MODIFICAREA CLASEI DE GRADINITA

PENTRU A INTEGRA COPII CU AUTISM.

Manual pentru educatori
Dragi educatori,
Multumesc pentru rabdarea si initiativa de a citi acest manual. Acesta a fost conceput pentru a va
pune la dispozitie un rezumat al rapidei dezvoltari a autismului, si pentru a va pune la dispozitie
strategii pentru a va ajuta la integrarea nevoilor speciale ale acestor copii in clasa
dumneavoastra. Dupa cum veti vedea in acest manual, integrarea este legea si functioneaza.
Ca educator, si ca parinte al unui copil cu autism am fost tot timpul intrebata Cum e sa cresti un
copil cu autism?. Ani de zile mam intrebat care ar fi raspunsul potrivit la aceasta intrebare. C!iar
daca a creste un copil cu autism este singura mea e"perienta in domeniu, cred ca a creste un
copil cu autism nu este atat de diferit de a creste orice copil. A fi parinte este o e"perienta
provocatoare. #oti parintii sunt ingrijorati de bunastarea copilului lor. $rem ca cei mici sa fie
sanatosi si fericiti. $rem ca ei sa aiba prieteni si sa se bucure de viata. %untem in stare sa
contestam pe oricine si orice care ne priveaza copilul de drepturile si privilegiile lui. Dea lungul
timpului, am avut zile mai bune si zile mai rele. Am avut lectii grele si lectii usoare. Am avut parte
atat de momente de glorie cat si de momente de dezamagire. %untem ingrijorati de greselile pe
care leam facut in trecut si de cele pe care le vom face inevitabil in viitor. &acem ce avem de
facut si speram ca nu doar facem ce trebuie ci si ce e cel mai bine pentru copilul nostru. 'e iubim
mult si nu ne putem imagina viata unul fara altul.
Ca si plan, cresterea unui copil cu autism nu e foarte diferita de crestera oricarui copil. %i ca
educator, cred ca predarea unui copil cu autism nu ar trebui sa fie foarte diferita de predarea
oricarui copil. &iecare clasa de gradinita ar trebui sa fie creata pentru a satisface nevoile
individuale ale copilului. &iecare copil isi aduce e"perientele culturale in clasa dumneavoastra.
&iecare copil se dezvolta intrun ritm diferit. &iecare copil (nva)* (n mod diferit. +i fiecare copil are
nevoie sa simt* ca este acceptat ,i ca apar)ine grupului.
$* mul)umesc. %cer s* gasi)i informa)iile din acest manual folositoare pentru clasa
dumneavoastr*, copii dumneavoastr* ,i familiile lor.
Ca fiinte umane, datoria noastra este sa ii ajutam pe oameni sa isi dea seama cat de rar si
vulnerabil este fiecare dintre noi, ca fiecare dintre noi are ceva ce nu mai are nimeni - si nici nu
va mai avea vreodata - ceva launtric ce este unic in toate timpurile. .ste datoria noastra sa ne
incurajam sa descoperim aceasta unicitate si sa gasim modalitati de e"primare a acesteia.
&red /ogers
C. .%#. A0#1%M02?
Definirea autismului
Autismul este o tulburare de dezvoltare momentan diagnosticata la unul din 345 de copii 6 Centrul
de Control al 7olilor, 8559:. %ocietatea pentru Autism din America 6A%A, 8559: raporta autismul
ca fiind cea mai raspandita tulburare de dezvoltare pasiva iar numarul celor diagnosticati cu
autism continua sa creasca. #ot din statisticile lor resiese ca in timp ce autismul nu este
predominant in nicio categorie rasiala, etnica sau educationala, e de ; ori mai raspandit la baieti
decat la fete. Cercetari de la 1nstitutul <enned= <rieger au demonstrat ca un numar mare de copii
cu autism pot fi diagnosticati inca de la paisprezece luni.
Caracteristici de baza ale autismului
Cei care sunt familiarizati cu autismul, sunt familiarizati si cu fraza> ? Daca stii o persoana cu
autism, stii o persoana cu autism. 'icicare doua persoane cu autism nu au aceleasi e"periente
sau abilitati. #otusi, persoanele cu autism pot avea puncte comune. Acestea includ>
@ interactiune sociala deficitara
@ comunicare defectuasa
@ imaginatie bogata
@ comportamenteAactivitati restrictive, repetitive si stereotipe
@ probleme senzoriale
@ si inabilitatea de a intelege perspectiva unei alte persoane, la care se face referire ca fiind
? teoria mintii
Cinci categorii de diagnistic a %indromului Autismului
Datorita unei largi game de abilitai si talente ale celor cu autism, referirea la aceasta tulburare se
face printrun ? spectru de tulburari. %pectrul de autism contine cinci diagnostice ale tulburarii.
Aceste cinci diagnostice includ>
63: #ulburarea sutistica
68: %indromul Aspenger
6B: %indromul Celler
6;: #ulburarea /ett CDD
64: #ulburare pervaziva de dezvoltarenespecificata DDD'E%
Diagnosticarea duala in autism
&iecare tulburare din spectru este deseori asociata cu alte probleme mentale sau dizabilitati de
dezvoltare. De e"emplu, nu este neobisnuit pentru un copil cu autism sa aiba deasemenea si
probleme de invatatre, retard mental, tulburari obsesiv compulsive, deficit de atentie, sindromul
#ourette, probleme de integrare senzoriala, tulburari bipolare sau oricare combinatie a acestora.
Aceste diagnostice asociate poarta denumirea de boala multipla.
Autisul inalt !unctional si putin !unctional
Cand descriu un copil cu autism, sunt foarte des intalniti la specialisti, termenii de autism inalt
functional sau autism putin functional. Ca regula generala, cei cu autism inalt functional, au un 1F
mediu, pot vorbi in propozitii scurte si sunt relativ cooperanti. E persoana e deseori considerata
ca avand autism putin functional, daca boala se asociaza cu retard mintal, foloseste limbaj
minimal sau este necomunicativ si are probleme serioase de comportament.
De ce integrare?
Aceasta este legea
Erganizatia 1ndividuals Git! Disabilities .ducation 1mprovement Act 61D.A:, a mandatat, ca toti
copii care au disabilitati care ii impiedica in procesul educational, au dreptul la servicii educatie
speciale. Autismul este definit ca o disabilitate in D%M 1$, publicat de Asociatia Dsi!iatriei
Americane, deci rezulta ca persoanele cu autism au dreptul la servicii de educatie speciale. 1n
plus, orice copil cu o dizabilitate are dreptul la un program individualizat de invatamant in familie,
daca are intre B si 4 ani, sau un program educational individualizat pentru copii din scolile de stat.
1n lege este stipulat ca un copil trebuie sa fie scolarizat intrun mediu cat mai putin restrictiv, in
mediul lui natural. Aceasta inseamna ca un copil cu o dizabilitate, trebuie inclus in medii cu alti
copii, fie ca asta inseamna acasa, in centre specializate sau la scoala. 1n conformitate cu 1D.A,
copii trebuie inclusi in orice mediu si deasemenea au dreptul la servicii specializate prin
intermediul guvernului, a scolii sau a unei agentii.
&unctioneaza
Centrul de Control al 7olilor, anunta ca autismul este a doua cea mai raspandita dizabilitate de
dezvoltare dupa retardul mintal. Acesta subliniaza importanta constientizarii populatiei asupra
aparitiei din ce in ce mai dese a autismului si sfatuieste interventii cat mai timpurii pentru copii.
%tudiile arata ca pentru copiii cu autism care primesc tratament inainte de 4 ani, e"ista o
probabilitate mai mare de a face progrese astfel incat sa fie inclusi in invatamantul de stat. Dentru
un copil diagnosticat, despre care specialistii apreciaza ca este pregatit pentru e"perienta
normala, includerea intrun program de invatamant prescolar, alaturi de indivizi de aceeasi varsta,
este o oportunitate a e"perientei de viata si ii pune la dispozitie o alternativa viabila intrun mediu
mai putin restrictiv si educational.
E cel ai "un e#ercitiu
1ntegrarea e cel mai bun e"ercitiu pentru educatia din copilaria timpurie, care se bazeaza pe
educatia copiilor mici ca indivizi unici. Asociatia nationala pentru educatia copiilor mici, descrie
cele mai bune e"ercitii ca predare individualizata este posibila prin> 63: ceea ce stie educatorul
despre dezvoltarea copiluluiH 68: ce stie educatorul despre fiecare copil din grija saH 6B: ceea ce
stie educatorul despre cultura si conte"tul soial in care copilul traieste si invata.
O clasa de $radinita e#eplara
Erganizatia Circle of 1nclusion, care militeaza pentru integrarea copiilor cu dizabilitati, subliniaza
ca o clasa de gradinita e"emplara6perfecta: este o clasa gandita sa satisfaca nevoile oricarui
copil, fie ca are o dizabilitate sau nu. Cand nevoile unui copil nu sunt satisfacute, programul ar
trebui adatptat pentru a integra acel copil. .ducatorii ar trebui sa fie fle"ibili pentru diferite tipuri
de predare si diferite nevoi individuale ale copiilor.
Li"a% si Counicare
Dictionarul American .ncarta defineste comunicarea ca ?sc!imbul de informatii intre oameni, prin
vorbire, scriere sau prin folosirea unui sistem comun de semne si comportamente.
Li"a%ul si counicarea in $radinite
1ntrun proces normal, limbajul si comunicarea necesita abilitatea de a auzi sunete si fraze si de a
le intelege sensul. 1n plus trebuie sa e"iste dorinta de a te angaja intrun proces de
comunicareAconversatie cu altii. 1n timpul anilor de gradinita 6intre 8 si 4 ani:, copii mici cu
dezvoltare normala, de obicei nu au vocabularul format sau nu inteleg cum sa impartaseasca sau
e"prime sentimete. Dar cu fiecare an care trece, copii dobandesc un vocabular nou, creste
lungimea propozitiilor lor si incep sa foloseasca limbajul logic si imaginativ. Dana la varsta de 4
ani, copii dobandesc majoritatea structurilor propozitionale ale limbii lor, fiind capabili sa
comunice cu indivizi de varsta lor sau cu adulti, sa ceara, sa comenteze sau sa aleaga in functie
de subiectul abordat, limbajul adecvat.
Li"a%ul si counicarea in autis
1ntarzierea pragmatica a limbajului. 2imbajul si comunicarea sunt adevarate provocari pentru
copiii cu autism. Dentru ca e"ista un spectru larg al abilitatilor, copii cu autism pot varia de la non
verbali pana la verbali. #otusi, e"ista pareri cum ca din specrul abilitatilor persoanelor cu autism,
cea mai deteriorata dintre abilitati este abilitatea pragmatica a limbajului, sau folosirea limbajului
in conte"tul social.
Teoria intii. E problema obisnuita a persoanelor cu autism este inabilitatea de a intelege
perspectiva altei persoane, cunoscuta drept ?teoria mintii. 1nabilitatea de a intelege perspectiva
altei persoane, face participarea persoanelor cu autism la comunicare, greoaie.
Counicarea !unctionala. Alaturi de intarzierea pragmatica a limbajului si de teoria mintii, copii
cu autism folosesc deseori limbaj care nu are legatura cu subiectul convesatiei sau cu situatia
respectiva. Acest tip de comunicare fara inteles este denumita ?nonfunctionala, deoarece nu are
ca scop sc!imbul de informatie. 0nii copii din specrtul autismului, folosesc un tip de comunicare
nonfunctionala cunoscuta ca ecolalie. .colalia se refera la copii cu autism care repeta ceea ce
tocmai au auzit. De e"emplu, educatoarea le spune copiilor ?2uativa !ainele si mergeti afara.
Copilul cu autism, nu neaparat constient de e"primarea sa, sar putea sa repete continuu fraza,
?2uativa !ainele si mergeti afara. 2uativa !ainele si mergeti afara.... .colalia poate fi o
incercare a copilului cu autism de a folosi vorbirea spontana si c!iar sa il ajute sa asimileze
limbajul.
Li"a%ul recepti& si e#presi&. ."ista mari diferente intre limbajul receptiv 6de intelegere: si cel
e"presiv 6verbalizarea: la copii autisti, la fel ca si sistemul atentiei. 0nii copii cu dizabilitati
asociate autismului, au nevoie ca instructiunile verbale sa fie argumentate de gesturi, imagini
vizuale sau de repetare, in timp ce alti copii au doar nevoie de mai mult timp pentru procesare.
Counicarea reciproca. 0nii copii cu autism au dificultati in a initia o conversatie daca nu au
nevoie de ceva sau nu sunt foarte motivati in vreun fel. /ar, copii cu autism comunica sau initiaza
o conversatie pentru a socializa. Dentru ca o conversatie sa fie inteleasa de unii copii cu autism,
trebuie sa fie concreta si literala. Din cauza inabilitatii lor de a descifra semnele sociale, situatiile
noi si limbajul abstract, copii cu autism deseori se confrunta cu provocari din punct de vedere al
comunicarii reciproce.
E#eplu de de!icit de li"a%'counicare a unui copil cu autis
Ioe= este un copil cu autism in varsta de patru ani. A fost inscris la gradinita de stat la inceputul
anului scolar. . foarte comunicativ si are un vocabular bogat. Are probleme de limbaj si
comunicare in teoria mintii 6intelegerea perspectivei altei persoane:, de comunicare functionala
6comunicare ce nu serveste niciunui scop si uneori include si ecolalia:, si atat de limbaj
e"presiv6ce spune: cat si de limbaj receptiv 6ce aude:. 1i plac dinozaurii, asa ca educatoarea a
pus jucarii in forma de dinozauri si carti cu dinozauri la indemna, pentru ca Ioe= sa aiba
oportunitatea comunicarii reciproce, avand la baza cunostintele si interesele sale. Ceilalti copii din
clasa, sunt constienti de cunostintele lui Ioe= in materie de dinozauri. Deseori acestia iau
figurinele din plastic si il intreaba numele fecarui dinozaur. Ioe= raspunde repede din cap, cu
informatii clare si la subiect, nu numai numele dinozaurilor, dar si despre perioada de viata, daca
e carnivor sau ierbivor, dimensiunile e"acte si cu ce dinozauri e asociat. Apoi, in loc sa se
angajeze in conversatiesau sa ii invite pe altii sa se joace, Ioe= revine la jocul lui solitar, imitand
personalitatea si vocea fiecarui dinozaur pe care il ia in mana.
1n aceasta dimineata, dupa ce lam privit pe Ioe= jucanduse o peioada, David la intrebat daca
poate a se joace si el cu diozaurii. Ioe= a dat din cap fara prea mare tragere de inima ca da si a
tras cativa langa el ca si cum ar fi zis ?Acestia sunt ai mei. 1n timp ce isi sc!imba vocea de la
dinozaur la dinozaur, David sa oprit, la privit si la ascultat. Dupa putin timp a inceput sa rada si
a spus ?.sti !aiosJ.Ioe= a inceput imediat sa panga si la lovit pe David. Cand educatoarea a
vrut sa afle ce sa intamplat, Ioe= ia spus A spus ca sunt !aios. 'u e frumos sa zici asa. .l a
spus ca sunt !aios. Ioe= a luat cuvintele lui David ad literam si nu a inteles ca David nu a vrut sa
il jigneasca. .ducatoarea la rugat pe David sa stea langa Ioe= in timp ce ii e"plica ca ea crede
ca Ioe= incerca sa ii spuna ca ii placea sa il asculte pe Ioe= imitand ?vocile !aioase si nu ca
David ar fi crezut ca Ioe= era !aios. David, cu oc!ii inlacrimati a dat din cap ca da si Ioe= a
ridicat din umeri, a spus ?7ine si sa asezat pe podea sa se joace. .ducatoarea sia pus mana
pe umarul lui Ioe= si ia amintit ca la ranit pe David cand la lovit si ca ar trebui sa mearga sa
vada daca e bine. Ioe= sa ridicat si educatoarea ia pus mana lui Ioe= pe umarul lui David. Ioe=
astepta si educatoarea la indemnat> ?1ntreabal daca e bine. Ioe= a spus ?.sti bine?, David a
dat din cap ca da si sa dus sa se joace. Ioe= sa asezat si a continuat sa se joace singur. #inand
cate un dinozaur in fiecare mana, repeta ?.sti bine? .sti bine? .sti bine? Da. %unt bine.
STRATEGII IN CLASA DE GRADINITA
Duneti la dispozitie suport vizual
%uportul vizual>
@ &ace parte din sistemul oricui de comunicare
@ Doate atrage si mentine atentia elevilor
@ 1i va face pe elevi sa se concentreze pe mesaj si va reduce nerabdarea acestora
@ &ace concepele abstracte mai concrete pentru elevi
@ 1l ajuta pe elev sa isi e"prime gandurile
1ndicatiile prin imagini pot fi generalizate in clasa de gradinita si pot fi folosite pentru orare vizuale,
liste cu cantece, jocuri si alte optiuni oferite elevilor in timpul zilei.
Erarele vizuale Copii de varsta prescolara raspund mai bine la rutina zilnica. Erarele vizuale ajuta
la deprinderea scrisului si a cititului si la deprinderile secventiale. Erarele vizuale cresc
independenta, ajtuta tranzitia si informeaza copilul dinainte de posibilele sc!imbari in orarul zilnic.
D.C%6Dicture ."c!ange Comunication %=stem: %istemul de comunicare prin sc!imbul de imagini
.ste subliniat faptul ca deseori copii cu autism nu deprind abilitatile de comunicare in ritmul celor
de varsta lor cu dezvoltare normala. 1n clasele e"clusiv cu elevi autisti, pentru copii nonverbali,
specialisti folosesc adesea %istemul de comunicare prin sc!imbul de imagini 6D.C%:. D.C% sunt
imagini pe care elevul i le prezinta educatorului in loc sa vorbeasca. 1n timp ce copilul invata sa
foloseasca cartonasul imagine ca sa indice un obiect, el poate invata sa combine cartonasele
pentru a e"prima propozitii intregi. D.C% este deasemenea un mod de interventie
comportamentala care ii invata pe copiii mai putin comunicativi cum sa comunice din proprie
vointa cu altii, utilizand imaginile.
SPORIREA INDEMNURILOR (ER)ALE
Copii cu autism nu invata prin simpla observatie si au nevoie de indemnuri clare si directe. .
important sa dati indemnuri verbale alaturi de a gesticula si a folosi vizualul si repetitia si de a
acorda timp suficient pentru procesare si raspuns. Copii cu autism au sisteme de atentie
contradictorii, uneori definiti ca ?supraselectia stimulilor.Aceasta inseamna ca in timp ce raspund
sau nu la auzul numelui lor, sar putea ca imediat sa raspunda la o melodie cunoscuta sau
altceva ce ii motiveaza mai mult. Aceasta tulburare de atentie intarzie raspunsurle, deci educatorii
tebuie sa se gandesca si sa acorde cpilului cu autism timp in plus pentru a procesa informatia si a
reactiona pozitiv la primirea raspunsurilor. /eactia pozitiva la primirea raspunsului, motiveaza toti
copii si este foarte important pentru viitoarele realizari ale copilului cu autism.
Dati indemnuri de lucru pentru toate tipurile de invatare
Dati indcatii verbale, Kinestetice sau vizuale, pentru ca fiecare copil cu orice combinatie de tipuri
de invatare, sa aiba oportunitatea de a participa.
Asigurativa ca toti copii participa si sunt implicati in activitate
Multi copii cu autism au ?atenia combinata deficitara, ceea ce inseamna, coordonarea atentiei
intre un obiect si o persoana, intrun conte"t social. %e accentueaza imporanta e"ercitiilor de
atentie combinata pentru comunicare si invatarea mediului cu o alta persoana. Cand se preda
intro clasa, educatorii ar trebui sa se asigure ca toti copii participa si sa acorde timp suficient.
Daca cel mic este atent in alta parte, nu va retine informatia. Din cauza atentiei combinate
deficitare si a privirilor fi"e, copii cu autism au nevoie in mod special de timp de procesare a
informatiei.
*ucati+&a
Iucati jocuri care presupun asteptarea randului si incurajati copii sa foloseasca cuvinte pentru a
cere randul si pentru a indica unii pentru altii cand este randul altcuiva. %a imparta, este adesea
greu pentru cei care sunt la inceput si deseori nu inteleg conceptul de timp de asteptare. Duteti
folosi clepsidre, astfel incat copi sa poate negocia intre ei.
&olositi muzica pentru a comunica
Muzica ii motiveaza pe cei mici. &olositi melodii cunoscute si inregistrati cuvinte peste ele atunci
cand doriti atentia copiilor. &olositi acele melodii cunosute, alaturi de rutine de gesturi pentru ai
incuraja pe copii cu autism sa imite gesturi. Duneti pauza pentru a le da copiilor posibilitatea de a
completa cuvintele melodiei. &olosind cartonase imagine D.Cs pentru melodiile din clasa si dati
le voie copilor sa aleaga melodia pe care vor sa o cante ceea ce ii face pe cei mici sa inceapa sa
ia decizii. Melodiile pentru curatenie sau alte tranzitii, nu doar atrag atentia copiilor, dar ii si ajuta
sa se pregateasca pentru urmatoarea activitate.
CITITI, CITIT,CITITI,
Cititul este elementar, prin cititul cu voce tare si prin incurajarea copiilor sa citeasca singuri, ei vor
citi mai bine, vor asculta mai bine si vor fi elevi mai buni. Citirea cu voce tare ajuta deasemenea
la construirea vocabularului si a abilitatilor de limba, si ii ajuta sa adune cunostinte despre lumea
din jurul lor. %e recomanda si ca educatorul sa citeasca cu voce tare>
@ .l citeste incet cu intonatie, folosind diferite voci pentru diferite personaje.
@ 0rmareste cu degetul cuvintele in timp ce citeste.
@ Arata imaginile si spune numele obiectelor si culorile.
@ 2e cere copiilor sa descrie imaginile, sa repete fraze din poveste si sa g!iceasca ce se va
intampla mai tarziu.
@ 1si aloca timp sa raspunda intrebarilor copiilor.
@ Ar trebui sa citeasca diferite carti.
Manipulative, marionete si umor
&olositi tablite si marionete pentru a insoti orele si discutiile, pentru a incuraja comunicarea.
%tudiile arata ca orice copil invata mai bine cand are suport vizal si concret ce insoteste lectia.
.ste adevarat si pentru copii cu autism. 1nfoliati imagini pentru a insoti povestile si pentru a le
permite copiilor sa urmareasca pe tablite sau sa potriveasca imaginile pe tabla de perete 6cu
imagini asemanatoare:, sau sa redea povestea in imagini. %e mai subliniaza faptul ca cei mici
raspund bine la umor, deci educatorul trebuie sa se prosteasca si sa fie amuzant pentru ai tine
pe copii angajati in lectie.
Cate&a consideratii iportante in counicarea cu copii
@ %punetile copilor e"act ca doriti sa faca, in loc sa le dati indicatii la negativ. De e"emplu, daca
doriti ca ei sa mearga incet si ei incep sa alerge, spuneti ?'e plimbam. Daca spuneti ?'u
alergatiJ, le ia mai mult timp sa proceseze opusul a ceea ce ce doriti sa faca, deci vor raspunde
mai intarziat decat daca le dati indicatia directa.
@ %punetile ?Dupa ce .... vom. De e"emplu, mai bine spuneti ?Cand terminati de strans cuburile,
vom merge afara, decat sa spuneti ?Daca nu strangeti cuburile nu vom merge afara. De cele
mai multe ori, orarul indica faptul ca veti merge afara indiferent daca fac sau nu ceva, deci prin
ultima negatie, sunteti in situatia de a minti.
@ 1n loc sa le spuneti ?2inisteJ, invatatii diferenta intre afara si inauntru, nivelul vocilor si a
zgomotelor. Apoi va fi mai simplu sa le reamintiti sa foloseasca nivelul vocii pentru interior sau
pentru e"terior.
@ Copii cu autism au probleme cu privirea fi"a. Deseori nu se vor uita in oc!ii unei persoane in
timpul unei conversatii. &ara contact vizual, ei par sa nu participe, sa nu fie interesati sau sa nu il
auda pe vorbitor. Lilliam %illman, un adult de succes cu sindromul Aspenger, e"plica dificultatea
multor persoane cu autism de a se concentra asupra unei conversatii daca trebuie sa mentina
vontactul vizual. %unt atat de distrasi de trasaturile fetei si alte lucruri ce se intampla in jurul lor,
incat pierd firul conversatiei. Lilliam subliniaza cat de nepotrivit i se parea, mic fiind, cand cineva
il lua de barbie pentru a se uita direct la aceata. Drobabil ca cel mai bun mod da a verifica daca
un copil va asculta, este pur si simplu, sa intrebati ?Ce mai auzit spunand?. Aceasta nu doar
raspunde la intrebarea ?Mai auzit?, dar si daca poate sa repete ce a auzit, veti sti deasemenea
ca a si inteles ce ati spus.
Aptitudini sociale
?/elatiile sociale sunt un conte"t important pentru invatare. &iecare copil are puncte tari si
interese care contribuie la functionarea grupului. Cand copiii au posibilitatea de a se juca
impreuna, sa lucreze la proiecte in grupuri mici si sa vorbeasca cu alti copii sau adulti,
dezvoltarea lor si invatarea este sporita. 1nteractiunea cu alti copii, in grupuri mici, ofera un
conte"t pentru copii de a actiona la limita capacitatilor lor in curs de dezvoltare. Mediul de
invatare sporeste copiilor capacitatea de intelegere prin interactiunea cu adultii si alti copii.
A"ilitatile sociale la prescolari
Reciprocitatea sociala. /eciprocitatea sociala este un tel foarte important pentru toti copii
prescolari. 1n timpul gradinitei, copii invata cum sa faca parte dintrun grup, isi fac prieteni, invata
reguli si rutine, invata sa isi arate compasiunea, cum sa urmeze indicatii si invata cum sa se isi
adapteze comportamentul. .ste foarte important ca educatorul sa stie ca fiecare copil isi
manifesta in clasa propriul si unicul talent.
Atentia co"inata si counicarea sociala. Coordonarea atentiei intre un obiect si o persoana
intrun conte"t social, se numeste atentie combinata. ."ercitiile de atentie combinata sunt
necesare pentru ca elevii sa comunice si sa faca sc!imb de informatii si de continut emotional cu
prieteni si ingrijitori. Dea lungul anilor copilariei, copii invata majoritatea abilitatilor sociale si
atitudinile cand sunt modelate de adulti si alti copii.
Citirea in!oratiei sociale. Drin limbajul trupului, tonul vocii si e"presiile fetei, cei mai multi
dintre copii cu dezvoltare normala, pot interpreta cum se simte o alta prsoana. 0ltimele cercetari
arata ca e"primarea emotionala e vizibila la nastere, inclusiv zambetul reciproc, vizibil in primele
trei saptamani de viata. Dana la sapte luni, copii zambesc la vederea unor fete cunoscute, rad si
e"prima precautie la vederea unei persoane straine.
Aptitudini sociale la autis
Reciprocitate sociala. /eciprocitatea sociala este o deficienta care pune probleme pentru un
copil autist. Deoarece copii cu autism de obicei nu invata prin observatie si prin modele, ei au
nevoie de indemnuri directe pentru asi dezvolta aptitudinile necesare pentru interactiunea
sociala. Deoarece cel mai important scop al educatorilor de gradinita este sai ajute pe cei mici sa
invete cum sa se integreze intrun grup, cum sasi faca prieteni, sa invete reguli si rutine, cum sa
e"prime compasiunea, cum sa urmeze indicatii si cum sasi adapteze comportamentul, sa
plaseze copii cu autism intrun mediu unde sa poata primi indrumare de la acesti educatori si
direct de la de la colegi de aceeasi varsta, le ofera reteaua sociala benefica pentru cresterea
emotionala a oricarui copil.
Atentia co"inata. Copilul cu autism este provocat sa isi coordoneze atentia intre un obiect si o
alta persoana intrun conte"t social, denumit ? atentie combinata. 1n timp ce copiii cu dezvoltare
normala invata aptitudin sociale si atitudini cand sunt modelate de adulti sau alti copii, copiii cu
autism tind sa nu invete prin observatie. Acestia au nevoie de indrumare clara si directa.
Citirea in!oratiei sociale. Deficitul in cazul privirii fi"e si alte moduri de a comunica si sc!imba
informatii nonverbal, sunt tipice pentru copii cu autism. Drin limbajul trupului si e"presiile fetei, cei
mai multi dintre copii cu dezvoltare normala pot inerpreta cum se simte o alta persoana. Dentru
ca ei nu inteleg si nu participa la comunicarea prin limbajul trupului si e"presiile fetei, unii copii cu
autism, nu pot citi informatiile sociale si multi au nevoie de ajutor pentru a le interpreta.
E#eplu de copil cu autis si de!icitul de a"ilitati sociale
DreG este un copil de cinci ani, recent diagnosticat cu sindromul Asperger. &ace parte din
gradinita de stat de doi ani. 1n fiecare dimineata ajunge la gradinita si urmeaza aceeasi rutina, isi
pune toate lucrurile in dulapior, isi agata jac!eta si merge sa se joace cu magnetii din centrul de
stiinta. .ducatoarea stie ca este fascinat de gravitatie, spatiu si forte magnetice. Deseori intreba
cate un coleg daca vrea sa mearga cu ea si cu DreG intrunul din centrele alese de el. Desi DreG
este intotdeauna bucuros sa aiba un prieten cu el, de multe ori nu stie ce sa faca. .ducatoarea ii
simte nelinistea si intelege ca are nevoie de instructiuni in jocul cu colegii.
1ntro zi, educatoarea la rugat pe MarK sa i se alature in centrul de stiinta. DreG sa jucat atat de
mult cu magnetii, incat ii poate arata colegului sau, MarK, cum sa ii faci sa se atraga sau sa se
respinga. Multumita de progresul pe care DreG il facuse in conversatie, educatoarea a plecat si i
a lasat pe cei doi sa se joace. Dupa cam cinci minute de joc asemanator, DreG a inceput sa
arunce magnetii tot mai tare, facandui sa se respinga din ce in ce mai tare, in timp ce repeta
incet ?7ufJ, 7ufJ, 7ufJ. $azand reactia magnetilor, MarK sia aruncat gramada lui de magneti in
cea a lui DreG. Magnetii au inceput sa se respinga si sa pice de pe masa, in timp ce cei doi baieti
repetau > ?7ufJ, 7ufJ, 7ufJ. 'u dupa mult timp, piesa dupa piesa, sarea din centrul de stiinta si
ajungea in diferite locuri din clasa. 'ivelul sunetului a crescut repede o data cu rasul necontrolat
al lui MarK si cu tipetele, rasul si urletele lui DreG> 7ufJ, 7ufJ, 7ufJ in timp ce isi flutura mainile.
.ducatoarea a intervenit, amintindule sa foloseasca vocile de interior. 2ea mai spus sa inceapa
sa adune jucariile din clasa. DreG a continuat sa rada si a incercat sa ajute la adunatul jucariilor.
#otusi, continua sa repete 7ufJ, 7ufJ, 7ufJ, mai degraba aruncand jucariile decat sa le puna la loc.
2a un moment dat a luat un cub de lemn si la aruncat de podea. Cubul a ricosat din podea si a
lovito pe una dintre colege in cap, iar aceasta a inceput sa sa tipe si sa planga. 1n clasa sa facut
brusc liniste. Cei mai multi dintre copii sau oprit din ceea ce faceau si se uitau la educatoare.
1nitial, distras de linistea brusca, DreG sa oprit. #otusi, c!iar daca motivul pentru care fetita
plangea era evident, el a continuat sa sara aruncand jucarii, repetand ?7ufJ, 7ufJ, 7ufJ....
.ducatoarea sia pus mana pe umarul lui DreG si la intrebat daca stia ce se intamplase. DreG a
c!icotit si a raspuns ?Am aruncato. .ducatoarea a continuat pe un ton calm, aratand catre fetita,
?Da ai aruncato. Dar ea a sarit si a lovito pe 2aura. 0ite ea plange. E doare.. DreG sa uitat
intracolo si continua sa c!icoteasca. 2ipsit de grija, sa uitat prin clasa ca sa vada ce facea
prietenulH sau MarK, in timp ce soptea ?7ufJ, 7ufJ, 7ufJ. .ducatoarea a continuat, ?DreG, daca
cineva ar arunca cu un cub in tine si tear lovi la cap, ce crezi ca sar intampla?. DreG sa
enervat si a raspuns ?Mas supara si as plangeJ. %perand ca sa facut inteleasa, educatoarea la
indrumat pe DreG sa aiba grija de prietena lui si sa se asigure ca e bine.
Strate$ii in clasa
Po&estiri sociale
Dovestiri sociale in invatamantul de stat. ."ista multe tipuri de povestiri sociale. 1n clasa de
gradinita de stat, povestile sociale pot fi prezentate intro maiera fictiva pentru a se adresa unor
arii sociale importante. Dublicatiile pentru copii, ofera o serie de povestiri sociale care subliniaza
modul de a impartiH modul in care sa alaturi in jocH in care se asteapta randul sau se asteapta la
coadaH importanta de a pastra lucrurile curateH moduri de asi adapta comportamentul si de a
recunoaste deosebirile.
Dovesti sociale pentru copii cu autism. Dovestile sociale pot fi scrise pentru a ajuta copii cu sau
fara dizabilitati sa invete rutineH sa e"rime probleme de comportament, pentru ai deprinde cu
abilitati sociale, pentru ai invata lucruri teoretice intrun cadru social, si pentru a descrie o situatie
sociala. Copii care au probleme de procesare auditiv sau de limbaj, de gandire abstracta sau
care au dificultati in mentinerea atentiei, de multe ori ii ajuta sa scrie impreuna povesti in clasa,
care sa contina mai multe informatii specifice copiilor. Edata ce educatorul constientizeaza o
anumita problema, poate dezvolta povesti sociale cu instructiuni pas cu pas pentru copii ce isi
dezvolta acele aptitudini sociale. 1deal este, ca povestirea sociala sa contina fotografii ale
copilului caruia ii este adresata povetirea. Deoarece copiii cu autism nu invata prin e"emple, au
nevoie de instructiuni mai concrete. Dovestirile sociale, ii dau educatorului posibilitatea de a oferi
instructiuni clare sub forma de poveste. Dovestirile sociale il ajuta pe copilul cu autism sa
anticipeze comportamentul altora in situatii sociale, tot asa cum il invata sa stie ce asteptari au
ceilalti de la el intro anumita situatie.
Atentia co"inata.
Coordonarea atentiei intre un obiect si o alta persoana intrun conte"t social, denumita si atentie
combinata, este o aptitudine necesara copiilor pentru asi impartasi e"perientele. A face
interactiunea sociala inteligibila si gasirea modurilor de a motiva copilul, sunt elemente critice ale
atentiei combinate. Deoarece clasele de gradinita contin nenumarate jucarii pentru varsta copiilor,
jocuri si activitati, aceasta este un loc bun pentru ai invata pe copii sa se joace impreuna si sa
faca sc!imb de informatii. .ducatorii pot sa faciliteze atentia combinata pentru copii cu autism
prin urmarea intereselor copilului si prin indicarea directa a altor interese. %e recomanda sa nu se
puna la indemana copilului autist, obiectele de mare interes, astfel incat acesta sa fie nevoit sa le
ceara folosind cuvinte sau limbajul nonverbal. Dentru a incuraja interactiunea sociala intre colegi,
educatorul poate sa il indemne pe alt copil sa il ajute pe copilul cu autism, daca acesta vrea ceva.
Aceasta initiaza atentia combinata intre colegi. Mesturi nonverbale, ca aratatul cu degetul,
intinderea spre ceva si datul din cap, ar trebui utilizate frecvent pentru a facilita, indemna toti copii
si a le oferi oportunitatea de a raspunde.
Intercatiunea sociala intre cole$i
1nteractiunea sociala si raspunsul dat altora ar trabui gandite si incurajate la toti copii. Iocul intre
colegi trebuie sa se bazeze pe interese comune. Deoarece copilul cu autism rar va initia jocul,
educatorul trebuie sa observe interesele copilului si tebuie sa le potriveasca cu cele ale cel putin
unui alt l din clasa. .ducatorul poate facilita jocul prin invitarea unui copil sa se joace, alaturi de el
si alt copil. Doate crea intrebari si conversatii si il poate instrui pe copilul cu o dezvoltare normala
sa converseze cu cel cu autism. .ste sugerat ca aceasta trecere de la educator ca initiator la
coleg ca initiator, ajuta mai tarziu in interventia limbajului adecvat varstei, social si aptitudinilor de
joc pentru copii cu autism.
Citirea indiciilor sociale
1n timp ce copii cu o dezvoltare normala, pot citi indiciile sociale primite de la alte persoane,
deseori nu stiu cum sasi e"prime propriile sentimentee. Din cauza deficientelor in teoria mintii si
lipsa contactului vizual, copii cu autism nu citesc informatia sociala. De aceea, educatorul poate
facilita interactiunea sociala pentru toti copii prin oferirea de cuvinte cu care sa isi e"prime
sentimentele, si invatandui sensul conversatiei nonverbale. De e"emplu, in cadrul unei povesti
sociale despre emotie, educatorul poate arata catre ?copilul suparat si sa le ceara tuturor copiilor
sa faca o fata suparata, si sa se uite unii la altii ca sa vada cum arata o fata suparata.
Mediul din clasa
Asociatia 'ationala pentru .ducatia Copiilor, subliniaza importanta recunoasterii clasei ca fiind o
?comunitate de invatacei. Aceasta elaboreaza importanta comunitatii prin afirmarea ca>
?1ntro comunitate calda de invatatei, toti simt ca
Apartin locului.
%unt in siguranta aici.
Conteaza si fiecare din grup conteaza.
Cand avem probleme, le rezolvam.
1mpreuna putem face lucruri mari
Mediul clasei pentru prescolari
Aranjarea fizica. Drimele componente recunoscute din clasa, sunt caracteristicile fizice. Aceste
caracteristici includ marimea si folosirea spatiului clasei, aranjarea clasei, disponibilitatea
materialelor clasei si mobilierul clasei.
Centre de in&atare. Centrele de invatare ar trebui sa ofere un mediu bogat pentru a invata.
%patiul clasei ar trebui impartit astfel incat sa faciliteze activitatile in grupuri mari si cele in grupuri
mici. 1n timp ce spatiile mari dau posibilitatea activitatilor fizice, centrele mai mici, puncteaza
oportunitatea copiilor de a se angaja in jocul social si in converstie. %pariile pentru jocul galagios
ar trebui sa fie in vecinatatea spetiilor pentru activitati similare, asa cum spatiile linistite ar trebui
invecinate cu alte centre linistite. Ar trebui sa e"iste un spatiu al clasei amenajat special pentru
momentele in care copii au nevoie sa fie singuri.
Materialele clasei Materialele clasei ar trebui sa fie sigur accesibile copiilor. Materialele ar trebui
sa fie suport pentru jocul de a pretinde, sa faciliteze angajarea in interactiune sociala intre copii si
trebuie sa fie specifice varstei. Cand sunt introduse noi materiale sau jocuri, care necesita un set
de instructiuni si reguli, educatorul ar trebui sa ofere instructiuni despre cum sa se joace corect cu
materialele.
Intarirea conceptului de calsa ca si comunitate. Dentru a sublinia conceptul de clasa ca si
comunitate, copii ar trebui sa aiba fiecare un loc cu lucruri personale, pentru asi tine obiectele ce
sunt transportate acasa sau de acasa. Copii ar trebui de asemenea sa fie incurajati sa creeze
obiecte de arta, imagini si lucrurile pe care leau facut sa fie puse pe perete sau in diferite centre.
&otografiile copiilor aranjate prin clasa ajuta de asemenea la insuflarea sentimentului de
aparteneta la comunitatea clasei.
Tipul si ediul clasei. Copii depind de rutine pentru a procesa structura zilei. Erarul clasei ar
trebui sa le ofere o lista de activitati ce trebuie sa apara pe orarul zilnic. Copii ar trebui sa fie
informati despre sc!imbarile importante din orar cu mult inainte de a se produce aceste
sc!imbari. 2a fel, atunci cand copiii sunt angajati in activitati ce le ofera o e"perienta cu multe
lucruri de invatat, e important ca educatorul sa fie fle"ibil si sa faca sc!imbarile necesare in orar,
pentru a facilita acele e"periente. .ducatorii ar trebui sa ii anunte pe copii inainte, despre
urmatoarele activitati, spunandule cat timp mai au pentru joaca.
Mediul social. Mediul social in clasele de gradinita, ofera o atmosfera care influenteaza felul in
care copii se percep, in care isi percep prietenii si educatorii. .ducatorii ar trebui sa faca eforturi
pentru a intampina fiecare copil, si sa ii ajute sa se instaleze confortabil in clasa. Copii trebuie sa
stie ca sunt in siguranta, sunt ingrijiti si bine veniti imediat ce intra in clasa, zilnic.
Mediul clasei pentru copii cu autis
Copii cu autism finctioneaza bine intrun mediu de clasa de gradinita bine structurat. Aranjarea
fizica, ce include si alegerea centrelor, accentuarea clasei ca si comunitate, stabilirea orarului
zilnic, regulilor clasei, si accentul pe care il pun educatorii pe ajutorul fiecarui copil ca sa isi
dezvolte valoarea sinelui, sunt toate elemente fundamentale ale unui program de gradinita
e"emplar, care ii ajuta pe copiii cu sau fara autism. #otusi, copiii cu autism sunt deseori distrasi si
sunt usor suprastimulati de nivelul crescamd al zgomotului, sc!imbarea orarului, si nelinistea
incercarii de a da sens mediului social. De aceea, strategiile de acomodare trebuie facute astfel
incat acestia sa functioneze confortabil in mediul clasei.
E#eplu de di!icultati pe care la intalneste un copil cu autis la adaptarea la ediul clasei
Martin e un copil de patru ani cu tulburati pervasive nespecifice de dezvoltare. Darintii lui lau
inscris a o gradinita particulara, cu program cinci zile pe saptamana. Merge si la o gradinita
alaturi de alti copii cu autism dupa amiaza. Deoarece inca nu e obisnuit sa se desparta, tatal sau
petrece un sfert de ora in fiecare dimineata si il ajuta sa se acomodeze in centrul de invatare ca si
ceilalti copii care vin.
1n dimineata respectiva, dupa ce tatal sau a plecat, Martin statea cu oc!ii in lacrimi in centrul in
care se pastreaza linstea, intrun colt al bibliotecii clasei. %tie ca poate merge in acest centru
oricand are nevoie sa fie singur. Dupa apro"imativ 35 minute a scos o carte de pe raft si a inceput
sa intoarca paginile. .ducatoarea sa dus incet la Martin. Marin se uita la ea. %a asezat langa el
si la intrebat daca pot citi impreuna. Martin a dat din cap. .ducatoarea stie ca daca e supart,
Martin gesticuleaza si nu vorbeste decat rar. .a sa asezat jos si a inceput sa citeaca aratandui
pozele si asteptand reactiile lui Martin, dandui destul timp sa raspunda. #ocmai cand incepuse
sa zambeaca si sa se simta confortabil, a inceput sa sune alarma de incendiu. Ngomotul la
speriat. A luato pe esucatoare de mana, sia pus mainile la oc!i, a stigat dupa tatal lui si a tasnit
catre usa. 0na dintre educatoare la urmat, incercand sa il calmeze, in timp ce cealalta
educatoare aduna ceilalti copii ca sa iasa din cladire. Dana cand au iesit toti din cladire, Martin
tipa asa de tare, cu atata durere incat nimeni nu ii putea distrage atentia. Afara, educatoarea a
incercat sa il tina in brate, in timp ce tipa. Alarma sa oprit, iar Martin sa oprit putin sa asculte,
apoi a reinceput sa planga. .ducatoarea il tinea in brate, asigurandul ca totul este in ordine,
spunandui ca stie ca e zgomot prea mare. Directorul lea spus ca pot intra in clasa atat elevii cat
si eucatorii.Martin sa !otarat sa nu mai intre in clasa. 1nca remura si plangea. 1n timp ce ceilalti
copii sau intors inauntru, educatoarea continua sa il asigure ca totul e in regula, si ia spus sa
mearga sa bea apa pentru ca sar putea sa se simta mai bine. A fost de acord, dar a intrat in
cladire cu retinere. #oata ziua, fiecare mic sunet il facea pe Martin sa tresara. Mai tarziu cand a
venit tatal sau, a inceput iar sa planga. 1n timp ce tatal lui la luat in brate, eucatoarea ia povestit
evenimentele din dimineata aceea. Martin se tinea strans de tatal sau si plangea. #atal sau la
batut pe spate si -a spus> ?#rebuie sa fi fost infiorator, a fost atat de tare.. Martin a dat din cap.
.ducatoarea ia spus lui Marin ca asteapta sa il vada a doua zi, ca sa termine de citit cartea pe
care o incepusera. Martin a dat din cap ca da.
Strate$ii in clasa
Factorii pertur"atori din clasa
%e sugereaza definirea centrelor de invatare cu ajutorul imaginilor. Deoarece copii cu autism sunt
deseori usor de perturbat si suprastimulat, este recomandat ca celalalte afise de pe pereti sa fie
pastrate in numar minim si sa serveasca ca ajutor pentru lectia curenta.
Materialele clasei
Accesi"ilitatea aterialelor. Materialele clasei trebuie sa fie accesibile in siguranta pentru copii.
#otusi, se sugereaza punerea obiectelor care ii motiveaza pe copiii cu autism, usor mai departe,
pentru a avea mai multe optiuni, sa foloseasca cuvinte, sau comunicarea nonverbala pentru a
cere obiectele. 1n plus, pentru ca elevul cu autism sa nu fie coplesit si suprastimulat de prea
multe optiuni, este recomandat ca materialele cu mai multe piese, sa fie pastrate in recipiente
marcate clar, cu capace, pentru a putea fi folosit doar un recipient o data si, din nou, sa ii oferiti
oportunitati multiple pentru asi comunica alegerile.
Materiale pentru di&ersitatea culturala. Dentru a sublinia clasa ca o comunitate, materialele
clasei trebuie sa reflcte diferite culturi. 1n locurile pentru arta trebuie sa fie !artie si creioane cu
diferite culori pentru desenarea pielii si ar trebui sa ii incurajeze pe copii sa invete din comunitatile
lor. Ariile cu cuburi si cele pentru constructii ar trebui sa contina ve!icule, reprezentand diferite
tipuri de slujbe, diverse materiale de constructii si diferite animale rare. Cartile ar trebui sa fie
multifunctionale si ar trebui sa fie scrise in limile care sa reflecte limbile vorbite acasa de copii.
Aria de casa ar trebui sa contina papusi multirasiale, mancaruri din diferite culturi si recuzita si
imbracaminte pentru papusi care sa reflecte culturi si dizabilitati. Muzica in clasa trebuie sa
reflecte mai multe culturi, iar aria pentru stiinte ar trebui sa includa imagini cu plante si animale,
sau c!iar plante si animale adevarate din diferite parti ale lumii.
Tipul si ediul clasei
Copii cu autism sunt in mod special depenti de rutinele zilnice. De multe ori nu se adapteaza la
sc!imbari si trebuie sa stie dinainte despre activitatile alternante, pentru a putea procesa
sc!imbarea, la fel ca sa se pregateascapentru sc!imbare. Droblema timpului este dificila pentru
copii mici, deoarece inca nu siau dezvoltat conceptele de minute si ore. Multi dintre distribuitorii
scolilor au clepsidre cu nisip cu marcaje de 3, B sau 4 minute. 1nvestind intro clepsidra pentru
clasa, le va oferi copiilor mici o trecere vizuala a timpului. De e"emplu, clepsidra poate fi plasata
pe masa si educatoarea poate anunta Mai avem cinci minute de joaca. Cand se scurge nisipul
din clepsidra va trebui sa strangemJ. Clepsidrele le dau de asemenea, copiilor o idee despre cat
mai au de asteptat pentru atunci cand impart o jucarie, ?$a veni randul tau sa mergi cu bicileta
cand termina Io=ce. Io=ce va merge cu ea trei minute. $a fi randul tau cand se termina
clepsidra.
Mediul social
Aria de odi!na. Asa cum a fost subliniat in capitolul despre aptitudinile sociale, reciprocitatea
sociala este o provocare penru copilul cu autism. Deoarece copii cu autism nu invata de obicei
prin observatie sau prin modele, ei au nevoie de idicatii directe pentru asi dezvolta aptitudinile
necesare interactiunii sociale. Copii cu autism, nu stiu cum sa se alature jocului imaginativ, nici nu
inteleg cum sa se angajeze in jocul social, sau sa citeasca indicatiile sociale. Aceste deficite
sociale fac foarte dificila integrarea copilului cu autism intrun mediu social. Doar prin faptul ca
sunt inclusi intrun mediu al unei clase, ii face pe copiii cu autism sa munceasca tot timpul pentru
a se integra intrun mediu social. $a puteti imagina cat da obositor poate fi. De aceea este
important pentru acesti copii sa inteleaga ca e"ista un loc in clasa unde se pot separa da grup
oricand au nevoie de un moment pentru ei insisi.
Sarcinile in clasa. Copiilor le place sa participe activ in mediul activ. Cum a fost subliniat mai
devreme, un spatiu pentru lucrurile personale, ii ajuta pe copii sa realizeze ce fiecare apartine
clasei. 0n alt mod de a creste in comunitatea clasei este sa va asigurati ca fiecare copil din clasa
are o sarcina pentru ziua respectiva. %arcinile pot fi alese din nenumaratele lucruri ce trebuie
facute peste zi, incluzand> ajutorul la masa, tinutul steagului, ajutorul educatorului, responsabilul
cu vremea, ajutorul la crearea tabelului, ajutorul la crearea orarului, anuntul momentului pentru
curatenie, conducatorul de rand, ajutorul cu scaunele, conducatorul de joc in grup, sau orice alta
sarcina de rutina zilnica. .ste important ca fiecare copil sa aiba o sarcina in fiecare zi, pentru ca
fiecare copil sa simta ca poseda si apartine comunitatii clasei. Dentru copilul cu autism, daca ii
dam sa faca o sarcina cu un alt coleg, este de ajutor atunci cand are nevoie de indrumare.
*oaca
?'u e"ista reguli ar!itectonice pentru castelul construit din nori
*ocul pentru prescolari
Adultii umplu lumea copiilor cu indicatii comportamentale, rutine zilnice specifice, inteactiuni de
limbaj si sociale. 1n timpul jocului, copii pot sa se joace spontan fara supraveg!erea sau indicatiile
unui adult. Copiii folosesc ce invata si aplica in toate domeniile jocului lor. Cele mai eficiente
e"periente ale jocului, din care copiii invata despre lumea din jurul lor, sunt acele e"periente alese
de copil. ."perientele jocului trebuie sa fie placute pentru copii, sa fie angajati in acestea, sa fie
fle"ibile, imaginative si sc!imbatoare. 1n timpul unui asfel de joc, copiii isi stabilesc reguli, le
sc!imba si ei decid ce este real sau imaginar.
Iocul si obligatia. Iocul faciliteaza procesul de obligare, atunci cand copiii sunt angajati in
activitati pe care le aleg ei. 1n timpul jocului, educatorul poate observa dezvoltarea in anumite
domenii a unui copil.
*ocul si de-&oltarea. %tudiile indica faptul ca jocul favorizeaza dezvoltarea creativitatii,
rezolvarea problemelor si cresterea intelectuala. Iocul, de asemenea ajuta dezvoltarea sociala si
abilitatile emotionale. .ducatorii ar trebui sa actioneze pentru a usura jocul pentru a oferi optiuni.
Iocul de asemena intareste dezvoltarea in timp ce ofera si oportunitati pentru e"periente noi de
invatare. #eoreticianul copilariei timpurii, Iean Diaget, spunea ca jocul este cea mai importanta
ruta spre invatare, intrucat copiii isi creaza singuri felul propriu de a intelege ce se intampla in loc
de a se baza pe instructiunile unui adult. Diaget crede ca jocul este invatat in etape ca o parte a
procesului de dezvoltare. Acesta sugereaza urmatoarele etape de joc>
@ .tapa 3> Iocul ca e"ercitiu, care include activitati senzoriale motorii simple ca suptul, bagatul in
gura, desc!iderea si inc!iderea mainii, mangaierea, atingerea si lovirea cu piciorul. Copiii se afla
in etapa 3 a jocului de la nastre si pana la doi ani.
@ .tapa 8> Iocul simbolic sau prefacerea, care consta in crearea de scenarii prin care sa se
prefaca, in insusirea altui rol sau personalitate, cum ar fi a unui supererou, sau rolul de adult,
cariera acestiua, sau folosirea recuzitei pentru a reprezenta. Copii sunt in aceasta etapa de la doi
ani pana la unsprezece sau doisprezece.
@ .tapa B> Iocurile cu reguli, care este cea mai avansata etapa de joc. Copii incep sa se joace
jocuri cu reguli in jurul varstei de unsprezece, doisprezece ani. 1n aceasta etapa jocurile se joaca
dupa reguli, sau dupa regulile stabilite de grup. Dupa varsta de unsprezece, doisprezece ani,
jocurile sunt facute cu regului. Aceasta este etapa de joc care face tranzitia spre maturitate.
*ocul social. #eoreticianul 2ev $=gotsK= credea ca tot ceea ce se invata, se invata in cadrul unui
conte"t social. #ot el credea ca cei mici invata atunci cand adultii le ofera gidare cu ajutorul
sugestiilor, ideilor si a timpului indelungat acordat pentru aplicarea ideilor si a abilitatilor in jocul
lor. 1mpartasirea e"perientelor si comunicarea lor, altora, forteaza copilul sa gandeasca logic si sa
vorbeasca clar, astfel incat sa fie inteles. .ducatorii por ajuta invatarea sociala a copiilor prin
oferirea diferitelor oportunitati de a lucra si a se juca impreuna.
*ocul pentru copii cu autis.
*ocul si de-&oltarea. Copii cu autism, nu respecta calea normala in dezvoltarea jocului, care
este imbinat cu limbajul, abilitatile sociale si cunoasterea. Aceasta este de iteles, deoarece
limbajul si abilitatile sociale sunt doua arii deteriorate la copiii cu autism, si autismul este o
tulburare a dezvoltarii. De aceea etapele 3 si 8 dunt descrise diferit pentru copii cu autism, dupa
cum urmeaza>
@ .tapa 3> Iocul ca e"ercitiu, care include activitati senzoriale motorii simple ca suptul, bagatul in
gura, desc!iderea si inc!iderea mainii, mangaierea, atingerea si lovirea cu piciorul. Copii cu
dezvoltare normala sunt in etapa 3 a jocului de la nastere pana pe la 8 ani. Acest tip de joc este
obisnuit la copii cu autism, care sunt mai interesati de manipularea obiectelor si de e"plorarea
simturilor lor, prin bagarea in gura, invartit si alinierea obiectelor. De multe ori deprind un tipar
inadecvat de joaca cu o anumita jucarie. De e"emplu, un copil se poate juca cu camioane si
masini, dar sa le rastoarne cu rotile in sus si sa le observe cum se invart. Aceste moduri de joaca
trec la alergat, sarit, invartit si tasnit si de multe ori continua mult dupa varsta de 8 ani.
@ *ocul si"olic sau prefacerea, care consta in dezvoltarea unor scenarii, interpretarea rolului
sau a personalitatii altora, cum ar fi supereroi sau rolul si cariera adultilor, sau folosirea recuzitei
pentru a reprezenta materiala 6un cub de lemn poate deveni un telefon celular:.Copiii cu
dezvoltare normala sunt in etapa a 8a a jocului de la 8 ani pana la unsprezece, doisprezece ani.
Copiii cu autism nu se angajeaza spontan in jocul simbolic sau in prefacere. Cu toate ca ei se pot
juca cu camioane sau papusi, jocul lor este deseori acelasi, cu aceleasi jucarii si in acelasi centru
de invatare. 1nabilitatea de a se angaja spontan in jocul prefacerii, poate fi o combinatie a
inabilitatii unor copii cu autism de a intelege perspectiva unei alte persoana, denumita si teoria
mintii, din lipsa motivatiei, comunicarea defectuasa si aptitudini sociale inadecvate.
*ocul social pentru copiii cu autism. Deoarece multi copii cu autism percep literar vorbirea, de
multe ori nu inteleg cand alti copii se angajeaza in jocul prefacerii. %ar putea sa nu stie sa intre in
jocul imaginativ. Copiii cu autism, in general nu impartasesc e"perientele, nu ii imita pe altii sau
raspund la emotii. Droblemele de dezvoltare care intervin in jocul social, pentru un copil cu autism
includ lipsa motivatiei, abilitati de comunicare deteriorate si abilitati sociale inadecvate.
E#eplul di!icultatilor in %oc ale unui copil cu autis
Matt!eG este un copil de trei ani care trece la o gradinita de stat dupa ce un an a beneficiat de
servicii de la stat. Matt!eG are tulburari autiste. 2imbajul sau sa dezvoltat normal pana la 8 ani.
De atunci a incetat sa mai spuna altceva decat cateva cuvinte,Mama, pentru mama lui, #a pentru
tatal lui si C0 atunci cand vrea ceva de baut sau de mancat. Acum foloseste un pic limbajul
semnelor. &amilia lui si asistentii sociali, spera ca integrarea intro clasa cu colegi de varsta lui, il
va incuraja sa vorbeasca si sa dezvolte unele abilitati sociale.
Ca in majoritatea zilelor, in aceasta dimineta, Matt!eG sa jucat in centrul cu jocuri manipulative,
alaturi de doi colegi. A inlocuit puzzlelul pe care educatoarea la lasat pe masa cu un set de roti
dintate de plastic, spre nemultumirea colegilor sai. 0na dintre cele doua fetite sa uitat la Matt!eG
si a zis> ?Mat, de fiacare data scoti rotile. .u vreau sa ma joc cu puzzlelulJ. Matt continua sa
construiasca acelasi patrat din roti dintate pe care il construieste de fiecare data cand se joaca in
acest centru. Cele doua fetite au vrut sa plece, cand educatoarea a intervenit. ?Matt!eG, a spus
ea, ?!ai sa ne jucam cu puzzlelul acesta impreunaJ,Matt!eG a continuat cu rotile ca si cum nici
nu ar fi auzit. ? Cai sa facem puzzlelul acesta, si cand terminam, vom construi cu totii din rotile
dintate ceva mai mare decat puzzlelul acesta.. Matt!eG sa oprit din ce facea, a luat fiecare
piesa si a puso inapoi in cutie si apoi pe raft. .ducatoarea a scos puzzlelul si fetele sau intors
la masa. Matt!eG sa uitat la ele cum fac puzzle pana cand educatoarea ia pus doua piese in
mana. 2a ajutat sa gaseasca loocul pieselor, si au terminat puzzlelul. 1mediat dupa ce au pus
puzzlelul inapoi, Matt!eG a scos cutia cu roti si a construit acelasi patrat cu roti invartinduse.
.ducatoarea a mai adaugat doua patrate. .l a ezitat, dar a continuat sa invarta modelul sau
initial. Alti doi copii sau alaturat la construit. Matt!eG sa dat mai in spate si continua sa invarta
patratul sau, si sa jucat in paralel cu cei doi colegi, in timp ce ei adaugau roti si alte elemente
constructiei. 1ntrun efort pentru ai arata cum sa adauge la modelul sau, educatoarea a adaugat
o roata care sa ii invarta modelul. .l a scos roata pentru a putea sa se joace cu modelul sau,
singur.
Strate$ii in clasa
*ocul social
Cum am aratat mai devreme, in sectiunea cu abilitati sociale a acestui manual, reciprocitatea
este un tel educational foarte important pentru toti copii prescolari. De de alta parte, reciprocitatea
sociala este un deficit care provoaca probleme unui copil cu autism. Deoarece copii cu autism, nu
invata de obicei prin observatie sau prin modele, ei au nevoie de instructiuni directe pentru asi
dezvolta abilitatile necesare pentru interactiunea sociala sau jocul social. Dlasarea lui intrun
mediu care sal includa, unde pot fi indrumati de educatori, sau direct de colegii de aceeasi
varstale ofera celor cu autism reteaua sociala necesara pentru cresterea emotionala a fiecarui
copil. Daca un copil este nou in clasa, ganditiva cine ar fi un coleg bun pentru acest copil, pentru
al ajuta sa se familiarizeze cu clasa, cu ceilalti copii si cu rutinele din clasa.
Educatorii pot facilita interactiunea sociala, prin initierea si indrumarea activitatilor specifice si
jocuri bazate pe preferintele de joaca ale copilului. 1n cartea ?Dredand copiilor mici cu autism,
sunt facute urmatoarele sugestii pentru predarea strategiilor de joc unui copil cu autism>
@ 1ntroduceti o jucarie sau activitate o data. Drea multa sc!imbare poate fi coplesitoare.
@ Aratatii fiecare pas. Apoi ceretii sa repete dupa dumneavoastra.
@ 1ncepeti cu perioade scurte de joc structural. Apoi prelungiti perioadele, pe masura ce copilul
incepe sa tolereze activitatea.
@ Discutati despre activitate si folositi un nivel al limbajului adecvat fiecarui copil. &iti voiosi, folositi
o abordare vesela, spunand lucruri ca ?LoG, imi place atat de mult sa rostogolesc mingea catre
tineJ sau ?Ai construit asa un turn inaltJ 'u e diatractiv?
@ Cand predati o abilitate noua, folositi numele copilului si spunetii ce se va intampla.
@ Apoi, aratatii sau modelatii pasii din cursul activitatii, si incurajati copilul sa incerce activitatea
de unul singur.
@ Aveti grija ca fiecare activitate de joc sa fie D1%#/AC#1$A si recompensatoare pentru copil. 'u
uitati ca motivul principal pentru care copii se joaca este distractiaJ
Indruarea
?Copii nostri nu sunt roboti ce trebuie controlati. .i sunt copii ce trebuie sa invete cum sa se
inteleaga in lume. Au nevoie de abilitati de a comunica in moduri care ii vor face sa isi satisfaca
nevoile.%i trebuie sa ii ascultam ce ne spun. Comportamentul lor nu trebuie sa fie perfect. 'ici nu
trebuie sa se asemene cu copmortamentul altor copii.Copiii cu dizabilitati fizice se misca altfel
decat ceilalti si nu ne deranjeaza. Atunci sa nu ne deranjeze nici cand copiii cu dizbilitati
comportamentale se poarta altfel decat ceilalti copii.
Indruare pentru prescolari
Droblemele despre indrumare par sa domine interesul majoritatii educatorilor. Drezenta este
intotdeauna numeroasa la cursurile de dezvoltare profesionala pe partea de studiul
comportamentului aplicat, strategii disciplinare pozitive, variatiuni pentru pauza ca pedeapsa, si
un, doi , trei, magic. Multi copii mici se angajeaza in comportamente problema in timpul
dezvoltarii normale. 0neori, totusi va fi un copil care nu raspunde la interventie. %pecialistii in
dezvoltare, definesc comportamentul problema ca fiind>
@ Erice comportament care impiedica procesul de invatare al copilului, de dezvoltare si de joaca.
@ Comportamentul are este daunator copilului, altor copii sau adultilor.
@ Comportamentul care creaza riscul unor ulterioare probleme sociale sau esecuri la scoala.
Mai precis, problemele de comportament includ lovirea, ciupirea, muscarea, lovirea cu piciorul,
scuipatul, devastarea, cicaleala, ingnorarea regulilor, e"cluderea altor copii, injuratul, distrugerea
proprietatii, sau actiuni ma des intalnite ca si refuzul de a imparti sau criza de temperament.
%tudiile arata ca agresiunea fizica incepe pe la O luni, si atinge un varf , intre 89 si 8O de luni. De
la varsta de trei ani, copii trebuie sa fi invatat sa foloseasca metode adecvate pentru asi
satisface nevoile. 'ormal, majoritatea copiilor prezinta probleme de comportament cand sunt mai
mari, daca le e frica, sunt tristi, nervosi, nerabdatori sau deranjati in vreun fel. 1n general copii nu
se comporta cum ar trebui daca vor ceva sau vor sa evite ceva.
Indruare pentru copii ici cu autis
Intar-ierea in de-&oltare si indruare. 1nvatarea folosirii unor metode adecvate pentru asi
satisface niste nevoi, se dezvolta in jurul varstei de trei ani.Deoarece e"ista intarzieri de
dezvoltare, copiii cu autism prezinta un risc mai mare sa aiba probleme comportamentale. .ste
subliniat faptul ca prezinta aceleasi comportamente ca si colegii lor, dar la copiii cu autism, crizele
pot dura mai mult sau ractia comportamentala poate fi mai intensa decat cea a colegilor. #otusi,
asta nu inseamna ca problemele de comportament sunt evidente la toti copiii cu autism.
Inte$rarea sen-oriala si indruare. De multe ori, copiii cu autism prezinta comportamente
neobisnuite, cum ar fi fluturatul mainii, invartitul, acoperitul urec!ilor si tipatul, care ii supun mai
mult riscului problemelor sociale. 0nii copii cu autism au probleme de integrare senzoriala.
%tudiile subliniaza ca pentru copiii cu autism apare problema ca nu au abilitatea de a integra noi
informatii senzoriale, destul de bine pentru a alege ce stimul sa urmeze. De aici si imaginea
stereotipa despre copilul cu autism care isi acopera urec!ile si tipa. 0n sunet anume, poate
reprezenta o e"perienta dureroasa. 0nii copii cu autism sunt de asemenea linistiti si prefera sa nu
fie atinsi sau luati in brate. #emple Mradin, un adult cu sindromul Asperger spune>
?%timularea tactila, pentru mine si multi copii autisti, este o situatie din care nu poti catiga. Corpul
nostru tanjeste dupa cuntact uman, dar cand acesta apare, ne retragem in durere si confuzie.
Abia pe la 84 de ani, am putut sa dau mana cu cineva direct.
.ducatorii trebuie sa stie foarte bine despre deficientele senzoriale de integrare pe care le are un
copil aflat in grija lor, deoarece multe probleme comportamentale sunt de fapt un raspuns al
acelei deficiente..
Teoria intii si indruare. Dentru ca au deficiente in teoria mintii sau de intelegre a
perspectivei unei alte persone, copiii cu autism nu isi dau seama cand fac o greseala sau cand
fac lucruri inadecvate. Deoarece, deseori ei nu citesc indiciile sociale, sar putea sa nu inteleaga
ca cineva este suparat sau sar putea sa intreca o limita. Copii cu autism sunt deasemenea
literali si sar putea sa interpreteze incorect ceva ce lea spus cineva si sa actioneze repede in
apararea lor. Aceste deficiente pot duce la comportamente inadecvate si sa ii supuna unor riscuri
sociale.
Counicarea si indruare. Multi copii cu autism au deficiente de comunicare. Cand de c!inuie
sa verbalizeze si nu pot sa isi comunice suficient nevoile, sar putea sa devina frustrati si sa se
poarte inadecvat.
E#eplu de coportaent inadec&at in autis
Annie este un copil de trei ani cu tullburare pervasiva de comportament. A primit asistenta sociala
acasa in ultimul an, dar familia ei si ec!ipa care se ocupa de educarea ei cred ca ar trebui sa
beneficieze de e"perienta gradinitei, pentru a fi printre colegi de aceeasi varsta.
Annie este la gradinita de o luna. 1n acest timp ea a prezentat cateva comportamente problema,
variind de la lovirea cu piciorul, lovirea, aruncarea jucariilor si plecarea din clasa
nesupraveg!eata. Comportamentul ei nu e razbunator, dar are multa energie si foloseste
comunicarea verbala la minim. Deasemenea este foarte sensibila la nivelul ridicat al zgomotelor
din clasa. Cu cat creste nivelul zgomotului, cu atat creste activitatea ei. Mama ei, ii comunica
orarul de dimineata si imbracarea poate fi deseori o problema. %osetele trebuie puse intrun
anumit mod pentru a nu se aduna, pantofii trebuie legati intrun anumit fel si tricourile si lenjeria
trebuie sa nu aiba etic!ete. 1n aceasta dimineata, Annie fuge in clasa invartinduse cu roc!ia cea
noua pentru a o vedea toti prietenii. .ra ziua in care se facea poza si era bucuroasa ca putea sa
poarte roc!ia cea noua. Dimineata a decurs bine, cu rutina zilnica, pana cand Annie a aflat ca nu
vor merge afara, pentru ca locul de joaca era cu norori si toti erau imbracati frumos pentru ziua in
care se facea poza. Annie a plans un pic. 1i placea sa se joace afara. Mai tarziu, stiind bine orarul,
Annie a facut ordine si isi lua cutiuta cu mancarea de pranz din dulapiorul ei. .ducatoarea a
zambit si ia spus>Annie, sti ca asta facem cand mancam pranzul. Azi e altfel. Astazi facem poze
si apoi ne intoarcem in clasa sa mancam. Annie a plans putin. .ducatoarea a ajutato sa puna
cutiuta inapoi si ia spus ca si ei ii e foame, dar nu va dura mult fotografierea. Cand au ajuns jos
pentru poze, li sa spus ca fotograful intarzie putin, si ca va mai dura cam 34 minute inainte sa
poata sa inceapa. Asa ca educatoarea ia asezat pe copii intro alta clasa si lea citit cateva
povesti. Annie era confuza. De cateva ori, in timpul povestilor, sa ridicat, infasurandusi parul pe
deget, uitanduse nelinistita la blitzul din camera alaturata. .ducatoarea a aduso inapoi in cerc.
Annie nu putea sta linistita. A inceput sa il loveasca usor cu piciorul pe baiatul de langa el. Cand
acesta sa mutat, ea sa mutat langa el, si la lovit mai tare. Aceasta a continuat pana cand cei
doi erau in picioare, baiatul incercand sa se mute, iar Annie il urama indeaproape. .ducatoarea a
intervenit si la pus pe baiat sa stea intro parte a sa si pe Annie in cealalta. &otograful era acum
pregatit pentru clasa, asa ca cei mici sau mutat in acea clasa si sau asezat pe jos, fiecare
asteptandusi randul. Annie sa asezat si imediat a inceput sa isi rasuceasca parul pe deget si
legananduse nelinistita, se uita la fotograf. 2a fiecare blitz, se oprea si isi acoperea oc!i cu
mainile. Cand educatoaea a anuntato ce era randul ei sa faca poza, Annie sa dus impotrivindu
se si sa asezat pe scaun. &otograful repeta ?0itate aici, uitate la mine., in timp ce Annie se
uitat nelinistita la toate ec!ipamentele din spatele lui. 'eputand sa ii atraga altfel atentia,
fotograful a mers la Annie, ao luat de barbia si a asezato pentru poza, iar Annie la muscat de
mana.
De ce acest coportaent.
Cum sa subliniat mai sus, copii se comporta inadecvat pentru a evita ceva pentru ca vor ceva. 1n
e"emplul anterior, ziua lui Annie sa abatut de la orarul obisnuit, deci sia inceput ziua cu putina
neliniste. Avea nevoie de organizare. 'elinistea ei a crescut cand la vazut pe fotograf care
manuia toate ec!ipamentele neobisnuite care nu aratau deloc ca si aparatul de foto