KONSTANTIN SERGHEEVICI STANISLAVSKI

MUNCA ACTORULUI
CU SINE ÎNSUŞI
ÎNSEMNĂRILE ZILNICE ALE UNUI ELEV
1
CUVÂNT ÎNAINTE
La Casa-muzeu „Konstantin Sergheevici Stanislavski" din Moscova se găseşte o ediţie n
lim!a romană a „"ieţii mele n artă"# trimisă n dar de către oamenii de teatru din $om%nia& 'u!licarea
acestei o(ere n ţara noastră constituie un nsemnat eveniment cultural# o (osi!ilitate concretă de
m!ogăţire a orizontului creator# o)erită tuturor oamenilor de teatru&
'ersonalitatea lui Konstantin Sergheevici Stanislavski creşte din (aginile cărţii# m!răc%nd
(ro(orţiile grandioase ale uneia dintre )igurile cele mai mari din istoria teatrului universal&
C%nd la 1* +,-. octom!rie 1/0/ la Moscova şi-a deschis (orţile „1eatrul de 2rtă"# nimeni
nu (utea ncă să-şi imagineze e3ce(ţionala nsemnătate (e care avea s-o do!%ndească acest aşezăm%nt
de cultură4 nici chiar ctitorii săi# Konstantin Sergheevici Stanislavski şi "& 5emirovici-6ancenko&
'e măsură nsă ce se succedau s(ectacolele7 Pescăruşul +1/0/.# Unchiul Vania +1/00. şi
Trei surori +1081. de Cehov# Micii burghezi şi Azilul de noapte +108,. de 9orki# Prea multă minte
strică de 9ri!oedov +108:.# Boris Godunov de 'uşkin +108-.# Revizorul de 9ogol +108/.# lună la
!ară de 1urgheniev +1080.# "adavrul viu de 1olstoi şi altele - o(inia (u!lică mondială şi dădea seama
că s-a născut# cu adevărat# un nou teatru# o nouă metodă de creaţie artistică# zămislită n la!oratorul de
muncă al actorului de către Konstantin Sergheevici Stanislavski&
Sistemul lui Stanislavski nu neagă tot ceea ce a do!%ndit cu trudă arta actoricească de-a
lungul veacurilor de e3(erienţă& 6im(otrivă# el susţine cu căldură adevăratele valori ale teatrului n
acest domeniu# valori (e care le m(lineşte cu o e3(erienţă nouă# ştiinţi)ică& Metoda de creaţie a lui
Konstantin Sergheevici Stanislavski# )iind indisolu!il legată de tradiţiile realiste ale culturii ruseşti#
re(rezintă o )uziune armonică a acestor tradiţii cu inovaţia genială a marelui om de teatru&
Sistemul lui Konstantin Sergheevici Stanislavski nu sta!ileşte reguli rigide# de natură să
uni)ormizeze genurile şi stilurile n munca actorului& n limitele unor (rinci(ii generale# universal
vala!ile n munca actorului contem(oran# el o)eră cele mai largi (ers(ective de creaţie artistică#
mi;loacele cele mai !une de valori)icare a (osi!ilităţilor actoriceşti&
$e)erindu-se la (rinci(iile enunţate de Konstantin Sergheevici Stanislavski# marele actor
sovietic <& Sciukin s(unea7 „2cest sistem ne-a dezvăluit nouă# actorilor# legile ştiinţi)ice ale vieţii
scenice# legi sim(le şi clare# care stau la !aza măiestriei actoriceşti&" =i# ntr-adevăr# metoda de creaţie a
lui Konstantin Sergheevici Stanislavski nu re(rezintă o manieră artistică individuală# ci conţine n
esenţa ei legile o!iective ale creaţiei realiste& >rmărind ca o!iectiv su(rem re(rezentarea n teatru a
adevărului vieţii# Konstantin Sergheevici Stasnislavski a )ost continuu (reocu(at de re)lectarea unui
!ogat conţinut de idei# care să servească cele mai !une năzuinţe ale (o(orului&
'entru ca actorul# nsă# să (oată aduce n scenă tot adevărul vieţii# el tre!uia să )ie narmat
cu cunoştinţe# narmat cu anumite (rece(te morale& 6e aici (ornesc cerinţele etice (e care Konstantin
Sergheevici Stanislavski le mani)estă n ra(orturile sale cu actorii&
2ctorul (oate transmite de (e scenă# n imagini artistice# conţinutul de idei al unei lucrări
dramatice numai atunci c%nd e nsu)leţit de aceste idei# numai atunci c%nd se situează (e (oziţia cea mai
"naintată" a vremii& ?n acest chi(# ideea te3tului dramatic a;unge să )ie dezvăluită (e de(lin# cu
mi;loace artistice# n (rocesul viu al acţiunii )izice&
1oate aceste adevăruri# desco(erite şi )ormulate lim(ede de Konstantin Sergheevici
Stanislavski n munca de zeci de ani dusă alături de mari )iguri ale artei scenice contem(orane# ca "&
5emirovici - 6ancenko# Moskvin# Leonidov# Kacealov# @meliov# Kni((er-Cehova şi alţii# stau astăzi
la !aza celor mai vala!ile realizări ale artei teatrale contem(orane&
Metoda de creaţie a lui Konstantin Sergheevici Stanislavski luminează astăzi activitatea
celor mai !uni actori din lume# nsu)leţeşte munca av%ntată a )orţelor naintate ale teatrului&
Contactul (e care l-a avut arta noastră teatrală cu realizările teatrului sovietic a contri!uit
enorm la do!%ndirea unor succese nsemnate& ?n acest cadru# metoda de creaţie a lui Konstantin
Sergheevici Stanislavski# nsuşită de lumea teatrală# ne-a a;utat nemăsurat de mult&
6e aceea# (e drumul desăv%rşirii continue a celor realizate# oamenii de teatru salută
iniţiativa (u!licării n rom%neşte a lucrării „Munca actorului cu sine nsuşi"# menită să devină una din
cărţile de că(ăt%i ale )iecărui actor dornic să-şi aducă contri!uţia la dezvoltarea teatrului nostru&
COSTACHE ANTONIIU
2rtist al (o(orului din $&'&$& - Laureat al 'remiului de Stat
,
Partea I-a
MUNCA CU SINE ÎNSUŞI
în procesul cre!or "e !r#$re scen$c#
Închin această lucrare celei mai
bune eleve ale mele, Măriei Petrovna
Lilina, actriţă iubită şi ajutor credincios,
de neînlocuit, în toate cercetările mele teatrale.
A
PREFAŢA
1. M-am g%ndit să alcătuiesc o lucrare mare# n mai multe volume# asu(ra măiestriei
actorului +aşa-numitul „Sistem al lui Stanislavski".&
Cartea (u!licată cu titlul „"iaţa mea n artă" re(rezintă (rimul volum şi este o introducere
la această lucrare&
Cartea de )aţă# (rivitoare la „munca actorului cu sine nsuşi" n (rocesul creator de „trăire
scenică" constituie volumul al doilea&
?n cur%nd voi nce(e să lucrez la al treilea volum# n care va )i vor!a des(re „munca
actorului cu sine nsuşi" n (rocesul creator „de ntruchi(are"&
"olumul al (atrulea va )i nchinat „muncii de (regătire a rolului"&
Concomitent cu această carte ar )i tre!uit să (u!lic# ca o lucrare a;utătoare# un )el de manual
„2ntrenament şi disci(lină"# care să cu(rindă o serie de e3erciţii (e care le recomandăm&
5-o )ac acum# ca să nu mă a!at de la linia (rinci(ală a lucrării mele de că(etenie# (e care o
socotesc mai nsemnată şi mai urgentă&
6u(ă ce (rinci(iile de !ază ale „sistemului" vor )i )ost m(ărtăşite# voi nce(e numaidec%t
să lucrez la un manual (ractic&
2. 2t%t cartea aceasta# c%t şi toate cele următoare# n-au (retenţia de a )i lucrări ştiinţi)ice&
Sco(ul lor este e3clusiv (ractic& Ble ncearcă să m(ărtăşească ceea ce m-a nvăţat lunga mea
e3(erienţă de actor# regizor şi (edagog&
3. 1erminologia (e care o )olosesc n această carte nu e născocită de mine# ci culeasă din
(ractică# de la elevii şi artiştii nce(ători& Bi au sta!ilit# chiar n tim(ul muncii# care sunt sentimentele ce
le determină creaţia şi le-au dat un nume& 1erminologia lor e valoroasă# (entru că e directă şi (e
nţelesul nce(ătorilor&
5u ncercaţi să căutaţi n ea termeni ştiinţi)ici& 5oi avem le3iconul nostru teatral# lim!a;ul
nostru actoricesc# (e care l-a creat viaţa nsăşi& B adevărat că )olosim şi cuvinte ştiinţi)ice# ca de (ildă
„su!conştientul"# „intuiţia"# dar ele nu sunt )olosite de noi n nţelesul lor )ilozo)ic# ci n sensul cel mai
sim(lu şi mai o!işnuit& 5u e vina noastră dacă domeniul creaţiei scenice e dis(reţuit de ştiinţă# dacă a
rămas necercetat şi dacă nu ni s-au (us la ndem%nă termenii necesari (entru (ro!lemele (ractice& 2
tre!uit s-o scoatem la ca(ăt# ca să s(un aşa# cu mi;loacele noastre (ro(rii&
4. >na din (ro!lemele (rinci(ale urmărite de „sistem" constă n stimularea )irească a
creaţiei naturii organice şi a su!conştientului ei&
6es(re aceasta se vor!eşte n ca(itolul C"D& 1re!uie să acordăm o atenţie deose!ită acestui
ca(itol# deoarece cu(rinde esenţa creaţiei şi a ntregului „sistem"&
5. 6es(re artă tre!uie să vor!im şi să scriem sim(lu# (e nţelesul tuturor# )ără cuvinte
savante& Ble stimulează creierul# nu su)letul& 6in (ricina asta# n momentul creaţiei# intelectul omenesc
nă!uşă emoţia artistică şi su!conştientul care ;oacă un rol nsemnat n (rocesul artistic&
6ar e greu să vor!eşti şi să scrii „sim(lu" des(re com(licatul (roces creator& Cuvintele sunt
(rea (recise şi as(re (entru a transmite sentimentele su!conştiente# insesiza!ile&
2ceste condiţii m-au o!ligat să caut (entru cartea de )aţă )orme (ro(rii# care să a;ute
cititorul să simtă conţinutul cuvintelor ti(ărite& ?ncerc să realizez aceasta cu a;utorul unor e3em(le
concrete# (rin descrierea muncii elevilor n şcoală# n tim(ul e3erciţiilor şi studiilor lor&
6acă metoda mea va iz!uti# atunci cuvintele ti(ărite vor (rinde viaţă n nsăşi simţirea
cititorilor& 2tunci mi va )i cu (utinţă să le e3(lic esenţa muncii noastre de creaţie şi !azele ei
(sihotehnice&
6. =coala de dramă# des(re care vor!esc n această carte# oamenii care acţionează n ea nu
e3istă n realitate&
Munca de realizare a aşa-numitului „sistem al lui Stanislavski" a )ost nce(ută de mult& Mi-
am notat toate o!servaţiile# nu (entru a le ti(ări# ci (entru mine nsumi# ca un a;utor n cercetările mele
n domeniul artei noastre şi a (sihotehnicii ei& Eamenii# e3(resiile# e3em(lele necesare (entru ceea ce
*
voiam să ilustrez erau luate# )ireşte# din acea e(ocă nde(ărtată# dinainte de răz!oi +anii 108--101*.&
2st)el# (e nesimţite# an cu an# s-a adunat un material !ogat asu(ra „sistemului"& 2stăzi# din
acest material s-a născut o carte&
2r )i greu şi s-ar cere (rea mult tim( (entru a-i schim!a (ersona;ele& =i ar )i şi mai greu să
m!inăm e3em(lele şi di)eritele e3(resii luate din trecut cu o!iceiurile şi caracterul oamenilor noi#
sovietici& 2r nsemna să se schim!e e3em(lele şi să se caute alte e3(resii# ceea ce ar cere un tim( şi mai
ndelungat şi ar )i şi mai greu&
'ro!lemele des(re care scriu nu se re)eră la o anumită e(ocă şi la oamenii ei# ci la natură
organică a tuturor oamenilor de artă# de toate naţionalităţile şi din toate e(ocile&
$e(etarea )recventă a unora şi aceloraşi idei# (e care eu le socotesc nsemnate# e )ăcută cu
intenţie& Cititorii să-mi ierte această stăruinţă&
7. Ca ncheiere# socot că (e o datorie (lăcută să mulţumesc (ersoanelor care# ntr-o măsură
sau n alta# m-au a;utat cu s)aturi# indicaţii# materiale şi cu altele# la alcătuirea acestei cărţi&
?n cartea „"iaţa mea n artă" am vor!it des(re rolul (e care l-au ;ucat n viaţa mea artistică
(rimii mei nvăţători7 9& 5& şi 2& F& Fedotov# 5& M& Medvedeva# F& '& Komissar;evski# cei dint%i care
m-au nvăţat să mă a(ro(ii de artă şi# de asemenea# des(re tovarăşii mei de la 1eatrul de 2rtă din
Moscova +M&@&1&. n )runte cu "& D& 5emirovici-6ancenko# care m-au nvăţat n munca comună )oarte
multe lucruri e3trem de im(ortante& M-am g%ndit ntotdeauna# şi mai ales acum# la editarea acestei
cărţi# mă g%ndesc la ei cu o recunoştinţă ad%ncă&
Mă mai g%ndesc acum şi la (ersoanele care m-au a;utat să realizez aşa-numitul „sistem"# să
alcătuiesc şi să editez această carte# mă g%ndesc nainte de toate la tovarăşii mei de drum# de nenlocuit#
credincioase a;utoare n activitatea mea scenică& Cu ei mi-am nce(ut munca artistică din (rima
tinereţe# cu ei continui să-mi slu;esc cauza şi acum la !ătr%neţe& Mă re)er la G& S& Sokolova# artistă
emerită a $e(u!licii# şi la "& S& 2le3eev# artist emerit al $e(u!licii# care m-au a;utat să n)ă(tuiesc aşa-
numitul „sistem"&
'ăstrez# cu mare recunoştinţă şi dragoste# amintirea ră(osatului meu (rieten L& 2& Suler;iţki&
Bl a )ost (rimul care s-a interesat de e3(erienţele mele iniţiale con)orm „sistemului"# el m-a a;utat să le
(relucrez la nce(ut şi să le n)ă(tuiesc n viaţă# el m-a ncura;at n cli(ele de ndoială şi de slă!ire a
energiei&
La realizarea „sistemului" şi la crearea acestei cărţi mi-a dat un mare a;utor regizorul şi
(ro)esorul 5& "& 6emidov de la 1eatrul de E(eră care (oartă numele meu& Bl mi-a dat indicaţii
(reţioase# materiale şi e3em(le4 el şi-a s(us (ărerea asu(ra cărţii şi mi-a desco(erit greşelile (e care le
)ăcusem n ea& B o !ucurie (entru mine să-i e3(rim acum sincera mea recunoştinţă (entru acest a;utor&
Mulţumesc din inimă lui M& 5& Kedrov# artistul emerit al $e(u!licii# de la 1eatrul de 2rtă
din Moscova +M&@&1&.# (entru a;utorul dat la n)ă(tuirea „sistemului"# (entru indicaţiile şi criticile
aduse la revizuirea manuscrisului acestei cărţi&
?mi e3(rim# de asemenea# sinceră mea recunoştinţă lui 5& 2& 'odgorni# artist emerit al
$e(u!licii# de la 1eatrul 2cademic de 2rtă din Moscova +M&@&2&1&.# care mi-a dat indicaţii cu (rile;ul
veri)icării manuscrisului cărţii&
2duc cele mai ad%nci mulţumiri lui B& 5& Semianovskaia# care a luat asu(ra ei marea muncă
de a redacta această carte şi care şi-a nde(linit sarcina aceasta de răs(undere cu o e3celentă cunoaştere
a (ro!lemei şi cu deose!it talent&
K& S& S125DSL2"SKD
H
INTRODUCERE
&&&Fe!ruarie 10&&& n oraşul C# n care lucrăm m(reună cu un tovarăş# ca
stenogra)# am )ost chemaţi să stenogra)iem con)erinţa (u!lică a lui 2rkadie 5ikolaevici
1orţov# renumitul actor# regizor şi (ro)esor&
2ceastă con)erinţă a )ost hotăr%toare (entru soarta mea# ea a )ăcut să
ncolţească n mine o atracţie irezisti!ilă (entru scenă4 sunt (rimit n =coala de 1eatru#
unde voi nce(e n cur%nd studiile cu 2rkadie 5ikolaevici 1orţov nsuşi şi cu asistentul
lui# Dvan 'latonovici $ahmanov&
Sunt )ericit că am terminat cu viaţa mea din trecut şi că a(uc (e o cale nouă&
1otuşi# ceva din trecutul meu mi va )i de )olos& 6e (ildă# )a(tul că ştiu să
stenogra)iez&
Ce-ar )i dacă mi-aş nota sistematic toate lecţiile şi# (e c%t e (osi!il# le-aş
stenogra)ia I ?n )elul acesta s-ar (utea ntocmi un manual ntreg& Bl ar a;uta să (oată )i
re(etat ceea ce a )ost o dată )ăcut& Mai t%rziu# c%nd voi )i actor# nsemnările acestea mi
vor servi ca !usolă# n cli(ele grele de muncă&
B hotăr%t7 voi )ace zilnic nsemnări su! )orma unui ;urnal&
I - DILETANTISM
:
…a!" 1#..
2m aşte(tat azi cu emoţie (rima lecţie a lui 2rkadie 5ikolaevici 1orţov4 dar el
a intrat n clasă doar ca să ne vestească ceva sur(rinzător7 că )i3ează un s(ectacol n care
vom ;uca )ragmente din (iese alese de noi# (e o scenă mare# av%nd ca s(ectatori
colectivul şi conducerea artistică a teatrului& 2rkadie 5ikolaevici vrea să ne vadă (e
scenă# ntre decoruri# machiaţi# costumaţi şi n )aţa ram(ei luminate# consider%nd că
numai o ast)el de demonstraţie i va da o imagine clară asu(ra (osi!ilităţilor noastre
scenice&
Blevii au rămas uluiţi& Să a(ari chiar (e scena teatrului nostruI >n sacrilegiu#
o (ro)anare a arteiJ 2m vrut să-l rog (e 2rkadie 5ikolaevici să mute s(ectacolul ntr-un
loc care să te o!lige la mai (uţin# dar nainte de a iz!uti s-o )ac# el a ieşit din clasă&
Lecţia a )ost sus(endată şi noi am )ost lăsaţi să ne alegem )ragmentele&
'lanul ciudat al lui 2rkadie 5ikolaevici a (ricinuit discuţii nsu)leţite& La
nce(ut a )ost m!răţişat de (uţini colegi& Bra susţinut mai ales de către un t%năr zvelt -
9ovorkov# care# ;ucase de;a ntr-un teatru mic# de "eliaminova - o !londă )rumoasă#
naltă şi durdulie# şi de zgomotosul "iunţov# un !ăiat scund şi s(rinten&
1re(tat nsă# au nce(ut să se de(rindă şi ceilalţi cu g%ndul re(rezentaţiei&
?n imaginaţia noastră sc%nteiau luminile vesele ale ram(ei& 'este (uţin tim(#
s(ectacolul a nce(ut să ne (ară interesant# )olositor# necesar chiar& La g%ndul lui# inima
nce(ea să !ată mai tare&
Bu# =ustov şi 'uşcin am )ost la nce(ut )oarte modeşti& 9%ndurile noastre nu
de(ăşeau vodevilurile sau comediile uşurele# consider%nd că ele ar )i (e măsura (uterilor
noastre& 6ar n ;urul nostru se rostea din ce n ce mai des şi cu mai multă siguranţă
numele scriitorilor ruşi 9ogol# Estrovski# Cehov şi mai t%rziu chiar numele geniilor
universale& 2şa că am (ărăsit şi noi# )ără să ne dăm seama c%nd# (oziţiile noastre
modeste şi ne-am dorit ceva romantic# n costume de e(ocă# n versuri&&& 'e mine mă
ademenea )igura lui Mozart# (e 'uşcin a lui Salieri# n tim( ce =ustov se g%ndea la 6on
Carlos& 2m nce(ut să vor!im des(re Shakes(eare şi# n s)%rşit# alegerea mea s-a o(rit
asu(ra lui Ethello# (entru că nu-l aveam acasă (e 'uşkin# dar l aveam (e Shakes(eare&
2m )ost cu(rins de o asemenea nevoie de a mă a(uca numaidec%t de muncă# nc%t nu
mi-am mai (utut (ierde vremea căut%nd cartea& =ustov a hotăr%t să ;oace rolul lui Dago&
1ot azi am )ost anunţaţi că (rima re(etiţie e )i3ată (entru m%ine&
?ntors acasă# m-am nchis n odaia mea# am luat Ethello# m-am aşezat comod
(e divan# am deschis cartea cu veneraţie şi am nce(ut să citesc& 6ar de la a doua (agină
m-am simţit atras să ;oc& M%inile# (icioarele# )aţa - m(otriva intenţiilor mele# au nce(ut
să se mişte singure& 5-am (utut să mă stă(%nesc să nu declam& Mi-a căzut n m%nă un
cuţit de )ildeş (entru tăiat )oile# (e care l-am !ăgat n cingătoarea (antalonilor# ca
(umnal& >n (roso( (luşat mi-a ţinut loc de tur!an iar )%şia (estriţă cu care erau (rinse
(erdelele de la )ereastră a nde(linit rolul !r%ului& Mi-am )ăcut un )el de cămaşă şi de
halat din cearşa) şi din cuvertură& >m!rela s-a trans)ormat n iatagan# iar din odaia
vecină# din dosul !u)etului# am luat o tavă mare# n loc de scut& M-am hotăr%t să ies din
odaie&
?narmat# m-am simţit un adevărat lu(tător# măreţ şi )rumos& 6ar as(ectul meu
general era al unui contem(oran civilizat# (e c%nd Ethello e a)ricanJ Chi(ul tre!uia să
ai!ă ceva de tigru& 2şa că am ntre(rins o serie de e3erciţii ca să găsesc a(ucăturile
caracteristice tigrului# (lim!%ndu-mă (rin odaie cu um!let )urişat# strecur%ndu-mă agil
(rin trecerile nguste dintre mo!ile# ascuz%ndu-mă du(ă dula(uri (%ndind victima# sărind
-
şi atac%nd adversarul nchi(uit (e care l nlocuia (erna mea cea mare# (e care l-am
sugrumat şi l-am do!or%t „tigreşte"& 2(oi (erna a devenit 6esdemona& E m!răţişăm
(ătimaş# i sărutam m%na (e care o re(rezenta colţul neted al )eţei de (ernă# (e urmă o
azv%rleam c%t colo cu dis(reţ şi o m!răţişăm din nou# o sugrumam iar şi (l%ngeam (este
cadavrul ei nchi(uit& Multe momente mi iz!uteau de minune&
2m lucrat aşa# )ără să-mi dau seama# a(roa(e cinci ore& 5u )aci un asemenea
lucru c%nd eşti silitJ 5umai c%nd eşti cu(rins de un av%nt artistic orele ţi (ar minute& Dată
o dovadă că starea (e care o trăisem )usese o stare de adevărată ins(iraţieJ
?nainte de a-mi scoate costumul# m-am )olosit de )a(tul că toţi cei din casă
dormeau şi m-am )urişat n vesti!ulul (ustiu# n care at%rna o oglindă mare# am a(rins
lumina şi m-am (rivit& 2m văzut cu totul altceva& 2titudinile şi gesturile găsite de mine
n tim(ul lucrului s-au dovedit a nu )i acelea (e oare mi le nchi(uisem& Mai mult dec%t
at%t# oglinda mi-a dezvăluit st%ngăcii şi atitudini ne(otrivite# (e care nu le sesizasem
nainte& 6u(ă dezamăgirea asta# toată energia mi-a (ierit deodată&
…a!" 1#..
M-am trezit mult mai t%rziu că de o!icei# m-am m!răcat n gra!ă şi am )ugit
la şcoală& C%nd am intrat n clasa de re(etiţii# unde eram aşte(tat# mi-a )ost at%t de
ruşine# nc%t# n loc să-mi cer iertare# am s(us o )rază !anală# (rostească7
- Mi se (are că am nt%rziat (uţin&
$ahmanov s-a uitat la mine lung# mustrător şi# n s)%rşit# a s(us 7
- 1oţi stau# aştea(tă& se enervează# se su(ără şi dumitale ţi se (are că ai
nt%rziat numai „(uţin"& 1oţi au venit aici nsu)leţiţi de munca (e care o au n )aţă şi
dumneata te-ai (urtat ast)el nc%t mie mi-a (ierit de (e acum (o)tă să lucrez cu voi& #
$oarte greu să stimulezi dorin!a de a crea% dar e $oarte uşor s&o ucizi' Ce dre(t ai
dumneata să ţii n loc munca unui colectiv ntregI $es(ect (rea mult munca noastră# ca
să admit o asemenea dezorganizare şi# din (ricina asta# mă simt dator să )iu de o
severitate militară n munca colectivă& Actorului% ca şi soldatului% i se cere o disciplină
de $ier' 'entru că e (rima oară# mă mărginesc la o mustrare# )ără s-o trec n registrul de
zi al re(etiţiilor& 6umneata nsă tre!uie să-ţi ceri tuturor iertare# iar (e viitor să-ţi )aci o
regulă din a veni nu cu nt%rziere# ci măcar cu un s)ert de ceas nainte de re(etiţie&
M-am gră!it să-mi cer iertare şi să (romit că nu mai nt%rzii# dar $ahmanov n-
a mai vrut să se a(uce de lucru& 'rima re(etiţie# s(unea el# e un eveniment artistic şi
tre!uie să lase# totdeauna# cea mai !ună amintire& 2şa că re(etiţia de neuitat va )i cea de
m%ine# n locul celei de azi# stricată din vina mea& =i $ahmanov a ieşit din clasă&
?nt%m(larea asta su(ărătoare nu s-a is(răvit nsă cu at%t# (entru că mă aşte(ta o
„să(uneală" su(ărătoare de la tovarăşii mei# n )runte cu 9ovorkov& „Să(uneală" asta a
)ost şi mai cr%ncenă dec%t (rima& 5-am să uit niciodată re(etiţia de azi# care n-a avut loc&
$
M-am (regătit să mă culc devreme# (entru că du(ă )recuşul de azi şi
dezamăgirea de ieri mi-a )ost teamă să mă mai lucrez& 2m văzut# nsă# un (achet de
ciocolată şi m-am g%ndit s-o )rec cu unt& S-a (re)ăcut ntr-o (astă ca)enie# cu care m-am
uns (e )aţă# (reschim!%ndu-mă n maur& ?n oglindă# dinţii (ăreau şi mai al!i n contrast
cu )aţa tuciurie& 2m admiratmult tim( strălucirea lor şi am nvăţat să r%n;esc# arăt%ndu-
mi dinţii# şi rostogolind al!ul ochilor&
'entru a (utea să nţeleg şi să (reţuiesc mai !ine grima# era nevoie să-mi (un
costumul şi# du(ă ce l-am m!răcat# mi-a venit (o)tă să ;oc& 5-am mai găsit nimic nou şi
am re(etat ceea ce )ăcusem şi ieri# dar ;ocul şi-a (ierdut ascuţimea& ?n schim!# am iz!utit
/
să văd cum va )i n)ăţişarea )izică a lui Ethello al meu& 2sta e im(ortant&
…a!" 1#..
2zi e (rima re(etiţie# aşa că am venit cu mult nainte de a se nce(e&
$ahmanov ne-a (ro(us să aşezăm mo!ila şi să aran;ăm singuri ncă(erea& S(re norocul
meu# (e =ustov nu-l interesa amănuntul e3terior& 'entru mine nsă era esenţial să aşez
mo!ilele n aşa )el# nc%t să mă (ot orienta ca n odaia mea& Fără asta# nu-mi (uteam trezi
ins(iraţia& 1otuşi# n-am (utut a;unge la rezultatul dorit& 6eşi mă căzneam să-mi nchi(ui
că sunt n odaia mea# dar asta nu mă convingea# !a dim(otrivă# mi m(iedică ;ocul&
=ustov cunoştea tot te3tul (e de rost# (e c%nd eu eram nevoit !a să citesc rolul
din caiet# !a să redau cu cuvintele mele sensul a(ro3imativ a ceea ce mai ţineam minte&
S(re uimirea mea# te3tul nu mă a;uta# mă ncurca#& M-aş )i li(sit !ucuros de el sau l-aş )i
scurtat la ;umătate& 5u doar cuvintele rolului mi erau străine# dar şi ideile (oetului# iar
acţiunile indicate mi stinghereau li!ertatea de care mă !ucurasem acasă# c%nd studiam&
Fa(tul că nu-mi recunoşteam glasul era şi mai ne(lăcut& 2)ară de asta# nici
(unerea n scenă# nici chi(ul eroului# (e care le studiasem acasă# nu aveau legătură
str%nsă cu (iesa lui Shakes(eare& Cum să m(aci# de (ildă# scena dintre Dago şi Ethello#
care e destul de liniştită# cu r%n;etul dinţilor# cu rotirea ochilor şi a(ucăturile mele
„tigreştiKI
5-am iz!utit nsă să renunţ la aceste mani)estări din ;ocul săl!aticului# nici la
(unerea n scenă creată de mine# neav%nd cu ce să le nlocuiesc& 2m citit te3tul ntr-un
)el şi l-am ;ucat (e săl!atic n alt )el# )ără vreo legătură ntre unul şi altul& Cuvintele mi
m(iedicau ;ocul# iar ;ocul cuvintele7 o stare ne(lăcută de discordanţă generală&
2casă# relu%nd lucrul# n-am găsit nimic nou şi am re(etat la )el ca nainte# ceea
ce m-a nemulţumit& Ce nseamnă re(etarea unuia şi aceluiaşi sentiment# a aceloraşi
metodeI Cui i a(arţin eleI Mie sau săl!aticului maurI 6e ce seamănă ;ocul de ieri cu
cel de azi# şi cel de azi cu cel de m%ineI Mi-a secat imaginaţiaI Sau nu e3istă n
memoria mea material (entru rolI 6e ce# munca a nce(ut at%t de vioi şi (e urmă s-a
o(rit n locI
'e c%nd cugetam aşa# n odaia alăturată# gazdele se adunaseră la ceaiul de
seară& Ca să nu atrag atenţia# m-am retras n alt colţ al odăii şi am rostit c%t mai ncet
cuvintele rolului& S(re uimirea mea# schim!ările astea mărunte m-au nsu)leţit# m-au
silit să am o atitudine cu totul nouă )aţă de studiul meu&
Am descoperit taina. Ea constă în faptul că nu e îngăduit să rămâi la unul i
acelai lucru! să repe"i la nesfârit ceea ce s#a u$at'
B hotăr%t& M%ine# la re(etiţie# am să im(rovizez n toate7 şi n (unerea n scenă#
şi n tratarea rolului# şi n ad%ncirea lui&
…a!" 1#..
La re(etiţia de azi am im(rovizat de la (rima scenă7 n loc să um!lu# m-am
aşezat şi am nce(ut să ;oc )ără gesturi# )ără mişcare# să renunţ la str%m!ăturile de
săl!atic& Ce s-a nt%m(latI M-am ncurcat de la (rimele cuvinte# am (ierdut te3tul#
intonaţiile o!işnuite şi m-am o(rit& 2 tre!uit să mă ntorc mai re(ede la )elul de ;oc şi la
(unerea n scenă iniţiale& Se vede că mi-e (este (utinţă să renunţ la (rocedeele de;a
nsuşite (entru a-l n)ăţişa (e săl!atic 5u le m%nuiesc eu (e ele# ci ele (e mine& Ce e
astaI SclavieI
…a!" 1#..
0
Starea mea generală la re(etiţie a )ost mai !ună& Mă o!işnuiesc cu sala n care
se des)ăşoară şi cu oamenii care asistă la re(etiţii& ?n a)ară de asta# ce credeam că nu se
(oate conto(i nce(e să se conto(ească& ?nainte# (rocedeele de a-l re(rezenta (e săl!atic
nu aveau nimic comun cu (iesa Dui Shakes(eare şi# n tim(ul re(etiţiilor# simţeam
)alsitatea (rocedeelor scornite (entru a caracteriza un a)rican& 2cum nsă# am iz!utit să
dreg c%te ceva n scenă şi nu mă mai simt ntr-o discordanţă at%t de ascuţită cu autorul&
…a!" 1#..
2stăzi# re(etiţia are loc (e scena mare& Mă !izuiam (e atmos)era de culise
)ăcătoare de minuni# stimulatoare# dar# n locul ram(ei viu luminate# al )or)otei şi al
decorurilor ngrămădite# (e care le aşte(tam - semintuneric# linişte# (ustiu& Scena
imensă era goală& 5umai l%ngă ram(ă erau aşezate c%teva scaune vieneze# ce marcau
contururile decorului viitor# iar n drea(ta era o măsuţă (e care ardeau trei lăm(i
electrice&
Cum am (ăşit (e (odiumul scenei# n )aţa mea a crescut uriaşa s(ărtură a
deschiderii scenei şi dincolo de ea un s(aţiu care (ărea nemărginit# ad%nc# ntunecat&
'entru (rima oară vedeam de (e scenă# cu cortina ridicată# sala de s(ectacol# (ustie#
ne(o(ulată& >ndeva - )oarte de(arte# cum mi se (ărea mie - su! un a!a;ur# ardea un !ec
electric& Lumina nişte )oi de h%rtie al!ă (use (e masă4 m%inile cuiva se (regăteau să
nsemne „)iece nimic ca (e o vină"L 'arcă m-am dizolvat tot n s(aţiu&
Cineva a strigat7 „?nce(eţiJK Mi s-a (ro(us să intru n nchi(uita cameră a lui
Ethello# marcată de scaunele vieneze# şi să mă aşez la locul meu& M-am aşezat# nsă nu
(e scaunul (otrivit chiar şi du(ă (ro(ria mea conce(ţie des(re (unerea n scenă& 2utorul
nsuşi nu-şi recunoştea (lanul camerei& 2 tre!uit să mi se e3(lice ce re(rezintă )iecare
scaun# dar tot n-am iz!utit să mă nghesui n s(aţiul acela mic şi n-am (utut să-mi
concentrez atenţia asu(ra celor ce se (etreceau n ;ur& ?mi era greu să mă silesc să-l
(rivesc (e =ustov# care stătea alături de mine& 2tenţia mi )ugea !a s(re sală# !a s(re
ncă(erile vecine cu scena - atelierele n care# )ără să ţină seama de re(etiţia noastră#
viaţă şi urma cursul )iresc7 oamenii mutau lucruri# tăiau cu )erăstrăul# !ăteau cu
ciocanul# se certau&
Cu toate acestea# continuam să vor!esc şi să acţionez automat& 6acă
ndelungatele e3erciţii de acasă n-ar )i nrădăcinat n mine un anumit )el de a-l ;uca (e
săl!atic# de a rosti cuvintele te3tului# m-aş )i o(rit chiar de la (rimele vor!e& 6e alt)el#
asta s-a şi nt%m(lat (%nă la urmă& 6e vină a )ost su)leurul& 2şa am a)lat că acest „domnK
e un intrigant gata la orice# nu un (rieten al actorului& 'entru mine# su)leurul e !un atunci
c%nd tace toată seara iar n momentul critic s(une un singur cuv%nt# care a (ierit din
memoria artistului& 6ar acesta şuiera )ără o(rire şi ne m(iedica ngrozitor& 5u ştiai unde
să te ascunzi ca să sca(i de a;utorul (rea zelos# care ţi (ătrundea (rin urechi (%nă n
su)let& '%nă la urmă# m-a nvins7 m-am ncurcat& M-am o(rit şi l-am rugat să nu mă
stingherească&
…a!" 1#..
Dată şi a doua re(etiţie (e scenă& M-am )urişat n teatru dis-de-dimineaţă şi m-
am hotăr%t să mă (regătesc de lucru n )aţa tuturor# chiar (e scenă# unde munca era n
toi& Se aşezau decorurile şi recuzita (entru re(etiţia noastră& 2m nce(ut să mă (regătesc&
5-ar )i avut nici un rost să caut# n haosul ce domnea acolo# con)ortul cu care
mă o!işnuisem n tim(ul e3erciţiilor de acasă& ?nainte de toate tre!uia să mă o!işnuiesc
cu condiţiunile ncon;urătoare# noi (entru mine& 6e aceea m-am a(ro(iat de ram(ă şi am
18
nce(ut să mă uit n sinistrul gol negru al deschiderii scenei# ca să mă de(rind cu el şi să
mă eli!erez de atracţia (e care o e3ercită sala& 6ar cu c%t mă străduiam mai mult să nu
o!serv s(aţiul# cu at%t mă g%ndeam mai mult la el şi cu at%t mai tare eram atras acolo#
s(re ntunericul sinistru de dincolo de ram(ă&
?n tim(ul acela# un muncitor a răsturnat# l%ngă mine# nişte cuie& Am (nceput să&
l a)ut să le str*ngă' +i deodată m&am sim!it bine% chiar (n largul meu% pe scena mare&
6ar cuiele au )ost adunate# omul (rietenos cu care stăm de vor!ă a (lecat# s(aţiul m-a
a(ăsat din nou şi am nce(ut iar să mă dizolv n el& =i doar cu (uţin tim( nainte mă
simţisem minunatJ Bra e3(lica!il7 c%nd str%ngeam cuiele# nu mă g%ndeam la gaura
neagră a deschiderii scenei& M-am gră!it să (lec din scenă şi m-am aşezat la (arter&
2 nce(ut re(etiţia altor )ragmente4 eu nsă nu vedeam ceea ce se (etrecea (e
scenă# ci mi aşte(tam r%ndul cu n)rigurare&
Ateptarea c%inuitoare are i o parte &ună. Te face să a'ungi până acolo!
încât ai (rea să (ină i să se ispră(ească o dată lucrul de care "i#e frică' Mie mi-a )ost
dat astăzi să ncerc o asemenea stare&
C%nd a venit# n s)%rşit# r%ndul )ragmentului meu şi am intrat n scenă# unde se
a)la decorul# unele (iese erau (use de-a-ndoaselea& Mo!ila era de asemenea aleasă la
nt%m(lare& 1otuşi# as(ectul general al scenei# su! lumină# (ărea (lăcut şi te simţeai !ine
n camera lui Ethello# (regătită (entru noi& 6acă )ăceam un mare e)ort de ncordare a
imaginaţiei# (uteam găsi n montarea ăsta c%te ceva care să-mi amintească de odaia mea&
6ar cum s-a dat la o (arte cortina şi a a(ărut n )aţa noastră sala# m-am
(omenit cu desăv%rşire n (uterea ei& ?n mine s-a născut un simţăm%nt nou# neaşte(tat
(entru mine& 6ecorul şi (la)onul l ngrădeau (e actor# n )und se a)la un s(aţiu mare# sus
o su(ra)aţă uriaşă# ntunecoasă# iar (e lături camerele ane3ate scenei şi magaziile de
decoruri& E asemenea izolare era# )ireşte# (lăcută& Partea proastă e că% prin limitarea
asta% interiorul & ca un re$lector% (ndreptă toată aten!ia actorului spre sală% (ntocmai
cum estrada muzicală (n $ormă de scoică răs$r*nge sunetele orchestrei (n direc!ia
ascultătorilor&
=i ncă o noutate7 de spaimă s#a i(it în mine necesitatea de a#i distra pe
spectatori! că nu cum(a # doamne ferete # să se plictisească& ,ucrul acesta mă irită şi
mă (mpiedica să pătrund mai ad*nc (n ceea ce $ăceam şi vorbeam- (n a$ară de asta%
rostirea te.tului şi gesturile obişnuite o luau (naintea g*ndurilor şi a sentimentului' /n
vorbire a apărut o grabă% o repeziciune' Aceeaşi grabă s&a transmis ac!iunilor şi
gesturilor' G!uram (rin te3t n aşa chi(# nc%t mi (ierdeam răsu)larea şi nu mi (uteam
schim!a ritmul& Chiar cele mai ndrăgite momente ale rolului se iveau şi (iereau ca
st%l(ii de telegra) n )uga trenului& E mică şovăire şi catastro)a ar )i )ost de nenlăturat&
'riveam# rugător# s(re su)leur# dar el şi ntorcea tacticos ceasornicul& Se răz!una (entru
ce se (etrecuse n a;un&
…a!" 1#..
La re(etiţia generală am venit la teatru şi mai devreme dec%t de o!icei# (entru
că tre!uia să am gri;ă de grimă şi de costum&
2m )ost re(artizat ntr-o ca!ină minunată şi mi s-a (regătit un halat oriental de
muzeu# care )usese al (rinţului marocan din ShMlock& 1oate acestea te o!ligau să ;oci
!ine& M-am aşezat n )aţa mesei de machia;# (e care erau (regătite c%teva (eruci# (ăr şi
toate elementele de machia; (osi!ile&
Cu ce să nce(I&&& M-am a(ucat să nmoi una dintre (ensule ntr-o vo(sea
ca)enie# dar care se ntărise at%t de mult# nc%t am iz!utit cu greu să iau o (o;ghiţă mică#
11
care nu lăsa nici o urmă (e (iele& 2m nlocuit (ensula cu estom(ă& 2celaşi rezultat& 2m
!ăgat degetul n vo(sea şi# de data asta am iz!utit să-mi colorez (ielea uşor& 2m re(etat
aceeaşi e3(erienţă cu alte vo(sele# dar numai cea al!astră se ntindea mai !ine& Dar asta
nu (ărea necesară (entru machia;ul maurului& 2m ncercat să-mi ung )aţa cu lac şi să-mi
li(esc un mic smoc de (ăr# dar lacul ustura şi (ărul era ţe(os&&& 2m (ro!at o (erucă# alta#
ne(rice(%nd care e (artea din )aţă şi care din s(ate& 'erucile# (use (este un chi(
nemachiat# şi desco(ereau (rea tare „(erucitateaK lor& C%nd am vrut să s(ăl (uţinul
machia; (e care iz!utisem cu at%ta greutate să-l aşez (e )aţă# mi-am dat seama că nu ştiu
cum&
2tunci a intrat n ca!ină un om nalt# )oarte sla!# cu ochelari# ntr-un halat al!#
cu mustăţi răsucite şi cu o ţăcălie lungă& 2cest „6on Nui;oteK s-a a(lecat (%nă la (ăm%nt
şi# )ără discuţii inutile# a nce(ut să-mi „(relucrezeK )aţa& 2 scos cu vaselină tot ce
unsesem eu şi a nce(ut să (ună vo(selele din nou# ung%nd mai nt%i (ensulele cu
grăsime& Fardurile se aşezau uşor şi egal (e (ielea grasă& 2(oi „6on Nui;oteK mi-a
aco(erit )aţa cu un ton nchis-ca)eniu# (otrivit unui maur& 6ar mie mi (ărea rău de
culoarea nchisă de dinainte# care semăna cu ciocolata4 atunci al!ul ochilor şi al dinţilor
lucea mai tare&
6u(ă ce grima a )ost is(răvită şi costumul m!răcat# m-am (rivit n oglindă#
m-am minunat sincer de arta lui „6on Nui;oteK şi m-am admirat& Mişcările st%ngace ale
tru(ului dis(ăreau su! cutele halatului# iar grimasele de săl!atic# lucrate de mine# se
(otriveau )oarte !ine cu n)ăţişarea generală&
=ustov şi alţi elevi au intrat n ca!ină& ?n)ăţişarea mea i-a uimit şi au lăudat-o
ntr-un glas# )ără um!ră de invidie& 2sta mă ncura;a şi-mi dădea iar siguranţa dinainte&
'e scenă m-a sur(rins or%nduirea# nouă (entru mine# a mo!ilei7 un )otoliu era mutat
de(arte de (erete# a(roa(e n mi;locul scenei# iar masa era m(insă s(re cuşca
su)leurului# n locul cel mai vizi!il& 6e emoţie# um!lam ncolo şi ncoace# agăţ%ndu-mă
cu (oalele costumului şi cu iataganul de mo!ilă şi de colţurile decarului& 2sta nu mă
m(iedica nsă să de!itez maşinal cuvintele rolului şi să um!lu )ără o(rire (e scenă& Se
(ărea că voi iz!uti# cu chiu cu vai# să duc )ragmentul (%nă la s)%rşit& 6ar c%nd m-am
a(ro(iat de momentele culminante ale rolului# m-a )ulgerat deodată g%ndul7 „2cum am
să mă o(rescK& M-a cu(rins (anica# am tăcut ză(ăcit# mi s-a )ăcut negru n )aţa ochilor&&&
5u ştiu nici eu cum şi ce m-a readus la automatismul care# şi de data asta# m-a salvat de
la (ierzare&
6u(ă aceea# m-am lăsat n voia nt%m(lării& Mă stă(%nea un singur g%nd7 să
is(răvesc c%t mai re(ede# să mă demachiez şi să )ug din teatru&
Dată-mă acasă& Singur& 0ar se vede că cel mai (ngrozitor tovarăş pentru mine
sunt eu (nsumi' ?mi simţeam inima grea& 2ş )i vrut să mă duc undeva# n vizită# să mă
g%ndesc la altceva# dar n-am )ăcut nimic& Mi se (ărea că toţi a)laseră de;a de ruşinea mea
şi mă arătau cu degetul&
S(re norocul meu# a venit drăguţul 'uşcin# care mă o!servase (rintre
s(ectatori şi voia să a)le (ărerea mea des(re )elul cum l inter(retase (e Salieri& 5-am
(utut să-i s(ui nimic# deoarece# cu toate că mă uitasem din culise la ;ocul lui# nu
văzusem nimic# din (ricina emoţiei şi a aşte(tării r%ndului meu n scenă& 5-am ntre!at
nimic des(re mine& Mi-era )rică de critică4 ar )i (utut să omoare şi restul de ncredere n
mine&
'uşcin a vor!it )oarte )rumos des(re (iesa lui Shakes(eare şi des(re rolul lui
Ethello# des(re n)lăcărarea# uimirea şi zguduirea maurului din cli(a n care nce(e să
creadă că n 6esdemona# su! minunata mască# se ascunde un viciu teri!il# care o )ace şi
1,
mai ngrozitoare n ochii lui& 2re nsă )aţă de rol e3igenţe cărora eu nu le (ot )ace )aţă&
6u(ă (lecarea (rietenului meu# am ncercat să mă a(ro(ii de unele (ărţi ale
rolului n s(iritul celor s(use de el şi m-au (odidit lacrimile4 aşa de tare mi s-a )ăcut milă
de !ietul maur&
…a!" 1#..
2stăzi are loc s(ectacolul e3(erimental& 1otul mi-e dinainte cunoscut7 voi veni
la teatru# mă voi aşeza să mă machiez# va a(ărea „6on Nui;oteK şi se va nclina (%nă la
(ăm%nt& ?mi va (lăcea a(oi cum am să arăt machiat şi voi dori să ;oc& 0ar n&are să iasă
nimic' Aveam (n mine un sentiment de indi$eren!ă totală& 1otuşi# starea asta a durat
numai (%nă c%nd am intrat n ca!ină& 2tunci# inima a nce(ut să !ată at%t de tare# nc%t
mi venea greu să res(ir& M-a nă(ădit o senzaţie de greaţă şi de s)%rşeală şi am crezut că
mă m!olnăvesc& Foarte !ineJ <oala (utea ;usti)ica neiz!%nda (rimei mele inter(retări&
'e scenă# nainte de toate# m-a intimidat tăcerea neo!işnuită şi ordinea& "*nd
am ieşit din (ntunericul culiselor (n lumina plină a rampei% rivaltelor şi re$lectoarelor%
n&am mai ştiut de mine şi parcă am orbit' ,umina era at*t de vie% (nc*t (ntre mine şi
sală parcă se trăsese o perdea luminoasă' M&am sim!it apărat de mul!ime şi am respirat
liber' chii mi s&au obişnuit (nsă repede cu rampa şi atunci (ntunecimea sălii a devenit
şi mai (n$ricoşătoare% iar atrac!ia spre public şi mai puternică' Mi s&a părut că sala e
arhiplină% că mii de ochi sunt (ndrepta!i numai asupra mea' Parcă (şi străpungeau
victima' Mă sim!eam sclavul acestei mul!imi şi am devenit supus% lipsit de principii% gata
la orice compromis' A fi (rut să mă dau peste cap! să mă gudur! să dau mul"imii mai
mult decât a(eam i puteam da! dar sim"eam un gol lăuntric cum nu mai sim"isem
niciodată&
6in (ricina străduinţei e3agerate de a stoarce simţire din mine# din (ricină că
nu (uteam nde(lini im(osi!ilul# am $ost cuprins de o (ncordare care mergea p*nă la
convulsie% care (mi crispa $a!a% m*inile% trupul% şi (mi paraliza mişcările' Toată puterea
mi se irosea (n această (ncordare sterilă' A trebuit să&mi a)ut trupul şi sim!irea
(nlemnite cu glasul pe care l&am urcat p*nă la !ipăt' 0ar şi aşa% prea marea (ncordare
şi&a $ăcut e$ectul' G*tul mi s&a str*ns% respira!ia mi s&a scurtat% sunetul glasului mi s&a
urcat la nota cea mai de sus% de la care nu mai iz!uteam să-l urnesc& $ezultatul a )ost că
am răguşit&
2m ncercat să intensi)ic acţiunea e3terioară şi ;ocul& ?nsă nu eram (n stare să&
mi stăp*nesc m*inile% picioarele% torentul de cuvinte% şi asta n&a $ăcut dec*t să
(nrăută!ească starea de (ncordare generală' )i#era ruine de fiecare cu(ânt pe care#l
rosteam! de fiecare gest pe care#l făceam! criticându#le pe loc& Mă (nroşeam% (mi
zg*rceam degetele de la picioare şi de la m*ini şi mă (n$undam cu toată puterea (n
spătarul $otoliului' *in pricina neputin"ei i a confu$iei! m#a cuprins deodată mânia&
5ici eu nu ştiu (e cine mă m%niasem# (e mine sau (e s(ectatori& 2tunci m-am simţit
des(rins de cele ce mă ncon;urau şi am devenit de o ndrăzneală )ără margini& Cele!rele
cuvinte „S%nge# Dago# s%ngeJK au ţ%şnit )ără voia mea& 2 )ost strigătul unui martir scos
din )ire& 'oate că am simţit n cuvintele acestea su)letul ;ignit al omului ncrezător şi l-
am com(ătimit sincer& 2naliza )ăcută de 'uşcin lui Ethello a nviat n memoria mea şi
mi-a zguduit simţirea&
Mi s&a părut că pentru o secundă sală a devenit atentă şi că prin mul!ime a
trecut un $ior asemănător cu $reamătul v*ntului printre v*r$urile copacilor'
*e cum am sim"it asta! s#a aprins în mine o energie pe care nu tiam încotro
s#o îndrept. )ă conducea ea pe mine& 5u ştiu cum am ;ucat )inalul scenei4 ţin minte#
1A
doar# că n-am mai văzut ram(a# gaura neagră a sălii# că m-am eli!erat de orice s(aimă şi
că am trăit (e scenă o viaţă nouă# necunoscută# m!ătătoare& Nu cunosc o desfătare mai
înaltă decât aceste câte(a minute pe care le#am trăit pe scenă. 2m o!servat că şi (e
'aşa =ustov l-a uimit renaşterea mea# a(rinz%ndu-l şi m(ing%ndu-l să ;oace cu
nsu)leţire&
Cortina s-a tras şi sala a nce(ut să a(laude& Su)letul mi-a devenit uşor şi vesel&
2m că(ătat iar ncredere n talentul meu# am devenit ndrăzneţ& C%nd mă ntorceam
victorios s(re ca!ină# mi s-a (ărut că toţi mă (rivesc cu ochii (lini de admiraţie&
2(oi# n (auză# am intrat n sală dichisit# cu un aer maiestuos# cum se cuvine
unui artist de seamă şi )ăc%nd st%ngaci (e indi)erentul& 2colo# s(re uimirea mea# nu era
atmos)eră de săr!ătoare# şi nici măcar o lumină (lină# cum se cuvine la un s(ectacol
adevărat& ?n locul unei mulţimi mari# am văzut la (arter vreo douăzeci de oameni& 'entru
cine mă străduisem euI 1otuşi# m-am consolat re(ede& Mi-am s(us7 „Chiar dacă au )ost
(uţini s(ectatori# ei sunt cunoscători n artă7 1orţov# $ahmanov# artişti de vază ai
teatrului& >ite cine m-a a(laudatJ 5-aş schim!a a(lauzele lor (e ovaţiile a mii de
oameniLK
Mi-am ales un loc la (arter# a(roa(e de 1orţov şi $ahmanov# şi m-am aşezat cu
năde;dea că au să mă cheme şi să-mi s(ună ceva (lăcut&
$am(a s-a luminat& Cortina s-a dat la o (arte şi n cli(a aceea Maloletkova s-a
(ră!uşit la (ăm%nt de (e o scară s(ri;inită de decor# s-a )ăcut ghem şi a ţi(at7 „Salvaţi-
măJK cu un strigăt at%t de s)%şietor# nc%t am ncremenit& 2(oi a nce(ut să s(ună ceva#
dar (rea re(ede# aşa că nu nţelegeam nimic& 'e urmă# a uitat deodată rolul# s-a o(rit
aco(erindu-şi )aţa cu m%inile şi s-a re(ezit n culise# de unde s-au auzit voci n)undate#
care o ncura;au& Cortina s-a lăsat# dar n urechile mele mai răsuna ncă strigătul ei7
„Salvaţi-măJK Ce va să zică talentulJ Ca să-l simţi# a;ung o intrare şi un cuv%nt&
Mi s-a (ărut că 1orţov era im(resionat& 6ar şi cu mine s-a (etrecut la )el#
socoteam eu& E singură )rază7 „S%nge# Dago# s%ngeJK şi s(ectatorii au )ost n (uterea mea&
2cum# c%nd scriu aceste r%nduri# nu mă ndoiesc de viitorul meu& 1otuşi#
această siguranţă nu mă m(iedică să recunosc că marele succes (e care mi-l atri!uiam
n-a e3istat# de )a(t& =i totuşi# undeva# n ad%ncul su)letului# credinţa n mine tr%m!iţează
victoria&
1*
II - ARTA SCENIC% &I ME&TE&U'UL SCENIC
….a!" 1#..
2stăzi ne-am adunat să auzim o!servaţiile lui 1orţov des(re ;ocul nostru la
s(ectacolul e3(erimental& 2rkadie 5ikolaevici a s(us 7
- +n artă! înainte de orice! tre&uie să tii să (e$i i să în"elegi frumosul. 6e
aceea# (n primul r*nd să ne aducem aminte şi să relevăm momentele pozitive din
spectacolul e.perimental& 5-au )ost dec%t două asemenea momente7 (rimul# c%nd
Maloletkova s-a (răvălit (e scară strig%nd cu dis(erare „Salvaţi-măJK4 al doilea# avut de
5azvanov n scena „S%nge# Dago# s%ngeJK ?n am!ele cazuri# at%t cei care au ;ucat# c%t şi
cei care am (rivit# am )ost a!sor!iţi de scenă# am ncremenit şi am trăit aceeaşi emoţie#
m(reună&
2ceste momente iz!utite# luate se(arat de ntreg# (ot )i socotite dre(t artă a
trăirii# artă care se cultivă n teatrul nostru şi se studiază aici# n şcoala lui&
- Ce este arta trăiriiI am ntre!at eu&
- 6umneata ai cunoscut-o (rin (ro(rie e3(erienţă& >ite# (ovesteşte-ne şi nouă
cum au )ost simţite de dumneata aceste momente de adevărată stare de creaţie&
- 5u ţin minte nimic# am răs(uns eu ameţit de lauda lui 1orţov& =tiu doar că
am trăit nişte cli(e de neuitat# că numai aşa vreau să ;oc# că numai unei asemenea arte
vreau să mă dăruiesc cu totul&&&
2 tre!uit să tac# alt)el m-ar )i nă(ădit lacrimile&
- CumIJ 5u ţii minte z!uciumul dumitale lăuntric n căutarea unui lucru
ns(ăim%ntătorI 5u ţii minte că m%inile# ochii şi ntreaga dumitale )ă(tură se (regăteau
să se nă(ustească undeva şi să a(uce cevaI 5u ţii minte cum ţi muşcai !uzele şi a!ia ţi
stă(%neai lacrimileI mă descosea 2rkadie 5ikolaevici&
- >ite# acum# c%nd mi (ovestiţi cum a )ost# (arcă nce( să-mi amintesc ce am
simţit# am recunoscut eu&
- =i )ără mine n-ai )i (utut nţelege I
- 5u# n-aş )i (utut&
- "a să zică ai acţionat su!conştient I
- 5u ştiu# (oate& 6ar asta e !ine sau e rău I
1H
- Foarte !ine# dacă su!conştientul te-a dus (e o cale ;ustă şi rău dacă el ar )i
greşit& ?nsă# la s(ectacolul e3(erimental nu te-a nşelat şi& Ce ne-ai dat dumneata n cele
c%teva cli(e iz!utite a )ost minunat# mai mult dec%t tot ce s-ar (utea dori&
- B adevăratI am mai ntre!at eu o dată# nă!uşindu-mi !ucuria&
- 6aJ 'entru că mai &ine decât orice e ca actorul să fie pătruns de piesă&
Atunci% (n a$ară de voin!a lui% el trăieşte via!a rolului% $ără să mai bage de seamă cum
simte% $ără să se mai g*ndească la ceea ce $ace şi totul vine de la sine% subconştient&
6ar# din (ăcate# nu ştim ntotdeauna să diri;ăm o ast)el de creaţie&
- 6e aici decurge# se (are# o situaţie )ără ieşire7 tre!uie să creăm ins(iraţi4 asta
ştie s-o )acă numai su!conştientul# (e care# nsă# noi nu-l stă(%nim& Dertaţi-mă# vă rog#
dar care e ieşireaI a ntre!at 9ovorkov# nedumerit şi (uţin ironic&
- 6in )ericire# e3istă o ieşireJ l-a ntreru(t 2rkadie 5ikolaevici& Ba constă n
in)luenţa - nu directă# ci indirectă - a conştientului asu(ra su!conştientului& 2sta se
datorează )a(tului că (n su$letul omenesc e.istă unele păr!i care se supun conştiin!ei şi
voin!ei' Aceste păr!i sunt (n stare să in$luen!eze procesele noastre psihice involuntare&
# adevărat că se cere o muncă creatoare destul de complicată% care se
des$ăşoară numai (n parte sub controlul şi sub in$luen!a directă a conştientului' Această
muncă este subconştientă şi involuntară (ntr&o mare măsură'
#a stă (n puterea celei mai iscusite artiste & a naturii noastre organice' Nici o
te%nică actoricească! oricât ar fi de rafinată! nu se compară cu ea! pentru că natura
noastră organică are totul în stăpânire. 2cest (unct de vedere şi această atitudine )aţă
de natura noastră artistică e ti(ică (entru arta trăirii# s(use 1orţov cu n)lăcărare&
- =i dacă natura nce(e să ai!ă toaneI a ntre!at cineva&
- 1re!uie să ştii s-o stimulezi şi s-o diri;ezi& 'entru asta e3istă metode s(eciale
(sihotehnice# (e care le veţi studia& Ble tre!uie să trezească şi să atragă n creaţie
su!conştientul (e căi conştiente# indirecte& 5u degea!a# doar# una dintre !azele
(rinci(ale ale artei noastre de trăire e (rinci(iul7 Crea"ia su&contientă a naturii prin
psi%ote%nica contientă a artistului& 1Su&contient prin contient! in(oluntar prin
(oluntar2' 3ă punem la (ndem*na naturii atotputernice tot ce este subconştient% iar noi
să ne (ndreptăm spre ceea ce ne este accesibil% spre studiul conştient al crea!iei şi spre
metodele conştiente al psihotehnicii' #le ne (nva!ă% (nainte de toate% că atunci când
su&contientul începe să ac"ione$e! tre&uie să tii să nu#l împiedici'
- Ce ciudat că su!conştientul are nevoie de conştientJ m-am mirat&
- Mie mi se (are )iresc# a s(us 2rkadie 5ikolaevici& Blectricitatea# v%ntul# a(a
şi alte )orţe oar!e ale naturii cer un inginer (rice(ut şi inteligent care să le )acă su(use
omului& 1ot aşa şi )orţa noastră creatoare su!conştientă nu se (oate li(si de un inginer de
acest gen - de o (sihotehnică conştientă& 4umai atunci c*nd artistul va (n!elege şi va
sim!i că via!a lui interioară şi e.terioară pe scenă% (n condi!iile (ncon)urătoare% decurge
$iresc şi normal% p*nă la limita naturale!ei% după toate legile naturii omeneşti%
ascun$iurile adânci ale su&contientului se (or desc%ide cu pruden"ă i din ele (or
i$(orî sentimente% care nu vor $i totdeauna pe (n!elesul nostru' Ble ne vor stă(%ni (entru
un tim( mai scurt sau mai ndelungat şi ne vor conduce ncotro le va (orunci ceva
dinăuntru& 5oi# n lim!a;ul nostru actoricesc# numim (ur şi sim(lu „naturăK această )orţă
conducătoare (e care n-o vedem şi nu ştim s-o studiem&
0ar e destul să ne abatem de la via!a noastră organică% adevărată% să (ncetăm
a crea veridic pe scenă şi scrupulosul subconştient se va speria numaidec*t (n $a!a
constr*ngerii şi se va retrage din nou (n ascunzişurile lui ad*nci& Tre&uie! înainte de
toate! să creăm (eridic% ca lucrul acesta să nu se (nt*mple'
1:
2st)el# artistului i e necesar realismul şi chiar naturalismul vieţii lui interioare
(entru a stimula munca su!conştientului şi elanurile ins(iraţiei&
- "a să zică# n arta noastră e nevoie de o creaţie su!conştientă continuăJ am
tras eu concluzia&
- 5u se (oate crea ntotdeauna su!conştient şi ins(irat# a o!servat 2rkadie
5ikolaevici& 2st)el de genii nu e3istă& 6e aceea# arta noastră ne ndeamnă să ne (regătim
o !ază (entru o creaţie su!conştientă adevărată&
- =i cum se )ace asta I
- /nainte de toate% tre&uie să cree$i contient i (eridic& Asta va $orma cel mai
bun teren pentru (ncol!irea subconştientului şi a inspira!iei'
- 6ar de ceI nu nţelegeam eu&
- 6eoarece contientul i (eridicul nasc ade(ărul! iar ade(ărul deteaptă
credin"a- şi dacă natura (a crede ceea ce se petrece în om! ea se (a apuca de trea&ă'
0upă ea% (a intra în 'oc su&contientul i se (a i(i poate inspira"ia însăi'
- Ce nseamnă a ;uca „(eridicK rolulI căutăm să a)lu eu&
- ?nseamnă că# a$l*ndu&te pe scenă (n condi!iile de via!ă pe care le cere rolul
şi (n deplină analogie cu el% să g*ndeşti% să vrei% să tinzi% să ac!ionezi logic% )ust%
consecvent% omeneşte& Numai când artistul (a o&"ine asta! el se (a apropia de rol i
(a începe să simtă la fel cu el.
Asta se numeşte (n limba)ul nostru trăirea rolului& 2cest (roces şi cuv%ntul
care-l de)ineşte că(ăta n arta noastră o im(ortanţă a!solut e3ce(ţională# (rimordială&
1răirea l a;ută (e artist să realizeze sco(ul de !ază al artei scenice7 crearea
(ie"ii spirituale a rolului i transpunerea acesteia pe scenă! în formă artistică&
6u(ă cum vedeţi% sarcina noastră principală nu constă doar (n reprezentarea
vie!ii rolului (n mani$estările ei e.terioare% ci% (n primul r*nd% (n a crea pe scenă (ia"a
interioară a persona'ului repre$entat i a întregii piese% adapt*nd la această via!ă
străină sim!urile tale personale şi dedic*ndu&i toate elementele vii ale propriului tău
su$let'
3ă !ine!i minte o dată pentru totdeauna că trebuie să vă (ndrepta!i spre scopul
principal şi de bază al artei noastre% (n toate momentele de crea!ie% (n toate momentele
vie!ii voastre pe scenă' 5ată de ce noi ne g*ndim% (nainte de toate% la latura lăuntrică a
rolului% adică la via!a lui psihică% care se creează cu a)utorul procesului lăuntric de
trăire' El este momentul principal al crea"iei i prima gri'ă a artistului. Tre&uie să
trăieti rolul! adică să suferi! să sim"i ca el! de fiecare dată i la fiecare repetare a lui'
„Orice actor mare tre&uie să simtă i simte într#ade(ăr ceea ce repre$intă6
spune bătr*nul Tomaso 3alvini% cel mai de seamă reprezentant al acestui curent' 7Eu
socot c%iar că el nu numai că e dator să trăiască emo"ia rolului o dată sau de două
ori! atât timp cât îl studia$ă! ci el tre&uie să încerce această emo"ie nu de câte(a ori!
până când îi studia$ă rolul! dar! în mai mare sau în mai mică măsură! la fiecare
interpretare a lui! i la întâia # i la a mia oară," - ne-a citit 2rkadie 5ikolaevici din
articolul lui 1omaso Salvini +răs(unsul dat lui CoOuelin. (e care i-l nm%nase Dvan
'latonovici& 1eatrul nostru nţelege şi el n acelaşi )el arta actorului&
…a!" 1#..
Su! in)luenţa discuţiilor lungi (e care le-am avut cu 'aşa =ustov# la (rimul
(rile; (otrivit i-am s(us lui 2rkadie 5ikolaevici 7
- 5u nţeleg cum (oţi să nveţi un om să trăiască şi să simtă ;ust# dacă el nsuşi
nu „simteK şi nu „trăieşteKJ
1-
- 6umneata ce crezi7 (oţi să te nveţi (e dumneata nsuţi sau (e un altul să se
intereseze de un rol şi de ceea ce este esenţial n elI m-a ntre!at 2rkadie 5ikolaevici&
- Să admitem că da# cu toate că nu e uşor# am răs(uns eu&
- Se (ot urmări o!iectivele mai interesanteI 'oţi căuta o ;ustă tratare a luiI
'oţi stimula n tine elanuri ;uste (entru nde(linirea unor acţiuni cores(unzătoare I
- Se (oate# am admis eu din nou&
- Da ncearcă să )aci - dar a!solut sincer şi conştiincios - (%nă la ca(ăt# o
asemenea muncă# răm%n%nd rece şi )ără să (artici(i cu totul la ea& 4&ai să izbuteşti& 2i să
te emoţionezi )ără voie şi ai să nce(i să te simţi n situaţia (ersona;ului din (iesă& "ei
nce(e să trăieşti sentimentele dumitale# dar analoage cu ale lui& ?ncearcă n )elul acesta
ntregul rol şi vei o!serva că )iecare moment din viaţa dumitale scenică va st%rni trăiri
cores(unzătoare& E serie nentreru(tă de ast)el de momente crează linia com(letă a trăirii
rolului# „viaţa s(iritului ei omenescK& Uite% starea complet contientă a artistului pe
scenă! într#o atmosferă de autentic ade(ăr lăuntric! stimulea$ă sentimentul mai &ine
decât oricare alta% $iind cel mai prielnic teren pentru (nsu$le!irea muncii
subconştientului şi pentru av*nturile inspira!iei'
- 2m nţeles din toate cele s(use că studierea artei noastre se reduce la
nsuşirea (sihotehnicii trăirii4 iar trăirea ne a;ută să nde(linim sco(ul (rinci(al al
creaţiei - n)ă(tuirea „vieţii s(iritului omenescK a rolului# a ncercat să tragă concluzia
=ustov&
- 3copul artei noastre nu este numai crearea 7(ie"ii spiritului omenesc a
rolului6% ci şi 7reflectarea ei într#o formă artisticăK# l-a corectat 1orţov& 6e aceea#
actorul nu tre&uie numai să trăiască lăuntric rolul! ci să întruc%ipe$e e-terior cele
trăite. 3ă lua!i aminte că dependen"a redării e-terioare de trăirea interioară e deose&it
de puternică tocmai (n curentul nostru artistic& "a să re$lectezi via!a cea mai subtilă şi
adesea subconştientă% trebuie să ai neapărat un aparat vocal şi corporal e.cep!ional de
sensibil şi $oarte bine educat' .lasul i trupul actorului tre&uie să transmită nemi'locit
i cu o imensă sensi&ilitate! în c%ip imediat i e-act! cele mai su&tile! aproape
impercepti&ile sentimente lăuntrice' Dată de ce artistul de genul nostru tre!uie să ai!ă
gri;ă# mai mult dec%t n alte ramuri ale artei# nu numai de a(aratul interior# care creează
(rocesul de trăire# dar şi de cel e3terior# de a(aratul cor(oral# care transmite ;ust
rezultatele muncii creatoare a sentimentului# )orma lui e3terioară7 întruc%iparea&
Su!conştientul are o mare in)luenţă n această muncă' Nici cea mai iscusită
te%nică actoricească! când e (or&a de întruc%ipare! nu se poate compara cu
su&contientul% cu toate că tehnica e prezum!ioasă şi pretinde (nt*ietate'
?n ultimele două lecţii am atins trăsăturile cele mai generale care de)inesc arta
noastră de trăire# a ncheiat 2rkadie 5ikolaevici&
5oi ştim# datorită e3(erienţei# că numai o ast)el de artă scenică# saturată de
trăirea organică a omului-artist# (oate să redea toate nuanţele im(erce(ti!ile şi toată
ad%ncimea vieţii interioare a rolului& 4umai o ast$el de artă poate să&l c*ştige deplin pe
spectator% să&l oblige% nu doar să (n!eleagă% dar mai ales să trăiască ce se petrece pe
scenă% să-i m!ogăţească e3(erienţa interioară# lăs%ndu-i urme (e care vremea nu le
şterge&
=i ncă un lucru )oarte nsemnat7 bazele principale ale crea!iei şi legile naturii
organice% pe care se (ntemeiază arta noastră% (i $eresc pe artişti de devieri& Cine ştie cu
ce regizori şi n ce teatre veţi avea de lucratI 4u pretutindeni şi nu to!i se conduc (n
crea!ie după cerin!ele naturii (nsăşi' /n ma)oritatea cazurilor ele sunt (ncălcate
grosolan şi asta (l (mpinge (ntotdeauna pe artist la devieri' 6acă veţi cunoaşte temeinic
1/
graniţele artei autentice şi legile organice ale naturii creatoare# veţi (rice(e greşelile şi
veţi (utea să le ndre(taţi& 6ar# $ără bazele puternice pe care vi le dă arta trăirii% vă ve!i
rătăci% vă ve!i (ncurca şi ve!i pierde criteriile& Dată de ce socot o!ligatoriu# (entru toţi
artiştii# să studieze !azele artei noastre& Fiecare artist tre!uie să-şi ncea(ă cu asta muncă
şcolară&
- 6a# da# către asta tind şi euJ am e3clamat (lin de av%nt& Ce !ucuros sunt că
am iz!utit# măcar n (arte# să nde(linesc la s(ectacol ţinta (rinci(ală a artei noastre&
- 5u te (ri(i - mi-a (otolit ardoarea 1orţov - ca să nu nduri mai t%rziu amare
dezamăgiri& 5u amesteca arta autentică de trăire cu ce ai )ăcut n ntreaga scenă (e care
ai ;ucat-o la s(ectacolul e3(erimental&
- 6ar ce-am )ăcutI am ntre!at eu ca un criminal n )aţa sentinţei&
- Pi-am s(us# doar# că n toată scena ;ucată de dumneata n-au )ost dec%t c%teva
cli(e de trăire autentică# care te-au a(ro(iat de arta noastră& Bu le-am dat dre(t (ildă at%t
dumitale c%t şi celorlalţi elevi# n legătură cu !azele curentului nostru artistic& 6ar
ntreaga scenă dintre Ethello şi Dago nu (oate )i n nici un )el socotită că artă a trăirii&
- =i dre(t ce (oate să )ie socotităI
- 6re(t aşa-numitul ;oc instinctiv# a s(us 2rkadie 5ikolaevici&
- =i ;ocul ăsta ce eI am ntre!at# simţind că-mi )uge (ăm%ntul de su! (icioare&
- ?ntr-o asemenea inter(retare - a continuat 1orţov - unele momente izolate se
ridică deodată# (e neaşte(tate# la o mare nălţime artistică şi-i zguduie (e s(ectatori& ?n
aceste momente# artistul trăieşte sau creează du(ă ins(iraţie# (e calea im(rovizării& 6ar
eşti destul de (uternic s(iritual şi )izic ca să ;oci toate cele cinci acte uriaşe din Ethello
cu nsu)leţirea cu care ai ;ucat# nt%m(lător# o scenetă scurtă7 „S%nge# Dago# s%ngeKI
- 5u ştiu&&&
- Bu ştiu sigur că (entru o asemenea sarcină nu are destulă (utere nici chiar un
artist cu un tem(erament e3ce(ţional şi cu o uriaşă )orţă )izică# a răs(uns 2rkadie
5ikolaevici& 5atura tre!uie a;utată şi cu o (sihotehnică !ine (relucrată& 6ar dumneata nu
le ai ncă# aşa cum nu le au nici artiştii care ;oacă du(ă instinct şi nu recunosc tehnica&
Bi# ca şi dumneata# se bizuie numai pe inspira!ie' +i dacă ea nu vine% nici ei% nici
dumneata n&ave!i cu ce umple golurile din )oc% momentele pustii% netrăite ale rolului' 6e
aici# (erioade lungi de scădere a tensiunii necesare n inter(retarea rolului# totală li(să de
e3(resivitate artistică şi un ;oc su(er)icial# de diletant& /n momentele acestea%
interpretarea oricărui actor instinctiv% devine lipsită de via!ă% ne$irească şi chinuită' +i
rolul merge şchiopăt*nd% (ntr&o alternan!ă de momente de (nsu$le!ire şi de )oc
super$icial& >ite# o ast)el de inter(retare scenică se numeşte n lim!a;ul nostru actoricesc
un 'oc instincti(&
Critică )ăcută de 2rkadie 5ikolaevici m-a im(resionat (uternic& M-a amăr%t şi
m-a s(eriat& 2m căzut ntr-o de(resie ad%ncă şi n-am mai ascultat ce a s(us mai de(arte&
…a!" 1#..
2stăzi am ascultat iar o!servaţiile lui 2rkadie 5ikolaevici asu(ra ;ocului
nostru la s(ectacolul e3(erimental&
6u(ă ce a intrat n clasă# el s-a adresat lui 'aşa =ustov 4
- =i dumneata ne-ai dat la s(ectacol c%teva momente interesante de artă
autentică# dar nu de artă a trăirii# ci# oric%t de curios ar (ărea# de artă a re(rezentării&
- 2 re(rezentăriiIJ s-a minunat =ustov&
- Ce )el de artă e astaI au ntre!at elevii&
- 2cesta e al doilea curent n artă& Să vă e3(lice n ce constă cel care 1-a
10
demonstrat n c%teva momente iz!utite la s(ectacol& =ustovJ 2du-ţi aminte cum ai creat
rolul lui Dago# i-a (ro(us 1orţov lui 'aşa&
- =tiam de la unchiul meu c%te ceva des(re tehnica artei noastre# m-am
ndre(tat s(re conţinutul rolului şi l-am analizat ndelung# se ;usti)ică# (arcă# =ustov&
- 1e-a a;utat unchiul dumitaleI s-a in)ormat 2rkadie 5ikolaevici&
- 'uţin& 2casă mi se (ărea că realizez o trăire autentică& >neori şi la re(etiţie
simţeam la )el& 6e asta nu (rice( ce are a )ace aici arta re(rezentării# a răs(uns 'aşa&
- =i n arta asta ţi trăieşti rolul# o dată sau de c%teva ori# acasă sau la re(etiţii&
'rezenţa (rocesului esenţial al trăirii ngăduie ca şi ea să )ie socotită o artă autentică&
- =i cum se trăieşte rolul n acest curentI La )el ca du(ă al nostruI am ntre!at&
- 2!solut la )el# dar aici sco(ul e altul& 3e poate trăi rolul de $iecare dată% ca şi
la noi% (n arta noastră' 0ar se poate trăi rolul o dată sau de c*teva ori % ca să observi
$orma e.terioară a unei mani$estări $ireşti a sentimentului şi% observ*nd&o% să te (nve!i
să repe!i această $ormă (n chip mecanic% cu a)utorul muşchilor care s&au deprins cu ea'
Asta (nseamnă repre$entarea rolului&
2st)el# du(ă acest curent de artă# (rocesul de trăire nu este momentul (rinci(al
de creaţie# ci doar una din eta(ele (regătitoare ale muncii artistice& 2ceastă muncă
constă n căutarea )ormei artistice e3terioare a creaţiei scenice# care să dezvăluie
conţinutul ei interior& ?n căutările acestea artistul tinde să simtă autentic# să trăiască viaţa
(ersona;ului re(rezentat& 6ar# re(et# el nu-şi ngăduie să )acă lucrul acesta la s(ectacol#
n tim(ul creaţiei n )aţa (u!licului# ci doar la el acasă sau la re(etiţii&
- 6ar =ustov şi-a ngăduit să-l )acă chiar la s(ectacolul e3(erimentalJ
?nseamnă că a )olosit arta trăirii# l-am a(ărat eu&
2ltcineva m-a susţinut# s(un%nd că 'aşa a avut# (rintre unele momente ne;uste
de inter(retare a rolului# şi c%teva de trăire autentică# vrednice de noastră&
- 5u# a (rotestat 2rkadie 5ikolaevici& ?n arta noastră# trăirea fiecărui moment
de interpretare a rolului tre&uie repetată i întruc%ipată de fiecare dată&
?n arta noastră# se $ac multe pe calea improvizării pe una şi aceeaşi temă%
$i.ată puternic' asemenea crea!ie dă prospe!ime şi sinceritate interpretării& 2sta s-a
văzut n c%teva momente iz!utite din ;ocul lui 5azvanov&
La =ustov nsă n-am !ăgat de seamă (ros(eţime şi im(rovizaţie n simţirea
rolului& Bl m-a nc%ntat n c%teva locuri (rin (recizie# (rin artistic& 6ar&&& n ;ocul lui am
simţit o răceală ce m-a )ăcut să !ănuiesc că el are sta!ilite# o dată (entru totdeauna#
)orme de ;oc care nu lasă loc im(rovizaţiei şi li(sesc ;ocul de (ros(eţime şi
s(ontaneitate& Cu toate astea# am simţit că originalul du(ă care se re(etau co(iile a )ost
;ust# că el evoca o autentică „via!ă spirituală omeneascăK a rolului& 2cest ecou al
(rocesului de trăire# care a e3istat c%ndva# a )ăcut ca n unele momente re(rezentarea să
devină artă autentică&
- 6e unde să (osed eu# ne(otul lui =ustov# arta re(rezentăriiIJ&&&
- @ai să analizăm lucrurile& 'ovesteşte-ne mai de(arte cum ai lucrat rolul lui
Dago# i-a (ro(us 1orţov lui =ustov&
- Ca să controlez cum se transmite trăirea n a)ară# am recurs la a;utorul
oglinzii# şi amintea 'aşa&
- 2sta e (rime;dios# dar n acelaşi tim( e şi ti(ic (entru arta re(rezentării& Să
nu uita"i că tre&uie să (ă folosi"i cu pruden"ă de oglindă' #a deprinde pe artist să se
uite nu (năuntrul lui% ci (n a$ara lui'
- 6ar oglinda m-a a;utat să văd şi să nţeleg cum e3teriorizez eu sentimentul#
s-a ;usti)icat 'aşa&
,8
- 'ro(riile dumitale sentimente sau cele imitate# ale roluluiI
- 2le mele (ersonale# dar (otrivite cu cele ale lui Dago&
- 6eci c%nd ai lucrat n )aţa oglinzii nu te-a interesat at%t as(ectul )izic#
e3terior# nu maniera de a ;uca# c%t mai ales )elul n care sentimentele trăite năuntru#
„viaţa s(iritului omenescK a rolului# se re)lectau )izicI l descosea 2rkadie 5ikolaevici&
- ?ntocmai# ntocmaiJ
- =i asta e ti(ic (entru arta re(rezentării& =i# tocmai (entru că ea e o artă# are
nevoie de )orma scenică# care nu redă numai as(ectul e3terior al rolului# ci# n (rimul
r%nd# conţinutul lui - „viaţa s(iritului omenescK&
- Pin minte că n unele momente eram mulţumit de mine# c%nd vedeam o ;ustă
re)lectare a ceea ce simţeam# şi aducea mereu aminte 'aşa&
- =i ţi-ai )i3at o dată (entru totdeauna metodele de e3(rimare a sentimentuluiI
- Ble s-au )i3at singure# (entru că le-am re(etat des&
- Cu alte cuvinte# dumneata ai )i3at o )ormă de)initivă e3terioară a inter(retării
scenice (entru momentele iz!utite ale rolului şi ţi-ai nsuşit tehnica ntruchi(ării lorI
- Se vede trea!a că da&
- =i te-ai )olosit de această )ormă de )iecare dată# la )iecare re(etare a creaţiei#
şi acasă şi la re(etiţiiI l cerceta 1orţov&
- Cred că aşa m-am o!işnuit# a recunoscut 'aşa&
- 2cum mai s(une-mi ncă ceva7 această )ormă# o dată )i3ată de la sine# se
năştea de )iecare dată din trăirea interioară# sau# o dată născută# ncremenea (entru
totdeauna# se re(eta mecanic# )ără nici o (artici(are a sentimentuluiI
- Mie mi se (are că o trăiam de )iecare dată&
- 5u# la s(ectacol asta n-a a;uns (%nă la s(ectatori& ?n arta re(rezentării se )ace
ceea ce ai )ăcut dumneata7 actorii se străduiesc să-şi (rovoace şi să-şi marcheze n ei
nşişi trăsăturile omeneşti ti(ice care redau viaţa interioară a rolului& 0upă ce a creat cea
mai bună $ormă% pentru $iecare dintre ele% o dată pentru totdeauna% artistul se (nvă!a s&o
(ntruchipeze mecanic% $ără nici o participare a sentimentului (n momentul interpretării
(n public& 2sta se o!ţine cu a;utorul de(rinderii muşchilor tru(ului şi )eţei# a glasului şi
intonaţiilor# a ntregii virtuozităţi tehnice# re(etate la nes)%rşit& Memoria musculară a
artiştilor care ado(tă arta re(rezentării e dezvoltată la e3trem&
Artistul se obişnuieşte cu o reproducere mecanică a rolului% repet*ndu&şi
munca $ără a&şi irosi $or!ele nervoase şi su$leteşti& Drosirea )orţelor su)leteşti e socotită
inutilă şi chiar dăunătoare (entru creaţia n )aţa (u!licului# deoarece orice emoţie
dezechili!rează stă(%nirea de sine# modi)ic%nd )orma )i3ată o dată (entru totdeauna#
rezultatul )iind li(sit de claritatea )ormei şi de siguranţa transmiterii# )a(t ce dăunează
im(resiei&
1oate astea se re)eră# ntr-o măsură sau alta# la momentele din inter(retarea
dată lui Dago& 2cum adu-ţi aminte ce s-a (etrecut mai de(arte n munca dumitale&
- 2lte momente ale rolului şi nsăşi )igura lui Dago nu mă satis)ăceau& =i de
lucrul acesta m-am convins tot cu a;utorul oglinziiJ şi aducea aminte =uştov& Căut%nd n
memorie un model (otrivit# mi-am adus aminte de un cunoscut care# du(ă (ărerea mea#
(ersoni)ica !ine şiretenia# răutatea şi (er)idia&
- =i ai nce(ut să-l )uri cu coada ochiului# să te (otriveşti du(ă elI
- 6a&
- =i ce-ai )ăcut cu amintirile dumitaleI
- Ca să s(un dre(t# am co(iat (ur şi sim(lu n)ăţişarea e3terioară a
cunoscutului meu# a mărturisit 'aşa& ?l vedeam n minte alături de mine& Bl um!la# sta#
,1
se aşeza# şi eu mă uitam la el şi re(etam tot ce )ăcea el&
- A $ost o mare greşeală8 /n acest moment ai trădat arta reprezentării şi ai
trecut la o simplă contra$acere# o imitare care n-are nici o legătură cu creaţia&
- =i ce tre!uia să )ac ca să altoiesc (e Dago chi(ul nt%m(lător luat din a)arăI
- Ar $i trebuit să treci prin dumneata materialul nou% să&l (nsu$le!eşti cu
născocirile corespunzătoare ale imagina!iei dumitale# aşa cum cere curentul artei trăirii&
6u(ă ce materialul nsu)leţit s-ar )i altoit (e dumneata şi imaginea rolului ar )i
)ost creată n g%nd# ar )i tre!uit să te a(uci de o muncă nouă# des(re care vor!eşte (lastic
unul dintre cei mai !uni re(rezentanţi ai artei re(rezentării# renumitul actor )rancez
CoOuelin-senior&
2ctorul şi creează un model imaginar# a(oi „ca un pictor% (i prinde $iecare
trăsătură şi o transpune nu pe p*nza% ci asupra lui (nsuşi'''K ne-a citit 2rkadie
5ikolaevici din !roşura lui CoOuelin& „#l (l vede pe Tartu$$e (ntr&un anumit costum şi (l
(mbrăca şi el% (i vede !inuta şi o imită% (i observă comportarea şi o (mprumută' /şi
adaptează propria $a!ă la această imagine% (şi croieşte% (şi taie şi (şi coase pielea
proprie% ca să spun aşa% p*nă c*nd criticul% ascuns (n primul său eu % se simte satis$ăcut
şi găseşte o asemănare pozitivă cu Tartu$$e' 0ar asta (ncă nu e tot% asta ar $i numai o
asemănare e.terioară cu persoana zugrăvită% nu (nsuşi tipul' Mai trebuie ca actorul să&l
oblige pe Tartu$$e să vorbească cu glasul pe care (l aude el la Tartu$$e% iar ca să $i.eze
(ntregul mers al rolului% trebuie să&t oblige să se mişte% să umble% să gesticuleze% să
asculte% să g*ndească (ntocmai ca Tartu$$e% să introducă (n el (nsuşi su$letul lui Tartu$$e'
4umai atunci portretul e gata- po!i să&l pui (n ramă% adică pe scenă% şi spectatorul va
spune9 :5ată&l pe Tartu$$e;''' alt$el (nseamnă că actorul a lucrat prost8 K
- 6ar asta e ngrozitor de greu şi de com(licatJ m-am tul!urat eu&
- 6a& ?nsuşi CoOuelin o recunoaşte7 „Actorul nu trăieşte% ci )oacă' #l răm*ne
rece $a!ă de obiectul )ocului său% dar arta lui trebuie să $ie desăv*rşită'6 =i# ntr-adevăr -
adăugă 1orţov - arta reprezentării cere per$ec!iune ca să răm*nă artă'
- 2tunci nu-i mai sim(lu să te ncrezi creaţiei naturale şi trăirii autenticeI
- CoOuelin# care e un ncrezut# s(une7 „Arta nu e via!a reală şi nici măcar
re$lectarea ei' Artă e un creator (n sine' #a (şi creează via!ă ei proprie (n a$ara timpului
şi spa!iului% o via!ă minunată prin abstrac!iunea ei&"
5oi nsă nu (utem )i de acord cu o (rovocare at%t de (rezumţioasă la adresa
naturii creatoare# care e unica artistă (er)ectă şi nentrecută&
- Eare ei cred ntr-adevăr că tehnica lor e mai (uternică dec%t natura nsăşiI Ce
rătăcireJ nu (uteam eu să mă liniştesc&
- Bi sunt convinşi că (ot crea (e scenă cea mai !ună viaţă a lor& 5u aceea
reală# omenească# (e care o cunoaştem din realitate# ci o alta# modi)icată (entru scenă&
Dată de ce actorii re(rezentării trăiesc numai la nce(ut ;ust# omeneşte# orice
rol# n (erioada de muncă (regătitoare# iar n nsuşi momentul de creaţie# (e scenă# trec
la o trăire convenţională& Ca să se ;usti)ice# argumentează că teatrul şi re(rezentarea lui
sunt convenţionale# iar scena are mi;loace (rea sărăcăcioase ca să dea iluzia unei vieţi
adevărate4 de aceea teatrul nu tre!uie să evite convenţionalul# ci chiar să-l iu!ească&
asemenea crea!ie e $rumoasă dar nu e ad*ncă% e mai mult de e$ect dec*t
puternică- (n ea $orma e mai interesantă dec*t con!inutul- ea ac!ionează mai mult
asupra auzului şi văzului dec*t asupra su$letului şi mai cur*nd te (nc*ntă dec*t te
emo!ionează&
B adevărat că şi această artă (oate (roduce im(resii (uternice# care te
stă(%nesc at%t tim( c%t le (erce(i# lăs%ndu-ţi o amintire )rumoasă# dar nu sunt im(resii
,,
care să-ţi ncălzească su)letul& Dn)luenţa unei asemenea arte e (ătrunzătoare# dar de
scurtă durată& 1e uimeşte mai mult dec%t crezi# dar nu-i este accesi!il orice& Ba (oate să
im(resioneze (rin ne(revăzut şi )rumuseţe scenică# dar mi;loacele ei sunt (rea
su(er)iciale (entru e3(rimarea (asiunilor ad%nci& Su!tilitatea şi ad%ncimea sentimentului
omenesc nu se su(un metodelor tehnice& ?n momentul trăirii )ireşti şi al ntruchi(ării#
acestea au nevoie de a;utorul nemi;locit al naturii nsăşi& 6in (ricina asta# re(rezentarea
rolului zămislită de (rocesul unei trăiri autentice tre!uie recunoscută dre(t creaţie# dre(t
artă&
…a!" 1#..
2stăzi# la lecţie# 9ovorkov ne asigura cu nsu)leţire că el este actor al artei
re(rezentării# că acest curent e a(ro(iat de su)letul său şi că simţul lui artistic l )ace să
nţeleagă creaţia tocmai n acest chi(&
2rkadie 5ikolaevici s-a ndoit de temeinicia a)irmaţiilor lui şi i-a amintit că şi
n arta re(rezentării trăirea e necesară# ntre altele# iar el nu e convins că 9ovorkov
stă(%neşte acest (roces# nu doar (e scenă# dar chiar şi acasă& 1otuşi# 9ovorkov ne
asigura că el ntotdeauna simte şi trăieşte (uternic ceea ce )ace (e scenă&
- Fiecare om# n )iece cli(ă a vieţii# simte ceva şi trăieşte# a s(us 2rkadie
5ikolaevici& 6acă n-ar simţi nimic# ar )i mort& Important e ce trăieti pe scenă/
propriile tale sentimente! analoage cu (ia"a rolului! sau altce(a! care nu se referă la
ea0
"hiar cei mai e.perimenta!i actori (şi prelucrează acasă şi aduc pe scenă%
$oarte des% tocmai ceea ce nu e important şi esen!ial pentru rol şi pentru artă' 2celaşi
lucru s-a nt%m(lat cu voi toţi& Unii ne&au arătat la spectacol glasul lor% intona!ii de
e$ect% tehnica )ocului lor- al!ii au (nveselit pe privitori cu alergături (nsu$le!ite% cu
salturi de balet% cu un desperat )oc super$icial sau i&au ademenit cu gesturi şi atitudini
$rumoase- (ntr&un cuv*nt% au adus pe scenă tocmai ce nu trebuia persona)elelor
prezentate'
- 6umneata# 9ovorkov# nu te-ai a(ro(iat de rol (ornind de la conţinutul lui
interior# de la trăirea lui# ci de la cu totul altceva# şi socoteşti că ai creat ceva n artă& 6ar
acolo unde nu se simte trăirea sentimentului tău (iu! analog cu cel al persona'ului
repre$entat! acolo nu poate fi (or&a despre o crea"ie autentică.
6e aceea nu te nşela# ci caută să (ătrunzi şi să nţelegi unde nce(e şi unde se
s)%rşeşte arta autentică& 2tunci te vei convinge că ;ocul dumitale n-are legătură cu ea&
- =i atunci ce e ;ocul meuI
- Meşteşug' # adevărat că nu unul prost% ci unul cu procedee de debitare a
rolului şi de zugrăvire conven!ională prelucrate destul de cuviincios&
Las la o (arte discuţia lungă# n care a intrat 9ovorkov# şi trec de-a dre(tul la
e3(licaţia lui 1orţov des(re graniţele care se(ară arta adevărată de meşteşug&
- Nu e-istă o artă ade(ărată fără trăire. *e aceea ea începe acolo unde
sentimentul intră în drepturile sale'
- Dar meşteşugulI ntrea!ă 9ovorkov&
- Meşteşugul (ncepe acolo unde s$*rşireşte trăirea creatoare sau
reprezentarea artistică a rezultatelor ei' 0acă (n arta trăirii şi (n arta reprezentării
procesul de trăire e inevitabil% (n meşteşug el e inutil şi (nt*mplător& Actorii care recurg
la meteug nu tiu să cree$e fiecare rol în parte# să trăiască şi să (ntruchipeze $iresc
cele trăite' Actorii&meşteşugari debitează te.tul (ntovărăşindu&l cu unele procedee ale
)ocului scenic% stabilite o dată pentru totdeauna& 2sta sim(li)ică mult sarcinile
,A
meşteşugului&
- =i n ce constă o asemenea sim(li)icareI am ntre!at eu&
- E să nţelegeţi mai !ine c%nd o să a)laţi de unde au venit şi cum s-au creat
metodele ;ocului meşteşugăresc# numite n lim!a;ul nostru a&loane actoriceti7
"a să transmi!i sentimentele rolului% e necesar să le cunoşti şi% ca să le
cunoşti% trebuie să (ncerci tu (nsu!i trăiri analoage' 4u se poate imita sentimentul (nsuşi%
dar se pot imita rezultatele mani$estărilor lui e.terioare& Meşteşugarii nu ştiu să trăiască
rolurile# şi de aceea nu (erce( niciodată rezultatele e3terioare ale acestui (roces creator&
Cum să găseşti )orma dacă nu ţi-o insu)lă sentimentulI Cum să transmiţi cu
glasul şi cu gesturile trăiri ine3istenteI 5u-ţi răm%ne dec%t să recurgi la un ;oc
su(er)icial# convenţional# o re(rezentare e3terioară (rimitivă a unor sentimente străine
de rol# netrăite şi de aceea necunoscute nici de actorul care inter(retează rolul& B o
sim(lă imitaţie&
Cu a;utorul mimicii# glasului# mişcărilor# actorul meşteşugar (rezintă (e scenă
nişte şa!loane e3terioare# care e3(rimă - chi(urile - „viaţa s(irituală omeneascăK a
rolului# o mască moartă a sentimentului ine.istent& 'entru un asemenea ;oc su(er)icial
este (relucrat un vast sortiment de (rocedee actoriceşti (lastice# des(re care se s(une că
transmit# (rin mi;loace e3terioare# sentimente diverse& ?nsă# din aceste (rocedee
meşteşugăreşti li(seşte tocmai esenţialul - conţinutul s(iritual&
>nele din aceste (rocedee ţin de tradiţia meşteşugărească moştenită de la
(redecesori - de (ildă (unerea m%inii (e inimă (entru e3(rimarea dragostei sau s)%şierea
gulerului (entru e3(rimarea morţii& 2ltele sunt luate de la contem(orani talentaţi - de
(ildă# )recarea )runţii cu dosul m%inii# cum )ăcea "era 1eodorovna Komissar;evskaia n
momentele tragice ale rolului& 2lte (rocedee sunt inventate chiar de actorii-meşteşugari&
#.istă o manieră meşteşugărească specială pentru debitarea rolului% adică
pentru glas% dic!iune şi vorbire +cu ridicări şi co!or%ri de ton e3agerat de sonore n
momentele (uternice ale rolului# cu tremolo-uri s(eci)ice actoriceşti sau cu )iorituri
declamatorice s(eciale.& #.istă procedee pentru mers +actorii-meşteşugari nu um!lă# ci
de)ilează (e (odeaua scenei.# pentru mişcare şi ac!iune% pentru plasticitate şi pentru
)ocul e.terior +ele sunt )oarte su!liniate la actorii-meşteşugari şi sunt !azate (e o
)rumuseţe arti)icială.& #.istă procedee pentru e.primare $eluritelor sentimente şi pasiuni
omeneşti +r%n;etul şi rotirea al!ului ochilor n cli(e de gelozie# aco(erirea ochilor şi )eţei
cu m%inile n locul (l%nsului# smulgerea (ărului la des(erare.& #.istă procedee de a
imita o serie (ntreagă de chipuri şi tipuri din di$erite straturi ale societă!ii +ţăranii scui(ă
(e ;os# şi şterg nasul cu (oala hainei# militarii !at din (inteni# aristocraţii se ;oacă cu
lornionul.& #.istă procedee pentru evocarea unei epoci +gesturi de o(eră (entru Bvul
Mediu# un mers cu (aşi de dans (entru secolul al C"DDD-lea. şi procedee pentru
interpretarea unor piese sau roluri +(rimarul.7 o nclinare s(ecială a cor(ului# (unerea
(almei (e !uze la „a(arteK& Toate aceste o&inuin"e actoriceti au de(enit cu timpul
tradi"ionale.
2şa s-a )ormat o vor!ire comună# o manieră s(ecială de a de!ita rolul cu
e)ecte dinainte calculate# cu um!let scenic s(ecial# cu atitudini şi gesturi (lastice&
'rocedeele de ;oc mecanice sunt re(roduse uşor de muşchii antrenaţi ai
meşteşugarilor# intră n o!işnuinţă şi devin o a doua natură a lor# nlocuind natura
omenească&
Această mască a sentimentului se uzează repede% (şi pierde vaga asemănare
cu via!ă şi se trans$ormă (ntr&un şablon mecanic sau (ntr&un simbol conven!ional' E
serie de şa!loane# sta!ilite o dată (entru totdeauna (entru )iecare rol# )ormează
,*
ceremonialul sau ritualul (lastic actoricesc ce nsoţeşte de!itarea convenţională a
te3tului (iesei&
2ctorii-meşteşugari vor să nlocuiască# (rin aceste (rocedee e3terioare de ;oc#
trăirea şi creaţia interioară# vie şi adevărată& 6ar nimic nu se (oate com(ara cu
sentimentul adevărat# care nu se su(une metodelor mecanice ale meşteşugului&
6acă unele dintre aceste şa!loane mai (roduc ncă un oarecare e)ect teatral#
ma;oritatea nsă ;ignesc (rin (rost gust# uimind (rin ngustimea nţelegerii sentimentului
omenesc# (rintr-o atitudine schematică )aţă de el sau# (ur şi sim(lu# (rin (rostia lor&
?nsă tim(ul şi o!işnuinţa de veacuri )ac ca (%nă şi ur%tul şi a!surdul să )ie
acce(tate şi (lăcute +de (ildă# grimasele comicilor de o(eretă legalizate cu tim(ul#
!ătr%na de comedie care ntinereşte# uşa care se deschide de la sine la intrarea sau ieşirea
eroului din scenă - socotite de către unii ca (rocedee )oarte normale n teatru.&
Dată de ce şa!loanele ne)ireşti au intrat n meşteşug şi sunt introduse n ritualul
ceremonialului actoricesc n tim( ce altele au degenerat n aşa )el nc%t nu mai (oţi
nţelege ce re(rezentau la nce(ut& Procedeul actoricesc care şi&a pierdut esen!a
interioară devine un simplu conven!ionalism scenic% ce nu are nimic comun cu via!a
autentică şi% din această pricină% de$ormează natura omenească a artistului& <aletul#
o(era şi mai ales )alsa tragedie clasică# sunt (line de asemenea şa!loane +)rumuseţea
arti)icială# e3agerările (lastice# „smulgereaK inimii din (ie(t n momentele de des(erare#
agitarea m%inilor c%nd e vor!a de răz!unare şi ridicarea lor n sus la rugăciune.&
Meşteşugarul (retinde că (entru realizarea vor!irii şi (lasticii actoriceşti
generale 1precum dulcegăria sunetelor (n momentele lirice% monotonia redării poeziei
epice% vorbirea sonoră pentru e.primarea urii% lacrimile $alse din glas pentru
zugrăvirea su$erin!ei2 glasul tre!uie nno!ilat# dicţia şi mişcările actorilor n)rumuseţate
şi e3(resia )igurii lor intensi)icată& 6in (ăcate# no!leţea nu e nţeleasă ntotdeauna ;ust#
ideea de )rumos (oate )i de)ormată# iar e3(resivitatea e deseori dictată de (rostul gust#
care e3istă ntr-o mai mare măsură dec%t cel !un& 6e aceea# (n loc de noble!e s&a creat
em$ază% (n loc de $rumos & $rumuse!e arti$icială% iar (n loc de e.presivitate & e$ect teatral&
+i% (ncep*nd cu vorbirea conven!ională% cu dic!ia şi isprăvind cu mersul actorului şi
gesturile lui% toate servesc latura !ipătoare a teatrului% prea lipsită de modestie ca să fie
artistică.
"or!irea şi (lastica meşteşugărească a actorului se reduc la e)ecte
demonstrative şi duc la o no!leţe (om(oasă# din care s-a creat o „)rumuseţeK teatrală
a(arte&
1a&lonul nu poate înlocui trăirea.
*in nenorocire orice a&lon e molipsitor i se infiltrea$ă în artist ca rugina.
0acă el găseşte o mică spărtură% pătrunde% se (nmul!eşte şi tinde să cuprindă toate
momentele rolului şi toate piesele aparatului plastic actoricesc' 1a&lonul umple orice
moment din rol care a rămas gol de sentiment (iu i se cui&ărete trainic acolo& Mai
mult dec%t at%t# el ţ%şneşte adesea nainte ca sentimentul să )ie deşte(tat şi i taie drumul4
de aceea actorul tre!uie să se )erească cu vigilenţă de atacurile su!tile ale şa!lonului&
1ot ce am s(us se re)eră şi la actorii nzestraţi# ca(a!ili de o creaţie autentică&
'utem s(une că a(roa(e toată activitatea scenică a actorilor de ti( meşteşugăresc se
reduce la o a!ilă selecţionare şi com!inare a şa!loanelor& >nele şa!loane (rezintă o
oarecare )rumuseţe şi atracţie# iar un s(ectator nee3(erimentat (oate să nu-şi seama că
are de-a )ace numai cu o muncă actoricească mecanică&
6ar# oric*t de desăv*rşite ar $i şabloanele actoriceşti% ele nu pot să
emo!ioneze spectatorii prin ele (nsele' Pentru asta e nevoie de anumite stimulente
,H
suplimentare- acestea sunt procedee speciale% pe care noi le numim emo"ie
actoricească.
#mo!ia actoricească nu e o emo!ie adevărată% o trăire artistică adevărată a
rolului pe scenă ' Ea e o e-citare artificială periferică a trupului.
6acă ţi ncleştezi (umnii# ţi ncordezi muşchii tru(ului sau res(iri s(asmodic#
(oţi a;unge la o ncordare )izică inter(retată de s(ectatori dre(t mani)estarea unui
tem(erament (uternic# zguduit de (asiuni& 'oţi să te )răm%nţi mecanic şi să te
emoţionezi „n generalK# reuşind totuşi să creezi o vagă asemănare cu n)lăcărarea )izică&
Actorii cu un temperament nervos (şi provoacă emo!ia actoricească printr&o
e.citare arti$icială a nervilor- de aici rezultă o isterie scenică speci$ică% accese stridente
şi un e.taz nesănătos% tot at*t de lipsit de con!inut ca şi (n$lăcărarea arti$icială $izică' =i
ntr-un caz şi n celălalt avem de-a )ace cu un ;oc su(er)icial# cu emoţie actoricească şi
nu cu sentimente artistice autentice ada(tate rolului& Totuşi% această emo!ie (şi atinge
oarecum scopul% suger*nd via!a şi produc*nd o anume impresie% pentru că oamenii $ără
gust artistic nu ştiu să privească (n mod critic calită!ile acestei impresii şi se mul!umesc
cu o imita!ie grosolană' Chiar şi actorii de acest ti( sunt adesea convinşi că slu;esc arta
adevărată şi nu recunosc că se ocu(ă (ur şi sim(lu cu meşteşugul scenic&
…a!" 1#...
?n lecţia de astăzi 2rkadie 5ikolaevici a continuat analiza s(ectacolului
nostru&
<ietul "iunţov a (ăţit-o mai rău dec%t noi toţi& 2rkadie 5ikolaevici nu
recunoştea ;ocul lui nici măcar ca meşteşug&
- 6ar ce a )ostI m-am amestecat eu n discuţie&
- 2)ectarea cea mai res(ingătoare&
- Bu n-am avut-oI am ntre!at (entru orice eventualitate
- <a da&
- C%ndIJ am e3clamat cu groază& 2ţi s(us că am ;ucat ins(iratJ
- =i am e3(licat că ntr-un asemenea ;oc se m(letesc momente de creaţie
autentică şi momente&&&
- 6e meşteşugI am ntre!at&
- 6umneata nu ai meşteşug# (entru că el se )ormează (rin muncă ndelungată&
'entru că n-ai avut tim(# ai )ăcut-o (e săl!aticul# uz%nd de cele mai diletante şa!loane#
)ără nici un )el de tehnică& ?nsă nu doar arta are nevoie de tehnică# ci şi meşteşugul&
- 6e unde să am eu şa!loane# de vreme ce am (ăşit (rima dată (e scenăI
- Cunosc două )etiţe care n-au )ost niciodată la teatru# nici la s(ectacol# nici la
re(etiţie# şi totuşi ;ucau o tragedie cu cele mai nverşunate şi mai !anale şa!loane&
- "a să zică nici măcar meşteşug# ci (ur şi sim(lu o a)ectare de diletantI
- 6a# din $ericire# numai a)ectare# a con)irmat 2rkadie 5ikolaevici&
- 6ar de ce „din )ericireKI
- 'entru că e mai uşor să lu(ţi cu o a)ectare de amator dec%t cu un meşteşug
!ine nrădăcinat& /ncepătorii% dacă sunt (nzestra!i% pot (nt*mplător şi pentru o clipă să
simtă bine rolul% dar cum nu pot să&l redea (n (ntregime (ntr&o $ormă artistică sus!inută%
recurg (ntotdeauna la a$ectare& La nce(ut (are nevinovată# dar ascunde o mare
(rime;die4 a)ectarea schilodeşte actorul şi i de)ormează nzestrarea )irească& Străduiţi-vă
deci să nţelegeţi unde nce(e şi unde se s)%rşeşte meşteşugul# şi unde (ur şi sim(lu
a)ectarea&
- =i unde nce(e ea oareI
,:
- 2m să te lămuresc imediat& 6umneata eşti un om deşte(t# dar ce ai )ăcut la
s(ectacol# cu e3ce(ţia c%torva momente# a )ost li(sit de sens& Crezi că maurii# cele!ri
(entru cultura lor# seamănă cu )iarele care se z!uciumă n cuşcăI Săl!aticul dumitale
urla şi c%nd vor!ea (aşnic# scr%şnind din dinţi şi rotindu-şi al!ul ochilor& 6e unde ai scos
o asemenea tratare a roluluiI 'e ce căi ai a;uns la a!surditatea astaI 4u oare pentru că
actorului care s#a rătăcit pe drumurile crea"iei! îi de(ine posi&ilă orice a&surditate0
2m (ovestit# amănunţit# munca de acasă# notată n ;urnal# ilustr%nd c%te ceva
(rin acţiuni& Ca demonstraţia să )ie mai !ună# am aşezat scaunele ca n camera mea&
2rkadie 5ikolaevici a r%s )oarte mult la demonstraţiile mele&
- Dată cum se zămisleşte cel mai (rost meşteşug - a s(us el du(ă ce am is(răvit&
Asta se (nt*mplă c*nd te apuci de ceva care te depăşeşte% pe care nu&l ştii şi nu&l sim!i'
Mi s-a (ărut# la s(ectacolul e3(erimental# că tema dumitale (rinci(ală a )ost
să-i zgudui (e s(ectatori& Cu ceI Cu sentimente adevărate# cores(unzătoare (ersona;ului
re(rezentatI 5u# (entru că dumneata nu le aveai& 5u aveai nici măcar o imagine vie (e
care s-o co(iezi e3terior& Ce-ţi răm%nea de )ăcutI Să te agăţi de (rima trăsătură&
?n memoria unui om se (ăstrează multe# (entru orice m(re;urare din viaţă&
C%nd e vor!a de re(rezentări gră!ite şi „n generalK# nu ţinem seama ca redarea noastră
să cores(undă realităţii& 5e mulţumim cu o trăsătură# o sugestie oarecare& 'ractica
zilnică a sta!ilit şa!loane sau semne (lastice e3terioare (entru ntruchi(area unor
asemenea )iguri& 6acă s(un oricăruia dintre voi7 „Qoacă-ne acum un săl!atic „n
generalK# ţi garantez că ma;oritatea va )ace ca dumneata# (entru că z!uciumul# urletele#
scr%şnetul dinţilor# rotirea ochilor s-au conto(it n imaginaţia noastră cu imaginea )alsă
des(re un săl!atic&
2celeaşi (rocedee „n generalK e3istă n )iecare om (entru redarea geloziei#
m%niei# emoţiei# !ucuriei# des(erării şi a altora& 1i aceste procedee sunt folosite oricum!
fără legătură cu ceea ce! cum! când i în ce împre'urare le încearcă omul& <ocul
acesta% super$icial p*nă la ridicol% e elementar pe scenă9 se !ipa p*nă la istovire pentru
a se reda puterea unui sentiment care (n realitate nu e.istă% se $or!ează mimica p*nă la
e.agerare pentru a se dovedi e.presivitatea mişcărilor şi a ac!iunilor% se $răm*ntă
m*inile% se str*nge capul (n m*ini şi aşa mai departe' =i voi aveţi aceste (rocedee de
;oc# dar din )ericire nu aveţi (rea multe& 6e aceea nu e de mirare că v-aţi )olosit de ele n
cursul orelor de lucru& Procedeele astea de )oc super$icial apar singure şi plictisesc
repede'
2rocedeele cu ade(ărat artistice de a transmite (ia"a interioară a rolului!
a&solut opuse celorlalte! sunt grele! se făuresc în timp îndelungat! dar nu plictisesc
niciodată& #le se (nnoiesc prin ele (nsele% se completează necontenit şi&l antrenează $ără
(ncetare şi pe artist% şi pe spectator& 6e asta rolul construit (rin metode )ireşti de ;oc
creşte# iar cel !azat (e un ;oc su(er)icial şi (e o a)ectare de diletant devine li(sit de viaţă&
Aceste 7şabloane generale omeneşti= sunt prime)dioase% după cum un prost
&ine(oitor e mai prime'dios decât un duman& ?n orice om e3istă aceste şa!loane# de
care te-ai )olosit (e scenă# (entru că nu aveai un meşteşug )ormat (rin tehnică&
6u(ă cum vezi# şi afectarea i meteugul încep unde se sfârete trăirea%
dar% (n timp ce meteugul e adaptat pentru (nlocuirea sentimentului cu un )oc arti$icial
ce $oloseşte şabloane gata $ormate% afectarea% care nu le are la (ndem*nă% dă drumul la
nimereală şabloanelor 7general omeneşti=%neşle$uite şi nepregătite pentru scenă'
Ceea ce s-a (etrecut cu dumneata e de nţeles# dar )ii (rudent& 6in a)ectarea de
diletant şi şa!loanele „general omeneştiK se )ormează meşteşugul cel mai (rost&
5u-i da (utinţa să se dezvolte& ,uptă cr*ncen cu şabloanele şi în(a"ă să#"i
,-
trăieti rolul nu doar în unele momente! la spectacol# ci atâta timp cât dai (ia"a
persona'ului& ?n )elul acesta (oţi nde(ărta ;ocul instinctiv şi ai să te )amiliarizezi cu arta
trăirii&
…a!" 1#..
Cuvintele lui 2rkadie 5ikolaevici au (rodus o im(resie ad%ncă asu(ra mea& ?n
unele momente a;ungeam la concluzia că tre!uie să (ărăsesc şcoala&
6in (ricina asta# c%nd l-am nt%lnit (e 1orţov# am nce(ut iar să-i (un ntre!ări&
2ş )i vrut să trag concluzii generale din tot ce )usese rostit la lecţiile (recedente& 2m
a;uns (%nă la urmă să cred că ;ocul meu este un amestec de tot ce e mai !un şi de tot ce e
mai rău n (ro)esia noastră# adică de ins(iraţie şi de a)ectare&
- 5u e ăsta lucrul cel mai rău# m-a liniştit 1orţov& 2lţii au )ăcut şi mai rău&
6iletantismul dumitale are leac# dar greşelile altora vin dintr-un (rinci(iu conştient# care
(oate )i )oarte rar schim!at sau smuls cu rădăcini cu tot din artist&
- Care este acest (rinci(iuI
- E-ploatarea artei&
- ?n ce constă astaI au ntre!at elevii&
- >ite# şi n ceea ce a )ăcut "eliaminova&
- BuI sări din loc# sur(rinsă# "eliaminova& 6ar ce-am )ăcut euI
- 5e-ai arătat m%nuţele şi (icioruşele dumitale4 de )a(t# ntreaga dumitale
)ă(tură& Frumuseţea se vede mai !ine de (e scenă# s(use 2rkadie 5ikolaevici&
- BuI M%nuţele şi (icioruşeleI nu se (utea dumiri )rumuseţea noastră&
- 6a# ntocmai& M%nuţele şi (icioruşele&
- B groaznic# e n)iorătorJ re(eta "eliaminova& 2m )ăcut asta şi nu ştiu nimic I
- 2şa se nt%m(lă totdeauna cu de(rinderile care s-au in)iltratJ
- 2tunci de ce m-au lăudat aşaI
- 'entru că ai m%nuţe şi (icioruşe )rumoase&
- =i asta e răuI
- B rău că ai cochetat cu sala şi n-ai ;ucat (e Caterina& Shakes(eare n-a scris
„>emeia (ndărătnicăK (entru ca tu să-ţi arăţi (e scenă (icioruşele şi să cochetezi cu
admiratorii& 3ha?espeare a avut alt scop% rămas (nsă dumitale străin şi nouă necunoscut'
6in (ăcate# arta e adesea e3(loatată n sco(uri cu totul străine de ea& 6e
dumneata# ca să-ţi arăţi )rumuseţea# de alţii# ca să-şi creeze (o(ularitate# un succes ie)tin
sau o carieră& 2cesta e un )enomen o!işnuit# şi eu ncerc să vă )eresc de o asemenea
greşeală& Pineţi !ine minte7 teatrul% datorită legăturii cu publicul şi laturii
demonstrative a spectacolului% devine o armă cu două tăişuri' Pe de o parte are o
misiune socială (nsemnată şi pe de alta (i atrage pe cei care vor să e.ploateze arta
noastră pentru a&şi $acă o carieră' 2ceşti oameni se )olosesc de ne(rice(erea unora şi
de gustul (ervertit al altora# recurg%nd la (rotecţii# la intrigi şi la alte mi;loace care n-au
nici o legătură cu creaţia& 2rofitorii sunt cei mai mari dumani ai artei& 1re!uie să
lu(tăm cu ei şi să-i alungăm de (e scenă& 6e aceea - se ntoarse el către "eliaminova -
hotărăşte-te7 ai venit să slu;eşti şi să te ;ert)eşti artei sau s-o e3(loatezi (entru sco(urile
dumitale (ersonaleI
1otuşi - urmă 1orţov adres%ndu-se tuturor - numai (n teorie se poate să
(mpăr!i arta (n categorii' Realitatea şi practică nu !in seama de categorii& Ble amestecă
toate curentele& 3e (nt*mplă să vedem actori mari% care% din slăbiciune omenească% se
(n)osesc p*nă la meşteşug şi meşteşugari care se (năl!a uneori p*nă la arta adevărată&
Acest lucru se (nt*mplă cu interpretarea $iecărui rol% la $iecare spectacol'
,/
Alături de trăirea ade(ărată! se i(esc momente de repre$entare! de afectare
meteugărească i de e-ploatare' B deci cu at%t mai necesar că artistul să cunoască
limitele artei lui şi cu at%t mai necesar (entru meşteşugar să (ricea(ă limita de la care
nce(e arta&
/n domeniul nostru e.istă două curente9 arta trăirii şi arta repre$entării&
>ondul comun care le animă este meteugul scenic% bun sau prost' ?ntre şa!loane
(lictisitoare şi un ;oc su(er)icial (ot eru(e# n cli(e de av%nt interior# sc%ntei de creaţie
autentică
1re!uie să )erim arta noastră de e3(loatare# care se strecoară (e nesimţite&
6iletantismul e - n aceeaşi măsură - )olositor şi (rime;dios# du(ă calea (e care şi-o
alege&
- =i cum să ocolim (rime;diile care ne ameninţăI am ncercat eu să a)lu&
- 5u e3istă dec%t un singur mi;loc# du(ă cum v-am mai s(us7 să cau!i
necontenit să atingi scopul principal al artei noastre% care constă (n crearea 3(ie"ii
spiritului omenesc4 a rolului i a piesei şi n întruc%iparea artistică a acestei (ie"i într#
o formă scenică ireproa&ilă& /n aceste cuvinte se ascunde idealul artistului adevărat&
2m (rice(ut# din e3(licaţiile lui 1orţov# că ieşisem (rea devreme (e scenă şi
că s(ectacolul nostru e3(erimental )usese mai mult (ăgu!itor dec%t )olositor&
- <a v-a )ost de )olos# a s(us el# c%nd i-am mărturisit ce g%ndeam& S(ectacolul
a arătat ce nu tre!uie să )aceţi niciodată (e scenă# ce tre!uie să ocoliţi cu gri;ă n viitor&
La s)%rşitul discuţiei# 1orţov ne-a anunţat că de m%ine vom nce(e lecţiile
(entru dezvoltarea glasului şi a tru(ului# adică lecţii de canto# dicţiune# gimnastică# ritm#
(lastică# dans# scrimă şi acro!aţie& 2ceste cursuri vor )i zilnice# (entru că muşchii
tru(ului cer# (entru dezvoltare# e3erciţii sistematice# (erseverente şi ndelungate&
III - ACŢIUNEA. (DAC%). (SITUAŢII PROPUSE)
,0
...a!" 1#..
2zi ne-am adunat n sala de teatru a şcolii& 5u e mare# dar e com(let utilată&
2rkadie 5ikolaevici a intrat# s-a uitat atent la noi toţi şi a s(us 7
- Maloletkova# (o)tim (e scenă&
5u (ot descrie s(aima !ietei )ete& 2 nce(ut să se z!uciume# (icioarele
alunec%ndu-i (e (archet ca ale unui c%ine de v%nătoare& '%nă la urmă# a )ost (rinsă şi
dusă la 1orţov# care r%dea ca un co(il& Ba şi-a aco(erit )aţa cu m%inile# s(un%nd mereu7
- 6răguţii mei# scum(ii mei# nu (otJ Du!iţilor# mi-e )ricăJ Mi-e )ricăJ
- Linişteşte-te şi hai să ;ucăm& Dată conţinutul (iesei noastre# nce(u 1orţov#
)ără să ţină seama de ză(ăceală ei7 cortina se deschide şi dumneata te a)li (e scenă& Bşti
singură& Stai# stai şi iar stai& ?n s)%rşit# cortina se nchide la loc& 2sta-i tot&
Maloletkova nu răs(undea&1orţov o luă de !raţ şi o duse n tăcere (e scenă&
2(oi se ntoarse către elevii care hohoteau7
- 'rieteni - le-a s(us el - vă a)laţi n clasă& Maloletkova trece (rintr-un moment
)oarte nsemnat al vieţii ei artistice& 1re!uie să ştii c%nd şi de ce anume se (oate r%de&
S-a creat o atmos)eră solemnă# ca nainte de nce(erea unui s(ectacol&
?n s)%rşit# cortina se dădu ncet la o (arte& Maloletkova şedea n centrul scenei&
?şi aco(erise din nou )aţa cu m%inile# de teamă să nu-i vadă (e s(ectatori& Liniştea din
cli(ele acelea te )ăcea să aşte(ţi ceva cu totul deose!it& 'auza o!liga la ceva&
Maloletkova şi-a dat seama de asta şi a simţit că tre!uie să )acă ceva& =i-a
ridicat cu (rudenţă o mnă de (e o!raz# a(oi (e cealaltă# dar a lăsat ca(ul at%t de ;os#
nc%t nu i se vedea dec%t cărarea din creştet& 2(oi a urmat o nouă (auză chinuitoare&
?n s)%rşit# simţind atmos)era de aşte(tare# s-a uitat n sală# dar a ntors
numaidec%t ca(ul# (arcă or!ită de o lumină (uternică& 2 nce(ut să se ndre(te# să-şi
schim!e locul# să ia atitudini li(site de sens# să se dea na(oi# să se ncline n toate
(ărţile# să-şi tragă tare )ustă scurtă# să cerceteze )oarte atent ceva (e ;os& '%nă la urmă#
lui 2rkadie 5ikolaevici i s-a )ăcut milă de ea# a )ăcut un semn şi cortina s-a tras la loc&
M-am re(ezit la 1orţov şi l-am rugat să re(ete e3(erienţa şi cu mine&
M-a (us să mă aşez n mi;locul scenei&
5-am să mint7 nu mi-a )ost )rică& 6oar nu eram la s(ectacol& 6ar nu eram n
largul meu# din (ricina unei incom(ati!ilităţi7 condiţiile teatrale mă e3(uneau n văzul
lumii iar sentimentele omeneşti (e care le căutam cereau singurătate& Cineva din mine
dorea să distreze s(ectatorii şi altcineva mi (oruncea să nu ţin seama de ei& M%inile#
(icioarele# ca(ul - tot tru(ul# cu toate că mi se su(uneau# acţionau totuşi# n acelaşi tim(#
m(otriva voinţei mele# adăug%nd c%te ceva de (risos& 2şezam m%na sau (iciorul n cel
mai sim(lu mod şi deodată ele se răsuceau& $ezultatul era o atitudine de )otogra)ie&
CiudatJ Qucasem numai o dată (e scenă# restul tim(ului trăind o viaţă normală#
şi cu toate astea mi-era mult mai uşor să stau (e scenă neomeneşte# ne)iresc& )inciuna
teatrală de pe scenă mi#era mai aproape decât ade(ărul firesc& Mi s-a s(us du(ă aceea
că aveam o mutră de vinovat care-şi cere iertare& 5u ştiam de ce să mă a(uc şi ncotro să
(rivesc& 1orţov nsă tot nu se da !ătut& 6u(ă mine au )ăcut şi alţi elevi acelaşi e3erciţiu&
- 2cum să mergem mai de(arte# ne-a s(us 2rkadie 5ikolaevici& Mai t%rziu o
să ne ntoarcem la e3erciţiile astea şi o să nvăţăm să stăm (e scenă&
- Să nvăţăm cum să stăm# (ur şi sim(luI se mirau elevii& 'ăi# noi am stat&&&
- 5u# a declarat hotăr%t 2rkadie 5ikolaevici# voi n-aţi stat cu sim(litate&
- =i cum tre!uia să stămI
?n loc să ne răs(undă# 1orţov s-a ridicat şi s-a urcat (e scenă cu mersul unui
om ocu(at& 2colo s-a lăsat greu (e un )otoliu# întocmai ca la el acasă& 5u )ăcea nimic şi
A8
nici nu se străduia să )acă# dar sim(la lui şedere atrăgea atenţia& 5e uitam şi voiam să
nţelegem ceea ce se (etrecea n el& Gm!ea# z%m!eam şi noi4 răm%nea (e g%nduri# voiam
să (rice(em la ce se g%ndea4 se uita la ceva şi noi ncercam să a)lăm ce-i atrăsese atenţia&
/n via!ă n&ai să sim!i nici un $el de interes pentru simpla şedere a lui Tor!ov'
"*nd (nsă ea are loc pe scenă% nu ştiu de ce te ui!i cu o aten!ie deosebită şi priveliştea
(!i $ace chiar o oarecare plăcere& C%nd stăteau elevii (e scenă# nu doreai să te uiţi la ei şi
nu te interesa să a)li ce se (etrece n su)letul lor& Ei ne făceau să râdem prin neputin"a
de a se descurca i prin dorin"a de a plăcea& 1orţov nu lua n seamă (rezenţa noastră#
dar ne simţeam mai atraşi de el& Care era secretulI
- Tot ce se petrece pe scenă tre&uie să se facă pentru ce(a! cu un scop# ne-a
s(us 2rkadie 5ikolaevici& 6acă stai acolo# tre!uie să )aci asta cu un sco(# nu doar ca să
te arăţi s(ectatorilor& Lucrul acesta nu e uşor şi tre!uie să-1 nvăţăm&
- 'entru ce aţi stat dumneavoastră acumI l cercetă "iunţov&
- Ca să mă odihnesc du(ă lucrul cu voi şi du(ă re(etiţa de la teatru& 2cum vino
să ;ucăm a (iesă nouă# i-a s(us el Maloletkovei& 2m să ;oc şi eu cu dumneata&
- 6umneavoastrăI a e3clamat )ata şi s-a re(ezit (e scenă&
2 (us-o să se aşeze (e )otoliul din mi;locul scenei şi ea a nce(ut iar să se
sucească n toate chi(urile& 1orţov stătea l%ngă ea şi căuta atent ceva n carneţelul lui& ?n
vremea asta# Maloletkova se liniştea tre(tat şi# n s)%rşit# a rămas nemişcată# cu ochii
aţintiţi la 1orţov& Se temea să nu-l deran;eze şi aşte(ta cu ră!dare indicaţiile următoare&
2titudinea ei deveni )irească& Scenă i (unea n valoare calităţile de actriţă şi o admirai&
2 trecut aşa destulă vreme& 2(oi# cortina se trase la loc&
- Cum te-ai simţitI o ntre!ă 1orţov# c%nd se ntoarseră n sală&
- BuI se miră ea& 6ar ce# noi am ;ucatI
- Fireşte&
- Bu credeam că aşte(t (%nă veţi găsi ceva n carneţel& N#am 'ucat nimic&
- >ite# tocmai asta a )ost !ine# că ai stat (entru ceva anume şi n-ai ;ucat nimic
su(er)icial# o!servă 1orţov& 6u(ă voi# ce e mai !ine - se adresă el tuturor7 să te aşezi (e
scenă şi să-ţi arăţi (icioruşul# ca "eliaminova4 (e tine ntreg# ca 9ovorkov - sau să )aci
ceva# )ie şi li(sit de nsemnătateI Chiar neinteresant# lucrul acesta aduce viaţă (e scenă#
(e c%nd arătarea (ro(riei tale (ersoane te scoate din cadrul artei&
2e scenă tre&uie să ac"ione$i. Artă dramatică! arta actorului se &a$ea$ă pe
ac"iune! pe acti(itate& ?nsuşi cuv%ntul „dramaK nseamnă n greaca veche „o acţiune care
se săv%rşeşteK& ?n lim!a latină i cores(unde cuv%ntul „activK# a cărui rădăcină „actK a
trecut şi n voca!ularul nostru7 „activitateK# „actorK& 6rama de (e scenă este o acţiune
care se des)ăşoară n )aţa ochilor noştri# iar actorul devine (ersona;ul care acţionează&
- "ă rog să mă iertaţi# rosti deodată 9ovorkov& 6umneavoastră aţi s(us că (e
scenă tre!uie să acţionezi& 6aţi-mi voie nsă să vă ntre! (entru ce şederea
dumneavoastră n )otoliu este o acţiuneI 6u(ă mine# asta e o desăv%rşită şi a!solută
li(să de acţiune&
- 5u ştiu dacă 2rkadie 5ikolaevici a acţionat sau nu - am s(us eu tul!urat# dar
7lipsa lui de ac!iune= a $ost incomparabil mai interesantă dec*t 7ac!iunea= dumitale&
- 5eclintirea celui care şade (e scenă nu de)ineşte nea(arat (asivitatea lui# ne-a
e3(licat 2rkadie 5ikolaevici& 'oţi să răm%i nemişcat şi să acţionezi cu adevărat - nu
)izic# ci (sihic& Mai mult - adesea# imo!ilitatea )izică e rezultatul unei intense acţiuni
interioare# )oarte im(ortantă n creaţie& 5aloarea artei e determinată de con"inutul ei
spiritual& 0e aceea% voi spune că pe scenă tre&uie să ac"ione$i în c%ip interior i
e-terior.
A1
2sta e una din !azele ale artei noastre# care constă n caracterul activ şi
o(erativ al creaţiei şi artei noastre scenice&
…a!" 1#..
- Să ;ucăm o (iesă nouă# i-a s(us 1orţov Maloletkovei& >ite7 mama dumitale
şi-a (ierdut slu;!a# deci şi lea)a& Ba nu are ce să v%ndă ca să (lătească ta3a la =coala
6ramatică# din care vei )i e3clusă m%ine& ?nsă a venit o (rietenă a dumitale să te a;ute&
5u are !ani - dar ţi-a adus o !roşă cu (ietre scum(e# singurul lucru de (reţ (e care i are&
Fa(ta asta generoasă te-a tul!urat şi te-a emoţionat& 6ar cum să (rimeşti un asemenea
sacri)iciu I 5u te hotărăşti şi re)uzi& 2tunci (rietena dumitale n)ige !roşa n (erdea şi
iese (e coridor& 6umneata te duci du(ă ea& 2colo are loc o scenă lungă de convingere#
de re)uz# de lacrimi şi mulţumiri& ?n s)%rşit sacri)iciul e (rimit# (rietena (leacă şi
dumneata te ntorci n odaie& 6ar&&& unde e !roşaI 5u cumva a luat-o cinevaI Lucrul ăsta
e (osi!il ntr-un a(artament cu mai mulţi chiriaşi& ?nce(i căutări amănunţite şi nervoase&
6u-te (e scenă& Bu o să (rind !roşa şi dumneata o s-o cauţi n cutele cortinei&
Maloletkova să dus n culise iar 1orţov# )ără să se gndeaseă să n)igă !roşa# i-
a (oruncit (este o cli(ă să intre n scenă& Ba se re(ezi n scenă# dădu )ugă (%nă l%ngă
cortină# se trase numaidec%t na(oi# şi a(ucă ca(ul cu am%ndouă m%inile şi se cris(ă de
groază&&& 2(oi se re(ezi n (artea o(usă# a(ucă cortină şi nce(u s-o scuture cu des(erare#
(e urmă şi ascunse ca(ul n ea& 5egăsind !roşa# o z!ughi din nou n culise# str%ng%ndu-
şi m%inile convulsiv la (ie(t# ceea ce e3(rima# (esemne# tragicul situaţiei&
5oi# care stăteam la (arter# ne stă(%neam cu greu r%sul&
6u(ă (uţin tim(# Maloletkova z!ură de (e scenă n stal# cu aerul unei
nvingătoare& Echii i străluceau# o!ra;ii i erau m!u;oraţi&
- Cum te-ai simţitI a ntre!at-o 1orţov&
- 2şa de !ineJ 5ici nu ştiţi c%t de !ineJ&&& 5u mai (ot mai mult& Sunt at%t de
)ericităJ e3clamă ea# c%nd aşez%ndu-se# c%nd sărind n (icioare& 2m simţit at%teaJ
- Cu at%t mai !ine - a ncuviinţat 1orţov - dar unde-i !roşaI
- 2hJ 6aJ 2m şi uitat&&&
- Ce ciudatJ rosti 1orţov& 2i căutat-o at%ta tim( şi&&& ai uitat&
C%t ai cli(i# Maloletkova a(ăru (e scenă şi nce(u să des)acă )aldurile cortinei&
- 6ar să ştii - i aminti 1orţov - că dacă se va găsi !roşa# eşti salvată şi (oţi
continua să )recventezi şcoala& 6acă nu# atunci totul s-a s)%rşit& Bşti eliminată&
Chi(ul Maloletkovei deveni deodată grav& ?şi (ironi ochii asu(ra cortinei şi
nce(u să-i cerceteze sistematic toate cutele& 6e data asta# căutarea avea un ritm mult
mai lent şi noi eram ncredinţaţi că nu-şi (ierde tim(ul# ci e sincer emoţionată şi
ngri;orată&
- 6ragii meiJ >nde eI 2 (ieritJ&&& a)irmă ea cu ;umătate de glas& 5u eJ strigă
ea cu des(erare şi nedumerire# du(ă ce luă iar la r%nd toate cutele cortinei&
Faţa ei e3(rima o nelinişte ad%ncă& Stătea ncremenită# cu ochii aţintiţi ntr-un
(unct& 5oi o urmăream# ţin%ndu-ne răsu)larea&
- B emotivăJ i s(use 1orţov# cu ;umătate de glas# lui Dvan 'latonovici&
- Cum te-ai simţit acum# căut%nd a doua oarăI o ntre!ă el (e Maloletkova&
- Cum m-am simţitI 4u ştiu% am căutat# mai rosti ea du(ă o cli(ă de g%ndire&
- B adevărat# acum ai căutat& 6ar (rima oară ce ai )ăcutI
- EJ 'rima oarăJ M-am )răm%ntat# am su)erit grozavJ 5u mai (otJ 5u mai (otJ
şi aduse ea aminte cu m%ndrie şi admiraţie# n)lăcăr%ndu-se şi nroşindu-se&
- =i care dintre cele două stări (rin care ai trecut (e scenă ţi-a (lăcut mai multI
A,
C%nd te-ai z!uciumat şi ai ru(t )aldurile cortinei sau c%nd ai cercetat-o liniştitI
- Sigur că atunci c%nd am căutat (rima dată !roşaJ
- 5u& 5u te strădui să ne convingi că (rima dată ai căutat !roşa# s(use 1orţov&
6umneata nici nu te-ai g%ndit la ea# ai vrut numai să su)eri de dragul su)erinţei& 2 doua
oară nsă ai căutat cu adevărat& 5oi am văzut lim(ede# am nţeles şi am crezut că
nedumerirea şi !uimăceala dumitale erau motivate& 'rima căutare n-a )ost !ună la nimic7
a )ost o a)ectare actoricească o!işnuită& 2 doua nsă a )ost )oarte !ună&
Sentinţa asta a uluit-o (e Maloletkova&
- Pe scenă nu e necesară o goană lipsită de sens' 4u po!i să alergi de dragul
alergării% nici să su$eri de dragul su$erin!ei' 2e scenă nu tre&uie să ac"ione$i 3în
general4! de dragul ac"iunii! ci tre&uie să ac"ione$i moti(at! conform unui scop!
rodnic&
- =i autentic# am adăugat eu de la mine&
- E acţiune autentică e motivată şi con)ormă unui sco(# o!servă 1orţov& 2şa
că# de vreme ce (e scenă tre!uie să acţionezi autentic# duceţi-vă (e scenă şi&&& acţionaţi&
5e-am dus# dar n-am ştiut multă vreme de ce să ne a(ucăm& +tiam că pe scenă
trebuie să ac!ionezi (ntr&un mod care să producă impresie% dar eu nu găseam o ac!iune
at*t de interesantă (nc*t să merite aten!ia spectatorilor' M-am a(ucat să re(et Ethello&
2m nţeles re(ede că eram a)ectat# ca la s(ectacolul e3(erimental# aşa că am renunţat&
'uşcin a n)ăţişat nt%i un general# a(oi un ţăran& =ustov s-a aşezat (e un scaun
cu o atitudine hamletică şi a e3(rimat ceva ca o durere sau o dezamăgire& "eliaminova a
cochetat cu 9ovorkov# care i )ăcea declaraţii de dragoste# con)orm tradiţiei&
C%nd am (rivit ntr-un colţ mai de(ărtat# unde se retrăseseră >mnovh şi
6mkova# m-am s(eriat văzndu-i (alizi# cu )eţele ncordate# ochii )icşi şi cu tru(ul
nlemnit& S-a a)lat că ;ucaseră acolo „scena cu scuteceleK din 7Brand= de D!sen&
- 2cum să analizăm ce ne-aţi arătat# s(use 1orţov& 2m să nce( cu dumneata#
cu Maloletkova şi =ustov& Staţi ;os# să vă văd mai !ine şi nce(eţi să simţiţi lucrurile
zugrăvite (e scenă7 dumneata gelozia# dumneata su)erinţa şi dumneata tristeţea&
5e-am aşezat ncerc%nd să iscăm n noi sentimentele indicate# dar n-am
iz!utit&
C%nd mă mişcam (e scenă şi-l re(rezentam (e săl!atic# nu o!servam
a!surditatea acţiunii mele# (ricinuite de golul interior& 6ar c%nd m-am aşezat şi am
rămas )ără a)ectarea e3terioară# mi-a sărit n ochi modul )als n care nde(linisem
sarcina&
- Cum ţi se (areI m-a ntre!at 1orţov& 'oţi să te aşezi (e scaun şi să )ii deodată
gelos# tul!urat sau tristI Să-ţi comanzi o ast)el de acţiune creatoareI 2ţi ncercat s-o
)aceţi# dar nu v-a ieşit4 nu a-ţi (utut deşte(ta sentimentul şi a tre!uit să-l ;ucaţi
su(er)icial# arăt%nd trăiri ine3istente& Sentimentele nu pot fi stoarse6 nu se poate să $ii
gelos% să iubeşti şi să su$eri numai pentru gelozie% iubire sau su$erin!ă (nsăşi&
Sentimentele nu se pot for"a6 asta s$*rşeşte totdeauna cu un )oc super$icial%
respingător' 0e aceea% la alegerea ac"iunii lăsa"i sentimentul în pace. El are să (ină de
la sine! de la ce(a anterior care a pro(ocat gelo$ia! iu&irea sau suferin"a. 0acă vă
g*ndi!i cu stăruin!ă la acel lucru anterior şi&l crea!i (n )urul vostru% nu trebuie să vă mai
(ngri)i!i de rezultat'
A reda super$icial pasiunile# cum au )ăcut 5azvanov# Maloletkova şi =ustov#
a (n$ă!işa super$icial un persona) ca 'uşcin şi "iunţov# a )uca mecanic ca "eselovski şi
9ovorkov sunt greşeli $oarte răsp*ndite (n pro$esia noastră& 1oţi cei care sunt o!işnuiţi
să ;oace du(ă metoda re(rezenţării# să a)ecteze şi să acţioneze du(ă şa!loane actoriceşti
AA
)ac aceste greşeli& Un artist adevărat nu trebuie să imite (n chip e.terior mani$estările
pasiunii% să copieze imagini e.terioare% să )oace super$icial% mecanic% după ritualul
actoricesc% ci trebuie să ac!ioneze adevărat% omeneşte& 2asiunile i imaginile lor nu se
pot 'uca! tre&uie să ac"ione$i în persona'e i su& influen"a pasiunilor&
- Cum să acţionezi (e (odeaua scenei# ntre c%teva scauneI am ntre!at noi&
- >ite# dacă am )i avut decoruri# mo!ilă# un cămin# nişte scrumiere şi toate cele
necesare# am )i ;ucat straşnicJ l asigură "iunţov&
- <ine# a s(us 2rkadie 5ikotaevici şi a ieşit din clasă&
…a!" 1#..
Se hotăr%se ca lecţiile să ai!ă loc n clasa cu scenă a şcolii# dar uşa (rinci(ală a
acesteia era ncuiată& La ora sta!ilită nsă# ni s-a deschis o altă uşă# care dădea de-a
dre(tul n scenă& C%nd am intrat# ne-am (omenit ntr-un vesti!ul# dincolo de care era
amena;at un salon con)orta!il# cu două uşi7 una dădea ntr-o su)ragerie mică şi ntr-un
dormitor# iar (rin cealaltă uşă se a;ungea n alt coridor# n st%nga căruia se a)la o sală
luminată (uternic& 'ereţii ntregului a(artament erau luaţi de la di)erite interioare# mo!ila
şi recuzita )iind şi ele din (iesele re(ertoriului& Cortina era nchisă şi n s(atele ei se
aşezaseră mo!ile# aşa că era greu să-ţi dai seama unde se a)lau ram(a şi deschiderea
scenei&
- >ite# acum aveţi un a(artament ntreg# n care (uteţi nu doar să acţionaţi# ci şi
să trăiţi# ne-a s(us 2rkadie 5ikolaevici&
C%nd n-am mai simţit (odiumul# ne-am (urtat ca acasă& 2m nce(ut să
cercetăm odăile# a(oi ne-am găsit un colţişor con)orta!il# o tovărăşie (lăcută şi am
nce(ut să stăm de vor!ă& 1orţov ne-a amintit că suntem aici (entru studiu# nu (entru
discuţii&
- =i ce tre!uie să )acemI am ntre!ai noi&
- 2celaşi lucru ca la lecţia trecută# ne-a lămurit 2rkadie 5ikolaevici& 1re!uie
să acţionaţi autentic# motivat şi con)orm unui sco(&
5oi nsă am continuat să stăm nemişcaţi&
- 5u ştiu zău&&& cum aşa&&& deodată# să acţionezi con)orm unui sco(J zise =ustov
- 6acă nu vă vine să acţionaţi nă(ristan# atunci acţionaţi cu un sco( anumit& Se
(oate ca n acest cadru de viaţă cotidiană să nu )iţi n stare să vă motivaţi acţiunea
e3terioarăI >ite# dacă te rog (e dumneata# "iunţov# să nchizi uşa aceea# ai să mă re)uziI
- Să nchid uşaI Cu (lăcereJ răs(unse acesta# )andosindu-se ca de o!icei&
'%nă să ne uităm ntr-acolo# el tr%nti uşa şi se ntoarse la locul lui&
- 2sta nu nseamnă să nchizi uşa# o!servă 1orţov& 2sta nseamnă să tr%nteşti
uşa# ca să sca(i mai re(ede& 'rin cuvintele „a nchide uşaK se su!nţelege o dorin"ă
interioară de a nchide uşa# ca să nu )ie curent# sau ca să nu se audă din vesti!ul ce
vor!im&
- 5u se nchide !ineJ GăuJ 6e )elJ se alinta "iunţov&
Ca să se ;usti)ice# el ne arăta cum se deschidea uşa de la sine&
- 2tunci tre!uie să cheltuieşti mai mult tim( şi stăruinţă ca reuşeşti&
"iunţov se duse# se trudi mult şi# (%nă la s)%rşit# nchise uşa&
- >ite# asta e o acţiune autentică# l ncura;ă 1orţov&
- 'uneţi-mă şi (e mine să )ac cevaJ l rugam mereu (e 2rkadie 5ikolaevici&
- 5u (oţi să născoceşti nimicI >ite căminul şi lemnele& 2(rinde )ocul n cămin
M-am su(us# am !ăgat lemnele n cămin# dar c%nd am avut nevoie de
chi!rituri# n-am găsit nici la mine# nici (e so!ă& 2 tre!uit iar să-l (lictisesc (e 1orţov&
A*
- 6e ce ai nevoie de chi!rituriI nu (rice(ea el&
- Ca să a(rind )ocul&
- Foarte mulţumescJ Căminul e de carton# de !uta)orie& "rei să dai )oc la salăI
- 5-am să a(rind )ocul de-a !inelea# am să mă (re)ac# am e3(licat&
- Ca să „te (re)aci că a(rinziK# e destul să te (re)aci că ai chi!rituri& >ite# ia-le&
=i mi-a ntins o m%na goalăL "ezi# (ro!lema nu stă n )recarea chi!rituluiJ 6umitale ţi
tre!uie altceva& Noi tre&uie să credem că dacă ai fi a(ut în mână o cutie de c%i&rituri
ade(ărate ai fi procedat întocmai aa cum (ei proceda acum! când n#ai nimic& "*nd ai
să )oci pe @amlet şi c*nd ai să a)ungi prin psihologia lui complicată p*nă la clipa
uciderii regelui% singura problemă va consta oare (n $aptul de a avea (n m*nă o spadă
adevăratăA +i dacă cumva n&ai s&o ai% atunci nu vei $i (n stare să a)ungi la s$*rşitul
spectacoluluiA 0acă po!i să&B ucizi pe rege $ără spadă% po!i şi să aprinzi $ocul $ără
chibrituri' 7asă imagina"ia dumitale să ardă i să sclipească în locul c%i&riturilor&
6uc%ndu-mă să a(rind )ocul# l-am auzit (e 1orţov d%ndu-le indicaţii tuturor7 i
trimise (e "iunţov şi Maloletkova n sală şi le s(use să se a(uce de ;oc4 lui >mnovh i
s(use să deseneze (lanul casei şi să măsoare dimensiunile (rin (aşi4 luă de la "eliami-
nova o scrisoare oarecare# (un%nd-o a(oi s-o c%nte ntr-una din cele cinci odăi# iar lui
9ovorkov i s(use că i-a dat scrisoarea "eliaminovei lui 'uşcin# cu rugămintea s-o
ascundă !ine undeva7 asta l-a silit (e 9ovorkov să-l urmărească (e 'uşcin& ?ntr-un
cuv%nt# 1orţov ne-a (us n mişcare şi ne-a silit să acţionăm adevărat o !ucată de vreme&
/n ce mă priveşte% continuăm să mă $ac că aprind $ocul (n cămin' C%i&ritul
meu înc%ipuit s#a stins de câte(a ori. )ă că$neam să#l (ăd i să#l simt în mână! dar
nu i$&uteam. )ă străduiam! de asemenea! să (ăd focul din cămin! să#i simt căldura!
dar nu i$i&uteam nici asta& /n cur*nd m&am plictisit să $ac $ocul şi am căutat ceva nou'
Am (nceput să mut mobila% dar pentru că n&aveam nici o motivare% o $ăceam mecanic'
Tor!ov mi&a atras aten!ia că asemenea ac"iuni nemoti(ate se scurg foarte
repede pe scenă! mult mai repede decât cele contiente.'
-=i nu e de mirare# m-a lămurit el& C%nd acţionezi mecanic# )ără un sco(# n-ai
asu(ra cărui lucru să-ţi concentrezi atenţia& 'arcă mult tim( ţi ia să muţi din loc c%teva
scauneJ 6acă nsă tre!uie să le (ui du(ă o socoteală cunoscută# cu un sco( anumit#
măcar (entru a (utea să se aşeze n cameră sau la masa din su)ragerie nişte musa)iri
nsemnaţi sau nensemnaţi# atunci (oţi să muţi aceleaşi scaune dintr-un loc n altul
c%teva oreJ
6ar imaginaţia mea (arcă secase& 5-am (utut născoci nimic# aşa că mi-am
!ăgat nasul ntr-o revistă ilustrată şi am nce(ut să mă uit la )otogra)ii&
1orţov# văz%nd că şi ceilalţi s-au liniştit# ne-a adunat (e toţi n su)ragerie&
- Cum de nu vă e ruşineJ ne-a mustrat el& Ce )el de actori vreţi să )iţi# dacă nu
(uteţi să vă m!oldiţi imaginaţiaI 2duceţi-mi zece co(ii# să le s(un că asta e noua lor
locuinţă şi o să vă minunaţi de imaginaţia lor& 2u să ncea(ă un ;oc )ără s)%rşit& Fiţi ca
eiJ
- B uşor de s(us să )im ca nişte co(iiJ o)tă =ustov& Bi simt n chi( )iresc nevoia
şi che)ul de a se ;uca# (e c%nd noi ne silim s-o )acem&
- Bi# )ireşte# dacă 7n&ai che$C=% atunci degeaba mai vorbim% (i răspunse
Tor!ov' 0acă lucrurile stau aşa% atunci se pune (ntrebarea9 oare sunte"i artiti I
- Să ne )ie cu iertare7 trageţi cortină# daţi drumul (u!licului şi ne vine nouă
che)ul# declară 9ovorkov&
- 5u& 6acă sunteţi artişti# atunci să acţionaţi şi )ără asta& S(uneţi )ără ocol7 ce
vă m(iedică să ;ucaţi I ne-a descusut 1orţov&
AH
2m nce(ut să-i e3(lic starea mea7 (oţi să )aci )oc n cămin# să aşezi mo!ila#
dar toate acţiunile astea mici nu (ot să te atragă& Sunt de (rea scurtă durată& 2i )ăcut )oc
n cămin# ai nchis uşa# te uiţi7 misiunea ta s-a s)%rşit& 6ar dacă din (rima acţiune ar mai
decurge şi o a doua# şi (e urmă o a treia# atunci ar )i altă trea!ă&
- "a să zică aşa - a rezumat 1orţov - n-aveţi nevoie de acţiuni scurte#
e3terioare# semimecanice# ci de acţiuni mari# ad%nci# com(licate şi cu (ers(ective
nde(ărtate şi largiI
- 5u# asta ar )i (rea mult şi (rea greu& 5u ne g%ndim deocamdată la asta& 6aţi-
ne ceva mai sim(lu# dar interesant# i-am e3(licat eu&
- 2sta nu de(inde de mine# ci de voi# a s(us 1orţov& "oi nşivă (uteţi )ace ca
orice acţiune să )ie (lictisitoare sau interesantă# scurtă sau ndelungată& B oare vor!a aici
de un sco( e3terior şi nu de o (ornire interioară# de (ricini# de situaţii de la care (orneşte
şi (entru care se e3ecută acţiuneaI 9%ndiţi-vă la sim(la -deschidere şi nchidere a uşii&
Ce (oate )i mai li(sit de sens ca o asemenea trea!ă mecanică I 6ar nchi(uiţi-vă că
locuinţa asta# n care se săr!ătoreşte azi mutarea Maloetkovei# a locuit nainte un om
care a su)erit un acces de demenţă )urioasă& Bl a )ost ridicat şi dus ntr-un sanatoriu de
(sihiatrie&&& 6ar dacă s-ar a)la că el a )ugit de acolo şi acuma stă du(ă uşă# ce-aţi )ace
voiI
6e ndată ce (ro!lema a )ost-(usă n )elul acesta# atitudinea noastră )aţă de
acţiune sau - cum s-a e3(rimat mai trzki 1orţov - )aţă de „ţinta interioară"# s-a schim!at
deodată7 nu ne mai g*ndeam cum am putea să lungim )ocul% nu ne mai (ngri)eam de
latura lui e.terioară% demonstrativă% ci numai de acea interioară% din punctul de vedere%
al sarcinii puse şi ne (ntrebam dacă cutare sau cutare comportare era con$ormă cu
scopul' Echii au nce(ut să măsoare s(aţiul# să vadă cum se (oate să te a(ro(ii de uşă
)ără (ericol& Cercetam toate lucrurile din ;ur# ne ada(tam la ele şi căutăm să ne dăm
seama (e unde se (oate )ugi dacă ne!unul ar năvăli n odaie& 5nstinctul de conservare
prevedea prime)dia şi ne sugera mi)loacele de a lupta cu ea'
'utem analiza starea de atunci du(ă următorul )a(t mărunt7 "iunţov# n mod
s(ontan sau dinadins# s-a tras !rusc din )aţa uşii şi noi toţi# ntr-o su)lare# am )ăcut
aceiaşi lucru# m!r%ncindu-ne unul (e altul& Femeile au nce(ut să ţi(e şi s-au re(ezit n
odaia vecină& Bu m-am (omenit su! masă# cu o scrumieră grea de !ronz n mină& 5-am
ncetat să acţionăm nici c%nd uşa a )ost !ine nchisă& Cum n-aveam cheie# am !aricadat
uşa cu mese şi scaune& 5e mai răm%nea doar să chemăm la tele)on sanatoriul de
(sihiatrie ca să se ia toate măsurile necesare (entru (rinderea !olnavului )urios&
Bram ca(tivat de ;oc şi# n cli(a n care s-a is(răvit e3erciţiul# m-am re(ezit la
1orţov# e3clam%nd 7
- 'uneţi-mă să mă ocu( cu a(rinderea )ocului n căminJ 2cum lucrul ăsta mă
(lictiseşte& 6acă vom iz!uti nsă să nsu)leţim e3erciţiul acesta# voi deveni cel mai a(rig
admirator al „sistemului"&
2rkadie 5ikolaevici# )ără să şovăie nici o cli(ă# a nce(ut să ne s(ună că
Maloletkova şi săr!ătoreşte mutarea n nouă locuinţă şi că şi-a invitat colegii de şcoală
şi cunoştinţele& >n musalir# care i cunoaşte hine (e Moskvin# Kacialov şi Leonidov# a
)ăgăduit să vină cu unul dintre ei la (etrecere& "rea să le )acă o !ucurie elevilor şcolii
noastre& 6ar# din nenorocire# locuinţa e rece& ?ncă nu s-a (us al doilea r%nd de )erestre#
nu s-a )ăcut a(rovizionarea cu lemne şi# (arcă dintr-adins# s-a lăsat dimtr-o dată un ger
care a răcit at%t de tare odăile nc%t e (este (utinţă să (rimeşti n ele nişte oas(eţi at%t de
res(ecta!ili& Ce-i de )ăcut I S-au m(rumutat lemne de la vecini# s-a )ăcut )ocul n salon#
dar so!a a scos )um& 2 tre!uit să se stingă )ocul şi să se aducă un coşar& '%nă c%nd şi-a
A:
s)%rşit el lucrul# s-a ntunecat de tot& 2cum se (oate )ace )ocul n so!ă# dar lemnele sunt
umede şi nu se a(rind& Dar musa)irii tre!uie să sosească dintr-o cli(ă ntr-alta&&&
- Să-mi răs(unzi acum7 ce-ai )ace dacă născocirea asta a mea ar )i realăI
5odul intim al tuturor acestor acţiuni care decurgeau una din alta era !ine
legat& Ca să-1 dezlegăm# tre!uia să ieşim dintr-o situaţie grea# tre!uia să )acem iar a(el
la toate nsuşirile noastre omeneşti&
Mai ales aşte(tarea lui Leonidov# Kacialov şi Moskvin n asemenea condiţii ne
tul!ura (e toţi& 5e era mai ales ruşine de ei& 5e dădeam seama lim(ede că „dacăK ar )i
e3istat n realitate o situaţie at%t de (eni!ilă# ea ne-ar )i )ăcut să trăim cli(e ne(lăcute#
(line de emoţie& Fiecare dintre noi căuta să dea un a;utor# născocea (lanuri de acţiune#
(ro(unea celorlalţi tovarăşi ca să le analizeze# ncerca să le e3ecute&
- 6e data asta - declară 1orţov - (ot să vă s(un că aţi &acţionat cu autenticitate#
adică con)orm unui sco(# n chi( rodnic& Ce v-a )ăcut să acţionaţi aşaI >n singur cuv%nt
mic7 „dacăK&
Blevii erau entuziasmaţi& Se (ărea că ni s-a dezvăluit „un cuv%nt magicK# cu
a;utorul căruia totul devine accesi!il n artă şi# dacă nu va iz!uti un rol sau un e3erciţiu#
va )i destul să se rostească cuv%ntul „dacă" şi totul va merge strună&
- ?n chi(ul acesta - a rezumat 1orţov - la lecţia de azi am nvăţat că ac"iunea
scenică tre&uie să "ie moti(ată lăuntric! logic! consec(ent i să fie posi&ilă în realitate.
…a!" 1#..
Cuv%ntul „dacăK a )ost ndrăgit de toţi& Se vor!eşte de el cu orice (rile;# i se
c%ntă ditiram!e# iar lecţia de azi a )ost nchinată n ntregime (roslăvirii lui&
2rkadie 5ikolaevici nici n-a a(ucat să intre şi să se aşeze la locul lui# că elevii
l-au şi ncon;urat şi# (lini de entuziasm# şi-au e3(rimat admiraţia&
- 2ţi nţeles şi aţi ncercat voi nşivă# (rintr-o e3(erienţă iz!utită# cum se
creează de la sine# normal# )iresc şi organic# (rin acest „dacăK# acţiuni interioare şi
e3terioare&
@aideţi deci să urmărim )uncţia )iecărui motor şi )actor al e3(erienţei noastre
(e acest e3em(lu viu& Să nce(em cu „*a+,K&
?nainte de orice# acest cuv%nt e minunat# (entru că stă la începutul fiecărei
crea"ii# a lămurit 2rkadie 5ikolaevici& 3*acă4 este pentru artiti pârg%ia care ne trece
din realitate în singura lume în care se poate să(âri crea"ia'
B3istă un „dacă" care ţi dă numai un im!old n vederea dezvoltării ulterioare#
tre(tate şi logice# a unei creaţii&
>ite# de (ildă 7
1orţov ntinse m%na s(re =ustov şi aşte(tă ceva& 2m%ndoi se uitau nedumeriţi
unul la celălalt&
- 6u(ă cum vedeţi - s(use 2rkadie 5ikolaevici - ntre noi doi nu se creează
nici o acţiune& 6in (ricina asta l introduc (e „dacăK şi s(un7 dacă ceea ce ţi ntind eu ar
)i o scrisoare şi nu m%na goală# ce-ai )aceI
- 2ş lua-o# m-aş uita cui e adresată& 0acă mi-e adresată mie# atunci# cu
ngăduinţa dumneavoastră# aş des)ace-o şi aş nce(e s-o citesc& 6ar deoarece e o
scrisoare intimă# şi aş (utea să-mi trădez emoţia la citirea ei&&&
- 0eoarece% (entru evitarea acestui lucru# e mai (rudent să te retragi&&& i-a
şo(tit 1orţov&
- &&&atunci m-aş duce n odaia cealaltă şi aş citi scrisoarea acolo&
- "edeţi c%te g%nduri conştiente şi consecvente# c%te tre(te logice - dacă!
A-
deoarece! atunci - şi c%te acţiuni di)erite a (rovocat cuvinţelul „dacă"& 2şa se mani)estă
el de o!icei&
Se nt%m(la nsă ca „dacăK să-şi nde(linească rolul singur# dintr-o dată# )ără
să ai!ă nevoie de com(letări şi de a;utor& >ite# de (ildă&&&
2rkadie 5ikolaevici i ntinse Maloletkovei cu o m%nă o scrumieră de metal şi
cu cealaltă i dădu "eliaminovei o mănuşă de antilo(ă# s(un%nd7
- 6umitale# o !roască rece şi dumitaile un şoarece moale&
5u is(răvi !ine de s(us# că am%ndouă )etele se dădură na(oi cu sc%r!a&
- 6mkova# !ea# (orunci 2rkadie 5ikolaevici& Ba duse (aharul la !uze&
- B otravăJ o o(ri 1orţov&
6mkova ncremeni instinctiv&
- "edeţiI trium)ă 2rkadie 5ikolaevici& 1oate astea nu sunt un „dacă" sim(lu#
ci un „dacă" magic# care (rovoacă (e loc# instinctiv# acţiunea nsăşi& ?n e3erciţiul cu
ne!unul aţi iz!utit nu tot at%t de ascuţit# de e3(resiv# dar cu un rezultat tot at%t de
(uternic& 2colo# (resu(unerea unui lucru anormal a (rovocat deodată o intensă emoţie
sinceră şi o acţiune e3trem de vie& >n asemenea „dacă" ar (utea )i şi el considerat ca
magic&
1re!uie să vă atrag atenţia# (entru cercetările care vor urma# asu(ra calităţilor
şi nsuşirilor lui „dacăK& #.istă% ca să spun aşa% un 7dacă= cu un singur 7eta)= şi altul
cu mai multe 7eta)e=' 6e (ildă# la e3(erienţa cu scrumieră şi cu mănuşa noi ne-am
)olosit de un „dacăK cu um singur „eta;K& 2 )ost de a;uns să s(un7 dacă scrumiera ar )i
!roască şi mănuşa şoarece şi numaidec%t s-a iscat un ecou n acţiune&
?n (iesele com(licate# nsă# se m(leteşte un mare număr de „dacăK indicaţi de
autor sau alt soi de „dacăK ce ;usti)ică o atitudine sau alta# unele )a(te ale eroilor sau
altele& 2colo avem de-a )ace cu un „dacăK cu mai multe caturi# adică cu un număr mare
de (resu(uneri şi de )antezii care se com(letează# care se m(letesc di!aci ntre ele&
2colo# autorul# cre%nd (iesa# s(une7 „6acă acţiunea s-ar (etrece n cutare e(ocă# n
cutare stat# n cutare loc sau casă# dacă acolo ar trăi cutare oameni# cu cutare com(le3
su)letesc# cu cutare idei şi sentimente# dacă ei s-ar nt%lni n cutare m(re;urăriK şi aşa
mai de(arte&
$egizorul care (une (iesa n scenă com(letează imaginaţia autorului cu alţi
„dacăK ai lui şi s(une7 dacă ntre (ersona;e ar e3ista asemenea relaţii reci(roce# dacă ele
ar avea asemenea de(rinderi ti(ice# dacă ar trăi n asemenea m(re;urări şi aşa mai
de(arte# cum ar acţiona actorii (uşi să ;oace n locul lor I
La r%ndul lor (ictorul scenogra) care zugrăveşte locul de acţiune al (iesei#
electricianul care i dă o lumină sau alta şi ceilalţi creatori ai s(ectacolului com(letează
condiţiile de viaţă ale (iesei cu imaginaţia lor artistică&
Mai de(arte# daţi-vă seama că n cuv%ntul „dacăK e ascunsă o anumită nsuşire#
o anumită )orţă# (e care a-ţi simţit-o n tim(ul e3erciţiului cu ne!unul& 2ceastă nsuşire
şi )orţă a lui „dacăK a (rovocat năuntrul vostru o schim!are instantanee# o de(lasare&
- 6a# ntocmai# o schim!are# o de(lasare# am a(ro!at eu denumirea (otrivită a
sentimentului (e care l trăisem&
- Mul!umită lui - ne-a lămurit mai de(arte 1orţov - se nt%m(la ceva ntocmai
ca n (iesa 'asărea măiastră atunci c%nd e răsucit diamantul )ermecat7 ochii (ncep să
privească alt$el% urechile să asculte alt$el% mintea să c*ntărească (n chip nou cele
(ncon)urătoare şi rezultatul e ca imagina!ia provoacă% pe cale $irească% o ac!iune reală%
corespunzătoare% necesară pentru (mplinirea scopului care (i stă (n $a!ă'
- =i cum se (etrece asta (e ne!ăgate n seamăJ m-am entuziasmat eu& ?ntr-
A/
adevăr# ce mă interesa (e mine căminul de !uta)orieJ 1otuşi# atunci c%nd el a )ost (us n
de(endenţă de „dacă"# c%nd ne-am nchi(uit că vor sosi acei actori renumiţi şi ne-am dat
seama că ncă(ăţ%natul cămin ne va com(romite (e toţi# am avut senzaţia im(ortanţei
mele n cli(a aceea (e scena& Am ur*t sincer buta$oria asta de carton% am blestemat
gerul care venise (ntr&un moment at*t de nepotrivit şi nu&mi mai a)ungea timpul ca să
(ndeplinesc tot ce&mi dicta imagina!ia lăuntrică dezlăn!uită'
- 2celaşi lucru s-a nt%m(lat la e3erciţiul cu ne!unul# a s(us =ustov& =i acolo
uşa de la care a nce(ut e3erciţiul a devenit numai un mi;loc de a(ărare# iar sco(ul
(rinci(al asu(ra căruia ni s-a )i3at atenţia era sentimentul de autoconservare& 2sta s-a
(etrecut )iresc# a venit de la sine&&&
- =i de ceI l-a ntreru(t a(rins 2rkadie 5ikolaevici& 'entru că imaginea
prime)diei ne emo!ionează totdeauna' #a poate să $ermenteze (n orice clipă ca dro)dia'
/n ceea ce priveşte (nsă uşa şi căminul% ele ne emo!ionează numai (n măsura (n care
altceva mai important pentru noi e legat de ele'
Secretul (uterii de in)luenţă al lui „dacăK mai constă şi n )a(tul că el nu
(or&ete despre un fapt ireal! despre ce(a ce este! ci numai despre ceea ce ar putea să
fie 3dacă4... Cu(ântul acesta nu afirmă nimic. El doar presupune! el pune între&area
pentru a fi re$ol(ată. La ea se străduieşte să răs(undă actorul&
0in pricina asta% mişcarea şi rezolvarea se realizează $ără e$ort şi $ără
minciună' ?n adevăr# eu nu v-am asigurat că du(ă uşă se a)lă un ne!un& Bu n-am minţit#
ci# dim(otrivă# am recunoscut deschis# (rin nsuşi cuv%ntul „dacăK# că am strecurat
numai o (resu(unere şi că n realitate nu e nimeni du(ă uşă& 2m vrut numai ca voi să-mi
răs(undeţi cinstit cum aţi )i (rocedat dacă născocirea cu ne!unul ar )i devenit o realitate&
Bu nu v-am (ro(us nici să aveţi halucinaţii şi nici nu v-am im(us sentimentele mele# ci
v-am lăsat tuturor o de(lină li!ertate de a trăi# ceea ce „se trăiaK )iresc# de la sine# de
către )iecare dintre voi& Dar voi# (e de altă (arte# nu v-aţi silit şi nu v-aţi o!ligat să
acce(taţi născocirea mea cu ne!unul ca (e o realitate# ci numai ca (e o (resu(unere& Bu
nu v-am o!ligat să credeţi n autenticitatea nt%m(lării cu ne!unul# inventată de mine4
voi singuri# de !unăvoie# aţi recunoscut (osi!ilitatea e3istenţei n viaţă a unui asemenea
)a(t&
- 6a# e )oarte !ine că „dacăK e sincer şi verosimil# că el conduce lucrurile (e
)aţă& 2sta nimiceşte (o)ta de a nşela# care se simte des n ;ocul scenic# m-am
entuziasmat eu&
- =i ce-ar )i )ost dacă eu# n loc să recunosc deschis că am născocit# aş )i
nce(ut să mă ;ur că du(ă uşă se a)lă un ne!un adevăratI
- Bu n-aş )i crezut o minciună at%t de evidentă şi nu m-aş )i urnit din loc# am
recunoscut eu& B !ine că acest uimitor „dacă" creează o stare care e3clude orice )el de
)orţare& 5umai n asemenea condiţii se (oate analiza serios ceea ce n-a )ost# dar s-ar )i
(utut nt%m(la n realitate# am s(us cu em)ază&
- Dată ncă o nsuşire a lui „dacăK# şi-a adus aminte 2rkadie 5ikolae-vici& El
pro(oacă în artist o acti(itate interioară i e-terioară! lucru care de asemenea se
o&"ine pe cale firească! fără sfor"are& Cuv%ntul „dacăK e un im!old# un e3citant al
activităţii noastre creatoare lăuntrice& ?n adevăr# a )ost destul să vă s(uneţi7 „ce aş )ace şi
cum aş (roceda dacă născocirea cu ne!unul ar )i o realitateI şi activitatea s-a şi născut n
voi# (e loc& ?n locul unui sim(lu răs(uns la ntre!area mea# a a(ărut n voi# (otrivit
nsuşirii naturii voastre actoriceşti# chemarea la acţiune& La ndemnul ei# voi n-aţi (utut
să vă mai stă(%niţi şi aţi nce(ut să nde(liniţi sarcina care vi se (usese n )aţă& 2cţiunile
voastre au )ost conduse de sentimentul ireal# omenesc# de autoa(ărare# ntocmai cum se
A0
(etrece n cea mai autentică viaţă&&&
?nsuşirea asta# aşa de nsemnată# a cuv%ntului „dacăK# l nrudeşte cu una dintre
!azele curentului nostru# care constă n Caracterul acti( i operati( al crea"iei i artei.
- 6ar se vede că „dacă" nu acţionează totdeauna li!er# )ără (iedică# am
o!iectat eu& >ite# la mine# de (ildă# cu toate că mişcarea a a(ărut deodată# s(ontan# totuşi
ea a continuat ncă multă vreme& ?n (rima cli(ă n care s-a ivit minunatulR„dacă"# eu l-
am şi crezut şi s-a (rodus mişcarea& 6ar această stare nu a durat multă vreme& 6in cli(a
următoare# am simţit cum mă (ătrunde ndoiala şi mi-am s(us 7 de ce te )răm%nţiI =tii
doar că orice „dacăK e un ;oc# o născocire# nu viaţa adevărată& 6ar un al doilea glas nu
voia să )ie de acord& Bl s(unea 7 „2dmit că „dacăK este un ;oc# o născocire# dar el este
(osi!il# realiza!il n viaţă& ?n a)ară de aceasta# nimeni nu are de g%nd să te silească la
nimic& Bşti rugat numai să răs(unzi7 Cum ai )i (rocedat dacă ai )i )ost n acea seară la
Maloletkova şi te-ai )i găsit n situaţia de oas(ete al ei IK
6u(ă ce am simţit realitatea născocirii# m-am com(ortat )aţă de ea cu toată
seriozitatea şi am (utut să chi!zuiesc ce e de )ăcut cu căminul şi cum tre!uie să mă (ort
cu cele!rităţile invitate&
…a!" 1#..
- 2şadar magicul sau sim(lul „dacă" stau la !aza creaţiei& Bl dă (rimul !r%nci
dezvoltării ulterioare a (rocesului creator al rolului& Să vă s(ună n locul meu 2le3andr
Sergheevici 'uşkin cum se dezvoltă acest (roces&
2le3andr Sergheevici s(une n articolul lui 0espre drama populară şi despre
Mar)a 'osadniţa de M' P' Pogodin7
3)intea noastră cere de la un autor dramatic ade(ărul pasiunilor i
(erosimilul sentimentelor în situa"iile presupuse4.
2daug de la mine că mintea noastră cere a!solut acelaşi lucru şi de la artistul
dramatic# cu di)erenţa că situaţiile care (entru scriitor sunt (resu(use (entru noi# actorii#
vor )i (ro(use# gata date& =i iată că n munca noastră (ractică termenul „situa"ii
propuseK# de care ne şi )olosim# s-a )i3at&
- Situaţii (ro(use&&& se nelinişti "iunţov&
- 9%ndiţi-vă !ine la ma3ima asta minunată şi (e urmă am să vă dau un
e3em(lu (lastic (entru )elul cum iu!itul nostru „dacă" ne a;ută să nde(linim marea
(oruncă a lui 2le3andr Sergheevici&
- „2devărul (asiunilor# verosimilul sentimentelor n situaţii (ro(useK# citam eu
(e toate tonurile ma3ima (e care o notasem&
- 6egea!a ndrugi ntr-una )raza asta genială# mi-a s(us 1orţov& 5-ai să-i
dezvălui n )elul ăsta esenţa& C%nd nu iz!uteşti să cu(rinzi ntreaga idee deodată# cu toată
mintea# a!soar!e-o n dumneata (e )ragmente logice&
- ?nainte de orice# tre!uie să (rice(em ce se su!nţelege (rin cuvintele „situaţii
(ro(useKI ntre!ă =ustov&
- 2stea sunt su!iectul (iesei# )a(tele din ea# evenimentele# e(oca# tim(ul şi
locul acţiunii# condiţiile de viaţă# nţelegerea noastră actoricească şi regizorală a (iesei#
ceea ce i adăugăm de la noi# (unerea n scenă# decorurile şi costumele (ictorului
scenogra)# recuzita# lumina# sonorizările şi altele care sunt (ro(use actorilor (entru a ţine
seama de ele n creaţia lor&
73itua!iile propuse=% ca şi 7dacă=% sunt presupuneri% 7născociri ale
imagina!iei6' #le au una şi aceeaşi origine9 7situa!iile propuse= sunt totuna cu 7dacă=
şi 7dacă6 (nseamnă 7situa!ii propuse6' Una e o presupunere 83dacă49! iar cealaltă e
*8
completarea ei 83situa"ii propuse49' 70acă= e (ntotdeauna (nceputul crea!iei%
7situa!iile propuse= o dezvoltă' 4u poate e.ista una $ără cealaltă şi nu pot căpăta dec*t
(mpreună puterea necesară imboldului' Totuşi% $unc!ia lor e pu!in di$erită9 7dacă= dă
un br*nci imagina!iei a!ipite iar 7situa"iile propuse6 $ac ca (nsuşi 7dacă6 să $ie motivat'
#le a)ută% at*t (mpreună c*t şi separat% la crearea mişcării interioare'
- =i ce e „adevărul (asiunilorKI s-a interesat "iunţov&
- Ade(ărul pasiunilor înseamnă tocmai ade(ărul pasiunilor - pasiunea
autentică% vie% omenească% sentimentele% trăirea artistului (nsuşi'
- =i ce nseamnă „verosimilul sentimentuluiKI nu se lăsă "iunţov&
- Bl nu constă n cele mai autentice (asiuni# simţiri şi trăiri# ci# cum să vă s(un#
n (resimţirea lor# ntr-o stare a(ro(iată# nrudită cu ele# care seamănă cu adevărul şi e#
deci# verosimilă& B redarea (asiunii# dar nu directă# nemi;locită# su!conştientă# ci# ca să
s(un aşa# su! in)luenţa interioară a sentimentului&
?n ceea ce (riveşte ntreaga ma3imă a lui 'uşkin# o veţi nţelege mai uşor dacă
veţi schim!a locul cuvintelor n )rază şi veţi s(une aşa7
„+N SITUA:II7E 2;O2USE ST< A*E5<;U7 2ASIUNI7O;"& Sau# cu
alte cuvinte7 crea"i întâi 3situa"ii propuse4! crede"i sincer în ele i atunci 3ade(ărul
pasiunilor4 se (a nate de la sine&
- ?n „situaţii (ro(useK se strădui să nţeleagă "iunţov&
2rkadie 5ikolaevici s-a gră!it să-l a;ute7
- /n $a!a dumitale se va contura practic% apro.imativ un program ca acesta9
(nainte de orice% dumneata (a tre&ui să#"i înc%ipui toate 3situa"iile propuse4 luate din
piesă însăi! din punerea în scenă a regi$orului! din nă$uin"ele dumitale artistice' Tot
acest material (!i va crea o imagine generală despre via!a persona)ului reprezentat (n
condi!iile lui (ncon)urătoare''' Tre&uie să cre$i foarte sincer în posi&ilitatea unei astfel
de (ie"i în realitate. Tre&uie să te o&inuieti atât de mult cu ea! încât să te înrudeti
cu această (ia"ă străină& 0acă toate astea vor izbuti% atunci (năuntrul dumitale se va
crea de la sine adevărul pasiunilor (nsuşi sau verosimilul sentimentului'
- 2m vrea o metodă (ractică mai concretă# am stăruit eu&
- 7ua"i#l pe iu&itul (ostru 3dacă4 i pune"i#l în fa"a fiecărei 3situa"ii
propuse4! alese de (oi& S(uneţi-vă aşa7 dacă cel care s-a nă(ustit n odaie ar )i )ost un
ne!un# dacă elevii ar )i )ost la săr!ătorirea noii locuinţe a Maloletkovei# dacă uşa ar )i
)ost stricată şi nu s-ar )i ncuiat# dacă ar )i tre!ui s-o !aricadăm - şi aşa mai de(arte -
atunci ce-aş )i )ăcut# cum aş )i (rocedatI
?ntre!area asta va trezi deodată n voi activitatea& ;ăspunde"i#i cu o ac"iune i
spune"i#i/ 3Iată ce#a fi făcut=4 1i face"i ceea ce a"i dori! ceea ce (ă (a atrage făiră să
mai sta"i pe gînduiri în momentul ac"iunii&
2tunci veţi simţi năuntrul vostru - su!conştient sau conştient - ceea ce 'uşkin
numeşte „adevărul (asiunilorK sau# cel (uţin# „verosimilul sentimentuluiK& Secretul
acestui proces constă în faptul de a nu#"i for"a de fel sentimentul! de a#i lăsa li&ertatea
să pună stăpânire pe tine! de a nu te g*ndi la 7adevărul pasiunilor=% pentru că aceste
pasiuni nu depind de tine% ci vin de la sine' Ele nu se supun nici poruncii! nici
constrângerii.
Toată aten"ia artistului să fie îndreptată asupra 3situa"iilor propuse4.
+ncepe"i să le trăi"i sincer i atunci 3ade(ărul pasiunilor4 se (a crea de la sine
înăuntrul (ostru.
6u(ă ce 2rkadie 5ikolaevici ne-a e3(licat cum din di)erite „situaţii (ro(useK
şi din „dacăK al autorului# actorului# regizorului# (ictorului scenogra)# electricianului şi al
*1
celorlalţi creatori ai s(ectacolului se )ormează atmos)era de (e scenă# asemănătoare cu
viaţa adevărată# 9ovorkov s-a revoltat şi „a luat a(ărareaK actorului&
- "ă rog să mă iertaţi - a (rotestat el - dair n cazul acesta ce-i răm%ne
actorului# dacă totul e creat de alţiiI 5umai nimicurileI
- Cum nimicurileI s-a re(ezit la el 1orţov& 'entru dumneata nseamnă un
nimic să crezi ntr-o născocire străină şi s-o trăieşti sincerI 6ar ştii că o asemenea creaţie
(e o temă străină e adesea mai grea dec%t crearea unei născociri (ro(riiI 5oi cunoaştem
cazuri n care (iesa (roastă a unui (oet a că(ătat un renume mondial mulţumită )a(tului
că a )ost creată din nou de către un mare artist& =tim că Shakes(eare a creat )olosind
lucrări n (roză# străine& =i noi creăm din nou o(erele dramaturgilor# noi desco(erim n
ele ceea ce e ascuns ndărătul cuvintelor&
5oi introducem ntr-un te3t străin su!te3tul nostru# sta!ilim ra(orturile
noastre )aţă de oameni şi )aţă de condiţiile vieţii lor# trecem (rin noi ntregul material
că(ătat de la autor şi regizor# l (relucrăm n noi# l nsu)leţim şi l com(letăm cu
imaginaţia noastră& 5e nrudim cu el# ni-l nsuşim (sihic şi )izic# trezim n noi „adevărul
(asiunilor"4 (roducem ca rezultat )inal al creaţiei noastre o acţiune rodnică# autentică#
str%ns legată de ideile ascunse ale (iesei4 creăm chi(uri vii ti(ice# cu (asiunile şi
sentimentele (ersona;ului re(rezentat& =i toată această muncă uriaşă e un „nimicKI 5u# e
o mare creaţie şi o artă adevăratăJ a ncheiat 2rkadie 5ikolaevici&
…a!" 1#..
Dntr%nd n clasă# 2rkadie 5ikolaevici ne-a anunţat (rogramul lecţiei de azi& Bl
ne-a s(us 7
- 6u(ă „dacăK şi „situaţiile (ro(useK# voi vor!i azi des(re ac"iunea scenică
interioară i e-terioară& ?nţelegeţi oare ce im(ortanţă are această acţiune (entru arta
noastră# care ea nsăşi# (rin natura ei# e !azată (e activitateI
2ctivitatea aceasta se mani)estă (e scenă (rin acţiune# iar n acţiune se
transmite su)letul rolului# trăirea artistului şi lumea interioară a (iesei& 5oi ;udecăm
oamenii re(rezentaţi n (iesă şi nţelegem cine sunt ei# du(ă acţiuni# du(ă )a(te&
Dată ce ne dă acţiunea şi ce aştea(tă s(ectatorul de la ea&
=i ce ca(ătă s(ectatorul de la noi# n marea ma;oritate a cazurilorI ?nainte de
orice - o mare în(ălmăeală! o a&unden"ă de gesturi nestăpânite! de micări ner(oase!
mecanice= 3untem mult mai darnici cu ele (n teatru dec*t (n via!a reală'
0ar toate aceste ac!iuni actoriceşti sunt cu totul altele dec*t cele omeneşti (n
via!a adevărată' 2m să vă arăt di)erenţa (rintr-un e3em(lu7 c%nd omul vrea să-şi
desluşească gmdurile şi sentimentele cele mai ascunse şi intime +n genul monologului
„2 )i sau a nu )i" din @amlet.# el se izolează# (ătrunde ad%nc năuntrul său şi se
străduieşte cu mintea să scoată la iveală şi să e3(rime n cuvinte ceea ce g%ndeşte şi
simte&
2e scenă însă actorii ac"ionea$ă altfel. /n momentele intime ale vie!ii% ei ies (n
plină avanscenă% se adresează spectatorilor şi (şi declamă cu glas tare% sonor% cu patos
su$erin!ele lor ine.istente'
- Ce nseamnă „şi declamă su)erinţele ine3istenteKI
?nseamnă că ei )ac ce )aceţi şi voi c%nd vreţi să um(leţi goliciunea su)letească#
lăuntrică# a ;ocului vostru cu un ;oc actoricesc su(er)icial# e3terior# de e)ect& ;olul pe
care nu#l sim"i lăuntric e mai con(ena&il să#l pre$in"i spectatorului prin mi'locirea
efectelor e-terioare! în ropotul aplau$elor' 0ar mă (ndoiesc că un artist serios va dori
o sală zgomotoasă (n momentul (n care el redă cele mai scumpe g(nduiri% sentimente şi
*,
esen!a su$letească ascunsă a rolului' ?n ele doar sunt tăinuite sentimentele (ersonale ale
artistului# analoage cu cele ale rolului& "rei să le redai n mi;locul unei linişti
(ătrunzătoare# ntr-o mare intimitate# nu n zgomotul meschin al a(lauzelor& 6acă nsă
artistul le sacri)ică şi nu se teme să !analizeze momentul solemn# atunci asta
demonstrează că vor!ele rolului (e care le rosteşte sunt goale (entru el# că n-a strecurat
n ele nimic scum(# de la el& Nu poate să e-iste o atitudine înăl"ătoare fa"ă de nite
cu(inte goale& "uvintele sunt necesare atunci numai ca nişte sunete% cu care se poate
arăta glasul% dic!iunea% tehnica vorbirii% temperamentul animalic actoricesc' /n ceea ce
priveşte (nsă ideile şi sentimentele pentru care s&a scris piesa% c*nd e vorba de un
asemenea )oc% ele pot $i redate numai 7(n general= trist% 7(n general= vesel% 7(n
general= tragic% deznădă)duit etc' ast$el de redare e moartă% $ormală%
meşteşugărească'
?n domeniul acţiunii e3terioare# n vor!ire# se nt%m(lă acelaşi lucru ca n
acţiunea interioară& C%nd actorului (ersonal# ca om# nu-i tre!uie ceea ce )ace# c%nd rolul
şi arta nu se dăruiesc ideii căreia i slu;esc# atunci acţiunile sunt goale# netrăite şi# de
)a(t# nici n-au ce reda& 2tunci nu mai răm%ne altceva de )ăcut dec%t de a acţiona „n
generalK& C%nd actorul su)eră ca să su)ere# c%nd iu!eşte ca să iu!ească# c%nd e gelos sau
şi cere iertare ca să )ie gelos şi să-şi ceară iertare# c*nd totul se $ace pentru că aşa e
scris (n piesă şi nu pentru că aşa e trăit (n su$let şi aşa să creat via!a rolului pe scenă%
atunci actorul n&are ce să e.teriorizeze şi (n acest caz )ocul 7(n general= e pentru el
singură scăpare'
Ce cuv%nt ngrozitor e „n generalKJ
C%tă negli;enţă# con)uzie# su(er)icialitate şi dezordine e n elJ
"reţi să m%ncaţi ceva „n generalKI Să vor!im# să citim „n generalKI Să
(etrecem „n generalKI Ce (lictiseală# ce li(să de conţinut n (ro(unerile acesteaJ
Cnd ;ocul artistului e a(reciat (rin e3(resia „cutare actor nu l-a ;ucat (rost# n
general# (e @amletK# a(recierea e ;ignitoare (entru inter(ret&
Qucaţi-mi iu!irea# gelozia# ura „n generalKJ
Ce nseamnă astaI Să ;oci o )ăr%mă din aceste (asiuni şi din elementele lor
com(onenteI Eri# iată că actorii care ;oacă „n generalK ne o)eră (e scenă )ăr%mituri de
(asiuni# sentimente# )ăr%mituri din logica acţiunilor şi a (ersona;elor& )ai amu$ant
decât orice e faptul că ei se frământă sincer i simt puternic 'ocul lor 3în general4& 4&
o să&i convinge!i că (n acest )oc nu e.istă nici pasiune% nici trăire% nici idei% ci numai
c*te o $ăr*mă din ele' Aceşti actori asudă% se $răm*ntă% sunt captiva!i de )oc% cu toate că
nu pricep ce&i $răm*nta şi ce&i captivează' Asta e 7emo!ia actoricească=% isteria
stridentă despre care v&am vorbit' Asta e emo!ia 7(n general6'
A;TA A*E5<;AT< 1I >OCU7 3+N .ENE;A74 SUNT
INCO)2ATI?I7E' >na o e3clude (e cealaltă& 2rtei i (lace ordinea şi armonia# iar
artistului „n generalK# dezordinea şi haosul&
Cum ne )erim de duşmanul nostru de moarte - ;ocul „n generalKI
Lu(ta m(otriva lui constă n introducerea n răvăşitul ;oc „n generalK tocmai
a ceea ce i e ne(rielnic# a ceea ce l nimiceşte&
7/n general= (nseamnă super$icialitate şi nechibzuin!ă' *e aceea introduce"i
în 'ocul (ostru cât mai multă muncă după un plan i o atitudine serioasă fa"ă de ceea
ce se face pe scenă. 2sta va nlătura su(er)icialitatea şi nechi!zuinţă&
%%/n general= (nseamnă haos şi lipsă de sens' Introduce"i în rol logica i
consec(en"a! ele vor nlătura cusururile lui „n generalK&
7/n general= (nseamnă să (ncepi tot şi să nu isprăveşti nimic' Introduce"i
*A
finisa'ul în 'ocul (ostru.
5oi vom )ace toate astea de-a lungul ntregului curs al sistemului# n (rocesul
studierii lui# (entru ca dre(t rezultat )inal să ela!orăm (e scenă# o dată (entru totdeauna#
n loc de acţiuni „n general" o acţiune omenească autentică# rodnică# con)ormă unui
sco(& 5umai (e ea o recunosc n artă# numai (e ea o susţin şi numai du(ă ea lucrez&
6e ce sunt m(otriva lui „n generalKI >ite de ce&
Eare n lumea ntreaga se ;oacă zilnic multe s(ectacole (e linia esenţei
interioare# aşa cum o cere arta adevăratăI 6a - zeci de s(ectacole&
Eare n lumea ntreaga se ;oacă zilnic multe s(ectacole nu du(ă esenţă# ci du(ă
(rinci(iul „n generalKI 6a - zeci de mii& 0e aceea să nu vă mira!i dacă am să vă spun
că sute de mii de actori greşesc zilnic (n sinea lor% (şi elaborează sistematic deprinderi
scenice ne)uste şi dăunătoare' Lucrul e cu at%t mai grav cu c%t# (e de o (arte# teatrul
nsuşi şi condiţiile lui de creaţie l trag (e actor ns(re aceste de(rinderi (rime;dioase#
iar# (e de altă (arte# nsuşi actorul# merg%nd (e linia minimei rezistenţe# se )oloseşte
!ucuros de meşteşugărescul „n generalK&
?n chi(ul acesta# tre(tat# ignorarea sistematică a acestor adevăruri duce arta
actorului la (ieire# adică la nimicirea )ondului de creaţie n )olosul unei )orme de ;oc
(roaste# e3terioare# „n generalK&
0upă cum vede!i% avem de luptat cu (ntreaga lume% cu condi!iile )ocului $a!ă
de public% cu metodele de pregătire a$e actorului şi% mai ales% cu $alsele concep!ii% gata
stabilite% despre ac!iunea scenică'
"a să (nvingem toate greută!ile care ne stau (n $a!ă% trebuie% (nainte de toate%
să avem (ndrăzneala de a recunoaşte că din $oarte multe pricini% atunci când ieim pe
scenă! în fa"a spectatorilor! în condi"iile de crea"ie în pu&lic! noi pierdem complet
sen$a"ia (ie"ii reale. Uităm tot' +i cum umblăm (n via!ă% şi cum stăm )os% cum m*ncăm%
cum bem% dormim% discutăm% privim% ascultăm% (ntr&un cuv*nt% cum ac!ionăm interior şi
e.terior (n via!ă' Noi tre&uie să în(ă"ăm toate astea dim nou pe scenă! aa cum în(a"ă
un copil să um&le! să (or&ească! să pri(ească i să asculte.
?n tim(ul studiilor noastre#1a şcoală va tre!ui să vă amintesc des concluzia
asta nsemnată şi neaşte(tată& 6eocamdată să ne dăm osteneala să nţelegem cum să
nvăţăm să acţionăm (e scenă nu actoriceşte „n generalK# ci omeneşte# sim(lu# )iresc#
;ust# organic# li!er# cum o cere nu convenţionalul teatrului# ci legile naturii organice# vii&
- ?ntr-un cuv%nt# să nvăţăm cum să izgonim# ca să s(un aşa# teatrul din teatru#
adăugă 9ovorkov&
- ?ntocmai# cum să izgonim teatrul +cu (-) mic. din 1eatru +cu (T) mare.& 5u
(oţi să )aci )aţă unei asemenea sarcini dintr-o dată şi (%nă la ca(ăt# ci tre(tat# de-a lungul
(rocesului creşterii artistice şi al ela!orării (sihotehnicii& 6eocamdată# "ania# am să te
rog - se ntoarse 2rkadie 5ikolaevici către $ahmanov - să urmăreşti cu (erseverenţă ca
ele(ii să ac"ione$e întotdeauna pe scenă autentic! rodnic i conform unui scop i să nu
se prefacă niciodată că ac"ionea$ă& 6e aceea să-i o(reşti numaidec%t c%nd vei o!serva
că ei tind s(re ;oc şi# mai ales# s(re a)ectare& C%nd clasa ta va l (usă la (unct +şi sunt
neră!dător ca asta să se )acă c%t mai re(ede.# să ela!orezi e3erciţii s(eciale# care să-i
o!lige să acţioneze nea(ărat (e scenă& Fă c%t mai des aceste e3erciţii# din zi n zi mai
lungi# ca să-i de(rinzi tre(tat# metodic# cu acţiunea autentică# rodnică şi con)ormă unui
sco(# (e scenă& ,asă ca (n (nchipuirea lor activitatea omenească să se contopească cu
starea pe care o (ncercă pe scenă (n prezen!a spectatorilor% (n cadrul crea!iei pentru
public sau la lec!ie' C%nd i vei o!işnui# zi de zi# să )ie activi omeneşte (e scenă# ai să-i
de(rinzi cu o!iceiul !un de a )i oameni normali# nu nişte manechine n artă&
**
- Ce )el de e3erciţiiI 2nume ce e3erciţiiI
- Condiţiile lecţiilor să )ie mai serioase# mai severe# (entru ntărirea disci(linei
la cei care ;oacă# ntocmai ca la s(ectacol& 2sta ştii s-o )aci&
- 2m nţeles# a acce(tat $ahmanov&
- Cheamă c%te unul (e scenă şi dă-i o temă oarecare&
- CareI
- 6e (ildă# să se uite n ziar şi să (ovestească ce scrie acolo&
- 2sta cere (rea mult tim( (entru lecţiile cu mulţi eleviJ 1re!uie să-i e3aminez
(e toţi&
- 6ar nu e vor!a să cunoaştem cu(rinsul ntregului ziar& Dm(ortant e să o!ţii o
acţiune autentică# rodnică# con)ormă unui sco(& C%nd vei vedea că ea s-a creat# că elevul
e (ătruns de tema lui# că atmos)era unei lecţii (u!lice nu-l stinghereşte# cheamă alt elev
şi trimite-l (e celălalt undeva# n )undul scenei& ,asă&l să e.erseze acolo şi să se
deprindă a ac!iona pe scenă omeneşte% ca (n via!ă' Ca să#i ela&ore$e i să#i
înrădăcine$e această deprindere pentru totdeauna îi tre&uie mult timp! o cantitate 3@4
de timp trăit pe scenă cu ac"iuni autentice! rodnice! conforme unui scop& 1u ai să-i
a;uţi să utilizeze această cantitate ##CK de tim(&
?n ncheiere# 2rkadie 5ikolaevici ne-a e3(licat7
- 3*acă4 şi 3situa"iile propuse4# 3ac"iunea interioară4 şi 3ac"iunea
e-terioară4 sunt $actori $oarte importan!i (n munca noastră' +i nu sunt numai ei' Mai
avem nevoie de (ncă multe aptitudini creatoare speciale% artistice% de (nsuşiri
1imagina!ie% aten!ie% sim!ul adevărului% teme% date scenice etc% etc2'
6eocamdată# ca să ne e3(rimăm mai (e scurt şi mai coirnod# să convenim să
le numim (e toate cu un singur cuv%nt7 elemente&
- Blementele cuiI a ntre!at cineva&
- 6eocamdată n-am să răs(und la ntre!area asta& Ba se va lămuri de la sine la
tim(ul său& 2rta de a diri;a aceste elemente şi n (rimul r%nd (e „dacăK# „situaţiile
(ro(useK şi acţiunile interioare şi e3terioare# (rice(erea de a le m!ina una cu alta# de a
le su!stitui# de a le uni# cere multă (ractică şi e3(erienţă# deci şi tim(& Să )im ră!dători şi
să ne concentrăm deocamdată toată atenţia asu(ra studierii şi ela!orării )iecărui element&
2cesta este marele# (rinci(alul sco( al cursului din acest an&
*H
IV - IMA'INAŢIA
2stăzi# (entru că 1orţov nu s-a simţit !ine# lecţia a )ost )i3ată acasă la el&
2rkadie 5ikolaevici ne-a instalat comod n !iroul lui&
- =tiţi acum - ne-a s(us el - că munca noastră scenică nce(e de la introducerea
n (iesă şi n rol a magicului „dacă"& Bl re(rezintă (untea de trecere a artistului de la
realitatea de toate zilele (e (lanul imaginaţiei& 'iesa# rolul# sunt născocite de autor4 ele
sunt o ntreagă serie de alţi „dacă" magici şi de „situaţii (ro(use"# g%ndite de el& 3A
fostA cel ade(ărat! adică realitatea în sine! nu au loc pe scenă. ;ealitatea în sine nu e
artă& 2rtă# (rin nsăşi natura ei# are nevoie de născocirea artistică# adică de ceea ce este#
n (rimul r%nd# o(era autorului& Sarcina artistului i a crea"iei lui te%nice e să
transforme născocirile din piesă într#o (ia"ă scenică! artistică& 5magina!ia noastră
)oacă un rol uriaş (n acest proces' 6e aceea se cuvine să ne o(rim mai mult asu(ra ei şi
să analizăm )uncţia ei n creaţie&
1orţov ne arătă di)erite schiţe de decoruri# at%rnate (e (ereţi&
- 1oate ta!lourile astea sunt zugrăvite de un (ictor t%năr# care a murit şi (e
care l iu!eam& Bra un om )oarte ciudat7 )ăcea schiţe (entru (iese care nu )useseră ncă
scrise& >ite# !unăoară# o schiţă (entru ultimul act al unei (iese ine3istente a lui Cehov#
(e care 2nton 'avlovici a g%ndit-o cu (uţin nainte de a muri7 o e3(ediţie (rinsă ntre
gheţari# ntr-o regiune n)iorătoare şi as(ră din nord& >n va(or mare str%ns ntre sloiuri
de gheaţă& Coşurile a)umate (un o (ată neagră# sinistră (e )ondul al!& B un ger de cra(ă
(ietrele& >n v%nt ngheţat ridică v%rte;uri de ză(adă# care# nălţ%ndu-se n văzduh# ca(ătă
contururile unor )emei n giulgiuri& =i tot aici# uite# siluetele soţului şi a amantului soţiei
lui# str%nse una l%ngă alta& S-au retras am%ndoi din societate şi au (ornit ntr-o e3(ediţie
ca să-şi uite drama su)letească&
Cine ar crede că schiţa aceasta e (ictată de un om care n-a cală-torit niciodată
mai de(arte de m(re;urimile MoscoveiJ Bl a creat (eisa;ul (olar )olosindu-se de
o!servaţiile lui asu(ra naturii# iarna# din ceea ce ştia din (ovestiri# din descrieri literare#
din cărţi ştiinţi)ice şi din )otogra)ii& 1a!loul a )ost creat din tot acest material cules& ?n
munca asta rolul (rinci(al a )ost nde(linit da imaginaţie&
1orţov ne duse n )aţa altui (erete (e care at%rnau o serie de (eisa;e& 6e )a(t#
ne a)lam n )aţa unor desene n care se re(eta unul şi acelaşi motiv7 un loc de vilegiatură#
cu modi)icări variate# introduse de imaginaţia (ictorului& >nul şi acelaşi şir de căsuţe
)rumoase şi o (ădurice de !razi n diverse anotim(uri# ziua sau noa(tea# su! arşiţa
*:
soarelui# su! )urtună& Mai de(arte# acelaşi (eisa;# cu (ăduricea tăiată şi n locul ei iazuri
şi (lantaţii de co(aci de )elurite soiuri# sădiţi anume& 'ictorului i (lăcuse să trateze
natura şi viaţa oamenilor du(ă !unul lui (lac& ?n schiţele lui# construia şi dăr%ma case#
oraşe# schim!a (lanurile lacului# mută munţii&
- Da uitaţi-vă c%t e de )rumosJ Kremlinul din Moscova (e malul măriiJ a
e3clamat cineva&
- 1oate astea au )ost create de imaginaţia (ictorului&
- Dată şi nişte schiţe (entru (iese ine3istente din „viaţa inter(lanetarăK# s(use
1orţov# conduc%ndu-ne s(re o altă serie de desene şi acuarele& >ite# aici e zugrăvită o
staţiune (entru nişte a(arate care )ac o legătură de comunicaţie ntre (lanete& >itaţi-vă7 o
cuşcă uriaşă# de metal# cu !alcoane mari şi siluetele unor )iinţe )rumoase şi ciudate& 2sta
e o gară& 2t%rnă n s(aţiu& 'rin )erestrele ei se văd oameni# călătorii de (e (ăm%nt& ?n
s(aţiile nemărginite se văd şiruri de alte asemenea gări# merg%nd n sus şi n ;os7 ele sunt
menţinute n echili!ru datorită atracţiei reci(roce a unor magnete uriaşe& La orizont se
văd c%ţiva sori şi c%teva luni& Lumina lor creează e)ecte )antastice# nemaivăzute (e
(ăm%nt& Ca să (ictezi un asemenea ta!lou nu e destul să ai o sim(lă imaginaţie# ci şi o
)antezie (uternică&
- Ce deose!ire e ntre eleI a ntre!at cineva&
- Imagina"ia creea$ă lucruri care pot e-ista! care se întâmpla! pe care le
cunoatem! iar fante$ia! lucruri care nu e-istă! pe care nu le cunoatem în realitate!
care n#au fost i nu (or fi niciodată& 0ar poate că vor $i8 "um po!i s&o ştiiA "*nd
$antezia populară a creat covorul zburător din poveste% cui i&ar $i trecut prin cap că
oamenii vor pluti (n aer cu aeroplaneleA Bante$ia tie tot i poate tot. Fantezia i este
necesară (ictorului ca şi imaginaţia&
- 6ar actoruluiI a ntre!at =ustov&
- 'entru ce crezi dumneata că ar avea nevoie actorul de imaginaţieI 1-a
ntre!at şi 2rkadie 5ikolaevici la r%ndul lui&
- Cum (entru ceI Ca să-l creeze (e magicul „dacăK şi „situaţiile (ro(useK# i-a
răs(uns =ustov&
- Ble au )ost create de autor şi iară noi& 'iesa lui e o născocire&
=ustov tăcu&
- Eare dramaturgul le dă actorilor tot ce au ei nevoie să ştie des(re (iesăI a
ntre!at 1orţov& # oare cu putin!ă să dezvălui (n (ntregime% pe o sută de pagini% via!a
tuturor persona)elorA 3au multe lucruri răm*n spuse numai (n parteA 0e pildă% vorbeşte
autorul totdeauna şi destul de amănun!it despre ceea ce a $ost p*nă să (nceapă piesaA
Vorbeşte el destul despre ceea ce va (i după $inalul ei% ceea ce se petrece (n culise% de
unde vine persona)ul% unde se duce elA 6ramaturgul e zg%rcit cu soiul ăsta de
comentarii& ?n te3tul lui e indicat at%t7 „2ceeaşi şi 'etrovK sau „'etrov ieseK& Noi însă
nu putem intra i iei dintr#un loc necunoscut fără să ne gândim la scopul acestor
deplasări& 5u (oţi să crezi ntr-o ast)el de acţiune „n generalK& Mai cunoaştem şi alte
indicaţii ale dramaturgului7 „se ridicăK# „um!lă enervatK# „rdeK# „moareK& 5i se dau
caracteristice laconice des(re rol# ca7 „>n t%năr (lăcut la n)ăţişare& Fumează multK&
# oare asta destul ca să creezi un (ntreg persona) e.terior% manierele% mersul%
obiceiurile luiA 0ar te.tul şi cuvintele roluluiA Trebuie oare să le (nve!i numai şi să le
spui pe de rostA
0ar toate indica!iile poetului% dar e.igen!ele regizorului% punerea 5ul (n scenă
şi toată montareaA # oare destul să le !ii minte şi pe urmă să le (ndeplineşti $ormal pe
scenăA
*-
Dugrăvesc oare toate acestea caracterul persona)ului% determină toate
nuan!ele g*ndurilor% sentimentelor% impulsiilor şi comportărilor luiA
5u# toate astea tre!uie să )ie com(letate# ad%ncite de actor& 5umai atunci tot
ceea ce ne-a )ost dat de (oet şi de ceilalţi creatori ai s(ectacolului va (rinde viaţă şi va
mişca toate cutele su)letului artistului care creează (e scenă şi (e ale celui care (riveşte
din sală& 5umai atunci artistul nsuşi va (utea să trăiască din (lin viaţa interioară a
(ersona;ului imaginat şi să acţioneze aşa cum i cere autorul# regizorul şi sentimentul
nostru (ersonal# viu&
/n toată munca asta% cel mai apropiat a)utor al nostru e imagina!ia% cu
magicul ei 7dacă= şi cu 7situa!iile propuse=' Ba nu numai că com(letează ceea ce n-a
s(us n ntregime autorul# regizorul şi ceilalţi# dar şi nsu)leţeşte munca tuturor celor care
au contri!uit la realizarea s(ectacolului n general# a căror creaţie a;unge la s(ectatori
(rin succesul actorilor# nainte de orice&
2cum nţelegeţi c%t de nsemnat e (entru actor să ai!ă o imaginaţie (uternică
şi vie7 ea i este necesară n )iecare cli(ă a muncii lui artistice şi a vieţii (e scenă# at%t n
studierea c%t şi n inter(retarea rolului&
?n (rocesul de creaţie# imaginaţia e naintaşa care l duce du(ă sine chiar (e
artist&
Lecţia )u ntreru(tă de vizita neaşte(tată a cunoscutului tragedian >&&& care era
acum n turneu la Moscova& Cele!rul actor şi (ovestea succesele şi 2rkadie 5ikolaevici
ne traducea n lim!a rusă ce-i (ovestea el&
6u(ă ce interesantul oas(ete a (lecat şi 1orţov# care l conducea# s-a ntors# el
ne-a s(us z%m!ind 7
- 1ragedianul e3agerează# dar# du(ă cum vedeţi# e un om (ătimaş şi crede
sincer n ce imaginează& 4oi% artiştii% suntem at*t de deprinşi să completăm $aptele de pe
scenă cu amănunte din propria noastră imagina!ie (nc*t trecem această deprindere din
scenă (n via!ă' Aici% $ireşte% e de prisos% dar (n teatru e necesară'
"rede!i că e uşor să imagina!i (n aşa chip (nc*t să $i!i asculta!i cu respira!ia
oprităA =i aceasta e o creaţie# care ia )iinţă (rin magicul „dacăK# (rin „situaţiile (ro(useK
şi (rintr-o imaginaţie !ine dezvoltată&
Fireşte că nu (oţi s(une că geniile mint& Eamenii aceştia (rivesc realitatea cu
alţi ochi dec%t noi& Bi văd viaţa alt)el dec%t noi# muritorii de r%nd& 'ot )i ei nvinovăţiţi
(entru că imaginaţia lor le (une n )aţa ochilor lentile de culoare !a roz# !a al!astră# !a
cenuşie# !a neagrăI =i ar )i oare mai !ine (entru artă dacă aceşti oameni ar scoate
ochelarii şi ar nce(e să se uite şi la realitate# şi la creaţia artistică cu ochii li!eri# tre;i şi
să vadă numai ceea ce dă viaţa de toate zileleI
Vă mărturisesc că şi eu mint adesea% atunci c*nd sunt silit & ca actor sau ca
regizor & să am de&a $ace cu un rol sau cu o piesă care nu mă atrage destul' /n
asemenea cazuri mă simt istovit şi puterile mele creatoare se paralizează' # nevoie de o
biciuire' Atunci (ncep să asigur pe toată lumea că sunt pasionat de muncă% de noua
piesă şi s&o laud' 2entru asta tre&uie să născocesc ceea ce nu se află în ea. 4evoia asta
dă ghes imagina!iei' 5u m-aş a(uca să )ac asta dacă aş )i singur# dar n )aţa altora#
vr%nd-nevr%nd# tre!uie să-ţi ;usti)ici minciuna c%t mai !ine şi să e3agerezi& 0upă aceea%
te $oloseşti de propriile tale născociri ca material pentru rol% pentru punerea (n scenă şi
le introduci (n piesă'
- 6acă imaginaţia ;oacă un rol at%t de nsemnat (entru artişti# atunci ce să )acă
cei cărora le li(seşteI a ntre!at s)ios =ustov&
- Tre&uie s#o de$(olte sau să plece din teatru. Alt$el ve!i (ncăpea pe m*inile
*/
regizorilor% care vor (nlocui imagina!ia care vă lipseşte cu a lor' Asta ar (nsemna pentru
voi să renun!a!i la crea!ia personală% să deveni!i nişte pioni de şah pe scenă' 4u e oare
mai bine să&!i dezvol!i propria ta imagina!ieA
- 1re!uie să )ie )oarte greuJ am o)tat eu&
- 6e(inde de )elul imaginaţiei& B3istă o imagina"ie cu ini"iati(ă# care lucrează
de sine stătător& Ba are să se dezvolte )ără e)orturi deose!ite şi are să lucreze stăruitor#
neo!osită# n realitate şi n vis& B3istă o imagina"ie lipsită de ini"iati(ă# care# n schim!#
(rinde uşor ceea ce i se sugerează şi du(ă aceea continuă să dezvolte# n mod
inde(endent# cele ce i s-au sugerat& Cu o asemenea imaginaţie e# com(arativ# uşor să ai
de-a )ace& 6acă nsă imaginaţia (rinde# dar nu dezvoltă ceea ce i s-a sugerat# atunci
munca devine mai grea& B3ista nsă oameni care nici nu creează# nici nu (rind ceea ce li
se dă& 6acă actorul răm%ne din cele arătate numai cu (artea )ormală# e3terioară# e un
semn că e li(sit de imaginaţie# )ără de care cineva nu (oate )i artist
$
Cu iniţiativa sau )ără iniţiativăI
'rinde şi dezvoltă sau nu (rindeI
Dată ntre!ări care nu-mi dau (ace&
Deri# du(ă ceaiul de seară# c%nd s-a statornicit liniştea n casă# m-am nchis n
odaia mea# m-am aşezat c%t am (utut mai n largul meu (e divan# m-am cu)undat ntre
(erne# am nchis ochii şi# cu toată o!oseala# am nce(ut să visez& 6ar# chiar din (rima
cli(ă# atenţia mi-a )ost )urată de nişte cercuri de lumină# nişte re)le3e de di)erite culori#
care a(ăreau şi lunecau n )aţa ochilor mei nchişi&
2m stins lam(a# (resu(un%nd că ea (ricinuieşte aceste )enomene&
- La ce să visezI căutam eu& Dmaginaţia nsă nu aţi(ea& Ba mi zugrăvea
v%r)urile unei (ăduri de !razi# care se clătinau ritmic şi legănat# n !ătaia unui v%nt
ncetişor& Bra (lăcut& Mi s-a (ărut că simt şi mirosul aerului (roas(ăt&
6e undeva&&& n tăcere&&& a stră!ătut tic-tac-ul ceasornicului& 2m aţi(itL
- B lim(edeJ am hotăr%t eu c%nd m-am trezit& 5u (oţi visa )ără iniţiativă& @ai
să z!or cu avionulJ 'este v%r)urile (ădurii& >ite că z!or deasu(ra c%m(urilor# a r%urilor#
a oraşelor# a satelor&&& (este v%r)urile co(acilor&&& Ble se leagănă uşor&&& Miroase a aer
(roas(ăt&&& a !razi&&& Ceasornicul )ace tic-tacL
Cine s)orăieI 5u cumva chiar euI 2m adormitI 6e mult oareI ?n su)ragerie se
mătură&&& se mută mo!ila din loc&&& 'rin (erdele se strecoară lumina dimineţii&
Ceasornicul a !ătut ora o(t&&& D-ni-ţi-a-ti-vaaaJ
…a!" 1#..
2m )ost at%t de tul!urat din (ricina neiz!%nzii de a visa acasă nc%t nu m-am
(utut stă(%ni şi i-am (ovestit tot lui 2rkatlie 5ikolaevici# azi# la lecţia care avea loc n
salonul Maloletkovei&
- B3(erienţa dumitale n-a iz!utit# (entru că ai )ăcut o serie ntreagă de greşeli#
mi-a răs(uns el la cele comunicate& 2rima greeală a fost aceea că "i#ai for"at
imagina"ia în loc s#o atragi= A doua! că ai (isat 3fără cârmă i fără (âsleA! la (oia
întâmplării. 2şa cum nu se (oate acţiona numai ca să )aci ceva +a ac!iona de dragul
ac!iunii.# tot aşa nu se (oate visa de dragul visării nsăşi& ?n truda imaginaţiei dumitale n-
a e3istat un sens# o temă interesantă# necesară creaţiei& A treia greeală a fost ca (isarea
dumitale n#a fost acti(ă. Eri# activitatea vieţii imaginate are o im(ortanţa e3ce(ţională
(entru actor& Imagina"ia actorului tre&uie să urnească întâi ac"iunea interioară! apoi
pe cea e-terioară.
*0
- Bu am acţionat# de vreme ce z!urăm# n g%nd# cu o iuţeală grozavă deasu(ra
(ădurii&
- 6ar c%nd stai culcat ntr-un tren ra(id# care aleargă şi el cu o iuţeală grozavă#
dumneata acţioneziI m-a ntre!at 1orţov& Lucrează locomotiva# )ochistul# dar călătorul e
(asiv& Ar $i cu totul altceva dacă% (n timp ce merge trenul% dumneata ai avea o discu!ie
aprinsă% dacă te&ai certa sau dacă ai scrie% de pildă% un raport- atunci s&ar putea vorbi
despre muncă şi ac!iune& 1ot aşa e şi cu z!orul dumitale cu avionul& 'ilotul a lucrat#
tim( ce dumneata ai )ost inactiv& Uite% dacă ai $i condus singur maşina sau dacă ai $i
$otogra$iat localită!ile% atunci s&ar $i putut vorbi despre activitate' Noi a(em ne(oie de
imagina"ie acti(ă! nu pasi(ă.
- Cum să (rovocăm această activitateI l-a iscodit =ustov&
- 2m să vă descriu ;ocul (re)erat al ne(oatei mele# care are : ani& <ocul se
cheamă 7"e&ar $i dacă= şi constă (n următorul lucru9 $eti!a mă (ntreabă9 %%"e $aci A=
#u (i răspund9 7Beau ceai=' 70ar dacă n&ar $i ceai% ci ulei de ricină% cum l&ai bea
atunciA= Trebuie să&mi aduc aminte gustul doctoriei' "*nd izbutesc şi mă str*mb%
copilul umple (ntreaga (ncăpere cu hohote de r*s' Apoi (mi pune o nouă (ntrebare9 7Pe
ce şeziA= 7Pe scaun=% răspun eu' 70ar dacă ai şedea pe o plită (ncinsă% ce&ai $aceA=
Trebuie să mă aşez (n g*nd pe o plită (ncinsă şi să mă apăr de arsuri cu e$orturi
nemaipomenite' "*nd izbutesc% $eti!ii i se $ace milă de mine' 0ă din m*nu!e şi !ipă 9 74u
vreau să mă mai )oc8= şi% dacă eu continuu% )ocul se isprăveşte cu lacrimi' Uite%
scorneşte şi dumneata un asemenea )oc% care să provoace ac!iuni vii'
- Mi se (are asta o metodă (rimitivă şi grosolană# am o!servat eu& 2ş vrea să
găsesc una mai su!tilă&
- 5u te gră!i& 2i să ai tot tim(ulJ 0eocamdată mul!umeşte&te cu visurile cele
mai simple şi mai elementare' 4u te grăbi să te (nal!i prea sus% trăieşte cu noi% aici% pe
păm*nt% (ntre cele ce te (ncon)oară (n realitate' ,asă ca mobilele astea% obiectele pe
care le sim!i şi le vezi să ia parte la munca dumitale& Dată# de (ildă# e3erciţiul cu
ne!unul& 2m introdus n el un element de imaginaţie n viaţa reală care ne ncon;ura
atunci# n adevăr# odaia n care ne găseam# mo!ila cu care am !aricadat uşa# ntr-un
cuv%nt toate lucrurile au rămas neatinse& 2 )ost introdusă numai născocirea des(re un
ne!un care# de )a(t# nu e3ista& $estul e3erciţiului nsă se ntemeia (e ceva real# nu (lutea
n aer&
Să ncercăm să )acem o e3(erienţă asemănătoare& 2cum ne a)lam la lecţie# n
clasă& 2sta e o realitate autentică& Să răm%nă ncă(erea aşa cum e aran;ată7 lecţia# elevii
şi (ro)esorul lor# n )elul şi n starea n care ne a)lăm acum& Bu mă trans(un acum# cu
a;utorul lui „dacăK# (e un (lan ine3istent# ntr-o viaţă nchi(uită şi (entru asta sc%im&
numai timpul şi s(un4 7Acum nu e ora E după&masă% ci E noaptea6' <usti$ica!i cu
imagina!ia voastră rostul unei lec!ii at*t de prelungite' 4u e greu' Admite!i că m*ine
ave!i e.amene% mai sunt multe de $ăcut şi că am rămas (n teatru din pricina asta' 0e aici
decurg alte situa!ii şi gri)i noi9 cei de acasă sunt nelinişti!i% pentru că% neav*nd tele$on%
n&am avut cum să&i vestim că mai avem de lucru' Unul dintre elevi a pierdut ocazia de a
se duce la o petrecere la care a $ost invitat% altul locuieşte $oarte departe de teatru şi nu
ştie cum are să a)ungă acasă $ără tramvai şi aşa mai departe' 4ăscocirea asta pe care o
introducem mai dă naştere şi la alte g*nduri% sentimente şi stări su$leteşti' Toate astea
in$luen!ează asupra stării generale% care va da tonul $elului (n care se vor petrece mai
departe lucrurile' Aceasta e una dintre treptele pregătitoare pentru trăire' $ezultatul
acestor născociri va )i crearea terenului situaţiilor (ro(use (entru e3erciţiul care s-ar
(utea dezvolta şi numi7 „Lecţia de noa(teK&
H8
Să ncercăm să mai )acem o e3(erienţă7 să introducem n realitate# adică n
această odaie# n lecţia care are loc acum# un „dacăK nou& 1im(ul să răm%nă acelaşi#
adică ora A du(ă-masă# dar să sc%im&ăm anotimpul# să nu mai $ie iarnă% nici ger de BF
grade% ci o primăvară caldă% cu un aer minunat' Vede!i% vi s&a schimbat dispozi!ia% a!i
(nceput să z*mbi!i numai la g*ndul că după lec!ie ve!i avea prile)ul să $ace!i o plimbare
a$ară din oraş' Hotărâ"i deci de ce anume (ă (e"i apuca! 'ustifica"i toate astea cu
născociri i (e"i o&"ine un e-erci"iu nou pentru de$(oltarea imagina"iei (oastre&
"ă mai dau ncă un „dacăK7 răm%ne acelaşi tim(ul zilei# anul# odaia asta#
şcoala noastră# lecţia# dar toate se mută din Moscova n Crimeea# adică locul ac"iunii se
sc%im&ă& 2colo unde e 6imitrovka# e marea# n care vă veţi scălda du(ă lecţie& 3e pune
(ntrebarea cum de am nimerit (n sud' <usti$ica!i&vă cu situa!ii propuse% cu orice $el de
născociri ale imagina!iei' Poate că am plecat (n turneu (n "rimeea şi ne&am continuat
acolo lec!iile sistematice' <usti$ica!i di$eritele momente ale acestei vie!i (nchipuite
con$orm acelui 7dacă= introdus şi vă ve!i a$la (n $a!a unei noi serii de prete.te pentru a
vă e.ercita imagina!ia'
Dntroduc un nou „dacăK& Suntem cu toţi# m(reună# într#un nord îndepărtat! în
anotimpul în care $iua "ine CD de ore& "um să )usti$icăm mutarea asta A @ai să spunem
că am a)uns acolo ca să $ilmăm' Asta (i cere actorului mult realism şi o mare simplitate%
pentru că orice $als strică $ilmul' 4u vă ve!i putea lipsi to!i% $ără e.cep!ie% de un )oc
super$icial şi de aceea% ca regizor% eu trebuie să am gri)ă să continuu cu voi lec!iile'
0acă accepta!i% cu a)utorul lui 7dacă=% aceste născociri şi crede!i (n ele% (ntreba!i&vă9
7"e&aş $ace eu (n condi!iile dateA= $ezolv%nd (ro!lema# veţi da chiar (rin aceasta un
im!old muncii imaginaţiei&
=i acum# n acest e3erciţiu nou# să născocim toate „situaţiile (ro(useK& Să
lăsăm din viaţa reală care ne ncon;oară n (rezent numai odaia asta# trans)ormată mult şi
ea de către imaginaţia noastră& 3ă presupunem că noi to!i suntem membrii unei e.pedi!ii
ştiin!i$ice şi pornim cu aeroplanul la un drum lung' /n timpul zborului% deasupra unei
păduri virgine% se (nt*mplă o catastro$ă9 motorul nu mai $unc!ionează şi aeroplanul e
silit să coboare (ntr&o vale cuprinsă (ntre mun!i' Motorul trebuie reparat' Munca asta
are să !ină e.pedi!ia mult timp pe loc' Bine că mai avem rezerve de alimente' #le totuşi
nu sunt prea bogate' Trebuie să v*nezi ca să mai $aci rost de hrană' A$ară de asta%
trebuie să mai (n)ghebi şi un adăpost oarecare% să r*nduieşti un loc unde să $aci
m*ncare% o apărare pentru cazul (n care băştinaşii sau $iarele sălbatice ar năvăli peste
noi' Aşa arată% (n g*ndul nostru% o via!ă plină de nelinişte şi prime)dii' Ea cere în
fiecare moment ac"iuni necesare! conforme unui scop! propuse de imagina"ia noastră
în c%ip logic i consec(ent. Tre&uie să cre$i în necesitatea lor. Altfel! (isurile îi pierd
sensul i atrac"ia.
1otuşi# creaţia artistului nu constă numai n munca interioară a imaginaţiei# ci
şi n ntruchi(area visurilor lui creatoare& 're)aceţi deci visul n realitate# ;ucaţi-ne un
e(isod din viaţa mem!rilor e3(ediţiei ştiinţi)ice&
- >ndeI 2iciI ?n salonul Maloletkovei# aran;at aşaI nu ne dumeream noi&
- 6ar unde altundeva I 6oar n-o să ne comandăm un decor s(ecialJ Cu at%t
mai mult cu c%t avem cu noi şi (ictorul nostru& Bl nde(lineşte ntr-o cli(ă# gratuit# tot ce
i se cere& 'e el nu-l costă nimic să trans)orme ntr-o secundă salonul# coridorul# sala n ce
găsim noi de cuviinţă& Acest pictor e propria noastră imagina"ie. 0a!i&i o poruncă'
@otăr(!i ce a!i $i $ăcut după aterizarea aeroplanului% dacă această (ncăpere ar $i $ost o
vale (ntre mun!i% masa o lespede de piatră% lampă cu aba)ur o plantă tropicală%
candelabrul cu cristale o creangă cu roade% căminul o st*ncă singuratică'
H1
- =i coridorul ce-o să )ie I s-a interesat "iunţov&
- E trecătoare&
- 2ha# s-a !ucurat t%nărul e3(ansiv& =i su)rageriaI
- E (eşteră n care se (are că au locuit nişte oameni (rimitivi&
- 6ar holulI
- B un (odiş deschis# cu orizontul larg şi cu o vedere minunată& >itaţi-vă#
(ereţii odăii au o culoare deschisă şi dau iluzia aerului& 'e urmă# aero(lanul şi va (utea
lua z!orul de (e acest (odiş&
- Dar sala n care stă (u!liculI nu se mai satura "iunţov&
- E (ră(astie iară )und& 6e acolo# dins(re ea# ca şi dins(re terasa de la mare#
nu ne (utem aşte(ta la năvălirea )iarelor şi a !ăştinaşilor& 'aza tre!uie (usă dincolo#
l%ngă uşa coridorului# care e trecătoare nchi(uită&
- 6ar salonul ce re(rezintăI
- Bl tre!uie să )ie rezervat (entru re(ararea aero(lanului&
- =i unde e aero(lanulI
- >ite-l# arată 1orţov s(re divan& 'ernele lui - scaunele (asagerilor#
dra(eriile de de la )ereastră - ari(ile& 6eschideţi-le mai larg& Masa e motorul& ?nainte de
orice# tre!uie e3aminat motorul& 2variile lui sunt considera!ile& ?n vremea asta# ceilalţi
mem!ri ai e3(ediţiei să (regătească condiţiile de nno(tare& >ite (lă(umile&
- >ndeI
- Feţele de masă&
- Dată conservele şi !utoiaşul cu vin& 2rkadie 5ikolaevici arăta cărţile groase
care stăteau (e eta;eră şi un vas mare de )lori& Cercetaţi cu atenţie ncă(erea şi veţi găsi
multe lucruri necesare (entru noua noastră viaţă&
Munca (ncepu să clocotească şi% cur*nd% (n salonul con$ortabil (ncepu via!a
aspră a e.pedi!iei blocate (n mun!i' 4e orientam (n ea% ne acomodăm'
Nu se poate spune că noi credeam în această transformare! dar pur i
simplu nu o&ser(am ceea ce nu tre&uia să fie (ă$ut. N#a(eam când să o&ser(ăm.
Eram prini de trea&ă. Neade(ărul scornit era um&rit de ade(ărul sentimentului
nostru! al ac"iunii fi$ice i al credin"ei în ele&
6u(ă ce am ;ucat destul de iz!utit instantaneul care ne )usese dat# 2rkadie
5ikolaevici ne-a s(us7
- /n e.erci!iul acesta lumea imagina!iei a intrat şi mai puternic (n realitatea
cea adevărată' /nchipuirea unei catastro$e (ntr&un loc muntos a $ost (nghesuivă (ntr&un
salon' # unul dintre nenumăratele e.emple ale $elului cum po!i% cu a)utorul imagina!iei%
să reclădeşti (năuntrul tău o lume de lucruri' 5u tre!uie un loc nde(ărtat# ci doar un
s(aţiu# o viaţă creată de imaginaţie&
>n (roces asemănător are loc (ermanent la re(etiţiile noastre& ?n adevăr# noi
alcătuim din scaune vieneze tot ce (oate născoci imaginaţia autorului şi a regizorului7
case# (ieţe# coră!ii# (ăduriJ Noi nu credem în autenticitatea faptului că scaunele
(iene$e ar fi copaci sau stânci! dar credem în autenticitatea atitudinii noastre fa"ă de
o&iectele su&stituite! ca i cum ele ar fi! în ade(ăr! copaci sau stânci.
…a!" 1#..
Lecţia a nce(ut cu o mică introducere& 2rkadie 5ikolaevici ne-a s(us7
- '%nă acum# e3erciţiile noastre (entru dezvoltarea imaginaţiei au )ost legate#
ntr-o măsură mai mare sau mai mică# !a de lumea lucrurilor care ne ncon;oară +odaia%
căminul% uşă.# !a de acţiunile autentice de viaţă +ca lec!ia noastră.& 2cum voi muta
H,
e3erciţiul din lumea o!iectelor ncon;urătoare n domeniul imaginaţiei& "om acţiona n
el tot at%t de viu# dar numai cu g%ndul& 3ă renun!ăm deci la locul de $a!ă% la timp şi să
trecem (ntr&o altă situa!ie bine cunoscută de noi% (n care să ac!ionăm după (ndemnul
imagina!iei' @otărăşte unde ai vrea să te duci cu g%ndul# mi s-a adresat mie 2rkadie
5ikolaevici& >nde şi c%nd se va (etrece acţiunea I
- ?n odaia mea# seara# am s(us eu&
- 'er)ect# a ncuviinţat 2rkadie 5ikolaevici& 5u ştiu ce nevoie simţi dumneata#
dar mie mi-ar )i necesar# ca să mă simt n locuinţa nchi(uită# să urc nt%i n g%nd scările#
să sun la uşa de intrare# ntr-un cuv%nt să săv%rşesc o serie de acţiuni logice consecvente&
9%ndeşte-te la clanţa uşii (e care tre!uie s-o a(eşi& 2du-ţi aminte cum se ntoarce ea#
cum se deschide uşa# cum intri n odaie& Ce vezi n )aţa dumitaleI
- 6re(t n )aţa mea dula(ul# lavoarul&
- 6ar la st%ngaI
- 6ivanul# masa&
- ?ncearcă să te (lim!i (rin odaie şi să trăieşti n ea& 6e ce te-ai ncruntatI
- 2m găsit (e masă o scrisoare# mi-am adus aminte că n-am răs(uns ncă la ea
şi mi s-a )ăcut ruşine&
- <ineJ Se vede că acum dumneata (oţi să s(ui7 „Bu sunt n odaia mea"&
- Ce nseamnă acest „eu suntKI au ntre!at elevii&
- 3Eu sunt4# (n limba)ul nostru% arată $aptul că m&am situat (n centrul
condi!iilor născocite% că simt că mă găsesc (n mi)locul lor% că e.ist (n miezul vie!ii
(nchipuite% (n lumea lucrurilor imaginate şi (ncep să ac!ionez (n propriul meu nume% pe
riscul meu şi cum (mi porunceşte conştiin!a' 2cum s(une-mi ce vrei să )aciI
- 6e(inde de c%t e ceasul&
- Logic& Să convenim că e uns(rezece noa(tea&
- B o oră c%nd se )ace linişte n casă# am o!servat eu&
- Ce vrei să )aci n liniştea astaI mă m!oldea 1orţov&
- Să mă conving de )a(tul că nu sunt comic# ci tragedian&
- 'ăcat că vrei să-ţi iroseşti tim(ul )ără )olos& =i cum ai să să te convingiI
- 2m să ;oc singur# (entru mine# un rol tragic oarecare# mi dezvăluiam eu
visele tainice&
- CareI EthelloI
- E# nu& 5u mai (ot să lucrez la Ethello n odaia mea& 2colo# )iecare ungher
mă ndeamnă să re(et ceea ce am mai )ăcut de multe ori nainte&
-2tunci ce-ai să ;ociI
5-am răs(uns# (entru că nu eram nici eu hotăr%t n această (rivinţă&
- Ce )aci acumI
- Cercetez odaia& 'oate că vreunul dintre o!iecte are să-mi sugereze o temă
interesantă de creaţie&&& >ite# de (ildă# mi-am adus aminte că du(ă dula( e un ungher
ntunecos& 2dică nu e el at%t de ntunecos# dar (are aşa n lumina serii& 2colo# n loc de
cuier# at%rna un c%rlig# care (arcă ţi o)eră serviciile dacă vrei să te s(%nzuri& 2şa că dacă
aş vrea n adevăr să-mi (un ca(ăt vieţii# ce aş nce(e să )ac acumI
- Ce anumeI
- Fireşte că nainte de orice ar tre!ui să găsesc o )r%nghie sau o curea# de aceea
caut (rin lucrurile din ra)turi# din sertare&
- 2i găsitI
- 6a&&& 6ar uite# c%rligul e !ătut (rea ;os& 'icioarele a;ung la (odea&
- 2sta nu-i !ine& Caută-ţi alt c%rlig&
HA
- 5-am altul&
- 6acă-i aşa# atunci nu-i mai !ine să răm%i n viaţăI
- 5u ştiu# m-am ncurcat şi mi-a secat imaginaţia# am recunoscut&
- Pentru că (nsăşi născocirea dumitale e nelogică' /n natură totul e consecvent
şi logic 1a$ară de unele e.cep!ii2 şi ceea ce scorneşte imagina!ia trebuie să $ie la $el' Nu
e de mirare faptul că imagina"ia dumitale! căreia nu i#ai dat o premi$ă logică! a
refu$at să te ducă la o conclu$ie prostească.
6e alt)el# e3(erienţa )ăcută de dumneata acum cu dorinţa de a te sinucide a dus
la ceea ce era de aşte(tat de la ea7 ţi-a arătat lim(ede un nou )el de visare& /n această
muncă% imagina!ia artistului se rupe de lumea reală care (l (ncon)ură 1(n cazul de $a!ă
odaia aceasta2 şi se strămută (n lumea (nchipuită 1adică (n locuin!a dumitale2' /n
această situa!ie imaginată% totul !i&e cunoscut% de vreme ce materialul pentru visare a
$ost luat chiar din cel al vie!ii de toate zilele' Asta a uşurat căutările (n memoria
dumitale' *ar ce faci când ai de#a face! în timp ce (ise$i! cu o lume necunoscută0
Condiţia aceasta creează un nou )el de activitate a imaginaţiei&
"a s&o pricepi% rupe&te din nou de realitatea care te (ncon)ura% transportă&te
cu g*ndul (n alte condi!ii necunoscute% (n prezent ine.istente% dar care pot să e.iste (n
via!a reală' 0e pildă9 nu cred că cineva dintre cei prezen!i să $i (ntreprins vreo
călătorie (n )urul lumii' 0ar asta e posibil at*t (n realitate c*t şi (n imagina!ie' Aceste
visuri trebuie (ndeplinite nu 7oricum=% nu 7(n general=% nu 7apro.imativ= 1oricare
dintre acestea sunt inadmisibile (n artă2% ci din toate amănuntele din care e alcătuită
orice mare (n$ăptuire'
1n tim(ul călătoriei veţi avea de-a )ace cu cele mai variate condiţii# cu un nou
)el de viaţă# cu o!iceiurile ţărilor şi (o(oarelor străine& # (ndoielnic că ve!i găsi (n
memoria voastră (ntregul material necesar' 0e aceea va trebui să&l căuta!i (n căr!i% (n
tablouri% (n $otogra$ii şi (n alte surse care au să vă dea cunoştin!ele necesare sau au să
reproducă impresiile altor oameni' 0in aceste in$orma!ii vă ve!i lămuri unde anume
trebuie să călători!i cu g*ndul% (n ce anotimpuri% (n ce luni% unde va trebui% (n g*ndul
vostru% să pluti!i cu vaporul şi unde% (n ce oraşe va trebui să vă opri!i' Acolo ve!i căpăta
in$orma!ii privitoare la via!ă şi obiceiurile unor !ări şi oraşe etc' Imagina"ia să cree$e
restul! adică ceea ce ne lipsete pentru crearea în gând a unei călătorii în 'urul lumii&
Toate aceste date importante vor $ace munca mai (ntemeiată şi nu lipsită de $undament%
cum sunt visările 7(n general6% cele care duc actorul la un )oc super$icial şi
meşteşugăresc' 0upă o asemenea muncă pregătitoare% po!i să&!i (ntocmeşti un itinerariu
şi să porneşti la drum' 4umai să nu uita!i să $i!i tot timpul (n contact cu logica şi cu
consecventă' Asta are să vă a)ute să apropia!i visul şovăitor şi nestatornic de realitatea
neşovăitdare şi statornică'
1rec%nd la un nou )el de visare# nu sca( din vedere )a(tul că imaginaţiei i sunt
date de către natură mai multe (osi!ilităţi dec%t realităţii nsăşi& ?n adevăr# imaginaţia dă
contur la ceea ce este nerealiza!il n viaţa reală& 2şa# !unăoară# noi (utem să ne
trans(ortăm n vis (e alte (lanete şi să ră(im acolo )rumoasele din !asm4 (utem să ne
lu(tăm şi să nvingem monştri ine3istenţi# (utem să co!or%m n )undul mării şi s-o luăm
de soţie (e crăiasa a(elor& ?ncercaţi să )aceţi toate acestea n realitateJ 5u (rea cred că
veţi iz!uti să găsiţi de-a gata material (entru asemenea visări& =tiinţa# literatură# (ictura#
(ovestirile ne dau numai sugestii# im(ulsuri# (uncte de re(er (entru aceste e3cursii cu
g%ndul n domeniul irealului& 0e aceea% (n asemenea visări% munca principală creatoare
cade (n sarcina $anteziei noastre' ?n acest caz# ne sunt şi mai necesare acele mi;loace
care a(ro(ie )antasticul de realitate& ,ogica şi consecven!ă au (n munca asta% aşa cum
H*
am mai spus% un loc de $runte' Ble a;ută la a(ro(ierea im(osi!ilului de (osi!il& 6e aceea
)iţi logici şi consecvenţi la crearea )antasticului&
2cum - urmă 2rkadie 5ikolaevici du(ă o cli(ă de g%ndire - vreau să vă
lămuresc că e3erciţiile (e care le-am )ăcut noi (ot )i )olosite n di)erite com!inaţii şi
variante& 2şa# de (ildă# vă (uteţi s(une 7 „Da să mă uit cum tovarăşii mei elevi# n )runte
cu 2rkadie 5ikolaevici şi Dvan 'latonovici# continuă lecţiile n Crimeea sau n nordul
nde(ărtat& Da să mă uit realizează e3(ediţia cu aero(lanulK& ?n acest caz# te vei da la o
(arte - n g%nd# vei (rivi cum se (ră;esc# tovarăşii tăi la soarele din Crimeea sau cum
degeră n nord# cum şi re(ară avionul avariat n valea dintre munţi sau se (regătesc să se
a(ere de atacul )iarelor& +n ca$ul acesta! eti numai spectatorul a ceea ce $ugră(ete
imagina"ia ta i nu 'oci nici un rol în (ia"a asta înc%ipuită=
6ar uite că ţi-a venit che)ul să iei şi tu (arte la e3(ediţia nchi(uită sau la
lecţiile strămutate (e malul de sud al Crimeei& „Cum voi arăta eu n toate m(re;urările
asteaIK te ntre!i şi te dai iar la o (arte şi i vezi (e tovarăşii tăi şi (e tine ntre ei# la
lecţia din Crimeea sau n e3(ediţie& *ar i de data asta eti tot un spectator pasi( al
(isurilor tale! propriul tău spectator.
?n cele din urmă te (lictiseşti să te uiţi la tine nsuţi şi-ţi vine (o)tă să
acţionezi& 'entru aceasta te trans(ui n (ro(riul tău vis şi nce(i să nveţi şi tu n Crimeea
sau n nord# a(oi re(ari aero(lanul sau (ăzeşti ta!ăra& Acum% (n calitate de persona) (n
această via!ă imaginară% nu te mai po!i vedea pe tine (nsu!i% ci numai ceea ce te
(ncon)oară şi răspunzi lăuntric la tot ce se petrece (n )urul tău% ca un adevărat
participant la această via!ă' +n acest moment al (isurilor tale acti(e se creea$ă în tine
acea stare pe care noi o numim/ 3eu sunt4.
…a!" 1#..
- ?nchi(uieşte-ţi şi s(une ce se (etrece n dumneata c%nd te g%ndeşti# ca la
lecţia (recedentă# la cursurile şcolare din CrimeeaI l-a ntre!at 2rkadie 5ikolaevici (e
=ustov la nce(utul lecţiei de azi&
- Ce se (etrece n mineI a rămas 'aşa (e g%nduri& 5u ştiu de ce# văd naintea
ochilor o cameră de hotel# mică şi (roastă# cu )ereastra deschisă s(re mare& B
nghesuială# n odaie sunt mulţi elevi şi unul dintre ei )ace un e3erciţiu de dezvoltare a
imaginaţiei&
- =i năuntrul dumitale - s-a ntors 2rkadie 5ikolaevici s(re 6mkova# ce se
(etrece la g%ndul că acest colectiv e trans(ortat de imaginaţie n nordul nde(ărtatI
- Bu mi nchi(ui munţii de gheaţă# )ocul# cortul# noi n haine de !lană&&&
-"a să zică - a tras concluzia 1orţov - e destul să )i3ez o temă de visare# (entru
ca voi toţi să nce(eţi să vă găsiţi# (rintr-o aşa-numită viziune interioară# n )aţa unor
imagini vizuale cores(unzătoareJ ?n lim!a;ul nostru actoricesc ele se numesc imagini ale
viziunii# interioare&
6acă ;udecăm du(ă (ro(riul nostru sentiment# atunci a imagina% a avea
$antezie% a visa (nseamnă% (nainte de toate% a avea viziunea interioară a ceea ce
g*ndeşti'
6ar ce se (etrecea năuntrul dumitale c%nd te (regăteai n g%nd să te s(%nzuri
n acel colţ ntunecos din odaia dumitaleI m-a ntre!at 2rkadie 5ikolaevici&
- C%nd am văzut n g%nd locul acela ştiut# s-au ivit din nou n mine ndoielile
!ine cunoscute cu care m-am o!işnuit să mă )răm%nt n singurătatea mea& 2m simţit n
su)letul meu dorul care mă chinuie şi# vr%nd să sca( de ndoielile care mi rod su)letul#
am căutat# n g%nd# din neră!dare şi din slă!iciune de caracter# să găsesc o ieşire (rin
HH
sinucidere# am e3(licat eu cu oarecare tul!urare&
- ?n chi(ul acesta - a )ormulat 2rkadie 5ikolaevici - a )ost destul să ai viziunea
interioară a locului# anotim(ului# m(re;urărilor# să le simţi atmos)era şi numaidec%t
g%ndurile cunoscute# legate de locul acţiunii# au (rins viaţă n dumneata& 0in g*nduri s&
a născut sentimentul şi trăirea% iar după ele% aspira!iile lăuntrice spre ac!iune' C%nd vă
aduceţi aminte de e3erciţiul cu ne!unul# ce imagini vă dă viziunea interioarăI ntre!ă
2rkadie 5ikolaevici&
- Bu văd locuinţa Maloletkovei# mult tineret# n salon dansuri# n su)ragerie
cinaJ B lumină# e cald şi veselie& Dar colo# (e scară# la uşa de intrare# un om uriaş# istovit#
cu !ar!a răvăşită# n (a(uci de s(ital şi halat# ngheţat şi )lăm%nd# zise =ustov&
- "ezi numai nce(utul e3erciţiuluiI l-a ntre!at 2rkadie 5ikolaevici (e
=ustov# care tăcuse&
- 5u# mai văd şi dula(ul (e care l-am cărat noi ca să !aricadăm uşa& Mai ţin
minte cum vor!eam n g%nd la tele)on cu s(italul de unde )ugise ne!unul&
- =i ce mai veziI
- Ca să s(un dre(t# nimic altceva&
- 5u e !ineJ Cu o rezervă at%t de mică# cu o )r%ntură de material vizual# nu vei
crea un şir nentreru(t de imagini (entru ntregul e3erciţiu& Ce e de )ăcutI
- 1re!uie să scornesc# să com(letez ceea ce mi li(seşte# (ro(use 'aşa&
- 6a# asta e# tre!uie să com(letezi& 2şa tre!uie să se (rocedeze ntotdeauna n
cazurile n care autorul# regizorul şi ceilalţi creatori ai s(ectacolului n-au s(us tot ce e
necesar să cunoască artistul care creează&
- /n primul r*nd% avem nevoie de un ir neîntrerupt de 3situa"ii propuse4 prin
care trece via!a e.erci!iului şi% (n al doilea r*nd% repet% avem nevoie de un ir
neîntrerupt de imagini! legate de aceste situa"ii propuse' Pe scurt% avem nevoie de un
şir ne(ntrerupt de situa!ii propuse% nu simple% ci bogate (n imagini' 0e aceea% să !ine!i
bine minte% o dată pentru totdeauna- (n $iecare moment (n care vă a$la!i (n scenă% în
fiecare moment al desfăurării piesei i al ac"iunii interioare i e-terioare artistul
tre&uie să (adă sau ceea ce se petrece în afară de el! pe scenă 1adică 7situa!iile
propuse= e.terioare% realizate de regizor% de pictorul scenogra$ şi de ceilal!i creatori ai
spectacolului2% sau ceea ce se petrece înăuntrul lui! în propria lui imagina"ie! adică
acele (i$iuni care ilustrea$ă situa"iile propuse ale (ie"ii rolului. 0in toate aceste
momente se $ormează ba (n a$ară% ba (năuntrul nostru% un şir nes$*rşit de momente
vizuale interioare şi e.terioare% ca un $ilm de cinematogra$' Crea"ia! atâta (reme cât
durea$ă! se desfăoară fără oprire! reflectând! pe ecranul (i$iunii noastre lăuntrice!
situa"iile propuse &ogate în imagini ale rolului! înăuntrul cărora artistul! interpret al
rolului! trăiete pe scenă! pe riscul său i conform propriei contiin"e&
2ceste viziuni vor crea năuntrul nostru dis(oziţii cores(unzătoare& Ble vă vor
in)luenţa su)letul şi vă vor (rovoca trăiri cores(unzătoare&
Dmaginea continuă a )ilmului cinematogra)ic# care e viziunea interioară# vă va
o(ri# (e de o (arte# la hotarele vieţii (iesei şi# (e de altă (arte# vă va ndruma continuu şi
;ust creaţia&
2cum ceva n legătură cu viziunile interioare& B oare corect să se s(ună că le
simţim năuntrul nostruI 5oi avem ca(acitatea de a vedea ceea ce nu e3istă de )a(t# ceea
ce numai ne nchi(uim& 5u e greu să ne veri)icăm această ca(acitate& >ite candela!rul&
Bl se găseşte n a)ară de (ersoana mea& Bl e3istă n lumea materială& Mă uit la el şi simt
că ndre(t asu(ra lui# ca să s(un aşa# „antenele ochilor mei"& 6ar uite că mi mut ochii de
la candela!ru# i nchid şi vreau să-1 văd din nou n g%nd# „din amintire"& 'entru asta e
H:
nevoie - cum să s(unI - să trag na(oi n mine „antenele ochilor mei" şi a(oi să mi le
ndre(t dinăuntru nu asu(ra unui o!iect real# ci asu(ra unuia nchi(uit# ecranul viziunii
noastre interioare# cum i s(unem noi n lim!a; actoricesc&
6ar unde se găseşte acest ecran sau# mai !ine zis# unde l simt euI ?năuntrul
meu sau n a)ara meaI 6u(ă simţăm%ntul meu# el se găseşte undeva n a)ara mea# ntr-un
s(aţiu gol din )aţa mea& 'arcă nsuşi acel )ilm de cinematogra) rulează năuntrul meu şi i
văd re)lectarea n a)ară& Ca să )iu nţeles (%nă la ca(ăt# voi s(une acelaşi lucru cu alte
cuvinte# n altă )ormă&
5maginile viziunilor noastre apar (năuntrul nostru% (n imagina!ia noastră% (n
memorie şi abia după asta ni le reprezentăm (n g*nd (n a$ară de noi% pentru a le vedea'
0ar noi ne uităm la lucrurile astea imaginate din interior% ca să zic aşa% nu cu ochii
noştri e.teriori% ci cu cei lăuntrici'
/n domeniul auzului se petrece acelaşi lucru 9 nu cu urechile noastre
e.terioare auzim sunetele imaginate% ci cu auzul interior% dar sursele acestor sunete le
sim!im (n ma)oritatea cazurilor (n a$ară de noi% nu (năuntrul nostru'
"oi s(une acelaşi lucru invers%nd )raza7 obiectele şi chipurile pe care le
imaginăm% deşi se proiectează (n a$ară de noi% se ivesc totuşi (n prealabil (năuntrul
nostru% (n imagina!ia şi (n memoria noastră' Să veri)icăm cu e3em(le&
- 4azvanov 8 mi s&a adresat mie Ar?adie 4i?olaevici% !ii minte con$erin!a mea
din oraşA Vezi acum estrada pe care am stat (mpreună8A /n clipa asta sim!i aceste
imagini (năuntrul dumitale sau (n a$ară de dumneataA
& ,e simt (n a$ara mea% ca şi atunci% (n realitate% i&am răspuns $ără să stau pe
g*nduri'
& +i cu ce $el de ochi te ui!i acum la estrada imaginată9 cu ochi interiori sau
e.terioriA
& "u cei interiori'
- 1ermenul de „viziune interioarăK (oate )i acce(tat numai cu ast)el de rezerve
şi e3(licaţii&
- Ce com(licat şi greu tre!uie să )ie să creezi asemenea viziuniJ 'entru toate
momentele unei (iese mariJ m-am ns(ăim%ntat eu&
- „Com(licat şi greuJK Ca (edea(să (entru cuvintele astea# dă-ţi osteneala să-
mi (ovesteşti toată viaţa dumitale din cli(a n care ţi aduci aminte de dumneata# mi-a
(ro(us (e neaşte(tate 2rkadie 5ikolaevici&
2m nce(ut să (ovestesc&
- 1ata s(unea 7 „6e co(ilărie ţi aduci aminte cu deceniul# de adolescenţă cu
anul# de maturitate cu lunile# de !ătr%neţe cu să(tăm%nile"& 1ot aşa mi simt şi eu
trecutul& Mi s-au nti(ărit n minte unele amintiri n cele mai mici amănunte& 6e (ildă
(rimele amintiri ale vieţii mele se m(letesc cu leagănele din grădină& Mă s(eriau& "ăd
tot at%t de lim(ede alte e(isoade din co(ilăria mea n odaia mamei# a doicii# n curte# (e
stradă& E nouă eta(ă a co(ilăriei mi-a rămas nti(ărită cu multă lim(ezime# (entru că
coincide cu intrarea n şcoală& 6in momentul acela# viziunea mi n)ăţişează n )aţa
ochilor )ragmente de viaţă mai scurte# dar mai numeroase& 2st)el trecutul e )ormat din
eta(e mari şi e(isoade se(arate# ca un lanţ lung# lung&&&
- =i l vezi I
- Ce să văd I
- =irul nentreru(t creat din eta(ele şi e(isoadele care se ntind n tot trecutul
dumitale&
- ?D văd# dar ntreru(t# am recunoscut eu&
H-
- 2ţi auzitJ a e3clamat trium)ător 2rkadie 5ikolaevici& 5azvanov a creat# n
c%teva minute# un )ilm cinematogra)ic al ntregii lui vieţi şi nu (oate )ace acelaşi lucru
cu viaţa rolului n cele trei ore necesare (entru redarea lui n s(ectacol&
- 6ar (arcă mi-am adus aminte de toată viaţa meaI 5umai de c%teva momente
din ea&
- Gi&ai trăit toată via!a şi !i&a rămas din ea numai amintirea celor mai
(nsemnate momente' Trăiete întreaga (ia"ă a rolului i lăsa să#"i rămână numai cele
mai esen"iale etape ale ei& 6e ce socoteşti atunci aşa de grea munca asta I
- 'entru că viaţa adevărată creează singură# (e cale )irească# )ilmul
cinematogra)ic al viziunilor# iar n viaţa imaginată a rolului artistul tre!uie să-l )acă el
singur# şi asta e )oarte greu şi com(licat&
- 2i să te convingi singur n cur%nd că munca asta nu e n realitate at%t de
com(licată& >ite# dacă !i&aş propune să dezvol!i această linie ne(ntreruptă nu din viziuni
ale privirii dumitale interioare% ci din sentimente şi trăiri su$leteşti% munca asta s&ar
dovedi nu complicată şi grea% ci de ne(ndeplinit&
- 6e ceI nu nţelegeau elevii&
- 'entru că sentimentele şi trăirile noastre sunt im(erce(ti!ile# ca(ricioase#
schim!ătoare şi nu se su(un (recizării sau# cum i s(unem noi# n lim!a;ul nostru
actoricesc# „)i3ăriiK& Dmaginea e mai su(usă& Chi(urile ei se nti(ăresc mai li!er şi mai
(uternic n memoria noastră vizuală şi renvie n re(rezentarea noastră&
?n a)ară de asta# imaginile vizuale ale visului nostru# cu toate că sunt iluzorii#
sunt totuşi mai reale# mai (erce(ti!ile# mai „materialeK +dacă ne (utem e3(rima aşa
vor!ind des(re vis. dec%t re(rezentările sentimentelor care ne sunt amintite vag de
memoria noastră a)ectivă& 3ă ne a)ute deci imaginile vizuale% mai accesibile şi mai
supuse% să (nsu$le!im şi să $i.ăm sentimentele noastre% care sunt mai pu!in accesibile şi
mai pu!in statornice'
Stări de spirit corespun$ătoare! analoage cu piesa! să sus"ină necontenit în
noi filmul cinematografic. Să ne în(ăluie! să pro(oace trăiri! dorin"e! tendin"e
corespun$ătoare i ac"iuni c%iar&
Dată de ce (n $iece rol ne sunt necesare situa!ii propuse% nu simple% ci bogate (n
imagini# a ncheiat 2rkadie 5ikolaevici&
- 2sta nseamnă - am vrut eu să lămuresc (%nă la ca(ăt - că dacă eu am să
creez (năuntrul meu $ilmul cinematogra$ic al viziunii tuturor momentelor din via!a lui
thello şi am să rulez acest $ilm pe ecranul viziunii mele interioare&&&
- +i dacă - a continuat 2rkadie 5ikolaevici - ilustra!ia creată de dumneata
re$lectă )ust 7 situa"iile propuse = şi pe magicul 7 dacă = al piesei% dacă ele provoacă (n
dumneata stări de spirit şi sentimente analoage cu cele din piesă% atunci probabil că
dumneata te vei molipsi de propriile dumitale viziuni şi vei trăi )ust sentimentele lui
thello% la $iecare vizionare interioară a $ilmului cinematogra$ic'
- 6acă )ilmul e gata )ăcut# nu-i greu să-1 rulezi& ?ntreaga (ro!lemă constă n
)elul cum l creeziJ nu mă dădeam eu !ătut&
- "om vor!i des(re asta data viitoare# a s(us 2rkadie 5ikolaevici ridic%ndu-se
şi ieşind din clasă&
…a!" 1#..
- @ai să visăm şi să creăm )ilme cinematogra)ice# ne-a (ro(us 2rkadie
5ikolaevici&
- La ce anume să visămI au ntre!at elevii&
H/
- 2leg dinadins o temă li(sită de acţiune# (entru că una cu acţiune stimulează
de la sine activitatea# )ără un a;utor (reala!il al (rocesului de visare& temă cu ac!iune
pu!ină are nevoie% dimpotrivă% de o muncă prealabilă% mai intensă% a imagina!iei' ?n
cli(a de )aţă nu mă interesează nsăşi acţiunea# ci (regătirea ei& Dată de ce iau o temă cu
acţiune )oarte mică şi vă (ro(un să trăiţi viaţa unui co(ac cu rădăcinile ad%nc n)i(te n
(ăm%nt&
- 'er)ectJ Bu sunt co(acul# un ste;ar secularJ a hotăr%t =ustov& 6ar cu toate că
am s(us-o# nu-mi vine a crede că (ot )i aşa&
- ?n acest caz# spune!i aşa9 eu sunt eu! dar dacă a fi ste'ar! dacă în 'urul i
înăuntrul meu s#ar fi creat cutare i cutare situa"ii! ce a face atunciA
- 1otuşi - se ndoi =ustov - cum se (oate acţiona n inactivitate# st%nd neclintitI
- 6a# )ireşte# nu te (oţi mişca din loc# nu (oţi um!la& 0ar mai e.istă şi alte
ac!iuni' "a să le po!i provoca% trebuie să hotărăşti (nainte de toate unde te a$li' /n
pădure% (n luncă% pe un v*r$ de munteA 2lege ce te emoţionează mai mult&
=ustov visa că este un ste;ar care creşte ntr-o (oiană de munte# undeva# n
2l(i& La st%nga# n de(ărtare# se nalţă un castel& ?n ;urul lui se des)ăşoară ntinderi largi&
6e(arte# strălucesc lanţuri de munţi aco(eriţi de ză(adă şi mai a(roa(e# coline nes)%rşite#
care (ar de sus valurile unei mări ncremenite& 'retutindeni cresc co(aci mai mărunţi&
- 'ovesteşte-mi acum ce vezi mai a(roa(eI
- "ăd coroana deasă a )runzelor care )oşnesc (uternic# legănate de v%nt&
- 1e credJ La voi# acolo sus# !ate ades v%ntul cu (utere&
- "ăd (e ramurile mele cui!uri de (ăsări&
- 2sta ţi (rinde !ine n singurătatea dumitale&
-5u# asta e (rea (uţin& B greu să te nţelegi cu (ăsările& Fac larmă cu ari(ile# şi
ascut ciocul de trunchiul tău şi uneori se ceartă şi se !at& 2sta te scoate din )ire&&& 2lături
de mine curge un (%r%iaş# e cel mai !un (rieten al meu# cu care stau de vor!ă& Bl mă
scă(ă de secetă# imaginează mai de(arte =ustov&
1orţov i ceru să zugrăvească mai de(arte )iecare amănunt din viaţa asta
nchi(uită de el&
2(oi# 2rkadie 5ikolaevici i se adresă lui 'uşcin# care# )ără să caute un a;utor
intens n imaginaţie# şi alese tema cea mai o!işnuită# cea mai runoscută# care nvie uşor
n amintire& Dmaginaţia lui era (uţin dezvoltată& Bl şi nchi(uia o vilă cu grădină n
'arcul 'etrovsk&
- Ce veziI l ntre!ă 2rkadie 5ikolaevici&
- 'arcul 'etrovsk&
- 5u (oţi cu(rinde deodată ntregul (arc 'etrovsk& 2legeţi un loc (entru vila
dumitale&&& Bi# ce vezi n )aţa dumitaleI
- >n gard cu grila;&
- Ce )elI 'uşcin tăcea&
- 6in ce material e )ăcut gardul ăstaI
- MaterialI 6in )ier )or;at&
- Cu ce desenI Schiţează-mi-1&
'uşcin a conturat ndelung (e masă cu degetul - se vedea de alt)el că inventa
(e loc ceea ce s(unea&
- 5u nţeleg& 6esenează mai clar# l silea 1orţov să-şi ncerce (%nă la ca(ăt
memoria vizuală& Bi !ine&&& !ine# să admitem că asta vezi dumneata&&& S(une-mi acum ce
se găseşte dincolo de gardI
- E şosea&
H0
- Cine merge (e eaI
- "ilegiaturişti&
- =i ncăI
- <ir;ari&
- =i ncăI
- Căruţaşi&
- =i cine mai trece ncă (e şoseaI
- Călăreţi&
- 'oate şi !icicliştiI
- ?ntocmai# ntocmaiJ 1rec !iciclete# automo!ile&
Bra lim(ede că 'uşcin nici nu ncerca să-şi m!oldească imaginaţia& Ce (oate
rezulta dintr-o (isare at%t de (asivă# c%nd n locul elevului lucrează (ro)esorulI
Mi-am mărturisit nedumerirea )aţă de 1orţov&
- ?n metoda mea de a m!oldi imaginaţia sunt c%teva momente care merită a )i
remarcate# mi-a răs(uns el& "*nd imagina!ia elevului e lipsită de ac!iune% eu (i pun o
simplă (ntrebare' 4u po!i să nu răspunzi la ea% din moment ce !i se pune' +i elevul
răspunde% uneori la nimereală% ca să $ie lăsat (n pace' #u nu primesc un asemenea
răspuns% (i dovedesc că e nechibzuit' #levul% ca să dea un răspuns mai mul!umitor% e silit
să&şi urnească neapărat imagina!ia% să se trudească să vadă% cu privirea lui interioară%
sensul (ntrebării sau să se apropie cu mintea de (ntrebare printr&o serie de ra!ionamente
consecvente' 2rintr#o astfel de acti(itate contientă mintală se pregătete i se
îndrumea$ă ades acti(itatea imagina"iei& 6ar iată că# n s)%rşit# elevul a văzut ceva n
memoria sau n imaginaţia lui& ?n )aţa lui s-au ivit imagini vizuale (recise& S-a creat un
scurt moment de visare& 2(oi re(et acelaşi (roces cu a;utorul unei noi ntre!ări& 2şa se
)ormează al doilea şi al treilea moment scurt de vedere clară& 2şa i susţin şi-i (relungesc
stările de visare
#
(rovoc%ndu-i o serie ntreagă de momente nsu)leţite# care dau# n
totalitatea lor# un ta!lou al vieţii imaginate& 'oate deocamdată să nu )ie interesant# dar e
!ine că este ţesut din viziunile interioare ale elevului& dată ce i s&a trezit imagina!ia%
el poate să vadă acelaşi lucru şi de două% şi de trei% şi de mai multe ori' Tabloul se
(ncrustează (n memorie tot mai mult prin repetare şi elevul trăieşte cu el' 1otuşi e3istă şi
o imaginaţie leneşă# care nu răs(unde totdeauna nici la cele mai sim(le ntre!ări& 2tunci
(ro)esorului nu-i răm%ne altceva de )ăcut dec%t să sugereze şi răs(unsul o dată cu
ntre!area& 0acă cele propuse de pro$esor (l mul!umesc pe elev% el% primind imagini
vizuale străine% (ncepe să vadă c*te ceva (n $elul lui' 0acă nu% el (ndreaptă cele sugerate
după propriul său gust% ceea ce (l obligă din nou să privească şi să vadă prin optica lui
interioară' Rezultatul este că şi de data asta se creează o oarecare asemănare cu via!a
imaginată% !esută par!ial din materialul visătorului (nsuşi''' "ăd că acest rezultat vă
satis)ace (uţin& B nsă adevărat că şi o visare at%t de chinuită aduce totuşi ceva&
- Ce anume I
- Cel (uţin at%t că# (%nă la visare# nici nu e3istau re(rezentări de imagini
(entru o viaţă creată& B3istă numai ceva con)uz# m(răştiat& 6u(ă o asemenea activitate#
se schiţează şi se determină c%te ceva viu& Se creează acel teren (e care (ro)esorul şi
regizorul (ot arunca seminţele noi& B acel grund nevăzut (e care se (oate (icta ta!loul&
?n a)ară de asta# elevul% prin procedeul meu% ia el (nsuşi de la pro$esor metoda de a&şi
biciui imagina!ia% se (nvă!a să şi&o răscolească cu (ntrebări pe care i le sugerează acum
munca propriei lui min!i' 5 se $ormează deprinderea de a lupta conştient cu pasivitatea
şi tr*ndăvia imagina!iei lui' +i asta e mult8
:8
…a!" 1#..
2rkadie 5ikolaevici a continuat şi azi e3erciţiile de dezvoltare a imaginaţiei&
- Lecţia trecută - i-a s(us el lui =ustov - mi-ai (ovestit cine eşti dumneata#
unde te a)li n visul dumitale şi ce vezi n ;urul dumitale& 2cum s(une-mi ce auzi cu
auzul dumitale interior n viaţa imaginată a !ătr%nului ste;arI
La nce(ut# =ustov nu auzea nimic& 1orţov i aduse aminte de )or-(ăsărelelor
care şi )ăcuseră cui!ul n ramurile ste;arului şi adăugă 7
- Bi# şi ce auzi n ;urul dumitale# n (oiana aceea de munte I
2cum =ustov auzea !ehăitul oilor# mugetul vacilor# dangătul )alangelor#
sunetul )luierului (ăstorilor# glasurile )emeilor care se odihneau su! ste;ar du(ă muncă
grea a c%m(ului&
- 2cum s(une-mi c%nd se (etrece ceea ce vezi şi auzi n imaginaţia dumitaleI
?n ce e(ocă istoricăI ?n ce secolI
=ustov şi-a ales e(oca )eudalismului&
- <ine& 6acă e aşa# atunci n calitate de ste;ar !ătr%n tre!uie să mai auzi ncă
nişte sunete# caracteristice (entru tim(ul acela&
=ustov a tăcut# a(oi a s(us că aude c%ntecul unui tru!adur care se duce la o
ser!are# ntr-un castel din vecinătate& 2ici# su! ste;ar# l%ngă (%r%iaş# el se odihneşte# se
s(ală# se (rimeneşte cu hainele de săr!ătoare şi se (regăteşte (entru ;oc& 2ici şi
acordează har(a şi re(etă (entru ultima oară noul c%ntec des(re (rimăvară# des(re
dragoste# des(re dorul inimii lui& Dar noa(tea# ste;arul aude declaraţiile de dragoste (e
care le )ace un curtean unei doamne măritate şi sărutările lor (relungi& 'e urmă se aud
ocările tur!ate a doi duşmani nverşunaţi# a doi rivali# zăngănitul armei# ultimul ţi(ăt al
rănitului& Dar s(re zori# se aud vocile tul!urate ale oamenilor care desco(eră tru(ul celui
ucis şi# du(ă ce l-au găsit# larma generală şi strigăte stridente# izolate# care um(lu
văzduhul& 1ru(ul e ridicat# se aud (aşii grei# n cadenţă# ai celor care l (oartă&
5ici n-am avut vreme să răsu)lăm# că 2rkadie 5ikolaevici i-a (us lui =ustov o
nouă ntre!are&
- 6e ceI
- Ce anume ntre!aţiI nu ne dumeream noi&
- 6e ce e ste;ar =ustovI 6e ce creşte el (e munte# n Bvul MediuI
1orţov acorda mare im(ortanţă acestei ntre!ări& 6u(ă s(usele lui# se (utea#
răs(unz%nd la ea# să culegi din imaginaţia ta (ărţi din trecutul vieţii create n vis&
- 6e ce creşti dumneata singuratic n (oiana astaI
=ustov a )ăcut următoarea (resu(unere (rivitoare la trecutul !ătr%nului ste;ar7
c*ndva% toată colina a $ost acoperită de o pădure deasă' 0ar baronul% stăp*nul
castelului care se vedea (n apropiere% de cealaltă parte a văii% trebuia să se $erească
necontenit de năvălirea războinicului castelan vecin' Pădurea ascundea de orice privire
mişcările armatei vecinului şi&i putea servi şi de loc de p*ndă' 0in pricina asta a $ost
retezată' A $ost lăsat numai ste)arul acesta puternic% pentru că tocmai l*ngă el% la
umbra lui% !*şnea izvorul din păm*nt' 0acă izvorul ar $i secat% turmă baronului n&ar
mai $i putut să se adape (n apa lui&
E nouă ntre!are - (entru ceI (usă de 1orţov ne-a (us iar n ncurcătură&
- Bu nţeleg greutăţile voastre# de vreme ce e vor!a de un co(ac& 6ar# n
general# ntre!area „pentru ce0K are o )oarte mare im(ortanţă& Ba ne o!ligă să lămurim
sco(ul năzuinţelor noastre şi acest sco( (recizează viitorul şi m(inge s(re acţiune&
Co(acul# )ireşte# nu (oate avea sco(uri# dar (oate să ai!ă şi el o oarecare destinaţie
asemănătoare cu activitatea# (oate servi la ceva&
:1
- 3te)arul e cel mai (nalt punct din acea localitate' 0in pricina asta% el poate
servi drept turn% $oarte bun pentru supravegherea vecinului duşman' /n privin!a asta%
ste)arul are (n trecutul lui o serie de merite mari' Aşa că nu e de mirare că se bucură de
un respect deosebit din partea locuitorilor din castel şi din satele apropiate' /n $iecare
primăvară se organizează (n cinstea lui o serbare specială' ,a serbarea asta vine (nsuşi
castelanul% baronul% şi bea p*nă la $und o cupă de vin uriaşă' 3te)arul e (mpodobit cu
$lori% (n )urul lui se c*ntă c*ntece şi se dansează# a răs(uns =ustov&
- 2cum - a s(us 1orţov - du(ă ce s-au sta!ilit situaţiile (ro(use şi ele au (rins
viaţă tre(tat n imaginaţia dumitale# să com(arăm ce a )ost la nce(utul muncii noastre
cu ceea ce e acum& ,a (nceput% c*nd ştiam numai că ne găsim (ntr&o poiană de munte%
viziunea interioară era% (n general% ce!oasă% ca un $ilm $otogra$ic nedevelopat' Acum% cu
a)utorul muncii noastre% el s&a developat (ntr&o $oarte mare măsură' Ai (nceput să
(n!elegi când! unde! de ce! pentru ce te afli acolo' 0umneata ai (nceput să deosebeşti
contururile unei vie!i noi pe care n&o vedeai p*nă acum' Ai (nceput să sim!i terenul sub
picioare' 0umneata ai (nceput să prinzi via!ă (n g*nd' *ar asta e pu"in. 2e scenă e
ne(oie de ac"iune. Trebuie s&o provoci prin tema pusă şi prin năzuin!a dumitale spre ea'
Pentru asta e nevoie de noi 7situa!ii propuse=% de magicul 7dacă=% de noi născociri
emo!ionante ale imagina!iei&
6ar =ustov nu născocea nimic&
- 'une-ţi ntre!area şi răs(unde sincer la ea7 ce nt%m(lări# ce catastro)ă
nchi(uită te-ar (utea scoate din starea de indi)erenţă# te-ar tul!ura# te-ar s(eria# te-ar
!ucuraI Simte-te n (oiana de munte# creează-ţi un „eu suntK şi numai du(ă aceea
răs(unde# l-a s)ătuit 2rkadie 5ikolaevici&
=ustov s-a străduit să nde(linească ceea ce i-a )ost indicat# dar n-a (utut
născoci nimic&
- 6acă e aşa# să ne străduim a ne a(ro(ia de rezolvarea (ro!lemei (e căi
indirecte& 6ar (entru asta# răs(unde-mi nt%i la ce eşti mai sensi!ilI Ce te emoţionează#
te s(erie sau te !ucură de cele mai multe oriI 1e ntre! )ără legătură cu nsăşi tema
visării& 6acă nţelegem nclinaţiile (ro(riei dumitale naturi# nu ne va )i greu să ducem
născocirea creată s(re ea& 5umeşte una din trăsăturile# nclinaţiile sau nsuşirile mai
ti(ice ale naturii dumitale omeneşti&
- 'e mine mă emoţionează orice lu(tă& "ă miră această ne(otrivire cu as(ectul
meu (aşnicI a ntre!at =ustov# du(ă ce s-a g%ndit (uţin&
- 2şaaaJ ?n cazul acesta să ne nchi(uim năvălirea vră;maşului& 2rmata
ducelui duşman se ndrea(tă s(re domeniile castelanului dumitale# a şi nce(ut să suie
colina (e care te a)li dumneata& Suliţele lucesc n soare# !er!ecii de metal care s(arg
zidurile naintează& 6uşmanul ştie că (e culmea dumitale se caţără adesea stră;erii# ca să-
1 urmărească& 2i să )ii tăiat şi arsJ l s(erie 2rkadie 5ikolaevici&
- 5-au să iz!uteascăJ răs(unse re(ede =ustov& 5-au să-i lase& 2u nevoie de
mine& 2i noştri nu dorm& Bi au şi nce(ut să alerge ncoace# călăreţii galo(ează& Stră;erii
trimit n )iecare cli(ă şta)ete către ei&&&
- 2cum !ătălia se va da aici& S(re dumneata şi s(re stră;eri are să z!oare un
nor de săgeţi din ar!alete& >nele sunt n)ăşurate n c%lţi a(rinşi# cu smoală& Stă(%neşte-te
şi hotărăşte# c%t mai e vreme# ce-ai să )aci n situaţia asta# dacă toate s-ar (etrece n viaţa
reală&
Se vede că =ustov se z!uciumă lăuntric# căut%nd o soluţie ca să iasă magicul
„dacăK# introdus de 1orţov&
- Ce (oate )ace un co(ac (entru salvarea lui# c%nd rădăcinile i sunt n)i(te n
:,
(ăm%nt şi nu e n stare să se urnească din locIJ a e3clamat el cu necaz )aţă de situaţia
asta )ără ieşire&
- >răm*ntarea dumitale (mi a)unge# a ncuviinţat 1orţov& 'ro!lema e
nerezolva!ilă# nu din vina dumitale# ci (entru că ţi s-a dat o temă li(sită de acţiune&
- 2tunci de ce ne-aţi dat-oI nu (rice(eam noi&
- Ca să demonstrez că# chiar atunci c*nd tema e lipsită de ac!iune% imagina!ia
e (n stare să pricinuiască o mişcare interioară% să se $răm*nte şi să provoace imboldul
lăuntric% viu% de ac!iune& 6ar# n (rimul r%nd# toate e3erciţiile noastre de visare tre!uiau
să ne arate cum se creează materialul şi nsăşi viziunea interioară a rolului# )ilmul lui
cinematogra)ic# şi că munca asta nu e de loc at%t de grea şi de com(licată cum vă
nchi(uiţi&
...a!" 1#..
La lecţia de azi# 2rkadie 5ikolaevici a iz!utit doar să ne e3(lice că imagina!ia
e necesară artistului nu numai ca să creeze% dar şi ca să (mprospăteze ceea ce e gata
creat şi uzat & Asta se $ace cu a'utorul introducerii unei născociri noi sau a unor
fragmente separate care aduc o primenire&
- "eţi nţelege mai !ine lu%nd un e3em(lu (ractic& Să ne ntoarcem la
e3erciţiul (e care l-aţi e(uizat nainte de a iz!uti să-1 duceţi (%nă la ca(ăt& "or!esc
des(re e3erciţiul cu ne!unul& Dmaginaţi-l n ntregime sau (arţial ca o născocire nouă&
6ar nici unul dintre noi n-a născocit nimic&
- 2scultaţi-mă - a s(us 1orţov - de unde a!i scos voi că omul care stătea după
uşă era un nebun $uriosA Maloletkova v-a s(us-o& 6ar ea a deschis uşa s(re scară şi l-a
văzut (e )ostul locatar al acestei locuinţe& Se s(unea că el a )ost dus la un s(ital de
(sihiatrie ntr-un acces de ne!unie )urioasă&&& 6ar n tim( ce voi !aricadaţi aici uşa#
9ovorkov a alergat la tele)on ca să vor!ească cu s(italul şi i s-a răs(uns că nici nu )usese
vor!a de ne!unie# ci numai de un acces de delirium tremens# (entru că !ăuse mult n
viaţa lui& 6ar acum e sănătos# i s-a dat drumul din s(ital şi s-a ntors acasă& 6ar (oate că
certi)icatul lui medical nu e !un# (oate că medicii greşesc& Ce aţi )i )ăcut dacă toate astea
s-ar )i (etrecut aşa n realitate I
- Maloletkova tre!uie să iasă a)ară şi să-1 ntre!e de ce a venit# s(use
"eselovski&
- CumI BuI 6ragii mei# nu (otJ 5u (otJ Mi-e )ricăJ Mi-e )ricăJ e3clamă
Maloletkova# cu o mutră s(eriată&
- 2re să meargă 'uşcin cu dumneata& Bl e un !ăr!at zdravăn# o ncura;a
1orţov& >nu# doi# treiJ ?nce(eţiJ ne (orunci tuturor& Căutaţi situaţiile noi# daţi ascultare
im!oldurilor şi acţionaţi&
2m ;ucat e3erciţiul cu av%nt# cu o emoţie adevărată şi am )ost a(ro!aţi de
1orţov şi $ahmanov# care asista şi el la lecţie& 5oua versiune ne nviorase&
1orţov a s)%rşit lecţia trăg%nd concluzii asu(ra muncii noastre n dezvoltarea
imaginaţiei creatoare# amintind di)eritele eta(e ale acestei munci n )elul acesta 7
- Erice născocire a imaginaţiei tre!uie să )ie motivată (recis şi !ine
determinată& /ntrebările9 cine! când! unde! de ce! pentru ce! cum% pe care ni le punem
ca să urnim imagina!ia% ne a)ută să creăm din ce (n ce mai precis tabloul vie!ii
(nchipuite' Fireşte# e3istă cazuri n care el se )ormează singur# )ără a;utorul activităţii
mintale conştiente# n chi( intuitiv# )ără să-ţi (ui ntre!ări& 0ar v&a!i convins şi voi că nu
pute!i pune temei pe activitatea imagina!iei care vine de la sine chiar (n cazurile (n care
vi se dă o temă precisă pentru visare' Visarea 7(n general6% $ără o temă stabilită şi bine
:A
determinată% e in$ructuoasă&
1otuşi# c%nd te a(ro(ii de o născocire creată cu a;utorul raţiunii# a(ar n
conştiinţa noastră# ca răs(uns la ntre!ări# re(rezentări (alide de viaţă# creată n g%nd&
6ar asta nu e su)icient (entru creaţia scenică# care cere ca n omul-artist să ncea(ă să
clocotească - n legătură cu născocirea - (ro(ria lui viaţă organică# ca ntreaga lui natură
să se dedice rolului - nu numai (sihic# ci şi )izic& Ce e de )ăcutI 'uneţi-vă o nouă
ntre!are# acum !ine cunoscută de voi7 3Ce#a fi făcut dacă născocirea creată de mine
ar de(eni o realitate 04 +ti!i acum% din e.perien!ă% că mul!umită (nsuşirilor naturii
noastre artistice% o să vă sim!i!i (nclina!i să răspunde!i la această (ntrebare prin ac!iune'
Ba e un !un stimulent care m!oldeşte imaginaţia& 7ăsa"i această ac"iune să nu se
reali$e$e pe loc! ci să rămână # o &ucată de (reme # dorin"ă nesolu"ionată& 5mportant e
$aptul că această dorin!ă e provocată şi sim!ită de noi nu numai psihic% ci şi psihic'
3entimentul acesta (ntăreşte născocirea&
Dm(ortantă e recunoaşterea )a(tului că visarea inconsistentă# li(sită de carne
sau materie# are ca(acitatea de a (rovoca n chi( re)le3 acţiuni autentice n carnea sau
materia noastră# n tru(ul nostru& 2ceastă ca(acitate ;oacă un rol mare n (sihotehnică
noastră&
2scultaţi atent ceea ce am să vă s(un acum7 fiecare micare a noastră pe
scenă! fiecare cu(ânt tre&uie să fie re$ultatul acti(ită"ii 'uste a imagina"iei&
0acă ai spus un cuv*nt sau ai $ăcut un gest mecanic pe scenă% $ără să ştii cine
eşti% de unde ai venit% de ce ai nevoie% unde vei pleca de aici şi ce vei $ace acolo% ai
ac!ionat $ără imagina!ie% şi acest $ragment de prezen!ă pe scenă% $ie el mic sau mare% n&
a $ost un adevăr pentru dumneata' Ai ac!ionat ca o maşinărie (ntoarsă% ca un automat'
6acă am să vă ntre! acum un lucru )oarte sim(lu7 „2zi e )rig sau nuIK#
nainte de a răs(unde7 „e )rig" sau „e cald" sau „n-am o!servat"# ve!i umbla (nt*i (n g*nd
pe stradă% vă ve!i aduce aminte cum a!i mers sau cum a!i călătorit% vă ve!i controla
senza!iile% vă ve!i aduce aminte cum erau de (n$o$oli!i şi cum (şi ridicau gulerele
trecătorii pe care i&a!i (nt*lnit% cum sc*r!*ia zăpada sub picioare% abia atunci ve!i putea
spune singurul cuv*nt necesar'
1oate aceste ta!louri (oate că vor trece (rin )aţa voastră cu iuţeala )ulgerului şi
(oate că# n acelaşi tim(# s-ar (ărea că aţi răs(uns a(roa(e )ără să vă g%ndiţi# dar
tablourile au e.istat% senza!iile voastre au e.istat% veri$icarea lor a e.istat şi ea şi voi a!i
răspuns numai ca un rezultat al acestei munci complicate a imagina!iei&
Ast$el% nici un e.erci!iu% nici un pas pe scenă nu trebuie să se producă
mecanic% $ără o motivare lăuntrică% adică $ără participarea imagina!iei'
*acă (e"i urmă această regulă cu stricte"e! toate e-erci"iile (oastre de la
coală! indiferent din ce capitol al programului ar face parte! (ă (or de$(olta i întări
imagina"ia. =i# dim(otrivă# tot ce ve!i $ace pe scenă prin 7metoda rece= vă va distruge%
pentru că vă strecura (n voi deprinderea de a ac!iona automat% $ără imagina!ie%
mecanic'
Munca voastră de creare a rolului şi de tran)ormare a o(erei literare n viaţă
scenică decurge de la nce(utul şi (%nă la s)rşitul ei cu (artici(area imaginaţiei&
Ce ne (oate emoţiona şi ncălzi lăuntric mai mult dec%t născocirile
imaginaţieiI Ca să răs(unzi la toate cerinţele artei# e necesar ca ea să )ie mo!ilă# activă#
sensi!ilă şi destul de dezvoltată&
0e aceea% acorda!i o aten!ie deosebită dezvoltării imagina!iei voastre% prin
orice mi)loace & inclusiv prin e.erci!iile pe care le&a!i cunoscut! %otărîndu#(ă să nu
face"i pe scenă nimic mecanic! formal.
:*
V - ATENŢIA SCENIC%
…a!" 1#..
Lecţia a avut loc n „a(artamentul MaloletkoveiK sau# mai !ine zis# (e scenă#
ntre decoruri şi cu cortina trasă&
5e-am continuat e3erciţiul cu ne!unul şi cu a(rinderea )ocului n cămin&
Dnter(retarea a iz!utit# datorită sugestiilor lui 2rkadie 5ikolaevici& Bra at%t de
(lăcut şi vesel# nc%t l-am rugat să re(etăm am%ndouă e3erciţiile de la nce(ut&
2şte(t%nd# m-am aşezat l%ngă un (erete să mă odihnesc&&& 6ar atunci s-a
nt%m(lat ceva neaşte(tat7 s(re mirarea mea# două scaune de l%ngă mine au căzut
deodată# )ără nici o (ricină vizi!ilă& 2u căzut )ără să le )i atins nimeni& Le-am ridicat şi
am avut vreme să mai s(ri;in ncă două# care se a(lecaseră )oarte tare& ?n acelaşi tim(#
(rivirea mi-a )ost iz!ită de o cră(ătură lungă şi ngustă n (erete& Ba se des(ica din ce n
:H
ce mai mult şi# n s)%rşit# s-a ntins su! ochii mei (e toată lungimea (eretelui& 2tunci am
(rice(ut de ce au căzut scaunele7 )lancurile de (%nză care nchi(uiau un (erete al odăii se
des)ăcuseră şi trăgeau# n mişcarea lor# toate lucrurile rezemate de ele& Cineva deschidea
cortina& Dată gaura neagră a deschiderii scenei cu siluetele lui 1orţov şi $ahmanov n
semintuneric&
E dată cu tragerea cortinei# n mine s-a (etrecut o trans)ormare&
Cu ce s-o com(arI
?nchi(uiţi-vă că m-aş )i găsit# m(reună cu soţia mea# ntr-o odaie de hotel&
"or!im deschis# ne dez!răcăm (entru culcare# ne (urtăm )ără nici o constr%ngere& =i
deodată vedem că o uşă mare# căreia nu i-am dat nici o atenţie# se deschide şi# de dincolo
de ea# din ntuneric# ne (rivesc nişte oameni străini# vecinii noştri& 5u se ştie c%ţi sunt& ?n
!eznă ţi se (are totdeauna că sunt mulţi& 5e gră!im să ne m!răcăm c%t mai re(ede şi să
ne (ie(tănam# ncerc%nd să ne (urtăm reţinut că la o vizită&
2şa m-am simţit şi eu deodată ca (e ghim(i# ncordat tot şi# de unde (%nă cu o
cli(ă mai nainte mă simţeam ca la mine acasă# acum nimerisem (arcă - numai n
cămaşă - (rintre oameni străini&
# uimitor (n ce măsură deschiderea neagră a scenei tulbură intimitatea& 2t%ta
vreme c%t ne a)lam n salonul acela drăguţ# n-am simţit că are o latură (rinci(ală şi una
secundară& Ericum te mişcai# oriunde te răsuceai# era !ine& C%nd nsă se dă la o (arte cel
de al (atrulea (erete# el devine (artea (rinci(ală# căreia tre!uie să te ada(tezi& 1re!uie să
te g%ndeşti tot tim(ul şi să ţii seama de această a (atra latură# de unde eşti (rivit& 5u are
im(ortanţă dacă le e comod celor cu care comunici (e scenă# dacă ţi-e comod ţie#
vor!itorului# singurul lucru im(ortant e ca el să )ie văzut şi auzit de cei care nu sunt n
aceeaşi ncă(ere cu noi# dar stau nevăzuţi de cealaltă (arte a ram(ei# n ntuneric&
Dar 1orţov şi $ahmanov# care mai adineauri se a)lau cu noi n salon şi ne
(ăreau a(ro(iaţi şi sim(li# acum# mutaţi dincolo de deschidere# n ntuneric# au devenit#
n nchi(uirea noastră# cu totul alţii# severi# e3igenţi&
1rans)ormarea care s-a (etrecut n mine s-a (rodus n toţi colegii care luau
(arte la e3erciţiu& 5umai 9ovorkov# cu cortina dată n lături sau trasă la loc# răm%nea
acelaşi& 1re!uie să mai s(un că ;ocul nostru a devenit demonstrativ şi n-a iz!utitI
„"*t timp nu vom (nvă!a să nu luăm seama la gaura neagră a deschiderii
scenei% nu vom putea urni din loc munca noastră artistică8K am hotăr%t n g%nd&
2m stat de vor!ă cu =ustov des(re asta& Bl nsă crede că dacă ni s-ar da un
e3erciţiu cu totul nou# nsu)leţit de comentariile antrenante ale lui 1orţov# asta ne-ar
distrage atenţia de la sala de s(ectacol&
C%nd i-am s(us lui 2rkadie 5ikolaevici ce (resu(unea =ustov# el a s(us7
- <ine# hai să ncercăm& Dată (entru voi o tragedie im(resionantă# care# s(er# o
să vă o!lige să nu vă g%ndiţi la s(ectatori&
?nt%m(larea are loc n acest „a(artament al Maloletkovei"& #a s&a măritat cu
4azvanov% care a $ost numit casier (ntr&o (ntreprindere publică' Au un copil mic%
(nc*ntător' Mama s&a dus să&l (mbăieze' 3o!ul umblă prin h*rtii% numără banii' ,ua!i
aminte că sunt bani şi acte publice' 4&a izbutit să le predea institu!iei unde lucrează%
pentru că era prea t*rziu' Pe masă se a$lă un teanc de h*rtii vechi% soioase'
/n $a!a lui 4azvanov stă $ratele mai mic al Malolet?ovei% care e cretin% cocoşat
şi pe )umătate nebun' #l se uită la 4azvanov cum des$ace banderolele colorate de pe
pachetele de bancnote şi le aruncă (n cămin% unde ard viu şi vesel' "retinului (i plac
mult $lăcările care se (nvolburează'
To!i banii au $ost număra!i' 3unt peste zece mii' Malolet?ova% pentru că
::
bărbatul ei şi&a isprăvit lucrul% (l cheamă să admire copilul pe care (l scaldă (n odaia
vecină% (ntr&o albioară' 4azvanov iese şi cretinul% ca să&l imite% aruncă h*rtiile pe $oc'
"um nu mai erau banderole colorate% el aruncă banii' #i ard parcă şi mai vesel dec*t
h*rtiile' /nc*ntat de )ocul ăsta% cretinul aruncă (n $oc to!i banii% tot capitalul public%
(mpreună cu socotelile şi actele )usti$icative'
4azvanov se (ntoarce tocmai (n clipa (n care ia $oc ultimul teanc de bancnote'
/şi dă seama ce se petrece% (şi iese din min!i% se aruncă asupra cocoşatului şi&l
(mbr*nceşte din toate puterile' Acesta cade şi se loveşte cu t*mpla de grila)ul căminului'
/nnebunit% 4azvanov smulge din $oc ultimul teanc care e aproape ars şi scoate un strigăt
de desperare' 4evasta lui intră (n $ugă şi (şi vede $ratele lungit l*ngă cămin' 3e repede
la el% (ncearcă să (l ridice% dar nu poate' Vede s*nge pe $a!a celui căzut' Malolet?ova (şi
strigă bărbatul şi (l roagă să&i aducă apă% dar 4azvanov nu pricepe nimic' # (ncremenit'
Atunci nevasta dă $ugă după apă şi peste o clipă i se aude !ipătul din su$ragerie'
Bucuria vie!ii ei% pruncul ei $ermecător% s&a (necat (n albie'
6acă nici tragedia asta n-are să vă distragă de la gaura neagră a sălii de
s(ectacol# atunci nseamnă că aveţi inimă de (iatră&
B3erciţiul cel nou ne-a emoţionat (rin elementul melodramatic şi
sur(rinzător (e care l cu(rindea&&& dar s-a constatat că avem&&& inimi de (iatră şi că nu l-
am (utut ;uca&
2rkadie 5ikolaevici ne-a (ro(us să nce(em# aşa cum se cuvine# cu „dacăK şi
cu „situaţiile (ro(useK& 2m nce(ut să ne (ovestim (arcă unul altuia ceva# dar n-a )ost
un ;oc li!er al imaginaţiei# ci o stoarcere )orţată a ei# o serie de născociri )alse# care#
)ireşte# nu (uteau da un im!old s(re creaţie& Magnetul sălii s&a dovedit mai puternic
dec*t grozăviile tragice de pe scenă'
- ?n cazul acesta - a hotăr%t 1orţov - să ne des(ărţim iar de (arter şi să ;ucăm
„grozăviileK astea cu cortina trasă&
Cortina s-a tras şi drăguţul nostru salon a devenit iar intim& 1orţov şi
$ahmanov s-au ntors din sală şi au devenit şi ei iar ama!ili şi !inevoitori& 2m nce(ut
să ;ucăm& Momentele liniştite ale e3erciţiului ne-au iz!utit# dar c%nd am a;uns la dramă#
(e mine nu m-a mulţumit ;ocul meu# (entru că voiam să dau mai mult şi n-aveam destul
sentiment şi tem(erament& 2m a(ucat (e o cale greşită )ără să !ag de seamă şi am
nimerit (e linia actoricească de autore(rezentare&
Dm(resiile lui 1orţov mi-au con)irmat convingerile& Bl a s(us 7
- La nce(utul e3erciţiului ai acţionat ;ust# dar s(re s)%rşit te-ai re(rezentat ca
(ersona;& 6e )a(t# te sileai să sco!i din dumneata sentiment sau# du(ă e3(resia lui
@amlet# „s)şiai n !ucăţi (asiunileK& 6e aceea e zadarnic să vă (l%ngeţi de gaura neagră&
6e vreme ce rezultatul a )ost acelaşi şi cu cortina trasă# nseamnă că nu numai ea vă
m(iedică să trăiţi ;ust (e scenă&
- 0acă atunci c*nd cortina era dată (n lături mă (mpiedica sala de spectacol -
am recunoscut eu - c*nd a $ost (nchisă% m&a!i (mpiedicat dumneavoastră şi Dvan
'latonovici ca să s(un adevărul&
- 2şa va să zicăJ a r%s 1orţov& Dvan 'latonoviciJ 2m (ăţit-oJ 5e-a asimilat cu
gaura neagră& @ai să ne su(ărăm şi să (lecămJ Lasă-i să ;oace singuriJ
2rkadie 5ikolaevici şi Dvan 'latonovici au ieşit cu un (as tragicomic& 6u(ă ei
au (ornit şi toţi ceilalţi& 5e-am (omenit singuri şi am ncercat să ;ucăm acest e3erciţiu
)ără martori# adică )ără (iedici&
Eric%t s-ar (ărea de curios# dar ne-am simţit şi mai (rost n singurătate& Mi-am
ndre(tat atenţia s(re (arteneri& Le urmăream intens ;ocul# l criticam şi# )ără voie#
:-
deveneam eu nsumi s(ectator& 'artenerii mei# la r%ndul lor# mă o!servau şi ei cu atenţie&
Mă sim!eam% (n acelaşi timp% şi spectator şi actor care )oacă demonstrativ& 6a# n
adevăr# e (rostesc# (licticos şi mai ales li(sit de sens să ;oci unul (entru altul&
6ar m-am uitat din nt%m(lare n oglindă# m-am admirat# am (rins cura; şi mi-
am adus aminte de munca mea de acasă la rolul lui Ethello n tim(ul n care tre!uia# ca
şi azi# să ;oc (entru mine# (rivindu-mă n oglindă& ?mi (lăcea să )iu „(ro(riul meu
s(ectatorK& 2m (rins din nou ncredere n mine şi am acce(tat (ro(unerea lui =ustov de
a-i chema (e 1orţov şi $ahmanov ca să le arătăm rezultatele noastre&
S-a dovedit că nu era nimic de arătat# de vreme ce ei urmăriseră cu (rivirea
(rin cră(ătură uşii ceea ce ;ucaserăm noi singuri&
6u(ă s(usele lor# inter(retarea ieşise mai rău dec%t cu cortina trasă n lături& =i
atunci )usese (rost# dar cu modestie şi reţinere7 dar acum )usese (rost# cu em)ază şi cu
nesinchisieală&
C%nd 1orţov a rezumat munca de azi# s-a dovedit că atunci c*nd cortina era
dată la o parte% ne (mpiedica spectatorul care stătea acolo% (n (ntuneric% dincolo de
rampă- c*nd ea era trasă% ne (mpiedicau Ar?adie 4i?olaevici şi 5van Platonovici% care
stăteau aici% (n odaie- iar c*nd )ucam singur% pentru mine% atunci eu (nsumi% propriul
meu spectator% mă (mpiedicam pe mine actor& =i aşa# oriunde te#ai întoarce! piedica e
spectatorul&
6ar# n acelaşi tim(# e (licticos să ;oci )ără el&
- Mai rău dec%t co(iii mici# ne-a mustrat 1orţov& 5u e nimic de )ăcut# a rostit
el du(ă o mică (auză& Trebuie să am*năm e.erci!iile pentru o bucată de vreme şi să ne
ocupăm de o&iectele aten"iei& Ble sunt vinovaţii (rinci(ali n cele nt%m(late4 vom
nce(e cu ele data viitoare&
…a!" 1#..
2zi# n sala de s(ectacol s-a (us un a)iş7
21B5PD2 C$B21E2$B
Cortina care re(rezenta cel de al (atrulea (erete al (lăcutului salon era trasă n
lături şi scaunele# de o!icei rezemate de ea# mutate& Edaia noastră drăguţă# li(sită de un
(erete# stă n văzul tuturor# unită cu sala& Se schim!ase ntr-un decor o!işnuit şi şi
(ierduse intimitatea&
'e (ereţii decorurilor at%rnau ici şi colo )ire electrice cu !ecuri# ntocmai ca la
o iluminaţie s(ecială&
2m )ost aşezaţi n r%nd# chiar l%ngă ram(ă& S-a lăsat o tăcere solemnă&
- Cui i-a căzut tocul de la gheatăI ne-a ntre!at deodată 2rkadie
levii au nce(ut să-şi cerceteze ncălţămintea lor# a celorlalţi# )ăc%nd asta cu
toată atenţia&
1orţov a (us altă ntre!are7
- Ce s-a (etrecut acum n salăI
5oi n-am ştiut ce să răs(undem&
- Cum de nu l-aţi o!servat (e secretarul meu# omul cel mai agitat şi mai
zgomotos din lumeI 2 venit la mine cu nişte h%rtii de semnat&
5u-l văzuserăm&
- Da te uită ce minuneJ a e3clamat 1orţov& Cum s-a (utut nt%m(la asta cu
cortina dată n lăturiI 5u m-ai asigurat chiar dumneata că sala te atrage irezisti!il I
- Bram ocu(at cu tocul ăstaJ m-am ;usti)icat eu&
- CumIJ s-a mirat şi mai tare 1orţov& >n toc mic# un )leac# s-a dovedit a )i mai
:/
(uternic dec%t uriaşa gaură neagră a deschiderii sceneiI 2tunci nseamnă că nu e at%t de
greu să te des(rinzi de ea& Se vede că secretul e )oarte sim(lu7 ca să te desprin$i de sală!
tre&uie să te sim"i furat de ceea ce se petrece pe scenă&
„0a% (ntr&adevăr% m&am g*ndit eu% a $ost destul să mă interesez o clipă de ceea
ce e de partea asta a rampei% ca să nu mă mai g*ndesc% $ără să vreau% la ceea ce se
găseşte de cealaltă parte a eiK&
Mi-am adus aminte atunci şi de cuiele care se m(răştiaseră odată (e scenă şi
de convor!irea mea cu muncitorul n legătură cu ele& 2sta s-a (etrecut la una dintre
re(etiţiile s(ectacolului nostru e3(erimental& 2tunci am )ost at%t de a!sor!it de cuie şi de
discuţia cu muncitorul nc%t am uitat de (rezenţa golului negru&
- 2cum s(er că aţi nţeles - a rezumat 1orţov - că artistul are ne(oie de un
o&iect asupra căruia să#i fi-e$e aten"ia# dar nu (n sala cu spectatori% ci pe scenă% şi cu
cât acest o&iect e mai atrăgător! cu atât puterea lui asupra aten"iei actorului e mai
mare.
4u e.istă nici un minut din via!a omului (n care aten!ia lui să nu $ie atrasă de
un obiect oarecare'
Cu c%t o!iectul e mai atrăgător# cu at%t are mai multă (utere asu(ra atenţiei
artistului& Ca să-l des(rinzi (e actor de sală tre!uie să-i strecori iscusit un o!iect
interesant aici# (e scenă# aşa cum o mamă distrage atenţia co(ilului cu o ;ucărie& >ite# şi
artistul tre&uie să tie să#i strecoare anume 'ucării care să#l desprindă de sală&
„1otuşi - mă g%ndeam eu - de ce să-ţi strecori )orţat o!iecte c%nd şi aşa ai
destule (e scenăIK
-6acă eu sunt su&iectul# atunci tot ce e n ;urul meu sunt o&iecte& 0ar% (n
a$ara mea e o lume (ntreagă' "*te $eluri de obiecte sunt8 0e ce să mai creăm alteleA
0ar Tor!ov mi&a obiectat că aşa se (nt*mpla (n via!ă& 2colo# n adevăr#
o!iectele a(ar şi ne atrag atenţia (rin ele nseşi# n chi( )iresc& Acolo ştim per$ect la cine
şi cum trebuie să privim (n $iecare clipă a e.isten!ei noastre' 0ar (n teatru nu e aşa- (n
teatru e.istă o sală de spectatori cu golul negru al deschiderii scenei% care (l (mpiedică
pe artist să trăiască normal&
Bu nsumi# du(ă s(usele lui 1orţov# ar )i tre!uit să ştiu aceasta mai !ine dec%t
ceilalţi# du(ă s(ectacolul Ethello& La noi# de (artea noastră a ram(ei# (e scenă# sunt o
mulţime de o!iecte mult mai interesante dec%t gaura neagră a deschiderii scenei& #
necesar numai să ştii să te ui!i bine la ceea ce se găseşte pe scenă' Trebuie% cu a)utorul
unor e.erci!ii sistematice% să (nve!i să&!i stăp*neşti aten!ia pe scenă' Trebuie să&!i
dezvol!i o tehnică specială% care te a)ută să te agă!i de obiect (n aşa chip ca apoi
o&iectul aflat pe scenă să te distragă de la tot ce e în afară de ea. Pe scurt% (n $a!a
noastră stă problema de a (nvă!a să ne uităm şi să vedem pe scenă'
1orţov a s(us că n loc de a ne ţine o lecţie des(re o!iectele care e3istă n viaţă
şi# (rin urmare# şi (e scenă# ni le va demonstra chiar (e scenă&
-Lăsaţi (unctele şi re)le3ele de lumină (e care le vedeţi acum să vă marcheze
o!iectele cunoscute de voi n viaţă şi# (rin urmare# necesare şi n teatru&
?n sală şi (e scenă s-a )ăcut com(let ntuneric& 'este c%teva secunde a ţ%şnit
lumina unui mic !ec electric ascuns ntr-o cutie chiar su! ochii noştri# (e masa n ;urul
căreia stăteam& 2cest (unct de lumină s-a dovedit a )i singura atracţie vie# vizi!ilă# n
!ezna n care ne a)lam& 5umai el ne atrăgea atenţia&
- <ecul acesta care luminează n !eznă - a lămurit 1orţov - ne arată o&iectul #
punct apropiat& 4e $olosim de el (n momentele (n care avem nevoie să ne concentrăm
aten!ia% să n&o lăsăm să se (mprăştie şi să se ducă departe &
:0
C%nd s-a )ăcut lumină# 1orţov s-a adresat elevilor 7
- Concentrarea atenţiei asu(ra (unctului de lumină n ntuneric vă reuşeşte
relativ uşor& 2cum să re(etăm acelaşi e3erciţiu# dar nu n ntuneric# ci la lumină&
1orţov i-a cerut unuia dintre elevi să cerceteze s(ătarul )otoliului# mie să
cercetez !uta)oria cu imitaţie de email de (e masă# celui de al treilea i-a dat un !i!elou#
celui de al (atrulea un creion# celui de al cincilea o s)oară# altuia un chi!rit şi aşa mai
de(arte&
=ustov a nce(ut să descurce s)oara# dar eu l-am o(rit s(un%ndu-i că e3erciţiul
ne e dat (entru atenţie# nu (entru acţiune# deci tre!uie numai să e3aminăm lucrurile# să
ne g%ndim la ele& 'aşa nsă nu era de aceeaşi (ărere şi stăruia n (unctul lui de vedere&
Ca să rezolvăm discuţia# ne-am adresat lui 1orţov& Bl ne-a s(us7
- Aten"ia îndreptată asupra unui o&iect pro(oacă i necesitatea de a face
ce(a cu el. Ac"iunea concentrea$ă i mai mult aten"ia asupra o&iectului. Când aten"ia
se contopete cu ac"iunea i când ele se împletesc se creea$ă o legătură puternică cu
o&iectul.
C%nd am nce(ut să mă uit din nou la lemnul mesei cu imitaţie de email# mi-a
venit să )ac conturul desenului cu ceva ascuţit# care s-a nimerit la ndem%na mea&
2sta m-a o!ligat ntr-adevăr să e3aminez şi să (ătrund şi mai atent desenul& ?n
vremea asta# 'aşa descurca )oarte atent# concentrat# nodurile s)orii& Ceilalţi elevi au
ncercat şi ei unele acţiuni sau au o!servat atent o!iectul&
?n s)%rşit# 1orţov a recunoscut7
- E!iectul-(unct a(ro(iat vă iz!uteşte şi (e lumină nu numai (e ntuneric& 2sta
e !ineJ
Apoi ne&a demonstrat (nt*i (n plin (ntuneric% apoi la lumină# o&iectul#punct la
distan"ă mi'locie şi o&iectul#punct depărtat& 2 tre!uit# ca şi la (rimul e3em(lu cu
o!iectul-(unct a(ro(iat# să ne o(rim atenţia asu(ra o!iectului c%t mai mult tim( şi să ne
motivăm (rivirea aţintită asu(ra lui (rin născocirile imaginaţiei noastre&
B3erciţiile n ntuneric ne-au iz!utit& 2(oi s-a dat lumină din (lin&
- 2cum e3aminaţi atent lumea lucrurilor care vă ncon;oară# alegeţi-vă dintre
ele un o!iect-(unct la distanţă mi;locie sau de(ărtat şi concentraţi-vă toată atenţia
asu(ra lui# ne-a ndemnat 2rkadie 5ikolaevici&
?n ;urul nostru erau at%tea lucruri a(ro(iate# la distanţă mi;locie sau de(ărtată#
nc%t# n (rimul moment# ochii au nce(ut să ne alerge n toate (ărţile& ?n locul unui
o!iect-(unct# mi săreau n ochi zeci de lucruri (e care# dacă aş )i vrut să )ac un
calam!ur# le-aş )i numit nu o!iect-(unct# ci o!iect-(unete-(uncte& M&am oprit% (n s$*rşit%
asupra unei statuete care se a$la departe% pe cămin% dar n&am izbutit s&o păstrez multă
vreme (n centrul aten!iei mele% pentru că tot ce era (mpre)ur mă distrăgea% şi statueta s&
a pierdut repede printre sute de alte lucruri'
- BheJ a e3clamat 1orţov& Se vede că nainte de a crea o!iectul-(unct la
distanţă mi;locie şi o!iectul (unct-de(ărtat# (e lumină# va trebui pur şi simplu să vă
(nvă!a!i să privi!i şi să vede!i pe scenă8
- 'ăi# avem ceva de nvăţat aiciI a ntre!at cineva&
- Cum să nuJ&&& B )oarte greu să ;oci n văzul oamenilor# n )aţa găurii negre# a
deschiderii scenei& Dată# de (ildă7 uneia dintre ne(oatele mele i (lace )oarte mult să
mănnee# şi să )acă năz!%tii# şi să )ugă# şi să )lecărească& '%nă acum m%nca n odaia
co(iilor& 2cum a )ost aşezată la masa comună şi s-a dezvăţat şi să măn%nce# şi să
)lecărească# şi să )acă năz!%tii& E ntre!ăm7 „6e ce nu măn%nci şi nu vor!eştiIK „6ar voi
de ceva uitaţi la mineIK răs(unde co(ilul& 1re!uie s-o de(rinzi din nou să mănnce# să
-8
)lecărească şi să )acă năz!tiii n )aţa oamenilor I
2celaşi lucru se nt%m(la şi cu voi& "oi ştiţi n viaţă să um!laţi# să şedeţi# să
vor!iţi şi să vă uitaţi# dar (n teatru pierde!i toate aceste $acultă!i şi vă spune!i% sim!ind
apropierea mul!imii9 70ar ei de ce se uită la noiA= 2e scenă! în fa"a oamenilor! e
ne(oie să în(ă"a"i totul de la început&
6eci ţineţi minte7 toate ac!iunile% chiar cele mai simple% cele elementare% pe
care le cunoaştem per$ect (n via!ă% deviază atunci c*nd omul iese pe scenă% (n $a!a
rampei luminate şi a o mie de oameni' 5ată de ce e necesar ca pe scenă să (nve!i din nou
să umbli% să te mişti% să vezi% să stai culcat& "-am vor!it des(re asta de la (rimele lecţii&
2zi nsă# n legătură cu (ro!lema atenţiei# am să adaug la cele s(use că mai e necesar ca
voi să în(ă"a"i să pri(i"i! să (ede"i! să asculta"i i să au$i"i pe scenă&
…a!" 1#..
- Marcaţi-vă un o!iect oarecareJ a s(us 1orţov# du(ă ce elevii au luat loc (e
scenă# a cărei cortină era dată n lături& >ite# alegeţi-vă# de (ildă# (roso(ul acesta cu
desene vii# atrăgătoare# care at%rnă (e (erete&
1oţi nce(ură să se uite stăruitor la (roso(&
- 5uJ ne o(ri 1orţov& 2sta nu se cheamă a (rivi# ci a-ţi aţinti ochii asu(ra
o!iectului&
2m ncetat să ne ncordam# dar asta nu l-a convins (e 2rkadie 5iko-laevici că
vedem lucrul asu(ra căruia ne ndre(taserăm ochii&
- Mai atentJ a ordonat 1orţov&
1oţi se a(lecară nainte&
- =i totuşi e (uţină atenţie şi multă (rivire mecanică&
5oi ncruntam din s(r%ncene şi căutăm să (ărem atenţi&
- 2 )i atent şi a vrea să (ari atent nu e acelaşi lucru& "eri)icaţi-vă singuri7 ce e
o imitaţie şi ce e o (rivire autentică&
6u(ă multă osteneală# ne-am aşezat liniştiţi# ne-am străduit să ne ncordăm şi
am (rivit (roso(ul&
6eodată 2rkadie 5ikolaevici a iz!ucnit n hohote de r%s şi mi-a s(us 7
- 6acă am (utea să te )otogra)iem acum# n-ai crede că un om (oate a;unge# din
(ricina e)ortului# la a!surdul la care ai a;uns dumneata& Echii ţi-au ieşit literalmente din
or!ite& 1re!uie să te ncordezi at%t de tare că (riveştiI Mai (uţinJ Mult mai (uţinJ
Bli!erează-te com(let de ncordareJ Micşorează ncordarea cu nouăzeci şi cinci la sutăJ
?ncă&&& 6e ce să te ntinzi at%t către o!iect# de ce să te a(leci către elI 1rage-te na(oiJ B
(uţinJ ?ncăJ Mult mai multJ mă urmărea 2rkadie 5ikolaevici&
Cu c%t re(eta el mai stăruitor „ncăJ ncăJK# cu at%t ncordarea care mă
m(iedica „să (rivesc şi să vădK devenea mai mică& 2risosul încordării e uria! de
necre$ut. Nu#"i po"i înc%ipui intensitatea ei când stai! g%emuit! în fa"a scenei.
1orţov avea dre(tate c%nd vor!ea des(re cele nouăzeci şi cinci la sută
ncordare de (risos n (rivirea actorului (e scenă&
- C%t e de sim(lu şi c%t de (uţin ţi tre!uie ca să (riveşti şi să veziJ am
e3clamat eu (lin de admiraţie& B e3traordinar de uşor# n com(araţie cu ceea ce am )ăcut
(%nă acumJ Cum de n-am !ănuit că aşa# cu ochii hol!aţi şi cu tru(ul ncordat# nu vezi
nimic şi că alt)el# )ără nici o ncordare# (oţi să cercetezi totul (%nă la cel mai mic
amănuntI 6ar tocmai asta e greu7 ţi se (are că n-ai ce )ace (e scenă&
- Bi daJ mi-a (rins ideea 2rkadie 5ikolaevici& 2sta din (ricină că n minutele
astea te g%ndeşti la toate7 (entru ce (lătesc s(ectatorii !ani dacă nu mă silesc eu să le
-1
(rezint cevaI 1re!uie să-mi merit salariul# tre!uie să amuz s(ectatorul&
"e plăcut e să stai pe scenă $ără să $ii (ncordat% să priveşti şi să vezi liniştit8
3ă ai dreptul la asta (n $a!a deschiderii scenei& Când sim"i că ai dreptul de a sta pe
scenă! atunci nimic nu mai e îngro$itor. 2zi m-am des)ătat (e scenă (rivind sim(lu#
)iresc# ca un om şi mi-am adus aminte c%t de sim(lu (rivea 2rkadie 5ikolaevici la (rima
lecţie& ?n viaţă# starea asta mi-e !ine cunoscută# şi acolo ea nu mă !ucură& 'rea m-am
o!işnuit cu ea& 6ar (e scenă am a)lat-o azi (entru (rima oară şi-i sunt sincer
recunoscător Dui 1orţov (entru asta&
- <ravoJ mi-a strigat el& >ite# asta se cheamă să (riveşti şi să vezi& =i c%t de des
(rivim noi (e scenă şi nu vedem nimicJ Ce (oate )i mai ngrozitor dec%t un ochi
actoricesc golI Bl mărturiseşte convingător că su)letul actorului dormitează sau că
atenţia lui e undeva# dincolo de hotarele teatrului şi ale vieţii re(rezentate (e scenă# că
actorul trăieşte altceva# ce nu se re)eră la rol&
;epe$iciunea neo&inuită a lim&ii i micările automate ale mâinilor i
picioarelor nu înlocuiesc oc%iul inteligent! care însufle"ete totul' 4u degeaba i se zice
ochiului 7oglinda su$letului='
chiul actorului care se uită şi vede atrage asupra lui aten"ia spectatorilor şi%
prin asta% (i (ndreaptă spre obiectul )ust spre care trebuie să privească& 6im(otrivă#
ochiul gol al actorului nde(ărtează atenţia s(ectatorilor de la scenă&
6u(ă această e3(licaţie# 2rkadie 5ikalaevioi a s(us 7
- "-am arătat !ecurile care delimitau o!iectele-(uncte a(ro(iate# mi;locii şi
de(ărtate# necesare )iecărei )iinţe care vede şi# (rin urmare# şi )iecărei creaţii scenice şi
inter(retului nsuşi&
<ecurile a(rinse (%nă acum arătau o!iectele (e scenă aşa cum tre!uie să le
vadă artistul& Aşa trebuie să $ie (n teatru% dar rar se (nt*mpla aşa&
2cum am să vă arăt cum nu trebuie să $ie niciodată (e scenă# şi cum# din
(ăcate# se (nt*mplă aproape (ntotdeauna la marea ma)oritate a actorilor& E să vă arăt
o!iectele de care a(roa(e ntotdeauna e (reocu(ată atenţia actorilor a)laţi (e scenă&
6u(ă această introducere# au nce(ut să a(ară raze de lumină care s-au
m(răştiat n toată scena# (rin toată sala# ilustr%nd cum se m(răştie atenţia actorului&
1re(tat# re)le3ele au dis(ărut şi# n locul lor# (e unul dintre )otoliile de la (arter s-a
a(rins un !ec de o sută de lumini&
- Ce e astaI a ntre!at o voce&
- "riticul sever% a răspuns Tor!ov' ,ui i se acordă $oarte multă aten!ie c*t
timp actorul (şi interpretează rolul (n $a!a publicului&
2(oi au nce(ut iar să alerge nişte raze# care au dis(ărut şi# n s)%rşit# s-a a(rins
un alt !ec mare&
- Acesta e regizorul &
5ici nu s-a stins !ine acest !ec# că (e scenă a licărit# a!ia ghicit# un altul#
)oarte mic şi sla!&
- Acesta e bietul partener% căruia i se acordă $oarte pu!ină aten!ie'
<ecul s(ălăcit s-a stins şi re)lectorul de l%ngă avanscenă ne-a or!it&
- Acesta e su$lerul&
2(oi razele nce(ură iarăşi să )ugă (este tot4 ele se a(rindeau şi se atingeau&
2tunci mi-am amintit starea mea la s(ectacolul e3(erimental cu Ethello&
- ?nţelegeţi oare acum c%t de im(ortant e (entru artist să ştie să (rivească şi să
vadă (e scenăI a s(us 2rkadie 5ikolaevici la s)%rşitul lecţiei& >ite# tre!uie să nvăţaţi
această artă grea&
-,
… a!" 1#..
S(re dezamăgirea generală# n locul lui 2rkadie 5ikolaevici a venit la lecţie
Dvan 'latonovici# anunţ%ndu-ne că e nsărcinat de 1orţov să se ocu(e de noi& ?n )elul
acesta azi a avut loc (rima lecţie a lui $ahmanov& Cum o )i el ca (ro)esorI
Fireşte# Dvan 'latonovici e cu totul alt)el dec%t 2rkadie 5ikolaevici& 5ici unul
dintre noi nu se aşte(ta ca el să se dovedească aşa cum cunoscut astăzi&
?n viaţa de toate zilele# l%ngă 1orţov (e care-l adoră# $ahmanov e liniştit#
modest şi tăcut# dar )ără el - e energic# hotăr%t şi sever&
- Concentraţi-vă atenţiaJ 5u vă m(răştiaţiJ a (oruncit el cu un ton autoritar#
sigur& Dată n ce va consta e3erciţiul7 am să )i3ez (entru )iecare dintre voi un o!iect la
care să (riviţi& "oi să-i o!servaţi )orma# liniile# culorile# detaliile# (articularităţile&
1re!uie să iz!utiţi să )aceţi toate astea n tim( ce voi număra (%nă la treizeci& 6u(ă
aceea voi )ace ntuneric# ca să nu mai vedeţi o!iectul şi am să vă cer să-mi vor!iţi des(re
el& Să-mi descrieţi (e ntuneric tot ce a reţinut memoria voastră vizuală& Bu am să
controlez şi am să com(ar cu o!iectul ceea ce mi veţi )i (ovestit& 'entru aceasta am să
)ac din nou lumină& 2tenţie# nce(J Maloletkova - oglinda&
- 6răguţii meiJ s-a gră!it ea# arăt%nd s(re oglindă# astaI
- 5u e nevoie de ntre!ări de (risos& ?n cameră este o singură oglindăJ 2rtistul
tre!uie să ştie să (ercea(ă& 'uşcin - ta!loul& 9ovorkov - candela!rul# "eliaminova -
al!umul&
- 6e (luşI a ntre!at ea cu un glas mieros&
- Pi l-am arătat& 2rtistul tre!uie să (rindă n z!or& 5azvanov - covorul&
- Sunt multe& CareI
- C%nd e o ncurcătură# hotăr%ţi singuri& 9reşiţi# dar nu şovăiţi# nu ntre!aţi
ncă o datăJ 2rtistul are nevoie de ingeniozitateJ "iunţov - vasul& >mnovh - )ereastra&
6mkova - (erna& "eselovski - (ianul& >n# doi# trei# (atru# cinci&&& Dvan 'latonovici a
numărat )ără să se gră!ească (%nă la treizeci şi a comandat7
- ?ntunericJ
C%nd s-a )ăcut ntuneric# m-a chemat (e mine şi mi-a cerut să-i (ovestesc ce-
am văzut&
- 6umneavoastră mi-aţi )i3at un covor# am nce(ut să-i e3(lic amănunţit& Bu n-
am ales deodată care anume şi de aceea am (ierdut din tim(&
- Mai (e scurt şi n esenţă# (orunci Dvan 'latonovici& ?n esenţăJ
- Covorul e (ersan& Fondul e roşu-cărămiziu& 2re o !ordură lată# am descris
eu# (%nă c%nd $ahmanov a strigat7
- LuminaJ 5-ai reţinut ;ust# (rieteneJ 5-ai dus-o (%nă la ca(ăt# ai dat greşJ
?ntunericJ 'uşcinJ
- 5-am (rice(ut su!iectul ta!loului# din cauza trecerilor de la ntuneric la
lumină şi a distanţei de(ărtate& 2m văzut doar o culoare gal!enă (e un )ond roşu&
- LuminăJ a (oruncit Dvan 'latonovici& ?n ta!lou nu e3istă nici tonuri gal!ene#
nici roşii&
- Ca să s(un dre(t# am dat greş# n-am (rins imaginea# a s(us 'uşcin (e un ton
de !as&
- 9ovorkovJ l-a chemat $ahmanov&
- Candela!rul e de aur# dar# mă-nţelegeţi# e unul de duzină& Cu !ucăţele de
sticlă&&&
- LuminaJ a (oruncit Dvan 'latonovici& Candela!rul e o (iesă de muzeu#
-A
autentic# emi(ire ale3andrin& 2i dat greşJ
- ?ntunericJ 5azvanov# descrie din nou covorul&
- 5-am ştiut că mai tre!uie o dată# iertaţi-mă& 5u m-am mai g%ndit# mă scuzăm
eu# luat (rin sur(rindere&
- 2ltă dată să te g%ndeşti& ?ndre(taţi-vă greşelile şi nu staţi cu !raţele
ncrucişate# )ără trea!ă& Să ştiţi cu toţii7 am să vă ntre! ncă de două şi de (atru ori# (%nă
c%nd am să o!ţin o descriere e3actă a im(resiei& 'uşcinJ
- Dar am dat greş& 2m dat greş a doua oarăJ
'%nă la urmă# $ahmanov a iz!utit să ne )acă să situdiem lucrurile indicate
(%nă la cele mai mărunte amănunte şi să le descriem& 'entru aceasta a tre!uit să mă
cheme de cinci ori& Munca nervoasă# n (lin ritm# des(re care vor!esc acum# a continuat
o ;umătate de ceas& 6in (ricina ei ochii o!osiseră tare şi atenţia se ncordase& Cu o
asemenea intensitate e3tremă nu se (oate continua mult tim( lecţia& $ahmanov ştia acest
lucru şi de aceea şi-a m(ărţit lecţia n două (ărţi# de c%te o ;umătate de oră&
2m ntreru(t e3erciţiile (entru un tim( şi ne-am dus la lecţia de dans& 2(oi
$ahmanov şi-a continuat lecţia& 2m )ăcut aceleaşi e3erciţii ca şi n (rima ;umătate de
ceas# dar nu s-a mai numărat dec%t (%nă la douăzeci&
Dvan 'latonovici crede că va reduce e3erciţiile (%nă la trei-cinci secunde&
- Dată cum ne vom ascuţi atenţiaJ a s(us el&
2cum# c%nd descriu n ;urnalul meu lecţia de azi a lui Dvan 'latonovici#
(ătrunde n mine o ndoială7 oare tre!uie şi merită să notez stenogra)iez# amănunţit ceea
ce se discută la lecţiile lui Dvan 'latonoviciI Sau# (oate# e mai !ine să notez (e scurt
aceste e3erciţii ntr-un caiet se(aratI 2ceste nsemnări să )ormeze un indicator al
e3erciţiilor (ractice# un )el de manual sau o carte de „antrenament şi disci(linăK# aşa cum
şi numeşte Dvan 'latonovici nsuşi# lecţiile&
2semenea nsemnări mi vor )i de )olos la e3erciţiile mele zilnice# iar cu
tim(ul# (oate# şi la regie sau la (redare&
2m hotăr%t&
6e astăzi voi avea două caiete4 ntr-unui din ele +n acesta. mi voi continua
nsemnările zilnice şi voi nota teoria artei# (e care ne-o (redă 1orţov# n celălalt voi
descrie e-erci"iile practice# lucrate cu $ahmanov& 2cesta va )i un manual al sistemului
clasei de „antrenament şi disci(linăK&
…a!" 1#..
1orţov a continuat astăzi ilustrarea (rin lumini a o!iectelor atenţiei (e scenă&
Bl a s(us 7
- '%nă acum am avut de-a )ace eu o!iectele n )ormă de (uncte& 2cum nsă am
să vă arăt aa#numitul cerc al aten"iei& #l nu reprezintă un singur punct% ci un sector
(ntreg% de mici dimensiuni% şi con!ine mai multe obiecte de sine stătătoare' chiul sare
de la unul la altul% dar nu trece de limita cercului aten!iei'
6u(ă introducerea lui 1orţov s-a )ăcut ntuneric şi (este o secundă s-a a(rins o
lam(ă mare care se a)la (e masa l%ngă care şedeam eu& 2!a;urul arunca un cerc de
lumină n ;os# (e ca(ul şi (e m%inile mele& Bl lumina vesel mi;locul mesei# (e care erau
r%nduite )el de )el de nimicuri& $estul imens al scenei şi al sălii era cu)undat ntr-o !eznă
ad%ncă& Bu mă simţeam !ine su! lumina lăm(ii# care (arcă mi a!sor!ea toată atenţia
s(re cercul luminos# mărginit de ntuneric&
- >ite# lumina de (e masă - ne-a s(us 1orţov - ilustrează micul cerc al
aten"iei& "oi# sau mai !ine zis ca(etele şi m%inile voastre care se a)lă n !ătaia luminii se
-*
găsesc n centrul lui& 2cest cerc e asemănător cu un a(arat )otogra)ic cu o mică
dia)ragmă# care redă cele mai mici (ărţi ale o!iectului&
1orţov avea dre(tate7 ntr-adevăr# toate nimicurile care erau (e masă n cercul
ngust al luminii ne atrăgeau atenţia (rin ele nsele&
B de a;uns să nimereşti n cercul de lumină din mi;locul ntunericului şi te
simţi (e dată izolat de toţi& Acolo% (n cercul de lumină% eşti ca la tine acasă% nu !i&e
teamă de nimeni şi nu te tulbură nimic8 Acolo ui!i că% din (ntuneric% din toate păr!ile%
mul!i ochi străini (!i urmăresc viata' /n acest mic cerc de lumină mă simt mai acasă
dec*t chiar (n piropria mea locuin!ă' 2colo (ro(rietăreasa curioasă mă s(ionează (rin
gaura cheii# n tim( ce n acest cerc mic (ereţii negri ai !eznei care-1 mărginesc (ar de
ne(ătruns& ?ntr-un cerc ngust de lumină ca acesta# la )el ca atunci c%nd e vor!a de o
atenţie concentrată# e uşor nu numai să e.aminezi lucrurile (n cele mai subtile
amănunte% dar şi să trăieşti cele mai intime sentimente şi g*nduri şi să (ndeplineşti
ac!iuni complicate4 (oţi să rezolvi (ro!leme grele# să (rice(i su!tilităţile sentimentelor şi
g%ndurilor tale (ro(rii4 (oţi să comunici cu o altă (ersoană# să simţi# să-ţi veri)ici
g%ndurile intime# să-ţi reconstitui n memorie trecutul# să visezi la viitor&
1orţov a nţeles starea mea& S-a a(ro(iat de ram(ă# şi mi-a s(us cu nsu)leţire7
- E!servă mai re(ede7 starea (e care o ncerci acum se cheamă n lim!a;ul
nostru singurătatea în pu&lic& /n public% deoarece noi to!i suntem l*ngă dumneata' #
singurătate% deoarece dumneata eşti despăr!it de noi prin micul cerc al aten!iei& La
s(ectacol# n )aţa ochilor a o mie de oameni# dumneata (oţi ntotdeauna să te nchizi n
singurătate ca melcul n căsuţa lui&
2cum am să vă arăt cercul mi'lociu al aten"iei&
S-a )ăcut ntuneric&
2(oi a )ost luminat un s(aţiu destul de mare# care cu(rindea un gru( de mo!il7
o masă# nişte scaune şi un colţ de (ian# căminul şi )otoliul cel mare din )aţa lui& M-am
a)lat n centrul acestui cerc&
Bra im(osi!il să cu(rinzi cu ochii deodată tot acel s(aţiu& 2 tre!uit să-l
e3aminez n (arte& Fiecare lucru dinăuntrul cercului era un o!iect-(unct se(arat# de sine
stătător& 0in păcate (nsă% (n supra$a!a de lumină care se mărise se $ormaseră penumbre'
Aceste penumbre se (ntindeau dincolo de marginile cercului% din care pricină pere!ii lui
deveneau mai pu!in compac!i' /n a$ară de asta% singurătatea mea devenise prea vastă'
6acă cercul mic se (oate com(ara cu locuinţa unui holtei# atunci cel mi;lociu s-ar
asemăna cu locuinţa unei )amilii& 1ot aşa cum nu e (lăcut să trăieşti sin-gur-cuc ntr-o
vilă cu zece camere# goală şi rece# mi-a venit şi mie (o)tă să mă ntorc la dragul meu
cerc mic al atenţiei&
6ar am simţit şi ;udecat aşa numai at%ta tim( c%t m-am găsit singur n el& C%nd
nsă au intrat la mine# n cercul luminat# =ustov# 'uşcin# Maloletkova# "iunţov şi alţii# cu
greu am mai (utut să ncă(em n el& S-a )ormat un gru( care s-a aşezat (e )otolii# (e
scaune şi (e divan&
Su(ra)aţă mare o)eră s(aţiu (entru acţiuni largi& ?ntr-un s(aţiu mare ţi-e mai
comod să vor!eşti des(re (ro!leme generale# dec%t des(re cele (ersonale# intime&
Mulţumită acestui )a(t# s-a creat uşor n cercul mi;lociu o scenă vie# tinerească şi caldă#
care (oate )i nsă re(etată la comandă& Cercul de lumină mi;lociu# ca şi cel mic# arătat
astăzi# m-a )ăcut să simt starea artistului n momentul lărgirii su(ra)eţei atenţiei&
>n amănunt interesant7 n cursul lecţiei de astăzi nu mi-a venit niciodată n
minte (e scenă duşmanul meu ur%t - golul negru al deschiderii scenei& >imitorJ
- Dată şi marele cerc= a s(us 1orţov c%nd tot salonul a )ost luminat de o lumină
-H
vie& Celelalte camere au rămas deocamdată ntunecoase şi# totuşi# atenţia s-a şi rătăcit n
s(aţiul acela mare&
- =i uite şi cel mai mare cerc= a e3clamat 2rkadie 5ikolaevici şi toate
celelalte ncă(eri au )ost inundate de lumină (lină&
Bu m-am dizolvat n marele s(aţiu&
- 6imensiunile celui mai mare cerc de(ind de (rivirea ageră# care duce
de(arte# a celui ce (riveşte& 2ici# n cameră# am lărgit (e c%t (osi!il su(ra)aţa atenţiei&
6ar dacă am )i acum nu la teatru# ci n ste(ă sau la mare# atunci dimensiunea cercului
atenţiei s-ar determina (rin linia de(ărtată a orizontului& 'e scenă# (ictorukscenogra)
zugrăveşte (e )undal această linie a (ers(ectivei de(ărtate&
- 2cum - a anunţat 2rkadie 5ikolaevici du(ă o (auză - am să re(et aceleaşi
e3erciţii# dar nu (e ntuneric# ci (e lumină&
Creaţi-mi acum# cu ram(a şi cu rivaltele a(rinse n (lin# nt%i un mic cerc de
atenţie şi singurătate n (u!lic# iar a(oi un cerc mi;lociu şi unul mare&
Ca să le a;ute elevilor# 1orţov le-a arătat metodele tehnice (entru reţinerea
atenţiei# care n lumină (lină se m(răştie&
'entru asta# supra$a!a $i.ată sau cercul aten!iei vizuale trebuie limitată prin
(nseşi liniile obiectelor care se găsesc (n (ncăpere& Uite% de pildă% masa asta rotundă% pe
care sunt r*nduite di$erite lucruri' 3upra$a!a ei constituie micul cerc al aten!iei conturat
de lumină' +i uite pe )os un covor destul de mare% pe care e aşezată mobila' Hsta e
cercul mi)lociu de lumină' Alt covor mai mare conturează limpede cercul mare de
lumină'
2colo unde (odeaua rămăsese desco(erită# 1orţov a socotit (ătrăţelele de
(archet# desen%nd (e covorul (ictat# de care avea nevoie& 6eşi e mai greu să (recizezi
linia cercului marcat şi să-ţi o(reşti atenţia la limitele lui# totuşi (ătrăţelele te a;ută&
- =i iată tot a(artamentul4 acesta e cel mai mare cerc al atenţiei n lumină&
S(re des(erarea mea# (e măsură ce se lărgea su(ra)aţa luminată# gaura neagră
a deschiderii scenice invada din nou scena şi mi stă(%nea atenţia& 6in (ricina asta# toate
e3erciţiile (e care le )ăcusem nainte şi care mi dăduseră s(eranţe (ierdeau valoarea& M-
am simţit iar ne(utincios&
"ăz%nd n ce stare eram# 2rkadie 5ikolaevici a s(us 7
- 2m să vă vor!esc des(re o altă metodă tehnică care vă a;ută să vă diri;aţi
atenţia& Dată n ce constă ea7 (n timpul lărgirii cercului de lumină supra$a!a aten!iei
voastre se măreşte& 1otuşi# aceasta (oate să continue doar at%ta vreme c%t sunteţi
ca(a!ili să (ăstraţi n g%nd linia conturată a cercului& 0e (ndată ce grani!ele vor (ncepe
să şovăie şi să se topească% cercul trebuie să $ie (ngustat repede p*nă la limitele
accesibile aten!iei vizuale'
0ar% adesea% catastro$a se produce tocmai (n acel moment' Aten!ia scapă de
sub stăp*nirea voastră şi se dizolvă (n spa!iu' Trebuie s&o aduni din nou şi s&o diri)ezi'
Pentru asta recurge!i c*t mai repede la a)utorul obiectului&punct# )ie el de e3em(lu
acest !ec din cutia de (e masă# care s-a a(rins acum iar& 5u e nevoie să )ie tot at%t de viu
cum (ărea nainte n ntuneric& Bl totuşi vă atrage atenţia asu(ra lui&
2cum# du(ă ce v-aţi ntărit atenţia un moment# creaţi la nce(ut un cerc mic n
lumină# al cărui centru să )ie !ecul& 2(oi marcaţi-vă cercul mi;lociu al atenţiei n lumină
şi# n el# c%teva cercuri mai mici&
2m )ăcut tot ce ni s-a s(us& C%nd nsă su(ra)aţa atenţiei s-a lărgit (%nă la
limită# eu m-am (ierdut iar n s(aţiul imens al scenei&
'e masa rotundă# n (lină lumină# s-a a(rins iar !ecul din cutie&
-:
- >itaţi-vă mai re(ede la acest o!iect-(unctJ ne-a strigat 1orţov&
Bu mi-am n)i(t ochii n !ecul care ardea n lumina (lină dim(re;ur şi a(roa(e
n-am o!servat cum n ;urul imeu totul s-a cu)undat n !eznă şi cum din cercul mare s-a
)ormat cel mi;lociu&
'e urmă cercul mi;lociu s-a ngustat (%nă la cel mic& =i mai !ineJ Bl e
(re)eratul meu şi-l stă(%nesc de(lin&
2(oi# 2rkadie 5ikolaevici a )ăcut# n ntuneric# trecerile cunoscute de noi7 de
la cercul mic la cel mare şi invers# a(oi din nou de la mic s(re mare şi invers&
1recerile astea au )ost re(etate de vreo zece ori (%nă ne-au devenit o!işnuite
ntr-o măsură oarecare&
6ar iată că du(ă a zecea re(etare# c%nd ne a)lam n cel mai mare cerc şi c%nd
toată scena era viu luminată# 1orţov a strigat7
- Căutaţi cercul mi;lociu de lumină şi (rivirea voastră să se (lim!e li!er
năuntrul luiJ StaţiJ 2ţi destrămat atenţiaJ 2găţaţi-vă iar# mai re(ede# de !ecul salvatorJ
6e aceea arde el n mi;locul luminii& 2şaJ 'er)ectJ
2cum haideţi la cercul mic de lumină& B uşor c%nd !ecul arde n centru&
2(oi ne-am ntors# n ordine inversă# la cercul mare de lumină4 n momentele
(rime;dioase ne-am agăţat de !ecul care ardea7 - o!iectul-(unct& 2ceste treceri n lumină
au )ost de asemenea )ăcute de multe ori&
- 0acă vă ve!i rătăci (n cercul mare & repeta (ntr&una Tor!ov & agă!a!i&vă c*t
mai repede de obiectul&punct' 3tăp(nindu&l% crea!i&vă cercul mic% iar apoi pe cel
mi)lociu'
1orţov se sileşte să dezvolte n noi o de(rindere inconştientă# mecanică# de a
trece de la cercul mic la cel mare şi invers# )ără să ne (ierdem atenţia&
Bu ncă nu mi-am )ormat o!işnuinţa aceasta# dar am nţeles totuşi că (rocedeul
trecerii de la singurătatea n (u!lic la cercul care se lărgeşte (oate să se trans)orme (e
scenă ntr-o necesitate )irească& C%nd i-am s(us asta lui 1orţov# el a o!servat7
- 6umneata vei (reţui (e de(lin acest (rocedeu numai atunci c%nd vei nimeri
(e (lat)orma imensă a estradei de concert& 'e ea# artistul se simte li(sit de a;utor# ca n
deşert& 2colo vei nţelege că (entru salvarea ta e necesar să stă(%neşti la (er)ecţie
cercurile mi;locii şi mici ale atenţiei&
/n clipele de panică şi de pierdere a cumpătului trebuie să !ine!i minte că cu
c*t e mai larg şi mai gol cercul mare% cu at*t mai solide trebuie să $ie (năuntrul lui
cercurile mi)locii şi mici ale aten!iei şi cu at*t mai izolată singurătatea (n public&
6u(ă o (auză# 1orţov a trecut la o e3(erienţă cu luminarea unei serii noi de
cercuri mici# mi;locii şi mari care se găseau n a)ară de noi&
'%nă acum ne a)lam n centrul tuturor cercurilor atenţiei# acuma am nimerit n
ntuneric# dincolo de raza de lumină&
1oate !ecurile s-au stins# a(oi lam(a care at%rna n su)rageria vecină s-a a(rins
deodată& 2colo cercul rotund al luminii cădea (e )aţa de masă al!ă din su)ragerie&
- Dată un cerc mic de atenţie# care se găseşte n a)ara noastră&
2(oi acest cerc s-a mărit (%nă la dimensiunile unui cerc mi;lociu# tot n a)ară
de noi& Bl a luminat ntreaga su(ra)aţă a odăii vecine# a(oi a cu(rins toate celelalte
ncă(eri# n a)ară de camera ntunecoasă n care ne găseam noi&
- Dată şi cercul mare# care se a)lă n a)ară de noi&
Bra lesne să urmărim din ntunericul salonului ceea ce se (etrecea n ;urul
nostru# (%nă la (unctele cele mai de(ărtate# accesi!ile vederii noastre& Bu (uteam să aleg
(entru o!servaţie şi o!iecte-(uncte se(arate şi cercurile atenţiei mici# mi;locii şi mari
--
care se găseau n a)ară de noi&
2m )ăcut şi n (lină lumină aceleaşi e3erciţii cu cercuri de toate dimensiunile
care se găseau n a)ară de noi& 6e data asta au )ost luminate şi salonul# şi toate celelalte
camere& 1re!uia să )i3ăm# să ngustăm şi să lărgim n g%nd cercurile atenţiei care se
găseau n a)ară de noi# cum )ăcusem c%nd ne a)lam n centrul cercului nostru&
…a!" 1#..
La nce(utul lecţiei de astăzi am e3clamat ntr-un elan de admiraţie7
- 6e s-ar (utea să nu ne des(ărţim niciodată (e scenă de cercul cel micJ
- 5u te des(ărţiJ 6u(ă voia dumitaleJ a răs(uns 1orţov&
- 6a# dar nu (ot doar să duc (este tot du(ă mine lam(a cu a!a;ur şi să um!lu
cu ea ca su! o um!relă&
- Fireşte că nu te-aş s)ătui aşa ceva& 6ar (oţi să duci cu dumneata micul cerc al
atenţiei# (este tot# nu numai (e scenă# dar chiar şi n viaţă&
- Cum aşaI
- >ite# o să-ţi arăt& 6u-te (e scenă şi trăieşte acolo ca la dumneata acasă&
M-am dus& S-a )ăcut un ntuneric de(lin# n tim(ul căruia a a(ărut de undeva
un cerc de lumină şi a nce(ut să se mişte o dată cu mine&
M-am (lim!at (rin cameră cu cercul du(ă mine&
2tunci s-a (etrecut ceva de nenţeles7 m-am aşezat la (ian şi am nce(ut să
c%nt melodia din „0emonul=& Singura (e care ştiam s-o c%nt&
2cest )a(t neo!işnuit cere să )ie comentat (entru a )i (reţuit cum merită& Bu nu
sunt de )el muzician şi acasă c%nt ncet numai c%nd sunt singur de tot& Ferească s)%ntul
să mă audă cineva zdrăngănind şi să intre la mine n odaie n tim( ce c%nt& 2tunci
tr%ntesc ca(acul şi mă nroşesc# (urt%ndu-mă ca un licean (rins la )umat& 6ar astăzi am
c%ntat n (u!lic ca un (ianist# )ără să simt nici o s)ială# am c%ntat )ără şovăială şi cu
destulă (lăcere& 6e necrezutJ B o minuneJ Cum se e3(licăI Poate că cercul aten!iei
apare mai clar pe scenă dec*t (n via!ă şi artistul se simte acolo mai tare dec*t (n
realitateA Sau cercul atenţiei mai are nişte nsuşiri necunoscute mieI
6in toate tainele creaţiei care ni s-au ncredinţat n tim(ul scurt de c%nd ne
a)lăm la şcoală# micul cerc mo!il al atenţiei mi se (are esenţial şi de o valoare (ractică
nsemnată& Cercul mo&il al aten"iei i singurătatea în pu&lic - iată de astăzi (nainte
scutul meu (mpotriva tuturor nea)unsurilor de pe scenă'
Ca să ne e3(lice im(ortanţa lor# 1orţov ne-a (ovestit o (oveste indiană7
>n maharad;ah voia să-şi aleagă un ministru& 2vea de g%nd să-l numească (e
acela care va trece (e zidul din ;urul oraşului (urt%nd un vas mare# um(lut (%nă sus cu
la(te# şi )ără să verse nici o (icătură din el& 2u ncercat mulţi& 6ar (e drum erau chemaţi#
s(eriaţi# distraţi şi vărsau la(tele&
„Sştia nu-s !uni de miniştriK# s(unea maharad;ahul&
6ar uite că a mai ncercat unul& 5ici strigătele# nici s(erieturile# nici& şireteniile
n-au distras ochii lui de la vasul (lin&
„1rageţiJK a strigat comandantul& 2u tras o salvă# dar n-a )olosit la nimic&
„Ssta da# e !un de ministruK# a s(us maharad;ahul&
„2i auzit strigăteleIK l-a ntre!at el&
„5uJK
„2i auzit cum te s(eriauIK
„5u& Mă >itam la la(teK&
„2i auzit m(uşcăturileIK
-/
„5u# comandanteJ Mă uitam la la(teJK
Dată ce se cheamă să )ii n cercul atenţieiJ Dată ce nseamnă adevărata atenţie# şi
nu n ntuneric# ci (e luminăJ şi-a ncheiat 1orţov (ovestea& ?ncercaţi şi voi să )aceţi
e3(erienţa asta n lumina (lină a ram(ei&
6in (ăcate# s-a dovedit că nu (utem concura (entru (ostul de ministru al unui
maharad;ahJ La lumină# n-am iz!utit să mă nchid n cercul mo!il şi să creez acolo
singurătatea n (u!lic&
2ici ne-a venit n a;utor Dvan 'latonovici cu o născocire nouă& Bl ne-a m(ărţit
nişte cercuri de trestie# de )elul celor (rin care sar călăreţele la circ& >nele erau mari#
altele mai mici& 6acă intri ntr-un asemenea cerc# ţin%ndu-l n m%ini ca să )ii n centrul
lui# te (omeneşti n cercul atenţiei# iar liniile lui tangi!ile te a;ută să reţii linia conturului
cercului n graniţe clar )i3ate& Plimb*ndu&te prin cameră cu un ast$el de cerc% vezi şi şi
cercul mobil al aten!iei pe care ar trebui să&l duci cu tine (n g*nd&
'e unul ca 'uşcin# inventivitatea lui $ahmanov 1-a a;utat& 9răsunul a s(us7
- Mă simt ca 6iogene&&& n !utoi& Cam str%m! (entru conturul !urţii mele# dar
de dragul singurătăţii şi al artei am să-l su(ort&
?n ce mă (riveşte# eu m-am acomodat n )elul meu cu această sarcină grea#
cerută de cercul mo!il&
2stăzi# (e stradă# am )ăcut o desco(erire&
Fenomen curios7 printre numeroşii trecători care mergeau cu tramvaiul şi cu
automobilul mi&era mai uşor dec*t pe scenă să conturez (n g*nd linia cercului (nchipuit
al aten!iei şi să merg cu el pe stradă&
Mi-a )ost uşor s-o )ac (e strada 2r!at# ntr-un loc aglomerat# s(un%ndu-mi7
„5ată linia cercului pe care mi&o determin după propriile mele coate% după
marginea servietei care&mi iese de sub bra!% nu mai departe de v*r$ul picioarelor mele
care o iau mereu (nainte' Iată linia dincolo de limitele căreia nu tre&uie să se
împrătie aten"iaK& S(re uimirea mea# am iz!utit să-mi (ăstrez atenţia n limitele
indicate& 1otuşi# o asemenea (reocu(are ntr-un loc (o(ulat s-a dovedit a nu )i (rea
comodă# )iind ameninţat de urmări ne(lăcute7 am călcat (e cineva (e (icior# era c%t (e-
aci să răstorn un coş cu dulciuri# n-am salutat o cunoştinţă& 2sta m-a o!ligat să marginile
cercului conturat (%nă la limitele celui mi;lociu# care s-a ntins destul de de(arte de
hotarele cor(ului meu&
Cercul mi;lociu s-a dovedit mai (uţin (rime;dios# dar mai di)icil (entru
(ăstrarea atenţiei# deoarece acum eram ca ntr-un (asa; de trecere# n care mişunau
mereu oameni care veneau n nt%m(inarea mea sau care mi-o luau nainte& Fără acest
cerc# n s(aţiul mare# nu m-aş )i uitat la ei4 dar (n grani!ele (nguste% conturate pentru
observa!ie% necunoscu!ii pu!in interesan!i deveneau% (mpotriva voin!ei mele% mai
importan!i dec*t aş $i dorit' #i (mi atrăgeau aten!ia' Căci văzute (rintr-o lu(ă mică sau
(rintr-un microsco( toate lucrurile mărunte ţi sar n ochi& 2celaşi lucru s-a nt%m(lat n
cercul meu mo!il& 2tenţia ncordată m!răţişa a!solut tot ce nimerea (e (lanul vizual&
2m ncercat să )ac e3erciţii (entru lărgirea şi ngustarea cercului atenţiei# dar a
tre!uit să ntreru( această e3(erienţă# căci era a(roa(e să număr cu nasul toate tre(tele
scării care co!ora ntr-un su!sol&
2;ung%nd n (iaţa 2r!at# mi-am ales cercul cel mai mare (e care (rivirea era
ca(a!ilă să-l cu(rindă şi# dintr-o dată# toate liniile s-au conto(it n el şi s-au anihilat& 2m
auzit clacsoane des(erate# n;urăturile unui şo)er şi am văzut !otul automo!ilului
a(roa(e să mă calce&
„0acă te rătăceşti (n cercul mare% adună&te repede (n cel micK# mi-au venit n
-0
minte cuvintele lui 1orţov& 2şa am şi )ăcut&
„Curios - cugetam eu - de ce oare singurătatea se creează mai uşor n imensa
(iaţă 2r!at şi (e o stradă (o(ulată dec%t (e scenăI are nu pentru că acolo nimeni n&
are nici (n clin nici (n m*necă cu mine% (n timp ce pe scenă to!i se uită la actorA 2ceasta
e condiţia inevita!ilă a teatrului& 'entru aceasta el şi e3istă# ca s(ectatorul să (rivească
(e scenă şi la singurătatea n (u!lic a (ersona;ului&
?n seara aceleiaşi zile o nt%m(lare mi-a dat o lecţie şi mai im(ortantă# mai
constructivă& Dată ce s-a nt%m(lat7 m-am dus la con)erinţa (ro)esorului C# am nt%rziat şi
am intrat gră!it n sala arhi(lină tocmai n cli(a n care con)erenţiarul# cu vocea nceată#
şi enunţa tezele şi (unctele (rinci(ale ale con)erinţei&
- Sst&&& Mai ncetJ 5u (utem ascultaJ mi se striga din toate (ărţile&
Simţindu-mă centrul atenţiei generale# m-am ză(ăcit şi am (ierdut orice stare
de concentrare# ntocmai ca la s(ectacolul e3(erimental cu Ethello& 6ar (e loc# maşinal#
am (ngustat cercul aten!iei p*nă la limitele cercului mic% mobil% iar (năuntrul său toate
obiectele&punct au devenit at*t de distincte% (nc*t am putut căuta numărul $otoliului
meu' Asta m&a liniştit şi mi&a permis să $ac acolo% (n public% $ără să mă grăbesc%
e.erci!ii de (ngustare şi lărgire a cercului aten!iei de la mare spre mic şi de la mic spre
mare' >ăc*nd asta% am sim!it că liniştea mea% lipsa de grabă% siguran!a mea impuneau
mul!imii% iar strigătele ei au (ncetat& Chiar şi con)erenţiarul s-a o(rit să mai răsu)le& 2şa
că mi-a (lăcut să reţin asu(ra mea atenţia tuturor şi să simt că-i am n mnă&
2stăzi# nu n teorie# ci n (ractică# am cunoscut sau# mai !ine zis# am simţit
utilitatea cercului mo!il al atenţiei&
…a!" 1#..
2rkadie 5ikolaevici a s(us7
- '%nă acum am avut de-a )ace cu atenţia ndre(tată asu(ra o!iectelor care se
găseau n a)ară de (ersoana noastră# cu o!iecte moarte# nensu)leţite# nencălzite de
„dacăK# de „situaţii (ro(useK# de născocirile imaginaţiei& 5e tre!uia atenţia - de dragul
atenţiei# o!iectul - de dragul o!iectului& 2cum nsă vom vor!i des(re o!iectele şi des(re
atenţia vieţii interioare# imaginate&
Ce )el de o!iecte sunt acesteaI >nii cred că dacă (riveşti năuntrul su)letului#
vezi acolo toate (ărţile com(onente7 raţiunea# sentimentele# atenţia# imaginaţiaL
"iunţov# ia (riveşte n su)letul dumitale şi găseşte acolo atenţia şi imaginaţia&
- >nde să le cautI
- 6e ce nu-l văd (e Dvan 'latonoviciI >nde eI a ntre!at (e neaşte(tate
2rkadie 5ikolaevici&
1oţi au nce(ut să se uite# a(oi au rămas (e g%nduri&
- >nde ţi rătăceşte atenţiaI 1-a ntre!at 1orţov (e "iunţov&
- ?l caută (e Dvan 'latonovici (rin tot teatrul&&& =i a dat o )ugă şi (e acasă&&&
- =i unde ţi e imaginaţiaI a ntre!at 1orţov&
- Caută tot acolo unde căută atenţia# a hotăr%t "iunţov# )oarte mulţumit&
- 2cum aduceţi-vă aminte de gustul icrelor (roas(ete&
- Mi-am adus aminte# am răs(uns eu&
- >nde se găseşte o!iectul atenţiei dumitaleI
- La nce(ut am văzut n )aţa ochilor o )ar)urie mare cu icre (e masă&
- ?nseamnă că o!iectul a )ost n g%nd# n a)ară de dumneata&
- 6ar viziunea mi-a (rovocat (e loc senzaţii de gust n gură# (e lim!ă&
- 2dică năuntrul dumitale# a o!servat 2rkadie 5ikolaevici& ?ntr-acolo s-a
/8
ndre(tat atenţia dumitale&
- =ustovJ 2du-ţi aminte de mirosul somonului&
- Mi-am adus&
- >nde e o!iectulI
- La nce(ut tot (e )ar)uria de (e masa de a(eritive# şi aminti 'aşa&
- 2dică n a)ară de dumneata&
- Dar a(oi undeva acolo# n gură# n nas# ntr-un cuv%nt năuntrul meu&
- 2cum adu-ţi aminte de marşul )une!ru al lui Cho(in& >nde e o!iectulI
controla 2rkadie 5ikolaevici&
- La nce(ut n a)ară de mine# n alaiul unei nmorm%ntări& 6ar aud sunetele
orchestrei undeva# ad%nc# n urechi# adică năuntrul meu# e3(lica 'aşa&
- ?ntr-acolo e ndre(tată atenţia dumitaleI
- 6a&
- 6eci# n viaţa interioară noi creăm la nce(ut re(rezentări vizuale7 ale locului
unde s-ar găsi Dvan 'latonovici# ale mesei cu a(eritive sau ale cortegiului )unerar şi# (rin
aceste re(rezentări# stimulăm senzaţiile interioare ale unuia dintre cele cinci simţuri#
)i3%ndu-ne de)initiv atenţia asu(ra lui& 2st)el el se a(ro(ie de o!iectul din viaţa noastră
imaginată# dar nu (e cale directă# ci indirectă - cum să s(unI - (rin-tr-un alt o!iect
a;utător& 2şa stă chestiunea cu cele cinci staturi ale noastre&
. V/"0a1023a 4 C/ 50160 +7* 0-80 9 5+/, : a 9-8/;a- T28623.
1 N! <-0!= >,!= +!1 5, 5?!= 5-a /12602a- @8!12a5a 2a5-8,.
2 &0 9+2-82 / 9*8/?-a-, a+!1 a-/60a *!10-a0/ :
A N! <-0!= >,!... 10 5/ ?a8/ 5?8/ +a;0a a+-280"28... 9 +!"05/"/... -/a-8!"!0
25-8!... 9a0-/ */ 9+/?!-!" 5?/+-a+2"!"!0... /A?/801/-a".
4 &0 +/ 0@a+0 9 +a;0a a+-280"28 :
H N! <-0! +!1 5, 1, /A?801... 1, @8,17- *0 ?80+0a +25-!1!"!0.
6 &0 1! *0 ?80+0a 82"!"!0 Ca-/80+0 : a 1a0 9-8/;a- A08Ba*0/
N0B2"a/30+0.
7 &0 *0 ?80+0a Ca-/80+0.
/ =ii ce simţi I
0 Mă gră!esc# totul mi sca(ă din minl&&& mu iz!utesc&&& soneria&&& şi uite# aici#
undeva# şi aici&&& mă str%nge ceva&&& şi o slă!iciune# de (arcă aş )i !olnavă&&& "ai J Chiar#
ntr-adevăr# se nv%rteşte (ărnntul cu mine&
"eliaiinimova s-a lăsat (e s(ătarul scaunului şi şi-a aco(erit ochii cu mlimRile
ei )(umoa&se Thtt(7UU)(umoa&seV&
- Cum vedeţi# şi de data aceasta s-a re(etat acelaşi lucru 4 s-au creat
re(rezentările vizuale ale vieţii de culise nainte de a intra n scenă& Ble
au (rovocat un ecou n viaţa interioară sau# cu alte cuvinte# au zămislit
trăirea care# n dezvoltarea sa ulterioară# ar )i (utut a;unge# (oate# şi (%nă
la o adevărată stare de leşin&
E!iectele atenţiei noastre sunt m(răştiate generos n ;urul nostru n viaţa
reală# dar mai ales n cea imaginată& 2ceasta din urmă ne zugrăveşte nu numai lumea
ntr-adevăr e3istentă# dar şi lucruri )antastice# im(osi!ile n irealitate& <asmul e
irealiza!il n viaţă# dar el trăieşte n imaginaţie& 2cest domeniu e incom(ara!il mai
variat n o!iecte# dec%t realitatea&
9%ndiţi-vă deci ce material ine(uiza!il avem (entru atenţia noastră
interioară&
6air greutatea constă n )a(tul că o!iectele vieţii noastre imaginate sunt
/1
nestatornice şi adesea im(erce(ti!ile& 6acă lumea concretă# materială# care ne ncon;ura
(e scenă# cere un !un antrenament al atenţiei# (entru o!iectele imaginate# nestatornice
aceste e3igenţe )aţă de atenţie cresc de mult mat multe ori&
- Cum să dezvoltăm n noi statornicia o!iectului atenţiei interioare I am
ntre!at eu#
- 2!solut n acelaşi )el n care dezvolţi atenţia e3terioară& 1ot ce ştiţi Rdes(ire
ea se re)eră n aceeaşi măsură şi da o!iectele interioare# şi la atenţia interioară&
18 nseamnă că şi n viaţa interioară şi imaginată (utem să ne )olosim de
o!iectele-(unct a(ro(iate# mi;locii şi de(ărtate# de cercurile atenţiei mici# mi;locii# mari#
imo!ile şi mo!ile I l descoseani eu (e 1orţov&
11 6oar le simţi n dumneata& 2sta nseamnă că ele e3istă şi tre!uie să te
)oloseşti de ele&
Continu%nd con)runtarea o!iectelor e3terioare cu cele interioare şi a atenţiei
interioare cu ce#a e3terioară# 2rkadie 5ikolaevici a s(us 7
1,Pii minte c%t erai de distras de gaura neagră a deschiderii scenei de la ceea
ce se (etrecea (e scenă I
1ASigur că ţin minte 1 am e3clamat eu&
1* Să ştii că şi atenţia interioară se des(rinde uneori (e scenă de viaţa rolului
(rin amintirile artistului din viaţa sa (ro(rie omenească& 6e aceea şi n domeniul atenţiei
interioare are loc o lu(tă (ermanentă ntre atenţia ;ustă şi cea ne;ustă# ntre cea utilă şi
cea dăunătoare (entru rol&
2tenţia dăunătoare ne de(ărtează de la linia ;ustă şi ne trage de (artea cealaltă
a ram(ei# s(re saila de s(ectacol sau dincolo de hotarele teatrului&
- "a să zică# (entru dezvoltarea atenţiei interioare tre!uia să# )acem n g%nd
aceleaşi e3erciţii (e care ni le-aţi arătat la tim(ul lor (entru atenţia e3terioară I am vrut
eu să (recizez ntre!area&
- 6a J a con)irmat 2rkadie 5ikolaevici& "ă tre!uie şi acum# ca şi
atunci# n (rimul r%nd e3erciţii care vă a;ută (e scenă să vă des(rindeţi
atenţia de ceea ce nu e nevoie să o!servaţi# de ceea ce nu tre!uie să g%ndiţi
şi# n al doilea r%nd# e3erciţii care vă a;ută să vă )i3aţi atenţia interioară
asu(ra a ceea ce i tre!uie rolului& 5umai n ast)el de condiţii atenţia va
deveni (uternică# ascuţită# concentrată# constantă# at%t n e3terior# c%t şi
n interior& 2sta cere o muncă grea# ndelungată şi sistematică&
- Fireşte că n s(ecialitatea noastră atenţia interioară e de (rimă im(ortanţă#
(entru că cea mai mare (arte a vieţii artistului# (e scenă# n (rocesul de creaţie# se
des)ăşoară (e (lanurile visării şi născocirii# n sitnaţiile (ro(use inventate& 1oate acestea
trăiesc nevăzut n su)letul artistului şi stot accesi!ile numai atenţiei interioare&
B greu să te concentrezi cu toată )ă(tura asu(ra o!iectului interior mo!il n
condiţiile creaţiei n (u!lic# st%nd n )ă#ţa a o mie de oameni# e greu să te concentrezi cu
toată )iinţa ta asu(ra o!iectului interior nesta!il# să nveţi &să te uiţi la el (e scenă cu
ochii su)letului tău& 6ar o!işnuinţa şi munca nving toate (iedicile&
1H'iro!a!il că (entru asta &sunt e3erciţii s(eciale I am ntre!at eu&
1: Sunt destule n (rocesul şcolar şi a(oi n munca scenică& Ba# ca şi creaţia#
oare de la atenţia e3terioară şi# ndeose!i# de 71a cea in)erioară# o activitate &a(roa(e
nentreru(tă& 6acă elevul său artistul nţelege asta şi se com(ortă conştient )aţă de
s(ecialitatea lui acasă# la şcoală şi (e scenă# dacă el e destul de disci(linat n această
(rivinţă şi e ntotdeauna concentrat interior# atunci (oate )i liniştit7 atenţia lui va că(ăta
antrenamentul necesar (entru munca# curentă# chiar şi )ără e3erciţii s(eciale&
/,
6ar o asemenea muncă conştiincioasă# zilnică# cere o mare voinţă# )ermitate şi
tărie şi nu oricine le are& 6e aceea atenţia se (oate antrena şi n viaţa (articulară# nu
numai n munca scenică& ?n acest sco(# )aceţi aceleaşi e3erciţii ca şi (entru dezvoltarea
imaginaţiei& Ble sunt la )el de vala!ile şi (entru atenţie&
C%nd vă culcaţi şi stingeţi lumina# o!işnuiţi-vă să revedeţi n )iecare
seairă# n g%nd# toată viaţa zilei care a trecut# căut%nd să vă mărunţiţi amin
tirile (%nă ila ultima &limită# adică 7 dacă vă g%ndiţi la (irnzul sau la de;unul
din ziua trecută# străduiţi-vă &să vă amintiţi şi să vedeţi nu numai !ucatele
(e care le-#aţi m%ncat# dar şi veselă cu care vi s-au servit )elurile# (recum
şi aşezarea ei (e masă& 2mintiţi-vă şi de g%ndurile şi sentimentele (rovo
c%te de conversaţiile de ia masă şi gustul a ceea ce aţi m%ncat& 2lteori adu-
ceţi-vă aminte nu de ziua care a &trecut# ci de momentele mai nde(ărtate
aile vieţii voastre& D
$evedeţi şi mai amănunţit# n g%nd# locuinţele# camerele# locurile n care aţi
trăit c%ndva sau v-aţi (lim!at şi# c%nd vă aduceţi aminte de lucruri se(arate# )olosiţi-vă n
g%nd de ele& 2sta vă va readuce la o acţiune consecventă# !ine cunoscută c%ndva# şi la
linia vieţii care a )ost& "eri)icaţi-le amănunţit şi (e ele cu atenţia voastră interioară&
Căutaţi să vă amintiţi c%t se (oate mai lim(ede de cei a(ro(iaţi de voi# vii şi
morţi& 2tenţia are un rol mare n această muncă şi găseşte (rile;uri noi (entru e3erciţii&
…a!" 1#..
2stăzi# 2rkadie 5ikolaevici şi-a continuat lecţia neterminată& Bl a s(us 7
- 2tenţia şi o!iectele# du(ă cum ştiţi# tre!uie să )ie e3trem de sta!ile n artă&
5-am nevoie de o atenţie care lunecă ta su(ra)aţă& Creaţia cere o concentrare com(letă a
ntregului organism - realizată de(lin& Cum să o!ţinem deci o!iectul sta!il şi atenţia
cuvenită lui I "oi o ştiţi& 6e aceea# să controlăm (e viu& 5azvanov J >rcă-te (e scenă şi
uită-te la cutia cu !ec de (e masa rotundă&
M-am urcat (e scenă& Lumina s-a stins re(ede# cu e3ce(ţia unei singure lăm(i#
care a devenit (entru mine singurul o!iect& 6ar (este un minut# am ur%t-o& mi venea să
trrntesc lam(a (e ;os# at%t mi se (ărea de (lictisitoare&
C%nd am mărturisit această lui 2rkadie 5ikolaevici# el mi-a reamintit7 -
6umneata ştii că nu nsuşi o!iectul# nu lam(a# ci născocirea atrăgătoare a imaginaţiei
ndrea(tă (e scenă atenţia către o!iect& 5ăscocirea l regenerează şi cu a;utorul situaţiilor
(ro(use )ace o!iectul atrăgător& Dncon-;oară-1 deci c%t mai re(ede cu )rumoasele#
emoţionantele născociri ale )anteziei dumitale& 2tunci lam(a (lictisitoare se va
trans)orma şi va deveni stimulentul creaţiei&
S-a )ăcut o (auză lungă# n tim(ul căreia eu mă uitam la lam(ă# dar nu (uteam
inventa nimic (entru motivarea (rivirii mele& ?n s)%rşit lui 1orţov i s-a )ăcut milă de
mine&
- 2m să te a;ut& 2cest !ec să )ie (entru dumneata ochiul (e ;umătate deschis al
unui monstru din !asme# care doarme& ?n ntunericul ad%nc nu i se vede tru(ul uriaş& 2re
să-ţi (ară cu at%t mai ngrozitor& S(une-ţi aşa 7 #&6acă născocirea ar deveni o realitate# ce-
aş )ace I" 1ot aşa s-ar g%ndi la acest lucru uo (rinţ din !asme# nainte de a intra n lu(tă
cu zmeul& $ezolvă această (ro!lemă du(ă logica sim(lă omenească 7 din ce (arte e mai
(rielnic să năvăleşti asu(ra unei )iare dacă ea e cu !otul ndre(tat s(re dumneata şi cu
coada de(arte# n cealaltă (arte& Chiar dacă (lanul năvălirii e (rost ntocmit# chiar dacă
eroul din !asm ar )i )ăcut mai !ine# totuşi dumneata vei inventa ceva şi-ţi vei ndre(ta
atenţia şi g%ndul asu(ra o!iectului& 2şa
1
se va trezi# imaginaţia& Ba te va co(rinde şi va
/A
da naştere dorinţei de acţiune& =i o dată ce ai nce(ut să acţionezi# nseamnă că ai
acce(tat o!iectul# ai crezut n el# te-ai legat de el& nseamnă că a a(ărut sco(ul şi atenţia
dumitale s-a ru(t de tot ce e n a)ară de scenă& 6ar asta e numai nce(utul regenerării
o!iectului atenţiei&
1emă (e care o aveam de rezolvat mi (ărea grea& 6ar mi-am amintit că
„dacă" nu R)orţează şi nu stoarce sentimentul# el cere numai un răs(uns „du(ă o logică
omenească"# cum s-a e3(rimat 2rkadie 5ikolaevici& 6eocamdată tre!uie numai să
hotărăsc 7 din ce (arte e mai indicat să năvălesc asu(ra monstrului I 2(oi am nce(ut să
;udec logic şi consecvent7 „ce nseamnă această lumină n ntuneric I" mă ntre!am
singur& B ochiul (e ;umătate deschis al unui !alaur care dormitează& 6acă e aşa# atunci el
se uită dre(t la mine& 1re!uie să mă ascund de el& 6ar mi-a )ost )rică să mă mişc& Ce e de
)ăcut I Cu c%t ;udecam mai mult şi mai amănunţit ntre!area (usă# cu at%t devenea mai
im(ortant (entru mine o!iectul atenţiei& =i cu c%t eram mai (reocu(at de el# cu at%t mă
hi(notiza mai (uternic& 6eodată !ecul a cli(it şi eu am tresărit& 2(oi a nce(ut să ardă
mai taire& Mă or!ea şi n acelaşi tim( mă emoţiona# mă s(eria& M-am dat na(oi# (entru
că mi s-a (ărut că zmeul rn-a văzut şi s-a mişcat& D-am s(us-o lui 2irkadie 5ikolaevici&
- ?n s)%rşit# ai iz!utit să recunoşti e3istenţa o!iectului marcatJ Bl a ncetat să
mai e3iste n )orma iui iniţială şi (arcă a şi dis(ărut# iair n locul lui a a(ărut altul# mai
(uternic# ntărit de născocirea tul!urătoare a imaginaţiei +a )ost un !ec - a devenit un
ochi.& >n o!iect ast)el trans)ormat creează ca răs(uns o reacţie interioară Wmoţională# E
asemenea atenţie# nu numai că se interesează de o!iect# dair ea antrenează n muncă
ntregul a(arat creator al artistului şi şi continuă m(reună cu el activitatea ei creatoare&
1re!uie să ştiii să renaşti un o!iect# a(oi nsăşi atenţia# trans)armnd-o din una
irece - s(irituală# raţională - ntr-una caldă# n)ier!%ntată# a)ectivă& 2ceastă terminologie
e acce(tată n lim!a;ul nostru actoricesc& 6e alt)el denumirea de „atenţie senzitivă" nu
ne a(arţine nouă# ci (sihologului D& D& La(şin# care a )olosit-o (entru (rima oară n cartea
sa Creaţia artistică R&
?n ncheiere# am să vă s(un că atenţia a)ectivă ne e deose!it de necesară şi
(reţioasa n munca de creaţie tocmai (entru „crearea vieţii s(iritului omenesc a rolului"#
adică (entru ndo( ţintirea ţelului (rinci(al al artei noastre& Qudecaţi acum care e
nsemnătatea atenţiei senzitive n oreaţia noastră&
6u(ă mine# 1orţov i-a chemat (e scenă (e =ustov# (e "eselovski# (e 'uşcin şi
a (relucrat cu ei teme analoage& 5u le -mai descriu# ca să nu mă re(et&
…a!" 1#..
>nchiul meu s-a m!olnăvit& 2m nt%rziat la scoată& ?n tim(ul lecţiei am )ost
chemat ta tele)on de re(etate ori& '%nă la urmă# a tre!uit să (lec nainte de s)irşitul
lecţiei& 6acă voi mai adăuga la această (ertur!are şi )a(tul că eram distrat# ceea ce mă
m(iedica să (ătrund cele s(use de 1orţov# va i)i e3(lica!il de ce astăzi notele mele de la
lecţie sunt m!ucăta-ţite şi )ără continuitate&
2m intrat n clasă n tim(ul unei discuţii a(rinse cu "eselovski& Se vede că el
s(usese că i se (are nu numai greu# dar şi im(osi!il să ai n
acelaşi tim( gri;ă de rol# de metodele tehnice# de s(ectatori +(e caire nu (oţi
să-i dai a)ară din cercul atenţiei.# de cuvintele rolului# de re(licile (artenerului# de su)ler#
iar uneori şi de ncă c%teva o!iecte deodată&
- Ctă atenţie tre!uie (entru asta IJ e3clamă deznădă;duit "eselovski&
>ite# dumneata te simţi li(sit de (utere (entru o asemenea muncă# iar
;ongleirul-călăreţ din circ o scoate (er)ect la ca(ăt cu o sarcină şi mai greaX risc%ndu-şi
/*
totodată şi viaţa& ntr-adevăr 7 el tre!uie să se !alanseze cu (icioarele şi cu tru(ul (e
s(inarea calului care galo(ează# să urmărească cu ochii echili!rul !ăţului (us (e )runte#
(e al cărui v%r) se nv%rteşte ( )ar)urie mare şi# n a)ară de asta# tre!uie să ;ongleze cu
trei sau (atru mingi& C%te o!iecte deci are el simultanJ =i# totuşi# mai e şi n stare să-şi
ndemne
!ăir!ăteşte calul&
Qonglerul (oate să )acă toate acestea (entru că omul are o atenţie
multi(tană şi nici un (lan nu-1 m(iedică (e celălalt&
5umai la nce(ut e gireu& 6in )ericire multe lucruri# datorită o!işnuinţeiY
devin automate la noi& =i atenţia (oate să devină automată& "Sigur că dacă voi aţi crezut
(%nă acuma că actorul lucrează du(ă ins(iraţie# cu singura condiţie de #a avea talent# va#
tre!ui să vă schim!aţi (ărerea& 1alentul )ără muncă e numai un material crud# nelncrat&
5u ştiu cum s-a is(răvit discuţia# deoarece am )ost chemat la tele)on şi a
tre!uit să mă duc du(ă un doctor&
End rn-am ntors la teatru# n clasă# ham găsit (e 9ovorkov slnd la ram(ă cu
ochii hol!aţi n chi( ne)iresc# n tim( ce 2rkadie 5ikolaevici căuta cu căldură să-l
convingă de ceva#
1-Ce s-a nt%m(lat I 6es(re ce discută I am ntre!at (e un vecin&
1/ 9ovorkov a s(us că „nu tre!uie să-ţi iei ochii de la (u!lic"# r%dea
vecinul meu&
- 5oi ;ucăm n )aţa mulţimii J e3clamă el&
6ar 2rkadie 5ikolaevici (rotestă şi s(unea că nu se (oate (rivi „la
(u!lic"&
5-o să mă o(resc asu(ra discuţiei nsăşi4 o să notez numai n ce condiţii# du(ă
(ărerea lui 1orţov# (oţi să-ţi ndre(ţi ochii n direcţia s(ectatorilor&
- Să admitem că (riviţi s(re un (erete imaginar# care ar )i tre!uit
să-1 des(artă (e artist de sală& Ce (oziţie ar tre!ui să ia ochii artistului
ndre(taţi asu(ra unui o!iect-(unct )oarte a(ro(iat care se găseşte (e (e
reţele imaginar I 2r )i nevoiţi să se uite cruciş# la )el ca atunci c%nd te uiţi la
v%r)ul (ro(riului tău nas&
=i ce )ace actorul n marea ma;oritate a cazurilor I >it%ndu-se (e (erete# du(ă
un o!icei că(ătat o dată (entru totdeauna# el şi ndrea(tă ochii la (arter# acolo unde e
)otoliul regizorului# al criticului sau al admiratoarei& 2tunci (u(ila lui nu mai (riveşte
su! acel unghi vizual (e care l cere natura noastră c%nd e vor!a de un o!iect a(ro(iat&
5u cumva (resu(uneţi că nsuşi actorul# (artenerul lui şi s(ectatorul n-au să o!serve o
asemenea greşeală )iziologică I 5u cumva s(eraţi că veţi nşela cu un lucru at%t de
ne)iresc e3(erienţa voastră (ro(rie şi e3(erienţa noastră omenească I
2cum o să iau un alt caz 7 aveţi nevoie# (otrivit rolului vostru# să vă uitaţi
de(arte# la nemărginirea mării# acolo unde se zăreşte (%nza unei !ărci caire se (ierde la
orizont&
"ă aduceţi aminte ce (oziţie iau (u(ilele ochilor c%nd ne uităm n de(ărtare I
Ble devin dre(te de tot# aşa nc%t am%ndouă razele (rivirii se ntind a(roa(e
(aralel una cu alta& Ca să o!ţii o asemenea (oziţie a (u(ilelor# tre!uie (arcă să stră(ungi
(eretele din )und al (arterului# să-ţi găseştiR n g%nd cel mai nde(ărtat (unct imaginat şi
să-ţi o(reşti atenţia asu(ra lui&
=i ce )ace #n schim! artistul I Bl# ca ntotdeauna# şi ndrea(tă totuşi ochii
s(ire (arter# s(ire regizor# critic sau admiratoare&
5u cumva credeţi că şi n acest caz ne)iresc (oţi să te nşeli şi (e tine şi (e
/H
s(ectatori I
C%nd vă veţi nvăţa cu a;utorul tehnicii să (uneţi o!iectul la locul lui adevărat
şi vă veţi )i3a atenţia asu(ra lui# c%nd veţi nţelege im(ortanţa s(aţiului (e scenă# (entru
unghiul vizual# atunci să (riviţi nainte s(re s(ectatori# să z!uraţi cu (rivirea dincolo de
ei sau# dim(otrivă# mici să n-a;ungeţi cu (rivirea (%nă la ei& 6eocamdată nsă# )eriţi-vă
de o!iceiul de a nşela )izic& 2sta (roduce anumite devieri ale atenţiei ntr-un a(arat
t%năr# ne)orti)icat ncă&
10ncotro să mă uit deci# deocamdată I&&& a ntre!at 9ovarkov&
,8 6eocamdată uitaţi-vă la drea(ta# la st%nga# la linia de sus a deschiderii
scenei& Să nu vă )ie teamă# s(ectatorul vă va vedea ochii& C%nd va )i nevoie# ei se vor
ntoarce singuri s(re o!iectul imaginat# care s-ar găsi# chi(urile# de (artea cealaltă a
ram(ei& 2sta se va )ace de la sine# instinctiv şi ;ust& 6ar )ără această necesitate interioară
su!conştientă# )eriţi-vă de a (rivi dre(t# s(re un (erete ine3istent sauR n de(ărtare# (%nă
nu se va )orma n vod o (sihotehnică necesară (entru asta&
Bu am )ost iarăşi chemat la tele)on şi de data aceasta nu m-am mai ntors n
clasă&
…a!" 1#..
La lecţia de astăzi# 2rkadie 5ikolaevici a s(us 7
- Ca să e(uizăm com(let (artea (ractică a )uncţiei atenţiei artistice# e necesair
să mai vor!im des(re ea ca des(re o armă (entru o!ţinerea materialului creator&
2rtistul tre!uie să )ie atent nu numai (e scenă# ci şi n viaţă& Bl tre!uie să se
concentreze cu toată )iinţa lui asu(ra a ceea ce i trezeşte atenţia&
Bl tre!uie să se uite nu ca un om de irnd# distrat# ci cu (ătrundere# n a dineul
lucrului (e caire l o!servă&
2lt)el# metodaR noastră creatoare s-ar )i dovedit unilaterală# străină de adevăr#
de viaţă# de contem(oraneitate şi cu nimic legată de ele&
Sunt oameni care (osedă de la natură darul o!servaţiei& Bi o!servă )ără să vrea
şi-şi nti(ăresc (uternic n memorie tot ce se (etrece n ;urul lor& ?n atacă de asta# ei ştiu
să aleagă din ceea ce au o!servat tot ce e mai nsemnat# mai interesant# mai ti(ic# mai
colorat& 2scult%ndu-i (e aceşti oameni# vezi şi nţelegi ceea ce sca(ă atenţiei oamenilor
cu (rea (uţin s(irit de o!servaţie# caire nu ştiu n viaţă să (rivească# să vadă şi să
vor!ească (ito1esc des(re cele (erce(ute&
6in (ăcate# nu oricine (osedă o asemenea atenţie# at%t de necesatră artistului#
care să găsească esenţialul# caracteristicul&
2desea oamenii nu ştiu s-o )acă nici măcar de dragul intereselor lor (ersonale
elementare& Cu at%t mai mult ei nu ştiu să (rivească atent şi să asculte# de dragul
cunoaşterii adevărului vieţii# (entru o sensi!ilă şi (recaută a(ro(iere de oameni# (entru o
verosimilă creaţie artistică& 2ceste calităţi a(arţin numai oamenilor e3ce(ţionali& 6e c%te
oiri nu su)eri n )aţa or!irii omeneşti care )ace c%teodată din oameni !uni de la natură
mişte tirani D)ără voie i)aţă de cei ce le smt a(roa(e sau i (re)ace (e deşte(ţi n (roşti
caire nu mai văd ceea ce se (etrece n )aţa ochilor lor J
Eamenii nu ştiu să distingă du(ă chi(# du(ă (rivire# du(ă tim!rul vocii# n ce
stare su)letească se găsesc interlocutorii lor# nu ştiu să (rivească şi să vadă adevărul
com(licat al vieţii# nu ştiu să asculte atent şi să audă ou adevărat& 6acă ei air şti să )acă
toate astea# creaţia air ii nes)irşit mai !ogată# mai )ină şi mai ad%ncă& 6air nu (oţi
introduce n om ceea ce nu i-a dat natura 4 (oţi doar să te sileşti să dezvolţi şi să
com(letezi măcar (uţinul (e care l aire&
/:
2cest lucru cere# n domeniul atenţiei# o muncă enormă# tim(# dorinţă
şi e3erciţii sistematice&
Cum să-i nvăţăm (e cei care o!servă (irea (uţin să o!serve şi să vadă ceea ce
le dă natura şi viaţa I nainte de toate tre!uie să li se e3(lice cum să (rivească şi să vadă#
să asculte şi să audă# nu numai ce e irău# ci# n s(ecial# i)irumosul& Frumosul nalţă
su)letul# trezeşte n el cele mai !une sentimente# care lasă urme ad%nci# de neşters# n
memoria a)ectivă şi n cealaltă& Cel mai )rumos lucru e natura nsăşi& 'ătrundeţi c%t mai
stăruitor cu (rivirea n ea& La nce(ut (riviţi o )loare# sau o )runză# sau o (%nză de
(ăian;en# sau )lorile de gheaţă de (e )ereastră şi aşa mai de(arte& 1oate astea sunt ((erele
de artă ale celei mai mari (ictoriţe - natura& Căutaţi să de)iniţi n cuvinte ceea ce vă (lace
n ele& 2sta va o!liga atenţia să (ătrundă mai (uternic n o!iectul o!servat# să se
com(orte mai conştient )aţă de el# (entru (reţuirea lui# să (ătrundă mai ad%nc n esenţa
lui& 5u dis (reţuiţi nici (ărţile sum!re ale naturii 4 nu uitaţi că (rintre )enomenele
negative# stat ascunse cele (ozitive# că n ceea ce e hidos e3istă şi R)rumos# ntocmai du(ă
cum n )rumos e3istă şi ur%t& 6ar )rumosul adevărat nu se teme de ur%ciune& 2desea
uirtul (une mai !ine n valoare )rumosul&
Căutaţi şi una şi alta# de)iniţi-le n cuvinte# cunoaşteţi-le şi nvăţaţi să le vedeţi&
Fără asta# re(rezentarea )rumosului devine unilaterală# dulceagă# drăgălaşă# sentimentală#
ceea ce e (rime;dios (entru artă&
2(oi cercetaţi n acelaşi )el şi o(erele de artă# literatură# muzica# o!iectele din
muzee şi altele 4 cercetaţi tot ce vă cade su! ochi şi vă a;ută să vă )ormaţi un gust !un şi
dragoste (entru )rumos&
6ar nu )aceţi acest luciru cu ochiul rece al omului de la!orator cu creionul n
mnă& 2devăratul artist se consumă o dată cu tot ce se (etrece n ;urul lui# el se simte
atras de viaţă care devine o!iectul studiului şi (asiunii lui# nghite cu lăcomie ceea ce
vede# se străduieşte să (ăstreze cele (rimite dina)ară nu ca un stat ist ici an# ci# ca un
artist# nu numai n carneţelul lui# dair şi n inimă& Căci ceea ce ca(ătă el nu e un material
sim(lu# ci un material creator viu# (al(itant& ?ntr-un cuv%nt# nu se ((ate lucra n artă la
rece& 2vem nevoie de un anumit grad de n)lăcărare# ne e necesară atenţia a)ectivă& 2sta
se re)eră şi la (rocesul căutării materialului (entru creaţie& 2st)el# de e3em(lu# c%nd
scul(torul caută !ucăţile de marmură ca să creeze din ele o "enera# căutarea l
emoţionează& ntr-o nuanţă a (ietrei sale sau n alta# ntr-o vină sau n alta# el (resimte şi
simte tru(ul creaţiunii sale viitoare& =i la noi# artiştii scenei# la !aza oricărui (roces de
alegere a materialului creator se a)lă atracţia& 2sta# )ireşte# nu e3clude munca imensă a
raţiunii& 6ar nu se (oate g%ndi oare la cald şi nu la rece I 6eseori n-tm(larea ne a;ută n
viaţă să stimulăm natural şi (uternic atenţia 4 atunci chiar un om distrat devine un !un
o!servator& Să vă (ovestesc# de (ildă# un e(isod din viaţa mea&
M-am dus (entru o anume chestiune la un scriitor renumit# care #mi-e drag&
9%ndi am )ost introdus n ca!inetul lui# am ncremenit de mirare 7 !iroul lui era
su(rancărcat de manuscrise# de h%rtii# de cărţi# oare mărturiseau munca creatoare
recentă a (oetului# iar alăituri de masă# o to!ă mare turcească# nişte talgere# un trom!on
imens şi nişte (u(itre de orchestră# care nu ncă(useră n salonul vecin& Ble )useseră
introduse n ca!inet (rin uşă enormă cu două canaturi# larg deschisă& ?n ncă(erea vecină
domnea haosul7 mo!ila era n dezordine# m(insă s(re (ereţi# iar su(ra)aţa eli!erată era
(lină de (u(itre&
„5u cumva (oetul creează aici# n această ngrămădire# n sunetele to!ei#
talgerelor# trom!onului I" m-am g%ndit eu& 2sta nu era oare o desco(erire neaşte(tată#
care ar atrage atenţia chiar a unui om cu mai (uţin s(irit de o!servaţie şi l-ar o!liga să
/-
)acă orice ca să nţeleagă şi să e3(lice enigma I 5u e de mirare că şi atenţia mea s-a
ncordat şi a nce(ut să lucreze cu toată energia&
"aiJ 6acă artiştii s-ar interesa de viata (iesei şi a rolului aşa cum m-am
interesat eu atunci de ceea ce se (etrecea n casa scum(ului meu scriitor J 6acă ei ar
(ătrunde ntotdeauna cu acelaşi s(irit de o!servaţie n viaţa reală# n ceea ce se (etrece n
;urul lor J Ce !ogat material creator ar avea J n asemenea condiţii# la un artist adevărat
(rocesul căutării s-ar săv%rşi aşa cum se cuvine&
5u tre!uie să uităm totuşi că nu e greu să o!servăm c%nd realitatea care ne
ncon;oară atrage singură atenţia noastră asu(ra ei şi ne trezeşte interesul& 2tunci totul se
săv%rşeşte de la sine# (e cale )irească& 6ar ce e de )ăcut c%nd nimic nu-ţi a(rinde
curiozitatea# nu te emoţionează# nu te m(inge la ntre!ări# la (resu(uneri# la cercetarea a
ceea ce vezi I
lată# de (ildă# nchi(uiţi-vă că aş )i nimerit n odaia renumitului scriitor nu n
ziua unei re(etiţii a orchestrei# ci ntr-o (erioadă o!işnuită# c%nd (u(itrele ar )i )ost
scoase şi toată mo!ila ar )i stat la locul ei& 2ş )i văzut n a(artamentul iu!itului meu
scriitor o r%nduială o!işnuită# a(roa(e mic-!urgheză# care n-ar )i s(us nimic# la (rima
vedere# sentimentului meu# n-ar )i caracterizat n nici un )el viaţa cele!rului locuitor al
a(artamentului# n-ar )i stimulat cu nimic atenţia# curiozitatea şi imaginaţia# nu m-ar )i
m(ins la ntre!ări# (resu(uneri# o!servaţii sau cercetări&
?n cazul acesta ar )i )ost necesar sau un s(irit de o!servaţie natural# a!solut
e3ce(ţional# o atenţie ascuţită# care să te a;ute să o!servi trăsăturile şi nuanţele ti(ice#
a(roa(e im(erce(ti!ile# ale vieţii oamenilor# sau un im!old )izic# un !r%nci# o metodă
a;utătoare# care să contri!uie la stimularea atenţiei ce dormitează&
6ar calităţile naturale e3ce(ţionale nu de(ind de noi& n ceea ce (riveşte
metoda tehnică# tre!uie nt%i s-o găseşti# s-o a(lici# să te nveţi s-o stă(%neşti&
6eocamdată )olosiţi ceea ce aţi şi ncercat n (ractică şi vă e !ine cunoscut& "or!esc
des(re im!oldul dat imaginaţiei# care v-a a;utat la tim(ul său s-o stimulaţi atunci c%nd
era li(sită &de acţiune& 2ceastă metodă va trezi atenţia# vă va scoate din starea de
o!servator rece al vieţii altora şi va stimula elanul vostru creator&
Ca şi mai nainte# (uneţi-vă ntre!ări şi răs(undeţi la ele cinstit# sincer 7 cine#
ce# c%nd# unde# de ce# (entru ce se nt%m(lă ceea ce o!servaţi voi I 6e)iniţi n cuvinte
ceea ce găsiţi )rumos# ti(ic# n odaie# n lucrurile care vă interesează# ce caracterizează
mai mult (e stă(%nii lor& 6eterminaţi destinaţia camerei şi a o!iectelor& ntre!aţi-vă şi
răs(undeţi7 de ce sunt aşezate mo!ilele şi celelalte lucruri aşa şi nu alt)el şi ce o!işnuinţe
ale stă-(nilor lor ne sugerează ele I >ite# de (ildă# g%ndiţi-vă la cazul amintit de mine
chiar acuma# adică de vizită la iu!itul meu scriitor& ?ntre!aţi-vă 7 „6e ce arcuşul# şalul
turcesc şi daireaua sunt aruncate (e divan I Cine se ocu(ă aici de dansuri şi de muzică I
nsuşi stă(%nul său ncă cineva I" Ca să răs(undeţi la ntre!are# va tre!ui să-1 căutaţi (e
acest „cineva" necunoscut& Cum să-1 găsiţi I Cu a;utorul ntre!ărilor# cercetărilor#
(resu(unerilor I 6u(ă (ălăria de damă care e tr%ntita (e ;os se (oate (resu(une (rezenţa
unei )emei n a(artament& Lucrul acesta e con)irmat şi de (ortretele de (e masa de scris
şi din ramele str%nse ntr-un colţ şi neat%rnate ncă (e (ereţi# du(ă ocu(area recentă a
locuinţei& Căutaţi de asemenea să cercetaţi al!umele aruncate (e mese& "eţi găsi (este
tot multe )otogra)ii ale uneia şi aceleiaşi )emei7 n unele )otogra)ii e )rumoasă# n altele
nu e )rumoasă# dar ntotdeauna e (icantă# originală& 2sta vă va dezvălui o taină 7 du(ă
ca(riciile cui este condusă viaţa casei# cine se ocu(ă aici de (ictură# de dansuri şi cine
diri;ează orchestra& 'resu(unerile imaginaţiei voastre# ntre!ările# zvonurile care se
creează n ;urul numelui acelui om vestit vă vor sugera multe lucruri& 6in ele veţi a)la că
//
cele!rul scriitor e ndrăgostit de )emeia aceea# că ea e eroina (ieselor# romanelor şi
(ovestirilor lui& 'oate vă veţi teme că aceste (resu(uneri# com(letări şi născociri ale
voastre# (e care va tre!ui să le admiteţi )ără să vreţi# vor denatura materialul adunat de
voi din viaţă I Să nu vă )ie teamă J 2desea com(letările (ersonale +dacă crezi n ele. nu
)ac dec%t să dea relie) materialului&
"ă voi (ovesti un caz (entru con)irmarea acestui g%nd 7 Edată# uitn-du-mă la
trecătorii de (e !ulevard# am văzut o !ătr%nă grasă şi naltă# care m(ingea un cărucior
de co(il n care# n locul co(ilului# se a)la o colivie cu un scatiu& 'esemne că )emeia care
trecuse (e l%ngă mine (usese colivia n cărucior# ca să n-o ducă n mnă& 6ar mi-a venit
(o)tă să văd alt)el realitatea şi mi-am s(us că !ătr%na şi nmorm%ntase toţi co(iii şi
ne(oţii-# că nu-i mai rămăsese (e lume dec%t o singură )iinţă iu!ită - scatiul din colivie -
şi iat-o cum l (lim!ă (e !ulevard# aşa cum şi-a (lim!at (e aici# de cur%nd ncă# ultimul
ei ne(ot iu!it& E asemenea răstălmăcire e mai ascuţită# mai scenică# dec%t nsăşi
realitatea& 6e ce oare să nu-mi nti(ăresc n minte# n chi(ul acesta# o!servaţiile mele I
Bu nu sunt doar un statistician# care are nevoie de e3actitate n in)ormaţiile culese 4 eu
sunt un artist# (entru care au im(ortanţă emoţiile creatoare&
1a!loul cules din viaţă# colorat cu (ro(ria mea imaginaţie# trăieşte n memoria
mea (%nă n (rezent şi cere să )ie adus (e scenă&
6u(ă ce vă veţi de(rinde să o!servaţi viaţa care vă ncon;ura şi să căutaţi n ea
material creator# tre!uie să vă ndre(taţi s(re studierea materialului cel mai necesar
(entru noi# (e care se !azează n s(ecial creaţia noastră& "or!esc des(re acele emoţii (e
care le că(ătăm (rin comunicarea (ersonală# nemi;locită - de la su)let la su)let - cu
o!iectele vii# adică cu oamenii&
Materialul a)ectiv ne e cu deose!ire (reţios (entru că din el se )ormează
„viaţa# s(iritului omenesc a rolului"# creaţiune care e sco(ul (rind(al al artei noastre&
E!ţinerea acestui material e grea# (entru că el e nevăzut# im(erce(ti!il# nedeterminat şi
se simte doar lăuntric&
B adevărat că multe (rocese intime su)leteşti se re)lectă n mimică# n ochi# n
glas# n vor!ire# n mişcări şi n tot a(aratul nostru )izic& 2sta uşurează sarcina
o!servatorului# dar nici n asemenea condiţiuni nu e uşor să nţelegi esenţa umană#
(entru că oamenii şi deschid şi şi arată rareori su)letul aşa cum e el ntr-adevăr& n
ma;oritatea cazurilor# ei şi ascund sentimentele şi atunci masca lor nşală# nu-1 a;ută (e
o!servator# !a i ngreunează şi mai mult ghicirea sentimentului ascuns&
'sihotehnică noastră n-a ela!orat ncă metode (entiu uşurarea nde(linirii
tuturor (roceselor descrise# de aceea mi răm%ne să mă limitez la c%teva s)aturi (ractice#
care vă vor )i uneori de un a;utor oarecare& S)aturile mele nu sunt noi şi constau n
următoarele7 c%nd lumea interioară a omului (e care-1 o!servi se dezvăluie (rin
atitudinile# ideile# elanurile lui# su! in)luenţa situaţiilor o)erite de viaţă# urmăriţi atenţi
aceste com(ortări şi studiaţi situaţiile# com(araţi-le unele cu altele şi ntre!aţi-vă 7 „6e
ce omul a (rocedat aşa sau alt)el# ce se (etrece n mintea lui I" 1rageţi din toate acestea
concluziile cores(unzătoare# determinaţi-vă atitudinea )aţă de o!iectul o!servat şi
nţelegeţi# cu a;utorul acestei munci# structura su)letului lui&
C%nd# du(ă o o!servare şi cercetare ndelungată şi (ătrunzătoare# acest lucru
vă va iz!uti# atunci artistul va că(ăta un !un material creator& 6ar se nt%m(la ca viaţa
interioară a omului o!servat să nu )ie accesi!ilă cunoaşterii noastre# ci numai intuiţiei& n
cazul acesta# e necesar să (ătrunzi n ascunzişurile ad%nci ale su)letelor străine şi să cauţi
acolo# cu aşa-numitele antene ale sensi!ilităţii tale (ro(rii# material (entru creaţie& ?n
acest (roces# avem de-a )ace cu cea mai su!tilă atenţie şi o!servaţie de origine
/0
su!conştientă& 2tenţia noastră o!işnuită nu e destul de (ătrunzătoare (entru a (utea
săv%rşi (rocesul de căutare a materialului n su)letele celorlalţi oameni&
6acă aş căuta să vă conving că (sihotehnică noastră actoricească e destul de
)ormată (entru un asemenea (roces# aş s(une un neadevăr# care n-ar aduce nici un )olos
(ractic cauzei&
n acest (roces at%t de com(licat al căutării celui mai )in material emoţional
creator# care nu se su(une cunoaşterii noastre# nu ne răm%ne dec%t să ne !azăm (e
nţele(ciunea noastră de toate zilele# (e e3(erienţa omenească# (e sensi!ilitate# (e
intuiţie& Să aşte(tăm ca ştiinţa să ne a;ute să găsim o metodă mai (ractică de a ne a(ro(ia
de un su)let străin4 să ne nvăţăm să ne orientăm n chi( logic n des)ăşurarea
sentimentelor# n (sihologie# n ştiinţa caracterului& 'oate că asta ne va a;uta să ela!orăm
unele metode (entru căutarea materialului creator su!conştient nu numai n viaţa
e3terioară# dar şi n viaţa interioară a oamenilor&
VI - DESTINDEREA MU&CCILOR
…a!" 1#.
Dată ce s-a nt%m(lat7
Dntr%nd n clasă# 2rkadie 5ikolaevici ne-a chemat (e scenă# (e Malo-letkova#
(e "iunţov şi (e mine# şi ne-a (us să re(etăm e3erciţiul cu arderea !anilor& 2m nce(ut
să ;ucăm&
La nce(ut# n (rima (arte# totul a mers !ine& 6ar a(ro(iindu-ne de (unctul
tragic# am simţit că ceva a şovăit n mine# a(oi s-a nchis# s-a str%ns&&& acolo&&& aici&&& M-
am n)uriat& „5-am să cedez J" am hotăr%t eu şi# ca să caut a;utor dina)ară# am a(ăsat cu
toată (uterea (e un o!iect oarecare# care s-a nimerit să )ie o scrumieră de sticlă& 6ar cu
c%t o a(ăsam mai tare# cu at%t se str%ngeau mai tare su(a(ele su)leteşti& =i# cu c%t se
str%ngeau mai mult su(a(ele# cu at%t mai tare a(ăsam (e scrumieră& 6eodată ceva a
trosnit şi s-a s(art& 2m simţit n acelaşi tim( o durere (uternică# nţe(ătoare 4 un lichid
cald mi-a muiat mna& Foaia de h%rtie al!ă care se găsea (e masă s-a colorat n roşu&
Manşetele mele erau roşii& S%ngele ţ%şnea din m%na mea ca dintr-o )%nt%nă&
M-am s(eriat# am simţit că se nv%rteşte casa cu mine şi mi s-a )ăcut rău& 5u
ştiu dacă am leşinat sau nu& Pin minte că era nvălmăşeală& ?i ţin minte (e $ahmanov şi
(e 1orţov& >nul mi str%ngea mna de mă durea# iar celălalt o lega cu s)oară& La nce(ut
m-au s(ri;init# a(oi m-au dus (e sus& Novorkov răsu)la greu deasu(ra urechii mele din
cauza greutăţii (overii& M-a mişcat atitudinea lui )aţă de mine& Mi-amintesc# ca (rin
ceaţă# de doctorul şi de durerea (e care mi-a (ricinuit-o el& 2(oi o slă!iciune şt mai
mare&&& ameţeală&&& Se vede că am leşinat&
"iaţa mea teatrală s-a ntreru(t (entru o !ucată de vreme& Fireşte că s-au
ntreru(t şi nsemnările n ;urnalul meu& 5u e loc n el (entru viaţa mea (articulară# mai
ales (entru una (lictisitoare şi monotonă# ca zăcerea n (at&
…a!" 1#. .
2dineauri a )ost la mine =ustov şi mi-a (ovestit n culori vii ceea ce
se nt%m(la la şcoală&
Se vede că accidentul care s-a (etrecut cu mine a in)luenţat asu(ra
08
(rogramului studiilor şi a determinat un (as gră!it nainte n domeniul educării tru(ului&
1orţov a s(us 7
„1re!uie să ncălcăm (rogramul strict sistematic# consecvenţa lui teoretică şi
să vă vor!esc# nainte de tim(ul cuvenit# des(re unul dintre cele mai nsemnate momente
ale muncii artistice4 des(re (rocesul destinderii muşchilor&
2devăratul loc al acestei (ro!leme e acolo unde se va vor!i des(re tehnica
e3terioară# adică des(re educarea cor(ului& 6ar )a(tele ne arată cu stăruinţă că e mai ;ust
să ne o(rim chiar acum asu(ra acestei (ro!leme# la nce(utul (rogramului# c%nd este
vor!a des(re tehnica interioară# sau# mai ;ust# des(re (sihotehnică&
5u vă (uteţi nchi(ui c%t rău i )ac (rocesului creator convulsia musculară şi
cris(ările )izice& C%nd ele se mani)estă n organul vocal# oameni cu un glas minunat din
naştere nce( să răguşească# să h%r%ie sau a;ung (%nă la (ierderea ca(acităţii de a vor!i&
C%nd cris(area se iveşte n (icioare# actorul um!lă că un (aralitic4 c%nd cris(area e n
m%ini# ele nţe(enesc# se trans)ormă n !eţe şi se ridică ca nişte !ariere de cale )erată&
2celeaşi cris(ări# cu toate urmările lor# se (etrec n şira s(inării# (e g%t# (e umeri& Ble
ur%ţesc de )iecare dată artistul şi-1 m(iedică să ;oace& 6ar mai rţău dec%t oric%nd e
atunci c%nd cris(area se sta!ileşte (e )aţă şi o schimonoseşte# o (aralizează sau i
m(ietreşte mimică& 2tunci ochii ies din or!ite# convulsia muşchilor dă o e3(resie
ne(lăcută )eţii# necores(unzătoare cu sentimentul (e care-1 trăieşte artistul& Cris(area
(oate să a(ară n dia)ragmă şi n alţi muşchi care (artici(ă la (rocesul res(iraţiei şi
atunci st%n;eneşte acest (roces şi tăie răsu)larea& 1oate aceste condiţiuni nu (ot să nu
dăuneze trăirii# ntruchi(ării e3terioare a acestei trăiri şi stării de s(irit a artistului&
"reţi să vă convingeţi de )elul n care ncordarea )izică (aralizează toată
activitatea# toate acţiunile noastre# de )elul n care ncordarea muşchilor m(iedică viaţa
(sihică a omului I @aide să )acem o e3(erienţă 7 uite acolo# (e scenă# un (ian& ncercaţi
să-1 ridicaţi"&
Blevii s-au ncordat (uternic şi au ridicat (e r%nd colţul (ianului greu&
„nmulţeşte re(ede# c%t tim( ţii (ianul# A- cu 0 J a (oruncit 1orţov unui elev&
5u (oţi I 2tunci adu-ţi aminte de toate magazinele de (e strada dumitale# nce(%nd de la
răs(%ntie& 5ici asta nu (oţi I Bi# atunci )redonează cavatină din Faust& 5u iese I ncearcă
să simţi gustul rinichilor marinaţi sau adu-ţi aminte de senzaţia (e care o ai c%nd atingi
un (luş mătăsos# sau de mirosul de ars"&
Blevul# ca să nde(linească sarcinile date de 1orţov# a lăsat colţul (ianului (e
care-1 ţinea cu mare ncordare n sus şi# odihnindu-se o cli(ă# şi-a amintit de toate cele
ntre!ate# le-a recunoscut şi a nce(ut să răs(undă la ele (e r%nd# (rovoc%nd n sine acele
senzaţii care i se cereau&
„2st)el - a rezumat 1orţov - ca să răs(unzi la ntre!ările mele# ţi-a tre!uit să
laşi (ianul greu# să-ţi destinzi muşchii şi numai du(ă aceea să te laşi n voia amintirilor&
2sta nu ne arată oare că ncordarea musculară m(iedică munca interioară şi#
cu at%t mai mult# trăirea I 2t%ta tim( c%t e3istă o ncordare )izică# nu (oate )i vor!a
des(re un sentiment adevărat şi des(re o viaţă su)letească normală a rolului& 6e aceea#
nainte de a nce(e să creezi# tre!uie să-ţi (ui n ordine muşchii# ca ei să nu ncătuşeze
li!ertatea acţiunii& 6acă nsă nu vom )ace acest lucru# atunci vom a;unge să ne (urtăm (e
scenă aşa cum se (ovesteşte n cartea "iaţa mea n artă& 2colo se s(une că un artist# din
(ricina ncordării# str%ngea (umnii şi-şi n)igea unghiile n (almă sau şi zg%rcea
degetele de la (icioare şi a(ăsa asu(ra lor cu toată greutatea tru(ului lui&
=i iată un nou e3em(lu şi mai convingător 7 catastro)a lui 5azvanov I Bl a
su)erit consecinţele călcării legilor naturii şi ale )orţării ei& Să se )acă mai re(ede sănătos#
01
săracul de el# şi nenorocirea care i s-a nt%m(lat să-i servească şi lui# şi nouă tuturor# ca
e3em(lu instructiv de ceea ce nu tre!uie să mai )acem de acum nainte (e scenă şi de
ceea ce e necesar să smulgem din noi o dată (entru totdeauna"&
,1 =i e cu (utinţă să le(ădăm o dată (entru totdeauna cris(ările şi s)orţările
)izice I Ce-a s(us des(re asta 2rkadie 5icolaevici I
,, 2rkadie 5ikolaevici ne-a amintit de ceea ce e scris n cartea "iaţa mea n
artă des(re artistul care su)erea de ncordări musculare (uternice& Bl şi-a )ormat o!iceiul
unui autocontrol nentreru(t# mecanic& 6e cum (ăşea (e scenă# muşchii lui se destindeau
de la sine# se eli!erau de sur(lusul de contractare& 2celaşi lucru i se nt%m(la şi n
momentele grele de creaţie (e scenă&
,A2sta e uimitor J l-am invidiat eu (e )ericitul acela&
,* 6ar munca temeinică a artistului nu e violată numai de s(asmul (uternic
muscular& Chiar cea mai nensemnată cris(are# ntr-un loc oarecare (e care nu ţi-1
desco(eri deodată# (oate să (aralizeze creaţia# continuă să-şi aducă aminte 'aşa
cuvintele lui 1orţov& Dată# de (ildă# o n-tna(lare din (ractică# care con)irmă aceste
cuvinte& E actriţă avea un talent şi un tem(erament minunate# dar nu le vădea
ntotdeauna& Dz!utea numai n momente rare# nt%m(lătoare& Foarte des sentimentul ei
era nlocuit cu o sim(lă ncordare )izică +sau# cum se s(une la noi# cu o „um-)iare n
(ene".& S-a lucrat )oarte mult cu ea (entru destinderea muşchilor şi s-a iz!utit să se
realizeze mult# dar nici asta n-a a;utat-o dec%t n (arte& S-a o!servat a!solut nt%m(lător
că n momentele dramatice ale rolului s(r%nceana drea(tă a artistei se ncordă (uţin de
tot& D s-a (ro(us să-şi creeze un o!icei mecanic 7 n momentul de trecere către un (asa;
mai greu# să nlăture orice ncordare de (e )aţă# (%nă la o eli!erare de(lină& C%nd i
iz!utea acest lucru# atunci toată ncordarea tru(ului slă!ea de la sine& 2ctriţa (arcă
renăştea# tru(ul ei devenea uşor# e3(resiv# iar )aţa# acum mo!ilă# e3(rima viu trăirea
vieţii su)leteşti a rolului4 sentimentul ieşea li!er la su(ra)aţă din ascunzişurile
su!conştientului# (arcă ar )i )ost scos dintr-un sac# n li!ertate& 2rtistă şi dădea seama de
li!ertatea asta# scotea la iveală cu !ucurie ceea ce se ascundea n su)letul ei# şi asta o
ins(iră&
…a!" 1#..
>mnovh# care m-a vizitat astăzi# m-a asigurat că 1orţov ar )i s(us că tru(ul nu
(oate )i eli!erat total de toate ncordările de (risos& E ast)el de sarcină ar )i# (are-se# nu
numai nerealiza!ilă# dar chiar inutilă& =ustov nsă mă asigură# tot din cele auzite de la
1orţov# că e necesar să-ţi des-tinzi totdeauna muşchii# at%t (e scenă# c%t şi n viaţă& 6acă
n-o )aci# cris(area şi convulsiile (ot să a;ungă la limitele e3treme şi să sugrume
germenul sentimentului viu n momentul creaţiei&
1otuşi# cum să rezolvi contradicţia 7 nu e cu (utinţă să destinzi (e de(lin
muşchii# dar e necesar să-i destinzi I
=ustov# care a venit la mine du(ă >mnovh# mi-a s(us a(ro3imativ
următoarele lucruri asu(ra aceleaşi (ro!leme7
- La oamenii nervoşi# ncordările musculare involuntare sunt inevita!ile n
toate momentele vieţii&
La actor# )iindcă şi el e om# ncordările musculare vor a(ărea ntotdeauna c%nd
;oacă n (u!lic& 6acă reduci ncordarea din s(ate# ea va a(ărea n umeri4 dacă o
nde(ărtezi de acolo# vezi că a trecut la dia)ragmă& =i aşa# tot tim(ul vor a(ărea cris(ări
musculare c%nd ici# c%nd colo& 6e aceea tre!uie să duci o lu(tă (ermanentă şi neo!osită
cu această slă!iciune# să n-o ntreru(i niciodată& 5u se (oate să nimiceşti răul# nsă e
0,
necesar să lu(ţi cu&el& Lu(ta constă n )a(tul că tre!uie să )aci să se nască n tine un
o!servator sau un controlor&
$olul controlorului e greu 7 el tre!uie at%t n viaţă# c%t şi (e scenă# să
urmărească neo!osit ca să nu a(ară nicăieri un sur(lus de ncordare# cris(ări# convulsii
musculare& C%nd se ivesc cris(ările# controlorul tre!uie să le nde(ărteze& 2cest (roces
de autocontrol şi de nde(ărtare a sur(lusului de ncordare tre!uie să )ie dus (%nă la o
de(rindere mecanică# inconştientă& Mai mult dec%t at%t# autocontrolul tre!uie
trans)ormat ntr-o o!işnuinţă normală# ntr-o necesitate )irească şi nu numai (entru
momentele liniştite ale rolului# dar mai ales (entru minutele de nalt av%nt nervos şi
)izic&
,H9um IJ nu nţelegeam eu& Să nu te ncordezi n cli(e de emoţie IJ
,: 5u numai să nu te ncordezi# ci# dim(otrivă# să-ţi destinzi c%t se (oate de
tare muşchii# a con)irmat =ustov&
2rkadie 5ikolaevici a s(us - a continuat 'aşa - că artiştii# n cli(ele de av%nt
(uternic# su! in)luenţa unui sur(lus de e)ort se ncordează şi mai tare& =tim cum se
re)lectă asta n creaţie& 6e aceea# ca să nu te (oticneşti n momentele de elan (uternic#
tre!uie să ai gri;ă mai ales de cea mai de(lină# mai a!solută eli!erare a muşchilor de
ncordare& E!işnuinţa unui nentreru(t autocontrol şi a lu(tei cu ncordarea tre!uie să
devină o stare normală a artistului (e scenă& Ba tre!uie o!ţinută cu a;utorul unor e3erciţii
ndelungate şi a unui antrenament sistematic& 1re!uie să a;ungi (%nă acolo nc%t# n
cli(ele de mare av%nt# o!işnuinţa de a-ţi destinde muşchii să devină mai normală dec%t
necesitatea de a te ncordă# a s(us 'aşa&
,-=i e (osi!il IJ
,/ 2rkadie 5ikolaevici a)irmă că e (osi!il& Să se creeze ncordarea - s(unea el
- dacă nu (oţi s-o eviţi& 6ar (e urmă să a(ară intervenţia controlului&
Fireşte că n )ormarea o!işnuinţei mecanice tre!uie să te g%ndeşti mult la
nce(ut la controlor şi să-i diri;ezi acţiunea# şi asta te distrage de la creaţie& 6ar (e urmă
destinderea muşchilor# sau măcar tendinţa s(re destindere n cli(ele de emoţie# devine un
)enomen normal& 1re!uie să lucrezi zilnic# sistematic (entru a că(ăta această de(rindere
şi nu numai n orele de curs şi la e3erciţiile de acasă# ci şi n viaţa reală# n a)ară de
scenă# adică n tim(ul n care omul se culcă# se scoală# măn%ncă# se (lim!ă# lucrează# se
odihneşte# ntr-un cuv%nt n toate momentele e3istenţei lui& 1re!uie ca (e acest controlor
muscular să-1 nrădăcinezi n natura ta )izică# să )aci din el o a doua natură& 5umai n
acest caz controlorul muscular ne va a;uta n momentul creaţiei& 6acă nsă vom lucra
(entru destinderea muşchilor doar n orele sau minutele destinate (entru aceasta# atunci
nu vom o!ţine rezultatul dorit# (entru că asemenea e3erciţii# limitate de tim(# nu
)ormează o o!işnuinţă care să devină de(rindere inconştientă# mecanică&
C%nd m-am ndoit de (osi!ilitatea nde(linirii a ceea ce mi-a e3(licat Z
=ustov# el mi 1-a dat ca e3em(lu (e nsuşi 1orţov& ?n (rimii ani ai acti-U vităţii sale
artistice# c%nd se a)la ntr-o stare de nervozitate intensă# ncordările musculare a;ungeau
la el (%nă a(roa(e de convulsiile e3treme& 6ar de c%nd şi-a )ormat năuntrul lui acel
controlor mecanic# s-a creat n el necesitatea ca# atunci c%nd nervozitatea e acută# să nu-
şi ncordeze muşchii# ci# dim(otrivă# să-i destindă&
1oi astăzi m-a vizitat şi dragul nostru $ahmanov& Mi-a transmis salutări din
(artea lui 2rkadie 5ikolaevici şi mi-a s(us că 1-a nsărcinat să-mi arate c%teva e3erciţii#
„1ot n-are ce )ace 5azvanov c%t stă n (at - a adăugat 2rkadie 5ikolaevici -
atunci să )ie silitor& 2cum ăsta e cea mai (otrivită ocu(aţie (entru el"&
Dată un e3erciţiu 7 tre!uie să mă culc (e s(ate (e o su(ra)aţă netedă şi tare +de
0A
(ildă (e (odea. şi să o!serv care sunt gru(urile de muşchi care se ncordează )ără să )ie
necesar&
'entru a-ţi recunoaşte mai lim(ede senzaţiile interioare# (oţi să determini (rin
cuvinte locurile cris(ate şi să-ţi s(ui7 „cris(are n umăr# n g%t# n omo(lat# n şale"&
1re!uie să-ţi destinzi numaidec%t una du(ă alta ncordările (e care le o!servi
şi să le cauţi mereu (e cele noi&
2m ncercat# n (rezenţa lui $ahmanov# să )ac un e3erciţiu mai sim(lu# culcat#
nu (e (odeaua tare# ci (e (atul moale& mi destindeam muşchii ncordaţi şi lăsam doar ce
mi se (ărea mie că e necesar ca să-mi s(ri;ine greutatea cor(ului şi numeam acele locuri7
„2m%ndoi omo(laţii şi sacrum"& 1otuşi Dvan 'latonovici a (rotestat7
- 6ragul meu# indienii ne nvaţă că tre!uie să stăm culcaţi# cum stau culcaţi
co(iii mici şi animalele& Ca animalele J a re(etat el ca să mă convingă& Fii sigur J
2(oi Dvan 'latonovici mi-a e3(licat (entru ce e nevoie de asta& Să văzut că
dacă culci un co(il sau o (isică (e nisi( şi-i laşi să se liniştească sau să adoarmă şi (e
urmă i ridici (recaut# (e nisi( răm%ne im(rimată )orma tru(ului lor ntreg& 6acă )aci
aceeaşi e3(erienţă cu un om matur# atunci (e nisi( vor răm%ne numai urmele
omo(laţilor şi ale sacrumului# care au )ost (ro(tite mai (uternic& Celelalte (ărţi ale
cor(ului nsă# mulţumită unei ncordări (ermanente# cronice# o!işnuite# a muşchilor# s-au
s(ri;init mai sla! de nisi( şi nu s-au im(rimat (e el&
Ca să te asemeni cu co(iii c%nd te culci şi să o!ţii )orma tru(ului tău (e o
su(ra)aţă moale# tre!uie să te eli!erezi de orice ncordare a muşchilor& E asemenea stare
i dă tru(ului cea mai !ună odihnă& 6u(ă o oră sau o ;umătate de oră de asemenea
odihnă# (oţi să devii at%t de (roas(ăt# cum n-ai să iz!uteşti n alte condiţii nici n
decursul unei no(ţi ntregi& 5u degea!a conducătorii caravanelor recurg şi ei la
asemenea (rocedee& Bi nu (ot să răm%nă mult tim( n deşert şi sunt nevoiţi să-şi reducă
somnul la minimum& 6urata odihnei se com(letează la ei cu o de(lină eli!erare a
cor(ului de ncordarea musculară#Rceea ce dă )orţe noi organismului o!osit&
Dvan 'latonovici se )oloseşte zilnic de această metodă# ntre ocu(aţiile de (este
zi şi cele de seară& 6u(ă zece minute de odihnă# el se simte com(let nviorat& Fără acest
re(aus# el n-ar (utea rezista la munca (e care tre!uie s-o nde(linească zilnic&
6u(ă (lecarea lui Dvan 'latonovici# l-am chemat n odaie (e cotoiul nostru şi l-
am culcat (e una dintre cele mai moi (erne ale divanului# (e care i se im(rimă !ine
)orma tru(ului& M-am hotăr%t să nvăţ de la el cum tre!uie să stai culcat şi să te odihneşti
cu muşchii destinşi&
2rkadie 5ikolaevici s(une7 „2rtistul# ca şi (runcul# tre!uie să nveţe totul de
la nce(utul nce(uturilor 7 să se uite# să um!le# să vor!ească şi aşa mai de(arte# mi
aminteam eu& 5oi ştim să )acem toate astea ţi viaţă& 6ar nenorocirea e că7 n marea
ma;oritate a cazurilor le )acem (rost# nu aşa cum e lăsat de la natură& 'e scenă tre!uie să
te uiţi# să um!li# să vor!eşti alt)el7 mai !ine# mai normal dec%t n viaţă# mai a(roa(e de
natură 4 n (rimul r%nd# (entru că li(surile# la lumina ram(ei# devin )oarte evidente# n al
doilea r%nd# (entru că aceste li(suri in)luenţează şi asu(ra stării generale a actorului (e
scenă&"
2ceste cuvinte se re)eră (ro!a!il şi la (oziţia culcării& Dată de ce stau culcat
m(reună cu cotoiul (e divan& Mă uit cum doarme şi ncerc să-1 imit& 6e alt)el# nu e o
trea!ă uşoară să stai culcat aşa că nici un muşchi să nu se ncordeze şi ca toate (ărţile
cor(ului să atingă su(ra)aţa (e care stai culcat& 5u& s(un că ar )i greu să remarci şi să
(recizezi care anume muşchi se ncordează& 5u e o rroare dcşte(tăciune nici să-t
eli!erezi de un sur(lus de contractare& B rău nsă că a!ia iz!uteşti să sca(i de o ncordare
0*
şi imediat a(are alta# o a treia şi aşa la nes)%rşit& Cu c%t eşti mai atent la cris(ările şi
coinvulsiunile tru(ului tău# cu at%t se creează mai multe& 6atorită acestui )a(t te nveţi să
deose!eşti n tine senzaţii (e care nainte nu le o!servai& 2ceste condiţii te a;ută să
găseşti cris(ări mereu noi şi# cu c%t găseşti mai multe# cu at%t desco(eri altele& 2m reuşit
c%tva tim( să mă eli!erez de ncordările din s(inare şi de la g%t& 5u (ot s(une că aş )i
simţit (rin asta o re)acere )izică# dar n schim! mi-a devenit lim(ede c%t de multe
ncordări musculare de (risos avem# ncordări de care m-are nimeni nevoie# care sunt
dăunătoare şi (e care nici nu le !ănuim& C%nd nsă ţi aminteşti de ncruntarea trădătoare
a s(r%nceneJ# atunci nce(e să-şi )ie teamă de-a !inelea de ncordarea )izică& Cu toate că
n-am o!ţinut o destindere de(lină a tuturor muşchilor# totuşi simt gustul des)ătării (e
care o voi ncerca cu tim(ul# c%nd voi o!ţine o mai de(lină li!ertate musculară&
9reutatea (rinci(ală constă n )a(tul că te ncurci n senzaţiile musculare& 6in
(ricina asta ncetezi să mai ştii unde-ţi sunt m%inile şi unde ţi-e ca(ul&
C%t sunt de o!osit du(ă e3erciţiile de astăziJ
E asemenea (oziţie nu te odihneşteJ
&&&2cum# st%nd culcat# am iz!utit să-mi destind cele mai (uternice cris(ări şi să
ngustez cercul atenţiei (%nă la v%r)ul (ro(riului meu nas& 6in (ricina asta# mi s-a )ăcut
un )el de (%clă n ca(# ca atunci c%nd ţi vine ameţeală# şi am adormit aşa cum doarme
cotoiul meu# Cot-Cotovici& 6eci# destinderea musculară simultană cu ngustarea cercului
atenţiei e un remediu !un m(otriva insomniei&
…a!" 1#..
2stăzi a venit 'uşcin şi mi-a (ovestit lecţia des(re disci(lină şi antrenament&
Dvan 'ilatonovici# con)orm indicaţiilor lui 1orţov# i-a (us (e elevi să stea n cele mai
variate atitudini# nu numai orizontal# dar şi n (oziţia verticală - adică şez%nd# şez%nd (e
;umătate# st%nd n (icioare# n genunchi# a(oi izolaţi# n gru(uri# )olosindu-se de scaun#
de masă şi de alte mo!ile# n toate aceste (oziţii tre!uie# ca şi atunci c%nd stai culcat# să
deose!eşti muşchi care se ncordează de (risos şi să-t numeşti& Se nţelege de la sine că
o ncordare sau alta a unor muşchi e necesară n orice atitudine& Să se ncordeze
aceşti muşchi# dar numai ei# nu şi cei nvecinaţi# care tre!uie să răm%nă liniştiţi&
1re!uie# de asemenea# să ţii minte că e3istă ncordare şi ncordare 4 (oţi să contractezi
muşchiul necesar (entru atitudine at%t c%t e nevoie# dar (oţi să duci ncordarea (%nă la
limita s(asmului# a convulsiei& >n asemenea sur(lus de s)orţare e e3trem de
dăunător (entru atitudine şi (entru creaţie&
'ovestind amănunţit ce s-a rttim(lat n clasă# sim(aticul 'uşcin mi-a (ro(us
să )acem m(reună acele e3erciţii& Bu# )ireşte# am )ost de acord# cu toată slă!iciunea mea
şi a (rime;diei de a-mi redeschide rana# oare se cicatriza& 2ici s-a (etrecut o scenă
demnă de (ana lui Qerome K& Qerome& >riaşul 'uşcin# roşu şi trans(irat din cauza
s)orţărilor# su)oc%ndu-se şi g%)%ind# se (răvălea (e (odea şi lua cele mai neo!işnuite
atitudini& Bu stăteam culcat alături de el# sla!# lung# (alid# cu m%na !anda;ată# ntr-o
(i;ama cu dungi# ntocmai ca un clovn de circ& C%te tum!e n-am )ăcut cu sim(aticul
grăsun J 2m stat culcaţi se(arat# a(oi alături4 am luat atitudini de gladiatori care se
lu(tă 4 !a mă ridicam eu şi 'uşcin stătea culcat# de (arcă era istovit# !a stătea el n
(icioare şi eu n genunchi4 !a luam am%ndoi o atitudine de rugăciune sauRstăteam dre(ţi
ca doi grenadiri&
1oate aceste (oziţii cer o (ermanentă destindere a unuia sau altui gru( de
muşchi şi o intensă veri)icare din (artea controlorului& 'entru asta e nevoie de o !ună
educare a atenţiei# care să ştie să se orienteze re(ede# să deose!ească senzaţiile )izice şi
0H
să le e3amineze& C%nd e vor!a de o atitudine com(licată# e mult mai greu să deose!eşti
ncordările necesare de cele care nu sunt necesare# dec%t atunci c%nd stai culcat& 5u e
uşor să le )i3ezi (e cele necesare şi să reduci (e cele de (risos& ?n această ndeletnicire
ncetezi să nţelegi ce se diri;ează şi cu ce&
6e# cum a (lecat 'uşcin# m-am dus re(ede să iau cotoiul& 6e la cine să nvăţ
moliciunea şi li!ertatea mişcărilor dacă nu de la elJ
=i# ntr-adevăr# e de neimitatJ B uimitor J
C%te (oziţii nu i-ara născocit# şi cu ca(ul n ;os# şi ntr-o (arte# şiR (e s(ateJ Bl a
stat s(ri;init (e )iecare la!ă n (arte# (e toate (atru deodată şi (e coadă& =i n toate aceste
(oziţii se (utea o!serva cum se ncordă n (rima secundă# dar imediat# cu o uşurinţă
neo!işnuită# se destindea# nde(ărtă ncordările de (risos şi le )i3ă (e cele necesare&
?nţeleg%nd ce se cere de la el# Cot-Cotovici lua o atitudine şi i acorda e3act at%ta (utere
c%t tre!uia& 'e urmă se liniştea# gata să răm%nă n (oziţia luată at)c c%t era nevoie& Ce
ada(ta!ilitate neo!işnuită J ?n tim(ul şedinţelor mele cu Cot-Cotovici a a(ărut Rdeodată#
(e neaşte(tate&&& cine credeţi I J&&& Cum să e3(lic o asemenea minune I J
2 venit 9ovo-rkov JJJ
C%t m-am !ucurat de venirea luiJ
?ncă &de atunci c%nd eram n stare de semiconştienţă# c%nd# (ierz%nd mult
s%nge# eram culcat n !raţele lui# iar el mă (urta şi răsu)ila -din greu la urechea mea# am
simţit vag căldura care emana din inima lui& 2stăzi# această im(resie s-a re(etat& L-am
văzut alt)el# nu aşa cum ne o!işnuise-răm să-1 vedem& Bl şi e3(rima chiar cu totul alt)el
dec%t de o!icei (ărerea des(re 1orţov şi mi-a (ovestit un amănunt interesant de la lecţie&
"or!ind des(re destinderea muşchilor şi des(re e3erciţiile necesare (entru
menţinerea unei atitudini# 2rkadie 5ikolaevici şi-a adus aminte de o nt%m(lare din viaţa
lui 7 el a avut (rile;ul o dată# la $oma# ntr-o casă (articulară# să asiste la o discuţie C> o
americană& Ba #se interesa de restaurarea statuilor antice &care# (%nă n tim(urile noastre#
au a;uns s)ăr-mate 7 )ără m%ini# )ără (icioare# )ără ca(# cu tru(ul schilodit# din care ou s-
au (ăstrat dec%t )ragmente& 2mericană ncerca să ghicească din )ragmentele (ăstrate
atitudinea statuii& 'entru asta# ea tre!uise [M studieze legile de menţinere a echili!rului
cor(ului omenesc şi să se nveţe# (rin e3(erienţă (ro(rie# să determine locul centrului de
greutate la )iecare atitudine (e care o lua& 2mericană şi )ormase un simţ a!solut
e3ce(ţional de aşi sta!ili ntr-o cli(ită (oziţia centrului de greutate şi E> era (osi!il s-o
)aci să-şi (iardă echili!rul& 'utea )i m(insă# aruncată# i se (utea &(une (iedici# )ăcută să
ia atitudini n care s-ar )i (ărut că e im(osi!il să stai# dar ieşea ntodeuna nvingătoare&
Ceva mai mult# mică şi )iravă cum era# ea a do!or%t la (ăm%nt cu un !r%nci uşor un
!ăr!at destul de (uternic& 2 )ăcut acest lucru tot mulţumită cunoaşterii legilor
echili!rului& 2mericană ştia locurile (rime;dioase n care tre!uie lovit adversarul ca să-i
strice echili!rul şi să-\ do!oare )ără s)orţări&
1orţov nu a a)lat secretul artei ei& 6ar# n schim!# (e !aza unei serii ntregi de
demonstraţii la care a asistat# el a nţeles c%t de im(ortant este să ştii să găseşti locul
centrului de greutate care condiţionează echili!rul& Bl a văzut (%nă n oe măsură se (oate
s(ori mo!ilitatea# agilitatea şi ada(ta!ilitatea tru(ului# n care muşchii )ac numai lucrul
(e care li-1 (orunceşte simţul echili!rului# (uternic dezvoltat& 2rkadie 5ikolaevici ne
cerea tuturor să studiem această artă +cunoaşterea centrului de greutate al (ro(riului
nostru tru(.&
6e la cine să nveţi dacă nu de la Cot-Cotovici I 6e aceea# du(ă (lecarea lui
9ovorkov# am nce(ut un ;oc nou cu animalul 7 l m(ingeam# l aruncăm# l răsuceam#
căutam să-1 urnesc din loc# dar asta s-a dovedit im(osi!il& Cădea numai atunci c%nd voia
0:
el singur&
…a!" 1#=.
2 )ost 'uşcin la mine şi mi-a (ovestit cum a controlat 2rkadie 5ikolaevici
munca de antrenament şi disci(lină& 2m a)lat că astăzi au )ost introduse unele
com(letări su!stanţiale 7 1orţov a cerut ca )iecare atitudine să )ie nu numai veri)icată de
RControlorul (ersonal# eli!erată mecanic de ncordare# dar şi motivată de născocirea
imaginaţiei# de situaţiile (ro(use şi de „dacă"& 6in acest moment# ea ncetează să mai )ie
atitudine ca atare şi ca(ătă o temă activă# devine acţiune& ntr-adevăr# să admitem că arn
ridicat m%inile n sus şi-mi s(un 7
„6acă #aş sta aşa şi deasu(ra mea ntr-un (om nalt ar at%rna o (iersică# cum ar
tre!ui să (rocedez# ce ar tre!ui să )ac ca s-o iau I"
„2;unge să crezi n această născocire de dragul acestei teme active - să iei
numaidec%t (iersica - şi atitudinea (asivă se va trans)orma ntr-o acţiune vie# autentică&
Simţiţi numai adevărul din această acţiune şi natura nsăşi vă va veni ntr-a;utor 7
sur(lusul de nencredere va slă!i# iar ncrederea necesară se va n)eri şi asta se va
nt%m(la )ără amestecul tehnicii conştiente&
'e scenă nu tre!uie să e3iste atitudini nemotivate& 9onvenţionailul teatral nu
are ce căuta n creaţia adevărată şi n arta serioasă& 6acă nsă convenţionalul e necesar
dintr-un motiv oarecare# atunci tre!uie ntemeiat# el tre!uie să servească esenţei
interioare# iar nu )rumuseţii e3terioare&
Mai de(arte# 'uşcin a (ovestit că la lecţia de astăzi au )ost )ăcute c%teva
demonstraţii de (ro!ă# (e care mi le-a şi ilustrat (e loc& Sim(aticul grăsun s-a culcat n
chi( comic (e divan# lu%nd (rima (oziţie care s-a nimerit7 şi-a lăsat ;umătate de tru( (e
marginea divanului# şi-a a(ro(iat )aţa de (odea şi a ntins o mnă nainte& 2 ieşit o
(oziţie a!surdă# li(sită de sens& Se simţea că i e incomod şi că nu ştia care dintre muşchi
tre!uiesc ncordaţi şi care destinşi& 2 )ăcut atunci a(el la controlor# care i-a indicat at%t
ncordările necesare# c%t şi (e cele de (risos& 6ar grăsunul nu reuşea să-şi găsească o
atitudine li!eră# )irească# n care toţi muşchii să lucreze ;ust&
6eodată a e3clamat7 „>ite un g%ndac mareJ să-1 strivim re(edeJ"
?n aceeaşi cli(ă el s-a ntins s(re un (unct oarecare# s(re gndacui imaginat că
să-1 strivească şi dintr-o dată toţi muşchii s-au aşezat la locul lor şi au nce(ut- să
lucreze ;ust& 'oziţia a devenit ;usti)icată# credeai n toate amănuntele ei7 şi n m%na
ntinsă# şi n tru(ul care at%rnă# şi n (iciorul rezemat de s(atele divanului& 'uşcin a
ncremenit# strivind gndacui nchi(uit# şi era lim(ede că a(aratul lui tru(esc nde(linea
;ust această sarcină&
5atura conduce organismul viu mai !ine dec%t conştiinţa şi (rea slăvită
tehnică actoricească&
1oate e3erciţiile recomandate astăzi de 1orţov tre!uiau să-i )acă (e elevi să-şi
dea seama că# (e scenă# )iece atitudine luată sau )iece (oziţie a cor(ului are trei
momente&
'rimul 7 sur(lusul de ncordare inevita!il la )iecare atitudine nouă şi la
emoţiile (ricinuite de inter(retarea n (u!lic&
2l doilea 7 eli!erarea mecanică de un sur(lus de ncordare# cu a;utorul
controlorului&
2l treilea 7 motivarea sau ;usti)icarea atitudinii n cazul n care ea tt>-i dă
artistului ncredere n el nsuşi&
ncordare# eli!erare şi ;usti)icare& „ncordare# eli!erare şi ;usti)icare"# re(eta
0-
'uşcin lu%ndu-şi rămas !um de la mine&
Bl a (lecat& Cu a;utorul cotoiului am veri)icat nt%m(lător şi am nţeles sensul
e3erciţiilor arătate acum&
Dată cum s-a nt%m(lat7 ca să mi-1 c%ştig (e „(ro)esorul meu"# l-am culcat
alături de mine# am nce(ut să-1 alint şi să-1 desmierd&
6ar el# n loc să stea culcat# a sărit ;oY (este mna mea# a stat la (%ndă şi# uşor#
a(roa(e neauzit# a nce(ut să se )urişeze n colţul odăii# unde se vedea că şi simţise
victima&
5u (uteai să nui-l admiri n cli(a aceea& Bu i Rurmăream atent )iecare mişcare&
Ca să rru-1 sca( (e cotoi din c%m(ul meu vizual# a tre!uit să mă ndoi că „omul-şar(e"
de la circ& Cum aveam mna !olnavă legată n eşar)ă# a ieşit o atitudine destul de grea&
M-arn )olosit (e loc de ea 4 ca s-o veri)ic# am recurs la (roas(ătul meu controlor al
ncordărilor musculare (e toată lungimea cor(ului& ?n (rima secundă# totul era cum nu se
(oate mai !ine 4 se ncordau numai muşchii care tre!uiau să se ncordeze& B şi )iresc& Bra
o temă vie şi natura nsăşi acţiona& 6ar a )ost de a;uns să mut atenţia de la cotoi la mine
nsumi şi deodată totul s-a schim!at& 2tenţia mea s-a m(răştiat# ici şi colo au a(ărut
cris(ări musculare# iar ncordarea necesară s-a intensi)icat (este măsură# a(roa(e (%nă la
convulsie musculară& Muşchii nvecinaţi au nce(ut# de asemenea# să lucreze )ără să )ie
nevoie& 1ema vie şi acţiunea au ncetat şi a intrat n vigoare s(asmul actoricesc o!işnuit#
n care tre!uie să lu(ţi cu „&destinderea muşchilor" şi eu „;usti)icarea"&
?n tim(ul acesta mi-a căzut un (a(uc& M-am a(lecat să-1 ncalţ şi ]să-i nchei
catarama& 6in nou rezultatul a )ost o atitudine di)icilă# ncordată# cu m%na mea rănită#
(usă n eşar)ă&
2m controlat şi atitudinea asta cu a;utorul controloruluiJ
=i ce să vezi 1 C%tă vreme atenţia mi-a )ost ndre(tată s(re acţiune# totul a )ost
n ordine# gru(urile de muşchi necesare atitudinii se ncordau (uternic# iar n muşchii
li!eri nu se o!serva un sur(lus de s)orţare& 6ar cum Rm-am des(rins o cli(ă de acţiunea
nsăşi şi a dis(ărut tema# cum m-am dedicat autoo!servării )izice# a a(ărut un (risos de
ncordare# iar ncordările arocesare s-au trans)ormat n cris(ări&
Dată ncă un e3em(lu !un (e care# (arcă dinadins# mi 1-a adus ntttl-(larea&
2dineauri# (e c%nd mă s(ălam# mi-a alunecat să(unul din m%nă şi s-a rostogolit ntre
lava!ou şi dula(& 2 tre!uit să ntind m%na sănătoasă du(ă el# iar (e cea !olnavă s-o ţin n
aer& 2 rezultat iar o atitudine ne)irească& Controlorul meii nu dormea& 6in (ro(rie
iniţiativă el controla ncordarea muşchilor& 1otul s-a dovedit n ordine7 Se ncordau
numai gru(ele da muşchi motorii necesari&
„Da să re(et la comandă aceeaşi atitudine J" mi-am s(us& =i am re(etat-o& 6ar&&&
să(unul )usese ridicat şi nu mai e3ista o necesitate reală de a ado(ta această atitudine&
1ema vie a dis(ărut# a rămas atitudinea moartă& C%nd am controlat acţiunea muşchilor#
s-a văzut că cu c%t mă com(ortam mai conştient )aţă de atitudine# cu at%t Se iveau mai
multe ncordări inutile şi cu at%t mai greu era să le desluşeşti şi să le cauţi (e cele
necesare&
6ar iată că a nce(ut să mă (reocu(e o dungă nchisă de (e acelaşi loc unde
căzuse adineauri să(unul& M-am ntins s-o ating şi am nţeles ee era& 6unga era o
cră(ătură n (odea& 6ar nu e vor!a de ea# ci de )a(tul că şi muşchii mei# şi ncordarea lor
)irească s-au dovedit din nou n de(lină ordine& 6u(ă aceste (ro!e# mi-am dat seama
lim(ede că tema vie şi acţiunea adevărată +n viaţa reală sau imaginată# !ine ntemeiată
(e situaţiile (ro(use# n care să creadă sincer nsuşi artistul care creează. atrag )iresc n
lucru natura nsăşi& 5umai ea este n măsură să ne diri;eze com(let muşchii# să-i
0/
ncordeze şi să-i destindă normal&
…a!" 1#..
2cum am aţi(it (e divan&
?n somnul acesta uşor# mă neliniştea ceva& 1re!uia )ăcut ceva&&& Să scriu (oate
o scrisoare I&&& Cui I&&& 2(oi am nţeles că asta a )ost ieri# iar astăzi&&& astăzi sunt !olnav şi
tre!uie să-mi schim! (ansamentul&&&
5u# (ansamentul e de la sine nţeles&&& dar&&& 'uşcin a )ost# mi-a s(us ceva&&& şi
eu n-am notat&&& ceva )oarte im(ortant& 6a# mi-amintesc 7 m%ine re(etiţie generală&&& cu
Ethello&&& şi eu stau culcat n chi( incomod&&& nţeleg# totul a devenit clar&&& am%ndoi
umerii mi s-au ridicat din (ricina e)ortului# deoarece unii muşchi s-au ncordat tare&&& at%t
ie tare că nu mas (ot să-i destind&&& Dar controlorul hoinăreşte (rin tot tru(ul&&& şi mă
trezeşte& Bi# slavă domnului# i-am destins J 2m găsit cu totul alt (unct de s(ri;in şi mă
simt !ine# comod# mult mai !ine&&& 'arcă m-am n)undat şi mai ad%nc n divanul moale#
(e care stau culcat&&& =i uite că iarăşi am uitat ceva& 2dineauri ţineam minte şi nu ştiu de
ce am uitat&
6a&&& nţeleg# iarăşi controlorul# nu# mai !ine zis ins(ectorul& Dns(ectorul
muşchilor&&& B mai sugestiv& M-a trezit iar o cli(ă şi am nţeles că cris(area e n s(inare&
6ar nu numai n s(inare# ci şi n umeri&&& şi degetele de la (iciorul st%ng mi sunt
zg%rcite&
=i aşa# mereu# (e ;umătate aţi(it# eu căutam n mine# m(reună cu controlorul#
cris(ări& Ble nu ncetează nici acum c%nd scriu&
2cuma mi-aduc aminte că aceeaşi nelinişte de nenţeles m-a cu(rins şi ieri# n
(rezenţa lui 'uşcin# şi cu trei zile nainte de venirea doctorului a tre!uit chiar să stau ;os#
din (ricină că mă su(ăra ceva la-coloana verte!rată& M-am aşezat - şi mi-a trecut&
Ce e asta I 1ot tim(ul se ivesc cris(ări n mine I 5entreru(t I 6e ce oare n-a
)ost şi nainte aşa I 'entru că nu le o!servăm şi nu e3ista ncă n mine controlorul I 2sta
nseamnă că el s-a născut# trăieşte acum n mine I Sau chiar mai muit dec%t at%ta 7
tocmai (entru că el acţionează eu găsesc mereu cris(ări noi n mine# (e care nainte nu le
o!servam& Sau toate acestea sunt cris(ări vechi# (ermanente# (e care a!ia acum nce( să
le simt conştient n mine& Cine va rezolva asia I
6ar un lucru e sigur 4 că n mine se (etrece ceva nou&&& care n-a @25- nainte&
…a!" 1#.=
6u(ă s(usele lui =ustov# 1orţov a trecut de la imo!ilitate la gest şi iată cum i-a
adus (e elevi la acest lucru şi ce concluzii a tras&
Lecţia a avut loc n sală&
2 (us (e toţi elevii să stea n r%nd# ca la ins(ecţie& 1orţov le-a (oruncit să
ridice m%na drea(tă şi toţi ca unul au e3ecutat (orunca&
M%inile s-au ridicat greu n sus# ca nişte !ariere de cale )erată& n acelaşi tim(#
$ahmanov (i(ăia muşchii umerilor tuturor şi s(unea 7 „5u merge# s(atele tre!uie
destins& 1oată m%na e ncordată&&&" şi aşa mai de(arte&
„5u ştiţi să ridicaţi m%inile"# a hotăr%t 1orţov&
Sar (ărea că sarcina care ne )usese dată era sim(lă de tot# totuşi nimeni n-a
(utut s-o nde(linească& Se cerea de la elevi o acţiune# cum s-ar s(une# „izolată"# numai
(entru unele gru(e de muşchi care conduc mişcările umărului4 toţi ceilalţi muşchi - ai
g%tului# ai s(atelui# mai ales ai şalelor - tre!uiau să răm%nă li!eri de orice ncordare&
2ceştia din urmă# (recum se ştie# nclină adesea tot tru(ul n (artea o(usă mi-nii
00
ridicate# ca un a;utor (entru mişcarea care se (roduce&
2ceşti muşchi nvecinaţi# ncordaţi de (risos# i amintesc lui 1orţov de cla(ele
stricate ale unui (ian# care se ncalecă atunci c%nd sunt lovite& 6in această (ricină# o
dată cu nota „do" răsună şi „şi"# şi „do diezul" nvecinat& Frumoasă ar )i muzica
e3ecutată cu un ast)el de instrument J Frumoasă e deci şi muzica mişcărilor noastre# dacă
ele acţionează n )elul cla(elor stricate ale unui (ian& 5u e de mirare că n asemenea
condiţii mişcările noastre sunt ne(recise# im(ro(rii# ca ale unei maşini (rost unse&
B necesar să se )acă aşa că mişcările să )ie tot at%t de (recise ca tonurile clare ale
(ianului& Fără această# conturul mişcării rolului nu va )i lim(ede# iar redarea vieţii lui
interioare şi e3terioare va )i ne(recisă# neartistică& Cu c%t e mai su!til sentimentul# cu
at%t mai multă (recizie şi (lasticitate cere el de la ntruchi(area lui )izică&
- Bu# du(ă lecţia de azi# am im(resia - mi-a s(us mai de(arte =ustov - că
2rkadie 5ikolaevici ne-a deşuru!at ca un mecanic# ne-a des)ăcut (e toţi n !ucăţi# n
oase# n ncheieturi şi n muşchi se(araţi# le-a s(ălat (e toate# le-a curăţat# le-a uns# a(oi
le-a adunat iar# le-a (us la locurile lor dinainte şi le-a nşuru!at din nou& Mă simt mai
)le3i!il# mai s(rinten# mai e3(resiv du(ă lecţia de astăzi#
- =i ce-a mai )ost I am ntre!at eu# interesat de (ovestirea lui
=ustov&
- Se cerea de la noi - şi aducea aminte 'aşa - ca n tim(ul ac
ţiunii gru(urilor de muşchi „izolaţi" - ai umerilor# m%inilor# s(atelui
sau ai (icioarelor - toţi ceilalţi să rărtlnă )ără nici un )el de ncordare&
2şa# de (ildă# la ridicarea !raţului cu a;utorul gru(ului muşchilor de la
umăr şi la ncordarea lor n )elul cuvenit# ante!raţul# cotul# mna# dege
tele şi ncheieturile lor tre!uiau să at%rne n ;os şi toate gru(ele cores
(unzătoare ale muşchilor tre!uiau să )ie com(let li!ere# moi# nencordate&
- =i aţi iz!utit să o!ţineţi realizarea a ceea ce vi s-a cerut I m-am
interesat eu&
v
,0La dre(t vor!ind# nu# a recunoscut 'aşa& 5oi ghiceam numai#
(resirnţeam senzaţiile care se vor )ormă cu tim(ul n noi&
A86ar cum# era greu ceea ce vi se cerea I nu nţelegeam eu&
- La (rima vedere (ărea uşor& 1otuşi# nici unul dintre noi n-a
(utut să nde(linească tema aşa cum se cuvenea J B nevoie de o (regă
tire s(ecială& Ce să-i )aciJ 1re!uie să (re)aci din nou tot ce e n tine# de
la su)let (%nă la tru(# din ca( (%nă n (icioare# şi să te ada(tezi e3igen
ţelor artei noastre sau# mai !ine zis# e3igenţelor naturii nsăşi& Căci arta
se nţelege !ine cu ea& 5atura noastră e alterată de viaţă şi de o!iceiurile (roaste#
inoculate ei& Li(surile care n viaţă trec ne!ăgate n seamă devin vădite n )aţa unei
ram(e luminate şi iz!esc ochii s(ectatorilor&
6e alt)el# asta e şi de nţeles 7 teatrul n)ăţişează viaţă omenească n s(aţiul
ngust al cadrului scenic la )el ca ntr-o dia)ragmă )otogra)ică& 2ceastă viaţă introdusă
ntr-o deschidere scenică e (rivită cu !inoclul# cum (riveşti o miniatură cu lu(a& 6atorită
acestui )a(t# nici un )el de amănunt c%t de mic nu va scă(a atenţiei s(ectatorilor& 6acă n
viaţă sunt su(orta!ile m%inile care se ridică n sus# dre(te ca nişte !ariere de cale )erată#
n schim!# (e scenă# ele sunt inadmisi!ile& Ble m(rumută )igurii omeneşti ceva de lemn#
ele o trans)ormă n manechin& Su)letul unor asemenea actori (are şi el ca şi m%inile lor#
de lemn& 6acă mai adăugăm şi o şi)ă a s(inării drea(tă ca o (ră;ină# atunci vom avea# n
adevăratul nţeles al cuv%ntului# un „!uştean"# nu un om&
Ce mani)estări (oate să ai!ă un asemenea „!uştean" I Ce )el de trăiri I
188
'otrivit relatării lui 'aşa# la lecţia de astăzi nu s-a o!ţinut nde(linirea celei
mai sim(le teme 7 ridicarea m%inii cu a;utorul gru(ului cores(unzător al muşchilor
umărului& 2celaşi e3erciţiu a )ost )ăcut tot aşa de neiz!utit şi cu ndoirea cotului# a(oi a
m%inii# a(oi a (rimei# a celei de a doua# de a treia )alangă a degetelor ş&a&m&d& =i de data
aceasta !raţul ntreg tindea să (artici(e la mişcările (ărţilor lui se(arate& C%nd nsă
1orţov a (ro(us să se )acă toate mişcările indicate (entru ndoirea (ărţilor !raţului ntr-o
ordine consecutivă de la umăr s(re degete şi# invers# de la degete s(re umăr# atunci
rezultatul a )ost şi mai neiz!utit& B şi )iresc& 6acă n-a iz!utit )iecare dintre aceste
)le3iuni# atunci cu at%t mai greu era să e3ecuţi toate mişcările# una du(ă alta# cu o
consecvenţă logică&
6e alt)el# 1orţov nu ne-a arătat e3erciţiile ca să le e3ecutăm numai-dect& Bl a
dat doar o recomandaţie lui $ahmanov# (entru lecţiile lui curente n clasă# de
antrenament şi disci(lină& 2celeaşi e3erciţii au )ost )ăcute şi cu g%tul (entru toate
ntoarcerile lui# şi cu şira s(inării# şi cu şalele# şi cu (icioarele# şi ndeose!i# cu m%inile#
(e care 1orţov le numeşte ochii tru(ului&
2 venit 'uşcin& 2 )ost )oarte drăguţ şi mi-a demonstrat tot ceea ce mi
e3(licase n cuvinte =ustov& 2ceastă gimnastică a )ost e3trem de caraghioasă# mai ales la
ndoirea şi dezdoirea şirei s(inării n ordinea verte!relor# nce(%nd cu cea mai de sus# de
l%ngă cea)ă şi is(răvind cu cea mai de ;os# de l%ngă !azin& 'e tru(ul rotun;or al
sim(aticului 'uşcin grăsimea (arcă se revarsă# d%nd im(resia unor mişcări line& Mă
ndoiesc că iz!utea să dea de vertre!ele şirei s(inării şi să le simtă (e )iecare n (arte&
2sta nu e at%t de sim(lu cum (are& Bu am iz!utit să-mi simt numai trei verte!re# adică
trei locuri de ndoire a şirei s(inării& =i doar se (are că avem douăzeci şi (atru de
verte!re mo!ile&
=ustov şi 'uşcin au (lecat& 2 venit r%ndul lui Cot-Cotovici&
2m nce(ut un ;oc cu el şi-i urmăream atitudinile variate# e3traordinare#
netransmisi!ile&
2semenea armonie n mişcări# asemenea desăv%rşita mlădiere a tru(ului (e
care o au animalele nu (oate )i atinsă de un om J 5u vei o!ţine cu nici o tehnică o
asemenea (er)ecţiune a stă(%nirii muşchilor& 5atura singură e ca(a!ilă să atingă o
asemenea virtuozitate# uşurinţă# (reci-ziune# mişcări neconstr%nse# atitudini de o
asemenea (lasticitate& C%nd )rumosul cotoi sare# z!urdă sau se re(ede să-mi a(uce
degetul# el trece ntr-o cli(ită de la un calm desăv%rşit la o mişcare )ulgerătoare# (e care
e greu s-o sezisezi& Cu c%tă economie şi cheltuieşte el energia J Cum o distri!uie J
'regătindu-se (entru mişcare sau săritură# cotoiul nu-şi iroseşte (uterile degea!a# n
ncordări de (risos& Bl şi acumulează )orţa# (entru ea n momentul hotăr%tor s-o ndre(te
deodată s(re acel centru motor care i e necesar n cli(a aceea& Dată de ce acţiunile lui
sunt at%t de (recise# de)inite şi (uternice& Siguranţa m(reună cu agilitatea# mo!ilitatea şi
li!ertatea muşchilor creează o (lastică cu totul e3ce(ţională# (entru care sunt renumite#
(e dre(t cuv%nt# )elinele&
Ca să mă controlez şi să imit cotoiul# am mers „tigreşte"# cu um!letul lui
Ethello al meu& 6e la (rimul (as chiar# )ără voie# toţi muşchii mi s-au ncordat# mi-am
adus aminte cu (recizie de starea mea )izică la s(ectacolul e3(erimental şi am nţeles
greşeala mea (rinci(ală& Emul# (rins n convulsiile ntregului tru(# nu (oate să se simtă
li!er şi să trăiască (e scenă o viaţă autentică& 6acă e greu să )aci nmulţiri c%nd te
ncordezi să ridici (ianul# atunci cum e (osi!il să stă(%neşti sentimentele cele mai
gingaşe n rolul com(licat# de (sihologie su!tilă# al lui Ethello I Ce lecţie !ună# (e viaţă#
mi-a dat 1orţov (rin s(ectacolul e3(erimentalJ Bl m-a (us să )ac cu ndrăzneală ceea ce
181
nu tre!uie n nici un caz să )aci (e scenă&
2ceasta a )ost o demonstraţie nţelea(tă şi convingătoare a contrariului&
VII - FRA'MENTE &I TEME
…a!" 1#..
2stăzi lecţiile au avut loc n sala de s(ectacol& Dntr%nd acolo# am văzut un a)iş
mare cu inscri(ţia 7
F$29MB51B =D 1BMB
2rkadie 5ikolaevici ne-a )elicitat (entru eta(ă nouă# e3trem de im(ortantă n
care intrăm cu lecţiile şi a nce(ut să ne e3(lice ce nseamnă )ragmente şi cum se (oate
m(ărţi (iesa sau rolul n !ucăţi&
Ceea ce ne-a s(us el# a )ost# ca totdeauna# lim(ede şi interesant& Cu toate
acestea# am să notez n (rimul r%nd nu lecţia lui 1orţov# ci ceea ce s-a (etrecut du(ă
s)%rşitul lecţiei şi m-a a;utat să nţeleg şi mai !ine e3(licaţiile lui 2rkadie 5ikolaevici&
2stăzi am )ost (entru (rima oară n casa renumitului actor =ustov# unchiul
(rietenului meu 'aşa&
?n tim(ul mesei# marele artist 1-a ntre!at (e ne(otul său ce a mai )ost (e la
şcoală& Bl se interesează de munca noastră& 'asă i-a s(us că a a;uns la o eta(ă nouă# la
„)ragmente şi teme"&
- ?D cunoaşteţi (e =(ondia I ne-a ntre!at !ătr%nul#
Y 2m a)lat că unul din co(iii lui =ustov nvaţă artă dramatică cu un t%năr
(ro)esor# cu numele caraghios =(ondia# un ade(t n)ocat al lui 1orţov& 6e aceea# toţi
adolescenţii şi co(iii din )amilie au nvăţat terminologia noastră& Magicul „dacă"#
„născocirea imaginaţiei"# „acţiunea autentică" şi alţi termeni necunoscuţi mie au intrat n
uzul vor!irii lor co(ilăreşti&
- =(ondia dă lecţii toată ziua J glumea marele artist n tim( ce
ni se (unea (e masă un curcan& ?ntr-o zi a venit (e la noi& S-a servit
tot m%ncarea asta& L-am (us să taie curcanul şi să-1 m(artă&
„Co(ii J s-a adresat =(ondia către crocodilii mei& ?nchi(uiţi-vă că ăsta nu e un
curcan# ci o (iesă mare n cinci acte# de (ildă $evizorul&
'oţi s-o !irui deodată# dintr-o mişcareI Pineţi minte deci că nu numai
curcanul# dar chiar şi o (iesă n cinci acte# de genul $evizorului# nu se (oate cu(rinde
dintrR-o singură mişcare& 6e aceea se cuvine s-o m(arţi n )ragmente mari"& >ite aşa&&&
uite aşa&&&
S(un%nd aceste cuvinte# unchiul =ustov a se(arat (icioarele# ari(ile# carnea
al!ă şi le-a (us (e o )ar)urie&
„Dată (rimele )ragmente mari"# a anunţat =(ondia& Bi# )ireşte# toţi crocodilii
mei şi-au arătat dinţii# au vrut să le nghită dintr-o dată& 1otuşi# am iz!utit să-i stă(%nim
(e m%ncăcioşi& =(ondia s-a )olosit de acest e3em(lu instructiv şi a s(us 7 „Pineţi minte
că nu (oţi să !iruit dintr-o dată )ragmentele (rea mari& 6e aceea tăiaţi-le n !ucăţi mai
mici"& 2şa&&& aşa&&& aşa&&& re(etă =ustov# des)ăc%nd (icioarele şi ari(ile de la ncheieturi&
A1 6ă-mi )ar)uria# crocodilulc# s-a adresat el către )iul cel mai mare& >ite o
!ucată mare& 2sta e scenă nt%ia&
A, „"-am chemat# domnilor# să vă anunţ o veste dintre cele mai ne(lăcute"&&& a
citat !ăiatul ntinz%nd )ar)uria şi căut%nd st%ngaci să vor!ească cu voce de !as&
18,
AA Bvghenie Eneghin# (rimeşte !ucata a doua# cea cu dirigintele (oştei# s-a
adresat marele artist către )iul mai mic# Qenia& CneazuleY Dgor# ţarule Feodor# (o)tim
(entru voi scena cu <o!cinski şi 6o!cinski# 1a-tiana $e(ina şi Bcaterina Ka!anova#
(rimiţi scena Măriei 2ntonova; 2nei 2ndreevna# glumea unchiul =ustov# (un%nd
!ucăţile n )ar)uriile ntinse de co(ii&
„M%ncaţi totul dintr-o dată J" a (oruncit =(ondia# continuaY unchiul& Ce crezi
că s-a nt%m(lat I J-#- Crocodilii mei n)ometaţi s-au nă(ustit şi au vrut să nghită totul
dintr-o nghiţitură&
5-am iz!utit să ne dezmeticim# că ei au şi !ăgat n gură !ucăţile uriaşe şi unul
s-a necat# altul a nce(ut să horcăie& 6ar&&& au scă(at te)eri&
„Să ţineţi minte - a s(us =(ondia - dacă nu (uteţi !irui dintr-o dată "o !ucată
mare# m(ărţiţi-o n !ucăţi din ce n ce mai mici şi# dacă e nevoie# atunci n şi mai mici"&
<un J au tăiat-o# au !ăgat-o n gură# o mestecau# descria unchiul =ustov ceea ce )ăcea şi
el&
A*Mamă J Cam tare şi uscată J s-a adresat el (e neaşte(tate cu o )aţă amăr%ta
soţiei lui# cu im ton cu totul altul# cum să s(un# mai intim&
AH6acă !ucata e uscată - l nvăţau co(iii din s(usele lui =(ondia -
nsu)leţeste-o cu o născocire )rumoasă a imaginaţiei&
A: 'o)tim# tăticule# sosul magicului „dacă"# glumea Bvghenie Eneghin# (un%nd
n )ar)uria tatălui lui sosul de verdeţuri& 2sta e (entru tine# din (artea (oetului 7 „&situaţii
(ro(use"&
A-=i asta# tăticule# de la regizor# glumea 1atiana $e(ina# (un%ndu-i
hrean din sosieră&
A/ 'o)tim şi de la actor - ceva mai iute# glumea ţarul Feodor# n-demnndu-1 să
(resare (i(er&
A0 5u vrei cumva muştar de la (ictorul curentului&„de st%nga" ca să )ie mai
(icant I i (ro(unea Katia Ka!anova tatălui ei&
>nchiul =ustov a amestecat cu )urculiţa tot ce i-a )ost (us n )ar)urie# a tăiat
!ucata de curcan n !ucăţi mici şi a nce(ut să le moaie# n sosul care se com!inase n
)ar)urie& Bl muia# a(asă# ntorcea !ucăţile# ca să se m!i!e mai !ine n sos&
*8Dvan cel 9roaznic# re(etă J l nvăţa Bvghenie Eneghin (e cel mai mic
co(il 7 „<ucăţi&&&"
*1<u-tăţi# se n)oie co(ilul# s(re hazul tuturor&
*,<ucăţile )ac !ăiţă n sosul „născocirii imaginaţiei"&
Dvan cel 9roaznic a re(etat n aşa chi(# nc%t toţi cei (rezenţi şi el nsuşi au
iz!ucnit n r%s şi n-au (utut să-şi revină multă vreme&
- 6ar ştii că e gustos sosul „născocirii imginaţiei"# a s(us !ătr%nul
=ustov# tăvălind !ucăţile tăiate mărunt n sosul (icant& ?ţi vine să-ţi
lingi degetele& Chiar şi tal(a asta devine !ună de m%ncat şi (are carne#
şi necă;i el nevasta& 1ot aşa tre!uie m!i!ate din ce n ce mai mult şi
!ucăţile din rol# uite aşa# şi mai mult# mai mult ncă# n situaţii (ro(use&
Cu c%t e mai uscată !ucată# cu at%t tre!uie mai mult sos# cu c%t e mai us
cată# cu at%t mai mult&
2cuma# să adunăm laolaltă mai multe !ucăţi mărunte m!i!ate n sos ntr-una
mai mare şi&&&
Bl le-a !ăgat n gură şi le-a savurat mult tim( cu o )aţă )ericită şi )oarte
comică&
- lată „adevărul (asiunii" J )ăceau s(irit co(iii n lim!a; teatral&
18A
2m (lecat de la =ustov C> g%ndul la !ucăţi& 1oată viaţa mea (arcă
s-a m(ărţit n !ucăţi şi s-a mărunţii
2tenţia# ndre(tată )ără voie n această direcţie# nce(u să caute !ucăţi n viaţa
nsăşi şi n acţiunile care se des)ăşurau& 2şa# de (ildă# lu%ndu-mi rămas !un la (lecare#
mi-am zis 7 o singură !ucată& C%nd am co!or%t (e scară# (e trea(ta a cincea mi-a venit n
g%nd 7 cum să socot sco!orrea - ca (e o singură !ucată său )iecare trea(tă tre!uie să )ie
(usă la Socoteală ca o !ucată se(arată I =i ce rezultat va ieşi I >nchiul =ustov locuieşte
la eta;ul al treilea# (%nă la el sunt cel (uţin şaizeci de dre(te&&& 'rin urmare# şaizeci de
!ucăţi I J 6acă e aşa# atunci şi )iecare (as de (e trotuar va tre!ui socotit că o !ucată I S-
ar str%nge cam multeJ
5u - am hotăr%t eu - sco!orrea scărilor - o !ucată# drumul acasă - alta& 6ar
cum să socotesc uşa de la intrare I >ite# am deschis-o& Ce-i asta 7 o !ucată sau mai
mult I Lasă să )ie mai multe& 6e data asta (ot să nu mă zg%rcesc# o dată ce nainte am
)ăcut reduceri mari&
=i aşa# am co!or%t -
două !ucăţi& 2m a(ucat clanţa uşii -
trei !ucăţi& 2m a(ăsat (e ea -
(atru !ucăţi& 2m deschis uşa -
cinci& 2m trecut (ragul -
şase& 2m nchis uşa -
şa(te& 2m lăsat clanţa -
o(t& 2m (ornit s(re casă -
nouă& 2m dat (este un trecător&&&
5u# asta nu e o !ucată# ci un lucru nt%m(lător& M-am o(rit la vitrina unei
li!rării& Cum să socotesc acest caz I 1re!uie oare să socotesc citirea titlului )iecărei cărţi
ca (e o !ucată se(arată sau toată vizionarea măr)ii e3(use ca (e un singur număr I - 8
să-1 socotesc unul&
Gece&
ntors acasă# du(ă ce m-am dez!răcat# m-am a(ro(iat de lava!ou# am ntins
m%na du(ă să(un şi am socotit 7
două sute şa(te& M-am s(ălat (e m%ini -
două sute o(t& 2m (us să(unul ;os -
două sute nouă& 2m clătit să(unul cu a(ă -
două sute zece&
n s)%rşit# m-am culcat n (at şi m-am aco(erit cu (la(oma - două sute
şais(rezece&
=i mai de(arte I Mi-au trecut (rin minte di)erite g%nduri& 5u cumva )iecare
dintre ele tre!uie socotit că o !ucată nouă I 5-am (utut să răs(und la această ntre!are#
dar m-am g%ndit la ea 7
„6acă ar )i să (arcurg cu o ast)el de socoteală cele cinci acte ale unei tragedii
de )elul lui Ethello# atunci# cred# că ea ar )i alcătuită din c%teva mii de !ucăţi& 5u cumva
va tre!ui oare să le ţii minte chiar (e toate& 'oţi să nne!uneşti J Să te ncurci J 1re!uie
limitat numărul& Cum I Cu ce I"
a!" 1#..
La (rima ocazie (e care am avut-o astăzi# i-am arătat lui 2rkadie 5ikolaevici
nedumerirea n (rivinţa imensului număr de !ucăţi& Bl mi-a răs(uns aşa 7
- >n c%rmaci a )ost ntre!at 7 „Cum (uteţi să ţineţi minte# n cursul unui drum
18*
lung# toate cotiturile ţărmurilor# toate !ancurile de nisi(# toate st%ncile de su! a(ă I"
##Ce-mi (asă de ele I a răs(uns c%rmaciul& Bu (lutesc (e vaar^ater&" R 2ctorul
tre!uie să intre şi el n rolul său# nu socotind !ucăţile mici# )ără de număr şi (e care nu
e3istă (osi!ilitatea să le ţii minte# ci socotind !ucăţile mari# mai im(ortante# (rin care
trece drumul creaţiei& 2ceste )ragmente mari (ot )i # asemănate cu sectoarele stră!ătute
de linia vaar-
6eci# dacă dumneata ar )i tre!uit să re(rezinţi ntr-un )ilm (lecarea dumitale
de la locuinţa lui =ustov# ar )i tre!uit să te ntre!i nainte de toate 7
„Ce )ac eu I"
„Mă duc acasă"&
"a să zică ntoarcerea acasă este (rima !ucată mare# adică (rimul )ragment
mare şi cel (rinci(al&
6ar (e drum au )ost o(riri 7 e3aminarea vitrinelor# n acele momente dumneata
nu mai mergeai# ci# dim(otrivă# stăteai (e loc şi )ăceai altceva& 6e aceea (rivirea
vitrinelor o vom socoti un )ragment nou# inde(endent& 6u(ă aceea ai mers iar mai
de(arte# adică te-ai ntors la (rimul )ragment&
?n s)%rşit# ai a;uns n odaia dumitale şi ai nce(ut să te dez!raci& Ssta a )ost
nce(utul unui alt )ragment al zilei dumitale& =i c%nd te-ai culcat şi ai nce(ut să visezi#
s-a creat ncă un )ragment nou& 2st)el# n loc de cele două sute de )ragmente ale
dumitale# noi am socotit cu totul şi cu totul (atru&
Luate m(reună# aceste c%teva )ragmente alcătuiesc )ragmentul cel mare#
(rinci(al# adică ntoarcerea acasă&
2cum să admitem că (entru redarea (rimului )ragment - ntoarcerea acasă -
dumneata mergi# mergi# mergi&&& şi nu )aci nimic altceva& 'entru redarea )ragmentului al
doilea - e3aminarea vitrinelor - dumneata stai# stai# stai (e loc# şi at%t& 'entru
re(rezentarea celui de al treilea )ragment dumneata te s(eli# te S(eli# iar (entru al
(atrulea stai culcat# şi at%t& Fireşte că un asemenea ;oc e (lictisitor# e uni)orm şi regizorul
va cere de la dumneata o dezvoltare mai amănunţită a )iecărui )ragment n (arte& 2ceasta
te va o!liga să le m(ărţi n )ragmente com(onente# mai mărunte# să le dezvolţi# să le
com(letezi# să-1 redai (e )iecare (recis# n toate amănuntele&
6acă nsă şi )ragmentele noi vor (ărea uni)orme# atunci va tre!ui să le m(ărţi
din nou n )ragmente mi;locii şi mărunte# să re(eţi cu ele acelaşi lucru# (%nă c%nd
(lim!area (e stradă va re)lecta toate amănuntele ti(ice (entru această acţiune 7 ntlnirca
cu cunoscuţii# saluturile# o!servarea a ceea ce _e (etrece n ;ur# ciocnirile şi altele&
?nde(ărt%nd cele de (risos# unind )ragmentele mici cu cele mai mari# vei alcătui vaar^a-
)erul +sau schema.&
6u(ă aceea# 1orţov a nce(ut să ne e3(lice acelaşi lucru des(re care ne vor!ise
unchiul =ustov la masă& Bu cu 'aşa schim!am (riviri şi zm-!eam# aduendu-ne aminte
cum marele artist tăia !ucăţile mari de curcan n !ucăţi mici# cum le scălda n „!ăiţa de
sos a imaginaţiei"# cum aduna cu )urculiţa n grămă;oare !ucăţelele mici scăldate n sos#
cum le !agă n gură şi le mestecă cu (o)tă&
- =i aşa - a ncheiat 2rkadie 5ikolaevici - de la cele mai mari la mi;locii# de
la mi;locii la mici# de la mici la )ragmentele cele mai mici#
(entru ca (e urmă din nou să le uneşti şi să te ntorci la cele mai mari&
m(ărţirea (iesei şi a rolului n )ragmente mici se admite doar ca o măsură
tem(orară# ne-a (revenit 1orţov& 'iesa şi rolul nu (ot răm%ne mult tim( n starea asta de
)ăr%miţare& Statuia s(artă# ta!loul tăiat n !ucăţele# nu sunt o(ere artistice# oric%t de
)rumoase ar )i )ragmentele lor se(arate& 2vem de-a )ace cu )ragmente mici numai n
18H
(rocesul muncii (regătitoare# dar n momentul creaţiei ele se unesc n )ragmente mari#
volumul e m(ins (%nă la ma3imum şi numărul e scăzut (%nă la minimum 4 cu c%t
)ragmentele sunt mai mari# cu at%t sunt mai (uţine la număr şi cu c%t sunt mai (uţine# cu
at%t e mai uşor să cu(rinzi n ntregime cu a;utorul lor toată (iesa şi rolul&
nţeleg mai uşor (rocesul m(ărţirii rolului n )ragmente mici (entru a le
analiza şi studia# dar nu (rice( cum să creezi iar din ele )ragmente mari&
C%nd i-am s(us asta lui 2rkadie 5ikolaevici# el mi-a e3(licat 7
- Să zicem că ai m(ărţit un e3erciţiu mic de la şcoală ntr-o sută
de )ragmente# că te-ai m(otmolit n ele# ai (ierdut din minte tot ntre
gul# dar nu ;oci (rost )iecare !ucată n (arte& 1otuşi# nu (oţi să-ţi nchi
(ui că un e3erciţiu sim(lu de şcoală să )ie at%t de com(licat şi ad%nc n
conţinut nc%t să (oţi să-1 m(ărţi ntr-o sută de )ragmente (rinci(ale#
inde(endente& 'ro!a!il că multe se re(etă sau sunt nrudite ntre ele&
'ătrunz%nd n esenţa )iecărui )ragment# vei nţelege că# să zicem# (rimul )ragment# al
cincilea# al zecelea# al cincis(rezecelea# al douăzeci şi unulea# şi aşa mai de(arte vor!esc
des(re un lucru# iar )ragmentele al doilea şi al (atrulea# al şaselea şi al nouălea# al
uns(rezecelea şi al (ais(rezecelea ş&a&m&d& sunt nrudite organic unul cu altul& Ca rezultat
avem# n loc de o sută de )ragmente mici# două )ragmente mari# cu(rinzătoare# cu care e
uşor să mani(ulezi& ?n asemenea condiţii e3erciţiul greu# ncurcat# se tras)ormă ntr-unui
sim(lu# uşor# accesi!il& 'e scurt# )ragmentele mari# !ine (relucrate# se nsuşesc uşor de
către artişti& 2semenea )ragmente# aşezate n decursul ntregii (iese# nde(linesc (entru
noi rolul vaar^ater-u`m 4 el ne indică drumul ;ust şi ne (oartă (rintre !ancurile de nisi(#
(rintre st%ncile (rime;dioase de su! a(ă# (rin )irele com(licate ale (iesei (rin care e uşor
să te rătăceşti&
6in (ăcate# mulţi artişti se li(sesc de asta& Bi nu ştiu să )acă disecţia (iesei# să
se orienteze n ea şi de aceea sunt nevoiţi să ai!ă de-% )ace cu un număr imens de
)ragmente li(site de conţinut# izolate& Ble sunt aşa de multe# nc%t artistul se ncurcă şi
(ierde sentimentul ntregului&
5u-i luaţi ca e3em(lu (e aceşti actori# nu )ăr%miţaţi (iesa )ără să )ie nevoie# nu
intraţi n momentul de creaţie cu )ragmente mici# ci treceţi Qinia vaar^ater-uhri numai (e
)ragmentele cele mai mari# !ine (relucrate şi nsu)leţite n )iecare (arte com(onentă&
1ehnica (rocesului de m(ărţire (e )ragmente e destul de sim(lă& 'uneţi-vă
ntre!area 4 „Fără ce anume nu (oate e3ista (iesa care e analizată I" şi du(ă aceea
nce(eţi să vă amintiţi eta(ele ei (rinci(ale# )ără să intraţi n detalii& Să admitem că avem
de-a )ace cu $evizorul lui 9ogol& Fără ce nu (oate el e3istă I
*AFără revizor# a hotăr%t "iunţov&
** Sau# mai ;ust# )ără ntregul e(isod cu
@lestakov# a corectat =ustov&
*H 6e acord# a recunoscut 2rkadie 5ikolaevici& 6ar (ro!lema nu e numai n
@lestakov& B nevoie de o atmos)eră (otrivită (entru nt%m(larea tragicomică zugrăvită
de 9ogol& 2ceastă atmos)eră e creată n (iesă de escrocii de genul (rimarului# de genul
lui Gemlianika# Lia(kin-1ia(kin# a !%r)itorilor <o!cinski şi 6o!cinski şi aşa mai
de(arte& "a să zică (iesa $evizorul nu (oate e3istă nu numai )ără @lestakov# dar şi )ără
locuitorii oraşului de unde# „de-ai călători şi trei ani n şir# n-ai să dai de nici un alt stat"&
*:=i )ără ce ncă nu (oate să e3iste (iesa I
*- Fără romantismul stu(id# )ără cochetele (rovinciale de genul Măriei
2ntonovna# datorită căreia a avut loc logodna şi zarva din ntregul oraş# a s(us cineva&
*/=i ncă )ără ce nu e3istă (iesa I stărui 1orţov&
18:
*0 Fără curiosul diriginte ai (oştei# )ără (rudentul Esi(# )ără mită# )ără
scrisoarea către 1ria(icikin# )ără sosirea adevăratului revizor# şi aminteau elevii care
mai de care&
H8 2cum am văzut (iesa de la nălţimea z!orului unei (ăsări# du(ă e(isoadele
ei (rinci(ale şi am m(ărţit $evizorul n (ărţi com(onente organice& Ble sunt
)ragmentele (rinci(ale din care e com(usă toată (iesa&
2!solut aceeaşi m(ărţire (e )ragmente# (entru analizarea lor# se )ace cu
)iecare din )ragmentele medii şi mici# care )ormează a(oi )ragmentele cele mai mari&
Se nt%m(la cazuri n care tre!uie să introduci )ragmentele tale (ro(rii -
regizorale sau actoriceşti - n (iese insu)icient lucrate ale autorilor sla!i& 2ceastă
li!ertate (oate )i scuzată doar de necesitate& 6ar e3istă oameni cărora le (lace să adauge
de la ei# care )ac aceasta cu o(erele clasice geniale# monolitice# care n-au nevoie de nici
un )el de com(letări& B ncă !ine dacă n )ragmentele introduse se vede o oarecare
nrudire organică cu natura acestei o(ere& 6e cele mai multe ori nu se nt%m(la nici asta&
2tunci# (e organismul viu al minunatei (iese se )ormează o e3crescenţă# care atro)iază
)ragmentul sau chiar toată (iesa&
La s)%rşitul lecţiei# rezum%nd tot ce s-a )ăcut astăzi# 2rkadie 5iko-laevici a
s(us 7
- "eţi cunoaşte cu tim(ul# din (ractică# im(ortanţa (e care o au
)ragmentele (entru artist& Ce calvar e să ieşi (e scenă ntr-un rol (rost
analizat şi (rost (relucrat# nemi(ărţit n )ragmente clare J C%t e de greu
să ;oci ntr-un ast)el de s(ectacol# c%t e de o!ositor (entru actor şi c%t
de mult durează# s(eriindu-te cu lungimea luiJ ntr-un rol !ine (regătit
şi (relucrat te simţi cu totul alt)el& 1e machiezi şi te g%ndeşti numai la
)ragmentul a(ro(iat al cărui r%nd vine# n legătură# )ireşte# cu toată (iesa
şi cu sco(ul ei )inal& ?ţi ;oci (rima !ucată şi ţi ndre(ţi atenţia s(re a
doua şi aşa mai de(arte& >n ast)el de s(ectacol (are uşor& C%nd mă
g%ndesc la asemenea muncă# mi vine n minte şcolarul care se ntoarce
de la şcoală& 6acă drumul e lung şi de(ărtarea l s(erie# ştiţi ce )ace I
=colarul ia o (iatră şi o aruncă nainte# c%t se (oate mai de(arte de el
şi&&& se )răm%ntă 7 „=i dacă n-o găsesc J" 6ar o găseşte# se !ucură şi
aruncă aceeaşi (iatră iar la nt%m(lare mai de(arte şi iar se )răm%ntă#
căut%nd-o& E asemenea m(ărţire a drumului lung n )ragmente# şi cu
(ers(ectiva (lăcută a odihnei de acasă# l )ace (e şcolar să nu mai o!
serve distanţa şi să nu se mai g%ndească la ea&
Mergeţi deci şi voi n rolurile şi studiile voastre de la un singur )ragment mare
s(re altul# )ără să scă(aţi din vedere sco(ul )inal& 2tunci# chiar o tragedie n cinci acte#
care nce(e la ora o(t seara şi se s)%rşeşte du(ă miezul no(ţii# vi se va (ărea scurtă&
…a!" 1#..
- m(ărţirea (iesei n )ragmente ne e necesară nu numai (entru
analizarea şi studierea o(erei# dar şi (entru o altă raţiune mai im(or
tanţa# ascunsă n esenţa )iecărui )ragment# ne-a e3(licat 2rkadie 5ico-
laevici la lecţia de astăzi&
Chestiunea constă n )a(tul că n )iecare )ragment e (usă o temă creatoare&
1ema se naşte organic din )ragment sau# dim(otrivă# ea dă naştere )ragmentului&
2m s(us că nu se (oate !ăga n (iesă un )ragment străin# care nu se re)eră la
ea şi e luat de a)ară# aşa cum nu se (oate )ace acelaşi lucru şi cu temele& Ble# ca şi
18-
)ragmentele# tre!uie să decurgă logic şi consecvent una din alta&
n vederea legăturii organice care e3istă ntre ele# tot ce s-a s(us nainte des(re
)ragmente e a(lica!il şi la teme&
H1 6acă e aşa# atunci e3istă teme mari# medii# mici# im(ortante# secundare#
care se (ot conto(i ntre ele& nseamnă deci că şi temele creează linia vaar^ater-ului# mi
aduceam eu aminte de ceea ze ştiam des(re )ragmente&
H, 1ocmai temele sunt acele lumini de semnalizare care indică linia vaar^ater-
ului şi nu te lasă să te rătăceşti (e drum# n )iecare secţiune dată& 2cestea sunt eta(ele
(rinci(ale ale rolului# du(ă care se conduce artistul n tim(ul creaţiei&
HA1ema IJ chi!zuia cu gravitate "itmţov& La aritmetică&&& teme J 2ici&&& tot
teme de rezolvat& 5u mai nţelegi nimic J Să ;oci !iner - iată (ro!lema J a hotăr%t el&
H* 6a# asta e o (ro!lemă mare# (ro!lema ntregii noastre vieţi J a con)irmat
1orţov& =i c%te tre!uie să )aci (entru aceasta a 9%ndiţi-vă numai 7 să treci anul nt%i# al
doilea# al treilea şi al (atrulea al şcolii& Eare asta nu e o (ro!lemăI B adevărat# că ncă
mu at%t de mare ca aceea de a deveni un mare artistJ&&&
=i ca să treci )iecare an# de oiţe ori tre!uie să vii la şcoală# c%te lecţii tre!uie să
asculţi# să le nţelegi şi să ţi le nsuşeşti# c%te e3erciţii tre!uie să )aci J 'arcă astea nu-s
(ro!leme IJ B adevărat# mai (uţin mari dec%t trecerea )iecărui an& =i ca să )ii n )iecare zi
la şcoală# de oiţe ori tre!uie să te trezeşti la tim(# să te s(eli# să te m!raci# să )ugi (e
stradă J =i astea sunt (ro!leme# *Kar mai mici&
- =i ca să te s(eli# de c%te ori tre!uie să iei să(unul# să te )reci cu el (e m%ini#
(e raţă J amintea "iunţov& 6e c%te ori tre!uie să-ţi (ui (antalonii# liaina# să-ţi nchei
nasturiiJ
- 1oate acestea sunt tot (ro!leme# dar cele mai mici# e3(lica 1orţov& "iaţa#
oamenii# m(re;urările# noi singuri ne (unem nencetat n )aţă# sau unul altuia# (iedici şi
ne )urişăm (rintre ele# ca (rintr-un hăţiş& Fiecare dintre aceste (iedici creează o
(ro!lemă# o temă şi o acţiune (e care tre!uie s-o duci la ca(ăt&
Emul# n )iece moment al vieţii sale# vrea ceva# tinde către ceva# nvinge ceva&
=i nu rareori# end ţelul lui e nsemnat# el nu iz!uteşte n decursul ntregii sale vieţi să
is(răvească ce a nce(ut&
'ro!lemele mari# universale# sociale nu se hotărăsc de către un singur om# ci
de generaţii şi de veacuri&
'e scenă# aces)te mari (ro!leme# aceste mari teme sociale sunt n)ăţi
şate de (oeţi geniali ca Shakes(eare şi ;ucate de artişti geniali ca Mocia-
lov# 1omaso Salvini& b
Creaţia teatrală este (unerea n scenă# (entru a )i inter(retate# a (ro!lemelor# a
temelor mari şi a acţiunii autentice# rodnice# con)ormă unui sco(# (entru )olosirea lor& ?n
ce (riveşte rezultatul# el se creează de la sine dacă toate temele anterioare au )ost ;ust
inter(retate&
9reşeala ma;orităţii actorilor constă n )a(tul că ei nu se gttdesc la acţiune# ci
numai la rezultatul ei& Bvit%nd acţiunea nsăşi# ei tind s(re rezultat (e cale directă& Se
o!ţine ast)el un ;oc su(er)icial al rezultatelor# o )orţare# care nu (oate duce dec%t s(re
meşteşug&
?nvăţaţi-vă şi c!işnuiţi-vă să nu ;ucaţi su(er)icial# ci să inter(retaţi temele (rin
acţiune# adevărat# rodnic# con)orm unui sco(# n tot tim(ul c%t vă găsiţi (e scenă& 1re!uie
să-ţi iu!eşti temele şi să ştii să găseşti (entru ele acţiunile necesare& >ite# de (ildă#
g%ndiţi-vă acum la o temă şi inter(retaţi-o# ne-a (ro(us 2rkadie 5ikolaev;ci#
?n tim( ce eu şi Malolelkava cugetam ad%nc# =ustov s-a a(ro(iat de noi cu
18/
acest (roiect 7
- Să zicem că am%ndoi suntem ndrăgostiţi de Maloletkova şi am%ndoi i-am
cerut m%na& Ce am )ace noi dacă asta s-ar nt%m(la n realitate I
nainte de toate# toţi trei ne-am )i3at situaţii (ro(use com(licate şi le-am
m(ărţit n )ragmente şi n teme care dădeau naştere unei acţiuni& C%nd caracterul ei activ
slă!ea# introduceam un „dacă" nou şi alte „situaţii (ro(use"# care năşteau şi ele temele
noi ce tre!uiau rezolvate& 6atorită unor asemenea im!olduri (ermanente# eram ocu(aţi
)ără ntreru(ere# aşa că nici n-am o!servat -c%nd s-a deschis cortina& 6incolo de ea s-a
văzut scenă goală cu decorurile str%nse l%ngă (ereţi# (regătite (entru un s(ectacol
oarecare din seara asta&
2rkadie 5ikolaevici ne-a (ro(us să ne ducem (e scenă şi să ne continuăm
acolo e3(erienţa# ceea ce am şi )ăcut& C%nd am is(răvit# 1orţov a s(us 7
- Pineţi oare minte una din (rimele noastre lecţii# n tim(ul căreia
tot eu v-am (ro(us să mergeţi (e scenă )ără decor şi să acţionaţi acoloI
2tunci n-aţi (utut s-o )aceţi şi aţi rătăcit ne(utincioşi (e scenă# n;ghe!%nd
un ;oc su(er)icial de (ersona;e şi de (asiuni& 2stăzi nsă# cu toate că v-aţi a)lat
iar (e scenă# )ără nici un )el de decor# mo!ilă şi recuzită# mulţi dintre voi s-au simţit
li!eri şi uşori& Ce v-a a;utat oare I
HH>nele teme interioare de acţiune# am a)irmat eu şi 'aşa&
H: 6a# a con)irmat 1orţov& Ble l călăuzesc (e artist (e drumul ;ust şi l )eresc
de ;ocul su(er)icial& 1ema i dă artistului conştiinţa dre(tului lui de a ieşi (e scenă# de a
răm%ne şi de a trăi acolo viaţa sa# analoagă cu rolul&
'ăcat numai că e3(erienţa de astăzi nu i-a convins (e toţi de acest lucru
deoarece unii elevi nici acum nu şi-au ales temele n vederea acţiunii# ci de dragul
temelor nseşi& 6atorită acestui )a(t# ele s-au trans)ormat din-vr-o dată n „trucuri"
actoriceşti& 2sta s-a nt%m(lat cu "eselovski& La alţii# ca de (ildă la "eliaminova# tema a
)ost iar (ur e3terioară# a(ro(iată de autoadmirare& La 9ovorkov# tema s-a redus# ca
ntotdeauna# la a străluci (rin tehnică& 1oate acestea nu (ot să dea un rezultat !un# ci
(rovoacă doar o dorinţă de a acţiona su(er)icial# nu de a acţiona adevărat& La 'uşcin
ternă nu era (roastă# dar (rea raţională# (rea literară& Literatura e un lucru !un# dar ea nu
e totul n arta actorului&
…a!" 1#..
2stăzi 2rkadie 5ikolaevici a s(us 7
H- 1emele scenice au )oarte multe variaţiuni& 6ar nu toate ne sunt
tre!uincioase şi )olositoare# multe sunt dăunătoare& 6e iceea e im(ortant ca artiştii să ştie
să deose!ească calitatea temelor 4 să le evite (e cele ne)olositoare# să le găsească şi să le
)i3eze (e cele tre!uincioase&
H/ 6ar du(ă ce anume (utem să le recunoaştem I am vrut să nţeleg eu&
H0'rin cuvintele „teme tre!uincioase" eu su!nţeleg 7
1& nainte de toate temele (ro(rii nouă# cele actoriceşti# cele de (artea asta a
ram(ei# iar nu (e cele de (artea unde se a)lă s(ectatorii& Cu alte cuvinte# temele care se
re)eră la (iesă# ndre(tate s(re (arteneri# inter(reţii celorlalte roluri# iar nu s(re
s(ectatorii din sală&
,& 1emele artistului-om# analoage cu temele rolului&
A& 1emele creatoare şi artistice# adică acelea care contri!uie la nde(linirea
sco(ului (rinci(al al artei 7 crearea „vieţii s(iritului omenesc al rolului" şi redarea ei
artistică&
180
*& 1emele omeneşti autentice# vii# active# care m(ing rolul nainte# iar nu cele
actoriceşti# convenţionale# moarte# care n-au nici o legătură cu (ersona;ul inter(retat# ci
sunt introduse numai (entru a distra s(ectatorii&
H& 1emele (e care (oate să le creadă actorul nsuşi# (artenerii şi s(ectatorii&
:& 1emele care te atrag# te emoţionează# care sunt ca(a!ile să stimuleze
(rocesul trăirii autentice&
-& 1emele (recise# adică ti(ice (entru rolul inter(retat# legate nu n chi(
a(ro3imativ# ci a!solut (recis de nsăşi esenţa o(erei dramatice&
/& 1emele cu conţinut !ogat# care să răs(undă esenţei rolului# iar nu cele
mărunte# care răm%n la su(ra)aţa (iesei&
mi mai răm%ne numai să vă (un n gardă )aţă de temele actoriceşti# mecanice#
)oarte răs(%ndite n arta noastră şi care sunt cele mai (rime;dioase# (entru că duc direct
s(re meşteşug&
8 2st)el - am rezumat eu - dumneavoastră recunoaşteţi teme e3terioare şi
interioare# adică )izice şi (sihologice I
1 =i elementar-(sihologice# a adăugat 1orţov&
, Ce )el de teme sunt acestea I nu nţelegeam eu&
A ?nchi(uiţi-vă că intraţi ntr-o odaie# daţi !ună ziua# str%ngeţi mna# daţi din
ca( şi mă salutaţi& 2sta e o temă o!işnuită# mecanică& 2ici (sihologia n-are nimic de-a
)ace& &
* Cum 1 nseamnă că (e scenă nu se (oate da !ună ziua I s-a mirat "iunţov&
2rkadie 5ikolaevici s-a gră!it să-1 liniştească 7
- Să dai !ună ziua se (oate# da nu se (oate să iu!eşti# să su)eri# să
urăşti şi să inter(retezi aceste teme omeneşti# vii# mecanic ca un motor#
)ără nici o trăire# cum vă (lace vouă să )aceţi&
2ltă dată - a continuat să e3(lice 2rkadie 5ikolaevici - voi ntin-deţi# str%ngeţi
mna şi# #n acelaşi tim(# căutaţi să e3(rimaţii cu (rivirea sentimentul vostru de dragoste#
de stimă# de recunoştinţă& 2ceastă temă şi nde(linirea ei# care ne sunt )amiliare# au şi o
latură (sihologică& 2semenea teme se numesc n lim!a;ul nostru elementar-(sihologice&
=i iată şi al treilea caz& Să zicem că ieri a avut loc ntre noi un incident& Bu te-
am ;ignit n (u!lic& Dar astăzi# ond ne-am văzut# aş vrea să mă a(ro(ii# să-ţi ntind m%na
şi să-ţi cer iertare (rin această str%ngere de m%nă# să s(un că sunt vinovat şi că te rog să
uiţi cele ntrm(late& Să ntinzi m%na duşmanului de ieri e de(arte de a )i o temă sim(lă 4
tre!uie să reconsideri# să simţi alt)el şi să !irui multe lucruri n tine nainte de a o
nde(lini&
'oţi să socoteşti o asemenea temă ea (sihologică - şi ncă destul de
com(licată&
?n a doua ;umătate a lecţiei# 2rkadie 5ikolaevici a s(us 7
- Eric%t de ;ustă ar )i tema# totuşi (rinci(ală şi cea mai nsemnată nsuşire a ei
constă n „atracţia"# n tentaţia (e care o o)eră artistului& 'entru că temă să (lacă# ea
tre!uie să atragă n aşa )el nc%t artistul să dorească s-o inter(reteze& E ast)el de temă
atrage s(re ea voinţa creatoare a artistului ca un magnet&
5oi numim temele care (osedă toate aceste nsuşiri necesare artistului teme
creatoare& 2)ară de asta e im(ortant că temele să )ie (e măsura
(uterilor# accesi!ile# (osi!ile ca e3ecuţie& ?n caz contrar# ele vor constr%nge
natura artistului& Dată# de (ildă 7 care e tema dumitale n scena „cu scutecele" din <rand#
at%t de dragă dumitale I
H Să salvez omenirea# a răs(uns >mnovh&
118
: "edeţi J 'arcă o temă at%t de grandioasă stă n (uterea unui om I Da (entru
nce(ut o temă mai uşoară# )izică# dar atrăgătoare&
- Eare e interesantă&&& una&&& )izică I 1-a ntre!at timid >mnovh cu un z%m!et
drăguţ&
/ 'entru cine să )ie interesantă I 1-a ntre!at 2rkadie 5ikolaevici&
0 'entru (u!lic# i-a răs(uns s)iosul nostru (siholog&
18 5-ai gri;ă de el# g%ndeşte-te la dumneata# i-a răs(uns 1orţov& 6acă (e
dumneata te va interesa# s(ectatorul te va urma&
115ici (e mine&&& nu mă interesează&&& asta& 2ş vrea o temă (sihologică&&& mai
!ine&&&
1, "ei avea tim(& B ncă (rea devreme ca să te ad%nceşti n (sihologie şi n
orice alte teme& Cu tim(ul# vei a;unge şi la ele& 6eocamdată# mărgi-neşte-te la cea mai
sim(lă #temă )izică& Erice temă (oate )i )ăcută atrăgătoare&&&
1A 5u (oţi nicicum să des(arţi su)letul de tru(& B uşor să le amesteci&&& să
greşeşti&&& te uiţi şi&&& stăruia ncurcat >mnovh&
1* 2şa# aşa J =i eu s(un acelaşi lucru# l susţinea 1orţov& ?n )iecare temă )izică#
n )iecare temă (sihologică şl n nde(linirea lor sunt multe lucruri care a(arţin şi uneia
şi alteia& 5u (oţi să le des(arţi n nici un )el& Să (resu(unem că tre!uie să-1 ;oci (e
Salie-i din (iesă lui 'uşkin Mozart şi Sa-lieri& 'sihologia lui Salieri# care s-a hotăr%t să-1
omoare (e Mozart# e )oarte com(licată 7 e greu să te hotărăşti să iei cu(ă# s-o um(li cu
vin# să torni otrava şi să duci cu(a (rietenului tău# un geniu# a cărui muzică o admiri& =i
doar toate acestea sunt acţiuni )izice& 6ar c%tă (sihologie e n ele J Sau# mai !ine zis#
toate acestea sunt acţiuni (sihologice com(licate# dar c%tă acţiune )izica e n ele J Dată şi
cea mai sim(lă acţiune cor(orală şi anume 7 să te a(ro(ii de un alt om şi să-i dai o
(almă& 6ar ca s-o )aci sincer# c%te trăiri (sihologice com(licate tre!uie să simţi n
(reala!il J Faceţi o serie de acţiuni )izice cu cu(a de vin# cu (alma# ;usti)icaţi-le cu
situaţii (ro(use interioare şi c> „dacă" şi du(ă aceea (recizaţi unde se is(răveşte
domeniul tru(esc şi unde nce(e cel su)letesc& "eţi vedea că asta nu-i at%t de sim(lu de
hotăr%t şi că e uşor să le amesteci& 6ar nu vă )ie )rică de asta# amesteca-ţi-le& Folosiţi-vă
de graniţele nedeterminate dintre temele )izice şi (sihologice& La alegerea temei# nu
(recizaţi (rea mult graniţele dintre natura )izică şi cea s(irituală& Faceţi aceasta
a(ro3imativ# cum s-ar s(une# măsu-rnd cu ochiul sentimentul vostru# cu o (ermanentă
nclinaţie s(re tema )izica& 5-o să )iu as(ru (entru o greşeală& 2sta nu (oate dec%t să vă
)olosească n momentul creaţiei&
1H 6e ce oare o greşeală evidentă (oate )i )olositoare I nu ne dumeream noi&
1: 'entru ca# datorită ei# nu vă veţi alungă sentimentul# (entru că această
greşeală vă va )eri de o cortstrngere interioară& Qusta nde(li-nire a temei )izice vă va
a;uta să creaţi o stare (sihologică ;ustă& Ba va trans)orma tema )izică n (sihologică&
Căci# du(ă cum am mai s(us# oricărei teme )izice i se (oate da o motivare (sihologică&
Să ne nţelegem deocamdată să avem de-a )ace numai cu teme )izice& Ble sunt
mai uşoare# mai accesi!ile şi mai uşor de nde(linit& Cu ele riscul de a devia s(re un ;oc
arti)icial e mai mic& "om vor!i la tim(ul lor şi des(re temele (sihologice# deocamdată
nsă vă s)ătuiesc ca n toate e3erciţiile# studiile# )ragmentele# rolurile voastre să căutaţi#
nainte de toate# tema )izică&
…a!" 1#..
um alte ntre!ări im(ortante7 cum să e3tragi temele din )rag--hotehnica acestui
(roces constă n a găsi (entru )ragmentele cercetate denumiri cores(unzătoare#
111
care să caracterizeze c))t mai !ine esenţa lor&
- 'entru ce e nevoie de un ast)el de !otez I a glumit 9ovorkov&
2rkadie 5ikolaevici a răs(uns 7
- =tiţi -voi oare ce re(rezintă cu adevărat o denumire reuşita care
de)ineşte esenţa )ragmentului I
Ba e sinteză# e3tractul ei& Ca s-o o!ţii# e necesar să „concentrezi" )ragmentul
ntocmai ca (e o esenţă# să storci din el miezul# să-1 cristalizezi şi „cristalului" o!ţinut
să-i găseşti denumirea cores(unzătoare& ?n tim( ce artistul caută acest cuv%nt# el a şi
nce(ut să sondeze# să studieze )ragmentul# i cristalizează şi l sintetizează& C%nd alegi
denumirea# găseşti nsăşi tema&
E denumire ;ustă# care de)ineşte esenţa )ragmentului# dezvăluie şi tema
cu(rinsă n ea&
Ca să nţelegeţi n (ractică această muncă# s-o a(licăm (e !aza )ragmentului
„cu scutecele" din <rand a s(us 2rkadie 5ikolaevici& Să luăm (rimele două )ragmente#
(rimele două e(isoade& E să vă amintesc conţinutul lor&
2gnes# soţia (astorului <rand# şi-a (ierdut unicul )iu& 6e dorul lui# ea nce(e
să um!le (rin scutece# (rin hăinuţe# (rin ;ucării# (rin di)eritele lucru-şoare scum(e
rămase de la el& Fiecare lucru e stro(it de lacrimile ndureratei mame& 2mintirile i )r%ng
inima& 5enorocirea s-a nt%m(lat din (ricină că ei trăiesc ntr-o localitate umedă şi
nesănătoasă# C%nd co(ilul era !olnav# mama 1-a im(lorat (e soţul ei să renunţe la
(arohie& 6ar <rand# un )anatic## devotat misiunii lui n-a vrut să sacri)ice datoria de
(ăstor !inelui )amiliei& =i asta a dus la (ierderea )iului&
"ă amintesc conţinutul unui )ragment din e(isodul al doilea 7 "ine <rand& Bl
su)eră (entru sine# su)eră (entru 2gnes& 6ar )anatismul lui l duce la momente de
cruzime 4 el şi convinge soţia să dăruiască unei ţigănci lucrurile şi ;ucăriile rămase de la
co(ilul care a murit# deoarece ele o m(iedică (e 2gnes să se dedice lui dumnezeu şi să
slu;ească ideea dominantă a vieţii lor 7 a;utorarea a(roa(elui&
2cum )aceţi un e3tras al esenţei am!elor !ucăţi şi găsiţi denumiri
cores(unzătoare (entru )iecare din ele&
1- 6ar ce mai e de g%ndit aici J 1otul e clar& 6enumirea (rimei teme e
dragostea de mamă şi denumirea celeilalte# cum vedeţi şi dumneavoastră# e datoria
)anaticului# a declarat 9ovorkov&
1/ <ine# să )ie aşa# a acce(tat 1orţov& 5-am de g%nd să intru n detaliile
(rocesului de cristalizare a )ragmentului& "om studia această o(eraţie# n toate
amănuntele# c%nd vom avea de-a )ace cu rolul şi cu (iesa&
6eocamdată nsă vă s)ătuiesc să nu )i3aţi niciodată denumirea temei cu un
su!stantiv& 'ăstraţi-1 (entru denumirea )ragmentului 4 temele scenice nsă tre!uie să )ie
nea(ărat de)inite (rin ver!e&
- 6e ce I nu (rice(eam noi&
- E să vă a;ut să răs(undeţi la ntre!are# dar cu condiţia ca mai
nainte să ncercaţi voi singuri să nde(liniţi (rin acţiune acele teme care
au )ost denumite chiar acum cu su!stantive şi anume 7 1. dragostea de
mamă şi ,. datoria )anaticului&
"iunţov şi "eliaminova s-au a(ucat de asta& 'rimul s-a ncruntat# şi-a hol!at
ochii# şi-a ndre(tat s(atele şi 1-a ncordat de (arcă era de lemn& Călca tare (e (odea
a(ăs%nd (e tocuri# vor!ea cu voce de !as# se um)la# s(etind că (rin aceste mi;loace are să
(ară că are tărie# (utere# liotărre (entru e3(rimarea unei datorii „n general"&
"eliaminova se a)ecta şi ea# străduindu-se să e3(rime delicateţe şi dragoste „n general"&
11,
- 5u găsiţi oare - a s(us 2rkadie 5ikolaeviei# du(ă ce le-a văzut
;ocul - că su!stantivele (e care le-aţi )i3at (entru temele voastre l-au
m(ins (e unul de a ;uca (e omul autoritar# iar (e cealaltă de a ;uca (a
siunea# dragostea maternă I "oi aţi re(rezentat nişte oameni ai des(otis
mului şi ai dragostei# d7ar n-aţi )ost ei& 2sta s-a nt%m(lat (entru că
su!stantivul vor!eşte des(re o re(rezentare# des(re o stare cunoscută#
des(re o imagine# des(re un )enomen&
"or!ind des(re ele# su!stantivul le determină numai n mod )igurat sau
)ormal# )ără să ncerce să sugereze activitatea lor# acţiunea lor& Cu toate acestea# )iecare
temă tre!uie să )ie nea(ărat activă&
10 Dertaţi-mă vă rog# dar su!stantivul se (oate ilustra# zugrăvi# re(rezenta şi
asta# !inevoiţi să vedeţi# e tot o acţiune# l contrazicea 9ovorkov&
,86a# acţiune# dar nu autentică# nu rodnică şi con)ormă unui sco(#
aşa cum o cere (entru scenă arta noastră# ci o acţiune actoricească „simulată"#
(e care noi n-o recunoaştem şi o gonim din teatru&
2cuma să vedem ce va )i# dacă vom (reschim!a denumirea temei dintr-
un su!stantiv ntr-un ver! cores(unzător# a continuat 2rkadie 5ikoiaevici&
- Cum se )ace asta I am cerut noi să ni se e3(lice& ntru asta e3istă un mi;loc
sim(lu - a s(us 1orţov - şi anume# X de a numi ver!ul# (uneţi n )aţa su!stantivului care
se trans)ormă &&vreau" 7 „vreau să tac&&& ce I" E să ncerc să vă demonstrez acest (roces
cu un e3em(lu& Să admi-lem că e3(erienţa se )ace cu cuvin tul „autoritate"& 'uneţi n
)aţa lui cu-vintul „vreau"& E!ţinem „vreau autoritate"& E ast)el de vrere e (rea generală
şi nu e reală& Ca s-o nsu)leţiţi# introduceţi aici un sco( mai concret& 6acă el vi se va
(ărea ademenitor# atunci năuntrul vostru se va crea o a şi dorinţă s(re acţiune# o nevoie
de a o nde(lini& >ite# (e aceasta ;ie s-o de)iniţi cu denumirea (otrivită ver!ală# care să
e3(rime esenţa 6eci cu un ver! caire sta!ileşte o temă vie# activă# m#u o re(rezentare
sim(lă# li(sită de acţiune# al cărei nţeles l-ar crea su!stantivul&
,1Cum să găsim un asemenea cuv%nt I nu nţelegeam eu&
,, 'entru asta# s(uneţi 7 „"reau să )ac&&& ce&&& (entru o!ţinerea autorităţii I"
$ăs(und la ntre!are şi vei a)la cum tre!uie să acţionezi&
,A"reau să i)iu autoritar# a hotăr%t "iunţov# )ără să se (oată stă(nL
,* Cuv%ntul „să )iu" determină o stare& n el nu e3istă ceva activ# necesar
(entru o temă de acţiune# a o!servat 2rkadie 5ikolaevici&
,H"reau să do!%ndesc autoritate# 1-a ndre(tat "eliaminova&
,: 2sta e ceva mai a(roa(e de activitate# dair e totuşi (rea general şi nu se
(oate n)ă(tui deodată& ntr-adevăr# ncearcă să te aşezi (e acest scaun şi să vrei să
do!%ndeşti autoritate „l general"& B nevoie de o temă mai concretă# a(ro(iată# reală#
e3ecuta!ilă& 6u(ă cum vedeţi# nu orice ver! (oate )i util# nu orice cuv%nt m(inge s(re
activitate# s(re acţiune rodnică& 1ireR!uie să ştii Rsă alegi titlul temei&
- "reau să do!%ndesc autoritate# ca să )ericesc ntreaga omenire# a
(ro(us cineva&
- 2sta e o )rază )rumoasă# dar e greu de crezut că se (oate nde(lini n
irealitate# 1-a contrazis 2rkadie 5ikolaevici&
- Bu vreau autoritate ca să mă des)ăt n viaţă# ca să trăiesc vesel# ca să mă
!ucur de res(ect# ca să-mi )ac gusturile# ca să-mi satis)ac orgoliul#
1-a ndre(tat =ustov&
- 2ceastă dorinţă e mai reală şi mai uşor realiza!ilă# dar ca s-o nde(lineşti va
tre!ui să rezolvi n (reala!il o serie de teme a;utătoare& La un
11A
asemenea sco( )inal nu a;ungi deodată# te a(ro(ii de el tre(tat# e3act ca ur-
c%nd tre(tele scării care duce la un eta;& 2colo nu a;ungi dintr-un (as& >rcăşi
dumneata toate tre(tele care te duc s(re tema dumitale şi numără-ţl aceste tre(te&
-- Bu vreau să (ar un om de a)aceri ca(a!il# nţele(t# ca să insu)lu celorlalţi
ncredere n mine& "reau să mă disting# să devin merituos# să atrag atenţia asu(ira mea şi
aşa mai de(arte&
6u(ă asta# 2rkadie 5ikolaevici s-a ntors la scena cu „scutecele" din <rand şi#
ca să atragă" n muncă (e toţi elevii# c recurs la această (ro(unere7
- 1oţi !ăr!aţii să se (ună n situaţia lui <rand şi să găsească denu
mirea temei lor& Bi tre!uie să-i nţeleagă (sihologia& ?n ce (riveşte )emeile#&
ele să )ie re(rezentanţele 2gnes-ei& Lor le e mai accesi!ilă )ineţea )eminină
şi dragostea maternă& #
>nu# doi# trei& ntrecerea ntre ;umătatea )eminină şi cea !ăr!ătească a clasei
nce(e J
- "reau să ca(ăt autoritate asr(ra 2gnes-ei# ca s-o o!lig să se sacri)ice# ca s-o
salvez şi s-o ndre(t&&&
5-am iz!utit să is(răvesc )raza# şi )emeile s-au şi nă(ustit asu(ra mea şi m-au
co(leşit cu dorinţele lor 7
- "reau să-mi amintesc de cel care a murit J
,-"reau să mă a(ro(ii de el J "reau să comunicau el J
,/"reau să-1 vindec# să-1 m%ng%i# să-1 ngri;esc J
- "reau să-1 nviez J "reau să mă duc du(ă cel care a murit J -
"reau să-i simt a(ro(ierea J - "reau să-1 simt (rintre lucruri J - "reau
să-1 chem din morm%nt J - "reau să-1 ntorc la mine J ]- "reau să uit de
moartea lui J - "reau să-mi (otolesc dorul J
Maloletkova ţi(a mai tare dec%t toate o singură )rază 7
- "reau să mă agăţ de el şi să nu mă mai des(artJ
,0 6acă e aşa - declarau !ăr!aţii la r%ndul lor -] vom lu(ta J - "reau s-o
(regătesc# s-o atrag (e 2gnes s(re mine J - "reau s-o mngi ) - "reau să o )ac să simtă
că eu nţeleg su)erinţele ei J - "reau să-i descriu !ucuriile ademenitoare (e care le aduce
m(linirea datoriei J "reau să-i e3(lic (ro!lemele măreţe ale omului J
A8 =i dacă e aşa - ţi(au ca răs(uns )emeile - vreau să-1 ndu(lec (e soţul meu
cu su)erinţa J - "reau ca el să-mi vadă lacrimile J
A1 "reau să mă agăţ şi mai tare de el şi să nu-i d
J
au drumul J ţi(a Maloletkova&
6re(t răs(uns# !ăr!aţii declarau 7
- "reau s-o s(erii cu răs(underea )aţă de omenire J - "reau s-o ameninţ cu
(edea(să şi cu ru(tura J - "reau să e3(rim des(erarea ne(utinţei
de a ne nţelege unul (e altulJ
?n vreme ce această canonadă continua# se năşteau g%nduri şi sentimente tot
mai noi# care cereau ver!e cores(unzătoare (entru determinarea lor# iar ver!ele# la
r%ndul lor# (rovocau im(ulsuri de activitate&
Bu# vr%nd să conving )emeile# lu(tam cu ele şi c%nd toate temele (e care mi le
sugerase mintea# sentimentul şi voinţa au )ost uzate# a a(ărut n mine sentimentul scenei
;ucate& 2ceastă stare mă mulţumea&
- Fiecare dintre temele alese e ;ustă n )elul ei şi# ntr-o măsură sau
n alta# (rovoacă acţiune# a s(us 2rkadie 5ikolaevici& 'entru unele naturi mai
active# tema &&vreau să-uni amintesc de cel care a murit" s(une (uţin ent# (entru că ele au
avut nevoie de o altă temă 7 vreau să mă mi dau drumul& Cui I Lucrurilor# amintirilor#
11*
g%ndului la cel care
6ar dacă veţi (ro(une aceleaşi teme altora# ei vor irămne reci# Dm @ e ca
)iecare temă să te atragă s(re ea şi să te stimuleze&
&1 cred că v-am o!ligat chiar (e voi să răs(undeţi n (ractică la n-ea (usă de
mine7 „6e ce tre!uie ca temă să )ie de)inită nea(ărat (rintr-un ver! şi nu (rintr-un
su!stantiv I"
Dată deocamdată tot ce (ot să vă comunic des(re )ragmente şi teme& vă s(un
mai multe cu tim(ul# c%nd veţi şti mai mult des(ire arta noas-des(re (sihotehnică ei#
c%nd veţi avea o (iesă şi roluri care se vor &(ărţi n )ragmente şi teme&
VIII - SENTIMENTUL ADEV%RULUI &I CREDINŢA
…a!" 1#..
C%nd am intrat Da lecţie am văzut un a)iş (e care scria 7 SB51DMB51>L
26B"S$>L>D =D C$B6D5P2
nainte de nce(erea lecţiei# elevii au )ost ocu(aţi (e scenă cu căutarea unui
lucru (ierdut de Maloletkova# ca de o!icei 7 geanta ei cu !ani&
6eodată a răsunat glasul lui 2rkadie 5ikolaevici& Bl ne urmărea de mult# de la
(arter&
A, Ce !ine (une n valoare cadrul scenic ceea ce se )ace n )aţa ram(ei
luminate J "oi aţi trăit sincer n tim(ul căutării# totul a )ost adevărat# temele )izice mici
se nde(lineau (recis 4 erau de)inite şi clare# atenţia era ncordată4 elementelebnecesare
(entru creaţie acţionau ;ust şi legat&&& ntr-un ouvnt# (e scenă s-a )ăcut artă autentică# a
tras el concluzia (e neaşte(tate&
AA5u&&& Ce )el de artă e asta I 2 )ost o realitate# un adevăr autentic# „a )ost"#
cum s(uneţi dumneavoastră# au o!iectat elevii&
A*2tunci re(etaţi acest „a )ost"&
2m (us geanta la locul unde o găsisem şi neam a(ucat să căutăm ceea ce
)usese o dată găsit# ceea ce numai avea nevoie să )ie căutat& Fireşte că n-a ieşit nimic&
- 5u# de data asta #n-am simţit nici tema# nici acţiunea# nici adevărul&&& ne-a
criticat 2rkadie 5ikolaevici& 6air de ce nu (uteţi re(etă o realitate care a )ost trăită chiar
acum I S-ar (ărea că (entru asta nu e nevoie să )ii actor#
ci (ur şi sim(lu om&
Blevii au nce(ut să-i e3(lice lui 1orţov că (rima dată ei au )ost nevoiţi să
caute# iar a doua oară n-a e3istat această necesitate şi ei s-au (re)ăcut numai a căuta&
'rima dată a )ost o realitate autentică# iar a două o imitaţie a ei# o re(rezentare# o
minciună&
- 2tunci ;ucaţi aceeaşi scenă a căutării )ără minciună# cu adevăr# ne-a (ro(us
2rkadie 5ikolaevici&
AH6ar&&& ne codeam noi - asta nu e at%t de sim(lu& 1re!uie să ne (regătim# să
re(etăm# să trăim&&&
A:Cum# să trăiţi I&&& C%nd aţi căutat geanta n-aţi trăit I
A- 2ceea a )ost o realitate# iar acum tre!uie să creăm şi să trăim o
născocire J
- 2dică (e scenă tre!uie să trăieşti n alt )el dec%t n viaţă I nu nţe
11H
legea 1orţov&
at# cu a;utorul altor ntre!ări şi e3(licaţii noi# 2rkadRe 5ikolaevici
Făcut să nţelegem că (e (lanul realităţii nsăşi adevărul şi credinţa ase de la
sine# 2şa# de e3em(lu# adineauri# c%nd elevii au căutat (e scenă .!iectul dis(ărut# s-a
creat acolo adevărul şi credinţa autentice& 6ar asta s-a nt%m(lat (entru că n cli(a aceea#
(e scenă# n-a )ost ;oc# ci realitatea aşi&
6ar c%nd această irealitate nu e3istă (e scenă şi c%nd acolo are loc ;ocul# atunci
creairca adevărului şi a credinţei cer o (reala!ilă (regătire& Ba constă n )a(tul că la
nce(ut adevărul şi credinţă se nasc (e (lanul vieţii imaginate# n născocirea artistică şi
(e urmă trec (e scenă&
- 2st)el# ca să (rovoci n tine adevărul şi să +re(roduci (e scenă căutarea
+genţii# care chiair acum a avut ioc n realitate# tre!uRe mai nt%i să nma-torci năuntrul
tău o anumită (%rghie şi să te strămuţi (e (lanul vieţii ginate# a e3(licat 1orţov& 2colo ţi
vei crea născocirea# analoagă cu realitatea& Magicul „dacă" şi situaţiile (ro(use# ;ust
(erce(ute# vă voir a;uta să simţiţi şi să creaţi (e scenă adevărul şi credinţa scenică&
2st)el# n viaţă# adevărul este ceea ce e3istă# ceea ce ştie (recis omul& 'e scenă nsă# se
numeşte adevăr ceea ce nu e n realitate# dar s-ar (utea ntm(R&a&
A/ "ă rog să mă iertaţi - a ntre!at 9ovorkov - des(re care adevăr (oate )i
vor!a n teatru# c%nd ştiţi că acolo totul e născocire şi minciună# n-ce(nd chiar cu (iesa
lui Shakes(eare şi is(răvind# nţelegeţi# cu (umnalul de carton cu care se stră(unge
Ethello I
A0 6acă te tul!ură )a(tul că (umnalul lui Ethello nu e de oţel# ci de carton - i-a
răs(uns 2rkadie 5ikolaevici lui Novorkov - dacă tocmai această imitaţie !uta)orică
grosolană o numeşti dumneata (e scenă minciună# dacă din (ricina ei de)ăimezi toată
arta şi ncetezi să mai crezi n autenticitatea vieţii scenice# atunci linişteşte-te 4 n teatru
nu e im(ortant )a(tul că (umnalul lui Ethello e de carton sau de metal# ci )a(tul că
sentimentul artistului# care ;usti)ică sinuciderea lui Ethello# e ;ust# sincer şi autentic&
Dm(ortant e chi(ul cum ar )i (rocedat nsuşi omul-actor dacă condiţiile şi m(re;urările
vieţii lui Ethello ar )i )ost autentice# iar (umnalul (e care şi-1 m-(lntă ar )i )ost
adevărat&
@otăr%ţi deci ce e (entru voi mai interesant şi mai im(ortant# n ce vreţi să
credeţi7 că n teatru şi n (iesă e3istă un adevăr de )a(te şi de evenimente ale lumii
materiale reale sau că sentimentul care s-a născut n su)letul ar-
tistului# (rovocat de o născocire scenică ine3istenţa n realitate# e autentic şi
;ust I
>ite# des(re acest sentiment al adevărului vor!im noi n teatru& Dată acel
adevăr scenic de care are nevoie actorul n momentul creaţiei& 5u- e3istă o artă autentică
)ără asemenea adevăr şi credinţa J =i cu c%t montarea de (e scenă e mai realistă# cu at%t
trăirea rolului de către artist tre!uie să )ie mai a(roa(e de natura omenească&
6ar adesea vedem cu totul altceva (e scenă& 2colo se dă& n)ăţişare realistă
decorurilor şi recuzitei# totul (are adevărat n ele# dar# n acelaşi tim(# se uită
autenticitatea sentimentului şi trăirea rolurilor de către inter(reţi& 2ceastă li(să de
cores(ondenţă ntre adevărul lucrurilor şi neadevărul sentimentului nu )ace dec%t să
su!linieze şi mai mult a!senţa vieţii autentice n inter(retarea rolurilor&
Ca să nu se nt%m(le aşa# căutaţi să ;usti)icaţi ntotdeauna (rocedeele
şi acţiunile la care recurgeţi (e scenă cu ##dacă" şi cu situaţiile (ro(use ale
voastre& 5umai ntr-o asemenea creaţie vă veţi (utea satis)ace (%nă la ca(ăt sentimentul
adevărului şi veţi (utea crede n autenticitatea trăirilor voastre&
11:
5oi numim acest -(roces (rocesul motivării&&&
2m vrut să nţeleg (%nă la ca(ăt lucrul im(ortant des(re care vor!ise 1orţov şi
l-am rugat să )ormuleze n c%teva cuvinte 7 ce nseamnă adevărul n teatru& Dată ce mi-a
răs(uns el 7
- 2devărul (e scenă e acel ceva des(re care noi credem sincer că e3istă at%t
năuntrul nostru# c%t şi n su)letul (artenerilor noştri&
2devărul nu se (oate des(ărţi de credinţă# nici credinţă de adevăr& Ble nu (ot
e3istă unul )ără altul# iar )ără am%ndouă nu (oate e3ista nici trăire# nici creaţie&
'e scenă totul tre!uie să )ie convingător# at%t (entru artist# (entru ceilalţi
(arteneri# c%t şi (entru s(ectatori& 1otul tre!uie să-ţi ins(ire credinţa că n viaţa de toate
zilele (ot e3istă sentimente analoage cu acelea (e care le simte (e scenă actorul care
creează& Credinţa n adevărul sentimentului trăit şi n adevărul acţiunilor care au loc
tre!uie să )ie re)lectată n )iecare moment al nostru (e scenă&
Dată ce )el de adevăr interior şi ce )el de credinţă naivă n el i sunt necesare
artistului (e scenă# a ncheiat 2rkadie 5ikolaevici&
…a!" 1#..
2stăzi am asistat4 la teatru la o re(etiţie de sonorizări şi zgomote& ?n (auză#
2rkadie 5ikolaevici a venit n )oaierul actorilor şi a stat de vor!ă cu artiştii şi cu noi#
elevii& ?ntorc%ndu-se către mine şi =ustov# el a s(us# ntre altele 7
- Ce (ăcat că n-aţi văzut re(etiţia de astăzi la teatru J Ba v-ar )i
arătat concret ce nseamnă adevărul autentic şi credinţa (e sRcenă& 2m re(etat
adineauri o (iesă veche# )ranţuzească# care nce(e aşa 7 o )etiţă intră n )ugă n odaie şi
anunţă că (e (ă(uşa ei ##o doare !urtica"& >nul dintre (ersona;e (iro(une să-i dea (ă(uşii
un medicament& Fetiţa (leacă n )ugă& 'este c%tva tim(# ea se ntoarce şi dă de veste Că
!olnavă s-a nsănătoşit# n asta constă scena (e care e construită mai de(arte tragedia
„(ărinţilor nelegitimi"&
'rintre o!iectele de !uta)orie din teatru nu s-a găsit nici o (ă(uşă#
n locul ei& s-a luat o !ucăţică de lemn# a )ost n)ăşurată ntr-un material
uşor# )rumos# şi a )ost dată )etiţei care inter(reta rolul& Co(ilul a recunos
cut dintr-o dată ri !ucăţica aceea de lemn (e )iica ei şi i-a dat toată inima
itoare& 6in nenorocire# mama cea mică n-a )ost de acord cu autorul
n (rivinţa metodelor de a vindeca !urtica (ă(uşii 7 că nu (reţuia
4amentcle şi (re)eră o clismă& 1n acest sens a şi )ost )ăcută de către
inter(retă o ndre(tare redacţională cores(unzătoare n te3tul autorului 7
a nlocuit cuvintele din (iesă C> ale ei (ersonale& 'entru asta# ea
argumente )oarte ntemeiate# luate din (ro(ria ei e3(erienţă# care
& ţase că o clismă e mai )olositoare şi mai (uţin ne(lăcută dec%t un
-tiv& &
6u(ă terminarea re(etiţiei# co(ila n-a vtrut (entru nimic n luitie să se des(artă
de )iica ei& $ecuziterul i-a dăruit cu (lăcere (ă(uşa nchi(uită - !ucăţică de lemn - dar n-
a (utut să-i dea materialul n care era m!răcată# (entru că avea nevoie de el la
s(ectacolul de seară& S-a (etrecut o tragedie co(ilărească cu ţi(ete şi lacrimi& Ble au
ncetat a!ia atunci c%nd s-a (ro(us co(ilei să nlocuiască materialul uşor# )rumos# cu o
c%r(ă de (ostav ie)tină# dar călduroasă& Fetiţa a găsit că (entru un deran;ament de stomac
o c%r(ă care ţine de cald e mai )olositoare dec%t materialul )rumos şi lu3os şi a acce(tat
cu (lăcere schim!ul&
>ite# asta e credinţa şi adevăr J
11-
Dată de la cine tre!uie să nvăţăm să ;ucăm J se entuziasma 1orţov&
mi amintesc de ncă o nt%m(lare# a continuat el& E dată# c%nd i-am s(us
ne(oţelei mele că e o !roscuţă# (entru că sărea (e covor# )etiţa şi-a luat asu(ra ei# irolul
acesta o să(tăm%nă ntreagă şi nu se mai mişca alt)el dec%t n (atru la!e& Ba a stat c%teva
zile su! masă# (e du(ă scaune# n ungherele odăilor# ascunz%ndu-se de ai casei şi de
dădacă ei&
2ltă dată ea a )ost lăudată că stătuse la masă cum se cuvine# ca un om mare# şi
ştrengăriţa asta grozavă a devenit numaidec%t a)ectată şi s-a a(ucat s-o nveţe (e dădaca
ei cum tre!uie să se (oarte )rumos& 2sta a )ost cea mai liniştită să(tăm%nă (entru cei din
casă# (entru că )etiţa nu se mai auzea de loc& 9%ndiţi-vă numai - o să(tăm%nă ntreagă
să-ţi stă-(neşti de !unăvoie tem(eramentul de dragul ;ocului şi să-ţi )acă (lăcere
asemenea sacri)iciu J 5u e asta oare o mărturie a elasticităţii imaginaţiei co(ilului n
alegerea temelor de ;oc şi a caracterului său de acomodare&
li(si- - `Ru e oare asta o credinţă n autenticitatea şi n ade-vărul născocirii
tale I
uimitor c%t de mult tim( (ot co(iii să-şi o(rească atenţia &asu(ra inui o!iect şi
a unei acţiuni& Le (lace să răm%nă ntr-una şi aceeaşi dis(o-i mi t nd (ersona;ul )avorit&
Dluzia vieţii adevărate# create de co(ii n ;ocurile lor# e at%t de (uternică nc%t le vine
greu să se ntoarcă de la ea la realitate& Bi şi creează !ucurii din tot ce le cade n mină& B
destul să-şi& s(ună „(arcă" şi născocirea nce(e să trăiască n ei&
Co(ilărescul „(arcă" e cu mult mai (uternic dec%t magicul nostru „dacă"#&
Co(ilul mai aire o nsuşire (e care noi ar tre!ui s-o m(rumutăm de la el 7
co(iii ştiu n ce (ot crede şi ce nu tre!uie să ia n seamă& =i )etiţa des(re care v-am
(ovestit adineauri lua n serios sentimentul matern şi ştia să nu o!serve !ucăţica de
lemn&
Să se intereseze şi actorul (e scenă de ceea ce (oate )i arezut# iar ceea ce l
m(iedică să creadă să răm%nă ne!ăgat n seamă& 2sta l va a;uta să uite de gaura neagră
a deschiderii scenei şi de convenţionalul inter(retării n (u!lic&
>ite# c%nd veţi a;unge n airtă (%nă la adevărul şi credinţa (e care iI au co(iii
n ;ocurile lor# atunci veţi (utea deveni artişti mari&
…a!" 1#..
2rkadie 5ikolaevici a s(us 4
- "-am vor!it n linii generale des(re im(ortanţa şi rolul adevărului n
(rocesul creator& 2cum să vor!im des(re neadevăr# des(re minciună (e scenă&
B !ine să ai sentimentul adevărului# dar tre!uie de asemenea să-ţi dai seama de
minciună&
"ă miră că eu des(art şi o(un aceste două nţelesuri unul altuia& E )ac (entru
că nsăşi viaţa o cere&
Multora dintre conducătorii teatrelor# artişti# s(ectatori# critici le (lace (e scenă
numai convenţionalul# teatralul# minciuna&
La unii# asta se e3(lică (rintr-un gust (rost# (ervertit# la alţii (rintr-o !lazare#
>ltimii# ca şi m%ncăcioşii# cer (
e
scenă ceva iute# (icant7 lor le (lac condimentele n
(unerea n scenă şi n ;ocul artiştilor& Le tre!uie ##ceva deose!it"# caire nu e3istă n viaţă&
S-au săturat de realitatea n sine# care i (lictiseşte şi nu doresc să se nt%lnească cu că (e
scenă& „5umai să nu )ie aşa cum e şi n viaţă"# s(un ei şi# ca să se de(ărteze de ea# caută
c%t mai mult manierism (e scenă&
Bi ;usti)ică toate astea (rin cuvinte savante# (rin articole# con)erinţe## (rin
11/
teorii moderne inventate# născute# chi(urile# dintr-o conce(ţie ra)inată şi su!tilă asu(ra
artei& „?n teatru e nevoie de )rumos J" s(un ei&
„"rem să ne odihnim# să ne nveselim# să rdern la s(ectacol J 5u vrem să
su)erim şi să (l%ngem acolo& 6estulă duirere e şi n viaţă"# s(un alţii&
?n o(oziţie cu aceşti oameni# sunt mulţi conducători de teatre# artişti#
s(ectatori# critici# cărora le (lace şi recunosc (e scenă numai veridicul vieţii# )irescul#
realul# adevărul& 2ceşti oameni vor o hrană normală sănătoasă# o „carne" !ună# )ără
„sosuri" (icante şi dăunătoare& Bi nu se tem n teatru de im(resiile (uternice care-ţi
curăţă su)letul 4 ei vor să (l%ngă acolo# să r%dă& să trăiască# să (artici(e indirect la viaţa
scenei& Bi vor (e scenă re)lectarea „vieţii s(iritului omenesc" autentic&
2dăugaţi la cele s(use că şi ntr-un caz şi n altul au loc e3agerări# n care
ne)irescul şi a)ectarea a;ung (%nă la hidos# iar sim(litatea# )irescul aD!E (%nă la
ultranaturalism&
2t%t (rima e3tremă# c%t şi a doua# se nvecinează cu cel mai (rost ;oc 7 +/"
su(er)icial&
1ot ce-am s(us (%nă acum mă o!ligă să se(ar adevărul de minciună
i vor!esc des(re )iecare n (arte&
Să le iu!eşti sau să le urăşti e una# dar e cu totul altceva&&& 6e alt)el&&& şi-a
amintit 2rkadie 5ikolaevici şi# du(ă o (auză# )ără să-şi is(răvească )raza nce(ută# s-a
ntors către 6mkova şi >mnovh 7
- Qucaţi-rni scena voastră (re)erată# cea „cu scutecele" din <rand& Bi au
nde(linit cererea cu o seriozitate care te mişca# dar şi cu o!iş
nuita greutate şi „sudoare"&
- S(une-mi# te rog - s-a adresat 2rkadie 5ikolaevici 6mkovei - de ce ai )ost
acuma s)ioasă şi nesigură ca un amator I
6mkova tăcea# se codea# şi lăsă ochii n ;os&
*8Ce te m(iedica I
*1 5u ştiu& 5u ;oc aşa cum simt&&& S(ui un cuv%nt şi ai vrea să-1 ici na(oi&
*, 6ar de ce e aşa I o ntre!a mereu 2rkadie 5ikolaevici# (%nă c%nd# n s)%rşit#
ea a recunoscut că e cu(rinsă de o )rică grozavă de )als şi de ;oc su(er)icial&
*A 2 J s-a agăţat 1orţov de aceste cuvinte& Pi-a )ost )rică de minciună I
**6a# a recunoscut 6mkova&
*H =i dumneata# >mnovh I 6e ce se a)lă n ;ocul dumitale at%ta e)ort#
ncordare# greutate# (auze (lictisitoareI ntre!a 1orţov&
*: 2ş vrea s-o iau mai ad%nc# să (ătrund&&& să-mi nsuşesc sentimente# cuvinte
vii&&& 'entru că omul să )ie&&& (entru că inima să !ată# să (al(ite&&& tre!uie să crezi# să
convingi&&&
*-2i căutat n dumneata adevărul# sentimentul# trăirea# su!te3tul cuvintelor&
5u-i aşa I
*/ ntocmai# ntocmaiJ
- >ite# aveţi n )aţă re(rezentanţi a două ti(uri di)erite de actori#
s a adresat 2rkadie 5ikolaevici elevilor& 2m%ndouă urăsc minciuna (e
scenă# dar )iecare n )elul lui& 2şa# de (ildă# 6mkova are o )rică grozavă
de minciună şi i dedică ei toată atenţia& 5u &se g%ndeşte dec%t la ea c%t
tim( se a)lă (e scenă& 5u-şi aduce aminte de adevăr# n-are tim( să-şi
aducă aminte# deoarece )rica de minciună o stă(%neşte n ntregime&
2ceasta e o ro!ire de(lină n care nu (oate )i vor!a de creaţie&
2ceeaşi ro!ire l stă(%neşte şi (e >mnovh# dar nu de )rica minciunii# ci#
110
dim(otrivă# din (ricina unei iu!iri (ătimaşe (entru adevăr& Bl nu se g%ndeşte de loc la
minciună# deoarece e n ntregime a!sor!it de gri;a adevărului& 1re!uie oare să vă mai
e3(lic că lu(ta cu minciuna# la )el ca şi dragostea de adevăr de dragul dragostei de
adevăr# nu (ot să ducă la nimic altceva dec%t la un ;oc su(er)icial I
5u se (oate să ieşi (e scenă şi să creezi stă(%nit de un singur g%nd skitor 7
„5umai să nu )alsi)ic"& 5u se (oate ieşi (e scenă numai cu singură gri;ă de a crea# odee
s-ar nt%m(la# adevărul& Cu asemenea g%nduri# nu vei i)ace dec%t să minţi şi mai mult&
*0=i cum să sca(i de asta I a ntre!at# a(roa(e (l%ng%nd# !iata 6mkova&
H8 Cu două ntre!ări care ndrumează creaţia# cum )ace tocilarul cu !riciul&
6acă g%ndul s%c%itor al minciunii te va stă(%ni# ntrea!ă-te (entru autocontrol# st%nd n
)aţa iram(ei luminate7 „2cţionez# sau mă lu(t cu minciuna I"
5oi nu ieşim (e scenă de dragul lu(tei cu li(surile noastre# ci de dragul
acţiunii autentice# rodnice şi con)orme unui sco(& 6acă ea şi atinge ţelul# atunci
nseamnă că minciuna e nvinsă& Ca să controlezi dacă acţionezi ;ust# (une-ţi cealaltă
ntre!are 7 „'entru cine acţionez 7 (entru mine# sau (entru s(ectatori# (entru omul viu
care stă n )aţa mea# sau (entru (artenerul care stă alături de mine (e scenă I"
=tiţi că artistul nu este (ro(riul lui ;udecător n momentul creaţiei& S(ectatorul
nu este nici el ;udecător# at%ta vreme c%t (riveşte& Bl şi trage concluziile acasă&
Qudecătorul e (artenerul& 6acă artistul la in)luenţat# dacă 1-a o!ligat să creadă n
adevărul sentimentelor şi legăturilor dintre ei# nseamnă că şi-a atins sco(ul creator şi că
minciuna a )ost nvinsă&
2cela care n momentul creaţiei (e scenă nu se (re)ace# mu ;oacă su(er)icial#
ci acţionează autentic# rodnic# adecvat şi# n a)ară de asta# )ără ntreru(ere# acela care
comunică (e scenă nu cu s(ectatorul# ci cu (artenerul# acela se menţine n cadrul (iesei
şi al rolului# n atmos)era vieţii vii# a adevăruluiU a credinţei# a lui „eu snlt"# acela
trăieşte cu adevărat (e scenă&
B3istă şi un alt mod de a lu(ta cu minciuna# o consolă 2rkadie 5ikolaevici (e
6mkova# care (l%ngea& S-o smulgi cu rădăcină cu tot&
6ar cine (oate garanta că (e locul eli!erat nu se va aşeza alt neadevăr# unul
mai mare I
1re!uie să (rocedezi alt)el şi# tind ai văzut minciuna# să semeni su!
ea grăuntele adevărului& Lasă ca ultimul să nlăture (e (rima# la )el cum
dintek 7 7are i creşte co(ilului# m(inge a)ară dintele de la(te& Lasă ca && Rine
;usti)icat# situaţiile (ro(use# temele atrăgătoare# acţiu- e să dea Da o (arte
şa!loanele actoriceşti# ;ocul su(er)icial şi minciună&
6acă aţi şti c%t de im(ortant şi de necesar este a avea o de(lină contă a
adevărului şi de a nlătura (rin ea minciuna J 2cest (roces# (e care noi l numim
smulgerea minciunii şi a şa!loanelor# tre!uie să acţioneze (ermanent# (e nesimţite#să
devină o!icei şi să controleze )iecare al nostru (e scenă&
1ot ce am s(us acum des(re cultivarea adevărului nu se re)eră nuia 6mkova#
ci şi la dumneata >mnovh# a o!servat 2rkadie 5iko-laevici# adres%ndu-se
„desenatorului nostru tehnic"&
2m un s)at# (e care ar tre!ui să-1 ţineţi !ine minte 7 să nu e3ageraţi niciodată
(e scenă e3igenţele voastre )aţă de adevăr şi nici im(ortanţa minciunii& 'asiunea )aţă de
(rimul duce la un ;oc su(er)icial7 adevărul de dragul adevărului& 2sta e cel mai rău
neadevăr dintre toate# n ceea ce (riveşte )rică e3cesivă de minciună# ea creează o
(rudenţă ne)irească# care e# de asemenea# un „neadevăr" scenic dintre cele mai mari&
Faţă de minciună# ca şi )aţă 2e adevăr# tre!uie să te com(orţi (e scenă calm# ;ust# )ără
1,8
toane& 2devărul e necesar n teatru n măsura n care (oţi să crezi iSincer n el# n măsura
n care te a;ută 4să te convingi (e tine nsuţi# (e (artenerul de (e scenă şi să nde(lineşti
cu siguranţă temele creatoare date&
'oţi să tragi )oloase şi din minciună dacă te a(ro(ii raţional de ea& Minciuna e
dia(azonul a ceea ce nu tre!uie să )acă actorul& 5u e nici o nenorocire dacă greşim şi
)alsi)icăm (entru o cli(ă& Dm(ortant e ca n acelaşi tim( dia(azonul să ne -sta!ilească
limita a ceea ce e ;ust# adică a adevărului 4 im(ortant e ca n momentul greşelii el să ne
ndre(te (e calea ;ustă& ?n asemenea condiţii# momentele de devieri şi de )alsi)icări i vor
)i )olositoare chiar artistului# indic%ndu-i limita dincolo de care nu se (oate merge&
?n tim(ul creaţiei e necesar un asemenea (roces de autocontrol& Mai mult dec%t
at%t# el tre!uie să )ie nentreru(t# (ermanent&
2rtistul# n cadrul creaţiei n (u!lic# vrea tot tim(ul# din (ricina emoţiei# să dea
mai mult sentiment dec%t are ntr-adevăr& 6ar de unde să-1 ia I 5-avem emoţii de
rezervă (entru a reglementa trăirile teatrale& Se (oate stăvili sau e3agera acţiunea# (oţi
de(une mai multă străduinţă dec%t e nevoie# străduinţa care# chi(urile# ar e3(rima
sentimentul& 6ar toate acestea nu intensi)ică sentimentul# ci# dim(otrivă# l nimicesc&
2cesta e un ;oc su(er)icial e3terior# o e3agerare& Y
'rotestele sentimentului adevărului constituie cel mai !un regulator n aceste
momente& 1re!uie să le dai ascultare# chiar şi atunci c%nd artistul trăieşte năuntrul lui
;ust# rolul& 6ar adesea# n acel moment# a(aratul lui e3terior# de e3(resie# se )orţează
(este măsură din cauza nervozităţii şi artistul ;oacă su(er)icial )ără să vrea& 2sta duce
inevita!il la minciună&
La s)%rşitul lecţiei# 1orţov ne-a (ovestit des(re un artist care are un sentiment
)oarte )in al adevărului atunci c%nd analizează ;ocul altora# st%nd n sală& 6ar# ieşind (e
scenă şi devenind un (ersona; din (iesă inter(retată# acelaşi artist (ierde sentimentul
adevărului&
- ?ţi vine greu să crezi - a s(us 2rkadie 5ikolaevici - că unul
şi acelaşi om# care mai adineauri condamna# cu o nţelegere su!tilă# )alşi
tatea şi ;ocul su(er)icial al tovarăşilor lui# )ace# atunci c%nd iese (e scenă#
greşeli şi mai mari dec%t acelea (e care le criticase adineauri&
Sentimentul adevărului (e care l au asemenea actori e altul c%nd sunt
s(ectatori şi altui c%nd sunt ei nşişi inter(reţi n s(ectacol&
..... a!" 1#..
2rkadie 5ikolaevici a s(us la lecţie 7
- Cel mai !un lucru e# )ireşte# că adevărul şi credinţa n autentici
tatea a ceea ce )ace artistul să se creeze (e scenă de la sine&
6ar ce e de )ăcut c%nd asta nu se nt%m(la I
2tunci# cu a;utorul (sihotehnicii# tre!uie să cauţi să creezi acest adevăr şi
credinţa n el&
5u (oţi crea ceva n care nu crezi tu nsuţi# (e care-1 socoteşti un
neadevăr&
>nde# nsă# să cauţi şi cum să creezi n tine adevărul şi credinţa I 5u oare n
senzaţiile şi acţiunile interioare# adică n domeniul vieţii (sihice a omului-artist I 6ar
sentimentele sunt (rea com(licate# im(erce(ti!ile# ca(ricioase4 ele se )i3ează (rost&
2colo# n domeniul su)letesc# adevărul şi credinţa sau se nasc de la sine# sau se creează
(rintr-o muncă (sihotehnică com(licată& Lucrul cel mai uşor e să găseşti sau să (rovoci
adevărul şi credinţa n domeniul )izic (rin temele şi acţiunile )izice cele mai mărunte#
1,1
mai sim(le& Ble sunt accesi!ile# statornice# vizi!ile# (al(a!ile# se su(un conştiinţei şi
(oruncii& 2)ară de asta# se )i3ează mai uşor& Dată de ce ne adresăm lor n (rimul r%nd# ca
să ne a(ro(iem cu a;utorul lor de rolurile create&
@aide să )acem o (ro!ă&
…a!" 1#..
- 5azvano"# "iunţov J 6uceţi-vă (e scenă şi ;ucaţi-mi e3erciţiul care vă
reuşeşte mai (uţin dec%t altele& 6u(ă mine# acesta e e3erciţiul cu „arderea !anilor"&
5u (uteţi să-1 stă(%niţi# n (rimul r%nd (entru că vreţi să credeţi „deodată"
toată grozăvia (e care am introdus-o n acest su!iect& „6eodată" vă duce ia un ;oc „n
general"& ncercaţi să (uneţi stă(%nire (e acest studiu greu n )ragmente# (ornind de la
cele mai sim(le acţiuni )izice# dar# )ireşte# n de(lină concordanţă cu ntregul& Fiecare
acţiune mică a;utătoare să )ie dusă (%nă la adevăr 4 atunci ;ocul n ansam!lu va decurge
;ust şi crede n autenticitatea lui&
- 6ă-mi te rog !ani de la recuzită# m-am adresat eu maşinistului
&-viciu# care stătea n culise&
- 5-ai nevoie de ei& Qoacă )ără !ancnote# m-a o(rit 2rkadie 5iko-
laevici&
M-am4 a(ucat să număr !anii ine3istenţi&
- 5u te cred J m-a o(rit 1orţov# de cum am ntins m%na să iau
(achetul imaginat#
H1Ce anume nu credeţi I
H,5ici nu te-ai uitat la ceea ce ai atins&
M-am uitat ntr-acolo# la (achetele imaginate# n-am văzut nimic# am ntins iar
m%na şi am tras-o na(oi&
- Să )i ndoit măcar degetele# aşa cum e natural# alt)el are să-ţi
sca(e (achetul& 5u-1 arunca# ci (une-1 ;os& 'entru asta nu e nevoie dec%t
de o secundă& 5u te zg%rci la un gest# dacă vrei să ;usti)ici şi să crezi )izic
n ceea ce )aci& Cine dezleagă un nod aşa I 9ăseşte ca(ătul s)orii cu care
e legat (achetul& 5u aşa J 2sta nu se )ace deodată& 6e o!icei# ca(etele
s)orii se răsucesc şi se !agă su! s)oară# ca (achetul să nu se des)acă&
5u e chiar at%t de uşor s-o scoţi la ca(ăt cu s)oară asta 2şa# a(ro!ă
2rkadie 5ikolaevici& 2cum numără )iecare (achet&
E) J C%t de re(ede ai )ăcut toată trea!a J 5ici cel mai e3(erimentat casier nu
va (utea să numere at%t de iute nişte !ancnote vechi şi soioase&
"edeţi (%nă la ce detalii realiste# (%nă la ce adevăruri mici tre!uie să a;ungi# că
natura noastră )izică să creadă n ceea ce se )ace (e scenă&
2cţiune du(ă acţiune# secundă du(ă secundă# logic şi consecvent# 1orţov mi
ndruma munca )izică& ?n tim(ul numărării !ancnotelor imaginare# mi aduceam tre(tat
aminte cum şi n ce ordineRse des)ăşoară acelaşi (roces n viaţă&
6in toate acţiunile logice sugerate de către 1orţov s-a creat azi n mine o
atitudine cu totul nouă )aţă de „nimic"& Bl (arcă se um(luse de !ancnote imaginare sau#
mai !ine zis# (rovocase n mine un )el de )i3are asu(ra o!iectului imaginat# dar n
realitate ine3istent& >na e să mişti din degete )ără nici un rost şi alta să numeri
!ancnotele murdare# uzate# (e care mi le re(rezentam n g%nd&
6e cum s-a vădit adevărul acţiunii )izice# m-am simţit mai la largul meu (e
scenă&
=i atunci# de la sine# au a(ărut lucruri s(ontane 7 am răsucit ţu gri;ă s)oara şi
1,,
am (us-o alături# (e masă& 2cest )leac m-a ncălzit (rin adevărul lui& Mai mult dec%t at%t#
el a (rovocat o serie ntreagă de mişcări s(ontane noi& 6e (ildă# nainte de a nce(e să
socotesc (achetele# le-am lovit tim( ndelung de masă# ca să se ndre(te hrtille- şi să se
aşeze n ordine& C%nd am )ăcut asta# "iunţov# care stătea alături de mine# a nţeles
acţiunea mea şi a nce(ut să r%dă&
- Ce-ţi veni I l-am ntre!at eu&
- 'rea seamănă leit# mi-a e3(licat el&
- Dată ce numim noi o acţiune )izică ;usti)icată (lnă la ca(ăt şi n
de(lină măsură# n care l (oţi crede din toată inima "(e artistJ a strigat
2rkadie 5ikolaevici de la (arter&
6u(ă o scurtă (auză# el a nce(ut să (ovestească 4
- ?n vara asta# du(ă o lungă ntreru(ere# am )ost din nou n vile
giatură >ngă Ser(uhov# unde# acum c%ţiva ani# mi (etreceam regulat
vacanţele& Căsuţă n care nchinam c%teva odăi se găsea de(arte de gară&
6ar dacă o iei de-a dre(tul (este o r%(ă# o (risacă şi o (ădure# atunci dru
mul se scurtează mult& 6atorită (lim!ărilor mele dese# mi-am croit o
cărare care# n aceşti c%ţiva ani n care am li(sit# a )ost nă(ădită de iar!ă
naltă& 2 tre!uit din nou s-o croiesc cu (icioarele mele& La nce(ut n-a
)ost uşor 7 tot tim(ul greşeam direcţia şi nimeream (e un drum de t%r
)oarte um!lat# (lin de gro(i& 2cest drum duce cu totul n altă direcţie#
dec%t la gară& 2 tre!uit să mă ntorc na(oi# să-mi caut urmele şi să )ac
cărarea mai de(arte& Mă orientăm du(ă aşezarea cunoscută a co(acilor şi
!utucilor# a urcuşurilor şi a co!or%şurilor& 2mintirea lor rămăsese ntreaga
n memoria mea şi mi-a ndrumat căutarea&
n s)%rşit# (rin iar!a călcată s-a )ăcut o d%ră lungă de iar!ă culcată# (e care
mergeam la gară şi na(oi&
6eoarece mă duceam des n oraş# a tre!uit să mă )olosesc a(roa(e zilnic de
acest drum scurt şi cărarea s-a !ătătorit !ine# cur%nd&
6u(ă o nouă (auză# 2rkadie 5ikolaevici a continuat4
2stăzi noi# m(reună cu 5azvanov# am marcat şi dat viaţă liniei acţiunilor
)izice n e3erciţiul „arderii !anilor"& 2ceastă linie e tot o „cărare"R n )elul ei& Ba vă e
!ine cunoscută n viaţa reală# dar (e scenă a tre!uit s-o croim din nou&
2lături de această linie ;ustă# a mai )ost croită de către o!işnuinţă# tot la
5azvanov# o alta ne;usta& Ba e )ăcută din şa!loane şi convenţionalism& ?n )iecare cli(ă#
)ără să vrea# el se a!ătea s(re ea& 2ceastă linie ne;ustă (oate )i asemănată cu un drum de
ţară cu h%rtoa(e& 6rumul ăsta 1-a dus mereu (e 5azvanov alături de direcţia ;ustă# s(re
sim(lul meşteşug& Ca să evite această linie# lui - ca şi mie n (ădure - i-a tre!uit să caute
şi să construiască din nou linia ;ustă a acţiunilor )izice& Ba (oate
)i com(arată cu iar!a călcată din (ădure& 2cum 5azvanov tre!uie s-o „calce"
şi mai mult# (%nă c%nd ea se va (re)ace n „cărare"# care va )i3ă o dată (entru totdeauna
drumul ;ust al rolului&
Secretul metodei mele e lim(ede& Chestiunea nu constă n acţiuni# )izice ca
atare# ci n adevărul şi n credinţă n ele# adevăr şi credinţă (e care a+/5-/ acţiuni ne a;ută
să le (rovocăm şi să le simţim n noi&
2şa cum e3istă )ragmente# acţiuni mici# mi;locii# mari şi altele mai tot aşa
e3istă n (ro)esiunea noastră adevăruri şi momente de cretă ele# mici# mari şi )oarte
mari& 6acă nu cu(rinzi dintr-o dată tr-un adevăr marc ntreaga acţiune mare# atunci
tre!uie să-1 m(ărţi n )ragmente şi să cauţi să crezi măcar n cel mai mic dintre ele&
1,A
2şa (rocedam eu# c%nd !ătătoream cărarea (rin r%(i şi (rin (ădure& 2tunci mă
călăuzeam du(ă cele mai mici indicii# de amintirile drumului (arcurs altădată +!utucii#
şănţuleţele# movilele.& Cu 5azvanov am mers la )el# nu (e acţiuni )izice mari# ci (e cele
mai mici# căut%nd n ele adevăruri şi momente de credinţă mici& >nele se năşteau din
altele 4 m(reună (rovocăm un al treilea# al (atrulea ş&a&m&d& "i se (are că asta e (uţinI
9reşiţi# e enorm& =tiţi oare că adesea# mulţumită sentimentului unui mic adevăr şi al unui
moment de credinţă n autenticitatea acţiunii# artistul se maturizează deodată# (oate să se
simtă n rol şi să creadă n marele adevăr al ntregii (iese I Momentul adevărului vital
sugerează tonul ;ust al ntregului rol&
C%te e3em(le de )elul acesta aş (utea să vă dau din (ractica mea J ?n tim(ul
unui ;oc convenţional# meşteşugăresc al artistului s-a nt%m(lat un lucru neaşte(tat 7 S-a
răsturnat un scaun# sau artistei ia căzut !atistă şi tre!uie S-8 ridice# sau s-a schim!at
(unerea n scenă şi tre!uie# (e neaşte(tate# să aşezi din nou mo!ila& 1ot aşa cum un su)lu
de aer curat m(ros(ătează o cameră nă!uşitoare şi un lucru nt%m(lător# izvor%t din
viaţa autentică# (ătrunz%nd n atmos)era convenţională a scenei# dă viaţă ;ocului mort#
şa!lonizat&
2rtistul e nevoit să ridice s(ontan !atista sau scaunul# deoarece n-tm(lătorul
n-a )ost (revăzut n rol& E asemenea acţiune neaşte(tată nu se )ace actoriceşte# ci
omeneşte şi creează un adevăr vital# (e care nu (oţi să nu-1 crezi& >n asemenea adevăr
di)eră )oarte mult de ;ocul actoricesc# convenţional# teatral& 1oate acestea dau naştere (e
scenă la o acţiune vie# ru(tă din nsăşi realitatea autentică# de care s-a nde(ărtat actorul&
2desea e su)icient un asemenea moment ca să te orientezi ;ust sau să simţi un im!old
nou# creator# o mişcare& 6in ea va (orni un curent viu n toată scena re(rezentată şi (oate
chiar n tot actul sau n toată (iesa& Dntroducerea n linia rolului a momentului
nt%m(lător care a ţ%şnit din viaţa vie# omenească de(inde de artist# care# (e de altă (arte#
(oate să renunţe la acest moment şi să nu-1 includă n rol&
Cu alte cuvinte# artistul (oate să se com(orte iată de lucrul ntm(lă-tor n
calitate de (ersona; al (iesei şi să-1 introducă o singură dată n rol# n linia vieţii lui& 6ar
el (oate de asemenea să iasă (entru o secundă din rol# să nde(ărteze nt%m(lătorul care
a nimerit (e scenă m(otriva voinţei lui +adică să ridice !atista sau scaunul. şi (e urmă să
se ntoarcă din nou la o viaţă convenţională (e scenă# la ;ocul actoricesc ntreru(t&
6acă un singur mic adevăr şi un moment de credinţă (ot să aducă actorul ntr-
o stare de creaţie# atunci o serie ntreagă de momente# care se succed logic şi consecvent#
vor crea un adevăr )oarte mare şi o (erioadă ntreagă# lungă# de credinţă autentică& Ble se
vor susţine şi ntări unele (e altele&
5u negli;aţi deci acţiunile )izice mici şi nvăţaţi-vă să vă )olosiţi de ele de
dragul adevărului şi al credinţei n autenticitatea a ceea ce se )ace (e scenă&
…a!" 1#..
2rkadie 5ikolaevici a s(us 7
- =tiţi oare că acţiunile )izice mici# că adevărurile )izice mici şi
momentele de credinţă n ele ca(ătă o im(ortanţă mare (e scenă nu numai
n momentele sim(le ale rolului# dar şi n trăirile cele mai (uternice#
culminante# ale tragediei şi dramei I Dată# de (ildă 7 cu ce eşti ocu(at dum
neaţa c%nd ;oci a doua ;umătate# dramatică# a e3erciţiului „arderea !a
nilor" I mi s-a adresat 2rkadie 5ikolaevici& 6umneata te re(ezi la cămin#
smulgi din )oc (achetul cu !ani# a(oi l readuci n simţire (e cocoşat#
)ugi să-1 sca(i (e (runc ş&a&m&d& Dată eta(ele acţiunilor )izice con)orm
1,*
cărora se dezvoltă )iresc şi consecvent viaţa )izică a rolului creat de
dumneata n cea mai tragică scenă a e3erciţiului#
Dată şi un alt e3em(lu 7
Cu ce e ocu(at un (rieten a(ro(iat sau soţia muri!undului I Să (ăzească
liniştea !olnavului# să nde(linească (rescri(ţiile medicului# să ia tem(eratura# să (ună
com(rese# cata(lasme& 1oate aceste acţiuni mici ca(ătă o im(ortanţă hotăr%toare n viaţa
!olnavului şi de aceea ele se nde(linesc cu s)inţenie# cu tot devotamentul& =i nu e de
mirare 7 n lu(tă cu moartea# negli;entă e criminală# l (oate omor (e !olnav&
Dată şi un al treilea e3em(lu 7
HA Ce )ace ladM Mac!eth n momentul culminant al tragediei I E acţiune )izică
sim(lă 7 şi şterge de "(e m%na (ata de s%nge&
H* Dertaţi-mă# vă rog - s-a gră!it 9ovorkov &să ia (artea lui Shake-s(eare - oare
marele scriitor şi-a creat ca(odo(erele (entru ca eroii# mă-nţelegeţi# să-şi s(ele m%inile
sau să )acă alte acţiuni naturaliste I
HH Ce dezamăgire# nu-i aşa I 1-a luat (este (icior 1orţov& Să nu te g%ndeşti la
„tragic"# să renunţi la s)orţările actoriceşti cele mai ncordate#cele mai iu!ite de
dumneata# la ;ocul su(er)icial# la „(atos" şi la „ins(i
H:raţie" ntre ghilimele J Să uiţi de s(ectatori# de im(resia (e care o (ro
H-duci asu(ra r şi n locul tuturor s(lendorilor actoriceşti de )elul acesta
H/ să te mă77 5 mici acţiuni )izice realiste# la mici adevăruri )izice şi la o
sinceră credinţă n autenticitatea lor J
1 vei nţelege că nu e nevoie de asta (entru naturalism# ci irul sentimentului#
(entru credinţa n autenticitatea lui 4 că i# trăirile nalte se mani)estă adesea (rin cele
mai o!işnuite şi itiuni naturaliste&
artiştii# tre!uie să ne )olosim (e larg de )a(tul că aceste acţiuni semănate
(rintre situaţiile (ro(use im(ortante# ca(ătă o mare (ure& ?n aceste condiţiuni# se creează
o conlucrare a tru(ului şi a su)le-a acţiunii şi a sentimentului# mulţumită căreia
e3teriorul a;ută tenorul# iar interiorul (rovoacă e3teriorul4 ştergerea (etei de s%nge a;ută
să se realizeze g%ndurile am!iţioase ale ladM-ei Mac!eth# iar aceste g%nduri !iţioase o
silesc să-şi şteargă (ata de s%nge& 5u degea!a doar# n mo-logul ladM-ei Mac!eth#
amintirea momentelor izolate ale uciderii lui <anOuo alternează tot tim(ul cu gri;ă
(etei de s%nge& Mică acţiune )izică
4
de ştergere a (etei ca(ătă o im(ortanţă mare n viaţa
de mai t%rziu a ladM-ei Mac!eth# iar marea ei năzuinţă lăuntrică +g%ndurile ei
am!iţioase. are nevoie de a;utorul micii acţiuni )izice&
6ar e3istă o cauză şi mai sim(lă şi (ractică# (entru care adevărul acţiunilor
)izice ca(ătă o mare nsemnătate n cli(ele de av%nt tragic& ntr-o tragedie (uternică
actorul tre!uie să a;ungă (%nă la cel mai nalt grad de ncordare creatoare& 2sta e greu&
ntr-adevăr# ce trudă e să (rovoci n tine e3tazul# )ără o dorinţă )irească J B oare uşor să
o!ţii# m(otriva voinţei# acea trăire naltă care se naşte numai dintr-o nentare
creatoare I B uşor să deviezi (rintr-un (rocedeu care contrazice natura şi n locul unui
sentiment autentic să (rovoci un ;oc su(er)icial actoricesc# sim(list# meşteşugăresc şi o
convulsiune musculară& Qocul su(er)icial e uşor# cunoscut# a;uns la o de(rindere
mecanică& 2ceasta e calea minimei rezistenţe&
Ca să te )ereşti de o asemenea greşeală# tre!uie să te agăţi de ceva real# sta!il#
organic# (al(a!il& >ite# aici ne e necesară o acţiune )izică# clară# (recisă# emoţionantă#
dar uşor de nde(linit# ti(ică (entru momentul trăirii& Ba# )ireşte# ne va ndre(ta maşinal
(e calea ;ustă şi nu ne va lăsa n momentele grele ale creaţiei să cotim (e un drum greşit&
1ocmai n aceste momente de trăire naltă din tragedii şi drame# acţiunile
1,H
)izice# sim(le şi veridice# de care e uşor să te agăţi# ca(ătă o im(ortanţă a!solut
e3ce(ţională (rin rostul lor& Cu c%t sunt mai sim(le# mai accesi!ile# mai uşor de
nde(linit# cu at%t e mai uşor să te (rinzi de ele n momentul greu& 1ema ;ustă te va duce
s(re un sco( ;ust& 2sta l va )eri
(e artist de a a(uca (e calea minimei rezistenţe# adică s(re şa!lon# s(re
meşteşug&
Mai este o condiţie e3trem de im(ortantă care dă o şi mai mare (utere şi
nsemnătate sim(lei şi micii acţiuni )izice&
2ceastă condiţie constă n următoarele 7 s(uneţi-i actorului că rolul# tema#
acţiunea lui sunt (sihologice# adinei# tragice şi imediat el va nce(e să se ncordeze# să
;oace su(er)icial (%nă şi (asiunea# „s-o s)%şie n !ucăţi" sau şi va răscoli su)letul şi-şi
va constr%nge degea!a sentimentul&
6ar dacă veţi da artistului cea mai sim(lă temă )izică şi o veţi n)ăşură n
situaţii (ro(use interesante# emoţionante# atunci el se va a(uca să nde(linească acţiunea#
)ără să se s(erie şi )ără să stea să se g%ndească dacă n ceea ce )ace se ascunde
(sihologie# tragedie sau dramă&
2tunci sentimentul adevărului va intra n dre(turile sale# iar acesta e unul din
cele mai im(ortante momente ale creaţiei Da care duce (siho-tehnica artistică& Mulţumită
acestei metode# sentimentul evită constrnge-rea şi se dezvoltă )iresc şi de(lin&
La marii scriitori# chiar cele mai mici teme )izice sunt ncon;urate de situaţii
(ro(use mari şi im(ortante# n care sunt ascunse stimulente ademenitoare (entru
sentiment&
2st)el# du(ă cum vedeţi# n tragedie tre!uie să (rocedezi invers de cum o )ace
>mnovh# şi anume 7 să nu storci din tine c%t mai mult sentiment# ci să te g%ndeşti numai
la o ;ustă nde(linire a acţiunii )izice n situaţiile (ro(use care ne ncon;oară# im(use de
(iesă&
1re!uie să te a(ro(ii de momentele tragice nu numai )ără (oză şi constr%ngere#
adică aşa cum o )ăcea >mnovh# dar şi )ără violentare şi nervozitate# cum o )ăcea
6mkova# şi nici !rusc# cum o )ac ma;oritatea actorilor# ci tre(tat# consecvent şi logic#
simţind )iecare adevăr mic sau mare al acţiunilor )izice curente şi crez%nd sincer n ele&
C%nd vă veţi nsuşi o asemenea tehnică# de a(ro(iere )aţă de sentiment# se va
)orma n voi cu totul altă atitudine )aţă de momentele dramatice şi de av%nt tragic& Ble o
să nceteze să vă mai s(erie&
2desea# deose!irea ntre dramă# tragedie# vodevil şi comedie constă numai n
acele situaţii (ro(use n mi;locul cărora decurge acţiunea (ersona;ului re(rezentat& n
rest nsă# viaţa )izică se des)ăşoară la )el& 2t%t n vodevil# c%t şi n tragedie oamenii stau
;os# um!lă# măn%ncă&
6ar (arcă asta ne interesează I Dm(ortant e (entru ce se )ace asta 4 im(ortante
sunt situaţiile (ro(use şi „dacă"& Ble dau viaţă şi ;usti)ică acţiunea& 2ceasta din urmă
ca(ătă cu totul altă nsemnătate c%nd a;unge n condiţii tragice sau alte condiţii de viaţă
ale (iesei& 2colo ea se trans)ormă n evenimente mari# n )a(te eroice& Fireşte că asta se
(etrece res(ect%nd adevărul şi credinţa& 5e (lac acţiunile )izice mari şi mici# (entru
adevărul roluluiY<&&&& ţinui
IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII
adie 5ikolaevici ne-a cerut# mie şi lui "iunţov# să re(etăm ceea serăm la una
din lecţiile anterioare n e3erciţiul „arderea !anilor"& n mă simţeam (lin de vioiciune#
mi-am amintit destul de re(ede ceea ce găsisem atunci şi am nde(linit toate acţiunile
)izice necesare&
1,:
C%t e de&(lăcut să simţi (e scenă adevărul# nu numai cu su)letul# ci a tru(ul J
ntr-o stare ca asta simţi (ăm%ntul su! (icioarele tale# simţi că (oţi să stai solid (e el şi
(oţi să )ii sigur că nimeni n-are să te )acă să te (oticneşti&
- Ce !ucurie e să crezi n tine (e scenă şi să simţi că şi alţii cred
n tine J am e3clamat eu c%nd am s)%rşit ;ocul&
- =i ce te-a a;utat să găseşti acest adevăr I a ntre!at 2rkadie
5ikolaevici&
H0E!iectul imaginatJ 5imiculJ
:8 Sau# mai !ine zis# acţiunea )izică n ;urul acestui nimic# m-a corectat
2rkadie 5ikolaevici& 2cesta e momentul im(ortant şi tre!uie să vor!im mereu des(re el&
9%ndiţi-vă numai7 atenţia# m(răştiată n tot teatrul# se )i3ează asu(ra unui o!iect
ine3istent# asu(ra nimicului& Bl se găseşte (e scenă# n miezul vieţii (iesei# el l distrage
(e cel care creează de la s(ectatori şi de la tot ce e n a)ară de scenă& 5imicul
concentrează atenţia artistului nt%i asu(ra lui nsuşi# a(oi asu(ra acţiunilor )izice şi-1
o!ligă să le urmărească&
5imicul te-a a;utat şi (e dumneata să descom(ui acţiunile )izice mari n (ărţile
lor com(onente şi să le studiezi (e )iecare n (arte& n (rima co(ilărie# c%nd aţi nvăţat
(lini de concentrare să (riviţi# să ascultaţi# să um!laţi# aţi studiat )iecare acţiune
com(onentă mică# a;utătoare& Faceţi acelaşi lucru şi (e scenă& n co(ilăria artistică
tre!uie de asemenea să le nveţi (e toate de la nce(utul nce(uturilor&
=i ce te-a mai a;utat să realizezi adevărul n e3erciţiul cu „arderea !anilor" I
mă iscodea 1orţov&
1ăceam# (entru că nu (uteam să-mi dau seama dintr-o dată&
- 1e-a a;utat logica şi consecvenţă acţiunilor (e care le-am o!ţinut eu de la
dumneata& Momentul acesta e şi mai im(ortant şi tre!uie să ne o(rim destul de mult
asu(ra lui&
Logica şi consecvenţă (artici(ă şi ele la acţiunile )izice# ele creeazăordinea#
ar;nonia# sensul lor şi a;ută să se (rovoace o acţiune autentică# rodnică şi adecvată unui
sco(&
?n viaţa reală nu ne mai g%ndim la asta& 2colo totul se )ace de la sine& C%nd ni
se dau !ani la (oştă sau la !ancă# noi nu-i numărăm aşa cum o )ăcea 5azvanov (%nă
c%nd l-am corectat eu& La !ancă nsă# !anii se număra aşa cum o )ăcea 5azvanov du(ă
ce am lucrat cu el&
- 1e cred J La !ancă (oţi să greşeşti la socoteală cu o sută# două şi de asta ţi-e
)rică# (e c%nd o numărătoare )ictivă nu te s(erie& 'e scenă nu se nt%m(la nici o (agu!ă#
;udecau elevii&
- ?n viaţă# datorită deselor re(etări ale unora şi aceloraşi acţiuni de toate zilele#
se )ormează# dacă se (oate s(une aşa# o logică „mecanicăRR şi o nlănţuire a acţiunilor
)izice şi a altor acţiuni# a e3(licat 1orţov& 'rudenţa su!conştientă a atenţiei şi
autocontrolul instinctiv# necesare (entru asta# a(ar de la sine şi ne conduc (e nesimţite&
:1 Logica şi con&&& sec&&& venţa& acţiu&&& nii# (ru&&& den&&& ţa me&&& ca&&& nică# auto&&&
con&&& trolul# şi !ăga n ca( "iunţov cuvintele nţele(te&
:,2m să vă e3(lic ce nseamnă „logica şi consecvenţă acţiunii"## „mecanica
lor" şi alte denumiri care vă s(erie& 2scultaţi-mă 7
6acă tre!uie să scrii o scrisoare# nu nce(i cu li(irea (licului& 5u-i aşa I
'regăteşti h%rtia# tocul# cerneală# chi!zuieşti ce tre!uie să scrii şi ţi nşiri g%ndurile (e
h%rtie& 5umai du(ă aceea ici (licul# scrii şi (e el# şi-1 li(eşti& 6e ce (rocedezi aşa I
'entru că eşti logic şi consecvent n acţiunile talc&
1,-
6ar aţi văzut cum scriu actorii scrisori (e scena& Bi se re(ed la masă# iau (rima
!ucată de h%rtie care se nimereşte# nv%rtesc )ără sens tocul n aer 4 !agă oricum o )i
h%rtia m(ăturită negli;ent n (lic (e care l ating cu !uzele şi&&& gata&
2ctorii care (rocedează aşa sunt nelogici şi inconsecvenţi n acţiunile lor& 2i
nţeles I
- 2m nţeles J să !ucurat "iunţov#
:A 2cum să vor!im des(re mecanica logicii şi consecvenţei n acţiunile )izice&
n tim(ul mesei# sigur că nu vă !ateţi ca(ul cu di)erite mărunţişuri 7 cum să ţii )urculiţa şi
cuţitul# cum să acţionezi cu ele# cum să mesteci şi să nghiţi& 2ţi m%ncat de mii de ori n
viaţa voastră# tot ce se cu(rinde n acest (roces vă e o!işnuit# a a;uns ceva mecanic şi de
aceea se )ace de la sine& nţelegeţi instinctiv că )ără logică şi consecvenţă n acţiune nu
veţi iz!uti să m%ncaţi şi să vă astm(ăraţi )oamea& Cine urmăreşte nsă logica şi acţiunile
mecanice I Su!conştientul vostru# atenţia (lină de gri;ă# autocontrolul vostru instinctiv&
2ţi nţeles I
:*6a J&&& 2m nţeles J
:H 2şa se nt%m(la n viaţa reală& 'e scenă e altceva& 2colo# (recumştiţi# noi nu
nde(linim acţiunile (entru că ele ne sunt vitale# organic necesare# ci (entru că ne-o
(oruncesc autorul şi regizorul&
i dis(are necesitatea organică a acţiunii )izice m(reună cu logica şi
consecvenţă ei „mecanică"# m(reună cu (rudenţa su!conştien-i cu autocontrolul
instinctiv# at%t de )ireşti n viaţă& m s-o scoatem la ca(ăt )ără ele I
cui tre!uie nlocuit cu un control conştient# logic şi consecvent Kţnirui )izice
de )iecare cli(ă& 2cest (roces şi va )orma de la sine# cu nL datorită deselor re(etări#
(ro(ria lui de(rindere& 6acă aţi şti numai c%t e de im(ortant să te o!işnuieşti c%t mai
re(ede# iimţi logica şi consecvenţă acţiunilor )izice# adevărul (e care-1 aduc cu ele#
credinţa n autenticitatea acestui adevăr J
5ici nu vă nchi(uiţi cu ce re(eziciune se dezvoltă n noi aceste simţiri şi
necesitatea lor n condiţiile unor e3erciţii ;uste& Mai mult 7 necesitatea logicii şi
consecvenţei# adevărului şi credinţei trec de la sine n toate celelalte domenii 7 g%nduri#
dorinţe# simţăminte# ntr-un cuv%nt n toate &&elementele"& Logica şi consecvenţă le
disci(linează# şi ndeose!i atenţia& Ble te de(rind să reţii o!iectul (e scenă sau năuntrul
tău# să urmăreşti nde(linirea (ărţilor mici com(onente nu numai )izice# dar şi a celor
interioare# su)leteşti&
Simţind adevărul e3terior şi interior şi crez%nd n el# se creează de la sine la
nce(ut dorinţe de acţiune şi a(oi acţiunea nsăşi&
6acă toate domeniile naturii omeneşti a artistului vor nce(e să lucreze logic#
consecvent# cu adevăr şi credinţă autentică# atunci trăirea va )i desăv%rşită&
5u e oare c sarcină măreaţă să )ormezi artişti n chi( logic şi consecvent#
stă(%nind un adevăr şi o credinţă care să se re)ere la tot ce se Mm(lă (e scenă# n cadrul
(iesei şi rolului
6in ne)ericire# lecţia a )ost ntreru(tă de leşinul 6mkovei& 2 tre!uit s-o
scoatem a)ară şi să chemăm doctorul&
…a!" 1#..
- 6u(ă (rivirea ntre!ătoare a lui 5azvanov nţeleg ce aştea(tă# a s(us 2rkadie
5ikolaevici intr%nd n clasă& Bl vrea să a)le# c%t mai re(ede# cum (oţi să stă(%neşti
metoda de a in)luenţa sentimentul (rin acţiuni )izice mici&
?n această chestiune vă va a;uta ntr-o mare măsură munca n (rivinţa „acţiunii
1,/
)ără o!iect"&
2ţi văzut cum decurge această muncă şi ştiţi n ce constă a;utorul ei& Pineţi
minte I La nce(ut# c%nd )ăcea e3erciţiul cu „arderea !anilor"# 5azvanov -acţiona cu
„nimicul" )ără nici un rost# )ără c%rmă şi )ără (%nze# nediri;nd ceea ce crea# (entru că (e
scenă i dis(ărea (rudenţa# controlul# logica mecanică& Bu mi-am luat rolul de a )i
conştiinţa lui 5azvanov# m-am străduit să-1 )ac să-şi aducă aminte# să nţeleagă sensul şi
legătura (ărţilor com(onente mici ale acţiunii mari +numărarea !anilor.# mersul logic şi
consecvent al dezvoltării lor& L-am de(rins (e 5azvanov să creeze un control conştient
asu(ra )iecărei acţiuni mici a;utătore&
2ţi văzut unde 1-a dus asta& 5azvanov şi-a adus aminte# a a)lat# a simţit
adevărul# viaţa n acţiunile lui (e scenă şi a nce(ut să acţioneze autentic# rodnic şi
adecvat& 2stăzi# el şi-a adus aminte de toate# )ără vreo străduinţă deose!ită&
Să re(ete 5azvanov acelaşi e3erciţiu# (us la (unct# de zeci de ori# de o sută de
ori şi atunci acţiunile lui logice şi consecvente de (e scenă vor deveni mecanice&
:: S-ar (utea nt%m(la# dacă !inevoiţi să vedeţi# că noi# )ăc%nd at%tea e3erciţii
cu acţiunile )ără o!iecte# mai t%rziu# la s(ectacol# c%nd ni se vor da# du(ă cum ştiţi#
o!iecte reale# n-o vom mai scoate la ca(ăt cu ele şi ne vom ză(ăci# s(use# cam
!at;ocoritor# 9ovorkov&
:- ntr-adevăr# de ce să nu )acem de la nce(ut e3erciţii cu o!iecte reale I a
ntre!at cineva&
:/C%te o!iecte nu s-ar cere atunci (entru )antezia noastră J a o!servat =ustov&
:0 5u demult# de (ildă# construiam o casă# cărăm grinzi şi cărămizi# mi
aminteam eu&
-8Sunt şi alte (ricini mai im(ortante& E să vi le e3(lice 9ovorkov cu un
e3em(lu (ractic# a o!servat 2rkadie 5ikolaevici& 9ovorkov J 6u-te (e scenă şi scrie o
scrisoare cu o!iectele reale care se găsesc (e masa rotundă&
9ovorkov s-a dus (e scenă şi a e3ecutat cele (oruncite& 6u(ă ce a is(răvit#
1orţov i-a ntre!at (e elevi 7
-12ţi (rivit atent toate acţiunile lui şi aţi crezut n ele I
-,5u J au răs(uns a(roa(e ntr-un glas elevii&
-ACe aţi omis şi ce vi s-a (ărut greşit I
-* ?n (rimul r%nd# n-am o!servat de unde a luat h%rtia şi tocul# a s(us unul
dintre ci&
-Hntre!aţi-1 (e 9ovorkov cui şi ce i-a scris I Bl nu va (utea să răs(undă#
deoarece nu ştie nici el# a o!servat un altul&
-: ?n at%t de (uţin tim(# nu (oţi să scrii nici măcar o sim(lă notiţă# a criticat un
al treilea&
-- Dar eu ţin minte# de alt)el# (%nă la cele mai mici amănunte# cum Bleonora
6use# n rolul Marguerittei 9autier +6ama cu camelii. a lui 6umas# i scria o scrisoare
lui 2rm%nd& 2u trecut zeci de ani de c%nd am văzut-o# dar gust şi acuma )iecare amănunt
dintre cele mai mici ale acţiunilor ei )izice# din scenă scrierii scrisorii către omul iu!it# a
o!servat 2rkadie 5ikolaevici&
2(oi el s-a adresat din nou lui Novorkov 7
- 2cuma )ă acelaşi e3erciţiu cu o „acţiune )ără o!iect"&
irit să-şi dea multă osteneală ca )i iz!utească să-1 ndrumeze -7 amintească (as
cu (as# logic şi consecvent# toate (ărţile com(o-aici ale acţiunii mari& C%nd 9ovorkov şi-
a amintit de ele şi le-a )ă-o ordine consecventă# 2rkadie 5ikolaevici i-a ntre!at (e
elevi 7
1,0
-/2cuma aţi crezut că a scris o scrisoare I
-02m crezut&
/8 2ţi văzut şi ţinut minte cum şi de unde a luat h%rtia# tocul# cerneala
/12m văzut şi am ţinut minte&
/, 2ţi simţit că nainte de a scrie scrisoarea# 9ovorkov a chi!zuit n g%nd
conţinutul şi a(oi# logic şi consecvent# 1-a trans(us# (e h%rtie I
/A2m simţit&
- Ce concluzie deci tre!uie să tragem din acest e3em(lu I 5oi tăceam# (entru
că nu ştiam ncă ce să răs(undem&
/* Concluzia e - a s(us 2rkadie 5ikolaevici - că s(ectatorul# ui-tndu-se la
acţiunea artistului (e scenă# tre!uie să simtă şi el automat „mecanica" logicii şi a
consecvenţei acţiunii (e care o cunoaştem inconştient din viaţă& Fără asta# s(ectatorul nu
va crede n adevărul celor ce se (etrec (e scenă# 6aţi-i deci această logică şi consecvenţă
n )iecare acţiune# daţi-i-o nt%i conştient# iar a(oi# cu tim(ul# (rin de(rindere# ea va
deveni a(roa(e mecanică&
/H Mai e3istă ncă o concluzie# a hotăr%t 9ovorkov& Ba constă n )a(tul că#
ştiţi# vă rog# noi tre!uie să lucrăm )iecare acţiune )izică (e scenă şi cu o!iecte reale&
-i 2i dre(tatO# dar această acţiune cu o!iecte reale n (rima (erioadă (e scenă e
mai grea dec%t dacă nu avem nici un o!iect# a o!servat 1orţov&
- Da8 de ce# vă rog I
- 'entru că# atunci c%nd ai de-a )ace cu o!iecte reale# multe acţiuni
ţi sca(ă de la sine# instinctiv# din (ricina caracterului mecanic (e care
l are n viaţă# aşa că cel care ;oacă nu iz!uteşte să le urmărească& B greu
să (rinzi aceste scă(ări şi# dacă le admiţi# atunci se (roduc eşecuri care
dezechili!rează linia logicii şi a consecvenţei acţiunilor )izice& Logica dez
echili!rată nimiceşte la r%ndul ei adevărul# iar )ăiră adevăr nu e3istă
credinţa şi nici trăire# at%t la artist# c%t şi la (rivitor&
'entru „acţiunile )ără o!iect" se creează alte condiţii& C%nd e vor!a de eleX de
voie# de nevoie tre!uie să-ţi aţinteşti atenţia asu(ra )iecărei (ărţi com(onente# c%t de
mărunte# a acţiunii mari& 6acă nu# n-ai să-ţi aduci aminte şi n-ai să nde(lineşti toate
(ărţile au3iliare ale ntregului# iar )ără (ărţile au3iliare n-ai să simţi ntregul din toată
acţiunea mare&
1re!uie nt%i să te g%ndeşti şi (e urmă să nde(lineşti acţiunea& ?n chi(ul
acesta# datorită logicii şi consecvenţei (rocedeelor tale# te a(ro(ii (e cale )irească de
adevăr şi de la adevăr a;ungi la credinţă şi la trăirea cea mai autentică&
2cuma veţi nţelege de ce vă recomand (entru (rima (erioadă să nce(eţi cu
„acţiuni )ără o!iect"# li(sindu-vă de o!iectele reale (entru un anumit tim(&
Li(sa lor te sileşte să (ătrunzi mai atent# mai ad%nc n nsăşi natura acţiunilor
)izice şi s-o studiezi&
2(ucaţi-vă cu elan şi cu toată (asiunea de metoda şi e3erciţiile (ro(use de
mine şi aduceţi acţiunea cu a;utorul lor (%nă la adevărul organic&
- Scuzaţi-mă# vă rog - a nce(ut să discute 9ovorkov - care7
acţiune )ără o!iect se (oate numi )izică şi chiar organică# mă nţelegeţi#
vă rog I
=ustov a )ost şi el de (artea lui& =i el găsea că o acţiune cu o!iecte reale#
autentice şi o acţiune cu o!iecte imaginare +cu nimic. sunt di)erite du(ă natura lor&
6e e3em(lu# !inevoiţi să vedeţi# să zicem că !ei a(ă& Ba (roY voacă# ştiţi# vă
rog# o serie ntreagă de (rocese realmente )izice şi cu adevărat organice 7 sor!irea
1A8
lichidului# senzaţia gustului# nghiţirea&&&
/: 2şa# aşa J 1-a ntreru(t 1orţov& B necesar să ire(eţi toate aceste su!tilităţi şi
la acţiunile )ără o!iect# (entru că )ără ele nu vei (utea nghiţi&
/- Cu ce să re(eţi# !inevoiţi să vedeţi şi dumneavoastră# c%nd n-ai nimic n
gură I
- ?nghite-ţi saliva# nghite aerul# nu-i totuna I a (ro(us 2rkadie
5ikolaevici& 2i să nce(i să mă asiguri că nu e acelaşi lucru cu a n
ghiţi un vin !un& Sunt de acord& B3istă o di)erenţă& 6ar şi aşa vor ră-
mne multe momente de adevăr )izic# su)iciente (entru sco(urile noastre&
- Dertaţi-mă# vă rog# o asemenea muncă te distrage de la esenţa
rolului& ?n viaţă# vă rog să o!servaţi# i)a(tul de a !ea se (roduce de la
sine şi nu cere o atenţie deose!ită# nu se (otolea 9ovorkov&
- 5u# c%nd savurezi ceea ce !ei# asta ţi cere atenţie# a o!iectat"
2rkadie 5ikolaevici&
// 6ar c%nd nu savurezi# mă nţelegeţi# atunci nu te g%ndeşti la asta&&
/0 Cu acţiunile )ără o!iecte se nt%m(la acelaşi lucru& Cum am mai s(us 7
)accţi1e de o sută de ori# nţelegeţi-le# aduceţi-vă aminte de toate momentele lor
se(arate# com(onente# şi atunci natura voastră tru(ească va a)la# va simţi acţiunea
cunoscută şi vă va a;ută ea singură s-o re(etaţi&
6u(ă lecţie# n im( ce elevii şi luau rămas !un şi se m(răştiau# 2rkadie
Cikolaeviei i dădea indicaţii lui Dvan 'latonovici& Bu le-am auzit# deoarece 1oiiov le
s(unea cu glas tare 7
- Se cuvine să (rocedăm a!solut la )el cu elevii& n (rima (erioadă (ro)esorul
să-şi ia asu(ra lui rolul conştiinţei elevului# să-i indice ac-om(onente a;utătoare#
mici# (e care le-a omis din greşeală& i r%ndul lor# elevii să ţină minte că e necesar să
cunoască aceste com(onente ale acţiunilor mari şi drumul lor de dezvoltare n chi(
consecvent& Blevii tre!uie să-şi de(rindă atenţia să urmărească rrent nde(linirea
ntocmai a cerinţelor naturii n domeniul ac-elevii tre!uie să simtă ntotdeauna (e
scenă logica şi consecvenţă lunilor )izice# iar asta să constituie necesitatea lor
)irească# starea lormală (e scenă 4 elevii tre!uie să iu!ească )iecare )ragment com(o-@
de mic al acţiunilor mari# aşa cum un muzicant iu!eşte )iecare lin melodia (e care o
redă& '%nă acum ai urmărit ntotdeauna ca elevii să acţioneze (e scenă itic# rodnic
şi con)orm unui sco(# iair nu să se re(rezinte ca (ersona;e& 2sta e !ine 1 6u şi mai
de(arte aceeaşi muncă la lecţiile de „antrenament şi disci(lină"& Scrieţi la lecţii# ca şi
(%nă acum# scrisori# (uneţi masa (entru (r%nz# (regătiţi m%ncări di)erite# !eţi ceaiul
imaginar&&& coaseţi-vă m!răcămintea# construiţi case etc# etc# &&&
6ar @e acum nainte să nde(liniţi toate aceste acţiuni )izice )ără o!iecte# cu
nimic# ţin%nd seamă că aceste e3erciţii ne sunt necesare (entru a a)irma năuntrul
artistului adevărul şi credinţa autentică# organică (rin acţiunile )izice&
2cum 5azvanov ştie cum 1-a o!ligat nimicul să (ătrundă n )iecare moment al
acţiunii )izice )ăiră o!iect# n numărarea !anilor& 6uceţi această muncă e3trem de
im(ortantă a atenţiei (%nă la o trea(tă naltă a (er)ecţiunii tehnice& 6u(ă aceea# m!inaţi
aceeaşi acţiune )izică cu cele mai variate situaţii (ro(use şi cu magicul „dacă"& 6e (ildă 7
elevul a cunoscut la (er)ecţie (rocesul )izic al m!răcării& ?ntrea!ă-1 7 „Cum te m!raci
ntr-o zi li!eră# cnid nu tre!uie să te gră!eşti să te duci la şcoală I"
Lasă-1 să-şi aducă aminte şi să se m!race aşa cum se m!racă ntr-o zi li!eră&
„Cum te m!raci ntr-o zi de lucru# c%nd mai ai ncă destul tim( (%nă la
nce(erea lecţiilor I"
1A1
2celaşi lucru c%nd nt%rzie la şcoală&
La )el c%nd s-a nt%m(lat ceva n casă sau a iz!ucnit un incendiu&
La )el c%nd nu e -la el acasă# ci invitat şi aşa mai de(arte&
?n toate aceste momente oamenii se m!racă a(roa(e la )el 7 şi trag (antalonii
a!solut la )el de )iecare dată# şi leagă cravată# şi ncheie nas-
turii şi altele& Logica şi consecvenţă tuturor acestor acţiuni )izice nu se
schim!ă a(roa(e n nici o m(re;urare& 2ceastă logică şi consecvenţă tre!uie nsuşite o
dată (entru totdeauna# (relucrate la (er)ecţie (entru )iecare acţiune )izică dată& Se
schim!ă numai situaţiile (ro(use şi magicul „dacă"# n ;urul cărora au loc aceleaşi
acţiuni )izice& Mediul ncon;urător are o in)luenţă asu(ira acţiunii nsăşi# dar n-avem de
ce să ne ngri;orăm de asta& 2ire gri;ă de asta natură n locul nostru# e3(erienţa de toate
zlele# o!işnuinţa# su!conştientul& Ble vor )ace (entru noi tot ce e necesar& 5oi nsă
tre!uie să ne g%ndim numai ca acţiunea )izică să se m(linească ;ust# logic şi consecvent#
n situaţiile (ro(use date&
>ite# lm această muncă - studierea şi cori;area acţiunii - au să vă a;ute )oarte
mult e3erciţiile cu „acţiunea )ără o!iect"# (rin care veţi cunoaşte adevărul& Dată de ce
acord acestor e3erciţii o im(ortanţă a!solut e3ce(ţională şi te irog ncă o dată# "ania# să
dai şi tu acestui e3erciţiu o atenţie a!solut e3ce(ţională&
- nţeles J i-a răs(uns milităireşte Dvan 'latonovici&
…a!" 1#..
Logica şi consecvenţă acţiunilor )izice a (ătruns (uternic n conştiinţa noastră&
2tenţia noastră &se (reocu(ă numai de ete n tim(ul e3eirciţ>lor# studiilor#
antrenamentului şi disci(linei& 5oi singuri inventăm (entru noi e3(erienţe variate n
clasă şi (e scenă& Mai mult dec%t at%t# gri;a (entru logică şi consecvenţă acţiunilor )izice
a intrat n viaţa noastră ireală# S-a creat n noi un )el de ;oc# care constă n )a(tul că ne
urmărim neo!osiţi unul (e altul şi ne sur(rindem #n acţiuni )izice tteilogice şi
neconsecvente-
Dată# de (ildă# azi# datorită )a(tului că s-a )ăcut curăţenie (e scena de la şcoală
şi că asta a durat mult# a tre!uit să aşte(tăm lecţia lui 2irkadie 5ikolaevici ntr-un
coridor vecin cu teatrul şcolii& 6eodată Maloletkova a nce(ut să ţi(e 7
- 6ragii mei JR5u mai (otJ Mi-am (ierdut cheia odăiiJ 1oţi s-au a(ucat să
caute cheia&
- 5u e logic J se ţinea 9ovorkov de Maloletkova& 6umneata nt%i te a(leci şi
a!ia #(e urmă# mă nţelegi# te irog# nce(i să te g%ndeşti unde tre
!uie să cauţi J 6in asta eu trag concluzia# dacă-mi dai voie# că acţiunile
dumitale )izice se (roduc nu (entru căutare# ci (entru a cochetă cu noi#
s(ectatorii&
08"ai# dragii mei# ce se mai cne scai de mine 1 se n)urie Maloletkova&
?n tim(ul acesta "iunţov &&mergea-(e uirmele "eliaminovei&
- "ai J 9ata J 5u merge J 5u e consecventJ 5u cred J 'i(ăi cu m%na (e
divan# dar te uiţi la mine& Fireşte că ai dat greş J o necă;ea "iunţov&
2dăugaţi la aceasta o!servaţiile lui 'uşcin# "eselovski# =ustov# n (arte
ale mele& şi veţi (rice(e că situaţia celor care căutau era )ăiră ieşire& - Co(ii (roşti J Să
nu vă de)ormaţi J a răsunat (e neaşte(tate glăsui ca un tunet cR& iui 2rkadie 5ikolaevici&
Blevi7 au ncremenit de nedumerire#
dvă toţi (e scaune# iair voi# Maloletkova şi "eliaminova# u#m-un ca(ăt la
altul# colo (e coiridor J a (oruncit 2rkadie 5iko-c voce as(iră# neo!işnuită (entru noi
1A,
5u aşa J 2şa se um!lă I Călc%iele năuntru# v%r)urile n a)airă J 6eV ndoiţi
genunchii I 6e ce e (rea (uţină mişcaire n şolduri I >rmăiriţi aitrul de greutate al
tru(ului vostru J Fără asta nu e3istă sens# nu e3istă consecvenţă n mişcările voastre J
5u cred J Ce-i cu voi# nu ştiţi să um!laţi I
>ndec adevărul şi credinţa n ceea ce )aceţi I 6e ce vă clătinaţi că !eţiviiI
L%ti-va unde călcaţi J
"rkadie 5ikolaeviei devenea din ce n ce mai e3igent şi# (e măsură ce i#
elevele şi (ierdeau tot mai mult stă(niirea de sine& 1orţov le-a (ăcii at%ta nc%t ele nu
mai ştiau unde le sunt genunchii# călc%iele şi tăi-1 Căut%nd gru(urile de muşchi motori
(e care 2rkadie 5ikolaevici le mea să lucreze# !ietele )ete ză(ăcite nu le (uneau n
mişcaire (e cele indicate& 2ceasta stirnea noi şicane din (artea (ro)esorului&
n cele din urmă li s-au ncurcat (icioarele# iar "eliaminova a ncremenit n
mi;locul coridorului# cu gura căscată şi cu ochii (lini de lacrimi# drmndu-&se să se mai
mişte&
C%nd m-am uitat la 1orţov# am văzut# s(re mirarea mea# că şi el# şi $ahmanov
şi ţineau !atista la gură şi se zguduiau de ra& 9luma s-a lămurit numaidec%t&
- Eare nu nţelegeţi - a s(us 2rkadie 5ikolaevici - că ;ocul vostru (rostesc
nimiceşte sensul metodei mele I Eare e vor!a să sta!iliţi numai )ormaJ logica şi
consecvenţă (ăirţilor com(onente a acţiunii )izice mari I 5u sm nevoie de asta# am
nevoie de un adevăr autentic al sentimentului şi de credinţa sinceră n el# a artistului care
creează&
Fără acest adevăr şi această credinţă# tot ce se )ace (e scenă# toate acţiunile
)izice logice şi consecvente devin convenţionale# adică dau naştere minciunii# n care nu
(oţi să crezi&
Cel mai (rime;dios lucru (entru metoda mea& (entru ntregul sistem# (entru
(slhotehnica lui# n s)%rşit (entru ntreaga artă# e o a(ro(iere )ormală )aţă de munca
creatoare com(letă# e o nţelegere ngustă# limitată a ei& 5u e greu şi e )olositor să te
nveţi să m(ărţi acţiunile )izice mari n (ărţile lor com(onente# să sta!ileşti )ormal
logica şi consecvenţă dintre aceste (ărţi# să născoceşti (entru asta e3erciţii
cores(unzătoare# să le -e3ecuţi cu elevii )ără să ţii seama de lucrul (rinci(al# adică să
duci acţiunile )izice (%nă la adevăr şi la credinţă&
Ce tentaţie (entru e3(loatatorii sistemului J 5u e3istă ceva mai stu(id şi mai
dăunător (entru artă dec%t „sistemul" de dragul „sistemului"& 5u se (oate )ace din el un
sco( n sine# nu se (oate trans)orma mi;locul n sco(& 2sta ar )i cea mai mare minciună&
C%nd am intrat aici adineauri# voi creaţi tocmai această minciună n tim( ce
căutaţi ceva (ierdut& "oi v-aţi agăţat de )iecare acţiune )izică mică# nu de dragul
adevărului şi creării credinţei n autenticitatea lui# ci de dragul nde(linirii )ormate a
logicii şi consecvenţei acţiunilor )izice ca atare& 2cesta e un ;oc (rostesc şi dăunător#
care n-are nici o legătură cu airta&
2)ară de asta# vă dau un s)at (irietenesc 7 să nu lăsaţi niciodată (e criticii ster(i
şi (e cei caire se agaţă de nimicuri să vă s)%şie arta# creaţia# metodele# (sihotehnică ei şi
celelalte& Bi (ot să-1 )acă (e artist să-şi (iardă orientarea sănătoasă şi să-l -ducă (%nă la
(aralizare sau (%nă la catale(sie& 6e ce atunci le dezvoltaţi n voi şi n alţii cu a;utorul
;ocului (rostesc I Lăsaţi-vă de el# alt)el )oarte cur%nd e3cesul de (rudenţă# şicanele şi
)rica e3agerată de minciună au să vă (aralizeze com(let& Căutaţi minciună n măsura n
care vă a;ută să găsiţi adevărul& 5u uitaţi că cel care critică (entru a critica sau (une !eţe
n roate creează mai mult dec%t oricare altul neadevăruri# deoarece actorul care e
st%n;enit n lucru n acest chi( ncetează )ără voie să mai nde(linească tema acţiunii
1AA
alese de el şi# n schim!# nce(e să ;oace su(er)icial adevărul nsuşi& n acest ;oc arti)icial
e ascunsă cea mai mare minciună& La dracu deci cu criticul ster( şi dina)ară de voi şi
dinăuntrul vostru# adică şi din s(ectator şi mai mult ncă din voi nşivă& Criticul ister( se
strecoară cu (lăcere n su)letul artistului care se ndoieşte veşnic&
Formaţi n voi un critic sănătos# liniştit# nţele(t# nţelegător# cel mai !un
(rieten al artistului& Bl nu sleieşte# ci nsu)leţeşte acţiunea# el o a;ută să )ie re(rodusă nu
)ormal# ci autentic& Criticul adevărat ştie să (rivească şi să vadă einimosul 4 criticul
şicanator mărunt vecie numai răul# iar !inele l sca(ă din vedere&
$ecomand acelaşi lucru şi acelora care urmăresc munca colegilor lor& Cei ce
controlează creaţia altora să se limiteze la rolul oglinzii şi să s(ună cinstit# )ără şicane#
dacă cred sau nu ceea ce văd şi aud şi să indice momentele care i convin& 5u li se cere
mai mult&
6acă s(ectatorul teatral ar )i tot at%t de (retenţios şi şicanator )aţă de adevărul
de (e scenă c%t sunteţi voi n viaţă# atunci noi# !ieţi actori# n-am mai (utea să a(ărem (e
scenă&
01 6ar# oare# s(ectatorul nu e e3igent )aţă de adevăr I a ntre!at cineva&
0, Bl e e3igent# dar nu şicanator ca voi& 6im(otrivă J >n !un s(ectator vrea
nainte de toate să creadă n tot ce se (etrece (e scenă# vrea ca )ieţiunea scenică să-1
convingă şi dorinţa asta a;unge adesea (%nă la o naivitate ridicolă&
Să vă (ovestesc un caz neo!işnuit caire mi s-a nt%m(lat de cur%nd&
?ntr-o seară# la nişte cunoştinţe# !ătr%nul =ustov# ca să amuze tineretul# V
scamatorie di!ace n )aţa tuturor 7 a scos cămaşa de (e unul din-dezenţi# )ăiră să se atingă
de haină şi vesta lui# des)ăcmdu-i iţa şi descheindu-i nasturii cămăşii&
im n ce constă secretul scamatoriei# deoarece am )ost nt%m(lător (regătirile
(e care le-a )ăcut şi am auzit cum se nţelegea !ă-=ustov cu a;utorul său& 6ar am uitat
tot c%nd (riveam scamatoria tasăşi şi-1 admirăm (e !ătr%nul =ustov n noul său rol&
6u(ă e3(erienţa# toţi se mirau şi comentau tehnica e3ecutării celor văzute# şi
eu comentam m(reună cu ei scamatoria# uit%nd sau# mai !ine nedorind să mă g%ndesc la
ceea că ştiam&R 2m vrut să uit# ca să nu mă 7 de (lăcerea de a crede şi de a mă minuna&
5u (ot să e3(lic alt)el
această uitare şi naivitate de nenţeles&
S(ectatorul teatral vrea şl el să )ie „minţit"# lui i (lace să cireada n # arul
scenic şi să uite că n teatru e ;oc# nu viaţa reală& Cuceriţi s(ectatorul cu adevărul
autentic şi credinţa n ceea ce veţi )ace (e scenă&
…a!" 1#..
0A 2stăzi vom lucra (artea a doua a e3erciţiului „arderea !anilor" la )el cum
am lucrat acum c%teva zile (rima (arte# a anunţat 2rkadie 5ikolaevici ititrnd n clasă&
0* 2ceastă temă e mai com(licată 4 s-air (utea să n-o !iruim# am s(us cu
ridic%ndu-mă ca să mă duc m(reună cu Maloletkova şi "iunţov (e scenă&
- 5u-i nimic# m-a liniştit 2rkadie 5ikolaevici& "-am dat acest e3erciţiu nu
(entru ca să-1 !iruiţi nea(ărat# ci (entru ca să nţelegeţi mai !ine#
av%nd n )aţă o sarcină grea# ceea ce vă li(seşte şi ce tre!uie să mai n
văţaţi& 6eocamdată# )aceţi ceea ce (uteţi& 6acă nu veţi iz!uti să stă(ndţi
ntregul studiu deodată# realizaţi măcar o (arte 7 creaţi măcar linia acţiunii
lui )izice e3terioare& Să se simtă n ea adevărul&
>ite# de (ildă# (oţi &dumneata să-ţi laşi (entru un tim( tre!urile# să te duci# la
chemarea soţiei# n su)ragerie# să te uiţi# cum i )ace acolo !aie co(ilului I
1A*
- 'ot# asta nu e greu J
M-am sculat şi m-am ndre(tat s(ire camera vecină&
- 2# nu J s-a gră!it să mă o(rească 2rkadie 5ikolaevici4 Se (aire că tocmai
asta nu (oţi dumneata să )aci cum tre!uie& 1ocmai asta nu e lucru
uşor 7 să intri (e scenă ntr-o cameră şi să (leci din ea n culise& 6e aceea nu e
de mirare că ai& dovedit acum at%tea inconsecvenţe şi at%ta li(să de logică&
Controlează singur c%te acţiuni )izice şi adevăruri mici# a!ia simţite# dar
necesare# #aa scă(at din vedere& Dată# de (ildă# nainte de a ieşi nu erai ocu(at cu )leacuri#
ci cu tre!uri im(ortante# adică cu rnduirea unor acte (u!lice şi cu veri)icarea casei&
2tunci de ce te-ai dezinteresat dintr-o diată de toate# de ce n-ai ieşit# ci ai )ugit din odaie#
de (aircă te salvai de su! un tavan caire se (iră!uşea I 5u s-a nt%m(lat doair nimic
ngrozitor 7 te-a chemat nevasta şi at%ta tot& 2)airă de asta# n viaţă te-ai )i dus oare la un
co(il mic cu ţigara a(irinsă n gură I Pmcul ar )i nce(ut să tuşească din (iricina
)umului& Mai mult# cred că nici mama n-ar )i lăsat (e cineva să )umeze ntr-o cameră
unde se )ace !ale noului născut& 6e aceea# găseşte mai nt%i un loc (entru ţigară# las-o
aici# n odaia asta# a(oi du-)te& Fiecare dintre acţiunile mici a;utătoare indicate nu e greu
de nde(linit&
2şa am şi )ăcut 7 am lăsat ţigara n salon şi am (lecat n culise# unde mi-am
aşte(tat intrarea&
- >ite# acum ai )ăcut )iecare dintre acţiunile mici se(arat şi din ele
s-a )ormat o acţiune mare 7 (lecarea n su)ragerie& 'oţi să crezi uşor n ea&
ntoarcerea mea a su)erit şi ea nenumărate ndre(tări# dair# de data aceasta#
(entru că n-am acţionat (uir şi sim(lu# am savurat )iecaire lucru mărunt şi l-am ;ucat şi
su(ra;ueat mai mult deot tre!uia& =i asta creează o minciună (e scenă&
?n s)irşit# ne-am a(ro(iat de cel mai interesant moment dramatic& C%nd am
intrat (e scenă şi m-am ndre(tat iair s(re masă (e care lăsasem hirtiile# am văzut că
"iunţov le aruncă n )oc şi se !ucura (rosteşte de ;ocul lu&
Simţind momentul tragic# eu# ca un c%t de lu(tă caire aude semnalul de asalt#
m-am aruncat nainte& 1em(eramentul m-a de(ăşit şi m-a m(ins s(re un ;oc su(er)icial#
caire a )ost mai (uternic dec%t voinţa mea&
0HStai J 2i deviat J 2i deraiat J 2i (ornit (e o linie )alsă J m-a o(rit 2rkadie
5ikolaevici& Caută singur# du(ă urmele (roas(ete lăsate de tine# ce ai trăit acum&
0:2m re(rezentat tragedia J m-am căit eu&
0-#=i ce air )i tre!uit să )aci I
0/ 2r )i tre!uit să )ug (ur şi sim(lu s(ire cămin şi să smulg din el (achetul de
!ani care ardea& 6air (entru asta era necesar nainte de toate să-mi netezesc dirumul# să-l
dau la o (arte (e cocoşat& 2şa am şi )ăcut&
6air 1orţov a găsit că !randul )usese at%t de sla! nc%t nici& nu (utea )i voir!a
de accident şi moarte&
00Cum să (irovoc şi să ;usti)ic o acţiune mai !ruscă I
188 >ită-te - mi-a s(us 2irkadie 5ikolaevici - am să a(rind această h%rtie
şi am s-o arunc aici# n scrumieră# dair dumneata să stai mai da o (airte şi# cum vei vedea
)lacără# să )ugi ca să sca(i resturile ei ncă meairse&
2!ia a )ăcut 2rkadie 5ikolaevici ceea ce s(usese# că m-ain şi ire(ezit s(re
h%rtia care ardea şi (e drum l-am m!r%ncit (e "iunţov at%t de tare nc%t era a(roa(e să-i
ru( m%na&
- văzut m-a (rins 2rkadie 5ikolaevici& Bi# ceea ce ai )ăcut acum( u ceea ce ai
)ăcut nainte I 2cuma se (utea nt%m(la o nenorocire# iar mif1) a Fost un sim(lu ;oc
1AH
arti)icial&
din cuvintele mele nu tre!uie trasă concluzia că eu recomand #7 actorilor
m%inile şi să-i schilodeşti (e scenă# nseamnă numai n-ai ţinut seama de o m(re;urare
im(ortantă# şi anume 7 !ancnotele serind ntr-o cli(ită şi# de aceea# ca să le salvezi#
tre!uie să acţionezi tot ntr-o cli(ită& 6umneata n-ai )ăcut asta şi ai călcat adevărul şi
credinţa n el& 2cum# să mergem mai de(arte&
181 Cum I&&& 2t%ta toi I m-am miirat eu sincer&
18, Ce mai virei I 2i salvat tot ce se (utea# restul a airs&
18A - =i omoirul I
18* - 5-a )ost nici un omor&
18H Cum n-a )ost omor I
18: 5u# 'entru (ersona;ul (e care l re(rezinţi# n-a )ost deocamdată nici
un omor& Bşti amant că ţi-au (ieirit !anii& 6ar nici n-ai o!servat că l-ai m!r%ncit (e
idiot& 6acă ai )i ştiut de cele nt%m(late# atunci# (ro!a!il# n-ai i ncremenit# ci te-ai )i
giră!it s ă i dai un a;utor muri!undului&
18- Cam aşa e&&& totuşi tre!uie )ăcut ceva n această scenă& 2cesta e doar
un moment dramatic J
18/ nţeleg J "or!ind (e şleau# ai ^ea să ;oci arti)icial E tragedie& 6ar
mai !ine a!ţine-te& Să mergem mai de(arte&
5e-am a(ro(iat de un moment nou# greu (entru mine 7 tre!uie să ncremenesc
sau# du(ă e3(resia lui 2rkadie 5ikolaevici# să trăiesc un moment de „li(să de acţiune
tragică"&
2m ncremenit şi&&& am simţit eu nsumi că ;oc arti)icial&
180 6răguţele de ele J "echile-străvechile cunoştinţe de (e vremea !u-
nicelor şi !unicilor J =i c%t sunt ncă de (uternice# de nverşunate# de tari# şa!loanele
astea J mă tachina 1orţov&
118 ?n ce se mani)estă ele I
111 Echii hol!aţi de groază# )recarea tragică a )runţii# stirngerea ca(ului
n m%ini# trecerea celor cinci degete (rin (ăr# a(ăsarea m%inilor (e inimă& 1oate aceste
şa!loane au vreo trei sute de ani& 2cuma haide să ne descotorosim de toate aceste
vechituriJ a (oruncit el& Qos cu toate şa!loanele J 2)ară cu ;ocul cu )runtea# cu inima şi
cu (ărul J 6ă-mi n locul lor măcar cea mai mică acţiune# dar autentică# rodnică şi
adecvată sco(ului# (lină de adevăr şi credinţa&
- 6ar cum (ot să acţionez ntr-o li(să de acţiune dramatică I nu
mă dumeream eu&
- 6ar cum crezi 7 e3istă acţiune ntr-o li(să de acţiune dramatică
fau de altă natură I 6acă e3istă# atunci s(une-mi n ce constă ea&
)ost nevoit să-mi revizuiesc toate ra)turile memoriei# ca să-mi a*!+ aminte cu
ce e ocu(at omul ntr-un moment dramatic li(sit de acţiune& 2rkadie 5ikolaevici ne-a
(ovestit următoarea nt%m(lare 7
- 1re!uia să i se anunţe unei )emei nenorocite vestea ngrozitoare
a morţii !ăr!atului ei& 6u(ă o (regătire ndelungată şi (recaută# adu
c%torul tristei veşti a rostit n s)%rşit cuvintele )atale& Sărmana )emeie
a ncremenit& 6ar )aţa ei nu e3(rima nimic tragic +nu era aşa cum le
(lace actorilor să ;oace (e scenă n aceste momente.& ncremenirea asta
ntr-o li(să totală de e3(resivitate a )ost n)iorătoare& Emul a tre!uit
să stea nemişcat c%teva minute# ca să nu tul!ure (rocesul care se (etrecea
năuntrul ei& La urma urmelor# tot tre!uia )ăcută o mişcare# şi această miş
1A:
care a scos-o din m(ietrire& Ba şi-a venit n )ire şi&&& a căzut )ără simţire&
6u(ă mult tim(# c%nd a )ost cu (utinţă să vor!eşti cu ea des(re trecut# a )ost
ntre!ată 7 la ce se g%ndea atunci# n momentul ei de „li(să de acţiune tragica"I
S-a a)lat că# cu cinci minute nainte de vestea morţii# ea se (regătea să se ducă
undeva să )acă nişte cum(ărături (entru !ăr!atul ei&&& nsă# deoarece el murise# ea tre!uia
să )acă altceva& 6ar ce I Să-şi creeze o viaţă nouă I Să-şi ia rămas !un de la cea veche I
Ba a retrăit ntr-o cli(ă toată viaţa din trecut# a stat )aţă n )aţă cu viitorul# n-a iz!utit să-D
ghicească# n-a găsit un echili!ru necesar (entru viaţa de mai t%rziu şi#&# şi-a (ierdut
simţirea din (ricina ne(utinţei ei& 2dmiteţi că numai c%teva minute de li(să de acţiune
dramatică au )ost su)icient de active& ntr-adevăr 7 să retrăieşti ntr-un tim( at%t de scurt
tot lungul tău trecut şi să-1 c%ntăreşti J 2sta oare nu e acţiune I
11, Fireşte# dar nu e )izică# ci (ur (sihologică&
11A <ine# sunt de acord& Să nu )ie )izică# ci o altă acţiune oarecare& Să nu
ne g%ndim (rea mult la denumirea ei şi să n-o de)inim& ?n )iecare acţiune )izică e ceva
din acţiunea (sihologică# iar n cea (sihologică# T7eva din acţiunea )izică&
>n savant cunoscut a s(us că# dacă am ncerca să ne descriem sentimentul# ar
ieşi (ovestirea unei acţiuni )izice&
2cum vă s(un eu că# cu C%t acţiunea e mai a(roa(e de cea )izică# fcu at%t rişti
mai (uţin să-ţi violentezi sentimentul&
6ar&&& )ie şi aşa 7 să )ie vor!a d
e
(sihologie# să avem de-a )ace nu cu o acţiune
e3terioară# ci cu una interioară# nu cu logica şi consecvenţă -acţiunilor )izice e3terioare#
ci cu logica şi consecvenţă sentimentelor& 2tunci e cu at%t mai greu şi mai im(ortant să
nţelegem ce se cuvine gă )acem& 5u (oţi nde(lini ceea ce nu nţelegi tu nsuţi )ără să
nu rişti să cazi ntr-un ;oc „n general"& 1re!uie un (lan clar şi o linie de acţiune
lăuntrică& Ca să le creezi# e necesar să cunoşti natura sentimentului# logica şi
consecvenţă lui& '%nă acuma am avut de-a )ace cu logica şi consecvenţă acţiunilor )izice#
(al(a!ile# vizi!ile# accesi!ile nouă& nsă ne ciocnim de logică şi consecvenţă
sentimentelor# im(erce(ti!ile# inaccesi!ile# nestatornice& 2cest domeniu şi nouă temă
c%te ne stă n )aţă sunt considera!il mai grele&
glumă să s(ui 7 natura sentimentului# logica şi consecvenţa 1oate
acestea sunt (ro!leme (sihologice din cele mai grele# (uţin htate de ştiinţă# care nu
ne-a dat nici un )el de indicaţii şi !aze &&7- n acest domeniu&
5u ne răm%ne altceva de )ăcut dec%t să găsim o ieşire din situaţia asta 77RiciR&ă
cu a;utorul# cum s-ar s(une# al mi;loacelor noastre „domestice"# vor!i des(re ele data
viitoare&
…a!" 1#..
- Cum să rezolvăm deci (ro!lema grea a „logicii şi eonsecveni
sentimentului"# )ără a;utorul cărora nu (utem nsu)leţi (auza „tra
gicului li(sit de acţiune" I
Coi suntem artişti# nu savanţi& S)era noastră e activitatea# acţiunea& 5oi ne
conducem du(ă (ractică# du(ă e3(erienţa omenească# du(ă amin-i din viaţă# du(ă
logică şi consecvenţă# du(ă adevăr şi credinţă n cea ce )acem (e scenă& 2ceasta e
latura (rin care mă şi a(ro(ii de rezolvarea (ro!lemei&
6u(ă c%tva tim(# 2rkadie 5ikolaevici a continuat7
- Metoda (e care am nvăţat-o din (ractică e sim(lă de tot# (%nă
i ridicol& Ba constă n )a(tul că tre!uie să-mi (un ntre!area 7 „Ce-aş
)i )ăcut n viaţa reală# dacă aş )i nimerit ntr-un moment tragic# li(sit de acţiune
1A-
I" $ăs(undeţi-vă numai la această ntre!are sincer# omeneşte4 nu e nevoie de mai mult&
6u(ă cum vedeţi# cer şi n domeniul sentimentului a;utorul acţiunii sim(le
)izice&
11* Bu# dacă mi ngăduiţi# nu (ot să acce(t asta# (entru că ştiţi# vă rog# n
domeniul sentimentului nu e3istă acţiuni )izice& 2colo e3istă numai acţiuni (sihologice&
11H 5u# dumneata greşeşti& nainte de a lua o hotăr%re# omul acţionează
(%nă la limită năuntrul lui# n imaginaţia lui 7 el vede# cu (rivirea interioară# ce şi cum se
(oate nt%m(la# el şi nde(lineşte n g%nd acţiunile marcate& Mai mult dec%t at%t# artistul
simte )izic ceea ce gn-deşte şi şi stă(%neşte cu greu im(ulsurile interioare s(re acţiune#
care tind la o ntruchi(are e3terioară a vieţii interioare&
$e(rezentările „n g%nd" ale acţiunii te a;ută să st%rneşti lucrul (rinci(al 7
activitatea interioară# dorinţa de acţiune e3terioară# stăruia n (ărerea lui 2rkadie
5ikolaevici& $emarcaţi că tot acest (roces are loc n acea s)eră a noastră n care
cu(rindem creaţiile normale# )ireşti& Căci toată munca artistului nu se consumă ntr-o
viaţă reală „aievea"# ci ta cea imaginată# ine3istentă# dar care (oate e3ista& Ba re(rezintă
(entru noi# artiştii# realitatea autentică&
6e aceea a)irm că noi# artiştii# vor!ind des(re viaţa imaginată şi des(re
acţiuni# avem dre(tul să ne re)erim la ele ca la nişte acţiuni autentice# reale# )izice&
2st)el# metoda cunoaşterii logicii şi consecvenţei sentimentului (rin logică şi
consecvenţă acţiunii )izice e (e de(lin ;usti)icată (ractic&
1otul s-a amestecat n ca(ul meu# ca ntotdeauna c%nd e vor!a de (ro!leme
(rea com(licate& 2 tre!uit să-mi amintesc# să adun şi să a(reciez )iecare )a(t n (arte#
)iecare situaţie (ro(usă a e3erciţiului 7 !unăstarea# )amilia# o!ligaţia )aţă de ea şi )aţă de
cauza socială (e care o slu;esc 4 răs(underea ele casier# im(ortanţa actelor ;usti)icative4
dragostea# a)ecţiunea )aţă de nevastă şi de co(il 4 cretinul-cocoşat care mi stă veşnic (e
ca( 4 controlul şi adunarea generală care tre!uiau să ai!ă loc4 nenorocirea# (riveliştea
ngrozitoare a !anilor şi a documentelor arz%nd 4 (ornirea instinctivă de a le salva 4
ncremenirea# ne!unia# (restaţia& 1oate acestea s-au creat n nchi(uirea mea# n viziunile
mele şi au avut răsunet n simţirea mea& 'un%nd )a(tele la locul lor# tre!uia să nţeleg
unde duc# ce mă aştea(tă de-acum nainte# ce dovezi se ridică m(otriva mea&
'rima e a(artamentul mare şi !un& Bl sugerează o viaţă care mi de(ăşeşte
mi;loacele# care duce Da cheltuieli mari& Li(sa com(letă a !anilor din casă şi a actelor
;usti)icative# (e ;umătate arse 4 cretinul mort şi nici un martor al nevinovăţiei mele 4
co(ilul necat& 2cest nou cor( delict vor!eşte des(re o )ugă (remeditată# n care (runcul
şi cretinul cocoşat ar )i )ost ca(ete de acuzare (uternice& Qudecata va s(une 4 „Dată de ce
rău)ăcătorul a căutat mai nt%i să s)%rşească ctl ei"&
Moartea co(ilului nu mă atrage n această a)acere criminală numai (e mine#
dar şi (e soţia mea& 2)ară de asta# ntre noi se vor isca inevita!il com(licaţii n relaţiile
noastre (ersonale din (ricina uciderii )ratelui ei& 6e aceea nu (ot să mă aşte(t la s(ri;in
nici din (artea ei&
1oate )a(tele# „dacă" şi situaţiile (ro(use s-au amestecat şi s-au ncurcat at%t
de rău n ca(ul meu# nc%t# n (rimul moment# n-am găsit altă ieşire dec%t să )ug şi să mă
ascund&
6ar# (este o secundă# ndoiala a nce(ut să-mi roadă hotăr%rea nechi!zuită&
„ncotro să )ug I mi s(uneam& 'arcă viaţa unui )ugar e mai !ună dedt
nchisoarea şi nsăşi )ugă nu re(rezintă o dovadă (uternică m(otriva mea I 5u# nu
tre!uie să )ug de ;udecată# ci să (ovestesc totul# aşa cum a )ost& 6e ce să-mi )ie )rică I
Bu sunt doar nevinovat& 5evinovat I&&& 'o)tim de dovedeşte asta J"
1A/
C%nd i-am e3(licat lui 2rkadie 5ikolaevici g%ndurile şi ndoielile mele#
el mi-a s(us aşa 7
11: 5otează-ţi toate g%ndurile (e h%rtie# (e urmă tradu-le n acţiuni#
(entru că tocmai ele se re)eră la ntre!area 7 ce-aş )ace n viaţa reală# dacă aş nimeri
ntr-un „tragic li(sit de acţiune" I
11- Cum se traduc g%ndurile n acţiuni I nu nţelegeau elevii&
11/ Foarte sim(lu& Să admitcim că n )aţa voastră stă o listă eu g%ndurile
voastre& Citiţi-o& 2(artament !un# nici un )e
1
de !ani# documente arse# doi morţi şi toate
celelalte&
Ce )ăceai n tim( ce scriai şi citeai aceste r%nduri I ?ţi aminteai# culegeai#
c%ntăreai )a(tele nt%m(late care (uteau să devină ca(ete de acuzare m(otriva dumitale&
Dată (rimele dumitale g%nduri trans)ormate n acţiune& Citeşte mai de(arte lista 7
a;ung%nd la concluzia că situaţia dumitale e )ără ieşire# te-ai hotăr%t să )ugi& ?n ce constă
acţiunea dumitale I
110 mi schim! (lanul anterior# creez un (lan nou# am hotăr%t e>&
1,8 Dată a doua acţiune a dumitale& Mergi mai de(arte# du(ă listă&
1,1 Mai de(arte eu mi critic din nou (lanul a!ia g%ndit şi renunţ la el& --
2sta e a treia acţiune a dumitale& Mai de(arteJ
1,, Mai de(arte mă hotărăsc să declar sincer ceea ce s-a nt%m(lat&
- 2sta e a (atra acţiune a dumitale& 2cuma răm%ne numai să n
de(lineşti ceea ce a )ost )i3at& 6acă asta va )i )ăcut nu actoriceşte-)or-
mal# „n general"# ci omeneşte-autentic# rodnic şi con)orm unui sco(#
atunci nu numai n ca(ul dumitale# ci n toată )iinţa dumitale# n toate
„elementele" ei lăuntrice# se va crea o stare vie# omenească# analoagă
cu starea (ersona;ului zugrăvit de dumneata&
La )iecare re(etare a (auzei „tragicului li(sit de acţiune"# n momentul
inter(retării lui (e scenă# adunaţi-vă din nou g%ndurile& Ble vă vor a(ărea n )iecare zi
oarecum deose!ite )aţă de ziua (recedentă& 5u e im(ortant )a(tul că ele vor )i mai !une
sau mai rele# ci acela că vor )i cele de astăzi# nnoite& 5umai n aceste condiţii nu vă veţi
re(eta# nu vă veţi um(le de şa!loane şi veţi rezolvă una şi aceeaşi (ro!lemă ntr-un )el
nou# din ce n ce mai !ine# mai ad%ncit# mai (lin# mai logic# mai consecvent& 5umai n
asemenea condiţii veţi iz!uti să (ăstraţi n această scenă un adevăr şi o credinţă vie#
autentică# o acţiune rodnică şi con)ormă cu un sco(& 2sta vă va a;uta să trăiţi omeneşte#
sincer# iar nu-să re(rezentaţi actoriceşte# convenţional&
?n )elul acesta# la ntre!area „ce aş )ace dacă m-aş găsi ntr-o stare de
ftragic li(sit de acţiune IX"# adică ntr-o stare (sihologică )oarte com(licată# voi nu v-aţi
răs(uns cu termeni ştiinţi)ici# ci cu o ntreagă nşiruire de acţiuni )oarte logice şi
consecvente&
6u(ă cum vedeţi# noi rezolvăm cu mi;loace (ro(rii# (e nesimţite# (ractic#
(ro!lema logicii şi consecvenţei sentimentului n acea mică măsură care ne e
deocamdată necesară (entru cauză&
Secretul metodei constă n )a(tul că noi# )iind n im(osi!ilitate de a desci)ra
singuri com(licată (ro!lemă (sihologică a logicii sentimentului# o lăsăm n (ace şi
de(lasăm cercetarea ntr-un alt domeniu# mai accesi!il nouă# logica acţiunii&
2ici noi nu rezolvăm (ro!leme (e cale ştiinţi)ică# ci strict (ractic# ntr-un mod
o!işnuit# cu a;utorul naturii noastre omeneşti# cu e3(erienţa vieţii# cu instinct# cu !un
simţ# cu logică şi consecvenţă# cu su!conştientul nsuşi&
Cre%nd linia e3terioară logică şi consecvenţă a acţiunilor )izice# a)lăm# la o
1A0
cercetare atentă# că (aralel cu această linie se naşte năuntrul noistru o altă linie a logicii
şi a "consecvenţei sentimentelor noastre& 2sta e lim(ede# (entru că sentimentele nasc#
)ără ştirea noastră# acţiuni şi sunt indisolu!il legate de viaţa acestor acţiuni&
Dată ncă un e3em(lu convingător de )elul cum logica şi consecvenţă acţiunilor
)izice şi (sihologice ;usti)icate duc către adevăr şi credinţa n sentimente&
…a!" 1#..
2stăzi# 2rkadie 5ikolaevici m-a (us iar să ;oc cu "iunţov şi Malo-letkova
e3erciţiul „arderea !anilor"&
La nce(ut# n scena numărării !anilor# nu ştiu de ce trea!a s-a deslnat şi
2rkadie 5ikolaevici a tre!uit# ca şi (rima oară# să-mi ndrume munca (as cu (as&
Simţind adevărul acţiunilor )izice şi ereznd n autenticitatea lor# m-am a(rins 7 m-am
simţit uşor şi n voie (e scenă# imaginaţia a nce(ut să lucreze corect&
C%nd număram !anii# m-am uitat nt%m(lător la cocoşat# la "iunţov# şi mi-am
(us (entru (rima oară ntre!area & cine e el şi de ce-mi stă necontenit n )aţa ochilor I
Mi-a devenit cu ne(utinţă să mai continuu e3erciţiul (%nă ce nu voi lămuri relaţiile mele
cu eocoşatul&
- "eziJ a trium)at 1orţov# du(ă ce i-am s(us asta& 2devărurile mici au cerut
altele# din ce n ce mai mari&
Dată ce am născocit# cu a;utorul lui 2rkadie 5ikolaevici# (entru ;usti)icarea
relaţiilor mele cu (artenerul&
Frumuseţea şi sănătatea soţiei mele sunt cum(ărate cu (reţul ur%ţeniei )ratelui
ei# cretinul& Bi sunt gemeni& "iaţa mamei lor era n (rime;die la naşterea lor 4 moaşa a
tre!uit să recurgă la o o(eraţie şi să-4e viaţa unuia dintre co(ii# ca să salveze viaţa
celuilalt şi a lehuzei& rămas toţi trei n viaţă# dar !ăiatul a căzut victimă 7 el a crescut
idiot şi cocoşat& Celor sănătoşi li se (ărea că asu(ra )amiliei (lanează o vină# care le
a(asă conştiinţa&
; născocire mi-a dat un im!old nou şi a schim!at atitudinea S nenorocitul
cretin& M-am simţit cu(rins de o !l%ndeţe sin-i de el şi am nce(ut să mă uit la (ocitură
cu alţi ochi şi am riar un )el de remuşcare (entru trecut&
im H-a nsu)leţit toată scena numărării !anilor (rin (rezenţa oe-##7 idiot care-şi
caută distracţie n h%rtiile ce ardeau J Mi-era at%t milă de el# nc%t eram gata să-1
amuz cu tot )elul de (rostii7 să (achetele de masă cu mişcări şi o mimică comică# să
arunc !anderolele n )oc cu gesturi caraghioase şi să )ac toate glumele care mi veneau
n minte& "iunţov răs(undea Ja e3erciţiile mele şi reacţionă !ine Da ele& Sensi!ilitatea lui
mi sugera născociri noi& S-a născut o cu totul altă scenă 7 (lăcută# vie# caldă# veselă& Ba
trezea tot tim(ul un ecou n sală& =i asta mă ncura;a şi mă stimula& 6ar iată că a venit
momentul de a trece n su)ragerie& La cine I La nevasta mea I 6ar cine e ea I E
(ro!lemă nouă s-a ivit de la sine n )aţa mea&
6e data asta# mi-a )ost iac im(osi!il să ;oc mai de(arte (%nă la lămurirea
ntre!ării cine e soţia mea& 2m născocit ceva e3trem de sentimental& 5ici nu-mi vine să
notez& 5ăscocirea mea nsă mă emoţiona şi mă )ăcea să cred că# dacă totul ar )i aşa cum
se desenă n imaginaţia mea atunci# soţia şi )iul meu ar )i devenit (entru mine nes)%rşit
de dragi# 2ş )i lucrat !ucuros (entru ei zi şi noa(te& Metodele de ;oc actoricesc#
anterioare au nce(ut să mi se (ară ;ignitor de sărace (entru acest studiu care (rindea
viaţă&
C%t de uşor şi de (lăcut mi-era să mă duc să (rivesc cum )ace !aie )iul imeu J
6e data aceasta nu tre!uia să mi se amintească de ţigară# (e care am lăsat-o gri;uliu n
1*8
salon& Sentimentul de gingăşie şi (recauţiune )aţă de co(il cerea acest lucru&
ntoarcerea la masa (e care se a)lau h%rtiile a devenit lim(ede şi necesară& Bu
doar munceam (entru nevastă# (entru co(il şi (entru cocoşat&
6u(ă ce mi-am cunoscut trecutul# arderea !anilor (u!lici a că(ătat
H
o cu totul
altă im(ortanţă& 2cum era de a;uns să-mi (un ntre!area 7 „ce-aş ) )ăcut# dacă toate
acestea s-ar )i nt%m(lat n realitate" şi imediat# (entru că mi era greu să mă descurc#
inima nce(ea să-mi !ată mai tare& C%t de ngrozitor mi se i(ărea viitorul caire se a(ro(ia
ameninţător de mine J 1re!uia să nlătur (erdeaua viitorului&
'entru asta# imo!ilitatea mi-a devenit necesară# iar „tragicul li(sit de acţiune"
s-a dovedit e3trem de activ& Bra nevoie şi de una şi de celălalt (entru concentrarea
ntregii energii şi (uteri n munca imaginaţiei şi a g%ndurilor&
Scena următoare# ncercarea de a-1 salva (e cocoşat care murise# a ieşit de la
sine )irească& 2sta se nţelege# dată )iind noua mea atitudine !lndă )aţă de cocoşat# care
mi devenise rudă şi un om a(ro(iat&
- >n adevăr logic şi consecvent caută şi naşte alte adevăruri# a s(us 2rkadie
5ikolaevici# c%nd i-am e3(licat )răm%ntările mele& La nce(ut ai căutat adevărurile mici
ale acţiunii „numărarea !anilor" şi te-ai !ucurat c%nd ai iz!utit să-ţi aduci aminte# (%nă
la cele mai mici amănunte# cum se des)ăşoară n viaţa reală (rocesul )izic al numărării
!anilor& Simţind adevărul (e scenă n momentul numărării !anilor# dumneata ai dorit să
o!ţii# acelaşi adevăr de viaţă şi n celelalte momente# de ciocnire cu celelalte (ersona;e 4
cu nevasta# cu cocoşatul& 6umneata ai avut nevoie să ştii de ce stă cocoşatul tot tim(ul n
)aţa dumitale& Cu a;utorul logicii şi consecvenţei cotidiene# dumneata ai creat născociri
verosimile# n care se (utea crede uşor& 1oate astea la un loc te-au o!ligat &să trăieşti (e
scenă )iresc# du(ă legile naturii&
2cum am nce(ut să (rivesc alt)el e3erciţiul care nainte mă (lictisea şi el a
trezit n mine ecourile sentimentului& 5u se (oate să nu recunoşti că metoda lui 1orţov e
minunată& 6ar mie mi se (ărea că succesul acestui e3erciţiu era !azat (e acţiunile
magicului „dacă" şi (e situaţii (ro(use& Ble au (rodus n mine o mişcare# nu cunoaşterea
acţiunilor )izice şi imaginate& 6e aceea n-ar )i mai sim(lu să se ncea(ă cu ele I 6e ce să
(ierdem vremea C> acţiunile )izice I D-am s(us asta lui 2rkadie 5ikolaevici&
1,A Fireşte J a )ost de acord d%nsul& Bu v-am (ro(us să se ncea(ă cu
asta&&& demult# acum c%teva luni# c%nd ai ;ucat (entru (rima oară e3erciţiul&
1,* 2tunci mi-a )ost greu să-mi (un imaginaţia n mişcare& Ba dormita#
mi aminteam eu&
- 6a# dar acum s-a trezit şi dumitale ţi-e uşor rău numai să năs
coceşti# dar şi să trăieşti lăuntric ce ai imaginat# să simţi adevărul şi să
dcrezi n el& 6e ce# dar# s-a (etrecut o asemenea schim!are I 'entru
că nainte dumneata aruncai seminţele imaginaţiei (e un teren (ietros#
şi ele (iereau& 6umneata simţeai adevărul# dar nu credeai n ceea ce )ă
ceai& 2)ectarea e3terioară# ncordarea )izică şi atitudinea ne)irească a
tru(ului sunt un teren ne)avora!il (entru crearea adevărului şi a trăirii&
2cum nsă dumneata ai o viaţă ;ustă# nu numai su)letească# ci şi )izică&
1otul e adevărat n ea& 6umneata ai crezut n ea nu numai cu mintea#
ci şi cu simţirea ntregii dumitale naturi )izice organice& 5u e de mirare
că n asemenea condiţii născocirea imaginaţiei (rinde rădăcini şi dă
roade& 2cum dumneata visezi nu n v%nt# ca nainte# nu n gol# nu „n general"#
ci mult mai ntemeiat& 2cum visările au un sens real# nu unul a!stract& Ble ;usti)ică
lăuntric acţiunile e3terioare& 2devărul acţiunilor )izice şi credinţa n ele stimulează viaţa
1*1
(sihicului nostru&
6ar lucrul (rinci(al# cel mai im(ortant din c%te le-aţi a)lat astăzi# constă n
următoarele 4 acum n-ai )ost (e scenă# ci n locuinţa Malolet-kovei& n-ai ;ucat# ci ai
e3istat real& 2colo ai trăit autentic n )amilia dumitale nchi(uită& 5oi# n lim!a;ul nostru
actoricesc# numim această 5-a8/ de (e scenă 7 „eu sunt"& Secretul stă n )a(tul că logica
şi consecvenţă acţiunilor )izice şi a sentimentului te-au dus s(re adevăr# adevărul a
st%rnit credinţa şi toate m(reună l-au creat (e „eu sunt"& 6ar ce este „eu sunt" I Bl
nseamnă 7 eu e3ist# eu trăiesc# eu simt şi g%ndesc Ja )el cu rolul&
6eci# „eu sunt" duce la emoţie# la sentiment# la trăire&
„Bu sunt" e un adevăr condensat# a(roa(e a!solut# care evoluează (e riă&
Dnter(retarea de astăzi mai are meritul de a ne demonstra vădit o nouă nsuşire
im(ortantă a adevărului& 2ceastă nsuşire este calitatea (e care o au micile adevăruri de a
(rovoca altele mai mari# a(oi# tre(tat# tot mai mari şi mai mari# (e cele mai mari şi tot
aşa mai de(arte&
2 )ost de a;uns să-ţi diri;ezi micile acţiuni )izice şi să simţi (rin ele adevărul
ca să ţi se (ară insu)icient să numeri !ine !anii 4 ai vrut să nţelegi (entru cine o )aci# (e
cine amuzi etc# etc&
Crearea (e scenă a stării de „eu sunt" re(rezintă rezultatul nsuşirii de a dori un
adevăr tot mai mare# (%nă la a!solut&
2colo unde se a)lă adevărul# credinţa şi „eu sunt"# acolo e3istă inevita!il şi
trăirea autentică# omenească# nu actoricească& 2cestea sunt cele mai (uternice atracţii
ale sentimentului nostru&
.... a!" 1#..
Dntr%nd n clasă# 2rkadie 5ikolaevici ne-a anunţat7
- 2cum voi ştiţi ce nseamnă adevărul şi credinţa (e scenă& $ă-
mne să veri)icaţi dacă ele e3istă n )iecare din voi& 6e aceea o să ve
ri)ic sentimentul adevărului şi al credinţei n )iecare din voi&
'rimul a )ost chemat (e scenă 9ovorkov& 2rkadie 5ikolaevici i-a cerut să
;oace ceva&
Fireşte# su(erca!otinul nostru a avut nevoie de neschim!ata lui (arteneră
"eliaminova&
Bi au ;ucat ca de o!icei# )ără să-şi cruţe )orţele# un )leac oarecare&
Dată ce i-a s(us 2rkadie 5ikolaevici lui 9ovorkov# du(ă ce şi-a is(răvit
demonstraţia&
- 6in (unctul dumitale de vedere# cel al ;ocului mecanic di!aci#
care se interesează numai de tehnica scenică e3terioară a re(rezentării# ţi
s-a (ărut cu totul ;ust n inter(retarea de astăzi şi ţi-ai admirat măiestria&
6ar mie nu mi-ai (lăcut# (entru că eu caut n artă creaţia organică# )irească# a
naturii nsăşi# care nsu)leţeşte momentele ster(e din viaţa autentic omenească&
2devărul dumitale nchi(uit te a;ută să re(rezinţi „eroi şi (asiuni"& 2devărul
meu a;ută să se creeze eroi individualizaţi şi st%rneşte (asiuni (ersonale& ?ntre arta
dumitale şi a mea e aceeaşi deose!ire care e3istă ntre cuvintele „a (ărea" şi „a )i"& Mie
mi tre!uie adevărul autentic# dumneata te mulţumeşti cu verosimilul& Mie mi tre!uie
credinţa# dumneata te mulţumeşti cu ncrederea s(ectatorilor n dumneata& 'ri-vindu-te
(e scenă# s(ectatorul e liniştit că totul se va (etrece du(ă metodele de ;oc sta!ilite
c%ndva# o dată (entru totdeauna& S(ectatorul se ncrede n măiestria dumitale aşa cum
crede că un acro!at nu va cădea de (e tra(ez& ?n arta dumitale# s(ectatorul e s(ectator& ?n
1*,
arta mea el devine# )ără voie# martor şi (artici(ant la creaţie 4 el (ătrunde n miezul vieţii
care se (etrece (e scenă şi crede n ea&
?n loc de răs(uns la e3(licaţiile lui 2rkadie 5ikolaevici# 9ovorkov a declarat#
cu oarecare venin# că 'uşkin are o altă (ărere dec%t 1orţov des(re adevărul n artă& Ca o
con)irmareRa (ărerii lui# 9ovorkov a dat dre(t (ildă cuvintele (oetului# care se amintesc
ntotdeauna n asemenea cazuri 7
Mai scum(ă mi-e minciuna ce se naltă
6ec%t a adevărurilor scundă !eznă&
1,H Sunt de acord cu dumneata&&& şi e şi 'uşkin& 6ovadă versurile amintite
de dumneata# n care (oetul vor!eşte des(re minciună (e care o credem& 1ocmai datorită
acestei credinţe ne nalţă minciuna& 6e n-ar )i ea# ar )i (utut să )ie !ine)ăcătoare in)luenţa
minciunii care ne nalta I ?nchi(uieşte-ţi că de 1 a(rilie# c%nd e o!iceiul să )aci (ăcăleli#
are să vină cineva la dumneata şi are să ncea(ă să te asigure că guvernul a hotăr%t să-ţi
ridice un monument (entru merite artistice& 1e va entuziasma oare o asemenea minciună
I
1,: 5u sunt (rost# mă nţelegeţi# şi nu cred n glume (roaste J a răs(uns
9ovorkov&
1,- "a să zică# ca să te nalţi# e necesar „să crezi n glume (roaste"# 1-a
(rins asu(ra cuv%ntului 2rkadie 5ikolaevici& ?n alte versuri ale lui 'uşkin se con)irmă
a(roa(e aceeaşi (ărere 7
"om vărsa lacrimi din (ricina născocirii&
5u se (ot vărsa lacrimi din (ricina unui lucru n care nu crezi& 1răiască deci
minciuna şi născocirea n care credem# (entru că ele i (ot nălţa şi (e artişti# şi (e
s(ectatoriJ E asemenea minciună devine adevăr (entru acela care a crezut n ea& 2sta
con)irmă şi mai tare )a(tul
că (e scenă totul tre!uie să devină adevăr n viaţa imaginată a artistului& 6ar
tocmai asta nu văd eu n ;ocul dumitale&
?n a doua (arte a lecţiei# 2rkadie 5ikolaevici a corectat sceneta ;ucată cu (uţin
tim( nainte de 9ovorkov şi "eliaminova& 1orţov le-a controlat ;ocul du(ă acţiuni )izice
mici şi a o!ţinut adevăr şi credinţa# aşa cum )ăcuse şi cu mine n e3erciţiul „arderea
!anilor"&
6ar&&& s-a (etrecut un incident# (e care tre!uie să-1 (ovestesc# de vreme ce el a
(rovocat un răs(uns sever din (artea lui 1orţov# ettrem de instructiv (entru mine&
Lucrurile s-au (etrecut ast)el 7
9ovorkov a ntreru(t lecţia (e neaşte(tate# a ncetat să mai ;oace şi a rămas
mut# cu o )igură nervoasă# rea# cu m%inile şi !uzele tremu-rnd&
-- 5u mai (ot să tac J Bu tre!uie# vedeţi# vă rog# să-mi s(un (ărerea# a nce(ut
el du(ă o !ucată de vreme# lu(t%ndu-se cu nervozitatea& Sau nu nţeleg eu nimic# şi
atunci tre!uie să (lec din teatru# sau# scuzaţi-mă# vă rog# ceea ce ne nvăţaţi aici e o
otravă# m(otriva căreia tre!uie să (rotestăm&
2 trecut o ;umătate de an de c%nd suntem o!ligaţi mereu să mutăm scaunele
din loc# să ncuiem uşile# să a(rindem )ocul n cămin& ?n cur%nd# vedeţi# o să ni se
(oruncească să ne sco!im n nas (entru realism# cu un mic şi un mare adevăr )izic# dar#
iertaţi-măR# vă rog# mutarea scaunelor (e scenă nu creează arta& 5u ntr-asta constă
adevărul# rt a arăta orice (orcării naturaliste& 6racul să-1 ia (e adevărul ăsta de care te
a(ucă greaţa J
„2cţiuni )izice" I 5u# iertaţi-mă# vă rog J 1eatrul nu e circ& 2colo# mă
nţelegeţi# acţiunile )izice 1-# să te agăţi de un tra(ez# sau să sari di!aci (e un cal - sunt
1*A
e3trem de im(ortante# (entru că de ele de(inde viaţa acro!atului& 6ar marii scriitori
universali# nu vă su(ăraţi# nu-şi scriu o(erele lor geniale (entru ca eroii lor să )acă
e3erciţii cu acţiuni )iziceJ Dar noi suntem o!ligaţi să )acem numai asta& 5e su)ocăm J
5u ne do!or%ţi la (ăm%ntJ 5u ne legaţi ari(ile J Lăsaţi-ne să ne luăm z!orul n
sus# mai a(roa(e de veşnicie&&& de su(ra(ăm%ntesc&&& de universal# acolo# n s)erele cele
mai nalte J 2rtă e li!eră J Ba are nevoie de s(aţiu nelimitat# nu de adevăruri mici& Ba are
nevoie de am(loare# (entru z!orul cel mare# nu vrea să se t%rască ca g%ndacii# (e
(ăm%ntJ 5oiR vrem )rumosul# im(unătorul# su!limulJ 5u ne aco(eriţi tot ce e ceresc J
„1orţov are dre(tate să nu-1 lase (e 9ovorkov să (laneze n nori& 5u iz!uteşte#
mă g%ndeam n sinea mea& Cum I 9ovorkov farhica!oti-nulX vrea să z!oare n ceruri IJ
fSă )acă artăX n loc să )acă e3erciţii IJ"
6u(ă ce 9ovorkov a is(răvit# 2rkadie 5ikolaevici a s(us 7
- 'rotestul dumitale m-a uimit& '%nă acum# noi te-am socotit un actor cu o
tehnică e3terioară# (entru că te-ai mani)estat )oarte viu n această (rivinţă& 6ar iată că#
(e neaşte(tate# a)lăm că adevărata dumitale vocaţie sunt s)erele de deasu(ra norilor# că
dumneata ai nevoie de veşnicie# de universal# tocmai de ceea ce nu s-a mani)estat n nici
un )el n activitatea dumitale&
ncotro# la urma urmelor# z!oară tendinţele dumitale artistice4& ncoace# s(re
noi# s(re sala de s(ectacol# căreia te arăţi# (entru care „re(rezinţi" ntotdeauna# sau s(re
cealaltă (arte a ram(ei# adică s(re scenă# s(re (oet# s(re artist# s(re artă (e care o
slu;eşti# s(re „viaţa s(iritului omenesc a rolului" (e care o trăieşti I 6u(ă cuvintele
dumitale# se (are că s(re ultima& Cu at%t mai !ine J Mani)esta-ţi c%t mai re(ede esenţa
s(irituală şi alungă )elul de ;oc at%t de ndrăgit de dumneata# cu aşa-numi-tul lui stil
su!lim de care au nevoie s(ectatorii de (rost gust&
Convenţionalismul e3terior şi minciuna n-au ari(i& 1ru(ului nu-i e dat să
z!oare& ?n cel mai !un caz el (oate să salte la un metru de (ă-mnt sau să stea (e v%r)ul
degetelor şi să se ntindă n sus&
6e z!urat# z!oară imaginaţia# sentimentul# g%ndul& 5umai lor le sunt date
ari(ile nevăzute# )ără materie şi carne 4 numai c%nd vor!im de ele# c%nd visăm# (utem
rosti cuvintele dumitale des(re „su(ra(ărtlntesc"& n ele sunt ascunse amintirile noastre
vii# nsăşi viaţa s(iritului omenesc# visul nostru&
Dată ce (oate să a;ungă nu numai „n nălţimi"# dar şi mult mai de(arte# n acele
lumi care nu sunt create ncă de natură şi trăiesc n )antezia nemărginită a artistului& 6ar
tocmai ele - sentimentul# g%ndul# imaginaţia dumitale - nu z!oară mai de(arte de sală de
s(ectacol al cărei sclav eşti& 6e aceea (u!licul tre!uie să-ţi strige cuvintele dumt)ale 7
„5u ne do!or la (ăm%nt J 5e su)ocăm& 5u ne lega ari(ile J Lasă-ne să ne ridicăm n sus#
mai a(roa(e de veşnicie# de universal& 6ă-ne su!limul care ne nalta# nu şa!loane
actoriceşti uzate J"
2rkadie 5ikolaevici a imitat cu sarcasm !analitatea (atosului actoricesc şi
manierele declamatoare ale lui Novorkov&
6acă )urtuna ins(iraţiei nu-ţi um)lă ari(ile şi nu te ridică vi;elios# atunci# ca să-
ţi iei av%nt# ai nevoie# mai mult dec%t altceva# de linia acţiunilor )izice# de adevărurile lor
şi de credinţă&
6ar dumneata te temi de această linie# dumneata găseşti că e n;ositor să )aci
e3erciţiile o!ligatorii (entru artişti& 6e ce (retinzi să )ii o e3ce(ţie de la regulă
generală I
E dansatoare trans(iră şi g%)%ie n )iecare dimineaţă n tim(ul e3er-ciţiilor ei
o!ligatorii# nainte de re(rezentaţiile serale# (e „(oante"& Cntă-reţul urlă n )iecare
1**
dimineaţă# lungeşte notele# şi dezvoltă dia)ragmă# şi caută n ca( şi n nas
rezonanţele# (entru că seara să-şi reverse su)letul n c%ntec& 2rtiştii din toate genurile
de artă nu-şi cruţă a(aratul tru(esc şi e3erciţiile )izice (e care le cere tehnica&
6e ce vrei atunci dumneata să )ii o e3ce(ţie I ?n tim( ce noi căutăm să
o!ţinem o legătură c%t mai str%nsă şi nemi;locită ntre natura noastră tru(ească şi cea
s(irituală# (entru ca# cu a;utorul uneia# să in)luenţăm (e cealaltă# dumneata tinzi să le
des(arţi& Mai mult dec%t at%t# dumneata ncerci chiar să renunţi de tot +n cuvinte# )ireşte.
la o ;umătate a naturii dumitale# la cea )izică& 6ar natura şi-a r%s de dumneata# ea nu ţi-a
dat ceea ce (reţuieşti at%t de mult7 sentimentul su!lim şi trăirea# şi ţi-a lăsat n locul lor
numai tehnica )izică a re(rezentării actoriceşti şi a autore(rezentării&
6umneata te m!eţi mai mult dec%t oricare altul cu (rocedeele e3terioare#
meşteşugăreşti# C> (atosul declamatorie actoricesc# C> tot )elul de şa!loane o!işnuite&
Cine dintre noi e mai a(roa(e de su!lim 7 dumneata# care te ridici (e v%r)ul
(icioarelor şi „(lanezi n ceruri" doar n vor!e# iar la lucru eşti cu totul n stă(%nirea
(u!licului sau eu# care am nevoie de tehnica artistică cu acţiunile ei )izice# (entru ca# cu
a;utorul credinţei şi adevărului# să redau trăirile omeneşti cele mai com(le3e I @otărăşte
singur 7 care dintre noi e mai (e (ăm%nt I
9ovorkov tăcea&
- B de nenţeles J a e3clamat 1orţov du(ă o (auză& 6es(re su!lim
vor!esc mai mult acei care au cele mai (uţine calităţi (entru el# care
sunt li(siţi de ari(i invizi!ile (entru z!oruri& 2ceşti oameni vor!esc des
(re artă şi creaţie cu un (atos )als# de nenţeles# com(licat& 2devăraţii
artişti nsă# dim(otrivă# vor!esc des(re arta lor sim(lu şi (e nţeles&
5u cumva dumneata a(arţii celor dint%i I NndeşteYte la asta şi la )a(tul că n
rolurile ce-ţi sunt sortite de nsăşi natura dumitale ai (utea să devii un actor minunat şi
un )olositor om de artă&
6u(ă 9ovorkov a ;ucat "eliaminova& S(re uimirea mea# ea a )ăcut destul de
!ine toate e3erciţiile sim(le şi le-a ;usti)icat n )elul ei&
2rkadie 5ikolaevici a lăudat-o şi a(oi i-a (ro(us să ia de (e masă un cuţit de
tăiat )oile şi să se stră(ungă cu el&
6ar cum a a;uns trea!a la tragedie# "eliaminova a devenit deodată ne)irească#
a nce(ut „s`ă s)%şie (asiunea n !ucăţi"# n chi( ngrozitor şi# c%nd a a;uns la momentul
cel mai (uternic# a scos deodată# (e neaşte(tate# un ţi(ăt săl!atic# nc%t noi toţi nu ne-am
(utut a!ţine şi am (u)nit n r%s&
1orţov a s(us 7
- 2m avut o mătuşă care s-a măritat cu un aristocrat şi a devenit
o e3celentă „doamnă de lume"& Se legăna (arcă (e v%r)uri de cuţite# cu
o artă deose!ită# (ractica strălucitor „(olitica" societăţii nalte şi ieşea
nvingătoare n toate m(re;urările& =i toţi o credeau& 6ar iată că o dată mătuşa mea a
avut nevoie să se linguşească )aţă de rudele unui ră(osat cu vază# căruia i se slu;ea
serviciul )une!ru ntr-o !iserică arhi(lină& 2(ro(iindu-se de sicriu# mătuşa mea a luat o
(oză de o(eră# s-a uitat la )aţa mortului# a (ăstrat o (auză de e)ect şi a declamat n (lină
!iserică7 „2dio# (rietene J ţi mulţumesc (entru totJ" 6ar sentimentul adevărului a
trădat-o 4 a )ost )alsă şi nimeni n-a crezut n durerea ei& Cam acelaşi lucru s-a nt%m(lat
şi cu dumneata acum& n momentele de comedie# dumneata ai m(letit un desen dantelat
n ;urul rolului şi eu te-am crezut4 dar n momentul dramatic (uternic# dumneata ai
devenit )alsă& Se vede că la dumneata sentimentul adevărului e unilateral# sensi!il la
comedie şi o(ac la dramă& =i dumneata# ca şi 9ovorkov# tre!uie să vă găsiţi locul
1*H
adevărat n teatru& ?n artă e lucru im(ortant să-ţi nţelegi la tim( ntre!uinţarea (otrivită&
…a9-" 1#..
2rkadie 5ikolaevici a continuat cu veri)icarea sentimentului adevărului şi
credinţei n el şi 1-a chemat (e "iunţov&
Bl a ;ucat cu mine şi cu Maloletkova e3erciţiul „arderea !anilor"&
Bu socotesc că "iunţov a trăit e3celent# ca niciodată# (rima ;umătate a
e3erciţiului& Bl m-a uimit de data asta cu simţul măsurii (e care 1-a avut şi m-a )ăcut din
nou să mă conving că are n adevăr talent&
2rkadie 5ikolaevici 1-a lăudat# dar a avut şi o rezervă 7
- 6ar de ce ai dat drumul# n scena morţii# la un ;oc de un „adevăr" care nu e
dorit niciodată (e scenă 7 dureri de !urtă# greaţă# răgete# str%m!ături ngrozitoare#
convulsii n tot tru(ul I
n acest moment ai m!răţişat naturalismul de dragul naturalismului& 2i avut
nevoie de adevărul morţM de dragul adevărului morţii& 6umneata n-ai trăit cu amintirile
ultimilor minute ale „vieţii s(iritului omenesc"# ci te-au interesat amintirile vizuale ale
morţii tru(ului# n chi( e3terior# )iziceşte&
2sta nu e ;ust&
?n (iesa lui @au(tmann @annele naturalismul e admis& 6ar lucrul ăsta e )ăcut
(entru ca să se accentueze mai ascuţit esenţa ntregii (iese& Se (oate ado(ta o asemenea
metodă& 6ar de ce să se ia din viaţa reală# )ără necesitate# ceea ce se cuvine să )ie aruncat
ca un gunoi I E asemenea temă şi un asemenea adevăr sunt antiartistice şi im(resia (e
care o vor lăsa va )i aceeaşi& $es(ingătorul nu creează )rumosul# cioară nu naşte
(orum!ei# urzica nu )ace tranda)iri&
6eci nu orice adevăr (e care-1 cunoaştem n viaţă e !un (entru teatru&
2devărul scenic tre!uie să )ie autentic# nu n)rumuseţat# nsă curăţat de
amănuntele cotidiene de (risos&
Bl tre!uie să (ară real# dar să )ie (oetizat de născocirea creatoare&
2devărul (e scenă să )ie realist# să )ie artistic şi să ne nalţe&
- =i n ce constă un asemenea adevăr artistic I a ntre!at 9ovorkov# nu )ără
oarecare venin&
=tiu ce vrei 4 să discuţi des(re (ro!lemele nalte ale artei& Se de (ildă# să-ţi
s(un că ntre un adevăr artistic şi unul neartistic e ceeaşi di)erenţă care e3istă ntre un
ta!lou şi o )otogra)ie 7 ultima redă totul# iar (rimul numai esenţialul 4 ca să nregistrezi
(e (%nza acest esenţial e nevoie de talentul (ictorului& Sau# n (rivinţa ;ocului lui
"iunţov# n studiul „arderea !anilor"# s-a (utut o!serva că (entru s(ectatori e im(ortant
că cocoşatul moare# nu că moartea lui a )ost ntovărăşită de cutare )enomene )iziologice 4
acestea vor )i detaliile )otogra)iei# dăunătoare (entru ta!lou& >nul sau două semne
esenţiale care caracterizează moartea# şi at%t# dar nicidecum toate semnele de natura asta&
2lt)el# (rinci(alul - moartea# (ierderea omului a(ro(iat - răm%ne (e (lanul al doilea# şi
naintea ei a(ar semnele secundare# de care s(ectatorului i se va )ace silă# tocmai c%nd va
tre!ui să (l%ngă&
=tiu şi eu ce se s(une n aceste cazuri# dar tac J 6e ce I 'entru că unii oameni
mai (uţin e3igenţi se liniştesc 7 ei o!ţin# du(ă o e3(licaţie scurtă# ce tre!uie să ştie
des(re ceea ce e artistic n domeniul creaţiei& Bu a)irm că o asemenea cunoaştere este
dăunătoare# ea nu-ţi dă nimic şi# n acelaşi tim(# ţi adoarme curiozitatea# s(iritul de
investigaţie de care au nevoie artiştii n cea mai mare măsură&
6acă eu nsţă am să vă răs(und cu un re)uz hotăr%t# atunci asta# dim(otrivă# vă
1*:
va nelinişti# intrigă# emoţiona şi vă va o!liga să )iţi (rudenţi# să analizaţi şi să căutaţi
răs(uns la (ro!lema nerezolvată&
lată de ce vă şi declar 7 eu nu mă a(uc să sta!ilesc şi să )ormulez n cuvinte
artisticul n artă& Bu sunt (ractic şi (ot să vă a;ut nu cu cuvinte# ci la trea!ă# să
cunoaşteţi# adică să simţiţi ce nseamnă adevărul artistic& 6ar (entru aceasta va tre!ui să
vă narmaţi cu o mare ră!dare# (entru că (ot s-o )ac numai (e durata ntregului curs sau#
mai !ine zis# lucrul acesta vă va deveni clar de la sine c%nd veţi (arcurge tot „sistemul"#
du(ă ce veţi )i urmărit voi singuri calea a(ariţiei# curăţirii# cristalizării adevărului
omenesc# sim(lu# de toate zilele& 2sta nu se creează deodată# ci de-a lungul ntregului
(roces de )ormare şi creştere a rolului& 2!sor!ind n noi esenţa (rinci(ală# d%ndu-i o
)ormă şi o e3(resie scenică )rumoasă# cores(unzătoare# nde(ărt%nd tot ce-i de (risos#
noi# cu a;utorul su!conştientului# artisticului# talentului# simţului# gustului# )acem ca
rolul să )ie (oetic# )rumos# armonios# sim(lu# (e nţeles# să se im(ună s(ectatorilor şi să-i
(uriiRice& 1oate aceste nsuşiri a;ută creaţiei scenice ca să )ie nu numai ;ustă# inter(retată
cu adevăr# dar şi artistică&
5u (oţi determina acest sentiment e3trem de im(ortant al )rumosului şi al
artisticului ntr-o )ormulă seacă& Bl cere să ai simţ (ractic# e3(erienţă# s(irit de
investigaţie (ro(riu şi tim(&
6u(ă "iunţov# Maloletkova a ;ucat e3erciţiul cu „co(ilul găsit"& Conţinutul
acestui e3erciţiu e 7 Maloletkova se ntoarce acasă şi găseşte (e (rag un co(il le(ădat&
6u(ă (uţin tim(# co(ilul# slă!it# moare n !raţele ei& La nce(ut ea s-a !ucurat cu o
sinceritate neo!işnuită de găsirea (runcului le(ădat şi s-a (urtat cu el ide (arcă ar )i )ost
o (ă(uşă vie& Sărea# alerga cu el n !raţe# i schim!a scutecele# l sărută# l admira# uit%nd
că are de-a )ace cu o !ucată de lemn n)ăşurată n )aţa de masă&
6ar deodată (runcul a ncetat să reacţioneze la ;ocul ei& Maloletkova 1-a (rivit
mult tim(# ca să nţeleagă mai !ine (ricina& Faţa ei nce(use să-şi schim!e e3(resia& Cu
c%t (e )aţa ei se re)lecta mai mult mirarea şi s(aimă# cu at%t ea devenea mai concentrată&
2 (us cu !ăgare de seamă (runcul (e divan şi s-a dat na(oi& 2;ung%nd la o distanţă
oarecare# Maloletkova a ncremenit ntr-o nedumerire tragică& 2sta a )ost tot& 5imic mai
mult& =i totuşi c%t adevăr# c%tă credinţă# naivitate# tinereţe# )armec# )eminitate# c%t gust şi
dramatism autentic J C%t de )rumos a o(us ea morţii noului născut setea de viaţă a unei
)ete tinere J C%t de su!til a simţit ea (rima nt%lnire cu moartea a unei )iinţe tinere# (line
de viaţă# care a (rivit (entru (rima oară ntr-acolo unde nu mai e viaţă J
1,/ Dată >n adevăr artistic J a e3clamat 1orţov emoţionat# du(ă ce
Maloletkova a (lecat n culise& ?D crezi n ntregime# deoarece totul e trăit şi luat din viaţa
reală# autentică# dar nu n !loc# ci cu amănuntul# e3act at%t c%t tre!uie& 5ici mai mult#
nici mai (uţin& Maloletkova ştie să se uite# să vadă )rumosul şi cunoaşte măsura& 2cestea
sunt nsuşiri nsemnate&
1,0 6e unde at%ta (er)ecţiune la o elevă at%t de t%nără# o nce(ătoare I nu
se dumereau unii invidioşi&
1A8 2sta (urcede dintr-un talent nnăscut şi# mai ales# dintr-un
e3ce(ţional# minunat sentiment al adevărului& Ceea ce e su!til şi veridic e nea-a(ărat de
un nalt nivel artistic& Ce (oate )i mai !un dec%t un adevăr )ără zorzoane şi nealteratJ
La s)%rşitul lecţiei# 2rkadie 5ikolaevici ne-a vestit 7
- 'are-se că v-am s(us tot ce se (oate s(une deocamdată des(re
sentimentul adevărului# minciunii şi credinţei (e scenă&
Se a(ro(ie tim(ul să ne g%ndim la )elul cum se (oate dezvolta şi veri)ică acest
dar im(ortant al naturii&
1*-
Se vor n)ăţişa multe (rile;uri şi (rete3te (entru asemenea e3erciţii# deoarece
sentimentul adevărului şi al credinţei se mani)estă la )iece (as# n orice moment al
creaţiei# )ie că se (roduce acasă# (e scenă# la re(etiţii sau la s(ectacol& 1ot ce )ace artistul
şi tot ce vede s(ectatorul n teatru tre!uie să )ie (ătruns şi ncuviinţat de sentimentul
adevărului& Erice e3erciţiu c%t de mic# legat at%t lăuntric# c%t şi e3terior de linia acţiunii#
cere controlul şi ncuviinţarea sentimentului adevărului&
6in toate cele s(use#
e
lim(ede că (entru dezvoltarea lui ne (oate slu;i )iecare
moment al muncii de la şcoală# de la teatru şi de acasă&
$ăm%ne să avem gri;ă ca toate aceste momente să ne )ie de )olos# nu
dăunătoare# că ele să ne a;ute la dezvoltarea şi ntărirea sentimentului devărului# nu al
minciunii# al )alsului şi al ;ocului su(er)icial&
2ceastă (ro!lemă e grea# deoarece e mult mai uşor să minţi şi să )alsi)ici# dectt
să vor!eşti şi să acţionezi veridic&
B nevoie de 8 mare atenţie# de concentrare şi Tde un (ermanent control din
(artea (ro)esorilor (entru ca n elevi să crească şi să se ntărească cum se cuvine
sentimentul adevărului&
Bvitaţi deci tot ceea ce nu stă ncă n (uterile voastre# tot ce merge m(otriva
-măturii# logicii şi !unului&vostru simţ& 1oate acestea (ricinuiesc rătăciri# s)orţări# ;oc
su(er)icial# minciună& Cu c%t ele ca(ătă mai des acces (e scenă# cu at%t e mai rău (entru
sentimentul adevărului# care se (erverteşte şi se schim!ă n neadevăr&
1emeţi-vă de )als şi de minciună (e scenă# nu ngăduiţi ca seminţele lor
(roaste să (rindă rădăcini n voi& SrmI)Rgeţi-le )ără milă& 2lt)el# rădăcinile vor creşte şi
vor nă!uşi n voi cele mai (reţioase# cele mai necesare mlădiţe ale adevărului&
IF - MEMORIA EMOŢIONAL%
…a!" 1#..
La nce(utul lecţiei 1orţov n e a (ro(us să ne ntoarcem la e3erciţiile cu
ne!unul şi cu a(rinderea căminului# (e care nu le mai re(etasem de mult& 2ceastă
(ro(unere a )ost (rimită cu entuziasm# deoarece elevilor le era dor de e3erciţii& 2)ară de
asta# este (lăcut să re(eţi un lucru de care eşti sigur şi care a avut succes&
Le-am ;ucat cu şi mai mare nsu)leţire& 5u e de mirare 7 )iecare ştia ce şi cum
tre!uie )ăcut& 6in (ricina siguranţei a a(ărut chiar şi o notă )orţată& Ca şi altă dată# n
momentul n care "iunţov se s(erie# noi am )ugit iar n toate (ărţile&
5umai că astăzi s(aima n-a )ost (entru noi un lucru neaşte(tat# am avut tim(
să ne (regătim (entru ea şi să ne g%ndim care ncotro să )ugă& 6atorită acestui )a(t# )uga
generală a )ost mai (recisă# mai (regătită şi deci mult mai (uternică dec%t nainte& 2m
ţi(at chiar c%t am (utut de tare&
?n ce mă (riveşte# m-am (omenit# ca şi n alte dăţi# su! masă# numai că n-am
găsit scrumieră şi am a(ucat un al!um mare& 2celaşi lucru se (oate s(une şi des(re
ceilalţi& Dată# de (ildă# s-a nt%m(lat ca "eliaminova (rima oară să sca(e ;os o (ernă#
c%nd se lovise de 6mkova 4 &astăzi nu s-au mai ciocnit una cu alta# dar ea a lăsat totuşi
să-i cadă (crnI
4
ca s-o ridice# ca şi data trecută&
Mare ne-a )ost nsă mirarea c%nd# du(ă is(răvirea e3erciţiului# 1orţov şi
$ahmanov nc-au s(us că nainte ;ocul nostru )usese nemi;locit# sincer# (roas(ăt şi
verosimil# n tim( ce astăzi a )ost )als# nesincer şi construit& 5u ne-a rămas dec%t să
ridicăm din umeri&
1*/
1A1 =i totuşi noi am simţit# am trăit J s(uneau elevii&
1A, Fiecare om# n )iece moment al vieţii lui# simte şi trăieşte inevita!il
ceva# a răs(uns 1orţov& 6acă el n-ar simţi nimic şi n-ar trăi# atunci n-ar )i un om viu# ci
un mort& 5umai morţii nu simt nimic& 'ro!lema e ce anume „simţiţi" şi „trăiţi" acum# (e
scenă# n momentul creaţiei&
@aide să analizăm şi să com(arăm ceea ce a )ost mai nainte cu ceea ce aţi
)ăcut astăzi# la re(etarea e3erciţiului&
5u nca(e ndoială că toată (unerea n scenă# trecerile# acţiunile e3terioare#
succesiunea lor# cele mai mici amănunte de gru(are au )ost (ăstrate cu o uimitoare
(recizie& >itaţi-vă numai la mo!ila asta ngrămădită cu care e !aricadată uşa& Se (oate
crede că aţi )otogra)iat sau aţi schiţat un (lan al aşezării lucrurilor şi că aţi aran;at
aceeaşi !aricadă du(ă acel (lan&
6e )a(t# toată latura e3terioară a e3erciţiului s-a re(etat cu o (recizie
uimitoare# care dovedeşte că aveţi o memorie ascuţită (entru (unerea n scenă# (entru
gru(ări# (entru acţiuni )izice# treceri şi altele& 2şa se (etrec lucrurile cu latura e3terioară&
6ar e oare chiar at%t de im(ortant cum aţi stat# cum v-aţi gru(at I 'entru mine# ca
s(ectator# e mult mai interesant să a)lu cum aţi acţionat lăuntric# ce aţi simţit& Căci
trăirile noastre (ersonale# luate din realitate şi trans(use n rol# creează viaţă lui (e scenă&
6ar voi nu v-aţi arătat sentimentele& 2cţiunile e3terioare# (unerea n scenă# gru(ările
ne;usti)icate lăuntric sunt )ormale# seci şi n-avem nevoie de ele (e scena& ?n asta; constă
di)erenţa dintre inter(retarea voastră de astăzi a e3erciţiului şi cea din trecut&
'rima oară c%nd am )ăcut (resu(unerea că vizitatorul ne(o)tit e ne!un# toţi# ca
unul# s-au concentrat şi au căutat cu g%ndul soluţia (ro!lemei im(ortante a salvării& 1oţi
au a(reciat situaţiile create şi# numai du(ă ce le-au c%ntărit# au nce(ut să acţioneze& Ssta
a )ost un (rocedeu logic# ;ust# o autentică trăire şi ntruchi(are&
2stăzi# dim(otrivă# v-aţi !ucurat de ;ocul care vă (lace şi dintr-o dată# )ără să
vă mai g%ndiţi# neentărind situaţiile (ro(use# v-aţi a(ucat să co(iaţi acţiunile e3terioare
cunoscute de data trecută& 2sta nu e ;ust& 'rima dată s-a creat o tăcere morm%ntală#
astăzi veselie# agitaţie& 1oţi s-au re(ezit să găsească lucruri 7 "eliaminova - (erne#
"iunţov - un a!a;ur# 5azvanov - un al!um n locul scrumierei&
1AA $ecuziterul a uitat s-o (ună# m-am ;usti)icat eu&
1A* 6ar oare# (rima dată# ţi-ai (rocurat-o din tim( I =tiai că "iunţov are
să scoată un ţi(ăt şi are să vă s(erie I&&& mă lua (este (icior 2rkadie 5ikolaevici& Ciudat J
Cum ai (utut să (revezi astăzi că vei avea nevoie de al!um I J S-ar (ărea că el tre!uia
să-ţi cadă nt%m(lător n mnă& Ce (ăcat că ăsta sau alte lucruri nt%m(lătoare nu s-au
re(etat astăziJ =i# uite# ncă un amănunt 7 (rima oară voi aţi (rivit tot tim(ul# )ără să )iţi
distraşi de nimic# uşa duR(ă care se a)la ne!unul imaginar& Dar astăzi n-aţi )ost (reocu(aţi
de el# ci de noi# adică de s(ectatorii voştri 7 de Dvan 'latonovici şi de mine& Braţi curioşi
să ştiţi ce im(resie ne )ace ;ocul vostru& ?n loc să vă ascundeţi de ne!un# voi v-aţi arătat
nouă& 6acă# (rima dată# aţi acţionat su! im!oldul şoa(telor lăuntrice ale sentimentului
vostru# ale intuiţiei# ale e3(erienţei de viaţă# astăzi# n schim!# aţi mers or!eşte# a(roa(e
maşinal# (e drumul !ătătorit& 2ţi co(iat (rima re(etiţie iz!utită# dar n-aţi creat viaţa
nouă# autentică# a zilei de azi& 2ţi scos material nu din amintiri din viaţă# ci din
amintirile voastre teatrale# actoriceşti 7 ceea ce s-a născut (rima oară năuntrul vostru de
la sine şi s-a re)lectat )iresc n acţiune# astăzi s-a um)lat n chi( arti)icial# s-a e3agerat# ca
să (roducă o im(resie mai mare asu(ra (rivitorilor& ?ntr-un cuv%nt# cu voi s-a (etrecut
ceea ce s-a nt%m(lat o dată cu un t%năr# care a venit la "asili "asilievici Samoilov să-i
ceară s)atul dacă e !ine sau nu să se )acă actor&
1*0
„Deşi# te rog# din odaie# a(oi intră din nou şi s(une-mi ceea ce mi-ai s(us
acum"# i-a (ro(us renumitul actor&
1%nărul şi-a re(etat de )ormă (rima intrare# dar n-a (utut să redea sentimentul
cu care intrase (rima dată& Bl n-a ;usti)icat şi na dat o viaţă interioară acţiunilor sale
e3terioare&
1otuşi# nu tre!uie să vă intimideze nici com(araţia mea cu acel t%năr# nici
neiz!%nda voastră de astăzi& 1oate astea sunt n )irea lucrurilor şi am să vă e3(lic de ce 7
cel mai !un stimulent al creaţiei e )oarte des neaşte(tatul# noutatea temei de creaţie& ?n
(rima inter(retare a e3erciţiului# acest ne(revăzut a )ost (rezent& 'resu(unerea mea că
un ne!un se a)lă du(ă uşă v-a emoţionat n cel mai autentic chi(& 2stăzi# ne(revăzutul a
dis(ărut# deoarece totul vă era !ine cunoscut# (e nţeles# clar# (%nă şi )orma e3terioară n
care se va realiza acţiunea voastră& ?n asemenea condiţii# merită oare să mai chi!zuieşti#
să te mai s)ătuieşti cu e3(erienţa ta de viaţă# cu sentimentele trăite ntr-o realitate
autentică I La ce-ţi mai tre!uie munca asta# dacă totul a )ost creat o dată şi a(ro!at de
mine şi de Dvan 'latonovici I E )ormă e3terioară gata com(usă e o mare tentaţie (entru
actor J 5u e de mirare deci că voi# care (ăşiţi a(roa(e (entru (rima oară (e scenă# aţi
)ost tentaţi de lucrul o dată )ăcut şi aţi desco(erit n acelaşi tim( că aveţi o memorie
!ună (entru acţiunile e3terioare& ?n ceea ce (riveşte memoria sentimentului# ea nu s-a
mani)estat astăzi&
1AH Memoria sentimentului I mă străduiam eu să (rice(
1A: 6a& Sau# cum o vom numi noi# „memoria emoţionată"& nainte# du(ă
$i!otR# noi o numeam „memoria a)ectivă"& 2cum acest termen a )ost res(ins# dar n-a )ost
nlocuit cu unul nou& 5oua nsă ne tre!uie un cuv%nt oarecare ca s-o de)inim şi de aceea
ne-am nţeles că deocamdată să numim memoria sentimentului - memoria emoţională&
Blevii au rugat să li se e3(lice mai clar ce se su!nţelege (rin aceste cuvinte&
- "eţi (rice(e din e3em(lul dat de $i!ot&
6oi călători au )ost aruncaţi (e o st%ncă de )lu3ul mării& Bi s-au salvat şi (e
urmă şi-au (ovestit im(resiile& >nul dintre ei şi ţinea minte toate acţiunile7 cum# unde#
de ce să dus# unde a co!or%t# cum a (us (iciorul# unde a sărit& Celălalt nu ţinea minte
a(roa(e nimic n acest domeniu# ci numai sentimentele (e care le avusese atunci4 la
nce(ut ncn-tarea# a(oi (rudenţa# teama# s(eranţele# ndoielile şi# n s)%rşit#
starea de (anică&
>ite# aceste sentimente se (ăstrează n memoria emoţională& 6acă astăzi#
numai la g%ndul e3erciţiului cu ne!unul voi aţi )i retrăit# ca şi al doilea călător# toate
sentimentele trăite (rima dată 4 dacă le-aţi )i trăit din nou şi aţi )i nce(ut să acţionaţi
ntr-un )el nou# autentic# rodnic şi adecvat4 dacă toate acestea s-ar )i (etrecut de la sine#
n a)ara voinţei voastre# aş )i s(us că aveţi o memorie emoţională e3ce(ţională&
6ar# din (ăcate# acesta e un )enomen )oarte rar& 6e aceea mi reduc e3igenţele
şi s(un 4 chiarRdacă aţi )i nce(ut e3erciţiul conduc%ndu-vă doar de (unerea n scenă
e3terioară# dacă ea v-ar )i amintit sentimentele trăite# v-aţi )i lăsat n voia acestor
amintiri emoţionale# aţi )i re(etat e3erciţiul su! im(resia lor& ?n acest oaz# aş )i s(us că
aveţi o memorie emoţională nu e3ce(ţională# nu su(ranaturală# totuşi una !ună&
Sunt gata să-mi reduc e3igenţele şi mai mult& Să admitem că aţi nce(ut să
;ucaţi e3erciţiul e3terior# )ormal# că (unerea n scenă şi acţiunile )izice cunoscute n-au
dat viaţă sentimentelor legate de ele# că n voi n-a a(ărut necesitatea de a valori)ica
situaţiile (ro(use care s-au creat şi )aţă de care aveaţi de acţionat# ca (rima dată& ?n
asemenea cazuri# (oţi să te a;uţi cu (sihotehnică# adică să introduci un „dacă" nou şi
situaţii (ro(use# să le a(reciezi ntr-un )el nou şi să stimulezi atenţia care dormitează#
1H8
imaginaţia# simţul adevărului# credinţa# g%ndurile şi (rin ele şi sentimentul&
6acă aţi )i iz!utit să nde(liniţi toate acestea# atunci aş )i recunoscut
n voi (rezenţa memoriei emoţionale&
6ar astăzi n-aţi mani)estat nici una din (osi!ilităţile indicate de mine& 2stăzi#
ca şi (rimul călător# voi aţi re(etat numai cu o (recizie neo!işnuită acţiunile e3terioare#
)ără să le ncălziţi cu trăiri interioare& 2stăzi aţi avut gri;ă numai de rezultate& Dată de ce
s(un eu că nu aţi mani)estat memoria
emoţională&
1A- 2tunci nseamnă că n-o avem I am e3clamat eu cu des(erare&
1A/ 5u& 6umneata tragi o concluzie (ri(ită# dar o să veri)icăm aceasta
la lecţia următoare# a răs(uns calm 2rkadie 5ikolaevici&
…a!" 1#..
2stăzi lecţia a nce(ut cu controlarea memoriei mele emoţionale&
- Pii minte - mi-a s(us 2rkadie 5ikolaevici - cum mi-ai (ovestit n )oaierul
actorilor im(resia (uternică (e care ţi-a (rodus-o Moskvin c%nd a venit n turneu I 5u
cumva ţii minte şi acum tot at%t de (recis s(ectacolele lui# nc%t numai g%ndindu-te la
ele te cu(rinde aceeaşi stare de entuziasm (e care ai simţit-o atunci# cu cinci-şase ani n
urmă I
1A0 Se (oate că acea stare su)letească să nu se mai re(ete acum cu aceeaşi
vigoare# dar această amintire mă emoţionează ncă şi azi&
1*8 2t%t de (uternic# nc%t# c%nd te g%ndeşti la im(resiile de atunci# inima
ţi !ate mai re(ede I
1*1 Cred cş da# dacă mă voi lăsa mai mult a!sor!it de ele&
1*, =i ce simţi su)leteşte sau )iziceşte c%nd ţi aminteşti de moartea
tragică a (rietenului dumitale# des(re care mi-ai (ovestit tot atunci n )oaier I
1*A Ecolesc amintirile astea triste# (entru că şi azi au o acţiune
de(rimantă asu(ra mea&
1** >ite# această memorie care ţi a;ută să ncerci din nou toate
sentimentele cunoscute# trăite demult de dumneata cu (rile;ul turneului lui Moskvin şi al
morţii (rietenului dumitale# este memoria emoţională&
1ot ast)el# du(ă cum n mem!ria dumitale vizuală nvie n )aţa dumitale#
(rintr-o (rivire interioară# un lucru uitat de mult# un (eisa; sau chi(ul unui om# şi n
memoria emoţională (rind viaţă sentimentele trăite demult& S-ar (ărea că sunt uitate de
tot# dar a;unge o aluzie oarecare# un g%nd# un chi( cunoscut şi din nou te cu(rind trăirile#
uneori tot at%t de (uternice ca şi (rima dată# alteori (uţin mai sla!e# alteori mai vii#
aceleaşi sau oarecum modi)icate&
E dată ce eşti n stare să te ngăl!eneşti sau să te nroşeşti numdi la amintirea
celor simţite# o dată ce ţi-e )rică să te g%ndeşti la o nenorocire trăită demult# nseamnă că
ai memoria sentimentelor sau memoria emoţională& 5umai că ea nu e destul de
dezvoltată ca să lu(te singură cu greutăţile condiţiilor unei creaţii n )aţa (u!licului&
1*H 2cum# s(une-mi dumneata - i s-a adresat 1orţov lui =ustov - ţi (lace
mirosul lăcrimioarelor I
1*: mi (lace# a răs(uns 'aşa&
1*- 6ar gustul muştarului I
1*/ Singur# nu# dar cu carne# da&
1*0 6ar să mngi !lana (u)oasă a unei (isici sau un (luş !un I
1H8 6a&
1H1
1H1 =i ţii !ine minte toate aceste senzaţii I
1H, Le ţin minte&
1HA =i muzică ţi (lace I
1H* mi (lace&
1HH 2i unele melodii (re)erate I
1H: Sigur că da&
1H- Care# de (ildă I
1H/ Multe romanţe de Ceaikovski# 9rieg# Musorgski&
1H0 =i le ţii minte I
1:8 6a& 2m ureche destul de !ună&
1:1 >reche şi memorie auditivă# a adăugat 1orţov& Mi se (are că-ţi
(lace şi (ictura&
1:, Foarte mult&
1:A 2i ta!louri (re)erate I
1:* 2m&
1:H =i le ţii minte şi (e ele I
1:: Foarte !ine&
1:- Du!eşti natura I
1:/ Cine oare n-o iu!eşte I
1:0 Pii !ine minte (rivelişti# aran;amentul camerelor# )orma o!iectelorI
1-8 Le ţin minte&
1-1 =i chi(urile I
1-, 6a# acelea care mă im(resionează&
1-A 2l cui chi(# de (ildă# l ţii minte lim(ede I
1-* 2l lui Kacialov# de (ildă& L-am văzut de a(roa(e& =i mi-a (rodus
o im(resie (uternică&
- 6eci# ai şi memorie vizuală&
1oate acestea sunt senzaţii reca(itulative# dair ele sunt scoase la iveală n
memorie de cele cinci simţuri& Ble nu a(arţin trăirii sugerate de memoria emoţională# ci
sunt inde(endente de ea&
1otuşi eu voi vor!i uneori des(re cele cinci simţuri (aralel cu memoria
emoţională& B mai !ine aşa&
2rtiştii# (e scenă# au nevoie oare# şi n ce măsură anume# de amintirile
senzaţiilor rece(tate (rin cele cinci simţuri I
Să analizăm )iecare dintre aceste senzaţii# ca să (utem răs(unde la ntre!are&
6in toate cele cinci simţuri# văzul e cel mai sensi!il la (erce(erea im(resiilor&
2uzul e şi el )oarte sensi!il&
Dată de ce e uşor să in)luenţezi sentimentele (rin ochi şi urechi&
Se ştie că la unii (ictori viziunea interioară e at%t de (recisă# nc%t ei (ot (icta
(ortretele celor care nu sunt de )aţă&
>nii muzicieni au auzul interior at%t de (er)ect# nc%t (ot să asculte n g%nd o
sim)onie caire a )ost c%ntata cu (uţin tim( nainte# ţin%nd minte toate detaliile de
inter(retare şi cele mai mici devieri de la (artitură& 2ctorii# ca şi (ictorii şi muzicienii#
(osedă memoria vederii şi a auzului interior& Cu a;utorul ei# (ot să nregistreze şi să-şi
trezească amintirea unor imagini vizuale şi auditive# a unui chi( omenesc# a mimicii lui#
a liniilor cor(ului# a mersului# a manierelor# a mişcărilor# a glasului# a intonaţiilor
oamenilor (e care i nt%lnesc n viaţă 4 a costumului lor# a amănuntelor de toate zilele şi
altele 4 imagini din natură# (eisa;e etc& 2)ară de asta# omul# şi cu at%t mai mult artistul# e
1H,
ca(a!il să ţină minte şi să re(roducă nu numai ceea ce vede şi aude n viaţa reală# dar şi
ceea ce se creează# nevăzut şi neauzit# n imaginaţia lui& 2ctorilor de ti( vizual le (lace
să le n)ăţişezi (lastic ceela ce vrei să o!ţii de la ei 4 atunci ei simt uşor sentimentul de
care e vor!a& 2ctorii de ti( auditiv# dim(otrivă# vor să audă c%t mai re(ede tim!rul vocii#
dicţiunea sau intonaţia (ersona;ului (e care-1 inter(retează& Memoria auditivă le dă lor
(rimul im!old (entru stimularea sentimentului&
- =i celelalte senzaţii ale celor cinci simţuri I 5u se nt%m(lă oare ca şi ele să
)ie necesare (e scenă I m-am interesat eu&
1-H Fireşte J
1-: 6acă sunt necesare# atunci (entru ce şi cum să ne )olosim de ele n
creaţia scenică I
1-- ?nchi(uiţi-vă - ne-a e3(licat 2rkadie 5ikolaevici - că ;ucaţi (rima
scenă din actul trei al (iesei Dvanov de Cehov& Sau nchi(uiţi-vă că unul dintre voi va
;uca rolul Cavalerului di $i(a)ratta din (iesă @angiţa de 9oldoni şi că tre!uie să cadă n
e3taz n )aţa iahniei de carton (resat (e care i-a (regătit-o cu o neo!işnuită măiestrie
Mirandolina& 1re!uie să ;ucaţi această scenă ast)el ca să ne lase gura a(ă nu numai nouă#
şi ci s(ectatorilor& B necesar deci că n momentul inter(retării să aveţi măcair o senzaţie
a(ro3imativă a gustului unei iahnii adevărate sau# cel (uţin# a unei alte m%ncări !une&
2lt)el# va tre!ui să ;ucaţi su(er)icial şi nu să trăiţi satis)acţia gustului unei m%ncări&
1-/ =i simţul tactil I ?n ce (iesă (oţi să ai nevoie de el I
- ChiaZ şi n Eedi(# n scena cu co(iii# c%nd Eedi(# or!# i (i(ăie&
?n cazul acesta v-ar )i de mare )olos un simţ tactil !ine dezvoltat&
- 6ar# nu vă su(ăraţi# un actoir !un va e3(rima toate acestea )ără
să deran;eze simţurile# numai cu a;utorul tehnicii# a declarat 9ovorkov&
- 5u )ace asemenea a)irmaţii (reziiimţioase& Cea mai dlesăvrşită
tehnică actoricească nu (oate să egaleze arta su!tilă# de ne(ătruns# inac
cesi!ilă# a naturii nsăşi& 2m văzut n viaţa mea mulţi actori renumiţi#
tehnicieni şi virtuoşi de toate şcolile şi naţionalităţile# şi a)irm că -nici unul
dintre ei Di-a (utut să atingă acele culmi (%nă la care se ridică# )ără să-şi
dea seama# su!conştientul artistic autentic# care acţionează su! in)luenţa
su)lerului invizi!il al naturii nsăşi& 5u tre!uie să uităm că multe din cele
mai im(ortante laturi ale naturii noastre com(le3e nu se su(un unei diri;ări
conştiente& 5umai natura ştie să stă(%nească aceste laturi inaccesi!ile nouă&
Fără a;utorul ei# noi nu (utem stă(%ni dec%t (arţial# nu com(let# a(aratul nostru
com(licat creator de trăire şi ntruchi(are&
Cu toate că memoria senzaţiilor gustative# tactile# ol)active are o a(licare
redusă n arta noastră# ele ca(ătă totuşi uneori o im(ortanţă mare# dar şi n aceste cazuri
rolul lor e doar secundar# a;utător&
1-0 ?n ce constă el I ncercam să a)lu&
1/8 2m să vă e3(lic cu un e3em(lu# a s(us 1orţov& 2m să vă (ovestesc o
ntm(laire (e care am avut (rile;ul s-o o!serv de cur%nd 7 doi tineri# du(ă o noa(te de
che)# căutau să-şi aducă aminte melodia unei (olci !anale# (e care o auziseră undeva#
nici ei singuri nu ştiau unde&
„- 2sta s-a nt%m(lat&&& 6ar unde I 5oi şedeam l%ngă un st%l( sau o coloană&&&
se chinuia să-şi amintească unul dintre ei&
1/1 6e unde (%nă unde# coloană I se n)ier!%ntă celălalt&
1/, 1u şedeai la st%nga sau la drea(ta& Cine oare şedea la drea(ta I şi
chinuia memoria (rimul che)liu&
1HA
1/A 5-a stat nimeni şi n-a )ost nici o coloană& 6ar că am m%ncat o ştiucă
(regătită evreieşte# asta e adevărat şi&&&
- MiroseaJ a nişte (ar)umiuri ori!ile# a colonie cu miros de )lorii# a continuat
celălalt&
- 6a# da# a con)irmat al doilea& Mirosul (ar)umurilor şi al ştiucii ne dădea o
senzaţie de sc%r!ă de neuitat&"
2ceste im(resii i-au a;utat să-şi aducă aminte de o )emeie care stătuse cu ei şi
m%ncase raioi&
'e urmă au văzut o masă# serviciul de (e masă# coloana l%ngă care# cum s-a
dovedit# stătuseră ntr-adevăr& 2(oi# unul dintre che)lii a nce(ut (e neaşte(tate să c%nte
motivul )lautului şi a arătat cum inter(retase muzicantul acel motiv& =i-au adus aminte şi
de ca(elmaistru&
=i aşa# tre(tat# le nviau n memorie amintirile senzaţiilor de gust# de miros# de
(i(ăit şi (rin ele şi im(resiile auditive şi vizuale (erce(ute n acea seară&
?n s)%rşit# unul dintre che)lii şi-a amintit c%teva măsuri din (olca aceea !anală&
Celălalt# la r%ndul lui# a adăugat ncă c%teva măsuri şi a(oi am%ndoi au nce(ut să c%nte
m(reună motivul care nviase n memoria lor# diri;n-du-1 n )elul ca(elmaistrului&
6ar nu s-a is(răvit numai cu at%t7 che)liii şi-au adus aminte de o ;ignire adusă
de unul altuia# c%nd arau tot n stare de e!rietate# au nce(ut să discute a(rins# iar# ca
rezultat# s-au su(ărat din nou&
6in acest e3em(lu se vede legătură str%nsă şi acţiunea reci(rocă a celor cinci
simţuri ale noastre şi in)luenţa lor asu(ira trezirii memoriei emoţionale& 6u(ă cum
vedeţi# artistului i este necesară nu numai memoria emoţională# dar şi memoria tuturor
celor cinci simţuri&
…a!" 1#..
'e c%nd 1oirţov# (lecat din Moscova# se a)la n turneu# lecţiile au ncetat
(entru o vreme& 1re!uie să ne mulţumim deocamdată cu cele de „antrenament şi
disci(lină"# cu dansuri# gimnastică# scrimă# cultivarea glasului +canto.# ndre(tarea
dicţiunii şi materiile ştiinţi)ice& E dată cu ncetarea lecţiilor# rni-am ntreru(t şi
nsemnările n ;urnal&
6ar n ultimul tim( s-au (etrecut unele evenimente n viaţa mea (ersonală#
care m-au )ăcut să (rice( lucruri )oarte im(ortante (entru arta noastră şi# mai ales# (entru
memoria emoţională& Dată ce s-a nt%m(lat7
6e cur%nd mă ntorceam acasă cu =ustov& 'e strada 2r!at nu se mai (utea
trece din (ricina unei mulţimi adunate n drum& Mie mi (lac scenele de stradă şbi de
aceea m-am strecurat n (rimele r%nduri& ?n )aţa mea stătea culcat ntr-o !altă de s%nge
un cerşetor !ătr%n# cu ma3ilarele zdro!ite# cu am%ndouă !raţele tăiate şi cu tal(a
(iciorului retezată (e ;umătate& Faţa mortului era ngrozitoare# )alca ru(tă# dinţii gal!eni
şi stricaţi şi ieşiţi din gură (rintre mustăţile ns%ngerate& <raţele lui se a)lau (e ;os#
des(ărţite de tru(# (arcă s-ar )i lungit# s-ar )i ntins nainte# cer%nd (omană& >n deget
rămăsese ridicat n sus# ameninţ%nd (arcă (e cineva& "%r)ul cizmei# cu oase şi cu carne#
era azv%rlit deo(arte& "agonul de tramvai# care stătea l%ngă victimă lui# (ărea uriaş şi
ns(ăim%ntător& $%n;ea s(re mort ca o )iară# şuieră& Conductorul re(ara ceva la tramvai#
(ro!a!il ca să demonstreze că e stricat şi să se dezvinovăţească n chi(ul acesta& >n om
a(lecat (este cadavru (rivea cu gravitate )aţa ns%ngerata şi-i !ăgă n nas o !atistă
murdară& 2lături# nişte !ăieţaşi se ;ucau cu a(a şi cu s%ngele de (e trotuar& Le (lăcea
cum se conto(eau (%r%iaşele )ormate din ză(adă to(ită cu cele de s%nge roşu şi cum
1H*
alcătuiau m(reună un şuvoi nou# tranda)iriu& E )emeie (l%ngea# ceilalţi (riveau cu
curiozitate# cu groază sau cu dezgust& Brau aşte(tate autorităţile# doctorii# salvarea etc&
1ot acest ta!lou real-naturalist (ricinuia o im(resie n)iorătoare# zguduitoare şi
contrasta viu cu ziua nsorită# cu cerul al!astru# senin# vesel# )ără nori&
M-am de(ărtat a!ătut de locul nenorocirii şi n-am (utut mult tim( să-mi revin
du(ă im(resia n)iorătoare (e care mi-o )ăcuse& 2mintirea (riveliştii descrise# care mi
st%rnise o stare a(ăsătoare n su)let# nu m-a (ărăsit toată ziua&
5oa(tea m-am trezit# mi-am adus aminte de ta!loul care mi se nti(ărise n
minte# m-am cutremurat şi mai tare şi mi s-a )ăcut groază de viaţă& n amintire#
nenorocirea mi s-a (ărut şi mai ngrozitoare dec%t n realitate# (oate (entru că era
noa(tea# iar n ntuneric totul (are mai groaznic& Bu nsă am atri!uit starea mea
memoriei emoţionale# care intensi)ică im(resia& M-am !ucurat chiar de s(aima mea# ca
de o dovadă a unei !une memoirii a sentimentelor&
6u(ă o zi sau două de la nt%m(larea (e care am (ovestit-o# am trecut iar (e
strada 2r!at# (e l%ngă locul accidentului şi m-am o(rit )ără să vreau# g%ndindu-mă la
ceea ce se nt%m(lase de cur%nd acolo& 1ot ce )usese ngrozitor trecuse# ara numai o viaţă
de om mai (uţin# Măturătoarea mătura liniştit strada# (arcă ar )i măturat ultimele urme
ale nenorocirii# vagoanele tramvaielor treceau vesele (este locul )atal stro(it cu s%nge
omenesc& 2stăzi vagoanele nu mai irn;eau şi nu mai şuierau ca atunci# ci# dim(otrivă#
zăngăneau vioaie din clo(oţel ca să le )ie )ugă mai veselă&
9%ndindu-mă la nimicnicia vieţii# mi s-a trezit iar amintirea nenorocirii
nt%m(late de cur%nd& Ceea ce era !rutal-naturalist# ma3ilarul )ăr%mat# !raţele tăiate# o
!ucată de (icior# degetul ridicat# ;ocul co(iilor n !ăltoaceleJ ns%ngerate# cu toate că mă
zguduia tot at%t de mult# mă tul!ura nsă cu totul alt)el& Sentimentul de sc%r!a dis(ăruse
şi n locul lui se ivise indignarea& 2ş sta!ili ast)el evoluţia care s-a (etrecut n su)letul şi
n memoria mea 7 n ziua nenorocirii aş )i (utut să scriu# su! im(resia celor văzute# un
articol senzaţional n ziar# ca al unui re(orter de )a(te diverse# iar mai t%rziu aş )i )ost n
stare să com(un un )oileton usturător m(otriva cruzimii& 1a!loul de neuitat al
nenorocirii nu mă mai tul!ură (rin amănuntele lui naturaliste# ci (rin milă şi duioşie )aţă
de cel omor%t& 2stăzi mi vine n minte# cu o deose!ită căldură# chi(ul )emeii care
(l%ngea amair&
B uimitor ce in)luenţă mare are tim(ul asu(ra evoluţiei amintirilor emoţionale&
2zi dimineaţă# adică (este o să(tăm%nă de la nenorocire# n drum s(re şcoală#
am# trecut iair (e l%ngă locul )atal şi mi-am adus aminte de ceea ce s-a nt%m(lat acolo&
Mi-am amintit ză(ada al!ă# aceeaşi ca astăzi& 2şa e viaţa& >m!ra neagră# ntinsă# tinz%nd
s(re ceva nede)init- asta e moartea& S%ngele care ţ%şneşte# asta e (asiunea care izvorăşte
din om& m(re;ur# ca un contrast viu# se a)lau iar cerul# soairele# lumina# natura& 2sta e
veşnicia& "agoanele ncărcate ale tramvaielor care treceau (rin )aţa mea mi (ăreau
generaţii de oameni ce se ndre(tau s(re veşnicie& =i tot acest ta!lou# caire nu demult mi
(ărea res(ingător# a(oi #(lin de cruzime# a devenit acum măreţ& 6acă n (rima zi doream
să scriu un re(orta; de ziair sau# mai t%rziu# mi venea să scriu un )oileton cu caracter
)ilozo)ic# astăzi sunt nclinat s(re (oezie# s(re o lirică solemnă&
Su! in)luenţa evoluţiei sentimentelor şi a amintirilor emoţionale# am nce(ut
să mă g%ndesc la nt%m(larea (e care mi-a (ovestit-o de cur%nd 'uşcin& 6răguţul de el a
avut c%ndva o legătură cu o )ată de la ţară& Se nţelegeau !ine# dar ea avea trei cusururi 7
n (rimul r%nd# vor!ea ngrozitor de mult şi# )iind )oarte (uţin evoluată intelectual#
)lecăreala ei era (rostească# n al doilea r%nd# i mirosea gura şi# n al treilea r%nd# s)orăia
grozav n tim(ul no(ţii& 'uşcin s-a des(ărţit de ea şi# )ireşte# de)ectele ei au ;ucat un rol
1HH
n ru(tura lor&
'este o !ună !ucată de vreme# el a nce(ut să viseze din nou la 6ulcineea lui&
Cusururile ei i se (ăreau neesenţiale# se to(iseră cu tim(ul# iar calităţile ei i a(ăreau vii&
S-au nt%lnit din nt%m(lare& 6ulcineea era )aţă n casă n a(artamentul n care# nu )ără
intenţie# s-a mutat şi 'uşcin& 'este (uţin tim(# totul a mers ca nainte&
2cum# c%nd amintirile emoţionale s-au (re)ăcut n realitate# 'uşcin visează din
nou să se des(artă de ea&
…a!" 1#..
Ce ciudatJ 2cum# du(ă ce a trecut vremea# c%nd mi aduc aminte de
nenorocirea din stradă 2r!at# nainte de orice altceva# n memoria mea vizuală a(are un
vagon de tramvai& 6ar nu acela (e care l-am văzut atunci# ci un altul# care s-a (ăstrat n
amintirea mea de multă vreme cu (rile;ul unei nt%m(lări tot cu un tramvai&
?ntr-o toamnă mă ntorceam seara# t%rziu# de la Streşncv# acasă## la Moscova#
cu ultimul tramvai& "agonul# nainte de a a;unge la (oiana aceea (ustie# a sărit de (e
şine& 2 tre!uit să-1 (unem la loc cu (ro(riile )orţe a celor c%ţiva călători& C%t de uriaş şi
de (uternic mi s-a (ărut atunci vagonul şi c%t de ne(utincioşi şi ;alnici erau oamenii n
com(araţie cu el&
"reau să găsesc răs(uns la o ntre!are 7 de ce aceste sentimente de demult s-au
nti(ărit mai tare şi mai ad%nc n memoria mea emoţională dec%t cele trăite mai de aurind
i(e strada 2r!iatI
=i iată o altă curiozitate n aceeaşi ordine de idei 7 aduendu-m; aminte de
cerşetorul ntins (e (ăm%nt şi de omul necunoscut a(lecat asu(ra lui# nu mă g%ndesc la
nenorocirea de i(e strada 2r!at# ci la o altă nt%m(lare 7 c%ndva# demult# am văzut (e un
trotuar un sn! a(lecat asu(ra unei maimuţe care-şi dădea su)letul& <ietul om# cu ochii
(lini de lacrimi# !agă n gură &animalului o !ucată de marmeladă murdară& Se vede că
această scenă m-a mişcat mai mult dec%t moartea cerşetorului& Ba a (ătruns mai ad%nc n
memoria mea& Dată de ce mi vine acum n minte maimuţa moartă şi nu cerşetorul#
s%r!ul# şi nu !ătr%nul necunoscut# c%nd mă g%ndesc la nenorocirea de (e stradă& 6acă ar
tre!ui să trans(un această scenă n teatru# atunci n-aş scoate din memoria mea materialul
emoţional cores(unzător ei# ci un altul# adunat mult mai nainte# n alte m(re;urări# cu
(ersona;e cu totul di)erite# adică acela cu s%r!ul şi maimuţa& 6e ce e aşa I
…a!" 1#..
1orţov s-a ntors din turneu şi şi-a ţinut azi lecţia& D-am descris evoluţia care s-
a (etrecut n mine du(ă nenorocirea aceea& 2rkadie 5ikolaevici m-a lăudat (entru
s(iritul meu de o!servaţie&
- ?nt%m(larea care s-a (etrecut cu dumneata - a s(us el - ilus
trează minunat (rocesul cristalizării amintirilor şi sentimentelor care se
săv%rşeşte n memoria emoţională& Fiecare om n viaţa lui a văzut nu numai
o nenorocire# ci mai multe& 2mintirea lor se (ăstrează n memorie# dar nu
n t(ate amănuntele# ci numai n trăsături izolate# cele care l-au im
(resionat mai mulţi (e (rivitor& 6in aceste multe urme ale lucrurilor
trăite# se )ormează o singură amintire mare a sentimentelor omogene# con
densată şi ad%ncită& ?n această amintire mu e3istă nimic de (risos# ci numai
esenţialul& 2ceasta e sinteza sentimentelor omogene& Ba nu se ra(ortează
ia o nt%m(lare măruntă# a(arte# (articulară# ei la toate cele asemănătoare
cu ea& 2ceasta e amintirea luată n mare& Ba e mai (ură# mai densă# mai
1H:
com(actă# mai cu(rinzătoare şi mai (regnantă dec%t realitatea nsăşi&
6e (ildă 4 com(ar%nd im(resia (e care mi-a lăsat-o ultimul meu turneu cu
im(resia celui anterior# constat că# deşi ultimul turneu mi-a )ăcut o im(resie minunată#
mi-a nveninat totuşi unele momente cu ne(lăceri mărunte# su(ărătoare# care au
ntunecat !ucuria generală şi au )ărmiţat-o&
1urneele mai vechi nu mi-au lăsat asemenea amintiri& Memoria mea
emoţională a curăţat amintirile (rin )iltrul tim(ului& 2sta e !ine& 6e nu s-ar nt%m(la aşa#
amănuntele nt%m(lătoare ar co(leşi n memorie esenţialul şi acest esenţial s-ar (ierde n
mărunţişuri& 1im(ul e un )iltru minunat# un curăţitor admira!il al amintirii sentimentelor
trăite& Mai mult dec%t at%t# tim(ul e un (ictor minunat& Bl nu (uri)ică numai# dar ştie să
şi (oetizeze amintirile&
6atorită acestei nsuşiri a memoriei# chiar şi trăirile ntunecate# real şi grosolan
naturaliste# devin cu tim(ul mai )rumoase# mai artistice& 2sta le dă atracţie şi (utere&
6ar se va s(une că (oeţii şi (ictorii mari creează du(ă natură 1
Fie şi aşa# dar ei n-o )otogra)iază# ci se ins(iră de la ea şi trec modelul (rin
su)letul lor# com(letndu-1 cu materialul viu ai (ro(riei lor memorii emoţionale&
6acă ar )i alt)el# şi (oeţii i-ar descrie (e ticăloşi )otogra)ic# du(ă natură# cu
toate amănuntele reale (e care le-au văzut şi le-au simţit n modelele vii# atunci
asemenea creaturi s-ar dovedi res(ingătoare&
D-am (ovestit a(oi lui 1orţov cum s-a (etrecut n memoria mea nlocuirea
amintirii cerşetorului cu amintirea maimuţei şi a unui vagon de tramvai cu altul&
1/* 5u e nimic uimitor n asta# a s(us 2rkadie 5ikolaevici& "oi s(une#
)olosindu-rrt> de o com(araţie destul de răs(%ndită# că noi nu (utem să dis(unem de
amintirile sentimentelor noastre ca de cărţile din !i!lioteca noastră&
1/H =Qiţi oare ce nseamnă memoria emoţională I 1nchi(uiţi-vă mai
multe case# n )iecare casă un număr mare de camere# n ele nenumărate dula(uri şi
sertare cu o mulţime de cutii# cutiuţe şi ntr-una din ele# cea
1/: mai mică# o (aietă& 'oţi să găseşti uşor casa# camera# dula(ul# ra)tul# e
1/- mai greu să găseşti cutia# cutiuţa4 dar unde e acel ochi ager care va
găsi
1// (aietă căzută astăzi# care a strălucit o cli(ă şi a (ierit (e totdeauna I
1/0 5umai nt%m(larea vă va a;uta să daţi din nou de ea& b
2celaşi lucru se (etrece şi n arhiva memoriei noastre& =i n ea e3istă dula(uri#
sertare# cutii şi cutiuţe& >nele din ele sunt mai accesi!ile# altele mai (uţin accesi!ile&
Cum să găseşti n ele acele „(aiete" ale amintirilor emoţionale# care au licărit o dată şi au
dis(ărut (entru totdeauna# ca nişte meteori care luminează o cli(ită şi se ascund (e
vecie I C%nd ele se ivesc# c%nd iz!ucnesc n noi +ca imaginea s%r!ului cu maimuţa.# )iţi
recunoscători lui 2(ollon# care v-a trimis aceste viziuni# dar nu visaţi- să aduceţi na(oi
un sentiment dis(ărut (entru totdeauna& M%ine# n locui s%r!ului# ţi vei aduce aminte de
altceva& 5u aşte(taţi amintirea de m%ine şi )iţi mulţumiţi cu cea de azi& Să ştiţi numai să
(rimiţi !ine amintirile care nvie& 2tunci su)letul vostru va răs(unde cu o energic nouă la
ceea ce a ncetat să-1 mai emoţioneze n (iesă# din (ricina (rea deselor re(etări& "ă veţi
n)lăcăra şi atunci# (oate# se va ivi ins(iraţia&
6ar să nu vă treacă (rin g%nd să )ugiţi du(ă (aietă veche& Ba nu se mai
ntoarce# cum nu se ntoarce ziua de ieri# ca !ucuriile din co(ilărie# ca (rima iu!ire&
Străduiţi-vă să se nască n voi de )iecare dată o ins(iraţie nouă# mai (roas(ătă# sortită
zilei de azi& 5u e nimic că e mai sla!ă dec%t cea de ieri& B !ine că e cea de astăzi# că e
)irească# că a a(ărut singură (entru o cli(ită din ascunzişuri# ca să vă a(rindă creaţia&
1H-
2)ară de asta# cine va sta!ili care dintre iz!ucnirile creatoare ale ins(iraţiei autentice e
mai !ună sau mai rea I Ble sunt toate minunate n )elul lor# )ie şi numai (entru )a(tul că
sunt ins(iraţie&
…a!" 1#.-
La nce(utul lecţiei# l-am rugat (e 2rkadie 5ikolaevici să-mi lămurească
nedumerirea&
108 "a să zică - am s(us eu - (aietele ins(iraţiei se (ăstrează n noi# nu
vin n su)letul nostru dina)ară# nu co!oară de sus# de la 2(ollon I 2sta nseamnă că ele
sunt reca(itulative# nu iniţiale I
101 5u ştiu J a ocolit răs(unsul 2rkadie 5ikolaevici& Bu nu mă (rice( n
(ro!lemele su!conştientului& Să nu ne a(ucăm să ucidem misterul cu care ne-am
o!işnuit să ncon;urăm cli(ele de ins(iraţie& Misterul e )rumos şi nsu)leţeşte creaţia&
10, 6ar oare tot ce trăim noi (e scenă e de origine reca(itulativă I Cum#
nu trăim nimic (entru nt%ia oară I 2sta aş )i vrut să ştiu 7 c%nd suntem cu(rinşi (e
scenă# (entru (rima oară# de unele sentimente (e care nu le-am mai ncercat niciodată n
viaţa adevărată# e !ine sau e rău I stăruiam eu&
- 6e(inde care# a s(us 1orţov& >ite# de (ildă# să zicem că-1 ;oci (e @amlet& n
ultimul act te arunci cu s(ada asu(ra tovarăşului dumitale =uştov# care-1 ;oacă (e rege#
şi a)imţi# (entru (rima oară# o nenrntă sete de s%nge# necunoscută de dumneata (%nă
atunci& Să admitem mai de(arte că s(ada se va dovedi tocită# o s(adă de teatru# şi că
ciocnirea se va (etrece )ără s%nge# dar (oate să ai!ă totuşi loc o !ătaie res(ingătoare#
datorită căreia vă tre!ui să se tragă cortina nainte de vreme şi să se ncheie un (roces-
ver!al& B )olositor oare (entru s(ectacol ca artis;tul să se lase (radă unui ast)el de
sentiment iniţial şi să a;ungă (%nă la o asemenea „ins(iraţie" I
- nseamnă că sentimentele iniţiale nu sunt de dorit I am vrut eu să
nţeleg&
- 6im(otrivă# )oarte de dorit# m-a liniştit 2rkadie 5ikolaevici& Ble sunt
nemi;locite# (uternice# )rumoase# numai că ele nu se mani)estă (e
scenă cum ţi le nchi(ui dumneata# adică nu n (erioade lungi# n cursul
unui act ntreg& Sentimentele iniţiale iz!ucnesc (e moment şi se )urişează
n rol n e(isoade izolate& 5umai n )elul acesta sunt de dorit (e scenă n
tr-o mare măsură şi eu le salut din toată inima& Să a(ară c%t mai des n
voi şi să ascută adevărul (asiunilor# (e care noi l a(reciem n cel mai
mare grlad n arta noastră& 5e(revăzutul care e ascuns n sentimentele
iniţiale (ăstrează (entru artişti o (utere de nsu)leţire neo!işnuită&
6e un singur lucru e (ăcat 7 nu noi stă(%nim momentele trăirii iniţiale# ci ele
ne stă(%nesc (e noi# de aceea nu ne răm%ne altceva de )ăcut dec%t de a lăsa (ro!lema la
voia naturii nsăşi şi de a ne s(une 4 dacă sentimentele iniţiale (ot să se nască# atunci să
a(ară singure c%nd au nevoie s-o )acă# numai să nu )ie n contradicţie cu (iesa şi cu rolul&
10A "a să zică# suntem ne(utincioşi n (ro!lemele su!conştientului şi ale
ins(iraţiei J am e3clamat eu ncet&
10* 6ar oare arta noastră şi tehnică ei sunt reduse numai la sentimentele
iniţiale I Ble nu sunt rare numai (e scenă# dar şi n viaţă# m-a consolat 1orţov& B3istă
cele reca(itulative# care ne sunt sugerate de memoria4 emoţională& nvăţaţi nainte de
toate să vă )olosiţi de ele& Ble ne sunt mai accesi!ile&
Fireşte# neaşte(tatul# su!conştientul „a găsi" sunt is(ititoareJ Ble sunt visul
nostru şi )elul n care ne (lace să creăm& 6ar de aici nu urmează că tre!uie s#ă micşorăm
1H/
im(ortanţa amintirilor conştiente# reca(itulative# ale memoriei emoţionale& 6im(otrivă#
tre!uie să le iu!eşti# deoarece numai (rin ele se (oate acţiona ntr-o măsură oarecare
asu(ra ins(iraţiei&
B de a;uns să ne amintim (rinci(iul de !ază al curentului nostru 7
„su!conştientul (rin conştient&"
1re!uie să mai iu!im amintirile reca(itulative şi (entru că artistul nu
nsu)leţeşte rolul cu (rimele amintiri care i vin n minte# ci nea(ărat cu cele alese# cele
mai scum(e# mai a(ro(iate şi mai atrăgătoare ale unor sentimente trăite de el nsuşi&
"iaţa (ersona;ului re(rezentat e ţesută din materialul alesR de memoria emoţională# care
adesea e mai scum(ă celui care creează dec%t cea o!işnuită# dec%t viaţa omenească de
toate zilele& 5u e oare asta un teren (entru ins(iraţie I Ceea ce ai ales tu mai !un se
trans(une cu gri;ă de către artist (e scenă& Forma# aşezarea lui se schim!ă con)orm cu
e3igenţele (iesei# dar sentimentele omeneşti ale artistului# ana-loage cu sentimentele
rolului# tre!uie să răm%nă vii& Ble nu au voie să )ie nici (re)ăcute# nici nlocuite cu altele#
des)igurate de ;ocul arti)icial actoricesc&
10H Cum# I nu se dumerea 9ovorkov& n toate rolurile# n @amlet# n
2rkaşa şi n 5esciastlivţev# n 'linea şi n Gahărul din 'asărea măiastră noi tre!uie să ne
)olosim de sentimentele noastre (ro(rii# totdeauna aceleaşi I
10: 6ar cum oare alt)el I nu nţelegea la r%ndul său 2rkadie 5ikolae-vici&
2rtistul (oate să trăiască numai (ro(riile lui emoţii& Sau dumneata vrei ca actorul să ia
de undeva sentimente străine# şi chiar un su)let nou# (entru )iecare rol inter(retat de el I
B oare asta cu (utinţă I C%te su)lete deci ar tre!ui să !age n el I 5u se (oate să smulgi
din tine (ro(riul tău su)let şi să iei n schim! cu chirie un altul mai (orivit (entru rol& 6e
unde să-1 iei I 6e la rolul mort el nsuşi# nensu)leţit ncă I 6ar el singur aştea(tă să-i
dai su)let& 'oţi să iei cu m(rumut o m!răcăminte# un ceasornic# dar nu (oţi să ie
sentimentul de la un alt om sau de la rol& Să mi se s(ună cum se (oate )ace asta J
Sentimentul meu mi a(arţine numai mie# iar al dumitale# dumitale& Se (oate să nţelegi#
să simţi rolul# să te aşezi n locul (ersona;ului şi să acţionezi la )el cu (ersona;ul
re(rezentat& 2ceastă acţiune creatoare va (rovoca n artist trăiri analoage cu rolul& 6ar
aceste sentimente nu a(arţin (ersona;ului zugrăvit# creat# ci artistului nsuşi&
Erice ai visa# orice ai trăi n realitate sau n imaginaţie# vei răm%ne ntotdeauna
tu nsuţi& 'e scenă nu te (ierzi niciodată (e tine nsuţi& 2cţionezi ntotdeauna n numele
tău# al omului-artist& 6e tine# nu sca(i niciodată& 6acă nsă renunţi la eul tău# atunci
(ierzi terenul de sm! (icioare şi asta e cel ma ngrozitor lucru& 'ierderea ta (e scenă e
momentul du(ă care Rtrăirea se s)%rşeşte dietr-o dată şi nce(e ;ocul su(er)icial& 6e
aceea# oric%t şi orice aţi re(rezenta# tre!uie ca ntotdeauna# )ără nici o e3ce(ţie# să vă
)olosiţi de sentimentul vostru (ersonal& Călcarea acestei legi e egală cu omor%rea de
către artist a (ersona;ului inter(retat# li(sirea lui de un su)let care (al(ită# un su)let viu#
omenesc# singurul care dă viaţă rolului mort&
10- 5u vă su(ăraţi# cum vine asta# să te ;oci toată viaţa (e tine nsuţi J s-a
mirat 9ovorkov&
10/ ntocmai - i-a (rins cuv%ntul 1orţov - ntotdeauna# veşnic# să te ;oci
(e scenă numai (e tine nsuţi# dar n di)erite com!inaţii ale temelor# situaţiilor (ro(use#
crescute n dumneata (entru rol# turnate n alam!icul amintirilor emoţionale (ro(rii& Ble
S>nt cel mai !un# singurul material (otrivit (entru creaţia interioară& Folosiţi-vă deci de
el şi nu căutaţi să m(rumutaţi de la alţii#
100 6ar# scuzaţi-mă# vă rog - l contrazice 9ovorkov - nu (ot )ace să
nca(ă n mine toate sentimentele tuturor rolurilor din re(ertoriul universal&
1H0
,88 5u vei (utea niciodată să ;oci !ine rolurile care nu nca( n dumneata&
Ble nu )ac (arte din re(ertoriul dumitale& 2ctorii nu se deose!esc du(ă roluri# ci du(ă
esenţa lor interioară&
,81 Cum (oate oare acelaşi om să )ie şi 2rkaşa şi @amlet I nu ne
dumeream noi&
,8, nainte de toate# actorul nu e nici unul# nici altul& Bl# n )elul lui# este
un om cu o (ersonalitate vie sau (alidă# e3(rimată interior şi e3terior# n natura actorului
(oate să nu e3iste şmecheria lui 2rkaşa Sciast-livţev sau no!leţea lui @amlet# dar e3istă
săm%nţa a(roa(e a tuturor a(titudinilor# a tuturor calităţilor şi de)ectelor omeneşti&
2rta şi tehnică su)letească a actorului tre!uie să )ie ndre(tate s(re
(osi!ilitatea de a găsi n el# (e o cale )irească# săm%nţa calităţilor şi de)ectelor tuturor
naturilor omeneşti# ca a(oi să le crească şi să le dezvolte (entru unul sau altul din
rolurile inter(retate de el&
n )elul acesta# su)letul (ersona;ului# n)ăţişat (e scenă# se com!ină şi se
clădeşte de către artist din elementele vii omeneşti ale (ro(riului lui su)let# din amintirile
sale emoţionale etc&
Ceea ce mi-a dezvăluit 2rkadie 5ikolacvici nu s-a sedimentat n ca(ul meu şi
i-am s(us-o deschis&
- C%te note sunt n muzică I m-a ntre!at el& 5umai şa(te& =i cu
toate acestea# com!inaţiile o!ţinute cu aceste şa(te note sunt de(arte de
a )i e(uizate& =i c%te elemente su)leteşti# stări# dis(oziţii# sentimente are
omul I Bu (ersonal nu le-am numărat# dar nu mă ndoiesc că ele sunt
mai multe dec%t notele muzicale& 6e aceea (oţi să )ii liniştit# au să-ţi
a;ungă (entru toată viaţa dumitale artistică& 2şa că ai gri;ă să a)li# n
(rimul r%nd# mi;loacele şi (rocedeele de a e3trage din su)letul dumitale
material emoţional şi# n al doilea r%nd# mi;loacele şi (rocedeele de a scoate
din el nes)%rşitele com!inaţii su)leteşti umane ale rolurilor# ale caracte
relor# sentimentelor şi (asiunilor&
- n ce constau aceste mi;loace şi (rocedee I am stăruit eu&
,8A nainte de toate# n a te nvaţă să nsu)leţeşti memoria emoţională# a
e3(licat 1orţov&
,8* Cum s-o nsu)leţeşti I nu mă lăsam eu&
,8H 6umneata ştii că asta se )ace cu a;utorul multor mi;loace şi stimulente
interioare& 6ar e3istă mi;loace şi stimulente e3terioare& 6es(re ele vom vor!i data
următoare# deoarece asta e o (ro!lemă com(licată&
…a!" 1#..
2stăzi lecţiile au avut loc cu cortina trasă# n aşa-numitul „a(artament al
Maloletkovei"& 6ar nu l-am mai recunoscut& 2colo unde nainte era salonul# acum se a)la
su)rageria# su)rageria de mai nainte se trans)ormase n dormitor# din sală se )ăcuseră
c%teva cămăruţe# des(ărţite cu dula(uri& 'este tot# o mo!ilă (roastă# ie)tină& Se (ărea că
n locuinţă s-a mutat o !a!ă chivernisită# care a trans)ormat a(artamentul )rumos din
trecut n camere mo!ilate# ie)tine# dar renta!ile&
- ?ntr-un ceas !un J ne-a salutat Dvan 'latonovici&
C%nd elevii şi-au venit n )ire din sur(rinderea ncercată# au nce(ut să se roage
ntr-un glas să li se dea na(oi con)orta!ilul „a(artament al Maloletkovei" dinainte#
)iindcă n locuinţa asta nouă se simt (rost şi nu vor (utea să lucreze !ine&
- 5-avem ce )ace - re)uză 2rkadie 5ikolaevici - de lucrurile acelea are nevoie
1:8
teatrul (entru re(ertoriul curent# iar nouă ne-a dat n schim!
ceea ce au (utut şi au aşezat lucrurile aşa cum s-au (rice(ut& 6acă nu
vă (lace# aran;aţi-vă cu ceea ce avem acum# aşa ca să vă )ie mai la n-
demnă&
S-a (ornit o nvălmăşeală# munca a nce(ut să clocotească& 'este (uţin tim( s-a
creat haosY total&
,8: StaţiJ a strigat 2rkadie 5ikolaevici& Ce amintiri ale memoriei
emoţionale şi ce sentimente reca(itulative (rovoacă n voi haosul ce s-a creat I
,8- La 2rmavir&&& c%nd&&& e&&& cutremur&&& se mişcă&&& mo!ila&&& la )el&&&
murmură desenatorul şi măsurătorul nostru hotarnic# >mnovh&
,8/ 5u ştiu cum să s(un& C%nd se )reacă duşumelele naintea unei
săr!ători&&& şi amintea "eliaminova&
,80 Ce rău e c%nd e aşa# dragii mei J 'arcă ţi se )ace silă J se ;elea Ma-
loletkova&
6u(ă ce am aşezat din nou mo!ila# s-au iscat nenţelegeri& >nii căutau o
atmos)eră# alţii alta# n de(endenţă cu starea su)letească şi amintirile emoţionale care
nviau n ei la vederea unei gru(ări a mo!ilei sau a alteia& ?n s)%rşit# am aşezat mo!ila
destul de !ine& 2m acce(tat aşezarea asta# dar am rugat să ni se dea mai multă lumină& 2
nce(ut o demonstraţie de e)ecte de lumină şi de sonorizare&
La nce(ut# s-a dat o lumină de zi nsorită şi su)letul ne-a devenit vesel& ?n
acelaşi tim(# n culise a nce(ut o sim)onie de sunete7 cla3oane de automo!ile# clo(ote
de tramvaie# sirene de )a!rică# şuierături nde(ărtate de locomotive# care dovedeau că
ziua de muncă e n toi&
'e urmă# tre(tat# lumina a nce(ut să scadă& Se lăsa amurgul& Bra (lăcut# linişte
şi (uţin trist& 1e dis(unea la visare# (leoa(ele se ngreunau& 2(oi s-a (ornit un v%nt
(uternic# a(roa(e o )urtună& 9eamurile zăngăneau n cercevele# v%ntul v%;%ia şi şuieră&
Bra greu să s(ui dacă n )erestre !ătea (loaia sau ză(adă& E dată cu lumina care scădea#
totul se linişti&&& Ggomotul de (e stradă ncetă& ?n odaia vecină !ătea un ceasornic&
Cineva nce(u să c%nte la (ian# la nce(ut tare# (e urmă ncet şi trist& n coşuri urla
v%ntul# iar su)letul se ntristă& ?n odaie se lăsă noa(tea# se a(rinseră lăm(ile# sunetele
(ianului tăcură& 2(oi# n de(ărtare# dincolo de )erestre# ceasul din turn !ătu
douăs(rezece& B miezul no(ţii& Se )ăcuse linişte& Su! duşumea rodea un şoarece&
Cla3oanele automo!ilelor şi şuierăturile scurte ale locomotivelor se ng%nau& n et)rşit#
totul a amuţit# s-a lăsat o tăcere de morm%nt şi s-a )ăcut ntuneric& 6u(ă o !ucată de
vreme# au mi;it tonurile cenuşii ale zorilor& C%nd a (ătruns n odaie (rima rază de soare#
mi s-a (ărut că m-am născut din nou&
"iunţov era mai entuziasmat dec%t noi toţi&
,18 Mai !ine dec%t n viaţă J ne asigura el&
,11 n viaţă# zile şi no(ţi ntregi# nu o!servi in)luenţa luminii - şi lămurea
=ustov im(resiile - dar c%nd n decurs de c%teva minute# ca acum# s-au (erindat toate
nuanţele de lumină şi ntuneric ale zilei şi no(ţii# simţi (uterea (e care o au asu(ra
noastră&
,1, E dată cu lumina se schim!ă şi sunetul# şi sentimentul 7 !a tristeţe# !a
nelinişte# !a nsu)leţire&&& mi-am mărturisit eu im(resiile& Pi se (are că n casă se a)lă un
!olnav şi cere să se vor!ească mai ncet sau că toţi vieţuiesc (aşnic şi că nu e chiar at%t
de rău să trăieşti (e lume& 2tunci simţi o nviorare şi vrei să vor!eşti mai tare#
,1A 'recum vedeţi - s-a gră!it să s(ună 2rkadie 5ikolaevici - cadrul care
ne ncon;oară in)luenţează asu(ra sentimentelor noastre& =i asta nu se (etrece numai n
1:1
viaţa reală# dar şi (e scenă& 2ici noi avem o viaţă a noastră# natura noastră# (ădurile#
munţii# marea# oraşet;e# satele# (alatele şi su!solurile noastre& Ble trăiesc re)lectate (e
(%nzele (ictorilor& n m%inile unui regizor talentat# mi;loacele şi e)ectele de (unere n
scenă ale teatrului nu (ar o imitaţie grosolană# ci devin o creaţiune artistică& C%nd ele
sunt legate lăuntric cu viaţa su)leteas;că a (ersona;elor din (iesă# atunci cadrul e3terior
ca(ătă adesea o nsemnătate şi mai mare (e scenă# dec%t n realitate chiar& 2tmos)era
creată de el# dacă răs(unde la e3igenţele (iesei# ndrumează minunat atenţia asu(ra vieţii
interioare a rolului# in)luenţează asu(ra (sihicului şi trăirii inter(retului& ?n )elul acesta#
cadrul şi atmos)era creată de regizor sunt stimulenţii sentimentului nostru& 6e aceea#
dacă o artistă inter(retează (e Margareta is(itită de Me)isto)el n tim(ul rugăciunii#
regizorul tre!uie să-i sugereze o atmos)eră !isericească cores(unzătoare# care o va a;uta
(e inter(retă să simtă rolul&
2ctorului care ;oacă scena lui Bgmont n nchisoare# regizorul tre!uie să-i
creeze o atmos)eră cores(unzătoare acelei singurătăţi )orţate&
2rtistul i va mulţumi (entru asta# deoarece atmos)era i va călăuzi
sentimentul&
=i ceilalţi creatori din culise ai s(ectacolului tre!uie să ne a;ute cu mi;loacele
scenice care stau n (uterea lor& ?n (osi!ilităţile şi n arta lor sunt ascunse stimulentele
memoriei noastre emoţionale şi ale sentimentelor reca(itulative&
,1* =i ce se va nt%m(la dacă regizorul va crea un decor minunat# dar
ne(otrivit cu chintesenţa (iesei I a ntre!at =ustov&
,1H 6in (ăcate asta se nt%m(la adesea şi ntotdeauna iese )oarte (rost#
(entru că greşeala regizorului i m(inge (e inter(reţi (e un drum ne;ust şi creează o
discre(anţă ntre ei şi rolurile lor&
,1: 6ar dacă (unerea n scenă e3terioară e (ur şi sim(lu (roastă# ce se
nt%m(la atunci I a ntre!at cineva&
,1- 2tunci e şi mai rău J Munca regizorului şi a creatorilor din culise ai
s(ectacolului va duce la un rezultat diametral o(us 7 n loc să atragă atenţia inter(retului
s(re scenă şi s(re rol# o montare neiz!utită l nde(ărtează de ceea ce se (etrece (e scenă
şi-1 lasă n (uterea mulţimii# de cealaltă (arte a ram(ei&
,1/ =i ce se va (etrece dacă regizorul va realiza (unerea n scenă
e3terioară cu !analitate# teatral# cu li(să de gust# aşa cum am văzut noi ieri# la teatrul C I
am ntre!at eu&
,10 ?n cazul acesta !analitatea l va otrăvi (e actor cu veninul ei şi el va
merge (e urmele regizorului& 'entru unii totuşi# !analitatea scenică ascunde „stimulente"
e3trem de (uternice& 2st)el# cum vedeţi# (unerea n scenă e3terioară a s(ectacolului e o
s(adă cu două tăişuri n m%inile regizorului& Ba (oate să aducă tot at%t )olos# c%t şi
(agu!ă&
La r%ndul lor# artiştii tre!uie să nveţe singuri să se uite# să vadă# să (ercea(ă
ceea ce l ncon;ura (e scenă şi să se ncredinţeze nemi;locit atmos)erei create de iluzia
scenică& Stă(%nind o asemenea a(titudine şt (rice(ere# artistul va (utea să se )olosească
de toate stimulentele care sunt ascunse n (unerea n scenă e3terioară&
2cum am să vă (un şi eu o ntre!are# a continuat 1orţov& Eare orice-decor !un
l a;ută (e artist şi-i stimulează memoria emoţională I Dnchi-
(uiţi-vă nişte (%nze s(lendide# (ictate de un (ictor remarca!il# care stă-(;ieşte
minunat culorile# linia şi (ers(ectiva& >itaţi-vă la aceste (%nze din sală 4 ele au să vă
atragă s(re scenă& Dar c%nd vă veţi sui (e scenă# veţi i dece(ţionaţi şi veţi vrea să (lecaţi&
n ce consta deci secretul I ?n )a(tul că dacă decorurile dnt conce(ute (entru )rumuseţea
1:,
(icturii# )ără să se ţină seama de e3igenţele actorilor# ele nu sunt vala!ile (entru scenă#
)n asemenea (%nze de teatru# ca şi ntr-un ta!lou# (ictorul are de-a )ace numai cu două#
nu cu trei dimensiuni 7 cu lăţimea şi nălţimea& ?n ce (riveşte ad%ncimea# cu alte cuvinte
distanţa de la ram(ă la )undal# răm%ne goală şi moartă&
"oi ştiţi din e3(erienţă ce nseamnă (entru actor o (odea de scenă goală#
netedă# (ustie# c%t e de greu să te concentrezi (e ea# să te regăseşti chiar ntr-un e3erciţiu
mic sau ntr-un studiu sim(lu&
Da ncercaţi (e un (odium ca acela al unei estrade de concert să ieşiţi n
avanscenă şi să transmiteţi toată „viaţa s(iritului omenesc" a rolurilor lui @amlet#
Ethello# Mac!eth& C%t e de greu s-o )aci )ără a;utorul regizorului# )ără (unere n scenă#
)ără recuzită şi mo!ilă (e care să te (oţi s(ri;ini# aşeză# (este care te (oţi a(lecă# n
;urul cărora s-ar (utea gru(a (ersona;ele J Căci )iecare din aceste atitudini te a;ută să
trăieşti (e scenă şi să-ţi mani)eşti dis(oziţia interioară n mod (lastic& Ba e mai uşor de
o!ţinut cu o (unere n scenă !ogată# dec%t atunci c%nd eşti silit să stai ca un !ăţ n )aţa
ram(ei& 2vem nevoie de a treia dimensiune# adică m(odo!irea scenei (e care ne
mişcăm# (e care trăim şi acţionăm& 2 treia dimensiune ne e mai necesară dec%t (rimele
două& Ce )olos au artiştii dacă n s(atele lor at%rna un decor minunat (ictat de o (ensulă
genială I 5oi nu-1 vedem de cele mai multe ori# deoarece stăm cu s(atele la el& Bl ne
o!ligă numai să ;ucăm !ine# ca să )im vrednici de acest )undal care nu ne a;ută# (entru
că (ictorul nu se g%ndea dec%t la el c%nd l crea şi tindea să-1 arate numai (e el# uit%ndu-i
(e artişti&
>nde se a)lă acele genii# unde e acea măiestrie care ar (utea să stea n )aţa
cuştii su)lerului şi# )ără nici un a;utor de a)ară# )ără (unere n scenă# )ără regizor şi (ictor
scenogra)# să transmită chintesenţa (iesei şi a rolului I
2t%ta vreme c%t arta noastră nu va a;unge (%nă la tre(tele cele mai nalte ale
(er)ecţiunii n domeniul (sihotehnicii# care dă (osi!ilitatea actorului să redea singur#
)ără nici un a;utor dina)ară# toate temele lui creatoare# noi vom recurge la serviciile
regizorului şi ale altor creatori din culise ai s(ectacolului# n m%inile cărora se găsesc
decorurile# (lantaţiile#
lumina# sonorizarea şi alte elemente ale scenei&
…a!" 1# ..
- 6e ce te-ai !ăgat ntr-un colţ I a ntre!at-o 2rkadie 5ikolaevici (e
Maloletkova&
- "reau să -)iu c%t mai de(arte& 5u (ot# nu (otJ s-a emoţionat ea#
!ăg%ndu-se şi mai ad%nc n colţ şi ascunz%ndu-se de "iunţov# care şi (igrduse
ca(ul&
- =i de ce v-aţi aşezat voi at%t de comod# toţi laolaltă I s-a adresat
1orţov unui gru( de elevi# care se instalaseră (e divan# l%ngă masă# n
ungherul cel mai comod# n aşte(tarea venirii lui 2rkadie 5ikolaeMici&
- 2scultăm&&& anecdota J a răs(uns desenatorul >mnovh&
,,8 Ce )aci acolo# l%ngă lam(ă# cu 9ovorkov I s-a adresat 2rkadie
5ikolaevici# "eliaminovei&
,,1 Bu&&& eu&&& nu ştiu&&& cum să s(un&&& s-a )%st%cit ea& Citim o scrisoare&&##
şi de aceea&&& ei# eu# zău# nu ştiu de ce&&&
,,, 6e ce te (lim!i cu =ustov I m-a ntre!at 1orţov (e mine&
,,A 'unem la cale c%te ceva# am răs(uns&
,,* ntr-un cuv%nt - a tras concluzia 2rkadie 5ikolaevici - )iecare dintre
1:A
voi# ţin%nd seama de dis(oziţie# trăire şi m(re;urare# şi-a ales locui cel mai comod# şi-a
creat o (unere n scenă (otrivită şi a )oloslt-o (entru sco(ul lui 7 dar se (oate şi
dim(otrivă 4 (unerea n scenă să-i )i sugerat m(re;urarea# tema&
1orţov s-a aşezat l%ngă cămin# şi noi n )aţa lui& >nii şi-au tras scaunele# ca să
)ie mai a(roa(e şi să audă mai !ine4 eu m-am instalat la masa cu lam(ă# ca să-mi )ie mai
comod să notez& 9ovorkov şi "eliaminova s-au aşezat am%ndoi mai la o (arte# ca să
(oată să-şi şo(teas)că ntre ei&
- =i acum# de ce v-aţi aşezat voi acolo# iar dumneata la masă I a
cerut iar e3(licaţii 2rkadie 5ikolaevici&
5oi i-am dat din nou socoteală de acţiunile noastre# din care 2rkadie
5ikolaevici# şi de data aceasta# a tras concluzia că noi# )iecare n )elul lui# am )olosit o
(unere n scenă (otrivită cu aşezarea lucrurilor# cu m(re;urarea# cu atmos)era şi cu
trăirea&
'e urmă# 2rkadie 5ikolaevici ne-a dus n di)erite colţuri ale odăii - n )iecare
colţ mo!ila era aşezată ntr-un alt chi( - şi ne-a (ro(us să (recizăm ce atmos)eră#
amintiri emoţionale# trăiri reca(itulative (rovoacă ele n su)letul nostru I 5oi a tre!uit să
sta!ilim n ce m(re;urări şi cum am )i )olosit (unerea n scenă dată&
6u(ă asta# 1orţov singur# du(ă conce(ţia lui# a )ăcut (entru noi o serie de
mişcări# iar noi tre!uia să ne aducem aminte şi să sta!ilim n ce stări su)leteşti# n ee
condiţii# (entru ce )el de atmos)eră sau situaţii (ro(use ni se (ărea (otrivit să stăm aşa
cum ne indica el& Cu alte cuvinte 7 dacă noi )ăcusem nainte (unerea n scenă du(ă starea
noastră de s(irit# du(ă sentimentul (e care ni-1 sugera tema acţiunii# acum 2rkadie
5ikolaevici nde(linea acest lucru (entru noi# iar noi tre!uia numai să ;usti)icăm o
(unere n scenă străină# adică să căutăm trăiri cores(unzătoare# să căutăm n ele
atmos)era cores(unzătoare&
6u(ă s(usele lui 1orţov# at%t (rimele două cazuri# crearea (unerii n scenă
(ro(rii# c%t şi al treilea caz# ;usti)icarea uneia străine# se nt%lnesc (ermanent n (ractica
actorului& 6e aceea e necesar să ştim să le stă(-nirn !ine&
2(oi s-a )ăcut o e3(erienţă (entru „demonstrarea contrariului"# 2r-kadie
5ikolaevici şi Dvan 'latonovici s-au aşezat (arcă gata să ncea(ă lecţia& 5oi ne-am
instalat (otrivit cu „m(re;urarea şi atmos)eră"& 6ar 1orţov a )ăcut de nerecunoscut
(unerea n scenă aleasă de noi& Bl a aşezat anume elevii n chi( incomod# o(us stării de
s(irit şi ne(otrivit lucrului (e care tre!uia să-1 )acem& S-a dovedit că unii stăteam (rea
de(arte# alţii# cu toate că eram a(roa(e de (ro)esor# ne a)lam ntorşi cu s(atele la el&
'unerea n scenă# necores(unzătoare cu starea su)letească şi cu m(re;urarea#
tul!ura sentimentul şi (rovoca devieri interioare&
2cest e3em(lu a arătat vădit c%t e de o!ligatorie legătura ntre (unerea n
scenă şi starea su)letească a artistului şi c%t rău aduce călcarea acestei legături&
1n continuare# 2rkadie 5ikolaevici ne-a cerut să trecem toată mo!ila l%ngă
(ereţi# toţi elevii să se aşeze de-a lungul lor şi sRă lăsăm n mi;loc# (e (odeaua goală# un
singur )otoliu&
2(oi ne-a chemat (e )iecare (e r%nd şi ne-a (ro(us să e(uizăm toate situaţiile
(e care (utea să le născocească imaginaţia n legătură cu acest )otoliu& 1oate aceste
situaţii tre!uiau# !inenţeles# să )ie motivate lăuntric 7 de născocirea imaginaţiei# de
situaţiile (ro(use şi de sentiment& 5oi am )ăcut (e r%nd e3erciţiile# sta!ilind s(re ce trăiri
ne m(inge )iecare din (unerile n scenă# gru(e şi situaţii sau# invers# ce atitudini sunt
cerute n chi( )iresc de anumite stări interioare& 1oate aceste e3erciţii ne-au )ăcut să
(reţuim şi mai mult o (unere n scenă !ună# comodă şi !ogată# nu de dragul ei nsăşi# ci
1:*
de dragul sentimentelor (e care ea le (rovoacă şi le )i3ează&
- =i aşa - a rezumat 2rkadie 5ikolaevici - (e de o (arte artiştii şi caută
(unerea n scenă# ţin%nd seama de atmos)eră n care tre!uie să trăiască şi de m(re;urarea
care tre!uie realizată de teme4 (e de altlă (arte# nsăşi atmos)era# temă şi m(re;urările ne
creează (unerea n scenă şi )ac (arte din stimulentele memoriei noastre emoţionale&
6e o!icei se crede că (rintr-un decor amănunţit# (rin lumină# sonorizare şi alte
trucuri regizorale noi vrem# n (rimul r%nd# să uluim s(ectatorii din sală& 5u& 5oi
recurgem la aceste stimulente nu at%t (entru (u!lic# c%t (entru actori& 5oi ne străduim
să-i a;utăm să-şi ndre(te toată atenţia s(re ceea ce se a)lă (e scenă şi să-i distragem de
la ceea ce e n a)ară de ea& 6acă atmos)era creată de (artea noastră# de (artea actorilor# a
ram(ei# e cores(unzătoare cu (iesă# nseamnă că se )ormează o atmos)eră (rielnică
(entru creaţie# care stimulează ;ust memoria emoţională şi trăirea&
2cum# du(ă o serie de e3(erienţe şi demonstraţii# credeţi oare că (unerea n
s;cenă# (lantaţiile# decorurile# lumina# sonorizarea şi celelalte mi;loace şi e)ecte care
creează atmos)era (e scenă sunt nişte stimulente e3terioare minunate (entru sentimentul
nostru I a ntre!at 2rkadie 5i-kolaevici&
1oţi elevii# cu e3ce(ţia lui 9ovorkov# au recunoscut această teză&
- 6ar sunt destui actori - a continuat 2rkadie 5ikolaevici - care
nu ştiu să (rivească şi să vadă (e scenă& Cu orice )el de decoruri i-ai n
con;ura (e aceştia# ori cum ar )i luminate aceste decoruri# orice sunete
ar um(le scena# orice iluzie ai crea (e scenă# aceşti actori nu se vor nţe
resa ntotdeauna de ceea ce se (etrece acolo# ci de ceea ce se a)lă n sală#
la (u!lic# de cealaltă (arte a ram(ei& 5u numai că& nu le (oţi ca(ta atenţia
cu decorurile# dar nici cu (iesa nsăşi şi cu chintesenţa ei& Bi se li(sesc sin
guri de stimulentele e3terioare# )oarte im(ortante (e scenă# cu care regi
zorul şi creatorii din culise ai s(ectacolului i-ar (utea a;uta&
Ca să nu se nt%m(le aşa şi cu voi# nvăţaţi-vă să vă uitaţi şi să vedeţi (e scenă#
să ştiţi să vă dăruiţi şi să răs(undeţi la ceea ce vă ncon;oară# ntr-un cuv%nt# să ştiţi să
)olosiţi toate stimulentele care vă sunt date&
…a!" 1#..
2rkadie 5ikolaevici ne-a s(us la lecţia de astăzi 7
- '%nă acuma am mers de la stimulente la sentiment& 6ar tre!uie
destul de desb să ne ndre(tăm (e o cale inversă 7 de la sentiment s(re şti
mulent& 'rocedăm aşa# c%nd tre!uie să )i3ăm o trăire interioară creată n-
tm(lător& 2m să vă lămuresc (rin e3em(le&
Dată ce s-a nt%m(lat cu mine la unul din (rimele s(ectacole ale (iesei 2zilul
de noa(te de 9orki&
2m inter(retat rolul lui Satin destul de uşor# cu e3ce(ţia monologului „des(re
Em" din ultimul act& Mi se cerea im(osi!ilul 7 o ad%ncire )oarte mare a su!te3tului 4
tre!uia să-i dau o im(ortanţă socială# a(roa(e universală acestei scene# (entru ca acest
monolog să devină centrul şi cheia ntregii (iese& C%nd mă a(ro(iam de momentul
(rime;dios# mi (uneam o )r%na lăuntrică# mă ncordam# mă z!rleam ca un cal care trage
un car greu# urc%nd o (antă a!ru(tă& 2ceastă „(antă" din rolul meu mi m(iedică
des)ăşurarea li!eră şi mi strica !ucuria creaţiei& 6u(ă monolog# mă simţeam
ntotdeauna ca un c%ntăreţ care a scos )als o notă de sus&
1otuşi# (e neaşte(tate (entru mine# momentul critic al rolului a iz!utit de la
sine de la al treilea sau al (atrulea s(ectacol&
1:H
Ca să nţeleg mai !ine (ricina iz!%ndei mele nt%m(lătoare# am nce(ut să-mi
amintesc tot ce a (recedat inter(retarea mea din acea seară# nainte de toate# a tre!uit să-
mi revăd n g%nd toată ziua# nce(%nd de dimineaţă&
'rimul lucru a )ost (rimirea unei note mari de la croitor# ceea ce mi-a
dezechili!rat !ugetul şi m-a indis(us& 2(oi am (ierdut cheia mesei de scris& =tiţi şi voi
c%t e de ne(lăcută trea!a asta& 2şa (rost dis(us# am citit o cronică des(re s(ectacolul
nostru 2zilul de noa(te# n care era lăudat ceea ce era neiz!utit n el şi ocărt ceea ce era
!un# Cronica a avut asu(ra mea o in)luenţă de(rimantă& 1oată ziua g%ndul mi-a )ost la
(iesă& E analizam iar# (entru a suta oară# i căutăm chintesenţa# mi aduceam aminte de
toate momentele mele de trăire şi am )ost at%t de ca(tivat de munca asta# nc%t n seara
aceea nu m-am mai interesat de succes# n-am mai )ost )ră-mntat nainte de a ieşi (e
scenă# nu m-am mai g%ndit la s(ectatori# mi-a )ost indi)erent rezultatul
re(rezentaţiei şi chiar ;ocul meu& 5-am ;ucat atunci# ci (ur şi sim(lu am nde(linit logic
şi consecvent temele rolului# cu cuvinte# acţiuni şi com(ortări& Logica şi consecvenţă m-
au condus (e un drum ;ust# rolul se ;uca de la sine# iar momentul lui critic a trecut )ără
să-1 !ag de seamă&
Ca urmare# inter(retarea mea a că(ătat o im(ortanţă# dacă nu „universală"# cel
(uţin nsemnată (entru (iesă# cu toate că nu m-am g%ndit la asta&
Cum s-a (etrecut asta I Ce m-a a;utat să mă eli!erez de rna care mă
m(iedica să merg (e linia ;ustă I Ce m-a m(ins (e drumul !un# care m-a dus la
sco(ul dorit I
Fireşte că dezlegarea nu stă n )a(tul că croitorul mi-a trimis o notă mare# nici
că am (ierdut cheia sau că am citit cronică& 1oate laolaltă# ntregul com(le3 al
condiţiilor de viaţă şi al nt%m(lărilor# a creat n su)letul meu acea stare (e care cronica a
in)luenţat-o ntr-o măsură mai (uternică dec%t se (utea aşte(ta& Ba a com(romis
conce(ţia generală a rolului şi m-a o!ligat să-1 ree3aminez& 2ceastă ree3aminare m-
a dus la iz!%ndă&
M-am adresat unui actor e3(erimentat# un !un (siholog# rugndu1 să mă a;ute
să )i3ez trăirea găsită n seara aceea& Bl mi-a s(us 7
„Să re(eţi sentimentul trăit nt%m(lător (e scenă e ca şi cum ai ncerca să nvii
o )loare veşte;ită& 5u e oare mai !ine să ai gri;ă de altceva 7 nu să nvii &ceea ce este
mort# ci să creşti ceva nou n locul a ceea ce s-a veşte;it I Ce tre!uie )ăcut (entru asta I
nainte de toate# să nu te g%ndeşti la )loare n sine# ci să-i stro(eşti rădăcinile sau să
arunci n (ăm%nt o scămnţă nouă şi să creşti o )loare nouă"&
6ar actorii# n ma;oritatea cazurilor# (rocedează alt)el& 6acă le-a iz!utit
nt%m(lător un moment oarecare din rol şi vor să-1 re(ete# atunci ei se adresează# (e cale
directă# acelui sentiment şi ncearcă să-1 trăiască din nou& B acelaşi lucru cu a vrea să
creezi o )loare )ără (artici(area naturii& 6ar o asemenea (ro!lemă e de nerezolvat şi de
aceea nu răm%ne nimic de )ăcut dec%t de a imita )loarea (rintr-un sistem !uta)oric&
Ce e de )ăcut I
Să nu ne g%ndim la sentiment# ci să avem gri;ă doar de ceea ce 1-a crescut# de
condiţiile care au (rovocat trăirea& Ble sunt terenul care tre!uie stro(it şi ngrăşat# (e
care creşte sentimentul& ?n tim(ul acela# natura nsăşi creează un sentiment nou# analog
cu cel trăit nainte&
5ici voi să nu nce(eţi niciodată cu rezultatul& Bl nu vine de la sine# ci e o
urmare logică a tot ce 1-a (recedat&
Bu am (rocedat aşa cum mi-a s(us nţele(tul meu s)ătuitor& 2 tre!uit deci să
co!or de la )loare (e tul(ină (%nă la rădăcinile ei sau# cu alte cuvinte# să urmăresc calea
1::
care duce la monologul „des(re Em" (%nă la ideea )undamentală a (iesei# (entru care
)usese scrisă& Cum să numesc această idee I Li!ertate I Conştiinţa de sine a Emului I
6e )a(t des(re aa)ta vor!eşte tot tim(ul# de la nce(utul (iesei# (ri!eagul Luca&
2!ia atunci# a;ung%nd (%nă la rădăcinile rolului meu# am nţeles că crescuseră
(e ele# ca mucegaiul şi ciu(ercile# di)erite teme (ur actoriceşti# inutile şi dăunătoare&
2m nţeles că monologul meu de „im(ortanţă universală" nu avea nici o
legătură cu monologul „des(re Em" (e care l scrisese 9orki& 'rimul )usese un moment
culminant al ;ocului meu su(er)icial actoricesc# n tim( ce al doilea tre!uie să vor!ească
des(re ideea (rinci(ală a (iesei şi să )ie (unctul ei cel mai nalt# (rinci(alul moment
culminant# creator de trăire# al autorului şi al artistului& nainte mă g%ndeam doar să
declam cu c%t mai mult e)ect cuvintele străine de mine ale rolului# iar nu să-i transmit
(artenerului meu# c%t mai viu şi mai colorat# g%ndurile şi trăirile mele# analoage cu
g%ndurile şi trăirile (ersona;ului re(rezentat& Bu ;ucăm su(er)icial rezultatul# n loc să
acţionez logic şi consecvent şi să a;ung (rin asta la rezultat# adică la ideea )undamentală
a (iesei şi a" creaţiei mele artistice& 1oate greşelile comise de mine mă des(ărţiseră# ca
un zid de (iatră# de ideea (rinci(ală&
Ce m-a a;utat să s(arg acest zid I
Com(romiterea conce(ţiei rolului&
Cine a com(romis-o I
Cronică&
=i ce i-a dat o asemenea )orţă I
5ota croitorului# cheia (ierdută şi alte lucruri ntm(iătoare# care mi-au creat o
stare generală (roastă# o enervare# care m-a silit să cercetez trecutul acelei zile&
2m vrut să vă ilustrez cu acest e3em(lu calea a doua des(re care
v-am vor!it astăzi# calea ce (orneşte de la un sentiment trezit la viaţa s(re
stimulentul lui&
Cunosc%nd această cale# artistul (oate oric%nd# du(ă !unul său (lac# să
(rovoace trăirea reca(itulativă necesară&
2st)el 7 de la un sentiment creat nt%m(lător s(re stimulent# (entru ca a(oi din
nou să mergi de la stimulent s(re sentiment# a rezumat 1orţov&
…a!" 1# ..
2stăzi# 2rkadie 5ikolaevici a s(us 7
- Cu c%t e mai vastă memoria emoţională# cu at%t e3istă n ea mai
mult material (entru creaţia interioară# cu at%t e mai !ogată şi mai (lină
creaţia artistului& Cred că asta se nţelege de la sine şi nu cere alte e3
(licaţii&
6ar# n a)ară de !ogăţia memoriei emoţionale# tre!uie să deose!eşti )orţa#
statornicia şi calitatea materialului (ăstrat de ea&
Forţa memoriei emoţionale are o mare im(ortanţă n cauza noastră& Cu c%t ea e
mai (uternică# mai ascuţită şi mai (recisă# cu at%t trăirea creatoare e mai vie şi mai (lină&
E memorie emoţională sla!ă (rovoacă sentimente a!ia (erce(ti!ile# iluzorii& Ble nu sunt
)avora!ile (entru scenă# deoarece sunt (rea (uţin transmisi!ile# (rea (uţin vădite şi trec
(rea (uţin dincolo de ram(ă&
La discuţia trecută des(re memoria emoţională# s-a văzut lim(ede că )oirţa#
durata şi in)luenţa ei sunt )oarte variate cantitativ& Ca să ne )ie lim(ede# 2rkadie
5ikolaevici a s(us 7
- ?nchi(uiţi-vă că aţi (rimit n (u!lic o ;ignire sau o (almă# din (ri
1:-
cina căreia a(oi toată viaţa are să vă ardă o!razul& Gguduirea interioară
(e care o (rovoacă o asemenea scenă e at%t de mare# nc%t ea nchide
n sine toate amănuntele şi m(re;urările e3terioare ale acestei ră)uieli săl
!atice&
Qignirea &su)erită iz!ucneşte deodată n memoria emoţională# dintr-o (ricină de
nimic sau chiair )ără nici un motiv şi renaşte cu (uteri ndloite&& 2tunci o!razul se
aco(eră de roşeaţă sau de o (aloare cadaverică# iair inima se stirnge şi !ate nestă(%nit&
2ctorului care dis(une de un material emoţional at%t de viu# uşoir de stimulat
nu-i e greu să trăiască (e scenă momentul analog cu acela care s-a nti(ărit n el du(ă
zguduirea (e care a trăit-o n viaţă& 5u e nevoie (entru asta de a;utorul tehnicii& 1otul se
va săv%rşi de la sine& 5atura singură l va a;uta (e artist&
Dată unul dintre as(ectele cele mai (uternice# mai ascuţite şi vizi!ile ale
&amintirilor emoţionale şi sentimentelor reca(itulative&
Dau o alta nt%m(lare& >n (rieten al meu# un#om nemai(omenit de distrat# a )ost
invitat la masă la nişte cunoştinţe de ale lui la care nu mai )usese de un an şi a rostit
acolo un toast n sănătatea )iului gazdelor# un co(iii )oarte iu!it de (ărinţi&
>rarea lui a )ost (rimită cu o tăcere morm%ntală# du(ă care gazda# mama
co(ilului# a leşinat& <ietul meu (rieten uitase că masa era (arastasul de un an de la
moartea co(ilului n amintirea căruia )usese ţinut toastul& ##5-arn să (ot uita toată viaţa
ceea ce am trăit atunci J" a recunoscut (rietenul meu&
1otuşi# de data aceasta# sentimentul n-a cu(rins n el numai ceea ce se (etrecea
m(re;ur# cum s-a nt%m(lat la celălalt )a(t# cu (alma# dair n memoria (rietenului meu s-
a nti(ărit lim(ede nu numai trăirea nsăşi# ci şi cele mai vii momente izolate şi
m(re;urarea n care s-a (etrecut incidentul& Bl ţine minte lim(ede şi )aţa s(eriată a
musa)irului care şedea n )aţa lui# şi ochii a(lecaţi ai vecinei lui# şi o e3clamaţie care a
iz!ucnit la celălalt ca(ăt al mesei&
2stăzi# du(ă ce s-a scurs at%ta vreme# sentimentele ncercate atunci# n cli(a
scenei (etrecute la masă# renvie ntr-nsul !rusc# singure& Bl nu reuşeşte nsă niciodată
să realizeze aceasta dintr-o dată şi de aceea tre!uie să-şi amintească m(re;urările care au
nsoţit ne(lăcuta nt%m(lare& 2tunci şi sentimentul nvie !rusc sau tre(tat&
Dată un e3em(lu mai sla! sau# cum am s(une# de un grad mi;lociu# de
via!ilitatea sau )orţa amintirilor care au adesea nevoie de a;utorul ( sirio-tehnicii&
2cum am să vă (ovestesc un al treilea caz de )elul acesta& Bl s-a (etrecut cu
acelaşi (rieten distrat al meu# dar nu n (u!lic# ci ntre (atru ochi# ntr-o conversaţie
intimă&
"erişoara lui venise la el du(ă moartea mamei ei# ca aă-i mulţumească (entru
coroana de )lori trimisă la nmorm%ntarea de)unctei& "erişoara nu a(ucase să-şi
is(răvească vor!a# că ciudatul distrat s-a gră!it să se in)ormeze (oliticos de „sănătatea
iu!itei lui mătuşi" +a ră(osatei.&
$uşinea (e care a simţit-o atunci s-a nti(ărit# )ireşte# şi ea n memoria lui# dar
cu o )orţă mult mai mică dec%t n cazul anterior cu toastul& 6e aceea dacă (rietenul meu
ar )i vrut să se )olosească de acest material emoţional (entru creaţie# ar )i tre!uit să )acă
antici(at o mare s)orţare& 2sta (entru oă urmele amintirilor n memoria lui emoţională
nu )useseră at%t de ad%nci şi ascuţite n el# ca săRle nsu)leţească inde(endent# )ăiră un
a;utor străin&
Dată o (ildă de )orţă slahă a amintirilor emoţionale şi a sentimentelor
reca(itulative&
?n acest caz# (sihotehnicii i revine o (arte de muncă mare şi com(licată&
1:/
…a!" 1#..
2irkadie 5ikolaevici a continuat să e3amineze di)eritele as(ecte ale
calităţii şi torţei memoriei emoţionale&
Bl a s(us 7
>nele amintiri ale sentimentelor trăite se (ăstrează n noi n chi( mai sla!#
altele nsă# cu toate că mai irair# n chi( intens&
Dm(resiile (erce(ute trăiesc adesea n memoria noastră# continuă să crească şi
să se ad%ncească acolo& Ble devin stimulentele (roceselor noi# care# (e de o (airte#
amintesc de amănuntele netrăite (%nă la ca(ăt ale celor nt%m(late# iar# (e de altă (arte#
stimulează imaginaţia# care creează din nou amănuntele (e care le-ai uitat& 2cest
)enomen se nt%lneşte adesea (irintre noi# actorii& B destul să vă aduceţi aminte de
artistul italian venit n tuirneu# (e care l-aţi nt%lnit la mine&
=i iată o altă nt%m(lare mai elocventă# luată din realitate# care s-a (etrecut cu
sora mea&
Ba se ntorcea din oraş acasă# n sat# şi aducea n geanta ei scrisorile soţului ei
mort# (e caire-1 iu!ise )oarte mult& C%nd trenul a a;uns# ea s-a gră!it să sară din vagon
şi a co!or%t ultima trea(tă ncă din mersul trenului& 6air scara era aco(erită de gheaţă&
'iciorul i-a alunecat şi# s(re groaza generală a celor din ;ur# sora mea a a;uns ntre
vagonul care ncă se mişca şi st%l(ii (eronului& Sărmana temele a scos un ţi(ăt des(erat#
nu )iindcă se s(eriase (entru ea# ci (entru că scă(ase din mnă (reţiosul ei !aga;# geanta
cu scrisorile# care (uteau să nimerească su! iroţi& S-a iscat o nvălmăşeală# lumea
striga că o )emeie căzuse su! vagon# iar conductorul# n loc s-o a;ute (e sora mea#
o n;ura grosolan& S-a (etrecut o scenă stu(idă şi res(ingătoare& Dndignată de cele
nt%m(late# !iata )emeie n-a (utut să-şi vină n titre toată ziua şi şi-a vărsat asu(ra celor
de acasă )ocul (e caire-1 avea (e conductor# uit%nd com(let căderea ei şi de nenorocirea
către era c%t (e aci să se nt%m(le&
S-a lăsat noa(tea& n ntuneric# sora mea şi-a adus aminte de tot ce s-a
nt%m(lat şi a avut o criză de nervi&
6u(ă această nt%m(lare# ea nu s-a mai (utut hotăr să se mai ducă n staţia
unde era# &a(roa(e gata să se nt%m(le cu ea o nenorociire& Sora mea se temea că acolo
amintiirile se vor intensi)ica şi mai (uternic& 're)era să meargă cu trăsura cinci verste n
(lus# la o altă staţie mai nde(ărtată&
2st)el# n momentul (rime;diei omul răm%ne calm# dar leşină du(ă aceea# c%nd
şi-aduce aminte& 2ceasta nu-i oare un e3em(lu de (uterea memoriei emoţionale şi o
dovadă că trăirile reca(itulative se nt%m(la să )ie mai tari deot cele iniţiale# deoarece
ele continuă să se dezvolte n amintirea noastră I
6ar# ri; a)ară de (uterea şi intensitatea amintirilor emoţionale# noi tre!uie să
deose!im şi caracterul# calitatea lor& 6e (ildă 7 nchi(uiţi-vă că nu aţi )ost eroul
(ovestirii mele cu (alma# cu toastul şi cu verişoara# ci numai un sim(lu martor al D(r&
>na e să )ii ;ignit tu nsuţi sau să treci (rintr-o ncurcătură grozavă# alta e să
o!servi cele nt%m(late# să te indignezi de ele# să critici dina)ară com(ortarea vinovaţilor
din acel con)lict&
Fireşte# şi martorul are (osi!ilitatea unor trăiri (uternice& ?n unele m(re;urăriR#
ele (ot )i chiar mai mairi dec%t ale eroului (rinci(al al nt%m(lării& 6air acum nu asta mă
interesează& 2cum remarc numai că nsăşi calitatea amintirilor emoţionale trăite de un
martor şi calitatea celor trăite de eroul nsuşi nu sunt la )el&
6air se (oate n tim( la ca cineva &să nu )ie nici eroul# nici chiar martorul
1:0
nt%m(lării# ci doar să )i auzit sau citit des(re ea&
2sta nu st%n;eneşte nici (uterea de in)luenţă# nici ad%ncimea amintirilor
emoţionale& Ble de(ind de (uterea de convingere a celui care scrie# care (ovesteşte şi de
sensi!ilitatea celui care citeşte sau ascultă#
5-am să uit niciodată (ovestirea unui martor de s(ire scu)undarea unei şalu(e
cu o echi(ă de elevi adolescenţi# şalu(ă al căirei că(itan murise su!it n tim(ul unei
)urtuni& 5-a scă(at dec%t unul singur# un norocos& 'ovestirea acestei tragedii (e mare#
istorisită e3(resiv# cu toate amănuntele# m-a zguduit şi mă emoţionează ncă şi acum&
Sigur că amintirile emoţionale ale eroului# ale martorului# ale ascultătorului şi
ale cititorului sunt di)erite din (unct de vedere calitativ&
2rtiştii au sarcina să ai!ă de-a )ace cu toate as(ectele materialului emoţional#
să-1 a(lice la irol şi să-1 (relucreze con)orm e3igenţelor acestui rol&
Dată de (ildă 7 să admitem că voi n-aţi )i (ersona;ul (rinci(al# ci doar mairtoirii
scenei revoltătoare cu (alma# des(re care v-am (ovestit lecţia trecută&
Să admitem# de asemenea# că im(resia lăsată atunci de scena ntm-(lată n
)aţa ochilor voştri a )ost (uternică şi a (ătruns adne n memoria voastră emoţională& "-
air )i uşor să re(etaţi (e scenă aceeaşi trăire ntr-un rol (otrivit cu aceasta& Să mai
admitem că un asemenea rol s-a găsit# numai că voi mu va tre!ui să-1 ;ucaţi (e martorul
scenei cu (alma# ci chiar (e cel ;ignit& Cum să (relucrezi n tine amintirile emoţionale
ale martorului ca să redai trăirea eroului (rinci(al I
>ltimul simte# iar martorul com(ătimeşte& 6e aceea voi tre!uie să trans)ormaţi
com(ătimirea n sentiment&
Dată un e3em(lu (entru o asemenea trans)ormare a com(ătimirii martorului n
sentimentul autentic al (ersona;ului (rinci(al&
Să admitem că ai venit la (rietenul dumitale şi l-ai găsit ntr-o atare
ngrozitoare 7 el ng%nă ceva# se z!uciumă# (l%nge# dă semne că e chinuit de o des(erare
)ără mairgini& 6air dumneata nu iz!uteşti să găseşti cauza acestei nt%m(lări# cu toate că
eşti sincer emoţionat de starea (rietenului dumitale& Ce trăieşti n aceste momente I
Com(ătimirea& 6ar (rietenul dumitale te duce n odaia vecină# şi facolo o vezi i(e soţia
lui# ntinsă (e ;os# ntr-o !altă de s%nge&
La vederea acestui ta!lou# soţul şi (ierde stă(%nirea de sine# iz!ucneşte n
lacrimi şi (l%nge# scoate nişte cuvinte (e&care le nţelegi (irost# cu toate că simţi
su!stanţa lor tragică& Ce simţi n acest moment I ?D com(ătimeşti mai tare (e (rieten&
1otuşi ai iz!utit să-1 mai linişteşti (e ne)ericit şi el a nce(ut să vor!ească mai
(e nţeles&
2)li că !ăr!atul şi-a n;unghiat nevasta -)iind gelos (e dumneata&&& La vestea
asta# totul se răstoarnă năuntrul dumitale& Com(ătimirea anterioară a martorului s-a
(reschim!at deodată n sentimentul eroului tragediei# care s-a dovedit de )a(t că eşti
dumneata&
>n (roces asemănător se (etrece şi n arta noastră# c%nd e vor!a de muncă cu
rolul& 6in momentul n care năuntrul artistului se creează mutaţii analoage şi el se va
simţi un (ersona; activ n viaţa (iesei# se vor naşte n el sentimente omeneşti adevărate&
2desea# această trans)ormare a com(ătimirii omului-artist n sentimentul eroului
(iesei se săv%rşeşte de la sine&
'rimul +omul-artist. (oate să (ătrundă at%t de (uternic n situaţia celui de al
doilea +eroul.# identi)ic%ndu-se cu el# nc%t se va simţi in locul lui& ?n această situaţie# el
va (rivi lără să vrea cele nt%m(late cu ochii celui (ăţit& Bl va dori să acţioneze# să se
amestece n scandal# să (rotesteze m(otriva (urtării o)ensatorului# de (arcă chestiunea
1-8
s-ar re)eri la (ro(ria lui ;ignire şi la onoarea lui (ersonală&
?n acest caz# trăirile martorului trans)ormă de la sine com(ătimirea n
sentiment# adică devin de aceeaşi calitate şi a(roa(e de aceeaşi )orţă ca ale eroului
(iesei&
6ar ce e de )ăcut dacă acest (roces nu se va (etrece n creaţie I 2tunci va
+tre!ui să recurgem la a;utorul (sihotehnicii# cu situaţiile ei (ro(use# cu magicul „dacă"
şi la alte stimulente caire au răsunet n memoria emoţională&
2st)el# tre!uie să ne )olosim la căutarea materialului lăuntric nu numai ide
ceea ce am trăit noi nşine n viaţă# dar şi de ceea ce am cunoscut la alţi oameni# de
lucrurile cu care am sim(atizat n mod sincer&
'rocese analoage se (etrec şi cu amintirile do!%ndite din lecturi sau din
(ovestirile altor (ersoane&
2ceste im(resii tre!uie şi ele (relucrate n noi# adică sim(atia celui care citeşte
sau ascultă tre!uie trans)ormată ntr-un sentiment autentic# (ro(riu al tău# analog cu
sentimentul eroului din (ovestire&
2cest (roces al trans)ormării sim(atiei cititorului n sentimentul (ersona;ului
nu vă e oare cunoscut I Eare nu )acem noi acelaşi lucru n noi la )iecare rol nou I 5oi ne
)amiliarizăm cu acest sentiment (rin citirea (iesei# care e (ovestirea dramaturgului
des(re cele nt%m(late şi la care noi# actorii# n-am )ost nici martori# nici eroi# dar des(re
care am a)lat din citire&
C%nd i)acem cunoştinţă (entru nt%ia oară cu o(era dramaturgului# atunci
năuntrul nostru# cu rare e3ce(ţii# se naşte numai o sim(atie )aţă de eroul (iesei& 2(oi
avem sarcina să trans)ormăm această sim(atie n sentimentul autentic (ersonal al
omului-artist# n cursul (rocesului de muncă (regătitoare a (iesei&
…a!" 1#..
- Pineţi oare minte e3erciţiul cu ne!unul sau cu aero(lanul căzut I ne-a
ntre!at astăzi 2rkadie 5ikolaevici& Pineţi-1 minte (e „dacă"# situaţiile
(ro(use# născocirile imaginaţiei şi alte stimulente cu a;utorul cărora des
co(eream n memoria noastră emoţională materialul su)letesc (entru cre
aţie I "oi o!ţineaţi aceleaşi rezultate cu a;utorul stimulentelor dina)ară&
Pineţi minte scena din <rand şi m(ărţirea ei (e )ragmente şi teme# care au
(rovocat o lu(tă nsu)leţită ntre ;umătatea !ăr!ătească şi cea )eminină a clasei I 2cesta
e un gen nou de stimulente interioare&
Pineţi minte o!iectele atenţiei# ilustrate cu !ecuri electrice# care se a(rindeau
!a colo# !a aici
1
# (e scenă şi n sală I "oi ştiţi acum că o!iectele vii (ot şi ele să devină
(entru noi stimulente&
Pineţi minte acţiunile )izice# logica# consecvenţa lor# adevărul şi credinţa n
autenticitatea lui I =i ele sunt un stimulent im(ortant al sentimentuluiR&
?n viitor# veţi avea de a)lat o serie ntreagă de stimulente interioare noi& Cel
mai (uternic dintre ele e ascuns n cuvintele şi ideile (iesei# n sentimentele cu(rinse n
su!te3tul autorului# n relaţiile (ersona;elor ntre ele&
"oi aţi cunoscut ncă o serie ntreagă de stimulente dina)ară# care sunt (entru
noi decorurile# aran;area mo!ilierului# lumina# sonorizarea şi alte (rocedee ale (unerii n
scenă# care creează iluzia vieţii autentice şi a unei atmos)ere vii (e scenă&
Caca air )i să adunăm toate stimulentele (e care le cunoaşteţi (%nă acum şi să
adăugăm la&ele (e cele (e care va tre!ui să le a)laţi# atunci se va str%nge o cantitate
considera!ilă& 2ceasta e !ogăţia voastră (siho-tehnică& 1re!uie să ştii să te )oloseşti de
1-1
ea&
- 6&ar cum I Bu vreau grozav să nvăţ să-mi (rovoc la comandă sentimente
reca(itulative şi să-mi stimulez memoria emoţională J ncercam eu să-1 conving (e
1orţov&
- 'rocedează cu memoria emoţională şi cu sentimentele reca(itulative ca
v%nătorul cu v%natul# e3(lica 2rkadie 5ikoaeviei& 6acă (asărea nu z!oară singură s(ire
W1# atunci n-o va găsi n desimea )runzişurilor cu nici un )el de mi;loace& 5u-i răm%ne
altceva de )ăcut atunci dec%t să ademenească v%natul din (ădure cu a;utorul unor
)luierături s(eciale# numite „momeli"& =i sentimentul nostru artistic e )ricos ca (asărea
de (ădure şi el se ascunde n tainiţele su)letului nostru& 6acă sentimentul nu răs(unde la
chemare# nu-1 vei scoate din ascunziş n Rnici un chi( şi atunci tre!uie să te )oloseşti de
momeală#
Momelile sunt tocmai stimulentele memoriei emoţionale# ale sentimentelor
reca(itulative# de care tre!uie să vor!im necontenit&
Fiecare eta(ă (arcursă din (rogram ne-a adus o momeală +sau un stimulent.
nou al memoriei emoţionale şi ai sentimentelor reca(itulative& Dntr-adevăir 7 magicul
„dacă"# situaţiile (ro(use# născocirile imaginaţiei# )ragmentele şi temele# o!iectele
atenţiei# adevăirui şi credinţa acţiunilor interioare şi e3terio-are ne-au dat# (%nă la
urmă# momelile +stimulentele. cores(unzătoare&
2st)el# tot ce am )ăcut (%nă acum n şcoală ne-a dus s(re momeli# iar de
ultimele avem nevoie (entru a stimula memoria emoţională şi sentimentele
reca(itulative&
Momelile sunt mi;loacele (rinci(ale n domeniul muncii noastre (sihotehnice&
Legătura momelii cu sentimentul tre!uie larg )olosită cu at%t mai mult cu c%t
ea e )irească şi normală&
2rtistul tre!uie să ştie să răs(undă nemi;locit la momeli +stimulente. şi să le
stă(%nească ntocmai ca un virtuos cla(ele (ianului 7 găseşte o născocire atrăgătoare#
)ie o temă n legătură cu ne!unul# )ie cu aero(lanul căzut# )ie cu arderea
!anilor# şi numaidec%t iz!ucneşte chiar năuntrul său cutare sentiment& 5ăscoceşte
altceva şi iată că acesit altceva a (rovocat cu totul alte trăiri& 1re!uie să ştii cu ce se
(rovoacă )iecare trăire şi cărui „s(eci)ic" se (otriveşte& 1re!uie să )ii# cum s-ar s(une#
grădinarul su)letului tău# care ştie ce creşte din )iecare săm%nţă& 5-ai voie să negli;ezi
nimic# nici un stimulent al memoriei emoţionale&
S)%rşitul lecţiei a )ost nchinat demonstrării că toată munca n şcoală# toate
eta(ele ei duc# nainte de toate# la stimularea memoriei emoţionale şi la trăirile
reca(itulative&
…a!" 1#..
2rkadie 5ikoaeviei ne-a s(us la lecţia de astăzi 7
- 6in tot ce s-a vor!it des(re memoria emoţională şi sentimentele
reca(itulative# e lim(ede ce rol imens ;oacă ele n (rocesul creaţiei& #
2cum vine irndul (ro!lemei rezervelor memoriei noastre emoţionale& 2ceste
rezerve tre!uie să )ie tot tim(ul# nencetat# com(letate& Cum să o!ţii asta I >nde să cauţi
materialul creator necesar I
2cestea sunt# du(ă cum ştiţi# n (rimul r%nd im(resiile# sentimentele# trăirile
noastre (ro(rii& Le vom scoate at%t din irealitate# c%t şi din viaţa imaginată# din amintiri#
din cărţi# din artă# din ştiinţa şi cunoştinţe# din călătorii# din muzee şi# mai ales# din
legătura cu oamenii&
1-,
Caracterul materialului scos de către actor din viaţă de(inde de )elul n care
nţelege teatrul menirea artei şi a ndatoririlor lui artistice )aţă de s(ectator& 2 )ost un
tim( n care arta noastră era accesi!ilă unui mic număr de oameni tr%ndavi# care căutau
n ea distracţie şi teatrul ncerca să satis)acă e3igenţele s(ectatorilor lui& 2u )ost alte
tim(uri n caire viaţa z!uciumată care l ncon;ura (e actor i servea materialul (entru
creaţie şi aşa mai de(arte&
?n creaţia teatrală a intrat n di)erite e(oci material de gen di)erit& 'entru
vodevil a;ungeau o!servaţii su(er)iciale& 'entru tragedia convenţională a lui Ezeirov a
)ost su)icient să se adauge la tem(eramentul cunoscut al actorului şi la tehnica lui
e3terioară o oarecare erudiţie n genul eroic& 'entru nsu)leţirea (sihologică a unei drame
ruse mediocre din anii :8-08 ai secolului al CDC-lea +dacă nu socotim o(erele lui
Estrovski.# actorii (uteau să se mărginească la e3(erienţa culeasă din cercul te (ro(riu şi
din stratul social a(ro(iat lor& 6ar c%nd Cehov a scris 'escăruşul (ătruns de in)luenţa
e(ocii noi# materialul anterior s-a dovedit a )i insu)icient şi a )ost necesar să (ătrundă
mai ad%nc n viaţa ntregii societăţi şi a omenirii n caire se născuseră curente mai
com(le3e# mai su!tile&
Cu c%t ise dezvolta şi se com(leta mai de(arte viaţa (ersoanelor izolate şi a
ntregii omeniri# cu at%t mai ad%nc tre!uia să (ătrundă artistul n )enomenele com(le3e
ale acestei vieţi&
'entru asta a )ost nevoie să-ţi lărgeşti orizontul de viaţă& Bl se lărgeşte şi mai
mult# nelimitat# n tim(ul unor evenimente de im(ortanţă mondială&
1otuşi# nu e destul să lărgeşti cercul atenţiei introduc%nd n el cele mai variate
domenii ale vieţii# nu e destul să o!servi# mai tre!uie să şi nţelegi sensul )enomenelor
(e care le o!servi# tre!uie să (relucrezi n tine (erce(erea sentimentelor nti(ărite n
memoria ta emoţională# tre!uie să (ătrunzi n sensul adevărat al celor ce se săv%rşesc n
;urul nostru& Ca să -dcreezi arta şi să re(rezinţi (e scenă „viaţa s(iritului omenesc"# e
necesar ou numa să studiezi această viaţă# dar şi să )M n contact direct C> toate
mani)estările ei# c%nd# unde şi cum ţi e cu (utinţă& Fără asta creaţia noastră se va usca#
se va (re)ace n şa!lon& 2rtistul care o!servă dina)ară viaţa caire-1 ncon;ura# care simte
n el !ucuriile şi greutăţile (ricinuite de )enomenele ncon;urătoare# dar care nu (ătrunde
n cauzele lor com(licate şi nu vede dincolo# de ele evenimentele grandioase ale vieţii#
(ătrunse de cel mai măreţ dramatism# de cel mai măreţ eroism# acest actoir e mort (entru
adevărata creaţie& Ca să trăiască (entru airtă# el tre!uie# orice s-ar n-t%m(la# să (ătrundă
n sensul vieţii ncon;urătoare# să-şi ncordeze mintea# să se m!ogăţească cu
cunoştinţele care-i li(sesc# să-şi revizuiască o(iniile& 6acă actorul nu vrea să-şi ucidă
creaţia# să nu (rivească viaţa ca un mic-!uirghez& Micul-!urghez nu (oate )i un airtist
demn de acest titlu& 6a&r marea ma;oritate a actorilor e )ormată tocmai din mici-!urghezi
care )ac carieră (e scenă&
C%nd căutam materialul emoţional# tre!uie să mai avem n vedere că noi# ruşii#
suntem nclinaţi să vedem# nainte de toate# irăul# at%t la alţii# c%t şi la noi&
6e aceea# rezervele memoriei noastre emoţionale sunt mari n domeniul
sentimentelor şi amintirilor negative& Căci literatura noastră e (lină de )iguri negative şi
)oarte săracă n )iguri (ozitive&
Fireşte# şi n domeniul cusururilor e3istă multe oreaţiuni artistice +@lestakov#
'rimarul din $evizorul.# şi n domeniul nsuşirilor sum!re e3istă (asiuni de o mare
intensitate +Dvan 9rozni.# dar esenţa artei noastre care re(roduce o )rumoasă „viaţă a
s(iritului omenesc" nu e numai n ele& 2vem nevoie şi de un alt material& Căutaţi-1 n
zonele luminoase ale lumii noastre interioare# acolo unde trăiesc admiraţia# nentarea
1-A
estetică& $ezervele de )rumos# de no!il să se com(leteze cu intensitate n memoria
voastră emoţională&
2cum oare nţelegeţi lim(ede că# (entru nde(linirea a tot ce se cere de la un
adevărat actor# el tre!uie nea(ărat să trăiască o viaţă (lină de conţinut# interesantă#
)rumoasă# variată# emoţionantă şi nălţătoare I Să ştie nu numai ce se (etrece n oraşele
mari# dar şi n (rovincie# n sate# n )a!rici şi n uzine# n centrul cel mai civilizat al
lumii& 2ctorul să o!serve şi să studieze viaţa şi (sihologia ntregii (o(ulaţii# at%t din ţara
lui# c%t şi din ţările străine&
2vem nevoie de un orizont larg# nemărginit# deoarece ;ucăm (iesele tuturor
naţionalităţilor din e(oca contem(orană# deoarece suntem chemaţi să redăm „viaţa
s(iritului omenesc" a tuturor oamenilor de (e glo!ul (ăm%ntesc&
6ar asta nu e tot& 2ctorul creează (e scenă nu numai viaţa e(ocii lui# ci şi celor
trecute şi viitoare&
'ro!lemele se com(lică& 'entru crearea e(ocii contem(orane# actorul (oate să
o!serve ceea ce se (etrece n ;urul lui& 'entru crearea trecutului nsă# a viitorului şi a
vieţii nchi(uite# el tre!uie sau să le restaureze# sau să le creeze din imaginaţia lui şi asta
e# (recum am văzut# o muncă com(licată&
6ar idealul creaţiei noastre a )ost din toate tim(urile şi va răm%ne ntotdeauna
ceea ce e veşnic n artă# ceea ce nu m!ătr%neşte şi nu moare niciodată# ceea ce e
totdeauna t%năr şi (reţios (entru oameni&
"or!esc des(re culmile atinse de creaţie care au devenit (entru noi modele
clasice# idealul s(ire caire tre!uie să tindem veşnic&
Studiaţi aceste modele şi căutaţi material creator# emoţional# viu# (entru a le
reda&
2ctorul ia din realitate sau din viaţa imaginată tot ce (ot da ele omului& 6ar
toate im(resiile# (asiunile# des)ătările# toate lucrurile (e care alţii le trăiesc (entru ei se
trans)ormă la actori n material (entru creaţie&
Bl creează din tot ce e (ersonal şi trecător o lume ntreagă de )iguri (oetice şi
de idei luminoase# care vor trăi veşnic (entru toţi&
"-am s(us des(re memoria emoţională tot ce se (oate s(une unui elev
nce(ător& $estul l veţi a)la n viitor# (e măsură ce veţi studia (rogramul nostru# a
ncheiat 2rkadie 5ikolaevici (relegerea de astăzi&
F - COMUNICAREA
..... a!" 1#..
?n sala de s(ectatori era at%rnată o tă!liţă cu inscri(ţia 7
CEM>5DC2$B2
2rkadie 5ikolaevici a intrat# ne-a )elicitat (entru nce(erea unei eta(e noi şi s-
a adresat lui "eselovski 4
- Cu cine sau cu ce comunici acum I 1-a ntre!at el&
"eselovski era (ierdut n g%ndurile lui şi de aceea n-a nţeles (e loc ntre!area&
,,H Bu I Cu nimeni şi cu nimicJ a răs(uns el a(roa(e maşinal&
,,: 6ar dumneata eşti o minune a naturii J 6umneata tre!uie să )ii trimis
la un muzeu# dacă (oţi să trăieşti )ără să comunici cu nimeni J a glumit 2rkadie
5ikolaevici&
1-*
"eselovski a nce(ut să se scuze şi să-1 asigure că nimeni nu se uita la el şi că
nimeni nu-i vor!ea& 6e aceea n-a (utut să comunice cu nimeni&
- 6ar (arcă (entru asta tre!uie să se uite cineva la dumneata sau
să se vor!ească cu dumneata I nu se dumerea 2rkadie 5ikolaevici&
nchide ochii numaidec%t# astu(ă-ţi urechile# taci şi urmăreşte cu cine şi cu ce
vei comunica n g%nd& 'irinde măcar un singur moment n care vei răm%ne )ără o!iectul
comunicăriiJ
2m )ăcut şi eu acest control# adică am nchis ochii# mi-am astu(at urechile şi
am nce(ut &să urmăresc ceea ce se (etrece n mine&
Mi s-a ivit n minte serată de ieri# de la teatru# la care s-a c%ntat un cvartet de
coairde# şi am nce(ut n g%nd# (as cu (as# să-mi aduc aminte de tot ce s-a ntmi(lat
acolo cu mine& 6a# am intrat n )oaier# am dat !ună seara# m-am aşezat şi am nce(ut să
mă uit ta muzicanţii care se (regăteau să c%nte&
?n cur%nd au nce(ut# şi eu i ascultam& 6ar nu iz!uteam să (ătrund# să ascult#
să simt cum tre!uie inter(retarea lor&
Dată şi momentul gol# )ăiră comunicareJ am hotăr%t eu şi m-am iridicat să-i
s(un asta lui 1orţov&
,,- Cum I J a e3clamat el uimit& 6umneata socoti (erce(erea unei o(ere
de artă un moment gol# li(sit de comunicare I
,,/ 6a& 'entru că ascultam# dar nu auzeam ncă# ncercam să (ătrund#
dair nu (ătrunsesem ncă& 6e aceea socot că comunicarea nu nce(use ncă şi momentul
era gol# stăruiam eu&
,,0 Comunicarea şi (erce(erea muzicii nu nce(useră# (entru că (rocesul
anterior nu se is(răvise ncă şi ţi distrăgea atenţia& 6ar cum a ncetat el# dumneata ai
nce(ut să asculţi muzică sau să te interesezi de altceva& 6e aceea n-a )ost nici un )el de
ntreru(ere a comunicării&
Fie şi aşa J am acce(tat eu şi am nce(ut să-mi aduc aminte mai de(arte&
?n momentele n care eram ncă distrat# mă mişcăm (rea mult şi asta# du(ă
cum mi s-a (ărut mie# a atras atenţia celor (rezenţi& 2 tre!uit să stau liniştit o !ucată de
vreme şi să mă (re)ac că ascult muzica# dar de )a(t no ascultam# ci urmăream ceea ce se
(etrecea n ;urul meu&
'rivirea mi-a alunecat (e nesimţite s(re 1orţov şi am nţeles că el nu mi-a
o!servat neast%m(ărul& 2(oi l-am căutat cu ochii (e unchiul lui =ustov# dar el li(sea# ca
şi alţi artişti& 2(oi am (rivit a(roa(e (e irnd la toţi cei (rezenţi# (e urmă atenţia mi s-a
m(răştiat n toate (ănţile şi n-am (utut nici s-o ireţin# nici s-o ndre(t unde voiam& Ce
nu mi-a trecut (rin )aţa ochilor şi ce nu mi-a trecut (rin g%nd n acest tim( J Muzica a
a;utat aceste z!oruri ale g%ndurilor şi ale imaginaţiei& Mă g%ndeam la cei de-a-casă# la
rudele mele care trăiesc de(arte# n alte oraşe şi la (rietenul meu mort& 2rkadie
5ikolaevici a s(us că aceste re(rezentări nu s-au născut degea!a n mine# ci (entru că
am avut nevoie să-mi dăruiesc g%ndurile şi & sentimentele unor o-!iecte sau să iau ide da
ele g%nduri şi sentimente străine& La urma urmelor# luminările lustrului mi-au atras
atenţia asu(ra lor şi le-am cercetat mult tim( )ormele com(licate&
„Dată-#1# momentul gol# am hotăr%t eu& E sim(lă e3aminare a unor !iete lăm(i
nu se (oate doar socoti dre(t o comunicare"&
C%nd i-am m(ărtăşit lui 1orţov noua mea desco(erire# el a e3(licat-o aşa7 -
6umneata te-ai străduit să nţelegi cum# din ce e )ăcut o!iectul& Bl ţi transmitea )orma
lui# as(ectul lui general# detalii variate& 6umneata ai introdus n dumneata aceste
im(resii şi le-ai nregistrat n memoria dumi-tale& 2i vrut să le (erce(i& nseamnă că ai
1-H
luat ceva n dumneata de la o!iect şi de aceea# du(ă noi# actorii# se (oate socoti că s-a
(etrecut (rocesul de comunicare necesar nouă& 1e nedumereşte )a(tul că e vor!a de un
o!iect nensu)leţit& 6ar şi ta!loul# şi statuia# şi (ortretul (rietenului dumi-tale# şi un
o!iect de muzeu sunt tot nensu)leţite# dar ascund n ele viaţa creatorilor lor& =i )elinarul#
(%nă la un anumit (unct# (oate să )ie nsu)leţit n voi de interesul (e care l arătaţi i)aţă
de el&
,A8 6acă e aşa - nu mă lăsam eu - atunci noi comunicăm cu )iecare o!iect
caire ne cade su! ochi I
,A1 5u (rea cred că vei iz!uti să (erce(i tot ce vezi n &)ugă m(re;urul
dumitale sau să-i dăruieşti ceva din dumneata& Eri# )ără aceste momente de (erce(ere
sau dăruire# nu e3istă comunicare (e scenă& 6ar se creează un moment scurt de
comunicare cu o!iectele cărora vei avea tim( să #le transmiţi ceva din dumneata sau din
care vei (utea să (erce(i ceva&
"-am mai s(us că (e scenă (oţi să te uiţi şi să vezi# şi (oţi să te uiţi şi să niu
vezi nimic& Sau# mai !ine zis# (e scenă (oţi să te uiţi# să Mezi şi să simţi tot ce se )ace
acolo## sau (oţi #să te uiţi (e scenă# dar să simţi şi să te interesezi de ceea ce se (etrece n
sală# ori dincolo de (ereţii teatrului& 2)ară de aceasta# (oţi să te uiţi# să vezi şi să (erce(i
ceea ce vezi# dar (oţi şi să te uiţi# să vezi şi să nu (erce(i nimic din ceea ce se (etrece (e
scenă& i Dnlt)-un cuv%nt# e3istă o (rivire autentică şi una e3&teirioa&ra
Thtt(7UUe3&teirioa&raV# )ormală sau# cum să zic# o (rivire (rotocolară cu ochiul gol# cum
se s(une n lim!a;ul nostru&
Ca să-şi ascundă goliciunea interioară# actorul are (rocedeele lui
meşteşugăreşti# dar ele nu )ac dec%t să intensi)ice hol!area ochilor goi&
Mai tre!uie oare să vor!im des(re )a(tul că nu e nevoie de o asemenea (rivire#
că ea e dăunătoare (e scenă I Echii sunt oglinda su)letului& Echii goi sunt oglinda
su)letului gol& Să nu uitaţi asta J
B im(ortant ca ochii# (rivirea artistului (e scenă să re)lecte conţinutul mare#
adine# al su)letului său creator& 'entru aceasta tre!uie ca acest conţinut mare# analog cu
„viaţa s(iritului omenesc" a rolului să )ie acumulat n el4 tre!uie ca inter(retul# at%ta
vreme c%t se găseşte (e scenă# să comunice (rin acest conţinut su)letesc cu (artenerii săi
din (iesă&
6ar artistul e un om căruia i sunt inerente slă!iciunile omeneşti& Dn-trnd n
scenă# aduce n chi( )iresc cu el g%ndurile lui din viaţă# de care nu se (oate li(si#
sentimentele lui (ersonale# cugetările lui# izvor%te din realitatea de toate zilele& 6e aceea
linia lui cotidiană# mic-!uirgheză nu ncetează nici n teatru şi la (rimul (rile; se
)urişează n trăirea (ersona;ului inter(retat& 2rtistul se consacră rolului numai n acele
momente n care acestea l ca(tivează& 2tunci el se conto(eşte# cu (ersona;ul şi-1
ntruchi(ează creator& 6ar a;unge să-şi nde(ărteze atenţia de la rol şi e ră(it din #nou de
linia vieţii lui (ersonale omeneşti# care-1 duce dincolo de ram(ă# n sală# sau de(arte#
(este hotareleR teatrului# şi acolo şi caută o!iecte de comunicare n g%nd& ?n aceste
momente# rolul e redat e3terior# mecanic& 6istragerile astea dese ntreru( mereu linia
vieţii şi comunicarea# iar locul gol se um(le cu orm(eie din viaţa (ersonală a artistului#
caire n-are &nici o legătură cu (ersona;ul inter(retat&
?nchi(uiţi-vă un lanţ de (reţ# la care du(ă trei verigi de aur urmează a (atraR
sim(lă# de cositor# şi (e urmă iar două verigi de a tur# legate cu o s)oară&
La ce e !un un asemenea lanţ I Cine are nevoie de o asemenea linie de
comunicare ru(tă I E ru(ere (ermanentă a liniei vieţii rolului este o uir-ţire sau o
omor%re (ermanentă a lui&
1-:
'e de altă (arte# dacă n viaţă e necesar un asemenea (roces )iresc şi continuu#
atunci (e scenă necesitatea lui se nzeceşte& 2sta se nt%m(la datorită naturii teatrului şi a
artei lui# caire e !azată n totul (e comunicarea (ersona;elor ntre ele şi a )iecăruia cu
sine nsuşi& ntr-adevăr# n-chi(uiţi-vă că autorului (iesei i-ar trece (rin g%nd să-şi arate
eroii dormind sau ntr-o stare de leşin4 atunci# n acele momente# se nt%m(la ca viaţa
su)letească a (ersona;elor să nu se mani)este n nici un )el&
Sau nchi(uiţi-vă că dramaturgul va aduce (e scenă două (ersona;e care nu se
cunosc ntre ele# nu vor dori să se (rezinte unul altuia# nu vor schim!a ntre ei
sentimente şi g%nduri# ci# dim(otrivă# şi le vor ascunde şi var sta tăc%nd la un ca(ăt şi la
celălalt al scenei&
S(ectatorul nu va avea ce să )acă la teatru n asemenea condiţii# (entru că nu
vai (irimi lucrul (entru care a venit 7 nu va simţi sentimentele (ersona;elor şi nu le va
a)la glodurile&
6acă nsă ele se vor nţelege (e scenă şi unul din ele va dori să-i transmită
celuilalt sentimentele lui sau să-#1 convingă de ideile lui şi# n acelaşi tim(# celălalt se va
strădui să (ercea(ă sentimentele şi g%ndurile vor!itorului# va )i cu totul altceva&
2siistnd la asemenea (rocese de redare şi (erce(ere a sentimentelor şi
gnduirilor a două sau mal multe (ersona;e# s(ectatorul# ca un martor ntrn(lător la
discuţie# va (ătrunde )ără voie n cuvintele şi acţiunile unuia şi ale celuilalt& ?n )elul
acesta el va (artici(a tăcut la comunicările lor# v% vedea# va a)la şi se va moli(si de
trăirile altora& &
6in cele s(use# urmează că s(ectatorii teatrului nţeleg şi (artici(ă indirect la
ceea ce se (etrece (e scenă numai atunci c%nd acolo se săv%rşeşte (rocesul de
comunicare dintre (ersona;ele (iesei&
6acă artiştii nu vor să sca(e din (uterea lor atenţia a o mie de oameni care stau
n sală# ei tre!uie să ai!ă gri;ă să nu se ntreru(ă (rocesul de comunicare cu (artenerii lor
(rin sentimentele# g%ndurile şi acţiunile lor# analoage cu sentimentele# g%ndurile şi
acţiunile din rolul (e ca)e-1 inter(retează& Fireşte că materialul interior al comunicării
Rtre!uie să )ie interesant şi atrăgător (entru ascultători şi (rivitori& Dm(ortanţa
e3ce(ţională a (rocesului de comunicare (e scenă ne o!ligă să ne com(ortăm )aţă de el
cu o atenţie deose!ită şi să ne gră!imR să analizăm mai atent cele mai im(ortante as(ecte
de comunicare cu care va tre!ui să aveţi de-a )ace&
…a!" 1#..
- E să nce( cu comunicarea cu sine nsuşi sau autocomunicarea# D;e-a anunţat
2rkadie 5ikolaevici# intr%nd n clasă& C%nd vor!im tare cu noi nşine n# (rocesul de
autocomunicare# n realitatea cotidiană I
2tunci c%nd suntem )urioşi sau emoţionaţi ntr-at%t nc%t nu suntem n stare să
ne stă(niim# sau c%nd ne !ăgăm singuri n ca( o idee oarecare greu de asimilat# (e care
conştiinţa nu (oate s-o cu(rindă deodată# c%nd nvăţăm şi ne a;utăm (e cale auditivă să
ţinem minte ceea ce ne-am nsuşit4 c%nd scoatem la iveală# singuri cu noi nşine#
sentimentul care ne chinuieşte #sau ne !ucuiră# ca să ne uşurăm cel (uţin su)letul&
1oate aceste eazuiri de comunicare cu sine nsuşi se nt%lnesc )oarte ra) n
irealitate şi )oarte des (e scenă&
?n cazurile n care tre!uie să comunic acolo cu mine nsumi tăc%nd# mă simt
minunat şi chiair mi (lace acest )el de comunicare cu mine# (e care l cunosc !ine din
viaţa ireală şi care se mani)estă la mine n chi( )iresc& 6ar# n schim!# c%nd tre!uie să
stau (e scenă )aţă n )aţă cu mine nsumi şi să rostesc monologuri lungi şi savante n
1--
versuri# mă (ierd şi nu ştiu ce să )ac&
Cum să ;usti)ic (e scenă un lucru căruia a(roa(e că nu-i găsesc ;usti)icare n
viaţa ireală I
>nde să-1 caut# ntr-o asemenea comunicare ou mine# (e acest eu nsumi I
Fiinţă omenească e vastă& Cui să te adresezi I 9reierului# inimii# imaginaţiei# minitor#
(icioarelor I ncotro şi de unde să ndre(ţi năuntrul tău curentele comunicării I
'entru (rocesul acesta sunt necesare un su!iect şi un o!iect (recis& 6air unde
se a)lă ele n noi I Li(sit de două centre lăuntrice de comunicare# eu nu (ot să-mi
stă(%nesc atenţia# care# neiind ndrumată# )uge n toate (ărţile& 5n e de mirare că ea
z!oară s(ire sala de s(ectacol# unde ne (n-deşte ntotdeauna o!iectul irezisti!il#
mulţimea de s(ectatori&
6ar am )ost nvăţat cum să ies din această situaţie& ?n a)ară de centrul o!işnuit
al vieţii noastre (sihice nevoase# creierul# mi s-a indicat un alt centru# caire se găseşte n
a(ro(ierea inimii# acolo unde se a)lă (le3ul solair
2m ncercat să leg ntre ele cele două centre amintite&
Mi s-a (ărut nu mimai că ele s-au )i3at n mine# dar au nce(ut să şi vor!ească&
2m simţit centrul din ca( că (e un re(rezentant al conştiinţei# iar centrul
nervos al (le3ului solair ca (e re(rezentantul emoţiei&
2st)el# du(ă senzaţiile mele reieşea că mintea comunica cu sentimentul&
„Bi !ine - mi-am zis eu - să comuniceJ 2sta nseamnă că n mine s-au ivit
su!iectul şi o!iectul care-mi li(seau&"
6in momentul acela# sentimentul de comunicare cu mine nsumi (e scenă a
devenit mai sta!il# nu numai n (auzele mute# dair şi n comunicarea cu mine nsumi
rostită ta3e&
5u vreau să analizez dacă e aşa sau nu# dacă ceea ce am simţit eu e recunoscut
sau nu de ştiinţă&
Criteriul meu e (ro(riul meu simţăm%nt& Să se s(ună că senzaţia mea e
individuală# că e irodul )anteziei# dair ea mă a;ută şi eu mă )olosesc de ea&
6acă metoda mea (ractică şi neştiinţi)ică vă va a;uta# cu at%t mai !ine4 nu
stăirui şi nu a)irm nimic&
6u(ă o (auză oarecare# 2rkadie 5ikolaevici a continuat 7
B mai uşor să stă(%neşti şi să realizezi (e scenă (rocesul de comunicare
reci(rocă cu (artenerul& 6ar şi aici nt%lnim greutăţi (e care tre!uie să le cunoşti şi cu
care tre!uie să ştii să te lu(ţi& 6e (ildă# noi suntem cu voi (e scenă şi voi comunicaţi
nemi;locit cu mine& 6ar eu sunt voluminos& "edeţi cum suntJ 2m nas# g^ră# (icioare#
m%ini# ca(& Eare (oţi să comunici deodată cu toate (ărţile din care e alcătuit tru(ul
meu I m-a ntre!at 1or-ţov& 6acă e im(osi!il# atunci alege-ţi o (arte oarecaire# un (unct
din mine cu care să comunici&
,A, Echii J a (ro(us cineva& Bi sunt oglinda su)letului&
,AA Cum vedeţi# end e vor!a de comunicare# voi căutaţi n om# nainte de
toate# su)letul lui# lumea lui interioară& Căutaţi deci n mine su)letul&
,A* Cum se )ace astaI nu se dumereau elevii&
,AH "iaţa nu v-a nvăţat cumva acest lucru I s-a mirat 2rkadie
5ikolaevici& Eaire n-aţi (i(ăit niciodată un su)let străin# n-aţi introdus n el antenele
sentimentului vostru I 2sta nu se nvăţa& 'riviţi-#mă mai atent# căutaţi să nţelegeţi şi să
simţiţi starea mea lăuntrică& >ite aşa J Cum sunt eu acum du(ă -(ărerea voastră I
,A: <un# !ine intenţionat# (rietenos# nsu)leţit# interesat# m-am străduit eu
să-Ri simt starea&
1-/
,A- =i acuma I a ntre!at 2rkadie R5ikolaevici&
M-am (regătit să răs(und# dar (e neaşte(tate l-am văzut n )aţa mea nu (e
2rkadie 5ikolaevici# ci (e Famusov ` cu toate ticurile lui o!işnuite# C> ochii lui naivi#
cu !uzele groase# cu m%inile (u)oase şi cu gesturile moi# !ătr%neşti ale omului &răs)ăţat&
,A/ Cu cine comunici I m-a ntre!at 1orţov cu glasul lui Famuzov şi cu
tonul dis(reţuitor cu care vor!ea el cu Molcialin
,
&
,A0 Fireşte# cu Famuzov# am răs(uns eu&
,*8 =i cum a rămas cu 1orţov I m-a ntre!at din nou 2rkadie 5ikolaevici#
trans)orm%ndu-se ntr-o cli(ită n el nsuşi& 6acă nu comunici cu nasul lui Famuzov şi cu
Rminile lui# care s-au schim!at la mine )iindcă le-am studiat caracteristicile# ci cu
su)letul #meu# atunci n mine a rămas acelaşi su)let& 5u (ot să-1 alung din mine# nu (ot
nici să iau cu chirie unul străin
,*1 de la altă (ersoană& nseamnă că ai dat greş de data asta şi ai
comunicat
,*, nu cu su)letul# ci cu altceva& Cu ce# deci I
v
ntr-adevăr# cu ce oare am comunicat I
Sigur# cu su)letul# nu& Pin minte cum# o dată cu ntruchi(area lui 1oirţov n
Famuzov# adică cu schim!area o!iectului# s-a schim!at n mine şi sentimentul 7 cel
res(ectuos de care sunt (ătruns n )aţa lui 2rkadie 5ikolaevici s-a trans)ormat ntr-unui
ironic-!inevoitor (e care-1 (rovoacă n mine chi(ul lui Famuzov n inter(retarea lui
1oirţov& 2şa că n-am iz!utit să desluşesc cu cine comunicasem şi am recunoscut-o n
)aţa lui 2rkadie 5ikolaevici&
- 6umneata ai comunicat cu o )iinţă nouă# al cărui nume e Famuzov-1oirţov
sau 1orţov-Famuzov& 9%nd va veni tim(ul# dumneata vei cunoaşte această
metamor)oză )ăcătoare de minuni a artistului care creează& 6eocamdată să ştiţi
numai că oamenii caută ntotdeauna să comunice cu su)letul o!iectului# nu cu nasul# cu
ochii# cu nasturii lui# cum o )ac actorii
(e scenă&
B de a;uns ca două (ersoane să se nţeleagă una (e cealaltă# (entru că imediat
să se nască ntre ele n chi( )iresc o comunicare reci(rocă&
Dată# de (iildă# noi ne-am nţeles acum şi ntre noi s-a şi creat o asemenea
comunic are&
Bu mă străduiesc să vă transmit g%ndurile mele# iar voi mă ascultaţi şi )aceţi
e)orturi ca să (rindeţi cunoştinţele şi e3(erienţa mea&
,*A 6ar asia# nu vă su(ăraţi# nu e o comunicare reci(rocă - s-a amestecat
9ovoirkov - (entru că (irocesul de dăruire al sentimenteioir se )ace numai de către
dumneavoastră - su!iectul# adică vor!itorul# iar (irocesul de (erce(ere a sentimentului#
vedeţi# se )ace de către noi - o!iectele# ascultătorii& Scuzaţi-mă# vă rog# unde e deci aici
reci(rocitatea I >nde sunt deci curentele ide nt%lnire ale sentimenteioir I
,** 6ar ce )aci dumneata acum I 1-a ntre!at 1oirţov& Mă contrazici#
ncerci să mă convingi# adică mi transmiţi ndoielile dumitale# iar eu le (erce(& Chiar
ăsta e acel curent de nt%lnire de care vor!eşti&
,*H 2cum# dar nainte# c%nd aţi vor!it singur I di!uia 9ovoirkov&
,*: Bu nu văd di)erenţa# s-a m(otrivit 2irkadie 5ikolaevici& 5oi
comunicam şi atunci şi continuăm să comunicăm şi acum& Se nţelege că# n tim(ul
comunicării# (rocesele (redării şi (erce(erii alternează ntre ele& 6ar şi atunci c%nd
vor!eam singur# iar dumneata mă ascultai# eu simţeam ndoielile care se )urişau n
su)letul dumitale& Mi le transmiteau şi neră!darea# şi miirairea# şi tul!urarea dumitale&
1-0
6e ce oare am (erce(ut eu atunci această neră!dare şi tul!urare a dumitale I
'entru că n-ai (utut să le ţii n dumneata# (entru că şi atunci alternau (e nesimţite n
dumneata (rocesele de (erce(ere şi redare& nseamnă că şi atunci c%nd tăceai a e3istat
acest curent de comunicare de care e vor!a& =i# n s)rştt# el ă iz!ucnit a)ară acum# #1a
ultima dumitale o!iecţiune& 5u-i ăsta oare un e3em(lu de continuă comunicare reci(rocă
I
'e scenă tocmai o asemenea comunicare reci(rocă şi continuă e deose!it de
im(ortantă şi de necesară# )iindcă o(era autorului# ;ocul actorilor constau a(roa(e
e3clusiv n dialoguri# care sunt comunicări reci(roce a doi sau mai mulţi oameni -
(ersona;ele (iesei&
6in (ăcate# o asemenea comunicare reci(rocă# continuă# se nt%lneşte rar n
teatru& Ma;oritatea actorilor# chiar dacă se )olosesc de ea# o )ac numai n tim(ul n care
rostesc ei singuri cuvintele rolului4 lor# dar# cum intervine tăcerea şi re(lica altui
(ersona;# ei nu ascultă şi nu (erce( gn-durik (artenerului# ncet%nd să mai ;oace (%nă
c%nd vine r%ndul re(licii lor următoare& E asemenea manieră actoricească nimiceşte
continuitatea comunicării reci(roce# care cere o redare şi o (erce(ere a sentimentelor nu
numai atunci c%nd se de!itează cuvinte sau se ascultă răs(unsuri# dar şi n tim(ul tăcerii#
c%nd discuţia ochilor continuă adesea&
Comunicarea cu ntreru(eri nu e ;ustă# de aceea nvăţaţi-vă să vă s(uneţi altuia
g%ndurile şi# du(ă ce le-aţi e3(rimat# să urmăriţi ca ele să a;ungă (%nă la conştiinţa şi la
sentimentul (artenerului4 (entru asta# e nevoie de o (auză care să nu )ie mare& 5umai
du(ă ce v-aţi convins de asta şi v-aţi s(us cu ochii ceea ce nu ncă(ea n cuvinte#
a(ucaţi-vă să transmiteţi restul re(licii& La r%ndul vostru# nvăţaţi-vă să (erce(eţi
cuvintele şi g%ndurile (artenerului de )iecare dată ntr-un )el nou# (otrivit iui „&astăzi"&
Să cunoaşteţi mai !ine gnduriRle şi cuvintele ştiute de voi din re(lica celuilalt# cuvinte
(e care le-aţi auzit de multe ori la re(etiţii şi la numeroase s(ectacole ;ucate& 'rocesele
de (erce(ţie reci(roce continui# de redare a sentimentelor şi g%ndurilor tre!uie realizate
de )iecare dată şi la )iecare re(etare a creaţiei& 2ceasta cere o mare atenţie# tehnică şi
disci(lină artistică&
2rkadie 5ikolaevici n-a (utut să-şi s)%rşească e3(licaţiile# (entru că tim(ul
lecţiei se scursese&
…a!" 1#..
2rkadie 5ikolaevici a continuat caracterizarea di)eritelor )eluri de comunicare#
nce(ută data trecută& Bl a s(us 7
- 1rec 4la analizarea unui nou )el de comunicare cu un o!iect imaginar# ireal#
ine3istent +de (ildă cu um!ra tatălui lui @amlet.& Ba nu e văzută nici de artistul de (e
scenă# nici de s(ectatorul din sală&
Eamenii care nu au e3(erienţa unor asemenea o!iecte caută să intre ntr-o
stare de halucinaţie# ca să vadă cu adevărat o!iectul care nu e3istă# ci se su!nţelege
numai& 1oată energia şi atenţia lor (e scenă se iroseşte n asta&
6ar actorii cu e3(erienţă nţeleg că chestiunea nu stă n „sta)ia" nsăşi# ci n
atitudinea interioară )aţă de ea şi de aceea ei (un n locul o!iectului ine3istent +„sta)ia".
magicul lor „dacă" şi se străduiesc să-şi răs(undă cinstit# conştiincios 7 curn ar )i acţionat
ei# dacă n s(aţiul gol de (e scenă ar )i a(ărut n )aţa lor „sta)ia"&
La r%ndul Dar unii artişti# şi ndeose!i elevii nce(ători# irecurg n e3erciţiile
ilor de acasă tot #1a un o!iect nchi(uit# neavndu-1 (e cel viu& Bi l (un n g%nd n )aţa
lor şi (e urmă ncearcă să-1 vadă şi să comunice cu locul gol& =i n acest caz se
1/8
cheltuieşte multă energie şi atenţie# nu cu tema interioară - de caire e nevoie (entru
(rocesul trăirii - ci numai cu e)ortul de a vedea ceea ce nu e3istă de )a(t& 2ctorii şi
elevii# o!işnuindu-se cu o asemenea comunicare ne;ustă# aduc )ără voie aceeaşi metodă
şi (e scenă# se dezo!işnuiesc (%nă la >rmă de o!iectul viu# se de(rind să (ună ntre ei şi
(artenerul nchi(uit# o!iectul mort& 2cest o!icei (rime;dios se nrădăcinează adesea at%t
de tare# nc%t răm%ne (entru toată viaţa&
Ce calvar e să ;oci cu actorii caire se uită la tine# dar văd (e altcineva şi se
ada(tează du(ă această nălucire# nu du(ă tine J 2semenea (arteneri sunt se(araţi (rintr-
un zid de cei cu care ar )i tre!uit să comunice nemi;locit 4 ei nu sezisează nici re(licile#
nici intonaţiile# nici un )el de mi;loace de comunicare& Echiul lor voalat se uită n s(aţiu
şi vede năluci& 1emeţi-vă de această deviere actoricească (rime;dioasă şi ucigătoare 1 Ba
se nrădăcinează uşoir şi e greu de nde(ărtat&
-- 1otuşi# ce e de )ăcut c%nd nu e3istă o!iectul viu al comunicării I am ntre!at
eu&
- Foiarte sim(lu 7 nu comunica de loc (%nă c%nd el nu se va găsi# a
răs(uns 1orţov& "oi aveţi lecţii de „antrenament şi disci(lină"& Ble sunt
create anume ca să nu vă e3ersaţi singuri# ci oiţe doi sau n gru(e& $e(et7
stăirui cu (utere ca elevii să nu comunice cu o!iecte nensu)leţite# ci să
să e3erseze cu o!iecte vii# su! su(ravegherea unui ochi e3(erimentat&
5u e mai (uţin greu )elul de comunicare cu o!iectul colectiv sau# cu alte
cuvinte# cu sală (lină de mii de ca(ete numite n genere „(u!licul"&
,*- 5u e voie să comunici cu eiJ ?n nici un )elJ s-a gră!it să ne (ire-vină
"iunţov&
,*/ 6a# ai dre(tate 7 nu e voie să comunici direct la s(ectacole# dar e
necesar s-o )aci indirect& 9reutatea şi (articularitatea comunicării noastre scenice constă
tocmai n ceea ce se (etrece n acelaşi tim( cu (artenerul şi cu s(ectatorul& Cu# (rimul
direct# conştient# cu al doilea indirect# (rin (artener# şi inconştient& $emarca!il e )a(tul
că şi cu unul şi cu celălalt comunicarea e reci(rocă&
6ar =ustov a (rotestat7
,*0 nţeleg că comunicarea actorului cu ceilalţi inter(reţi (e scenă se
(oate numi reci(rocă# dar se (oate oare s-o socotim ast)el şi n ra(ort cu s(ectatorii I
'entru asta tre!uie că (u!licul# la rundul lui# să ne transmită şi el ceva (e scenă& ?n
realitate nsă# ce (rimim noi de la el I 2(lauze şi !uchete# şi astea nu n momentul
creaţiei# nu n tim(ul s(ectacolului# ci n (auze&
,H8 6ar 1isul# dar lacrimile# dar a(lauzele# dar neastm(ăirul din sală n
tim(ul acţiunii# emoţia şi mai c%te ncă J 2stea nu le (ui la socoteală I s-a mirat 2rkadie
5ikolaevici&
2ra să vă (ovestesc o ntm(laire care zugrăveşte (er)ect legătura şi
comunicarea reci(rocă a s(ectatorilor cu scena# a continuat el să ne demonstreze& La
unul dintre matineele s(ectacolului (entru co(ii 'asărea al!astră# n momentul ;udecării
co(iilor de către co(aci şi animale# am simţit n ntuneric că mă m(inge cineva& Bra un
!ăiat de vreo zece ani&
„- S(une-le că cotoiul trage cu urechea& >ite-1# s-a ascuns# l vădJ" şo(tea un
glăscior de co(il emoţionat# s(eriat de (artici(area tui 1iltil şi Mitil&
5-am iz!utit să-1 liniştesc şi atunci micul s(ectator s-a )urişat (%nă la scenă şi
din sală# (este ram(ă# a nce(ut să le şo(tească actriţelor caire inter(retau co(iii că le
ameninţă o (rime;die&
5u e asta oare un răs(uns din sală I J
1/1
Ca să a(reciaţi mai !ine ceea ce (rimiţi de la mulţimea s(ectatorilor# ncercaţi
să vă li(siţi de ea şi să ;ucaţi s(ectacolul ntr-o sală com(let goală& "reţi I
Mi-am imaginat o cli(ă situaţia !ietului actor care ;oacă n )aţa unei săli
goale&&& şi am simţit că nu (oţi ;uca (%nă la s)%rşit un asemenea s(ectacol&
- =i de ce I m-a ntre!at 1orţov# du(ă ce i-am mărturisit asta& 'en
tru că n asemenea condiţii nu e3istă o reci(rocitate de comunicare a
actorului C> sala şi )ără asta nu (oate e3ista o creaţie n (u!lic&
Să ;oci )ără (u!lic e ca şi cum ai c%nta ntr-o cameră )ără rezonanţă# ticsită cu
mo!ile moi# ta(isate şi cu covoaZe& 2 ;uca ntr-o sală (lRină# care (artici(ă# e ca şi cum
ai c%nta ntr-o ncă(ere cu o acustică !ună&
S(ectacolul creează# cum s-ar s(une# o acustică su)letească& Bl (rimeşte de la
noi şi# ca o cutie de rezonanţă# ne na(oiază sentimentele lui vii# omeneşti&
?ntr-8 artă de inter(retare convenţională# n care e vor!a de meşteşug# acest )el
de comunicare cu o!iectul colectiv se rezolvă )oarte sim(lu 7 nu rareori stilul (iesei#
inter(retarea ei şi a ntregului s(ectacol constau tocmai n metoda convenţionalului& 2şa#
de (ildă# n comediile şi vodevilurilor vechi )ranţuzeşti actorii vor!esc (ermanent cu
s(ectatorii& 'ersona;ele ies n (rimul (lan şi adresează# (ur şi sim(lu# celor care stau n
sală unele re(lici sau un lung monolog care e3(une (iesa& 2ceasta se )ace cu o mare
ndrăzneală# care im(une& =i# ntr-adevăr# dacă e vor!a să comunici cu (u!licul# atunci
comunică aşa ca să domini mulţimea şi să dis(ui de ea&
?n noul )el de comunicare colectivă# n scenele de masă# ne nt%lnim de
asemenea cu mulţimea# dar nu n (u!lic# ci chiar (e scenă şi nu ne )olosim de o
comunicare indirectă# ci de una directă# nemi;locită# cu o!iectul masă& n aceste cazuri
tre!uie uneori să comunici cu unele o!iecte din mulţime luate a(arte# iar n alte
momente# să cu(rinzi ntreaga masă& 2sta e# cum s-ar s(une# o comunicare reci(rocă
lărgită&
Marele număr de (ersoane din scenele de masă# com(let di)erite ca natură#
(artici(%nd n schim!ul reci(roc cu cele mai variate sentimente şi g%nduri# ascute
(uternic (rocesul# iar colectivitatea n)lăcărează tem(eramentul )iecărui om n (arte şi (e
al tuturor laolaltă& 2sta i emoţionează (e actori şi (roduce o mare im(resie n r%ndurile
s(ectatorilor&
6u(ă aceea# 2rkadie 5ikolaevici a trecut la un nou )el de comunicare#
comunicare actoricească meşteşugărească&
- Ba se ndrea(tă direct de (e scenă către sală# trec%nd cu vederea (artenerul -
(ersona;ul din (iesă& 2ceasta e o cale de minimă rezistenţă& E asemenea comunicare#
du(ă cum vă e cunoscut# e o sim(lă e3hi!iţie actoricească# un ;oc su(er)icial& 5-o să ne
ntindem asu(ra ei# deoarece la lecţiile trecute am vor!it destul des(re meşteşug& 1re!uie
să credem că nici n domeniul comunicării nu veţi con)unda e3hi!iţia actoricească cu
tendinţa autentică de a transmite (artenerilor şi de a (erce(e de la ei trăiri vii# omeneşti&
?ntre această naltă creaţie şi acţiunea sim(lă actoricească mecanică e o di)erenţă imensă&
2cestea sunt două )eluri de comunicări# com(let o(use una alteia&
2rta noastră recunoaşte toate )elurile de comunicare indirectă# cu e3ce(ţia
celei actoriceşti& 6ar şi (e ea tre!uie s-o cunoşti şi s-o studiezi# )ie numai (entru ca să
(oţi lu(ta m(otriva ei&
?n concluzie# am să vă s(un c%teva cuvinte des(re caracterul activ al
(rocesului de comunicare&
Mulţi cred că mişcările e3terioare# vizi!ile - mişcările m%inilor# ale (icioarelor#
ale cor(ului - sunt mani)estări de activitate# n tim( ce acţiunile şi (rocesele de
1/,
comunicare su)letească# care nu se văd cu ochiul# nu sunt recunoscute ca atare&
2sta e o greşeală şi te su(ără cu at%t mai mult# cu c%t n arta noastră# care
creează „viaţa s(iritului omenesc" a rolului# orice mani)estare de acţiune interioară e
deose!it de im(ortantă şi valoroasă&
Să (reţuiţi deci comunicarea interioară şi să ştiţi că ea este una din cele mai
im(ortante acţiuni e)ective (e scenă şi n creaţie# e3trem de necesară n (rocesul creării
şi transmiterii „vieţii s(iritului omenesc" a rolului&
-…a!" 1#.
- Ca să comunici# tre!uie să dis(ui de elementul cu care să comu
nici# adică# nainte de toate# sentimentele şi g%ndurile tale (ro(rii trăite#
a s(us 2rkadie 5ikolaevici la lecţia de astăzi&
?n realitatea de toate zilele# ele sunt create de viaţa nsăşi& Materialul (entru
comunicare se naşte n noi de la sine# n )uncţie de situaţiile ncon;urătoare&
Dri teatru nu e acelaşi lucru# şi aici se iveşte o greutate nouă& ?n teatru ni se
(ro(un sentimentele şi g%ndurile rolului# străine de noi# create de actor# ti(ărite cu litere
moarte n te3tul (iesei& B greu să trăieşti un asemenea material su)letesc& B mult mai
uşor să ;oci su(er)icial# actori-ceşte# rezultatele e3terioare ale unei (asiuni a rolului# n
)ond ine3istentă&
2celaşi lucru se (etrece şi n domeniul comunicării 7 e mai greu să comunici
autentic cu (artenerul şi mult mai uşor să re(rezinţi )a(tul că comunici& 2ceasta e calea
minimei rezistenţe& 2ctorilor le (lace această cale şi de aceea nlocuiesc !ucuros (e
scenă (rocesul comunicării autentice cu un ;oc arti)icial# sim(lu# actoricesc& B interesant
să urmăreşti7 ce material le trimitem noi s(ectatorilor n asemenea momente I
Merită să te g%ndeşti la această ntre!are& 'entiu mine are nsemnătate ca voi
să n-o nţelegeţi numai cu mintea# să n-o simţiţi numai# dar să vedeţi şi cu ochiul ceea ce
aduceţi (e scenă (entru a comunica cu s(ectatorul& Ca să v-o demonstrez# cel mai uşor
lucru e să mă duc eu nsumi (e scenă şi să vă ilustrez cu e3em(le e3(resive ceea ce
tre!uie să ştiţi# să simţiţi şi să vedeţi&
2rkadie 5ikolaevici ne-a ;ucat (e scenă un s(ectacol ntreg# minunat ca talent#
măiestrie şi tehnică actoricească& Bl a nce(ut cu o (oezie (e care a s(us-o )oarte re(ede#
cu e)ect# dar )ără să-i a(ară ideile lim(ezi# aşa că noi n-am nţeles nimic&
- Cu ce anume comunic eu acum cu voi I ne-a ntre!at el& Blevii se s)iau şi nu
se hotărau să răs(undă&
- Cu nimic# (ur şi sim(lu J a s(us el n locul nostru& 2m de!itat
cuvintele# le-am risi(it cum risi(eşti mazărea din coş# )ără să nţeleg nici
eu cui şi ce s(un&
Dată un material )ără conţinut# (rin care actorii comunică des cu s(ectatorii#
de!itnd cuvintele rolului# )ără să le (ese nici de sensul lor& nici de su!te3tul lor# ci
numai de e)ectul lor&
6u(ă un minut de chi!zuire# 2rkadie 5ikolaevici ne-a anunţat că va citi
monologul lui Figaro din ultimul act al 5unţii lui Figaro&
6e data asta# ;ocul lui a )ost o cascadă ntreagă de uimitoare mişcări# intonaţii#
treceri# hohote moli(sitoare# dicţiune desăv%rşita# de vor!ire lim(ede şi de sunete
cristaline# cu un tim!ru de glas nc%ntător& 2!ia ne-am stă(%nit să nu-1 ovaţionăm#
at%t era de scenic şi scli(itor& ?n ceea ce (riveşte conţinutul# nici acum n-am (utut să-i
(rindem şi n-am ştiut des(re ce a )ost vor!a n monolog&
- Cu ce am comunicat deci cu voi I ne-a ntre!at iar 1orţov# şi noi
1/A
din nou n-am (utut să-i răs(undem# dar de data asta din (ricină că el ne
dase (rea mult şi noi nu (utusem ;udeca dintr-o dată ceea ce am văzut şi auzit&
- Bu m-am n)ăţişat (e mine n rol - a răs(uns n locul nostru
2rkadie 5ikolaevici - şi m-am )olosit de monologul lui Figaro# de cuvintele
lui# de (unerea n scenă# de mişcări# acţiuni şi altele# nu ca să vă arăt rolul (rin mine# ci
(e mine nsumi n rol# adică caracteristicile mele 7 )igura# )aţa# gesturile# atitudinile#
manierele# mişcările# mersul# glasul# dicţiunea# vor!irea# intonaţia# tem(eramentul#
tehnică# ntr-un cuv%nt tot# a)ară de sentiment şi de trăire&
'entru cei al căror a(arat de re(rezentare (lastică e3terioară e (regătit# sarcina
(usă nu e grea& B destul să ai gri;ă ca lim!a să accentueze sunetele# sila!ele# cuvintele#
)razele4 că atitudinea şi mişcările să arate (lasticitate# şi că totul laolaltă să (lacă
s(ectatorilor& 'entru asta nu tre!uie să te urmăreşti numai (e tine# dar şi (e cei ce stau de
cealaltă (arte a ram(ei& Bu m-am o)erit (e mine cu amănuntul şi cu to(tanul ca E )ată de
varieteu# urmărind (ermanent dacă această demonstraţie a;unge la destinaţie& Mă
simţeam o mar)ă# iar (e voi# nişte cum(ărători&
Dată ncă o (ro!ă de ceea ce nu tre!uie de )el să )acă actorii (e scenă# cu toate
că (rocedeul se !ucură de un mare succes n r%ndurile s(ectatorilor&
2 urmat a(oi a treia e3(erienţă&
- 2dineauri m-am arătat (e mine n rol# a s(us el& 2cum nsă o să vă arăt rolul
n mine# aşa cum e el dat de autor şi lucrat de mine& 2sta nu nseamnă eă-1 voi trăi&
Chestiunea nu e n trăire# ci doar n conturarea lui# n te3tul ver!al# n mimică şi acţiuni
e3terioare# n (unere n scenă şi altele& Bu nu voi )i creatorul rolului# ci numai
e3(unătorul lui )ormal&
2rkadie 5ikolaevici ne-a ;ucat o scenă dintr-o (iesă cunoscută de noi# n fcare
un general# rămas nt%m(lător singur acasă# nu ştie cum să-şi (etreacă tim(ul& 6e
(lictiseală# el schim!ă locul scaunelor# ca să stea ca soldaţii la (aradă& 2(oi (une n
ordine lucrurile de (e masă# se gnddşte la ceva vesel şi (icant# se uită cu groază la
lucrările de la serviciu# semnează unele
1
dintre ele )ără să le citească# a(oi căscă# se
ntinde şi se a(ucă iar de munca li(sită de sens de mai nainte&
?n tot tim(ul acestui ;oc# 1orţov a rostit te3tul monologului asu(ra no!leţei
celor sus-(uşi şi a li(sei de educaţie a tuturor celorlalţi oameni# cu o claritate
neo!işnuită&
2rkadie 5ikolaevici a re(rodus te3tul rolului rece# e3terior# a schiţat (unerea
n scenă# a arătat )ormal linia şi conturul ei# )ără ncercări de nsu)leţire sau ad%ncire a
lor& ?n unele locuri# el cizela tehnic te3tul# n altele acţiunea# adică uneori intensi)ica şi
su!linia atitudinea# mişcarea# ;ocul# gestul# alteori su!linia amănuntele de caracter ale
(ersona;ului# arunc%nd tot tim(ul (rivirea s(re (u!lic ca să controleze dacă conturul
rolului marcat a a;uns la el& 2colo unde era nevoie# )ăcea cu gri;ă (auze& 2şa ;oaca
actorii şi la al cinci-sutelea s(ectacol un rol de care s-au (lictisit# dar care e !ine lucrat#
simţindu-se ha ca un gramo)on# !a ca un o(erator de cinematogra) care rulează de un
număr nes)%rşit de ori unul şi acelaşi )ilm&
- Eric%t ar )i de curios şi de trist# dar o asemenea demonstraţie )ormală a unui
contur de rol nu se nt%m(la des să )ie şi !ine lucrată n teatru# a o!servat 2rkadie
5ikolaevici&
2cum - a continuat el - mi răm%ne să vă arăt cum şi cu ce tre!uie să
comunicăm (e scenă# adică cu sentimentele vii# (al(itante# analoage cu acelea ale rolului
autentic trăite şi ntruchi(ate de inter(ret&
6ar voi aţi văzut destul de des un asemenea ;oc chiar (e scena (e care am
1/*
iz!utit eu mai !ine sau mai rău să nde(linesc (rocesul comunicării& "oi ştiţi că n aceste
s(ectacole eu caut să am de-a )ace numai cu (artenerul# ca să-i dăruiesc sentimentele
mele omeneşti# (ro(rii# analoage cu sentimentele eroului inter(retat de mine& $estul#
ceea ce creează o com(letă conto(ire cu rolul şi naşte o nouă )ă(tură# artistul-rol# se
săv%rşeşte inconştient& ?n asemenea s(ectacole mă simt ntotdeauna (e mine nsumi (e
scenă n situaţiile (ro(use (iesei de către regizori# de către mine nsumi şi de către toţi
creatorii s(ectacolului&
2cesta e un )ei rar de comunicare scenică# care# din (ăcate# are (uţini ade(ţi&
1re!uie oare să e3(lic - a rezumat 1orţov - că arta noastră recunoaşte numai
ultimul gen de comunicare cu (artenerul# (rin sentimentele (ro(riei trăiri a actorului I
5oi res(ingem sau tolerăm cu inima str%nsă celelalte genuri de comunicare& 6ar şi #(e
ele tre!uie să le cunoască )iecare actor# ca să lu(te cu ele&
2cum isă vedem (rin ce şi cum comunicaţi voi (e scenă& 6e data aceasta# voi
veţi ;uca# iar eu voi semnala# cu a;utorul unei sonerii# momentele )alse de comunicare&
2şa vor )i socotite cele la care veţi devia de la- o!iectul-(artener sau veţi arăta rolul n
voi# vă veţi arăta (e voi n r-ol sau# (ur şi sim(lu# l veţi e3(une& "oi semnala toate
aceste greşeli cu a;utorul soneriei&
5umai trei )eluri de comunicare vor )i nt%m(inate cu o tăcere a(ro!ativă 7
1. comunicarea directă cu o!iectul de (e scenă şi# (rin el# indirect cu
s(ectatorul 4
,. comunicarea cu sine nsuşi 4
A. comunicarea cu o!iectul care li(seşte sau e nchi(uit&
2(oi a nce(ut vizionarea&
Bu cu =ustov am ;ucat mai cur%nd !ine dec%t (rost şi# cu toate astea# s(re
uimirea noastră# soneria a sunat de multe ori&
2celeaşi (ro!e au )ost )ăcute cu toţi ceilalţi elevi şi la urmă au )ost chemaţi (e
scenă 9ovorkov şi "eliaminova&
5oi ne aşte(tasem ca 2rkadie 5ikolaevici să )ie nevoit n tim(ul ;ocului lor să
sune a(roa(e nencetat# dar# s(re uimirea noastră# s-a sunat de multe ori# dar mult mai
(uţin dec%t crezusem& Ce nseamnă asta şi ce concluzie tre!uie să tragem din
e3(erienţele )ăcute I
- 2sta nseamnă - a rezumat 1oirţov# du(ă ce noi i-arn e3(rimat nedumerirea
noastră - că mulţi dintre acei care se )ălesc că (ot realiza o comunicare ;ustă de )a(t
greşeau deseori# iar cei (e care i condamnă at%t de as(ru se dovedesc ca(a!ili de o
comunicare ;ustă& 6i)erenţa nsă ntre unii şi alţii stă n (rocenta;ul com(ortării 7 la unii
sunt cantitativ mai multe momente de comunicare ne;uste# n tim( ce la alţii# mai multe
;uste&
2rkadie 5ikolaevici a s(us la s)%rşitul lecţiei 7 Dată concluzia (e care o (uteţi
trage din aceste e3(erienţe7 comunicarea ;ustă sau ne;ustă nu se realizează ntr-o măsură
de(lină& "iaţa actorului (e scenă a!undă at%t n unele# c%t şi n celelalte momente şi de
aceea cele ;uste alternează cu cele ne;uste&
6acă s-ar (utea )ace o analiză a comunicării# atunci ar tre!ui să semnalăm că
s-au realizat7 at%tea (rocente de comunicare cu (artenerul# at%tea de comunicare cu
s(ectatorii# at%tea de sim(le arătări ale conturului rolului# at%tea de de!itare# at%tea de
e3hi!are etc# etc& Com!inaţia care rezultă din at%tea (rocente de com(ortări determină
ntr-o măsură sau n alta ;usteţea comunicării& Cei care au cel mai mare (rocent de
comunicare cu (artenerul# cu o!iectul imaginat sau cu el nsuşi sunt mai a(roa(e de
ideal şi# dim(otrivă# cei care au mai (uţine asemenea momente deviază mai mult de la
1/H
comunicarea ;ustă&
2)ară de asta# n numărul o!iectelor şi comunicărilor (e care noi le socotim
greşite e3istă unele mai rele şi altele mai (uţin rele& 2şa# de (ildă# să arăţi rolul (rin tine#
conturul lui (sihologic# )ără& să-1 trăieşti e mai !ine dec%t să te arăţi (e tine nsuţi n rol
sau să-1 e3(ui meşteşugăreşte&
2şa se o!ţine o serie nes)%rşită de com!inaţii# (e care e igreu să le numeri&
Sarcina )iecărui artist e să evite m(estriţarea de care am vor!it şi să ;oace ntotdeauna
;ust&
'entru asta# e mai !ine să (rocedezi aşa 7 (e de o (arte să te nveţi să-ţi
sta!ileşti (e scenă o!iectul-(artener şi comunicarea de acţiune cu el şi#
(e de altă (arte# să cunoşti !ine o!iectele ne;uste# comunicarea cu ele# să te
nveţi să lu(ţi cu aceste greşeli (e scenă n momentul creaţiei& Fiţi de asemenea deose!it
de atenţi la calitatea materialului lăuntric (rin care comunicaţi&
…a!" 1#..
- 2stăzi ^eau să controlez uneltele şi mi;loacele comunicării voastre
e3terioare& 1re!uie să ştiu dacă le (reţuiţi ndea;uns# ne-a s(us 2rkadie 5ikolaevici&
6uceţi-vă cu toţii (e scenă# aşezaţi-vă c%te doi şi nce(eţi o controversă oarecare&
„Cel mai uşor e s-o )aci cu ultracertăreţul nostru# cu 9ovorkov"#
chi!zuiam eu n mine&
6e aceea m-am aşezat l%ngă el& 'este o cli(ă# sco(ul a )ost atins&
2rkadie 5ikolaevici a o!servat că (e c%nd i e3(licam g%ndul meu lui
9ovorkov# mă )oloseam intens de >ltimi şi de degete& 6e aceea el a (oruncit să-mi )ie
legate cu nişte şerveţele&
8 'entru ce )aceţi asta I nu mă dumeream eu&
1 'entru a demonstra contrariul 7 (entru că dumneata să nţelegi !ine c%t de
des ##nu (reţuim cele (e caire le avem# iar (ierz%ndu-le# le (ln-gem" şi (entru ca să te
convingi că dacă ochii sunt oglinda su)letului# vr-)urile degetelor sunt ochii tru(ului
nostru# s(unea 1orţov (e c%nd mă legau&
Li(sit de (almele m%inilor şi de degete (entru comunicare# am intensi)icat
intonaţia vor!irii& 6air 2rkadie 5ikolaevici mi-a (ro(us să-mi moderez vehementă şi să
vor!esc ncet# )ără să ridic şi să co!or inutil glasul&
?n schim!# am avut nevoie de a;utorul ochilor# mimicii# mişcării s(r%ncenelor#
igtului# ca(ului# tru(ului& Ble se străduiau# cu e)orturi comune# să nlocuiască ceea ce mi
se luase& 6ar mi-au legat !raţele# (icioarele# tru(ul şi g%tul de )otoliu şi nu mi-a rămas la
dis(oziţie dec%t gura# urechile# ochii# mimică&
6u(ă aceea toată )aţa mi-a )ost aco(erită şi legată cu o !atistă& 2m nce(ut să
z!ier# dar asta nu a a;utat la nimic&
6in acel moment# lumea e3terioară a dis(ărut (entru mine şi la dis(oziţia mea
au rămas numai viziuni interioare# auzul interior# imaginaţia# „viaţa s(iritului meu
omenesc"&
2m )ost ţinut mult tim( n această stare& ?n s)%rşit mi-a a;uns la ureche o voce
dina)ară# (aircă de (e lumea cealaltă 7
- "rei să-ţi restitui unul dintre organele de comunicare luate I 2lege 7 careI
strigă din toate (uterile 2rkadie 5ikolaevici&
2m căutat să răs(und cu o mişcare care nsemna 7 „<ine# o să mă g%ndesc J"
Ce se (etrecea năuntrul meu c%nd tre!uia să aleg cel mai im(ortant şi necesar
organ de comunicare I
1/:
nainte de toate# a nce(ut n mine o controversă (entru nt%ietatea a doi
candidaţi7 văzul şi vor!irea& 6u(ă tradiţie# (rimul e e3(resia şi trans-miţătorul
sentimentului# iar a doua# a g%ndului&
6acă e aşa# atunci care din ele e tovarăşul de idei I
2ceastă ntre!are a (ricinuit n mine controversă# ceartă# revoltă# con)uzie&
Sentimentul ţi(a că a(aratul vor!irii i a(arţine lui# deoarece nu cu-vntul
nsuşi e at%t de im(ortant# ci intonaţia# care e3(rimă atitudinea interioară )aţă de ceea ce
se s(une&
2lt răz!oi a nce(ut din (ricina auzului& Sentimentul mă asigura că el e cel mai
!un stimulent# iair vor!irea stăruia asu(ra )a(tului că auzul e un accesoriu necesar ei# că
)ără el n-are cui să se adreseze& 2(oi a nce(ut ceartă din (ricina mmicii şi a m%inilor&
'e ele nu le (oţi lega n nici un )el de vor!ire# (entru că nu rostesc cuante& Cu
ce să le (un n legătură I 6ar tru(ul I 6ar (icioarele I
- 6racu s-o ia de trea!ă J m-am n)uriat eu# ncurcat cu desăvr-
şire& 2ctorul nu e un invalid J Să mi se restituie totul J 5ici un )el de con
cesii J
C%nd mi-au scos (iedicile şi legăturile# i-am e3(rimat lui 1orţov lozinca mea
„de revoltă" 7 „ori tot# ori nimic"& Bl m-a lăudat şi a s(us 7
- ?n s)%rşit ai nce(ut să vor!eşti ca un artist caire nţelege nsemnătatea
)iecărui organ de comunicareJ B3(erienţa de azi să-ţi a;ute să le (are-
ţuieşti (%nă la ca(ăt şi du(ă merit 1
Să nde(ărtaţi (entru totdeauna din scenă ochiul gol actoricesc# )aţa imo!ilă#
glasul surd# vor!irea )ără intonaţii# tru(u
1
st%ngaci cu şira s(inării şi g%tul ţe(ene#
!raţele# m%inile# degetele# (icioarele nlemnite# (rin care nu trece mişcarea 4 um!letul şi
a)ectările ngrozitoare J
2ctorii să-şi consacre a(aratului lor creator tot at%ta atenţie c%t dăruieşte
vioristul (reţiosului său instrument Stradivarius sau 2mati&
2 tre!uit să ncheiem lecţia mai devreme# )iindcă 2rkadie 5ikolaevici
era ocu(at n s(ectacolul de seară&
…a!" 1#..
- '%nă acum am avut de-a )ace (e scenă cu comunicarea e3terioară# vizi!ilă#
cor(orală# ne-a s(us 1orţov la lecţia de astăzi& 6ar e3istă şi un alt )el de comunicare şi
mai im(ortant7 comunicarea interioară# invizi!ilă# su)letească# des(re care va )i vor!a
astăzi&
9reutatea sarcinii care ne stă n )aţă constă n )a(tul că voi i)i nevoit să vă
vor!esc des(re ceea ce simt# dar nu ştiu să e3(rim# des(re un lucru ncercat doar n
(ractică# (entru care nu am nici )ormule teoretice# nici cuvinte gata (regătite# clare# un
lucru (e care (ot să vi-1 e3(lic doar (rin aluzii# străduindu-mă să vă )ac să simţiţi voi
singuri senzaţiile de care va )i vor!a&
M-a a(ucat de mnă str%ns# a(oi
Mi-a (etrecut-o (este m%na lui
=i# adum!rindu-şi ochii cu cealaltă#
Mi-a cercetat cu-at%ta r%vna chi(ul#
nc%t credeai că vrea să-1 zugrăvească&
2 stat mult tim( aşa& ?ntr-un t%rziu#
>şor strngndu-mi !raţul# de trei ori
2 dat din ca(# şi-at%t de-ad%nc şi trist
1/-
2 sus(inat# de (arcă tru(ul tot
2vea să se (re)acă n )ăr%me#
S)rşindu-1& M-a lăsat a(oi să (lec&
Cu ca(ul dat (e s(ate# ai )i zis
Că drumul şi-1 găseşte )ără ochi#
=i-n (rag ieşind )ăr-a;utorul lor#
M-a luminat cu ei (%nă la ca(ăt&
- 5u simţiţi oaire n aceste r%nduri că e vor!a des(re comunicarea tăcută a lui
@amlet cu E)elia I 5-aţi o!servat oare n viaţă sau (e scenă# n comunicările voastre
reci(roce# senzaţia curentului volitiv care circulă n voi# care (arcă ţ%şneşte (rin ochi#
(rin v%r)urile degetelor# (rin (odi cor(ului I
Cum să numim această cale şi acest mi;loc al comunicării reci(roce I Bmitere
de raze şi (erce(ţie de raze I 1ransmitere şi rece(ţie I 5eav%nd o altă terminologie# ne
vom o(ri la aceste cuvinte 4 de !ine# de rău# ele ilustrează e3(resiv acel (roces de
comunicare des(re care am să vă vor!esc&
5u mai e mult (%nă c%nd curenţii invizi!ili care ne interesează acum vor )i
studiaţi de către ştiinţă şi atunci se va crea (entru ei o terminologie mai (otrivită&
6eocamdată# să răm%nem la aceste denumiri ela!orate de lim!a;ul nostru actoricesc&
2cum să ncercăm să ne a(ro(iem de cercetarea căilor invizi!ile de
comunicare indicate cu a;utorul (ro(riilor noastre senzaţii# să le căutăm şi să le
semnalăm n noi nşine&
2işa-mumitele raze de emitere şi raze de (erce(ere sunt a!ia (erce(ti!ile c%nd
suntem liniştiţi& 6ar n momentul unei trăiiri (uternice# de e3taz# de sentiment nsu)leţit#
aceste emiteri şi rece(ţii devin mai (irecise şi mai (erce(ti!ile# at%t (entru cei care le
emit# c%t şi (entru cei care le (erce(&
Se (oate nt%m(la ca vreunul dintre voi să le )i sezisat n unele momente
izolate iz!utite ale s(ectacolului e3(erimental# c%nd# de e3em(lu# dumneata#
Maloletkova# ai intrat !rusc (e scenă cu ţi(ătul „Salvaţi-mă J"# sau c%nd dumneata#
5azvanov# ai ;ucat monologul 7 „S%nge# Qago# s%nge J"# sau n tim(ul e3erciţiului cu
ne!unul# ori chiar n viaţă# unde simţim n noi# n )iecare cli(ă# curenţii interiori des(re
caire e vor!a&
Deri chiar# am urmărit n casa unor rude ale mele o scenă ntre doi logodnici
tineri& Bi erau certaţi# nu-şi vor!eau# şedeau de(arte unul de altul& Logodnica se (re)ăcea
că nu-1 o!servă (e logodnic& 6ar ea se (re)ăcea numai# ca să-i atragă şi mai mult atenţia&
+Eamenii au şi metoda asta 7 de a nu comunica# tocmai (entru a comunica&. ?n schim!#
logodnicul# cu ochii unui ie(ure care s-a )ăcut vinovat# nemişcat tot tim(ul# se uita
rugător la logodnică şi o stră(ungea cu (rivirea& Bl i (rindea (rivirea de de(arte# ca să
simtă şi să nţeleagă din ea ce cocea n inima ei& 5u-şi lua ochii de la ea 4 (rindea# cu
(rivirea# su)letul ei viu& Bl (ătrundea n ea cu antenele invizi!ile ale ochilor lui& 6ar
logodnica su(ărată se sustrăgea de la comunicare& ?n s)%rşit el a iz!utit să (rindă o rază a
(rivirii ei# care a scli(it o secundă&
6ar !ietul t%năr n-a devenit mai vesel# ci# dim(otrivă# mai trist& 2tunci el#
(arcă nt%m(lător# a trecut n alt loc# de unde (utea mai uşor să se uite dre(t Rn ochii ei&
Bl ar )i luat-o !ucuros de m%nă# ca să-i transmită (ir n atingere sentimentul lui# dar nici
asta nu iz!utea# (entru că logodnica hotă-rt nu dorea să comunice cu el&
Cuvintele li(seau# nu e3istau vor!e sau e3clamaţii izolate 4 nici mimică#
mişcări# acţiuni& 6ar# n schim!# erau ochii# (rivirea& 2sta e o comunicare# ntr-un )el (ur
directă# nemi;locită# de la su)let la su)let# de la ochi la ochi ori (rin vn)urile degetelor#
1//
(rin tru(# )ără acţiuni )izice vizi!ile&
Să ne e3(lice oamenii de ştiinţă natura acestui (roces invizi!il4 eu (ot să s(un
doar că l simt n mine şi să arăt cum mă )olosesc de aceste senzaţii (entru arta mea&
6in (ăcate# lecţia a )ost iarăşi ntreru(tă# deoarece 2rkadie 5ikolaevici a )ost
chemat urgent la teatru&
…a!" 1#..
- @aide să căutăm n noi# n tim(ul comunicării# curenţii invizi!ili ai emiterii
de raze şi ai (erce(erii de raze# (entru ca# (e calea e3(erienţei (ersonale# să le
cunoaştem# a (ro(us 2rkadie 5ikolaevici&
5e-am aşezat (erechi şi m-am (omenit iar cu 9ovorkov&
2m nce(ut direct# )ără nici o (regătire# să „rece(ţionăm" şi să „transmitem"
e3terior# )izic# mecanic# )ără nici un sens şi motiv&
1orţov ne-a o(rit numaidec%t&
- 2sta e o violentare de care tre!uie să ne temem grozav n acest (roces
delicat# meticulos# care e emiterea şi (erce(erea de raze& C%nd muşchii sunt ncordaţi# nu
(oate )i vor!a de rece(ţii şi transmitere&
Dată-i (e 6mkova cu >mnovh cum şiXau n)i(t unul ochii n ochii celuilalt#
cum s-au a(ro(iat unul de altul ca (entru o sărutare# nu (entru rece(ţii şi transmiteri
invizi!ile&
nce(eţi cu nimicirea oricărei ncordări# oriunde ar a(ărea ea& Lăsa-ţi-vă (e
s(ate J a (oruncit 2rkadie 5ikolaevici& ncă J ncă J Mult# mult mai multJ =edeţi c%t se
(oate mai comod şi mai li!er J B (uţin J 'rea (uţin J 2şa ca să vă odihniţi cu adevărat&
2cum uitaţi-vă unul la altul& 2sta nseamnă a te uita I "oi hol!aţi ochii din (ricina
ncordării& Mai (uţin# mai (uţin J 5ici o ncordare n (u(ile J
Ce rece(ţionezi I s-a adresat 2rkadie 5ikolaevici lui 9ovorkov&
, Bu# nu vă su(ăraţi# vreau să continuu discuţia noastră des(re artă&
A 5u cumva ai de g%nd să transmiţi cu ochii g%ndurile şi cuvintele I 2sta nu-
ţi va iz!uti# a o!servat 2rkadie 5ikolaevici& 1ransmite g%ndurile cu glasul şi cu
cuvintele# iar ochii să-ţi a;ute să com(letezi ceea ce nu (oţi transmite (irin vor!ire&
'oate# la discuţie# vei simţi acel (roces de emitere şi (erce(ere de raze care se
creează la )iecare comunicare& 2m rence(ut discuţia&
- 2cum# n (auză# am simţit n dumneata emiterea de raze&
1orţov m-a arătat (e mine&
* Dar la dumneata# 9ovorkov# (regătirea (erce(erii de raze& 2duce-ţi-vă
aminte ce s-a (etrecut n tim(ul acestei aşte(tări tăcute&
H 2m dat igreş# am e3(licat eu& B3em(lul (e care l-am dat (entru
demonstrarea ghidului meu nu 1-a convins (e (artener# de aceea eu căutam unul nou şi
mă (regăteam să ţintesc&
: =i dumneata# "iunţov - s-a re(ezit deodată 1orţov la el - ai simţit ulti mă
(rivire a Maloletkovei I 2sta a R)ost o adevărată transmitere&
- =i ncă ce )el de transmitere JJ 6e-o să(tăm%nă ntreagă simt „transmiterea"
asta# nc%t# (ur şi sim(lu# nu mai (otJ Gău J se (l%ngea "iunţov&
- 2cum dumneata nu numai că asculţi# dar te străduieşti să (rinzi
n dumneata tot ce se (etrece n o!iectul care-ţi vor!eşte# mi s-a adresat
1orţov&
Simţi oare că n a)ară de comunicarea (rin cuvinte# conştientă# a unui schim!
de g%nduri# se (etrece n dumneata# simultan# un alt (roces de (al-(are reci(rocă# de
1/0
a!sor!ire a curentului n ochi şi de trimitere a lui (rin ochi I
>ite# asta e comunicarea invizi!ilă (rin rece(ţie şi transmitere# care# ntocmai
ca un curent su!marin# se mişcă ncontinuu# )ie că vor!eşti# )ie că taci# şi )ormează acea
legătură invizi!ilă ntre o!iecte care creează coeziunea interioară&
Pineţi minte# v-am vor!it la una din lecţiile trecute că (oţi să te uiţi# să vezi#
)ără să (erce(i şi să restitui nimic& 6ar (oţi şi să te uiţi# să vezi# să (erce(i şi să restitui
razele sau curentele comunicării&
2cum am să )ac o nouă ncercare de a (rovoca n voi emiterea de raze&
6umneata vei comunica cu mine# a hotăr%t 2rkadie 5ikolaevici# aşez%ndu-se
n locul lui 9ovorkov&
2ran;ează-te c%t Tmai comod# ou te enerva# nu te gră!i şi nu te )orţa# nainte
de a transmite ceva altuia# trd!uie să-ţi )aci ţie nsuţi rezerve de ceea ce vrei să dai& 5u
(oţi da ceea ce nu ai nici tu& Faceţi-vă rezerve de orice material (entru comunicarea
interioară# ne-a (ro(us 2rkadie 5ikolaevici&
B mult oaire de c%nd munca voastră şi (sihotehnică ei vi se (ăreau com(licate#
iair acum o )aceţi ;uc%ndu-vă I 2celaşi lucru va t)i şi cu emiterea şi (erce(erea de raze#
argumentă 2rkadie 5ikolaevici n tim( ce noi ne (regăteam&
- 1ransmite-mi sentimentele duimitale )ără cuvinte# numai cu ochii# mi-a
(oruncit 2rkadie 5ikolaevici&
/ B im(osi!il să transmiţi numai cu ochii toate su!tilităţile simţirii mele&
0 5-ai ce )ace# lasă să se (iardă su!tilităţile&
18Ce va irămne atunci I mu (rice(eam eu&
11 Sentimentul sim(atiei# al res(ectului& 'e ele le (oţi transmite tă-cnd& 6ar nu
(oţi o!liga (e altul să nţeleagă )ără cuvinte că-1 iu!eşti (entru că e deşte(t# de trea!ă#
muncitor# generos&
1,Ce vreau să transmitI mi-am aţintit eu ochii asu(ra lui 2irkadie
5ikolaevici&
1A5u ştiu# nu mă interesează să ştiu# a răs(uns 1orţov&
1*6e ce I m-am mirat eu&
1H 'entru că ţi hol!ezi ochii# a s(us 2rkadie 5ikolaevici& Ca să simt tonul
general al sentimentelor trăite de dumneata# e necesar ca dumneata nsuţi să le trăieşti
chintesenţa&
1: 6ar acum I 2ţi nţeles ce vă comunic I 5u (ot să transmit mai lim(ede
ceea ce simt# am s(us eu&
1- Mă dis(reţuieşti (entru ceva# dar nu se (oate a)la -)ără cuvinte (entru ce
anume& 6ar nu des(re asta e vor!a& Dm(ortant e dacă ai simţi senzaţia caire radia din
curentul dumitale volitiv sau !a I s-a interesat 1orţov&
1/ Ered că da# n ochi - am irăs(uns eu - şi am nce(ut din nou să controlez
senzaţiile ce mi s-a (ărut că le-am avut&
10 5u# acum dumneata te g%ndeai numai că emiţi curentul din dumneata& 1e-ai
ncordat muscular& <ăr!ia şi g%tul ţi s-au ntins# ochii au ieşit din or!ite&&& Ceea ce vreau
eu să o!ţin de la dumneata se transmite mult mai sim(lu# mai uşor# mai )iresc& Ca să
„rever şi" asu(ra altuia razele dorinţelor dumitale# nu e nevoie de o muncă musculară&
Senzaţia )izică a curentului care emană din noi e a!ia (erce(ti!ilă# n tim( ce ncordarea
cu care o ncerci acum (oate să-ţi )acă inima să (lesnească&
,8"a să zică nu v-aim nţeles J mi-am (ierdut eu ră!darea&
,1 Edihneşte-te# şi n vremea asta o să mă străduiesc să-ţi amintesc senzaţia (e
care o căutăm noi şi (e care o cunoşti (er)ect n viaţă&
108
>na dintre elevele mele a com(arat-o cu „mireasma caire izvorăşte din )loare"#
alta nsă a adăugat că „!riliantul# care şi trimite strălucirea# ar tre!ui să ncerce o
Rsenzaţie similară de emitere de raze"& 'oţi oare să-ţi nchi(ui senzaţia )lorii caire trimite
mireasmă sau senzaţia !riliantului care revarsă din el raze I
Mi-am adus aminte şi eu de senzaţia care izvorăşte din curentul volitiv - a
continuat 1orţov - c%nd m-ara uitat n ntuneric la lanterna magică caire revărsa (e ecran
valuri de raze vii sau c%nd am stat la marginea unui crater de vulcan care emana aer
)ier!inte& ?n acel moment am simţit dogoarea (uternică interioară a (ăm%ntului care
aruncă lavă din s%nul lui şi mi-am adus aminte de senzaţiile curentului su)letesc care
izvorăsc din noi n momentul comunicării intense&
2ceste com(araţii nu vă m(ing s(re senzaţiile (e caire le căutam I
,,5u# aceste e3em(le nu s(un nimic sentimentului meu# mă ncă(ă-ţnam eu&
,A ?n cazul acesta# să ncarc să mă a(ro(ii de dumneata din altă (arte# mi
s(unea 2rkadie 5ikolaevici cu o ră!dare neo!işnuită& 2scul-tă-mă&
C%nd mă a)lu la concert şi muzica nu acţionează asu(ra mea# inventez
distracţii m(otriva (lictiselii& 2şa# de (ildă# mi aleg (e cineva din (u!lic şi nce( să-1
hi(notizez cu (rivirea& 6acă e un chi( )rumos de )emeie# mă străduiesc să-i transmit
admiraţia mea 4 dacă e un chi( res(ingător (entru mine# i transmit dezgustul meu&
?n aceste minute comunic cu victima aleasă şi revărs asu(ra ei razele care
emană din mine& ?n tim(ul acestei ndeletniciri# care (oate că vă e cunoscută şi vouă# eu
ncerc tocmai senzaţia )izică (e care o căutăm acum&
,*C%nd hi(notizezi (e cineva# ncerci aceeaşi senzaţie I a ntre!at =ustov&
,H Sigur# dacă ne ocu(ăm de hi(noză# atunci tre!uie să ştim (er)ect ce
căutăm J s-a !ucurat 2rkadie 5ikolaevici&
,:2tunci asta e o senzaţie sim(lă şi !ine cunoscută nouă J m-am !ucurat eu&
,-6ar (arcă am s(us eu că e una neo!işnuită I s-a mirat 1orţov&
,/6ar eu căutam n mine ceva deose!it&
,0 2şa se nt%m(la ntotdeauna# a declarat 1orţov& B de a;uns să nce(i să
vor!eşti des(re creaţie şi toţi se ncordea4ză numaidec%t şi devin ne)ireşti&
A8$e(etă deci mai re(ede e3(erienţa noastră J a (oruncit 2rkadie 5ikolaevici&
- Ce transmit I am ntre!at eu&
A1Darăşi dis(reţ&
A,6air acum I
AA2cum vrei să mă m%ng%i&
A*Dair acum I
AH2cesta a i)ost un sentiment de !unătate# dar cu un amestec de ironie&
A:2(roa(e ;ust J m-am !ucurat eu de )a(tul că im-a ghicit&
A-2i nţeles des(re care senzaţie a curentului emis e vor!a I
A/'arcă da# am s(us eu nehotăr%t&
- >ite# acest (roces l numim noi# n lim!a;ul nostru# emitere de raze&
6enumirea singură determină minunat senzaţia&
ntr-adevăr# (arcă sentimentele şi dorinţele noastre ar emana raze care se
strecoară (rin ochii noştri# (rin cor(ul nostru şi se revarsă# ca un torent# asu(ra altor
oameni# a e3(licat cu nsu)leţire 2rkadie 5ikolaevici&
$ece(ţionarea de raze eR um (roces invers# adică a!sor!i n tine sentimentele
şi senzaţiile altora& =i acest termen de)ineşte (rocesul de care e von!a& neercaţi-1&
2ci# eu şi 2rkadie 5ikolaevici ne-am schim!at rolurile 7 el a nce(ut să-şi
transmită sentimentele# iar eu să i le ghicesc destul de !ine&
101
A0ncearcă să de)ineşti (rin cuvinte senzaţiile rece(ţionării de raze# mi-a s(us
2rkadie 5ikolaevici# c%nd am s)%rşit e3(erienţa&
*8 2m să le de)inesc cu un e3em(lu# ca eleva des(re care ne-aţi (ovestit# i-am
(ro(us eu& Magnetul care atrage )ierul ar )i (utut să simtă aceeaşi senzaţie de (erce(ere
de raze&
*1nţeleg# rn-a a(ro!at 1orţov&
2 tre!uit să ntreru(em lecţia asta interesantă# deoarece eram aşte(taţi la
scrimă&
…a!" 1#..
2rkadie 5ikolaevici a continuat e3(licaţiile ntreru(te&
*, S(er că aţi simţit legătura interioară care se )ormează ntre artişti la
comunicarea (rin cuvinte şi )ără cuvinte# a s(us el&
*AMi se (are că am simţit-o# am răs(uns eu&
** 2sta a )ost o coeziune interioară& Ba s-a creat din momente ntim-(lătoare&
6ar dacă o să ne )olosim de o serie lungă de trăiri şi sentimente logic şi consecvent
legate ntre ele# atunci această coeziune se va ntări# va creşte şi# la urma urmelor# (oate
să crească (%nă la acea )orţă de comunicare (e care noi o numim „(rindere"# la caire
(rocesele de emitere şi de re-ce(ţionare de raze devin mai intense# mai vii şi mai
(al(a!ile&
*H Care (rindere I s-au interesat elevii&
*: 2şa cum (rind clinii +!uldogii de (ildă. n dinţi - a e3(licat 1or-ţov - şi noi#
(e scenă# tre!uie să (rindem cu ochii# cu urechile# cu toate organele celor cinci simţiri&
6acă e să ascultăm# atunci să ascultăm şi să auzim& 6acă e să mirosim# atunci să
mirosim& 6acă e să ne uităm# atunci să ne uităm şi să vedem# iar nu să lunecăm cu ochiul
(este o!iect# )ără să-1 (rindem# ca şi cum l-am netezi numai cu (rivirea noastră& 1re!uie
să te agăţi de o!iect# cum s-ar s(une# cu dinţii& 6ar asta nu nseamnă# )ireşte# că tre!uie
să te ncordezi de (risos&
*-?n Ethello am avut măcar un singur moment de asemenea (rindere I mi
controlam eu senzaţiile&
*/ 2u )ost unul sau două momente& 6ar asta e (rea (uţin& ntregul rol al lui
Ethello e o continuă „(rindere"& Mai mult dec%t at%t# dacă (entru o altă (iesă e nevoie#
(ur şi sim(lu# de o „(rindere"# atunci (entru o tragedie shakes(eriană e nevoie de o
„(rindere" a!solută& 6umitale ţi-a li(sit&
?n viaţă nu e ntotdeauna nevoie de o „(rindere" totală# dar (e scenă# n
tragedii mai ales# ea e indis(ensa!ilă& ntr-adevăr# cum decurge viaţa I Cea mai mare
(arte din ea se scurge n chestiuni cotidiene mărunte& Eamenii se scoală# se culcă# şi
nde(linesc unele ndatoriri sau altele& 2sta nu cere „(rindere" şi se (etrece mecanic& 6ar
asemenea momente nu sunt (entru scenă& Sunt alte )ragmente din viaţă# c%nd# n
cotidian# eru( momente sau )şii ntregi de groază# de nalte !ucurii# de av%nt# de (asiune
şi alte trăiri im(ortante& 6in ele se naşte lu(ta (entru li!ertate# (entru idee# (entru
e3istenţă# (entru dre(turi& Dată# de aceste momente avem noi nevoie (e scenă& 6ar tocmai
ele cer# (entru a )i ntruchi(ate# at%t (rinderea interioară# c%t şi cea e3terioară& 2st)el#
tre!uie nde(ărtată din realitatea vieţii o (ro(orţie de nouăzeci şi cinci la sută care nu
cere (rindere şi merită să )ie luate (e scenă doar cele cinci la sută (entru care ea e
necesară& Dată de ce n viaţă (oţi să trăieşti )ără (rindere# iar (e scenă ea e necesară
a(roa(e necontenit# (ermanent# n orice moment al creaţiei nalte& Să nu uiţi că (rinderea
nu e de loc o ncordare )izică e3cesivă# ci o mare şi intensă acţiune interioară&
10,
2)ară de asta# să nu uitaţi că condiţiile de muncă n (u!lic ale actorului sunt
)oairte grele şi cer o lu(tă (ermanentă# energică# cu ele& ntr-adevăr# n viaţă nu e3istă
gaura neagră a deschiderii scenei# nici o mulţime de s(ectatori# nici o ram(ă viu
luminată şi nici necesitatea de a avea succes şi de a (lăcea s(ectatorilor cu orice (reţ&
1oate aceste condiţii tre!uie recunoscute ca ne)ireşti (entru un om normal& 1re!uie să
ştii să le nvingi sau să nu le o!servi# să te distragJ de la ele (irintr-o temă interesantă#
creatoare# care (rinde viaţă (e scenă& 2ceastă temă tre!uie să atragă toată atenţia# toate
ca(acităţile creatoare ale ntregului om# adică să creeze (rinderea&
C%nd mă g%ndesc la ea# mi-aduc aminte de o (oveste7 un dresor de maimuţe a
(lecat n 2)rica n căutarea animalelor de care avea nevoie&
2colo i s-au (regătit sute de e3em(lare (entru alegere& =i ce credeţi că a )ăcut#
ca să găsească (rintre ele cel mai (otrivit material viu (entru dresare I 2 luat )iecare
maimuţă n (arte şi a căutat s-o )acă să se intereseze de un o!iect oarecare7 ori de o
!atistă de culoare vie# (e care o )lutură n )aţa ochilor animalului# ori de vreun zurgălău
oarecare# care amuza maimuţa (irin strălucirea lui sau (rin zgomotul (e care-1 )ăcea&
6u(ă ce animalul nce(ea să se intereseze de o!iect# m!l%nzitorul căuta să distragă
atenţia maimuţei cu un alt lucru 7 o ţigară# o nucă& 6acă asta-i iz!utea şi animalul şi
trecea uşor atenţia de la !atista colorată la o nouă momeală# dresorul re)uza e3em(larul
ncercat4 dacă nsă# dim(otrivă# el vedea că# cu toată atenţia mutată c%teva cli(e asu(ra
noului o!iect# ea se ntorcea stăruitor la cel anterior# adică la !atistă# că maimuţa o caută
şi ncearcă să i-o scoată din !uzunar# alegerea dresorului era hotăr%tă şi el cum(ăra
maimuţa atentă# motiv%ndu-şi cum(ărarea (rin )a(tul că desco(erise la maimuţă darul
coeziunii sau al (rinderii&
>ite aşa ;udecăm şi noi atenţia scenică a elevilor noştri şi comunicarea lor
du(ă măsura (uterii şi duratei (rinderii& Formaţi-o deci n voi&
'este un minut 2rkadie 5ikolaevici şi-a continuat e3(licaţiile 7
2m avut (rile;ul să citesc n nişte cărţi# de a căror valoare ştiinţi)ică nu
răs(und de loc# că celor asasinaţi li se im(rimă n ochi# se (are# chi(ul asasinului& 6acă e
aşa# atunci ;udecaţi singuri ce (utere se cu(rinde n (rocesul de rece(ţie&
6acă s-ar iz!uti să se vadă cu a;utorul vreunui a(arat (rocesul de rece(ţie şi de
transmitere (rin care se )ace schim!ul dintre scenă şi sală n momentul av%ntului creator#
ne-ara mira cum rezistă nervii noştri la (resiunea curentului (e care noi# actorii# l
trimitem n sală şi l rece(ţionăm din nou de la miile de )iinţe vii care stau n sală&
Cum de avem at%ta (utere ca să um(lem cu transmiterile noastre o sală imensă
ca aceea a 1eatrului nostru Mare J B de nenchi(uitJ <ietul actor J Ca să stă(%nească sala#
el tre!uie s-o um(le de curentele invizi!ile ale (ro(riului său sentiment sau ale voinţei
lui&&&
6e ce e greu să ;oci ntr-o sală vastă I 5u (entru că tre!uie să-ţi ncordezi
glasul# să acţionezi intens& 5u J Ssta e un i)leac& 'entru cel care stă-(neşte vor!irea
scenică# nu e un lucru grozav& 1ransmiterea e grea&
Cred că astăzi c%nd mă ntorceam de la şcoală# trecătorii m-au luat dre(t un om
anormal& 1ot tim(ul drumului am )ăcut e3erciţii de rece(ţie şi transmitere& 5u mă
hotăr%m să )ac e3(erienţele cu oamenii vii care-mi ieşeau n cale şi de aceea mă
mărgineam la lucruri& E!iectele (rinci(ale ale e3erciţiilor mele au )ost di)erite animale
m(ăiate din vitrina unui mare magazin de !lănuri& 2colo ara o ntreagă mena;erie 7 un
urs cu o tavă n la!e# o vul(e# un lu(# o veveriţă& 2m )ăcut cunoştinţă de a(roa(e# intimă#
cu ele toate şi am ncercat să (ătrund n su)letele lor imaginare# căut%nd să storc şi să
a!sor! n mine c%te ceva din ele& 2t%ta m-am străduit să smulg un nimic din animalele
10A
astea m(ăiate# nc%t mi-am dat (e s(ate g%tul# ca(ul# tot tru(ul şi (entru asta a tre!uit
chiar să m(ing (e unii gură-cască care stăteau n s(atele meu 4 dar mi-am adus aminte
că 2irkadie 5ikolaevici recomanda să nu te ncordezi (rea tare& 2(oi# ca un m!nzitor#
am hi(notizat )iarele şi mi-am s(us 7 dacă un asemenea urs ar veni s(ire mine# ridicat n
două la!e# aş (utea oare să o(resc )iara )ăc%nd-o să-mi rece(ţioneze voinţa (rin ochi şi
!ot I 2t%ta mă ntindeam s(re o!iect n tim( ce i trans-miteam# nc%t m-am lovit cu
nasul de geamul murdair al imensei vitrine& 2t%ta mă străduiam să mă dăruiesc
o!iectului& nc%t aveam o senzaţie asemănătoare cu un nce(ut de rău de mare& Echii#
cum se nt%m(la n asemenea cazuri# mi ieşeau din or!ite&
„5u J mă criticam eu& E asemenea muncă grea (oate )i mai degra!ă denumită
vomitare şi nghiţire dec%t rece(ţie şi transmitere"&
„Mai uşoir J Mai uşor J cum s(une 1orţov& 6e ce te ncordezi aşa I"
6ar c%nd am nce(ut să-mi e3ersez mai sla! rece(ţiile şi transmiterile# au
dis(ărut orice senzaţii )izice de ceva care (ătrundea sau# dim(otrivă# ieşea din mine& 2
tre!uit să ntreru( re(ede e3(erienţele# deoarece adunasem s(ectatori n ;urul meu&
6inăuntrul magazinului vreo cinci oameni# (ro!a!il v%nzătorii şi cum(ărătorii# se uitau
la mine şi z%m!eau& 'esemne că ei mi o!servaseră e3(erienţele# care le (ăruseră
amuzante& 2sta nu m-a m(iedicat să-mi re(et e3(erienţa n )aţa altui magazin&
6ar de data asta mi-a servit dre(t o!iect !ustul lui 1olstoi&
M-am aşezat a(oi n )aţa monumentului lui 9ogol şi am e3ersat (rinderea& 2m
virut să mă (rind cu ochii de monumentul de !ronz şi să-1 atrag s(re mine cu (rivirea#
aşa că el să se ridice din )otoliu&
6ar cur%nd au nce(ut să mă doară ochii de at%ta hol!are& 2)ară de asta# n cel
mai critic moment# am dat cu ochii de un cunoscut care trecea (e l%ngă mine&
*0 5u te simţi !ine I m-a ntre!at el (lin de sim(atie&
H8 2m o migrenă ngrozitoare# am s(us eu nroşindu-mă (%nă n v%r)ul
urechilor şi neştiind cum să ies din situaţia asta&
„5u tre!uie să-mi mai ngădui niciodată o asemenea ncordare J" am hotăr%t
eu n sinea mea&
…a!" 1#..
La lecţia de azi# 2rkadie 5ikolaevici a s(us 7
- 6acă (rocesele de emitere şi de irece(ţionare de raze ;oacă un roJat%t de
im(ortant n comunicarea scenică# se (une ntre!area 7 nu le (utem
oare stă(%ni tehnic I 5u le (utem oare (rovoca n noi la nevoieI 5u e3istă
oaire o metodă oarecare n acest domeniu# o „momeală" care să stimuleze n noi
(rocesele invizi!ile de emitere şi de (erce(ere de raze şi (rin ele trăirea care s-a
)orti)icat I
6acă nu se (oate merge din interior s(re e3terior# atunci se merge invers& =i n
cazul acesta noi ne )olosim de legătura organică dintre tru( şi su)let& 'uterea acestei
legături e at%t de mare# nc%t ea i nvie a(roa(e şi (e cei morţi&
ntr-adevăr# un necat )ără (uls şi care nu mai dă semne de viaţă e aşezat n
anumite (oziţii sta!ilite de ştiinţă şi i se iac orţat mişcări care o!ligă organele
jres(iratorii să a!soar!ă mecanic aerul şi să-1 dea a)ară& Ssta e destul ca să (rovoci
circulaţia s%ngelui# iar du(ă ea activitatea o!işnuită a tuturor (ărţilor tru(ului& 6in
(ricina legăturii indisolu!ile dintre ele# se nviorează şi „viaţa s(iritului omenesc"# care
se stinsese a(roa(e n necat&
'e scenă se )oloseşte acelaşi (rinci(iu (entru stimularea arti)icială a emiterilor
10*
şi (erce(erilor de raze 4 dacă comunicarea interioară nu se stimulează de la sine# atunci
te a(ro(ii de ea (rin e3terior# ne e3(lică mai de(arte 1orţov& 2cest a;utor dina)ară este
momeală# caire stimulează la nce(ut (rocesul de rece(ţie şi transmitere# a(oi nsăşi
trăirea&&
6in )ericire# aşa cum veţi vedea n cur%nd# noua momeală se (oate su(une unei
(relucrări tehnice&
2cum am să vă arăt cum să vă )olosiţi de ea#
2rkadie 5ikolaevici s-a aşezat n )aţa mea şi m-a (us să caut o temă#
născocirea ei ;usti)icatoare şi să comunic (e !aza a tot ce-am nvăţat (%nă acum& Mi s-a
ngăduit (entru asta să recurg la a;utorul cuvintelor# mimicii# gestului şi la tot ce a;ută
comunicarea& 2rkadie 5ikolaevici m-a rugat să )iu atent la senzaţiile )izice ale
curentelor de rece(ţie şi transmitere care intrau şi ieşeau din mine&
Munca (regătitoare a durat mult# (entru că nu (uteam (rinde ceea ce mi cerea
1orţov&
C%nd am iz!utit# s-a realizat comunicarea& 2rkadie 5ikolaevici m-a o!ligat să
comunic intens (rin cuvinte şi acţiuni şi să )iu atent la senzaţia )izică& 6u(ă aceea el m-a
o(irit să )olosesc cuvintele şi acţiunea şi mi-a (ro(us să continuu comunicarea numai
(rin transmiteri&
1otuşi# nainte de a (une la (unct transmiterea şi rece(ţia )izică# am avut mult
de )urcă at%t cu mine# c%t şi cu ele& C%nd nsă şi aceasta s-a aran;at# 2rkadie 5ikolaevici
m-a ntre!at cum m-am simţit&
- Ca o (om(ă care (om(ează numai aer dintr-un rezervor de a(ă gol# am
glumit eu& 2 )ost o senzaţie de curent care ieşea n s(ecial din (u(ilele ochilor şi cred că
din acea (arte a cor(ului care era ndre(tată s(re dumneavoastră# am e3(licat eu&
- Continuă deci să-mi transmiţi )izic şi mecanic at%ta tim( c%t vei
avea (osi!ilitatea# mi-a cerut el&
6ar n-am avut dec%t (uţin tim( şi m-arn lăsat re(ede de „ocu(aţia asta )ără
sens"# cum o numeam eu&
H1 5-ai vrut să-i dai un sens I m-a ntre!at 2rkadie 5ikolaevici& Eare
sentimentul mu cerea să-ţi vie n a;utor I B (osi!il oare că memoria emoţională să nu )i
ncercat să-ţi strecoare o trăire oarecare nt%m(lătoare# ca să se )olosească de curentul
)izic al transmiterii care s-a )ormat I mă iscodeaR 1orţov&
H, 6acă voi )i o!ligat să (relungesc cu orice (reţ transmiterea )izică mecanică#
atunci va )i greu să mă li(sesc de a;utorul a ceva care să dea sens acţiunii mele& Cu alte
cuvinte# voi avea nevoie de un material (entru transmitere din mine sau rece(ţie n mine&
6ar de unde să-1 iau I nu mă dumeream eu&
HA1ransmite-mi măcar ceea ce simţi acum# adică nedumerirea# ne(utinţă sau
caută n dumneata un alt sentiment# m-a s)ătuit 1orţov&
2şa am şi )ăcut& C%nd mi-a devenit cu ne(utinţă să mai continuu transmiterea
)izică li(sită de sens# m-am străduit să-i transmit lui 1orţov ciuda şi iritarea mea&
##Lasă-mă n (aceJ Ce te ţii de mineJ 6e ce mă chinuieştiJ" (arcă s(uneau
ochii mei&
H*Cum te-ai simţit I m-a ntre!at iarăşi 1orţov&
HHCa o (om(ă care a )ost (usă la un !azin cu a(ă ca să ai!ă ce arunca n loc
de aer# am glumit eu iar&
H: 2st)el# transmiterea dumitale )izică li(sită de sens# a că(ătat7 un sens şi e
con)ormă unui sco(# a o!servat 2rkadie 5ikolaevici&
6u(ă re(etarea acestor e3erciţii# el a )ăcut acelaşi lucru şi cu (erce(erea de
10H
raze& Ba re(rezintă acelaşi (roces# dar n direcţie o(usă& 6e aceea# n-am să-1 descriu# ci
o să semnalez doar un singur moment care s-a creait n e3erciţiul meu&
nainte de a rece(ţiona n mine# mi-era necesar să (i(ăi su)letul lui 1orţov cu
antenele ochilor mei şi să găsesc ceea ce (uteam rece(ţiona din el n mine&
'entru asta a tre!uit să-1 (rivesc atent şi# cum s-ar s(une# să simt starea
su)letească (e caire o trăia atunci 2rkadie 5ikolaevici# iar a(oi să mă străduiesc să creez
o legătură cu el&
- Cum vezi# nu e at%t de sim(lu să (rovoci (e scenă emiterea şi (erce(erea de
raze (e cale tehnică# c%nd ele nu se nasc de la sine# intuitiv#
cum se nt%m(lă n viaţă# a s(us 2rkadie 5ikolaevici& 1otuşi# (ot să te
consolez cu )a(tul că (e scenă# n tim(ul inter(retării rolului# acest (roces
se săv%rşeşte incom(ara!il mai uşor dec%t la e3erciţii şi la lecţii&
Dată de ce se nt%m(la asta 7 tre!uiau &căutate n gra!ă nişte sentimente
nt%m(lătoare# ca să susţii cu ele (rocesul de rece(ţie şi transmitere# dar (e scenă acelaşi
(roces se va (etrece mai uşor şi mai sim(lu& 2şa# n momentul inter(retării n )aţa
(u!licului# toate situaţiile (ro(use şi toate temele vor )i lămurite# iar sentimentul va )i
co(t (entru rol şi va aşte(ta. doarţ (rile;ul de a se mani)esta şi a iz!ucni& B destul să le
dai un im!old oarecare şi sentimentele (regătite (entru rol se revarsă de la sine n
şuvoaie nentreru(te&
C%nd se scoate a(ă dintr-un acvariu cu a;utorul unui tu! de cauciuc# e nevoie
să tragi aer n tine o singură dată# a(oi a(a curge de la sine& 2celaşi lucru se (etrece n
(rocesul de transmitere 4 dă-i un im!old# deschi-de-i o ieşire (entru emiterea de raze şi
sentimentul se va revărsa singur&
H-'rin ce e3erciţii se )ormează (rocesele de emitere sau de (erce(ere de raze I
au ntre!at elevii&
H/ Ble se )ormează tot cu aceste două #e3erciţii (e care le-aţi )ăcut acum&
'rimul e3erciţiu constă n a (rovoca n tine# cu a;utorul momelii# o oarecare emoţie
+sentiment. şi de a o transmite altei (ersoane& Fiţi atenţi atunci la senzaţia voastră )izică&
6e(rindeţi-vă cu aceeaşi metodă şi la senzaţia (erce(erii de raze# (rovoend-o şi
o!sarvnd-o# )ireşte# n momentul comunicării cu alţii&
2l doilea e3erciţiu 7 căutaţi să (rovocaţi n voi numai senzaţia )izică a emiterii
sau (erce(erii de raze# )ără trăire emoţională& Munca cere o mare atenţie# alt)el o sim(lă
ncordare )izică (oate )i con)undată cu senzaţia de rece(ţie şi transmitere& C%nd (rocesul
)izic va )i (us la (unct# daţi-i un sentiment oarecare dinăuntrul vostru (entru
transmiterea sau rece(ţia lui& 6ar# re(et# tre!uie să aveţi gri;ă să nu vă )orţaţi şi să nu vă
ncordaţi )iziceşte& 1ransmiterea şi rece(ţia tre!uie să se (etreacă uşor# li!er# )iresc# )ără
nici o risi(ă de energie )izică& Metodă nouă vă va a;uta să vă diri;aţi atenţia asu(ra
o!iectului şi să-1 consolidaţi n ea# de vreme ce )ără un o!iect sta!il nu va avea loc o
emitere de raze&
5umai să nu )aceţi aceste e3erciţii singuri# cu voi nşivă sau cu o (ersoană
imaginară& Comunicaţi numai cu o!iectul viu# real# care stă cu adevărat alături de voi şi
care doreşte cu adevărat să (ercea(ă de la voi sentimentele voastre& Comunicarea cere
reci(rocitate& Să nu )aceţi e3erciţii nici singuri# )ără Dvan 'latonovici& B nevoie de un
ochi e3(erimentat# care să nu vă lase să deviaţi# să nu luaţi sim(la ncordare musculară
dre(t senzaţie de rece(ţie şi transmitere& 2sta e (rime;dios# ca orice deviere&
H06oamne# dumnezeule# c%t e de greu J am e3clamat eu&
:8 B greu să )aci ceea ce e normal şi )iresc (entru natura noastră I s-a mirat
2rkadie 5ikolaevici& 1e nşeli& 5ormalul se o!ţine uşor& B mult mai greu să te de(rinzi
10:
să-ţi de)ormezi natura& 6e aceea cunoaşteţi-i legile şi cereţi de la ea ceea ce i este )iresc&
"ă (revin că va veni un tim( c%nd nu veţi )i rt stare# st%nd (e scenă cu (artenerii# să nu
vă legaţi cu ei (rin curentul comunicării interioare# (rin coeziunea sau (rinderea care vi
se (air acum grele&
6estinderea muşchilor# atenţia# situaţiile (ro(use etc& toate v-au (ărut grele# iar
acum v-au devenit indis(ensa!ile&
6e ace#ea )iţi mulţumiţi că v-aţi m!ogăţit tehnică cu un truc nou +o momeală.#
)oarte im(ortant (entru schim!ul de comunicări# adică cu emiterea şi (erce(erea de raze&
FI - ADAPTAREA &I ALTE ELEMENTEG ÎNSU&IREA=
CAPACITATEA &I TALENTUL ARTISTULUI
.=..a!" 1#..
Dntr%nd n clasă# 2rkadie 5ikolaevici a citit a)işul at%rnat de $ahma-nov -
2da(tarea - mc-a )elicitat (entru această eta(ă nouă# a(oi 1-a chemat (e "iunţov şi i-a
dat următoarea sarcină 7
:1 1re!uie să (leci a)ară din
oraş# la nişte cunoştinţe# unde s(eri să-ţi (etreci )oarte (lăcut tim(ul& 1renul (leacă la ora
două# iar acum e ora unu& Cum să )ugi de la şcoală mai devreme dec%t se cuvine I
9reutatea e că tre!uie să te minţi nu numai (e dumneata# dar şi (e tovarăşii dumitale&
Cum să )aci I i
:, Să se (re)acă trist# ng%ndurat# (ră(ădit# !olnav# am )ost eu de (ărere# ca să-
1 ntre!e toţi 7 „Ce-i cu tine I" 'oate să (ovestească o nt%m(lare de necrezut# dar n aşa
chi(# nc%t toată lumea să-1 creadă& 2tunci# virnd-nevrnd# va tre!ui să-i dăm drumul
!olnavului&
:A 2ha J 2sta nţeleg şi eu J nţeleg )oarte !ineJ s-a nviorat "iunţov dintr-o
dată şi# de !ucurie# a ?nce(ut să )acă nişte (aşi de !alet at t R de caraghioşi# nc%t nu (ot )i
descrişi&
6ar&&& du(ă al treilea sau ai (atrulea (as# s-a (oticnit# a scos un ţi(ăt de durere
şi a ncremenit (e loc# cu (iciorul ridicat şi cu o mutră descom(usă&
?n (rimul moment# am crezut că ne (ăcăleşte# că n asta constă ;ocul& 6ar el
su)erea cu adevărat# şi eu l-am crezut# m-am ridicat să-1 a;ut# !ietul de el# dar&&& mă
ndoiam totuşi& Ceilalţi s-au re(ezit (e scenă& "iunţov nu lăsa (e nimeni să se atingă de
(iciorul lui# ncercă să (ăşească# dar scoase un asemenea ţi(ăt de durere# că eu şi
2rkadie 5ikolaevici ne-am uitat unul la altul# ntre!%ndu-ne din ochi dacă o )i adevărat
ceea ce se (etrece (e scenă sau e o misti)icare& "iunţov a )ost dus s(re ieşire cu toată
(recauţia& Călca (e singurul (icior sănătos# susţinut de su!suori& 'rocesiunea trecea
ncet# solemn şi n tăcere&
6ar deodată "iunţov nce(u să danseze kamarinskaiaR şi iz!ucni ntr-un r%s
sonor&
- 2şa J&&& 9rozav am trăitJ 9rozav J&&& 9enial J 'unct cu (unctJ 2i
doma cu viaţa J aruncă el )raze izolate# r%z%nd n hohote&
Ca recom(ensă# "iunţov a )ost ovaţionat# iar eu am simţit ncă o dată ce talent
are&
- =tiţi (entru ce l-aţi a(laudat I a ntre!at 2rkadie 5ikolaevici# răs(unz%nd (e
loc tot el 7 'entru că a găsit o ada(tare !ună şi a nde(linit-o
!ine&
10-
Cu acest cuv%nt „ada(tare" noi vom numi de acum nainte toate di!ăciile
interioare şi e3terioare cu a;utorul cărora oamenii se acomodează unul )aţă de altul n
(rocesul comunicării şi care i a;ută să in)luenţeze asu(ra o!iectului&
:*Ce nseamnă „se acomodează" I au ntre!at elevii&
:H 2sta nseamnă cieea ce a )ăcut "iunţov acum 7 ca să (lece de la lecţie
nainte de tim(ul cuvenit# el s-a acomodat la situaţie cu a;utorul vicleşugului# a e3(licat
1orţov&
::6u(ă mine el ne-a (ăcălit (ur şi sim(lu J s-a o(us cineva&
:- 6ar (arcă l-aţi )i crezut )ără această (ăcăleală I a ntre!at 2rka-diie
5ikolaevici& "icleşugul a )ost necesar ca să-şi realizeze sco(ul şi să )ugă de la şcoală&
"iunţov a recurs la minciună# (entru că s-a acomodat condiţiilor# situaţiilor (ro(use#
care l m(iedicau să )ugă&
:/"a să zică ada(tarea e o nşelătorie I l iscodea 9ovorkov&
:0 ?n unele cazuri ada(tarea e o minciună 4 n altele# ada(tarea e o ilustrare
elocventă a sentimentelor şi a g%ndurilor# uneori ada(tarea te a;ută să atragi asu(ra ta
atenţia aceluia cu caire vrei să comunici# ins(iră sim(atie 4 uneori ea transmite altora
ceea ce e invizi!il şi a!ia simţit# ce nu se (oatg cu(rinde n cuvinte etc# etc&
6u(ă cum vedeţi# (osi!ilităţile şi )uncţiunile ada(tării sunt numeroase şi
variate&
6e (ildă 7 să admitem că dumneata# 5azvanov# ocu(i un (ost im(ortant# iar eu
sunt un solicitant& 2m nevoie de a;utorul dumitale& 6ar dumneata nu mă cunoşti de loc&
6e aceea# ca să-mi realizez sco(ul# am nevoie să mă des(rind ntr-un )el din masa
generală a solicitanţilor&
6ar cum să-ţi atrag atenţia asu(ra mea şi s-o stă(%nesc I Cum să ntăresc
legătura şi comunicarea ce a!ia s-a născut I Cum să in)luenţez asu(ra dumitale ntr-un
sens !un şi )avora!il (entru mine I Cu ce mi;loace să in)luenţez asu(ra minţii#
sentimentului# atenţiei şi imaginaţiei dumitale I Cum4 să mişc su)letul unui om in)luent I
>ite# dacă el va vedea cu (rivirea lui interioară condiţiile vieţii mele
mizere# dacă şi va crea n imaginaţie un ta!lou c%t de a(ro(iat de realitatea
groaznică# atunci el se va interesa de mine# şi va deschide inima (entru o comunicare
reci(rocă cu mine& 2tunci voi )i salvatJ 6ar ca să-1 )ac să (ătrundă ntr-un su)let străin#
să-i simtă viaţa# e nevoie de ada(tare&
Cu a;utorul ei noi căutăm să scoatem c%t se (oate mai n relie) sentimentul şi
starea noastră generală&
6ar# n alte cazuri# cu a;utorul aceleiaşi ada(tări# noi ascundem# mas-cămJ şi
sentimentul nostru# şi starea noastră generală& >n om am!iţios# m%ndru# (lin de amor
(ro(riu caută să )ie (oliticos# ca să-şi mascheze susce(ti!ilitatea& Qudecătorul de
instrucţie# c%nd ia un interogatoriu# şi aco(eră şiret# cu ada(tări# atitudinea lui adevărată
)aţă de criminalul care e interogat&
2da(tarea e una dintre metodele im(ortante ale oricărei comunicări# chiain cu
tine nsuţi# deoarece şi )aţă de tine# de (ro(ria ta stare su)letească e necesar să te
acomodezi# ca să te convingi singur&
Cu c%t sunt mai com(licate temă şi sentimentul de transmis# cu at%t şi
ada(tările tre!uie să )ie mai e3(resive# mai su!tile# cu at%t sunt mai variate )uncţiunile şi
as(ectele lor&
-8 Scuzaţi-mă# vă rog# se m(otrivi 9ovorkov# (entru toate acestea e3istă
cuvinte&
-1 6umneata crezi că ele transmit com(let toate su!tilităţile sentimentului I
10/
5u# numai cuvintele nu a;ung (entru comunicare 4 ele sunt (rotocolare# moarte& Ca să le
nsu)leţeşti# e nevoie de sentiment# iar ca să-1 dezvălui şi să comunici cu o!iectul# sunt
necesare ada(tările& Ble com(letează cuvintele# s(un cele nes(use&
-, "a să zică cu c%t avem de-a )ace cu mai multe ada(tări# cu at%t comunicarea
e mai (uternică şi mai de(lină I a ntre!at cineva&
-A5u e vor!a de cantitatea# ci de calitatea ada(tării&
-* 6e care calităţi au ele nevoie (entru scenă I am vrut eu să nţeleg&
-H 2da(tările sunt variate& Fiecare artist şi are ada(tările lui (ersonale#
inerente numai lui# de cele mai )elurite (rovenienţe şi grade& 6ar şi n viaţă e tot aşa&
<ăr!aţii# )emeile# !ătr%nii# co(iii sunt im(ortanţi# modeşti# su(ăraţi# !uni# arţăgoşi# calmi
şi aşa mai de(arte4 ei ai )eluritele lor ada(tări s(eciale&
Fiecare condiţie nouă de viaţă# )iecare situaţie# loc de acţiune# tim( (rovoacă
schim!ări cores(unzătoare n ada(tări 7 noa(tea# c%nd toţi dorm# te acomodezi alt)el
dec%t ziua# la lumină şi n )aţa oamenilor& Sosind ntr-o ţară străină# ţi cauţi ada(tări
(entru condiţiile locale&
Fiecare sentiment trăit cere# (entru a )i transmis# un )el al lui (ro(riu#
insezisa!il# de ada(tare&
1oate modurile de comunicare - reci(roce# n colectiv# cu o!iectul imaginat ori
a!sent etc& - au şi ele (articularităţile lor cores(unzătoare (entru ada(tare&
Eamenii comunică cu a;utorul celor cinci simţuri# cu a;utorul căilor de
comunicare vizi!ile şi invizi!ile# adică cu ochii# cu mimică# cu glasul# cu mişcările
m%inilor# degetelor# tru(ului şi# de asemenea# (rin emiterea şi re-ce(ţionarea de raze&
'entru asta e nevoie de ada(tări cores(unzătoare (entru )iecare caz n (arte&
>nii actori dis(un de ada(tări minunate n domeniul trăirilor dramatice# dar
sunt a!solut li(siţi de ele n comedie sau# dim(otrivă# sunt !uni n comedie şi sla!i n
dramă&
B3istă destui actori cu minunate trăiri n toate domeniile sentimentelor
omeneşti# cu ada(tări )oarte !une şi ;uste& 6ar# adesea# aceşti actori (roduc o im(resie
(uternică numai la re(etiţiile cu uşile nchise# c%nd regizorul şi (rivitorii se a)lă a(roa(e&
La trecerea (e scenă# care cere o mare lim(ezime# aceste ada(tări devin şterse şi nu trec
ram(a sau# chiar dacă o trec# atunci nu cu o claritate şi o )ormă scenică satis)ăcătoare&
5oi cunoaştem şi actori cu ada(tări lim(ezi# dar nu (rea numeroase& 6atorită
uni)ormităţii# ultimii şi (ierd )orţa# ascuţimea şi se uzează&
6ar sunt destui actori o!idiţi de soartă# cu ada(tări monotone# şterse# cu toate
că sunt ;uste& 2ceştia nu vor a;unge niciodată n (rimele r%nduri ale oamenilor artei
scenice&
... a!" 1#..
2rkadie 5ikolaevici şi-a continuat e3(licaţiile (e care nu le dusese (%nă la
ca(ăt lecţia trecută 7
- 6acă n viaţă oamenii au nevoie de un număr nes)%rşit de ada(tări# atunci (e
scenă actorii au nevoie de ele ntr-o măsură mult mai mare# deoarece acolo noi
comunicăm ntre noi ncontinuu# deci ne şi ada(tăm tot tim(ul& >n rol mare ;oacă aici
calitatea ada(tării 7 claritatea# (itorescul# ndrăzneala# su!tilitatea# )luiditatea# artisticul#
gustul&
Dată# de (ildă 7 la lecţia trecută ada(tarea lui "iunţov a )ost vie (%nă la
ndrăzneala& 6ar se (oate şi alt)el& "eliaminova# 9ovorkov şi "eselovski# duceţi-vă (ei
scenă şi ;ucaţi-ne e3erciţiul cu „arderea !anilor"# #a (oruncit 2rkadie 5ikolaevici&
100
"eliaminova s-a sculat alene de (e )otoliu şi a aşte(tat cu o mutră (lictisită ca
(artenerii ei să-i urmeze (ildă şi să se ridice& 6ar ei şedeau ;os&
S-a lăsat o tăcere (eni!ilă&
5emai(ut%nd ndura l%ncezeala# "eliaminova a nce(ut să vor!ească& Ca să-şi
ndulcească cuvintele# ea s-a )olosit de o a)ectare )eminină# deoarece ştia din e3(erienţă
că asta in)luenţează &asu(ra !ăr!aţilor& =i-a lăsat (rivirea n ;os şi# ca să-şi mascheze
starea su)letească# a nce(ut să deşuru!eze cu multă ttrudă (laca de metal cu număr de
(e un )otoliu din stal& Ca săZşi ascundă roşeaţa care i aco(erea o!ra;ii# "eliaminova şi-
a dus !atista la o!raz&
'auza se ntindea )ără s)%rşit& Ca s-o um(le# ca să atenueze starea (eni!ilă care
se crease şi să-i dea acestei nedumeriri o nuanţă de glumă# "eliaminova se silea să r%dă#
dar r%sul nu suna vesel&
-: 5e (lictisim J Gău că tare ne (lictisim J ne asigura )rumoasă& 5umai că nu
ştiu cum s-o s(un& 6ar# vă rog# daţi-ne un alt e3erciţiu&&& şi atunci o să ;ucăm aşa de
!ine J&&# E să ;ucăm&&& (ur şi sim(lu&&& grozav J
-- <ravo J <ravo J 'er)ectJ 2cum nu mai am nevoie de studiul cu arderea
!anilor J 5e-ai arătat şi )ără el tot ce tre!uie# a hotăr%t 2rkadie 5ikolaevici&
-/Ce anume a arătat ea I am ntre!at noi&
-0 Dată ce 7 dacă "iunţov a avut ada(tări e3terioare cutezătoare# vii# n schim!
"eliaminova a dezvăluit altele mai graţioase# mai su!tile# interioare& Cu ră!dare# ea s-a
străduit n )el şi chi( să mă ndu(lece# să mă mişte 4 ea şi-a )olosit !ine timiditatea şi
chiar lacrimile 4 a cochetat acolo unde se (utea# ca să-şi atingă sco(ul# şi şi-a nde(linit
sarcina& 5-a )ăcut tot tim(ul dec%t să-şi schim!e ada(tările# dorind să-mi transmită şi să
mă o!lige să (erce( toate nuanţele sentimentelor trăite de ea&
6acă o ada(tare nu mergea sau eram sătui de ea# ncerca o alta# o a treia#
s(er%nd că# la urma urmelor# va da de cea mai convingătoare# care va (ătrunde n
su)letul o!iectului&
1re!uie să ştii să te ada(tezi m(re;urărilor# tim(ului# )iecărui om n (arte&
6acă ai de-a )ace cu un (rost# tre!uie să te ada(tezi g%ndirii lui# să cauţi )orma
de e3(rimare cea mai sim(lă şi mai accesi!ilă minţii şi nţelegerii lui&
6acă nsă# dim(otrivă# o!iectul comunicării e un om inteligent# tre!uie să
acţionezi mai (rudent# să cauţi acomodări mai su!tile# ca el să nu nţeleagă vicleşugurile
şi să nu se sustragă de la comunicare şi aşa mai de(arte&
'utem să ne dăm seama ce rol im(ortant au ada(tările n creaţie du(ă )a(tul că
mulţi artişti cu o (utere mi;locie de trăire# dair cu ada(tări vii )ac să se simtă mai mult
„viaţa s(iritului lor omenesc" dec%t alţii care simt mai (uternic şi mai ad%nc# dar care au
la ndem%na ada(tări insu)iciente&
Cel mai !un lucru e să o!servăm ada(tările la co(ii& La ei se e3(rimă mai
lim(ede; dec%t la cei mari&
Dată# de (ildă# ne(oatele mele 7 cea mai mică e numai e3(ansiune# e
nsu)leţirea n (ersoană& Sărutarea e (entru ea (rea (uţin (entru a-şi e3(rimă !ucuria 7 nu
a;unge (entru a-şi transmite toată )ericirea& Ba tre!uie să muşte ca să-şi intensi)ice
e3(resivitatea& 2sta e ada(tarea# de care nici nu-şi dă seama& Ba se de(ăşeşte )ără să
vrea& Dată de ce# c%nd o!iectul !ucuriei ei scoate un ţi(ăt de durere# )etiţa se miră sincer
şi se ntrea!ă 7 c%nd am avut tim( „să muşc I"
Dată un model de ada(tare su!conştientă&
Cea mare# dim(otrivă# şi alege ada(tările g%ndit# de(lin conştientă& Ba m(arte
com(limente sau mulţumiri oamenilor (e măsura res(ectului (e care l are (entru ei şi a
,88
nsemnătăţii serviciului (e care i l-au )ăcut& 6ar asemenea ada(tări nu (ot )i socotite
com(let conştiente şl iată de ce7 ?n (rocesul creării ada(tării eu notez două momente7 1.
alegerea ada(tării şi ,. nde(linirea ei& Sunt de acord că ne(oata mea şi alege ada(tările
conştient& 6ar le nde(lineşte# ca ma;oritatea oamenilor# su!conştient ntr-o mare
măsură& Bu numesc aceste ada(tări semiconştiente&
/86ar e3istă şi ada(tări n ntregime conştiente I m-am interesat eu&
/1 Sigur că sunt# dar&&& nchi(uiţi-vă că n viaţa reală eu nu sezisez ada(tările a
căror alegere şi nde(linire ar )i n ntregime conştiente&
5umai (e scenă# unde s-ar (ărea că ada(tării su!conştiente i se deschid
(ers(ective nemărginite# mă nt%lnesc mereu cu ada(tări (e de(lin conştiente& 6e (ildă
şa!loanele-actoriceşti&
/, 6e ce s(uneţi că (e scenă ada(tării su!conştiente i sunt deschise
(ers(ective nemărginite I iscodeam eu&
/A 'entru că o creaţie n )aţa (u!licului cere metode de in)luenţă (uternice#
irezisti!ile# iar ma;oritatea ada(tărilor su!conştiente# organice a(arţine acestor metode&
2)ară de asta# numai cu a;utorul unor asemenea ada(tări organice se (ot transmite de (e
scenă mulţimii su!tilităţile sentimentelor a!ia (erce(ti!ile& ?n viaţa marilor (ersona;e
clasice# cu o (sihologie com(le3ă# asemenea ada(tări au o im(ortanţă (rimordială&
Crearea şi transmiterea Dar sunt accesi!ile numai naturii noastre organice şi
su!conştientului ei& 2ceste ada(tări nu (ot )i imitate cu a;utorul minţii# nici cu a;utorul
tehnicii actoriceşti& Ble se nasc singure# n su!conştient# n momentul n care sentimentul
ia un av%nt )iresc&
C%t de viu strălucesc (e scenă ada(tările su!conştiente J Cum cu(rind ele cele
ce se comunică şi se nti(ăresc n memoiria s(ectatorilor J 'uterea lor stă n )a(tul că
sunt ne(revăzute# ndrăzneţe şi iz!itoare&
>rmărind ;ocul artistului# com(ortările lui# acţiunile lui (e scenă# aşte(ţi ca n
cutare moment im(ortant al rolului să-şi s(ună re(lică cu voce tare# clar şi grav& 6ar
deodată# n loc de asta# el o s(une a!solut sur(rinzător# n glumă# vesel# a!ia auzit şi aşa
şi transmite originalitatea sentimentului& 2cest lucru neaşte(tat te c%ştiga şi te
!uimăceşte at%t de tare nc%t ţi se (are că numai o asemenea inter(retare a rolului e
singura ;ustă n acest moment& „Cum de nu mi-am dat seama că aici e ascunsă tocmai
semni)icaţia asta IJ" se miră s(ectatorul admir%nd ada(tarea neaşte(tată&
2semenea ada(tări neaşte(tate# noi se nt%lnesc la talentele mari& 6ar chiar şi
la aceşti oameni e3ce(ţionali ele nu se creează ntotdeauna# ci n momente de ins(iraţie&
?n ce (riveşte ada(tările semiconştiente# se nt%lnesc (e scenă incom(ara!il mai des&
Bu n-o să mă a(uc să )ac o analiză (entru sta!ilirea cantităţii de su!conştient
din )iecare dintre ele&
E să s(un numai că chiar o cantitate minimă de su!conştient dă viaţă# )reamăt
la e3(rimarea şi transmiterea sentimentului (e scenă&
/*"a să zică# căutam eu să trag concluzia# dumneavoastră nu recunoaşteţi de
loc e3istenţa ada(tărilor conştiente (e scenă I
/H E recunosc n acele cazuri n care ele nu sunt sugerate dina)ară de către
regizor# de actori# de s)ătuitori doriţi şi nedoriţi& 6ar&&& tre!uie să ne )olosim (rudent şi
nţele(t de asemenea ada(tări conştiente&
Să nu vă treacă (rin g%nd să le (rimiţi n )orma n care vă sunt date& 5u vă
ngăduiţi să le co(iaţi (ur şi sim(lu J 1re!uie să ştii să-ţi nsuşeşti ada(tările altora aşa că
ele să devină ale tale (ro(irii# nrudite# a(ro(iate& 'entru asta e nevoie de multă muncă# e
nevoie de „situaţii (ro(use" noi# de „momeli" şi de altele&
,81
1ot aşa tre!uie (rocedat n acele cazuri n care artistul va o!serva n viaţa reală
ada(tări ti(ice (entru rolul lui şi va dori să şi le altoiască (e el şi (e (ersona;ul (e care-1
creează& 1emeţi-vă şi n aceste cazuri de o sim(lă co(iere# -care ntotdeauna l m(inge
(e artist la ;oc su(er)icial şi la meşteşug&
6acă aţi născocit singuri o ada(tare conştientă (entru voi# nsu)leţiţi-o cu
a;utorul (sihotehnicii# cYre vă va a;uta să introduceţi n ea o (arte de su!conştient&
…a!" 1#..
- "iunţov# vino cu mine (e scenă să ;ucăm o variantă a unui e3er
ciţiu (e care l-am mai ;ucat o dată# a (oruncit 2rkadie 5ikolaevici&
2gerul !ăiat s-a re(ezit (e scenă# iar du(ă el s-a dus ncet 1orţov# şo(tindu-
ne 7
- E să-1 (rovoc acum (e "iunţov J Dar ai nevoie cu orice chi( să
sca(i de la lecţie mai devreme J 2ceasta e tema (rinci(ală# de !ază& ?n-
de(lineşte-oJ
1orţov s-a aşezat la masă şi s-a a(ucat de trea!a lui 7 a scos o scrisoare şi s-a
cu)undat cu totul n citirea ei& 'artenerul lui# concentrat# stătea l%ngă el şi chi!zuia
ada(tări c%t mai iscusite# ca să in)luenţeze# cu a;utorul lor# asu(ra lui 2rkadie
5ikolaevici ori să-1 nşele&
nu-şi dă seama& Ba se de(ăşeşte )ără să vrea& Dată de ce# c%nd o!iectul !ucuriei
eS scoate un ţi(ăt de durere# )etiţa se miră sincer şi se ntrea!ă 7 c%nd am avut tim( „să
muşc I"
Dată un model de ada(tare su!conştientă&
Cea mare# dim(otrivă# şi alege ada(tările g%ndit# de(lin conştientă& Ba m(arte
com(limente sau mulţumiri oamenilor (e măsura res(ectului (e care l are (entru ei şi a
nsemnătăţii serviciului (e care i l-au )ăcut& 6ar asemenea ada(tări nu (ot )i socotite
com(let conştiente şT iată de ce 7 ?n (rocesul creării ada(tării eu notez două momente7
1. alegerea ada(tării şi ,. nde(linirea ei& Sunt de acord că ne(oata mea şi alege
ada(tările conştient& 6ar le nde(lineşte# ca ma;oritatea oamenilor# su!conştient ntr-o
mare măsură& Bu numesc aceste ada(tări semiconştiente&
/:6ar e3istă şi ada(tări n ntregime conştiente I m-am interesat eu&
/- Sigur că sunt# dar&&& nchi(uiţi-vă că n vi aţ a reală eu nu sezisez ada(tările a
căror alegere şi nde(linire ar )i n ntregime conştiente&
5umai (e scenă# unde s-ar (ărea că ada(tării su!conştiente i se deschid
(ers(ective nemărginite# mă nt%lnesc mereu cu ada(tări (e de(lin conştiente& 6e (ildă
şa!loanele-actoriceşti&
// 6e ce s(uneţi că (e scenă ada(tării su!conştiente i sunt deschise
(ers(ective nemărginite I iscodeam eu&
/0 'entru că o creaţie n )aţa (u!licului cere metode de in)luenţă (uternice#
irezisti!ile# iar ma;oritatea ada(tărilor su!conştiente# organice a(arţine acestor metode&
2)ară de asta# numai cu a;utorul unor asemenea ada(tări organice se (ot transmite de (e
scenă mulţimii su!tilităţile sentimentelor a!ia (erce(ti!ile& n viaţa marilor (ersona;e
clasice# cu o (sihologie com(le3ă# asemenea ada(tări au o im(ortanţă (rimordială&
Crearea şi transmiterea lor sunt accesi!ile numai naturii noastre organice şi
su!conştientului ei& 2ceste ada(tări nu (ot )i imitate cu a;utorul minţii# nici cu a;utorul
tehnicii actoriceşti& Ble se nasc singure# n su!conştient# n momentul n care sentimentul
ia un av%nt )iresc&
C%t de viu strălucesc (e scenă ada(tările su!conştiente J Cum cu(rind ele cele
,8,
ce# se comunică şi se nti(ăresc n memoria s(ectatorilor J 'uterea lor stă n )a(tul că
sunt ne(revăzute# ndrăzneţe şi iz!itoare&
>rmărind ;ocul artistului# com(ortările lui# acţiunile lui (e scenă# aşte(ţi ca n
cutare moment im(ortant al rolului să-şi s(ună re(lică cu voce tare# clar şi grav& 6ar
deodată# n loc de asta# el o s(une a!solut sur(rinzător# n glumă# vesel# a!ia auzit şi aşa
şi transmite originalitatea sentimentului& 2cest lucru neaşte(tat te c%ştiga şi te
!uimăceşte at%t de tare nc%t ţi se (are că numai o asemenea inter(retare a rolului e
singura ;ustă n acest moment& „Cum de nu mi-am dat seama că aici e ascunsă tocmai
semni)icaţia asta IJ" se miră s(ectatorul admir%nd ada(tarea neaşte(tată&
2semenea ada(tări neaşte(tate# noi se nt%lnesc la talentele mari& 6ar chiar şi
la aceşti oameni e3ce(ţionali ele nu se creează ntotdeauna# ci n momente de ins(iraţie&
?n ce (riveşte ada(tările semiconştiente# se nt%lnesc (e scenă incom(ara!il mai des&
Bu n-o să mă a(uc să )ac o analiză (entru sta!ilirea cantităţii de su!conştient
din )iecare dintre ele&
E să s(un numai că chiar o cantitate minimă de su!conştient dă viaţă# )reamăt
la e3(rimarea şi transmiterea sentimentului (e scenă&
08"a să zică# căutam eu să trag concluzia# dumneavoastră nu recunoaşteţi de
loc e3istenţa ada(tărilor conştiente (e scenă I
01 E recunosc n acele cazuri n care ele nu sunt sugerate dina)ară de către
regizor# de actori# de s)ătuitori doriţi şi nedoriţi& 6ar&&& tre!uie să ne )olosim (rudent şi
nţele(t de asemenea ada(tări conştiente&
Să nu vă treacă (rin g%nd să le (rimiţi n )orma n care vă sunt date& 5u vă
ngăduiţi să le co(iaţi (ur şi sim(lu J 1re!uie să ştii să-ţi nsuşeşti ada(tările altora aşa că
ele să devină ale tale (ra(urii# nrudite# a(ro(iate& 'entru asta e nevoie de multă muncă# e
nevoie de „situaţii (ro(use" noi# de „momeli" şi de altele&
1ot aşa tre!uie (rocedat n acele cazuri n care artistul va o!serva n viaţa reală
ada(tări ti(ice (entru rolul lui şi va dori să şi le altoiască (e el şi (e (ersona;ul (e care-1
creează& 1emeţi-vă şi n aceste cazuri de o sim(lă co(iere# care ntotdeauna l m(inge (e
artist la ;oc su(er)icial şi la meşteşug&
6acă aţi născocit singuri o ada(tare conştientă (entru voi# nsu)leţiţi-o cu
a;utorul (sihotehnicii# cYre vă va a;uta să introduceţi n ea o (arte de su!conştient&
….a!" 1#..
- "iunţov# vino cu mine (e scenă să ;ucăm o variantă a unui e3er
ciţiu (e care l-am mai ;ucat o dată# a (oruncit 2rkadie 5ikolaevici&
2gerul !ăiat s-a re(ezit (e scenă# iar du(ă el s-a dus ncet 1orţov# şo(tindu-
ne 7
- E să-1 (rovoc acum (e "iunţov J Dar ai nevoie cu orice chi( să
sca(i de la lecţie mai devreme J 2ceasta e tema (rinci(ală# de !ază& n
de(lineşte-o J
1orţov s-a aşezat la masă şi s-a a(ucat de trea!a lui 7 a scos o scrisoare şi s-a
cu)undat cu totul n citirea ei& 'artenerul lui# concentrat# stătea l%ngă el şi chi!zuia
ada(tări c%t mai iscusite# ca să in)luenţeze# cu a;utorul lor# asu(ra lui 2rkadie
5ikolaevici ori să-1 nşele&
Ziunţov recurgea la cele mai variate vicleşuguri# dar 1orţov# (arcă dintr-adins#
nu-i acordă nici o atenţie& Ce n-a )ăcut t%nărul nostru neastm-(ărat ca să )ugă de la lecţie
J 2 stat mult tim( nemişcat cu o )aţa chinuită& +6acă 2rkadie 5ikolaevici l-ar )i (rivit
atunci# e sigur că i s-ar )i )ăcut milă&. 'e urmă s-a sculat !rusc şi a (lecat gră!it n culise&
,8A
2 rămas acolo un tim( oarecare# a(oi s-a rentors !olnav# cu un mers nesigur# ster-
gindu-şi cu !atista (resu(usa sudoare rece şi s-a lăsat greu (e scaun# mai a(roa(e de
2rkadie 5ikolaevici# care continua să-1 ignoreze&
"iunţov ;uca verosimil# şi noi rece(tam din (lin n sală&
Mai t%rziu# el nce(u să se (ră(ădească de o!oseală 4 era muncit de s(asme# de
convulsii 4 a lunecat chiair de (e scaun (e ;os şi a ;ucat n aşa chi( nc%t noi am (u)nit n
r%s&
6ar 2rkadie 5ikolaevici nu reacţiona&
"iunţov a născocit o ada(tare nouă# la care r%sul s-a intensi)icat& 6ar şi de data
aceasta 1orţov tăcea# )ără să acorde nici o im(ortanţă celui care ;uca&
"iunţov şi-a intensi)icat ;ocul su(er)icial şi noi# n sală# am nce(ut să r%dem şi
mai tare& 2sta 1-a m(ins şi mai mult (e t%năr s(re noi şi noi ada(tări )oarte hazlii# care
au a;uns la urma urmelor (%nă la !u)onerie şi au st%rnit n sală hohote de r%s&
2sta a aşte(tat 1orţov&
- 2ţi4 nţeles ce s-a (etrecut acuma I ni s-a adresat el c%nd ne-am liniştit&
Sarcina (rinci(ală a lui "iunţov a )ost7 să )ugă de la lecţie& 1oate acţiunile#
cuvintele# ncercările lui de a se (re)ace !olnav# ca să atragă atenţia asu(ra lui şi să mi se
)acă milă de el# au )osit numai ada(tări cu a;utorul cărora se nde(linea saircina
(rinci(ală& La nce(ut# "iunţov a acţionat aşa cum se cuvine şi aceste acţiuni ale lui au
)ost con)orme unui sco(& 6ar nenorocirea a )ost că a auzit r%sul s(ectatorilor din sală# şi-
a schim!at o!iectul dintr-o dată şi a nce(ut să nu se mai adia(teze )aţă de mine# care nu-
i acordăm nici o atenţie# ci )aţă de voi# caire i-aţi ncura;at trucurile&
?n el s-a ;nă;scut o temă cu totul nouă 7 să amuze s(ectatorii& 6ar cumR să
;usti)ice asta I >nde să găsească situaţiile (ro(use I Cum să le creadă şi să le trăiască I
1oate acestea se (ot ;uca numai actorieeşte# su(er)icial# ceea ce a şi )ăcut "iunţov& Dată
de ce s-a creat devierea&
6e cum s-a nt%m(lat asta# trăirea autentică omenească s-a ntreru(t deodată şi
meşteşugul actoricesc a intrat n dre(turile lui& 1ema (rinci(ală s-a destrămat ntr-o serie
ntreagă de nimicuri şi trucuri# care i (lac at%ta lui "iunţov&
6in acest moment# ada(tările au devenit un sco( n sine şi au că(ătat un rol
care nu le a(arţine# nu un rol au3iliar# ci unul (rinci(al +ada(tare (entru ada(tare.&
E asemenea deviere e un )enomen )recvent (e scenă& Cunosc destui actori cu
ada(tări minunate# vii# de care ei nu se )olosesc ca să a;ute (rocesul comunicării# ci ca să
arate (e scenă ada(tările nseşi şi să amuze s(ectatorii& Bi# ca# şi "iunţov# le trans)ormă
n trucuri de sine stătătoare# n numere de atracţie& Succesul unor momente i )ace (e
aceşti artişti să-şi (iardă ca(ul& Bi şi sacri)ică rolul de dragul e3(loziilor de irs# al
a(lauzelor şi al succesului momentelor izolate# al cuvintelor şi acţiunilor& 2desea
ultimele n-au a!solut nici o legătură cu (iesa& C%nd e vor!a de o asemenea ntre!uinţare
a ada(tării# cuvintele şi acţiunile şi (ierd sensul şi devin netre!uincioase&R
Cum vedeţi# ada(tările !une (ot deveni o is(ită (rime;dioasă (entru artist&
B3istă multe ocazii (entru asta& B3istă chiar roluri ntregi care i o)eră actorului tot
tim(ul tentaţii& Dată# de (ildă# n (iesa lui Estrovski Erice naş şi are naşul e3istă rolul
!ătr%nului Marnaev& Cum n-are ce )ace# dă& s)aturi tuturor 4 n decursul ntregii (iese nu
)ace dec%t să-i (ovă-ţuiască (e cei (e care iz!uteşte să-i (rindă& 5u e uşor să treci (rin
toate cele cinci acte cu o singură temă 7 să s)ătuieşti şi iar să s)ătuieşti# să comunici cu
(artenerii cu aceleaşi sentimente şi g%nduri& ?n asemenea condiţii# e uşor să a;ungi la
monotonie& Ca s-o evite# mulţi inter(reţi ai rolului lui Marnaev şi mută atenţia asu(ra
ada(tărilor şi le schim!ă mereu n inter(retarea uneia şi aceleiaşi teme# de a (ovăţui la
,8*
nes)%rşit& E (ermanentă şi continuă schim!are a ada(tărilor aduce varietate& 2sta# )ireşte#
e !ine& 6ar e rău că ada(tările devin n chi( vădit singură gri;ă (rinci(ală a actorului&
6acă e3aminăm atent n aceste cli(e munca interioară a acestor actori# atunci
se va vedea că (artitura rolului lor e )ormată din următoarele teme 7 vreau să )iu sever +n
loc să vrea să-şi atingă sco(ul cu a;utorul unei ada(tări severe. sau 7 vreau să )iu R!lnd#
hotăr%t# as(iru +n loc să vrea să o!ţină rezolvarea temei cu a;utorul ada(tărilor !l%nde#
hotăr%te# as(re.&
6ar voi ştiţi că nu (oţi )i sever de dragul severităţii# !l%nd de dragul !l%ndeţii#
hotăr%t şi as(ru de dragul hotăr%rii şi as(rimii&
?n toate aceste cazuri ada(tările se trans)ormă (e nesimţite ntr-un sco(
inde(endent# care dă la o (arte tema (rinci(ală# de !ază# a ntregului rol al lui Marnaev
+să s)ătuiască la nes)%rşit.&
E asemenea cale duce la un ;oc su(er)icial al ada(tărilor şi le nde(ărtează de
temă şi chiar de o!iectul nsuşi& Sentimentul viu omenesc şi acţiunea autentică dis(ar# iar
cele actoriceşti şi )ac loc&
Se ştie că caracteristica ti(ică a acţiunii „actoriceşti" constă nainte de toate n
)a(tul că actorul# n loc să se ada(teze la o!iectul a)lător (e scenă# (artenerul cu care
tre!uie să comunice con)orm rolului# el şi creează un alt o!iect n sală 7 (u!licul# la care
se ada(tează&
E asemenea comunicare e3terioară cu un o!iect# (e c%nd ada(tarea se )ace cu
un altul# duce la a!surdităţi&
2m să-mi e3(lic g%ndul cu un e3em(lu&
?nchi(uiţi-vă că locuiţi ntr-o casă la ultimul eta;# iar (este drum# (este stradă
care e destul de largă# locuieşte Ba# cea de caire sunteţi ndrăgostiţi& Cum să-i e3(rimi
sentimentele I Să-i trimiţi o sărutare# să duci mna la inimă# să e3(rimi o stare de e3taz#
să te arăţi trist# (lin de dor# cu a;utorul (rocedeelor mimodramei de !alet cu care cauţi s-
o ntre!i dacă se (oate să vii la eRa ş&a&m&d& "a tre!ui să )aceţi toate aceste ada(tări
e3terioare mai accentuate# mai vizi!ile# alt)el dincolo# (este drum# nu se va nţelege
nimic&
6ar iată că s-a ivit un (rile; e3ce(ţional 7 (e stradă nu-i nici un su)let de om# ea
e singură la )ereastră# celelalte )erestre ale casei sunt nchise&&& 5imeni nu te m(iedică
să-i strigi cuvinte de dragoste& B nevoie să-ţi ncordezi glasul ca să stră!ată distanţa mare
care vă des(arte&
6u(ă această mărturisire# dumneata co!ori şi te nt%lneşti cu ea 4 dar ea merge
la !raţ cu mama ei# care e severă& Cum să )oloseşti (rile;ul# ca# de a(roa(e# să-i vor!eşti
de dragoste sau s-o ndu(leci să vie la o nt%lnire I
Pin%nd seama de situaţiile date ale nt%lnirii# va tre!ui să recurgi la mişcări ale
m%inilor sau numai ale ochilor# a!ia schiţate# dar e3(resive& 6acă tre!uie nsă să-i s(ui
şi c%teva cuvinte# atunci e nevoie (e nesimţite# (e nevăzute să i le şo(teşti chiar la
ureche&
1ocmai te (regăteai să )aci toate acestea# c%nd deodată# (e (artea o(usă a
străzii# a a(ărut rivalul tău de moarte& S%ngele ţi s-a uircat la ca(# ţi-ai (ierdut stă(%nirea
de sine& 6orinţa de a te )ăli n )aţa lui C> cucerirea ta a )ost at%t de (uternică# nc%t ai
uitat de (rezenţa mamei şi ai strigat din toate (uterile cuvinte de dragoste# d%nd drumul
(antomimei de !alet de care te-ai )olosit de cur%nd n comunicarea la distanţă mare&
1oate acestea au )ost )ăcute (entru rival& <iata )ată J Ce-a (ăţit de la mama ei din (ricina
com(ortării tale a!surde J
Ma;oritatea actorilor )ac (ermanent (e scenă# ne(ede(siţi# aceleaşi a!surdităţi
,8H
ine3(lica!ile (entru un om normal&
St%nd l%ngă (artenerul lor din (iesă# ei şi ada(tează mimică# glasul# mişcările
şi acţiunile# nu n )uncţie de distanţă mică ce-i des(arte de artiştii cu care comunică (e
scenă# ci calcul%nd acel s(aţiu care e3istă ntre actor şi ultimul r%nd al (arterului& 'e
scurt# st%nd alături de (artener# actorii nu i se ada(tează acestuia n ra(ort cu el# ci cu
s(ectatorul de la (arter& 6e aici neadevărul (e care nu-1 crede nici cel care ;oacă# nici
s(ectatorul&
- Scuzaţi-mă# vă rog - s-a o(us 9ovorkov - dair tre!uie# mă-nţele-geţi# să mă
g%ndesc şi la acel s(ectator# ştiţi# care nu (oate să (lătească un !ilet de )otoliu de
orchestră# unde se aude tot&
0, nainte de toate tre!uie să te g%ndeşti la (artener şi să te ada(tezi n ra(ort
cu el# i-a răs(uns 2rkadie 5ikolaevici& ?n ceea ce (riveşte ultimele rinduri ale
(arterului# e3istă (entru ele o manieră s(ecială de a vor!i (e scenă# cu un glas !ine
aşezat# cu vocalele şi# ndeose!i# consoanele !ine rostite& Cu o asemenea dicţiune# (oţi să
vor!eşti ncet# ca n odaia ta şi vei )i auzit mai !ine dec%t dacă vei striga# mai ales dacă
vei iz!uti să interesezi s(ectatorii cu cu(rinsul celor ce rosteşti şi să-i o!ligi să-ţi
(ătrundă singuri cuvintele& C%nd actorul strigă# cuvintele care e3(rimă sentimente
intime# care cer un glas scăzut# şi (ierd sensul lăuntric şi nu-1 )ac (e s(ectator să
(ătrundă ceva li(sit de sens&
0A 6ar tre!uie totuşi# scuzaţi-mă# vă rog# ca s(ectatorul să vadă ceea ce se
(etrece (e scenă# nu se lăsa 9ovorkov&
0* =i (entru asta e3istă o acţiune disci(linată# clară# consecventă# logică# mai
ales dacă vei iz!uti să )aci (e s(ectatori să se intereseze de ea# dacă i vei o!liga să
(ătrundă ei singuri n ceea ce )aci i(e scenă& 6ar dacă actorul# n o(oziţie C> sensul
interior# )ără reţinere şi )ără rost# dă din m%ini şi ia atitudini# )ie ele şi )oarte )rumoase#
atunci n-o să te uiţi la ele multă vreme# n (rimul r%nd (entru că de asta n-are nevoie nici
s(ectatorul# nici (ersona;ul inter(retat din (iesă# iar n al doilea# (entru că o asemenea
năvală de gesturi şi mişcări se re(etă (ermanent şi (lictisesc re(ede& B (lictisitor să
(riveşti la nes)%rşit unul şi acelaşi lucru& "ă s(un toate acestea ca să vă Re3(lic cum
scena şi re(rezentarea n ţaţa (u!licului te nde(ărtează de la ada(tările naturale#
autentice# omeneşti şi te m(ing s(re ada(tările actoriceşti convenţionale# ne)ireşti&
1re!uie să le gonim )ără milă# cu toate mi;loacele# de (e scenă şi din teatru&
…a!" 1#..
- 2cum e r%ndul (ro!lemei metodelor tehnice de zămislire şi dezvă luire a
ada(tărilor# ne-a vestit 2rkadie 5ikolaevici intr%nd n clasă&
Cu vestea aceasta# el ne-a şi )i3at (rogramul lecţiei de astăzi&
E să nce( cu ada(tările su!conştiente& 6in (ăcate# noi nu dis(unem de căi
directe (entru a ne a(ro(ia de domeniul su!conştientului şi de aceea tre!uie să ne
)olosim de cele indirecte& 2vem (entru ada(tări multe momeli# care stimulează (rocesul
de trăire& =i unde e3istă trăire# acolo se creează inevita!il şi comunicarea# şi ada(tările
conştiente sau su!conştiente&
Ce mai (utem să )acem ntr-un domeniu n care nu (ătrunde cunoaşterea
noastră I Să nu m(iedicăm natura# să nu-i călcăm# să nu-i violăm (ornirile )ireşti& C%nd
iz!utim să a;ungem (%nă la o nsemenea stare normală# omenească# ni se dezvăluie cele
mai )ine şi ad%nc ascunse sentimente# şi (rocesul creator se nde(lineşte de la sine&
2cestea sunt momentele de ins(iraţie n tim(ul cărora ada(tările se zămislesc n chi(
su!conştient şi ies din !elşug n a)ară# or!ind s(ectatorii cu strălucirea lor& 2sta-i tot ce
,8:
(ot să vă s(un deocamdată n această (ro!lemă&
Y ?n domeniul ada(tărilor semiconştiente# noi ne găsim n alte condiţii& 2ici se
(oate )ace c%te ceva cu a;utorul (sihotehnicii& Bu s(un doar „c%te ceva"# deoarece nici
aici (osi!ilităţile noastre nu sunt mari& 1ehnica de" zămislire a ada(tărilor nu e !ogată n
mi;loace&
Bu am o metodă (ractică (entru căutarea ada(tărilor& B mai uşor s-o e3(lic
(rintr-un e3em(lu& "eliaminova J Pii minte cum# acum c%teva lecţii# mă im(lorai să
schim! e3erciţiul „arderii !anilor"# re(et%nd mereu aceleaşi cuvinte cu cele mai variate
ada(tări I
ncearcă acum să ;oci aceeaşi scenă ca (e un e3erciţiu# dar nu mai utiliza
ada(tările vechi# )olosite (%nă acum şi care şi-au (ierdut din (utere# ci găseşte n
dumneata# conştient sau su!conştient# altele noi# (roas(ete&
"eliaminova n-a (utut s-o )acă şi# dacă ar )i să nu (unem la socoteală cele
două# trei ada(tări ncă nentre!uinţate# ea le-a re(etat (e cele vechi# gata uzate&
- 6e unde să luăm mereu altele noi I nu ne dumeream noi# c%nd
1orţov a acuzat-o (e "eliaminova de monotonie&
?n loc de răs(uns# 1orţov mi s-a adresat mie şi a s(us 7
- 6umneata eşti stenogra)ul nostru şi cel care redactezi (rocesele-
ver!ale& 6e aceea scrie ce am să-ţi dictez eu 7
Calmul# e3citarea# !l%ndeţea# ironia# !at;ocură4 şicana# mustrarea# ca(riciul#
dis(reţul# des(erarea# ameninţarea# !ucuria# !unăvoinţă# ndoiala# mirarea# (revenirea&&&
2rkadie 5ikolaevici mi-a numit ncă multe stări su)leteşti# dis(oziţii şi
sentimente omeneşti# care au alcătuit o listă lungă&
- 'une degetul (e această listă - i-a s(us el "eliaminovei - şi citeşte cuv%ntul
(e care l vei găsi Da nt%m(lare& 5oua dumitale ada(tare să
devină starea indicată de acel cuv%nt&
"eliaminova a e3ecutat ordinul şi a citit7 !unăvoinţa&
- Dntrodu acest colorit nou n locul ada(tărilor )olosite (%nă acum de
dumneata# motivează modi)icarea )ăcută# şi ea ţi va m(ros(ăta ;ocul# i-a
s(us 1orţov&
"eliaminova a găsit destul de uşor motivarea şi tonul (entru a e3(rima
!unăvoinţa& 6ar 'uşcin i-a stricat succesul& Bl a nce(ut să şuiere (e notele lui de !as#
(arcă unse cu ulei& 1ot chi(ul# toată )ă(tura lui s-a revărsat ntr-o nes)%rşită !unăvoinţă&
1oţi au nce(ut să r%dă&
- Dată o dovadă (entru voi de utilitatea unui colorit nou (entru una
şi aceeaşi temă 7 convingerea# a o!servat 2rkadie 5ikolaevici&
"eliaminova a (us iarăşi degetul (e listă şi a citit7 şicana& Ba s-a a(ucat de
lucru cu o ncă(ăţ%nare )eminină# dar şi de data aceasta succesul i-a )ost stricat de
9ovorkov& 5u (oţi să te iei la ntrecere cu el n (rivinţa şicanelor&
- Dată o nouă mărturie a vala!ilităţii metodei mele# a rezumat 1orţov&
6u(ă aceea# acelaşi e3erciţiu a )ost re(etat şi cu alţi elevi&
- Cu orice )el de stări omeneşti# cu orice dis(oziţii noi su)leteşti veţi com(leta
această listă# ele se vor dovedi toate utile (entru coloritul şi
nuanţele noi ale ada(tărilor# dacă vor )i motivate lăuntric& Contrastele
!ruşte şi ne(revăzute n domeniul ada(tărilor nu )ac dec%t să contri!uie la
in)luenţarea altora n transmiterea stării su)leteşti& ntr-adevăr# să admitem
că v-aţi ntors de la un s(ectacol care v-a +(rodus o im(resie zguduitoare&&&
5u e destul să s(uneţi că ;ocul actorului a )ost !un# e3celent# inimita!il#
,8-
de neatins& 1oate aceste e(itete nu e3(rimă ceea ce aţi simţit& 1re!uie să
te arăţi de(rimat# distrus# e(uizat# indignat# a;uns ia ultima trea(tă a des
(erării ca# (rin aceste colorituri neaşte(tate ale ada(tării# să e3(rimi cea
mai naltă trea(tă a admiraţiei şi a !ucuriei& 'arcă ţi-ai s(une n tine n
aceste momente 7 „6racu să-i ia# ce !ine au ;ucat# ticăloşiiJ" Eri7 „2(roa(e
nu (ot su(orta o asemenea nc%ntare J"
2oeastă metodă e vala!ilă n domeniul trăirilor dramatice# tragice şi celorlalte&
ntr-adevăr# (entru intensi)icarea coloritului ada(tărilor# (uteţi să nce(eţi să r%deţi (e
neaşte(tate n momentul cel mai tragic şi să vă s(uneţi (arcă aşa 7 ##B (ur şi sim(lu
caraghios cum mă urmăreşte şi mă loveşte destinulJ" Eri 7 „ntr-o asemenea des(erare#
nu se mai (oate (l%nge# ci se (oate doar r%de J"
2cum# g%ndiţi-vă 7 c%t de mlădios# e3(resiv# sensi!il# disci(linat tre!uie să )ie
a(aratul )acial# cor(oral şi sonor cu care tre!uie să răs(undeţi tuturor su!tilităţilor a!ia
(erce(ti!ile ale vieţii su!conştiente a artistului (e scenă J
2da(tările au cele mai mari e3igenţe )aţă de mi;loacele de e3(resie ale
artistului# n comunicare&
2sta vă o!ligă să vă (regătiţi ntr-un mod cores(unzător tru(ul# mimica şi
glasul& "ă amintesc deocamdată numai n treacăt des(re asta n legătură cu studierea
ada(tărilor& 2sta să ntărească n voi conştiinţa muncii (e care o )aceţi la gimnastică#
dans# scrimă# cultivarea glasului etc&
H
Lecţia s-a ncheiat# 2rkadie 5ikolaevici se (regătea să (lece# c%nd# deodată# s-
a dat la o (arte cortină şi am văzut (e scenă sim(aticul „salon al Maloletkovei"
m(odo!it ca de săr!ătoare&
2colo erau (use (retutindeni a)işe de di)erite mărimi# (e care scria 7
U& 1em(o-ritmul interior&
,& Caracteristica interioară&
A& Stă(%nirea şi )inisa;ul&
*& Btică şi disci(lina interioară&
H& Farmecul şi atracţia scenică&
:& Logica şi consecvenţă&
- 2)işe sunt multe# dar discuţia des(re ele nu va )i deocamdată lungă# a
o!servat 2rkadie 5ikolaevici e3amin%nd noua )antezie a drăguţului de Dvan 'latonovici&
5oi n-am analizat ncă toate elementele ca(acităţii# talentului# calităţilor artistice#
necesare (rocesului creaţiei interioare& Mai sunt c%teva& 6ar iată ntre!area 7 (ot eu oare
să vor!esc des(re ele acuma )ără să trec (este metoda mea de !ază 7 să ne a(ro(iem (rin
(ractică# (rin e3em(lul elocvent şi (rin senzaţie (ro(rie# de teorie şi de legile ei
creatoareI ntr-adevăr# cum să vor!esc acum des(re tem(o-ritmul interior invizi!il sau
des(re caracteristica interioară invizi!ilă I =i cum să-mi ilustrez sugestiv e3(licaţiile
(rin acţiuni I
5u e oare mai sim(lu să aşte(tăm acea eta(ă a (rogramului c%nd va tre!ui să
trecem la analizarea tem(o-ritmului e3terior# (e care l (utem vedea cu ochii# şi a
caracteristicii e3terioare# (e care de asemenea o (utem vedea cu ochii I
2tunci vom (utea să le studiem ntr-o acţiune sugestivă e3terioară şi# simultan#
să le simţim interior&
=i mai de(arte 7 (ot eu oare acum să vor!esc des(re stă(%nire# c%nd noi n-
avem ncă nici (iese# nici roluri care să ceară o asemenea stă(%nire n transmiterea
scenică I 'ot eu oare să vor!esc acum de )inisa;# c%nd n-avem ce să )inisăm I
,8/
Cum să vor!esc des(re o etică artistică sau oricare alta etică# des(re disci(lină
(e scenă n tim(ul creaţiei# c%nd mulţi dintre voi s-au a)lat numai o dată (e scenă# la
s(ectacolul e3(erimental I
?n s)%rşit# cum să vor!esc des(re )armecul şi atracţia scenică# dacă voi n-aţi
simţit ncă (uterea şi in)luenţa lor n )aţa mulţimii I
6e aci logica şi consecvenţă&
6ar mie mi se (are că n decursul studiilor )ăcute eu am vor!it at%t de mult
des(re ele# nc%t am iz!utit să vă (lictisesc destul& 2runc%nd mereu de-a lungul
ntregului (rogram o!servaţii izolate des(re logică şi consecvenţă# am iz!utit să s(un
multe des(re ele şi voi mai s(une ncă multe n viitor&
8 C%nd aţi vor!it des(re ele I a ntre!at "iunţov&
1 Cum c%nd I s-a mirat 2rkadie 5ikolaevici& 'ermanent# cu orice (rile;
(otrivit7 şi c%nd ne-am ocu(at de magicul „dacă" şi de situaţiile (ro(use eu am cerut
logică şi consecvenţă n născocirile imaginaţiei# şi la nde(linirea acţiunilor )izice ca# de
(ildă# la numărarea !anilor )ără să-i ai# nlocuindu-i cu „nimicul"# am căutat să o!ţin o
logică şi o consecvenţă strictă n acţiuni şi (entru o continuă schim!are a o!iectelor
atenţiei# şi la m(ărţirea n )ragmente a scenei din <rand# şi la realizarea temelor (use de
ele# şi la denumirea lor 7 eu am cerut mereu cea mai strictă logică şi consecvenţă& 2celaşi
lucru s-a re(etat la )olosirea tuturor d momelilor etc# etc&
Cred că am s(us tot ce tre!uia să vă s(un n (rima (erioadă des(re logică şi
consecvenţă& $estul va mai )i s(us tre(tat# (e măsura studierii cursului& 1re!uie oare
acum# du(ă toate cele ce-au )ost s(use# să creăm o eta(ă se(arată a (rogramului (entru
logică şi consecvenţă I Mă tem să nu mă de(ărtez de calea (ractică şi să nu )ac lecţiile
aride cu at%ta teorie&
Dată cauzele care m-au o!ligat să amintesc acum# doar n treacăt# des(re
elementele nee3aminate# des(re ca(acităţile# talentele şi calităţile necesare (entru
creaţie& Dvan 'latonovici ne-a amintit elementele omise (entru com(letarea !uchetului&
Cu tim(ul# c%nd vom a;unge la toate (ro!lemele de care nu s-a vor!it# noi le vom ncerca
şi simţi nt%i (ractic# 0a8 (e urmă vom cunoaşte teoretic )iecare dintre elementele
deocamdată omise&
Dată tot ce (ot să vă s(un deocamdată des(re ele&
Cu această enumerare is(răvim munca noastră ndelungată de studiere a
elementelor interioare# a ca(acităţii# talentului şi calităţilor artistice necesare nouă (entru
munca creatoare&
FII - MOMENTELE VIEŢII PSICICE
…a!" 1#..
2rkadie 5ikolaevici a s(us 7
- 2cum# du(ă ce am cercetat elementele noastre de muncă# ca(aci
tatea# nsuşirile# metodele (sihotehnicii# (utem să s(unem că a(aratul nos
tru creator interior e (regătit& 2sta e armata noastră cu care (utem nce(e
o(eraţiunile militare&
B nevoie de conducători de oşti# care s-o ducă la lu(tă& Cine sunt deci aceşti
conducători de oşti I
, 5oi nşine# au răs(uns elevii&
A Cine e acest „noi" I >nde se găseşte această )iinţă nevăzută I
,80
* 2ceşti conducători sunt 7 imaginaţia noastră# atenţia# sentimentul# au
enumerat elevii&
H SentimentulJ Bl e cel mai im(ortantJ a hotăr%t "iunţov&
: Sunt de acord cu dumneata& B destul să simţi rolul şi# dintr-o dată# toate
)orţele su)leteşti a;ung să )ie gata de lu(tă&
2st)el# (rimul şi cel mai nsemnat conducător de oşti# iniţiatorul şi motorul
creaţiei# e găsit& 2cesta e sentimentul# a recunoscut 2rkadie 5ikolaevici# dar (e loc a şi
o!servat7 din nenorocire nsă nu te (oţi nţelege cu el şi nu admite să i se (oruncească&
"oi o ştiţi din e3(erienţă& Dată de ce# dacă sentimentul nu se stimulează el singur n
vederea creaţiei# nu se (oate nce(e munca şi tre!uie să ceri a;utor unui alt conducător de
oşti& Cine e acest „altul" I
- Dmaginaţia J Fără ea&&& nu )aci nimic J a hotăr%t "iunţov&
/ ?n cazul acesta# imaginează-ţi ceva şi lasă să se (ună deodată n mişcare
ntregul dumitale a(arat creator&
- Ce să imaginez I
0 5u ştiu&
18mi tre!uie o temă# magicul „dacă"# aşa ca să&&& a s(us "iunţov&
116e unde să le iau I
1,Dnteligenţa le va sugera# nţelegeţi# a s(us 9ovorkov&
1A 6acă inteligenţa le va sugera# ea va deveni acel conducător de oşti#
iniţiatorul# motorul (e care-1 căutăm& Ba va declanşa şi va ndruma creaţia&
1*"a să zică imaginaţia nu e n stare să )ie conducătoare de oşti I iscodeam
eu&
1H"ezi că ea nsăşi are nevoie de iniţiativă şi conducere&
1:2tenţia# a hotăr%t "iunţov&
1-Să analizăm şi atenţia& ?n ce constă )uncţia ei I
1/Ba a;ută sentimentul# inteligentă# imaginaţia# voinţa# au nşirat elevii&
2tenţia e ntocmai ca un re)lector# care şi ndrea(tă razele asu(ra o!iectului
ales şi )ace să se intereseze de el g%ndirea# sentimentul# voinţa# am e3(licat eu&
10=i cine indică acest o!iect I a ntre!at 1orţov&
,8Dnteligenţa&
,1Dmaginaţia&
,,Situaţiile (ro(use&
,A1emele# ne aduceam noi aminte&
,* nseamnă deci că ele sunt conducătorii de oşti# iniţiatorii# motoarele care
(ornesc munca 7 ele indică o!iectul# iar atenţia# dacă nu e n stare să )acă ea singură
acelaşi lucru# se mărgineşte la rolul a;utător&
,H<ine# atenţia nu e conducătoare de oşti& ?n cazul acesta# cine e I căutăm să
a)lu eu&
,:Qucaţi e3erciţiul cu ne!unul şi veţi nţelege voi singuri cine e iniţiatorul#
motorul şi conducătorul de oşti&
Blevii tăceau# se uitau unii la alţii şi nu se hotărau să se ridice& ?n s)%rşit# toţi#
unul du(ă altul# s-au ridicat şi s-au dus (e scenă )ără nici un che)& 6ar 2rkadie
5ikolaevici i-a o(rit7
,- <ine că v-aţi urnit din loc& 2sta demonstrează că voi aveţi o oarecare
voinţă& ?nsă&&&
,/nseamnă că tocmai ea e conducătoarea de oşti J a hotăr%t "iunţov (e loc&
,0 ?nsă&&& aţi (ornit s(re scenă ca nişte condamnaţi la moarte# nu trimişi de
,18
voinţă# ci m(otriva ei& 2sta nu va duce la creaţie& $ăceala interioară nu va ncălzi
sentimentul# iar )ără el nu e3istă nici trăire# nici artă& >ite# dacă voi v-aţi )i re(ezit toţi
ntr-un su)let (e scenă# cu toată (asiunea voastră artistică# atunci s-ar mai )i (utut vor!i
des(re voinţă# des(re voinţa creatoare&
A8 2sta# ştiţi# vă rog# n-o să o!ţineţi cu ne!unul# de care s-au săturat toţi#
mormăi 9ovorkov&
- Cu toate acestea# voi ncerca& =tiţi oare că# n tim( ce voi aţi aş
te(tat ca ne!unul să năvălească (rin intrarea (rinci(ală# el s-a )urişat s(re
intrarea din dos şi acum vrea să (ătrundă (e acolo I Dar uşa de acolo e
veche- 2!ia se ţine n !alamale şi# dac+ăV o va s(arge# nu va i taleRde
voiJ Ce măsuri veţi lua acum )aţă de aceste situaţii (ro(use# noi I ne-a
ntre!at 2rkadie 5ikolaevici&
Blevii au rămas (e g%nduri# atenţia li s-a concentrat# toţi au chi!zuit la c%te
ceva# s-au agăţat n g%nd de ceva şi# n s)%rşit# au hotăr%t să construiască o a doua
!aricadă&
2 nce(ut nvălmăşeală# gălăgia& 1inerii s-au n)ier!%ntat# ochii au nce(ut să
le strălucească# inimă a nce(ut să le !ată mai tare& ?ntr-un cu-vnt# s-a re(etat a(roa(e
ceea ce se (etrecuse atunci c%nd am ;ucat (rima oară e3erciţiul de care eram (lictisiţi
acum&
- =i aşa# v-am (ro(us să re(etaţi scena cu ne!unul# aţi ncercat să
vă siliţi# m(otriva voinţei voastre# să vă urcaţi (e scenă şi să stimulaţi
n voi# cum s-ar s(une# voinţa omenească# dar constr%ngerea nu v-a a;utat
să vă emoţionaţi de roluri&
2tunci v-am sugerat un „dacă" nou şi noi situaţii (ro(use& "oi aţi creat n voi#
(e !aza lor# o temă nouă# aţi (rovocat o voinţă nouă# dar de data asta nu sim(lă# ci
creatoare& 1oţi v-aţi a(ucat de trea!a cu nc%ntare& Se (une deci ntre!area 7 cine s-a
dovedit a )i conducătorul de oşti# (rimul care s-a aruncat n lu(tă şi a tras du(ă el toată
oastea I
A16umneavoastră (ersonal# au hotăr%t elevii&
A, Mai !ine zis# inteligenţa mea J ne-a corectat 2rkadie 5ikolaevici& 6ar şi
inteligenţa voastră ar )i (utut să )acă acelaşi lucru şi să devină conducătoare de oşti n
(rocesul creator& 6acă e aşa# atunci al doilea conducător de oşti s-a găsit& Bl e inteligentă
+intelectul.&
2cum să căutăm dacă nu e3istă cumva un al treilea conducător de oşti& Să
triem toate elementele&
'oate că acesta e sentimentul adevărului şi credinţa n el I 6acă da# atunci
credeţi şi ntregul vostru a(arat creator să ncea(ă dintr-o dată să lucreze aşa cum se
nt%m(lă c%nd sentimentul e stimulat&
AA?n ce să credem I au ntre!at elevii&
A*6e unde să ştiu eu I&&& 2sta e trea!a voastră&
AH ?nt%i tre!uie să creăm „viaţa s(iritului omenesc"# iar a(oi să credem n ea# a
o!servat 'aşa&
- "a să zică sentimentul adevărului şi credinţa n el nu sunt conducătorii de
oşti (e care-i căutăm& 2tunci (oate că or )i comunicarea şi ada(tarea I a ntre!at 2rkadie
5ikolaevici&
A: Ca să comunici# tre!uie mai nainte să creezi acele sentimente şi g%nduri
care se (ot dărui altora&
A-Qust& nseamnă că nici ele nu sunt conducătoare de oşti&
,11
A/Fragmentele şi temele I
A0 9reutatea nu stă n ele# ci n dorinţele şi tendinţele vii ale voinţei# care
creează teme# a e3(licat 2rkadie 5ikolaevici& >ite# dacă aceste dorinţe şi tendinţe ale
voinţei (ot să stimuleze ntregul a(arat creator al artistului şi să diri;eze viaţa lui (sihică
(e scenă# atunci&&&
*8Sigur că (otJ
*1 6acă e aşa# atunci nseamnă că a )ost găsit al treilea conducător
de oşti& 2ceasta e voinţa&
?n chi(ul acesta se dovedeşte că noi avem trei conducători de oşti& 2rkadie
5ikolaevici a indicat un a)iş care era at%rnat n )aţa noastră şi a citit (rima inscri(ţie de
(e el7
INTELI'ENŢ%= VOINŢA &I SENTIMENTUL
Ble sunt „motoarele vieţii noastre (sihice"&
b Lecţia s-a s)%rşit# elevii au nce(ut să se m(răştie# dar 9ovorkov nu
se lăsa 7
*, Dertaţi-mă# vă rog# de ce oare (%nă acum nu ni s-a vor!it nimic des(re rolul
inteligenţei şi al voinţei n creaţie şi n locul lor ni s-au m-(uiat urechile cu
sentimentul I
*A 6u(ă (ărerea dumitale# eu tre!uia să vă re(et amănunţit unul şi acelaşi
lucru des(re )iecare dintre motoarele (sihice I 2şa crezi I nu nţelegea 1orţov&
**5u# de ce unul şi acelaşi lucru I a o!iectat 9ovorkov&
*H 6ar cum alt)el I Mem!rii triumviratului sunt inse(ara!ili# de aceea# vor!ind
de (rimul dintre ei# te re)eri )ără să vrei la al doilea şi la al treilea# iar vor!ind des(re al
treilea# te g%ndeşti la ;(rimii doi& Eare dumneata ai )i )ost !ucuros să asculţi o asemenea
re(etare a unuia şi aceluiaşi lucru I
ntr-adevăr# să admiteţi că v-aş vor!i des(re temele creatoare# des(re
m(ărţirea lor# des(re alegere# des(re denumiri şi altele& Eare la această muncă nu
(artici(ă şi sentimentul I
- Fireşte că (artici(ă J au con)irmat elevii care mai rămăseseră n
clasă&
- 6ar (arcă voinţa e străină de teme I a ntre!at din nou 2rkadie
5ikolaevici&
- 5u# nu e străină# ci# dim(otrivă# e n legătură directă cu ele# am hotăr%t noi&
- 6acă e aşa# atunci# c%nd am vor!it des(re teme# ar )i tre!uit să re(et des(re
ele a(roa(e tot ce am mai s(us c%nd am vor!it des(re sentiment&
- 6ar inteligentă (arcă nu (artici(ă la crearea temelor I
*:'artici(ă at%t la m(ărţirea lor# c%t şi la (rocesul denumirii lor# au hotăr%t
elevii&
*- 6acă e aşa# atunci ar )i tre!uit să re(et unul şi acelaşi lucru des(re teme a
treia oară& 2tunci mulţumiţi-mi (entru )a(tul că v-am cruţat ră!darea şi v-am economisit
tim(ul&
Cu toate astea e3istă o (arte de adevăr n mustrările lui 9ovorkov& 6a# eu las
ca !alanţa să ncline de (artea creaţiei emoţionale şi n-o )ac )ără intenţie# (entru că alte
curente ale artei uitau (rea des sentimentul& 2vem (rea mulţi actori cere!rali# ai creaţiei
scenice născute din intelectJ =i# n acelaşi tim(# nt%lnim (rea rar la noi o creaţie
autentică# vie# emoţională& 1oate acestea mă o!ligă să mă re)er cu o atenţie ndoită bia
sentiment# (uţin n (agu!a inteligenţei&
?n (rocesul ndelungat al muncii creatoare a teatrului nostru# noi# artiştii lui#
,1,
ne-am o!işnuit să socotim inteligenţa# voinţa şi sentimentul motoarele vieţii (sihice&
2sta a intrat (uternic n conştiinţa noastră 4 metodele noastre (sihotehnice s-au ada(tat
la conce(ţia asta& 6ar# n ultimul tim(# ştiinţa a introdus modi)icări im(ortante n
sta!ilirea motoarelor vieţii (sihice& Cum vom (rivi aceasta noi# artiştii scenei I Ce
schim!are va introduce asta n (sihotehnică noastrăI
5u voi avea tim( să vă vor!esc azi des(re asta& 6eci# la lecţia următoare&
…a!" 1#..
2stăzi 2rkadie 5ikolaevici ne-a vor!it des(re nouă de)iniţie ştiinţi)ică a
motoarelor vieţii (sihice&
$e(rezentarea# raţionamentul şi voinţa-sentiment# a citit el a doua inscri(ţie de
(e a)iş&
Chintesenţă acestei de)iniţii a )uncţiilor e aceeaşi ca şi n cea veche# care
socotea inteligenţa# voinţa şi sentimentul dre(t motoarele vieţii (sihice& Cea nouă nu
)ace altceva dec%t să (recizeze ceea ce s-a mai s(us& Com(ar%ndu-le ntre ele# veţi
o!serva# nainte de toate# că re(rezentarea şi raţionamentul m(reună nde(linesc tocmai
acele )uncţii interioare care# (rin vechea de)iniţie# erau socotite )uncţii ale inteligenţei
+intelectului.&
2naliz%nd mai de(arte nouă de)iniţie a motoarelor vieţii (sihice# veţi vedea că
cuvintele „voinţă" şi „sentiment" sunt conto(ite ntr-unui singur 7 voinţă-sentiment& 2m
să vă e3(lic cu e3em(le sensul acestor două schim!ări&
Să admitem că azi aţi )i li!eri şi aţi vrea să vă (etreceţi ziua c%t se (oate mai
interesant& Ce aţi )ace ca să vă realizaţi intenţia I
6acă şi sentimentul şi voinţa tac# atunci nu vă răm%ne altceva de )ăcut dec%t să
vă adresaţi inteligenţei& Să vă dea ea o in)ormaţie de cum se (rocedează n asemenea
cazuri& mi iau asu(ra mea rolul inteligenţei voastre şi vă (ro(un 7
5u vreţi oare să )aceţi o (lim!are (e străzi sau a)ară din oraş# ca să vă mai
mişcaţi (uţin şi să res(iraţi aer curat I
Cel mai ascuţit şi mai sensi!il dintre cele cinci simţuri ale noastre - văzul - a şi
nce(ut să schiţeze# cu a;utorul imaginaţiei şi (rivirii interioare# ceea ce vă aştea(tă şi ce
(oate să vă ademenească n (lim!area asta (ro!a!ilă& "oi vedeţi de (e acum# (e
„ecranul" vostru interior# un )ilm lung# care zugrăveşte (eisa;e variate# străzi cunoscute#
locuri a)ară din oraş etc& 2şa se creează n voi re(rezentarea unei (lim!ări (ro!a!ile&
„2sta nu mă ademeneşte astăzi# ;udecaţi voi& @oinăreala (rin oraş nu e
interesantă# iar natura nu te m!ie c%nd vremea e (roastă& =i# a)ară de asta# sunt o!osit"&
2şa se creează n voi raţionamentul n legătură cu re(rezentarea& ?n cazul
acesta# duceţi-vă seara la teatru# vă s)ătuieşte inteligenţa&
La această (ro(unere# imaginaţia a schiţat# iar viziunea voastră interioară a
re(rodus# ntr-o cli(ă şi cu o mare (recizie şi ascuţime# o serie ntreagă de ta!louri din
teatrele care vă sunt cunoscute& "oi aţi trecut n g%nd de la casa de !ilete la sală# aţi
(rivit unele )ragmente ale s(ectacolului# v-aţi )ormat o re(rezentare şi a(oi un
raţionament des(re noul (lan al zilei& 6e data aceasta# at%t voinţa# c%t şi sentimentul s-au
a(rins din-tr-o dată şi au răs(uns la (ro(unerea inteligenţei +adică la re(rezentarea şi
raţionamentul ei.& "oi aţi dat alarma m(reună şi aţi trezit elementele interioare& n )elul
acesta - a rezumat 1orţov - nce(%nd cu inteligenţa +cu re(rezentarea şi raţionamentul.#
voi aţi atras# n muncă at%t voinţa# c%t şi sentimentul&
6u(ă o (auză destul de lungă# el a continuat7
- S(re ce duc# deci# cercetările voastre I Ble ne ilustrează munca inteligenţei 4
,1A
ele arăta două momente (rinci(ale ale )uncţiei ei7 momentul (rimului im!old# care
(rovoacă (rocesul creării re(rezentării# şi celălalt moment# care decurge din el# crearea
raţionamentului&
B3(licaţiile astea vă dau esenţa (rimei ;umătăţi a noii de)iniri a motoarelor
vieţii (sihice&
'ătrunz%nd n (artea a doua# noi vedem# cum am mai s(us nainte# că du(ă
nouă de)iniţie voinţa şi sentimentul se unesc ntr-un singur cu-vnt7 voinţă-sentiment&
'entru ce s-a )ăcut acest lucru I 2m să vă răs(und iar (rintr-un e3em(lu& nchi(uiţi-vă o
coincidenţă neaşte(tată 7 eşti grozav de ndrăgostit& Ba e de(arte& 6umneata eşti aici şi te
chinuieşti# neştiind cum să-ţi linişteşti tul!urarea iscată de dragoste& 6ar iată că a sosit o
scrisoare de la ea# n care se vede că şi ea se chinuieşte n singurătate şi te im(loră să vii
c%t mai re(ede&
6u(ă ce ai citit chemarea iu!itei# sentimentul tău s-a a(rins& 6ar s-a nt%m(lat
ca tocmai n acest tim( să ţi se trimită de la teatru un rol nou 7 $omeo& 6atorită
analogiei sentimentelor dumitale cu sentimentele (ersona;ului# multe momente din rol
au (rins# uşor şi dintr-o dată# viaţa n dumneata& Cine e n cazul de )aţă conducătorul de
oşti care diri;ează creaţiaI a ntre!at 2rkadie 5ikolaevici&
*/Fireşte că sentimentul J am răs(uns eu&
*0 6ar voinţa I Eare ea nu s-a chinuit simultan şi nedes(ărţit de sentiment# nu
s-a mani)estat# n-a tins s(re iu!ită# iar (e scenă s(re Qulieta I
H82 tins# a tre!uit să recunosc eu&
H1 nseamnă că n cazul de )aţă ele am%ndouă au )ost conducătorii# motoare ale
vieţii (sihice# şi s-au conto(it ntr-o acţiune comună& ncercaţi să le se(araţi& ncercaţi să
vă g%ndiţi# (e ndelete# şi să găsiţi cazuri n care voinţa şi sentimentul trăiesc se(arate#
trageţi ntre ele un hotar# indicaţi unde se is(răveşte una şi unde nce(e cealaltă& Cred că
nu veţi iz!uti s-o )aceţi# cum n-am iz!utit nici eu& Dată de ce ultima de)iniţie ştiinţi)ică De-
a unit ntr-un singur cuv%nt7 voinţa-sentiment&
5oi# oamenii artei scenice# recunoaştem adevărul acestei de)iniţii noi şi
(revedem a(ortul (ractic (e care ni-1 va aduce ea n viitor# dar nu ştim ncă să ne
a(ro(iem de ea (e de(lin& B nevoie de tim(& 5e vom )olosi deci de acest lucru nou
numai n (arte# (e ot ne e cunoscut in (ractică# iar (entru rest# ne vom mulţumi# un
tim(# cu de)iniţia veche# ndelung ncercată&
5u văd# deocamdată# o altă ieşire din situaţie& 2st)el# sunt nevoit să mă
)olosesc de am!ele de)iniţii ale motoarelor vieţii (sihice# at%t de cea veche# c%t şi de cea
nouă# du(ă cum mi se va (ărea (otrivit mie mai uşor de nsuşit n )iecare caz n (arte&
6acă mi va )i mai convena!il# ntr-un moment sau n altul# să am de-a )ace cu vechea
de)iniţie# adică să nu m(art n două )uncţia inteligenţei# să nu conto(esc voinţa şi
sentimentul# aşa voi )ace&
Eamenii de ştiinţă să-mi ierte această li!ertate& Ba e ;usti)icată (rin calcule (ur
(ractice# care mă conduc n munca şcolară cu voi&
…a!" 1#..
=i aşa# a s(us 2rkadie 5ikolaevici# inteligentă# voinţa şi sentimentul său# du(ă
nouă de)iniţie# re(rezentarea# raţionamentul şi voinţa-sentiment că(ăta n (rocesul
creator un rol conducător&
Bl se mai intensi)ică şi (rin )a(tul că )iecare dintre motoarele vieţii (sihice
sunt# unul (entru altul# momeli care antrenează creaţia celorlalţi mem!ri ai
triumviratului& 2)ară de asta# inteligentă# voinţa şi sentimentul nu (ot e3ista singure# de
,1*
la sine# )ără o susţinere reci(rocă& 6e aceea# ele acţionează m(reună# simultan# ntr-o
str%nsă de(endentă una de alta +in-teligenţă-voinţă-sentiment# sentiment-voinţă-
inteligenţă# voinţă-sentiment-in-teligenţă. şi asta s(oreşte nsemnătatea şi rolul
conducător al motoarelor vieţii (sihice&
'un%nd la muncă inteligenţa# atragem n creaţie şi voinţa şi sentimentul& Sau#
vor!ind %n lim!a;ul nou# re(rezentarea unui lucru (rovoacă n chi( )iresc raţionamentul
n legătură cu acel lucru&
>nul şi altul atrag n muncă voinţa-sentiment&
5umai (rintr-o muncă comună# (rietenească a tuturor motoarelor vieţii (sihice
noi creăm li!er# sincer# nemi;locit# organic# nu (ornind de la o (ersoană străină# ci de la a
noastră# (e riscul şi (e răs(underea (ro(riei noastre conştiinţe# n situaţiile (ro(use ale
vieţii rolului&
ntr-adevăr# c%nd un artist adevărat rosteşte monologul lui @amlet „2 )i sau a
nu )i"# el e3(une oare numai )ormal g%ndurile străine ale autorului şi nde(lineşte
acţiunile e3terioare indicate lui de regizor I 5u# el dă mult mai mult şi se introduce n
cuvintele rolului (e el nsuşi7 re(rezentările lui (ro(rii des(re viaţă# su)letul lui#
sentimentul şi voinţa lui& ?n aceste momente artistul este sincer emoţionat de amintirile
(ro(riei lui vieţi trăite# analoagă cu viaţa# g%ndurile şi sentimentele rolului&
>n asemenea actor nu vor!eşte (e scenă n numele ine3istentului @amlet# ci n
numele său (ro(riu# (us n situaţiile (ro(use ale (iesei& 9%ndurile# sentimentele#
re(rezentările# raţionamentele străine se trans)ormă n ale sale (ersonale& Bl rosteşte
cuvintele nu numai (entru ca alţii să asculte te3tul rolului şi să-1 nţeleagă# actorul are
nevoie ca s(ectatorii să simtă atitudinea lui interioară )aţă de ceea ce rosteşte# are nevoie
ca ei să dorească acelaşi lucru (e care-1 doreşte voinţa lui creatoare&
?n acest moment toate motoarele vieţii (sihice se unesc şi nce( să de(indă
unul de altul& 2ceastă de(endenţă# această acţiune reci(rocă şi legătura str%nsă ntre o
)orţă creatoare şi celelalte sunt )oarte im(ortante n cauza noastră şi ar )i o greşeală să nu
ne )olosim de ele (entru sco(urile noastre (ractice&
6e aici# (sihotehnică cores(unzătoare& <azele ei constau n )a(tul că# (rin
acţiunea reci(rocă a mem!rilor triumviratului# at%t )iecare mem!ru al lui# c%t şi toate
elementele a(aratului creator al artistului sunt stimulate )iresc# organic la acţiune&
>neori motoarele vieţii (sihice intră n activitate toate deodată de la sine#
!rusc# su!conştient# n a)ară de voinţa noastră& ?n aceste iz!utite momente nt%m(lătoare#
tre!uie să te dăruieşti tendinţei )ireşti# creatoare# atunci ivite# a motoarelor vieţii (sihice&
6ar cum să (rocedezi# c%nd inteligenţa# voinţa şi sentimentul nu răs(und la chemarea
creatoare a artistului I
?n aceste cazuri# tre!uie să te )oloseşti de momeli& Ble e3istă nu numai la
)iecare dintre elemente# dar şi n )iecare dintre motoarele vieţii (sihice&
5u le stimulaţi (e toate dintr-o dată& E(riţi-vă asu(ra unuia dintre ele# să
zicem inteligenţa& Ba e cea mai nţelegătoare dintre toate# mai ascultătoare dec%t celelalte
motoare 7 ea se va su(une cu (lăcere (oruncii& ?n acest caz# artistul ca(ătă de la
conce(ţia )ormală a te3tului o re(rezentare cores(unzătoare şi nce(e să vadă des(re ce
vor!esc cuvintele&
La r%ndul său# re(rezentarea (rovoacă un raţionament cores(unzător (ro(riu&
Bl creează ideea care nu e seacă# )ormală# ci nsu)leţită de re(rezentări# iar ideea
stimulează )iresc voinţa-sentiment&
n scurta noastră (ractică avem multe e3em(le care ilustrează acest (roces&
2duceţi-vă aminte numai de )elul cum aţi nsu)leţit e3erciţiul „cu ne!unul"# de care eraţi
,1H
(lictisiţi& Dnteligenţă 1-a invocat (e „dacă" şi situaţiile (ro(use# ele au creat re(rezentări
şi raţionamente noi emoţionante şi## (e urmă# toate la un loc au stimulat voinţa-
sentiment& Ca urmare# noi am ;ucat minunat e3erciţiul& Cazul acesta e un e3em(lu !un
(entru munca de iniţiere a inteligenţei n stimularea (rocesului creator&
6ar te (oţi a(ro(ia de (iesă# de studiu şi de rol# (e alte căi# adică (ornind de la
sentiment# cu toate că el e )oarte ca(ricios şi nestatornic&
B o mare )ericire dacă emoţia va răs(unde deodată la chemare& 2tunc totul se
va r%ndui de la sine# (e căi )ireşti 7 va a(are şi re(rezentarea# se "a crea raţionamentul
care o va c%ntări# iar toate m(reună vor stimula voinţa& Cu alte cuvinte# (rin sentiment#
toate motoarele vieţii (sihice vor nce(e să lucreze dintr-o dată&
6ar ce e de )ăcut dacă asta nu se va nt%m(la de la sine# dacă sentimentul nu
va răs(unde la chemare şi va răm%ne inert I 2tunci tre!uie să te adresezi celui mai
a(ro(iat mem!ru al triumviratului 7 voinţei&
La ce momeală să recurgi ca să trezeşti emoţia care a aţi(it I
Cu tim(ul# veţi a)la că această momeală şi stimulent e tem(o-ritmul&
$ăm%ne să rezolvăm (ro!lemă 7 cum să antrenăm la creaţie voinţa aţi(ită&
Cum s-o antrenăm la acţiune creatoare I
H, 'rin temă# am amintit eu& Ba in)luenţează nemi;locit asu(ra dorinţei
creatoare# adică asu(ra voinţei&
HA 6e(inde ce )el de temă e& >na (uţin atrăgătoare nu in)luenţează& E temă ca
asta tre!uie a(ro(iată de su)letul artistului (e cale arti)icială& 1re!uie s-o asculţi# s-o
nsu)leţeşti# s-o )aci interesantă# emoţionantă& =i# dim(otrivă# o temă atrăgătoare (osedă
o (utere de in)luenţă directă# nemi;locită& 6ar&&& nu asu(ra voinţei& 2tracţia e# nainte de
toate# un domeniu al emoţiei# nu al dorinţei# de aceea ea in)luenţează (e cale directă
asu(ra sentimentului& n creaţie# tre!uie la nce(ut să )ii atras şi să simţi# iar (e urmă
a!ia# să vrei& Dată de ce tre!uie să recunoaştem că in)luenţa temei asu(ra voinţei nu este
directă# ci indirectă&
H* 6umneavoastră aţi !inevoit să s(uneţi că# du(ă nouă de)iniţie## voinţa este
nedes(ărţită de sentiment& nseamnă că# dacă tema in)luenţează asu(ra sentimentului#
atunci ea stimulează n mod )iresc# simultan şi voinţa# 1-a (rins 9ovorkov (e 1orţov&
- ntocmai& "oinţa-sentiment are două as(ecte& ?n unele cazuri emoţia
(redomină asu(ra dorinţei# iar n altele# dorinţa# )ie şi )orţată# asu(ra emoţiei& 6e aceea
unele teme acţionează mai mult asu(ra voinţei dec%t asu(ra sentimentului# iar altele#
dim(otrivă# intensi)ică sentimentul n (agu!a voinţei&
6ar&&& aşa sau alt)el# (e cale indirectă sau directă# tema in)luenţează asu(ra
voinţei noastre# ea e o momeală minunată# iu!ită de noi# e stimulentul dorinţei creatoare
şi de ea ne )olosim cu stăruinţă&
"a să zică vom continua# ca n trecut# să ne )olosim de temă (entru a in)luenţa
indirect asu(ra voinţei-sentiment&
2rkadie 5ikolaevici a continuat du(ă o (auză oarecare 7
Qusteţea recunoaşterii )a(tului că motoarele vieţii (sihice sunt inteligenţa
+re(rezentarea şi raţionamentul.# voinţa şi sentimentul ne e con)irmată de nsăşi natura
care creează adesea (ersonalităţi artistice de ordin emoţional# volitiv sau intelectual&
2rtiştii de (rimul ti(# la care (redomină sentimentul asu(ra voinţei şi
inteligenţei# c%nd i ;oacă (e $omeo sau (e Ethello# su!liniază latura emoţională a
rolurilor&
2rtiştii de al doilea ti(# n a căror muncă creatoare (redomină voinţa asu(ra
sentimentului şi inteligenţei# su!liniază# c%nd i ;oacă (e M%c!eth sau (e <rand# am!iţia
,1:
acestora sau as(iraţiile lor religioase&
6ar artiştii de al treilea ti(# n a căror natură creatoare inteligenţa (redomină
asu(ra sentimentului şi voinţei# ;uc%nd (e @amlet sau (e 5at-han cel nţele(t# acordă#
)ără voie# rolurilor o nuanţă intelectuală raţională# mai (uternică dec%t se cuvine&
1otuşi# (redominarea unuia dintre cele trei motoare ale vieţii (sihice nu
tre!uie să nă!uşe de loc (e ceilalţi mem!ri ai triumviratului& B nevoie de o armonioasă
corelaţiune a )orţelor motrice ale su)letului nostru&
6u(ă cum vedeţi# arta noastră recunoaşte at%t creaţia emoţională# creaţia
volitivă# c%t şi (e cea intelectuală# n care sentimentul# voinţă sau inteligenţa ;oacă un rol
conducător&
5oi )ăgăduim numai munca izvor%tă dintr-un calcul sec actoricesc& 5umim un
asemenea ;oc rece# raţional&
6u(ă o (auză solemnă# 2rkadie 5ikolaevici a ncheiat lecţia cu următoarea
tiradă 7
Sunteţi acum !ogaţi# dis(uneţi de o gru(ă mare de elemente cu a;utorul cărora
se (oate trăi „viaţa s(iritului omenesc" al rolului& 2sta e arma voastră interioară# armata
voastră de lu(tă (entru inter(retarea creatoare& Mai mult dec%t at%t# aţi găsit n voi trei
conducători de oşti# care şi (ot conduce regimentele la lu(tă&
2sta e o realizare mare şi vă )elicitJ
FIII - LINIA TENDINŢELOR MOTOARELOR VIEŢII PSICICE
…a!" 1#..
HH$egimentele să )ie gata de lu(tă J Conducătorii de oşti să )ie la (osturiJ
'orniţi 1
H:Cum să (ornim I
H- ?nchi(uiţi-vă că am )i hotăr%t să montăm o (iesă minunată# n care )iecăruia
dintre voi i s-ar )i )ăgăduit un rol strălucitor& Ce-aţi )ace# venind acasă de la teatru# du(ă
(rima voastră lectură I
- 2ş ;uca J a declarat "iunţov&
'uşcin a s(us că el ar nce(e să a(ro)undeze serios rolul& Malolet-kova# că s-ar
aşeza ntr-un colţ şi s-ar strădui „să-1 simtă"& Bu# nvăţat de e3(erienţa amară a
s(ectacolului e3(erimental# m-aş )i a!ţinut de la asemenea is(ite (rime;dioase şi aş )i
nce(ut cu „magicul" sau un alt „dacă"# cu situaţiile (ro(use# cu tot )elul de alte visări&
'asă s-ar )i a(ucat să m(artă rolul (e )ragmente&
- ntr-un cuv%nt - a s(us 1orţov - )iecare dintre voi# (e o cale
sau alta# s-ar )i străduit să (ătrundă n creierul# n inimă# n dorinţele (er
sona;ului# să stimuleze n (ro(ria lui memorie emoţională amintiri ana-
loage cu rolul# să-şi com(ună o re(rezentare şi un raţionament (ro(riu
des(re viaţa (ersona;ului# să atragă voinţa-sentiment& "oi v-aţi )i strecurat
n su)letul rolului cu antenele su)letului vostru# aţi )i tins s(re el cu mo
toarele vieţii voastre (sihice&
?n cazuri )oarte rare# inteligentă# voinţa şi sentimentul artistului cu(rind toate
dintr-o dată chintesenţa o(erei noi# sunt stimulate n mod creator de ea şi creează# ntr-un
elan )ier!inte# starea interioară necesară (entru muncă&
6e cele mai multe ori te3tul literar se nsuşeşte de către inteligenţă +intelect.
doar ntr-o anumită măsură 4 emoţia +sentimentul. l cu(rinde (arţial şi (rovoacă elanuri
,1-
de dorinţă +voinţă. s(oradice# m!ucătăţite&
Sau# vor!ind (otrivit noii de)iniţii# n (rima (erioadă de cunoaştere a o(erei
(oetului se creează o re(rezentare vagă şi o )oarte su(er)icială ;udecare raţională a
(iesei& "(inţa-sentiment răs(unde de asemenea (arţial# nesigur# la (rimele im(resii şi
atunci se creează o senzaţie interioară a vieţii rolului „n general"&
>n alt rezultat nici nu se (oate aşte(ta# deocamdată# dacă sensul adevărat al
vieţii rolului e nţeles schematic de către artist& ?n ma;oritatea cazurilor# chintesenţa
rolului a;unge n ad%ncimea conştiinţei a!ia du(ă o muncă ndelungată# du(ă studierea
o(erei# du(ă ce s-a (arcurs aceeaşi cale creatoare (e care a stră!ătut-o nsuşi autorul
(iesei&
6ar se nt%m(la ca la (rima lectură te3tul literar să nu )ie (erce(ut n nici un
chi( de inteligenţa actorului# să nu (rimească nici un )el de răs(uns din (artea voinţei şi
sentimentului şi să nu creeze nici un )el de re(rezentare# nici un )el de raţionament
des(re o(era citită& 2şa se nt%m(la adesea la (rimul contact cu o o(eră im(resionistă ori
sim!olistă&
2tunci tre!uie să m(rumuţi raţionamente străine# să (rice(i te3tul literar cu
un a;utor dina)ară şi să (ătrunzi intens n el& 6u(ă o muncă (erseverentă se creează# n
s)%rşit# o oarecare re(rezentare sla!ă# un raţionament care nu e de sine stătător şi care# (e
urmă# se dezvoltă tre(tat& '%nă la urmă se iz!uteşte# ntr-o măsură sau alta# să se atragă
n muncă voinţa-sentiment şi toate motoarele vieţii (sihice&
n (rima (erioadă# at%ta vreme c%t sco(ul nu e clar# curentele invizi!ile care te
m(ing nainte se găsesc ntr-o stare em!rionară& Momentele se(arate ale vieţii rolului#
(rinse de artist la (rimul contact cu (iesă# (rovoacă elanuri (uternice n tendinţa
motoarelor vieţii (sihice&
Ddeea# dorinţele se mani)estă (rin im(ulsuri& Ble !a a(ar# !a (ier# !a se nasc şi
dis(ar din nou&
6acă ar )i să re(rezentăm gra)ic aceste linii care (urced din motoarele vieţii
(sihice# atunci ar a(ărea nişte ntreru(eri# nişte )ragmente şi liniuţe&
'e măsură ce rolul e cunoscut mai de(arte şi sco(ul lui (rinci(al e mai ad%nc
nţeles# liniile tendinţei motoarelor vieţii (sihice se m(linesc tre(tat&
2tunci (utem să vor!im des(re a(ariţia nce(utului creaţiei&
- 6e ce asta I
n loc de răs(uns# 2rkadie 5ikolaevici a nce(ut deodată să-şi agite m%inile#
ca(ul şi tot tru(ul şi (e urmă m-a ntre!at7
- Mişcările mele se (ot oare numi dans I
5oi am răs(uns negativ&
6u(ă aceea# 2rkadie 5ikolaevici s-a aşezat şi a nce(ut să )acă tot )elul de
mişcări# care se nlănţuiau una de alta şi creau o linie nentreru(tă&
H/6ar din asta se (oate crea un dans I a ntre!at el&
H0Se (oate# am răs(uns noi n cor&
2rkadie 5ikolaevici a nce(ut să )redoneze nişte note izolate# cu o(riri lungi
ntre ele&
:82sta se (oate numi un c%ntec I a ntre!at el&
:15u&
:,6ar asta I şi a scos c%teva note melodioase care se nlănţuiau una de alta&
:ASe (oate J
2rkadie 5ikolaevici a nce(ut să m%zgălească o )oaie de h%rtie cu linii# liniuţe#
(uncte# linii sinuoase# izolate# la nt%m(lare şi ne-a ntre!at7
,1/
:*'uteţi să numiţi asta un desen I
:H5u&
::6ar din asemenea linii se (oate alcătui ceva I
2rkadie 5ikolaevici a )ăcut c%teva linii lungi# )rumoase# şer(uitoare&
:- Se (oate&
:/ "edeţi dar că orice artă are nevoie# nainte de toate
V
de o linie nentreru(tă I
:0"edem J
-8 =i arta noastră are nevoie de o linie nentreru(tă& Dată de ce am şi s(us că
atunci c%nd liniile care arată tendinţa motoarelor vieţii (sihice se m(linesc# adică vor
deveni nentreru(te# atunci vom (utea vor!i des(re creaţie&
-1Scuzaţi-mă# vă rog# dar (arcă (oate să e3iste n viaţă# şi cu at%t mai mult (e
scenă# o linie continuă care să nu se ntreru(ă nici un minut I se legă 9ovorkov de cele
s(use&
-, E asemenea linie (oate e3ista# dar nu la un om normal# ci la un ne!un 4 ea
se cheamă idee )i3e R& ?n ceea ce-i (riveşte (e oamenii sănătoşi# (entru ei unele
ntreru(eri sunt normale şi o!ligatorii& 2şa cel (uţin ni se (are nouă& ?nsă# n momentul
ntreru(erii# omul nu moare# ci trăieşte# de aceea una dintre liniile vieţii continuă să
dureze n el# a e3(licat 1orţov&
-ACe )el de linie I
-* 2sta ntrea!ă-i (e savanţi& Să ne nţelegem că de acum ncolo să socotim că
linie normală# nentreru(tă# (entru om acea linie n care e3istă mici ntreru(eri
o!ligatorii&
La s)%rşitul lecţiei# 2rkadie 5ikolaevici a e3(licat că noi avem nevoie nu
numai de o singură linie de acest )el# ci de o serie ntreagă# adică de liniile născocirilor
imaginaţiei# de liniile atenţiei# o!iectelor# logicii şi consecvenţei# )ragmentelor şi
temelor# dorinţei# tendinţei şi acţiunii# de momentele continui ale adevărului# credinţei#
ale amintirilor emoţionale# ale comunicării# ada(tării şi altor elemente necesare creaţiei&
6acă se va ntreru(e linia acţiunii (e scenă# nseamnă că rolul# (iesa#
s(ectacolul s-au o(rit& 6acă acelaşi lucruRse va nt%m(la cu linia motoarelor vieţii
(sihice# )ie# de (ildă# cu g%ndirea +inteligenţa.# omul-artist nu va )i n stare să-şi )ormeze
re(rezentarea şi raţionamentul n legătură cu -ceea ce s(un cuvintele te3tului# nseamnă
că el nu va nţelege ce )ace şi ce vor!eşte (e scenă# n rol& 6acă nsă se va o(ri linia
voinţei-sentimen-tului# omul-artist şi rolul lui vor nceta să dorească şi să trăiască&
Emul-artist şi omul-rol trăiesc toate aceste linii a(roa(e )ără ntreru(ere (e
scenă& 2ceste linii dau viaţă şi mişcare (ersona;ului inter(retat de el& 6e cum ele se
ntreru(# viaţa rolului ncetează# se (aralizează sau moare& E dată cu a(ariţia liniei# rolul
(rinde din nou viaţă&
E asemenea alternanţă de ecli(se şi nsu)leţiri nu e normală& $olul cere o
(ermanentă viaţă (e o linie a(roa(e nentreru(tă&
…a!" 1#..
-H La ultima lecţie aţi recunoscut că# at%t n teatru# c%t şi n orice altă artă# e
nevoie# nainte de toate# de o linie unitară# nentreru(tă# a s(us astăzi 2rkadie
5ikolaevici& "reţi să vă arăt cum se creează ea I
-:Sigur că da J l-au rugat elevii&
--'ovesteşte-mi cum ţi-ai (etrecut dimineaţa de astăzi# din cli(a n care te-ai
trezit I s-a adresat el lui "iunţov&
5east%m(ăratul !ăiat s-a concentrat n chi( caraghios şi s-a g%ndit ad%nc# ca să
,10
răs(undă la ntre!are& 6ar n-a iz!utit să-şi ndre(te atenţia n urmă asu(ra ceasurilor
trecute ale zilei de azi& Ca să-1 a;ute# 2rkadie 5ikolaevici i-a dat următorul s)at7
- Ca să-ţi aduci aminte trecutul# nu-1 lua de la ca(ăt# venind s(re
(rezent# ci# dim(otrivă# (orneşte de la (rezent# nde(ărlndu-te s(re trecu
tul de care ţi aduci aminte& Co!or uşor n trecut# mai ales n cazurile
n care e vor!a de un trecut a(ro(iat&
"iunţov n-a nţeles dintr-o dată cum se )ace asta# de aceea 2rkadie 5ikolaevici
i-a venit n a;utor& Bl a s(us 7
-/ 2cum stau de vor!ă cu dumneata aici# n clasă& 6ar ce-ai )ăcut (%nă
adineauri I
-0Mi-am schim!at hainele&
/8 2ceastă schim!are a hainelor nu e un (roces (rea mare#& de sine stătător& ?n
el sunt ascunse momente scurte# izolate# de dorinţă# de tendinţă# acţiune etc# )ără de care
nu se (oate nde(lini tema curentă dată& Schim!area hainelor ţi-a lăsat amintirea unei
linii scurte din viaţa dumi-tale& C%te teme# at%tea (rocese (entru nde(linirea lor şi tot
at%tea linii scurte ale vieţii rolului& Dată# de (ildă7
/1Ce s-a nt%m(lat nainte de a-ţi )i schim!at hainele I
/,2m )ost la scrimă şi la gimnastică&
/A6ar nainte I
/*2m )umat la !u)et&
/H=i nainte de asta I
/:2m )ost la canto&
/- 1oate acestea sunt linii scurte ale vieţii dumitale# care lasă urme n
memorie# % o!servat 2rkadie 5ikolaevici&
2st)el# sco!ornd din ce n ce mai ad%nc n trecut# "iunţov a a;uns la
momentul trezirii lui de astăzi şi la nce(utul zilei&
- 2 rezultat o serie lungă de linii scurte ale vieţii trăite de dumneata astăzi# n
(rima ;umătate a zilei# nce(%nd din cli(a n care te-ai trezit
şi is(răvind cu cli(a de )aţă& ?n memoria dumitale s-a (ăstrat amin
tirea lor&
Ca să le )i3ezi mai !ine# re(etă de c%teva ori# n aceeaşi ordine# ceea ce ai )ăcut
acum# a (ro(us 2rkadie 5ikolaevici&
6u(ă ce şi această (oruncă a )ost nde(linită# el a recunoscut că "iunţov nu
numai că-şi amintea trecutul zilei de astăzi# dar că şi-1 şi )i3ase n memorie&
- 2cum re(etă de c%teva ori acelaşi e)ort de aducere aminte a unui
trecut a(ro(iat# dar n direcţie inversă# adică nce(e cu cli(a trezirii ca
să a;ungi (%nă la aceea (e care o trăieşti acum&
"iunţov a nde(linit şi această (oruncă şi nu numai o singură dată# ci de mai
multe ori&
- 2cum# s(une-mi - i s-a adresat 2rkadie 5ikolaevici - nu simţi oare că toate
aceste amintiri şi munca dumitale ţi-au lăsat o urmă de re
(rezentare# n g%nd sau n sentiment# a unei linii destul de lungi a vieţii
dumitale de astăzi I Ba este m(letită nu numai din amintiri des(re acţiuni
şi com(ortări izolate ale dumitale ntr-un trecut a(ro(iat# dar şi dintr-o
serie de sentimente# g%nduri# senzaţii etc& (e care le-ai trăit&
"iunţov nu nţelese mult tim( ntre!area& Blevii# şi eu m(reună cu ei# i-am
e3(licat7
- 5u nţelegi că# dacă te uiţi na(oi# ţi aduci aminte de o serie n
,,8
treagă de tre!uri cunoscute# cotidiene# curente# care se (erindă ntr-o n
şiruire o!işnuită I 6acă nsă ţi ncordezi şi mai tare atenţia şi te con
centrezi asu(ra trecutului a(ro(iat# atunci o să-ţi aduci aminte nu numai
de linia e3terioară a vieţii zilei de astăzi# dar şi de cea interioară& Ba lasă
o d%ră neclară# care se aşterne n urma noastră ntocmai ca o trenă&
"iunţov tăcea& Se vedea că s-a ncurcat de tot& 2rkadie 5ikolaevici 1-a lăsat n
(ace şi mi s-a adresat mie7
- 6umneata ai nţeles cum se (oate da viaţă (rimei ;umătăţi a li
niei vieţii zilei de astăzi& Fă acelaşi lucru (entru a doua ;umătate# netrăită
ncă astăzi# mi-a (ro(us el&
// 6e unde să ştiu eu ce se va nt%m(la cu mine ntr-un viitor a(ro(iat I nu mă
dumeream eu&
/0 Cum I 6umneata nu ştii că du(ă lecţia mea mai ai şi alte cursuri ş;; că (e
urmă te vei duce acasă# că acolo vei sta la masă I Eare n-ai nici >n )el de (lanuri (entru
deseară 7 să te duci la nişte cunoscuţi# la teatru# la cinema# la o con)erinţă I 5u ştii dacă
intenţiile dumitale se vor realiza sau nu# nsă (oţi să (resu(ui ceva&
08Sigur că da# am )ost eu de aceeaşi (ărere&
01 6acă e aşa# atunci nseamnă că ai ceva n vedere (entru a doua ;umătate a
zilei de astăziJ 5u simţi oare dumneata că şi n ea se ntinde mai de(arte linia continuă a
viitorului cu gri;ile# cu o!ligaţiile# !ucuriile şi ne(lăcerile lui# la al căror g%nd dis(oziţia
dumitale actuală scade sau creşte I
=i n această (reviziune a viitorului e3istă mişcare# iar acolo unde e mişcare#
se desenează şi linia vieţii& 5-o simţi oare c%nd te g%ndeşti la ce te aştea(tă de acum
nainte I
0,Fireşte că simt ceea ce s(uneţi&
0A >neşte această linie cu cea dinainte# ai n vedere şi (e cea (rezentă şi vei
o!ţine o singură linie mare# continuă# care trece de-a lungul trecutului# (rezentului şi
viitorului zilei dumitale de astăzi# care se ntinde nentreru(t din momentul trezirii de
dimineaţă (%nă la somnul de seară& nţelegeţi oare acum cum din liniile mici# izolate ale
vieţii voastre se com(une o singură linie mare# continuă a vieţii unei zile ntregi I
2cum nchi(uie-ţi - a continuat să e3(lice 2rkadie 5ikolaevici -] că ţi s-a
ncredinţat rolul lui Ethello ca să-1 (regăteşti ntr-o să(tăm%nă& 5u simţi oare că toată
viaţa dumitale n acest tim( se reduce la un singur lucru 7 să ieşi la ca(ăt cu cinste dintr-
o nsărcinare at%t de grea I Ba ţi-ar ocu(a n ntregime toate cele şa(te zile# n care tim(
te-ar stă(%ni o singură gri;ă 7 să realizezi acest teri!il s(ectacol&
0* Sigur# am recunoscut eu&
0H 5u simţi oare că şi n această imagine sugerată de mine se ascunde linia
continuă a vieţii unei să(tăm%ni ntregi# linie şi mai lungă de-ct n e3em(lul anterior#
nchinată (regătirii rolului lui Ethello I ntre!ă 1orţov& 6acă e3istă linia zilei#
să(tăm%nii# atunci de ce să nu )ie şi o linie a lunii# a anului# şi# n s)%rşit# a ntregii vieţi I
2ceste linii mari se com(un de asemenea din multe altele mici&
2!solut acelaşi lucru se (etrece cu )iecare (iesă şi )iecare rol& =i acolo liniile
mari se nasc din multe linii mici4 şi (e scenă ele (ot să cu(rindă di)erite eta(e ale zilei#
să(tăm%nii# lunii# anului şi ntregii vieţi&
?n realitatea cotidiană# această linie e m(letită de nsăşi viaţa# iar n (iesă e
creată de născocirea artistică a (oetului# a(ro(iată de adevăr&
6ar linia nu e marcată de el com(let# nentreru(t# (entru toată viaţa rolului# ci
numai (arţial# cu mari ntreru(eri&
,,1
0:6e ce I nu nţelegeam eu&
0- 5oi am vor!it des(re )a(tul că dramaturgul nu redă toată viaţa (iesei şi a
rolului# ci numai acele momente ale lor care se arăta şi se (etrec (e scenă& 6ramaturgul
nu descrie multe din lucrurile care se (etrec dincolo de decorurile care n)ăţişează (e
scenă locul de acţiune al (iesei& 6ramaturgul trece adesea su! tăcere ceea ce s-a (etrecut
n culise# adică )a(tul care st%rneşte com(ortările (ersona;elor inter(retate de actori (e
scenă& 5oi singuri tre!uie să creăm# cu născocirile imaginaţiei noastre# ceea ce n-a )ost
creat de autor n e3em(larul ti(ărit al (iesei& Fără asta# n-o să o!ţii (e scenă com(leta
„viaţă a s(iritului omenesc" a artistului n rol# ci o să ai de-a )ace doar cu )ragmente
izolate&
'entru trăire# e nevoie de o linie +relativ. com(letă a vieţii rolului şi (iesei&
?n linia vieţii rolului sunt inadmisi!ile scă(ările şi omisiunile# nu numai (e
scenă# dar şi n culise& Ble ntreru( viaţa (ersona;ului inter(retat şi creează n ea
momente goale# moarte& 2ceste momente se um(lu cu gn-durile şi sentimentele străine
de rol ale omului-artist# care n-au legătură cu ceea ce ;oacă el& 2sta l m(inge (e o (antă
)alsă - n domeniul vieţii lui (ersonale&
Să zicem# de (ildă# că ;oci e3erciţiul arderii !anilor 4 conduci (er)ect linia
vieţii rolului4 te duci la chemarea nevestii n su)ragerie# ca să vezi cum )ace !aie
co(ilului& 6ar# duc%ndu-te acolo# te nt%lneşti cu o cunoştinţă sosită acum de de(arte şi
care a intrat (rin (rotecţie n culise& 2)li de la ea o nt%m(lare )oarte hazlie# care s-a
(etrecut cu o rudă a dumitale a(ro(iată& Dntri# a!ia stă(%nindu-ţi r%sul# ca să ;oci scena
arderii şi (auza „tragicului li(sit de acţiune"&
nţelegi şi dumneata că asemenea intercalări străine n linia rolului nu slu;esc
(iesa şi nu te a;ută (e dumneata& nseamnă că nici n culise nu e (ermisă ntreru(erea
liniei rolului& 6ar mulţi actori nu (ot ;uca rolul (entru ei nşişi n culise& Să nu ;oace# dar
să se g%ndească cum ar )i (rocedat ei# dacă s-ar )i a)lat n condiţiile (ersona;ului
zugrăvit& $ezolvarea acestei (ro!leme# ca şi a altora (rivitoare la rol# sunt o!ligatorii
(entru )iecare artist la )iecare s(ectacol& 'entru asta vine artistul la teatru şi iese n )aţa
(u!licului& 6acă artistul va (leca de la teatru )ără să )i )ăcut )aţă astăzi sarcinii
o!ligatorii (entru el# tre!uie să socotim că el nu şi-a nde(linit ndatoririle&
…a!" 1#..
2rkadie 5ikolaevici a nce(ut lecţia cer%nd tuturor să treacă (e scenă# să se
aşeze c%t mai comod n „salonul Maloletkovei" şi să vor!ească )iecare des(re ceea ce i
va trece (rin minte&
Blevii s-au aşezat n ;urul mesei rotunde şi (e l%ngă (erete# su! !ecurile
electrice (rinse acolo&
$ahmanov se agita mai mult dec%t toţi# )a(t din care am dedus că se (unea n
scenă o nouă născocire de-a lui&
?n tim(ul discuţiei noastre generale# din di)erite colţuri ale scenei se a(rindeau
şi se stingeau !ecuri& 2m o!servat că ele se a(rindeau ori l%ngă cel care vor!ea# ori
l%ngă cal des(re care se vor!ea& 6e (ildă# era de a;uns ca $ahmanov să scoată un cuv%nt
şi !ecul se a(rindea l%ngă el& Bra destul să aminteşti de un lucru de (e masă şi deasu(ra
ei se a(rindea o lumină ş&a&m&d&
5-am (utut să găsesc e3(licaţia unui singur lucru - a(rinderea luminii dincolo
de odaia unde ne a)lam 7 n su)ragerie# n sală şi n celelalte ncă(eri alăturate& S-a
dovedit mai t%rziu că această lumină ilustra ceea ce se găsea dincolo de limitele
salonului nostru& 2şa# de (ildă# !ecul din coridor se a(rindea la amintirea trecutului#
,,,
!ecul din su)ragerie se a(rindea c%nd se vor!ea des(re ceea ce se (etrecea n (rezent
dincolo dde marginile odăii noastre& <ecul din salonul „a(artamentului Maloletko-vei" se
lumina c%nd se visă des(re viitor& 2m o!servat# de asemenea# că luminile se a(rindeau
)ără ntreru(ere7 nu se stingea !ine un !ec şi se a(rindea altul& 1orţov ne-a e3(licat că
a(rinderea luminilor ilustra continuă schim!are a o!iectelor# care are loc )ără o(rire#
logic# consecvent sau nt%m(lător# n viaţa noastră&
- 2celaşi lucru tre!uie să se (etreacă şi la s(ectacol# n inter(reta
rea unui rol# e3(lica 1orţov& Dm(ortant e ca (e scenă o!iectele să se suc-
ceadă )ără ntreru(ere şi că ele să creeze o linie continuă& 2ceastă linie
tre!uie să se ntindă aici# (e scenă# de (artea noastră a ram(ei şi să nu
treacă colo# de cealaltă (arte# n sală&
"iaţa omului sau a rolului e un schim! nentreru(t de o!iecte# de cercuri de
atenţie# !a n viaţa reală care ne ncon;oară# !a (e (lanul amintirilor din trecut# !a (e
(lanul visurilor de viitor# dar numai n sala de teatru nu& 2ceastă continuitate a liniei e
e3trem de im(ortantă (entru artist şi tre!uie s-o ntăriţi n voi&
2m să vă arăt acum# cu a;utorul ;ocurilor de lumină# cum tre!uie să se
des)ăşoare nentreru(t linia vieţii la actor n decursul ntregului rol&
- 1receţi n stal# ne-a s(us 1orţov# iar Dvan 'latonovici să se ducă
n ca!ina electrică şi să-mi a;ute&
Dată ce (iesă voi ;uca& 2stăzi este aici o licitaţie& Se v%nd două ta!louri de
$em!randt& ?n aşte(tarea cum(ărătorilor# noi stăm la o masă rotundă cu e3(ertul n
(ictură şi ne nţelegem asu(ra (reţului care tre!uie cerut (e ta!louri& 1re!uie să
e3aminăm !a un ta!lou# !a altul&
+<ecurile din cele două (ărţi ale odăii se a(rindeau şi se stingeau alternativ# n
tim( ce lam(a din m%inile lui 1orţov se stinsese&.
1re!uie de asemenea să com(arăm n g%nd ta!lourile de iată cu altele originale
ale lui $em!randt# din muzeele noastre şi din străinătate&
+Lam(a din vesti!ul# care ilustra ta!lourile imaginate din muzee# !a se
a(rindea# !a se stingea# altern%nd cu două lăm(i de (erete care re(rezentau ta!lourile
imaginate n salon&.
"edeţi aceste !ecuri sla!e care şi-au a(rins deodată l%ngă intrarea (rinci(ală&
2cestea sunt cum(ărătorii de r%nd& 2tenţia mi s-a o(rit asu(ra lor şi i nt%m(in# dar )ără
nsu)leţire&
„6acă vor veni numai asemenea clienţi# nu voi iz!uti să ridic (reţul ta!lourilor
J" mă g%ndesc eu& Sunt at%t de cu)undat n g%ndurile mele# nc%t nu o!serv (e nimeni şi
nimic&
+1oate lăm(ile de (%nă acum s-au stins# iar de sus a căzut asu(ra lui 1orţov o
rază mo!ilă de lumină# care ilustra micul cerc de atenţie& Ba se mişca m(reună cu el#
at%t tim( c%t 2rkadie 5ikolaevici se (lim!a neliniştit (rin ncă(ere&.
>itaţi-vă 7 toată scena şi odăile alăturate s-au um(lut de lăm(i noi# a(rinse# de
data asta mai mari& 2ceştia sunt re(rezentanţii muzeelor din străinătate& Se nţelege că eu
i nt%m(in cu un res(ect deose!it&
6u(ă aceea# 2rkadie 5ikolaevici ne-a zugrăvit at%t (rimirea cum(ărătorilor#
c%t şi licitaţia& 2tenţia lui s-a ncordat şi mai (uternic c%nd a nce(ut lu(ta nverşunată
ntre cum(ărătorii im(ortanţi# care s-a is(răvit cu un scandal uriaş# redat (rintr-o orgie de
lumini&&& Lăm(ile mari se a(rindeau şi se stingeau toate dintr-o dată sau se(arat# ceea ce
crea un ta!lou )rumos# ca un )inal de a(oteoză )eerică& Echii alergau n toate (ărţile&
- 2m iz!utit oare să vă ilustrez cum se creează o linie nentreru(tă de viaţă (e
,,A
scenă I a ntre!at 2rkadie 5ikolaevici&
9ovorkov a declarat că 1orţov n-a iz!utit să demonstreze ceea ce a vrut7
0/ 6umneavoastră# !inevoiţi să vedeţi# ne-aţi demonstrat a!solut contrariul&
Qocul de lumină ne vor!eşte nu des(re continuitatea liniei# ci des(re unele salturi
necontenite&
00 Bu nu văd asta& 2tenţia actorului trece )ără o(rire de la un o!iect la altul&
2ceastă schim!are (ermanentă a o!iectelor atenţiei creează tocmai linia continuă& 6acă
nsă actorul se va agăţa numai de un singur o!iect şi n tot actul şi n toată (iesa se&va
ţine de el )ără să se des(rindă# atunci nu va e3ista nici o linie a mişcării şi# chiar dacă ea
s-ar )orma# atunci ar )i linia unui ne!un# care# cum v-am mai s(us# se numeşte idee )i3e&
Blevii au )ost de (artea lui 2rkadie 5ikolaevici şi au declarat că el a iz!utit să
le lămurească ideea&
- Cu at%t mai !ineJ a s(us el& Bu v-am arătat cum ar tre!ui să se
nt%m(le ntotdeauna (e scenă& 2duceţi-vă aminte asta# (entru a (utea )ace
com(araţii ntre ceea ce se (etrece n ma;oritatea cazurilor cu artiştii (e scenă
şi ceea ce totuşi n-ar tre!ui să e3iste niciodată& Bu v-am ilustrat asta la tim(# cu aceleaşi
!ecuri& Ble se a(rindeau rar (e scenă# n tim( ce n sală se a(rindeau a(roa(e nentreru(t&
Credeţi oare că e normal ca viaţa şi atenţia actorului să )ie nsu)leţite (e scenă
doar un minut şi a(oi să slă!ească acolo (entru un tim( lung şi să treacă n (u!lic sau
dincolo de marginile teatrului I 2(oi să se ntoarcă din nou# ca iarăşi să dis(ară un tim(
ndelungat de (e scenă I
C%nd e vor!a de un asemenea ;oc# numai c%teva momente ale vieţii artistului
(e scenă a(arţin rolului# iar n restul tim(ului sunt străine de el& 2rta n-are nevoie de un
asemenea amestec de sentimente eterogene&
?nvăţaţi-vă# deci# să creaţi (e scenă linii +relativ. nentreru(te (entru )iecare
dintre motoarele vieţii (sihice şi (entru )iecare dintre elemente&
FIV - STAREA DE SPIRIT SCENIC%
…a!" 1#..
2zi nu avem o lecţie o!işnuită# ci una care e anunţată (rintr-un a)iş& 2rkadie
5ikolaevici a s(us 7 R
- S(re ce tind oare liniile motoarelor vieţii (sihice# nou-născute I S(re ce tinde
(ianistul n momentele de av%nt artistic# c%nd dă )r%u li!er sentimentului şi lasă creaţia
să se des)ăşoare nestingherit I S(re (ian
r
s(re instrumentul lui& S(re ce se gră!eşte# n
aceleaşi momente# (ictorul I S(re (%nza# s(re (ensule şi culori# adică s(re armele
creaţiei lui& S(re ce se av%nta artistul# sau# mai !ine zis# motoarele vieţii lui (sihice I
S(re ceea ce (un ele n mişcare# adică s(re natura lui su)letească şi )izică# s(re
elementele lui su)leteşti& Dnteligenţa# voinţa şi sentimentul dau alarma şi cu (uterea#
tem(eramentul şi ca(acitatea de convingere (ro(rii lor mo!ilizează toate )orţele
interioare creatoare&
2şa cum o ta!ără cu)undată n somn se trezeşte !rusc la semnalul de alarmă#
tot aşa şi )orţele su)letului nostru artistic se ncordează dintr-o-dată şi se (regătesc n
gra!ă (entru marşul creator&
5es)%rşitele născociri ale imaginaţiei# o!iectele atenţiei# comunicările## temele#
dorinţele şi acţiunile# momentele de adevăr şi credinţa# amintirile emoţionale# ada(tările
sie aşază n şiruri lungi&
,,*
Motoarele vieţii (sihice stră!at aceste şiruri# stimulează elementele şi se
moli(sesc şi ele# mai (uternic# de acest entuziasm creator&
Mai mult dec%t at%t# ele iau de la „elemente" (ărticele din nsuşirile lor
naturale& 'rin asta# inteligentă# voinţa şi sentimentul devin şi mai active& Ble sunt din ce
n ce mai stimulate de născocirile imaginaţiei# care )ac (iesă mai veridică şi temele mai
ntemeiate& 2ceasta a;ută motoarele# şi elementele să simtă mai !ine n rol adevărul
vieţii şi să creadă n (osi!ilitatea reală a ceea ce se (etrece (e scenă& 1oate luate la un
loc (rovoacă trăirea şi necesitatea de comunicare cu (ersona;ele de (e scenă şi# (entru
asta# sunt necesare ada(tările&
ntr-un cuv%nt# motoarele vieţii (sihice iau toate tonurile# culorile# nuanţele#
dis(oziţiile elementelor (rintre ale căror şiruri trec& Conţinutul lor su)letesc se m!i!ă de
ele&
La r%ndul lor# motoarele vieţii (sihice contaminează r%ndurile elementelor# nu
numai cu energia# (uterea# voinţa# emoţia# ideea lor (ro(rie# dar le transmit acele
momente ale rolului şi ale (iesei (e care le-au adus cu ele# care le-au entuziasmat la
(rimul contact cu o(era (oetului# care le-au stimulat la creaţie& Ble altoiesc (e
elementele acestea (rimii muguri ai su)letului rolului&
6in aceşti muguri se creează tre(tat# n su)letul inter(retului# sentimentele
artistului-rol& Su! as(ectul acesta ele tind mereu nainte# ca şi regimentele !ine (regătite#
su! conducerea motoarelor vieţii (sihice&
188 6ar ncotro se ndrea(tă I au ntre!at elevii&
181 >ndeva# de(arte&&& 2colo unde le cheamă intenţiile imaginaţiei# ale
situaţiilor (ro(use şi ale magicilor „dacă" ai (ielei& Ble tind acolo unde le atrag temele
creatoare# unde le m(ing dorinţele# tendinţele# acţiunile interioare ale rolului& E!iectele#
adică (ersona;ele (iesei# le atrag (entru a comunică7 cu ele& Ble tind s(re ceea ce e uşor
să crezi (e scenă şi n o(eră (oetului# adică s(re adevărul artistic& E!servaţi că toate
aceste tentaţii se găsesc (e scenă# adică de (artea asta a ram(ei# şi nu n sala de
s(ectacol&
Cu c%t (leacă mai de(arte şirurile de elemente# cu at%t liniile tendinţelor lor se
str%ng mai tare# se leagă (arcă# n cele din urmă# ntr-un singur nod comun& 2ceastă
conto(ire a tuturor elementelor artistului-rol ntr-o tendinţă comună creează acea stare
interioară a artistului# e3trem de im(ortanţa (e scenă# care n lim!a;ul nostru se
numeşte&&& 2rkadie 5ikolae-vici a arătat a)işul at%rnat n )aţa noastră# (e care scria 7
STAREA DE SPIRIT SCENIC%
18, Cum vine asta I s-a s(eriat "iunţov&
18A Foarte sim(luJ am nce(ut să-i e3(lic# ca să mă veri)ic (e mine
nsumi& Motoarele vieţii (sihice se unesc cu elementele ntr-un singur sco( comun al
artistului-rol& 5u-i aşa I
18* 2şa - dar cu două recti)icări& 'rima 7 ne a)lăm ncă de(arte de un
singur sco( )undamental comun# şi ele se unesc numai (entru căutarea lui mai de(arte#
cu (uteri unite&
2 doua recti)icare se re)eră la terminologie& Con)orm convenţieiUnoi am numit
(%nă acum ca(acităţile artistice# talentul# calităţile naturale# chiar şi unele metode
(sihotehnice (ur şi sim(lu „elemente"& 2ceasta a )ost o denumire (rovizorie& 5oi am
admis-o numai (entru că era (rea devreme ca să vor!im des(re starea scenică& 2cum
nsă# du(ă ce am rostit acest cuv%nt# vă declar că adevărata lor denumire este7
ELEMENTELE ST%RII DE SPIRIT SCENICE
18H Blementele&&& stării de s(irit&&& scenice&&& Starea de s(irit&&& scenică&&& şi
,,H
!ăga "iunţov n ca( cuvintele nţele(te&
18: 5u (ot nţelege de )el J a hotăr%t el n s)%rşit# a o)tat ad%nc# a ridicat
din umeri şi a nce(ut să-şi Făvăşească (ărul cu des(erare&
18- 5u e nimic de nţeles J Starea de s(irit scenică e o stare omenească
a(roa(e normală&
18/ „2(roa(e" IJ
180 Ba e mai !ună dec%t cea normală şi# n acelaşi tim(# şi&&& mai rea&
118 6e ce mai rea I
111 'entru că starea de s(irit scenică# datorită condiţiei ne)ireşti a creaţiei
n )aţa (u!licului# ascunde n ea o (ărticică de in)luenţă s(ecială aa teatrului şi a scenei#
cu tendinţa lor de autodemonstrare# ceea ce nu e3istă n starea de s(irit normală
omenească& 2v%nd n vedere asta# noi numim starea actorului (e scenă# nu (ur şi sim(lu
stare de s(irit# ci adăugăm cuv%ntul scenică&
11, =i (entru ce e mai !ună starea de s(irit scenică dec%t cea normală I
11A 'entru că ea conţine senzaţia singurătăţii n )aţa (u!licului# (e care n-
o cunoaştem n viaţa reală& 2ceasta e o senzaţie minunată& Pineţi minte că aţi recunoscut
ntr-un tim( că vă (lictisiţi să ;ucaţi vreme ndelungată ntr-un teatru gol ori la voi acasă#
ntr-o odaie# n (atru ochi cu (artenerul& 2m com(arat atunci un asemenea ;oc cu
c%ntatul ntr-o cameră ticsită de covoare şi mo!ile ta(isate# care omoară acustică& 6ar
ntr-un teatru tics;t de s(ectatori cu mii de inimi# care !at la unison cu inima artistului# se
creează o rezonanţă şi o acustică minunate (entru sentimentul nostru& Ca răs(uns la
)iecare moment de trăire autentică (e scenă# ne vin na(oi# din sală# ecouri# (artici(are#
sim(atie# curente invizi!ile de la mii de oameni vii# emoţionaţi# care creează m(reună
cu noi s(ectacolul& S(ectatorii (ot nu numai să-1 descura;eze şi să-1 s(erie (e actor# dar
şi să stimuleze n el o energie creatoare autentică& Ba i dă o mare căldură su)letească#
ncredere n el şi n munca lui artistică&
Senzaţia ecoului a mii de su)lete omeneşti care vine de la sala ticsită de
s(ectatori i dăruieşte cea mai mare !ucurie (e care o (oate avea un om&
2st)el# (e de o (arte# creaţia n )aţa (u!licului l stinghereşte (e artist# iar (e de
altă (arte# l a;ută&
6in (ăcate# o asemenea stare omenească ;ustă# a(roa(e n ntregime )irească#
se creează )oarte# )oarte rar de la sine (e scenă& C%nd - n cazuri e3ce(ţionale - iese un
s(ectacol at%t de iz!utit sau numai unele momente izolate ale lui# actorul# ntorc%ndu-se
n ca!ina lui# şi s(une7 „2ş-
tăzi am )ost n rol"& 2sta nseamnă că el a găsit nt%m(lător (e scenă o stare de
s(irit omenească a(roa(e normală&
?n asemenea momente e3ce(ţionale# ntregul a(arat creator al artistului# toate
(iesele lui se(arate# toate# cum s-ar s(une# „arcurile"# „!utoanele"# „(edalele" acţionează
minunat# a(roa(e la )el sau chiar mai !ine dec%t n nsăşi viaţa&
E asemenea stare de s(irit scenică ne e necesară n cea mai mare măsură#
deoarece numai cu ea se (oate săv%rşi o creaţie autentică& Dată de ce noi (reţuim
nemăsurat starea de s(irit scenică& 2cesta e unul dintre momentele (rinci(ale ale
(rocesului creator# (entru care s-au (relucrat elementele&
Ce )ericire că dis(unem de o (sihotehnică care (oate# la (orunca noastră şi n
chi( s(ontan# să creeze starea de s(irit scenică# care nainte a(ărea n noi numai
nt%m(lător# ca un „dar de la 2(ollon" J
Dată de ce nchei lecţia cu )elicitarea 7 voi aţi atins astăzi o eta(ă )oarte
im(ortantă n munca noastră şcolară 7 voi aţi a)lat ce e starea de s(irit scenică&
,,:
…a!" 1#..
- ?n acele cazuri# din (ăcate )oarte dese - a s(us 2rkadie 5ikolae-vici -l n care
(e scenă nu se creează starea de s(irit scenică# actorul# n-torcmdu-se n ca!ină# se
(l%nge7 „5u sunt ins(irat# nu (ot să ;oc astăziJ" 2sta nseamnă că a(aratul creator
su)letesc al artistului nu lucrează !ine sau e com(let li(sit de acţiune şi că de(rinderea
mecanică# ;ocul su(er)icial convenţional# şa!loanele# meşteşugul intră n dre(tul lor& Ce
(rovoacă o asemenea stare I 'oate că actorul s-a s(eriat de gaura neagră a deschiderii
scenei şi asta a ncurcat toate elementele stării lui I Sau a ieşit n )aţa s(ectatorilor cu un
rol nelucrat# n care nu crede# du(ă cum nu crede nici n cuvintele (e care le rosteşte# nici
n acţiunile (e care le )ace I 2sta creează n el o nesiguranţă# o stare tul!ure&
6ar se (oate nt%m(la să nu se )i (regătit cum se cuvine (entru creaţie# să nu-şi
)i m(ros(ătat un rol !ine lucrat& =i asta e necesar să se )acă de )iecare dată# naintea
)iecărui s(ectacol& 6ar n loc s-o )acă# el a ieşit (e scenă şi a desenat e3terior# )ormal#
conturul rolului& B !ine dacă acest lucru s-a )ăcut du(ă un (lan minuţios sta!ilit şi cu o
tehnică desă-vrşită a artei re(rezentării& =i această muncă (oate )i numită creaţie# cu
toate că nu se ncadrează n şcoala noastră de artă&
6ar (oate că actorul nu s-a (regătit (entru s(ectacol )iind !olnav sau (ur şi
sim(lu de lene# din (ricina neatenţiei# din (ricina gri;ilor şi ne(lăcerilor (ersonale# care
distrag atenţia de la creaţie& Sau (oate că el e dintre acei „artişti" care s-a o!işnuit să
de!iteze rolul şi să )ie a)ectat (entru amuzamentul (u!licului# neştiind să )acă altceva& ?n
toate cazurile nşirate (%nă acum# alegerea şi calitatea elementelor stării su)leteşti sunt
greşite& 5u e necesar să studiem )iecare dintre aceste cazuri n (arte& B de a;uns să
tragem o concluzie generală&
=tiţi că atunci c%nd omul-artist iese (e scenă n )aţa unui (u!lic numeros# şi
(ierde stă(%nirea de sine din (ricina s(aimei# a ză(ăcelii# a timidităţii# a răs(underii şi a
greutăţilor& ?n aceste cli(e el nu (oate să vor!ească# să se uite# să asculte# să g%ndească#
să vrea# să simtă# să um!le# să acţioneze omeneşte& 2(are n el o necesitate nervoasă să-i
satis)acă (e s(ectatori# şi# (entru amuzamentul lor# să se arate (e el nsuşi (e scenă# să-şi
ascundă starea su)letească (rin a)ectare&
?n asemenea cli(e# elementele actorului (arcă se destrăma şi trăiesc izolat unul
de altul 7 atenţia - de dragul atenţiei# o!iectele - de dragul o!iectelor# sentimentul
adevărului - de dragul sentimentului adevărului# ada(tarea - de dragul ada(tării etc&
Sigur că un asemenea )enomen e anormal& 5ormal e nsiă ca la omul-artist# ca şi n viaţa
reală# elementele care creează starea omenească să )ie inse(ara!ile&
?n momentul creaţiei# elementele tre!uie să )ie la )el de inse(ara!ilb c%nd e
vor!a de o ;ustă stare interioară scenică# care nu di)eră a(roa(e cu nimic de cea din
viaţă& 2şa se şi nt%m(la c%nd starea actorului (e scenă e ;ustă& 6in nenorocire# starea
scenică# datorită condiţiilor anormale ale creaţiei# e nestatornică& Cum o tul!uri# toate
elementele şi (ierd legătura lor comună# nce( să trăiască se(arat unul de altul# de la
sine şi (entru sine& 2tunci artistul acţionează (e scenă# dar nu n direcţia de care are
nevoie rolul# ci (ur şi sim(lu ca să „acţioneze"& 2rtistul comunică# dar nu cu acela cu
care tre!uie să comunice# (otrivit (iesei# ci&&& cu s(ectatorii# (entru amuzamentul lor 4
sau actorul se ada(tează# dar nu ca să trars-mită mai !ine (artenerului g%ndurile sau
sentimentele lui (ro(rii# ana-loage cu rolul# ci ca să strălucească (rin su!tilitatea tehnică
a &măiestriei lui actoriceşti şi aşa mai de(arte& 2tunci oamenii inter(retaţi de artişti se
mişcă (e scenă# mai nt%i )ără unele nsuşiri su)leteşti sau )ără altele# a(oi )ără nici un )el
de nsuşiri su)leteşti necesare omului-rol& >nii dintre aceşti oameni nerealizaţi sunt
,,-
li(siţi de sentimentul adevărului şi al credinţei n ceea ce )ac# altora le li(seşte atenţia
necesară la ceea ce rostesc sau le sca(ă o!iectul# )ără care se (ierde sensul şi
(osi!ilitatea de a comunica cu adevărat& Dată de ce acţiunile unor asemenea hi!rizi creaţi
(e scenă sunt moarte şi nu simţi n ele nici imagini omeneşti vii# nici viziuni# nici dorinţe
şi tendinţe interioare# )ără de care nu se (oate naşte n su)letul actorului voinţa-
sentiment&
Ce s-ar )i nt%m(lat dacă şi n natura noastră )izică e3terioară ar )i e3istat
asemenea li(suri# dacă ele ar deveni vădite şi (ersona;ul creat ar um!la (e scenă )ără
urechi# )ără degete# )ără dinţi I Cred că nu ne-am m(ăca uşor cu asemenea monstru& 6ar
li(surile naturii interioare nu sunt
vizi!ile ochiului& Ble nu sunt văzute de către s(ectatori# ci sunt numai simţite
inconştient de către ei& Ble sunt nţelese numai de cunoscătorii su!tili ai artei noastre&
Dată de ce un s(ectator o!işnuit s(une7 „'arcă totul e !ine# dar nu te
cucereşteJ" Dată de ce s(ectatorul nu răs(unde la un asemenena ;oc al actorilor# nu
a(laudă şi nu mai vine şi a doua oară să vadă s(ectacolul& 1oate aceste devieri# şi altele
ncă şi mai rele# ne ameninţă (ermanent (e steenă şi )ac starea noastră scenică
nestatornică&
Mai mult dec%t at%t# (rime;dia s(oreşte (rin )a(tul că zămislirea unei stări
su)leteşti ne;uste se săv%rşeşte cu o uşurinţă şi o re(eziciune neo!işnuite# care sca(ă
oricărui control& B de a;uns să acce(ţi# ntr-o stare de s(irit scenică ;ust creată# un singur
element ne;ust şi el va atrage nu-maidect du(ă sine celelalte elemente ne;uste# şi va
denatura starea su)letească datorită căreia e (osi!ilă creaţia&
"eri)icaţi s(usele mele 7 creaţi-vă (e scenă starea n care toate (ărţile
com(onente# ca o orchestră armonioasă# lucrează (rieteneşte4 nlocuiţi unul dintre aceste
elemente ;uste cu un altul ne;ust şi uitaţi-vă ce )alsitate va rezulta din asta&
6e e3em(lu# nchi(uiţi-vă că inter(retul rolului va găsi n imaginaţia lui o
născocire n care ou (oate nici el să creadă& 2tunci# inevita!il# se va crea o autonşelare#
o minciună# care va dezorganiza starea su)letească ;ustă& 2celaşi lucru se nt%m(la şi cu
alte elemente&
Sau să admitem că actorul# (e scenă# se uită la o!iect# dar nu-1 vede& 6in
această (ricină atenţia lui nu se concentrează asu(ra a ceea ce este indicat de (iesă şi de
rol# ci# dim(otrivă# el dă na(oi din )aţa o!iectului scenic ;ust care i-a )ost im(us
1
cu
)orţa şi tinde s(re altul# ne;ust# dar mai interesant şi mai emoţionant (entru el# adică s(re
masa (rivitorilor din sală sau s(re viaţa imaginată de dincolo de scenă& n aceste cli(e# n
artist se creează o „(rivire" mecanică# care (rovoacă un ;oc su(er)icial şi atunci toată
starea su)letească deviază& Sau ncercaţi să nlocuiţi tema vie a omului-rol cu o temă
moartă a actorului# sau arătaţi-vă (e voi nşivă s(ectatorilor# sau )olosiţi-vă de rol ca să
vă lăudaţi cu )orţa tem(eramentului vostru& 6in momentul n care veţi introduce ntr-o
stare su)letească ;ustă de (e scenă oricare dintre aceste elemente ne;uste# toate celelalte
se vor (re)ace dintr-o dată sau tre(tat7 adevărul se va trans)orma n convenţional şi n
metodă tehnică actoricească# credinţa n autenticitatea trăirii şi a acţiunii ei# ntr-o
credinţă actoricească# n meşteşug şi ntr-o acţiune mecanică o!işnuită4 temele omeneşti#
dorinţele şi tendinţele se vor trans)orma n unele teme# dorinţe şi tendinţe actoriceşti#
(ro)esionale4 născocirea imaginaţiei va dis(ărea şi va )i nlocuită cu cea reală# de toate
zilele# adică cu o re(rezentare convenţională# cu ;oc# cu s(ectacol# cu „teatru" n nţelesul
rău al cuv%ntului&
2cum )aceţi o totalizare a tuturor acestor devieri7 o!iectul atenţiei aşezat de
(artea cealaltă a ram(ei# (lus sentimentul adevărului violat# (lus amintirile teatrale +nu
,,/
cele emoţionale din viaţă.# (lus teme moarte# toate acestea cu(rinse nu ntr-o atmos)eră
de )icţiune artistică# ci ntr-o realitate actoricească cotidiană reală# n condiţiile
s(ectacolului nenormal şi av%nd (e deasu(ra cea mai (uternică ncordare musculară#
inevita!ilă n asemenea cazuri&
6in toate aceste „elemente" se com(une o stare scenică ne;ustă# n care nu (oţi
nici să trăieşti# nici să crezi# ci numai să re(rezinţi meşteşugăreşte# a)ect%ndu-te#
amuz%nd# misti)ic%nd şi imit%nd (ersona;ul&
5u se (etrece oare acelaşi lucru şi n muzică I =i acolo o singură notă )alsă
strică un acord echili!rat# dis)truge armonia# trans)ormă consonanţa n disonanţa şi
sileşte toate celelalte note să sune )als& ndre(taţi nota )alsă şi acordul va suna din nou
;ust&
?n toate e3em(lele date de mine astăzi# se creează inevita!il la nce(ut o
deviere şi a(oi starea ne;ustă a actorului (e scenă# (e care noi o numim n lim!a;ul
nostru starea de s(irit meşteşugărească +actoricească.&
2rtiştii nce(ători şi elevi ca voi# li(siţi de e3(erienţă şi de tehnică# cad adesea
(e scenă n stă(%nirea unei asemenea stări su)leteşti ne;uste& Ba le (rovoacă o serie de
convenţionalisme& ?n ceea ce (riveşte stările su)leteşti omeneşti ;uste# normale# ele se
creează de la sine (e scenă numai n chi( nt%m(lător# n a)ara voinţei lor (ro(rii&
11* 6e unde să avem noi meşteşug# c%nd am ;ucat doar o singură dată (e
scenă I ra-am m(otrivit eu şi alţi elevi&
11H 2m să răs(und# dacă nu mă nşel# chiar cu cuvintele dumitale# m-a
arătat el (e mine& Pii minte c%nd te-am (us chiar la (rima lecţie să şezi# (ur şi sim(lu# (e
scenă n )aţa tovarăşilor dumitale# elevii# şi dumneata ai nce(ut să ;oci su(er)icial şi ai
s(us cam următoarea )rază 7 „Ce curios J 2m )ost numai o dată (e scenă# n restul
tim(ului am trăit o viaţă normală# dar mi-e mult mai uşor să re(rezint c%nd mă a)lu (e
scenă# de-ct să trăiesc )iresc"& Secretul stă n )a(tul că (e scenă# n condiţiile unei creaţii
n )aţa (u!licului# se ascunde minciuna& Cu ea nu e voie să te m(aci# ci tre!uie să lu(ţi
(ermanent# să ştii s-o ocoleşti şi să n-o iei n seamă& Minciuna scenică duce (e scenă o
lu(tă nentreru(tă cu adevărul& Cum să te )ereşti de (rima şi s-o ntăreşti (e cea de a
doua I "om e3amina această (ro!lemă la lecţia următoare&
…a!" 1#..
- @aide să rezolvăm (ro!lemele curente7 (e de o (arte# cum să te
)ereşti (e scenă de o stare ne;ustă# meşteşugărească# care cere numai să
a)ectezi şi să ;oci su(er)icial4 iar (e de altă (arte# cum să creezi n tine o stare
interioară scenică ;ustă# omenească# cu a;utorul căreia (oţi să creezi autentic# ne-a trasat
2rkadie 5ikolaeviei (rogramul lecţiei de astăzi&
2m%ndouă aceste (ro!leme se (ot rezolva simultan# (entru că una o e3clude
(e cealaltă 7 cre%nd o stare ;ustă# o nimiceşti (e cea ne;ustă şi invers+& 'rima (ro!lemă e
mai im(ortantă# des(re ea vom şi vor!i&
?n viaţă# )iecare stare su)letească se naşte de la sine# (e cale )irească& Ba e
ntotdeauna ;ustă n )elul ei# dacă luăm n consideraţie condiţiile vieţii interioare şi
e3terioare&
'e scenă nsă# dim(otrivă7 in)luenţa condiţiilor ne)ireşti ale unei creaţii n )aţa
(u!licului )ace să se creeze a(roa(e ntotdeauna o stare ne;ustă actoricească& 6ar uneori#
nt%m(lător# se )ormează acolo şi o stare )irească# a(ro(iată de cea normală# omenească&
Cum să (rocedăm deci c%nd starea ;ustă nu se naşte (e scenă de la sineI
Starea )irească# omenească# a(roa(e aceeaşi (e care o simţim (ermanent n
,,0
realitate# tre!uie creată arti)icial&
'entru asta e nevoie de (sihotehnică&
Ba te a;ută să creezi starea ;ustă şi s-o nimiceşti (e cea ne;ustă& Ba a;ută să-1
reţii (e artist n atmos)era rolului# l ocroteşte de gaura neagră a deschiderii scenei şi de
atracţia sălii de s(ectatori&
Cum se nde(lineşte acest (roces I
1oţi actorii# nainte de nce(erea s(ectacolului# şi machiază )aţa şi şi m!racă
tru(ul# ca să se a(ro(ie )iziceşte de (ersona;ul inter(retat# dar ei uită (rinci(alul7 să-şi
(regătească# cum s-ar s(une „să-şi machieze şi să-şi costumeze" su)letul (entru crearea
„vieţii s(iritului omenesc" al rolului (e care sunt chemaţi# nainte de toate# s-o trăiască
din nou n )iecare s(ectacol&
6e ce oare aceşti actori dau o atenţie e3ce(ţională numai tru(ului I Eare el e
creatorul (rinci(al (e scenă I 6e ce nu „se machiază" şi nu „se costumează" su)letul
artistului I
- Cum să-1 machiezi I au ntre!at elevii&
- 1oaleta su)letului şi (regătirea interioară (entru rol constau n următorul
lucru 7 să nu vii n ca!ină n ultimul moment# cum )ac ma;oritatea actorilor# ci# c%nd e
vor!a de un rol mare# să vii cu două ore nainte de nce(erea s(ectacolului# ca să te
(regăteşti s;ă ieşi (e scenă& Cum I
Scul(torul nce(e să )răm%nte lutul nainte de a modela 4 c%ntăreţul# nainte de
a c%nta# )ace vocalize4 iar noi ne (regătim (entru ;oc# cum s-ar s(uneJ### nc acordăm
coardele su)leteşti# controlăm „cla(ele"# „(edalele"# „!utoanele" interioare# toate
elementele şi momelile se(arate# cu a;utorul cărora se (une n )uncţiune a(aratul nostru
creator&
2ceastă muncă vă e !ine cunoscută de la clasa „antrenament şi disci(lină"&
B3erciţiile nce( cu destinderea muşchilor# deoarece )ără astă muncă ulterioară
e im(osi!ilă&
Dar (e urmă&&& Pineţi minte7
E!iectul e# de (ildă# ta!loul& Ce re(rezintă el I Ce dimensiuni are I Ce culori I
Luaţi un o!iect nde(ărtatJ Cercul mic# nu mai de(arte de (icioarele voastre sau de
limitele toracelui& 9%ndiţi-vă la o temă )izică J Motivaţi-o şi nsu)leţiţi-o 7 la nce(ut cu o
singură născocire a imaginaţiei# a(oi cu altele J 6uceţi acţiunea (%nă la adevăr şi
credinţa& Dnventaţi un „dacă" magic# situaţii (ro(use etc&
6u(ă ce toate elementele au )ost r%nduite# adresaţi-vă unuia dintre ele&
11: Căruia I
11- Ericăruia# celui care vă e mai drag n momentul creaţiei 7 temei# lui
„dacă" şi imaginaţiei# o!iectului atenţiei# acţiunii# adevărurilor mici şi credinţei etc&
6acă veţi iz!uti să atrageţi n muncă unul dintre ele +dar numai nu „n
general"# nu a(ro3imativ şi nu )ormal# ci cu desăv%rşire ;ust# n esenţă şi (%nă la ca(ăt.#
atunci toate celelalte elemente vor trage s(re cel care a (rins viaţă& =i asta se va săv%rşi
n virtutea rece(ţiei naturale# a motoarelor vieţii (sihice şi a elementelor# n muncă
comună&
ntocmai ca şi n s;tarea de s(irit actoricească# n care un element ne-;ust le
trage du(ă sine (e toate celelalte# se nt%m(la şi n cazul de )aţă4 un singur element ;ust#
nsu)leţit (e de(lin# stimulează la muncă toate celelalte elemente ;uste# care creează o
stare de s(irit scenică ;ustă&
6e orice verigă ai ridica lanţul# toate celelalte o vor urma& 2celaşi lucru se
(etrece şi cu elementele stării&
,A8
Ce uimitor )enomen e natura noastră creatoare# c%nd nu e )orţată J C%t de
conto(ite şi de(endente una de alta sunt toate (ărţile ei com(onente J
1re!uie să ne )olos;im cu (rudenţă de această nsuşire& 6e aceea e necesar să
ne (regătim !ine# atent# de )iecare dată c%nd vrem să (ătrundem ntr-o stare scenică
;ustă# de c%te ori re(etăm munca creatoare# at%t la re(etiţii# c%t# mai ales# la s(ectacol7 să
ntărim elementele# să creăm din ele o stare ;ustă&
11/ 6e )iecare dată IJ s-a mirat "iunţov&
110 2sta e greuJ l-au susţinut elevii&
1,8 6u(ă voi# e mai uşor să acţionezi cu elementele )orţate I Fără
)ragmente# teme şi o!iecte# )ără sentimentul adevărului şi al credinţei I 5u cumva
dorinţa ;ustă# tendinţa către un sco( ademenitor# cu magicul „dacă" ;usti)icat şi cu
situaţii (ro(use convingătoare# vă m(iedică# iar şa!loanele# ;ocul su(er)icial şi
minciuna# dim(otrivă# vă a;ută şi de aceea vă (are rău c%nd vă des(ărţiţi de ele I
5u J B mai uşor şi mai )iresc să reuneşti dintr-o dată toate elementele# mai ales
că ele au o nclinaţie )irească s(re asta&
5oi suntem creaţi n aşa chi(# nc%t ne sunt necesare şi m%inile# şi (icioarele# şl
inima# şi rinichii# şi stomacul# toate n acelaşi tim(& 5e este )oarte ne(lăcut c%nd unul
dintre otgane ne e luat şi n locul lui ni se (une o imitaţie# ca# de (ildă# un ochi de sticlă#
un nas# o ureche )alsă sau o (roteză n locul m%inilor# (icioarelor# dinţilor&
6e ce atunci nu admiteţi acelaşi lucru c%nd e vor!a de natura creatoare
interioară a actorului sau de rolul lui I =i ele au nevoie de toate elementele com(onente
organice# iar (rotezele-şa!loane le m(iedica& 6aţi deci (osi!ilitatea tuturor (ărţilor care
creează starea ;ustă să lucreze (rieteneşte# ntr-o de(lină acţiune reci(rocă&
Cine are nevoie de o!iectul atenţiei luat se(arat# de sine stătător I Bl trăieşte
numai n centrul născocirii imaginaţiei# care te nc%ntă& 6ar acolo unde e viaţa# acolo
sunt şi (ărţile com(onente sau )ragmentele# şi unde sunt )ragmente# acolo sunt şi teme&
1ema atractivă (rovoacă# )ireşte# chemarea dorinţelor# a tendinţelor care se ncheie cu o
acţiune&
6ar nimeni nu are nevoie de o acţiune ne;ustă# )alsă# de aceea e nevoie de
adevăr# iar unde e adevăr# este şi credinţa& 1oate elementele# luate m(reună# trezesc
memoria emoţională şi (rile;uiesc o li!eră naştere a sentimentelor şi crearea „adevărului
(asiunilor"&
B oare asta cu (utinţă )ără o!iectul atenţiei# )ără născocirea imaginaţiei# )ără
)ragmente şi teme# )ără dorinţe# tendinţe# acţiuni# )ără adevăr şi credinţă şi aşa mai
de(arte I =i iar o luăm de la nce(ut# ca n „!asmul cu cocoşul roşu"&
Ceea ce natura a unit# nu tre!uie să des(ărţiţi voi& 5u vă o(uneţi deci )irescului
şi nu vă sluţiţi& 5atura are e3igenţele# legile# condiţiile ei# (e care nu ai voie să le calci#
ci (e care tre!uie să le studiezi !ine# să le nţelegi şi să le res(ecţi&
6e# aceea nu uitaţi de )iecare dată# la )iecare reca(itulare a muncii creatoare#
să )aceţi toate e3erciţiile&
1,1 6ar# scuzaţi-mă# vă rog - a nce(ut să se m(otrivească 9ovor-kov -
n cazul acesta va tre!ui să ;ucăm n )iecare seară două s(ectacole ntregi n loc de unul&
'rimul# !inevoiţi să vedeţi# (regătirea (entru tine nsuţi# n ca!ina ta# iar al doilea# (e
scenă# (entru RS(ectatori&
1,, 5u# nu va tre!ui să )aci asta# 1-a liniştit 1orţov& C%nd te (regăteşti
(entru s(ectacol# e destul să atingi unele momente (rinci(ale ale rolului său ale
studiului# eta(ele (rinci(ale ale (iesei# )ără să dezvolţi (%nă la ca(ăt toate temele şi
)ragmentele ei&
,A1
ncearcă numai să te ntre!i 7 (ot eu oare astăzi# acum# să cred n atitudinea
mea )aţă de cutare moment al rolului I Simt eu oare cutare acţiune I 5u tre!uie oare să
schim! sau să com(letez un detaliu li(sit de im(ortanţă n născocirea imaginaţiei mele I
1oate aceste e3erciţii (regătitoare (entru s(ectacol sunt doar „o (ro!ă a (eniţei"# o
veri)icare a a(aratului nostru e3(resiv# o acordare a instrumentului nostru creator
interior# o revizuire a (artiturii şi a elementelor com(onente ale su)letului actorului&
6acă rolul s-a co(t (%nă la stadiul n care se (oate )ace munca descrisă# atunci
(rocesul (regătitor# de )iecare dată şi la )iecare reca(itulare a creaţiei# va decurge uşor şi
relativ re(ede& 6in nenorocire nu toate rolurile din re(ertoriul actorului sunt coa(te (%nă
la desăv%rşirea la care devii stă(%n de(lin al (artiturii# maestru al (sihotehnicii# creator al
artei tale&
?n asemenea condiţii# (rocesul (regătitor (entru s(ectacol se des)ăşoară cu
greutate& 6ar el devine cu at%t mai necesar şi cere de )iecare dată mai mult tim( şi
atenţie& 2rtistul e nevoit )ără ntreru(ere să-şi (ună la (unct starea ;ustă# nu numai n
tim(ul creaţiei (ro(riu-zise# ci şi nainte# nu numai la s(ectacol# ci şi la re(etiţii şi n
munca de acasă& Starea interioară scenică# ;ustă e nestatornică at%t n (rimul moment#
c%nd rolul nu s-a nchegat ncă# c%t şi ulterior# c%nd rolul se va uza şi-şi va (ierde din
(ros(eţime&
Starea interioară scenică ;ustă şovăie (ermanent şi se găseşte n situaţia unui
aero(lan caire se !alansează n aer şi (e caire tre!uie să-1 diri;ezi continuu& Cu o mare
e3(erienţă# această muncă a (ilotului se )ace automat şi nu cere o maire atenţiune&
2celaşi lucru se (etrece şi n arta noastră& Blementele stării su)leteşti au nevoie
de o reglare (ermanenta# (e care# la urma urmelor# te nveţi s-o )aci automat&
E să ilustrez acest (roces cu un e3em(lu&
Să admitem că actorul se simte minunat (e scenă n tim(ul creaţiei& Bl e ntr-
at%t de stă(%n (e sine# că (oate# )ără să iasă din rol# să-şi controleze starea şi s-o
descom(ună n elementele ei com(onente& 1oate lucrează corect# a;ut%ndu-se unul (e
altul& 6ar iată că se (iroduce o uşoară deviere şi imediat actorul „şi ndrea(tă ochii
năuntrul su)letului său"# ca să nţeleagă care dintre elementele stării a nce(ut să
acţioneze ne;ust& Bl (rinde greşeala şi o ndrea(tă& 5imic nu-1 m(iedică să se m(artă n
două# adică# (e de o (arte să ndre(te ceea ce e ne;ust# iar (e de altă (arte să continue să
trăiască rolul&
„2ctorul trăieşte# (l%nge şi irde (e scenă# dar# (l%ng%nd şi r%z%nd# el şi
su(raveghează insul şi lacrimile& =i# n această viaţă du!lă# n acest echili!ru dintre viaţă
şi ;oc# stă airta&"
1
…a!" 1#..
- =tiţi acum ce nseamnă starea scenică interioară şi cum se com(une ea din
motoarele se(arate ale vieţii (sihice şi din elemente&
Să ncercăm să (ătrundem n su)letul actorului n acel moment n care se
creează n el o asemenea stare& Să ne străduim să urmărim ce se (etrece n el n (rocesul
creării rolului&
Să admitem că vă a(ucaţi să lucraţi la cel mai greu şi mai com(le3 (ersona;# la
@amlet al lui Shakes(eare&
Cu ce să-1 com(arăm I Cu un munte uriaş& Ca să a(reciem !ogăţia cu(rinsă n
el# tre!uie cercetate zăcămintele de metale (ireţioase# de (ietre# de marmură# de
com!usti!il ascunse năuntrul lui# tre!uie să a)lăm com(onenţa izvoarelor de a(e
minerale de munte# tre!uie să (reţuim )rumuseţile măturii&
,A,
>n singur om nu va nde(lini o asemenea sarcină& B nevoie de a;utorul altar
oameni# e nevoie de o organizaţie com(licată# de mi;loace !ăneşti# de tim( etc&
La nce(ut inaccesi!ilul munte e (rivit de ;os# de la (oale 4 se merge n ;urul
lui# e studiat (e dina)ară& 2(oi se sa(ă tre(te n st%ncă şi se urcă (e ele&
Se )ac drumuri# se stră(ung tuneluri# se )orează şi se (un sonde# se sa(ă mine#
se instalează maşini# se adună arteluri de muncitori şi# du(ă multe cercetări# se a;unge la
convingerea# du(ă di)erite indicii# că inaccesi!ilul munte ascunde năuntrul lui !ogăţii
ne(reţuite&
Cu c%t se (ătrunde mai ad%nc n el# cu at%t e3tracţiile sunt mai m!elşugate& Cu
c%t oamenii se urcă mai sus (e munte# cu at%t se minunează mai tare de lărgimea
orizontului şi de )rumuseţile naturii&
St%nd (e marginea unei (ră(ăstii )ără und# a!ia distingi valea n)lorită caire se
ntinde acolo# de(arte# ;os şi care te uimeşte (rin varietatea n)răţirilor de culori&
'%raiele lunecă ondul%nd din nălţime (%nă la ea& Ble şer(uiesc n vale şi
strălucesc la soare& Dar mai de(arte# se ridică un munte m!răcat n (ăduri 4 mai sus# e
aco(erit de ier!uri şi mai sus# muntele se (re)ace ntr-o st%ncă al!ă# verticală& 'e ea
aleargă şi z!urdă razele soarelui şi re)le3ele luminii& >m!rele norilor# care trec re(ede (e
cer# le !răzdează&
=i mai sus ncă# se a)lă munţii de ză(adă& Bi sunt ntotdeauna aco(eriţi de nori
şi nu ştii ce se (etrece acolo# de(arte# n s(aţiul su(ra(ăm%ntesc&
6eodată oamenii de (e munte au nce(ut să se agite& 1oţi au nce(ut să alerge
ntr-o singură direcţie& Bi chiuie şi strigă 7 „2ur# aur J 2m dat de o vnă J" Munca a
nce(ut )ără răgaz# st%ncile sunt s)redelite din toate (ărţie& 6ar tim(ul trece# loviturile
ncetează# totul se domoleşte# muncitorii se nde(ărtează n tăcere# cu ca(ul (lecat şi se
ndrea(tă s(re alt loc# undeva# de(arte&&&
2u văzut că vna s-a (ierdut# s-a cheltuit zadarnic o muncă uriaşă 4 aşte(tările
nu s-au m(linit 4 energia a scăzut4 cercetătorii s(ecialişti s-au ză(ăcit şi nu ştiu ce să
)acă mai de(arte&
6ar trece &un tim( şi iar se aud sus strigăte de !ucurie&
Mulţimea se caţără ntr-acolo 4 zumzăie# c%ntă&
6ar şi de data aceasta elanul omenesc a )ost n zadar 4 nu s-a găsit aur&
6in stră)unduri se aud# ca dintr-o hru!ă# lovituri şi aceleaşi strigăte de !ucurie#
a(oi amuţesc şi ele&
Muntele nsă n-a iz!utit să-şi ţină comorile tăinuite )aţă de oamenii curioşi şi
stăruitori& Munca omului e ncununată de succes# vină a )ost găsită& Loviturile au nce(ut
din nou# c%ntecele vesele ale muncitorilor au iz!ucnit# oamenii se ndrea(tă voiniceşte n
alte direcţii& ncă (uţin şi zăcămintele !ogate ale celui mai no!il metal vor )i găsite&
6u(ă o mică (auză# 2irkadie 5ikolaevici a continuat7
- n cea mai măreaţă o(eră a genialului Shakes(carc# n @amlet# sunt ascunse#
ca n muntele cu zăcăminte de aur# comori nenumărate +elementele su)leteşti. şi o m%nă
+ideea o(erei.& 2ceste valori sunt e3trem de )ine# de com(le3e# (aircă de neatins& B mai
greu să le găseşti n su)letul rolului şi al artistului# dec%t să desco(eri zăcămintele
mineralelor n (ă-mnt& La nce(ut# o(era (oetului# ca şi muntele cu zăcăminte de aur#
e
admirată (e dina)ară# i se studiază )orma& 'e urmă se caută drumurile şi mi;loacele
(entru a (ătrunde n ad%ncurile ascunzişurilor ei# unde sunt tăinuite !ogăţiile s(irituale&
=i (entru asta e nevoie de „sonde )oirate"# de „tuneluri"# de „mine" +teme# dorinţi#
logică# consecvenţă etc&. 4 e nevoie şi de „ingineri" +motoarele vieţii (sihice. 4 e nevoie
de o „dis(oziţie" cores(unzătoare +starea interioară scenică.&
,AA
'rocesul oreatoir clocoteşte ani ntregi n su)letul artistului 7 ziua# noa(tea#
acasă# la re(etiţie şi la s(ectacol& Caracterul acestei munci se sta!ileşte )oarte !ine cu
cuvintele 7 „!ucuriile şi chinurile creaţiei"&
=i n su)letul nostru actoricesc se (etrece de asemenea „o mare !ucurie"# c%nd
desco(erim n rol şi n noi nşine o vnă# o mină de aur&
La )iecaire moment al (regătirii rolului# se naşte n toată )iinţa celui care
creează o stare interioară scenică ad%ncită# com(le3ă# (uternică# trainică şi statornică&
5umai c%nd e3istă o asemenea stare se (oate vor!i des(re creaţie şi artă autentică&
6ar# din (ăcate# o asemenea stare ad%ncită e un )enomen rar# care se nt%lneşte
numai la artiştii mari&
2ctorii creează mult mai des ntr-o stare su)letească anemică# (uţin ad%ncă# cu
care se (oate luneca numai (e v%r)urile rolului& ?n starea asta
creatorul (arcă se (lim!ă ne(ăsător (rin (iesă# ca (e un munte# neintere-sndu-
se de )a(tul că năuntrul lui sunt ascunse !ogăţii nenumărate&
Cu o asemenea stare măruntă# su(er)icială nu vei dezvălui ad%ncimile
su)leteşti ale o(erei (oetului# ci vei a)la numai )rumuseţile ei e3terioare&
6in (ăcate# noi nt%lnim de cele mai dese ori (e scenă# la cei care creează# o
asemenea stare scenică interioară (uţin ad%ncită&
6acă am să vă rog să vă urcaţi (e scenă şi să căutaţi o h%rtie care nu se găseşte
acolo# atunci va tre!ui să creaţi situaţii (ro(use# „dacă"# născociri ale imaginaţiei# va
tre!ui să stimulaţi toate elementele stării scenice interioare& 5umai cu a;utorul lor veţi
(utea să vă aduceţi aminte din nou# să a)laţi# să simţiţi cum se nde(lineşte n viaţă
sim(lă temă a căutării h%rtiei&
>n asemenea sco( mărunt cere şi o stare scenică interioară măruntă# li(sită de
ad%ncime şi de scurtă durată& Ba a(aire la un !un tehnician ntr-o cli(ită şi ncetează
du(ă nde(linirea acţiunii tot aşa# ntr-o cli(ită&
Starea scenică interioară este asemeni temei şi acţiunii&
6e aci şi concluzia naturală că )orţa# calitatea# tăria# statornicia# adn-cimea
trainică# (ătrunderea# com(onentă şi as(ectele stării scenice interioare sunt nes)%rşit de
variate& 6acă ţinem seama de )a(tul că n )iecare dintre ele se (roduce (redominarea dte
unui element al motoarelor vieţii (sihice şi a individualităţii naturale a celui caire
creează# atunci varietatea as(ectelor stării scenice interioare se va dovedi nelimitată&
?n unele cazuri# starea scenică interioară care s-a creat de la sine# nt%m(lător#
caută teme (entru acţiunea creatoare&
6ar se nt%m(lă şi invers 7 o temă interesantă# rolul# (iesa l stimulează (e
artist la creaţie şi st%rnesc n el starea scenică interioară ;ustă&
Dată ce se (etrece n su)letul artistului n tim(ul creaţiei şi a (regăti
rii ei&4
FV - SUPRATEM%. ACŢIUNEA PRINCIPALA I
… a!" 1# ..
- Starea interioară scenică a artistului-irol e creată J
'iesa e studiată nu numai de inteligenţa +intelectul. uscată# dar şi de voinţă# de
sentiment şi de toate elementele J 2rmata creatoare e (usă ntr-o şi mai !ună ordine de
!ătaie J
Se (oate (orni&
,A*
1,A ncotro s-o ducem I
1,* S(ire centrul (rinci(al# s(re ca(itală# s(ire inima (iesei# s(ire sco(ul
(rinci(al (entru care (oetul şi-a creat o(era# iar artistul a oreat unul dintre rolurile ei&
1,H >nde să caut acest sco( I nu nţelegea "iunţov&
1,: ?n o(eră (oetului şi n su)letul artistului-rol&
1,- Cum se )ace asta I
1,/ nainte de a răs(unde la ntre!are# e necesar să discutăm unele
momente nsemnate ale (rocesului creator& 2scultaţi-mă&
1ot aşa cum dintr-o săm%nţă creşte o (lantă# şi dintr-o idee şi din sentimentul
scriitorului creşte o(era lui&
2ceste idei# sentimente# idealuri de viaţă izolate ale scriitorului trec# ca un )ir
iroşu# (rin toată viaţa lui şi l diri;ează n tim(ul creaţiei& Bl le (une la temelia (iesei şi
din această
l
sămnţă creşte o(era lui literară& 1oate aceste idei# sentimente# idealuri de
viaţă# chinurile sau !ucuriile veşnice ale scriitorului devin temelia (iesei 7 de dragul lor
el se a(ucă de sciris& $edarea (e scenă a sentimentelor şi ideilor scriitorului# visurilor#
chinurilor şi !ucuriilor lui e tema (rinci(ală a s(ectacolului&
Să ne nţelegem deci că n viitor să numim acest sco( (rinci(al#
atotcu(rinzător# care atrage s(re el toate temele )ără e3ce(ţie# care st%rneşte tendinţele
creatoare ale motoarelor vieţii (sihice şi ale elementelor stării artistului-rol&
SUPRATEM% OPEREI SCRIITORULUI
2rkadie 5ikolaevici ne-a arătat a)işul care at%rna&n )aţa noastră&
1,0 Su(ratemă o(erei scriitorului IJ cugetă "iunţov cu o mutră tragică&
1A8 2m să-ţi e3(lic# s-a gră!it să-i vină n a;utor 1orţov# 6ostoevski a
căutat toată viaţa n oameni şi (e dumnezeu# şi (e dracu& 2sta 1-a m(ins ia crearea
Fraţilor Karamazou& Dată de ce căutarea de dumnezeu e su(ratemă acestei o(ere&
Lev 5ikolaevici 1olstoi a tins toată viaţa s(re desăv-rşirea de sine şi multe
dintre o(erele lui au crescut din această săm%nţă# care e su(ratemă lor&
2nton 'avlovici Cehov a lu(tat m(otriva (latitudinii micii !urghezii şi a visat
o viaţă mai R!ună& 2ceastă lu(tă (entru o viaţă mai !ună şi tendinţa lui s(re ea au devenit
su(ratemele multor o(ere ale sale&
5u simţiţi oare că aceste sco(uri mari de viaţă ale geniilor sunt n staire să
devină o temă emoţionantă# ademenitoare (entru creaţia actorului şi că ele (ot să atra;gă
s(re ele toate )ragmentele se(arate ale (iesei şi ale rolului I
1ot ce se (etrece n (iesă# toate temele ei se(arate# ma;ore sau minore# toate
intenţiile şi acţiunile creatoare ale actorului# analoage cu rolul# tind la nde(linirea
su(ratemei (iesei& Legătura lor comună cu ea şi de(endenţa de ea a tot ce se )ace n
s(ectacol sunt at%t de mari# nc%t chiar un amănunt de nimic# care nu are legătură cu
su(ratemă# devine dăunător# de (risos -şi distrage atenţia de la chintesenţa o(erei&
1endinţa către su(ratemă tre!uie să )ie com(letă# continuă# să treacă (rin toată
(iesa şi (rin tot rolul&
n a)ară de continuitate# tre!uie să deose!im şi calitatea şi originea unei
asemenea tendinţe&
Ba (oate să )ie actoricească# )ormală şi să dea dEar o direcţie generală# mai
mult sau mai (uţin ;ustă& E asemenea tendinţă nu va nsu)leţi tot ce se a)lă n o(eră# nu
va stimula activitatea unei acţiuni autentice# rodnice# con)ormă unui sco(& 'e scenă# nu e
nevoie de o asemenea tendinţă creatoare&
6ar (oate să e3iste o altă -tendinţă autentică# omenească# activă (entru
realizarea sco(ului (rinci(al al (iesei& E asemenea tendinţă continuă hrăneşte# ca o
,AH
arteră (rinci(ală# ntregul organism al artistului şi al (ersona;ului inter(retat# le dă viaţă
şi lor# şi ntregii (iese&
E asemenea tendinţă vie# autentică e stimulată de nsăşi calitatea su(ratemei#
de (uterea ei de atracţie&
E su(ratemă genială e3ercită o atracţie e3tremă 4
v
una li(sită de geniu# o
atracţie mai sla!ă&
1A1 6ar una (roastă I a ntre!at "iunţov&
1A, Cum e vor!a de o su(ratemă (roastă# artistul tre!uie să ai!ă gri;ă s-o
ascută şi s-o ad%ncească&
1AA 6e ce )el de calitate a su(ratemei avem noi nevoie I mă străduiam eu
să nţeleg&
1A* 2vem oare nevoie de o su(ratemă ne;ustă# necores(unzătoare
născocirilor creatoare ale autorului (iesei# chiar dacă ea (rin ea nsăşi e interesantă
(entru artist I a ntre!at 1orţov&
5u J 5-avem nevoie de o asemenea temă& Mai mult dec%t at%t# ea e
(rime;dioasă& Cu c%t su(ratemă ne;ustă e mai atrăgătoare# cu at%t l trage mai (uternic (e
artist s(re ea şi C> at%t mai mult se nde(ărtează de autor# de (iesă şi de rol# şi-a răs(uns
singur 2rkadie 5ikolaevci&
2vem oare nevoie de o su(ratemă raţională I 5ici de o su(ratemă seacă#
raţională nu avem nevoie& 6ar o su(ratemă conştientă# care vine de la inteligenţă# de la o
idee creatoare# interesantă# ne e necesară&
2vem oare nevoie de o su(ratemă emoţkială# care ne stimulează toată natura I
Sigur că avem nevoie n cel mai nalt grad# ca de aer şi de soare&
2vem oare nevoie de o su(ratemă com!ativă# care ne atrage s(re ea toată
)iinţa s(irituală şi )izică I =i asta ne e e3trem de necesară&
6ar ce să s(unem des(re o su(ratemă care stimulează imaginaţia creatoare#
care atrage toată atenţia# care satis)ace sentimentul adevărului# care animă credinţa şi
alte elemente ale stării actorului I Erice su(ratemă care stimulează motoarele vieţii
(sihice# elementele actorului nsuşi ne e necesară ca (%inea# ca hrană&
2st)el se dovedeşte că avem nevoie de o su(ratemă analoagă cu născocirile
scriitorului# dar care trezeşte nea(ărat un răsunet n su)letul artistului care creează& Dată
ce (oate (ricinui o trăire care nu e )ormală# care nu e raţională# ci autentică# vie#
omenească# nemi;locită&
Sau# cu alte cuvinte# su(ratemă tre!uie căutată nu numai n rol# dar şi n
su)letul actorului&
>na şi aceeaşi su(ratemă a unuia şi aceluiaşi rol# o!ligatorie (entru -260
inter(reţii# răsună n su)letul )iecăruia dintre ei ntr-alt )el& 2(are la )el# dar (arcă nu e
aceeaşi temă& Luaţi# de (ildă# cea mai reală tendinţa omenească 7 „vreau să trăiesc vesel"&
Ctă varietate# c%te nuanţe im(erce(ti!ile şi n această dorinţă# şi n căile de realizare# şi
n re(rezentarea veseliei J ?n )iecare dintre ele sunt multe lucruri (ersonale# individuale#
care nu se su(un ntotdeauna a(recierii conşkiente& 6acă nsă veţi lua o su(ratemă mai
com(licată# atunci (articularităţile individuale ale )iecărui om-airtist se vor mani)esta şi
mai (uternic n ea&
2ceste ecouri individuale n su)letul di)eriţilor inter(reţi au o mare im-(ortantă
(entru su(ratemă& Fără trăirile su!iective ale celui care creează# ea e seacă# moartă& B
necesar să se caute ecouri n su)letul artistului# ca su(ratemă şi rolul să devină vii#
(al(itante# strălucind de toate culorile vieţii autentice omeneşti&
Dm(ortant e că atitudinea artistului )aţă de rol să nu-şi (iardă sensi!ilitatea
,A:
individualităţii şi# n acelaşi tim(# şş nu )ie n divergenţă cu ideea scriitorului& 6acă
inter(retul nu-şi mani)estă natura lui omenească n rol# creaţiunea lui e moartă&
2rtistul tre!uie să găsească singur şi să iu!ească su(ratemă& 6acă nsă ea i e
indicată de alţii# e necesar să treacă su(ratemă (rin su)letul lui şi /-8 trăiască emoţional#
cu toată (ersonalitatea şi sentimentul lui (ro(riu omenesc& Cu alte cuvinte tre!uie să ştii
să )aci să )ie a ta )iecare su(ratemă& 2sta nseamnă să-i găseşti chintesenţa nrudită cu
su)letul tău (ro(riu&
Ce i dă su(ratemei acea atracţie s(ecială# im(erce(ti!ilă# care i stimulează (e
inter(reţii unuia şi aceluiaşi rol# (e )iecare n )elul lui I ?n ma;oritatea cazurilor# această
(articularitate a su(ratemei i e dată de ceea ce simţim nedesluşit n noi# de ceea ce e
ascuns n domeniul su!conştientului&
Su(ratemă tre!uie să )ie ntr-o a(ro(iată nrudire cu acest domeniu&
"edeţi acum c%t de ndelung şi de cercetător tre!uie să cauţi o su(ratemă
grandioasă# emoţionantă# ad%ncă&
"edeţi c%t e de im(ortant să găseşti su(ratemă n o(eră scriitorului şi să-i a)li
un ecou n (ro(riul tău su)let&
C%te su(rateme (osi!ile tre!uie să anulezi şi să creşti altele J 6e c%te ori (oţi
să te o(reşti greşit# să nimereşti greşit nainte de a-ţi atinge sco(ul J
…a!" 1#..
2rkadie 5ikolaevici a s(us astăzi 7
- ?n (rocesul greu de căutare şi con)irmare a su(ratemei# un rol mare ;oacă
alegerea denumirii ei&
=tiţi că# atunci c%nd e vor!a de )ragmente şi teme sim(le# ele ca(ătă (utere şi
nsemnătate (rin denumiri literare (otrivite&
La tim(ul său# noi am vor!it de asemenea şi des(re )a(tul că nlocuirea
su!stantivului cu ver!ul s(oreşte caracterul activ şi o(erativ al tendinţei creatoare&
2ceste condiţii se mani)estă ntr-o măsură şi mai mare n căutarea denumirii
literare a su(ratemei&
„5u e oare totuna cum se numeşte I" s(un (ro)anii& 6ar sba văzut că nsăşi
linia şi tratarea rolului de(ind destul de des de o denumire (otrivită# de )a(tul că această
denumire dezvăluie tema& Să (resu(unem# că ;ucăm 'rea multă minte strică a lui
9ri!oedov şi că su(ratemă o(erei se sta!ileşte
cu cuvintele 7 „vreau să mă dedic So)iei"& n (iesă sunt multe acţiuni care
;usti)ică o asemenea denumire&
6in ne)ericire# c%nd se (rocedează aşa# (artea (rinci(ală social-demas-catoare
a (iesei ca(ătă o nsemnătate nt%m(lătoare# e(isodică& 6ar su(ratemă din 'rea multă
minte strică se (oate determina cu aceleaşi cuvinte „vreau să mă dedic"# dar nu So)iei# ci
(atriei mele& ?n acest caz# dragostea n)lăcărată a lui Ceaţki (entru $usia# (entru naţiunea
lui# (entru (o(orul lui stă (e (rimul (lan&
?n )elul acesta# latura social-demascatoare va că(ăta un loc im(ortant n (iesă
şi toată o(era va deveni mai nsemnată (rin semni)icaţia ei internă&
6air se (oate adinei (iesa şi mai mult determin%nd su(ratemă ei cu cuvintele 7
„vreau să mă dedic li!ertăţii"&
Faţă de această tendinţă a eroului (iesei# demascarea asu(ritorilor devine şi
mai as(ră şi toată o(era ca(ătă o nsemnătate care nu mai e (ersonală# (articulară# ca n
(rimul caz# al iu!irii (entru So)ia# nu mai e ngust naţională# ca n varianta a doua# ci e
largă# universal-umană&
,A-
2ceeaşi metamor)oză se va (etrece şi cu tragedia lui @amlet (rin schim!area
denumirii su(ratemei ei& 6acă o vom numi „vreau să cinstesc memoria tatălui meu"#
atunci ea va nclina s(re o dramă )amiliară& 6enumirea „vreau să a)lu tainele vieţii" va
da o tragedie mistică# n care omul care a (rivit dincolo de (ragul vieţii nu mai (oate trăi
)ără rezolvarea temei sensului vieţii& >nii vor să vadă n @amlet un al doilea Mesia# care
tre!uie# cu s(ada n mnă# să cureţe (ăm%ntul de rele& Su(ratemă „vreau să salvez
omenirea" va lărgi şi va adinei şi mai mult tragedia&
C%teva nt%m(lări din (ractica mea (ersonală artistică vă vor e3(lica# şi mai
lămurit dec%t e3em(lele date# nsemnătatea denumirii su(ratemei&
L-am ;ucat (e 2rgan din <olnavul nchi(uit al lui Moliere& La nce(ut m-am
a(ro(iat de (iesă n mod elementar şi am sta!ilit su(ratemă ei „vreau să )iu !olnav"& Cu
c%t mă trudeam mai mult să )iu eroul acela# cu c%t iz!uteam mai !ine# cu at%t această
comedie-satiră veselă se tras)orma n tragedia !olii# n (atologie&
6ar am nţeles cur%nd greşeala şi am numit su(ratemă ncă(ăţ%natului cu
cuvintele7 „vreau să )iu socotit !olnav"& 'rin asta (artea comică a (iesei a răsunat dintr-o
dată# s-a creat terenul (entru e3(loatarea (rostului de către şarlatanii lumii medicale# de
care a vrut să-şi !ată ;oc Moliere n (iesa lui# şi tragedia s-a trans)ormat (e loc ntr-o
comedie veselă a micii !urghezii&
?ntr-o altă (iesă - @angiţa lui 9oldoni - noi am numit la nce(ut su(ratemă
„vreau să ocolesc )emeile" +6uşmanul )emeilor .# dar (rin asta (iesa nu-şi dezvăluia
umorul şi acţiunea& 6u(ă ce am nţeles că eroul iu!eşte )emeile# dar doreşte să nu le
iu!ească şi să treacă dre(t un duşman al lor# s-a determinat su(ratemă „vreau să )ac curte
cu di!ăcie" +(re)ăcn-du-mă a )i duşmanul )emeilor. şi (iesa dintr-o dată a (rins viaţă&
6ar o asemenea temă se re)erea mai mult la rolul meu# nu la toată (iesa& C%nd
nsă# du(ă o muncă ndelungată# noi am nţeles că „stă(%na hanului" sau# alt)el vor!ind#
„stă(%na inimii noastre" e )emeia +Mirando-lina. şi con)orm cu asta am sta!ilit
su(ratemă activă# atunci chintesenţa a a(ărut de la sine&
B3em(lele mele vor!esc des(re )a(tul că# n creaţia noastră şi n tehnica ei#
alegerea denumirii su(ratemei e un moment e3trem de im(ortant# care dă sensul şi linia
ntregii munci&
6e )oarte dese ori su(ratemă se de)ineşte numai du(ă ce s(ectacolul a )ost
;ucat& 2desea s(ectatorii singuri l a;ută (e actor să găsească de)iniţia ;ustă a su(ratemei&
5u vă e oare lim(ede acum că legătura indisolu!ilă a su(ratemei cu (iesa e
organică# că su(ratemă se des(rinde din nsuşi miezul (iesei# din ascunzişurile ei cele
mai ad%nci I
Su(ratemă tre!uie să (ătrundă c%t mai (uternic n su)letul actorului care
creează# n imaginaţia lui# n g%ndurile# n sentimentul lui# n toate elementele&
Su(ratemă să amintească continuu inter(retului viaţa interioară a rolului şi sco(ul
creaţiei&
2rtistul tre!uie să )ie (reocu(at de ea n tot tim(ul s(ectacolului& Ba tre!uie
să-1 a;ute să reţină atenţia sentimentului n s)era vieţii rolului& C%nd asta iz!uteşte#
(rocesul trăirii decurge normal 4 dacă nsă (e scenă se va (roduce o divergenţă ntre
sco(ul interior al rolului şi tendinţele omului-artist care l inter(retează# atunci se va crea
o deviere nimicitoare&
Dată de ce (rima gri;ă a actorului e să nu (iardă din vedere su(ratemele& 2 le
uită# nseamnă a ru(e linia vieţii (iesei inter(retate& 2sta e o nenorocire şi (entru noi# şi
(entru artist# şi (entru tot s(ectacolul& n m(re;urarea asta# atenţia inter(retului se
ndrea(tă ntr-o cli(ită s(re o latură ne;ustă# su)letul rolului devine (ustiu şi viaţa lui
,A/
ncetează& Dnvăţa-ţi-vă să creaţi (e scenă normal# organic ceea ce se nt%m(la uşor# de Da
sine n viaţa reală&
E(era scriitorului s-a născut din su(ratemă 4 s(re ea tre!uie să )ie ndre(tată şi
creaţia actorului&&
…a!" 1#..
- =i aşa - a s(us 2rkadie 5ikolaevici - liniile tendinţelor motoarelor vieţii
(sihice# care s-au născut din inteligenţa +intelectul.# voinţa +dorinţa. şi sentimentul
+emoţia. actorului# lu%nd n ele )ragmentele rolului# m!inate cu elementele creatoare
interioare ale omului-artist# se unesc# se m(letesc una cu alta ntr-un tot com(le3 ca
)irele unui şnur şi se leagă ntr-un singur nod tare& 2ceste linii ale tendinţelor )ormează#
toate laolaltă# starea interioară scenică# singura care ngăduie să se ncea(ă studierea
tuturor (ărţilor# a tuturor cur!elor vieţii su)leteşti a rolului# ca şi a vieţii (ro(rii a
actorului nsuşi n tim(ul creaţiei lui (e scenă&
'rin această studiere multilaterală a rolului se lămureşte su(ratemă (entru care
sunt create at%t (iesa# c%t şi (ersona;ele ei&
nţeleg%nd sco(ul adevărat al tendinţei creatoare# toate motoarele şi elementele
(ornesc (e drumul trasat de autor# s(re sco(ul comun# )inal# (rinci(al# adică s(re
su(ratemă&
n lim!a;ul nostru mai numim această tendinţă interioară de acţiune a
motoarelor vieţii (sihice ale artistului-rol de-a lungul ntregii (iese&&&
2rkadie 5ikolaevici ne-a arătat a doua inscri(ţie de (e a)işul atr-nat n )aţa
noastră şi a citit-o 7
ACŢIUNEA PRINCIPAL% A ARTISTULUI-ROL
n chi(ul acesta# (entru artist# acţiunea (rinci(ală este o continuare directă a
liniilor tendinţelor motoarelor vieţii (sihice care au (urces de la inteligenţă# voinţa şi
sentimentul artistului care creează&
6e n-ar )i acţiunea (rinci(ală# toate )ragmentele şi temele (iesei# toate
situaţiile (ro(use# comunicările# ada(tarea# momentele adevărului şi credinţei etc& ar
vegeta se(arate unul de altul# )ără nici o s(eranţă de a (rinde viaţă&
6ar linia acţiunii (rinci(ale uneşte ntr-un tot# stră!ate ca o aţă (rin mărgele
toateRelementele şi le diri;ează către su(ratemă generală&
6in acest moment# toate intră n slu;!a ei&
Cum să vă e3(lic uriaşa im(ortanţă (ractice a acţiunii (rinci(ale şi a
su(ratemei n creaţia noastră I
'e voi vă conving mai !ine nt%m(lările culese din realitate& 2m să vă
(ovestesc o nt%m(lare&
2rtistă G&# care se !ucura de un mare succes şi de dragostea (u!licului# s-a
interesat de „sistem"& Ba a hotăr%t să-şi reia studiile de la nce(ut şi# (entru asta# s-a
nde(ărtat (e un tim( de scenă& ?n decurs de c%ţiva ani# G& a nvăţat cu di)eriţi (ro)esori
du(ă sistemul nou# a stră!ătut tot cursul şi du(ă aceea s-a ntors din nou (e scenă&
6ar# lucru uimitor# ea n-a mai avut succesul din trecut& S-a dovedit că )osta
cele!ritate a (ierdut lucrul cel mai (reţios (e care-1 avea 7 s(ontaneitatea# elanul#
momentele de ins(iraţie& Ble )useseră nlocuite cu momente seci# cu detalii naturaliste#
cu (rocedee )ormale de ;oc şi alte cusururi& B uşor să vă nchi(uiţi situaţia !ietei artiste&
Fiecare nouă a(ariţie (e scenă se trans)ormă (entru ea ntr-un e3amen& 2sta i m(iedica
;ocul şi i s(orea ză(ăceală# nedumerirea# care a;ungeau la des(erare& S-a controlat (e
sine n di)erite oraşe# (resu(un%nd că n ca(itală duşmanii „sistemului" au o atitudine
,A0
(reconce(ută )aţă de metodă nouă& 6ar şi n (rovincie s-a re(etat acelaşi lucru& Sărmana
artistă nce(use să !lesteme „sistemul" şi ncerca să renunţe la el& 2 căutat să se ntoarcă
la metoda veche# dar nici asta nu-i mai iz!utea& şi (ierduse ndem%narea
meşteşugărească actoricească şi credinţa n sistemul vechi şi recunoscuse a!surditatea
(rocedeelor vechi de ;oc n com(araţie cu cele noi# (e care le ndrăgise& Se le(ă-dase de
vechi# dar nu aderase la nou şi rămăsese n v%nt& Se s(unea că G& se hotăr%se să
(ărăsească scena şi să se mărite& 2(oi a nce(ut să circule zvonul că o !ătea g%ndul să se
sinucidă&
n acest tim( am avut (rile;ul s-o văd (e G& (e scenă& La s)%rşitul s(ectacolului
m-am dus# la rugămintea ei# n ca!ina artistei& Ba m-a n-tm(inat ca o elevă care a greşit
cu ceva& S(ectacolul se is(răvise de mult# actorii şi oamenii de serviciu ai teatrului se
m(răştiaseră# iar d%nsa# )ără să se )i demachiat# n costum ncă# nu mă lăsa să (lec din
ca!ina ei şi cu imensa emoţie a;unsă la marginile des(erării mă ntre!a care sunt
(ricinile schim!ărilor (etrecute n ea& 5oi am analizat toate momentele rolului ei şi a
muncii de (regătire a lui# toate (rocedeele tehnicii nsuşite de ea din „sistem"& 1oate erau
;uste& 2rtistă nţelegea )iecare lucru n (arte# dar nu-şi nsuşise n ntregime !azele
creatoare ale „sistemului"&
„6ar acţiunea (rinci(ală# dar su(ratemă I J" am ntre!at-o eu&
G& auzise ceva des(re astea şi le cunoştea n linii generale# dar rămăsese numai
o teorie nea(licată n (ractică&
6acă dumneata ;oci )ără să te g%ndeşti la acţiunea (rinci(ală# nseamnă că nu
acţionezi (e scenă n situaţii (ro(use şi cu magicele „dacă"# nseamnă că nu atragi n
creaţie natura nsăşi şi su!conştientul ei# nu creezi „viaţa s(iritului omenesc" a rolului#
cum o cere sco(ul (rinci(al şi !azele curentului nostru artistic& Fără ele# nu e3istă
#&sistem" J nseamnă că dumneata nu creezi (e scenă# ci )aci (ur şi sim(lu e3erciţii
se(arate du(ă „sistem"# nelegate cu nimic ntre ele& Ble sunt !une (entru lecţiile de
şcoală# dar nu (entru s(ectacol& 6umneata ai uitat că aceste e3erciţii şi tot ce se cu(rinde
n „sistem" e necesar# n (rimul r%nd# (entru acţiunea (rinci(ală şi (entru su(ratemă& Dată
de ce )ragmentele din rolul uumitale# minunate )iecare n (arte# nu (roduc im(resie şi nu
dau satis)acţie n ntregul lor& S(arge statuia lui 2(ollon n !ucăţi mici şi arată-le (e
)iecare din ele n (arte& 5u cred că-1 vor su!;uga (e (rivitor&
2m )i3at (e a doua zi o re(etiţie acasă& D-am e3(licat artistei cum tre!uie să
stră!ată cu acţiunea (rinci(ală )ragmentele şi temele (regătite de ea şi cum să le diri;eze
s(re su(ratemă generală&
G& s-a a(ucat cu (asiune de această muncă şi m-a rugat să-i las c%teva zile
(entru ca să şi-o nsuşească& Bu veneam şi controlăm ceea ce )ăcea ea )ără mine şi# n
s)%rşit# m-am dus la teatru să văd s(ectacolul su! acest as(ect nou# ndre(tat& 5u se (oate
descrie ce s-a (etrecut n acea seară& 1alentată artistă a )ost răs(lătită (entru chinurile şi
ndoielile ei& 2 avut un succes zguduitor& Dată ce (ot să )acă acţiunea (rinci(ală şi
su(ratemă )ăcătoare de minuni# admira!ile dătătoare de viaţI&
5u e asta# oare# un e3em(lu convingător de uriaşa lor im(ortanţă n arta
noastră I
Merg şi mai de(arte J a e3clamat 2rkadie 5ikolaevici# du(ă o mică (auză&
?nchi(uiţi-vă un om-artist ideal# care s-a dedicat unui singur mare sco( n viaţă 7 „să
nalţe şi să !ucure oamenii (rin arta lui naltă# să le e3(lice )rumuseţile su)leteşti ascunse
ale o(erelor geniale"&
>n asemenea om-artist va a(ărea (e scenă ca să arate şi să e3(lice
s(ectatorilor adunaţi la teatru noua lui tălmăcire a unei (iese geniale şi a rolului care#
,*8
du(ă (ărerea celui care creează# transmite mai !ine esenţa o(erei& >n asemenea om-
artist (oate să-şi dăruiască toată viaţa misiunii nalte şi culturale de a-şi educa
contem(oranii& Bl (oate# cu a;utorul succesului (ersonal# să transmită mulţimii idei şi
sentimente a(ro(iate de mintea şi de su)letul ei etc# etc& Cine ştie ce sco(uri nalte (ot să
ai!ă oamenii mari J
Să ne nţelegem să numim n viitor aceste sco(uri vitale ale omu-lui-artist
su(ra-su(ratema şi su(raacţiuni (rinci(ale&
1AH Ce-i aşYa I
1A: n loc să vă răs(und# am să vă (ovestesc o nt%m(lare din viaţa mea#
care o să vă a;ute să mă nţelegeţi +adică să simţiţi. des(re ce e vor!a acum&
6emult# n a;unul (lecării ntr-unui din turneele teatrului nostru la 'eters!urg#
asistăm la o re(etiţie neiz!utită# (rost (regătită& Dndignat# m%niat# o!osit# am (lecat de la
teatru& 6eodată n )aţa (rivirilor mele s-a n)ăţişat un ta!lou neaşte(tat& 2m văzut o
ta!ără nes)%rşita ntinsă n toată (iaţa# n )aţa clădirii teatrului& 2rdeau )ocuri# mii de
oameni şedeau# moţăiau# dormeau (e ză(adă şi (e !ănci aduse de ei& Dmensa mulţime
aşte(ta dimineaţa şi deschiderea casei# ca să (rindă un loc mai !un la coadă# c%nd avea
să ncea(ă v%nzarea !iletelor&
2m )ost zguduit& Ca să a(reciez )a(ta acestor oameni# a tre!uit să-mi (un
ntre!area 7 ce eveniment# ce (ers(ectivă ademenitoare# ce )enomen neo!işnuit# care
geniu mondial m-ar )i (utut determina nu o noa(te# ci mai multe no(ţi n şir# să tremur n
ger I 2cest sacri)iciu se )ace (entru o!ţinerea unui număr la coadă# )ără să )ii sigur că
vei găsi un !ilet la casă&
5-am iz!utit să-mi răs(und la ntre!are şi să-mi nchi(ui un eveniment care să
mă determine să-mi risc sănătatea şi (oate şi viaţa&
Ce mare nsemnătate are teatrul (entru oameni J C%t de conştienţi tre!uie să
)im de acest lucru J Ce cinste şi ce )ericire e să aduci o naltă !ucurie miilor de
s(ectatori# care sunt gata# de dragul lui# să-şi rişte viaţa J 2tunci mi-a venit dorinţa să-mi
creez un asemenea sco( nalt# (e care l-am numit su(ra-su(ratemă# iar nde(linirea
ei# su(raacţiune (rinci(ală&
6u(ă o (auză scurtă# 2rkadie 5ikolaevici a continuat7
1A- 6ar e o nenorocire că (e drumul s(re sco(ul )inal# )ie el su(ratemă
(iesei şi a rolului său su(ra-su(ratema ntregii vieţi a artistului# cel care creează să-şi
o(rească# mai mult dec%t se cuvine# atenţia asu(ra unei teme mărunte# (articulare&
1A/ Ce se va mtru(la atunci I
1A0 Dată ce 7 aduceţi-vă aminte cum co(iii# n ;oacă# nv%rtesc deasu(ra
ca(ului lor o greutate sau o (iatră# legată de o s)oară lungă& 'e măsură ce greutatea e
rotită# ea se n)ăşoară (e !ăţul de care e legată şi de la care i vine mişcarea& $otindu-se
re(ede# s)oară şi greutatea descriu un cerc şi# n acelaşi tim(# s)oară se n)ăşoară tre(tat
(e !ăţul (e care-1 ţine co(ilul& '%nă la urmă greutatea se a(ro(ie# se )ace una cu !ăţul şi
se loveşte de el&
2cum nchi(uiţi-vă că n toiul ;ocului# n tim(ul rotirii# cineva şi va !ăga
!astonaşul n drumul s)orii& 2tunci# ating%ndu-se de el# s)oară cu greutatea va nce(e# n
virtutea inerţiei să se n)ăşoare# nu (e !ăţul de la care (orneşte mişcarea# ci (e !astonaş&
Ca rezultat# greutatea nu va nimeri la stă(%nul ei adevărat# la !ăieţaş# ci la (ersoană
străină# care va )i interce(tat s)oară cu !astonaşul ei& =i aşa# !ăiatul va (ierde# )ireşte#
(osi!ilitatea de a-şi diri;a ;ocul şi va răm%ne n a)ara lui&
n munca noastră se nt%m(la cam acelaşi lucru& 2desea# n vreme ce tinzi s(re
su(ratemă )inală# te m(iedici (e drum de o altă temă actoricească accesorie# (uţin
,*1
im(ortantă& 2ctorul care creează şi nchină ei toată energia& Mai tre!uie oare să
e3(licăm că o asemenea nlocuire a unui sco( grandios cu unul mic e un )enomen
(rime;dios# care denaturează toată munca actorului I
…a!" 1#..
- Ca să vă )ac să (reţuiţi şi mai mult im(ortanţa su(ratemei şi ac
ţiunii (rinci(ale# mă voi a;uta de un gra)ic# a s(us 2rkadie 5ikolae
vici# a(ro(iindu-se de o ta!lă neagră mare şi lu%nd n m%nă o !ucată de
cretă& B normal ca toate temele# )ără e3ce(ţie# ca şi liniile scurte ale vie
ţii rolului# să se ndre(te ntr-o singură direcţie# comună (entru toate#
adică s(re su(ratemă& >ite aşa 7 2rkadie 5ikolaevici a desenat (e ta!lă 7
S
>'$
21B
MS

1 E serie lungă de linii mici# mi;locii# mări ale vieţii rolului ndre(tate ntr-o
singură direcţie# către su(ratemă& Liniile scurte ale vieţii rolului# cu temele lor# se
succed logic şi consecvent una du(ă alta# agăţ%ndu-se una de alta& 6atorită acestui
)a(t# se creează din ele o singură linie nentreru(tă (rinci(ală# care stră!ate toată (iesa&
2cum# nchi(uiţi-vă o cli(ă că artistul nu are su(ratemă# că )iecare
, dintre liniile scurte ale
vieţii rolului inter(retat de el e ndre(tată n
A altă direcţie& .
2rkadie 5ikolaevici s-a gră!it iar să ne ilustreze ideea lui cu un desen care
re(rezenta linia ru(tă a acţiunii (rinci(ale 7
4 -J-..-I
- Dată un şir de teme mari# mi;locii# mici şi de )ragmente mici din
H viaţa rolului ndre(tate n di)erite direcţii& 'ot ele oare să creeze o li
: nie continuă# drea(tă I
5oi toţi am recunoscut că nu (ot&
- ?n aceste condiţii acţiunea (rinci(ală e anihilată# (iesa e ru(tă
- n !ucăţi# m(răştiată n di)erite (ărţi şi )iecare dintre (ărţi e nevoită să
/ e3iste de la sine# n a)ara ntregului& C%nd lucrurile arată aşa# (ărţile
0 se(arate# oric%t de minunate ar )i ele n sine# nu sunt necesare (iesei&
Dau un al treilea caz# a continuat să e3(lice 2rkadie 5ikolaevici& Cum v-am
mai s(us# n )iecare (iesă !ună su(ratemă şi acţiunea (rinci(ală decurg organic din
nsăşi natura o(erei# Lucrul acesta nu se (oate ncălca )ără (edea(să# )ără să se ucidă
chiar o(era&
18 ?nchi(uiţi-vă că s-ar introduce n (iesă un sco( sau o tendinţă care nu se
re)eră la ea&
?n acest caz# su(ratemă şi# )ireşte# acţiunea (rinci(ală care se
11 creează n chi( )iresc# legate organic
de (iesă# ar răm%ne (arţiale# dar
1, ar )i nevoite tot tim(ul să se a!ată n
,*,
altă direcţie# din (ricina tendinţei
1A introduse7 X
SUPRATEM%
14I 7SKVOJ7-AL
1HE asemenea (iesă cu şira s(inării ru(tă nu va trăi&
1: m(otriva acestui lucru a (rotestat 9ovorkov# cu tot tem(eramentul său
teatral&
1- - Scuzaţi-mă# vă rog# dumneavoastră ră(iţi regizorului şi actorului orice
iniţiativă (ersonală# creaţia (ersonală# eul lor sacru şi (osi!ilitatea de a nnoi arta veche
şi de a o a(ro(ia de contem(oraneitate&
1/2rkadie 5ikolaevici i-a e3(licat liniştit7
10 - 6umneata# ca şi mulţi (artizani ai dumitale# amestecaţi şi deseori
nţelegeţi greşit trei cuvinte 7 veşnicia# contem(oraneitatea şi sim(la actualitate&
,8 Ceea ce e contem(oran# (oate deveni veşnic# dacă (oartă n el teme mari#
idei ad%nci& m(otriva unei asemenea contem(oraneităţi eu nu (rotestez# dacă o(era
(oetului are nevoie de ea&
,1 2ctualitatea ngustă# n de(lina o(oziţie cu ea# nu va deveni niciodată
veşnică& Ba trăieşte numai astăzi# iar m%ine (oate să )ie uitată& Dată de ce o(era de artă
veşnică nu se va nrudi niciodată organic cu sim(la actualitate# oric%te şiretlicuri ar
inventa regizorii# actorii şi chiar dumneata&
,, C%nd se altoieşte )orţat (e o o(eră clasică veche# monolită# actualitatea sau
un alt sco( străin de (iesă# atunci ea devine o e3crescenţă (e un tru( minunat# (e care l
urţeşte adesea de nu-1 mai (oţi cunoaşte& Su(ratemă o(erei schilodite nu ademeneşte şi
nu atrage# ci l enervează (e actor şi l )ace să devieze&
,A Forţarea e un mi;loc (rost (entru creaţie şi de aceea su(ratemă „nnoită" cu
a;utorul tendinţelor de actualizare devine moartă (entru (iesă şi (entru rolurile ei&
,*6ar se nt%m(la# e adevărat# că tendinţa să se nrudească cu su(ratemă& 5oi
ştim că (e un (ortocal se (oate altoi o ramură de lăm%i şi că atunci creşte un )ruct nou#
care se numeşte n 2merica gra((e-)ruit&
,H E asemenea altoire iz!uteşte şi n (iesă& >neori (e o o(eră clasică# veche# se
altoieşte n chi( )iresc o idee contem(orană# care ntinereşte toată (iesa& ?n acest caz#
tendinţa ncetează să e3iste inde(endent şi renaşte n su(ratemă&
,:9ra)ic# aceasta se e3(rimă ntr-un desen aşa 7 linia acţiunii (rinci(ale# care
se ntinde s(re su(ratemă şi s(re tendinţă&
S
>'$21
BMS
r
t5Eiv
r2
1 ?n acest caz# (rocesul creator decurge normal şi natură organică a o(erei nu
este schilodită&
, Concluzia celor s(use 7
A 2veţi gri;ă de su(ratemă şi de acţiunea (rinci(ală4 )iţi (rudenţi cu
introducerea )orţată a tendinţei şi a sco(urilor străine de (iesă&
* 6acă am iz!utit astăzi să vă )ac să nţelegeţi rolul a!solut e3ce(ţional#
,*A
(rimordial n creaţie al su(ratemei şi al acţiunii (rinci(ale# sunt )ericit şi voi socoti că
am rezolvat cea mai im(ortantă sarcină# că v-am e3(licat unul din (rinci(alele momente
ale „sistemului"&
H 6u(ă o (auză destul de lungă# 2rkadie 5ikolaevici a continuat7
: - Erice acţiune se nt%lneşte cu o acţiune o(usă 7 a doua acţiune o (rovoacă
şi o intensi)ică (e (rima& 6e aceea# n )iecare (iesă# a)ară de acţiunea (rinci(ală#
(orneşte ntr-o direcţie o(usă contraacţiunea (rinci(ală# (otrivnică ei&
- B !ine că e aşa şi noi tre!uie să salutăm acest )enomen# (entru că acţiunea
o(usă (rovoacă# )ireşte# o serie de noi acţiuni& 5oi avem nevoie de această (ermanentă
ciocnire 7 ea dă naştere la lu(te# certuri# discuţii# la o serie ntreagă de teme
cores(unzătoare şi la rezolvarea lor& Ba (rovoacă activitatea# care este !aza artei noastre&
/ 6acă n (iesă n-ar )i )ost nici o -contraacţiune (rinci(ală şi totul s-ar )i
r%nduit de la sine# atunci nici inter(reţii# nici eroii (e care i zugrăvesc ei n-ar )i avut ce
să )acă (e scenă şi (iesa nsăşi ar )i devenit li(sită de acţiune şi# (rin urmare# nescenică&
0 ntr-adevăr# dacă Qago n-ar )i urzit mrşavele lui intrigi# atunci Ethello n-ar
)i tre!uit să )ie gelos (e 6esdemona şi s-o ucidă& 6ar# (rin )a(tul că Maurul tinde s(re
)emeia iu!ită# iar Qago stă ntre ei cu con-traacţiunile sale (rinci(ale# se creează o
tragedie n cinci acte# )oarte dinamică# cu s)%rşit tragic&
18 1re!uie oare să adăugăm că linia contraacţiunii (rinci(ale se naşte# de
asemenea# din momente se(arate şi din liniile mici ale vieţii artistu-lui-rol I E să ncerc
să ilustrez cele s(use de mine cu e3em(lul lui <rand&
11 Să admitem că am sta!ilit su(ratemă lui <rand# lozinca lui 7 „totul sau
nimic"& +5u are im(ortanţă (entru e3em(lul de )aţă dacă e e3act sau nu&. 2cest (rinci(iu
de !ază al )anaticului e ngrozitor& <rand nu admite nici un )el de com(romisuri#
concesii# devieri de la nde(linirea sco(ului vieţii# !azat (e o idee&
1, ncercaţi acum să legaţi de su(ratemă ntregii (iese !ucăţile se(arate ale
)ragmentului „scutecelor"# )ie şi acelea (e care le-am analizat noi c%ndva&
1A Bu am (ornit n g%nd de la scutecele de co(il la su(ratemă 7 „totul sau
nimic"& Fireşte# ele (ot )i (use n de(endenţă una de alta cu a;utorul imaginaţiei şi al
născocirilor# dar asta va )i )ăcut cu o mare )orţare# cu o violentare care va schilodi (iesa&
1* Mult mai )iresc ar )i să se mani)este din (artea mamei o contra-acţiune n
locul coacţiumi şi de aceea n acest )ragment 2gnes nu merge (e linia unei acţiuni# ci (e
a contraacţiunii (rinci(ale# nu către su(ratemă# ci m(otriva ei&
1H C%nd am nce(ut să )ac acelaşi lucru şi cu rolul lui <rand# căut%nd legăturile
ntre tema lui „de a-şi ndu(leca soţia să dea scutecele de dragul săv%rşirii sacri)iciului"
şi ntre su(ratemă ntregii (iese - „totul sau nimic" - atunci am iz!utit dintr-o dată să
găsesc această legătură&
1: Fireşte că )anaticul cerea totul de dragul ideii lui vitale& 2cţiunea o(usă a
2gnesei (rovoca o acţiune intensă a lui <rand& 6e aici lu(ta a două acţiuni di)erite&
1- 6atoria lui <rand se găseşte n lu(tă cu dragostea de mamă# ideea lu(tă cu
sentimentul 4 (ăstorul )anatic# cu mama care su)eră 4 (ornirea masculină# cu cea
)eminină&
1/6e aceea# n scena dată# linia acţiunii (rinci(ale se găseşte n mi-nile lui
<)and# iar contraacţiunea (rinci(ală e condusă de 2gnes&
10?n ncheiere# 2rkadie 5ikolaevici ne-a amintit n c%teva cuvinte# (e scurt#
tot ce am nvăţat n tim(ul ntregului curs al acestui an&
,82ceastă scurtă trecere n revistă m-a a;utat să r%nduiesc la locul cuvenit tot
ce am a)lat n (rima stagiune de studii&
,**
- 2cum ascultaţi-mă cu toată atenţia# deoarece am să vă s(un
,1ceva )oarte im(ortant# a declarat 2rkadie 5ikolaevici& 1oate eta(ele (ro
,, gramului (rin care am trecut de la nce(utul lecţiilor noastre# toate cerce
,A ţările di)eritelor elemente se(arate# )ăcute n (erioada de studii a acestui
,*an# au avut dre(t ţintă crearea stării scenice interioare&
Dată (entru ce am lucrat o iarnă ntreagă& Dată ce anume cere acum şi va cere
ntotdeauna o atenţie e3ce(ţională din (artea voastră&
,H 6ar nici n acest stadiu de dezvoltare starea scenică interioară nu e ncă
(regătită (entru cercetări su!tile# (ătrunzătoare# asu(ra su(ratemei şi acţiunii (rinci(ale&
Starea creată cere o com(letare im(ortantă& ?n ea rezidă secretul (rinci(al al
„sistemului"# care ;usti)ică !aza (rinci(ală a curentului nostru artistic 7 „su!conştientul
(rin conştient"& "om nce(e studierea acestei com(letări şi a !azelor sistemului
nce(%nd cu
,:lecţia viitoare&
,-b
,/ „=i aşa# (rimul curs al fsistemuluiX s-a ncheiat# iar n su)letul meu# la )el ca
la# 9ogol# e ceva at%t de con)uz# at%t de ciudatJ Bu socoteam că munca noastră de
a(roa(e un an mă va duce la fins(iraţieX# dar# din (ăcate# fsistemulX nu a ;usti)icat
aşte(tările mele n acest sens&"
,0 2şa mă g%ndeam eu n vesti!ulul teatrului# m!răcndu-mi maşinal (altonul
şi n)ăşurndu-mi ncet )ularul n ;urul g%tului& 6eodată# cineva mi-a dat un ghiont n
coastă& 2m scos un ţi(ăt# m-am ntors şi l-am văzut (e 2rkadie 5ikolaevici care r%dea&
A8 "ăzuse n ce stare mă a)lam şi voia să ştie (ricina de(rimării mele& Bu i
răs(undeam (e ocolite# dar el mă descosea stăruitor şi amănunţit&
- Ce simţi c%nd te a)li (e scenă I dorea el să nţeleagă nedumerirea asu(ra
„sistemului" care mă tul!ura aşa&
- 1ocmai asta e# că nu simt nimic deose!it& 2cum mi-e la nde-
A1m%na (e scenă# ştiu ce tre!uie să )ac# nu stau degea!a acolo# nu mă
A, simt gol 4 cred n toate# mi recunosc dre(tul de a )i (e scenă&
- 2tunci ce-ţi mai tre!uie I B oare rău să nu minţi (e scenă# să
AA crezi n toate# să te simţi stă(%n I 2sta e )oarte multJ mă convingea
A*1orţov&
2tunci am recunoscut că simt nevoia ins(iraţiei&
- 2sta e J a e3clamat el& 'entru asta nsă nu tre!uie să mi te adre
AHşezi mie& „Sistemul" nu )a!rică ins(iraţie& Bl i (regăteşte numai un te
A:ren (ro(ice& ?n ce (riveşte ntre!area dacă ea va veni sau nu# (une-i-o
A-lui 2(ollon# sau naturii dumitale# sau nt%m(lării& Bu nu sunt un vră;i
A/tor# eu vă arăt numai noi momeli şi unele metode de stimulare a sen
A0timentului# a trăirii&
1e s)ătuiesc nsă că n viitor să nu alergi du(ă sta)iile ins(iraţiei& Lasă această
(ro!lemă (e seama naturii-vră;itoare şi dumneata ocu(ă-te cu ceea ce e accesi!il
conştiinţei omeneşti&
*8 Mihail Semionovici Sce(kin scria elevului său# lui Serghei "asilie-vici
=umski 7 „1u (oţi să ;oci uneori sla!# uneori satis)ăcător +asta de(inde adesea de
dis(oziţia su)letească.# dar ;oacă ;ust"&
1
R
*1 Dată ncotro tre!uie să se ndre(te tendinţele şi gri;ile dumitale artistice&
*,$olul# adus (e un drum ;ust# merge nainte# se lărgeşte şi se adn-ceşte şi# la
urma urmelor# duce la ins(iraţie&
,*H
*A 6ar (%nă c%nd nu se va nt%m(la asta# să ştii (recis că minciuna# ;ocul
su(er)icial# şa!loanele şi a)ectarea nu zămislesc niciodată ins(iraţia& 6e aceea#
străduieşte-te să ;oci ;ust# nvaţă-te să (regăteşti un teren (ro(ice (entru „ins(iraţia de
sus" şi crede că (rin asta ea va )i mult mai n armonie cu dumneata&
** 6e alt)el# la lecţiile următoare vom discuta şi des(re ins(iraţie& E vom
analiza şi (e ea# a s(us 1orţov (leend&
*H„Să e3aminăm ins(iraţia I J Să chi!zuim# să )ilozo)ăm asu(ra ei I 6ar (arcă
asta e cu (utinţă I 'arcă eu am chi!zuit c%nd am rostit la s(ectacolul e3(erimental 7
fS%nge# Qago# s%nge JX I
*: Eare Maloletkova a chi!zuit c%nd a strigat renumitul ei 7 fSalva-ţi-mă JX I
5u cumva# la )el ca la acţiunile )izice# ca la micile lor adevăruri şi momente de credinţă#
noi vom culege ins(iraţia din )ăr%mituri# din !ucăţele# din iz!ucniri izolateI J" mă
g%ndeam eu ieşind din teatru&
*-
FVI - SUMCON&TIENTUL ÎN STAREA DE SPIRIT SCENICA
A ARTISTULUI
4N.................................................................…a!" 1#..
- 5azvanov şi "iunţov# urcaţi-vă (e scenă şi ;ucaţi-ne (rima scenă din
e3erciţiul „arderea !anilor"# a (oruncit 2rkadie 5ikolaevici intr%nd n
*0clasă&
"ă e cunoscut că mu