You are on page 1of 66

29

Stiinte Economice

30
31
COMPANIILE OFFSHORE
Simina Bojinca

Universitatea Constantin Brncusi, TgJiu
Lucrarea trateaza o privire de ansamblu asupra companiilor off-shore prin
definirea lor, cele mai intalnite forme de companii, tipurile de activitati desfasurate de
acestea, legatura dintre fiscalitate si aceste grupuri de societati.
In jargonul economic american, prin offshore sunt denumite activitatile economice
si firmele care isi desfasoara activitatea in afara teritoriului national al statului in care
acestea sunt rezidenti. Pentru a ne da seama de ce este avantajos sa infiintam o companie
offshore pentru a ne putea conduce mai bine afacerile este suficient sa studiem avantajele
pe care le au aceste companii.
Astfel, utilizarea companiilor offshore reprezinta calea ideala, eficienta si legala
prin care impozitarea unei companii este diminuata.
32
FORNETTI
STRUCTURA DE AFACERI A UNEI FRANCIZE
Pal Ana
Universitatea Babes-Bolyai, ClujNapoca Facultatea de Business
Rezumat:
Din analizele IMO rezulta ca la finele anului 2007 existau un numar de

438
francize pe piata romaneasca. Din acestea 243 au cel putin o unitate n franciza.
Franciza Fornetti este prima franciza din tarile din Estul Europei care a ajuns pe un
binemeritat loc 3 n topul Franchise500 al francizelor din Comunitatea Europeana.

Fornetti, franciza din panificatie despre care se zvoneste ca ia n considerare
intrarea pe piata din SUA, este o poveste ungara de succes ce urmeaza sa devina una
globala. Compania, care are 20 de masterfrancizati n toata lumea, de la Dublin la Kuwait
si circa 2500 de parteneri n Ungaria, a fost nfiintata sub numele de Fornetti Frozen
Bakery Products Kft n 1997 de catre Jzsef Palsti, un brutar n Kecskemt. Conceptul de
baza, de a vinde pateuri facute pe loc n cuptoare mobile relativ low-cost a fost un succes
de piata instantaneu.

Societatea Comerciala FORNETTI ROMANIA S.R.L. cu sediul n Timisoara este
o societate romano - maghiara cu capital mixt - privat, care s-a infiintat n anul 2001 ca
partener al proprietarului de licenta FORNETTI Kft. si a devenit master - francizor
FORNETTI pentru Romania.
Cu un total de 3 fabrici situate doar n Romania, n segmentul de piata din care face
parte, succesul vine din calitatea indiscutabila a produselor Fornetti. Aceasta a determinat o
dinamica a amplasarii de noi magazine, sustinuta, desigur, de o productie corespunzatoare
si de o logistica bine structurata, de la materia prima si pna la transportul marfii congelate
la usa magazinului.
Franciza presupune multiple avantaje pentru toti participantii. Cele mai notabile si
care cu siguranta pot face diferenta se regasesc n ceea ce i priveste pe francizati. Dintre
acestea putem enumera: o afacere sigura, cu investitie minima si profit consistent;
apartenenta la un sistem unitar si organizat; asigurarea succesului afacerii prin renumele
marcii si calitatea produselor; asigurarea unitatilor de coacere, a tavilor de copt si, n mod
gratuit, a hrtiei de copt; transportul gratuit al produselor congelate la usa magazinului.
Pachetul cuprinde cunostinte tehnice si tehnologice ce pot fi transmise pe cale contractuala
(know-how), instruirea gratuita a personalului privind tehnologia de coacere, consultanta n
33
amenajarea magazinului si decorarea lui gratuita cu reclame standard, consultanta
ermanenta n relatiile de franciza.

Conditiile sunt relativ acceptabile si convenabile, punnd n balanta succesul
garantat, profitul rapid si consistent si raportarea la alte cerinte impuse de marile companii
n franciza: constituirea unei societati comerciale, detinerea unui spatiu sau posibilitatea de
nchiriere si amenajare a unui spatiu corespunzator, cu un trafic pietonal de minim 100 de
persoane/ora, sau n centre comerciale),

posibilitatea vnzarii la strada,

aspectul comercial
modern al punctului de lucru si conditiile de igiena la cele mai nalte exigente, plata unei
garantii de 1500 euro, suma returnabila la ncetarea relatiilor contractuale, n schimbul
careia francizatul primeste n folosinta o unitate de coacere (cuptor + dospitor); de
asemenea francizatul trebuie sa achizitioneze cu forte proprii: o casa de marcat, un cntar
electronic, o lada frigorifica, o masa de vnzare, iar alimentarea cu energie electrica sa fie
de putere (minim 16A/220v).
Riscul cel mai mare implicat n aceasta afacere francizata il reprezinta
nerespectarea regulilor de franciza. Orice abatere de la tehnologia de coacere standard se
repercuteaza n calitatea produselor si are ca urmare pierderea treptata a clientilor, cf Dir.
Gen. Panczel Zoltan.
Pe piata romaneasca sunt numeroase firme care au ncercat sa preia forma si
produsele Fornetti pentru a le face concurenta, sperand desigur ntr-o afacere garantata,
nsa fara un real succes. Atractivitatea unei marci n raport cu alta este data de renumele
marcii, de extensia nationala si internationala a acesteia. Fornetti se afla asa cum am mai
spus pe locul III n topul francizelor din Europa, n timp ce firme ca nu sunt cunoscute
nicaieri.

Calitatea produselor Fornetti este data si de caracterul lor zonal de producere, n
functie de preferinte si gusturi. Produsele principale sunt reprezentate de pate-uri de 20-25
de grame cu un gust sarat sau dulce, ce se vnd la kilogram. Cheia succesului n cazul
acestei firme este surprinderea si satisfacerea gusturilor si preferintelor cumparatorilor.
Aceasta preocupare pentru clienti i-a mentinut ntr-o continua ascensiune ca si companie si
a creat premisele unei afaceri la cheie, asa cum este considerata o franciza Fornetti.

34

NIMENI NU E MAI PRESUS DE LEGE!
CONTABILITATEA CREATIVA
SE RESPECTA SAU NU DICTONUL?
PAL ANA
Universitatea Babes-Bolyai, ClujNapoca Facultatea de Business
Rezumat:
n evolutia sa, dupa cum arata Michel Capron, contabiliatea parcurge drumul de la
practica la teorie si nu invers.

Practica este cea care a anticipat teoria contabilitatii,
deoarece, desi numerosi autori au creat teorii contabile, acestea explica tehnici care nu au
asteptat teoria pentru a intra n practica. Totusi contabilitatea ar putea lua un caracter cu
adevarat stiintific, adica sa construiasca o teorie generala, independenta de conditiile de
aplicare, dar, prin ea nsasi de natura sa determine aplicatiile n functie de o singura ratiune
(nu exista stiinta n general, dupa cum nu exista adevar dect n particular).
Contabilitatea este o stiinta riguroasa dar nu si exacta. Utilizarea n favoarea
noastra a faptului ca nu este o stiinta exacta se numeste contabilitate creativa.

Supravietuirea pe termen lung a unei ntreprinderi este determinata de capacitatea
acestuia de a obtine profit si de a-si creea o imagine favorabila pe piata. Aceasta magine
reflectata prin situatiile financiare influenteaza att procesul decizional intern, ct si
utilizatorii externi ai informatiilor financiare. Astfel, fiecare ntreprindere tinde sa prezinte
exteriorului situatii financiare care au trecut prin filtrul unor tehnici, genernd iluzia unor
rezultate mai atractive.
Aceste metode, menite, dupa unii autori sa nfrumuseteze prin distorsionare, dupa
altii sa manipuleze sau sa nsele, fac obiectul contabilitatii creative, singurul punct de
vedere comun n opinia publica despre ele fiind faptul ca sunt masuri legale. Practicile
contabilitatii creative sau ale ingineriei contabile, nascute din bresele si permisivitatea
reglementarilor legale, au la baza politicile ntreprinderilor de provizioane,de amortizare,
de evaluare si reevaluare, de stocuri, de recunoastere a cheltuielilor si veniturilor, si
afecteaza rezultatele din situatiile financiare n favoarea ntreprinderii ca furnizor de
informatii financiare. Evaluarea calitatii rezultatelor obtinute trebuie, deci, sa constituie o
preocupare permanenta att pentru conducerea ntreprinderilor, ct si pentru analistii
externi.
Realitatea unei ntreprinderi se poate oglindi n multe aspecte, pornind de la
atmosfera si mediul n care si desfasoara salariatii activitatea zilnica, prin barndul
companiei si pna la situatiile financiare anuale. Aceasta realitate, nsa, privita din optica
mediului exterior, concretizat n clienti, furnizori, institutii publice, banci, investitori etc,
este puternic influentata de subiectivitatea celui care priveste. Legiuitorul, pe de alta parte,
nu a precizat concret realitatea pe care situatiile financiare trebuie sa le redea. Utilizatorii
informatiilor financiare pot interpreta n mod subiectiv aceste date.
35
Se poate pune ntrebarea: ce pot face furnizorii de informatii ca mesajul lor si
realitatea lor sa fie n mod corect vazute? Numeroase exemple din practica arata ca acestia
recurg la anumite metode sau tehnici legale pentru a atinge acest scop. Unii catalogheaza
aceste metode ca fiind manipulatoare, altii afirma ca sunt menite sa distorsioneze realitatea
si sa nsele utilizatorii, cert este nsa faptul ca respecta litera legii si sunt numite generic n
literatura de specialitate practici de contabilitate creativa.

Aceasta directie, orientare a profesiei contabile a aparut, datorita procesului
evolutiv al tuturor domeniilor economico-sociale, ca o inovatie, creativitatea fiind
considerata o virtute atta timp

ct scopul ei este gasirea unor metode mai bune, mai
eficiente de rezolvare a unor probleme.
Descoperite n urma cu aproximativ 30 de ani, practicile contabilitatii creative
continua sa creeze controverse si nici la ora actuala nu s-a ajuns la un numitor comun n
ceea ce priveste definirea contabilitatii creative.

Cea mai des ntlnita opinie n literatura de specialitate apreciaza caracterul negativ
al contabilitatii creative, ntruct este practicata pentru a induce n eroare utilizatorii
informatiilor contabile.
Adeptii conceptiei negative asupra contabilitatii creative sunt:

? Bernard Colasse, n opinia caruia practicile contabilitatii creative sunt
adevarate fraude, mpodobiri legale, tehnici nascute din criza, calificate cu pudoare de
catre profesionisti ca fiind contabilitate creativa

? jurnalistul Griffiths subliniaza ca toate ntreprinderile si ascund beneficiile.
Documentele de sinteza publicate se bazeaza pe registre care au fost aranjate n mod
delicat sau chiar modificate substantial Aceasta reprezinta cea mai mare nselatorie de la
calul Troian ncoace. n fapt, aceasta nselatorie este legitima si poarta numele de
contabilitate creativa

Existenta pe termen lung a unei ntreprinderi depinde de capacitatea acesteia de a
genera un profit cel putin satisfctor. Investitorii devin si rmn actionari ntr-o companie
dac estimeaz c dividendele si alte venituri de capital de care vor beneficia vor fi mai
mari dect veniturile din alte plasamente cu un nivel de risc similar. n acest context,
profitul, ca indicator absolut al rentabilitti, constituie att premisa, dar si consecinta unei
afaceri. Tocmai de aceea, evaluarea calittii profitului obtinut trebuie s constituie o
preocupare permanent att pentru managementul companiei, ct si pentru analistul care o
efectueaz. Libertatea de alegere a politicilor contabile de ctre managementul
companiilor, care conduce la o majorare sau la o micorare a rezultatului, reprezint n
opinia noastr una dintre principalele limite informationale ale contului de profit si
pierdere. Mai mult, n practic se ntlnesc cazuri n care contabilii, prevalndu-se de
posibilitatea conferit de normele n vigoare de a efectua estimri i previziuni oride a apela
la tratamente contabile alternativ permise, recurg la unele tehnici de contabilitate creativ
aflate adesea la limita legilor si reglementrilor n vigoare.
36
MONEDA EURO. SIMBOL SI PUTERE
Nicola Aurelia
Vuia Andreea-Rebeca
Universitatea Eftimie-Murgu, Resita

Cuprins:
1.Istorie
2.Avantajele euro
3.Dezavantajele euro
4.Euro-yen-dolar
5.Efecte cu caracter dual
6.Monede si bancnote euro
1. Istorie:
- unul dintre stlpii integrarii europene l reprezinta

crearea Uniunii Monetare
Europene stipulata prin Tratatul de la Maastricht;
- n 1989 Consiliul European a hotart crearea Sistemului Monetar European cu
scopul de a limita fluctuatiile cursurilor de schimb ale monedelor europene, astfel a fost
stabilita moneda de cont E.C.U (European Currency Unit);

- n 1991 tarile Comunitatii Europene semneaza Tratatul de la Maastricht care
prevede instituirea monedei unice euro si un program esalonat n timp pentru aplicarea
masurii;

- denumirea monedei unice euro a fost stabilita la reuniunea de la Madrid din
decembrie 1995. Pe piata moneda a fost introdusa la 1.01.2002 n 12 din cele 15 tari ale
UE;
- prin Tratatul de la Maastricht s-a hotart si nfiintarea

Institutului Monetar
European;
- la 1 ianuarie 1999 a avut loc transferarea responsabilitatilor politice monetare de
la bancile centrale nationale la Banca Centrala Europeana;

- sigla monedei este inspirata din litera epsilon a alfabetului grec si de prima litera a
cuvntului Europa. Cele doua linii paralele simbolizeaza stabilitatea si siguranta euro.
Monedele nationale ale tarilor membre si-au pastrat valoarea legala pna la 28 februarie
2002, devenind simple subdiviziuni ale monedei europene;
- un euro este divizat n 100 centi sau centime.

2. Avantajele euro:
- ridicarea euro la rangul de moneda mondiala, deviza-cheie care sa concureze
puternic dolarul american;
- reunirea n euro a trei dintre cele mai importante valute;
- expansiunea pietelor financiare;

- reducerea costurilor de tranzactie;

- functionarea optima a Pietei Comune;

- stabilitatea preturilor, ca urmare a uniformizarii conditiilor monetare;
37
- eliminarea restrictiilor exercitate de situatia balantei de platina.

3. Dezavantajele euro:
- pierderea suveranitatii nationale;
- costuri ridicate ale conversiei;
- centralizarea puterii;
- viata politica exacerbata, care a nsotit procesul de creare a uniunii monetare
ignornd de multe ori realitatile economice;

- absenta unor organisme de control n materie de politica monetara si fiscala;
- lipsa de coerenta si de instrumente a euro de a face fata unor situatii de criza.
4. Euro-yen-dolar
Euro va fi un sistem financiar international, un concurent serios att pentru dolarul
american, ct si pentru yen-ul japonez. Cum va supravietui aceasta lume tri-monetara
depinde de marimea relativa a pietei. Din acest punct de vedere previziunile pentru euro
sunt favorabile. Euro - dolar va deveni o chestiune importanta pentru Europa, SUA si restul
lumii. Trecerea de la dolar la euro a creat amenintari unui euro n crestere si un dezastru cu
implicatii considerabile asupra competitivitatii si somajului n Europa. Alternativa unui
euro n scadere va produce izbucnirea inflatiei. Ar fi o mare greseala sa credem ca natura
apropiata a

celor trei blocuri va face cursul de schimb mai putin important, ori ca raportul
dolar - euro poate fi ignorat.
5. Efecte cu caracter dual
Efectele introducerii unei monede europene unice pot fi analizate din mai multe
puncte de vedere, astfel nct chiar unele avantaje enumerate mai sus pot avea consecinte
negative. Ne vom opri astfel la avantajul eliminarii restrictiilor exercitate de situatia
balantei de plati, asa cum se manifesta acestea n mod clasic: presiune asupra cursurilor de
schimb si evaluarea rezervelor valutare.
Reducerea costurilor de tranzactie pentru agentii economici si clientii de pe piata
valutara: disparitia ratelor de schimb dintre monedele europene participante la UEM
contribuie la reducerea costurilor de tranzactionare pe piata valutara, prin suprimarea
comisioanelor de schimb valutar. Piata de capital se va caracteriza printr-un grad ridicat de
lichiditate, stimuleaza pietele obligatare locale si piata activelor negociabile, cooperarea
transfrontaliera inter si intra sectoriala si genereaza o serie de valuri de fuziuni si achizitii
transfrontaliere. Cetatenii europeni din Zona euro vor avea de cstigat de pe urma
suprimarii schimbului valutar, pe linia cresterii comparabilitatii preturilor etc.

6. Monede si bancnote euro
Toate monedele au o fata comuna (1,2 si 5 centi: Europa n lume; 10, 20 si 50 centi:
Europa ca o alianta de State; 1 si 2 euro: Europa fara frontiere) si o fata specifica tarii de
catre care este emisa moneda (chiar si pentru Andora, Monaco, San-Marino si Vatican care
si-au realizat propriile monede). Prima moneda care a disparut a fost Deutsche Mark pe
31.12.2001 ntr-un minut, ultimele monede disparnd pe 28 februarie 2002, data la care
toate monedele ar fi trebuit sa-si nceteze valoarea legala n statele respective.

Bancnotele au iesit toate dupa o macheta comuna pentru toata Zona euro, ele fiind
utilizabile n toate tarile membre. Exista cteva denominatii distincte, fiecare avnd culoare
si marime diferita. Desenele pentru fiecare dintre ele au o tema comuna a arhitecturii
europene din diverse perioade artistice. Partea frontala a bancnotei contine ferestre si porti,
n timp ce pe verso se gasesc poduri. Comun pentru toate bancnotele este Steagul
european, initialele Bancii Centrale Europene n cinci versiuni (BCE, ECB, EZB, ???,
EKP), o harta a Europei pe verso, numele euro n alfabetul grecesc, n alfabetul latin si
semnatura curenta a presedintelui curent al BCE. Cele 12 stele ale UE sunt ncorporate n
fiecare bancnota, cu desene realizate de artistul austriac, Robert Kalina.

38
ORGANIZAREA ACTIVITATII DE MANAGEMENT N CADRUL
INSTITUTIILOR BANCARE

Covaliu Alexandra
Universitatea Alma Mater, Sibiu
Facultatea de stiinte Economice, Sociale si Politice
Prin organizare se ntelege crearea sistemului, comportamentului independent al
partilor, mentinerea stabilitatii interne a sistemului ntreprinderii si functionarea dupa un
program stabilit prin dozarea rationala a eforturilor n functie de rezultatele scontate.

Organizarea este un proces de diviziune a muncii, de precizare a atributiilor si
sarcinilor ce revin oamenilor att n munca ct si n conducerea acesteia, precum si
gruparea mijloacelor de munca si atribuirea lor personalului dupa anumite criterii, pentru
realizarea obiectivelor n conditii ct mai bune.

n cadrul unei institutii bancare exista o organizare bine structurata care are rolul de a
realiza corelarea activitatilor din cadrul compartimentelor si totodata de a mentine si
mbunatati ordinea n cadrul sistemului n vederea atingerii obiectivelor.
Organizarea reprezinta de asemenea o metoda de proiectare a structurii functionale
a unei ntreprinderi. Organizarea unei institutii bancare trebuie sa fie flexibila, sa faciliteze
rapiditatea si calitatea transmisiei de informatii si sa permita mutatii n interiorul ei atunci
cnd situatiile o impun. Pentru a pune n evidenta organizarea activitatii manageriale n
cadrul institutilor bancare m-am folosit de o organigrama cu ajutorul careia am reusit sa
subliniez cteva aspecte ale acestei organizari manageriale (fig. 1).

Organigrama este reprezentarea grafica a structurii organizatorice a unei unitati
economice, care permite evidentierea ntr-o forma expresiva a componentelor specifice si a
legaturilor dintre acestea. Este un instrument de informare si analiza. Elaborarea
organigramei este dependenta de:obiectivele ntreprinderii, previziunea dezvoltarii,
functiile acesteia si compartimentele de munca specifice fiecareia, modalitatea de aplicare
a principiilor de conducere, modul de aplicare a principiilor de organizare structurala a
unitatii economice.

De obicei, organigramele sunt formate din casute dreptunghiulare ce reprezinta
posturi de conducere sau compartimente si linii de diferite forme, care definesc relatiile
organizationale stabilite ntre partile componente ale structurii organizatorice.

Pentru a sublinia importanta organigramei am decis ca n continuare sa parcurg cteva
compartimente mentionndu-le atributiile acestora.

39

Fig. 1. Organigrama activitatilor n sistemul bancar

Bibliografie
Management organizational, Cornescu, V., Mihailescu I., Stanciu S., All Back, 2003

Managementul unitatilor economice,

Georgescu N., Iagaru R., Editura Alma Mater,
Sibiu 2005
40
ISTORIA STICLEI
Barac Doina Maria
Universitatea Alma Mater
Cea mai veche este sticla vulcanica,rezultata prin racirea rapida a lavei. Diferite
obiecte ca virfuri de sulita, topoare, oglinzi, se pastreaza in diferite muzee. Cel mai vechi
obiect din sticla propri-zis se considera o amuleta albastra ce a fost gasita in Egipt si este
datata din anul 7000 i.e.n. In Egipt si Liban au fost decoperite perle din sticla vechi de
5500-3400 ani.
Intr-o localitate din apropierea Bagdadului s-a gasit un cilindru de sticla albastru
deschis, fara incluziunisau defecte,datat la circa2700 ani i.e.n. Istoria sticlei a inceput cu
folosirea minereului natural obsidian. Fiind de origine vulcanica acesta este folosit ca si
obiect de taiere respectiv virf de sageata. Calitatea deosebita a sticlei atesta existenta unei
indelungate experiente si ca atare se presupune ca in
in Asia sticla este cunoscuta inaintea Egiptului. Se estimeaza ca producerea unor
vase in intregime de sticla a inceput cu 700 de ani i.e.n. Atunci modelul era confectionat
din argila nisipoasa care era inmuiat in topitura de sticla. Sticla ce adera la model era
incalzita in flacara pentru a distribui uniform si a se netezi..Pe la inceputul erei noastre a
fost decoperit procedeul de fasonare a obiectelor din sticla goale in interior prin suflare.Se
pare ca a avut loc in Siria, iar mestesugul s-a raspindit cu rapiditate in tot Imperiul Roman.
Alte surse atribuie Imperiului Roman aceasta descoperire. Prin anul 200 Alexandria(
Egipt) era un important centru de productie a obiectelor de sticla. Mestesugul a fost
preluat la Roma unde un sfert din locuitori traiau de pe urmele lui. O alta dovada privind
arta mestesugarilor romani este asa zisa vaza de Portland gasita in sec.XVI linga
Roma , in mormintul unui patrician. Sticla de baza este albastra, iar peste ea este depus un
al doilea strat de sticla alb-laptoasa modelat artistic cu semne mitologice in relief. Acest
obiect a avut soarta iesita din comun. Dupa ce s-a pastrat intacta in mormintul in care a fost
gasita, timp de 14 sec., a fost cumparatade ducele de Portland si expusa apoi in British
Museum din Londra. Aici in 1845, a fost sparta cu un baston de un vizitator nebun Vasul a
fost reconstituit din cioburi iar specialistii au executat 2 copii foarte asemanatoare. Una din
aceste copii este expusa si in prezent in muzeu. In sec. I-II e.n. prelucrarea sticlei sa
dezvoltat si pe tarmurile pontului Euxin. La Tomis in actuala Constanta au fost gasita urme
a unor cuptoare de topire a sticlei si la muzeul arheologic Constanta au fost expuse multe
vase de sticla din aceea perioada, variate ca forme si dimensiuni. In aceeasi perioda existau
ateliere in Germania la Trier si Koln.. Prin anul 1000 au aparut cuptoare pentru sticla in
Boemia si in Polonia. .Dar cea mai mare faima o aveau produsele din sticla din Venetia.
Aici au fost adusi mesteri iscusiti din Bizant si instalati pe insula-fortareata Murano.
Folosind nisip cuartos fin inhibat cu diferite saruri aduse din cetatile feniciene Sidon
(Liban), acesti mesteri au reusit sa obtina produse ce nu aveau rival in lume . Sticlarii
romani faceau vase obisnuite din sticla opaca verzuie dar si sticla incolora si slab
41
transparenta din nisipuri albe. Sticla colorata era cunoscuta de egipteni dar romanii au
initiat o arta a sticlei colorate.
Acum 1500 de ani in urma ei stiau sa lucreze pocale parca taiate din pietre preioase:
smarald, safir, opal, rubin, faceau flacoane asemanatoare caforma si culoare cu lotusul,
curmalele, strugurii. Dar nimic nu se compara cu renumitele cupe murrhine, care erau mai
scumpe ca aurul. Aceste cupe erau mici, fara ornamente dar frumusetea lor se datora
coloritulu viu si bogat.Peretii murrhinei aveau o sclipire deosebitaaruncind parca lumini de
curcubeu.Acest efectse datora faptului ca, in sticla transparenta din care erau facute,erau
presate graunte multicolore din sticla. Neron a platit pe o murrhina 70 talanti valoarea a
300 de robi. In sec. XIII apare sticla de Murano care era folosita ca sticla de ornament,
oginzi, produsa prin tehnologii secrete .In Ungaria ea este folosita tot din sec.XIII. la
constructiile de biserici. In sec. XIV-XVII apare in Europa numeroase ateliere care
produceau sicla ce incepea sa o concureze pe cea de Murano. Primul document scris
despre sicla apare pe cele peste 20 de tablite de argila arsa care constituiau biblioteca lui
Asscirlanipal (circa 650 ani i.e.n.) gasite in micile cetati asiriene Ninive ( in Irak ).
Prima tehnologie a sticlei apare in 1540 in lucrarea Pirotehnia scrisa la Venetia de
Vanaccio Biringnuccio. Sec. XVIII., in perioada domniei Mariei Terezia , breslele de
sticla din Austria si Cehia se raspindesc in tara, preluind dominatia de la mestesugarii
autohtoni. In sec.XIX manufacturile de sticla sint schimbate cu fabricile de sticla.Inanul
1935 la Miskolca inceput fabricarea sticlei turnate.Anul 1950 aduce cu el aparitia sticlei
Float in Anglia (Pilkington). Din 1959 se produce sticla plana prin procedeul numit al
sticlei plutitoare (procedeul Pilkington). In acest procedeu topirea si laminarea se
face prin aceleasi operatii doar ca placa de sticla laminata este condusa pe suprafata unei
bai de metal topit (Sn sau aliaje) incalzit la temperatura ridicata. Sticla moale intra in
contact cu suprafata metalului topit ; se netezeste perfect suprafata superioara, incalzita cu
ajutorul flacarii se netezeste datorita actiunii superficiale (lustruirea la foc). Placa de sticla,
avansind la baia de metal, se racoreste si este trecuta apoi in cuptorul de recoacere.
Suprafetele apar perfect netede, fara a fi nevoie de slefuire.Acum in Ungaria se folosesc
cele mai moderne tehnologii de fabricare, prelucrare si procesare in toate domeniile sticlei
arhitecturale. Pentru a asigura in locuinte accesul luminii soarelui si confortul maxim
Sticla trebuie sa fie termo si fonoizolata. Proprietatile izolante termic si fonic se realizeaza
de obicei incalzind intre 2 placi de sticla un strat de aer (ferestre duble ).
In cazul cladirilor moderne in care sticla formeaza pereti intregi se foloseste un
sortiment relativ nou de geamuri numite comercial termopan. Geamurile termopan sunt
de fapt niste panouri formate din doua sau mai multe placi de sticla prinse intre ele fie prin
sudura, fie prin lipire de rame, care inchid intre ele straturi de aer uscat, termo si fonoizant.
Panourile se fixeaza direct in zidire si pot avea dimensiunile cele mai diferite, in functie de
constructie.. Grosimea stratului de aer trebuie sa fie de maxim 4cm. Pentru ca stratul de aer
sa se comporte laminar. Au o mare rezistenta mecanica si calitati izolante (fonice sau
termice) corespunzatoare grosimii stratului de aer
Bibliografie

Bazele Merceologiei Lucia Vestemean si Ioana Vestemean Editura Alma Mater, Sibiu,
pag.47-48
Bazele merceologiei, calitate si sorimentul marfurilor Domnica Monica Delia
Istoria sticlei internet
Merceologie Prof, univ.. dr. Ileana Raducanu, Conf. Univ. Dr. Roxana Procopie cap.4
Marfuri nealimentare- Domnica Monica Delia-Editura Alma Mater, pag.47-50.
42
CARACTERIZAREA MERCEOLOGICA A PIEILOR
Craciun Maria

Universitatea Alma Mater, Sibiu
Pieile finite au un ansamblu de caracteristici fizice, mecanice si chimice care le
acapteunei game mari de utilizari. Aceste carecteristici sunt determinate de catre
aranjamentul structural al fibrelor.
1. Structura pielii tabacite
Daca se supun ruperii la tractiune probe de piele, se constata ca portiunea ruperii se
poate prezenta cu fibre smulse, de lungime mare, sau cu fibre scurte. Supunand aceleasi
probe controlului microscopic se constata ca in cazul ruperii cu fibre lungi, tesutul pielii
este afanat, fibrele sunt indreptate in toate directiile, prezentand insa un numar mare de
fibre indreptate pe o anumita directie; acest mod de aranjare se poate observa pe epruvete
luate de pe partea de poale a pielii.
In cazul ruperii cu fibre scurte se observa ca tesutul este mai compact, fibrele sunt
mai aproapiate, orientarea fibrelor se face in toate directiile, fara sa se poata observa o
directie preferata; acest mod de aranjare a tesutului se poate observa pe portiunea de pe
spatele animiaiului (crupon).
Orientarea fibrelor, gradul de impletire, gradul de individualizare sau de legare in
fascicule, marimea golurilor, umplerea golurilor 5i nature materialelor ce umplu aceste
goluri sint tot atitea caracteristica ale structurii care influenteaza comportarea pielii la
solicitari mecanice si care determina utilizarea ei pentru diferite scopuri.
Supunind analizei, microscopice si comportarii la solicitare epruvetele din diferite regiuni
ale pielei se constata, ca o caracteristica generata, lipsa de uniformitate a structurii.
Epruvetele de pe spatele animalului au un tesut mai compact, fibrele au o orientare
oarecare, deformabilitatea tesutului este redusa. Epruvetele de pe poale (pielea de pe
abdomenul animalului) grata un tesut tar, cu spatii interfibrilare mars si cu deformabilitate
ridicata.
Pentru a se putea da o utilizare corespunzatoare diferitelor portiuni, chiar de la operatiile
preliminare unele piese se impart in zone, ca in figura 1 (pagina 3).
2. Caracteristici fizice
a. Conductivitatea termica arata capacitates pielii de a conduce caldura; pielea este un
material rau conducator de caldura, motiv pentru care serveste la producerea incaltamintei.
b. Conductivitatea electrica. Pielea tabacita este un material rau conducator de electricitate.
In anumite conditii intensitatea curentului, umiditatea etc., pielea poate conduce curentul
electric. Pentru aceasta piele nu poate fi considerata ca izolator si nu trebuie folosita a
fabricarea incaltamintei de protectie contra curentului electric.
43
c. Absorbtia apei, permeabilitatea la apa si vapori. Datorita structurii sale capilare pielea
poate absorbi apa in contact cu apa lichida. Asborbtia apei poate fi insotita de trecerea apei
in piele.
In cazul pieilor pentru fete de incaltaminte se urmareste modul in care trece apa
prin piele permeabilitatea pielei.
3. Caracteristici mecanice
Daca se supun epruvetele de piele tractiunii in aparatele de tractiune, sau in
incerceri simple, la tractionare cu mana se constata ca pielea se alungeste.
Alungirea, prezentata ca mai sus, nu permite sa se compare intre ele diferite feluri
de piei; pentru a se putea face aceasta se foloseste alungirea relativa care se exprima prin
relatiile:
E= [(l1-l0)/l0] * 100.
in care:
E = alungirea totala %;
l0 = lungimea initiala a epruvetei, in mm;
l1 = lungimea epruvetei dupa alungire.
Pielea prezinta in acelasi timp atat o alungire elastica cat si o alungirea plastica
(remanenta). Pentru a putea obtine formarea spatiala a pieselor plane din piele, pe forma
complicata a varfului calapodului, este necesar ca pielea sa aiba deformatii plastice. Pentru
acest motiv in procesul de confectionare se foloseste in mod util umezirea si uscarea
pieselor de incaltaminte, pentru usurarea formarii varfului fetelor.
Alungirea la rupere reprezinta deformatia pielii in momentul ruperii. Ea se
determina in momentul ruperii epruvetei.
Rezistenta la craparea fetei arata efortul unitar in kgf/mm in momentul cand fata
pielii se rupe. Efortul unitar la craparea fetei are o semnificatie deosebita prin aceea ca,
impreuna cu alungerea sub sarcina de 1 kgf/mm, permite sa se traga concluzii asupra
comportarii pielii in procesul formarii.
Rezistenta la rupere arata efortul unitar in momentul ruperii. Se exprima in
kgf/mm. Valoarea sarcinii de rupere este caracteristica fiecarui tip de piele, in functie de
natura pielii brute si de sistemul de tabacire.
Calitatea pieilor
Tabacirea necorespunzatoare influenteaza caracteristicile fizice si mecanice ale
pieilor, fiind principala cauza a produselor cu defecte mari de calitate (absorbtia apei,
intinderea, rupere, sfasierea, exfolierea)
Din aceste motive pielea se livreaza in 4 categorii de calitate.
Concluzie
Procesul deosebit de laborios de obtinere a pieilor naturale, pornit de la cresterea
animalelor si terminat abia dupa transformarea pieilor in produse finite de marochinarie,
incaltaminte, harnasamente, articole sportive, haine si manusi, implica cheltuieli enorme de
prelucrare si ocupa o numeroasa forta de munca.
Toate acestea justifica pretui de cost foarte ridicat al produselor din piei naturale.
44

Figura 1. Regiunile topografice ale pielii:

1,2 cruponul;
3 gatul;
4 poalele;
5 picioarele anterioare;
6 picioarele posterioare
7 iile;
8 coada;
9 capul.
45
FUNCTIILE AMBALAJELOR

Bica Mirela Elena
Universitatea Alma Mater, Sibiu
Importanta ambalajului este evidentiata de functiile pe care acesta trebuie sa le
ndeplineasca pe parcursul circuitului strabatut de produs ntre producator - distribuitor
consumatorul final. Ambalajul poate avea o importanta minora, cum este n cazul
materialelor de constructii sau o importanta majora, cum este n cazul produselor
alimentare, farmaceutice, cosmetice, etc.
Ambalarea trebuie analizata sub doua aspecte:

- fizic ca protectie a produsului;

- psihologic ca instrument promotional.

n ultimii ani, siguranta produsului dar si a consumatorilor a devenit o functie foarte
importanta a ambalajului. ntr-o economie de piata, cu o concurenta acerba, ambalajele
sunt elemente de promovare a produselor prin grafica si eticheta. Se considera azi ca
imaginea este limbajul universal, nteles de locuitorii din orice parte a planetei.
Calitatea produselor este influentata de calitatea ambalajului. Un ambalaj
necorespunzator poate conduce la deprecierea produsului.

Un ambalaj ideal trebuie sa ndeplineasca mai multe cerinte:

A) sa protejeze produsul;

B) sa prezinte caracteristicile tehnice;economice si sociale sa fie usor, comod
si totodata prin modul n care este conceput sa fie usor de recunoscut;

C) sa atraga atentia cumparatorului n mod spontan;

D) sa sugereze o idee precisa despre produs;

E) sa prezinte calitatile produsului.

Principalele functii ale ambalajelor sunt:

a )Functia de protectie

Ambalajul trebuie sa asigure pastrarea tuturor parametrilor calitativi ai produselor.
Ambalajele pe timpul transportului, manipularii, depozitarii produselor sunt supuse unor
serii de solicitari mecanice (tractiune, frecare, lovituri, caderi, trepidatii, vibratii etc.). n
aceste conditii ambalajele trebuie sa fie capabile sa preia aceste solicitari, protejnd
produsul.
Functia de protectie se rezuma in trei aspecte particulare dupa cum urmeaza

protejarea produsului de actiunea unor factori interni si externi;

protejarea mediului nconjurator mpotriva caracterului toxic al unor
produse;

pastrarea intacta a calitatii marfii la contactul direct produs ambalaj (evitarea
influentarii negative de catre ambalaj a calitatii produsului).

La alegerea materialului din care este confectionat ambalajul se tine seama de:

natura produsului care urmeaz s fie ambalat
tehnologia aplicata la ambalare.

46
Functia de protectie este deosebit de importanta n cazul ambalajelor de transport,
precum si n situatia n care produsele care fac obiectul ambalarii sunt alimente sau
produse periculoase pentru sanatatea organismului uman sau pentru mediul nconjurator.

b) Functia de rationalizare

Rationalizarea unor ambalaje tipizate, modulare, care sa faciliteze operatiile de
manipulare, transport si depozitare, utilizarea unor materiale de amortizare si fixare, sunt
aspecte care demonstreaz functia de rationalizare a ambalajelor.

Aceasta functie devine din ce n ce mai importanta, din mai multe motive: cresterea
volumului marfurilor manipulate si transportate, diversificarea mijloacelor de transport.
Atentia acordata este deosebita att la nivel de unitati economice, ct si la nivelul unor
organisme internationale.

c) Functia de reclama si de promovare a vnzarii

Ambalajul are o importanta functie de comunicare la prezentarea si desfacerea
produselor.
ntruct majoritatea produselor se vnd ambalate este evident ca ambalajul are si un
dublu rol de promotor al vnzarii si de purtator al informatiei catre consumator. Ambalajul
reprezinta o interfata cu care consumatorul vine n contact direct, de aceea ambalajul
trebuie gndit pentru a atrage cumparatorii si pentru a declansa actul de cumparare.

Ambalajul poate contribui la diversificarea sortimentala, aprecierea calitativa a
marfurilor si nu n ultimul rnd ca factor psihologic care actioneaza asupra cumparatorilor
potentiali. Pentru aceasta, este important ca ambalajele sa prezinte produsul fara a induce
n eroare cumparatorii prin crearea unor confuzii n legtur cu produsul sau marca.
Ambalajul trebuie sa atraga atentia consumatorilor si sa prezinte clar produsul,modul lui de
ntrebuintare, de nchiderea a ambalajului si sa prezinte modul de nlaturare a ambalajului
dupa utilizarea produsului.

Ambalajul trebuie sa asigure un impactul vizual pozitiv. Astfel, pentru a avea sansa
de a fi cumparat de consumator, un produs trebuie mai nti sa fie vazut si sa poata fi
reperat din ansamblul produselor care ocupa raftul.

n privinta designului ambalajului, trebuie sa se tina seama de:

importanta acordata numelui sau marcii, ilustratiilor, graficii;

informatiile care trebuie precizate: modul de folosire, compozitia;

elementele fundamentale de recunoastere si de identificare care trebuie
pastrate n cazul rennoirii unui ambalaj.

Ambalajul trebuie sa asigure consumatorului posibilitatea de a identifica produsul si
de a-l recunoaste, chiar fara a-i citi numele. Aceasta functie este asigurata prin folosirea
unor coduri de culori sau a unor elemente distinctive de grafica. Este importanta
identificarea si recunoasterea produsului, deoarece adeseori marcile de prestigiu sunt
obiectul imitarii sau al contrafacerii.

Forma de prezentare a marfii are aproape aceeasi importanta ca si produsul n sine,
deci caracteristicile estetice ale ambalajului trebuie considerate ca si elemente strategice
ale societatilor producatoare cu o importanta din ce n ce mai mare.Forma, culoarea si
grafica ambalajului, realizate n conditii optime au influente psihologice deosebite asupra
potentialilor cumparatori. O culoare poate atrage atentia cumparatorului, grafica conduce la
o identificare usoara a produselor si la o popularizare a caracteristicilor merceologice a
marfurilor, pe cnd forma contribuie la eliminarea uniformismului si monotonia
sortimentala. De asemenea, apare ca o cerinta la

ambalaje si comoditatea n utilizare,
determinata de forma lor care permite o mnuire usoara, sa poata fi deschis cu usurinta, in
functie de cantitatea de produs continuta.

47
CARACTERISTICI ESTETICE ALE PRODUSELOR
Curechean (Cretu) Rodica Angela
Universitatea Alma Mater, Sibiu
Facultatea de Stiinte Economice, Sociale si Politice
In literatura de specialitate pot fi intalnite diferite definitii date esteticii, ca stiinta,
ca parte a filosofiei sau ca disciplina de studiu. Astfel in dictionarul explicativ al limbii
romane estetica reprezinta :Stiinta care studiaza legile si categoriile artei, considerata ca
forma cea mai inalta de creare si de receptare a frumosului; ansamblu de probleme
privitoare la esenta artei, la raporturile ei cu realitatea, la metodele creatiei artistice, la
criteriile si genurile artei.
Cele mai detaliate explicatii asupra notiunii de estetica sunt insa cuprinse in
urmatoarea definitie care se gaseste in Dictionarul de estetica generala si care spune:
Estetica reprezinta o disciplina filosofica care studiaza esenta, legitatile, categoriile si
structura acelei atitudini umane fata de realitate,caracterizata prin reflectarea,
contemplarea, valorizarea si faurirea unor trasaturi specifice ale obiectelor si proceselor
din natura, societate si constiinta sau ale creatiilor omenesti.
Una din problemele cele mai dezbatute o constitue punctul pana la care estetica
marfurilor poate influenta gustul propriu al maselor si masura in care va depinde de vointa
consumatorilor. Produsele proiectate dupa cerintele esteticii poseda insusiri care le confera
anumite forme, dimensiuni,volume,culori etc. Acestea constitue premise estetice care se
concretizeaza in reactii estetice elementare, admirative sau depreciative. Elementele
esteticii marfurilor pot fi explicate si caracterizate prin intermediul categoriilor estetice.
Categoriile estetice sunt notiuni de larga generalitate, care desemneaza tipuri de reactii
afective si care reprezinta instrumente de cunoastere si apreciere estetica. Functia, forma,
structura, linia, desenul, ornamentul, culoarea, proportia, armonia constitue categorii
estetice cu ajutorul carora, se apreciaza, sub raport estetic marfurile. Functia acestor
produse intra intr-un complex al proprietatilor functionale in strinsa corelatie cu utilitatea.
Folosirea corespunzatoare a elementelor decorative,linii,desen,culori
infrumuseteaza obiectele care pot primi aprecierea estetica.
Forma este un element esential in productia bunurilor de larg consum, fiind
generata, in primul rand, de structura materialului, de functionalitate si utilitate. Prin forma
se intelege, in sensul pasiv, manifestarea in exterior a ordinii interioare a obiectelor. Forma
produselor fiind accesibila pentru perceptie devine atribut nedespartit al valorii lui. Forma
poate provoca consumatorului o reactie emotionala constienta sau nu, prin care se exprima
aprecierea senzoriala directa a acesteia: forma atrage sau respinge, place sau nu. Forma
apare ca o caracteristica distincta a obiectelor, reflectand valoarea lor sociala. Pentru ca
forma unui obiect util sa fie frumoasa, ea trebuie sa fie corelata cu compozitia.
48

Linia produsului delimiteaza si circumscrie toate obiectele vizibile, producand o
infinita diversitate de forme. Linia poate avea conotatii multiple in functie de traiectorie,
lungime, grosime, pozitie, grupare, succesiune, amplasare. Se evidentiaza ca importanta in
raport cu forma obiectelor, liniile drepte si liniile circulare.Raporturile dintre dintre linii
duc la intuitia de forme. Prin linii se separa si se subdivide suprafata, se exprima
proportiile si se simbolizeaza miscarea. Cu ajutorul liniilor se transpune imaginea unei ide,
obtinandu-se desenul.
Desenul produsului este un concept estetic autonom, o consecinta a schitarii
liniilor si formarii conturului. Desenul este o operatie de baza, care verifica, elimina sau
adauga. Acest concept trebuie sa tina seama de temperamental uman, de spiritul, ratiunea si
dispozitia omului. Pentru realizarea unui desen este important unghiul vizual al
desenatorului. O caracteristica importanta a desenului este autencititatea lui. In executarea
unui desen trebuie sa se tina cont de raporturile dintre utilitate si material si de aplicarea
culorilor.
Stilul are o semnificatie deosebit de cuprinzatoare si cunoaste diferite interpretari.
Fiind o categorie estetica stilul nu poate fi limitat. El cuprinde toate acele manifestari ale
activitatii umane in care sunt rezolvate sarcini cu caracter estetic. In plan temporal,
apartenenta stilurilor la diferite epoci, determina o mare varietate de scoli.Stilul epocii, este
o expresie artistica indirecta a unui univers socio-cultural complex, cu particularizari, in
functie de fantezia si personalitatea creatorului.
Simetria este calitatea obiectiva si expresia unor raporturi de marime si forma, de
ordine si dispunere, de potrivire si concordanta pe care o au partile unui intreg intre ele si
in totalitate. Simetria este proprietatea reala a unui ansamblu alcatuit din elemente care
raspund anumitor reglementari. Prin simetrie obiectele castiga proprietati de armonie,
echilibru, proportionalitate.
Proportia si armonia sunt legi ale unitatii care tind sa gaseasca un motiv, fie
central fie periferic, dupa care diferite elemente se leaga intre ele, formand unitati.
Proportia reprezinta raportul elementelor din punct de vedere cantitativ, din punct de
vadere al marimilor. Armonia este creata de raporturile satisfacatoare intre parti si intreg si
ale partilor intre ele. Armonia reda raportul elementelor din punct de vedere calitativ,
formand impresia finala de agreabil, placut. Armonia are intotdeauna un efect incitant,
atrage atentia, antreneaza sensibilitatea. Se poate vorbi de armonia formei, culorilor.
Culoarea este unul dintre cele mai importante elemente ale esteticii. Folosirea
culorii,se face din considerente estetice si practice in scopul de a contribui la accelerarea
desfacerilor, de a crea imaginea firmei si nota de individualitate a produsului, de a
contribui intr-o anumita masura la utilitatea marfurilor. Culoarea trebuie sa corespunda cat
mai complet necesitatilor tehnico-functionale, trebuie sa intareasca conturul formelor, sa
permita o perceptie vizuala optima, precum si o perceptie emotionala. Culoarea poate
constitui un factor important in reliefarea volumelor prin contrast. Contrastul face parte din
legile care privesc variatia, constituind un element care stimuleaza perceptia. Limbajul
culorilor permite comunicarea unui anumit tip de informatie.
49
CARACTERISTICILE SPECIFICE MARKETINGULUI DIRECT
Rotaru Ionel
Universitatea Alma Mater, Sibiu
Toate fiintele vii comunica ntre ele iar n societate, comunicarea reprezinta
paradigma tuturor activitatilor umane

Emilian M.DOBRESCU
Economia n ansamblul ei - organizatiile economice si institutiile - emit si capteaza
diverse semnale(stiri, informatii, avertismente, zvonuri, etc.) evidente sau culese de diferite
institutii specializate care pot sa influenteze performantele activitatii ntr-un orizont de
timp previzibil.
Comunicarea devine o necesitate deoarece astfel poate cunoaste mai bine mediul de
actiune, sa faca cunoscuta oferta, caracteristicile, intentiile, sa atraga mai bine atentia
asupra sa si sa capete ncrederea publicului vizat.

Trebuie precizat ca odata cu evolutia tehnologica si mai cu seama cu marele salt n
domeniul informaticii si al telecomunicatiilor, s-au exercitat spectaculoase modificari
asupra modului de desfasurare a vietii sociale si economice ale indivizilor sau ale
organizatiilor indiferent de natura lor. Asa a aparut o noua maniera de a comunica altfel
direct, personalizat, interactiv .
A comunica direct, personalizat si interactiv sunt actiuni specifice unui nou tip de
marketing numit Marketingul Direct care presupune - un ansamblu de concepte, tehnici si
instrumente de marketing, concretizat ntr-un demers orientat direct, personalizat si
interactiv catre consumator, urmarind generarea unei reactii cuantificabile a acestuia .
Reactiile la care se face referire reprezinta atitudinea consumatorilor pentru:

- cumpararea unui produs sau serviciu,

- solicitarea unor informatii suplimentare din partea organizatiei,

- furnizarea de informatii despre caracteristicile si comportamentul sau de
cumparare si consum,

- interactiunea cu punctele traditionale de marketing si/sau vnzari ale
organizatiei.

- crearea unei platforme relationale de marketing pe termen lung.
Comunicarea directa este determinata de existenta unor procese specifice ce au ca -
scop implementarea unor actiuni specifice cum ar fii: codificarea ,transmiterea
,decodificarea , reactia ,gestiunea reactiei , perturbatiile .
Principalele instrumente uzitate de marketingul direct sunt:
Mailing-ul (Direct mail-ul)

reprezinta un instrument traditional prin are
consumatorul primeste un pachet care include, n mod obisnuit: plicul purtator,scrisoarea
publicitara cu raspuns direct,materialul promotional tiparit cu raspuns direct,instrumentul
de raspuns ,plicul pentru raspuns.

50
Vnzarea prin corespondenta

- campaniile specifice folosesc catalogul ca
instrument de comunicare si urmaresc vnzarea directa

a produselor si serviciilor
promovate, comertul electronic

tinde sa nlocuiasca vnzarea prin corespondenta; comertul
mobil este una dintre noile directii de dezvoltare;

Telemarketingul a fost primul instrument de marketing direct dezvoltat folosind
un suport tehnologic comunicarea prin telefon (ulterior completata de suportul IT) avnd
doua componente si anume:

Componenta activa

(outbound telemarketing) organizatia contacteaza

telefonic
consumatorul
Componenta pasiva

(inbound telemarketing) consumatorul reactioneaza

telefonic la o campanie a organizatiei .Dialogul organizatie consumator este
realizat folosind un scenariu telefonic
Aplicatiile telematice

- sunt: aplicatiile text (audiotext, teletext,
videotext);aplicatiile tip minitel; fax-mailing-ul; SMS marketing-ul.
Publicitatea cu raspuns direct: - publicitatea n presa

cu raspuns direct, publicitatea
radio cu raspuns direct, publicitatea TV cu raspuns direct, publicitatea exterioara

cu
raspuns direct.

Marketingul online

: - e-mail marketingul,comertul electronic, publicitatea online,
utilizarea site-urilor web, grupurile de discutii. Marketingul online functioneaza eficient fie
la nivelul unor nise de piata fie n cadrul unor campanii integrate (multicanal) de marketing
direct.
Dintre caracteristicile specifice marketingului direct putem enumera:
Actiunea

- presupune un complex de reactii si actiuni imediate ce se succed uniform ca
activitati rezultate n urma unei analize temeinice a informatiilor

Masurabilitatea

este caracterizata de exactitate si corectitudine a eforturilor si a rezultatelor
obtinute printr-un numar de raspunsuri primite.

Flexibilitatea

reprezinta un sprijin n actiunile de publicitate, de promovare a vnzarilor si
/sau relatiilor publice , ca mijloc independent.
Versatilitatea

este perceputa ca o transpunere a imaginatiei n practica a unei game foarte
larg si variate de mesaje, tiparituri, formate, culoare, imagine, etc.

Selectivitatea

se raporteaza la tipurile de marketing si la mijloacele de comunicare, de
multe ori chiar discriminatorii, permitnd o segmentare foarte precisa, specifica si foarte
fina.

Natura personala

se raporteaza la unicitatea mesajelor fiind prin excelenta o
caracteristica specifica marketingului direct

Confidentialitatea

are doua aspecte si anume: mesajele sunt confidentiale fata de
concurenta, fiind cunoscute doar de firma si primite de segmentele de clientela cunoscuta,
iar comunicare si vnzarea produselor asigura o confidentialitate fata de client, n scopul
protejarii acestuia de ochi publici si de concurenta.

Puterea persuasiva combina eforturile de comunicare cu cele de vnzare.

Economicitatea

este o rezultanta a unei bune segmentarii ce permite atingerea
clientilor potriviti cu mesaje si procedurile cele mai adecvate economisind bani, timp si
energie
Mijlocul de testare

a tipurilor de oferte, mesaje, fisiere pentru luarea unei mai bune
decizii
Eficienta reprezinta rezultanta celorlalte caracteristicii enumerate anterior.

fiecare traieste vnznd ceva

Robert LOUIS STEVENSON
51
MESAJE PENTRU MAILING
Jianu Laura
Universitatea Alma Mater, Sibiu
Marketingul direct este o forma de publicitate care se adreseaza unui set de
tinte bine definit cu scopul de a genera un rezultat masurabil, folosind cel mai des
instrumente media adresabile, ca posta sau e-mailul. Marketingul direct foloseste
intensiv baze de date.
Instrumente comune pentru marketingul direct sunt : mailing-ul (denumit si
direct mail, mailing direct sau direct mailing), telemarketing-ul, etc. Cel mai folosit
canal de media din marketingul direct este direct mail-ul - trimiterea de materiale
publicitare adresate folosind serviciile postale. n multe tari dezvoltate direct mail-ul
reprezinta o cantitate foarte mare din volumul total de expedieri postale, astfel nct
exista tarife speciale, mai mici, pentru aceste expedieri. Pentru a se putea ncadra n
aceasta categorie de expedieri, companiile de publicitate si formateaza si sorteaza
materialele expediate n anumite feluri definite de companiile postale, care reduc
timpul de manipulare al acestora, scaznd astfel costurile.

Exista trei tipuri generale de mesaje n mailing :

mesajul clasic - foloseste un plic purtator, ce poate avea forme, material,
culoare, continut interior, etc. foarte diferite. Acest tip de mesaj poate
contine o simpla scrisoare sau, pe lnga aceasta, o ntreaga gama de alte
imprimate (pliante de prezentare a produsului, cupoane, bonuri de
comanda etc.). Dintre toate mesajele, cel clasic are cel mai pronuntat
caracter personal.
mesajul auto-purtator (self-mailer) - este expediat fara plic si poate fi o
simpla foaie sau un complex de foi pliabile.Are nscris numele
destinatarului, mesajele neadresate fiind considerate ca forma de
publicitate in masa si nu de marketing direct propriu-zis.
catalogul - mesaj extrem de elaborat, complex.
Aproape toate mesajele de marketing direct recurg si la anumite tehnici sau
mijloace de stimulare a reactiilor (raspunsurilor) celor vizati. Principalele
modalitati de incitare la raspuns, care poarta si numele, consacrat de
acum, de acceleratori, constau n:

timbre de colectionat, probe de cumparare, plicuri duble (grosimea
incita), careuri de dezlegat n interiorul plicului;

includerea n plic a unor esantioane din produs (obiectele care "se
simt" n plic duc la cresterea spectaculoasa a ratei de pastrare,
deschidere si citire a mesajelor);
52

diverse decupaje speciale (numite tip-ons sau pop-ups), care ies n
relief si atrag atentia n momentul deschiderii plicului / scrisorii;

folosirea unei a doua scrisori (numita

de specialisti "scrisoarea
editorului"), ce urmeaza a fi deschisa doar daca cel vizat se decide
sa nu raspunda si care nu este altceva dect o mini-sinteza a
mesajului original;

plic nchis cu numele si adresa destinatarului, cu alte informatii
specifice n interior, dnd impresia imprimarii personalizate,
unice;

mesaje de tip invitatie, cu mentiunea "raspundeti, va rugam",
pentru a incita la actiune (deja banalizate pentru piata vestica);

telegrame simulate, pentru a sugera ideea de urgenta a actiunii;

mostre de cecuri sau ordine de plata cu numele destinatarului,
sugernd cstigarea unei sume de bani, urmare a raspunsului ,etc.

naintea crearii propriu-zise a mesajului trebuie analizate, nca o data,
produsul oferit, produsele concurente, piata, tipurile

de media, bugetul disponibil,
obiectivele urmarite, n vederea elaborarii unei adevarate strategii de creare.
Mentionarea caracteristicilor produsului oferit este absolut necesara, dar nu si
suficienta; aceste caracteristici, ce se constituie n argumente

de vnzare, trebuie
"traduse" n avantaje pentru client (de exemplu, un aparat electrocasnic cu
dimensiuni reduse - caracteristica-argument de vnzare - prezinta pentru client
avantajul ca ocupa spatiu putin si i se poate gasi usor un loc de pastrare).

Prin mesajele concepute se ncearca atragerea, "acrosarea" clientului, miznd
pe nevoi sau dorinte umane fundamentale: economia de timp, economia sau
cstigarea de bani, sanatatea, faima, curiozitatea, puterea, dorinta de a fi unic,
dorinta de a fi placut pentru sexul opus, de a fi n pas cu moda , etc.
Teoreticienii si practicienii au creat si experimentat numeroase tipuri de mesaje,
pentru diverse obiective urmarite, dupa care, n functie de rezultatele (rata
raspunsurilor) obtinute, au ncercat sa stabileasca reguli de redactare a unor mesaje
bune, eficiente.
53
CONCEPTE GENERALE PRIVIND CALITATEA PRODUSELOR SI
PROCESELOR INDUSTRIALE
Joe Claudia studenta

Profesor coordonator: Lect. Univ. Dr. Todorut Amalia Venera

Universitatea Constantin Brncusi, Tg Jiu
Abstract: ntruct studiul omologarii capabilitatii proceselor de fabricatie este o
parte a activitatii de asigurare a calitatii, n cele ce urmeaza vom aduce la cunostinta o serie
de notiuni si criterii de baza din acest domeniu. n acest scop vor fi prezentate si precizate
definitiile termenilor respectivi pentru a se evita utilizarea termenilor n neconcordanta cu
situatiile concrete si, legat de aceasta, alegerea unor metodologii necorespunzatoare
rezolvarii problemelor ce se pun ntr-o ntreprindere la un moment dat.
Evident, conceptul de la care trebuie abordata problema este acela referitor la
calitate. Practica a confirmat faptul ca un produs este util numai n masura n care satisface
serviciul prescris, deci n masura n care poate sa satisfaca o anumita cerinta a unui
beneficiar (fie acesta consumator individual sau industrial). Din acest motiv, definitia larg
acceptata a calitatii este urmatoarea: totalitatea proprietatilor si caracteristicilor unui
produs, care se refera la capacitatea acestuia de a satisface o necesitate data o anumita
perioada de timp.

Sunt necesare si lamuriri asupra unor notiuni legate direct de "calitate", astfel nct
sa se elimine pe ct posibil unele confuzii care ar putea lua nastere dintr-o interpretare
eronata a

terminologiei. a.) Caracteristica de calitate: nsusire (proprietate) a unui produs
care contribuie la calitatea acestuia. b.) Caracteristica de calitate masurabila: o nsusire
(proprietate) a unui produs care poate lua orice valoare dintr-o multime specificata,
determinarea valorii respective pe o unitate de produs fiind rezultatul unui proces de
masurare (caracteristicile de calitate masurabile joaca un rol esential n activitatea de
omologare a proceselor tehnologice). c.) Caracteristica de calitate atributiva: o nsusire
(proprietate) a unui produs pusa n evidenta pe o unitate a produsului printr-o exprimare
pur atributiva (calitativa, de genul "corespunzator necorespunzator, "trece - nu trece etc.
Este important sa remarcam faptul ca orice caracteristica de calitate masurabila poate fi
transformata ntr-una atributiva, prin nregistrarea simpla a faptului daca rezultatul
masurarii apartine sau nu unui domeniu dat, care n general este un interval de toleranta
specificat pentru caracteristica masurabila

considerata. d.) Neconformitate calitativa: o
ndepartare a unei caracteristici de calitate de la conditiile sau starea specificata, suficienta
ca unitatea de produs respectiva sa nu mai fie corespunzatoare cerintelor prestabilite. e.)
Defect: neconformitatea calitativa a unei unitati de produs cu conditiile stabilite pentru una
dintre caracteristicile sale. f.) Defectiv (unitate de produs defectiva): unitate de produs care
reprezinta unul sau mai multe defecte. g.) Defectare: pierdere a capacitatii unei unitati de(
produs de a ndeplini o misiune prestabilita, prin iesirea unitatii respective din starea de
functionare proprie acesteia. h.) Unitate de produs defecta: unitate de produs care a suferit
o defectare (a iesit deci din starea de functionare). i.) Defect critic: acel defect care, n
urma unei analize sau n baza experientei de utilizare a produsului, se considera ca poate
54
conduce la situatii de pericol sau la accidentarea grava a personalului care utilizeaza sau
deserveste produsul, sau poate mpiedica n mod esential ndeplinirea serviciului unui
produs final important, situatie care se traduce prin compromiterea totala a unei actiuni de
maxima importanta pentru utilizator. j.) Caracteristica de calitate critica: caracteristica de
calitate care prin neconcordanta fata de specificatii poate transforma o unitate de produs
ntr-un defectiv critic. k.) Defectiv critic: unitate de produs care contine unul sau mai multe
defecte critice si, n plus, putnd sa contina (dar nu obligatoriu) si defecte majore si/sau
minore. l.) Defect major: defectul care, rara a fi critic, poate reduce substantial functiile
produsului care l poseda. m.) Caracteristica de calitate majora: caracteristica de calitate
care, prin neconcordanta fata de specificatii, poate transforma

o unitate de produs ntr-un
defectiv major. n.) Defectiv major: unitate de produs care contine unul sau mai multe
defecte majore si care n plus poate contine defecte minore, dar nu si critice. o.) Defect
minor: defectul care nu reduce n mod esential posibilitatile de utilizare ale produsului sau
care este o abatere de la specificatiile de calitate impuse rara sa aiba o influenta
semnificativa n comportarea produsului n functionare. p.) Caracteristica de calitate
minora: caracteristica de calitate care,

prin neconcordanta fata de specificatiile impuse,
poate transforma o unitate de produs ntr-un defectiv minor. q. )Defectiv minor: unitate de
produs care contine unul sau mai multe defecte minore, dar nici unul critic sau major.

Se observa deci ca la divizarea caracteristicilor n masurabile si atributive se tine
seama de posibilitatea de exprimare a acestora, iar la divizarea n critice, majore si minore,
se are n vedere gravitatea acestora fata de consecintele la utilizator. Prezentarea acestei
clasificari nu este n nici un fel gratuita. Omologarea capabilitatii procesului tehnologic se
face practic - dupa cum vom vedea - pe baza analizei caracteristicilor de calitate
masurabile generate n procesul respectiv. Un proces se va putea considera omologat
atunci cnd sunt ndeplinite toate conditiile necesare pentru toate tipurile de caracteristici
(critice, majore, minore). Pentru a localiza si mai exact rolul activitatii de omologare a
proceselor tehnologice printre celelalte activitati legate de calitate mai sunt necesare nca
doua definitii de o importanta fundamentala pentru ntelegerea corecta a activitatii
industriale: 1) Controlul statistic al calitatii, care reprezinta ansamblul de actiuni
(previziune, coordonare, realizare) destinat sa mentina sau sa

mbunatateasca calitatea si sa
stabilizeze productia la nivelul cel mai economic care tine seama de satisfacerea cerintelor
beneficiarului, utiliznd principiile si metodele statisticii matematice. Acestea din urma
includ: repartitii de frecvente, masuri ale tendintei centrale si mprastierii (variabilitatii),
fise de control statistic, metode de esantionare, analiza de regresie si corelatie, teste de
semnificatie etc. (ntr-un cuvnt, ntreaga panoplie de procedee statistice care se pot utiliza
n prelucrarea informatiei referitoare la calitate).

2) Verificarea calitatii: care reprezinta procesul de masurare, examinare, ncercare
(testare), etalon are sau orice alta modalitate de comparare a unitatii de produs verificate cu
specificatiile ce i sunt aplicabile. Este important de subliniat faptul ca "unitatea de produs"
verificata poate fi un produs individual ca atare, un lot de produse, un proces de fabricatie,
o pereche de produse ce actioneaza mpreuna etc. Din prezentarea celor doua definitii
rezulta

clar faptul ca verificarea calitatii se afla n raport de subordonare fata de controlul
calitatii, iar acesta, la rndul sau, fata de asigurarea calitatii. Omologarea capabilitatii
proceselor tehnologice este o activitate care apartine direct controlului statistic al calitatii si
indirect activitatii de asigurare a calitatii.

Bibliografie:
- Al. Isaic Maniu si V. Gh. Voda, Manualul calitatii Editura Economica, Bucuresti,
1997;
- L. Tovissi, El. Isaic-Maniu, Metode de determinare a capabilitatii proceselor

de
productie: Calitatea Productiei si Metrologie, 1973, nr. 12.

55
COMUNICAREA SI AVANTAJELE N MARKETINGUL DIRECT
Student Capatna Nicolae

Universitatea Alma Mater, Sibiu
Marketingul direct, este un sistem interactiv de marketing care utilizeaza unul sau
mai multe mijloace de comunicare pentru a obtine un raspuns masurabil, care poate duce n
anumite cazuri pna la achizitie.

Marketingul direct presupune tehnici personalizate de vnzare prin corespondenta,
vnzare prin catalog, vanzare prin telefon, teleshopping, comert electronic, etc.
Marketingul direct vizeaza prin definitie, atingerea individuala a clientelei potentiale; este
deopotriva, un mod de comunicare, de difuzare de oferte comerciale/promotionale (direct
n cutiile postale, prin mailing, brosuri, cataloage, inclusiv prin anunturi de presa s.a.) si un
veritabil canal de vnzare personalizata (fiecare client este unic si trebuie tratat ca atare).

Comunicarea n marketingul direct
Comunicarea directa reprezinta forma de comunicare n care informatiile sunt
adresate direct si interactiv, la distanta, sub forma unor mesaje specifice, avnd un caracter
personalizat n vederea stimularii unei reactii de o anumita natura din partea destinatarului.

Comunicarea directa este personalizata datorita specificului acesteia, mesajele
transmise catre audientele vizate prin intermediul campaniilor specifice, sunt adoptate la
fiecare receptor n parte.
Comunicarea directa urmareste stimularea unei reactii, de o anumita natura din
partea receptorului. Vizeaza generarea unui anumit comportament al consumatorului
diferentiat n functie de obiectivele specifice urmarite.

Totalitatea reactiilor consumatorilor mbraca forma feedback-ului astfel nct
controlul exercitat de catre organizatie asupra consumatorului este maxim.
n marketingul direct putem gasi patru tipuri de comunicare:

a) atunci cnd Emitatorul este activ si Receptorul este pasiv;

b) atunci cnd Emitatorul este activ si Receptorul este activ;

c) atunci cnd Emitatorul este pasiv si Receptorul este activ;

d) atunci cnd Emitatorul este pasiv si Receptorul este pasiv.

Componentele sistemului de comunicare directa sunt urmatoarele:

- Emitatorul, care reprezinta initiatorul procesului de comunicare;

- Receptorul, care reprezinta unitatea de audienta vizata prin intermediul campaniilor de
comunicare directa. n comunicarea directa receptorul este abordat individual;

- Mediile de comunicare, care reprezinta ansamblul mijloacelor folosite de catre
emitator pentru a transmite direct, personalizat si interactiv, informatii

catre receptor,
56
respectiv mijloacele puse la dispozitia receptorului pentru a reactiona n urma
campaniilor de comunicare directa

;
- Mesajul, care reprezinta volumul de informatii transmise direct, personalizat si
interactiv consumatoriilor vizati prin intermediul campanilor de comunicare directa.

Avantajele folosirii marketingului direct
Marketingul direct este simplu. Consta doar n oamenii care vorbesc (comunica)
unii cu ceialti pentru beneficiul ulterior al ambelor parti.

Marketingul direct este masurabil. Nu trebuie sa te ntrebi prea mult daca
procedeul a avut sau nu succes. n general vei primi un raspuns, si asta chiar rapid.

Marketingul direct este personal. n timp ce vnzatorul este cel care modeleaza
oferta, cumparatorul este cel care decide tranzactia. Cnd un mail (scrisoare, fax)
nesolicitat ajunge la o anumita destinatie, cel care l primeste decide n ritmul sau daca
raspunde, cnd si cum.

Marketingul direct este inteligent. Tine cont de experientele trecute si ncearca sa
se mbunatateasca pe masura ce continua. De aceea folosesc oamenii baze de date.

Marketingul direct poate fi testat. Unele lucruri prind, altele nu. Orice oferta poate
fi mbunatatita.

Marketingul direct este determinat stiintific. Marketingul direct se bazeaza pe
fapte, pe cercetare si cunostiinte si nu pe opinii sau impresii.

Marketingul direct este practic. Cnd vorbim de marketing direct lucrurile devin
pragmatice. Chiar daca practic e vorba de publicitate (prin forte proprii) unde creativitatea
de exemplu conteaza foarte mult, la marketing direct totul se subordoneaza rezultatelor.

Marketingul direct este orientat spre costuri. Marketingul direct bine facut ti
arata clar ct de profitabile (sau neprofitabile) sunt activtatile ntreprinse. De aici e doar o
chestiune de ct sunteti dispusi sa investiti.

Marketingul direct este pretutindeni. Suntem bombardati cu stimuli de marketing
direct mai tot timpul. Si putem vedea foarte clar ce functioneaza si ce nu.

Marketingul direct este usor de pus n practica. Poate fi sub forma unui ziar, a
unei brosuri, a unei scrisori, a unui telefon, a unei persoane care bate la usa potentialilor
clienti. Poate fi un show televizat, un program radio, un site internet sau un panou.

Marketingul direct construieste loialitate. Va permite sa identificati cu usurinta cei
mai buni clienti si va sprijina eforturile de a-i trata pe acestia cu cel mai nalt
profesionalism si cu o rata de satisfacere ridicata.

Marketingul direct este empatic. Ce vrea clientul? Cum se simte clientul?
Marketingul direct nu se leaga de produs ci de client si nevoile lui.

Marketingul direct ofera solutii. Marketingul direct ofera solutii si nu produse. Nu-
mi spunce ce face produsul acesta, ci spune ce face pentru mine.
Desigur ca exista si alte elemente care transforma aceasta unealta ntr-o unealta
foarte puternica pentru orice companie, mai ales daca luam n considerare si dezvoltarea tot
mai rapida a internetului, care le ofera celor doritori de marketing direct posibilitati
nelimitate.
57
RITMURI SI CORELATII NECESARE N VEDEREA EGALIZARII
NIVELULUI DE DEZVOLTARE AL TARII NOASTRE CU MEDIA
DIN UNIUNEA EUROPEANA

Studenta Bucerzan Beatrice

Universitatea Alma Mater, Sibiu
Comunicarea stiintifica se doreste o constientizare a decalajelor economice si sociale dintre
Romnia si U.E. Prin ea se realizeaza prognoza orizontului de timp necesar egalizarii
nivelurilor de dezvoltare. Aprecierea fiind dezarmanta, se propune comprimarea timpului si
marirea ritmului de crestere economica a tarii noastre. Potentarea factorilor cresterii
economice si noua economie se doresc a fi calea atenuarii decalajelor economico sociale.

Atenuarea si eliminarea ct mai rapida a decalajelor economico - sociale se
constituie n obiectiv national. Romnia, a saptea mare tara din Uniunea Europeana dupa
numarul locuitorilor, avea o economie ce reprezenta doar 0,7 0,8 % din PIB ul
comunitar. PIB/loc. a fost n 2006 de 3657 euro, n timp ce media UE 25 a fost de 23402
Euro.
n viitor, se apreciaza un trend pozitiv: R=6% pt. Romnia si de 2,5 % pt. UE 27.
Ne punem firesc ntrebarea: dupa cti ani se vor egaliza nivelurile de dezvoltare, sub
aspectul PIB/angajat? Ecuatia de prognoza a evolutiei fenomenului este:
0
i
i
t
t
Y y I =
.n baza
acestei relatii avem egalitatea :

2006
2006
i i
UE
t t RO
RO UE
PIB I PIB I =
unde:
-
2006
RO
PIB =
produsul intern brut al Romniei n anul 2006, an baza de referinta;

-
i
t
RO
I =
indicele mediu de dinamica al Romniei, estimat pentru perioada de prognoza a
Romniei;
-
2006
UE
PIB =
media produsului intern brut/loc., n anul 2006, n UE;
-
i
t
UE I =
indicele meiu de dinamica al UE, estimat pentru perioada de prognoza. Cum:
2006
3657
RO
PIB =
euro
1 1.06 RO RO I R =+=

2006 23402
UE
PIB =
euro
1 1.025 UE UE I R =+=
rezulta:


2006
2006
2006
2006
lg lg lg lg
lg lg lg 23402 lg3657
50.96 51
lg1.06 lg1.025 lg lg
UE
RO
RO UE
i i
UE
RO
i
RO UE
PIB t I PIB t I
PIB PIB
t ani
I I
+=+

===


58
Daca ne raportam la nivelul PIB/loc. cel mai ridicat, existent in U.E, respectiv n
Luxemburg, calculele vor evidentia un orizont de timp mult mai mare:


lg71600 lg 4529
88.59 89
lg1.06 lg1.025
i
t ani

==


Orizontul de timp necesar realizarii nivelului de dezvoltare este dezarmant. Optiunea
si dorinta actualei generatii este aceea de a beneficia si ea de rezultatele dezvoltarii. Pentru
aceasta, cresterea economica trebuie orientata spre o noua economie care, prin
productivitate si nalta eficienta n valorificarea resurselor materiale, sa asigure sens,
continuitate si satisfactie si pentru actuala generatie.

Daca ne propunem sa comprimam orizontul de timp necesar egalizarii nivelului de
dezvoltare la doar 10 ani, aceasta o putem face prin cresterea corespunzatoare a ritmurilor
de dezvoltare. Din relatia precedenta rezulta:
2006
2006
lg lg lg 23402 lg3657
lg lg lg1.025 0.09133666
10
UE
RO
RO UE
i
PIB PIB
I I
t

=+=+=
1.234 123.4% RO I ==
corespunzator
100 23.4% Ro Ro R I ==

Daca ne raportam la Luxemburg, calculele vor conduce la un indice mediu de
dinamica mult mai mare.

lg71600 lg4529
lg lg1.025 0.130614944 1.351 135.1%
10
RO RO I I

=+==

Realizarea unor asemenea ritmuri (
35.1% RO R =
) de crestere ridicata ne conduc la
o noua ntrebare: ce structuri economice permit potentarea factorilor de crestere economica
si obtinerea unei dinamici att de nalte?Acestea sunt cele ale noii economii.
Noua economie este economia n care oamenii lucreaza cu creierul lor n locul
minilor; este o economie n care inovatia este mai importanta dect productia de masa,
este una n care investitorul cumpara noi concepte sau noi mijloace de a le crea, mai
degraba dect noi masini. Ea este o economie n care schimbarea rapida reprezinta o
constanta. n noua economie, prosperitatea decurge direct din inovatie si nu din
optimizare. Succesul si bogatia nu se cstiga prin perfectionarea a ceea ce deja se cunoaste,
ci prin imperfecta stapnire a necunoscutului.
Analiza elementelor fundamentale ale noii economii releva faptul ca factorii care
guverneaza cresterea astazi sunt foarte diferiti de cei folositi n urma cu 20 -30 ani. n cazul
noii economii, regulile jocului s-au schimbat radical.Se poate spune ca succesul statelor va
fi din ce n ce mai mult determinat de modul n care ele vor reusi sa impulsioneze inovatia
tehnologica, relatiile antreprenoriale, educatia si calificarea specializata.

Atasati ideii privind necesitatea unei cresteri economice accelerate, doritori sa
beneficiem si noi de bunastarea si distribuirea de avutie ntr-o economie a informatiei, noi
studentii acestei universitati, constientizam pe deplin ca o economie aflata n schimbare
tehnologica necesita o forta de munca capabila sa foloseasca n productie progresul tehnic.
E de competenta noastra sa fim creativi, sa descoperim si sa implementam inovatiile, sa
pasim hotarti n noua economie.
59
DEZVOLTAREA UMANA DURABILA SI ROLUL EI

N SOCIETATEA BAZATA PE CUNOASTERE

Annamaria Paljanos
Academia Fortelor Terestre Nicolae Balcescu, Sibiu
Noua economie si societatea cunoasterii impun aparitia unor bunurile intangibile
precum cunostintele sau managementul informatiei care devin nou nucleu al
competentelor. Cunoasterea,

mult mai valoroasa dect resursele naturale sau marile fabrici,
este arma termonucleara a zilelor noastre.

Dezvoltarea umana este definita ca un proces care conduce la extinderea gamei
posibilitatilor ce se ofera fiecarui individ. Fiinta umana este situata n centrul actiunilor
privind dezvoltarea si ea trebuie sa-si manifeste pe deplin optiunile n oricare domeniu
economic, social, cultural, politic. Pentru a analiza gradul de dezvoltare umana au fost
elaborati o serie de indicatori ce se impun a se analiza pentru fiecare stat. Exista o legatura
directa intre gradul de dezvoltare umana a unei tari si cel de dezvoltare economica a
acesteia.
Alaturi de dezvoltarea umana se impune sa abordam si problematica investitiei n
resursa umana si impilicit a investitiei n educatie. Pregatirea resursei umane este o
preconditie n perspectiva dezvoltarii durabile. Sistemul de educatie va trebui sa
pregateasca resursa umana pentru a realiza, crea si gestiona economia sustenabila.

Resursa umana denumita ultima resursa de Banca Mondiala se dovedeste a fi
singura si cea mai pretioasa resursa n rezolvarea crizei om-mediu-dezvoltare, pentru
imaginatia resursei umane nu exista bariere. Resursa umana, genereaza cunostinte si
informatii care constituie resurse inepuizabile pentru dezvoltarea economica, ele se
amplifica, se multiplica si se diversifica prin reutilizare.

60
ORIENTAREA SPRE CLIENT
COMPONENTA DE BAZA A SCHIMBARII

Irina Petrica

Universitatea Alma Mater, Sibiu
n ultima vreme foarte multe ntreprinderi atribuie stradaniei de orientare spre client
o importanta strategica tot mai mare. Exista nsa o dilema asupra faptului, si anume, ce se
ntelege concret prin orientarea spre client, care este importanta orientarii spre client n
cadrul ntreprinderii si care sunt masurile ce trebuie luate pentru ca ntreprinderea n cauza
sa fie perceputa de clienti ei ca fiind orientata spre acestia. De asemenea, nu exista
unanimitate ntre specialisti n privinta contributiei orientarii spre client la succesul
ntreprinderii.
Orientarea spre client trebuie legata nemijlocit att de produsele si/sau serviciile
ntreprinderii, ct si de interactiunea dintre ofertant si client. Astfel, orientarea spre client a
ofertantului este dovedita si determinate prin aspectele de calitate att a contactelor cu
clientii ct si a produselor si/sau serviciilor puse n slujba acestora. n plus, un
comportament interactiv orientat spre client se remarca prin satisfacerea plenara a
asteptarilor clientului, printr-o relatie corespunzatoare cu angajatii ntreprinderii si, nu n
ultimul rnd, prin abordarea problemelor din perspectiva clientului.
Orientarea spre client nu constituie o actiune singulara si temporara ci trebuie
privita ca un proces unitar si permanent n cadrul ntreprinderii. ntregul concept trebuie sa
aiba un efect masurabil asupra satisfactiei clientului deoarece acesta asteapta o anumita
reactie a ntreprinderii la necesitatile si dorintele sale. Numai printr-o comunicare
permanenta cu clientul se poate elabora o strategie de mbunatatire a relatiei cu acesta pe
termen lung, contribuind astfel la consolidarea ncrederii clientului n ntreprindere.
Orientarea spre clienti

este o garantie stiintifica solida pentru succesul si
mentinerea unei ntreprinderi pe piata.

Cauzele care au determinat aplicarea deficitara a orientarii spre clienti n
ntreprinderi sunt variantele de interpretare n circulatie si multitudinea de concepte.
Orientarea spre clienti

nseamna identificarea si analiza continua si cuprinzatoare a
asteptarilor clientilor, transpunerea acestora n realizarea produselor si serviciilor, n modul
de desfasurare a interactiunii cu clientii, cu scopul dezvoltarii si mentinerii unor relatii pe
termen lung si economic avantajoase cu clientii. Daca orientarea spre piata are n vedere nu
numai orientarea ntreprinderii catre clientii actuali ci si catre ansamblul participantilor pe
piata care intra n relatie cu ntreprinderea n scopul construirii unor avantaje concurentiale,
al asigurarii competitivitatii ntreprinderii pe termen lung, orientarea spre clienti

are ca
scop satisfacerea nevoilor clientilor, a asteptarilor acestora si nu construirea unui avantaj n
raport de concurenta de pe piata.

Se considera ca o ntreprindere are o buna orientare spre clienti daca:

prezinta calitate ridicata produselor/serviciilor;

61
aplica un management activ al reclamatiilor, o reactie rapida la cererile deosebite
ale clientilor;

aplica o motivare puternica salariatilor;

Cele mai relevante trasaturi cheie ale marketingului relational si, n acelasi timp,
elemente de diferentiere fata de marketingul tranzactional sunt legate de:

punerea accentului pe asigurarea unor bune relatii intense, interactive si fidelizarea
cumparatorilor;

orientarea spre beneficiile pentru clienti, un contact ridicat cu clientii;

preocupare a ntregului personal pentru calitate;
angajare ridicata n asigurarea serviciilor pentru clienti, o abordare dinamica si pe
termen lung a efectelor n timp.
Portofoliul de clienti reprezinta cel mai important activ al unei organizatii. Este
singurul activ cu personalitate, care pe masura intensificarii concurentei devine tot mai
greu de gestionat.
Economia zilei de azi este este una a clientului, iar slogane de genul: Clientul
nostru, stapnul nostru ori clientul este rege nu mai surprind pe nimeni, desi uneori
exista o discrepanta ntre filozofia de afaceri a unei organizasii si practicile sale curente.
Renuntarea la abordarea bazata pe produs n favoarea celei bazata pe client (orientarea spre
client) a devenit o necesitate n orice organizatie de succes. Un exemplu relevant n acest
sens este cel al companiei Ford. Este faimoasa declaratia lui Henry Ford cu privire la
modelul T Ford produs n perioada 1908-1927: Este disponibil n orice culoare doriti,
atta vreme ct este negru.
Spre deosebire de aceasta, noua filozofie de afaceri a celor de la Ford este
sintetizata n urmatorul citat: Daca nu ne lasam condusi de clienti, nici masinile
noastre nu vor fi conduse de clienti.

spunea mai trziu un responsabil de la Ford. Chiar
daca viitorul nu are implementat integral noile concepte, precum: relational client,
interactiune, canale de comunicare si de distributie, organizatiile comerciale cu siguranta
vor reinventa pentru fiecare unitate, fiecare piata, fiecare client.

Dar, de la acestea, se cere o adevarata transformare a viziunii, a strategiei si a
organizarii ntreprinderii, fara de care tot efortul promite rezultate deceptionante.

62
SEPA (SINGLE EURO PAYMENT AREA) UN NOU INCEPUT
PENTRU INDUSTRIA PLATILOR ELECTRONICE
Paul UILACAN
Academia Fortelor Terestre Nicolae Balcescu, Sibiu
De la introducerea bancnotelor si monedelor euro n anul 2002, consumatorii au
avut posibilitatea de a efectua plati n numerar pe tot cuprinsul zonei euro utiliznd un
singur portofel si o singura moneda. Odata parcursa aceasta etapa, a sosit acum momentul
n care consumatorii vor putea efectua plati fara numerar pe tot cuprinsul zonei euro, dintr-
un singur cont, n aceleasi conditii de baza, indiferent de localizarea acestora.

n ceea ce priveste Eurosistemul, aceasta zona unica de plati n euro (SEPA) va
deveni realitate n momentul n care toate platile n euro din zona euro vor fi considerate
plati nationale si diferentierea actuala dintre platile nationale si cele transfrontaliere va
disparea. Aceasta presupune nu numai alinierea practicilor nationale din sectorul bancar,
dar si modificarea comportamentului consumatorilor n toate statele membre ale zonei
euro. Aceste modificari trebuie sa conduca spre o piata mai integrata a platilor, care va
aduce cu sine avantaje economice substantiale. SEPA nu numai ca va introduce mai multe
servicii comparabile, dar va stimula, de asemenea, concurenta si inovatia. Institutiile care
pot sa adopte noile

tendinte n tehnologie si care ofera clientilor servicii suplimentare vor avea
de cstigat n urma crearii noii piete integrate. ntr-o economie competitiva si
integrata, este necesara o viziune anticipativa pentru ca platile de mica valoare sa
beneficieze de un nivel de siguranta si eficienta comparabil

cu cel aferent platilor din cele
mai performante sisteme nationale.

Proiectul SEPA nu trebuie privit numai ca o operatiune dintr-o singura miscare,
ci mai degraba ca un proiect n continua dezvoltare, care faciliteaza integrarea europeana si
ncearca sa

perfectioneze n permanenta toate aspectele legate de piata platilor de mica
valoare din zona euro. De asemenea, SEPA va avea un aport semnificativ la asanumita
Agenda de la Lisabona, care urmareste stimularea competitivitatii si asigurarea dezvoltarii
continue a economiei europene. Proiectul SEPA este parte integranta a procesului de
realizare a unei piete unice n Europa si necesita sprijinul deplin al factorilor implicati,
ndeosebi al ntregii comunitati bancare. Eurosistemul acorda un sprijin puternic

proiectului SEPA.
63
ANALIZA COMPARATIVA A CAMERELOR VIDEO DIGITALE

Neguleiu (Nica) Elena
Universitatea Alma Mater, Sibiu
REZUMATUL LUCRARII

Analiza comparativa a calitatii produselor consta in aplicarea unor metodologii
adecvate ce presupun compararea a doua sau mai multe marfuri pe baza caracteristicilor
reprezentative ale fiecarui produs

Beneficiarii nemijlociti ai analizei comparative a calitatii produselor sunt:
a) societatile comerciale din domeniul productiei marfurilor si cel al prestarilor de
servicii care trebuie sa cunoasca permanent zona de piata specifica obiectului lor de
activitate si sa gaseasca solutii adecvate asigurarii coerentei politicilor comerciale.

b) organizatii cu atributii de supraveghere si corectare a activitatilor de productie
in comercializarea marfurilor si in domeniul prestarilor de servicii care trebuie sa cunoasca
raporturile calitative reale dintre marfuri.
c) consumatorii care constituie categoria cea mai numeroasa si cea mai
indreptatita sa beneficieze de obiectivitatea rezultatelor analizei comparative a calitatii
produselor.
Criteriile de analiza comparativa privind calitatea se stabilesc in functie de :

-gradul de importanta

-complexitatea produselor
Gradul de importanta este dat de scopul efectuarii analizei,mijloacele reclamate si
efectele antrenate.Analizele efectuate de societatile comerciale in vederea optimizarii
propriei politici comerciale.
Analizele efectuate in folosul consumatorilor presupun o independenta totala si
reala fata de interese publicitare,intrucit rezultatele acestor analize sunt singurele elemente
de referinta si considerate ca atare in stabilirea comportamentului de cumparare.
Complexitatea marfii determina hotartor caracterul analizei..

Exista doua metode matematice complexe:
1) Metodele simple(clasice) prezinta avantajele operativitatii si accesibilitatii.
2) Metodele complexe reprezinta avantajul unui spor de obiectivitate ca urmare a
considerarii simultane a unui numar mare de caracteristici,in functie de importanta lor,dar
presupun parcurgerea riguroasa a unei metodologii complicate.
Din categoria metodelor complexe cele mai cunoscute si aplicate sunt:metoda valorii
absolute a caracteristicilor,metoda indicelui de utilitate,metoda indicatorului complex al
calitatii.
64
Clasificarea caracteristicilor de calitate.
Dupa aportul pe care il aduc la serviciul pe care il indeplinesc la consummator sunt:

Caracteristici tehnico-functionale

Proprietati economice

Proprietati estetice

Proprietati ergonomice
B. Dupa ponderea pe care o au in stabilirea calitatii

Caracteristici principale
Timp maxim de inregistrare (min)
Numar pixeli
Design
Forma
Culoare
Vizor (inch)
Sunet
Mod de inregistrare

Caracteristici secundare
Greutate
Consum
Masa
Dimensiuni
STUDIU DE CAZ
Caracteristici/
Produse
C2 C3 C4 C5 C6 Pret()
JVC 120 1 3.5 800 2.8 0.2 1000
SONY 120 2 2.5 630 2.5 0.5 800
SHARP 120 4 2.6 585 2.6 0.1 550
PANASONIC 120 3 2.8 590 2.4 0.4 1100
CANON 120 1 3.1 640 2.7 0.6 950

C1 = Timp maxim de inregistrare (min)
C2 = Numar CCD-uri ; C3 = Vizor (inch)
C4 = Greutate (kg) ; C5 = Consum (W/h)
C6 = timpul maxim de atingere a claritatii imaginii (sec)
65

CONCLUZII
Obiectivele care se urmaresc prin analiza comparativa sunt:
-stabilirea performantelor diferitelor tipuri de produse
-compararea conditiilor comerciale si de service oferite de firmele producatoare
-caracterizarea produselor din punct de vedere al caracteristicilor de calitate
-stabilirea raportului performanta/pret/calitate
Scopul acesteia este sa-l ajute pe consumator in achizitionarea de produse care sa satisfaca
nevoile acestuia la un pret ct mai mic.
In cazul produselor de folosinta indelungata consumatorii trebuie sa tina cont de
urmatoarele:
-pretul produsului
-cheltuieli de intretinere
-cheltuieli curente de exploatare
66
ASPECTE TEORETICE PRIVIND METODELE DE EVALUARE A
MATERIEI IMPOZABILE UTILIZATE N ROMNIA
Mocan Ionut

Universitatea Alma Mater, Sibiu
Pentru ca impozitul sa fie corect calculat este necesar ca materia impozabila sa fie
evaluata ct mai exact. Exactitatea este prima conditie pe care trebuie sa o ndeplineasca
metodele de evaluare folosite n practica fiscala.

Exactitatea evaluarii materiei impozabile este, la rndul ei, o conditie pentru ca
impozitul sa aiba un bun randament, impunerea sa fie echitabila, iar impozitul sa nu
provoace distorsiuni economice.
Cea de a doua conditie pe care trebuie sa o ndeplineasca metodele de evaluare a
materiei impozabile este discretia. Aceasta nseamna ca organele fiscale trebuie sa
procedeze de asa maniera nct sa deranjeze ct mai putin posibil contribuabilul, nefiind
permisa imixtiunea n afacerile personale ale acestuia si fiind total exclusa inchizitia
fiscala.

Teoria si practica fiscala au consacrat doua categorii de metode de evaluare, dupa
cum, sarcina evaluarii revine fiscului sau ea este lasata n seama contribuabilului sau a unei
terte persoane. n acest sens, economistul francez Maurice Duverger distinge evaluarea
directa sau pe baza de dovezi, n care include evaluarea pe baza declaratiilor controlate ale
contribuabililor si evaluarea pe baza declaratiilor tertilor, precum si evaluarea indirecta sau
prin prezumtie, n care include evaluarea pe baza semnelor exterioare, evaluarea forfetara
si evaluarea administrativa.

Pentru practica fiscala prezinta importanta alegerea celei mai bune metode de
evaluare. Aceasta nseamna ca, metoda trebuie sa contribuie la asigurarea unei corecte
stabiliri a impozitului, sa elimine tendinta de sustragere prin diferite procedee a
contribuabililor de la sarcinile legal stabilite, sa corespunda cu obligatiile care revin
contribuabililor pe linia organizarii si conducerii contabilitatii si sa se realizeze cu un efort
si cost ct mai redus. Comparativ cu numarul produselor fiscale existente, metodele de
evaluare sunt putin numeroase, n schimb, operatiunile prin care acestea se relizeaza n
practica pot conduce la variante specifice fiecarui impozit.

67
STRATEGII DE ATRAGERE A CLIENTILOR

Dumitrescu Silviu
Universitatea Alma Mater, Sibiu
Exista perioade cnd suntem proprii nostri clienti. De exemplu cnd facem o
plimbare, o excursie, un sfrsit de saptamna n mijlocul

naturii, ne satisfacem necesitatea
de relaxare dar, pe de alta parte, iesirea temporara din ritmul agitat al vietii zilnice trebuie
sa ne revigoreze, astfel nct sa putem oferi servicii mai bune unui client extern.

Organizatiile economice au doua mari scopuri: mai nti sa satisfaca nevoia sociala
a unei anumite perioade, iar dupa aceea sa ofere maxima satisfactie membrilor sai. Nu
totdeauna prin schimbarea nevoii sociale se poate realiza concordanta cu satisfactia. Uneori
aceasta nevoie este radical schimbata, iar satisfactia, de cele mai multe ori, are de suferit.

Satisfactia clientului si parteneriatele cu clientii au devenit din ce n ce mai fierbinti
pentru managerii majoritatii organizatiilor. Entropia poate fi scapata de sub control, iar
consecintele sunt incalculabile.
Este nevoie de schimbari majore n practicile manageriale de la toate nivelurile,
pentru ca altfel insatisfactia membrilor clientilor poate duce la nerespectarea nevoii sociale.

n mediul economic satisfactia clientului nu mai

este un aspect care tine doar de
vnzari si marketing. ntr-o anumita masura ea influenteaza toate structurile organizatiei.
S-a dovedit n repetate rnduri ca este mai usor si mai profitabil sa se faca afaceri cu
clientii fideli si multumiti dect sa se caute nencetat noi clienti.

Anii 90 pot fi etichetati ca anii cu cea mai importanta preocupare pentru client.
Multe organizatii economice se lauda ca se conduc dupa client. Donald Petersen,
presedintele firmei Ford Motors afirma ca: daca noi nu suntem

condusi de clienti, nici
masinile noastre nu vor fi.
n acesti ultimi ani clientul a fost ncoronat ca rege iar organizatiile economice s-au
pus de acord sa-l serveasca. Lupta de servire a clientului a devenit att de dura nct zilnic
apar noi standarde de performanta.

Presedintele companiei Pepsi Cola R. Enrico este de parere ca daca sunteti total
orientati spre clienti si oferiti serviciile dorite de clientii dumneavoastra, restul vine de la
sine.
Evaluarile sunt esentiale pentru viitorul organizatiei. De regula, managerii
evalueaza ceea ce i intereseaza. Sistemele de management din cele mai multe organizatii
au fost concepute sa evalueze raporturile cu clientii din punct de vedere al furnizorilor
(profitul, randamentul activelor, cota de piata etc.). Desi un astfel de sistem serveste
scopului organizatiei, el nu serveste necesitatile clientului extern. Ba chiar, acestea din
urma sunt influentate n mod negativ. Ceea ce trebuie sa facem este sa iesim din pielea
noastra si sa ne punem n locul clientului, ntrebndu-ne apoi ce este important pentru
client n ceea ce priveste organizatia.

Pentru aceasta ar trebui sa ncepem prin a face o lista cu toate mprejurarile n care
clientul vine n contact cu organizatia. Dupa care vom stabili contactele importante si
68
neimportante. Este bine sa verificam din nou contactele pe care le-am clasificat ca
neimportante pentru a fi siguri ca daca exista o problema n legatura cu ele, aceasta nu va
avea un impact negativ asupra reputatiei organizatiei.

Este bine sa stim ca nici un lucru nu este att de marunt nct sa nu putem pierde un
client din cauza lui. Si mai stim ca este mult mai usor sa vorbesti dect sa faci. Uneori nsa,
cuvintele nu sunt asa de simple si nici macar nu sunt ndeajuns.

Multe organizatii vorbesc despre orientarea catre client, dar considera clientul ca pe
o fiinta sau un grup inferior. Cuvntul client a capatat un sens negativ pentru ele. Ele
considera ca
1
:
o clientul nu-si va da seama de diferenta;

o majoritatea clientilor vor crede ceea ce li se spune;
o clientul se va lua dupa gloata;

o clientii sunt idiotii care cumpara chestiile astea.

Managerii trebuie sa-i ajute pe angajati sa-l vada pe client ntr-o lumina noua. O
organizatie care ofera clientilor un nivel ridicat de satisfactie gndeste astfel
2
:
o fara client eu nu as avea nimic;

o acest client este cel mai important lucru;
o fiecare client este o noua problema pe care am ocazia sa o rezolv;

o cnd am clienti satisfacuti, am siguranta locului de munca.

Dr. Charles Cleveland, specialist n semiotica, sugereaza ca se poate observa
diferenta dintre organizatiile cu un bun nivel de satisfactie a clientilor si cele cu un nivel
redus, determinnd frecventa cu care sunt folosite anumite cuvinte. El arata ca termenii
folositi mai frecvent de organizatiile cu niveluri nalte de satisfactie clientilor sunt:
articolul hotart, da era, oameni, servire si din nou. Termenii folositi mai des de
organizatiile cu niveluri reduse de satisfactie clientilor sunt: ei, un , o, articole nehotarte),
sunt, pentru ei, nu. Dr. Cleveland arata, pe baza experientei sale, ca exista o regula a
cincimilor n ceea ce priveste satisfactia clientilor. Organizatiile cu un bun nivel de
satisfactie a clientului discuta patru cincimi din timp despre ce putem face noi pentru ei si
o cincime despre ce pot face ei pentru noi. Organizatiile cu un nivel redus de satisfactie a
clientului se concentreaza doua cincimi din timp pe ce facem noi pentru ei si trei cincimi
pe ce fac ei pentru noi.
Nevoile clientilor sunt adesea foarte diferite de asteptarile lor. De cele mai multe
ori nevoile sunt mult mai usor de satisfacut dect asteptarile. Clientii au tendinta sa se
refere mai nti la ceea ce au nevoie, dar masoara performantele organizatiei n functie de
asteptari.

Trebuie sa ne ntelegem cu clientii si sa fim siguri ca le ntelegem asteptarile si
dorintele. Daca dorim sa fim furnizorul preferat trebuie sa le ndeplinim si dorintele. Nu
putem oferi niciodata un serviciu excelent fara un efort superior, iar un efort superior din
partea angajatilor este determinat de:
ncredere n conducere;
conceptie si misiune comuna;

valori comune referitoare la ce este important pentru fiecare.
Nivelul de satisfactie a clientului este direct proportional cu diferenta dintre
performanta perceputa si asteptarile clientului. n conditiile actuale asteptarile clientului
cresc continuu. Performante care erau exceptionale ieri abia satisfac cerintele de azi, iar
mine vor fi total inadecvate.


1
James Harrington, - opere citate, p. 74.
2
Idem p. 75;
69
Marketingul si desfacerea sunt extrem de importante pentru satisfacerea clientului
deoarece ele sunt principalele activitati de contact cu clientul. Prin marketing organizatiile
trebuie sa priveasca dincolo de cerintele clientilor si sa anticipeze oportunitatile cu
adevarat noi care apar pe piata.

Contactul din timpul vnzarii este

esential pentru satisfactia clientului. Un client
reprezinta ntotdeauna o noua provocare pentru vnzator. Clientul apreciaza
3
:
persoanele politicoase, care manifesta interes pentru oameni si carora le plac
oamenii;
persoanele pricepute, bine informate;
disponibilitatea;
siguranta persoanele pe care se pot bizui ca i vor servi de fiecare data la fel de
bine;
persoanele cu autoritate, adica persoanele care pot lua decizii fara a apela la
superior.
Toti cei care vin n contact cu clientii nostri trebuie sa fie pregatiti. Acest lucru este
valabil pentru portar, contabil, femeia de serviciu, secretara si chiar pentru presedinte. Toti
trebuie sa fie instruiti pentru relatiile cu clientii si trebuie sa cunoasca produsele si / sau
serviciile oferite.
Singura voce pe care nu o putem ignora este vocea clientului. Tom Peters
4
afirma
ca ascultarea clientilor trebuie sa devina o sarcina a tuturor. Cum majoritatea
concurentilor se misca tot mai repede, cursa va fi cstigata de cei care asculta si
reactioneaza cel mai prompt.
Lucrul cel mai important este sa ne apropiem si sa ramnem aproape de clienti, sa
cream o legatura personala cu ei astfel nct organizatia noastra sa le nteleaga necesitatile,
asteptarile, dorintele si starile de spirit.

Una din cele mai importante variabile ale mediului de marketing asupra carora
firma nu are control dar pe care ncearca sa o influenteze in sensul dorit este consumatorul.
Comportamentul cumparatorului cuprinde toate actiunile implicate n alegerea,
cumpararea, utilizarea si debarasarea de produse si servicii.
Factorii care determina comportamentul consumatorilor referitor la cumpararea
unui bun sau serviciu nu se refera doar la necesitatile fizice si nu depind n exclusivitate de
puterea sa de cumparare, ci de factori socio-culturali si de trasaturi personale.



3
Peters T., - In Search of Excellence, London, Pitsburg, 1986
4
Peters T., - opere citate, p. 123.
70
BANCA NATIONALA A ROMNIEI SI FUNCTIILE ACESTEIA

Coros Cristian Nicolae,
Universitatea Alma Mater, Sibiu,
Istoricul Bancii Nationale a Romaniei
Banca Nationala a Romaniei a aparut in 1860, fiind infiintata ca o societate
anonima pe actiuni, ca o banca mixta la care statul a subscris o treime de capital, restul
apartinand unor particulari. Acest grup de particulari a scos statul din participatie in 1901,
banca ramanand o banca particulara care exploata insa privilegiul unui monopol de stat.
In existenta sa, banca a cumulat functia de unica banca de emisiune monetara cu
aceea de banca comerciala.
In anii crizei din 1929-1933, Banca Nationala a avut un rol insemnat, fiind investita
de catre stat cu diverse atributii de control al: devizelor, comertului exterior si platilor
externe, precum si al marilor banci. Perioada urmatoare a insemnat un proces de
concentrare, rolul Bancii Nationale a Romaniei fiind din nou adus in prim plan datorita
noilor investituri: institutie centrala de control al operatiunilor cu devize, reglementare a
intregului sistem bancar, cresterea rolului de refinantare a economiei, sub controlul ei
functionand institutii specializate.
In privinta cursului de schimb valutar, banca stabileste sau modifica cursul de
schimb in lei al valutelor straine, efectueaza schimbul valutar, administreaza rezerva de stat
de metale pretioase si efectueaza operatii cu acestea. Ea ramane in continuare o institutie
centrala de stat si organ unic de emisiune.
Banca Nationala a Romniei este banca centrala a Romniei, institutie publica
independenta, cu personalitate juridica, care sprijina politica economica generala a statului,
fara nsa a prejudicia obiectivul sau fundamental, de asigurare si mentinere a stabilitatii
preturilor. Este unica institutie autorizata sa emita nsemne monetare, sub forma de
bancnote si monede, ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romniei.

Banca Nationala a Romniei este o institutie de interes public creata ca efect al unei
Legi Organice, promulgata n 11/23 aprilie si publicata n Monitorul Oficial la 17/29
aprilie 1880. Inspirata dupa modelul belgian, legea din 1880 a autorizat Banca Nationala a
Romniei de a emite bancnote convertibile n aur si argint si de a efectua operatiuni
specifice unei banci centrale (re scontare, lombardare, credite guvernamentale).

Banca Nationala a Romniei este banca centrala a Romniei, institutie publica
independenta, cu personalitate juridica, care sprijina politica economica generala a statului,
fara nsa a prejudicia obiectivul sau fundamental, de asigurare si mentinere a stabilitatii
preturilor. Este unica institutie autorizata sa emita nsemne monetare, sub forma de
bancnote si monede, ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romniei.

Moneda nationala este leul, iar subdiviziunea acestuia este banul.

n vederea ndeplinirii rolului care-i revine n economia nationala, Bancii Nationale
a Romniei i revin mai multe functii si anume:
71
a. Functia de stabilitate si de implementare a politicii monetare si de credit
Aceasta functie a aparut din necesitatea finantarii Trezoreriei statului,
mentinnd puterea de cumparare a monedei, o crestere economica neinflationista si un
echilibru financiar corespunzator. Pentru realizarea acestor obiective, politica monetara
trebuie sa fie n concordanta cu celelalte politici economice: financiara, bugetara, valutara,
comerciala.

b. Functia de emisiunea de moneda este monopolul Bancii Nationale a Romniei
ca unica institutie autorizata sa emita nsemne monetare, sub forma bancnotelor si
monedelor, acestea fiind mijloace de plata pe teritoriul Romniei. Banca Nationala a
Romniei este singura care are dreptul de a stabili valoarea nominala, desenul, greutatea si
alte caracteristici tehnice ale emisiunii monetare.
c. Functia de control a nivelului masei monetare - este legata de emisiunea de
moneda. Banca Nationala a Romniei elaboreaza programul de emisiune monetara tinnd
seama de necesarul de numerar, n concordanta cu nevoile reale ale circulatiei banesti,
asigurnd distribuirea emisiunii monetare realizate si administrarea rezervei de numerar n
bancnote si monede.
d. Functia de exercitare a controlului de ansamblu asupra activitatii bancare
si, implicit, aplicarea principiului supravegherii prudentiale a societatilor bancare. Pentru
realizarea acestei functii, Banca Nationala a Romniei este mputernicita:

- sa emita reglementari, sa ia masuri pentru impunerea respectarii acestora si sa
aplice sanctiunile legale n cazurile de nerespectare;

- sa controleze,

pe baza raportarilor primite si prin inspectii la fata locului,
registrele, conturile si orice alte documente ale institutiilor de credit autorizate.

e. Functia de banca a bancilor

Banca Nationala coordoneaza din punct de vedere administrativ activitatea

bancilor comerciale, carora le acorda avizul de functionare, n baza unor norme impuse
acestora. Banca Nationala a Romniei asigura derularea platilor ntre celelalte banci, prin
reglementarea circuitului instrumentelor de plata si prin asigurarea cadrului institutional de
derulare a tranzactiilor monetare. Banca Nationala gestioneaza prin detinerea n contul sau,
disponibilitatile celorlalte banci.

f. Functia bancara a statului are ca scop asigurarea finantarii directe a
cheltuielilor publice, prin mprumutarea Trezoreriei, cu sublinierea ca administrarea
contului curent al acesteia este realizata de catre Banca Centrala.

n Romnia, conform legii finantelor este interzisa finantarea indirecta (adica prin
emisiunea fara acoperire) a statului de catre banci.
g. Functia de creditare a economiei prin intermediul bancilor comerciale

Banca Centrala are rolul de creditor, refinantnd celelalte banci n diferite moduri:
rescontare, linii de credit pe termen scurt, etc.
Pentru ndeplinirea acestei functii, Banca Centrala utilizeaza ca instrumente
specifice ale strategiei monetare, politica operatiunilor pe piata libera si politica cotelor de
rezerva obligatorii.

h. Functia de centru valutar

Aceasta se realizeaza prin participarea activa la tranzactiile de pe piata valutara,
determinnd influentarea cererii/ofertei de moneda pe aceasta piata n scopul asigurarii
stabilitatii relative a cursului valutar.

i. Functia de reprezentant al statului n relatiile financiare internationale

Ca reprezentant al statului n domeniu, prin statutul sau, Banca Centrala este
abilitata sa reprezinte statul n relatiile financiare internationale si n organismele
financiare internationale. Aceasta mputernicire este stipulata n art. 4 din Legea nr. 312
72
din 28 iunie 2004 privind Statutul Bancii Nationale a Romniei. n acest sens, Banca
Nationala a Romniei poate participa, n nume propriu sau n numele statului, la tratative si
negocieri externe n probleme monetare, financiare, de curs de schimb si de plati, precum
si n domeniul autorizarii, reglementarii si supravegherii prudentiale a institutiilor de
credit. Banca Nationala a Romniei poate negocia si ncheia acorduri, conventii sau alte
ntelegeri privind mprumuturi pe termen scurt si alte operatiuni financiar-bancare cu
institutii financiare internationale, banci centrale, societati bancare si nebancare, cu
conditia rambursarii acestora n termen de 1 an.

Din punct de vedere statistic la ora actuala n Romnia, conform: Registrului
institutiilor de credit publicat de Banca

Nationala a Romniei la 03.09.2007, functioneaza
urmatoarele institutii de credit:

- 29 de Banci:(Partea I - Sectiunea I din registrul mai sus precizat);

- 2 Banci de economii si creditare n domeniul locativ:(Partea I Sectiunea II din
registru);
- 1 Organizatii cooperatiste de credit: (Partea I Sectiunea V din registru) Case
centrale (Sub sectiunea I);

- 124 Organizatii cooperatiste de credit: (Partea I Sectiunea V din registru)
Cooperative de credit (Sub sectiunea II);

- 1 Sucursala a institutiilor de credit din state terte: (Partea II Sectiunea I);

- 8 Sucursale ale institutiilor de credit din alte state membre: (Partea II Sectiunea
II).
Anatomia B.N.R
Gradul de autonomie de care dispune Banca Nationala a rezultat in mod concret din
caracteristicile economiei romanesti, care, pana nu cu multi ani in urma, era o economie
planificata. Aceasta autonomie se manifesta prin faptul ca banca era inzestrata cu
personalitate juridica, intocmind bugete de venituri si cheltuieli, obtinand venituri din care
isi acopera cheltuielile si realizeaza beneficii.
Problema autonomiei bancii, a relatiei banca centrala-guvern, este de o mare
importanta, esential fiind locul in care se incadreaza si limitele intre care poate actiona.
Astfel, o banca centrala subordonata guvernului favorizeaza corelarea politicii fiscale cu
cea monetara, incadrate intr-un program coerent de politica macroeconomica, insa, pe de
alta parte nu poate imbunatati performantele acesteia in raport cu obiectivul stabilitatii
monetare.
Nu e bine ca banca centrala sa fie complet autonoma- ea ar putea influenta negativ
productia si somajul urcand dobanzile peste limitele necontrolabile, pentru a reduce inflatia
la nivelul 0, de exemplu. Ea trebuie sa contribuie impreuna cu guvernul la atingerea
echilibrului dintre mentinerea inflatiei in limitele controlabile si cresterea economica si
ocuparea fortei de munca.
Legislatia ce reglementeaza acest sector este in principal : Legea nr. 33/1991
privind activitatea bancara si legea nr. 34/1991 privind statutul Bancii Nationale a
Romaniei. Conform acestor legi, principalul obiect de activitate al societatilor bancare il
constituie atragerea de fonduri de la persoanele fizice si juridice, sub forma de depozite
sau instrumente negociabile, platibile la termen sau la vedere, precum si acordarea de
credite.
In prezent, prin parghia dobanzilor, mai mici pentru depozitele sale la Banca
Nationala decat cele pe care le poate obtine direct de pe piata interbancara, C.E.C a fost
determinata sa-si plaseze direct resursele, fara intermedierea B.N.R. Venind in
intampinarea acestei cerinte, BNR a autorizat bancile comerciale sa emita certificate de
73
depozit, valoarea, termenul, dobanda si celelalte caracteristici fiind stabilite de bancile in
cauza.
Avand in vedere cele spuse, putem concluziona ca, la fel ca in alte tari, Banca
Nationala a Romaniei este institutia care, in cadrul politicii economice generale a
guvernului, are un rol esential in conceperea si aplicarea politicii monetare si de credit,
precum si in organizarea si desfasurarea efectiva a procesului de intermediere financiara.
Ea constituie, pe de-o parte, principala autoritate monetara a statului roman, care, in esenta,
trebuie sa vegheze la buna functionare a sistemului de credit si a sistemului banesc
national, iar pe de alta parte, cel mai important intermediar financiar din economie.
BIBLIOGRAFIE
1. DURET NICU , 2007, Drept financiar- suport de curs;
2. DEDU VASILE, 1997, Management bancar, Editura Mondan, Bucuresti;
3. SUSANU MONICA, 1999, Finante generale, Editura Fundatiei Universitare
Dunarea de Jos, Galati,
74
FORME, ELEMENTE SI TRASATURI ALE CREDITULUI
Andrada Natea
Universitatea Alma Mater, Sibiu
Bancile sunt prin excelenta afaceri cu bani si implicit, cu credit.

Prezenta lucrare are n vedere creditele ce se adreseaza societatilor comerciale.

Creditele acordate agentilor economici analizate n functie de destinatie se mpart
n credite pentru constituirea de active fixe si credite pentru activitatea de exploatare.
Creditele pentru procurarea de active fixe (echipamente) au o pondere redusa si
sunt acordate, de regula, pe termen scurt.

Creditarea activitatilor de exploatare

se realizeaza n doua modalitati: prin
intermediul creditarii creantelor si a creditelor de trezorerie.
Analiznd din punct de vedere al creditarii creantelor, operatiunile prin care
bancile preiau n schimbul monedei creantele pe care agentii economici l-e au asupra
clientilor lor putem distinge:scontarea, pensiunea, mprumuturi pe gaj de efecte
comerciale, mprumuturi pe gaj de efecte publice. Scontarea: consta n cesiunea cambiei
catre un alt beneficiar, n schimbul valorii actuale a acesteia. Prin aceasta operatiune, banca
este angajata n raporturi cambiale specifice, si anume n asumarea obligatiei de

a plati
valoarea cambiei, daca debitorul nu plateste aceasta suma.Pensiunea reprezinta o
operatiune cambiala, prin care banca preia cambiile pe care le vinde beneficiarului, cu
conditia rascumpararii la termenul stabilit.mprumuturi pe gaj de efecte comerciale
reprezinta creditele acordate de banci si garantate cu efecte comerciale.mprumuturi pe gaj
de efecte publice constau n credite acordate de banci si garantate cu titluri de natura
obligatiunilor si bonurilor de tezaur, certificatelor de trezorerie care sunt detinute de
persoane fizice si juridice. Acestea sunt denumite operatiuni de lombard si au pondere
sporita n tari precum Statele Unite ale Americii, Anglia, Germania, unde emisiunile de
titluri publice sunt frecvente.
Creditele de trezorerie sunt acordate n scopul satisfacerii nevoii de finantare a
agentilor economici generata de activitatea de productie si comert.Formele pe care le
mbraca aceste credite sunt: avansul n cont curent si creditele specializate.Avansul n cont
curent este o operatiune de creditare a activitatilor curente a agentilor economici,
mecanismul constnd n efectuarea de plati n numele titularului de cont chiar n conditiile
cnd acesta si-a epuizat disponibilitatile. Nivelul maxim al sumei ce poate fi acordat de
banca clientului constituie linia de credit sau plafonul de creditare.Creditele specializate,
cunoscute sub denumirea de credite pe termen mijlociu mobilizabile, desi sunt acordate pe
termen scurt, acopera nevoile de finantare pentru constituirea de stocuri sezoniere (n
agricultura) sau pentru finantarea productiei destinate exportului.

Elementele componente ale unei relatii de credit sunt:participantii la raportul de
credit, promisiunea de rambursare, garantarea creditului, scadenta si dobnda (pretul
creditului).
75
1.Participantii la raportul de credit, creditorul si debitorul sunt definiti n
literatura de specialitate cu termenul subiecte ale raportului de credit.Exista o mare
diversitate a participantilor la raportul de credit, care pot fi grupati n trei categorii
principale a creditorilor si debitorilor si anume: populatia, statul si agentii
economici.Participarea statului n calitate de creditor apare doar n situatia nregistrarii de
excedente bugetare si a disponibilizarii n economie a unor importante sume, orientate
catre sistemul asigurarilor si protectiei sociale ori catre alte destinatii.Agentii economici au
o pozitie importanta n rndul creditorilor, n cazul n care obtin rezultate financiare
pozitive, pe care intentioneaza sa le plaseze ct mai eficient pe piata monetara sau de
capital. Disponibilitatile monetare ale agentilor economici se constituie n resurse de
creditare a activitatii unor unitati deficitare, prin intermediul bancilor sub forma creditelor
sau prin intermediul altor institutii financiare.Populatia este un dublu participant la
procesul de creditare fiind att debitor ct si creditor.
2. Promisiunea de rambursare reprezinta obligatia debitorului de a rambursa la
scadenta valoarea mprumutului plus dobnda, ca pret al creditului. Datorita unei
conjuncturi nefavorabile, interne sau externe, debitorul se poate afla n incapacitate de
plata, sau poate ntrzia plata sumelor ajunse la scadenta. Din acest motiv, este necesar ca
la nivelul creditului sa se adopte masurile utile pentru prevenirea si eliminarea riscului de
nerambursare, printr-o analiza temeinica a solicitantului de credite, din mai multe puncte
de vedere: pozitia pe piata interna si n cadrul ramurii, situatia financiara, gradul de
ndatorare, forma juridica si raportul cu ceilalti participanti pe piata.

Strns legat de promisiunea de rambursare este garantarea creditului.
3. Garantarea creditului reprezinta o caracteristica legala de rambursabilitate a
acestuia. Dupa natura elementelor care constituie obiectul garantiei aceasta poate fi reala
sau personalaGarantia reala se bazeaza pe garantarea sau gajarea creditului cu valori
materiale, care n caz de nerambursare a creditului pot fi valorificate.O forma distincta de
garantare reala este ipoteca. Prin ipoteca debitorul acorda creditorului dreptul asupra unui
imobil, fara deposedare.Garantia personala este data de angajamentul luat de o terta
persoana de a plati suma ajunsa la scadenta, n cazul incapacitatii de plata a debitorului.Cea
mai ntlnita forma de garantare a creditelor o constituie garantarea financiara. Pentru
realizarea acestui scop garantarea creditului se efectueaza cu elemente patrimoniale ale
debitorului (active fixe si circulante). Se practica si metoda garantarii creditelor pe seama
portofoliului de efecte comerciale detinute de solicitantul de credite

4. Scadenta

sau termenul de rambursare stabilit n contract ce difera n functie de
particularitatile sectorului de activitate si de eficienta activitatii beneficiarului de
credite.Termenele scadente se ncadreaza pe o plaja de la 24 de ore (n cazul pietelor
interbancare) pna la durate medii si lungi (20 sau 30 de ani) n cazul mprumuturilor
obligatare. Exista o corelatie ntre scadenta si modul de rambursare al creditului, astfel:
creditele pe termen scurt sunt rambursabile integral la scadenta, iar creditele pe termen
mediu si lung sunt rambursate esalonat.
5. Dobnda reprezinta o caracteristica a creditului si constituie, dupa cum se
desprinde din literatura de specialitate, pretul capitalului utilizat, sau chiria,pe care o
plateste debitorul pentru dreptul care i se acorda, cel de a folosi capitalul mprumutat.
Nivelul dobnzii se coreleaza cu rata profitului obtinuta de ntreprinzator. n practica sunt
utilizate doua tipuri de dobnda: fixa si variabila.Dobnda fixa este stabilita n contractul
de credit si este valabila pe toata durata creditului. Dobnda variabila (sensibila) se
modifica periodic sub influenta presiunilor inflationiste si a evolutiei nivelului dobnzii pe
piata.

76
EVAZIUNEA FISCALA - ASPECTE PRACTICE.
Dinca (Chirila) Maria Simona

Universitatea Alma Mater, Sibiu

Evaziunea fiscala este unul dintre fenomenele economico-sociale de maxima
importanta att pentru tarile dezvoltate ct si pentru cele mai putin dezvoltate. Ceea

ce se
poate face efectiv n acest domeniu tine n special de limitarea ct mai mult a consecintelor
acestui fenomen, eradicarea sa fiind practic imposibila.

Efectele evaziunii fiscale se resimt direct asupra nivelurilor veniturilor fiscale,
conduc la distorsiuni n mecanismul pietei si, nu n ultimul rnd, pot contribui la crearea
unor inechitati sociale datorate excesului si nclinatiei diferite a contribuabililor catre
evaziunea fiscala. n toate timpurile, multitudinea obligatiilor pe care le impun

legile
fiscale contribuabililor au facut sa stimuleze ingeniozitatea acestora n a inventa diverse
procedee de eludare a legilor fiscale.
77
GLOBALIZARE VS. REGIONALIZARE
Baltes Ileana
Universitatea Alma Mater, Sibiu
Globalizarea este procesul de largire, adancire si accelerare a interconectarilor la
scara mondiala in toate aspectele vietii social-economice contemporane. Asadar nu numai
in domeniul economic, cum a fost multa vreme perceputa, ci si in cele social, politic,
tehnologic si cultural.
Gruparea regionala a mai multor state a dus la formarea asa-numitelor blocuri
regionale, ceea ce sugereaza ideea de coeziune, de unitate si solidaritate.
Exista mai multe tipuri de uniuni/blocuri regionale, de la cea mai simpla, zona de
liber schimb, la cea mai integrata si complexa, uniunea economica.
In zonele de liber schimb sunt eliminate taxele vamale si restrictiile cantitative
prinvind produsele comercializate pe ansamblul arealelor lor. Din aceasta categorie fac
parte: NAFTA(Acordul de Liber Schimb Nord-American), ASEAN(Asociatia Natiunilor
din Asia de Sud-Est), APEC(Forumul de Cooperare Economica Asia-Pacific),
AELS(Asociatia Europeana a Liberului Schimb), CEFTA(Acordul de Liber Schimb din
Europa Centrala) s.a.
Uniunea economica reprezinta tipul cel mai integrat, presupunand, pe langa libera
circulatie a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor si a capitalului, si existenta politicilor
macroeconomice comune.
Unica grupare regionala de acest fel este UNIUNEA EUROPEANA, care a inceput
ca o piata comuna a carbunelui si otelului (1951) si a continuat ca o piata comuna in toata
domeniile liberei circulatii(1957, Comunitatea Economica Europeana). Din 1992 are
actuala denumire, realizand ulterior uniunea vamala si monetara, iar in prezent are ca
obiectiv uniunea politica si o politica externa de securitate comuna.
78
IMPERFECTIUNILE GLOBALIZARII

Emil Biro
Universitatea Alma Mater, Sibiu
Occidentul, n special SUA, care ntotdeauna au fost o natiune misionara , crede ca
popoarele non-occidentale ar trebui sa se supuna valorilor occidentale ale democratiei,
pietei libere, guvernarii limitate, drepturilor omului, individualismul, domniei legii si ar
trebui sa ncorporeze aceste valori n institutiile lor. Minoritatile din cadrul altor civilizatii
mbratiseaza si promoveaza aceste valori, nsa atitudinile dominante n legatura cu acestea
n culturile non-occidentale se ntind de la un scepticism general la o opozitie intensa
.Astfel, ceea ce este universalism pentru Occident este imperialism pentru restul.
Occidentul ncearca si va continua sa ncerce sa-si sustina pozitia sa predominanta
si sa-si apere interesele prin definirea lor ca interese ale comunitatii mondiale. Aceasta
formula a devenit substantivul colectiv eufemistic pentru a da legitimare globala actiunilor
reflectnd interesele SUA si ale altor puteri occidentale. Pentru moment, Occidentul
ncearca sa integreze economiile societatilor non-occidentale ntr-un sistem economic
global pe care l domina.

Teoria realista a relatiilor internationale prezice faptul ca statele de nucleu ale
civilizatiilor non-occidentale se vor uni pentru a echilibra puterea dominanta a
Occidentului. n unele domenii, acest, lucru s-a si ntmplat. Totusi, o coalitie generala
anti-occidentala pare imposibila n viitorul imediat. Civilizatiile islamica si sinica difera
fundamental n ceea ce priveste religia, cultura, structura sociala, traditiile, politica si
presupozitiile de baza ce stau la radacina modului lor de viata. Fiecare dintre ele are, n
mod inerent, probabil mai putin

n comun cu cealalta dect au ele n comun cu civilizatia
occidentala. n situatia islamului, deoarece i lipseste un stat de nucleu, relatiile sale cu
Occidentul variaza foarte mult de la tara la tara.

79
IMPLICAREA INSPECTIEI MUNCII
IN PERFECTIONAREA RELATIILOR DE MUNCA
Tudor Stanila Mariana
Universitatea Alma Mater, Sibiu
Inspectia muncii reprezinta organismul specializat al statului , avand atributia de a
urmarii si controla respectarea dispozitiilor legale generale si speciale in domeniul
relatiilor de munca.
Indiferent de masura in care statul intervine sau nu in sfera relatiilor de munca .
Inspectia muncii se impune ca un organ administrativ de control indiscutabil necesar. Intr-
adevar , nu se poate concepe desfasurarea normala a raporturilor de munca , inlaturarea
muncii la negru si apararea in principal a intereselor salariatilor fara organizarea
activitatii inspectiei muncii.
In afara acestei cerinte obiective , reglementarea Inspectiei muncii izvoreste si din
faptul ca Romania a ratificat cele doua conventii in materie ale Organizatiei Internationale
a Muncii , respectiv:
-Conventia nr.81/1947 privind inspectia muncii in industrie si comert,
-Conventia nr.129/1969 privind inspectia muncii in agricultura.
Cerintele privind organizarea inspectiei muncii constituie un reper important si intr-
o serie de documente ale Uniunii Europene . De altfel , in statele member ale Uniunii
Europene , sunt organizate autoritati de inspectie si control asupra modului in care se
aplica si se respecta legislatia muncii si securitatii sociale referitoare la persoanele
incadrate in munca.
80
ASPECTE TEORETICE PRIVIND PRINCIPIILE CONTABILE
CONFORME CU DIRECTIVELE EUROPENE
Barbu (Muntean) Teodora Olga
Universitatea Alma Mater Sibiu
Potrivit prevederilor Regulamentului financiar al UE nr.1605/2002 (art.203,204)
contabilitatea oricarei entitati cu presonalitate juridica functioneaza dupa anumite principii.
Principii teoretice fundamentale:Principiul dublei reprezentari
Principiul dublei inregistrari
Pprincipiul calculelor periodice de sinteza
Principiile contabile: Principiul continuitatii activitatii
Principiul permanentei metodelor
Principiul prudentei
Independenta exercitiului
Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere
Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv
Principiul necompensarii
Principiul prelevantei economicului asupra juridicului
Principiul pragului de semnificatie
Reguli comune tuturor principiilor contabile
Abateri de la principiile contabile.
81
TEHNOLOGIILE ALTERNATIVE DE PRODUCERE A ENERGIEI
PRIMUL PAS IN REZOLVAREA CRIZEI RESURSELOR
Mateiciuc Catalin
Academia Fortelor Terestre Nicolae Balcescu, Sibiu
In aceasta lucrare am incercat sa abordez cateva tehnologii alternative de producere
a energiei ce au inceput sa fie folosite in tarile dezvoltate si chiar si in Romania.
Tehnologiile alternative de producere pot fi pilonul principal in rezolvarea crizei resurselor
sau chiar in prevenirea acesteia.
Aceste tehnologii , care se perfectioneaza de la an la an , sunt o cale prin care
resursele energetice conventionale , care sunt epuizabile si foarte greu regenerabile , sa se
foloseasca cat mai putin pentru a ne permite o intrebuintare cat mai indelungata a acestora.
In aceasta lucrare am ales sa vorbesc despre: energia eoliana, energia solara ,
biomasa si despre tehnologiile ce se folosesc in exploatarea acestora.
82
COMPANILE OFFSHORE
SISTEMUL BANCAR OFFSHORE
Coman Vasilica Ionel, Cosma Robin
Academia Fortelor Terestre Nicolae Balcescu, Sibiu
Prin termenul de offshore limbajul de specialitate britanic desemneaza teritoriul
situat dincolo de tarm. In jargonul economic american, prin offshore sunt denumite
activitatile economice si firmele care isi desfasoara activitatea in afara teritoriului national
al statului in care acestea sunt rezidenti.
Cu alte cuvinte este vorba despre intreprinderi care nu desfasoara activitati
comerciale in tara in care au fost inregistrate si care, din punct de vedere al actelor
comerciale savrsite, sunt considerate ca fiind firme straine. O companie offshore nu
realizeaza venituri in tara in care a fost inmatriculata.
Trebuie subliniat faptul ca, prin neplata impozitului compania nu incalca legea, din
contra, conform legii este scutita, partial sau total, de plata impozitelor.
n prezent, n lume exista mai mult de 40 de regiuni care ofera companiilor offshore
avantaje considerabile ca paradisuri fiscale. Aceste paradisuri fiscale traditionale sunt
situate pe arhipelaguri (ex. Insulele Britanice Virgine), n republici insulare (ex. Republica
Nauru) sau tari mici (ex. Panama). Legislatia independenta a acestor tari sau teritorii
ncurajeaza investitorii straini n nfiintarea companiilor pe teritoriul respectiv. n
majoritatea zonelor offshore serioase, functionarea companiilor, securitatea investitiilor
straine si protectia secretului informatiilor sunt garantate prin lege.

83
ABORDARI ALE MARKETINGULUI N RETEA

Cosma Robin, Coman Vasilica Ionel
Academia Fortelor Terestre Nicolae Balcescu, Sibiu
Cunoasterea teoriilor manageriale si a principiilor care guverneaza procesul de
management atrage dupa sine cunoasterea aplicatiilor practice n care se poate dezvolta
mediul managerial.
Domeniul ales priveste una din cele mai dinamice industrii aparute ca urmare a
dezvoltarii societatii omenesti si a tendintelor sale de globalizare. Este vorba de industria
vnzarilor directe, respectiv de sistemele de distributie a produselor si serviciilor prin
intermediul unor retele de distribuitori independenti, cunoscute si sub denumirea de
marketing n retea, MLM(multi-level marketing)sau Network Marketing.
84
POLONIA, TARA A UNIUNII EUROPENE
ASPECTE GEOGRAFICE
Tolciu Iuliana
Universitatea Alma Mater, Sibiu
Polonia ,oficial Republica Poloneza

,este o tara din Europa Centrala, care se
nvecineaza cu Germania la vest, Cehia si Slovacia la sud, Ucraina si Belarus la est, si
Lituania, Rusia si Marea Baltica

la nord. Are de asemenea o frontiera

maritima cu
Danemarca si Suedia. ntreaga suprafata a Poloniei este de 312.683 km, si are o populatie
de 38,1 milioane de locuitori, concentrati in principal n orase si municipii mai
mari.Polonia este mpartita n 16 voievodate.
Desi Polonia pare a fi o cmpie nentrerupta, relieful este foarte complex.Are 21 de
munti care depasesc 2.000 de metri naltime, n Tatra nalta

.Tatra poloneza, care este
alcatuita din Tatra nalta si Tatra Occidentala, reprezinta cel mai nalt grup de munti din
Polonia si din Carpati

Cele mai lungi ruri ale Poloniei sunt: Vistula (1.047 km), Odra (854 km), Warta
(808 km) si rul Bug (772 km). Vistula si Odra se varsa n Marea Baltica, precum multe
ruri din Pomerania.
Cu aproape 10.000 de lacuri, Polonia este statul cu cele mai numeroase lacuri din
lume.Din Europa, doar Finlanda are o mai mare densitate a lacurilor. Cele mai mari se afla
n Mazuria si se ntind pe mai mult de 100 km.
n cea mai mare parte, Polonia are o linie de coasta neteda, formata prin miscarea
continua a nisipului datorita vnturilor. Aceasta eroziune a format stnci, dune si
peninsule, nchiznd lagune vechi si crend lacuri, precum lacul Lebsko n Parcul National
Slowinski.
Polonia are o clima moderata, cu temperaturile din sud atingnd valori mai nalte
dect n nord. Precipitatiile sunt intense pe ntregul an, dar, n special n estul tarii, iarna
este mai secetoasa dect vara.

Padurile acopera aproape un sfert din Polonia si sunt n general paduri de pin si
conifere. Cteva paduri din nord-est contin specii vechi si rare precum mesteacanul pitic,
ce nu se mai gaseste n alta zona a Europei.
Fauna nu este foarte variata. Desi cele mai multe specii traiesc si n alte tari,
Polonia este gazda a unui numar de specii care n alte locuri sunt absente sau rare.
Turistic, Polonia este o imbinare de nou si vechi. Exista orase vechi, in care s-a
pastrat aproape intacta cultura traditionala si in acelasi timp, orase noi, total reconstruite
dupa Al Doilea Razboi Mondial.
In Polonia sunt 891 de orase, 17 orase avand o populatie mai mare de 200.000 de
locuitori, cel mai mare oras Varsovia avand o populatie de peste 1,7 mil.locuitori.
Varsovia este capitala Poloniei si este situata pe raul Vistula, la distanta egala fata
de Marea Baltica si Muntii Carpati.Varsovia are un "Oras Vechi" pitoresc cu o poveste
aparte, cu numeroase monumente ce sunt marturie a erei comuniste si cu un orizont
85
impanzit de zgarie-nori construiti in ultimii ani.Centrul vechi istoric din Varsovia a fost
nscris n anul 1980 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.Orasul Vechi" - a
fost distrus in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial si reconstruit mai tarziu in
intregime.
In Patrimoniul UNESCO este inclus si Castelul Regal - fosta resedinta a monarhilor
polonezi. Reconstructia lui a inceput in anul 1971 iar astazi o aripa a cladirii este folosita
de Muzeul National.
Parcul Lazienski - este unul dintre cele mai frumoase parcuri din Europa. Ocupa o
suprafata de 80 de hectare in centrul orasului si cuprinde Palatul de Apa , Templul Dianei,
Templul Egiptean.
Coloana lui Sigismund - este unul dintre cele mai faimoase monumente ale
Varsoviei si printre cele mai vechi din Europa. Coloana si statuia comemoreaza pe regele
Sigismund III Waza, care in 1596 a mutat capitala Poloniei din Cracovia la Varsovia.
Palatul Prezidential - in primii 175 de ani de existenta palatul a fost proprietatea
privata a unor familii aristocrate. In 1791, a fost locul de redactare a Constitutiei Poloniei,
prima constitutie nationala moderna a Europei si a doua din lume dupa Constitutia S.U.A.
Din 1994, a devenit resedinta oficiala a presedintelui Poloniei.
Palatul Culturii si Stiintei - este cea mai inalta cladire din Polonia si se situeaza pe
locul 187 in topul celor mai inalte cladiri din lume. Cladirea a fost numita Palatul Culturii
si Stiintei Iosif Vissarionovici Stalin" dar, odata cu destalinizarea, numele dictatorului
sovietic a fost inlaturat. Palatul este, la ora actuala, centru de expozitii si complex de
birouri.
Cracovia, centru cultural european de prestigiu, renumit in intreaga lume pentru
monumentele si istoria sa, impresioneaza de la prima vizita, fiind unul dintre cele mai
frumoase orase din lume. In afara de un numar mare de muzee si galerii, si aici se poate
vizita Orasul Vechi, locurile in stil medieval, fostul cartier evreiesc -Kazimierz, sau
castelul Wawel, Catedrala Wawel, Cripta Regala sau putem vedea Clopotul Sigismund ;
putem admira lucrarile adunate la Centrul Manggha de Arta siTehnologie Japoneza. .Mai
putem admira, printre multe altele, Basilica Sfintei Fecioare, principalul lacas de cult al
Cracoviei incepand cu secolul 13.
In prezent Cracovia este unul dintre cele mai vizitate orase din Polonia si o
destinatie aflata in topul turistilor care vor sa descopere frumusetea Europei clasice.
Auschwitz Birkenau ocupa un loc de onoare pe listele patrimoniului mondial
UNESCO. Auschwitz se afla la 70 de kilometri de Cracovia si a devenit simbolul
international al Holocaustului. Conform celor mai recente date, se estimeaza ca cel putin
1,1 milioane de prizonieri au fost executati acolo, din care peste 90% au fost evrei.

Dupa caderea comunismului, Polonia a urmat o politica de liberalizare a economiei
si astazi este unul dintre exemplele tranzitiei de succes de la o economie dirijata de stat la o
economie de piata. Privatizarea companiilor mici si mijlocii care au fost controlate de
guvern si dreptul liber de nfiintare de firme noi au permis dezvoltarea agresiva a sectorului
privat.
n domeniul agriculturii, Polonia dispune de un numar mare de ferme private, avnd
potential de a deveni cel mai important stat producator de alimente din ntreaga Uniune
Europeana.Exista nsa o serie de probleme, legate n special de lipsa investitiilor n
anumite sectoare economice.
Cea mai mare companie care lucreaza n transportul feroviar este gruparea

Caile
Ferate Statale Poloneze(PKP SA), compusa din mai multe companii autonome.n afara de
PKP S.A., functioneaza si alti operatori de cale ferata, care servesc n principal pentru
transportul marfar.
86
n Polonia, tipurile principale de transport urban sunt autobuzele

si tramvaiele.
Exista si o linie de metrou - n Varsovia, nca nefinalizata. Varsovia si aglomeratia
Gdansk-Gdynia au de asemenea un sistem de trenuri urbane rapide, numit Calea Ferata
Rapida Urbana.
Polonia are o infrastructura slab dezvoltata a drumurilor si autostrazilor

dupa
standarde vest-europene. Exista doar cteva autostrazi si drumuri rapide si o retea
extensiva a drumurilor, din care majoritatea au doar cte un sens, care leaga orasele
principale.Calitatea drumurilor poloneze constituie o bariera importanta pentru dezvoltarea
tarii, n special ntr-un context de integrare europeana.
De-a lungul ultimilor ani, situatia s-a mbunatatit si bugetul guvernului pentru

construirea cailor de transport a fost marit datorita finantarilor Uniunii Europene pentru
proiecte infrastructurale.
87
FENOMENUL MONT SAINT MICHEL - ATRACTIA TURISTICA
DIN GOLFUL SAINT- MALO
Eveline Lengyel
Universitatea Alma Mater, Sibiu
Mont Saint-Michel este o stnca granitica nalta de 50 m care se afla situata n
Golful Saint-Malo din Marea Mnecii si apartine Frantei. Aici se manifesta un fenomen
reprezentativ de flux si reflux: n timpul fluxului aceasta stnca este o insula, astfel nct
comunicatia cu continentul este

ntrerupta, iar n timpul refluxului devine o peninsula.
Mont Saint-Michel este populat de cca. 130 locuitori si pe ea se afla o manastire fortificata
ridicata n secolul al VIII-lea, fiind finalizata pna n secolul al XIV-lea). n timpul
Razboiului de 100 de ani a jucat un rol important n istoria Frantei, fiind singurul loc
care nu a putut fi cucerit de armatele engleze n prezent, constituie o atractie turistica ,
fiind unul din locurile cele mai vizitate din Franta, (cu 3.200.000 de vizitatori anual).
Accesul de pe continent se face pe o sosea pietruita asigurnd legatura permanenta cu
tarmul Bretaniei.
Mont Saint-Michel se situeaza la limita dintre Bretania si Normandia, avnd
perimetrul de 900 de metri. Mareele, din zona Muntelui Saint-Michel, sunt deosebit de
spectaculoase, fiind printre cele mai puternice din Europa, avnd amplitudinea de pna la
15 metri. La echinoctii, n timpul refluxului, marea se retrage pna la cincisprezece, chiar
optsprezece kilometri, iar fluxul este foarte nalt. Acest fenomen are repercursiuni nefaste
de multe ori asupra celor care se ndeparteaza de tarm pentru a pescui, n micile balti
ramase n urma retragerii marii, fructe de mare sau pesti, fiind surprinsi de reflux. Din
punct de vedere turistic aceasta zona prezinta un interes deosebit fiind o atractie deosebit
de profitabila. n 1874, statul francez a ncercat realizarea unui dig neinundabil, destinat
usurarii accesului la Munte, dar aceste lucrari au daunat sitului din cauza acumularii de
nisip.
De la distanta Mont Saint-Michel, apare ca o mica piramida stncoasa nconjurata
de o ntindere nesfrsita de ape. Pe masura ce se apropie, se observa si detaliile.
Indicatoarele de la intrare avertizeaza turistii si i informeaza asupra orelor de flux si
reflux.
Alaturi de marile pelerinaje la Ierusalim, la Roma, la Santiago de Compostela din
Spania, Muntele Saint-Michel si are locul sau binecunoscut. Foarte curnd, frumusetea
constructiilor sale, ridicate spre gloria lui Dumnezeu, atrage pelerinii, care prin darurile lor
concura la ridicarea de noi constructii, mereu mai marete.Datorita contributiilor acestora
insula se dezvolta , fiind o continua atractie turistica.

Din punct de vedere cultural , au loc o serie de manifestari , precum Festivalul
Entre ciel et mer care are loc n perioada 17 - 27 iulie 2008, n cadrul sarbatoririi a 1300
de ani de la cladirea de catre episcopul de Avranches, Aubert, a primei biserici pe Munte,
n anul 709. Festivitatile ncep la 1 mai 2008 si dureaza doi ani.

88
Specialitatile culinare din insula sunt Mielul de pajiste sarat si Omleta mamei
Poulardcare care sunt servite rustic si au un deosebit succes.



Bibliografie
Nouveau guide de la route, France-Belgique-Suisse, Slection du Readers Digest,
Paris-Bruxelles-Montral-Zurich, 1983.
Jean-Paul Brighelli, Entre ciel et mer, Le Mont Saint-Michel, Dcouvertes
Gallimard Architecture, Paris, 1987.
La Chanson de Roland Cntarea lui Roland (editie bilingva), Editura Univers,
Bucuresti, 1974
Le Mont-Saint-Michel fte ses 1300 ans, in Famille Chrtienne, N 1580 du 26 avril
- 2 mai 2008
Pagina Mont-Saint-Michel pe fr.Wikipdia, Encyclopdie libre.
89
PIATA SERVICIILOR DE TELEFONIE MOBILA DIN ROMNIA

Banica Marian

Universitatea Constantin Brncoveanu, Pitesti
Lucrarea abordeaza problematica strategiilor de marketing si ofertare n sfera
comunicatiilor mobile practicate de operatorii de telefonie mobila din tara noastra, dar si a
tnarului RDS&RCS aspirant al titlului de furnizor de servicii de telefonie mobila n
contextul achizitionarii licentei 3G. Pe data de 8 noiembrie 2002, la Bruxelles, Romnia a
nchis provizoriu Capitolul 19 de negocieri pentru aderarea la Uniunea Europeana, care se
refera la telecomunicatii si tehnologia informatiei. Negocierile pentru acest capitol au fost
initiate n anul 2000.

Raportul Comisiei Europene privind Romnia cu referire la domeniul
telecomunicatiilor din 2002 a indicat faptul ca s-au facut progrese ferme n alinierea la
acquis-ul privind telecomunicatiile si s-au nregistrat progrese n pregatirea liberalizarii
pietelor de comunicatii si postale iar eforturile viitoare vor trebui orientate catre
dezvoltarea nou nfiintatelor administratii de implementare n cadrul unui organism
independent si cu adevarat eficient.

Liberalizarea pietei telefoniei se arata a primi o reactie consistenta din partea
sectorului privat. Astfel, pna n luna mai 2004, 51 de companii au fost autorizate sa
furnizeze servicii de telefonie au obtinut deja licente de numerotatie din partea ANRC. Cu
toate acestea, la nivelul ofertelor comerciale efective evolutia a fost mult mai lenta. La un
an de la liberalizare, pe piata locala au intrat doi noi competitori: ATLAS TELECOM si
ASTRAL TELECOM. Cu toate ca noile oferte au avut

tarife mai mici dect RomTelecom,
rebalansarea tarifelor furnizorului principal a fost ntrziata. Pe piata interurbana nu exista
nca un nou intrat. Pe piata internationala competitia era deja puternica, RomTelecom
confruntndu-se cu ofertele furnizorilor de Internet (ISP) si ale furnizorilor de cablu,
tarifele nregistrnd reduceri semnificative.
Pentru 2004 erau anuntate oferte comerciale ale altor operatori de amploare:
Telecomunicatii CFR, Teletrans (detinut de Transelectrica), POSTelecom (80% din capital
detinut de Posta Romna). Faptul ca aceste firme sunt majoritar de stat se explica prin
nevoia unei puteri financiare considerabile pentru a rupe efectiv monopolul de pe piata
telecomunicatiilor. Presiunea competitiei s-a facut resimtita abia n 2004, cnd n luna
martie Romtelecom a anuntat reduceri ale tarifelor interurbane si internationale cu pna la
20% si o scadere de 2% pe segmentul fix-mobil.
Actualmente, pe piata romneasca de telecomunicatii, batalia la nivel national,
pentru suprematie n furnizarea serviciilor de voce si internet se da ntre clasicul operator la
nivel national Romtelecom si tnarul grup RDS&RCS, ce n prezent dispune de o
infrastructura de mare viteza n 25 de orase ale tarii, urmnd ca noi orase sa intre n aria de
acoperire a Grupului RDS&RCS. mare concurenta cu Grupul RDS&RCS este actualul
UPC, firma americana ce a cumparat n 2005 Astral Telecom Romnia.

Un alt operator privat de servicii de voce si internet la mare concurenta cu Grupul
RDS&RCS este actualul UPC, firma americana ce a cumparat n 2005 Astral Telecom
90
Romnia. n aceste conditii putem aprecia ca exista o concurenta segmentata ntre
Romtelecom si alti operatori privati, Romtelecom fiind unicul operator ce are
implementata o infrastructura la nivel national, inclusiv n mediul rural. n prezent RDS,
Romtelecom si UPC cumpara la preturi incredibil de mari, furnizorii mici de servicii de
internet (retelele de cartier), din toata tara, scopul final urmarit fiind acela da a elimina
definitiv concurenta si de a-si mparti zonele de influenta. Previziunile cele mai sumbre
arata ca pe viitor se va crea o noua politica de monopol, de aceasta data un monopol al
grupului de firme RDS, Romtelecom si UPC.
Lucrarea ilustreaza gradul de penetrare a serviciilor mobile n rndul populatiei si
gradul lor de dezvoltare de-a lungul timpului, de la simplu la complex. O atentie deosebita
este acordata serviciului DigiMobil oferit de RDS&RCS care n 6 luni de la lansare a reusit
sa-si faca simtita prezenta pe piata de profil. Piata serviciilor de telefonie mobila din tara
noastra se afla ntr-o continua dinamica, operatorii de telefonie mobila dorind sa ofere un
pachet complet de servicii format din : internet de mare viteza, telefonie fixa pentru acasa
(prin conexiune wireless), televiziune online, prin intermediul telefonului mobil sau prin
satelit pentru acasa. Tendinta operatorilor de comunicatii fixe este aceea de a oferi si
servicii de comunicatii mobile (cazul RDS&RCS), iar cea a operatorilor de comunicatii
mobile de a oferi si servicii de comunicatii fixe.

91
EFECTELE GOBARIZARII PIETELOR FINANCIARE
IN TARILE DEZVOLTATE SI SLAB DEZVOLTATE
Zaharia (Badiu) Tatiana
Universitatea: Alma Mater, Sibiu
Viteza deosebita cu care globalizarea a cuprins lumea i-a facut pe unii specialisti sa
aprecieze ca traim transformari profunde care ne vor reorganiza politica si economia
secolului urmator(1)
Indiferent de probleme fie ele economice ,politice ,sociale, culturale ,demografice
,sau militare globalizarea devine o cauza si totodata o rezultanta a tuturor proceselor
dezvoltate.
Globalizarea este un fenomen mai usor de descries decat de definit datorita
fenomenelor si proceselor de mare completitate.
Conceptul de globalizare nu se bucura de o definitie care sa fie acceptata de catre
toate domeniile- politic ,economic sau juridic.
Cea mai cunoscuta definitie este a Bancii Mondiale globalizarea se refera la faptul
observabil ca in ultimii ani o parte din ce in ce mai mare a activitatii economice la nivel
mondial se deruleaza intre tari si persoane diferite.
Pentru George Scoros gobalizarea al carui adept infocat se declara reprezinta
miscarea libera a capitalului insotita de dominatia crescanda a pietelor financiare globale si
a corporatilor multinationale asupra campaniilor nationale(2)
Stefan Aug.Doinas afirma despre globalizare urmatoarele : Termenul de
globalizare este una dintre aceste vocabule : pentru unii a devenit un adevarat baubau,
impotriva caruia tuna si fulgera pentru altii reprezinta singura solutie a viitorului spre care
se indreapta treburile incurcate ale planetei noastre(3)
Potrivit unor analisti economici prima a globalizarii s-ar fi impartit in doua etape :
-pioneratul din primul razboi mondial si criza economica de la sfarsitul anilor 20
si inceputul anilor 30.
Marea Britanie , Franta , Germania au fost primul motor economic al
erei(4),acestora li s-au alaturat si Europa de Vest si Imperiul Nipon.
Globalizarea este sustinuta de unele institutii cu ar fi : GATT, FMI, BM iar la o
perioada scurta de timp si OMC.
Globalizarea nu poate fi privita ca un proces simplu de crestere a unitatii mondiale ,
ci trebuie inteleasa in principal ca viata sociala.
Efectele generale de globalizare sunt multiple.Dar problema care se pune este daca
globalizarea reprezinta un fenomen care genereaza bunastare si avantaje pentru toti sau
pentru o categorie redusa a populatiei.
Allan Greenspar-trezorier SUA sustine ca globalizarea este o-cursa-deoarece cei
ce beneficiaza sunt foarte putini iar decalajele dintre bogati si saraci tind sa se adanceasca
tot mai mult.
92
Din cauza globalizarii au avut de suferit si tarile dezvoltate : in 1995 Mexicul a
suferit o criza financiara.
Francois Perroux- economist belgian spune ca ilegalitatea dintre natiuni a fost
agravata de catre globalizarea pietelor.
Globalizarea a devenit o stare de care trebuie sa tina cont toata lumea. Aceasta a
adus efecte negative si pozitive.
Efectele pozitive au fost in domeniul relatiilor economice-financiare mondiale.
Efectele negative au fost divergentele care caracterizeaza pietele de capital.
Influente negative a avut si in tarile slab dezvoltate cum ar fi India , Pachistanul ,
Indonezia ,unde saracia este de doua sau de trei ori mai mare decat in alte tari.
Gratie globalizarii a avut de suferit si piata fortei de munca, unde a avut loc mari
transformariiar femeile din cauza discriminarilor nu au posibilitatea de a-si gasi un loc de
munca.
Procesul globalizarii economice ne apare ca o rezultanta a intensificarii activitatii
companiilor multinationale cat si o cauza a afirmarii lor tot mai puternice pe plan
international.
BIBLIOGRAFIE:
1 Dan Popescu
2 G. Soros, Despre globalizare, Iasi Ed.Poliram 2002
3 Stefan Augustin Doinas, Globalizare si identitate, secolul 21 Publicatie periodica
de sinteza vol. 7-9/2001
4 George Dorel Popa, Probleme economice vol. 202
93
CAMPANIE DE RELATII PUBLICE, DERULATA DE
ORGANIZATIA STUDENTEASCA LIGA STUDENTILOR

Zgovancu Ana Maria
Universitatea Constantin Brncusi, Trgu-Jiu
1. Prezentarea organizatiei studentesti

Organizatia studenteasca Liga Studentilor din Universitatea Constantin Brncusi
este o persoana juridica nonguvernamentala, non-profit, de drept privat, de interes general,
fara caracter politic, care reuneste pe criteriul liberului consimtamnt, studentii
Universitatii Constantin Brncusi. Organul de conducere al organizatiei este Consiliul
Director. Membru al organizatiei poate devenii orice persoana care este student sau
masterand n cadrul universitatii, cunoaste si respecta statutul organizatiei si

are o conduita
morala si decenta n societate.

2. Definirea problemei
Liga Studentilor promoveaza activitatile asociative de tineret, prin organizarea de
training-uri, seminarii sau concursuri, cu si pentru studenti. Pe lnga actiunile cu caracter
stiintific, organizatia desfasoara si actiuni de divertisment, cu rol in dezvoltarea laturii
asociative a tinerilor n general. Cu acest scop, la nceputul anului universitar 2005-2006,
s-a organizat Balul bobocilor Universitatii Constantin Brncusi. Fondurile necesare
realizarii proiectului trebuiau colectate din strngerea de sponsorizari si din vnzarea
biletelor. Ca urmare a faptului ca actiunea nu a fost mediatizata suficient, participarea
studentilor a fost insuficienta pentru a vinde attea bilete ct sa fie acoperite toate
cheltuielile. Astfel, s-a renuntat la oferirea de premii perechilor desemnate Miss and
Mister, iar fata de agentii economici au ramas restante o serie de datorii. Studentii
prezenti la spectacol nu au fost multumiti de organizarea acestuia, cadrele didactice la fel,
iar studentii desemnati miss si mister au fost dezamagiti ca premiile promise nu s-au mai
acordat. Drept urmare, organizatia nu mai beneficia de ncredere nici din partea
profesorilor, nici a studentilor, iar agentii economici presau constant conducerea pentru a-
si incasa creantele. In asemenea conditii, ntreg Consiliul Director si-a dat demisia.
3. Analiza situatiei

Problemele generale cu care se confrunta noua conducere sunt destul de variate:
nencredere din partea studentilor si a cadrelor didactice; membrii ramasi activi in
organizatie erau insuficienti pentru a reface echipele operative de lucru; lipsa acuta de
fonduri. Se stia ca pentru o recuperare a ncrederii tertilor in organizatie aceasta trebuie in
primul rnd sa-si achite datoriile mai vechi, precum si sa desfasoare noi actiuni care sa aiba
sustinerea studentilor si a cadrelor didactice.

Analiza detaliata a factorilor ce influenteaza campania de relatii publice a reliefat ca
membrii organizatiei sau studentii se implica doar ntr-o mica masura n organizarea
actiunilor si organizatia beneficiaza de o imagine negativa din partea studentilor sau a
cadrelor didactice(puncte slabe). Punctele forte le constituie membrii seriosi care nca
activeaza n organizatie. Singurul pericol care vizeaza organizatia este acela de a nu putea
acoperii datoriile din trecut fata de agentii economici sau fata de studenti, dar exista

94
oportunitatea ca organizatia sa poata sa se asocieze cu alte organizatii studentesti sau de
tineret pentru a realiza actiuni mai complexe, de nivel national sau international.

4. Stabilirea scopului si a obiectivelor
Scopul campaniei de relatii publice derulata de Liga Studentilor din Universitatea
Constantin Brncusi este acela de a reface imaginea pozitiva a organizatiei.

5. Identificarea diferitelor categorii de public
Mesajele campaniei de relatii publice se adreseaza unor categorii de public destul
de diferite intre ele, cum sunt studentii(public intern, traditional), profesori(public intern,
traditional, public pasiv), organizatiile de tineret de la nivel local( public extern), mediul
profesional(public extern).
6. Stabilirea si implementarea strategiilor
Pentru a-si atinge scopurile, Liga Studentilor din Universitatea Constantin Brncusi
stabileste urmatoarele strategii si deruleaza diverse activitati: realizarea de activitati de
diseminare a informatiilor, prin derularea de programe de informare publica, conferinte de
presa, expunerea de suporturi informatice; organizarea de evenimente puse in scena,
concursuri, competitii; activitati organizationale, ca si conferinte,seminarii; constituirea de
aliante cu alte organizatii studentesti sau de tineret

7.Evaluarea campaniei de relatii publice

In evaluarea campaniei de relatii publice au fost analizati urmatorii indicatori:

- Numarul studentilor care au participat la actiunile desfasurate de organizatie
primele actiuni desfasurate au fost deficitare de public studentesc, dar dupa prima si a doua
actiune, numarul acestora a crescut progresiv, ajungndu-se ca la ultimele, salile sa devina
nencapatoare;

- ncepnd cu primele actiuni pna la ultima, prezenta invitatilor (cadre didactice si
oficialitati publice) a crescut progresiv cu fiecare actiune n procent de aproximativ 20%.

- Daca la nceputul campaniei, membrii activi ai organizatiei erau aproximativ zece,
incluznd membrii Consiliului Director, pna la finalul acesteia, s-au implicat n derulare si
organizarea actiunilor mult mai multi membrii, fiecare departament nchegndu-si o echipa
pe care sa poata conta n orice situatie, desi munca de voluntariat nu este destul de atractiva
pentru multe persoane.
- Comunicatele de presa au fost preluate de majoritatea organelor de presa locale, la
fiecare eveniment aparnd cel putin doua materiale.

- Pe parcursul anului scolar, la fiecare actiune derulata de organizatie se nscriau noi
membrii, la finalul actiunilor, numarul acestora ajungnd la aproximativ 170 membrii, dar
asta nu nseamna ca toti activau constant, ci doar o parte din ei, aproximativ 35.

10. Concluzii
Deoarece campania si-a ndeplinit obiectivele stabilite, urmnd planul initial, se poate
concluziona ca derularea campaniei de relatii publice a fost un succes pentru organizatie de
a-si reabilita imaginea si a recstiga ncrederea studentilor si a cadrelor didactice.
Pentru membrii organizatiei studentesti Liga Studentilor din Universitatea
Constantin Brncusi derularea acestei campanii a fost n primul rnd o provocare, dar si o
lectie, prin care au nvatat ca este foarte important ca n interiorul organizatiei, pe viitor,
accentul sa se puna pe comunicarea ntre membrii, delegarea responsabilitatilor si
ncredere reciproca.

Ca si scop pentru viitor, organizatia si propune realizarea actiunilor ct mai bine si
derularea de campanii de mentinere a ncrederii sau cresterea acesteia la nivel local,
national sau international.

Bibliografie selectiva:

Coman, Cristina - Relatiile

publice principii si strategii, Ed. Polirom, Iasi, 2001
Newsom, Doug - Totul despre relatiile publice, Ed. Polirom, Bucuresti, 2003.
Vlasceanu, Mihaela - Psihologia organizatiilorssi conducerii, Ed. Paideia, Bucuresti, 1993

You might also like