GERMENII

– ALIMENTELE VIEȚII –

Condiţii pe care trebuie să le
îndeplinească alimentul secolului
XXI

Numeroase echipe de nutriţionişti şi dieteticieni se străduiesc de mult timp să descopere „schemele ideale” de
hrănire pentru omul modern. Hrana ideală ar trebui să îndeplinească niște condiţii care cu greu pot fi întrunite
în acelaşi timp:
1. Să fie ieftină şi să poată fi produsă din abundenţă.
2. Să conţină întregul complex de minerale, vitamine şi
alte elemente necesare vieţii.
3. Să susţină fiinţa umană din punct de vedere nervos,
constituind un sprijin în lupta contra stresului care a
devenit un element caracteristic al omului care locuieşte în
marile metropole.
4. Să confere putere şi energie de acţiune.
5. Să nu necesite mult timp pentru a fi preparată.
6. Pe cât posibil, să prevină degenerarea şi îmbătrânirea.
Toate acestea par foarte greu de îndeplinit, producătorii
din domeniul alimentar mulţumindu-se să dea răspunsuri
doar la o parte dintre cerinţe, prin conserve,
semipreparate sau alimente îmbogăţite cu minerale şi
vitamine. Acestea pot rezolva într-o anumită măsură
problema timpului, a stocării, gătirii și a prezenţei unor
componente nutritive. Dar cu ce preţ? Nu mai este pentru
nimeni astăzi un secret faptul că hrana conservată cu
ajutorul aditivilor chimici, alimentele congelate sau
preparate industrial sunt în mare parte MOARTE şi prin
urmare ele nu pot să dea toată energia şi nutrienţii
necesari organismului viu. Consumul îndelungat de hrană
lipsită de principii vitale accentuează degenerarea,
bătrâneţea şi boala...

Totul a început în Statele Unite...



În anii ‘60, un medic pe atunci necunoscut, pe nume Ann
Wigmore, avea să producă o revoluţie în tratamentul uneia
dintre cele mai grele boli cunoscute: cancerul.
Medicamentele „super-sofisticate” pe care le folosea ea nu
erau altceva decât un pumn de seminţe încolţite de grâu,
orz, lucernă etc. Acestea, administrate oral ori sub formă
de clismă, produceau minuni, și asta nu numai în cancer,
ci şi în bolile de piele, în alergii, în bolile articulare, în
cazurile de îmbătrânire prematură etc. Mulţimea cazurilor
vindecate a atras atenţia; mai întâi a opiniei publice, apoi a
cercetătorilor, care au descoperit că seminţele, când încep
să germineze, declanşează energiile vieţii, ce pot fi de un
real folos în vindecarea celor mai diverse boli. Aşa a
început povestea tratamentelor miraculoase cu seminţe
încolţite, din care vom depăna câteva file în continuare.

Misterul germenilor

Umeziţi un bob de grâu cu puţină apă şi lăsaţi-l într-un loc
cald. În mai puţin de o zi apare miracolul: o întreagă uzină
intră în funcţiune, producând cantităţi impresionante de
substanţe bioactive. În micul bob de grâu se declanşează
un incredibil flux de energie; sunt produse din abundenţă
enzime, cantitatea de fosfor, magneziu, calciu şi alte
minerale se triplează în câteva ore şi încep tot acum
eforturile micii plante de a se dezvolta. Fiecare sămânţă
conţine vitamine, minerale, proteine, grăsimi şi alte
rezerve, aşteptând condiţiile de mediu propice pentru
creştere; odată cu procesul germinării, prin diferite
procese metabolice şi transmutaţii biologice, toate
cantităţile de substanţe nutritive se modifică spectaculos.
În cazul boabelor de linte, de exemplu, vitamina C este în
cantităţi infime înainte de germinare. La scurt timp, însă
după apariţia mlădiţei, proporţia acestei vitamine creşte
spectaculos, plasând germenii de linte între cele mai
valoroase surse vegetale de vitamină C. Fără îndoială că
astfel de „condensatori” de energie vitală sunt capabili să
impulsioneze eficient procesele de refacere pentru
organism lipsit de vigoare şi energie vitală.
Faptul că germenii pot încetini sau chiar face ireversibilă
îmbătrânirea poate părea exagerat. Totuşi, cercetările
realizate de mai mulţi specialişti (Duck Person şi Sandy
Shaw, dr. Benyiamin Frank, dr. Edward Howell şi alţii), au
evidenţiat existenţa în seminţele germinate a numeroşi
factori antiîmbătrânire. Este vorba în primul rând de
vitaminele antioxidante, dar şi de o gamă largă de enzime,
existente din abundenţă în germenii proaspeţi (aceasta nu
este însă valabil în aceeaşi măsură pentru germeni uscaţi!)

Vitaminele tinereţii

În ultima vreme a apărut tot mai des noţiunea de radicali
liberi, vorbindu-se despre efectele lor adverse asupra
sănătăţii omului. Renumiţii radicali liberi sunt de fapt
fragmente moleculare care înconjoară celulele şi pot
provoca îmbătrânirea corpului. Ei sunt foarte instabili şi
tind să întrerupă activitatea normală a celulelor pe care le
întâlnesc. Vitaminele A,C şi E, existente în aproape toţi
germenii, inhibă formarea radicalilor liberi în corp. Un
mare avantaj îl constituie faptul că, în cazul seminţelor
germinate, aceste vitamine se află într-un complex
echilibrat, asociate cu substanţe care le fac uşor
asimilabile.

Enzimele


Dr. Edward Howell consideră că tinereţea depinde de
cantitatea şi de puterea enzimelor din corp. Conform
cercetărilor sale, lipsa enzimelor din alimentaţie provoacă
perturbări grave: „[...] conduce la accelerarea îmbătrânirii,
este responsabilă în mare măsură de moartea prematură și
reprezintă una dintre cauzele majore ale instalării bolilor
degenerative. Dar enzimele nu pot fi obţinute dintr-o
hrană preparată termic, deoarece la mai mult de 60°C ele
sunt în totalitate distruse. Folosirea alimentelor moarte
din punct de vedere enzimatic obligă organismul să cedeze
din propriile rezerve de enzime, pentru ca procesele
metabolice să se desfăşoare normal. Aceasta face ca cei
care consumă preponderent hrană preparată termic să fie
mult mai expuşi la afecţiuni cardiovasculare, la boli ale
pancreasului, la cancer şi la tulburări hormonale”.
Oamenii şi animalele domesticite sunt singurele fiinţe de
pe pământ care mănâncă mâncare fără enzime naturale
(gătită). Dr. Howell crede că acesta este unul dintre
motivele pentru care oamenii suferă de cancer şi alte boli
degenerative pe care animalele sălbatice nu le fac. Procesul
de îmbătrânire se accelerează şi obligă corpul să apeleze la
rezervele deja împuținate de enzime metabolice. Când
germenii sunt consumaţi cruzi, ei ajută atât la propria lor
digestie, cât și la digerarea altor alimente. Dacă fructele şi
legumele sunt mai puţin accesibile în perioada de iarnă,
germenii proaspeţi pot fi obţinuţi, cu minimum de efort,
oricând și de către oricine. Ei sunt adevărate concentrate
naturale de enzime, fitohormoni, proteine, glucide,
vitamine şi minerale.

Germenii - un medicament printre
alimente

Aceste proprietăți au dus la o răspândire considerabilă a
produselor şi preparatelor pe bază de germeni. În
Occident, ei pot fi procuraţi cu uşurinţă din orice
supermagazin. Germenii au jucat un rol de bază în
răspândirea liniilor de restaurante cu autoservire în care se
consumă în special salate şi, recent, au apărut chiar şi în
sandviciurile produse de principalele reţele de fast-food.
Există o adevărată explozie a firmelor producătoare de
germeni, dar şi de aparate manuale sau automate pentru
obţinerea acasă. În SUA, cercetătoarea Ann Wigmore a
promovat folosirea alimentelor vii şi în special a
germenilor şi a înfiinţat fundaţia care-i poartă numele. În
cadrul acesteia, funcţionează un centru de sănătate
renumit pentru faptul că cel puţin 50% din hrana servită
celor care vin pentru tratament în cadrul acestui centru
constă în germeni şi verdeţuri proaspete. Ann Wigmore
însăşi s-a vindecat de colită şi artrită reumatoidă urmând
un regim vegetarian bazat pe germeni, iar la vârsta de 77
de ani părul ei şi-a recăpătat culoarea naturală.
Alimentele bogate în enzime (germenii, legumele
proaspete, fructele şi sucul lor) sunt cei mai importanţi
factori în încetinirea ceasului îmbătrânirii. Carnea şi alte
alimente gătite, grele, mai ales cele grase sau dulci, sunt
deficitare în enzime. Acestea încetinesc metabolismul şi
slăbesc sistemul imunitar. Alimentele vii, dimpotrivă, ajută
corpul să-şi conserve enzimele vitale, stimulând
metabolismul şi procesele de curăţare şi regenerare; ele
au capacitatea de a întări sistemul imunitar şi ne ajută să
avem o viaţă lungă şi sănătoasă. Germenii consumaţi
proaspeţi sunt, fără îndoială, alimentele cele mai vii dintre
cele cunoscute, fiind un element important în combaterea
bolilor, deoarece declanşează procese foarte intense de
dezintoxicare şi reîntinerire. În lumina acestor informaţii,
fără îndoială că modul de obţinere şi de administrare a
germenilor, precum şi indicaţiile lor terapeutice prezintă un
maxim interes.

Cum obţinem germenii în casă?

Iată câteva metode simple de obţinere a germenilor din
cereale. Seminţele pe care vrem să le punem la germinat
trebuie spălate de 3 ori, pentru a elimina praful și
substanţele chimice de suprafaţă. Urmează înmuierea lor:
Se umple un borcan cu apă călduţă şi se lasă seminţele
acoperite cu apă timp de 4-6 ore, se scurge apa şi se lasă o
pauză de 12 ore. După acest interval, seminţele se
pregătesc pentru germinare. Pentru aceasta, ele vor fi puse
pe o tavă care va fi acoperită cu tifon, într-o caserolă sau în
câteva borcane. Seminţele trebuie distribuite uniform.
Germinaţia durează 2-4 zile şi se încheie atunci când
lungimea germenului atinge lungimea bobului (3-5 mm).
Dacă temperatura în mediul ambiant este mai ridicată, se
recomandă stropirea uşoară a seminţelor cu apă, pentru a
nu se usca complet. Timpul de germinare trebuie respectat
cu strictețe, deoarece după 4 zile radicelele tind să se
„împâslească”, formând o ţesătură, iar proporţia de
substanţe active nu mai creşte, deoarece se trece la o altă
fază de dezvoltare a plantei (transformarea în mlădiţe) în
care vor fi implicate alte substanţe.

Administrarea germenilor

Dacă vrem să consumăm germenii în stare proaspătă, vom
respecta următoarele cantităţi:
- 1 linguriţă pe zi pentru copii
- 2 linguriţe pe zi pentru adolescenţi şi bătrâni
- 1-2 linguri pentru persoanele adulte
Cel mai adesea, pentru a fi mai uşor de consumat,
germenii se mărunţesc sau se macină. Pentru a obţine însă
efecte mai intense de regenerare a fiinţei se poate trece la o
alimentaţie vegetariană preponderent crudivoră (bazată pe
alimente nepreparate termic) în care germenii sunt incluşi
în cantităţi mai mari. Ei pot intra în componenţa salatelor
de crudităţi, a pâinilor din cereale, a prăjiturilor, a unor
sucuri şi băuturi nutritive precum şi a majorităţii
mâncărurilor vegetariene. Experienţa ne va face ca în scurt
timp să descoperim cele mai potrivite combinaţii de
germeni, precum şi ingredientele care fac ca gustul
preparatelor noastre să devină agreabil.

7 super-medicamente obţinute din
seminţe germinate

1. Germenii de grâu. Sursă excelentă de proteine şi
vitamine, sunt utili pentru reglarea activităţii nervoase,
calmează, măresc rapid vitalitatea, înfrumuseţează pielea,
elimină disfuncţiile sexuale, au efecte în afecţiunile
degenerative.
2. Germenii de năut. Sunt un excelent aliment pentru
bărbaţi, amplifică energia şi vigoarea, iar cantitatea mare
de proteine îi face să fie foarte hrănitori. Năutul germinat
este bogat în calciu, potasiu, magneziu şi vitamine.
3. Germenii de linte. Conţinutul crescut de vitamina C şi
fier îi recomandă în carenţele acestor elemente; se
utilizează cu succes în atrofii musculare, devitalizare,
slăbiciune.
4. Germenii de varză. Sunt o bună sursă de vitamine A, C,
de iod şi sulf. Sunt recomandaţi în afecţiuni respiratorii,
anemii, tulburări nervoase, afecţiuni digestive, rahitism,
tulburări de ciclu.
5. Germenii de lucernă. Reprezintă unul dintre cele mai
hrănitoare alimente, fiind o sursă excelentă de proteine de
înaltă calitate şi de vitamine (A şi C). Sunt indicaţi în
perioada sarcinii, în carenţele de calciu (au calciu
asimilabil, nu ca cel din suplimente), în anemii şi
îmbătrânire.
6. Germenii de dovleac. Binecunoscutele seminţe se
transformă prin germinare în remedii concentrate pentru
afecţiunile hepatice, ale prostatei şi renale. Conţin în
cantităţi importante zinc, un element ce lipseşte adesea
din alimentaţia modernă.
7. Germenii de floarea soarelui. Pe lângă efectele
terapeutice remarcate în cazurile de anorexie,
ateroscleroză şi afecţiuni respiratorii, ei sunt foarte gustoşi
şi nutritivi, fiind utilizaţi la majoritatea salatelor de
crudităţi şi a preparatelor cu germeni.

Dacă această prezentare nu v-a făcut încă să pregătiţi
primele seminţe pentru germinare, vă dăm încă 5 motive
pentru care germenii proaspeţi pot fi suplimente nutritive
demne de luat în seamă.

1. Sunt ieftini. Germenii de fasole, de exemplu, cresc în
volum odată cu germinarea de aproape 10 ori, simultan cu
creşterea cantităţii de substanţe hrănitoare din compoziţia
lor. Dintr-un kilogram de boabe de fasole puteţi obţine
prin germinare o valoare nutritivă echivalentă cu cea din
câteva kilograme de carne. Dacă avem în vedere preţurile
celor două alimente, putem constata că folosirea
germenilor este simţitor mai ieftină şi, în plus, mult mai
sănătoasă! Proporţii asemănătoare putem regăsi, de altfel,
şi la majoritatea germenilor de cereale şi legume. În plus,
în afară de căldură, puţină apă și o tavă adecvată,
germinarea nu necesită nicio investiţie suplimentară.
2. Sunt uşor de obţinut. În numai 2-3 zile, indiferent de
perioada anului în care vă aflaţi, puteţi avea în propria
bucătărie o sursă naturală de hrană sănătoasă, cu întregul
complex de enzime, minerale şi vitamine. În special iarna
sau în cazurile de lipsă a crudităţilor în alimentaţie,
germenii sunt un supliment de o valoare greu de egalat.
3. Sunt un aliment complet. Accesibili oricărei vârste (de la
copii mici până la bunici) ei reprezintă o sursă de proteine
şi nutrienţi care dau energia necesară pentru dezvoltarea
întregii fiinţe, acoperind cea mai mare parte a necesarului
de vitamine esenţiale pentru organism. Un caz grăitor este
folosirea în anul 1940 a germenilor de cereale ca mijloc de
combatere a carenţelor alimentare şi efectelor cumplite ale
foametei şi scorbutului dintr-o zonă foarte săracă a Indiei.
Programul a cuprins administrarea germenilor pentru un
număr de 200.000 de oameni. După 4 luni în care oamenii
au fost învăţaţi să utilizeze germenii nu se mai înregistra
niciun caz de scorbut, iar mortalitatea a scăzut în această
perioadă cu peste 70% faţă de cazurile similare din aceeaşi
zonă.
4. Germenii vindecă. De la cazurile de îmbătrânire
prematură, malnutriţie, obezitate, carenţe de vitamine şi
minerale până la bolile de inimă şi chiar cancer, toate pot
fi tratate prin introducerea în alimentaţie a germenilor
proaspeţi. Salatele de crudităţi cu germeni, sucurile din
germeni, precum şi germenii ca atare determină efecte
rapide de eliminare a toxinelor existente în sânge în cazul
multor afecţiuni. În plus, studiile realizate în California de
dr. Thelma Arthur pe mai multe sute de pacienţi au
evidenţiat o creştere considerabilă a imunităţii la
consumatorii consecvenţi de germeni proaspeţi faţă de
persoanele cu o alimentaţie obişnuită.
5. Cresc longevitatea şi întreţin sănătatea. Prin substanţele
conținute, ei încetinesc mult procesele de îmbătrânire
(efect constatat în special la germenii de grâu), amplifică
potenţa şi armonizează funcţia sexuală (prin aportul
energetic şi prezenţa vitaminei E) și sporesc vigoarea.
Aceste proprietăţi se datorează în mare măsură şi faptului
că substanţele valoroase din germeni sunt foarte uşor de
asimilat chiar de către un organism slăbit, îmbătrânit sau
bolnav.

Din ce se obţin germenii

La început, pentru obţinerea germenilor au fost folosite
mai ales boabele de cereale: grâu, orz şi ovăz. În timp însă
au apărut şi germenii de leguminoase (mazăre, năut, soia,
linte, fasole), de oleaginoase (floarea soarelui, dovleac),
precum şi cei obţinuţi din anumite plante medicinale –
schinduful este cel mai reprezentativ în acest sens. În total,
în prezent sunt folosite în jur de 40 de feluri de germeni în
terapie.



Ce conţin exact aceşti germeni? Dincolo de substanţele cu
efecte binecunoscute (vitamine, săruri minerale, proteine),
compoziţia chimică a germenilor diferitelor specii este încă
un mister. Cert este că producătorii de medicamente
hormonale (şi nu numai ei) au în față un câmp enorm de
cercetare, pentru a cunoaşte uimitoarele proprietăţi
terapeutice ale acestor embrioni de plante ce conţin
substanţe cu efecte hormonale spectaculoase.

Timpul de înmuiere și germinare

Semințele, nucile, cerealele și boabele de păstăioase sunt
acoperite de substanțe protectoare, numite inhibitori de
enzime, care împiedică germinarea lor prematură și le
asigură păstrarea nutrienților necesari creșterii. Când sunt
consumate ca atare, acești inhibitori de enzime reduc
absorbția unor minerale și vitamine importante, putând
duce la deficiențe nutriționale sau la alte probleme de
sănătate. Prin înmuierea lor prealabilă în apă, le permitem
să germineze, să elibereze substanțele nutritive și să
neutralizeze inhibitorii:
- Floarea soarelui: 2 ore înmuiere, 2-3 zile germinare
- Porumb: 12 ore înmuiere, 2-3 zile germinare
- Orez integral: 9 ore înmuiere, 3-5 zile germinare
- Mei: 8 ore înmuiere, 2-3 zile germinare
- Quinoa: 2 ore înmuiere, 1-2 zile germinare
- Hrișcă: 15 minute înmuiere, 1-2 zile germinare
- Orz: 6-8 ore înmuiere, 2 zile germinare
- Grâu: 7 ore înmuiere, 2-3 zile germinare
- Ovăz: 8 ore înmuiere, 2-3 zile germinare
- Fasole Mung: 24 ore înmuiere, 3-5 zile germinare
- Linte: 8 ore înmuiere, 12 ore germinare
- Năut: 12 ore înmuiere, 12 ore germinare
- Susan: 8 ore înmuiere, 1-2 zile germinare
- Schinduf: 8 ore înmuiere, 3-5 zile germinare
Unele nuci și semințe se lasă doar la înmuiat câteva ore,
după care se pot consuma: nucile românești, nucile
braziliene, migdalele, nucile pecan, macadamia, fisticul,
semințele de in și de pin.

Preparate din germeni și efectele lor
binefăcătoare

Din nevoia de a economisi timp, se preferă ca germenii să
fie preparaţi în forme uşor de administrat şi care să
conserve cât mai multe dintre proprietăţile lor ca
medicamente vii. În afara cazului în care preparăm zilnic
germeni pentru consum, vă recomandăm câteva metode
de preparare care să favorizeze conservarea enzimelor şi a
fitohormonilor, substanţe foarte sensibile la modificările
mari de temperatură.

1. Maceratele în miere

Preparare: 300 g germeni zdrobiți se amestecă cu 700 g
miere. Se lasă la macerat 2 săptămâni.
Administrare: se consumă 1 lingură de macerat de 3 ori pe
zi, pe stomacul gol.
Este un remediu excelent pentru probleme digestive și
constipaţie şi de asemenea foarte indicat în procesul de
reîntinerire. Este un excelent tonic şi revitalizant pentru
copii, bătrâni şi convalescenţi, prezintă efecte de stimulare
a creşterii şi dezvoltării armonioase la copii. Germenii pot
să încetinească sau chiar să inverseze într-o anumită
măsură procesul de îmbătrânire al organismului, fiind tot
mai numeroase cazurile persoanelor vârstnice care şi-au
recăpătat prin consumul constant de germeni unele dintre
calităţile specifice maturităţii sau tinereţii. Duke Pearson,
Sandy Shaw, dr. Benjamin Frank şi alţi cercetători susţin
că această activitate regenerantă se datorează
antioxidanţilor, unei game largi de enzime, precum şi
vitaminelor antioxidante A, C, E. Acestea împiedică
oxidarea grăsimilor din sânge, inhibând astfel formarea
radicali liberi. Iată însă şi câteva indicaţii particulare:
- germenii de grâu în miere – sunt revitalizantul
universal recomandat în special persoanelor care au
nevoie de multă energie, convalescenţilor, bătrânilor şi
copiilor. Se fac cure de minimum o lună, care măresc
capacitatea de regenerare a organismului.
- germenii de ovăz în miere – au ca proprietate
marcantă acţiunea întineritoare intensă. Sunt extrem de
utili şi în tratarea afecţiunilor cardiovasculare asociate
vârstei înaintate, precum şi pentru eliminarea efectelor
unei alimentaţii neadecvate.
- germenii de năut în miere – sunt un revigorant
masculin şi un afrodiziac remarcabil. Sunt utilizaţi de mii
de ani în Orientul Mijlociu pentru tratarea sterilităţii şi
impotenţei, dar şi a sensibilităţii la frig şi la variaţiile
climatice.
- germenii de dovleac în miere – conţin proteine și
grăsimi de mare calitate, vitamina E, fosfor, fier şi zinc (un
oligoelement care adesea lipseşte din dieta modernă). Sunt
excelenţi ca stimulent imunitar şi reglator endocrin (este
remarcabil efectul lor în cazurile de pubertate prematură,
dereglarea producţiei de hormoni sexuali etc.).

2. Tinctura de germeni

Preparare: 400 g germeni se mixează cu 1 litru de alcool
alimentar de 70°. Se lasă la macerat 8-10 zile, într-o sticlă
bine închisă, după care se strecoară prin tifon şi se
păstrează în sticluţe mici, închise la culoare.
Administrare: Se consumă 1 linguriţă la un pahar cu apă,
de 3 ori pe zi.
În amestec cu tinctură de echinacea şi licheni, tincturile de
germeni sunt indicate pentru afecţiuni respiratorii, gripă,
tuse de diverse etiologii, astm, faringită, anorexie. În acest
caz, rolul tincturii de germeni este de a potenţa efectul
imunostimulator al primelor două tincturi, dar şi de a
stimula capacitatea naturală de regenerare a corpului.
Indicaţii speciale ale tincturilor de germeni:
- tinctura de germeni de lucernă – este un stimulent
nervos puternic şi blând în acelaşi timp. Se foloseşte în
cazuri de astenie, somnolenţă, depresie asociată unor boli
cronice sau vârstei.
- tinctura de germeni de soia – previne apariţia tumorilor
benigne la femei, în special a celor cu localizare mamară şi
genitală. Mai este folosită cu succes în tratamentul
hirsutismului, menopauzei premature, tulburărilor de
ciclu menstrual, frigidităţii asociată insuficienţei
hormonale.
- tinctura de germeni de schinduf – este un remarcabil
protector al rinichilor şi al aparatului urinar pe ansamblu.
Despre germenii de schinduf se spune că „purifică
sângele”, motiv pentru care tinctura obţinută din aceştia
este recomandată în diferitele forme de alergie, în infecţiile
cronicizate, în tratarea anemiei hemolitice, dar şi în
anumite forme de leucemie.

3. Loţiune pe bază de germeni (pentru uz
cosmetic)

Preparare: 100 g germeni proaspeţi de soia, 20 g glicerină,
10 ml alcool 96° şi eventual o frunză de aloe se mixează
bine în blender (mixer) timp de 10 minute. Apoi se
filtrează şi se păstrează în sticle bine închise.
Administrare: Se întinde pe piele ca o cremă obişnuită, se
lasă 15-30 de minute să pătrundă în straturile profunde ale
pielii, după care se face un masaj uşor de 5 minute. În
final, se spală faţa cu un tampon de vată înmuiat în ceai de
muşeţel. Pentru regenerarea părului, 1 lingură din acest
preparat se amestecă cu câteva picături de tinctură de
ardei iute şi un gălbenuş. Se spală bine părul după care se
clăteşte. Nu se foloseşte şampon.

Împăcarea cu iarna

Sistemele terapeutice străvechi, cum sunt medicina
chineză şi Ayurveda (sistemul medical indian), recomandă
câţiva paşi simpli pentru a ne pune fiinţa în acord cu
energiile iernii:
1. Amplificaţi căldura corporală: consum de hrană şi
lichide calde, folosirea alimentelor picante, protejarea
corpului prin haine călduroase, temperatură ambientală
agreabilă, băi calde.
2. Folosiţi condimentele aromatice, care stimulează
digestia, mai ales în cazul consumului de alimente grele.
Se recomandă în special ghimbirul, cardamonul, piperul
negru, boiaua de ardei, sovârful, măghiranul, cimbrul,
cimbrişorul, busuiocul, muştarul.
3. Evitaţi sedentarismul (mai accentuat în acest interval).
4. Consumaţi cât mai puțină carne şi lactate.
5. Folosiţi alimentele vii (în măsura în care mai sunt încă
accesibile). Fructele şi legumele păstrate peste iarnă este
bine să fie consumate ca atare, neprelucrate termic,
eventual sub formă de sucuri sau salate. Germenii
proaspeţi, preparaţi în casă, pot constitui acum cel mai
valoros şi, în acelaşi timp, cel mai ieftin supliment natural
cu rol terapeutic.

Grâul germinat şi viaţa sexuală

- Numeroase studii evidenţiază faptul că adăugarea
cerealelor încolţite în alimentaţie a determinat creşterea
lactaţiei la femeile care alăptau, creşterea fertilităţii şi
chiar eliminarea sterilităţii. Acest fapt nu este surprinzător
dacă avem în vedere că grâul conţine vitamina E în
cantitate mare, fiind o sursă importantă a acestei vitamine
a fertilităţii. Chiar dacă grâul este una din sursele cele mai
bogate de vitamina E naturală, conţinutul său de vitamina
E se triplează atunci când este supus încolţirii. Și alte
cereale încolţite, în special ovăzul şi secara, constituie
surse excelente de vitamina E, la fel ca şi toate seminţele
oleaginoase încolţite.


Poate să ajute grâul germinat la
combaterea cancerului?

Dr. Thelma Arthur de la centrul de cercetare Arthur
Testing Labs din Chula Vista, California, a făcut cercetări
pe 200 de pacienţi bolnavi de cancer, care ţineau regimuri
vegetariene şi care includeau în dietă şi seminţe
germinate. Concluziile au evidenţiat creşteri semnificative
ale imunităţii organismului în aproape toate cazurile.
Nivelul de toxicitate al sângelui, care de obicei e mare în
boli precum cancerul, a fost de asemenea mic în aproape
toate cazurile.
În 1978, la Centrul de cercetări oncologice al Universităţii
din Texas, SUA, dr. Charles Shaw şi dr. Chiu-na Lai au
testat mai multe alimente vegetale pentru a descoperi
eventualele elemente anticanceroase. Printre ele s-au aflat
grâul germinat, germenii de linte și de fasole mung,
precum şi morcovii şi pătrunjelul. Cu toate că morcovii şi
pătrunjelul au avut într-adevăr un efect inhibant asupra
substanţelor carcinogene, aceștia nu s-au dovedit nici pe
departe la fel de puternici ca germenii de grâu în ceea ce
priveşte acţiunea anticancerigenă.

Sursa: L. Gheorghe și V. Godeanu - Principii și direcții în vindecarea naturală, Ed.
Kamala, 2006