYa0
da**i %*ecolul G& pomene-te două*prezece' dar'
cu e.cepţia =ilului' a Ti2rului -i Eu1ratului'
nici unul nu poate 1i 1olo*it pentru tran*portu0
rile re2ulate de oameni -i măr1uri, (e*opotamia
-i E2iptul *înt privile2iate6 în a1ară de Eu1rat
-i Ti2ru' navi2abile în mare parte' o *erie de
canale lea2ă ace*te două 1luvii -i alcătuie*c o
reţea dea*ă în *udul (e*opotamiei -i re2iunea
3a2dadului, Lemnul din Armenia' uleiul de
mă*line din /iria coboară Eu1ratul pe plute'
măr1urile de*tinate capitalei 1iind tran*bordate la
Anbar pe ambarcaţiuni mai mici' care *e în0
dreaptă apoi *pre 3a2dad prin canalul I*a,
3arcaze -i plute venite din /amarra' Ta4rit'
(o-ul' din nordul (e*opotamiei -i 8+e*ira co0
boară pe Ti2ru pînă la 3a2dad, Ace*te plute'
ma+oritatea 1oarte mari' *înt condu*e de oameni
dibaci -i *trăbat apele învolburate cu încărcături
mari, dată *o*ite la 3a2dad' ele *lnt de*1ăcute
pentru vînzarea lemnului' o mar1ă rară -i *cumpă,
5e =il are loc o navi 2aţ ie 1oart e i nt en*ă6
bărci cu pînze pătrate' ca în vec)ime' *au pînze
noi' triun2)iulare' denumite 7latine9' pe care
vîntul le um1lă mai u-or' al căror model a 1o*t
preluat cu puţină vreme în urmă de la coră0
biile din ceanul Indian, Belucile brăzdează
nenumăratele braţe ale 1luviului' precum -i
canalele, Unul dintre ace*tea' con*truit de
Traian' lea2ă ora-ul Bo*tat de <olzum' pe (area
Ro-ie' unde a+un2 corăbiile încărcate cu produ*e
de*tinate capitaleiK tot aici aco*tează -i cele
care aprovizionează (ecca -i (edina prin Ledda),
în amonte' *e navi2)ează pe =il pînă în E2iptul
de /u*, ra-ul A**uan con*tituie principalul )am0
bar -i marea piaţă a /udanuluiK aici' caravanele
nubienilor aduc măr1urile care -i*t apoi îmbar 0
cate pe 1luviu,
$>$
(a+oritatea celorlalte rîuri din lumea mu*ul0
mană au un cur* nere2ulat -i *înt navi2abile
doar pe porţiuni mici *au în anumite perioade
ale anului, Ace*ta e*te cazul 1luviilor .u* %Amu0
8aria&' Ia.arte %/îr08aria&' ?elmand -i al rîu0
rilor care coboară din platoul anatolian, Tra1icul
1luvial deţine a*t1el un loc re*trîn* în tran*por0
turile ţărilor mu*ulmane' mai ale* dacă îl com0
parăm cu acela de pe marile 1luvii europene
-i din ţările *lave,
/c)imburile e1ectuate între porturile din Qol0
1ul Arabo05er*ic -i ţările A*iei de *ud0e*t *înt
relativ recente, /ub /a**anizi' doar cîţiva ne2u0
ţători per*ani *e încumetau *ă *e aventureze
în ace*te re2iuni -i a+un2eau pînă în C)ina,
In ceanul Indian' comerţul începe în epoca
omeiadă6 din anul J00' ne2uţători mu*ulmani
*e in*talează în CeMlon, (utarea centrelor de
activitate de la 8ama*c la 3a2dad -i în (e*o0
potamia va con*titui impul*ul nece*ar e.pan0
*iunii comerciale *pre E.tremul rient K
Cel dintîi obiectiv 10a reprezentat India,
5entru a *tabili o le2ătură cu coa*ta (ala0
barului -i mai ale* cu portul (and+apur %(an0
2alore&' corăbiile pornite din 3a*ra *au /ira1
pot 1ace e*cală 1ie la (a*4at' în 2ol1ul man'
-i de aici 3ă *e îndrepte *pre (alabar' 1ie *ă
navi2)eze de0a lun2ul coa*tei' trecînd prin drep0
tul provinciilor /ind -i (a4ran, La du*' coră0
biile tran*portă *are' ve*elă de aramă -i ar2int'
mătă*uri -i pînzeturi de bumbac' tirazuri, par0
1umuri din Ira4' porţel anuri' cai di n man,
în *c)imb' *ubcontinentul indian o1eră lemn
de tec4' de e.celentă calitate' e*enţe tincto0
riale' ambră' *permanţet' cardamon' 1ier -i arme,
Corăbiile care î-i continuă drumul *pre C)ina
o iau *pre CeMlon' /arandib cum îi *pun arabii'
1
Corăbiile c)ineze-ti din apele ceanului Indian
*înt puţine la număr, Centrul de 2ravitaţie al C)inei
*e a1lă în nord' iar 2uvernul imperial nu încura+ează
de1el dezvoltarea porturilor din *ud, Abia în timpul
dina*tiei /on2' în *ecolele GI @GII' 2uvernul va 1avoriza
acea*tă re2iune -i ne2oţul la mari di*tanţe %n,a,&,
$>#
7in*ula rubinelor9' unde *e mai cumpără -i
*a1ire' *corţi-oară' ele1anţi0 Unele *e duc apoi
în in*ulele /umatra -i Lava *au în celelalte in*ule
cu mirodenii' după nuc-oară' piper' cam1or'
lemn de *antal' tec4' *au co*itor, Altele trec
prin nordul /umatrei' după care a+un2 pe coa*0
tele Cambod2iei' prin *trîmtoarea (alacca, 5rin0
cipalele porturi *înt /an1 %la nord de /ai2on&'
apoi LoYuin %?anoi&' ultima e*cală înainte de
<an1u %Canton&' unele corăbii trecînd -i prin
in*ulele 5aracel*e, Arabii depă-e*c arareori Can0
tonul' iar dincolo de Coreea *e întinde o lume
necuno*cută lor, In C)ina' arabii duc te.tile
de lu.' covoare' obiecte de aramă -i ar2int' aur
-i perle' din A*ia de *ud0e*t' coarne de rino0
cer' 1ilde-, La întoarcere' ei vin încărcaţi cu
)îrtie' medicamente' mo*c' mătă*uri' cam1orK
toate ace*tea *înt *upu*e unor 1ormalităţi minu0
ţioa*e' pentru a primi autorizaţia de îmbarcare'
deoarece e*te interzi* e.portul unor măr1uri
con*iderate a 1i rare,
întoarcerea are loc cel mai ade*eori pe aceea-i
rută ca la du*, Corăbiile plecate la *1îr-itul lui
noiembrie' pentru a bene1icia de mu*onul de
nord0ve*t' *o*e*c la Canton -a*e luni mai tîrziu,
Ele petrec acolo vara -i pleacă iară-i în noiembrie
*au decembrie' ca *ă pro1ite de mu*onul de nord0
e*t, La începutul verii' *e întorc la 3a*ra *au
/ira1, 5rin urmare' călătoria durează opt*prezece
luni' dacă totul *e petrece cu bine,
8ar lucrurile nu *tau întotdeauna a-a, A*t1el'
în 6"latar"a d"s!r" hina şi *ndia, mi+locul
*ecolului al IG0lea' citim următoarele6 75rodu0
*ele C)inei *înt rare, 5rintre cauzele ace*tei
rarităţi *tau de*ele incendii de la <an1u' portul
-i antrepozitul măr1urilor arabe -i c)ineze,
Uneori corăbiile nau1ra2iază' *înt +e1uite *au ne0
voite *ă 1acă e*cale lun2i -i *ă0-i vîndă măr1urile
în ţările ce nu *înt ale arabilor, In alte daţi'
ele trebuie *ă rămînă multă vreme în loc din
pricina reparaţiilor9, /au în art"a minunilor
*ndi"i8 75entru toţi cei ce *0au du* în C)ina'
călătoria a în*emnat o i*pravă plină de pri0
8;7
me+dii, =imeni n0a auzit vreodată vorbindu0*e
N^R de un om care *ă 1i 1o*t acolo -i *ă *e 1i întor*
nevătămat, r' dacă a-a au *tat lucrurile' ne0
2re-it *0a întîmplat o minune9, Unele re2iuni
2înt năpădite de piraţi' care a+un2 pînă -i în
2ol1ul 5er*ic, =e2u*torii arabi *e tem în mod
deo*ebit de piraţii care pînde*c în lar2ul coa*telor
din nordul Indiei' ale căror nave cu vî*le *înt
mult mai rapide decît corăbiile lor cu pînze'
1oarte 2reoaie' -i pentru a *e apăra de ace-tia
iau cu ei 1ocul 2rece*c, A-"nturil" lui Oindbad, oricît
de 1antezi*te ar 1i ele' re1lectă *paima pe care o
in*pirau atunci ace*te călătorii -i prime+diile
întîmpinate de navi2atori,
8i1icultăţile navi2aţiei în*ă-i nu *înt nici ele
mai neîn*emnate, In*trumentele de navi2aţie -i
)ărţile 2eo2ra1ice' în ma+oritatea lor per*ane'
rămîn mai mult decît inadecvate A c)iar după
*tudiile întreprin*e la porunca lui (Vamun %în0
deo*ebi mă*urarea lun2imii meridianului&' iar
corăbiile care *e rătăce*c *înt nenumărate,
Toate ace*te prime+dii nu0i de*cura+ează pe
ne2uţătorii arabi' a căror 1lotă domină în mod
aproape ab*olut comerţul internaţional, 8e*i2ur'
în ceanul Indian -i mai departe' pînă în Indo0
nezia' la ne2oţul pe mare participă -i indienii'
iar în porturile 2ol1ului Arabo05er*ic pot 1i
văzute mari +onci c)ineze-ti, In cea mai mare
parte' ace*t comerţ va rămîne totu-i în mîinile
mu*ulmanilor, /ituaţia va 1i ne*c)imbată timp
de două *ecole' după care tra1icul va *cădea
în 1olo*ul c)inezilor -i indienilor' pînă în ziua
în care' la *1îr-itul *ecolului al GV0lea' portu0
2)ezul Va*co da Qama' pilotat de un ve*tit
marinar arab' A)med ibn (ad+id' va între0
prinde cea dintîi călătorie în ace*te mări -i va
1
Arabii -i per*anii bene1iciază totu-i de un avanta+
uria-6 pînza de corabie denumită 7latină9' triun2)iulară'
care permite *ă *e navi2)eze împotriva vîntului, Zările
mediteraneene' apoi cele din nordul Europei' au adop0
taţ0o -i ele în *ecolul al GV0lea, Acul ma2netic' de ori2ine
c)ineză' tran*mi* în Apu* de către arabi' e*te utilizat
de către ace-tia de la mi+locul *ecolului al Gl0lea %n,a,&,
$>>
Fncerca' 1ără *ă reu-ea*că în între2ime' *ă0i
iz2onea*că pe navi2atorii mu*ulmani,
8acă în *ecolele VIII -i IG căile maritime *pre
E.tremul rient *înt cel mai de* 1olo*ite' nici
vec)iul drum al mătă*ii nu a 1o*t pără*itK ace*ta
e*te 1olo*it pentru tran*portul' în cantităţi limi 0
tate' a unor măr1uri u-oare -i de preţ, 8atorită
1rămîntărilor politice care au z2uduit Imperiul
de (i+loc' drumul prin /in4ian2 e*te ne*i2ur
-i' în ciuda alianţei înc)eiate de dina*tia Tan2
cu ?arun al0Ra-id' în JD!' itinerarul prin A*ia
centrală va reintra în plină activitate după ce
va trece o bună bucată de vreme,
5lecînd de la 3a2dad' 7drumul C)inei9 tra0
ver*ează podi-ul Iranului pe *trăvec)ea cale de
la <)anaYim -i <erman-a)K apoi' prin ?amadan
-i Rei' a+un2e în <)ora*an, In apropiere de =i0
-apur' o bi1urcaţie duce *pre India prin 3alc)'
3amiMan' <abul -i (ultan pe valea Indu*ului,
Călătorii care mer2 în C)ina pot ale2e' odată
a+un-i aici' două itinerarii6 unul' prin Ta-4ent
-i Tala*' urcă pe valea 1luviului IiiK celălalt
*e îndreaptă *pre <a-2ar -i un -ir dublu de oaze
de0o parte -i de alta a 1luviului Tarim @ A40
*um -i Tu1an la nord' ;ar4an -i <)otan la *ud @'
după care cele două drumuri *e întîlne*c' îndrep0
tîndu0*e *pre provincia c)ineză <an*u -i ora-ul
Cin2an,
în ace*te *tepe imen*e -i pu*tiuri de piatră
*au ni*ip' prime+diile nu lip*eau' începînd cu
atacurile bandiţilor, Caravanele aveau numero-i
participanţi bine înarmaţi' precum -i o e*cortă,
In *c)imb' nu era nimic de 1ăcut împotriva
intemperiilor6 1urtuni pornite din *enin care
1ăceau *ă *e rever*e rîurile' întrerupînd căile
de comunicaţie -i înecînd oamenii -i animaleleK
nin*ori puternice *au ar-iţe cumplite care *ecau
izvoarele -i rîurile, Călătoria dura între opt -i
două*prezece luni,
Comerţul cu mătă*uri' acum toar*e -i ţe*ute
în mai multe re2iuni ale imperiului mu*ulman'
precum -i în 3izanţ' nu a încetat in între2ime9,
<;=
încă multă vreme' baloturile cu mătă*uri de
cea mai bună calitate vor continua *ă traver*eze
A*ia centrală -i <)ora*anul, 5e ace*t drum
*o*e*c în*ă tot mai multe porţelanuri c)ineze-ti6
moda ace*tora *e ră*pînde-te cu repeziciune la
curtea din 3a2dad' de*i2ur după ce 2uvernatorul
<)ora*anului Aii b, I*a i0a trimi* lui ?arun
douăzeci de obiecte din porţelan c)ineze*c impe0
rial' 7nemaivăzute9, (irodenii care nu *e 2ă*e*c
în India -i A*ia de *ud0e*t' +aduri' mo*c' 1oarte
apreciat la 3a2dad' *o*e*c -i ele din C)ina pe
aceea-i cale %două0trei veacuri mai tîrziu' ceaiul
va lua locul mătă*ii în comerţul e*t0ve*t&, în
*c)imb' arabi -i per*ani e.portă în C)ina par0
1uniuri' perle' coral' tămîie' anumite te.tile de
mare lu., Turcii din A*ia centrală cumpără de
la ei mătă*uri' monede' în *c)imbul armelor'
obiectelor de aramă' pi*lei -i mai ale* în *c)imbul
*clavilor,
Brodusele destinate s9himbului
/clavii *înt indi*pen*abili bunului mer* al *ocie0
tăţii abba*ide' într0o a*emenea mă*ură încît
încetinirea recrutării lor poate provoca pertur0
bări în economie, 5entru e.ecutarea muncilor
pe care oamenii liberi re1uză *ă le 1acă e*te nevoie
de mulţi *clavi' cu atît mai mult cu cît mu*ul 0
manii îi eliberează de*tul de u-or, r' reli2ia
interzice ca un mu*ulman *ă a+un2ă *clav, Răz0
boaiele de cucerire pu*e*eră la di*poziţia învin0
2ătorilor un număr con*iderabil de prizonieri de
ambe *e.e' dintre care mulţi au devenit *clavi,
Atunci cînd e.pan*iunea arabă -i0a atin* limitele'
/in2ura *ur*ă de prizonieri e reprezentată de
incur*iunile în teritoriul bizantin,
8upă ce acea*tă *ur*ă devine la rîndul ei
in*u1icientă *ub Abba*izi
1
' tra1icanţii *e duc
după *clavi oriunde îi pot 2ă*i' a*t1el încît pie0
1
/clavii turci *înt puţini la număr *ub ?arun %n,a,&,
$#J
ţele 3a2dadului o1eră *clavi de ori2inile cele mai
diver*e6 7Telalul *0a uitat la ne2uţătorii a1laţi
de 1aţă -i a bă2at de *eamă că nu veni*eră cu
toţii, A a-teptat ca piaţa *ă 1ie bine înze*trată
-i *ă *e vîndă *lu+nice de toate neamurile' nu0
biene' ta4uriene b/udanT' 1rance' mara2)iene
bAzerbaid+anT' 2recoaice' tătăroaice' cerc)eze' ber0
bere' etiopiene' 4)alan2iene bo ra*ă meti*atăT -i
încă altele9
#
.
8in continentul ne2ru *înt adu-i mulţi nu0
bieni' etiopieni' bantu' *omalezi' pînă -i *ene2a0
lezi *au ciadieni, Cumpăraţi de la -e1ii de trib'
*au capturaţi de către bande de tra1icanţi a1laţi
în le2ătură cu ne2u*torii din marile ora-e a1ri 0
cane *au de pe coa*ta arabă' ace-tia *înt du-i din
ora- în ora-' pe u*cat *au pe mare, Cei de*tinaţi
*ă devină eunuci' ade*eori *udanezi' vînduţi la
preţuri mult mai ridicate' *înt ca*traţi în E2ipt,
altă *ur*ă o con*tituie Europa centrală
-i de e*t, An2lo0*a.onii -i *lavii *înt cei mai
apreciaţi, începînd din *ecolul al VUI0lea' ei
au luat locul acelora vînduţi pe piaţa internă
de către tra1icanţii din ţările catolice ale Europei
occidentale,
E.i*tă mai multe căi urmate de convoaiele
de *clavi *pre pieţele cele mai ve*tite6 la ră*ărit'
pe Vol2a %Itil' capitala 4azarilor&' Armenia
%unul din centrele de ca*trare&' Rei -i 3a2dadK
altă cale o con*tituie (area =ea2ră' iar o a
treia coboară pe Rin -i 8unăre, In Europa occi0
dentală' piaţa cea mai importantă e*te la Verdun'
eentru de ca*trare a1lat în cea mai mare parte
în mîinile evreilor, 8e aici' pe /aone -i Ron'
ei *înt du-i la =arbonne *au Arle*' de unde vor
1i trimi-i 1ie în /pania' 1ie în rient, Alte pieţe
importante *înt Veneţia' devenită unul din ma0
rile centre de procurare a *clavilor de la +umă0
tatea *ecolului al VUI0lea' în ciuda prote*telor
papilor' -i 5ra2a, A*t1el' în toată Europa *int
capturaţi bărbaţi -i 1emei' care vor 1i apoi vîn0
duţi mu*ulmanilor -i cre-tinilor din 3izanţ6
1
7 mi" şi una d" no!/i %n,a,&,
<;&
an2lo0*a.oni' du-i la Veneţia prin LMon *au
trimi-i direct în /paniaK lombarzi' cumpăraţi
de ne2u*torii din *udul Italiei -i revînduţi în
E2ipt -i I1riYiMa,
(u*ulmanii apreciază armele 1ăurite în Europa
catolică, /uperioritatea 2ermanilor' cei mai
ve*tiţi 1ăurari de *ăbii' *e e.plică 1ără îndoială
prin le2ăturile întreţinute de ace-tia cu popoarele
A*iei Centrale' probabil cu turcii' a căror repu0
taţie de buni 1ierari datează din cele mai vec)i
timpuri, rientalii apreciază -i armele *candi 0
nave' *olide -i *uple totodată,
(u*ulmanii cumpără din Apu* -i metale'
blănuri' lemn pentru con*trucţii maritime, Eu0
ropa' înapoiată -i *ăracă' nu mai are alte măr1uri
de vînzare' iar ceea ce cumpără e de*tinat unei
neîn*emnate minorităţi6 e*te vorba de produ*ele
de lu.' pe care ea nu le produce' -i în primul rînd
te.tilele, înaltul cler -i nobilimea poartă robe de
măta*e purpurie brodate cu aur, Ve-mintele
lui Carol cel (are -i ale 1iicelor *ale îi uluie*c
pe poeţi, Ludovic Qermanicul
1
*e vede nevoit *ă
dea un edict prin care interzice *oldaţilor *ăi *ă
*e îmbrace în mătă*uri brodate, Alcuin
$
denunţă
clerul care ri*ipe-te banii bi*ericilor pe *traie de
mare lu., Europa mai importă' în cantităţi limi0
tate' mirodenii' plante medicinale' 1ilde-' ve*elă
de aur -i ar2int,
A*t1el' între Apu* -i Ră*ărit *e în1iripă mai
multe căi comerciale, Una pleacă din An2lia'
trece prin 3retania -i a+un2e la Li*abona' apoi
în porturile mu*ulmane ale Atlanticului, Alta
vine din Qermania -i ţara 1rancilor' după care
a+un2e' prin =arbonne' în /pania -i A1rica de
=ord, 5orturile italiene @ Amal1i' Qaeta' /aler0
no @ încep *ă +oace -i ele un rol de intermediar
1
Ludovic al II0lea Qermanicul' re2e al Qermaniei
%!:#0!J"&, 5rin tratatul de la Verdun %!:#& devine re2e
al părţii ră*ăritene a 1o*tului imperiu carolin2ian %n,tr,&,
V Alcuin %Albinu* Blaccu*& %c, J#>0!0:&' învăţat
an2lo0*a.on, Teolo2' pro1e*or la -coala palatină din
Aac)en' colaborator al lui Carol cel (are în domeniul
culturii -i promotor al 7rena-terii carolin2iene9 %n,tr,&,
?
H
??H
]]]d?
F>W
cu ora-ele din A1rica de =ord @ Tuni*' Bo*tat'
<airuan, La rîndul lor' ne2u*torii *candinavi
-i ru-i trimit pînă la 3a2dad blănuri' arme' miere
-i ceară de albine' cai -i' 1ire-te' *clavi, Ei aduc
de acolo ţe*ături' ve*elă' monede de ar2int, /c)im0
burile *e 1ac cu caravanele' dar mai ale* pe căile
1luviale' 8onul' Vol2a' =iprul către (area Qa*pică
-i (area =ea2ră' unde are loc +oncţiunea cu
ne2u*torii mu*ulmani din Azerbaid+an' Qur2an
-i <Harizm' dar unii dintre ei a+un2 pînă la <iev'
pe cur*ul *uperior al Vol2ăi -i la (area 3altică,
A*t1el' lumea mu*ulmană con*tituie centrul unei
va*te mi-cări comerciale' 1ăcută *ă ră*pundă
dezvoltării con*umului' la rîndul lui 2enerator
de noi activităţi, Ace*t apel către con*um a 1urni0
zat civilizaţiei i*lamice baza materială 1ără de care
n0ar 1i cuno*cut probabil niciodată o a*emenea
în1lorire, Tocmai acea*tă pro*peritate' bazată pe
o putere politică *olidă' a 1o*t cea care a în2ăduit
imperiului abba*id *ă devină acel creuzet in care
*0au topit aporturile civilizaţiilor vecine *au
îndepărtate' iar Europa medievală -i0a 2ă*it una
dintre rădăcinile *ale e*enţiale,
,
Capitolul ,O
()0)A ") 3UN/A!0)R)
4uta/i ştiin/a, .hiar da.4 -a tr"bui !"ntru
a."asta s4 m"r%"/i !Kn4 Kn hina.
(A?(E8' ?adit
"rn"ala Kn-4/atului "st" mai sfKnt4 d".Kt
sKn%"l" martirului.
(A?(E8' Radit
(ari con*tructori' iubitori no*tal2ici de poezie
arabă -i beduină' meiazii nu par *ă 1i 1o*t *en0
*ibili la in1luenţele intelectuale ale imperiilor
pe care le di*tru2eau, încă de la *1îr-itul *ecolu0
lului al V?0lea' unii cali1i aveau totu-i biblioteci6
primul dintre ei a 1o*t (oaHia' urmat de prinţul
<)alid' 1iul lui ;azid I, A*t1el' Ibn al0Adim ne
in1ormează că ace*ta 7a c)emat cîţiva 1ilo*o1i 2reci
care trăiau în E2ipt -i mînuiau araba cu limpezime
-i u-urinţă, El le0a cerut ace*tora *ă tălmăcea*că
din 2rece-te -i din coptă cărţile de alc)imie, Ele
au 1o*t primele tălmăciri 1ăcute pe pămînt i*la0
mic9 i, Ace*te lucrări erau în*ă izolate -i *in2u0
rul autor celebru din epoca re*pectivă' 8+abir' acel
Qeber din tratatele latine-ti de alc)imie' a 1o*t
probabil o nă*cocire a propovăduitorilor i*maelieni
din *ecolele IG0G' din raţiuni politice
$
, 5rin
urmare' înainte de venirea Abba*izilor nu e.i*tă
1
Ibn al0Alim' citat de L, Vernet %n,a,&,
1
A*upra
ace*tei controver*e' a *e vedea L, Vernet' S,- .it. %n,a,&,
$"1
nici o -tiinţă *peci1ic arabă, Arabii vor crea lu0
crări ori2inale abia după *tudierea operelor vec)i0
lor 2reci' ale iranienilor -i indienilor, I*lamul va
a*imila contribuţia culturilor care l0au precedat
-i apoi' între *ecolele G0GIII' va tran*mite
acea*tă mo-tenire ccidentului,
Mo.tenirea Anti9hit)(ii
ri2inile ră*pîndirii eleni*mului în rientul (i+lo0
ciu arab datează dintr0un trecut îndepărtat, 8upă
conciliul de la =iceea %#$>&' 3i*erica a realizat
1aptul că în /iria' cre-tinii care vorbeau o limbă
arameană' *iriana' *e depărtau de teolo2ia -i
cultul catolic -i' prin urmare' *e impunea *ă 1ie
in*truiţi, La =i*ibe' lîn2ă )otarul dintre /iria
-i (e*opotamia de nord' a 1o*t întemeiată o
-coală' încredinţată unui teolo2' E1raim A, 8upă
ce per-ii au cucerit =i*ibe' E1raim a 1o*t nevoit
*ă 1u2ă la Ede**a -i a întemeiat aici o altă -coală'
Qare a devenit în *curtă vreme renumită, 5redarea
*e 1ăcea în limba *iriană -i tot în acea*tă limbă
au început *ă 1ie tradu*e cărţi 2rece-ti' pe la
*1îr-itul *ecolului al IV0leaK mai intîi lucrări de
teolo2ie' urmate de unele te.te ale lui Ari*totel,
In anul :#1' conciliul de la E1e* a condamnat
*c)i*ma lui =e*toriu*
$
, Cum cea mai mare parte
1
/1întul E1raim /irianul %c, #0" @c, #J!&' teolo2
-i predicator cre-tin' *0a numărat printre *criitorii cei
mai importanţi -i mai ră*pîndiţi în mănă*tirile orientale
th1tr121
a
=e*toriani*mul' care a luat na-tere la începutul
*ecolului al V0lea' îi atribuie lui ?ri*to* două dimen*iuni6
per*oana omenea*că' a cărui mamă e*te (ăria' -i per*oana
divină a lo2o*ului, 8upă di*cuţii îndelun2ate' mai ale*
între Ciril' patriar)ul Ale.andriei' adept al doctrinei orto0
do.e' -i =e*toriu*' epi*cop de Con*tantinopol -i principal
propovăduitor al noii doctrine' a 1o*t convocat un con0
ciliu la E1e* în :#1' care a condamnat ne*toriani*mul,
Ace*ta a cî-ti2at îndată numero-i adepţi -i *0a ră*pîndit
în Iran' 5enin*ula Arabică' în India -i pînă în C)ina'
a+un2înd la pe*te $00 dioceze, =umărul -i in1luenţa
ne*torienilor a *căzut rapid după invaziile lui Tamerlan'
în *ec, GIV@GV' -i după luptele naţionalităţilor din
rientul (i+lociu' în *ec, GIG %n,a,&,
262
a -colii de la Ede**a *e pronunţa*e în 1avoarea
lui" împăratul Oenon' partizan al mono1izi*mului'
a poruncit înc)iderea ace*teia la *1îrţitul *ecolului
al V0lea, Ccoala *0a in*talat din nou la =i*ibe'
unde a devenit marea univer*itate a bi*ericii
ne*toriene' avînd ca ane.ă o 1acultate de medici 0
nă -i un *pital, 3i*erica ne*toriană î-i e.tinde
atunci in1luenţa' mi*ionarii *ăi *e ră*pînde*c în
A*ia centrală -i în penin*ula Arabică' a+un2înd
pînă la (edina,
Traducerea operelor Qreciei antice *0a ră*pîn0
dit în*ă mai ale* la Qunde*)apur' în ve*tul Iranu0
lui' încura+ată de re2ele *a**anid Q)o*roe* I, 8u-0
man neîmpăcat al ba*ileului' dar mare admira0
tor al culturii mo-tenite de 3izanţ' ace*ta a o1erit
adăpo*t ultimilor 1ilo*o1i neoplatonicieni după
înc)iderea -colii de la Atena în >$D' la porunca
lui Iu*tinian, C)o*roe* voia *ă întemeieze la Qun0
de*)apur o academie' a*emenea aceleia care crea*e
renumele Ale.andriei, în ace*t centru intelectual
1oarte activ' unde predomina cultura 2recea*că'
*e preda lo2ica' medicina' matematică' a*tronomia
%e.i*ta -i un ob*ervator&, Limba *iriană era
1olo*ită mai mult decît per*ana -i în ea au 1o*t
tradu*e operele lui Qalenu*' o mare parte din
?ipocrat' <o%i.a lui Ari*totel' un tratat al lui
5or1iriu*' tratate de a*tronomie' matematică
-i a2ricultură, 5rintre traducătorii ale căror nume
ne0au răma*' îi amintim pe epi*copul mono1izit
Qeor2io*' care a tradu* 7r%anon-u+ lui Ari*totel'
Ci un alt epi*cop' /evero*' traducător al Analiti-
."lor -i căruia i *e atribuie ră*pîndirea în Iran a
ci1relor a-a0zi*e 7arabe9' provenite în realitate din
India, 5ro1e*orii -i medicii din Qunde*)apur'
aproape de (e*opotamia' *0au *imţit atra-i în mod
1ire*c de 3a2dad' de marile *ume de bani -i ono0
rurile o1erite de cali1i, 8+ibril' medicul lui ?arun'
er
a nepotul unuia dintre cei mai ve*tiţi medici ai
9vremii' lbn 3a4)tMa*)u' care preda*e -i el la
Qunde*)apur,
La 3a2dad a+un2 -i din alte locuri cuno-tin0
ţele care vor 1i a*imilate de cultura arabo0i*lamică6
din Antio)ia' din ?arran %în /iria&' centru 2no*0
$"#
tic unde *e ră*pînde-te -i un pă2îni*m de ori2ine
babiloniană bazţat pe *tudierea cerului' din nordul
Indiei -i mai ale* din 3actriana, 8e la cucerirea
lui Ale.andru' toate ace*te re2iuni pă*trează am0
prenta 2îndirii 2rece-ti, /ub in1luenţa ari*toteli*0
mului' -tiinţele naturale -i medicina' a*tronomia
-i matematica ocupă un loc important, /e între0
vede totodată in1luenţa neoplatonici*mului -i a
unui cre-tini*m puternic elenizat, Ace*te curente
de 2îndire *trăină' mai ale* 2recea*că' alcătuie*c
ceea ce *e va numi falsafa, care *tă la baza elanului
intelectual al lumii arabo0mu*ulmane,
Epo9a de aur a
.tiin(ei arabe
Tot atunci va începe -i o e.traordinară activitate
de traducere -i comentare a operelor Antic)ităţii'
rezultat al de*c)iderii lumii arabe către lumea
mediteraneană elenizată, Abba*izii î-i îndreaptă
atenţia *pre orizontul intelectual -i *piritual al
ţărilor cucerite' care 1u*e*e ne2li+at de meiazi,
Ccoal a ne*t ori ană -i Qunde*)apur au + ucat
un rol )otărîtor în na-terea ace*tei noi culturi,
La acea*ta a contribuit in mare parte
.
-i *pri+inul
o1icial de care *0au bucurat, ?arun al0Ra-id
încura+ează oamenii de -tiinţă -i traducătorii,
El trimite în 3izanţ o mi *iune în căutarea manu0
*cri*elor 2rece-ti' pentu a 1i tradu*e în arabă -i
*iriană, Biind un om 1oarte cultivat' 8+a1ar
3arme4idul îl încura+ează în acea*tă direcţie,
Tatăl *ău' ;a)Ma' adu*e*e medici -i 1ilo*o1i din
India' iar toţi cei care contribuie la pro2re*ul
cunoa-terii *e bucură de protecţia lui, La rîndul
1
(an*ur îi ceru*e împăratului 3izanţului *ă0i tri0
mită lucrări de matematică' în *pecial operele lui Euclid,
Le1uirea ora-elor cucerite @ Amorium' AncMra @ îmbo0
2ăţe-te bibliotecile cali1ilor, Uneori' arabii le cereau bi0
zantinilor cărţi ca de*pă2ubiri de război %n,a,&,
<=4
*ău' (amun
1
va trimite o mi*iune la Con*tan0
tinopol' cu porunca de a0i aduce operele lui Ari*to0
tel, A-a cum îi ră*plăte*c pe poeţi' demnitarii
-i curtenii îi prote+ează pe traducători -i pe comen0
tatori,
5entru arabi' a*trolo2ia e -tiinţa cea mai no0
bilă' căci ea e*te le2ată de cerinţele cultului6
orientarea *pre (ecca' 1i.area orelor de ru2ăciune
-i a lunii de ramadan etc, /ub in1luenţa unor per0
*onalităţi din <)ora*an -i în *pecial a 3arme4izi0
lor' primele traduceri în arabă vor 1i din domeniul
a*tronomiei -i matematicii, /a**anizii încura+a0
*eră puternic lucrările de a*tronomie' la care
indienii' 1oarte avan*aţi în ace*t domeniu' contri0
bui*eră cu cuno-tinţele lor, La (erv 1uncţiona
de multă vreme un ob*ervator, 8upă cucerirea
provinciei' cercetările au continuat mai întîi
tot acolo' apoi la 3a2dad, 8in timpul domniei
lui ?arun' poate c)iar cu puţină vreme înainte'
"0a început traducerea unei lucrări indiene de
a*tronomie din *ecolul al V0lea' Oiddharla. Acea*ta
a determinat' la rîndul ei' traducerea Ml"m"nt"-
lor lui Euclid -i a Alma%"st-nhii lui 5tolemeu'
probabil la iniţiativa lui ?arun %i *0ar 1i atra*'
*e pare' atenţia că a*tronomii lui nu erau capabili
*ă înţelea2ă lucrarea indiană din cauza
cuno-tinţelor lor in*u1iciente în materie de 2eome0
trie&, In aceea-i perioadă' *înt elaborate tabele
ale mi-cării planetelor' avînd drept *ur*ă lucrările
indiene -i per*aneK unele îl au ca autor pe biblio0
tecarul0-e1 al lui ?arun' Badl ibn =aHba4)t, Boarte
intere*at de a*tronomie -i a*trolo2ie' 7-tiinţă a
decretelor le2ilor9' (amun va porunci -i el unor
*avanţi *ă redacteze noi tabele a*tronomice -i *ă
mă*oare un 2rad de meridian' pentru a calcula
1
5otrivit le2endei' (amun ar 1i înţele* importanţa
mo-tenirii eleni*tice în timpul unui vi*' cînd Ari*totel
1
*0a arătat -i i0a ră*pun* la întrebări6 7Ce e 1rumu*eţea W @
]o e 1rumo* pentru raţiune, @ Ci ce eW Ce e 1rumo*
pentru le2e, @ Ci ce eW @ Ce încuviinţează ma+oritatea,
gg /pune0mi altceva, @ Cine îţi dă *1aturi cu privire la
au
r' va 1i pentru tine precum aurul9, %Ibn al0=adim'
citat de L, Vernet& %n,a,&,
$">
continuă *ă0-i *crie lucrările în ebraică' iranienii
în per*ană' cre-tinii în *iriană, Treptat' traducă0
torii -tiinţi1ici nu *e mai mulţume*c *ă traducă
operele Antic)ităţii6 ei le adaptează' le veri1ică'
re1ac calculele -i uneori adoptă poziţii opu*e,
C)iar Ari*totel e*te criticat6 7/îcîitor la cei
mai mulţi e*te re*pectul 1ără mă*ură ce01 arată
pentru ideile lui Ari*totel, Ei îi prime*c păre0
rile ca pe ni-te adevăruri 1ără 2re-' nu 1ără a -ti
totu-i că el n0a 1ăcut niciodată altceva decît *ă
ticluia*că teorii cum *0a priceput mai bine'
1ără a pretinde că ar 1i ocrotit de 8omnul *au
neîn*tare de a 2re-i9
1
.
5rin urmare' traducătorii încetează treptat *ă
1ie numai 7tran*miţători9' ci adevăraţi *avanţiK a*t1el
ia na-tere un adevărat *pirit -tiinţi1ic, <Harizmi
%m, !#0& a 1o*t unul dintre cei mai mari matematicieni
arabi, El a introdu* *i*temul zecimal -i lui i *e
datorează o carte @ Al-djabr @ care *tă la ori2inea
al2ebrei noa*tre, Al03iruni @ Aliboron @' *avant
enciclopedic' a elaborat tratate de a*tronomie' de
matematică' 1izică -i medicină, El a 1o*t -i un
2eo2ra1 celebru' a-a cum vom vedea, Ibn Cina @
Avicenna @ %m, 10#J&' 1ilo*o1' medic' c)imi*t'
1izician' autor e.trem de proli.' a abordat aproape
toate domeniile' c)iar -i muzica, Ibn ?aMtam @ ?azin
@ %m, 10#D&' *avant univer*al' matematician -i
1izician' e*te autorul unei 7!ti.i unice in lumea
arabă, Razi' medic cuno*cut pentru lucrările *ale în
domeniul variolei' a pu* la punct o uria-ă enciclopedie
medicală' în baza a numeroa*e ob*ervaţii clinice, El
a mai compu* -i o *erie de lucrări de 1ilo*o1ie' teolo2ie
-i -tiinţe naturale' precum -i Oirr al-asrar, care
inau2urează c)imia -tiinţi1ică, mar <)aMMam %m,
11$"&' mai ve*tit pentru catrenele Aui decît pentru
opera -tiinţi1ică' a lă*at o Al%"-br4 de mare valoare,
Qeo2ra1ii arabi deţin -i ei un loc important'
uternica economie a Abba*izilor îi va trimite pe
marinari -i ne2u*tori pînă în C)ina, 8e+a de
1
Citat
de Abdul /alam %n,a,+,

n
>1P"1
&#;
3
&$H
Q1
autor
al
@CC
cu mai multa precizie circum1erinţa pămîntului,
5e viitor în*ă' 2recii vor 1i cei care îi vor in*pira
pe a*tronomii arabi, Acela-i lucru *e va întîmpla
-i în domeniul matematicii,
în ceea ce prive-te medicina' *e traduce
,and".ta" m"di.ina", enciclopedia 2recea*că a
lui Aron din Ale.andria, (edicul lui ?arun'
8+ibril' *0a ocupat de Kunnash. Acea*tă lucrare'
elaborată în *iriană' care *e in*pira din operele lui
Qalenu*' ?ipocrat' -i 5aul din E2ina A' va con*titui
multă vreme o autoritate în materie, AMMub din
Ede**a va adapta -i el în *iriană operele lui
Qalenu* -i /imeon din Taibut), Aii /a)l al0Ta0
brai' 1iul traducătorului Alma%"st-ului, va ela0
bora' la rîndul lui' o importantă lucrare de me0
dicină' ,aradisul Kn/"l"!.iunii. în domeniul a2ri0
culturii' vom cita =indonios Anatolios, tradu*
tot la porunca lui ?arun al0Ra-id,
5rintre traducătorii de lucrări -tiinţi1ice' *e mai
cuvine *ă01 amintim pe ?unaMn ibn I-aY' contem0
poran cu ?arun, Biul *ău ;a4ub -i nepotul *ău I
?ubaM*' cre-tini ne*torieni i*lamizaţi' îi vor continua
activitatea, Ctiinţa arabă le datorează nume0roase
adaptări din autorii 2reci6 Ari*totel' Euclid' Qalenu*'
5tolemeu -i alţii, în *1îr-it' *ă0i cităm m -i pe cei trei
1ii ai lui (u*a ibn /)a4ir' 1o*t tîl)ar de drumul mare
devenit -e1ul poliţiei cali1ului, Unul dintre ace-tia
era un a*tronom de valoare' altul un admirabil
*peciali*t în mecanică' iar cel de al treilea în
2eometrie, Ei au lă*at un tratat care va 1i tradu* în
latine-te 9<ib"r trium fratrum d" %"om"tria). Boarte
bo2aţi' ace-tia î-i vor con0*titui propria -coală de
traducători -i de *avanţi, (ulte alte lucrări *înt
tradu*e atunci din 2reacă -i *iriană' limbă care *e
va 1olo*i în continuare' cît timp va 1uncţiona -coala
de la Qunde*0hapur" pînă la *1îr-itul *ecolululi al
VlII0lea0/e traduce în*ă tot mai mult din 2reacă
*au din *iriană în arabă, Araba devine limba
tuturo1 intelectualilor din rientul (i+lociu' de-i
evreii
multă vreme' de*crierile lumii datorate 2recilor
*ini perimate, încă de la începutul *ecolului
al IG0lea' ob*ervaţia va înlocui tradiţia -i curînd
va apare o literatură 2eo2ra1ică arabă a cărei
e.actitate încă ne uime-te,
Lă*înd la o parte pove*tirile di*tractive -i
1antezi*te' ca' de pildă' 4l4toriil" *n 7ri"ntul
Knd"!4rtat ale ne2u*torului /uleMman' 4l4toria
la bul%arii d" !" =ol%a de IbnBadlan' *au &inunil"
*ndi"i de căpitanul 3uzur2 b, /)a)riMar' mulţi
autori relatează ceea ce au văzut cu precizie -i
1ără prea multe intîmplări nevero*imile, Ade*eori
ace-tia *înt -eîi de po-tă (barid), nevoiţi *ă călăto0
rea*că datorită 1uncţiei lor, Ace*ta e cazul lui
lbn <)urdadbe) %*îîr-itul *ecolului al IG0lea& -i
al 4r/ii /inuturilor şi !ro-in.iilor, pe care i0o
datorăm' unde de*crie în amănunţime 1iecare
tară' o1erind o *erie de di*tanţe -i itinerarii comer0
ciale, ;a4ubi %*1îr-itul *ecolului al IG0lea& de*crie'
la rîndul *ău' în art"a /4rilor, drumurile ce duc
la )otarele imperiului' după ob*ervaţiile 1ăcute
de el -i de alţi călători' pe care îi con*ideră demni
de încredere,V(a*udi %m, D>"& a 1o*t -i el un mare
călător' care a navi2at pe (area Qa*pică -i pe
(editerana, (a*udi con*ideră că 2eo2ra1ia 1ace
parte din i*torie -i *ubliniază in1luenţa mediului
a*upra oamenilor' animalelor -i plantelor, Km-
!iil" d" aur, lucrare care îi aparţine' con*tituie
un adevărat izvor ne*ecat de in1ormaţii' ca -i Ana-
l"l" lui Tabari %m, D$#&' o cronică de la 1acerea
lumii, ,
Toţi ace-ti oameni *ituează Ira4ul -i 3a2dadul
în centrul lumii -i ele con*tituie punctul de plecare
al de*crierilor lor, Ei î-i limitează ob*ervaţiile la
ţările i*lamice, Apu*ul nu îi intere*ează, =u e.i*tă
nici o relatare 1ăcută de călători arabi în Europa
din Evul (ediu timpuriu, Cele cîteva pa2ini pe
care i le con*acră o2linde*c di*preţul lor pentru
ace*te popoare 7pă2îne9' barbare' inculte -i mur0
dare, Univer*ul arabilor *e limitează la ţările
rientului' cu care 1ac *c)imb de produ*e,
5entru alţi 2eo2ra1i' ca îbn Ru*te) *au
3al4)i @ autor al unui om"ntariu d" h4r/i A,
Wi
penin*ula Arabică' mai preci* (ecca' e*te cea care
con*tituie centrul lumii' deoarece 5ro1etul aici
a primit revelaţia, /trăduindu0*e neîncetat *ă0-i
orienteze ob*ervaţiile în concordanţă cu Co0
ranul' ei elaborează lucrări cu un caracter
mai -tiinţi1ic' care depă-e*c *implele ob*er0
vaţii0 în *ecolul al G0lea' (uYada**i e.tinde
domeniul 2eo2ra1iei' introducînd *tudiul etnii0
lor' al obiceiurilor' limbilor' unităţilor de 2re0
utate -i mă*ură' -i con*emnînd doar rezul0
tatele propriilor *ale ob*ervaţii, Qeo2ra1ia arabă
î-i atin2e în*ă apo2eul in *ecolul al Gl0lea' o
dată cu al03iruni, Ace*ta 10a în*oţit pe (a)mud
de Q)azni
.
în India' iar rezultatul călătoriei lui
a 1o*t monumentala art" a *ndi"i, adevărată
*umă a cuno-tinţelor de*pre acea*tă ţară, Tot
el a întreprin* -i o e.aminare critică a lucrărilor
de 2eo2ra1ie anterioare -i a lă*at ob*ervaţii remar0
cabile cu privire la a*tronomie -i 2eo2ra1ia 1izică'
în *1îr-it' al03iruni a pu* la punct un procedevi
de de*alinizare a apei de mare -i a determinat
2reutatea *peci1ică a *ub*tanţelor,
Toate ace*te lucrări' mai întîi traduceri' apoi
compilaţii' comentarii -i opere ori2inale con*ti0
tuie biblioteci voluminoa*e' iar biblioteca lui
?arun 1olo*ea un per*onal con*iderabil,
Era oare acea*tă -tiinţă compatibilă cu reve0
laţia credinţeiW Bie ei din Qunde*)apur',3a2dad
*au 3a*ra' *avanţii *e întreabă6 e.i*tă o contra0
dicţie între 1ilo*o1ia 2reacă -i concepţia a*upra
lumii' morala -i politica impu*e de CoranW
5entru al0<indi %m, !J#&' primul dintre 1ilo*o1ii
mu*ulmani căruia i *0a acordat titlul de 71ilo*o1
al arabilor9' nu e.i*tă nici un dezacord 1undamen0
tal între învăţăturile 5ro1etului -i 2lndirea 2re0
cea*căK al0Barabi -i Avicenna îl vor urma' reţi0
nînd din i*lam doar a*pectul *ău *ocial, Al0Q)azali
%10>!@1111&' neîndoielnic teolo2ul cel mai im0
portant al i*lamului' a cărui in1luenţă ar putea
A /ultan a12an %D"D 010#0&K a invadat India' a ane.at
A un+abul -i a ocupat bazinul 1luviului Indu*, El a
introdu* reli2ia i*lamică în India %n,tr,&,
1i comparată cu cea a lui Toma dVAYuino In teolo0
2ia cre-tină' acordă o pondere mai mare 2îndirii
mi*tice,
In vremea lui ?arun al0Ra-id -i în următoarele
două *ecole numărul învăţaţilor -i 1ilo*o1ilor a
cre*cut *pectaculo*' în a-a mă*ură încît acea*tă
perioadă a 1o*t denumită epoca de aur a -tiinţei
arabe, 5rin anul !#0' (amun creează un cadru
o1icial ace*tei mi-cări uria-e' întemeind la 3a2dad
7Ca*a înţelepciunii9 (bayt al-$ikma), un 1el de
academie în*ărcinată cu traducerile -i 7cercetarea
-tiinţi1ică9, Lumea vine aici ca odinioară la biblio0
teca din Ale.andria, Cei care *înt admi-i *ă lu0
creze prime*c un *alariu,
8in toate colţurile imperiului *o*e*c a*tronomi'
matematicieni' medici' 2eo2ra1i' 1ilo*o1i' tradu0
cători *au *criitori de opere ori2inale, Ace-tia
participă cu toţii la avîntul -tiinţi1ic -i intelectual,
Ei 1ac *ă ră*ară din vec)iul rient o nouă civili0
zaţie -i cultură' rezultat al ame*tecului marilor
culturi ale (editeranei orientale -i rientului
(i+lociu, Acea*tă cultură' care cuprinde o va*tă
arie de cuno-tinţe' va 1i a*imilată' la rîndul ei'
de ccident' o1erindu0i principalele repere ce îi
vor în2ădui *ă pro2re*eze,
Cultura arabă în ccident
5entru a a+un2e pînă la învăţaţii occidentali'
care nu di*puneau pînă atunci decît de compilaţii
latine-ti datînd din imperiul roman tîrziu' cultura
arabă urmează trei căi principale,
Cea dintîi e de*tinată îndeo*ebi lucrărilor
medicale, 5ornind din I1riYiMa -i /icilia' ea a+un2e
la /alerno' unde e.i*tă de mult timp o celebră
-coală de medicină, Adu*e -i tălmăcite de un
medic @ *au un ne2uţător @ venit din Carta2ina'
care *e converte-te luînd numele de Con*tantin'
ace*te cărţi de medicină arabă dau învăţaţilor
-colii de la /alerno imboldul -tiinţi1ic ce le lip*ea
pe atunci, 8e aici' el *e va tran*mite celorlalte
-coli din Europa1
<23
/icilia -i Italia meridională e.ercită o in1luenţă
mai va*tă în mediul intelectual cre-tin, cultură
2reco0latină arabă în1lore-te' 2raţie toleranţei -i
înclinaţiei pentru îndeletnicirile minţii'
mani1e*tate rînd pe rînd de emirii mu*ulmani'
re2ii normanzi' apoi de către 1amilia imperială ?o0
)en*tau1en -i ca*a de An+ou, Brederic al Il0lea A adu0
ce la curte *avanţi orientali' iar (ic)ael /cot' prin0
tre altele unul din marii traducători de la Toledo'
va trăi o vreme în prea+ma lui, La curtea re2elui
mai trăiau6 Teodor din Antio)ia' eminent intelec0
tual arab' care a 1o*t a*trolo2ul -i totodată unul
din *ecretarii *ăiK Leonardo din 5i*a %Bibonaoci&'
care' *e crede' a introdu* ci1rele 7arabe9 în cci0
dent K ori (an1red
$
bunăoară' atît de arabizat
încît papa 10a denunţat ca 7domn al *arazinilor9'
în*u-i Carol de An+ou' care a pu* capăt domina0
ţiei ?o)en*tau1enilor în /icilia' a )otărît tradu0
cerea enciclopediei medicale a lui Razi , In 1elul
ace*ta a 1o*t or2anizat un centru de traduceri
în latină' arabă -i italiană' care punea la di*po0
ziţia elitelor intelectuale operele Antic)ităţii ,-i
ale rientului,
Ci mai e*enţial a 1o*t rolul traducătorilor -i
al învăţaţilor din /pania -i 5ortu2alia, E*te între0
prin*ă o muncă uria-ă' la care iau parte cre-tini'
evrei -i mu*ulmani de toate naţionalităţile, în
1oarte *curtă vreme' *avanţii între2ii Europe *e
2răbe*c *ă a+un2ă în ace*te noi lăca-uri de cultură'
unde pot 2ă*i operele Antic)ităţii' din care nu
cuno*cu*eră pînă atunci decit e.tra*e, Unul din0
tre primii care *0au du* în /pania a 1o*t mate0
maticianul -i 1ilo*o1ul Qerbert' care va deveni
papă *ub numele de /ilve*tru al Il0lea' In DDD,
Timp de trei veacuri' alţii îi vor urma e.emplul'
printre care 1ilo*o1ul en2lez 8aniel de (orleM,
1
E*te vorba de Brederic al Il0lea %11D: @ 1$>0&'
re2ele /iciliei din 11DJ' re2e al romanilor din 1$1"' apoi
împărat al ccidentului din 1$$0 1n,tr,&,
a
(an1red %1$#$01$""&' re2e al /iciliei între anii
1$>! -i 1$""' 1iul natural al împăratului Brederic a+
Il0lea %n,tr,&,
12$
Cam în +urul anului 1$00' toate principalele
opere -tiinţi1ice ale Antic)ităţii vor 1i tradu*e
în latină, La /e2ovia' Robert de C)e*ter a tradu*
Al%"bra lui <Harizmi, La 3arcelona' 5laton din
Tivoli traduce' la +umătatea *ecolului al G?0lea'
2ratatul d" astronomi" al lui al03attani' 7!us
quadri!artum. a lui 5tolemeu -i Al%"bra lui Abra0
nam bar ?iMMa, ?armannu* /lavul traduce Cora0
nul' precum -i mai multe cărţi de a*tronomie,
Qerardu* de Cremona traduce Alma%"st S dar
-i opere ale lui <indi' Euclid' Ar)imede' ?ipo0
crat' Razi' Ibn Cina -i alte lucrări ale lui 5tole0
meu' în total optzeci -i -apte de cărţi' ceea ce
1ace *ă *e creadă că ar 1i condu* o -coală de tra0
ducători,
5rin comparaţie' traducerile în ebraică deţin
un loc *ecundar, 5rintre învăţaţii evrei ai epocii'
trebuie amintită 1amilia Tibbon' *tabilită la
Qranada' Lunel' (ar*ilia -i (ontpellier, Timp
de mai multe 2eneraţii' ea a 1o*t de departe cea
mai productivă, (o*e* Tibbon a *emnat vreo
tţeizeci de traduceri, 5rop)atiu*' care locuia
la (ar*ilia' a *cri* -i lucrări ori2inale' printre
care un Almanah\ ace*ta' tradu* în latine-te'
va 1i 1olo*it de a*tronomi pînă în Rena-tere,
Re2ii -i prinţii /paniei cre-tine *au mu*ul0
mane 1avorizează acea*tă mi-care -tiinţi1ică, în
*ecolul al Gl0lea' /evilla' (ala2a' Cordoba' Alme0
ria' (allorca' urmate de Toledo' vor curoa-te
a*t1el un remarcabil avînt -tiinţi1ic,
(icii principi cre-tini care luptă împotriva
maurilor încura+ează în acela-i timp *tudiile
arabe -i traducerile, în *ecolul al GIII0lea' marea
1i2ură a lui Al1on*o cel înţelept îi domină pe toţiK
1iind el în*u-i un mare învăţat' *ub conducerea
*a au 1o*t elaborate 2ab"l"l" Alfonsin", care îi
vor călăuzi multă vreme pe navi2atori, în 5ortu0
2alia' unul din nepoţii lui' re2ele 8ini*' a realizat
o operă comparabilă' de-i de dimen*iuni mai mici'
punînd *ă 1ie tradu*e în portu2)eză opere arabe'
0 Traducerea în arabă a &ar"lui sist"m astronomi.
(&"%al" Oynta#is) al lui 5tolemeu %n,tr,&,
latine -i *paniole, El va întemeia Univer*itatea
din Li*abona' tran*1erată ceva mai tîrziu la
Coimbra,
5rin comparaţie' munca intelectualilor veniţi
in Levant cu cruciadele pare mult mai mode*tă,
5uţini au 1o*t aceia care *0au intere*at de operele
*tiinţiîice -i literare ale popoarelor cucerite de
către cavalerii cre-tini, 8oar Adelard de 3at) -i
Cte1an din Antio)ia *0au *tabilit citva timp in
rient -i au de*1ă-urat o activitate de traducă0
tori, Adelard' de ori2ine en2leză' a tradu* 2ab"l"l"
astronomi." ale lui <Harizmi -i Ml"m"nt"l" lui
Euclid,
5oezia în veacul
celui 8rept0Călăuzit
In1luenţa Antic)ităţii 2rece-ti -i c)iar aceea
a Iranului -i Indiei a*upra poeziei arabe au 1o*t
de*tul de neîn*emnate, Arabii nu cuno-teau poezia
2reacă, 5entru ei' ?omer nu în*emna mai mult
decît un nume' iar de Ari*toîan nici măcar nu
auzi*eră, /ub Abba*izi nu *e 1ace nici o traducere
de poezie *trăină, 8e alt1el' con*ideră *criitorul
8+a)iz' poezia nu *e poate traduce6 7Ze*ătura
ei *e rupe' mă*ura e nimicită' 1rumu*eţea ei di*0
pare' nu mai rămîne decît proză9
1
, 5e arabi ii
intere*ează îilo*oîia -i -tiinţele popoarelor pe care
le0au învin*' nu în*ă poezia,
în cur*ul *ecolelor prei*lamice' poezia lirică
recitată domni*e 1ără rival, Ea cînta' intr0o limbă
1oarte bo2ată' vite+ia eroilor' natura' 1emeia iubită'
animalele' *in2urătatea nomadului in de-ert,
Acea*tă poezie încă mai e.i*tă *ub meiazi'
dar pe mă*ură ce modul de viaţa arab *e *c)imbă'
1orma de e.primare a *entimentelor evoluează,
In1luenţa Iranului nu e *trăină de acea*tă evolu0
ţie, Literatura citadină -i ra1inată o urmează
pe aceea a marilor *paţii Viaţa beduinilor rămîne
Citat de C)arle* 5ellat %n,a,&,
<21
doar o amintire -i apare o nouă 1ormă de poezie6
e*te vorba de *curte compoziţii care' 1olo*ind un
metru mai u-or (radjaz), clntă vinul' 2rădinile'
vînătoarea' dra2o*tea pentru cîntăreţe,
Abu =uHa* e*te reprezentantul cel mai cuno*0
cut al ace*tei -coli, =umele poetului e*te indi*o0
lubil le2at de cel al lui ?arun al0Ra-id în ba*mele
populare, Cele 7 mi" /i una d" no!/i îl evocă ade0
*eori6 7Cali1ul avea obiceiul' *pune Ce)erezada'
*ă trimită după poet ori de cîte ori îl apă*au 2ri 0
+ile' ca *ă0i ticluia*că pe loc *ti)uri *au *ă a-eze
în ver*uri orice *noavă i *0ar 1i pove*tit9
l
, El
-i0a petrecut primii ani din viaţă la 3a*ra' impor0
tant centru cultural, Biind c)iar tipul poetului
ba)ic' el de*crie propriile petreceri de*1rînate -i
*e în1ăţi-ează pe *ine în mi+locul adole*cenţilor
care nu0i cruţă' după cum *pune' nici pun2a -i
nici *u*ceptibilitatea, î-i bate +oc de *ine cu u-u0
rinţă atunci cînd pove*te-te' de pildă' 1ar*ele
care i *0au 1ăcut' 1ie clnd era băut ori cind tinerii
*ăi tovară-i de petrecere îl +ecmăneau 1ără milă,
Iată' de pildă' poemul lui intitulat >"/i"8
în trei pornit0am *pre tavernă *ă
căutăm un *trop de vin, ,, 3ătînd la
u-ă6 7Ce noptateci *înt cei ce0n
pra2u0mi *e aţinW9, Ră*pun*0am6
7/întem tineri care aici ne0am
cuno*cut' mă0nc)inl =e poţi uni0n
prietenie iar dacă nu' ne de*părţim9,
7@ 3ineveniţi acei ce0n minte
credinţă au' -i nu veninR, 7@ Atunci
ne dă un kayl
@
în oale buzate @ că
plătim pe-in9,,, Am întrebat0o6
7Care0i preţulW Ci cum ţi0e numele de
crinW9, 7@ ?annun mi0e numeleK -i
dir)emi la trei ulcele' nouă vin9,
Cînd noaptea *e *1îr-i' adu*e cîntarul
pentru aur 1in, 7@ =u01 vrei pe unul
dintre noi drept amanetW Că0* bani
puţiniR9,
0
1
A *e vedea -i A ]Z_-a -i A ]ZB-a 3oa!t" %n,a,&,
1

Unitate de mă*ură %n,tr,&,
2#4
îmi zi*e6 7Tu *>0mi 1ii zăio2i 8e
n0aduci bani' în veci te ţin 19
l
,
Ca mulţi dintre poeţii rientului' Abu =uHa*
plîn2e timpul trecător -i di*pariţia prietenilor
ve*eli' cu care petrecu*e la atîtea c)e1uri, Uneori
cade într0un pe*imi*m total6
Ci0un c)ip 1rumo* va 1i ţărînă'
1ăptura 1ină' tot ţărînă'
-i )otărîrea' vite+ia'
părerea bună' tot ţărînă,
Ci cel ce0i neam *trăvec)i' în viaţă
orice0ar zidi' n0o *ă rămînăK
vecinului *ă0i *pui că pleci
*pre altă' depărtată *tînă,
8e cercetezi cu minte' lumea0i
du-man în *traie de amicK *tăpînă
$
,
(are păcăto*' Abu =uHa* tra2e năde+de totu-i
că Alla) îl va ierta' deoarece' *pune el' 7*înt o
1ăptură prea nevolnică pentru ca Alla) *ă *e
ocupe de mine9, Ci e.clamă6
5ăcatele ţi *e înmulţiră -i
cauţi 8omn mai iertătorK
vrei *ă a+un2i în rai de 2loriiK
recuno-tinţa drept izvorK îţi
vei mu-ca de ciudă mîna de
ce0ai lă*at ca muritorR
#
,
înze*trat cu un e.traordinar talent al impro0
vizaţiei' intr0o vreme cînd în cercurile cultivate
*e 1olo*ea ade*ea e.primarea în ver*uri' el e con0
*iderat drept unul dintre 2eniile cele mai 1ecunde
ale literaturii arabe, (a*udi ne0a lă*at un portret
al poetului6 7Abu =uHa* a cîntat vinul' cu
buc)etul' par1umul' 1rumu*eţea' culoarea -i lu0
cirea lui' cu înrîurirea lui a*upra *u1letului, El a
zu2răvit me*ele' cupele -i am1orele' me*enii'
1
Traducere preluată din Antolo%i" d" !o"zi" arab4.
,"rioada .lasi.4. Traducere' antolo2ie -i note de Qrete
Tartler -i =icolae 8obri-an' 3ucure-ti' Editura (inerva'
1D!$' voi, II' p, >0, 5oezia are aici titlul [4lo% la $annun \
traducerea e*te *emnată de Qrete Tarţler %n,tr,&,
$
*bid"m, p, :"@:J, 5oezia poartă titlul [uhd %a*ceză'
renunţare la cele lume-ti& %n,tr,&,
#
*bid"m, p, :J, Titlul poeziei e*te c)iar ,4.at"l"
$ s"-nmul/ir4. . . %n,tr,&,
<2;
vinul de zori -i vinul de *eară,,, cu un )ar atît
de de*ăvîr-it incit' *ă zicem a*t1el' ar 1i putut
1ereca porţile poeziei lirice dacă domeniul ace*teia
ar 1i 1o*t mai puţin cuprinzător -i ar 1i avut )otare
cu putinţă de atin*,, , 9,
Abu =uHa* *e pare că ar 1i pierit în urma răz0
bunării A 1amiliei =aHba4)t %neam de *avanţi'
unul din membrii ace*teia 1iind bibliotecarul lui
?arun al0Ra-id&' de*pre care *e pare că a *cri*
ver*uri in+urioa*e, Alţii pretind că -i0a *1îr-it
zilele în înc)i*oare' unde l0au azvîrlit tot ver*urile
lui in*ultătoare' iar o a treia ver*iune *u*ţine
că a 1o*t 2ă*it mort la o cîrciumariţă' ceea ce *e
potrive-te cel mai mult cu e.i*tenţa per*ona+ului,
8acă poetul 1avorit -i tovară-ul de petreceri
al lui ?arun i0a eclip*at pe ceilalţi poeţi' ace-tia
nu trebuie *ă 1ie daţi uitării, 5oeţi ai ora-ului'
7moderni9 ca *til -i in*piraţie' ei duc aceea-i viaţă
dezordonată -i nutre*c aceea-i iubire pentru vin,
A*t1el e popularul Ibn 8ibil' poet cer-etor' un 1el
de Villon al *ecolului al IG0lea' năzdrăvan -i rău0
tăcio*, ri 8i4 al08+inn %Coco-ul diavolului&
$
-i el cîntăreţ al vinului6
Ridică0te acum' cAci a0nceput -i ea din cupa
cea necruţEţoare0a beaK toarnE0i acum licori din
comori de mEr2ărint -i care nu *înt altVdecît
vinul *trălucind,
iar cînc+ plecam' de pa-ii *e clatină mai tare'
de*i2ur e a vinului dulce răzbunare
#
,
/E01 amintim -i pe (u*lim ibn [alid' boem plin
de talent' ve*tit pentru ele2anţa *tilului -i ori0
2inalitatea ver*urilor erotice, /înt ade*ea citate
ace*te ver*uri' care îi aparţin6
La ce bun viaţa 1ără de iubire'
beţii din vin -i din 1rumoa*ă0cc)ireW
:
,
Alt poet din prea+ma lui ?arun al Ra-id'
care a trăit' înainte de urcarea ace*tuia pe tron'
1
5rin otrăvire %n,tr'&,
$
5orecla poetului Abda*0/alam' ibn Ra2ban %n,tr,&,
#
Traducere inedită de Qrete Tartler A
Traducere inedită de Qrete Tartler
<2=
%n,tr,&,
%n,tr,&,
la curtea tatălui *ău (a)di' a 1o*t Abul Ata)iMa,
8upă o viaţă dezordonată' ace*ta va deveni a*cet'
*criind poezii 1ilo*o1ice,
Lunia' nelucrarea' timp mult' avere mare' *înt toate
pentru minte la 1el de *tricătoare ,, , =u0i lumea
pe căi bune cînd umbli0n *tricăciune' departe e-ti
de0albeaţă cînd în*uţi e-ti tăciuneR
1
,
Clnd timpul ce0mi *orti ur*ita o *ă zboare' la ce
mi0ar mai *lu+i cîntări de bocitoareW Uitată
amintirea0mi va 1iK -i 1ără0a mea iubire' alt
prieten prietenu0o avea
$
,
El *e pricepea' la 1el de bine' *ă ceară 1avoruri
*au *ă0i aducă mulţumiri cali1ului dreptcredin0
cio-ilor,
Emir atît de nobil' c0ai *ăi' dac0ar putea'
obra+ii0n pra1 -i0ar pune covor în calea *a,
Cămilele de tine *0or plîn2e cu dreptate6 oăci
vin la tine u-oare -i pleacă încărcate
#
,
3a*)*)ar ibn 3urd' care a trăit -i el în prea+ma
lui (a)di la curte' aparţine aceleia-i 2eneraţii,
8e ori2ine per*ană' ace*t mare poet *cria în arabă
-i nu0-i a*cundea *impatia pentru mazdei*mul
*trămo-ilor lui, Avînd o 1aimă rea' în mare parte
din pricina atacurilor *ale împotriva arabilor' el
era totu-i tolerat 2raţie talentului -i protecţiei de
care *e bucura, Cînd (a)di 10a abandonat' in
J!#' a 1o*t uci*' iar trupul *ău azvîrlit în Ti2ru,
/enzualitatea lui e*te e.primată într0o 1ormă per0
1ectă, El cîntă iubirea6
Ci' pe Alla)'
vră+it a- vrea *ă 1iu
de în1ocarea din privirea ta,
dar -i dezamă2irea -i melancolia6
(îna tri*teţii vălul de lini-te alun2ă
a-a cum intră zorii0ntr0a0ntunecimii *trun2ă'
iar inima o pradă de acvilă îmi pare'
1
Traducere preluată din Kn/"l"!.iun"a arab4 Kn !o"zia
şi !roza s".ol"lor =AG*=. Antolo2ie' *tudii introductive'
traducere' note -i comentarii' indice de nume 51oprii de
Qrete Tartler' 3ucure-ti' Editura Univer*'
1D
!!' p, $!0
%n,tr,&,
Traducere inedită de Qrete Tartler %n,tr,&,
#
Traducere inedită de Qrete Tartler %n,tr,&,
1JJ
doar vinul o mai *mul2e din nea2ra 2)eară lun2ă,
A+un2i *ă îndră2e-ti mî)nirea' ca pe0o rudă a
ne2urei ce coa*tele0ncearcă *ă0ţi *trăpun2ă A,
E*te lun2ă li*ta ace*tor poeţi din veacurile
VIII -i IG' care îmbină eroti*mul cu mi*tici*0
mul' iubirea pentru vin -i cea pentru AUa)' pa*iu0
nea pentru roabele 1rumoa*e' evocînd în acela-i
timp dezamă2irile vieţii -i 2roaza de moarte,
în *1îr-it' *ă01 cităm pe poetul cel mai apro0
piat de ?arun al0Ra-id' Abba* ibn al0Abna1' -i
ace*ta de a*cendenţă per*ană, El a cîntat iubi 0
rea platonică -i va e.ercita o mare in1luenţă
a*upra poeziei din /pania6
Vorbind de ea' cre*cut0ai iubirea0mi nebunea*că
=u te opri' o /aVd' cuvintele *ă0ţi crea*că, ,, Cu
patimă0o dore*c' în piept alta nu0mi bate' 10un dor
aprin* cum n0o 1i -i n0a 1o*t niciodată
$
,
Acea*tă lirică' e.trem de vie în vremea lui
?arun al0Ra-id -i a 1iilor *ăi' va in1luenţa pro0
1und literatura arabă, Ea î-i va pierde în*ă curînd
1orţa creativă -i va di*pare in *ecolul următor'
cînd va apare iară-i vec)ea poezie' mai autentică'
mai apropiată de adevăratele *entimente ome0
ne-ti,
A-ariţia -roCei
In domeniul literaturii' in1luenţa 2recea*că ră0
mîne 1oarte redu*ă, =u acela-i lucru *e întîmplă cu
mo-tenirea per*ană, =umero-i literaţi -i 7*ecre0
tari9 de ori2ine iraniană 1avorizează traducerea
unor opere în limba lor, Traducerea ba*mului
indian Kalila şi (imna
]
, mai întîi in per*ană'
apoi în arabă de către Ibn al0(uYa11a' con*tituie
e.emplul cel mai cuno*cut, Acea*tă carte' *cri*ă
1
Antolo%i" d" !o"zi" arab4, voi, I' p, $##, Traducere de
=icolae 8obri-an, %Titlul poeziei e*te &ina trist"/ii)
%n,tr,&,
#
Traducere inedită de Qrete Tartler %n,tr,&,
#
8e 1apt' Kalila şi (imna e*te o traducere -i o
adaptare totodată în per*ană a ,an.iatantr"i %n,tr,&0
<2&
de un bra)man din *ecolul al IV0lea' 3idpaM'
relatează pove*tea a doi 1raţi -acali a+un-i la
curtea leuluiKea*0abucurat de o ră*pîndire uria-ă
-i a con*tituit o *ur*ă de in*piraţie pentru nenu0
mărate pove-ti, (uYa11a a mai tradu* în arabă
-i o voluminoa*ă *stori" a *ranului, care va ră0
mîne pentru multă vreme lucrarea de bază în
i*torio2ra1ia ace*tei ţări, Alte lucrări venite din
Iran îmbo2ăţe*c cultura arabo0i*lamică' de la
i*torie la -tiinţele oculte' trecînd prin morală,
în 1elul ace*ta' a*i*tăm la o mi-care de reac0
ţie a 2rupării pro0iraniene împotriva culturii arabe'
a-a0numita shuu-biya, în traducere 7mi-carea nobi0
lilor9
1
. 8e0o parte *e *ituează imitatorii Iranului'
mîndri de *upremaţia lor intelectuală -i de pozi0
ţiile importante deţinute în ierar)ia admini*tra0
tivă' care reprezintă o elită mondenă -i ra1inatăK
de cealaltă parte *tau pă*trătorii tradiţiei arabe'
care î-i a1irmă 1idelitatea 1aţă de trecutul ce le0a
adu* 1aima, Ace*t con1lict dintre cla*ici -i moderni'
care nu e lip*it de o conotaţie *ocială' ba c)iar
ra*ială' tran*pare în toate domeniile' mai cu *ea0
mă în epoca lui ?arun al0Ra-id,
La începutul *ecolului al IG0lea' cînd poezia
arabă evoluează într0o direcţie nouă' 8+a)iz im0
primă prozei arabe un avînt e.traordinar, ri0
2inar din 3a*ra' el *e înapoiază la *1îr-itul vieţii
în ace*t ora-' unde moare în vîr*tă de pe*te
nouăzeci de ani' după ce -i0a petrecut cea mai
mare parte a vieţii la 3a2dad, îi datorăm ace*0
tui meti* o operă 1ără e2al în timpul *ău' poate
c)iar în toate timpurile, El a lă*at pe*te două
*ute de lucrări în domeniile cele mai di1erite6
-tiinţe e.acte' i*torie' etnolo2ie' teolo2ie' 2rama0
tică' în 2ratatul d"s!r" z%lr.i/i de*crie *ocietatea
din vremea *a -i preamăre-te 2enerozitatea ara0
bilor' pe care o opune z2îrceniei per*anilor, ar-
t"a d"s!r" animal" e*te un tratat de i*torie natu0
rală' iar >ayan
$
un tratat de retorică, A mai *cri*
aărţi con*acrate turcilor' cre-tinilor' evreilor etc,
1
Claude Co)en %n,a,&,
A 2ratatul d" r"tori.4 şi l4murir" %n,tr,
2#»
înze*trat cu o cultură enciclopedică' el a elaborat
*inteza cuno-tinţelor din vremea lui, Ca morali*t
-i e*ei*t a 1o*t comparat cu Lucian din /amo0*ata'
(oliere -i Voltaire, Un *criitor contemporan cu el'
Ibn NutaMba' *pune următoarele6 7E*te ultimul
teolo2' cel mai îndreptăţit *ă *coată la iveală
dovezile' cel mai priceput *ă mărea*că ce e*te mic
-i *ă mic-oreze ce e*te mare, Iar puterea lui e într0
atît de mare încît e în *tare a apăra contrariile6
-tie a dovedi atît *uperioritatea ne2rilor' cît -i a
albilor9, 5entru marele *peciali*t în opera lui
8+a)iz' C)arle* 5ellat' 7ob*ervarea -i de*crierea
*emenilor lui îl 1ac *ă *e înrudea*că mai mult
cu La 3ruMere -i (oliere decît cu ceilalţi *criitori
arabi9,
8e o importanţă con*iderabilă prin volumul
-i caracterul *ău novator' opera lui 8+a)iz ocupă
un loc de prim ran2 în literatura arabă, In1luenţa
e.ercitată a*upra noii culturi e*te pe mă*ura im0
portanţei operei, Iniţiator al adab-ului, el va duce
pe culmile per1ecţiunii cultura arabo0i*lamică,
Adab în*eamnă 7obicei9' 7obi-nuinţă9' dar'
în primele *ecole ale i*lamului' a luat *en*ul de
7educaţie9' 7politeţe9' 7bune maniere9, El mar0
c)ează' după B, Qabrieili' 7ra1inamentul treptat
al eticii -i obiceiurilor beduine prin i*lam9, 5rin
e.ten*ie' cuvîntul a dobîndit un *en* intelectual'
de*emnînd 7*uma cuno-tinţelor care înze*trează
un om cu educaţie -i bune maniere9' de 1apt un
ec)ivalent al lui honn"t" homm" din *ecolul al
GVII0lea,
La începuturile i*lamului' *e bucura de repu0
taţia de om cultivat acela care cuno-tea me*a+ul
lui (a)omed -i ra1inamentele limbii arabe, ră0
-enii *e duceau la beduini *pre a0-i îmbo2ăţi cuno-0
tinţele de limbă, 5e mă*ură ce *e elabora doctrina
i*lamului' ace*teia i *0au adău2at treptat -tiin0
ţele reli2ioa*e' apoi cunoa-terea culturii din ţă0
rile cucerite, Cel dinţii adab, în *en*ul lăr2it al
termenului' a 1o*t a*t1el Ibn (uYa11a' traducă0
torul ba*mului Kalila şi (imna, care a realizat
*inteza dintre cultura arabă -i cultura per*ană,
280
Acumularea e.traordinară de cuno-tinţe' care
a avut loc în acea perioadă' putea prime+dui' în
mod parado.al' cultura arabă, într0adevăr' ea ri*0
ca *ă ducă la o compartimentare a cunoa-terii'
*u*ceptibilă *ă 1avorizeze' *ub in1luenţa kuttab-
ilor, aporturile per*ane -i indiene' prin urmare
trium1ul shuubiy"i. Bără a elabora o doctrină
în *en*ul propriu al cuvîntului' 8+a)iz a 1o*t cel
care a dat de1iniţia culturii 2enerale @ poezie'
i*torie' retorică' 2eo2ra1ie' -tiinţe reli2ioa*e @ *u0
bliniind rolul cu2etării' precum -i nece*itatea de
a *crie limpede' 1ără pedanterie,
Acea*tă concepţie de*pre adab, cultură 2ene0
rală care pre*upune libertatea de 2indire' *e va
tran*1orma după domnia lui (amun, Adab-u+ va
deveni atunci virtuozitate verbală' puri*m lip0
*it de obiect' iar literatura *e va reduce 1ie la tra0
tate de*tinate kuttab-or, 1ie la *crieri plăcute'
al căror *in2ur merit e*te de a de*crie *ocietatea'
într0un *til ade*eori ra1inat @ maqamat-"+". în
ace*t 2en *e vor remarca mai ale* ?ariri -i ?amad0
)ani,
Alt prozator' NutaMba' a e.ercitat -i el o mare
in1luenţă în epoca abba*idă, 5rintre altele' el a
lă*at o art" a !o"zi"i şi !o"/ilor, precum -i art"a
.unoaşt"rii, primul manual de i*torie în limba
arabă, 8e-i nu de aceea-i calitate ca opera lui
8+a)iz' cărţile *ale au combătut cu violenţă
shuubiyaK de a*emeni' 1olo*ind talentul *ău de
polemi*t' el a apărat arabi*mul împotriva kuttab-
ilor' partizanii -tiinţelor *trăine,
Am mai putea cita încă nenumărate opere apar0
ţinînd altor *criitori din aceea-i epocă, Li*ta ace*0
tora ne0a parvenit datorită Qihrist-nhii, catalo2
publicat de un librar din 3a2dad' Ibn al0=adim'
care recenzează nu numai 1oarte multe traduceri'
dar -i lucrările ori2inale în limba arabă' operele
literare ocupînd un loc important alături de lucră0
rile -tiinţi1ice,
Capitolul G
") LA HARUN ALRA!1"
LA (/LIMAN MA<NI=I3UL
Urmele lă*ate de războiul civil la 3a2dad *0au
-ter* de*tul de repede, ra-ul a 1o*t recon*truit
treptat' iar con1lictul îndelun2at dintre cei doi
1ii ai lui ?arun a 1o*t dat uitării, (amun a murit
în !##' iar 1ratele *ău' (uta*im' a preluat pute0
rea, 8ouă con*piraţii *ucce*ive i0au demon*trat
că nu *e mai putea bizui pe abna -i trebuia *ă aibă
la di*poziţie oameni devotaţi lui per*onal, Cum
abna era încartiruită la 3a2dad' în anul !#" *0a
)otărît *ă con*truia*că alt ora- pentru el -i o*ta0
-ii *ăi' /amarra
1
' pe malul ră*ăritean al Ti2rului'
la vreo *ută de 4ilometri în amonte 1aţă de capi 0
tală, /0au în1ăţi-at mulţi voluntari' dintre care
numero-i din ră*ărit' în ma+oritatea turci, =oii
o*ta-i vor de*c)ide porţile unei noi puteri,
Ace*tora nu le0a trebuit mult ca *ă înţelea2ă
1aptul că reprezentau unica 1orţă de care di*pu0
nea cali1ul -i 1ără ei nu în*emna nimic, 8e aici
pînă la a pune mîna pe putere nu mai era decît
un pa*' care a 1o*t 1ăcut rapid, In !"1' conducă0
torii armatei l0au a*a*inat pe (utaHa4il' cali1ul
ce îi urma*e lui (uta*im' in*ti2aţi probabil de 1iul
mai mare al ace*tuia' (unta*ir' care a 1o*t pro0
clamat cali1, 5retorienii deveni*eră *tăpînii im0
periului,
1
A *e ve:ea Ane.a $ %n,a,&,
5e viitor' conducătorii armatei î-i vor ale2e
cali1ii tot din rîndurile dina*tiei abba*ide' mai
de2rabă pentru docilitatea mani1e*tată în *ati*0
1acerea revendicărilor lor decît pentru calităţile
per*onale ale ace*tora, 5er*onalităţile puternice
%*ă01 amintim pe (uHa11a4' 1ratele cali1ului (uta0
mid' la *1îr-itul *ecolului al IG0lea& nu vor lip*i' dar'
în ciuda e1orturilor' cali1ii nu vor mai putea *ă0-i
recapete autoritatea în imperiu, 5rin anul !">
vor 1i c)iar doi cali1i6 (utazz la /amarra -i
(u*tain la 3a2dad, Ambii vor *1îr-i a*a*inaţi,
/amarra va 1i pără*ită în !D$' dar nimic nu *e va
*c)imba, Trupele acaparează tot mai mult pute0
rea' înăbu-ind numeroa*e revolte, Revolta zend0
+ilor
1
' care au numit un 2uvern -i au ocupat
3a*ra o bucată de vreme' a *căldat în *în2e *udul
Ira4ului între anii !"D -i !!#, A mai avut loc -i
revolta Yarmaţilor
$
' care izbucne-te la *curtă
vreme' cuprinzînd aproape acelea-i re2iuniK la
3a)rein e*te întemeiat c)iar un mic *tat Yar0
mat' democratic -i e2alitar,
Un alt motiv al puternicei in1luenţe e.erci0
tate de armată e*te co*tul întreţinerii *ale' care
reprezenta cu apro.imaţie +umătate din bu2etul
*tatului, 5entru a 1ace 1aţă' 2uvernul are doar
două po*ibilităţi6 *ă acorde un 1el de autonomie
1inanciară -e1ilor militari ai diver*elor re2iuni'
care *ă plătea*că armata din veniturile pe impo0
zite -i *ă trimită doar ce rămîne la 3a2dad' *au
*ă atribuie 2eneralilor' cu titlu per*onal' veni 0
turile anumitor terenuri, Ace*t *i*tem' iqta, e.i*ta
de+a' dar de el bene1icia*eră pînă atunci doar
1
Acea*tă mi-care a reunit populaţii de ori2ini
diver*e6 ne2ri' arabi' per*ani' evrei -i cre-tini, 5otrivit
tezei admi*e de ma+oritatea *peciali-tilor' revolta izbucni*e
datorită condiţiilor inumane la care erau *upu-i ne2rii
în plantaţiile de tre*tie de za)ăr, /)aban în*ă (*slami.
$istory, II) a1irmă că ră*coala' *pri+inită de către ne2u*0
tori' avea drept *cop controlul drumurilor comerciale
din A1rica de nord %n,a,&,
a
<armati*mul' numit a-a după întemeietorul *ău'
?amdan Narmat' era o 1ormă de i*maeli*m *eptiman,
Acea*tă mi-care' cu caracter *ocial' era puternic impre20
nată de me*iani*m %n,a,&,
<&1
membrii 1amiliei imperiale -i demnitarii care adu0
*e*eră *ervicii e.cepţionale, Includerea -e1ilor mili0
tari va contribui la *lăbirea autorităţii centrale,
Quvernatorii provinciilor care 1olo*e*c iqta dobîn0
de*c rapid o independenţă reală, 3a2dadul nu0-i
mai e.ercită controlul 1inanciar a*upra ace*tor
provincii' iar autonomia lor cre-te tot mai mult,
în E2ipt' A)med b, Tulun' care reor2anizează
armata -i admini*traţia -i ane.ează /iria' e*te
un adevărat *uveran, Biul *ău îi va urma la con0
ducere, Cali1ul î-i va re*tabili pentru moment auto0
ritatea' cedînd0o apoi unei dina*tii turce-ti'
I4*)id' care o va pă*tra timp de pe*te cincizeci
de ani' pînă la *o*irea Batimizilor,
A*t1el *e dezmembrează imperiul, în Azer0
baid+an' în C)irvan' <urdi*tan' 8aMlam' /iria
de nord %?amdanizii&' dina*tiile locale iau locul
2uvernatorilor cali1ului' iar mercenarii orientali
@ mai ale* turci @ pe cel al armatei abba*ide,
în <)ora*an' cedat de (amun omului 2raţie
căruia *e întor*e*e la 3a2dad' Ta)ir b, ?u*ein'
*uveranitatea devine ereditară, Acea*tă provin0
cie cade apoi în mîinile /a11arizilor' apoi a /ama0
nizilor, Q)aznevizii îi vor iz2oni la rîndul lor pe
ace-tia' întemeind din A12ani*tan' un puternic
imperiu ce *e va întinde pînă în 5und+ab, /uve0
ranitatea cali1ului e*te pretutindeni ne*ocotită,
=ici unul dintre noii *tăpîni n0ar avea în*ă cura+ul
*ă domnea*că 1ără înve*titura lui' ca -i cum pre0
zenţa ace*tuia' adăpo*tul palatului *ău din 3a20
dad' ar mai 1i nece*ară pentru ordinea lumiiK
*e bat în continuare monede cu e1i2ia lui -i *e
ro*te-te ru2ăciunea de vineri în numele *ău,
Bărîmiţarea autorităţii *tatului aduce cu *ine
con*tituirea unei ari*tocraţii care tran*1ormă trep0
tat *ocietatea imperiului, Aplicată la nivelurile
in1erioare' iqta produce acelea-i e1ecte ca a*upra
2eneralilor 2uvernatori de provincii6 o1iţerul că0
ruia îi *înt atribuite veniturile unei mo-ii' 1ără
a0i 1i proprietar' *e con*ideră îndată ca aparţi0
nînd unei cla*e *ociale aparte, Tocmai din rîn0
durile lor' în ma+oritate *trăini' *înt recrutaţi
cei care vor deţine 1uncţii admini*trative' ca'
de pilda' în D$:' amir nl-utnara, emirul emirilor'
comandantul *uprem al admini*traţiei civile -i
armatei, Biind de un ran2 *uperior vizirilor' el
deţine toate puterile, La ce bun în*ăW Recur2în0
du0*e la ea ca la o mă*ură di*perată' numirea
unei per*onalităţi autoritare 7nu a *alvat impe0
riul' deoarece nu mai era imperiu de *alvat9
.
,
8ezordinea a *porit -i mai mult, în zece ani
*0au *uccedat cinci amir al-umara, iar cali1ii *e
*ucced unul după altul în acela-i ritm, Radi'
adu* la putere de armată în D#$' moare opt ani
mai tîrziu, Bratele *ău *e urcă pe tron -i e iz2onit
după ce i *0au *co* oc)ii, (u*ta4*i e proclamat
cali1 în locul lui, Vremurile *înt prielnice preluării
puterii de către cei mai îndrăzneţi -i mai bine
înarmaţi, In D:>' 3uMizii' veniţi din 8aMlam' pe
ţărmul (ării Ca*pice' *e in*talează la 3a2dad,
3uMizii erau -iiţi, 5uteau ei oare *ă convie0
ţuia*că cu cali1ul' păzitor al credinţei *unnite
pe care o urau de moarte W 5e cine *ă pună în
locul lui' cu ri*cul de a declan-a un nou con1lict
cu principatele *unniteW Raţiunea de *tat a în0
vin*6 cali1ul a 1o*t menţinut pe tron, 8e*puiat
de orice autoritate' conducătorul credincio-ilor
*unniţi' 2arant al dreptăţii' nu mai reprezenta
pentru ei nici o prime+die, Cel mai important
membru al 1amiliei a luat titlu de şahinşah, re2ele
re2ilor' de rezonanţă *a**anidă,
Va trece pe*te un veac pină cînd con1ederaţia
3uMizilor *e va prăbu-i la rîndul ei *ub loviturile
altor năvălitori din ră*ărit, 5înă atunci' *ub domi0
naţia ace*tor războinici 2ro*olani la început' civi0
lizaţia arabo0i*lamică mai *trăluce-te încă puter0
nic' amintind de vremea lui ?arun al0Ra-id -i a
primilor Abba*izi,
8e*trămarea cali1atului -i punerea lui *ub
tutelă nu aduc cu *ine nicidecum o decădere a
*ocietăţii -i culturii, 3a2dadul cunoa-te o rena-0
tere a activităţii în toate domeniile, 5rinţii buM0
izi' 1iecare dintre ei' mari (ecena' încura+ează
oamenii de cultură, Ei porunce*c *ă *e con*truia*că
1
(, A, /)aban' *slami. $istory %n,a,&,
<&
monumente în capitală -i în teritoriile unde 1ami 0
liilor lor î-i e.ercită autoritatea' mai ale* la Ciraz
-i I*pa)an, La Cairo' Alep' =i-apur' Q)azni' noi
dina*tii valori1ică re*ur*ele locale -i 1avorizează
viaţa intelectuală, Aproape că nu e.i*tă prinţ
*au mare ne2u*tor care *ă nu aibă propria *a
bibliotecă, In A12ani*tan' (a)mud de Q)azni'
cuceritorul Indiei' întreţine la curte patru *ute
de poeţi care îi cîntă 1aptele de vite+ie' iar Birdu*i
compune admirabilul `ahnam", art"a 6"%ilor, în
care *lăve-te 2lorio*ul trecut al Iranului în neo0
per*ană' limbă a1lată în cur* de con*tituire' 2ra0
ţie căreia va în1lori Rena-terea iraniană, La Alep'
/aM1 al08aula %*e pare că pove*titorii celor 7
mi" şi una d" no!/i l0ar 1i luat parţial drept model
pentru compunerea per*ona+ului ?arun al0Ra-id&
*trîn2e în +urul lui o pleiadă de ver*i1icatori'
*criitori -i *avanţi6 al0Barabi' venit din Tran*o0
.iana' î-i înc)eie aici opera' iar al0(utanabi
compune cele mai 1rumoa*e ver*uri ale *ale, A*ia
centrală -i =i-apur' capitala /amanizilor' î-i tră0
ie*c epoca de aur' în timp ce la CE+iro @ al0<a)ira'
7Invin2ătoarea9 @ ' care tocmai a 1o*t întemeiat'
Batimizii *e încon+oară la curte de un 1a*t nemai 0
văzut' a cărui *plendoare n0o e2alează decît pe
cea a Abba*izilor,
/tin2erea puterii cali1ilor nu a 1ăcut *ă *ece
intere*ul pentru cunoa-tere, 8impotrivă' de*cen0
tralizarea autorităţii 1ace *ă crea*că numărul
centrelor de cultură -i pro*peritate, Biecare prinţ
î-i concentrează e1orturile a*upra unei provin0
cii, /ub imboldul ace*tei rivalităţi -i' mai cu *eamă'
datorită cre-terii populaţiei -i noilor ora-e' econo0
mia continuă *ă *e dezvolte în lumea i*lamică,
In 10>>' turcii *el2iucizi intră în 3a2dadK
ace-tia *înt mu*ulmani *unniţi' iar venirea lor
tran*1ormă )arta politică a rientului 1ără a
*c)imba cur*ul civilizaţiei, 5rincipalul rezultat
al intrării lor în *cenă e*te o oarecare cre-tere a
pre*ti2iului cali1atului, La *1îr-itul *ecolului al
G?0lea' al0=a*ir' unul dintre cali1ii cei mai remar0
cabili' va încerca *ă0i reconcilieze pe -iiţi -i
pe *unniţi' *pri+inindu0*e pe futuwa, a*ociaţii *emi0
<&=
relî2îoa*e,*emiproiVe*ionale,Invazîa mon2olă repune
totul *ub *emnul întrebării' începînd cu în*u-i
cali1ul,
Totul *e prăbu-e-te atunci, In primele zile
ale anului 1$>!' ?iila2ii' nepotul lui Qen2)i*0
?an' cucere-te 3a2dadul, La 1! 1ebruarie' cali1ul
al0(uta*im *e predă6 ?ula2u îl e.ecută îm0
preună cu întrea2a 1amilie, Timp de opt*prezece
zile' ma*acrele nu încetează, Cronicarii relatează
că ci 1ra morţ i l or *0a *i t uat î nt re !00 000 -i
$ 000 000 ' ci1re evident e.a2erate, Cartiere în0
tre2i *înt +e1uite -i incendiate' iar (area (o*c)ee
-i mo*c)eea <liazimain' unul din lăca-urile de
cult -iite cele mai importante' *înt di*tru*e, A
1o*t un deza*tru 1ără precedent, 3a2dadul nu va
mai 1i niciodată capitala I*lamului, El va *upra0
vieţui în*ă doar ca *implă capitală de provincie'
a1lată în mîinile unor cuceritori *ucce*ivi, In 1#D#
o va cuceri Tamerlan,
Cali1atul mai *upravieţuie-te doar cu numele,
Un Abba*id' al0(u*tan*ir' 2ă*e-te adăpo*t la
mamelucii din Cairo' iar 3aibar*' *ultanul ace*0
tora' îl proclamă cali1 ca *ă0i le2i1ereze puterea,
=oul cali1 nu mai are nici un 1el de autoritate, Ii
mai rămîne doar privile2iul de a acorda unor prinţi
îndepărtaţi' de pildă *ultanul din 8eliii' înve*ti 0
tura pe care o *olicită aceluia care' în oc)ii lor' a
răma* încă 7locţiitorul lui Alla) pe pămint9,
In 1>1J' *ultanul otoman /elim I' /elim cel Cum0
plit' intră în Cairo -i îl ia prizonier pe acela care
de multă vreme rămă*e*e doar umbra conducăto0
rului dreptcredincio-ilor, Cali1ul e trimi* la I*tan0
bulK /oliman (a2ni1icul îi în2ăduie *ă *e întoarcă
în E2ipt' unde moare în 1>:#, 8in ace*t moment
urma Abba*izilor *e pierde,
A!EDE
Mi7cări+e 6esianice
îndată după moartea lui Abu (u*lim %J>>&' adepţii
ace*tuia *0au înmulţit -i totodată au luat na-tere *ecte cu
tendinţe me*ianice' mai ale* în rîndul populaţiilor ira0
niene -i turcilor din <)ora*an -i Tran*o.iana, 8octrinele
lor *e in*pirau din toate reli2iile cuno*cute6 mazdei*m
-i zoroa*tri*m' i*lam' c)iar cre-tini*m,
5rima mi-care cuno*cută a 1o*t aceea a lui /unbad'
un mazdeean dintre apropiaţii lui Abu (u*lim, în +urul
ace*tuia *0au *trîn* în *curtă vreme numero-i partizani
@ "0 000 după Tabari @ pe care i0a încredinţat că Abu
(u*lim nu muri*e' ci lua*e 1orma unui porumbel' zburînd
*pre un palat de aramă' unde trăia în tovără-ia lui (azda,
/unbad a încercat *ă pătrundă în Ira4' dar a 1o*t oprit
între Rei -i ?amadan de către oa*tea trimi*ă împotriva
lui de al0(an*ur, Va 1i uci* în re2iunea Lur+an, 5uţin
după acea*ta' alt tovară- al lui Abu (u*lim' I-a4 al0Zur4i'
*0a ră*culat' a1irmînd -i el că Abu (u*lim era trimi*ul
lui Oora*tru -i că trăia a*cun* în împre+urimile ora-ului
Rei' urmînd *ă *e întoarcă,
5rin anul J>"' în re2iunea (erv a izbucnit ră*coala
lui Al0(uYanna %cel cu c)ipul acoperit&' un iranian care0-i
a*cundea 1aţa îndărătul unui văl %*au al unei mă-ti de
aur&, Ace*ta a *trîn* în +urul lui numero-i adepţi, El
a1irma că 8umnezeu po2orî*e *ucce*iv în Adam' /et)'
=oe' Abra)am' (oi*e' I*u*' (a)omed' Abu (u*lim'
ultimul 1iind c)iar el, 5opulaţiile din Tran*o.iana i *0au
alăturat' atra*e de a*emenea doctrine' mai apropiate de
anar)ie decît de le2ile reli2ioa*e, A*ediat într0o 1ortă0
reaţă' al0(uYanna *0a *inuci*,
(ai tîrziu' numele lui Abu (u*lim *0a con1undat
cu nenumăratele curente )eterodo.e cu caracter mi*tic'
ră*pîndite în păturile de +o* ale populaţiei' în rîndurile
<&&
me-te-u2arilor -i membrilor bre*lelor, în cur*ul anilor'
le2enda a 1ăcut din el un 1el de erou al obidiţilor' de
apărător al celor oprimaţi, Literatura epică i0a ră*pîndit
numele -i pove*tea 1aptelor *ale în tot rientul' cu deo0
*ebire în bre*lele din Anatolia' apoi în con1eriile dervi-ilor,
>"kta.hii îl includeau pe întemeietorul lor' ?ad+i 3e4tac)'
printre tovară-ii lui Abu (u*lim, literatură con*ide0
rabilă' pre*ărată cu întîmplări miraculoa*e' a ră*pîndit
pînă în zilele noa*tre pove*tea lui Abu (u*lim la per*ani
-i turci' adău2înd noi -i noi detalii relatării 1aptelor neobi-0
nuite ale eroului,
2 (a%arra
In anul !#"' al0(uta*im' care îi urma*e lui (amun'
a )otărît *ă0-i mute capitala la /amarra, Locul a-ezării'
aproape nelocuit pînă atunci' cu e.cepţia unor călu2ări
cre-tini' i0a în2ăduit cali1ului *ă0-i *ati*1acă înclinaţia
*pre 2randio*' caracteri*tică pentru ar)itectura de curte
a vremii,
8upă cum (an*ur adu*e*e me-teri din între2ul
imperiu ca *ă con*truia*că ra-ul Rotund' (uta*im
7a dat porunci în *cri* *ă vină lucrători' dul2)eri' me-te0
-u2ari' 1ierari' tîmplari -i alţi me-teri' *ă 1ie adu*e 1elurile
e*enţe de lemn' mai cu *eamă tec4' trunc)iuri de palmier'
din 3a*ra -i împre+urimi' din 3a2dad -i tot ţinutul
/aHadului' din Antio)ia -i tot ţărmul /iriei, A mai
c)emat -i me-teri în cioplitul -i potrivirea marmurei, , ,9
%;a4ubi' V4ril").
Timp de aproape cincizeci de ani' cali1ii abba*izi au
ridicat în +ur de treizeci de palate, /e pare că ora-ul
a+un*e*e *ă numere un milion de locuitori, în incinta
palatelor nu *e putea circula decît călare' într0atît erau
de mari di*tanţele, An*amblurile de clădiri' de*părţite
prin *paţii verzi' curţi -i bazine' *e întindeau pe *ute de
metri de0a lun2ul Ti2rului,
Cel d dintîi palat' al lui (uta*im @ 8+au*aY al0
<)aYani @ acoperea o *upra1aţă de 1J> )ectare' 10,e
pătrundea printr0o poartă %parţial pă*trată pînă în zilele
noa*tre& cu arc triplu de aproape 1$ m înălţime' în 1ormă
de iwan %boltă&' decorat cu *tuc, Ea dădea într0o tera*ă
*ituată pe malul Ti2rului -i tot pe aici' după ce *e traver*au
o *erie de *ăli încăpătoare' *e a+un2ea într0o curte' iu
+urul căreia*e în-iruiau *ala vi*tieriei'ar*enalul'cazărmile'
mo*c)eile' ma2aziile, /e mai trecea prin două curţi pînE
la *ala tronului' de 1ormă pătrată -i avînd dea*upra o
cupolă' *pre care *e de*c)ideau' de 1iecare parte' iwari-
urile celorlalte *ăli, Urma )aremul -i' în *1îr-it' 0 alta
*ală prevăzută cu o cupolă' decorată cu picturi' %dintre
care unele *0au pă*trat&' care *e de*c)idea' prin cinci
u-i' *pre o e*planadă de #>0 . 1!0 m' unde *e, a1lau
<@&#%
două 1întîni -i un canal, /ub e*planadă *e amena+a*e un
apartament *ubteran' la adăpo*t de căldură' care avea
bazine cu apă,
An*amblul *e termina cu un teren de polo' avînd
un pavilion *upraînălţat' pentru cei care priveau +ocurile
-i băi' 2ra+duri etc, Ceva mai încolo *e a1la rezervaţia
de vînat %7paradi*ul9&' de > 4ilometri în lun2ime,
5rincipalul material de con*trucţie erau cărămizile
u*cate la *oare' iar pentru părţile care trebuiau *ă 1ie
mai *olide' cărămizile ar*e în cuptor, Apar noi 1orme
ar)itecturale6 bolta' iwan--l %arc boltit de dimen*iuni
mari&' *ălile avînd dea*upra lor cupole' precedate la
rîndul lor de cîte un iwan.
Ruinele altui palat din /amarra' 3al4uHara' ridicat
de cali1ul (utaHa4il %!:J @ !"1&' ne în2ăduie *ă ne ima0
2inăm marile an*ambluri de clădiri ale palatelor epocii,
Ace*ta alcătuie-te un dreptun2)i de >J> G :"0 m, El *e
de*c)ide *pre 1luviu -i valea ace*tuia prin trei arcuri
monumentale' care permit acce*ul *pre trei curţi *ucce0
*ive' pe unde vine lumina în uvan0urile *ălilor de cere0
monie' în *patele lor urmează apartamentele private,
Alte aripi adăpo*te*c birourile' )aremul' locuinţele curte0
nilor' *oldaţilor etc, La ră*ărit *e a-terne o 2rădină
imen*ă' cu pavilioane lu.oa*e' pîrîia-e' ca*cade, (ai
încolo un teren de polo' cu con*trucţiile -i in*talaţiile
a1erente' urmat de alte 2rădini, Toate ace*te palate erau
con*truite în cîteva luni' ceea ce e.plică de2radarea lor
rapidă,
U-or de realizat -i de aplicat' 1ie modelat cu cuţitul'
1ie în plăci' *tucul era 1olo*it pe *cară lar2ă la acoperirea
pereţilor' pînă la +umătate' a cadrului -i bandourilor
u-ilor' împodobite ade*eori cu ţinte de aur, 5la1oanele
erau îmbrăcate în lemn' mai ale* tec4, /e mai 1olo*ea
-i pictura în 1rize' uneori pe tot peretele, Cîteodată pereţii
erau acoperiţi cu plăci de 1aianţă 2lazurată' cu marmură
*culptată *au mozaicuri in*pirate din arta eleni*tică -i
omeiadă, La 1ere*tre *e 1olo*eau 2emuleţe multicolore'
1ără îndoială 1oarte a*emănătoare cu cele care pot 1i
văzute încă în vec)ile ca*e Memenite, 5ardo*eala era
de cele mai multe ori din marmură, în *ălile de ceremonie
-i în apartamentele cali1ului *e a-terneau covoare de preţ'
draperii din măta*e' brocart -i aur' iar în ni-ele amena+ate
în ziduri *e ră*1ăţau obiectele cele mai rare6 pie*e din
metale preţioa*e' cupe de aur -i cri*tal' ve*elă de 1aianţă
2lazurată,
La /amarra' caracterul mu*ulman al artei arabe nu
e*te încă 1oarte marcat6 aici predomină in1luenţele ira0
niene, Reprezentări picturale au drept *cop preamărirea
*uveranului, 5er*ona+ele ma*culine îi reprezintă pe membrii
2ărzii *ale turce-ti, 8an*atoarele @ cu obra+ii bucălaţi'
în maniera orientală' cu oc)ii mi2dalaţi -i 1aţa încadrată
de cîrlionţi @ evoluează )ieratic dinaintea *uveranului
a-ezat pe tron' înve-mîntate în roc)ii cu pliuri bo2ata
290
-i purtînd pe cre-tet diademe, Acelea-i atitudini aproape
înţepenite întîlnim -i la *cenele de vînEtoare ale cali1ului,
la care iau parte 1emei' călăreţe -i vînătoriţe6 uciderea
taurului împodobit cu e-ar1e re2ale *a**anide' *pre a0i
*ublinia apartenenţa la puterea imperială' vînat -i cîini
de vînătoare' răzleţiţi printre cornuri ale abundenţei
-i circei de viţă,
Bra2mentele de pictură de*coperite la =i-apur
prezintă acelea-i per*ona+e 1eminine cu 1orme 2eneroa*e,
(aniera era 1oarte ră*pîndită, Ea *e re2ă*e-te -i în
E2iptul Tulunizilor' în aceea-i perioadă, în artă' ca -i în,
literatură' A*ia î-i ia a*t1elV un *oi de revan-ă a*upra
mo-tenirii Romei -i Atenei' totu-i nu mtr0atît încît *ă o
elimine6 *tilul 7abba*id9 nu pătrunde nici în /iria -i
nici la meiazii din /pania' care încredinţează unor
arti-ti *irieni con*truirea -i decorarea palatelor ,-i mo*c)ei0
lor îor, Timp de mai multe veacuri' vom a*i*ta a*t1el la o
o*cilare între cele două concepţii arti*tice' pînă cînd
1iecare 7provincie9 a i*lamului @ Iranul -i (e*opotamia'
E2iptul -i (editerana orientală' E2iptul -i (a2)rebul @
î-i, a1irma per*onalitatea arti*tică -i î-i de1ine-te propriul
cla*ici*m,
Ceramica
La /amarra' ceramica î-i atin2e de*ăvîr-irea, =umeroa*e
pie*e de ceramică c)inezea*că de mare calitate au 1o*t
adu*e la 3a2dad' prin <)ora*an' în timpul domniei lui
?arun al0Ra-id, Altele au a+un* pe calea mării @ va*e
de un verde de*c)i*' 7ti2rate9 cu 2ălbui *au culoarea
cai*ei' va*e din ceramică] dură' verde -i brună, larii
me*opotamieni' mo-tenitori ai unei îndelun2ate tradiţii'
*0au 2răbit *ă imite acea*tă ceramică, Cele mii ve*tite
ateliere din 3a2dad au produ* la început va*e turnate'
decorate cu incizii -i uneori cu motive pictate' apoi va*e
-i 1ar1urii 2lazurate' a*emănătoare cu pie*ele c)ineze-ti
%lin ceramică' dar cu o decoraţie mai încărcată,
Arta me*opotamiană a ceramicii î-i atin2e apo2eul
o dată cu obţinerea de re1le.e metalice în decorarea pie*elor,
Ace*tea *e realizau prin reducerea' în timpul arderii'
a unui o.id metalic aplicat pe email -i aveau culorile cele
mai diver*e %ro-u' 2alben' verde' brun&' demon*trînd o
te)nică ce nu va mai 1i niciodată întrecută după *ecolul
al IG0lea, larii din 3a2dad e.perimentează combinaţii
de produ*e metalice care dau rezultate uimitoare, (otivele
decorative *înt in*pirate de cele mai multe ori din arta
*a**anidă *au abba*idă' dar pot 1i întîlnite -i *emne ale
*crierii cu1ice,
Ace*te pie*e @ ve*elă' cara1e' cupe etc, @ erau 1olo0
*ite la palatul cali1ului -i în ca*ele dre2ătorilor' dar erau
totodată -i vîndute, 5lăci aparţinînd ace*tui tip de cera0
<%$
mică' trimi*e de la 3a2dad în anul !"$' pot 1i văzute
la <airuan' în mo*c)eea /idi Yba' pe zidul mihrab-ului.
/ăpăturile de la /amarra au în2ăduit de*coperirea unui
mare număr de 1ra2mente din acea*tă olărie admirabilă,
R:n)torile 9alifului
Cali1ii abba*izi erau mari vînători, 8upă cum *e -tie'
(a)di a murit urmărind o 2azelă' iar cronicarii ne0au
lă*at numeroa*e pove*tiri cine2etice, ?arun vîna -i el
ade*eori' mai ale* după ce *0a in*talat la RaYYa' unde
mi-unau +ivine mici -i mari6 lei' ti2ri' *truţi -i tauri
*ălbatici,
La vînătorile cali1ului luau parte *ute' uneori c)iar
mii de per*oane' cai' cămile' animale -i pă*ări dre*ate,
Cînd *e )otăra ziua unei vînători' mae*trul vînătorilor
imperiale dădea porunci' în vederea pre2ătirilor nece*are'
-e1ilor 2ră+darilor' cerceta-ilor' )ăita-ilor' arca-ilor' în2ri0
+itorilor de -oimi -i alte animale, /oldaţi înarmaţi îl
e*cortau pe cali1 -i 1amilia ace*tuia' în*oţită aproape
întotdeauna de către medici' *ecretari' cititori din Coran'
a*tronomi etc, Animalele de povară tran*portau încăr0
cături uria-e @ corturi' covoare' diver*e u*ten*ile @'
deoarece in*talarea cali1ului în de-ert pre*upunea un lu.
Ia 1el de mare ca în apartamentele *ale din palat,
8upă ce cerceta-i6 trimi-i dinainte localizau vînatul'
ace*ta era încercuit de către )ăita-i -i vînători' în timp
ce alţi oameni băteau în tobe,
/e *lobozeau atunci pă*ările dre*ate pentru vînătoare6
-oimii pentru 1azani' potîrnic)i' 2ăinu-e' ereţii pentru
iepuri, Li *e dădea drumul 2)eparzilor -i cîinilor' iar
atunci cînd prada era încolţită' cali1ul -i prinţii începeau
-i ei *ă vîneze, 8upă înapoierea în tabără' vînatul uci*
era 1ript de către *ervitori -i o1erit cali1ului -i oa*peţilor *ăi,
5entru vînătoarea de lei' cea pe care o pre1era ?arun'
*e 1olo*eau cai *pecial dre*aţi, Vînătorul urmărea 1iara
călare' iar cînd acea*ta era i*tovită' căuta *0o ucidă cu
lancea *au cu *pada' ori tră2ea în ea cu arcul,
Ace*te vînători dădeau de lucru unui număr impor0
tant de per*oane6 1uncţionari' *lu+ba-i' me-teri de la
palat' care *e îndeletniceau în permanenţă cu în2ri+irea
animalelor -i întreţinerea materialului' cerceta-i' )ăita-i
etc, /ub (utaHa4il' la o +umătate de veac după ?arun'
numai *alariul per*onalului *e ridica la >00 000 dir)emi
pe an, 8acă la acea*ta *e adau2ă ac)iziţionarea ani 0
malelor -i a materialului' de*pă2ubirile %2eneroa*e în
timpul lui ?arun&' plăţile 1ăcute ţăranilor pentru
di*0R ru2erea recoltelor' ne putem da *eama că *e
c)eltuiau anual zeci de milioane de dir)emi,
Cumpărarea -i dre*a+ul animalelor 1olo*ite la vînă0
toare reprezentau *ume uria-e, Unele dintre ace*te ani0
<%<
male erau dăruite de *uverani *au înalţi demnitari6
a*t1el' ?arun' a primit de la împăratul 3izanţului doi0
*prezece -oimi -i patru cîini de vînătoare, 5rintre impo0
zitele trimi*e anual de către Armenia *e numărau trei 0
zeci de -oimi, 5ă*ările de pradă @ ereţi' vulturi' -oimi
pelerini' -oimi *acri' dintre care cel mai e1icient era con0
*iderat uliul' haz @ erau 1oarte *cumpe -i proveneau din
Tur4e*tan' Qrecia -i India, /e importau -i alte pă*ări
de pradă' mai ale* cele cu pena+ul dintr0o *in2ură culoare,
Cîinii erau -i ei 1oarte de* 1olo*iţi' iar cei mai buni dintre
ei' adu-i din ;emen' co*tau 1oarte *cump, /e mai aduceau
-i nevă*tuici' pentru *coaterea vulpilor din vizuină,
5rintre animalele de vînătoare' 2)epardul deţine un loc
aparte, =umai oamenii 1oarte bo2aţi puteau *ă0-i permită
un a*t1el de animal' care nu *e reproduce în captivitate'
al cărui dre*a+ e*te îndelun2at -i anevoio* -i care
nece*ită în2ri+iri deo*ebite, Ade*eori' cali1ii îl puneau *ă
apară' ţinut în le*ă' în corte2iile o1iciale, Q)epardul a
1o*t cîntat de către poeţii curţii' printre care celebrul
Abu =uHa*
1
.
Harun al3Ra.id .i
Carol 9el Mare
=ici una dintre *ur*ele arabe de care di*punem 1nVprezent
nu menţionează relaţiile dintre ?arun al0Ra-id -i Carol
cel (are, Tabari -i (a*udi' care ne0au lă*at o mulţime
de amănunte a*upra domniilor cali1ilor' nu *pun o vorbă
depre ele' ceea ce i0a 1ăcut pe i*torici *ă ne2e pînă -i
e.*i*tenţa relaţiilor dintre cei doi *uverani,
Acea*tă tăcere a orientalilor are mai multe e.plicaţii6
relaţiile cali1ului cu un *uveran *trăin nu reprezentau
ceva ie-it din comun, ?arun -i predece*orii lui aveau
le2ături cu *uveranii rientului' printre care cei ai Indiei,
I*toricii arabi nu le pomene*c nici pe ace*tea decît atunci
cînd con*tituie prile+ul unei ceremonii de un lu. e.cep0
ţional' or2anizate de cali1 %de pildă' primirea împăratului
3izanţului' în D1J&, 5e de altă parte' nu toţi i*toricii
aveau o atitudine 1avorabilă 1aţă de cre-tini, 8e ce *ă
vorbea*că atunci de*pre le2ăturile conducătorului drept d
credincio-ilor cu un necredincio*' ale cărei *olii lip*ite de
*trălucire treceau neob*ervate la RaYYa %nici o *olie a lui
Carol cel (are nu *0a du* la 3a2dad' de unde ?arun
î-i muta*e re-edinţa&W
5înă în timpul Rena-terii' Carol cel (are a 1o*t cel
mai ilu*tru dintre pelerinii 5ale*tinei' apoi a început
1
)h"!ardul, tradu* de Qrete Tartler' în Antolo%i" d"
!o"zi" arab4. ,"rioada .lasi.4, voi, $' 3ucure-ti' (inerva'
1D!$' p, #J %n,tr&,
<%1
*ă *e vorbea*că de*pre donarea locurilor *1inte' 1ăcută
de către cali1 împăratului, Relatarea călu2ărului de la
/aint0Qall a 1o*t con*iderată drept izvorul cel mai
*i2ur' în detrimentul lui E2in)ard, /0a pomenit c)iar
de o or2ă pe care ?arun i0ar 1i trimi*0o lui Carol %doamna
de Qenli* în romanul ei <"s h"-ali"rs du y%n" %Cavalerii
Lebedei& -i un i*toric muzicolo2 , , ,& Le2enda *0a tot
îmbo2ăţit cu amănunte pînă în *ecolul al GlG0lea, în
&"Nmoir" historiqu" %Comentarii i*torice& 5ouYueville
a1irmă că n0au e.i*tat nici un 1el de relaţii între cei doi
Fmpăraţi, Ci mai ciudat c)iar' i*toricul ru* [, 3art)old
î-i în*u-e-te acea*tă opinie' în 1D1$' *pri+inindu0*e pe
lip*a izvoarelor arabe -i pe 1aptul că 2eo2ra1ii arabi nu
vorbe*c de*pre nici o a-ezare cre-tină la Ieru*alim, Cam
tot pe atunci' bizantini*tul ru* A, Va*iliev accepta în
mare parte relatarea călu2ărului de la /aint0Qall,
în 1D1D' la Con2re*ul 1rancez dedicat /iriei' L, 3re)ier
a1irma că ?arun îi acorda*e lui Carol un adevărat pro0
tectorat a*upra 5ale*tinei6 7Un 1el de privile2iu de pro0
tecţie a cre-tinilor' pe care împăraţii bizantini nu01 avu0
*e*eră niciodată' decît poate în *ecolul al Gl0lea9, în
acea*tă perioadă de după război' Branţa *olicita un man0
dat a*upra Levantului, Bără îndoială'Vmarele *avant *0a
lă*at purtat de ceea ce un alt bizantini*t' /, Runciman'
va numi 71ervoarea patrioti*mului occidental9, L, 3ră)ier
î-i va abandona teza cîţiva ani mai tîrziu' adoptînd o
poziţie mai moderată (harl"ma%n" "t la ,al"stin" A Carol
cel (are -i 5ale*tina' 1D$!+'în timp ce E, Loran*en (2h"
All"%"d Qrankish ,rot".torat" in ,al"stin" A 5retin*ul
protectorat 1ranc a*upra 5ale*tinei' 1:11) relua în parte
a1irmaţiile lui 3art)old, 5entru americanul B, [, 3uc4ler
($arun al-6aşid and harl"s th" )r"at @ ?arun al0Ra-id
-i Carol cel (are' 1D$1&' Carol cel (are a 1o*t -asalul
lui ?arun în 5ale*tina -i wali %2uvernator& al ace*tuia la
Ieru*alim,
Cît de*pre e.pre*ia 7a.a Aaac)en03a2dad9' 1olo*ită
de i*toricul L, Calmette' acea*ta e marcată' ca -i teza
lui 3rE)ier' de actualitatea politică a perioadei dintre
1ele două războaie mondiale %a.a Roma03erlin&, 8in cîte
*e pare' L, Calmette mer2e prea departe a1irmînd că
acea*tă a.ă a con*tituit 7unul din elementele e*enţiale
ale *ucce*elor carolin2iene9 dobîndite în con1lictul de pe
povîrni-urile *paniole -i în recunoa-terea imperiului lui
Carol cel (are de către 3izanţ, <leinclau*z (<a l"%"nd" du
!rot".torat d" harl"ma%n" sur la t"rr" saint" @ Le2enda
protectoratului lui Carol cel (are a*upra ţării *1inte)
*e *ituează neîndoielnic mai aproape de adevăr atunci
cînd a1irmă că ?arun i0a dăruit lui Carol cel (are doar
locul unde *e a1la mormîntul lui ?ri*to*' drept mărturie
a identităţii de vederi dintre cei doi *uverani, /, Runciman
admite acea*tă ver*iune' de-i limitează darul lui ?arun
la bi*erica /1înta (ăria -i la 1acilităţile acordate pele0
rinilor,
294
<astrono%ia >n 8$acul
lui Harun alRa?i@
7Am pentru tine cinci oale pline cu tot 1elul de bucate
2u*toa*e6 vinete -i dovlecei umpluţi' acriţi cu lămîie'
c)i1teluţe cu 2rîu pi*at -i carne )ăcuită' orez cu ro-ii
-i cu bucăţele de mu-c)i de oaie' tocană cu arpa2icK
mai am zeci de pui 1ripţi -i o oaie la proţap' apoi două
tăvi mari' una cu 4ena1a -i alta cu plăcinte de brînză
dulce -i miereK -i 1ructe de tot *oiul6 ca*traveţi' pepeni
verzi' mere' lămîi' curmale proa*pete -i cîte altele, , ,
Am pu* *ă *e aducă o răcliţă plină cu *permanţet' cu
lemn de aloe' cu nard' mo*c' tămVîie -i *mirnă, , , =0am
uitat nici miroznele -i nici *tropitorile de ar2int cu apă
par1umată, , ,9 (A @B-a noa!t").
7Erau patru ca*troane mari de porţelan' primul cu
ma)allabia aromată cu portocale -i pre*ărată cu 1i*tic
pi*at -i *corţi-oarăK al doilea cu *ta1ide macerate -i *tro0
pite apoi u-or cu apă de tranda1irK al treilea' a)R al trei0
leaR cu baclavale cu 1oaia *ubţire -i u-oară' tăiate în
romburi de0o măie*trie 1ără *eamănK al patrulea cu
catai1uri bine în*iropate' 2ata *ă ple*nea*că' atît erau
de îmbel-u2at umpluteR Toate ace*tea -edeau doar pe o
+umătate din tavă, 5e cealaltă +umătate *e în-irau 1ructele
care îmi plac cel mai mult6 *moc)ine zbîrcite de coapte
ce erau' ră*1ăţîndu0*e parcă' -tiindu0*e po1titeK c)itre'
lămîi' *tru2uri proa*peţi' -i banane, 5rintre ele' ca *ă le
de*partă' erau pre*ărate 1lori de toate culorile' tranda1iri'
ia*omie' lalele' crini -i narci*e9 (A 11C-a noa!t").
("s.ri"r"a s!aran%h"lului
%poem de (a)mud + *upranumit <o4)ad+im&
Curbate0n vîr1uri lănci îmi par *ă 1ie'
*ucite -i0mpletite ca 1rîn2)ie' *uperbe
în*ă' 1ără nici un nod' purtînd pe lu+er
capul cu mîndrie' plantate0* cum
coloanele0n ţărînă' le0rnbracă Creatorul
ve-niciei cu *to1ă mătă*oa*ă' ca un
sundus purtat pe )aină ro-0tranda1irie'
culoarea de obraz pe care palma o urmă
mult mai rumenă în*crie, /e împlete*c
cum 1irele de aur ţin zalele cu0a lor
inelărie' ca *to1ele cu tivuri colorate, La
1el de mult' oR de0ar putea *ă ţieR Ca
miezul din inelele cu perle0*K un dulce
*uc te0nroură' te0mbie
(a)mud lbn al0?u*aMn %n,tr,&,
<%
ca valul mării0n 1lu.uri -i re1lu.uriK
ulei *pumo* le0acoperă0n tip*ie
-i pătrunde în lu+ere'0mplete-te
co*iţă aurie' ar2intie,
C)iar un a*cet -i0un doctor al credinţei
*0ar pro*terna' uitînd de po*t' *ă01 -tieR A
%(A/U8I' im!iil" d" aur)
/au (judaba, de acela-i poet6
(judaba din orezul cel mai 1in
2ălbui ca un obraz de0amant trudit de0amor'
de0un bucătar minto* de0i pre2ătită
e 1elul0parcă cel mai *clipitor6
ca aurul trecut prin alambice
roz tenu0i6 zămi*lit de CreatorR
învele-te za)ărul de A)Haz
ca *ărutarea dra2ei6 dulce dorR
Tremurăţoarea0i 1iinţă' în uleiuri'
dă me*ei cu mire*me încon+or,
(e*eanul cînd o vede în 1ar1uriu
îi *pune *tea care *clipe-te0n norR
2albenă a2ată' cum *e pune
la 2îtul 1etelor cu corp unduitor @
mai blîndă ca încrederea cînd intră
deodată într0un *u1let temătorR
$
%(A/U8I' im!iil" d" aur&
o
* +
iii
E 1
,,a
??F
o @8 8
,U
A
ui
/
1
/
+;,
ce
Bs
cf+5
Ca
T< ai
^c A ] "
< s
o
1
Traducere inedită de Qrete Zartler,
!
an/"l"!.iun"a arab4 Kn !o"zia şi !roza s".ol"lor =A
G*=, Editura Univer*' 3ucure-ti' 1D!!, Traducere de
Qrete Tartler,
296
Abbul Abba* Abu 8+a1ar
%P /a11a)& (&ansur)
(a)di
$arun, al-
6aşid
I
(amun
Ibra)im
Ibra)im
&utasim
?a*an
I
%Oaiditi' idri0**izi etc&
(o)ammed al03a4ir
I U
+a1 ar
%al0/adi4&
?u*aMn (o)ammed
%al0?anna1iMa&
(o)ammed
[atiY
&utat-akil
I
&utasim %uci* în 1$>! de
către ?iila2ii&
&utat-akil %di*pare în
E2ipt în 1>:#&
I*mail
Imami-iiţi %imami
a*cun-i' Batimizi'
i*maeli*m de Alumut,,
(u*a al0<azim
Imami -iiţi duodecimani
%al 1$0lea imam 7a*cun*9
prin !J#&
?adi
Amin
I
Repere cronolo2ice
Kn islam
>J0 =a-terea lai (a)omed
"1$ începutul predicilor lui
(a)omed "1! "$$
(a)omed la (edina,
?e2ira "#0 întoarcerea
lui (a)omed
la (ecca "#$ (oartea
lui (a)omed,
mar cali1
"#: în1rîn2erea
bizantină
la AdManaMn
"#: Cucerirea
8ama*cului
"#: Fn1rîn2erea
bizantină la
;armu4
"#! Cucerirea Ieru*alimului
":0 Cucerirea ?eliopoli*ului
":$
":: mar a*a*inat,
t)man cali1 ":"
Cucerirea Ale.andriei
">> în1rîn2erea navală
a
bizantinilor
">> (oartea lui
t)man,
Aii cali1
">> 3ătălia de Ia
/i11rin,
?arid+iţii îl pără*e*c pe
Aii
""1 A*a*inarea lui Aii la
<u1a,
(oaHia cali1 la 8ama*c
""#@"JJ E.pediţii arabe la
Con*tantinopol "J0
întemeierea ora-ului
<airuan "!0 (oartea
lui ?u*aMn Ia
<erbela
"!> (i-carea lui (u4)îar
J11 Tari4 în /pania J1"
A*ediul Con*tantino0
polului %(a*lama&
începutul con*piraţiei
abba*ide
J1J
2<=
Kn af-ra islamului
începuturile dina*tiei Tan2'
în C)ina
5răbu-irea imperiului *a*0
*anid
5epin dV?er*tal' *tăpîn al
re2atului 1ranc
Carol (arteL
Leon al III0lea I*aurianul'
împărat al 3izanţului'
începutul mi-cării icono0
cla*te
<%&
732
747
74
9
75
1
75
4
75
5
75
6
76
2
76
6
771
77
5
778
779
781
78
5
78
6
787
3ătălia de la 5oitier*
In*urecţia abba*idă
în <)ora*an, Abu
(u*lim /a11a)'
primul cali1 abba*id
în1rEn2erea c)inezilor 5epin cel /curt' re2e
al
la Tala* 1rancilor
(an*ur cali1
E.ecutarea lui
Abu (u*lim
Abderra)man' emir
al Cordobei
întemeierea
3a2dadului 3aşt"r"a
lui $arun al-
6aşid
(a)di cali1
5rima e.pediţie a
lui ?arun împotriva
bizantinilor
A doua e.pediţie
a lui ?arun ?adi
cali1 %1:
*eptembrie& ?arun
al0Ra-id cali1
J!D Idri**izii în (aroc'
întemeierea ora-ului Bez
JD" ?arun î-i *c)imbă
re-e
dinţa de la 3a2dad la
RaYYa
JD" E.pediţia lui
?arun
împotriva bizantinilor
!00 A2)labiţii în I1riYiMa,
c0$ Convenţia de la <aaba,
împărţirea imperiului
!0# Tra2edia 3arme4izilor,
E.pediţia lui ?arun
împotriva bizantinilor
!0> /olie %Abdalla)& a cali1u0
lui la curtea lui Carol cel
(are
$DD
Irina' împărătea*ă a 3izan0
ţului,
5rima *olie a lui Carol cel
(are la curtea lui ?arun
încoronarea lui Carol cel
(are,
/o*irea a doi demnitari mu0
*ulmani la curtea lui Carol
cel (are, =ouă *olie a lui
Carol cel (are la curtea
cali1ului, =i4e1or împărat al
3izanţului' Irina iz2onită,
(are' re2e al
3ătălia de la Roncevau.
Carol cel
1rancilor
Irina' re2entă' re*tabile-te
cultul icoanelor
!0" Campania lui ?arun
împotriva bizantinilor,
Cucerirea ?eracleei
!0J
!0D %$: martie& &oart"a lui
$arun al-6aşid la Tu*
!0D0!1# Con1lictul dintre
(amun -i Amin, A*e0
diul 3a2dadului
!10 Ta)irizii în <)ora*an
!1# (amun cali1
!1:
!$> Arabii în Creta
!#1 Arabii în /icilia
!#1 întemeierea Ca*ei
înţe
lepciunii (baytal-$ikma)
!#1 (oartea lui
(amun,
(uta*im cali1
!#" Capitala la /amarra !"!
Tulunizii în E2ipt !J:
/amanizii în <)ora*an D:>
3uMiziila 3a2dad 10>> Turcii
*el2iulrizi la
3a2dad
1$>! (on2olii cucere*c 3a20
dadul
1#D# Tamerlan la 3a2dad
1>1J /elim I îl 1ace prizonier
la Cairo pe cali1ul abba0*id
1>:# /oliman (a2ni1icul îl
eliberează pe cali1ul
abba*id' care di*pare
Trimiterea unei noi *olii a%,
lui Carol cel (are la curtea
lui ?arun al0Ra-id
(oartea lui Carol cel (are
,
C,CL,OFRA,C
IOVARE CI LUCRjRI CU CARACTER QE=ERA4
TA3ARI' Annal"s, trad, 1r, de Ootenbert' 5ari*' 1!"J @
1!J:, ;A<U3I' <"s ,ays %<itab al03uldan&' trad, 1r, de
Q, [iet'
Le Caire' 1D#J, (A/U8I' <is ,rairi"s dN7r
%(urud+&' trad, 1r, de 3ărbier
de (eMnard -i 5avet de Courteille' 5ari*' 1!"1 @
1!JJ, 3ALA8?URI' 2h" 7ri%ins of *slami. Otat"
%Butu) al
Culdan2" trad, en2l, de 5, <, ?itti' Londra' 1D1",
Bibliotheca )"o%ra!horam Arabi.orum. Mn.y.lo!"di" d"
VIslam, ," 1D1# @ 1D#!K II' 1D"0, A, M,SUEL" <N*slam
"/ sa .i-ilisation, 5ari*' 1D"!, $istoir" %"n"ral" d"s
s.i"n."s, voi, I' 5ari*' 1D"",
C, CA?E=' <N*slam d"s ori%in"s au d"but d" =Mm!ir"
ottoman, 5ari*' 1DJ0,
R, (A=TRA=' WM#!ansion musulman", 5ari*' 1D"!,
E, LEVI05RVE=CAL' $istoir" d" =Ms!a%n" musulman",
5ari*' 1D:: @ 1D>#,
8, -i L, /UR8EL' <a .i-ilisation d" =lslam .lassiqu",
Baris" 1D"!,
2h" ambrid%" $istory of *slam. 2h" ambrid%"
$istory of *ran. <" oran, trad, R, 3lanc)ere, <"s
&iil" "l Wn" 3uits, Ed, de 3oula4' trad, de 8r,
(ardru*' 5ari*' 1!DD@1D0:, An $istori.al Atlas of
*slam, Leiden' 1D!1, C, CA?E=' *ntrodu.lion 4
=histoir" du mond" musulman
m"di"-al, 5ari*' 1D!$,
LUCRjRI CI /TU8II
A33TT' =,' To Yu""ns of >a%hdad, C)ica2o' 1D:",
A3EL' A,' 7Le* marc&i"* de 3a2dad9 în6 >ull"tin d" la
oo.i"ti b"l%" dN"tud"s %"o%ra!hiqu"s, 1D#D,
<H#
A?R[EILLER' ?,' >yzan." "t la m"r, 5ari*'
@7LVA*io (ineure et Ie* inva*ion* arabe*9' în
6"-u" historiqu" 1D"$,
A?/A=' A, (, Oo.ial lif" und"r th" Abbassids, Londra]
1DJ!,
AR=L8' T, [,' 2h" ali!hat", .1ord' 1D$:,
A/?TR' E,' 7E**ai *ur lValimentation de* diver*e*
cla**e* *ociale* dan* lVrient mediEval9' în Annal"s
M.O.. 1D"0,
d@ $istoir" d"s !ri# "t d"s salair"s dans lN7ri"nt
m"di"-al, 5ari*' 1D"D,
@7(i2ration* de lVIra4 ver* Ie* paM* meVditeVrraneVen*9'
în Annal"s M.O., 1DJ$,
AU8I/I' Q,' <a =i" "t la &ort dN$aroun al-6a.hid,
5ari* 1D#0
AOIO' A?(A8' A $istory of Oi.ily, Edinbur2)' 1DJ>,
3A8A[I' A,' 2ransmission d" la !hiloso!hi" %r".qu" au
mond" arab", 5ari*' 1D"!, 3AQ8A8' volum
colectiv publicat cu prile+ul celei de a
1$000a aniver*ări a întemeierii ora-ului' Arabica'
LeMden' 1D"$, 3jR3IER 8U (E;=AR8' (,'
7Ibra)im' 1il* de (e)di9'
în Pournal asiatiqu", 1!"D, 3ART?L8' V, V,'
2urk"stan down to th" &on%ol
*n-asion, Londra' 1D#D,
@<a d".ou-"rt" d" lNAsi". 5ari*' 1D:J,
@Qour Otudi"s on th" $istory of "ntral Asia.
b , Leiden' 1D"$, 3ITTER(A==' ?, 3,' c$arun
al-6ashid %ift of an
7r%an to harl"ma%n"b, în O!".ulum, 1D$D,
3/[RT?' C, E,' 2h" *slami. (ynasti"s, Edinbur2)'
1D"J,
, @0 2h" )hazna-ids, 3eMrout)' 1DJ#, 3UI//='
<" s".r"t d" Oh"h"Nrazad", 5ari*' 1D"1, 3UL=I/' L,'
<a 6out" d" la Ooi", 5ari*' 1D"#, 3U/NUET' Q, ?,'
W"thiqu" s"#u"ll" d" =*slam, 5ari*'
1D"", 3RE?IER' L,' =i" "t mort d" >yzan.",
5ari*' 1D:!,
<"s institutions byzantin"s, 5ari*' 1D:D,
<a .i-ilisation byzantin", 5ari*' 1D>0,
3R</' E,' 73Mzantine* and Arab* in t)e
time o1
earlM Abba**id*9' în Mn%lish $istori.al 6"-i"w, 1D00,
3UC<LER' B, [,' 7T)e diplomatic relation* o1 t)e
earlM Abba**id* and t)e Carolin2ian )ou*e*9' în
Pournal of th" Am"ri.an 7ri"ntal Oo.i"ty, 1D$J,
@$arun al-6a.hid and harl"s th" )r"at, Cambrid2e'
1D#1,
3ULLIETT' R, [,' 7Le c)ameau et la roue au (oMen0
0rient9' în Annal"s M.O., 1D"D, CA?E=' CL,'
<".ons dNhistoir" musulman", 5ari*' 1D>J @
1D>!,
@V <"s !"u!l"s musulmans dans =histoir" m"di"-al",
8ama*c' 1DJJ,
302
CA=AR8' (,' 7NuelYue* E0cot"* de* relatioiţ* enţre
3Mzance et Ie* Arabe*9' în &"lan%"Ns <"-i d"lla =ita,
Roma' 1D>",
>yzan." "t *"s Musulmana au ,ro.h"-7ri"nt,
1DJ#,
73Mzantium and t)e (u*lim [orld9' în 2h"
ambrid%" &"di"-al $istory, IV,
C?EL=<' A, Q,' 7Al0Badl al0Rabi' a politician o1 t)e
earl! Abba**id period9' în *slami. ultur", 1D"$,
^ c2h" boon om!anion in "arly Ablassids 2im"sb,
în Pournal of th" Am"ri.an 7ri"ntal Oo.i"ty, 1D">,
CHR,ETENEEN" A,' =iran sous *"s Oassanid"s, 5ari*'
#$771 CI5LLA' C' 7/an* (a)omet C)arlema2ne
e*t incon0
cevable9' în Annal"s M.O.., 1DQ$, lassi.ism" "t
d".lin .ultur"l dans =hisloir" d" =islam,
/Mmpo*ium' 5ari*' 1DJJ, C<' (, A,' Otudi"s in
th" ".onomi. $istory of thi
&iddl" Mast, Londra' 1DJ#,
C,R31=' 11,' <a !hiloso!hi" islamiqu", 5ari*' 1D":,
CRE/[ELL' <, A, C' Marly &uslim Ar.hit".tw",
Londra' 1D>!,
CR[3' 5,' Ola-"s on $ors"ş, Londra' 1D!0, 8E=;/
8E TELL0(A?RE' hroniqu"s, trad, de
L, C)apot' 5ari*' 1!D>, 8IETRIC1I' A, I,'
7NuelYue* a*pect* de lVEducation
prin9iare ` la cour abba**ide9' în 6"-u" d"s "tud"s
islamiqu"s, 1DJ", DTAH,K" <" li-r" d" la ouronn",
trad, de C), 5ellat'
5ari*' 1D>:, 8LA1T' II,' ''LVI*lam ancien recupeiV"
a lV)i*toire9' în
Annal"s M.O.., 1DJ>, 8UCELLIER' A,' <aplan'
(,' (artin' 3,' <" ,ro.h"-
-7ri"nt m"di"-al, lVari*' 1DJ!, ELI/EEB' =,'
2h"m"s "l motifs d"s &iil" "t G*n" 3uits,
Ce!routh" 1D:D, ETTI=Q?AU/E=' R,' <a !"intur"
arab", Qeneva' 1D"$,
@Qrom >yzantium to Oassanian *ran and th" islami"
Lorld, Leiden' 1DJ$,
BARAQ' B, R,' 7T)e Arabian =i2)t*9' în Arabi.a, 1DJ",
QA3RIELLI' B,' 7La *ucce**ione di ?arun al0Ra*id e
la 2uerra 1ra al Amin e al (amun9' în 6i-ista d"%li
sludi ori"ntali, 1D$!,
QAR8ET' L,' <a .il" musulman", 5ari*' 1D>J,
QAU8EBR;08E((3;=E/' (,' <" mond" musul-
man jusquNau# .roisad"s, 5ari*' 1D:1,
@<"s institulions musulman"s, 5ari*' 1D:",
Q?AOI' (,' 7Un 2roupe *ocial6 le* ra11ine*9' în Otudia
*slami.a, 1D>D, QI33' II, A, R,, 2h" Arab
!on"uests of "ntral Asia,
=eH ;or4' 1D$#, QLU33' L, 3,' $amon al
6ash""d, Lofidra" #$A&1
131
QITEI=' /,' DThe Ri*e o1 t)e =ear Ea*tern 3our0
2eoi*ie9' în ahi"rs dNhistoir" mondial", 1D>J,
QRA3AR' ,' 2h" Qormation of *slami. An, ;ale' 1DJ#,
QRU//ET' R,' =Min!ir" d"s sl"!!"s, 5ari*' 1D#D,
QRU=E3AU(' V,' &"di"-al *slam, Chi9a-o" 1D>:,
?3;8' [,' $istoir" du .omm"r." "#l"ri"ur du <"-ant,
Am*terdam' 1D>D, ?R[ITO' L,' 7T)e ri2in* o1
t)e Arabian =i2)t*9'
în *slami. ullur", 1D$J, ?URA=I' A, ?, -i
/tern' /, (,' 2h" <himi. ity,
.1ord' 1DJ0,
@7/ea Barin2 in t)e Indian cean9' în Pournal
of th" M.onomi. and Oo.ial $istory of 7ri"nt,
1DJ#,
I3= BA8LA=' =oya%" di"z *"s >ul%ar"s d" la =ol%a,
trad, de (, C)nard" Al2er' 1D>D, I3=
<?AL8U=' #$o%gomenes, trad, de /lane0(onteil'
1DJ>, T3= <?UR8A83EII' <" <i-r" d"s 6out"s "t
d"s ,ro-
-in."s, trad, de 3, de (eMnard' 5ari*' 1DJ>, *slam
and 2rad" of Asia, ed, 8, /, Ric)ard* %colocviu&'
.1ord' 1DJ0,
*slam., la !hiloso!hi" "t *"s s.i"n."s, U=E/C' 1D!1,
LRA=/E=' E,' 7T)e Alle2ed Bran4i*) 5rotectorate in
5ale*tine9' în Am"ri.an P*istori.aX >"-i"i", 1D$J,
<E==E8;' II,' 2h" &a$l' Abbassid ali!hat", Londra'
1D!1, <LEI=CLAU/O' A,' DLa le2ende du
protectorat de
C)arlema2ne *ur la terre *ainte9' în Oyria, 1D$",
LAC; VLAR;' E, de' $ow )r""k O.i"n." !ass"d to th"
Arabs, Londra' 1D>J,
LA=E' A,' Marly *slami. ,ott"ry, Londra' 1D>J,
LAU/T' ?,' <"s s.hism"s dans =*slam, 5ari*' 1D!#,
LA//UER' L,' The sha!in% of Abbasid >ul", 5rinceton'
1D!0, LAURE=T' L,' <NArm"ni" "nlr" >yzan."
"t =*slam,
5ari*' 1D1D, LE(ERCIER0NUELNUELA;' C' <a
!ai# mon%ol",
5ari*' 1DJ0, LE/TRA=QE' L,' >a%dad durin% th"
Abbassid ali!hat",
.1ord' 1D$:,
N @ 2h" <ands of th" Mast"rn ali!hat", Londra' i
1D#0, LE[I/' ARC?,' 7Le* marc)and* dan* lVcEan
Indien9'
în >"-u" dNhistoir" ".onomiqu" "t so.ial", 1DJ",
@,ow"r and 2rad" in &"dit"rran"an O"a, 5rinceton'
1D>1,
LE[I/' 3,' <"s A$abe( dans =histoir", =euc)Etel' 1D>!,
@<"s Assassins, 5ari*' 1D!$,
@omm"nt VIslam a d".ou-"rt =Muro!", 5ari*' 1D!:,
L(3AR8' (,' <"s t"#til"s dans l" mond" musulman,
5ari*' 1D"!,
@<N*slam dans sa !r"mi"r" %rand"ur, 5ari*' 1DJ1,
134
@Ms!a."s "t 6"s"au# du haut &oy"n A%", 5ari*'
1DJ$,
@<" f"r "t l"s m"tau# !r".i"u#, 5ari*' 1DJ>,
L5EO' R,' 7(o)amed and C)arlema2ne' a Revi*ion9'
în O!".ulum, 1D:$,
@7Ea*t and [e*t i n t )e Earl M (i ddl e A2e9' î n
on%r"s int"rna/ional d"s s.i"n."s historiqu"s, Roma'
1D>>,
(A=Q' C, A,' >yzantium, 2h" Mm!ir" of 3"w 6om",
=eH ;or4' 1D!0, (ARCAI/' C' <a >"rb"ri"
musulman" "l =7ri"nt au
&oy"n-A%", 5ari*' 1D:", (A//IQ==' L,' <a
,assion dNal-$ aliaj, 5ari*' 1D$!,
@Le* met)ode* de reali*ation arti*tiYue de* peuple*
de lVI*lam9' în Oyri", 1D#1,
(A//IQ== -i AR=AL8EO' <"s s.i"n."s antiqu"s "t
m"di"-al"s, 5ari*' 1D>J, (ELI<B' I,' Abu &uslim,
l" !ort"-ha.h"du Khorasan,
5ari*' 1D"$,
MERC,ER" (,' <" f"u %r"%"ois, 5ari*' 1D>$, (EO' A,'
2h" 6"naissan." of *slam, Londra' 1D#J, (IELI' A,' <a
s.i"n." arab", Leiden' 1D#D, (U/CA' Q,' arlo &a%no
" $arun al-6asid, 3ari' 1D"#, =A8VI' R, A,'
7Indu*trM and Commerce under t)e
Abba**id*9' în Pournal of ,akistan $istori.al Oo.i"ly,
1D>#,
(AR' B,' 2h" Abhassid ali!hat", 3a2dad' 1D"D,
TT08R=' <,' <Nart d" lN*slam, 5ari*' 1D"J,
5ELLAT' C?,' <" mili"u basri"n "t la formation d"
(jahiz, 5ari*' 1D"#,
<an%u" "t litt"ratur" arab"s, 5ari*' 1D>>,
Mtud"s sur =histoir" so.io.ultur"ll" d" =*slam,
Londra' 1DJ",
5ERR;' E,' 7Encore (a)omet et C)arlema2ne9' în
6"-u" historiqu", 1D>:, 5I5ER' 8,' 7Tur4* in EarlM
(u*lim /ervice9' în Pournal
of 2urkish studi"s, 1D"!,
5IRE==E' ?,' &ahom"t "l harl"ma%n", 3ru.elle*' 1D#J,
5LA=?L' G, de' <" mond" islamiqu", 1D>J,
@<"s fond"m"nts %"o%ra!hiqu"s d" =histoir" d"
=*slam, 5ari*' 1D"!,
55VIC' A,' <a r"-olt" d"s "s.la-"s, 5ari*' 1DJJ,
NUATRE(ERE' E,' 7Le* 3armeoide*9' în Pournal
asiatiqu", 1!"1, R8 I=/=' (,' 7Rec)erc)e* *ur
le* document* arabe*
relati1* E la cui*ine9' în 6"-u" d"s "tud"s islamiqu"s,
1D:D,
&ahom"t, 5ari*' 1D"1,
*slam "t .a!italism", 5ari*' 1D"",
UOUO" T1 p1" <"s "#!lorat"urs au &oy"n d%", 5ari*'
7. 7o/.
RU=CI(A=' /,' 7C)arlema2ne and BalestinaJ" în
Pin%hsh $istori.al 6"-i"w, 1D#>'
13"
EACAR," /,' Mou#ementl !o!ulair"s 4 >a%dad 4 ="!uqu"
abbassid", 5ari*' 1D!1, /A8A=' L,' 7(euble* et
acculturalion dan* la civili*ation
cali1ienne9' în Annal"s M.O.., 1DJ0,
@<" mobili"r au ,ro.h"-7ri"nt m"di"-al, Lei den'
1DJ",
/AL(=' Q,' *ntrodu.tion 4 lNhistoir" to!o%ra!hiqu" d"
>a%dad, 5ari*' 1D0:, /AUVAQET' L,' <a !osl"
au# .h"-au# dans Vem)i$e
d"s &am"louks, 5ari*' 1D:1,
&or."au# .hoisis d"s histori"ns arab"s, 5ari*' 1D:",
*ntrodu.tion 4 lNhistoir" d" t 7ri"nt musulman,
5ari*' 1D"1,
/C?AC?T -i 3/[RT?' 2h" <"%a.y of *slam,
.1ord' 1DJD, /?A3A=' (, A,' *slami. $islory, A
n"i- *nt"r!r"tation,
Cambrid2e' 1DJ", /?AR=' (,' >la.k >aem"rs
)om th" Mast, Leidon'
1D!#, /?I(IOU (A<T' 7Le* 1inance*
pu[iYue* dan*
lVEtat abba**ide9' 1n *slam, 1D">, /UR8EL' 8,'
<" -izirat abbassid", 8ama*c' 1D"0,
@Nue*tion* de ceremonial abba**ide9' în 6"-u" d"s
"tud"s islamiqu"s, 1D"0,
/UR8EL0T?(I=E' L,' 7Art et *ociă1e dan* le monde
de lVI*lam9' Kn Be*ue d"s "tud"s islamiqu"s, 1D"/,
/ULE;(A=' 2t"lalion d" la hin" "l d" =ind", trad,
de /auva2et' 5ari*' 1,D:!,
T#CAV," A, L,' c&ustim Mdu.ation in th" )old"n A%"
of ih" ali!hal"b, în *slami. ultur", 1D>:,
TI33ETT/' ). T,' 7Arab =avi2ation in t)e Indian
cean be1ore I)e EntrM o1 t)e 5ortu2ue*e9' în
Pournal of >oyal Asiati. Oo.i"ty, 1DJ1,
TRITT=' A, /7 2h" ali!hs and th"ir 3on-&uslim
Oubj..ls, .1ord' 1D#0,
@7/4etc)e* o1 Li1e under t)e Calip)*9' In 2h"
&ustim Lorld, 1D":,
TU(A' E, ?,' 7<arlM economic policio*9' în *slami.
Otudi"s, 1D">, T;A=' E,' 7LVid]e dMna*tiYue dan* le
2ouvernemont de
l@,slamJ" în Pournal asiatiqu", 1D##, RAE,L,ER"
A,' $istoir" d" =Mm!ir" byzantin, 5ari*' 1D#$,
@>yzam" "l l"s Arab"s, 5ari*' 1D$!,
VER=ET' i., " qu" la .ultur" doit au# Arab"s dNMs!a%n",
5ari*' 1D!>,
R,LAR" 5,' 7r "t monn"n" dans =histoir", 5ari*' 1DJ!,
[ATT' (,' 2h" lnflu"m" of *slam on &"di"-al Muro!",
Edinbur2)' 1DJ$,
[ER=ER' <, B,' <"s ori%in"s, 5ari*' 1D!:, [IET' Q,'
7LVEmpire ne9o0bMzantin de* 7m'yyad"> et
lVEmpire nef&0*a**anide de* Abba**ide*9' in ahi"rs
dNbistoir" mondial", 1D>#,
1n6 $istoir" d" la 3ation M%y!ti"nii" %Q, ?anoteau&,
Yrand"ur d" lN*slam, 5ari*' i+,-.
1
I!DICE DE !UME
Abu I-a4' 2eneral alini ?a0
run' 1""
Abu (o)ammed' poet arab'
1"0
Abu (u*lim' in*ti2ator al re0
voluţiei abba*ide' 1$' 1>'
1J' $$' $"' J$' A9
Abu =uHa*' poet din vremea
,ni ?arun' "1' "$' $J: @
$J"
Abu /uleMman Barad+' *u0
pranumit Tur9ul" 1>>
Abu ;u*u1' teolo2 -i cadiu'
"!
Adelard de 3at)' $J#
Adul al08aula' prinţ' buMid'
>0
A2ila' re2e vizi2ot al /pa0
niei' 10
A)mar' 2rămătic' în*ărcinat'
cu educarea lui Amin' 1iul
lui ?arun' #"
A)med ibn (ad+id' navi2ator
arab' $0>>
A)med b, Tulun' $!:
Ai-a' *oţia 1avorită a lui (a0
)omed' !' :#
Aii' vărul -i 2inerele lui (a0
)omed' >' !' 11' 1"' 1J'
$>' 1D!' $0#' $$$
Aii b, I*a' 2uvernatorul <)o0
ra*antilui' "!' !1' 1"$'
1J1' 1J$' 1J# '1J!' 1!1
01!#' $>J
?*G(
13B
Abbas" unc)iul lui (a)omed'
1:' $!' >0' J$' 1!!
Abba* ibn al0A)na1' poet' "1'
$J! Abba* b, 8+a1ar'
locotenent
al lui Na*im' 1>D Abba* ibn
(o)ammed' unc)iul lui
(a)di' 1>1 Abba*a' *oţia
lui ?arun' >$ Abba*a' *ora
lui ?arun' $#' 11$ 11# 11:
, W @ , ?#' 11:
Abd al0Ra)man ibn (oaHia
5nnţ omeiad' întemeieto0
i 91 dina*tiei omeiade din
/pania' 1#
Abdal3Eamad" prinţ abba*id'
Ab
ht"
E
;M
&
tia

Califll,
J
i
+Ui3
l]alla)' -"zi (amun
]])b0 , Ai i ' unc)i ul ), i
ft
ff
W:
5
/
&
aX

lui
Mansur"
A)
1cca)Vb, (ali4' 2eneral al
Sv'i
?ar
un' 1"$
AMelMaliI"@$"i;&
We_9 al cali1ului Amin'
Aii b, I*a b, (aliau' -e1ul
Abnei' :1
Aii b, (u*a' -"zi Aii b, Rida
Aii b, Rida %*au Alib, (u*a&'
al !0lea imam -iit' 1J>'
1!!01!D
Aii rbul' poet' 1!> Aii
/a)I al0Tabrai' $"" Al1on*o
cel înţelept' *uveran
*paniol' $J$ Amat al0
Aziz' *clavă 1avorită
a lui ?adi' #0 Amin'
1iul lui ?arun -i cali1'
#"' >#' ">' ""' 1J#01J:'
1!001!:' 1!>01!!' 1D"'
1DJ' $$"
Arar al0A*' 2eneral omeiad' "
Ar)imede' $J$ Ari*totel'
$"$' $"#' $">' $""'
$"J Avicenna %alia* Ibn
Cina&'
$"J' $"D' $J$ AMub din
Ede**a' $"" Aziza' *oţia lui
?arun' >$
3a*)*)aribn 3urd' poet' $JJ
3al4)i' 2eo2ra1' $"!
3arme4izi' ::' >J' >D' ""@
"J' J#' JJ' JD0!1' I/'
1D"' $">
3attani' $J$
3erta' mama lui Carol cel
(are' $#!
3idpaM' autor indian al Kali-
l"i şi (imn"i, $JD
3iruni' 2eo2ra1 -i om de -tiin0
ţă arab' $"J' $"D
3uran' *oţia cali1ului (a0
mun' >"
Carol cel (are' 1>J'1>!'1J!'
#A$" $#!' $>D' $D#0$D:
CaroR de An+ou' $J1
C)i4la)' concubina lui (a)0
di' $:' "$
C)o*roe* I' împărat *a**anid'
$"# C)o*roe* al 110lea'
împărat
*a**anid' J Con*tantin al
V0lea' împărat
al 3izanţului' 1iul Irinei'
$1' 1>0' 1>#' 1>"01>J
Con*tantin al Vll0lea 5or1i0
ro2enetuL' împărat al 3i0
zanţului' :"
8anani*' *clava lui ?arun' >#
8aud b, I*a' 2eneral al lui
?arun' 1""
8i4 al08+inn %7Coco-ul 8ia0
volului9&' poet' $J"
8ioni*ie din TeLl0(a)re' pa0
triar) mono1izit' "D' J0 @
J1
8+abir' $"1
8+a1ar' -"zi (an*ur
8+a1ar 3arme4idul' #!@:1'
::' >D' "#0""' !0' 1JJ'
1D"' $:#' $":
8+a1ar' 1iul lui ?adi' $:'
#10#$' ##
8+a)iz' prozator arab' $1D'
$$>' #11' $JD0$!1
8+ibril' medicul lui ?arun'
"!' 1J:' $"#' $""
E1raim' teolo2' $"$
Elpidiu*' 1>$
Euclid' $">' $""' $J$' $J#
BadT 3arme4idul' #D' :0'
">0""' J"' !00!1' 1JJ'
$:#
BadT ibn =aHba4)t' bibliote0
car -e1 al lui ?arun' $">
Badl b, al0Rabi' -ambelan -i
vizir al lui ?arun' ::'
"J' 1J#01J>' 1!1
Badl b, Eah," rebel' apoi con0
*ilier al lui (amun' 1JJ'
1!$' 1!!' 1!D' $0:
Barabi' $"D' $!"
Batima' *oţia lui (a)omed
_, $$$
Birdu*i' autor per*an' $!"
Brederic al Il0lea' $J1
C1alenu*' $"#' $""
Qeor2io*' epi*cop mono1izit'
$"#
Qorardu* de Cremona' tra0
ducător' $J$
Qerbert' viitorul papă /ilve*0
tru al Il0lea' $J1
13B
Q)adir' *oţia Iui ?arun'
>$ Q)azali' teolo2' $"D
Q)itri1' 1ratele lui <)aizu0
ran' >$
?adi' cali1' 1ratele lui ?arun'
$:' $D0##' #!' :1' ::'
>$' >D' 1>>' 1D>
?a4im Batiraidul' cali1' $#0
?amad)ani' $!1
?amza b, Adra4' rebel )a0
rid+it' J!
?arir' $!1
?arit b, 3a*)ir' $1J
Ilarmannu* /lavul' $J$
?art)ama' 2eneral' ##' "!' J:'
1J0' 1J$' 1J#' 1!1' 1!#' 1!:'
1!"01!J ?a*an' 1iul lui Aii'
1J' J" ?a*an 3arme4idul' 1>$
?a*an b, Ibra)im' )a*anid' $>
?a*an ibn /a)l' vizirul lui
(amun' >" ?a*anna)'
concubina lui
(a)di' $D
?a-im' #J
?azim %alia* Ibn
?aMtam&' $"J
?eracliu*' împărat al 3i0
zanţului' "
?ipocrat' $"#' $""' $J$ ?i*)am'
cali1 omeiad' D' >"' $#!' $#D
?uan20T*an2' pelerin c)inez în
India' $J ?illa2u' $!J
Ibn 8+arni' poet arab' 1"!
Ibn al08+urzi' 1"! Ibn
<)aldun' i*toric -i 1ilo*o1
arab' ">' $:0 Ibn al0
(uYa11a' traducător
arab' $J!' $!0 Ibn al0
=adim' autor al Qih-
rist-ulai, $!1
Ibn Ru*te)' 2eo2ra1' $"!
Ibra)im' 1ratele lui ?arun' $:'
"$ @ "#' 1!! @ 1!D' $1J 0
Ibra)im' )a*anid' 1J Ibra)im
b, 8+ibril' 2eneral
al lui ?arun' 1"0
Ibra)im al ?arrani' vizir al
lui ?adi' :: Ibra)im al0
(au*ili' muzician'
>:' >D' "1' ">K
Irina' împărătea*a 3izanţu0
lui' 1:D' 1>#' 1>:' 1>"'
1>J' 1>!' 1">
V I*a' 1ratele mai mic al lui
?anrn' $:
I*a b, (u*a' prinţ abba*id'
$$
I*a b, Oaid' rebel zaidit' $"
I-a4 b, Ibra)im' $1D I-a4 al0
(au*ili' muzician' >1' "1' "#'
1!0
<a*i1' concubina lui ?arun'
mama lui Na*im' 1>D
<ennedM' ?,' i*toric' 1!: d
<)aizuran' mama lui ?arun' $#'
$:' $>' $D@#1' #$ @ ##' :0'
:1' :#0::' >$' >!' !0' $00'
$$D
<)alid 3arme4idul' 1!' $J'
1>$
<)alid' 1iul lui ;azid I' $"1
<)atib al03a2)dadi' i*toric'
:!' 1D:
<indi' 1ilo*o1 arab' $0"' $"D
<itai' preceptor al lui ?a0
run' #J
<Harizmi' matematician
arab' $"J' $J$'$J#
?unaMn ibn I-a4' traducător' $""
?u*aMn' 1iul lui Aii' 11' JJ
?u*ein b, Aii b, I*a' co0
mandantul -e1 al trupelor l\i Amin'
1!:
leon' 2eometru -i a*tronom'
1:J
Leon al IlI0lea' împărat al
3izanţului' 1$$01$#'1:$'
cer-etor' $J" 1>#
309
1 Adim' $"1
Leon al IV0l ea' î mpărat al (auriciu' împărat al 3izan0
3izanţului' 1>0' 1>#' $#: ţului' 1>0
Leonardo din 5i*a %Bibonac0 (ervvan ibn Abi ?u1*a)' poet
U S ,'0', arab' "1' 1>:
CILf
g (ic)ael /cot' traducător' $J1
T,V i+, A t ci i U u A (oaHia' 2uvernator al /i0
(a)di' tat)l l i n ?arun' $10 'iei apoi caTi1 omeia%i' !'
$D' #0' #1' #"' :$' :#' D 8&#
>1' >J' "J' JJ' 1>001>#' (o)Emmed 3arme44lul' "J
1>>' 1>"' 1!!' 1D:' 1D>' (o)Emmed b, <)alid' 1ra0
1D"' $1>' $$$' $$>' $ I : t el e )l K ;a)Ma 3arme4i0
(a)mud de Q)azni' *ultan dul' "J' !1
2)aznevid' cuceritor al (o)Emmed =a1* al Oa4i Ma
Indiei' $"D' $!" %7cel cu /u1letul Curat9&'
(a)omed' 5ro1etul' >' !01$' )Va*anid' 1J' $>
1:' 1!' $!' $D' #"' :1 @ ::' (o4)alled b, ?u*ein' 2eneral
>0' >"' J"' 1!J01!!' 1DD' al lui ?arun' 1""
$0#' $0>' $0J' $11' 88#" (orleM' 8aniel de' $J1
$$$' $$>' $"D (u)ammad ibn Aii' cali1'
DI
concuLina

lui
MuhUdi" cali1 abba*id' 1:D

lk
, ' , (u4)tar' 11
(amun' cali1 -i 1iu al lui (u4tadir' cali1 abba*id' :J'
?arun' ##' >#' >"' "#0">' 1:D $V$$
1:J' 1J#01J>' 1J"' 1!00 (u4ta1Vi 3iîla)' $#!
1!>' 1!!01D0' 1D"' $0:' (unta*ir' cali1 abba*id' 1:D'
$$"' $#!' $>>' $">' $J0' $!$
$!1' $!$' $!: (uYada**i' 2eo2ra1' 1DJ' $>$'
(an1red' $J1 $"D
(an*ur' cali1' întemeietorul (uYanna' 7pro1etul cu văl
3a2dadului' 1:0$#' $>' pe c)ip9' $"' J$' J>' 1JJ'
:$' :>' >$' >D' "J' J$' $!!0$!D
1>0' 1D101D>' 1D"' $0$' (ii*a' -"zi ?adi
$0J' $1#' $1: (u*a' 1iul cali1ului Amin' 1!$
:r ,0'V ' , i d TI (u*a 3arme4idul' "J
(ara+,l' 9ombina tui Ha3 M alDUa'imQ @al !il3f9a run
mama l ui (amun' i mm - i i % f J J f 2N
aa
0
J(i
(u*a ibn /)a4ir' -e1ul poli0
(ana de Armenia' *oţia îm0 cei cali1ului' $""
pErEtului Con*tantin' 1>J (u*lim ibn [alid' $J"
(arida)' concubina lui ?a0 (u*tain' cali1 abba*id' $!#
run -i mama lui (uta*im' (u*ta4*i' cali1 abba*id' $!>
># (u*tan*ir' cali1 abba*id' $#D'
(arHan' ultimul cali1 ome0 0!J
iad' 1$ (ut,ndid' cali1 abba*id' 1:D'
(a*rur' purtătorul *ăbiei ca0 $$"
li1ului ?arun' >>' 10"@ (utamid' cali1 abba*id' $!#
10J' 11:' 1J: (utanabi' poet' $!"
(a*ud,i' i*toric arab' $J' #0' (uta*im' cali1 abba*id' >#'
#"' :0' >:' 1""' 1"J' 1JJ' $0:' $$"
1!:' 1!>' 8##" $1"' $#J' (ntaHa4il' cali1 abba*id' >1'
$"!' $J> >J' $1:' $#J' $!$
310
(uHa11a4' cali1 abba*id' $#!'
$!# (utazz' cali1 abba*id'
$!#
=a*ir' cali1' $!" =aHba4)t'
a*tronom' 1D =aHba4)t'
1amilie' $J" =e*toriu*' $"$
=i4e1or' împărat al 3izan0
ţului' 1>! 0l "$'1"! 0l J0
=i4eta*' 2eneral bizantin' 1>:
mar' cali1 ra-idun' >' $0#'
$##
mar <)aMMam' poet -i ma0
tematician' $"J
t)man' cali1 ra-idun' !@D'
$0#
5aul din E2ina' $"" 5laton
din Tivoli' $J$ 5or1iriu*'
$"# 5tolemeu, $">' $""'
$J$
Na*im' 1iul lui ?arun' 1>D'
1J#' 1J:' 1!1 NutaMba'
prozator arab' $!1 NutaMba'
2eneral arab' 10
Rabi b, ;unu*' mare vizir
-i -ambelan al lui (a)di'
$$' #0' #1' "J' 1>$
Radi' cali1 abba*id' $!>
Ra1i b, LaMt' conducătorul
unei revolte din <)ora0
*an' 1J1 @ 1J$' 1J:
Ra)im' concubina lui (a)di'
Razi' medic' $"J' $J1' $J$
R)adino*' Ioan' amba*ador
bizantin' :" Robert de
C)e*ter' $J$ Rotrude' 1iica
lui Carol cel
(are' 1>J
/a11a)' primul cali1 abba*id'
l/0 #7" #&" #%" 88" ;$"
/ali)' 1iul iui ?arun' 1J>
]ali) b, Abd al0Nuddu*' $1J
al0<a*)ir' poet arab'
"1
/al*al' *ora lui <)aizuran'
$:' >$
/anbad (a2ul' J$ /aM1 al0
8aula' $!" /elim I' $!J
/evero*' epi*cop' $"#
/)abu*)ti' $$: /imeon din
Taibut)' $"" /indbad' $$J'
$>0' $>>
/oliman (a2ni1icul' $0"' $$!'
$!J
/uleMman 3arme4idul' 1>$
/ulMeman al0I*raili' $1J
Cte1an din Antio)ia' $J#
Tabari' i*toric arab' 1#' $$'
""' J$' 1>:01>>' 1>D'
$"!
Ta)ir' b, ?u*ein' 1!$' 1!#@
1!:' 1!"01!J' 1D0' $!:
Talib' tatăl lui Aii' 1D!
Tanu4)i' $01 Tanu4)i' $01
Tari4 ibn OiMad' 10
Teodor din Antio)ia' $J1
Teo1il' împărat' 1:J Tibbon'
(o*e*' $J$ Tibbon'
5rop)atiu*' $J$ , To.ara*'
(i)ail' amba*ador
bizantin' :"
UlaiMa)' *ora lui ?arun' >#'
"$' 1!0' $1>
Unim al0Badl' 1iică a cali1ului
(amun' 1!!
Umm ?abib' 1iică a cali1ului
(amun' 1!!
Umm I*a' *oţia cali1ului (a0
mun' 1!$
Umm (o)ammed' *oţia lui
?arun' >$
Va*co da Qama' e.plorator
portu2)ez' $>>
Va*iliev' i*toric' 1:!
[alid b, Tari1' rebel )arid+it'
J!
311
[ati,Y' cali1' nepot' al lui ?a0
ran' #7$
;a)Ma b, Abdallah" ba*aaîd'
J"0JJ' !U' 11>
Yah!a b, Ac)atli' 1J1
;a)Ma 3arme4idul' $J' #0'
#10#$' #J0VI' >#' ":'
"J' ,J#' !0' !1' 1>$' 1J#'
1JJ' 1D"' $": ;a4ub b,
8aud' vizirul lui
(a)di' $> @$ %+ ;a4ubi'
2eo2ra1 -i i*toric
arab' $0' 1D"' $:,>' $:!'
$"!
;azdi2ird al III0lea' împă0
rat *u**unid' "
;azid 1' cali1 oraeiad' $01
;azid b, (ozMad'' con*ilier
militar al lui ?adi' :1'
1>#
;azid b, /)aMbani' J!
;ezdi' i*toric' $J
OaMMat' vizirul cali1ului (u0
ta-i ni' $0: Kenon" împărat'
$"#
OubaMda' *oţia lui ?arun' $:'
#0' >$0>:' >" @ >J' ">'
"J' 1J"' 1J!' 1!0' 1!"'
$0"' $1>
POTFAHĂ
(omnia lui $arun al-6aşid .onstitui" mom"n-
tul d" ma#im4 str4lu.ir" a .i-iliza/i"i islami." din
faza arab4 a a."st"ia. (ar "l r"!r"zint4 doar un
mom"nt @ .hiar da.4 Knz"strat .u durat4 şi stru.-
tur4 .rono-istori.4 !ro!rii @' un sin%ur mom"nt
dintr-o d"z-oltar" mil"nar4, şi doar o zon4, o sin%ur4
zon4 @ " ad"-4rat -ast4 şi nu li!sit4 d" .om!l"#i-
tat" A din im"nsa ari" .u!rins4 d" a."ast4 .i-ili-
za/i" *n -r"m"a ma#im"i sal" "#tind"ri. *at4 d"
." Kn/"l"%"r"a .or".t4 şi nuan/at4 a unui as"m"n"a
mom"nt im!li.4 situar"a Kn s!a/iu şi tim!, in
ra!ort d" islam şi d" .i-iliza/ia %"n"rat4 d" a."sta,
a lui $arun al 6aşid şi a domni"i sal".
6"zultat al unui Knd"lun%at şi .om!l"# !ro."s
istori., .i-iliza/ia islami.4 "st" .ara.t"rizat4 d"
mar"a di-"rsitat" a r4d4.inilor "i istori.", !"st"
.ar" s" aşt"rn", .a un -4l unifi.ator, o .on."!/i" r"li-
%ioas4 ri%uros unitar4. 7 as"m"n"a unitat" formal4,
a.o!"rind ad"s"a o mar" di-"rsitat", la rKndul "i
mar.at4 d" un"l" tr4s4turi as"m4n4toar", ." tra-"r-
s"az4 -"a.uri, "!o.i şi !o!oar" r"unit" sub o s"ri"
d" s"mn" .omun" @ im!ortan/a nomazilor, a ora-
ş"lor, im!ortan/a trafi.ului .ara-ani"r, a fa.torului
militar-.a-al"r"s. şi a !oliti.ii d" .u."riri @' .ara.-
t"riz"az4 !Kn4 Kn zil"l" noastr" d"stinul istori. al
!o!oar"lor musulman".
A."st ansamblu atKt d" .o"r"nt "st" d"finit, sub
toat" as!".t"l" sal" @ s!iritual, juridi., !oliti.,
313
".onomi., .ultural @ d" .Ki"-a tr4s4turi .omu-
n"8 fundam"ntar"a !" r"-"la/ia muhammadian'\
.alitat"a d" so.i"tat" ca .4r/iib, .u alt" .u-in-
t" s!rijnindu-s" !" un .od fundam"ntal s.ris @
CoranulK -o.a/ia uni-"rsal4 !" .ar" a Kn/"l"s nu
numai s-o afirm", .i s4 o şi im!un4, .Knd a fost
n"-oi", .u sabia Kn min4. OKnt tr4s4turi as"m4n4-
toar" .u ."l" !" .ar" l" KntKlnim şi la alt" .i-iliza/ii
istori.", .ondi/ionat" d" id"olo%ii unitar" şi "#.lusi-
-ist", dar ni.4i"ri "l" nu domin4 atKt d" mult Kntr"a%a
-ia/4 mat"rial4 şi s!iritual4 a so.i"t4/ii, nu d"t"rmi-
n4 atKt d" .o"r.iti- d"stin"l" indi-idual".
A."stor tr4s4turi %"n"ral" li s" adau%4 alt"l"
s!".ifi.". ,rima şi ."a mai Kns"mnat4 dintr" "l",
d"şi nu !oat" fi d"finit4 d".Kt Kn t"rm"ni r"lati-i,
s" d"z-4lui" .a fiind "s"n/ial4. Ma ar !ut"a fi d"nu-
mit4 inte2rali*mul islamului, d"finind !" !lan id"o-
lo%i. Kntr"a%a so.i"tat", .a ansamblu, f4r4 s4-i d"a
fi".4rui m"mbru al .omunit4/ii !osibilitat"a un"i
o!/iuni. (" a.i r"zult4 dou4 .ons".in/"8 "#.lusi-is-
mul islami. !" d" o !art", iar !" d" alta, tol"ran/a
limitat4 fa/4 d" alt" .on."!/ii şi stru.turar"a i"rarhi.4
a so.i"t4/ii Kn fun./i" d" ad"rar"a la islam. (ar
."a mai im!ortan/4 urmar" "st" fa!tul .4 s" !ro!un"
d" la bun Kn."!ut un ansamblu .o"r"nt d" norm"
d" .om!ortam"nt so.io-.ultural a.o!"rind a!roa!"
Kntr"a%a a.ti-itat" a so.i"t4/ii. Aşadar, Coranul'
.om!l"tat .u tradi/ia @ *unna @ şi .u juris!ru-
d"n/a r"zultat4 din .ons"nsul .omunit4/ii @ i+mE@'
of"r4 un sist"m d" dr"!t .om!l"t, .a!abil d" d"z-ol-
tar", Kn limit"l" !r"."!t"lor fundam"ntal" !ro!rii.
(in a."st sist"m d" dr"!t d".ur% sist"mul !oliti.
.u amintita i"rarhizar" a so.i"t4/ii, .u .on."!/ia
t"o.rati.4 asu!ra !ut"rii şi .u labilitat"a sist"mului
d" su.."siun", a!oi sist"mul ".onomi., bazat!"
id""a d" c.Kşti% l"%itmb im!li.Knd .ondamnar"a s!".u-
la/i"i sau a .am"t"i, şi ."l fis.al, bazat !" distin./ia
fundam"ntal4 Kntr" islami.i şi n"islami.i.
A.""aşi baz4 normati-4 r"%l"m"nt"az4 şi -ia/a
.ultural4, .4r"ia Ki of"r4 un su!ort traini., dar limi-
tati-, Kn a."st orizont Kns.riindu-s" d" "#"m!lu,
r"fuzul filosof i"i @ 1al*a1a @ sau "zitar"a Kn fa/a
"#!"rim"ntului. <imit4ril" idiosin.rati.", moti-at"
314
id"olo%i., slnt !ro!rii şi altor .ulturi m"di"-al",
dar ni.4i"ri nu au fost atKt d" !"rsist"nt" şi attt d"
Kn."t şi r"stri.ti- d"!4şit".
Kn sfKrşit, tr"bui" aminitit, *ntr" alt" tr4s4turi
s!".ifi." islamului, carabismulb s4u, ."l !u/in
!" !lan lin%-isti.. <imb4 a Coranului' araba, al"
"'r"i .alit4/i !o"ti." au fost .ontinuu şi !" dr"!t
.u-int "#altat", a a-ut fun./ia un"i limbi cofi.ial"b,
indif"r"nt d". id"ntitat"a "tno-.ultural4 @ !"rşi, indi-
"ni, tur.i, mon%oli @' a !o!oar"lor musulman". Kn
a."ast4 .alitat" "a a a./ionat .a fa.tor d" unitat",
dar in a."laşi tim! a ju.at şi un rol inhibitor fat4
d" d"z-oltar"a limbilor na/ional". M#.lusi-ismul
limbii arab" a f4.ut s4 s" ajun%4 d"stul d" r"!"d" la
ra!orturi dramati." .u tradi/iil" lin%-isti." al"
!o!oar"lor .u."rit" şi int"%rat" in islam, stabilindu-s"
un !lan d" .li-aj in .adrul .omunit4/ii "%alitar" şi
ini/ial .o"zi-".
2oat" a."st"a sKnt im!ortant" Kn !"rs!".ti-4 istori-
.4, !"ntru .ons".in/"l" !" .ar". l" %"n"r"az4 şi al"
.4ror manif"st4ri l" -om r"%4si, d"-a lun%ul -"a.uri-
lor, "#!rimat" un"ori .u -"h"m"n/4 d" .onfli.t"l"
lat"nt", dar .Kt"odat4 -iol"nt" şi dramati.", int"ris-
lami." şi int"rarab".
)"n"za islamului nu !oat" fi Kn/"l"as4 d".Kt .a
fa!t istori., Kn .adrul unui !ro."s istori., Kntr-un
anumit .adru istori.o-%"o%rafi. şi ra!ortabil la
un mom"nt istori. d"t"rminat.
,ro."sul in dis.u/i" "st" a."la d" tr"."r" d" la
so.i"tat"a !rimiti-4 la ."a .i-ilizat4, Kn .ondi/iil"
un"i zon" r"tardatar" fa/4 d" .i-iliza/ia anti.4
Kn-".inat4 şi a-Knd r"la/ii !ut"rni." .u alt" zon"
.ar" ajuns"s"r4 Kn.4 d" mult la stadiul .i-iliza/i"i şi
.ar" Ki !ut"au of"ri mod"l" şi im!rima im!ulsuri.
Kn a."st .ont"#t nu "st" d" mirar" fa!tul .4
r"-"la/ia muhammadian4 s" s!rijin4 Kn "%al4 m4sur4
!" "#!"ri"n/"l" monot"ist" ant"rioar" @ mozaism,
.r"ştinism @ a .4ror canaliz4 .riti.4b, am s!un",
o şi Kntr"!rind".
adrul istori.o-%"o%rafi. dat "st" a."la al mar"lui
d"ş"rt !o!ulat, !rins Kn int"riorul ar.ului *eniilunei
1ertile,
1$;
Kn a."st ambi"nt ".onomi.o-so.ial s-a .onstituit
Kn.4 d" tim!uriu o so.i"tat" .ara.t"rizat4 d" simbio-
za a dou4 s"rii d" .omunit4/i autonom"8 ."a a .lanu-
rilor d" b"duini transhuman/i, !4stori, r4zboini.i,
un"ori tllhari şi din ." Kn ." mai mult .ara-ani"ri,
!" d" o !art", iar !" d" alta, ."a a oraş"lor @ oraş"
!orturi şi oraş" .ara-ani"r" @ !o!ulat" d" a%ri.ul-
tori, m"şt"şu%ari şi n"%ustori, al" .4ror a.ti-it4/i
"rau Kn "%al4 m4sur4 .ondi/ionat" şi d"t"rminat" d"
d"ş"rtul !o!ulat d" b"duini. A."ast4 so.i"tat" d" ti!
arhai. a .unos.ut o d"z-oltar" tr"!tat4 tinzKnd .4tr"
o or%anizar" ".onomi.4 şi so.ial4 d" ti! anti.. 2radi-
/iil" "i .ultural", in .onta.t .u .i-iliza/iil" -".in",
s-au Kmbo%4/it şi s-au di-"rsifi.at. ," !lan r"li%ios,
-".hil" .ult" danele, animist", s" am"st".4 .u alt"
.r"din/", astral", !robabil ra!ortabil" la "#!"ri"n/a
d" -ia/4 şi la .unoştin/"l" .ara-ani"rilor din d"ş"rt K
.omunit4/il" mai d"z-oltat" din oraş"l" nabat""n"
tr".us"r4 la .r"ştinism.
u a."ast4 stru.tur4 .om!l"#4 şi di-"rsifi.at4,
arabii ajuns"s"r4 Kn !ra%ul satur4rii d"mo%rafi."
şi al limit"i r"surs"lor natural". a şi !"ntru alt"
!o!ula/ii, sosis", la Kn."!utul s".olului al =ll-l"a,
şi !"ntru "i mom"ntul istori. al marii roiri, al "#!an-
siunii t"ritorial" Kn .4utar" d" noi r"surs" şi d" noi
!i"/" .ar" s4 absorb4 sur!lusul d" !o!ula/i" nomad4,
fam"li.4 şi r4zboini.4. (ar .a s4 fi" d".lanşat4
a."ast4 "#!ansiun" tr"buia .a lum"a arab4 s4
fi" unifi.at4, s4 d"-in4 !rin a."asta .onşti"nt4 d"
!ro!ria sa id"ntitat" şi s4 dobKnd"as.4 /"luri !ro!rii,
.omun" tuturor forma/iilor b"duin" sau urban" .ar"
o .om!un"au. &ai mult, a."st" /"luri tr"buiau
s4 fi" .on%ru"nt" .u "ti.a tradi/ional4 a a."stor
.omunit4/i, "ti.a r4zboini.4 şi .a-al"r"as.4 a b"dui-
nilor, "ti.4 .om!l"#4, .u!rinzKnd atKt id""a d" bun4-
star", d" !rofit on"st, m4surat, .Ktşi !" a.""a d" "%a-
litat" so.ial4.
3oua r"li%i" !ro!o-4duit4 d" !rof"tul &uhammad
r4s!und"a tuturor a."stor ."rin/"8 uni-"rsalist4,
dar na/ional4 !rin limb4, "a nu "#.lud"a .ult"l"
lo.al", dar l" %ru!a sub o .at"%ori" atot.u!rinz4toar".
&ai mult .hiar, !ro.lamKnd Li)ad0HI @ r4zboiul
sfKnt, "a of"r"a o cjustifi.ar"N
1
"#!ansiunii.
1$=
,ornindu-s" d" la a."st im!uls ini/ial s-au n4s-
.ut unitat"a arab4 şi t"ndin/"l" d" .u."rir", a!oi im!"-
riul arab, .ar" !rin .on-"rtir"a şi asimilar"a !o!ula-
/iilor .u."rit" s-a transformat Kntr-un im!"riu isla-
mi., !"ntru .a a."sta, la rindul lui, s4 s" f4rKmi/"z"
du!4 o -r"m" Kntr-un sist"m d" stat" dominat" !"
rKnd d" !o!oar" tur." şi mon%ol", !Kn4 ." a."st ansam-
blu s-a transformat Kntr-o lum" unit4 doar !rin .r"-
din/4, !rin Kntr"%ul sist"m d" norm" d" .om!ortam"nt
so.ial-.ultural d"ri-at" din a."asta şi !rin limba
sfinl4 A araba @' dar di-"rs4 "tni., ".onomi. şi
.hiar so.ial şi .ultural.
(in a."st !un.t d" -"d"r" distin%"m o !rim4
!"rioad4 d" tranzi/i" (C@@AC]T ".n.), *n .ar", !rin
!r"di.a lui &uhammad, s" r"aliz"az4 unitat"a
arab4 Kn jurul san.tuarului d" la &"..a şi s" !un ba-
z"l" !ro."sului d" .u."rir".
A doua !"rioad4 (COT@Z?J), d" .ara.t"r arhai.,
.u!rind" -r"m"a !rimilor .alifi şi a dinasti"i umm"-
yad"\ Kn d".ursul "i s" d"fin"s. !rin.i!al"l" institu/ii
al" noului im!"riu, s" statut"az4 ra!ortul dintr"
arabi şi ."ilal/i lo.uitori d" alt4 ori%in", !r".um şi
a."la dintr" islami.i şi dif"rit"l" .at"%orii d" n"isla-
mi.i. 2ot Kn a."ast4 !"rioad4 a!ar" şi mar"l" .li-aj
istori. Kntr" şii/i şi sunni/i.
A tr"ia !"rioad4 (Z?J@_]C) @ !"rioada .lasi.4
a .alifatului d" la >a%dad A "st" str4lu.itoar"a
-r"m" a dinasti"i abbasid". A.um im!"riul arab
Kşi .om!l"t"az4 şi Kşi d"z-olt4 institu/iil", atin%" a!o-
%"ul atlt Kn .""a ." !ri-"şt" Kntind"r"a, .it şi or%ani -
zar"a !oliti.o-administrati-4 sau d"z-oltar"a .ultu-
ral4. an.4 d":!" a.um s" anun/4 Kns4 !ro."sul d"
d"za%r"%ar" !oliti.o-t"ritorial48 O!ania s" d"s!rind"
şi Kşi dobKnd"şt" autonomia\ s!r" finalul !"rioad"i
.alifii ajun% sim!l" marion"t" mani!ulat" d" m"r."-
narii tur.i, ad"-4ra/ii d"/in4tori ai !ut"rii.
=r"m"a .ar" urm"az4 (_]CA1ZB_) "st" o -r"m"
a d"str4m4rii, a f4rKmi/4rii t"ritorial", dar şi a
"#!ansiunii id.olo%i.o-r"li%ioas", a !roz"litismului
n"limitat, ad"s"a s!rijinit d" arm". ("şi Km!4r/it
in mai mult" forma/ii !oliti." .onstituind Km!r"un4
un sist"m nu to.mai ".hilibrat, islamul atin%" a.um
limit"l" sal" ."l" mai Knd"!4rtat"\ 7."anul ,a.ifi.,
1$2
Oudanul afri.an, ,ro-"n/a şi Wn%aria, Asia "n
tral4 !in4 la limit"l" *m!"riului ."r"s..
(ar Kn.4 din a."ast4 faz4 "#!ansiun"a "st"
o!rit4\ "şuar"a as"diului =i"n"i, !4trund"r"a "uro-
!"nilor in Asia, d"s.o!"riril" %"o%rafi." sini tot
atK/ia fa.tori inhibitori. <a a."asta s" adau%4
maril" .onfli.t" din int"riorul islamului @ s" !ot
aminti a.i, *ntr" alt"l", .u."riril" lui 2imur <"nk,
!r".um şi t"ndin/"l" )a$ticula$ iste, .ar" .urind .or
d"-"ni t"ndin/" na/ional", d"l"rminind f4rKmi/ar.a
din ." in ." mai a.."ntuat4 a, sist"mului !oliti..
*n !ra%ul s".olului al GlG-l"a, /4ril" islami.",
intrat" in ra!orturi din ." *n ." mai fr".-"nt" şi mai
adin"i .u /4ril" .a!italist", sint !r"%4tit" s4 intr"
Kntr-o nou4 !"rioad4 d" tranzi/i" aoind .a t"rm"n
final int"%rar"a *n lum"a mod"rn4. A."st !ro*
."s "st" Kn.4 in .urs şi nu "st" li!sit d" .on-ulsiuni,
dar s" !oat" afirma .4 d"stinul .omun, unitar, al
islamului nu mai "st" d".it un mod"l id"al, mito-
lo%i..
*n .adrul lumii mod"rn" fi".ar" /ar4 islami.4
Kşi .roi"şt" drumul .i !ro!riu, s!".ifi., r"zoWNindu-şi
*n mod autonom !robl"m"l" .u .ar" s" .onfrunt4.
<a sfKrşitul s".olului al =l**-l.a şi la Kn."!utul
."lui d" al *G-l"a, lum"a -".h" "st" stabil4, sau mai
hin"-zis, stabilizat48 dominat4, d" tr"i mari
im!"rii A ."l bizantin, ."l .arolin%ian şi ."l arab A ,
.ara.t"rizat4 d" domniil" d" lun%4 durata, al" unor
su-"rani mai !u/in a-"nturoşi şi mai ori"nta/i s!r"
"forturi or%anizatori." şi mai .u s"am4 tr4ind form"
d" r"naşt"r" .ultural4 s!".ifi." fi".4r"i arii, dar d"
im!ortan/4 major4. *m!"riul bizantin, ."l mai a!ro-
!iat d" arabi şi ad-"rsar tradi/ional al cali/ aiului,
tra-"rs"az4 o s.urt4 !"rioad4, d" linişt", du!4 maril"
fr4mKnt'ri al" i.ono.lasmului. Km!4r4t"asa *rina
Kns4 nu "st" o !"rsonalitat" !oliti.4 şi militar4 !ut"r-
ni.4, iar 3i."for * -a r"adu." !" !rim !lan cearta
icoanelor' /i r"-irim"ntul !oliti.o-militar s" -a
"!uiza Kn lu!t"l" f4r4 su.."s .u bul%arii. *m!"riul
lui arol ."l &ar" .onstitui" !rima afirmar", a
J ..fd"ntului !" !lan militar şi !oliti. şi, Kn a."laşi
1$;
tim!, r.Knnodar"a l"%4turilor .u tradi/ia .ultural4
anti.4, aşa .um fus"s" a."asta !4strat4 Kn m"diil"
bis"ri."şti. (ar for/a lui "st" limitat4 d" ".onomia
natural4 şi d" institu/iil" s.h"mati." şi la#" !"
.ar" l" .unoaşt" la ni-"l ."ntral.
Kn jurul a."stor mari forma/ii %ra-it"az4 @ un"ori
anta%oni." @ alt"l" mai mi.i8 .ha%anatul bul%ar,
r"%atul Asluriilor, stat"l" an%lo-sa#on" şi !rim"l"
nu.l"" !oliti." s.andina-". A."st"a .r""az4 Kn jurul
lor şi Kn ra!ort .u maril" forma/ii amintit" mai Knaint"
o anumit4 atmosf"r4 d" n"si%uran/4. *n sfKrşit, la
mar%inil" <umii =".hi astf"l Km!4r/it4 s" a%it4 !o-
!oar" noi, turbul"nt" şi -iol"nt", .ar" ad"s"a or%ani-
z"az4 in.ursiuni r4zboini." Kn t"ritoriil" mai .i-ili-
zat" din -".in4tat", Kn aşt"!tar"a .r"4rii !ro!riilor
lor stat"8 tur.ii la r4s4rit şi normanzii Kn a!us.
*m!"riul arab, .u bo%at"l" sal" oraş", .u !ut"r-
ni.a sa administra/i" ."ntralizat4 şi .u for/a sa
!oliti.4 şi militar4, "st", d" d"!art", ."a mai Kn.h"-
%at4 şi mai !ut"rni.4 for/4 !oliti.4 a -r"mii, iar
.ultura şi .i-iliza/ia sa .on.ur"az4 .u a.""a bizan-
tin4.
=r"m"a lui $aruri al- 6aşid r'mKn" Kn a."st .adru
o -r"m" !ri-il"%iat48 a!o%"u al "!o.ii .lasi." a
.i-iliza/i"i islami.". Q4r4 Kndoial4, aşa .um analiz"l"
!"rtin"nt" al" lui Andr" iot o d"monstr"az4, "!o.a
"st" in"%al4, aşa .um in"%al4 "st" şi !"rsonalitat"a
.alifului l"%"ndar.
(ar str4lu.ir"a "i .ultural4, !ros!"ritat"a ".ono-
mi.4 atins4 atun.i, .onfortul şi rafinam"ntul -i"/ii
.otidi"n" au r4mas Kn amintir"a ."lor mul/i, .a şi
Kn studiil" istori.ilor, dr"!t atribut" d"finitorii
al" un"i .i-iliza/ii bo%at" şi d" lun%4 durat4.
(ar mai !r"sus d" toat", domnia lui $arun al-
6aşid, .u s.4d"ril" şi .ulmil" .i, r4mKn" Kn-4luit4
Kn !o"zia ."lor- mie -i una de nopţi şi iluminat4
d" farm".ul d" n"uitat al `"h"razad"i.
ftA,= Q<7>MOW
CUPRI!
Capitolul ,L CARALER,, CUCER,TOR, 1111111111111111111111>
Cavalcade 1ul2er,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, >
Revoluţia răzbunării,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, 10
(an*ur con*tructorul,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, 1>
(a)di' 2enero* -i indul2ent ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, $$
liadi' doar o brută,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, $D
Capitolul nL T,NERE4EA 5, M6RE4,A LU,
HARUN ALRA5,D111111111111111111111111111111,V,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, #>
Copilăria -i anii de ră*1ăţ ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, #>
Conducătorul dreptcredincio-ilor în palatul
*ău,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,V,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, :#
?aremul,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, >0
(ilioane de dir)emi ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, >>
Cercul intim al privile2iaţilor ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,>D
Capitolul ,,,L BR,MELE TULCUR6R, ALE 1111111111
DET6R,, DE FRA4,EJ 11111111111111111111111111111111111111111 "D
5reţul ri*ipei ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, "D
Brămîntări *ociale -i reli2ioa*e ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,J:
Cali1ul î-i a*umă autoritatea ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,!0
RaYYa ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, !$
Capitolul ,RL AN,, CE, FRE, 111111111111111111111111111111111 !"
Unitatea imperiului ameninţată,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, !J
5roblema 2ravă a *ucce*iunii ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,DD
Tra2edia 3erme4izilor ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,10>
Capitolul YL HARUN 5, LUMEA D,N RREMEA
LU, 111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 1$1
Cali1ul dreptcredincio-ilor -i Carol cel (are ,,,,,,,,,1$>
5rima *olie trimi*ă de Carol lui Ilarun ,,,,,,,,,,,,,,1$D
/olie mu*ulmană la Carol cel (are ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,1##
Cea de a doua *olie 1rancă ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,1#>
Cei doi oc)i ai lunţi+ , , ' ' ' ' ' ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,1:1
Condamnaţi *ă *e întîlnea*că
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
?aruun al0Ra-id pleacă la război împotriva
ba*ileului ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Borti1icaţii -i incur*iuni ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
(înia cali1ului ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Cel 8rept0Călăuzit în campanie,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
A*ediul -i cucerirea ?eracleei ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Capitolul R,L MOARTEA NN UHORAEAN
Cel 8rept0Călăuzit ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
încălcarea )otărîrilor luate de Ilarun ,,,
A*ediul 3a2dadului ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Capitolul R,,L CAFDAD 1111111111111111111111111111
ra-ul cel mai în1loritor din lume,,,,,,,,,,,,,
*ocietate e2alitară' dar *tructurată ,,,
/clavii ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
5oporul ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Cla*a de mi+loc,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
E2alii prinţilor ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
ameni ai reli2iei -i +udecători ,,,,,,,
Cum *e trăia la 3a2dad ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
îmbrăcămintea ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
(odul de a *e )răni ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
/ărbătorile ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
,,, Ci +ocurile ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Capitolul R,,,L M,RACOLUL ECONOM,C ,
=umeroa*a populaţie rurală ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
V civilizaţie a materialelor te.tile ,,,,,,,
Celelalte indu*trii,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
5rodi2ioa*a e.pan*iune a comerţului,,,,,,,,,
(arile drumuri ale imperiului -i ale lumii
5rodu*ele de*tinate *c)imbului ,,,,,,,,,,,,,,,
Capitolul ,OL EETEA DE CUNOA5TERE
(o-tenirea Antic)ităţii ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Epoca de aur a -tiinţei arabe ,,,,,,,,,,,,,
Cultura arabă în ccident ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
5oezia în veacul celui 8rept0Călăuzit00000
Apariţia prozei ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
143
150
155
158
162
166
171
176
180
184
191
192
197
198
200
201
203
205
208
213
216
221
224
227
228
236
242
245
252
257
261
262
264
270
273
278
Capitolul OL DE LA HARUN AL RA5,D
LA EOL,MAN MAFN,,CUL 11111111111111111
282
321
ANEOE 111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 8%%
1, (i-cările me*ianice ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, $!!
1, /amarra ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, $!D
1, Ceramica ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, $D1
1, Vînătorile cali1ului ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, $D$
1, ?arun al0Ra-id -i Carol cel (are ,,,,,,,,,, $D#
1, Qa*tronomia în veacul lui ?arun al0Ra-id,, $D>
ECURT6 FENEALOF,E A AM,L,E, LU,
MAUOMED1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 $DJ
REBERE CRONOLOF,CE 1111111111111111111111111111111111111 $D!
C,CL,OFRA,E 11111111111111111111111111111111111111111111111111111111 #01
,ND,CE DE NUM E11111111111111111111111111111111111111111111111111111 #0J
BOETA46 11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 <#<
RE8ACTR 6 Q?ERQ?E 3ALA
TE?=RE8ACTR 6 8I=A ELE=A 58ARU
3U= 8E TI5AR 6 1>,0",1D!D,
A5jRUT 6 1D!D, CLI 8E TI5AR 6 #<";%1
F=TRE5RI=8EREA 5LIQRABICA 71# 8ECE(3RIE #$#&J
/TR, QRIQRE ALEGA=8RE/CU' =R, !D@DJ
3UCURECTI' RE5U3LICA /CIALI/TA R(k=IA

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful