P. 1
scriera de la Tartaria 1

scriera de la Tartaria 1

|Views: 4|Likes:
Published by Florin Munteanu
ilustrat
ilustrat

More info:

Published by: Florin Munteanu on May 05, 2014
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/24/2015

pdf

text

original

Câte ceva despre o istorie a scrisului

CÂTE CEVA DESPRE O ISTORIE
A SCRISULUI

Fenomenul Tărtăria nu este unul singular şi nici intenţia acelor oameni, din vremurile
străvechi, de a scrie mesaje pe plăcuţe de ceramică nu s-a născut peste noapte.
Este imperios necesar să reconsiderăm rolul evoluţiei organizării societăţii, a dezvoltării vieţii
sociale, culturale şi a credinţelor, elemente care la un moment dat, în urma unei sinteze
produse pe multiple planuri, au energia potenţială necesară de a genera noi orme de
maniestare în toate domeniile vieţii.
!oi românii, poate datorită istoriei noastre z"uciumate, poate unor convingeri ancorate
prea puternic #în cea ce ştim la un moment dat#, suntem o"işnuiţi să raportăm ori ce
descoperire nouă la cele similare de pe alte meridiane, la stadiile cunoscute a culturii unor
popoare care se "ucură de o istorie recunoscută în unanimitate. $ceste considerente îi
determină pe unii oameni de ştiinţă să conteste descoperirile care prin natura lor au valoarea
istorică necesara de a schim"a conceptele de până atunci. %n acest conte&t se poate amintii şi
#o"işnuinţa# de a contesta cu prea multă uşurinţă autenticitatea unor descoperii ără precedent.
$ceastă atitudine ciudată este născută în aceeaşi măsură din precauţiune şi dintr-o rigurozitate
e&cesivă aţă de #cele cunoscute şi acceptate până la ora respectivă.#
Tarele mici ale irii omeneşti, de asemenea natură, s-au maniestat şi vis-a-vis de
arteactele descoperite de arheologul !icolae 'lassa, considerate de omul de ştiinţă drept
piese care aparţin neoliticului mijlociu de pe teritoriul (omânei. (eacţia unei părţi importante
a celor de specialitate a ost cât se poate de simplă, dezarmată şi chiar compromiţătoare, prin
airmaţia rostită cu autoritatea însărcinări lor, şi anume că sunt ) #nişte alsuri#.
$şa au decurs evenimentele în anul *+,* când, datorită descoperirilor de la Tărtăria, un
sat din podişul transilvănean, numele lui !icolae 'lassa devine cunoscut în toată lumea
ştiinţiică de specialitate în urma aducerii la lumină a celei mai vechi scrieri cunoscută până
cum pe Terra. -ar istoria acelor locuri nu a început în perioada căreia îi aparţinea noua
*
.ig. / 0auhinia.
.igură eminină
.ig. 1. 'as antropomor cu
greutate pe cap. Cultura
2umelniţa
$l 2aşpar
descoperire deoarece, când arheologi identiică o aşezare ce aparţine unor epoci îndepărtate în
timp, ăcând astel lumină în vremurile de mult apuse, au e&istat înaintea acelor colectivităţi,
cum este iresc, locuiri, societăţi şi culturi, mult mai vechi, care au stat la "aza devenirii etapei
descoperite.
3n asemenea model de continuitate s-a desăşurat şi în cazul sitului de la Tărtăria de pe
valea 4ureşului, unde au ost descoperite trei piese #misterioase# care s-au dovedit a i
#su"iecte senzaţionale#, verita"ile evenimente arheologice pentru anul *+,*. -in acest motiv
considerăm că este necesar să aducem în atenţia celor interesaţi, 5este evident că nu ne reerim
la specialişti6, câteva e&emple din trecutul oarte îndepărtat al meleagurilor noastre pentru a
convinge cititorul despre aptul că, acest areal a ost locuit din vremuri imemoria"ile.
-e o"icei noi românii, atunci când auzim de unele priorităţi mondiale, sau numai
continentale, care aparţin zonei Carpato--unăreano-
7ontice, nu dăm crezare opiniilor celor implicaţi în
descoperirile respective. -in păcate această practică nu
este olosită numai de cei ne avizaţi. 8i unii oamenii de
ştiinţă adoptă, adesea, o atitudine ostilă în aţa unor
dovezi de necontestat.
7oate am ost o"işnuiţi vreme îndelungată cu un
asemenea concept, început încă din perioada şcolarizării
noastre, că) toate noutăţile şi chiar priorităţile
trebuie considerate apanajul altor naţiuni, sau altor
popoare ale lumii, deoarece, conform obişnuinţei,
"nici într-un caz" ele nu pot aparţine acestor
meleaguri".
Cum este iresc sunt şi e&cepţii. 9pre "ucuria
noastră sunt şi oameni de ştiinţă dispuşi a ace analize
competente, a"ordând cu seriozitate şi o"iectivitate
trecutul nostru. Ei nu acceptă sentimentul slugarnic al
celor #sla"i# aţa de cei puternici, şi analizează aptele,
valorile trecutului nostru îndepărtat, cu maturitate ştiinţiică
:ată ce spune despre (omânia 4arijia 2im"utas
*
)
România este vatra a cea ce
am numit echea !uropă
"
, o
entitate cultu-rală cuprinsă între
#$%%- &$%% î'(r', a)ata pe o
societate matriarhală, teocra-tică,
paşnică, iubitoare şi creatoare de
artă, care a precedat societăţile
indo-europene, patriarhale de
luptători din epocile bronzului si
fierului'
*luitoarele descoperi făcute
în România şi în alte ţări
învecinate, după al doilea război
mondial, asociate datărilor cu carbon radioactiv, au
*
4arijia 2im"utas, lituaniană sta"ilită în $merica după al 1-lea răz"oi, proesoară la 3niversitatea Caliorniei
arheolog, specialist în neolitic, o somitate recunoscută pe plan mondial.
1

.ig *. ;arta pincipalilor culturi din 'echea Europ ă

.ig. <. =mul de Cro-4agnon. (econstituire
9tânga de 4.4. 2herassimov. -reapta
-upă un craniu de la Com"e-Chapel
.ig , -ro"eta Turnu 9everin. =mul din
mezolitic. $celaşi craniu din ig >,
reconstituire de -.:. (iscuţia
Câte ceva despre o istorie a scrisului
făcut posibilă înţelegerea importanţei începutu-rilor culturii "vechi europene"
o cultură a unei societăţi de agricultori'
+ devenit de asemenea evidentă că această străveche civilizaţie europeană
precede cu câteva milenii pe cea sumeriană' +ceste date fac imposibilă ipoteza
conform căreia civilizaţia războinică şi violentă a sumerienilor ar fi fost cea
mai timpurie de pe glob'
,n vechea !uropă nu e)istau fortificaţii elaborate şi nici arme de luptă'
+bsenţa reprezentărilor privind o societate războinică sau condusă de bărbaţi,
reflectă o structură socială în care femeile aveau rolul principal şi în care, atât
bărbaţii cât şi femeile, activau în mod egal întru binele comun' + fost o
perioadă de reală armonie în deplin acord cu energiile creatoare ale naturii'
-rebuie ca de acum în acolo să recunoaştem realităţile şi modul de viaţă ale
epocilor neolitică şi a cuprului, care însemnau mult mai mult decât semănatul,
culesul, măcinatul şi coacerea pâinii ori ridicarea caselor'
-rebuie să recunoaştem realizările
strămoşilor noştri " vechii europeni" aşa cum au
fost ele şi în mod implicit şi preocupările lor şi
constatăm cu admiraţie că erau remarcabili
constructori de temple, producători de ceramică
admirabil pictată şi de obiecte de cult, creatori
de sculpturi şi de figurine reprezentând divinităţi
într-o mare varietate de tipuri, organizatori şi în
acelaşi timp participanţi la ritualurile sezoniere,
la cele funerare şi de alte feluri'
+cceptând şi înţelegând virtuţile lor nu
rămânem surprinşi că aceşti oameni au
perfecţionat şi folosit o scriere sacră începând
cu cel puţin sfârşitul mileniului al .-lea î'(r'
+ceste argumente ne indică calea pe care
mergând va trebui de acum în acolo să recunoaştem importanţa spiritualităţii
echii !urope ca o parte a istoriei noastre'
4arijia 2im"utas
?os $ngeles, octom"rie *+@A .
-aB va tre"ui să recunoaştem importanţa spiritualităţii 'echii Europe şi poate ar i util să
ne preocupăm cu mai mult interes de spiritualitatea dacilor, a tracilor şi chiar pelasgilor, aşa
vom înţelege mai uşor tainele nedesluşite a neoliticului .
PRIMELE INFORMAŢII DESPRE PROTO-INDOEUROPENE

Pentru mileniu :::-sauCşi mileniul :: î.;r. se poate vor"i de apariţia pe scena istoriei a
pre-geto-dacilor. 2eto-dacii
de neam
tracic
ac
1
'echea Cultură Europeană, >>DD-/>DD î.;r.
/

.


.ig.>. -ro"eta Turnu 9everin. 9chelet provenit dintr-un mormânt, preistoric păstrat la muzeul din localitate


$l 2aşpar
parte, ne îndoielnic, din marea amilie indo-europeană, iar procesul de constituire etnică şi o
"ună parte a istoriei lor de început se va desăşura împreună cu cea a tracilor.
:ndividualizarea s-a produs a"ia la sârşitul primei epoci a ierului şi, cu siguranţă, până în
secolul al ':-lea î.e.n. când geto-dacii sunt menţionaţi în izvoarele istorice.
-upă cum a ost menţionat mai sus, din punct de vedere cultural, pot i ăcute
aprecieri despre nivelul la care au ajuns strămoşii dacilor - pelasgi şi tracii-. Cu siguranţă
acestea sunt insuiciente deoarece suntem interesaţi şi de înăţişarea strămoşilor noştri, a
tipului uman din care ăceau parte. %n acest domeniu au ost urnizate unele inormaţii în urma
studierii scheletelor umane din vremea respectivă. Cu ajutorul antropologiei, s-a sta"ilit că
majoritatea colectivităţilor, care s-au dezvoltat pe în jurul Carpaţilor, - adică pe teritoriul
(omâniei în neolitic -, aparţineau tipului uman mediteranean, cu alte cuvinte sunt caracterizaţi
din punct de vedere antropologic în grupa populaţiilor cu cutii craniene rotunde.
$cestor inormaţii se impune să se
adauge şi cele mai recente studii genetice, care
precizează că au ost trei zone în Europa în
care oamenii au supravieţuit ultimei
glaciaţiuni şi au transmis mai departe
moştenirea genetică) zona "ascilor din 7irinei,
în 0alcanii şi în zona moldoveano-ucrainiană,
de la -unăre până dincolo de !istru, în nordul
4ării !egre. $stel astăzi @DE din stocul
genetic al europenilor provine de la aceşti
oameni. %n ciuda invaziilor din aara Europei
şi a amestecurilor din toate timpurile
#materia# genetică străveche nu poate i
modiicată. 9untem urmaşii direcţi ai primilor
oameni #moderni, ajunşi din $rica în Europa,
oameni de
Cro-4ann. %n sensul acesta, indo-europenii, care se
presupun că au invadat Europa în epoca "ronzului, nu au
aectat genetic populaţiile pe care le-au găsit, decât cu un
procent de *D-*>E. -eci marea majoritate a europenilor
sunt cei care au continuat marele drum al evoluţiei societăţii
omeneşti din %ndepărtatul paleolitic până acum, deci
suntem aici din totdeauna, împreună cu lim"a ce o vor"im.
/

/
$ura 7eţan. $9, nr. A>1 1DDA
<
.ig. A. Feiţa de la 'idra.

.ig. 1. Capul zeului 8oim din
;ieraGonpolis. Egipt
.ig.. +. Capul zeului 8oim
din
;ieraGonpolis. Egipt
.ig. @ !o"ili daci de pe 7oarta lui Constantin
în peisajul 9armisegetuzei (egia

Câte ceva despre o istorie a scrisului
7entru a cunoaşte adevărata valoare istorică a descoperirilor
din neoliticul românesc, adică din spaţiul Carpato-dunăreano-
pontic, atât vestigiile descoperite cât şi nivelul cultural şi
tehnologic la care a ajuns societatea acelor vremuri, tre"uie
comparate cu valori similare ale altor civilizaţii de pe glo" din
aceeaşi perioadă .
Avem toate argumentele să considerăm, ără a e&agera, că renumita cultură
Cucuteni, 5care cunoaşte apogeul cu patru milenii î.;r.6 împreună cu celelalte culturi, care
aparţin neoliticului carpato-dunăreano-pontic, se datorează unei perioade lente de dezvoltare
socială, economică şi artistică, derulată în decurs de milenii, ce a avut drept rezultat apariţia
acelei civilizaţii din acest spaţiu. Ea a devenit deinitorie pentru începuturile culturii
europene. %n acest spaţiu geograic şi cultural, înaintaşii neolitici ai geto-dacilor au dezvoltat
o cultură de e&cepţie, care avea toate şansele să conducă spre o nouă treaptă de evoluţie a
societăţii umane din jurul Carpaţilor, din nordul 0alcanilor, din stepele nord-pontice şi din
estul Europei centrale, pe care oamenii de ştiinţă o denumesc C3?T3($ 'EC;::
E3(=7E.
Cele mai vechi culturile neolitice din sud-estul european au e&istat cu milenii
înainte de apariţia civilizaţiei din 4esopotamia şi 'alea !ilului, iind datate de către
arheologi în ultima parte a mileniului :' î.;r., deci în perioada neoliticului mijlociu
pentru teritoriile noastre, este vor"a de culturile din
4esopotamia şi 'alea !ilului care, sunt
contemporane cu culturile Cucuteni, 2umelniţa şi
;amangia. Tot în acel vremuri se constituie primele
state din Egipt, regatul din -elta !ilului, cu capitala
la 0uto şi, cam în aceeaşi perioadă, s-a constituit
regatul de pe cursul mijlociu al luviului, cu capitala
;ieraGonpolis.
%n acelaşi timp apare scrierea hierogliică
contemporană cu apariţia a mai multor zei locali) (a
5;eliopolis6, 7tâh 54emphis6, $mon 5Te"a6, se
cristalizează triada principală a panteonului egiptean)
=siris, :sis şi ;orus.
!u lipsesc din această măreaţă înşiruire a
evenimentelor
nici strămoşii
noştri, deoarece şi
ei s-au înscris în
marele iureş al
dezvoltării
gândirii
sim"olice. %n
unele domenii
chiar au depăşit
alte vetre de
inteligenţă a
societăţii omeneşti
>
.ig. +. .igurină din lut ars.
Cultura 2umelniţa
.ig. *D. .igurină din lut ars,
Cultura 2umelniţa
.ig. /. HarnaG. Coloane în
orma de papirus, cca /DDD î'(r'
.ig. ** HarnaG. Coloane în orma
de papirus, cca /DDD î.;r.
.ig *@ 7odei. Casston adanc.
Cultura Cucuteni 0
.ig *1 7odei. Castron adânc.
Cultura Cucuteni 0
$l 2aşpar
prin intuiţia şi sim"olismul lor. -atorită acestor atri"ute se e&plică cum au reuşit ei, I
strămoşii dacilor şi a tracilor -, pelasgi - să e&prime gânduri şi apte prin intermediul unor
semne sugestive, cu alte cuvinte printr-o scriere, care dieră de scrierea cu sim"oluri ori
ideograme. Ea este vechea scriere europeană apărută pe valea 4ureşului, pe terito-riului
actual al (omâniei, cu I cel puţin-, 1.DDD de ani înainte de scrierea sumeriană, azi iind
cea mai veche scriere cunoscută din istoria lumii. Este oarte posi"il că scrierea de pe
'alea 4ureşului avea contingenţă cu maniestările religioase, servind la înregistrarea
unor date, ori având rol dedicatoriu şi comemorativ.
-ovezile incontesta"ile în acest sens au ost descoperite la Tărtăria
<
, localitate situată
pe valea 4ureşului.
-ar înainte de a descrie descoperirea de la Tărtăria să acem o incursiune în istoria
scrisului aşa cum au sta"ilit-o specialiştii înainte de anul *+,*, anul descoperii scrierii de
la Tărtăria.

Toţi istoricii au caracterizat dezvoltarea scrisului ca pe un moment decisiv, marcând
graniţa dintre istorie şi preistorie. =pinia tradiţională asupra istoriei scrisului spune că
modalitatea cea mai veche de a nota idei a ost desenarea imaginii evenimentului respectiv.
7icturile din peşterile europene, datând din cel puţin /1.DDD î.;r, sunt un astel de e&emplu.
3rmătorul pas este utilizarea unui sistem de însemnări, olosind o scriere de semne
identice pentru a reda mai multe evenimente. 4arshacG a arătat că această metodă de notare
se olosea în vestul Europei înainte de /D.DDD î.;r. =amenii 2rooved Jare oloseau un
sistem de însemnări caracterizate zonei din valea 0oKne din :rlanda, unde au creat şi arta
a"stractă. -eşi despre scriere se crede că nu s-a dezvoltat decât acum >.DDD de ani în 9umer,
proesorul Thom credea că această artă a"stractă, găsită în toate siturile 2rooved Jare,
reprezintă o ormă de început a scrisului.
PRIMA SCRIERE.
Cea mai veche ormă cunoscută a scrierii era cea sumeriană veche, pictograia, se
numeşte elamită şi datează cam din anul /.*DD î.;r. $rheologul Lonh ;acGMell
>
spune despre
aceasta )
"/imbolurile erau nişte semne
abstracte pictografice, făcute în plăcuţe de
argilă mici în formă de pernă şi legate una
de alta într-un mod linear0' +ceste forme
abstracte sunt identice în aparenţă cu
picturile si desenele de pe obiectele de
olărit create de oameni încă neştiutori' "
'echiul oraş sumerian 3ruG este locul
unde s-a dezvoltat prima scriere pictograică
stilizată. $ceste caractere, sau logorame, au
ost curând asociate cu sila"ele vor"ite,
însemnate pe plăcuţe de argilă cu un sistem de
semne ce era olosit pentru a transmitere
mesaje comple&e. 7rincipalul inconvenient al aceste scrieri a ost aptul că scri"ii tre"uiau să
<
Cristopher Hinght, (o"ert ?omas. $paratul lui 3riel pag *++.
>
;acGMell, J.L.) 9ings, ?etters, Jprds $rchaeologK -iscovers Jriting, 4acmillan, *+@A
,
.ig. >. Tello. 9tela unerară a preotului
-udu. 9criere ideograică sec NN'::: î.;r.
.ig */. Tello. 9telă unerara unerară a preotului
-udu. 9criere idograică sec. NN'::: :. ;r.
Câte ceva despre o istorie a scrisului
înveţe aproape 1DDD de sim"oluri independente. $cest lucru rămâne vala"il şi astăzi în cazul
scrierii pictograice japoneze şi chineze moderne, apt ce-i o"ligă pe aceştia să olosească un
su"set limitat pentru a utiliza tastatura calculatorului.
9crierea cuneiormă olosită în lim"a sumeriană se pare că a apărut din nevoia de a avea
un sistem de date al comerţului în creştere din domeniul manuacturier. $rheologul -enise
9chmandt-0eserat a ost prima persoană care şi-a dat seama de importanţă ciudatelor
#o"iecte# de pe tă"liţele de lut. $ceste semne erau sere mici, discuri, conuri, cilindri,
tetragrame şi dierite orme geometrice. Ea a o"servat că aceste sim"oluri, după cum le-a
numit, erau răspândite peste tot în :srael, :ran, :raG, şi 9iria, şi s-a sta"ilit că sunt unele dintre
cele mai vechi o"iecte de lut ars cu scopul de a le ace cât mai rezistente.
$rheologul a spus că sim"oluri respective ac parte dintr-un sistem. 7entru că a găsit nu
odată conuri mici şi mari, discuri su"ţiri şi groase, sere mici şi mari, "a chiar şi racţiuni de
sere, ca jumătate, sau trei serturi
,
.
Ea, a studiat mai mult de *D.DDD de sim"oluri şi a putut să demonstreze că acest sistem
de relatare olosea o metodologie în dezvoltare din mileniul al ':::-lea î.;r. în =rientul
$propiat.
Venirea sumerienilor a adus cu sine dezvoltarea sistemului numeric. -ezvoltarea vieţii
citadine a ăcut ca societatea să ai"ă tot mai mult nevoie de un mod de a conta"iliza totul şi,
cum în inal sistemul deţinut de ei n-a rezistat, s-a ajuns la unul nou. !evoia de a produce un
număr tot mai mare de sim"oluri adus în inal la un nou sistem de a manevra datele, acesta
iind ultimul pas spre apariţiei scrierii sumeriene
A
.
9crierea elamită s-a transormat într-un el de logogramă cunoscută su" numele de
cuneiormă.
-ar iind că aceasta scriere veche olosea sim"oluri ale cuvintelor, nu un ala"et, ea
poate i citită în termeni destul de vagi. Ea nu redă vor"irea, ci mai multe imagini de cuvinte.
-atorită aptului că un singur semn poate i citit în mai multe eluri, după su"iectivitatea
cititorului, un rând de te&t poate i interpretat în mai multe eluri. El poate crea pro"leme
când se încearcă reprezentarea unor o"iecte colective.
;acGMell spune că vechii
egipteni au început să rezolve această
pro"lemă, olosind o clasă de semne
de iden-tiicare sau ideograme pentru
a prezenta înţelesul unui cuvânt.
$cesta o"servaţie este e&empliică
prin desenul unui om urmat de linii
verticale sugerând cinci oameni.
?im"ajul sim"olic ace mai diicilă interpretarea razelor speciice şi concrete, deoarece
sim"olurile au mai multe sensuri. 7entru a soluţiona această pro"lemă s-a accelerat
dezvoltarea scrisului, deoarece la oarte puţin timp după aceasta au apărut, alte două orme de
scriere în Egipt
@
şi în (egatul Elam, ce se ala la est de 9umer, în HazaGstanul de azi.
$cest el de incizii, cunoscute
su" numele general de petroglie, au
,
9chmandt-0eserat. -) eore Jriting, volumul *O rom Counting to Cuneiorm, 3niversitK o Te&as 7res, *++1
A
(udgleK, (,) ?ost Civilizations o the 9tone $ge, Centure, *++@
@
;ans Jolhgang 4uler, Comorile .araonilor,, Ed. $Puila *++/. 0ucureşti.
A
.ig. *< :nscripţie elamită
.ig. *>. Tam"urine tătaro-mongole
.ig. *>. .ragment de pe
spătarul tronului prinţesei 9it-
$mon
$l 2aşpar
ost găsite în număr oarte mare aproape în toate ţinuturile lumii ) $sia, în Europa, în
$merica, în $ustralia, în $ra"ia si altele.
.oarte interesante sunt inciziile găsite la
Cerdina în 9i"eria. Cea ce surprinde în primul
rând ochiul, când privim petrogriele, este marea lor asemănare în privinţa e&ecuţiei şi a
măiestriei artistice, ori care ar i locul de pe supraaţa glo"ului de unde provin.
+
9crierea hierogliică egipteană se crede că s-a dezvoltat ca
rezultat al inovaţiilor sumeriene. $şa numita scriere
protoelamită care s-a dezvoltat în Elam nu a ost încă descirată
şi nu se poate spune nimic de natura ei acum, doar că, din
numărul de semne olosite, este o ormă de notaţie tip
logograma. $cest el de scriere pictograică s-a dezvoltat mai
târziu în $egean, în $natolia, în valea :ndus din :ndia şi
"ineînţeles, în China, unde se mai oloseşte acest sistem.
3rmătorul pas înainte, a ost ala"etul, sistem în care iecare sunet individual din lim"aj,
este codiicat într-un sim"ol şi apoi asociat în grupuri, ormând sunetele cuvintelor. $ceasta
este o metodă de notare orte "ună, pentru că poate relata ori ce poate i rostit, şi totodată nu
are nevoie de multe sim"oluri dierite pentru a ace acest lucru cât mai clar, ;acGMell a
rezumat dezvoltare procesului astel )
"1ele mai vechi sisteme de scriere pictografică foloseau logogramele, apoi, în plus
ideograma, ajungându-se astfel la un stadiu, în care mai multe semne reprezentau sunetele
vorbite' +ceasta se numeşte fonetizare' 1ând semnele reprezintă sunete, nu e nevoie să le
prezentăm ca obiecte fizice, având astfel un sistem de scriere abstract"
2%
Opinia academică generală este că primele ala"ete s-au dezvoltat independent, prin
două popoare dieriteO mesopotamienii în est şi enicienii în vest. .enicienii erau o naţiune
mică, renumită, de marinari, al căror teritoriu se limita la o lim"ă îngustă de pământ, situată
pe coasta 4editeranei, unde se ală acum :sraelul şi ?i"anul. 2raniţa sudică era muntele
Carmel, locul unde s-a găsit rămăşitele lui ;omo 9apiens, şi una dintre locaţiile cele mai
sinte din 'echiul Testament. .enicienii erau semiţi, înrudiţi cu canaanienii din vechea
7alestina, iar cercetările au arătat că şi-au întemeiat primele aşezări în aceasta zonă prin 1.>DD
î.;r. Ei au devenit cei mai de succes negustori şi marinari ai lumii antice, călătorind prin
4editerană şi până în :nsulele 0ritanice.
Este interesant de ştiut că Templul lui 9olomon, construit la sârşitul primului mileniu
î.;r., se pare că a ost construit de enicieni, care în mod evident aveau nişte cunoştinţe sau
a"ilităţi, pe care evreii din :erusalim nu le aveau. -in acest motiv, pro"a"il, construcţia
acestei clădiri este importantă pentru masoni.
%n timp ce alte naţiuni aveau nevoie de multe sute de semne pentru a-si e&prima
gândurile şi pentru a da ormă vor"irii umane, cândva între *.ADD şi *.>DD î.;r., enicienii au
inventat *1 semne simple, care se potriveau perect cu iecare sunet din lim"a lor.
**
9e credea că scrisul a ajuns în :nsulele 0ritanice doar în perioada romană, dar în *++,,
un articol de ziar sugera că acest eveniment se poate să i avut loc mult mai devreme decât se
credea anterior. :ată comentarea evenimentului)
+
8er"an $ndronescu. C$-4=9, 9curtă :storie a 9crisului,, Editura 8tiinţiică *+,,. 0ucureşti.
*D
;acGMell,J.L.) 9igus, ?ettes, Jord $rhaeologK -iscovers, 4acmillan,*+@A
**
C. Hinght, (. ?omas.
@
Câte ceva despre o istorie a scrisului
"+rheologii au găsit un sistem de scriere care-i poate face pe istorici să analizeze, încă
odată, teoriile acceptate de mult cu privire la naşterea civilizaţiei în !uropa de est'
/imbolul scrise 34 apare pe duzini de fragmente de ceramică de acum &'$%% de ani, în
aşezările 56en7 până în 8ajorca' !ste mai comple) decât oricare altul găsit înainte în
!uropa de est şi sugerează că civilizaţia epocii bronzului domina 8area 9ritanie, /pania şi
:ranţa prin 2'$%% î'(r'"
2"
$rticolul preciza că această civilizaţie antică a ost distrusă de puterea a tot stăpânitoare
a romanilor şi a pierdut ala"etul sau în avoarea scrierii latine, care se oloseşte şi azi. -r.
Jilliam Jaldren, un arhelog de la =&ord, a spus următoarele)
"+ceste descoperiri sugerează că unele părţi din !uropa de est, considerate anterior
analfabete, ar fi putut să fie la fel de avansate ca vechii greci şi romani' /-ar putea ca
istoricii să nu mai considere coasta estică a 8editeranei singurul cămin spiritual al culturii
moderne"
2&
7unctul culminant al acestor idei a ost e&primat de proesorului !. 7urcell, specialist în
istoria antică, disciplină pe care o predă la 3niversitatea din =&ord)
"+r fi senzaţional dacă această civilizaţie şi-ar fi putu crea propria scriere' +cest lucru
ar arăta faptul că şi-au format un concept comple) propriu lor, folosind simboluri care să
reprezinte sunete şi astfel, au ajuns să-şi formeze un alfabet rudimentar'"
14
:nteresant a ost tipul de sim"oluri olosite. $cestea au descins în istorie ca #incizii
de linii verticale, orizontale şi diagonale, cercuri şi modele cu puncte aidoma scrierii #$
lineare#, care a ost olosită ulterior de cultura minoică din Creta. 8i mai interesante au
ost ilustraţiile scrierii reprezentând sim"oluri cu semne din siturile megalicite de pe
coastele de vest ale 4arii 0ritanii.
#;e-am dat seama că această poveste nu putea fi o simplă progresie de la un
sistem de calcul la un alfabet scris' +nalizând cele mai vechi e)emple de simboluri
pictografice s-au transformat în scrierea cuneiformă din *ru6, am rămas uimiţi de
asemănarea simbolurilor megalitice găsite în partea de vest a insulelor 9ritanice'
/crierea cuneiformă de mai târziu este foarte stilizată şi comple)ă, dar inscripţia de pe
ilustraţia unui vas foarte vechi paleoelamit din 8arudasht, lângă <ersepollis, pare a fi
megalitică'"
2$
%n *+@/, 4artin 0rennan a pu"licat un studiu despre un număr de /,D de pietre
megalitice sculptate, din :rlanda, insistând asupra principalelor sim"oluri, recvenţa
apariţii iecărui tip de sim"ol şi elul în care sim"olurile se legau între ele. Toate
sim"olurile de pe inscripţiile elamite datând din /DDD î.;r. au apărut cu regularitate pe
pietrele megalitice sculptate datând din perioada <DDD-1>DD î.;r.
7ovestea se complică dacă luăm în considerare şi cele găsite la Tărtăria, localitate
alată pe valea 4ureşului mai la est de =răştie. $ceste ta"le de argilă sculptate 5semnele
sunt în relie6 datează din <DDD î.;r. şi din nou, reprezintă sim"olurile ce olosesc
acelaşi desen ca şi elementele megalitice identiicate de 0reman. :nscripţiile de pe cele
plăcuţe de la Tărtăria au ost su"iectul unor dispute arheologice, iind descoperite
înainte ca sistemul de datare cu car"on să i perecţionat. :n *+,* se credea că datarea
*1
?eaGe, L. 8i ;oMard, 9. 0ronz-$ge 9cript ) 9undaK Times, *, iunie *++,
*/
Jaldren, J. )citat în 9undaK Times, *, iunie *++,
*<
7urcell, !. ) citat din 9undaK Times, *, iunie *++,
*>
;acGMell, J.L. ) 9ings. ?etters, Jord $rchaeological -iscovers Jritng, 4acmullan, *+@A
+
$l 2aşpar
lor tre"uie să ie perioada cuprinsă între 1+DD şi 1,DD î.;r., iar arheologul 9inclair,
directorul 8colii 0ritanice de $rheologie din $tena, scria în *+,1 în jurnalul
#$ntichitate #)
#Semnele de pe tă"liţele din Tărtăria, mai ales cele de pe discul nr 1, sunt atât de
asemănătoare cu cele de pe tă"liţele vechi din 3ruGQ încât este sigur că e&istă o
legătură între ele. 4ai multe semne se pare că provin din cele mesopotamiene,
reprezentând numere. 9ingura dierenţă este că, pe tă"liţele mesopotamiene, toate
semnele reprezentând numere au ost imprimate în lut având un ac de ceasornic, cu
marginile rotunjite, în timp ce la Tărtăria, semnele au ost gravate în relie#
*,
;ood a adăugat acestor o"servaţii, opiniile sale, su"liniind că unele dintre semnele
de pe tă"liţele din Tărtăria erau aidoma celor găsite pe scrierile minoice din Creta. -eşi
era clar că nu sunt cretane
*A
. Este de înţeles de ce 9inclair ;ood a crezut că tă"liţele din
Tărtăria au ost create după scrierea elamită din 9umer şi a avansat o ipoteză pentru a
înţelege şi a da su"stanţă acestei idei.
El a speculat peregrinările căutătorii de aur din 9umer, şi l-a adus ca argument prin
posi"ilitatea ca aceşti #negustori# să i ajuns în Transilvania cu scopul de a deschide noi
mine de aur şi să sta"ilească legături comerciale cu această. %n urma acestei acţiuni i-au
iniţiat pe "ăştinaşi în olosirea sim"olurilor ca parte a sistemelor lor de calcul. $utorul
ideii nu a luat în considerare aptul că distanţă între cele doua zone ăcea aproape
imposi"ilă o asemenea cola"orare. 7ro"a"il era inluenţat de opinia academică cu privire
la protosanscrita veche din valea :ndusului din :ndia, despre care se credea, de asemenea
că usese creată su" inluenţa 9umerului.
Totuşi când s-au inalizat testele de datare cu car"on *<, cu acurateţea necesară,
ale straturilor de pământ, în care erau îngropate arteactele, determinarea ştiinţiică a
datării a arătat că tă"liţele din Tărtăria erau mult mai vechi decât cele mai vechi
sim"oluri din 9umer. -upă datarea menţionată, care a ost considerată o imposi"ilitate
deoarece răsturna cronologia sta"ilita până atunci, descoperirea a ost data uitării de
către arheologi, iind considerată #o simpla coincidenţă#. -ar, oricât de mult au susţinut
unii arheologi #tradiţia veche#a cronologiei, modelul lor, se pră"uşea lent. 9-a acceptat,
până la e&istenţa unei legături, indiscuta"ilee, între scrierea sumeriana şi cea de la
Tărtăria. %n acelaşi timp se deinea şi se consolida legătura dintre cele două metode de
scrieri astel ) sumerienii tre"uie să i învăţat de la transilvăneni scrierea.
Din dorinţa de a descoperii adevărul nu a ost e&clusă nici posi"ilitatea ca am"ele
popoare să ie moştenitoarele unor tradiţii comune care s-au dierenţiat în timp. %ntr-
adevăr au ost găsite dovezi în sprijinul acestei idei, enomenul petrecându-se în
perioada Europei megalitice. $tunci atât sumerienii, cât şi oamenii Europei megalitice,
au ost inluenţaţi de o sursă comună veche. -e asemenea #2radesnica 7lanPue# şi
'raţa, reprezintă similitudini distincte între inscripţiile megalitice şi sim"olurile elamite,
având între ,DDD- ADDD de ani vechime. 3n sigiliu datat a avea o vechime de >>DD de
ani, găsit la Haranovo conţine, de asemenea, gravuri similare, atât însemnelor
megalitice, cât şi scrierii sumeriene.
*@
(udgleK, mai categoric, a rezumat opiniile sale astel)
".deea că invenţia scrisului aparţine !uropei, nu +siei, este prea e)agerată pentru
majoritatea cercetătorilor".
El acceptă datarea cu radio car"on, dar în elul lui, zicând)
*,
(udgleK, ( ?ost Civilization o the 9ton $ge, Centuri, *++@
*A
:dem
*@
(udgleK, ( ?ost Civilization o the 9ton $ge, Centuri, *++@
*D
Câte ceva despre o istorie a scrisului
"1ând a fost acceptată noua cronologie cu carbon radioactiv, mai e)ista o
singură e)plicaţie valabilă, de vreme ce tablele din -ărtăria sunt mai vechi decât
scrierea sumeriană, nu puteau reprezenta scrieri adevărate, iar înfăţişarea
asemănătoare era doar accidentală.#
%n această atmoseră #sistemul de semne 'inRa# dispare în o"scuritatea
contemporană#
*+
.
Cu toate acestea un arheolog a continuat clasiicarea semnelor din Transilvania,
cunoscută su" numele #'inRaS, după denumirea zonei în care a ost găsită. :n *+@*,
9ham Jinn a pu"licat o clasiicare a sute de asemenea semne, pe care le studiase şi
analizase. $ceasta a descoperit că semnele se clasiicau în cinci sim"oluri
undamentale
1D
.
*. = linie dreaptă,
1. -oua linii intersectându-se la centruO
/. -oua linii intersectându-se la capătO
<. 3n punctO
>. = linie cur"ată.
Jinn şi-a dar seama că aceste cinci elemente de "ază se puteau com"ina în *@
eluri şi susţine că aceste convenţionalizate şi standardizate şi că ar prezenta un
ansam"lu de semne cunoscute şi olosite într-o zonă vastă, timp de secole.
1*
Asemănările
dintre) sistemul 'inRa, sistemul megalitic şi sistemul elamit,
au început să ie prea evidente pentru a i ignorate. 3nii
arheologi, ca proesorul Thom, au continuat studiile. %n
*+A@, acesta i-a scris vechiului sau prieten, domnul Tan
0ecGensall)
"1u siguranţa trebuie să e)iste o legătură între
pietrele =-emplului >ood ?ilmartin@ şi semnele de tip cană
şi inel, =caracteristice monumentelor megalitice@' Aeometria
acestora este identică' Bacă s-ar descifra semnele de acest
tip celelalte semne rămase ar trebui raportate pentru a fi adunate şi pentru a elucida
problema' 1ele de lângă observatoarele C megalitice - lunare sau solare, sunt de primă
importanţa în momentul de faţă, pentru că bănuim că ne pot spune la ce foloseau cele
şapte semne' ,mi dădusem seama că era o sarcină enormă să adun toate aceste
informaţii, ea poate presupune o munca de viaţă'
""
*+
:dem
1D
Jinn,9.4.4. ) 7re-Jriting in 9outheastern Europe ) The 9ing sKstem o the 'inTa culture circa <DDD0C.
JeMstMrn 7u"lishers, *+@*
1*
:dem
11
Thom, $.9. ) JalGing in $ll o the 9Puares, $rgKll 7u"lishing, *++>
**
.ig*,. 9im"olurile de la 'inRa
.ig.A. Tartăria. Ta"liţa nr *. Culutura
'inRa-Turdaşi
.ig. *A. Tărtăria. Tă"liţa nr *
.ig. *@. E&emple ale com"inaţii, lor sim"olurilor C
în motive
$l 2aşpar
%n *+,+ postul de televiziune 0.0.C., preocupată să consemnea opioniile
oamenilor de ştiinţă, a început să înregsitreze o serie de documentare, printre care şi
opiniile proesorului Thom. %ntr-unul era prezentat un interviu lung al lui Thom şi al lui
4agnus 4agnusson, unde Thom a avansat o teorie interesantă a semnelor de tip #cană şi
inel# care apar în atâtea situri megalitice.
Thom ) $m o idee complet ne"uloasă în momentul de aţă cum că semnele de tip
cană şi inel sunt o metodă de scriere şi dacă ar putea indica la ce oloseşte iecare piatră,
le putem citi.
4agnusson ) Teoriile dumneavoastră despre #Eiştenii din epoca de piatră# a avut
calitatea de a vă ridicat în cap pe câţiva arheologi. :deea că semnele de tip cană şi inel au
ost olosite ca scriere, au supărat şi mai mulţi oameni. !u vă îngrijorează aceasta U
Thom ) -eloc, eu continui să tot
spun ce descopăr U # .
1/
Semnele de tip cană şi inel la care
se reeră Thom se găsesc în mai multe
situri neolitice. 9copul presupus al
acestora i-a nedumerit pe unii dintre
arheologi. -upă cum a menţionat 4artin 0rennan,
1<
autorul unui studiu important de
artă megalitică, caliicând-o) cea mai
importantă şi mai veche artă
tradiţională din Europa de 'est din era
glaciară, a suscitat deose"it de puţin
interes academic cu toate că propunea ca
inscripţiile studiate să ie împărţite în
nouă sim"oluri primare, şi com"inate în
mai multe eluri. 0rennan a analizat /<D
de pietre megalitice dierite pentru iecare
din elementele sim"olice.
9ă părăsim semnele megalitice din insulele 0ritanice şi să revenim la
descoperirea ăcută de regretatul arheolog !icolae 'lassa, pe valea 4ureşului, în anul
*+,*.
FENOMENUL TĂRTĂRIA.
Cu tate că a mai ost menţionat
mai sus, mai amintim încă odată aptul, că
cea mai veche scriere, considerată până nu
de mult, a ost inventată în 9umer şi
datează din mileniul al :'-lea î.;r.
-atorita ormei semnelor sale a ost
1/
:dem
1<
0ernnan, $.9, ) The Time, :nner Traditions internationa, *++<
*1
.ig. +.Tartăria. Ta"liţa nr /. Culutura 'inRa-
Turdaşi
.ig. *@. Cele mai importante sim"oluri 2rooved Jare
după 0rennan
.ig. 1*. Cultura 'inca cu scriere picto-
graică din sudul -unării.
$ .oosO 0 HosovcGs-4itroviţaO
C 2radeşniţa
Câte ceva despre o istorie a scrisului
denumită #cuneiormă#.
%nscrisurile se ăceau pe tă"liţe de lut moale cu ajutorul unui condei ce nu
era altceva decât era un "eţişor cu vârul plat. 3rmele, de dierite orme lăsate în lut
de această unealtă primitivă, constituiau litere, şi ele la rândul lor cuvinte. %n sumer
ala"etul şi arta scrierii au ost învăţate de copii, de tineri şi omenirea a avut la
dispoziţie una dintre cele de preţ cuceriri ale sale) scrierea. $poi, tot acolo, a ost scris
Codul lui ;ammura"i la începutul veacului N':: î.;r, pe o stelă de "azalt.
%n epoca modernă zeci de generaţii, din întreaga lume, au învăţat că #istoria
începe la 9umer#, pentru că, acolo, ziceau învăţaţii, s-a inventat scrisul.
-in anul *+,* mulţi oameni de ştiinţă de pe toate continentele nu mai
împărtăşesc această opinie iind convinşi de
constatările 4arijiei 2im"utas om de ştiinţă
remarca"il, o somitate recunoscută pe plan mondial
care susţine că)
echea 1ivilizaţie !uropeană, care a
cunoscut aşezări urbane, un sistem de scriere
şi temple complicat ornamentate, a înflorit în
sud-estul !uropei înaintea înfiltrării
popoarelor indo-europene, de-a lungul celui de
al .-lea şi al ...-lea mileniu î' (r' 8ărturiile
arheologice indică faptul că invadatorii au fost
un popor războinic care a construit acropole
fortificate şi a devenit un superstat al
populaţiei indigene'
În anul *+,* când arheologul clujean !icolae 'lassa a descoperit tă"liţele de
la Tărtăria, 9umerul, în aceste domeniu, a trecut pe
locul doi. 'estea a ost primită cu entuziasm şi interes
de unii cercetători români şi de numeroşi cercetători
străini, însă alţii au trecut-o cu vederea şi, a mai ost o
categorie de oameni de ştiinţă care au primit-o cu
ma&imă reţinere.
V/-au ridicat semne de întrebare
privind provenienţa locală a tăbliţelor, precizează
pro. dr. 4ihai 7opescu, privind cronologia, faţă
de scrierile similare din 1reta şi din
8esopotamia,S într-o revistă de specialitate.
=piniile dierite despre originile scrierii
devin în curând teme ale unor reuniuni ştiinţiice
internaţionale, de pildă cea de la 4ilano, unde este
organizat un simpozion cu acelaşi titlul) W=(:2:!:?E
9C(:E(::S 51/-1+ octom"rie 1DDD6, în cadrul căruia,
cercetătorul ;aral ;erman de la V(esearch Center on 4ulti-lingualisS din 0ru&elles a
reluat ideea privind apariţia primelor incizii scrieriorme pe o"iecte descoperite în arealul
carpato-"alcanic, adică din spaţiul ce a ce s-a numit V'echea EuropăS. $stel s-a relansat
o idee, care nu era chiar nouă, conorm căreia apariţia scrisului era împinsă cu mult
înainte de anii //DD î.;r. devansând cu 1.DDD de ani chiar scrierea hierogliică egipteană.
Începutul scrierii în "azinul carpato-"alcanic ar data, aşadar, din mileniul al
':-lea î. ;r., având ca motivaţie atât cunoştinţele cultico-ritualice 5 pentru Va vor"i de
zeiS, cum zice ;erman6 cât şi administrativ-economice.
*/
.ig. @.Tartăria. Ta"liţa nr 1.
Culutura 'inRa-Turdaşi
.ig.*D. Cultura 'inRa. Tă"liţe cu scriere
pictograică din sudul -unării. $..aos,
b. HosovsGa 4itroviţa, c. 2radeşniţaI
.ig,1D. Tărtăria. Tă"liţa nr, 1
Cultura 'inTa-Turdaşi
$l 2aşpar
DBe la primele semne de scriere- precizează prof' dr 8ihai
<opescu
"$
incizate pe tăbliţele ceramice descoperite în Dcorona 8ontiumE, adică în
+rdeal, apoi în regiunea 9alcanilor, la pictogramele incrustate pe plăcuţele de argilă
din 8esopotamia =&$%%-'&%% î'(r'@ de la hieroglifele egiptene de pe plăcuţe de os
=&"%%-&%%% î'(r'@, la pictogramele cu inscripţii de pe alea .ndului =încă nedescifrate
C cca "$%% î'(r'@ sau cele din 1hina, din timpul dinastiei /hang =cca 2$%%-'"%% î'(r'@
de la enigmaticele mesaje ale zapotecilor me)icani = cca #%% ani î'(r'@ până la atâtea
şi atâtea inscripţii ce au ca suport ceramica şi piatra, ce îşi aşteaptă descifrarea din
partea cercetătorilor'E '
$ceste vestigii înainte de descirare aşteptau VdeciziaS car"onului *<, un
izotop al car"onului, produs pe cale naturala su" inluenţa radiaţiilor cosmice şi asimilat
de organismele vii.
D-oate aceste repere ale civilizaţiei mondiale reprezintă un drum lung,
imens, ale cărei borne de referinţă sunt mileniile, drum ce vorbeşte despre
apariţia scrisului în istoria omenirii ca manifestare primară a unei mentalităţi
cultural-autoritare, refle) al organizării cultice şi administrativ tribale'E
"#
Tă"liţele de la Tărtăria, împreună cu cele descoperite la Haranovo şi
2racialniţa din 0ulgaria, cercetate cu ajutorul C *<, aduc o mărturie preţioasă cu privire
la populaţiile neolitice carpato-dunăreano-pontice pelasgice. $stel de tă"liţe descoperite
în arealul carpato-"alcanic, cercetate cu atenţie de oamenii de ştiinţă cu autoritate, de
pildă academicianul "ulgar 'ladimir 2eorgiev, sau academicianul rus 0oris 7erlov,
susţin că ele aparţin unei populaţii neolitice pre-indoeuropene, data"ilă A>DD-/>DD î.;r.
4arija 2im"utas,
1A
iind consecventă opiniilor sale ace o analiză temeinică
despre condiţiile premergătoare apariţia unei scrieri într-un areal, su"liniind importanţa
stadiului cultural şi cel spiritual, de densitatea populaţiilor şi de mărimea aşezărilor. Toate
acestea au calitatea de a se ajunge mai curând la a"stractizare şi de a crea sim"oluri,
precizând)
VQQ apariţia mai multor modele de temple cu două nivele, care au
fost dezgropare în <eninsula 9alcanică aparţinând civilizaţiilor est-balcanică şi
1ucuteni, întotdeauna însoţite de un bogat inventar de figurine ornamentate ca
şi reliefurile de pe vasele de lut, pe care prin ornamentaţiile aplicate F!1(..
!*R5<!;.E au recreat lumea lor mitică'
8iturile şi spectacolele lor dramatice periodice erau, probabil,
reprezentate prin intermediul figurinelor şi indică o comple)ă dezvoltare
spirituală' +pariţia scrisului nu poate fi surprinzătoare în conte)tul e)istenţei
templelor şi a celorlalte mărturii arheologice enumerate mai sus'E
-ăbliţele de la -ărtăria aparţin unei gropi de sacrificiu dintr-o fază timpurie
a civilizaţiei -urdaş inGa şi trebuie datate la sfârşitul mileniului al .-lea î'(r'E
D/utele de vase miniaturale din perioada timpurie a culturii inGa, cât
şi fusaiolele, farfuriile şi cupele votive din zona centrală şi de est a 9alcanilor
din comple)ele inGa timpuriu şi clasic, de la 9oianu, Aumelniţa şi Bi6ili -aş,
reprezintă semne liniare care sunt foarte diferite de simboluri ori ideograme'
+ceste modele vădesc e)istenţa unei scrieri'
1>
4ihai 7opescu, art. cit
1,
:dem.
1A
4arijia 2im"utas, Civilizaţie şi Cultură, op.cit.
*<
Câte ceva despre o istorie a scrisului
/crierea F!1(! !*R5<!;HE este cu cel puţin "%%% de ani mai
veche decât scrierea sumeriană şi era probabil legată de manifestări religioase,
servind la înregistrarea unor date, ori având rol dedicatoriu şi comemorativ' !ra
o scriere sacră, apărută în urma unor îndelungate folosiri a unor semne grafice
încărcate de un simbolism particularE'
$pariţia acestei scrieri
1@
F cum atestă relicvele neolitice de la -urdaş,
apoi de la -ărtăria şi, ulterior, la .saia, în apropiere de .aşi este strâns legată de
cultul dezvoltat al divinităţii femenineS 1ivilizaţia 8arii Ieiţe, o continuare a
matriarhatului în care-şi subliniază sosirea caval erii războinici,"
-acă aruncăm o privire spre teritoriile cunoscute în istorie ca iind ăuritorii
neolitici ai celei mai vechi civilizaţii, pentru a ne găsi locul în dezvoltarea umanităţii,
constatăm că la inele mileniului :' î.;r., în 4esopotamia, în zona 9umer, se dezvoltau
mici oraşe-state, independente, care vor începe curând lupta pentru supremaţie
politică) !ippur, 3ruG, 3r, ?arsa, ?agas, 3mma şi se constituie o religie
politeista, zeul principal variind de la un oraş la altul, de pildă) $nu, la !ippur,
Enlil, tot la !ippur, 8amaş, la ?agas, 4arduG, la 0a"ilon. %n această perioadă
apare scrierea cuneiormă în 4esopotamia şi sistemul mitologic, încă ne-
închegat.
%n perioada de trecere spre epoca "ronzului, în decursul penetraţiei
indoeuropene, în preajma anului /DDD î.;r., legendarul 4enes creează statul
centralizat egiptean, iar în -inastia a :'-a 51A1/-1>,/ î.;r.6 sunt atestate
primele o"iecte din "ronz.
Considerând că este necesar să amintim aptul ca cel mai vechi
o"iect de aur de pe valea !ilului datează din perioada imediat premergătoare
statului egiptean pre-araonic, acesta iind un pumnal de piatră ce are mânerul
placat cu aur. Cercetările metalograice eectuate
în ultimele decenii ale secolului NN au sta"ilit
aptul că oia de aur care împodo"eşte mânerul
pumnalului provine din zăcămintele din
Transilvania.
%n aceleaşi timp pe meleagurile
lumii antice din Europa, în insulele 4ării
Egee constatăm că se dezvolta o cultura
neolitică înrudită cu aceea de la noi. 9ă
pătrundem în tainele acestei lumi
necunoscute pentru mulţi dintre noi. -ar
înainte de acest demers să revenim din nou pe meleagurile
noastre şi să pătrundem în tainele lumii strămoşilor noştri ce
trăiau pe meleagurile carpato-dunărene, lume rămasă necunoscută pentru mulţi dintre noi.
Ceea ce ştim cu siguranţă, din acea perioadă este că aici, la un moment dat, s-au petrecut
evenimente dramatice care, au schim"at radical mersul vieţii.
1@
Ed. ?ucreţiuns *++A p./*.
*>

.ig. 11. 2e"el Tari-
Egipt, 7umnal pre-
araonic din sile&, cu
mânerul placat cu aur
din Transilvania
.ig. >1. 7arţa. 'as plastic. =mul care
strigă. Cultura 'inRa.
.ig. 1/. 7arţa. 'as plastic. =mul
care strigă. Cultura . 'inca
$l 2aşpar
STADIUL CLTURII CUCUTENI ÎNAINTE DE DECLIN.
Arheologii nu pot sta"ili cu precizie suicientă cât a dăinuit cultura Cucuteni şi cele
contemporane ei. 9unt opinii autorizate, care susţin că s-a dezvoltat de-a lungul a două
milenii airmă 4arijia 2im"utas)
"Bouă milenii de viaţă liniştită, iubitoare, cum spune 4arija 2im"utas, în
care nu s-au cunoscut armele, atât bărbaţii cât şi femeile conlucrau pentru binele
unei societăţii matriarhale' Rezultatul acestui fel de viaţă poate fi rezumată prin
cea mai frumoasă ceramică de pe tot întinsul !uropei, fapt acceptat unanim de
specialiştii în arheologie de pe continent'"
%n acest interval de timp stadiului de dezvoltare al acestei culturi a ajuns la un
nivel artistic remarca"il apt demonstrat de producătorii
ceramicii ine de la Cucuteni, 2umelniţa, ;amangia şi a
altor centre de cultură, dovada cea mai grăitoare este
numărul mare de produse şi marea lor diversitate care sunt
elemente speciice colectivităţilor acelor vremuri şi
totodată, susţine ipoteza că acele colectivităţi umane au
ajuns la un nivel preur"an de organizare.
%n sprijinul acestui argument tre"uie de amintit
şi e&istenţa sanctuarelor, a caselor spiritelor, construite cu
mai multe etaje, de pildă cele de la 7arţa sau de la
2umelniţa, unicate în neoliticul continentului. 9e airmă cu
certitudine că igurinele caracteristice acestei culturi reprezintă spirite. $semenea
argumente demonstrează convingător, consideră specialiştii în arheologia neoliticului, că
societatea acelor vremuri de pe teritoriul nostru ajunsese cu siguranţă la un nivel preur"an
de organizare administrativă, ceea ce presupune o societate prosperă, puternică din punct
de vedere economic.
Este necesar să su"liniem o practică de "un simţ în lumea ştiinţiică şi anume)
comentariile au calitatea de a convinge numai după ce arheologii, în urma studiului de
specialitate a vestigiilor, au constatat e&istenţă
materialului necesar e&empliicării nivelului
civilizaţiei respective, transormând argumentele în
dovezi de necontestat. 8i în cazul acestor culturi îl
au cu prisosinţă, pentru întreaga perioadă de
dăinuire al lor. -acă adăugăm acestor concluzii şi
opinia 4arijiei 2im"utas, citată şi mai sus, cu
riscul de o repeta, şi anume)
".n echea !uropă nu e)istau
fortificaţii elaborate şi nici arme de luptă'
+bsenţa reprezentărilor privind o a societate
războinică sau condusă de bărbaţi reflectă o
structură socială în care femeile aveau rolul
principal şi în care atât bărbaţii cât şi femeile
*,
.ig. /D. 2umelniţa. 'as antopomor. .emeie
cu greutate pe cap
.ig 1<.. 2umelniţa. .emeie cu greutate
pe cap
Cultura 2umelniţa. -etaliu
.ig./*. Cernavodă. 2ânditorul din cultura ;amangia.
4ileniul :' :.;r.
.ig. 1>. Cernavodă. 2ânditorul
-in Cultura ;amangia
4ileniul :' î. ;r.
.ig. 1>. Cernavodă. 2ânditorul
-in Cultura ;amangia.
4ileniul :' î.;r.
Câte ceva despre o istorie a scrisului
activau în mod egal întru binele comun' + fost o perioadă de reală armonie, în
deplin acord cu energiile creatoare ale naturii' -rebuie ca de acum încolo să
recunoaştem realităţile şi modul de viaţă ale epocilor neolitică şi a cuprului, care
însemnau mult mai mult decât semănatul, culesul, măcinatul şi coacerea pâinii ori
ridicarea caselor'"

CIVILIZAŢII NEOLITICE DIN JURUL CARPAŢILOR
MARIJIA GIMBUTAS d!"# c$%&$#' V()*'
+,
Cultura 'inRa-Turdaş
/D
s-a dezvoltat pe parcursul a patru aze.
7opulaţia se ocupa de cultivarea plantelor şi trăiau în aşezări întinse. :n azele
mijlocii a acestei culturi, satele au ost împrejmuite cu şanţuri de ormă
rectangulară. ?ocuinţele de supraaţă, de ormă rectangulară erau construite
din pari, împletituri de nuiele şi lipitură de lut. 3neltele erau din sile&,
caracteristice neoliticului evoluat, cele de piatră erau şleuite. .olosirea
osului şi a cornului era larg răspândită, iar ceramica deose"it de "ogată era
arsă în aşa el încât partea superioară să ie de culoare roşie, iar partea de jos
să ie neagră. %ntreaga supraaţa a acestor vase era lustruita cu grija. 9e
remarcă vasele piriorme cu capac în ormă de cap de om sau de pasăre.
7lastica antropomoră este şi ea "ogată. .igurile eminine sunt de o"icei
redate în picioare cu "raţele în dierite poziţii şi având pe aţă măşti
triunghiulare, mai rar în poziţie îngenuncheată, iar în azele mai târzii
aşezate pe tron. 4ulte dintre ele sunt ornamentate prin incizie, cu motive
meandrice şi vopsite în roşu.
Creşterea populaţiei este indicată de densitatea aşezărilorO de e&emplu,
în arealul est 0alcanice şi Cucuteni sunt caracterizate câteva mii de aşezări
şi acropole. 9atele mari au evoluat spre aşezări ur"ane mai ales în zona central "alcanică a
civilizaţii 'inRa-Turdaş.
Mormintele, templele şi inventarul
de cult evidenţiază o structură religioasă
organizată şi un ceremonial oarte
dezvoltat. ?a Căscioarele, o aşezare
insulară pe un lac din apropierea -unării,
la sud de 0ucureşti, arheologii români au
adus la lumină un templu datat la cca
>DDD î.;r., datare cu car"on-radioactiv,
cali"rare la date reale, caracteristic pentru
ceramica azei târzii a culturii 0oian
/*
a
1+
4. 2im"utas. -espre Căscioarele. ,Cultura 'inRa pag ,*.
/D
'inRa-Turdaş, cultură neolitică din a doua jumătate a, mileniului al '-lea, denumita după satul 'inRa din osta
:ugoslavie şi Turdaş din judeţul ;unedoara.
/*
Cultura 0oian, cultură neolitică- cca <DDD-/<DD î.;r. denumită astel, descoperită pe grindul 3lmilor din
mijlocul ostului lac 0oianu, situat între satele -oro"anţu şi Ciocăneşti jud :alomiţa, ormată pe un teritoriu
restrâns în 4untenia centrală şi de sud pe "aza unui ond principal reprezentat cultura -udeşti a asimilat
elementele culturii ceramice lineare în ceramica şi rit unerar, s-a e&tins apoi în estul 4unteniei, 9ud-Estul
Transilvaniei, 9ud-'estul 4oldovei şi la sud de -unăre. %n prima ază locuinţele erau de tip "ordei, de ormă
ovală, iar mai târziu au ost reerare înălţimile râpelor înconjurate de şanţuri de apărare, iind de ormă
dreptunghiulară, podeaua din trunchiuri despicate acoperite cu un strat de lut sau podină din pământ "ătătorit.
7ereţii din trunchiuri cu împletitură de nuiele şi lut, iar acoperişul în doua ape, învelit cu trestie. Ceramica era
decorată prin incizii sau pictata cu grait. .igurile emenine din lut ars reprezintă o divinitate legata de cultul
*A
.ig. ,<. .igu-
r ina d e o s
.ig. 1,.
Cul t ura
2umel ni ţ a
.igurină
din os
.ig. 1A. Căscioarele. $ltar neolitic
Cultura 2umelniţa

$l 2aşpar
civilizaţiei est-"alcanice. 7ereţii templului erau rumos pictaţi cu desene în spirală în roşu si
verde pe un ond crem. -oi stâlpi eleganţi, pictaţi cu desene complicate, se alau în lăcaşul
sacru
/1
. -easupra acestui stâlp se ala un altar de o vârstă puţin ulterioară 5/,AD XC- *1D î.;r.
sec <,-<D î.;r. comple&ul 2umelniţa6, în care s-a descoperit, un model de lut al unui templu
de către ;ortensia -umitrescu
//
. 4odelul reprezintă un comple& într-adevăr monumental de
patru temple aşezate pe un stereo"at înalt.
4ulte alte modele de temple au ost scoase la lumină. Câteva dintre ele
aparţinând civilizaţiilor est-"alcanice şi Cucuteni. Este surprinzător că printre
aceste vestigii unele sunt construite cu doua niveluri, şi sunt rumos
ornamentate. 3nele rontoane au ost prevăzute cu animale modelate, altele cu
capetele sculptate sau cu măşti de zeităţi. Este orte posi"il ca măştile şi
personajele să i întruchipat reprezentarea zeităţilor -zei şi zeiţe-, cărora le-au
ost dedicate aceste lăcaşuri de cult.
4arijia 2im"utas analizând vestimentaţia acestor zeităţi, notează
următoarele )
F!videnţa unor detalii de vestimentaţie pe figurinele de lut sugerează un stil
bogat în ornamente al vestimentaţiei masculine şi femenine' ,n figurinele lor ca
şi în picturile şi reliefurile de pe vase rituale şi de pe pereţii aşezărilor " vechii
europeni" au recreat lumea lor mitică ori au descris formulele lor de cult'
8iturile şi spectacolele dramatice periodice erau, probabil reprezentate prin
intermediul figurinelor' 8area cantitate de asemenea figurine, ceramică
rituală, inventar cultic şi alte tipuri de reprezentări pe obiecte legate de
ceremoniile religioase ne oferă cele mai elocvente vestigii ale echii
1ivilizaţii !uropene' .ndicând totodată o comple)ă dezvoltare spirituală'
+pariţia a scrisului nu poate fi surprinzătoare în conte)tul e)istentei templelor şi ale
celorlalte mărturii enumerate mai susE'
%n cazul culturii Cucuteni, ultima etapă a e&istenţei sale, este 9urprinzătoare
deoarece aminteşte de o dramatică stingere. Toate siturile neolitice care-i aparţin sunt
acoperite cu un linţoliu de cenuşă.
"8ărturiile arheologice indică faptul că invadatori, cu siguranţă,
făceau parte dintr-un popor războinic, care ulterior, a construit acropole
fortificate şi a devenit un superstat al populaţiei indigene'"
&J
DESPRE DATAREA TĂBLIŢELOR DE LA TĂRTĂRIA
S&$d($ "$b%(c'& d M'#(-(' G(.b$&'!
/0
.
Tă"liţele de le Tărtăria au ost descoperite de arheologul 'lassa, cu prilejul unor
săpături de cercetare organizate în cadrul 4uzeului de istorie şi arheologie de la Cluj, înainte
de *+,D. %n anul *+,* şi apoi în *+,/ a pu"licat despre descoperirea s-a că)
"aparţine unei gropi de sacrificiu dintr-o fază timpurie a civilizaţiei -urdaş inGa şi
trebuie datat la sfârşitul mileniului al .-lea î'(r'"
ertilităţii.
/1
'ladimir -umitrescu. 7rima comunicare privind templul a ost pu"licată în -acia N:', *+AD,
//
;ortensia -umitrescu, pu"licat în -acia N::, *+,@.
/<
4. 2im"utas op. Cit.
/>
4. 2im"utas op. Cit.
*@
.ig. ,>. $pa.
9ă"ii de "ronz
.ig.1@. $pa. 9ă"ii
din 0onz
Câte ceva despre o istorie a scrisului
-e altel, cele mai recente datări ale comple&ului timpuriu 'inRa 5din aşezarea $nza
din 4acedonia6 sunt #înainte de prezent#
/,
,1DDXC- 1DD şi ,1>DXC-*DD înainte de prezent.
Convertind datele o"ţinute în date reale apro&imative, o"ţinem o datare în jur de >/DD-
>1DD î.;r.
9ute de vase miniaturale din perioada timpurie a culturii 'inRa provin chiar din aşezarea
'inRa, ca să nu mai amintim usaiolele, aruriile şi cupele votive din zona centrală şi estică a
0alcanilor, de la 2umelniţa şi -iGili Taş
/A
. Toate prezintă semne liniare care sunt oarte
dierite de sim"oluri ori de ideograme. $ceste modele vădesc e&istenţa unei scrieri şi
constituie) #9crierea 'eche Europeană# care, după cum rezultă din datările recente cu radio
car"on, este cu circa 1DDD de ani mai veche decât cea sumeriană şi era, pro"a"il, legată de
maniestările religioase, servind la înregistrarea unor date ori având rol dedicatoriu şi
comemorativ.

-espre inventarul pieselor descoperite de către !icolae 'lassa alăm amănunte dintr-un
articol 5şi un interviu6 pu"licat în -acia 4agazin 1DD<-*<, semnat de C.!. 0ăr"ulescu
/@
, pe
care le redăm în întregime.
Y Y Y
PAZNIC 1I PROFET AL SANCTUARULUI SCRISULUI LUMII. MILAD2
TĂRTĂRIA RUPE TĂCEREA DUPĂ 3/44 DE ANI
/+
Prezent la cea de-a treia ediţie consecutivă a congreselor de dacologie 4arco 4erlini,
director al 7rehistorK HnoMledge 7roject şi mem"ru al Jorld (ocG $rt $cademK :talia,
totodată unul dintre cei mai prestigioşi arheologi ai Europei, a venit în aţa auditoriului cu o
comunicare care pune deinitiv punct numeroaselor controverse legate de vechimea tă"liţelor
de lut de la Tărtăria. -acă anul trecut la dezvelirea monumentului de la Tărtăria, monument
ridicat de undaţia -acia (evival, 4arco 4erlini promitea tot sprijinul în elucidarea acestei
controverse, iată că acum, după un an de muncă, susţinută de aceeaşi undaţie) #-acia
(evival#, invitat personal de doctorul !apoleon 9ăvescu, cu dovezi greu de clătinat în
sprijinul ideii de primordialitate a scrisului în spaţiul carpato-danu"ian.
%ntr-o scurtă discuţie, 4arco 4erlinii ne-a e&plicat drumul parcurs până la acest rezultat
spectaculos.
R".
- -omnule 4erlini prezentarea
dumneavoastră a ost ără e&agerare
punctul culminant al acestui congres.
-rumul până la această realizare a ost
lung şi anevoios. ;aideţi să acem o
/,
%nainte de prezent . Termen utilizat în datările cu car"on radioactiv 5C*< 6 ne-cali"rat la date reale . 7rin
convenţie, #prezent# este considerat anul *+>Dm, când s-au început aceste datări. #$nii prezent# 5 ca de altel, şi
anii# ". C# graiaţi î.;r nu sunt reali astronomici, ci ani rodio-can"on convenţionali. Convertirea în anilor #0.
7.# în ani #".C.# I reali- se ace scăzând *+>D din numărul respectiv. -upă această dată are loc cali"rarea la
datele reale prin metoda dendrocronologică, care se ace prin diagrame speciale cate ţine seama de oscilaţiile
procentului de radio-car"on din atmoseră.
/A
-iGili Taş, localitate din estul 0ulgariei, renumită datorită unui număr mare de, coloane din calcar sedimentat,
de ormă circulară. -enumire vine din l. turcă Z pădurea de piatră
/@
C.!. 0ăr"ulescu. :nterviu cu 4arco 4erlini la 0ucureşti
/+
C.!. 0ăr"ulescu op. cit.
*+
.i g 1+. (est ur i l e de oase depozi t at e l a 4uzeul de
:st or i e al Tr ansi l vani ei Cl uj - !apoca
.ig. /D $nalizarea tă"liţelor de ceramică de la Tărtăria
$l 2aşpar
întoarcere în timp la anul *+,*, când se descopereau aceste tă"liţe atât de mult comentate. Cea
reprezentat acel momentU
M'#c5 M#%()(
64

- %n *+,* a avut loc o descoperire oarte importantăB :mportantă pentru că a schim"at
cronologia istoriei în Europa. $l doilea lucru care s-a întâmplat atunci este aptul că s-a
schim"at şi geograia legendei unde au început civilizaţiile. 'lassa, a descoperit în dealul de
la Tărtăria, mai multe Tell-uri. Tell înseamnă orăşel mai mic care a crescut, s-a dezvoltat în
timp şi oamenii au construit case peste cele vechi. Este, dacă vreţi, un munte artiicial ăcut
de oameni în timp. !u e&istă multe Telluri în lume. $cesta de care vor"im a ost într-o
continuă transormare şi a lăsat ca mărturie, o stratiicare deose"it de importantă, istorie, timp
şi identitatea unei populaţii.
$ceste tă"liţe istorice, după cum se ştie au ost găsite, dacă urmărim raportul lui 'lassa,
împreună cu oase şi ragmente de oase, dezmem"rate şi la prima vedere arse.
$m avut multe discuţii despre cronologia
tă"liţelor şi ce înseamnă ele. 0ineînţeles că am
întâlnit mai multe ipoteze. 7e aceste tă"liţe apar
nişte semne atât de ciudate, încât a uimit lumea
arheologilor şi totuşi, ele. nu constituie un scris,
asta e ceva clar.
-upă cum am ştiut până acum, scrierea a
început acum >DDD de ani în 9umeria în
4esopotamia. 'lassa a "ănuit, 5la început prezenţa
unor6
<*
similitudini între scrisul sumerian şi cel
descoperit la Tărtăria. $ început să găsească
elemente apropiate între semnele tă"liţelor şi cele
3ruc. 3lterior, teoria 4ariei 2im"utas avea să
depărteze, în timp, aceste două eluri de scriere, ea plasând Tărtăria în neolitic.
$stel s-a ajuns la punctul de vedere că ta"letele în Tărtăria reprezintă un început în
scrierea din regiunea -unării. $m început să ne gândim chiar că mulţi cercetători se întorc
acum şi cercetează prin lucrurile rătăcite sau aruncate în muzee, lucruri descoperite acum 1D-
/D de ani şi care purtau pe ele însemne ce la acea ora nu reprezentau o scriere. Este ceva
important deoarece Tărtăria este sim"olul nostru, sim"olul unei posi"ilităţi.
$cum un lucru oarte important e că tre"uie să ne dăm seama că tă"liţele de la Tărtăria
nu sunt unice. %n cartea mea, am pu"licat zilele astea, că scrierea a început în Europa, cu
semnul între"ării, şi am numărat în jur de *DD de orăşele şi oraşe, deci înseamnă că scrierea a
ost oarte întinsă.
Tărtăria este
oarte importantă
pentru că acolo a
ost punctul de
începere. 7ro"lema
este cu datarea
pentru că 'lassa nu
a ăcut tot ce s-a
putut şi, de
asemenea, a olosit
nişte săpături mai
vechi. $m arătat
<D
4arco 4erlini, director al 7rehistorK HnoMledge 7roject şi mem"ru al Jorld (ocG $rt $cademK :talia,
<*
!ota redacţiei
1D
.ig /* 4arco 4erlini indicând locul descoperirii lui !icolae 'lassa din *+,*
Câte ceva despre o istorie a scrisului
astăzi, o singură poză unde au ost găsite oase şi tă"liţe. !u ştim e&act unde este nivelul şi nu
putem să ne dăm seama unde este e&act locul.
7unctul meu de vedere este că tă"liţele nu puteau i datate de Car"on*< pentru că nu au
car"on în ele. !u au car"on deci nu pot i datate. 9e ştie că oasele de care am vor"it au ost
găsite împreună cu tă"liţele.
$m început acest proiect cu proesorul 2heorghe ?azarovici, un arheolog oarte
important al (omâniei. %mpreună am cercetat în su"solul muzeului din Cluj şi am încercat să
găsim oasele. $ ost o muncă grea şi diicilă, dar, într-un inal, am găsit oasele pe care le-am
trimis la 3niversitatea din :aşi pentru că la început era important să alăm identitatea acestui
mare preot acest mare shaman, a ost un mare aristocrat. $u ost discuţii importante despre
aceste oase arse, despre acest sacriiciu. 9e povestea, ştiţi "ine, despre un mare preot, care la
sârşit este ars de alte patru preotese şi aşa mai departe.
R"
- 0ine, şi odată cu sta"ilirea identităţii s-au risipit şi legendele sau vechile teorii care
învăluiau enomenul TărtăriaU
M'#c5 M#%()(
- $vem rezultate de la :aşi. $ceste rezultate dovedesc că marele preot, marele şaman
de care se vor"ea, era de apt o emeie. !u este o glumă, în acea perioadă emeile aveau totuşi
un rol oarte important şi asta înseamnă că divinitatea emeilor era oarte importantă.
9untem la 4iladK Tărtăria, aşa cum am "otezat-o pe această emeie. Ea era de *,<>
înălţime şi avea >D->> de ani, deci avea o vârstă înaintată pentru acel timp, deoarece viaţa
ma&imă era de /D-<> de ani.
Era o emeie sacră, în orice caz, dar nu ştim sigur dacă a ost preoteasă. !u ştim oarte
"ine şi oarte multe despre această religie veche. 7utem spune că era o emeie ce avea de-a
ace cu religia, poate, ea avea un rol oarte important pentru că printre oase au ost găsite 1/
de o"iecte sacre, dintre care oarte importantă este o ancoră pentru ţesut, la el, şi nişte idoli în
ormă de alus, "răţări şi mai multe statuete.
Cert este că a ost un personaj oarte important al acelor vremuri şi locuri. Ea şchiopăta
pentru că piciorul ei drept era mai scurt cu un centimetru, decât stângul. $cest deect îl avea
din copilărie şi este un alt lucru cert. $vem deci identitatea lui 4iladK Tărtăria.
= altă descoperire importantă este aceea că oasele nu au ost arse, ele sunt negre din 1
motive)
*. 7rimul este că ar i ost o reacţie chimică a pământului la Tărtăria.
1. $ doua ipoteză este că ar i avut loc o a doua înmormântare,
corpul să i ost scos 5din mormânt6 aară şi lăsat în procesul natural
de decarnare, 5ne iind urme din care să rezulte6 că animalele ar i
sâşiat trupul. Trupul a ost e&pus pro"a"il, o perioadă mai lungă de
timp, într-un copac sau chiar pe pământ, o"icei tipic pentru un om
oarte important. Tre"uie clar uitată ideea sacriiciului de la Tărtăria.
?a el tre"uie înlăturată total ideea de cani"alism sau de oc.
R".
- $m încheiat deci şi acest capitol al identităţii. = avem
pe 4iladK Tărtăria. Cum s-a acut datarea şi la ce perioadă s-a ajunsU
M'#c5 M#%()(
- =asele au ost trimise la 3niversitatea din (oma
pentru a veriica, în la"oratorul departamentului de geologie, analiza
cu Car"on *<. -atarea e oarte veche în jur de A/DD de ani. =asele ca
şi ta"letele sunt oarte vechi. $cum este o certitudine. $cum este
1*
.ig. /1 9tatuetă descoperită la
Turdaş datând dintr-o perioadă
apropiată cu tă"liţele de la
Tărtăria, întruchipare a emeii
numită M(%'d7 T8#&8#('
$l 2aşpar
rândul nostru să 5ne6 gândim că scrierea a început în Europa cu două mii de ani înaintea
9umerului.
%n (omânia avem o comoară imensă, dar ea nu aparţine numai (omâniei ci întregii
Europe. 7entru acest motiv am contactat 4inisterul Culturii, e&plicând că doresc să încercăm
un proiect despre civilizaţia -unării pentru că identitatea Europei a început cu -unărea.
4inisterul Culturii are o mare responsa"ilitate în acest moment, un moment magic
în care începem să gândim, să schim"ăm idei culturale. %n acest moment, în care (omânia şi
0ulgaria vin în Europa, nu tre"uie să pătrundă doar într-o Europă dominată de moneda euro,
tre"uie să creăm o Europă culturală, să ne gândim că de-a lungul -unării a început o
civilizaţie importantă cu aproape opt mii de ani în urmă, o societate la el de importantă ca
aceea din Egipt sau din 4esopotamia.
Cred că acum este timpul să demarăm acel proiect, de care spuneam, un proiect
despre importanţa civilizaţiei -unării. El este denumit 7roiectul 439E34. E&istă o reţea
europeană de muzee naţionale în capitalele dieritelor ţări. %n această reţea este muzeul
naţional din $tena, cel din 9oia, 0ucureşti, 0udapesta, (oma, 'iena, 0erlin şi 7raga, iar
0elgradul cearcă să intre.
Este prima dată când cele mai importante muzee din Europa lucrează împreună
dezvoltând acest proiect. $m vor"it cu directorii de la mai multe muzee, iar ele sunt
pregătite să lucreze împreună. 7rimul pas în această direcţie ar i să sta"ilim împreună
5realizarea6 unui muzeu virtual, pe internet, despre rădăcinile 5comune6 europene. Cred că este
un lucru realiza"il şi dacă în (omânia această idee ar găsi ecoul 5necesar6 ar i un lucru
minunat.
R".
- %n încheiere aş vrea să lămuriţi o curiozitate a majorităţii celor care v-au ascultat la
congres. -e ce 4iladK Tărtăria şi nu un nume cu rezonanţe româneşti sau dunăreneU
M'#c5 M#%() i
- 4iladK e un personaj oarte important în cei / muşchetari. Ea e o emeie oarte
puternică şi are un rol cheie în toată această istorie, a muşchetarilor. Ea este un centru de
greutate, aşa că 4iladK Tărtăria, este centrul nostru de gravitaţie. Tre"uie sa ştiţi că aşa cum
4iladK, cea a muşchetarilor, nu aparţine e&clusiv .ranţei, ci ?iteraturii universale, la el şi
4iladK Tărtăria, nu aparţine e&clusiv (omâniei. $m"ele sunt un punct de reerinţă de nivel
European.
R".
- Care este legătura între amuleta descoperită la Turdaş şi emeia reconstituită de la
TărtăriaU
M'#c5 M#%()(
- $m o colecţie de *@DD de otograii, igurine de idoli de emei, din mai multe
civilizaţii, dar aceasta este în mintea mea aproape reală. $re o rumuseţe aparte şi o eleganţă
cum nu am mai văzut şi nu am mai simţit la celelalte. $ceastă reprezentare din mintea mea mi
se pare a i cea mai potrivită. -acă avem imaginaţie putem vedea că personajul şi această
igurină sunt de o asemănare iz"itoare.
Y Y Y
11
Câte ceva despre o istorie a scrisului
Este cel puţin greu de e&plicat din ce unii specialişti români, în arheologie neoliticului,
nu şi-au ăcut cunoscute pu"lic opiniile în acest caz. !u pot să cred, că aceştia, nu au puncte
de vedere după <, de ani de la senzaţionala descoperire. %ntre"are retorică cred, care a ost
ormulată din încercarea de a înţelege cele trăite de !icolae 'lassa, după descoperirea de la
Tărtăria, atunci când unii oameni de ştiinţa au decretat că) #tă"liţele sunt nişte alsuri#,
aruncând astel anatema asupra descoperitorului.
:ncursiunea în istoricul descoperii de la Tărtăria demonstrează ără tăgadă temeinicia
celor airmate de 'lassa din timpul săpăturilor, dar um"ra delaţiunii, acuzaţia de alsiicator,
poate i uitată numai prin verticalitatea celor care s-au e&primat astel, numai prin retractarea
acestei opinii pripite, însoţite de scuze e&primate pu"lic. -in păcate, acest gest cavaleresc,
nu mai poate i ăcut.
-upă descoperirea epocală 'lassa s-a retras, partial, din activitatea ştiinţiică după o
serie de #insuccese# în cercetările sale, de a demonstra autenticitatea şi valoarea deose"ită a
descoperirilor lui. -ominat de nedreptatea irepara"ilă care i s-a ăcut, într-o stare de totală
deprimare, măcinat de nedreptăţile conraţilor, trece neîmpacat, la cele veşnice.
$r tre"ui să-l considerăm, pe acest neo"osit cercetător al trecutului nostru îndepărtat, un
martir ar arheologiei contemporane şi să-l săr"ătorim aşa cum se cuvine şi totodată să nutrim
speranţa că în ştiinţa românească nu se vor repeta asemenea greşeli.
3n mecena, iu"itor al trecutului nostru, mişcat de soarta tragică a acestui om cu totul
deose"it, se va gândi că societatea noastră are o o"ligaţia morală, aparte, aţă de arheologul
!icolae 'lassa şi va dori să demonstreze adevărul acestui om de ştiinţă, zi şi noapte, prin
ridica unei statui în vecinătatea monumentului dedicat de !apoleon 9ăvescu celor trei tă"liţe
descoperite la Tărtăria.
Y Y Y
1/
.ig. //. $pa.
Topor din "ronz
.ig./>. 4ormânt du"lu - "ăr"at şi emeie-
aparţinând celor două tipuri antropologice
$l 2aşpar
La scurtă vreme, istoriceşte vor"ind, liniştea matriarhală a populaţilor de pe teritoriul
nostru este înlocuită cu urgia răz"oaielor provocate de migratori, care determină schim"ări
majore în viaţa locuitorilor acestor zone. !oii veniţi şi enomenul de care-l
determină poate i caracterizat pe scurt astel) apariţia proto-indo-europenilor şi
apoi, a protoIdacilor, cu alte cuvinte, se conturează trecerea la o nouă etapă în
istoria noastră.
7rimele pertur"ări în viaţa paşnică se constată la mijlocul mileniului ::: î.
;r., când în spaţiul eneolitic carpato-dunareano-pontic se petrec transormări
prounde generate de progresul local, dar şi de impulsul dat de tri"urile nou
venite din răsărit. 7ătrunderea în valuri succesive a unor tri"uri nomade, indo-
europene nord-pontice, care se sta"ilesc în zona carpato-"alcanică, duce la
dezagregarea vechilor culturi neolitice, ără a
elimina însă, ondul cultural şi elementul etnic
autohton, e&istent aici de milenii O sporeşte rolul şi
importanţa uneltelor de aramă, şi apar cele din
"ronz, iar noii veniţi dau o mai mare amploare
păstoritului, introduc calul domestic şi impun
graiurile
indo-
europene, olosesc recvent
roata şi carele, revoluţionând astel transporturile.
[ $ceste populaţii ajung în Europa
centrală şi de vest până în mileniul al :::-lea î.e.n. \,
precizează 4arija 2im"utas în capitolul
7roto-indoeuropenii, *+AD. :ată ce spun
arheologii despre cele petrecute atunci )
1<
.:22 /<. C$($. 9eceri de
"ronz
.ig /A. Chirpăr. Topoare din
cupru cu tăişuri în cruce, din
perioada de tranziţie de la
neolitic la epoca "ronzului
Câte ceva despre o istorie a scrisului
„8igraţiile întreprinse de unele popoare venite pe aceste teritorii de sud-est
europene, au avut consecinţe catastrofale asupra întregii zone de influenţă'
+mploarea fenomenului a fost în stare să schimbe în totalitate mersul vieţii, cultura
şi civilizaţia zonei'E
J"
%n perioada de tranziţie, de la neolitic la epoca "ronzului 51,DD-1*DD î.;r.6, vor
lua naştere noi sinteze rezultate din amestecul populaţiilor locale cu noii veniţi. .enomenul
este relevat de culturile Cernavodă :::, 9ălcuţă :', ;erculane I Cheile Turzii, Coţoeneşti.
Cultura Cernavodă :::, reprezentativă pentru epoca, care se va orma su" inluenţa centrelor
egeo-anatoliene şi a înglo"at comunităţi din -o"rogea până în 0oemia şi din sudul 7oloniei
până la 0elgrad.
CINE ERAU MIGRATORII 1I DE UNDE AU VENIT 9.
La această între"are pot răspunde doar antropologii, care au sta"ilit că tipul
uman, predominant, căruia îi aparţin aceste populaţii ace parte din cele ce locuiesc în
stepele nord pontice, iind caracterizaţi prin cutia craniană mai prelungă, pe care oamenii
de ştiinţă au denumit-o tipul doligocranian şi este total dierită de cea a craniilor din
perioada culturii Cucuteni denumită "ragiceali. 7opulaţiile stepelor erau păstori şi "uni
răz"oinici, în permanentă, mişcare urmându-şi turmele lor, şi ocupând, după necesităţi,
păşuni şi teritorii noi.
$r i interesant de alat care au ost cauzele, care au determinat începutul unei
asemenea migraţii. 7ot i presupuse mai multe motive şi anume ) scăderea cantitativă a
hranei vegetale pentru animale în zona de origine, modiicări însemnate ale climei
provocate de un cataclism natural, năvăliri de alte populaţii ale stepelor din 9i"eria vestică,
care au impus migraţia vechilor locuitori din stepele Europei de est, iar după astrologi şi
inluenţe neaste rezultate din mersul astrelor. Cert este că au venit şi, după o perioadă de
la sosirea lor, apar şi o"iectele din "ronz, un produs care va da nume unei întregi epoci.
GETO-DACII STRĂVEC:I 5 sec. N':::I N:: î. ;.r. 6
K <e baza culturilor din perioada de tranziţie, în epoca bronzului
J&
se vor
dezvolta culturi înfloritoare ce vădesc reale progrese pe toate coordonatele vieţii materiale
şi spirituale' !le reflectă uniuni de triburi închegate' !poca
bronzului numită în general bronzul tracic, reprezintă o
perioadă de stabilitate şi prosperitate' L
K ,n perioada 2'3%%-2'$$% î'e'n' se cunosc M cultura
Iimnicea, răspândită în zona Bunării de jos, în nord-estul
9ulgariei, apoi cultura Alina-/chnec6enberg din 8untenia' ,n
9anat şi în nord-estul -ransilvaniei se va dezvolta cultura
<eriam- <ecica, 5tomani ;ir, 8onteoru şi altele' L
<1
.on (oraţiu 1rişan în /piritualitatea geto-dacă '
</
:on ;oraţiu Crişan în 9piritualitatea geto-dacă pag 1/
1>
.ig. /,. Topoare de "ronz de la :ghiel
secolele
N:::-N:: î.;r.
.ig /+ !o"il dac.
4uzeul 'aticanului
$l 2aşpar
7e parcursul epocii "ronzului se produc enomene
deose"it de importante pentru istoria dacilor, deoarece
pentru ei a început, atunci, prima ază esenţială a
#devenirii popoa-relor# şi anume, enomenul de închegare
a unităţilor tri"ale, apt posi"il doar într-o perioadă
superioară a capacităţii orga-nizatorice şi de prosperitate
economică a tri"urilor. -ovada acestei maturităţi sociale o
constituie ortiicaţiile construite din pământ, valuri uriaşe,
ce au rostul de a împrejmui zeci de hectare, din terenurile
cetăţilor, în scopuri strategice de apărare. 3n alt argument
în avoarea ideii de uniicare tri"ală în perioada menţionată
este numărul mare de tezaure descoperite, ce conţin piese
de aur şi numeroase depozite de "ronz. Fona carpatico-danu"iană este mult superioară altor
zone europene din punct de vedere al tezaurelor descoperite şi al numărului de piese pe
care le conţin acestea.
%n jurul anului 1DDD î.;r., se constituie, aici, în spaţiul carpato-"alcano-
pontic, vatra de locuire a tracilor
<<
, vatră în care s-au ormat apoi daco-geţii şi
nimeni de atunci nu i-au putut clinti. $ceastă perioadă de constituire se încheie în
jurul anilor *@DD î.;r., când se poate vor"i de începutul e&istenţei epocii "ronzului,
care pe teritoriul carpato-dunăreano-pontic şi în împrejurimile învecinate se
maniestă plenar, între anii 5*@DD-*1DD î.e.n.6
.enomenul de ormare a poporului geto-dac continuă datorită statorniciei
tri"urilor autohtone, a dezvoltării relaţiilor între colectivităţi, a cunoaşterii reciproce, a
o"iceiurilor şi credinţelor comune, încât, începând din prima jumătate a mileniului ai ::-lea
;r., este vor"a, în întreaga zonă, de un singur popor, care începând cu perioada cuprinsă
între secolele ':-', î. ;r., a ost cunoscut su" numele de geto-daci. $ceasta perioadă este
caracterizată prin e&istenţa simultană a mai multor culturi locale întinse pe arii geograice
mari, dar, care au ca speciic un număr important de elemente comune. $ceastă unitate, în
diversitatea sa culturală, va i speciică pentru toată durata epocii "ronzului traco-geto-
dacic.
<<
:. !estor, :storia 7oporului (omân
1,
Câte ceva despre o istorie a scrisului
9copul acestui demers este justiicat prin caracterul deose"it al enomenului care a
generat dierite a"ordări. 3nii autori au ăcut şi tentative de descirare a te&telor de pe cele
trei plăcuţe, iar alţii au mers mult mai departe.
Consider că din punct de vedere al hermeneuticii că Tărtăria oeră un material deose"it
pentru cei preocupaţi de aceasta ştiinţa.
MOTO.
1ercetătorul care descoperă o
comoară aurită sau mumia unui rege
nu este singurul care trăieşte
sentimentul de iluminare "atunci când
atinge cu mâna trecutul însuşi"'
+celaşi fior poate străbate şi
cercetătorul care cugetă la o singură
frază, până când, brusc tresare uimit, la
auzul unor voci ce se ridică din
mormintele străvechi'
Margareta Reimschneider
TĂRTĂRIA
7$(TE$ $ ::-$.
PE URMELE UNOR MIGRATORI
Descoperirile sunt călăuzite adesea de întâmplare, dar şi de intuiţia omului de ştiinţă,
aşa cum s-a dovedit în activitatea arhelogilor, pe dierite şantiere. =dată situl descoperit, cum
e iresc, se aşteaptă cu înrigurare datarea, o operaţie care necesită timp mai îndelungat,
necesar analizelor ştiinţiice, şi a"ia atunci este sta"ilit #momentul# istoric al locuirii
corespunzătoare stratului arheologic, misterios încă. 4isterios pentru că întotdeauna se speră
să ie şi surprize, aţă de acel ceva, cu care am ost o"işnuiţi a şti despre epocă, dar şi pentru
aptul că, prin deiniţie, ori ce descoperire conţine, în stare potenţială, şi o necunoscută. -in
acest motiv nici un arheolog nu este străin de sentimentul ) #dar dacă totuşiQU#.
$şa s-a petrecut şi în cazul descoperirii tă"liţelor de pe 'alea 4ureşului, cu acel scris
enigmatic care a răsturnat opinii considerate #de necontestat#. -e cele mai multe ori aza
descoperii se consumă relativ repede, aţă de timpul necesar relevării argumentelor, a
identiicării condiţiilor socio-economice, ce permit şi determină, apariţia enomenului, în
cazul de aţă a unui tip de scriere. -escoperirea acestei orme de comunicare de către
1A
$l 2aşpar
societatea omenească este revoluţionară prin posi"ilitatea de a transmite mesaje la distanţe inc
redi"ile, atât în spaţiu cât şi în timp.
=rice descoperire, pentru a i argumentată plenar, presupune evidenţierea, în zona
respectivă, a întrunirii actorilor o"ligatorii, dar şi avora"ili, maniestării ei. 7rin actori
avora"ili tre"uie să se înţeleagă condiţiile prielnice oerite de societate şi natură, maniestate
pe parcusrul unei perioade lungi de timp, care asigură, ără doar şi poate, evoluţii în toate
domeniile de activitate. %n aceste conditii socio-economice este asigurată cumularea
e&perienţei şi #tezaurizarea ei#, prin înţelegerea intimă a iecărui detaliu, în noua a"ordare. =
asemenea sumă de e&perienţe colective generează, în inal, îndeletniciri noi, de pildă) ie ele
şleuirea pietrei, sau tehnologia prelucrării cuprului nativ, ie roata olarului sau altele.
Când vor"im de Tărtăria în mod implicit ne reerim la neoliticul târziu, şi totuşi este
vor"a, de o perioadă atât de îndepărtată, încât se poate deini mai lesne printr-o sumă de
necunoscute. -in aceste considerente, o parte dintre oamenii de ştiinţă, au catalogat
evenimentul arheologic Tărtăria, drept o descoperire imposi"ilă. Lustiicarea este simplă)
practicarea unei scrieri, ie ea şi primitivă, de către colectivităţile din epocă şi zonă - în cazul
de aţă cursul mijlociu al 4ureşului -, a ost catalogată, de către unii oameni de ştiinţă,
#mistere# deoarece nu se întrevedeau argumente sustinerii lor, a unor e&plicaţii pertinente,
care să ie acceptate în totalitatea lor. 8i totuşi, au ost şi voci, printre oamenii de ştiinţă, care
au căutat, asiduu, argumetele necesare, iar noi ne-am alăturat demersului la"orios, ucenicind
în de-ale arheologiei, în olosul ilmului documentar şi am descoperit, la rândul nostru,
inormaţii senzaţionale.
1@

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->