Curriculum Cofetar Patiser

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
CURRICULUM
CLASA a XI-a
ANUL DE COMPLETARE
DOMENIUL: TURISM ŞI ALIMENTAŢIE

CALIFICAREA: COFETAR-PATISER
BUCUREŞTI
2005
AUTORI
1. ANDREI CRISTINA – Prof. gradul definitiv, Grup Şcolar Economic Administrativ ”O.
Onicescu” Botoşani
2. BUCURA DANA ALICE - Prof. gradul I, Colegiul Economic “I. Ghica” Târgovişte
3. BURUIANĂ GIANINA - Prof. gradul II, Grup Şcolar Economic şi Administrativ Piatra Neamţ
4. COSTACHE RODICA – Prof. gradul I, Grupul Şcolar "Voievodul Gelu" Zalău
5. DUMITRASCU - NICU DUMITRA – Prof. gradul I, Colegiul Economic “Viilor” Bucureşti
6. ISMAIL NELIDA – Prof. gradul II, Colegiul Economic Mangalia
7. LUNGU LIA RODICA - Prof. gradul I, Colegiul Comercial “Carol I” Constanta
8. VIŞAN CARMEN-CORINA - Prof. gradul I, Colegiul Economic "M. Kogălniceanu" – Focşani
CONSULTANŢI:
CIOBANU GABRIELA LILIANA – Inspector de specialitate Centrul Naţional de Dezvoltare a
Învăţământului Profesional şi Tehnic
DINCĂ CRISTIAN - Prof. gradul II, Colegiul Economic „Dionisie Pop Marţian” Alba Iulia
2
Calificarea: Cofetar-patiser
Clasa: a XI a
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Anul de completare
clasa a XI-a
Aria curriculară Tehnologii
Domeniul: Turism şi alimentaţie

Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală 377

ore
Modulul I: Total ore/an 87

Organizarea unităţilor de alimentaţie şi de din care: laborator tehnologic -
hotelărie instruire practică 58
Modulul II: Total ore/an 87

Promovarea produselor şi serviciilor din care : laborator tehnologic -
instruire practică 29
Modulul III: Total ore/an 58

Evidenţă operativă din care: laborator tehnologic -
instruire practică -
Modulul IV: Total ore/an 58

Produse de patiserie din care: laborator tehnologic -
Modulul V: Total ore/an 87

Produse de cofetărie din care: laborator tehnologic -
Total ore/an:13 ore/săptămână x 29 săptămâni = 377 ore
Stagii de pregătire practică 240 ore
Modulul VI: Total ore/an 240

Estetica produselor de patiserie şi cofetărie din care: laborator tehnologic 48
instruire practica 192
Total ore/an: 30 ore/săptămână x 8 săptămâni/an= 240 ore
Curriculum în dezvoltare locală 116 ore
Modulul VII: Total ore/an 116

Expunerea şi comercializarea produselor de din care: laborator tehnologic 29
cofetărie – patiserie instruire practică 87
Total ore/an: 4 ore/săptămână x 29 săptămâni =116 ore
TOTAL 733 ore/an
3
Clasa: a XI a
NOTĂ INTRODUCTIVĂ
PRECIZĂRI GENERALE PRIVIND ABORDAREA CURRICULUMULUI
Calificările pentru LICEUL TEHNOLOGIC sunt prezentate pentru prima dată într-un mod
unitar, fiind cuprinse într-un STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ (SPP), care va garanta
pregătirea unitară a tuturor elevilor şi adulţilor care doresc să obţină calificarea.
Elaborarea Curriculum-ului porneşte de la STANDARDUL DE PREGĂTIRE
PROFESIONALĂ, pentru calificarea de nivel 2, „cofetar-patiser”.
Noul Curriculum este unul bazat pe competenţe, deoarece a fost elaborat în conformitate cu
STANDARDUL DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ, având în vedere cerinţele angajatorilor. De
aceea, profesorul va urmări dezvoltarea acestor competenţe prin intermediul conţinuturilor ştiinţifice,
iar evaluarea performanţelor elevilor se va axa pe demonstrarea dobândirii competenţelor.
Pentru calificarea „cofetar-patiser”, pregătirea se realizează prin următoarele tipuri de competenţe:
- competenţe cheie;
- competenţe tehnice generale;
- competenţe tehnice specializate.
Unităţile de competenţă tehnice generale şi cele specializate cuprinse în SPP reprezintă module de
pregătire de sine stătătoare.
Competenţele cheie sunt repartizate în diferite module, în funcţie de posibilităţile de exersare şi
evaluare a acestora.
Această nouă structură de Curriculum, bazată pe cele trei categorii de competenţe, dezvoltate ca un
întreg, oferă absolvenţilor şansele unei mai mari flexibilităţi ocupaţionale cerute de piaţa muncii.
Astfel, după dobândirea calificării absolventul poate desfăşura activităţi în: unităţi de alimentaţie
publică, unităţi hoteliere, pe vase comerciale sau de croazieră, sau îşi poate gestiona o afacere proprie
în domeniul alimentaţiei şi turismului respectând legislaţia în vigoare.
Abordarea curriculum-ului va avea în vedere următoarele aspecte:
- curriculumul se va utiliza împreună cu SPP–ul;
- conţinuturile tematice sunt elaborate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor de
performanţă din SPP;
- evaluarea va avea în vedere competenţele dobândite de elevi, nu cunoştinţele teoretice ale
acestora.
4
Clasa: a XI a
Organizarea unităţilor de alimentaţie şi turism
MODULUL I
ORGANIZAREA UNITĂŢILOR DE ALIMENTAŢIE ŞI DE HOTELĂRIE
CURRICULUM DIFERENŢIAT
CLASA a XI-a
ANUL DE COMPLETARE
5
Clasa: a XI a
I. PRECIZĂRI PRIVIND ABORDAREA MODULULUI
Modulul face parte din curriculum diferenţiat (CD) şi are un număr de 87 ore/an, din care 58
ore instruire practică curentă şi 29 de ore parcurse cu profesorul de specialitate.
Modulul se sprijină pe achiziţiile anterioare dobândite de elevi la modulul de nivel 1: „Structuri
de primire”.
II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL

Unităţi de competenţă Unităţi de competenţă tehnice Unităţi de competenţă
pentru abilităţi-cheie generale tehnice specializate
U6 – Igiena şi securitatea U8 – Organizarea unităţilor de
muncii alimentaţie şi de hotelărie
III. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

Unităţi de Competenţe
Conţinut tematic
competenţă individuale
U6 – Igiena şi C1 – Aplică Însuşirea drepturilor şi responsabilităţilor la locul de
securitatea legislaţia şi muncă în funcţie de normele prevăzute la instructajele
muncii reglementările de protecţia muncii:
privind securitatea • drepturi: instructaj periodic; echipament de protecţie;
şi sănătatea la locul • responsabilităţi: însuşirea, respectarea şi aplicarea
de muncă, preveni- normelor de protecţia muncii.
rea şi stingerea Verificarea existenţei şi integrităţii mijloacele de
incendiilor protecţie la locul de muncă:
• mijloace de protecţie: echipamente de protecţie
specifice locului de muncă (şorţ, mânuşi, încălţăminte
specifice);
Raportarea situaţiilor care pun în pericol securitatea
individuală şi colectivă:
• situaţii: absenţa mijloacelor de protecţie; integritatea
C2 – Ia măsuri mijloacelor de protecţie.
pentru reducerea Identificarea factorilor de risc:
factorilor de risc • factori de risc: substanţe periculoase; viruşi, bacterii;
curenţi de aer; factori de mediu (temperatură, umiditate,
ventilaţie; zgomote, vibraţii, radiaţii).
Raportarea prezenţei factorilor de risc:
• oral, verbal.
Înlăturarea factorilor de risc:
• remedierea defecţiunilor (echipament de lucru, de
protecţie); respectarea normelor de protecţie.
U8 – C1 – Precizează Enumerarea compartimentele existente în unităţile de
Organizarea compartimentele alimentaţie şi de hotelărie.
unităţilor de existente în • Compartimente operaţionale de alimentaţie: bucătărie,
alimentaţie şi unităţile de cofetărie-patiserie, bar, sală de servire
de hotelărie alimentaţie şi de • Compartimente operaţionale de cazare: front-office,
6
Clasa: a XI a
hotelărie. etaj, sala de conferinţe

• Compartimente funcţionale: resurse umane, resurse
financiare, tehnic-administrativ, vânzări-marketing
Identificarea relaţiilor existente:
relaţii între compartimentele: recepţie – alimentaţie;
recepţie – etaj; recepţie – tehnic; etaj – alimentaţie;
producţie – servire
organigrama unităţii.
Desfăşurarea activităţilor specifice tipurilor de unităţi
C2 Desfăşoară de alimentaţie.
activităţi în • Tipuri de unităţi de alimentaţie după: capacitate, formă
compartimentele de proprietate, categoria de clasificare
unităţilor de • Activităţi: aprovizionare conform comenzilor,
alimentaţie şi de depozitare în funcţie de natura materiilor prime, transport
hotelărie conform fluxurilor tehnologice.
Desfăşurarea activităţilor specifice tipurilor de unităţi
de hotelărie.
• Tipuri de unităţi de hotelărie după: capacitate, formă
de proprietate, grad de confort
• Activităţi: pregătirea primirii turiştilor, sejurul
turiştilor, plecarea turiştilor
Investigarea sursele de informare specifice industriei
C3 – Actualizează turismului.
cunoştinţe specifice • Surse de informare: internet, legislaţie, reviste de
industriei specialitate, alte surse mass-media
turismului Selectarea informaţiilor specifice activităţii din
structurile de primire:
• selectarea după: importanţă, posibilităţi de aplicare
Integrarea noilor informaţii în activitatea curentă
• integrarea în funcţie de: tipul de unitate, activitatea
desfăşurată
IV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE
Pentru atingerea competenţelor, activitatea de predare - învăţare în cadrul modulului

„ORGANIZAREA UNITĂŢILOR DE ALIMENTAŢIE ŞI DE HOTELĂRIE” se desfăşoară în sala de
clasă cu profesorul de specialitate, iar activitatea practică curentă se poate realiza atât în laborator cât
şi în unitatea de practică (agent economic) sub îndrumarea maistrului instructor.
Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de pregătire profesională de către
profesor şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţii sale, consolidând astfel,
capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.
Evaluarea finală a competenţelor trebuie realizată în concordanţă cu precizările incluse în
Standardul de Pregătire Profesională.
7
Clasa: a XI a
Evaluarea pe parcursul anului se realizează prin diverse tipuri de probe de evaluare (orale,
scrise, practice), în funcţie de specificul competenţei.
De exemplu pentru competenţa 1, evaluarea se va putea realiza atât oral cât şi scris putându-se
utiliza instrumente de evaluare ca: interviul oral, itemi cu alegere multiplă, itemi cu răspuns scurt etc.
Promovarea modulului este demonstrată prin atingerea tuturor competenţelor specificate în
tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Pentru abilităţile cheie integrate cu competenţa tehnică generală evaluarea va avea în vedere
demonstrarea competenţelor cheie în contextul specific calificării şi utilizând conţinuturile specifice
competenţelor tehnice ale modulului.
De exemplu, în cadrul competenţei C2 „Desfăşoară activităţi în compartimentele structurilor de
primire” (U8) se poate evalua competenţa cheie, „Igiena şi securitatea muncii” (U6) prin exerciţii
privind competenţa C1 „Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de
muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor”.
Competenţele specifice unui modul nu vor fi supuse evaluării finale în cadrul altor module.
Acest lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin parcurgerea conţinuturilor altor
module.
Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală trebuie să urmărească gradul de
dobândire a competenţelor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate. Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă
decât cadrul în care se dezvoltă competenţele. Pe parcursul anului elevul trebuie să fie supus evaluării
prin probe de evaluare diferite, în momente diferite, iar rezultatul final al evaluării (atingerea
competenţelor) va avea în vedere progresul realizat de acesta.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul
acestui modul.
În situaţia în care elevul nu reuşeşte, să demonstreze însuşirea unei competenţe, acesta are
posibilitatea de a participa la o nouă evaluare, după o perioadă de pregătire.
Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele incluse în modul.
Pentru a veni în sprijinul profesorilor şi maiştrilor instructori este prezentat un model (orientativ) de
realizare a evaluării pe competenţe. Pe parcursul unei săptămâni de practică la agentul economic
elevului i se va înmâna o fişă de lucru în care i se specifică activităţile care vor fi evaluate.
Activităţile supuse evaluării sunt criteriile de performantă şi condiţiile de aplicabilitate ale
competenţei evaluate.
8
Clasa: a XI a
Exemplificarea unui pachet de evaluare pe o competenţă

U 8: ORGANIZAREA UNITĂŢILOR DE ALIMENTAŢIE ŞI DE HOTELĂRIE
Competenţa 1: C1 – Precizează compartimentele existente în unităţile de alimentaţie şi de hotelărie
Criterii de Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de Probe de

performanţă performanţă evaluare
a) Enumerarea Compartimente operaţionale de alimentaţie: Probe
compartimentelor bucătărie, cofetărie-patiserie, bar, sală de servire. orale/scrise,
existente în unităţile Compartimente operaţionale de cazare: front- (teste,
de alimentaţie şi de office, etaj, sala de conferinţe. întrebări
hotelărie. Compartimente funcţionale: resurse umane, scurte).
resurse financiare, tehnic-administrativ, vânzări-
marketing.
b) Identificarea relaţiilor Relaţiilor existente între compartimente: Probe
existente între recepţie – alimentaţie; recepţie – etaj; recepţie – practice,
compartimente tehnic; etaj – alimentaţie; producţie – servire (exerciţii,
joc de rol).
Competenţa 2: C2 – Desfăşoară activităţi în compartimentele unităţilor de alimentaţie şi de hotelărie
Criterii de Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de Probe de

performanţă performanţă evaluare
a) Enumerarea Tipuri de unităţi de alimentaţie după: capacitate, Proba orală
activităţilor specifice formă de proprietate, categoria de clasificare şi scrisă
unităţilor de Activităţi: aprovizionare conform comenzilor,
alimentaţie. depozitare în funcţie de natura materiilor prime,
transport conform fluxurilor tehnologice.
b) Enumerarea Tipuri de unităţi de hotelărie după: capacitate, Proba
activităţilor specifice formă de proprietate, grad de confort practică
din unităţile de Activităţi: pregătirea primirii turiştilor, sejurul
hotelărie turiştilor, plecarea turiştilor
Competenţa 3: C3 – Actualizează cunoştinţe specifice industriei turismului
Precizări privind aplicabilitatea Probe de

Criterii de performanţă
criteriilor de performanţă evaluare
a) Investigarea sursele de Surse de informare: internet, legislaţie, Proba orală
informare specifice industriei reviste de specialitate, alte surse mass-media şi practică
turismului.
b) Selectarea informaţiilor Selectarea informaţiilor în funcţie de: Proba orală
specifice activităţii din importanţă şi posibilităţile de aplicare şi practică
structurile de primire.
c) Integrarea noilor informaţii Integrare în funcţie de: tipul de unitate, Probă
în activitatea curentă activitatea desfăşurată practică
9
Clasa: a XI a
Instrument de evaluare: Test de evaluare

Unitatea de competenţă nr. 8
Titlul unităţii de competenţă: ORGANIZAREA UNITĂŢILOR DE ALIMENTAŢIE ŞI DE
HOTELĂRIE
Competenţa 1: Precizează compartimentele existente în unităţile de alimentaţie şi de hotelărie
Competenţa 2: Desfăşoară activităţi în compartimentele unităţilor de alimentaţie şi de hotelărie
Competenţa 3: Actualizează cunoştinţe specifice industriei turismului
Conform conţinuturilor din tabelul de corelare de la punctul III pentru evaluarea competenţelor
C1, C2 - U8 propunem spre exemplificare următorii itemi:
I. Grupaţi în mod corespunzător compartimentele existente în unităţile de alimentaţie şi de hotelărie:
bucătărie, front-office, tehnic-administrativ, resurse umane, cofetărie-patiserie, bar, sală de
servire, sala de conferinţe, vânzări-marketing, etaj, resurse financiare.
Compartimente operaţionale de Compartimente operaţionale de Compartimente funcţionale
alimentaţie cazare
II. Încercuiţi răspunsul corect:

1. Care dintre activităţile enumerate mai jos nu este specifică unităţilor de hotelărie:
a. pregătirea primirii turiştilor;
b. sejurul turiştilor;
c. depozitare în funcţie de natura materiilor prime;
d. plecarea turiştilor.
2. Unităţile de alimentaţie nu se pot clasifica după:
a. capacitate;
b. formă de proprietate;
c. categoria de clasificare;
d. grad de confort.
3. Completaţi căsuţa liberă din următoarea organigramă funcţională pentru unitatea „X”.
4. Bifaţi cu „√” sau „X” compartimentul în care vă desfăşuraţi activitatea.
5. Identificaţi relaţiile existente între compartimente:
- recepţie – alimentaţie;
- recepţie – etaj;
- recepţie – tehnic;
- etaj – alimentaţie;
- producţie – servire.
Notă: Pentru răspunsurile de la punctele 3, 4 şi 5 testul de verificare va cuprinde şi modelul de

organigramă ce urmează a fi completat.
10
Clasa: a XI a
Profesorul sau maistrul instructor, va evalua elevul pe baza unei fişe de observare în care se va
nota rezultatul evaluării.
Fişa de observare
Nume candidat:
Nume evaluator:
U.C. 8: Organizarea unităţilor de alimentaţie şi de hotelărie – C.2: Desfăşoară activităţi în
compartimentele unităţilor de alimentaţie şi de hotelărie
U.C. 1: Comunicare şi numeraţie – C. 3: Citeşte şi utilizează documente scrise în limbaj de specialitate
Nr. Rezultatul
Data
crt. evaluării
C.8 - C2. Desfăşoară activităţi în compartimentele unităţilor de alimentaţie şi de hotelărie
a. Aprovizionare conform comenzilor Da sau (√)
 calitativă Nu sau (X)
 cantitativă
b. Depozitare în funcţie de natura materiilor prime: Da sau (√)
 ambalare Nu sau (X)
 temperatură
 umiditate relativă a aerului
 luminozitate
 vecinătăţi admise
c. Transport conform fluxurilor tehnologice: Da sau (√)
 transport în sala de producţie Nu sau (X)
 evitarea intersectării fluxurilor de materii
prime cu fluxul de semipreparate şi produse
finite
d. Pregătirea primirii turiştilor: Da sau (√)
 recepţie Nu sau (X)
 spaţii de cazare
 servirea mesei
 servicii opţionale
e. Sejurul turiştilor Da sau (√)
 servicii oferite
 atribuţiile personalului Nu sau (X)
U.C. 1 - C3. Citeşte şi utilizează documente scrise în limbaj de specialitate

a. Surse specializate: manuale, articole, reviste, studii, Internet, Da sau (√)
documentaţii tehnice Nu sau (X)
b. Activităţi profesionale: activităţi Da sau (√)
definite în cadrul calificării Nu sau (X)
c. Redactarea corecta: ortografie, punctuaţie, forma structurată. Da sau (√)
Documentaţie: registre, bonuri, evidenţe simple, jurnale,
Nu sau (X)
corespondenţă oficială, CV-uri.
Evaluatorul va bifa fiecare sarcină îndeplinită corect de către elev.
11
Clasa: a XI a
Certificarea competenţei se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite. Sarcinile
neîndeplinite se vor reevalua după o perioadă de pregătire folosindu-se acelaşi instrument de evaluare.
Competenţa se consideră atinsă dacă elevul îndeplineşte sarcina o singură dată.
Precizări pentru aplicarea probei de evaluare:

- elevul va fi evaluat în urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare;
- elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de învăţare;
- certificarea acestei competenţe se va realiza în urma evaluării formative;
- pentru buna desfăşurare a evaluării se recomandă:
 folosirea unui spaţiu amenajat corespunzător (la agentul economic);
 evaluarea elevilor pe durata desfăşurării probei se realizează fără intervenţia
evaluatorului.
- înregistrarea performanţei se va realiza printr-o fişă de observare completată de profesor pe
parcursul probei.
Sugestii privind dovezile evaluării

- fişa de observare, care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă şi condiţiilor
de aplicabilitate, utilizată pentru evaluarea prin probe practice constituie dovadă a evaluării.
- pentru probele scrise dovezi ale evaluării sunt considerate: fişele de lucru, testele de evaluare,
chestionarele, proiectele, portofoliile.
- orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare poate
constitui o dovadă a evaluării competenţelor elevului.
V. SUGESTII METODOLOGICE
Pentru parcurgerea conţinutului tematic al modulului „ORGANIZAREA UNITĂŢILOR DE

ALIMENTAŢIE ŞI DE HOTELĂRIE ” se recomandă următoarea ordine de parcurgere:
 în cadrul orelor de teorie sub îndrumarea profesorului vor fi parcurse următoarele
conţinuturi:
1. Enumerarea compartimentele existente în structurile de primire.
2. Identificarea relaţiilor existente.
3. Desfăşurarea activităţilor specifice tipurilor de unităţi de alimentaţie.
4. Desfăşurarea activităţilor specifice tipurilor de unităţi de hotelărie.
5. Investigarea sursele de informare specifice industriei turismului.
12
Clasa: a XI a
6. Selectarea informaţiilor specifice activităţii din structurile de primire.

7. Integrarea noilor informaţii în activitatea curentă.
în orele de instruire practică vor fi parcurse următoarele conţinuturi:
1. Însuşirea drepturilor şi responsabilităţilor la locul de muncă în funcţie de normele prevăzute
la instructajele de protecţia muncii.
2. Verificarea existenţei şi integrităţii mijloacele de protecţie la locul de muncă.
3. Raportarea situaţiilor care pun în pericol securitatea individuală şi colectiv.
4. Identificarea factorilor de risc.
5. Raportarea prezenţei factorilor de risc.
6. Înlăturarea factorilor de risc.
7. Identificarea relaţiilor existente.
8. Desfăşurarea activităţilor specifice tipurilor de unităţi de alimentaţie.
9. Desfăşurarea activităţilor specifice tipurilor de unităţi de hotelărie.
10. Investigarea sursele de informare specifice industriei turismului.
11. Integrarea noilor informaţii în activitatea curentă.
Profesorul are doar rolul de facilitator, comunicator, colaborator implicând activ pe cel ce
învaţă. Se pot utiliza metode ca: observaţia, munca independentă, experimentul, simularea,
problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup care stimulează critica, învăţarea prin
proiecte, studiul de caz, brainstormingul etc.
Aceste metode se caracterizează prin faptul că:
• sunt centrate pe elev şi pe activitate;
• pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor;
• încurajează participarea elevilor, creativitatea, iniţiativele;
• determină un parteneriat profesor - elev;
• au un puternic accent formativ, nu informativ;
• presupun folosirea unui limbaj simplu, accesibil;
• adaptează metodele de lucru la nivelul clasei.
Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la probleme
reale, pentru a se ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale societăţii.
Elevilor li se va permite să aplice propriul mod de înţelegere a conţinutului, prin descoperire,
conversaţie şi realizarea de materiale cum ar fi: proiecte, scheme, portofolii.
Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de ritmul de
învăţare al elevilor şi de complexitatea conţinutului. Se vor promova metode activ – participative,
13
Clasa: a XI a
centrate pe elev, care dezvoltă gândirea încurajează participarea elevilor, dezvoltă creativitatea şi
realizează o comunicare multidirecţională.
Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic, toţi
elevii să dobândească competenţele necesare.
Se recomandă de asemenea organizarea predării-învăţării utilizând activităţi diferenţiate pe
grupuri de elevi care facilitează procesul de învăţare. Această metodă se poate aplica pentru verificarea
între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), joc de rol (elevii se ajută reciproc, iar
profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă).
14
Clasa: a XI a
Promovarea produselor şi serviciilor
MODULUL II
PROMOVAREA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR
CLASA a XI-a
ANUL DE COMPLETARE
15
Clasa: a XI a

„PROMOVAREA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR”
Modulul face parte din curriculum diferenţiat (CD) şi are un număr de 87 ore/an, din care 29 de
ore instruire practică, efectuate cu maistrul instructor. Modulul se sprijină pe achiziţiile anterioare
dobândite de elevi la modulul de nivel 1: „Satisfacerea cerinţelor clienţilor” şi „Potenţialul turistic” .

Unităţi de competenţă Unităţi de competenţă
Unităţi de competenţă tehnice generale
pentru abilităţi-cheie tehnice specializate
UC 4 Asigurarea UC 9 Promovarea produselor şi serviciilor
calităţii

Unitate de Competenţa
Conţinut tematic
competenţă individuală
Tipuri de nevoi ale clienţilor manifestate în unităţile de
alimentaţie şi de hotelărie:
• nevoi de siguranţă, nevoi de hrană, nevoi de confort, nevoi
C1 de ambient, nevoi de destindere, nevoi de respect
Identifică Tehnici de comunicare atractive utilizate pentru identificarea
nevoile şi nevoilor clienţilor:
aşteptările • dialog, convorbire telefonică, comunicare prin internet,
clienţilor comunicare prin fax, corespondenţă
UC 9 Pregătirea lucrătorilor în vederea primirii clienţilor:
Promovarea • pregătirea unităţii de alimentaţie şi de hotelărie, pregătirea
produselor şi personală, pregătirea materialelor de lucru
serviciilor Activităţi specifice desfăşurate în unităţile de alimentaţie şi de
hotelărie pentru satisfacerea nevoilor clienţilor:
C2
• crearea ambientului, primirea clienţilor, servirea, cazarea,
Prestează
servicii suplimentare
servicii
Modalităţi de adaptare a activităţilor unităţii la nevoile
adaptate
clienţilor:
nevoilor
• adaptarea ofertei de produse şi servicii, oferirea de informaţii
clienţilor
Tehnici de evaluare a gradului de satisfacţie a clientului:
• observarea directă, dialogul, chestionarele
C3 Tehnici promoţionale specifice unităţilor de alimentaţie şi de
Utilizează hotelărie:
tehnici • publicitate, promovarea vânzărilor, vânzarea personală,
promoţionale expoziţii
specifice Materiale promoţionale utilizate pentru promovare:
unităţilor de • broşuri, pliante, planul meniu, afişe, panouri publicitare,
alimentaţie şi fluturaşi, cadouri promoţionale
de hotelărie Calităţile personale şi profesionale ale lucrătorului
valorificate pentru promovarea unităţilor de alimentaţie şi de
16
Clasa: a XI a
hotelărie:
• ţinută, comportament, calitatea serviciilor prestate
C1 Norme de calitate specifice activităţii de turism şi alimentaţie
Aplică Cerinţe de calitate impuse pentru oferta de produse şi servicii a
normele de unităţilor de cazare şi alimentaţie
calitate în
domeniul de
UC4
activitate
Asigurarea
C2 Metode standardizate de asigurare a calităţii în de hotelărie
calităţii
Utilizează şi alimentaţie
metode Proceduri specifice de asigurarea a calităţii în de hotelărie şi
standardizate alimentaţie
de asigurare a
calităţii
profesor şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţilor sale, consolidând
astfel, capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.
Evaluarea pe parcursul anului se realizează prin diverse tipuri de probe de evaluare (orale, scrise,
practice), în funcţie de specificul competenţei.
Pentru abilităţile cheie integrate cu competenţa tehnică generală evaluarea va avea în vedere
Pentru competenţa cheie „Asigurarea calităţii” agregată acestui modul se va încerca o evaluare
într-o situaţie specifică. De exemplu competenţele 1 şi 2 „ Aplică normele de calitate în domeniul de
activitate” şi „Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii” se pot evalua împreună cu
competenţa generală „Prestează servicii adaptate nevoilor clienţilor”, urmărind-se la elev capacitatea
de a transpune normele de calitate specifice domeniului în modul de prestare a serviciului turistic.
Competenţele specifice unui modul nu vor fi supuse evaluării finale în cadrul altor module. Acest
lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin parcurgerea conţinuturilor altor module.
17
Clasa: a XI a

decât cadrul în care se dezvoltă competenţele.
Pe parcursul anului elevul trebuie să fie supus evaluării prin probe de evaluare diferite, în
momente diferite, iar rezultatul final al evaluării (atingerea competenţelor) va avea în vedere progresul
realizat de acesta.
acestui modul.
În situaţia în care elevul nu reuşeşte să demonstreze însuşirea unei competenţe, acesta are
Profesorul şi maistrul instructor îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele
incluse în modul. Pentru a veni în sprijinul profesorilor şi maiştrilor instructori este prezentat un model
(orientativ) de realizare a evaluării pe competenţe.
Exemplificarea unui pachet de evaluare pe o competenţă

U.C. 9. PROMOVAREA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR
U.C. 4. ASIGURAREA CALITĂŢI
U.C. 9, Competenţa 2: Prestează servicii adaptate nevoilor clienţilor.

U.C. 4, Competenţa 1: Aplică normele de calitate în domeniul de activitate
Activitate. Prestaţi servicii adaptate nevoilor clienţilor aplicând normele de calitate din
domeniu.
U.C.9 – C 2 Prestează servicii adaptate nevoilor clienţilor
a. Efectuarea activităţilor Activităţi specifice: crearea ambientului, Probe orale şi
specifice, conform nevoilor primirea clienţilor, servirea, cazarea, practice
clientului oferirea de servicii suplimentare
b. Adaptarea activităţilor din Adaptarea activităţilor din unitate: Probe orale şi
unitate la nevoile clientului adaptarea ofertei privind produsele şi practice
serviciile din unitate, oferirea de
informaţii.
c. Evaluarea gradului de Evaluarea gradului de satisfacere prin: Probe orale şi
satisfacere a nevoilor clienţilor observare, dialog, chestionare. practice
U.C. 4- C1 Aplică normele de calitate în domeniul de activitate
a Identificarea normelor de Norme de calitate: instrucţiuni de lucru, Probe orale şi
calitate specifice domeniului caiet de sarcini, norme interne, criterii şi practice
de activitate indicatori naţionale, europene şi
internaţionale
b Relatarea cerinţelor de calitate Cerinţe de calitate care reglementează Probe orale şi
impuse de normative pentru activitatea
18 practice
propriul
Calificarea: loc de muncă
Cofetar-patiser
Clasa:
c. a Utilizarea
XI a normelor de calitate Norme de calitate din activitatea curentă Probe orale şi
în activitatea curentă practice
Nume candidat:
Nume evaluator:
U.C. 9: Promovarea produselor şi serviciilor - Competenţa 2: Prestează servicii adaptate
nevoilor clienţilor.
U.C.4 . Asigurarea calităţii - Competenţa 1: Aplică normele de calitate în domeniul de
activitate
Nr. Rezultatul
Cerinţe Data
crt. evaluării
U.C.9 - C. 2: Prestează servicii adaptate nevoilor clienţilor.
a. Activităţi specifice: Da sau (√)
• crearea ambientului Nu sau (X)
• primirea clienţilor
• servirea
• cazarea
• oferirea de servicii suplimentare
b. Adaptarea activităţilor din unitate la nevoile clientului Da sau (√)
• adaptarea ofertei privind produsele şi serviciile din Nu sau (X)
unitate
• oferirea de informaţii
c. Evaluarea gradului de satisfacţie a clientului: Da sau (√)
• observare Nu sau (X)
• dialog
• chestionare
U.C. 4- C1: Aplică normele de calitate în domeniul de activitate
a Norme de calitate Da sau (√)
• instrucţiuni de lucru Nu sau (X)
• caiet de sarcini
• norme interne
• criterii şi indicatori naţionale, europene şi
internaţionale
b Cerinţe de calitate Da sau (√)
Nu sau (X)
c Norme de calitate din activitatea curentă Da sau (√)
Nu sau (X)


19
Clasa: a XI a
evaluatorului.
parcursul probei.

Se recomandă parcurgerea conţinutului tematic în ordinea prevăzută în tabelul de corelare a

competenţelor cu conţinuturile.
Temele de studiu vor fi împărţite în felul următor între profesorul de specialitate şi maistrul
instructor:
- cele corespunzătoare competenţelor „Identifică nevoile şi aşteptările clienţilor” şi „Prestează
servicii adaptate nevoilor clienţilor” agregate cu competenţele cheie ale unităţii „Asigurarea
calităţii” vor fi parcurse de profesorul de specialitate
- cele corespunzătoare competenţei „ Utilizează tehnici promoţionale specifice unităţilor de
alimentaţie şi de hotelărie” vor fi parcurse de maistrul instructor în timpul orelor de instruire
practică
20
Clasa: a XI a

21
Clasa: a XI a
Evidenţă operativă
MODULUL III
EVIDENŢĂ OPERATIVĂ
CLASA a XI-a
ANUL DE COMPLETARE
22
Clasa: a XI a

„EVIDENŢĂ OPERATIVĂ”
Modulul face parte din curriculum diferenţiat (CD) şi are un număr de 58 ore/an, fără ore de
laborator tehnologic şi ore de instruire practică.
Modulul se sprijină pe achiziţiile anterioare dobândite de elevi la modulul de nivel 1:
CALCULE ECONOMICE SPECIFICE SERVICIILOR

Unităţi de competenţă Unităţi de competenţă Unităţi de competenţă tehnice
pentru abilităţi-cheie tehnice generale specializate
U1 Comunicare şi U10 Evidenţa operativă
numeraţie

Unitate de
Competenţa individuală Conţinut tematic
competenţă
U.C.1 C 1.
Comunicare şi Formulează opinii personale pe o
numeraţie temă dată
C 2.
Realizează o scurtă prezentare
utilizând imagini ilustrative Documente de evidenţă operativă în
unităţile de turism şi alimentaţie
C 3.
Citeşte şi utilizează documente scrise Tipuri de documente
în limbaj de specialitate
Selectarea documentelor de
C 4. evidenţă operativă în funcţie de
Prelucrează şi interpretează grafic operaţiile economico-financiare
rezultatele obţinute pe o sarcină dată
Completarea documentelor de
U.C. 10 C 1. evidenţă operativă
Evidenţa Recunoaşte documentele de evidenţă
operativă operativă din unităţile de alimentaţie Interpretarea documentelor de
şi de hotelărie evidenţă operativă din punct de
vedere al conţinutului
C 2.
Utilizează documentele de evidenţă
operativă din hotelărie
C 3.
Utilizează documentele de evidenţă
operativă din alimentaţie
23
Clasa: a XI a
Pentru atingerea competentelor, lecţiile se desfăşoară în sala de clasă, profesorul având libertatea
de a dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp.
De exemplu pentru competenţa 1, evaluarea se va putea realiza atât oral cât şi scris putându-se
utiliza instrumente de evaluare ca: interviul oral, itemi cu alegere multiplă, itemi cu răspuns scurt, etc.
Pentru abilităţile cheie integrate cu competenţa tehnică generă evaluarea va avea în vedere
Pe parcursul anului elevul trebuie să fie supus evaluării prin probe de evaluare diferite, în
realizat de acesta.
acestui modul.
Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele incluse în modul. Pentru
a veni în sprijinul profesorilor şi maiştrilor instructori este prezentat un model (orientativ) de realizare
a evaluării pe competenţe. Activităţile supuse evaluării sunt criteriile de performantă şi condiţiile de
aplicabilitate ale competenţei evaluate.
24
Clasa: a XI a
Exemplificarea întocmirii unui pachet de evaluare pe o competenţă

U.C.10 EVIDENŢĂ OPERATIVĂ
Competenţa: 2: Utilizează documente de evidenţă operativă din hotelărie
Criterii de performanţă Precizări privind aplicabilitatea Probe de
U.C. 10 - C 2: Utilizează documente de evidenţă operativă din hotelărie
a. Completarea În număr de exemplare conform legii; Probe practice
documentelor de evidenţă fără ştersături, adăugiri; cu date reale şi
operativă complete.
b. Interpretarea Denumire, unitate de măsură, valoare Probe practice

documentelor de evidenţă şi orale
operativă
Fişa de observare
Nume candidat:
Nume evaluator:
3 a) Completarea documentelor de evidenţă operativă
Evaluatorul va solicita completarea documentelor de evidenţă operativă puse la dispoziţie
Completarea documentelor de
Evaluator Data
evidenţă operativă
1. În număr de exemplare conform legii Da sau (√)
Nu sau (X)
Fără modificări Da sau (√)
2.
Nu sau (X)
3. Fără ştersături Da sau (√)
Nu sau (X)
4. Fără adăugiri Da sau (√)
Nu sau (X)
5. Cu date reale şi complete Da sau (√)
Nu sau (X)
Verificaţi dacă respectivul candidat a efectuat cu succes activitatea de mai sus. Semnaţi şi
specificaţi data pe document.
25
Clasa: a XI a
2 b). Interpretarea documentelor de evidenţă operativă din punct de vedere al conţinutului
Evaluatorul va solicita candidatului să interpreteze documentele de evidenţă operativă din

punct de vedere al conţinutului
Interpretarea documentelor de evidenţă
Evaluator Data
operativă din punct de vedere al conţinutului
1 Denumirea Da sau (√)
Nu sau (X)
Da sau (√)
2 Unitate de măsură
Nu sau (X)
Da sau (√)
3 Valoare
Nu sau (X)
Verificaţi dacă respectivul candidat a efectuat cu succes activitatea de mai sus. Semnaţi şi
specificaţi data pe document.
evaluatorului.
parcursul probei.
26
Clasa: a XI a
Se recomandă parcurgerea conţinutului tematic în următoarea ordine logică:

1. Tipuri de documente
2. Selectarea documentelor de evidenţă operativă în funcţie de operaţiile economico–
financiare
3. Completarea documentelor de evidenţă operativă
4. Interpretarea documentelor de evidenţă operativă din punct de vedere al conţinutului
27
Clasa: a XI a
28
Clasa: a XI a
Produse de patiserie
MODULUL IV
PRODUSE DE PATISERIE
CLASA a XI-a
ANUL DE COMPLETARE
29
Clasa: a XI a
„PRODUSE DE PATISERIE”
Modulul face parte din curriculum diferenţiat (CD) şi are un număr de 58 ore/an, din care: 29
ore instruire practică;
Modulul se sprijină pe achiziţiile anterioare de la nivelul 1 de calificare pentru meseria
„Lucrător în alimentaţie publică” şi anume, pe modulele: „Bazele alimentaţiei” şi „Igienă
profesională”

Unităţi de
Unităţi de competenţă
competenţă tehnice Unităţi de competenţă tehnice specializate
pentru abilităţi-cheie
generale
UC11 – Realizarea produselor de patiserie

Conţinut tematic
U11 C1 ALUATURI NEDOSPITE
Realizarea Obţine Descrierea aluaturilor nedospite
produselor de aluaturi • consistenţa specifică fiecărui tip de aluat nedospit;
patiserie nedospite • caracteristici privind afânarea şi porozitatea specifică;
elasticitatea aluaturilor;
• calitatea materiilor prime din care se obţin aluaturile.
Alegerea materiilor prime, conform reţetelor
• materii prime: făină, lichid, grăsimi, ouă, zahăr, aromatizanţi,
adaosuri specifice.
Realizarea aluaturilor conform procesului tehnologic
• succesiunea fazelor tehnologice conform tipului de aluat.
Realizarea sortimentelor de aluaturi
• sortimente de aluaturi nedospite: foi de plăcintă; aluat opărit;
aluat fraged; aluat din foietaj (franţuzesc);
• condiţii: reţetare, materii prime, ustensile, utilaje
C2 PRODUSE SPECIFICE DIN ALUATURI NEDOSPITE
Execută Identificarea semipreparatelor şi adaosurilor, specifice
produse produselor din aluaturi nedospite
specifice din • adaosuri specifice: zahăr farin, ouă, făină, unt, margarină,
aluaturi fructe proaspete, nuci, alune, cacao, coloranţi alimentari,
nedospite aromatizanţi alimentari
• semipreparate: aluaturi nedospite, umpluturi diverse, sirop de
însiropat, cremă de vanilie, jeleuri de fructe, compoturi de fructe,
baroturi din fructe uleioase, frişcă, ciocolată cuvertură;
30
Clasa: a XI a
Utilizarea echipamentelor, ustensilelor şi a tehnologiilor

specifice produselor din aluaturi nedospite
• echipamente şi ustensile: teluri, răzători, merdenele, palete
din lemn şi din plastic, linguri, linguriţe, poşuri cu dui sau cu
şpriţ, hârtie pergament, mixere, vase din inox sau material
plastic de diferite capacităţi, tăvi de diferite forme şi capacităţi,
cuptoare, frigidere.
• tehnologii specifice: etape succesive de obţinere a aluaturilor,
semipreparatelor şi a produselor de patiserie.
Realizarea diferitelor sortimente de produse de patiserie din
aluaturi nedospite
• din foaie de plăcintă românească: plăcinte, merdenele,
ştrudele
• din foaie de plăcintă grecească: produse însiropate şi produse
neînsiropate
• din aluat opărit: eclere, choux à la crème, globuleţe, caroline
• din aluat fraged: plăcinte, tarte cu fructe, rondele, corăbioare;
• din aluat franţuzesc cu umplutură: din brânză, din fructe şi
legume cu cremă de vanilie, cu gem sau marmeladă
C3 ALUATUL DOSPIT
Obţine aluatul Descrierea aluatului dospit
dospit • consistenţa specifică aluatului dospit;
• caracteristici privind afânarea şi porozitatea specifică;
elasticitatea aluatului;
• calitatea materiilor prime din care se obţine aluatul;
respectarea raportului făină – drojdie, a cantităţii de zahăr şi
grăsime din reţetă, a temperaturii de lucru şi de coacere a
aluatului dospit.
Alegerea materiilor prime, pentru aluatul dospit, conform
reţetarului
• materii prime: făină, drojdie, lapte, zahăr, ouă, grăsimi, sare,
aromatizanţi alimentari adaosuri specifice.
Realizarea aluatului dospit, conform procesului tehnologic
• succesiunea fazelor tehnologice conform metodei directe
(pentru produse porţionate) şi indirecte (pentru produse la
kilogram) de obţinere a aluatului dospit.
C4 PRODUSE SPECIFICE DIN ALUAT DOSPIT
Execută Identificarea semipreparatelor şi adaosurilor, specifice
produse produselor din aluat dospit
specifice din • semipreparate şi adaosuri specifice: aluat dospit, cremă de
aluat dospit nuci, cremă de mac, umpluturi specifice pe bază de brânză,
sirop de însiropat, zahăr farin şi tos, marmeladă, pastă de fructe,
gem, rahat, pudră de nuci, brânză de vaci, ouă, făină, unt,
margarină, cacao, aromatizanţi alimentari
31
Clasa: a XI a
Utilizarea echipamentelor, ustensilelor şi a tehnologiilor

specifice produselor din aluaturi dospite
• echipamente şi ustensile: teluri, răzători, merdenele, palete
din lemn şi din plastic, linguri, linguriţe, poşuri cu dui sau cu
şpriţ, hârtie pergament, mixere, vase din inox sau material
plastic de diferite capacităţi, tăvi de diferite forme şi capacităţi,
cuptoare, frigidere.
• procesul tehnologic – metoda directă: succesiunea fazelor
tehnologice, conform metodei directe pentru obţinerea
produselor din aluat dospit porţionate
• procesul tehnologic – metoda indirectă: succesiunea fazelor
tehnologice, conform metodei indirecte de obţinere a produse
din aluat dospit, la kilogram.
Realizarea diferitelor sortimente de produse de patiserie din
aluaturi dospite
• sortimente de produse porţionate: gogoşi, cornuri, brânzoaice,
brioşi de cofetărie, produse însiropate, coji de savarine;
• sortimente de produse la kilogram: cozonaci.
C5 FURSECURI DIN ALUATURI
Realizează Identificarea semipreparatelor şi adaosurilor utilizate la
fursecuri din obţinerea fursecurilor din aluat
aluat • aluaturi: aluatul fraged; aluatul franţuzesc (foietaj)
• semipreparate şi adaosuri: baroturi, marmeladă, gem,
gălbenuş de ou, zahăr farin şi tos, miez de nucă măcinat, chimen,
sare, brânză de vaci, caşcaval, margarină
Realizarea sortimentelor de fursecuri din aluat, respectând
tehnologiile specifice
• sortimente de fursecuri din aluat fraged: Arlechin, Baton cu
chimen, Figaro, Covrigei dulci, Rotiţe cu gem, Cornuleţe
sucevene etc.
• sortimente de fursecuri din aluat foietaj (franţuzesc):
Funduliţe cu nuci, Ochelari, Pai parmezan, Grileuri, Palmieri,
etc.
• tehnologii specifice: etape succesive de obţinere, specifice
fiecărui sortiment de fursecuri din aluat;
C6 FURSECURI DIN DIFERITE COMPOZIŢII
Realizează Identificarea semipreparatelor şi adaosurilor, specifice
fursecuri din produselor din compoziţii
diferite • compoziţii pe bază de: grăsimi, albuş, fructe uleioase, frişcă
compoziţii • semipreparate: din ou şi făină (diferite foi), creme, frişcă,
ciocolată cuvertură, baroturi, fondant, fructe confiate, jeleu,
elemente de decor
• adaosuri specifice: marmeladă, gem, zahăr farin şi tos, miez
de nucă jumătăţi şi măcinat, stafide, coloranţi şi aromatizanţi
alimentari
32
Clasa: a XI a
Realizarea sortimentelor de fursecuri din compoziţii,

respectând tehnologiile specifice
• pe bază de grăsimi: şpriţate, paleuri, four, checuri
• bază de frişcă: langues de chat, petale, urechiuşe, ruibane,
ţigarete
• pe bază de albuşuri: bezele diferite
• pe bază de nuci: pricomigdale, capsule pistache şi orange,
tuilles filé
• pe bază de foi Doboş şi ruladă: rulade şi minirulade cu creme
diferite şi glasate, sortimente de carouri
• tehnologii specifice: etape succesive de obţinere, specifice
fiecărui sortiment de fursecuri din compoziţii
Pentru atingerea competentelor specifice modulul „PRODUSE DE PATISERIE”, lecţiile se

desfăşoară atât în sala de clasă, cât si în laborator cu profesorul de specialitate, precum şi cu maistrul
instructor.
Evaluarea pe parcursul anului se realizează prin diverse tipuri de probe de evaluare: orale, scrise,
practice, în funcţie de specificul competenţei. De exemplu:
- C1 – „Obţine aluaturi nedospite”, CP (a) – „Descrierea caracteristicilor aluaturilor
nedospite” poate fi evaluată prin probe orale şi scrise de tipul prezentării orale, chestionării orale,
bateriilor de teste cu diferiţi itemi, chestionării scrise; dar şi prin probe practice prin care se determină
caracteristicile aluaturilor dospite.
- C1 - „Obţine aluaturi nedospite”, CP (b), (c) – „Alegerea materiei prime pentru aluaturi
nedospite, conform reţetelor”, „Realizarea aluaturilor nedospite conform procesului tehnologic”,
pot fi evaluate cu ajutorul probelor practice sub formă de exerciţii practice sau lucrări practice.
Se recomandă aceleaşi modalităţi de evaluare şi pentru C2 şi C3, cu precizarea că profesorul şi
maistrul instructor trebuie să adapteze procesul de evaluare la condiţiile didactico – materiale ale
33
Clasa: a XI a
şcolii, la condiţiile de instruire oferite de agenţii economici, şi, nu în ultimul rând, la specificul
condiţiilor de învăţare ale elevilor.
decât cadrul în care se dezvoltă competenţele. Pe parcursul anului, elevul trebuie să fie supus evaluării
prin probe de evaluare diferite, în momente diferite, iar rezultatul final al evaluării (atingerea
competenţelor) va avea în vedere progresul realizat de acesta.
acestui modul.
a evaluării pe competenţe. Toate instrumentele de evaluare din cadrul acestui pachet se pot utiliza ca
reevaluări. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în
cadrul acestui modul.
a evaluării pe competenţe. Pe parcursul unei săptămâni de practică la agentul economic elevului i se va
înmâna o fisă de lucru în care i se specifică activităţile care vor fi evaluate.
Activităţile supuse evaluării sunt criteriile de performantă şi condiţiile de aplicabilitate ale
competenţei evaluate.
34
Clasa: a XI a
Exemplificarea unui model de evaluare pe o competenţă

Competenţa 6: „Realizează fursecuri din diferite compoziţii”

a. Identificarea  Compoziţii pe bază de: Probe practice
semipreparatelor şi - grăsimi, albuş, fructe uleioase, (tip exerciţiu)
adaosurilor utilizate la frişcă.
obţinerea fursecurilor din  Semipreparate diferite:
compoziţii - din ou şi făină (diferite foi), creme,
frişcă, ciocolată cuvertură, baroturi,
fondant, fructe confiate, jeleu,
elemente de decor.
 Adaosuri:
- marmeladă, gem, zahăr farin şi tos,
miez de nucă jumătăţi şi măcinat,
stafide, coloranţi şi aromatizanţi
alimentari.
b. Realizarea sortimentelor de  Sortimente: pe bază de grăsimi, frişcă, Probe practice
fursecuri din compoziţii, albuşuri, nuci, foi Doboş şi de ruladă (tip exerciţiu)
respectând tehnologiile  Tehnologii specifice: etape succesive
specifice de obţinere a sortimentelor de fursecuri.
 Condiţii: reţetare, materii prime,
ustensile, utilaje
35
Clasa: a XI a
Fişă de observare
Titlul unităţii de competenţă: „Realizarea produselor de patiserie”
Competenţa nr. 6: „Realizează fursecuri din diferite compoziţii ”
Cerinţă: „Realizaţi ½ kg. din sortimentul de fursecuri «CAROURI DE CIOCOLATĂ»,
utilizând semipreparatele, ustensilele şi utilajele puse la dispoziţie de laboratorul
cofetăriei.”
Timpul de lucru acordat este de 2 ore
Nr. Evaluarea Evaluarea Rezultatul
Cerinţe Data
crt. 1 2 evaluării
1 Identificarea sortimentului de fursecuri
Da sau
(încadrarea în grupă):
()
- Fursecuri pe bază de foi Doboş şi foi de
Nu sau (X)
ruladă”
2 Identificarea semipreparatului făinos din
care se vor obţine fursecurile „Carouri de
ciocolată”:
- foi Doboş
3 Identificarea cremei cu care se vor umple
fursecurile „Carouri de ciocolată”:
- cremă de cacao pe bază de fondant
4 Identificarea semipreparatului auxiliar
utilizat pentru glasarea fursecurilor
„Carouri de ciocolată”:
- ciocolată cuvertură
5 Organizarea locului de muncă:
- pregătirea mesei de lucru;
- planşetă din lemn
sau marmură;
- barfeş;
- 2 chepcele (una
pentru cremă, una pentru
- alegerea şi ciocolata cuvertură)
pregătirea - 2 teluri (unul
ustensilelor pentru cremă, unul pentru
specifice: ciocolata cuvertură);
- cuţit de cofetărie;
- grătar;
- croşetă;
- platou de prezentare
-verificarea utilajului de răcire şi păstrare
(stare de curăţenie, temperatura de răcire 00
– 40C)
36
Clasa: a XI a
6 Realizarea fursecurilor „Carouri de

ciocolată” (respectarea etapelor tehnologice
de obţinere)
- dozarea - cântărirea foilor Doboş;
semipre - cântărirea cremei de
paratel cacao pe bază de fondant;
or - cântărirea ciocolatei
cuvertură;
- operaţii - fasonarea şi tăierea
preliminare: foilor Doboş;
- omogenizarea cremei;
- prelucrarea ciocolatei
cuvertură
umplerea - straturile de cremă de
foilor Doboş: aceeaşi grosime;
- ştraifuri de produs cu
structura uniformă
- răcirea ştraifurilor (cca. 30', la 00 – 40C );
tăierea ştraifurilor în bucăţi
- glasarea: mici (cca.2 cm. latura);
temperarea ciocolatei
cuvertură la 370 – 400;
glasarea pe suprafaţa
propriu – fursecului;
zisă cu pe înălţimea
ciocolată, fiecărei bucăţi de
pe fursec;
diagonal
fursecului:
- răcirea glazurii de ciocolată
(aprox. 10')
prezentarea estetică pe platouri:
- orientarea fursecurilor pe platou, astfel
încât glazura lor să formeze un joc de linii
şi culori
Precizări privind utilizarea fişei de observare, sugerată ca instrument de evaluare continuă sau
finală, a C 6: „Realizează fursecuri diferite compoziţii”:
- la punctele 1, 2, 3 şi 4 din fişa de observare, s-au subliniat răspunsurile corecte pe care trebuie
să le dea elevul;
- la punctul 5 s-au înscris condiţiile de lucru, ustensilele şi utilajele specifice numai obţinerii
sortimentului de fursecuri „Carouri de ciocolată”;
- dacă evaluarea se va realiza prin exerciţii practice sau probe practice şi pentru celelalte
sortimente de fursecuri, se recomandă întocmirea fişelor de observare, cu particularităţile care derivă
din specificul tehnologiei fiecărui sortiment;
37
Clasa: a XI a
- pentru orice tip de evaluare ( probă practică sau exerciţii practice) se stabileşte timpul de lucru;
- se pot alcătui fişe de observare mai detaliate, pentru probe practice în care se solicită
candidatului să obţină produsul de la A la Z, adică de la materia primă pentru fiecare semipreparat,
până la asamblare, finisare, prezentare; în exemplul dat se observă că fişa de observare urmăreşte
obţinerea fursecurilor din semipreparate de cofetărie;
- acest model de fişă de observare se poate adapta şi la alte competenţe de acelaşi tip, cum ar fi
C1 - „Obţine aluaturi nedospite” ;
- fişa de observare oferită ca model se poate transforma în fişe de evaluare cu întrebări cu
alegere multiplă, cu întrebări cu răspuns restrâns, cu întrebări cu răspuns scurt;
- acest model de fişă de observare se poate adapta şi la alte competenţe de acelaşi tip, cum ar fi
C1 - „Obţine aluaturi nedospite” ;
- fişa de observare poate fi însoţită de întrebări de clarificare/control, care se folosesc pentru a
asigura autenticitatea evaluării, atunci când evaluatorul are dubii privind capacitatea performativă a
elevilor. Elevii trebuie să răspundă, să argumenteze şi să explice procese, etape, operaţii. (Acest tip de
întrebări nu se folosesc drept instrument de evaluare de sine stătător ci au menirea doar să clarifice
anumite aspecte, nu să înlocuiască instrumentul împreună cu care sunt folosit, dar ele pot fi folosite
pentru a obţine dovezi privind atingerea unei competenţe pe durata urmăririi elevului care desfăşoară
o activitate).
Se recomandă ca activităţile de evaluare din cadrul acestei unităţi de competenţă să se efectueze
pe o perioadă mai mare de timp care cuprinde mai multe sesiuni didactice.
Condiţii de evaluare:
- evaluarea se va realiza în laboratorul şcolii sau la un agent economic de profil, preferabil,
laborator de patiserie - cofetărie;
- în cazul în care elevul nu a atins toate elementele criteriilor de performanţă ale competenţei
evaluate, acesta va fi supus unei noi evaluări, care va avea în vedere doar acele componente
nerealizate;
- competenţa se consideră atinsă dacă elevul demonstrează că este capabil să execute sarcinile la
două momente diferite;
- se recomandă ca evaluarea probei să se realizeze pe timpul a două ore ţinându-se cont şi de
duratele de răcire ale produsului .
38
Clasa: a XI a
Sugestii privind dovezile evaluării:

Pentru modulul PRODUSE DE PATISERIE activităţile de învăţare propuse vor urmări

formarea / consolidarea competenţelor descrise în Standardul de Pregătire Profesională.
Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a
dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp. Criteriile specifice de evaluare trebuie stabilite
de profesor şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţii sale, consolidând,
Activitatea de învăţare se poate desfăşura în sălile de clasă, atelierele şi laboratoarele
tehnologice din şcoală, dacă dotarea acestora este adecvată cerinţelor.
Se recomandă ca activităţile de învăţare să se efectueze în şcoală, dar şi la agenţii economici cu
care să se stabilească relaţii de parteneriat, care să faciliteze în final şi integrarea elevilor pe piaţa forţei
de muncă la terminarea şcolii.
Abordarea conţinuturilor trebuie să fie flexibilă, diferenţiată, ţinând cont şi de particularităţile
grupului, de nivelul iniţial de pregătire. Fiind o structură elastică, modulul poate încorpora în orice
moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Toate conţinuturile modulului „Produse de patiserie” vor fi abordate atât de către profesorul de
specialitate în orele de instruire teoretică cât şi de maistrul instructor în orele de instruire practică.
Ordinea de parcurgere a conţinuturilor din acest modul este cea din tabelul de corelare a
competenţelor şi conţinuturilor
Se vor promova metode de predare – învăţare activ participative, centrate pe elev, care duc la
rezolvarea problemei puse în discuţie. Aceste metode se caracterizează prin faptul că:
- sunt centrate pe elev şi pe activitate;
- pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor;
39
Clasa: a XI a
- încurajează participarea elevilor, creativitatea, iniţiativele;

- determină un parteneriat profesor - elev;
- au un puternic accent formativ, nu informativ;
- presupun folosirea unui limbaj simplu, accesibil;
- adaptează metodele de lucru la nivelul clasei.
Metodele de participare activă au meritul de a genera contexte în care se manifestă diferenţele,
ca şi în viaţa de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocări ale indivizilor de a-şi reorganiza
experienţele ca urmare a participării active la viaţa şi lucrul în grup.
Se pot utiliza metode ca: observaţia, conversaţia, munca independentă, simularea,
problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup care stimulează spiritul critic, creativitatea,
studiul de caz, brainstormingul etc. Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea
cunoştinţelor la probleme reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale
angajaţilor şi ale societăţii. Elevilor li se va permite să aplice propriul lor mod de înţelegere a
conţinutului realizând: proiecte, portofolii, discuţii în grup.
Se recomandă folosirea lucrului în echipă care facilitează procesul de învăţare. Această metodă
se poate aplica pentru verificarea între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), joc de
rol (elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă).
Procesul de evaluare continuă şi sumativă (finală) va avea în vedere gradul de însuşire a
competenţelor.
Competenţele individuale din cadrul acestui modul nu vor fi supuse evaluării finale în cadrul
altor module. Acest lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin parcurgerea
conţinuturilor altor module.
Promovarea unui modul este condiţionată de însuşirea tuturor competenţelor din tabelul de
corelare, evaluate conform specificaţiilor privind probele de evaluare prevăzute în SPP.
acestui modul. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită
de semnificaţie în cadrul acestei evaluări. Pentru evaluarea care presupune o probă practică, un
instrument de evaluare care poate fi utilizat este fişa de observare.
Profesorul, maistrul instructor şi agentul economic trebuie să aibă, fiecare, rol de mediator,
facilitator al învăţării, punându-l pe elev în situaţia de a aplica propriul mod de înţelegere a
cunoştinţelor, prin activităţi de descoperire, activităţi practice, conversaţie sau realizarea diverselor
materiale - proiecte, portofolii, precum şi, realizarea produselor finite.
În elaborarea strategiei didactice factorii implicaţi trebuie să ţină seama de următoarele
principii moderne ale educaţiei:
40
Clasa: a XI a
- elevii învaţă cel mai bine atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor;
- elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare;
- elevii au stiluri diferite de învăţare;
- elevii participă cu cunoştinţele lor dobândite anterior la procesul de învăţare;
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaţiilor vechi cu cele noi şi
pentru ordonarea lor.
41
Clasa: a XI a
Produse de cofetărie
MODULUL V
PRODUSE DE COFETĂRIE
CLASA a XI-a
ANUL DE COMPLETARE
42
Clasa: a XI a
I. PRECIZĂRI PRIVIND ABORDAREA MODULULUI: PRODUSE DE PATISERIE
Modulul face parte din curriculum diferenţiat (CD) şi are un număr de 87 ore/an, din care: 58
ore instruire practică;
profesională”

Unităţi de
Unităţi de competenţă
competenţă tehnice Unităţi de competenţă tehnice specializate
pentru abilităţi-cheie
generale
UC12 – Realizarea produselor de cofetărie
I. III. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
Conţinut tematic
U12 C1 SEMIPREPARATE DE COFETĂRIE
Realizarea Pregăteşte Descrierea caracteristicilor semipreparatelor de cofetărie:
produselor de semipreparate de • consistenţa specifică fiecărui tip de semipreparate;
cofetărie cofetărie • caracteristici privind aspectul;
• calitatea materiilor prime din care se obţin
semipreparatele.
Alegerea materiilor prime conform reţetelor:
• materii prime: zahăr, ouă, lapte, făină, grăsimi vegetale
şi animale, fructe proaspete şi conservate, fructe uleioase,
coloranţi, aromatizanţi, cacao, cafea, frişcă, ciocolată
cuvertură, pesmet, adaosuri specifice (glucoză, agar-agar,
gelatină, oţet, amidon, alcool)
Realizarea semipreparatelor de cofetărie, conform
procesului tehnologic:
• succesiunea fazelor tehnologice conform sortimentului
de aluat.
• semipreparate: din zahăr; din ouă şi făină; pe bază de
grăsimi; din albuş; pe bază de fructe uleioase; pe bază de
fructe proaspete; semipreparate auxiliare.
43
Clasa: a XI a
C2 CALITATEA SEMIPREPARATELOR DE COFETĂRIE

Analizează Determinarea indicilor de calitate ai diferitelor
calitatea semipreparate de cofetărie, prin examen organoleptic
semipreparatelor • indici de calitate : aspect exterior (formă, culoare, gust,
de cofetărie aromă), aspect interior (porozitate, grad de afânare,
elasticitate, uniformitatea adaosurilor), consistenţă, etc.
• examen organoleptic: examinarea aspectului exterior,
examinarea aspectului interior, examinarea aromei,
examinarea gustului;
Analizarea structurii nutritive şi energetice a
semipreparatelor de cofetărie
• calculul valorii energetice şi aprecierea valorii nutritive
a semipreparatelor de cofetărie
C3 TEHNOLOGIA PRĂJITURILOR
Obţine sortimente Descrierea caracteristicilor prăjiturilor:
de prăjituri • caracteristici privind aspectul; calitatea
semipreparatelor
Alegerea semipreparatelor conform reţetelor:
• semipreparate: din zahăr; din ouă şi făină; pe bază de
fructe proaspete; semipreparate auxiliare;
Realizarea prăjiturilor conform procesului tehnologic
• procesul tehnologic: succesiunea fazelor tehnologice,
conform sortimentului;
• sortimente: prăjituri pe bază de blat alb, blat colorat, cu
frişcă, cu foi de ruladă, cu foi Doboş, cu foi Alcazar şi
Richard, din coji indiene, din coji merengue, specialităţi de
ciocolată
C4 TEHNOLOGIA TORTURILOR
Obţine sortimente Descrierea caracteristicilor torturilor
de prăjituri • caracteristici privind aspectul;
• calitatea semipreparatelor
Alegerea semipreparatelor conform reţetelor:
• semipreparate: - din zahăr; din ouă şi făină; pe bază de
fructe proaspete; semipreparate auxiliare;
Realizarea torturilor conform procesului tehnologic
• sortimente: torturi pe bază de: blat alb, blat colorat, foi
Doboş şi Richard, de frişcă, de ciocolată; torturi pentru
aniversări şi nunţi;
44
Clasa: a XI a
C5
Analizează CALITATEA PRĂJITURILOR ŞI TORTURILOR
calitatea Determinarea indicilor de calitate ai diferitelor sortimente
prăjiturilor şi de prăjituri şi torturi, prin examen organoleptic
torturilor • indici de calitate: aspect exterior, formă, culoare, gust,
aromă, aspect interior (în secţiune)
• examenul organoleptic: examinarea aspectului exterior,
examinarea aspectului interior, examinarea aromei,
examinarea gustului, determinarea părţilor componente;
Analizarea structurii nutritive şi energetice a diferitelor
sortimente de prăjituri şi torturi
• calculul valorii energetice şi aprecierea valorii nutritive
a diferitelor sortimente de prăjituri şi torturi
C6 TEHNOLOGIA ÎNGHEŢATEI
Realizează Aprecierea caracteristicilor nutritive şi senzoriale ale
sortimente de îngheţatelor
îngheţate • caracteristici nutritive: conţinutul de grăsimi (lipide,
substanţe emulgatoare şi stabilizatoare), proteine, zaharuri,
săruri minerale şi vitamine
• caracteristici senzoriale: aspectul; omogenitatea;
• calitatea componentelor; locul şi rolul în meniu
Stabilirea materiilor prime şi a componentelor, conform
reţetelor
• materii prime şi componente: lapte, ouă, zahăr, fructe
(proaspete, conservate, uleioase), miere, frişcă lichidă,
gălbenuş de ou praf, cacao, cafea, ciocolată cuvertură,
baroturi, zahăr caramel, pralină, coji merengue, cremă de
vanilie, sos de cacao, coloranţi şi aromatizanţi alimentari,etc.
Realizarea îngheţatelor, conform procesului tehnologic
• sortimente: îngheţate pe bază de: lapte, fructe, casate,
parfeuri, specialităţi de îngheţată
Verificarea condiţiilor de calitate ale îngheţatelor
• examen organoleptic: examinarea aspectului exterior,
examinarea structurii şi consistenţei, examinarea gustului şi a
mirosului
45
Clasa: a XI a
Pentru atingerea competentelor specifice modulul „PRODUSE DE COFETĂRIE”, lecţiile

se desfăşoară atât în sala de clasă, cât si în laborator cu profesorul de specialitate, precum şi cu
maistrul instructor.
Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de pregătire profesională de
către profesor şi de către maistrul instructor şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea
activităţilor sale, consolidând astfel, capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a
acordării notelor.
Evaluarea pe parcursul anului se realizează prin diverse tipuri de probe de evaluare (orale,
scrise, practice), în funcţie de specificul competenţei.
Evaluarea pe parcursul anului se realizează prin diverse tipuri de probe de evaluare: orale,
scrise, practice, în funcţie de specificul competenţei. De exemplu:
- C1 – „Obţine semipreparate de cofetărie”, CP (a) – „Descrierea caracteristicilor
semipreparatelor de cofetărie” poate fi evaluată prin probe orale şi scrise de tipul
prezentării orale, chestionării orale, bateriilor de teste cu diferiţi itemi, chestionării
scrise;
- - C1 - „Obţine semipreparate de cofetărie”, CP (b) şi (c) – „Alegerea materiei prime
conform reţetelor” şi „Realizarea semipreparatelor de cofetărie, conform procesului
tehnologic”, pot fi evaluate cu ajutorul probelor practice sub formă de exerciţii practice
sau lucrări practice.
Se recomandă aceleaşi modalităţi de evaluare şi pentru C2, C3, C4, C5 şi C6, cu precizarea că
profesorul şi maistrul instructor trebuie să adapteze procesul de evaluare la condiţiile didactico –
materiale ale şcolii, la condiţiile de instruire oferite de agenţii economici, şi, nu în ultimul rând, la
specificul condiţiilor de învăţare ale elevilor.
module.
46
Clasa: a XI a
Pe parcursul anului, elevul trebuie să fie supus evaluării prin probe de evaluare diferite, în
realizat de acesta.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în
cadrul acestui modul. În situaţia în care elevul nu reuşeşte să demonstreze însuşirea unei competenţe,
acesta are posibilitatea de a participa la o nouă evaluare, după o perioadă de pregătire.
Pentru a veni în sprijinul profesorilor şi maiştrilor instructori este prezentat un model (orientativ) de
realizare a evaluării pe competenţe.
Toate instrumentele de evaluare din cadrul pachetului de evaluare se pot utiliza ca reevaluări.

Competenţa 1: „Obţine semipreparate de cofetărie”
Criterii de Precizări privind aplicabilitatea criteriilor Probe de

performanţă de performanţă evaluare
a. Descrierea • Caracteristici: Probe orale şi
caracteristicilor - consistenţa specifică fiecărui tip de scrise
semipreparatelor semipreparat;
de cofetărie - caracteristici privind aspectul;
- calitatea materiilor prime.
b. Alegerea • Materii prime: Probe practice
materiei prime - zahăr, ouă, lapte, făină, grăsimi (tip exerciţiu)
conform reţetelor vegetale şi animale, fructe proaspete şi
conservate, fructe uleioase, coloranţi,
aromatizanţi, cacao, cafea, frişcă, ciocolată
cuvertură, pesmet, adaosuri specifice (glucoză,
gelatină, agar-agar, oţet, amidon, alcool).
c. Realizarea • Procesul tehnologic: Probe practice
semipreparatelor - succesiunea fazelor tehnologice, (tip exerciţiu)
de cofetărie, conform sortimentului de semipreparat.
conform • Sortimente: semipreparate:
procesului - din zahăr;
tehnologic - din ouă şi făină;
- pe bază de grăsimi;
- din albuş;
- pe bază de fructe uleioase;
- pe bază de fructe proaspete;
- semipreparate auxiliare.
• Condiţii: reţetare;
- materii prime;
- ustensile;
- utilaje.
47
Clasa: a XI a
Instrument de evaluare: fişă de observaţie

Titlul unităţii de competenţă: „Realizarea produselor de cofetărie”
Competenţa nr. 1: „Obţine semipreparate de cofetărie”
Cerinţa: „Realizaţi 1 kg. de „SIROP DE TRAMPAT CU FISTIC”, utilizând materiile
prime (zahăr, apă, colorant, aromatizant), ustensilele şi utilajele puse la dispoziţie de
laboratorul cofetăriei.”
Cerinţe Data
crt. 1 2 evaluării
1 Încadrarea în grupă a
Da sau ()
semipreparatului: Nu sau (X)
- „Semipreparate pe bază de zahăr”
2 Precizări privind - se utilizează
utilizarea rece şi în cantităţi
„siropului de mici;
trampat cu - tramparea
fistic”: semipreparatelor
din ou şi făină
utilizate pentru
prăjituri şi torturi
cu fistic
3 Organizarea locului de muncă:
- pregătirea mesei de lucru;
- alegerea şi căzănel de
pregătirea cofetărie;
ustensilelor tel;
specifice: strecurătoare;
pahar gradat;
cântar;
grătar;
lingură;
- verificarea utilajului de prelucrare
termică (stare de curăţenie, starea de
funcţionare)
4 - realizarea semipreparatului „sirop
de trampat cu fistic” (respectarea
etapelor tehnologice de obţinere)
- dozarea - cântărirea
materiilor prime zahărului;
- cântărirea apei;
cântărirea
colorantului;
cântărirea esenţei
de fistic;
48
Clasa: a XI a
- operaţii - alegerea
preliminare: zahărului de
eventualele
impurităţi
- operaţii combinarea
tehnologice: zahărului cu apa ;
- amestecarea
compoziţiei, până
la topirea
zahărului;
- fierberea
zahărului cu apa,
câteva minute;
- strecurarea
compoziţiei;
- răcirea, la 20'
-24' C
Precizări privind utilizarea fişei de observaţie, sugerată ca instrument de evaluare continuă sau
finală, a C 3: „Realizează fursecuri din aluat şi diferite compoziţii”:
- în exemplul dat se observă că fişa de observare urmăreşte obţinerea siropului de trampat cu
fistic;
- la punctele 1 şi 2 din fişa de observare, s-au subliniat răspunsurile corecte pe care trebuie să le
dea elevul;
- la punctul 3 s-au înscris condiţiile de lucru, ustensilele şi utilajele specifice numai obţinerii
sortimentului de semipreparat din zahăr „sirop de trampat cu fistic”;
- dacă evaluarea se va realiza prin exerciţii practice sau probe practice şi pentru celelalte
sortimente de semipreparate de cofetărie, se recomandă întocmirea fişelor de observare, cu
particularităţile care derivă din specificul tehnologiei fiecărui sortiment;
- se pot alcătui fişe de observare prin care se evaluează numai anumite faze tehnologice de
obţinere a unui semipreparat. De exemplu: „Realizaţi barotul din fondant, având la dispoziţie
cantitatea „X” de fondant” . În această situaţie, în fişa de observare se precizează la „materii prime”,
fondantul;
- acest model de fişă de observare se poate adapta şi la alte competenţe de acelaşi tip, cum ar fi:
C2 - „Obţine sortimente de prăjituri” ;
49
Clasa: a XI a
o activitate).
Se recomandă ca activităţile de evaluare din cadrul acestei unităţi de competenţă să se efectueze
pe o perioadă mai mare de timp care cuprinde mai multe sesiuni didactice.
nerealizate;
- se recomandă ca evaluarea probei să se realizeze într-un timp adecvat pentru fiecare
semipreparat sau produs, ţinându-se cont şi de perioadele de răcire ale acestora, atunci când este cazul.
Pentru modulul PRODUSE DE COFETĂRIE activităţile de învăţare propuse vor urmări

formarea / consolidarea competenţelor descrise în Standardul de Pregătire Profesională.
50
Clasa: a XI a
Toate conţinuturile modulului „Produse de cofetărie” vor fi abordate atât de către profesorul de
specialitate în orele de instruire teoretică cât şi de maistrul instructor în orele de instruire practică.
angajaţilor şi ale societăţii. Elevilor li se va permite să aplice propriul lor mod de înţelegere a
conţinutului realizând: proiecte, portofolii, discuţii în grup.
51
Clasa: a XI a
competenţelor.
elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru
ordonarea lor.
52
Clasa: a XI a
Estetica produselor de patiserie şi cofetărie
MODULUL VI
ESTETICA PRODUSELOR DE PATISERIE ŞI COFETĂRIE-
CURRICULUM DE INSTRUIRE PRACTICĂ COMASATĂ

CLASA a XI-a
ANUL DE COMPLETARE
53
Clasa: a XI a

„ESTETICA PRODUSELOR DE COFETĂRIE-PATISERIE”
Modulul face parte din curriculum instruire practică comasată (IPC) şi are un număr de 240
ore/an, din care: 48 de ore laborator tehnologic şi 192 de ore instruire practică.;
profesională”, „Calitatea produselor şi serviciilor în unităţile de alimentaţie publică”
Conţinuturile tematice sunt elaborate pe baza criteriilor de performanţă şi a condiţiilor de
aplicabilitate corespunzătoare competenţelor individuale ce trebuie formate, preluate din
STANDARDUL DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ.
Calificarea implică şi ridicarea nivelului calitativ al pregătirii profesionale prin dobândirea de
noi competenţe (gândire critică, conduită civică, flexibilitate, lucrul în echipă etc.) alături de cele
tradiţionale.
Prin calificare se oferă:
- posibilitatea de a dobândi o gamă variată de competenţe în domeniu;
- lărgirea gamei de abilităţi prin selectarea studii de specialitate, în concordanţă cu opţiunea
elevilor privind cariera;
- lărgirea gamei de abilităţi menite să furnizeze flexibilitate ocupaţională şi mobilitate;
- dobândirea de abilităţi cheie, care să permită accesul mai rapid pe piaţa muncii.
Modulul „ESTETICA PRODUSELOR DE COFETĂRIE-PATISERIE” se studiază pentru
domeniul de pregătire „Turism şi alimentaţie”, calificarea de nivelul 2 „Cofetar - patiser” şi
contribuie la ridicarea nivelului de pregătire profesională prin dobândirea de noi competenţe .
Aceste competenţe au fost stabilite în urma consultării cu partenerii sociali.
Parteneriatul a fost stabilit pentru a răspunde cererii pieţei muncii, pentru a furniza forţă de
muncă flexibilă şi eficientă.
Modulul „ESTETICA PRODUSELOR DE COFETĂRIE-PATISERIE” s-a format prin
agregarea competenţei cheie, U7 – „Lucrul în echipă” cu competenţa tehnice specializată U13 –
„Estetica produselor de patiserie-cofetărie”.

Unităţi de competenţă Unităţi de competenţă Unităţi de competenţă tehnice
pentru abilităţi-cheie tehnice generale specializate
U7 Lucrul în echipă U13. Estetica produselor de patiserie-
cofetărie
54
Clasa: a XI a
Conţinut tematic
U13 C1 I. ROLUL ELEMENTELOR DE DECOR PENTRU
Prezintă importanţa ESTETICA PRODUSELOR DE COFETĂRIE –
elementelor de decor PATISERIE
pentru estetica Rolului estetic şi nutritiv al elementelor de decor,
produselor de utilizate la procesul de finisare al sortimentelor de
patiserie şi cofetărie patiserie-cofetărie:
• finisarea prăjiturilor şi torturilor; acoperirea anumitor
defecte apărute în procesul de finisare; întregirea şi
completarea aspectului comercial; rol nutritiv; mijloc rapid
U7 - C1 şi eficient pentru reclama produselor; punerea în valoare a
Identifică sarcinile şi priceperii şi imaginaţiei lucrătorului.
resursele necesare Caracteristicile organoleptice ale elementelor de decor
pentru atingerea • respectarea cu fidelitate a formei, aspectului şi culorii
U13 obiectivelor obiectelor/elementelor din natură pe care le reprezintă;
Estetica gustul, aroma şi mirosul specifice materiilor prime
produselor de Identificarea elementelor de decor în funcţie de tehnologia
patiserie- de obţinere:
cofetărie • obţinere la rece pentru frişcă, fructe confiate, cremă,
baroturi; obţinere la cald pentru decor din: zahăr, pastiaj,
ciocolată, fondant, marţipan.
Armonizarea tipului de decor pentru preparatele de
patiserie-cofetărie
• respectarea armoniei de colori; respectarea mărimii
(raport optim volum/gramaj); respectarea modului de
aplicare, montare, fixare, turnare.
U13 - C2 II. TEHNOLOGIA OBŢINERII ELEMENTELOR DE

Execută elemente de DECOR DIN ZAHĂR
U7 decor din zahăr
Lucrul în Materii prime necesare obţinerii elementelor de decor
echipă U7 - C1 din zahăr
Identifică sarcinile şi • zahăr; apă; glucoză (oţet sau crem-tartar); coloranţi
resursele necesare alimentari.
pentru atingerea Tehnologia de obţinere a elementelor de decor din
obiectivelor zahăr
• ustensile necesare: vase, site, masă marmură, linguri
U7 - C2 inox, tifon, cutii
Îşi asumă rolurile • tehnologia specifică: obţinerea siropului de zahăr
care îi revin în (fierbere); împărţirea în bucăţi; colorarea; tablarea
echipă manuală; modelarea manuală în: flori, frunze, tije,
fructe,coşuleţe, grilaje, „farfurii”, casete
U7 -C3 • utilizarea elementelor de decor din zahăr: montarea pe
Colaborează cu sortimente de prăjituri şi torturi
membrii echipei
pentru îndeplinirea
sarcinilor
55
Clasa: a XI a
U13- C3 III. REALIZAREA ELEMENTELOR DE DECOR

Obţine elemente de DIN PASTIAJ
decor din pastiaj
Componente necesare obţinerii elementelor de decor
U7 - C1 din pastiaj
Identifică sarcinile şi • materii prime: fondant, lapte praf, coloranţi alimentari
resursele necesare Obţinerea elementelor de decor din pastiaj
pentru atingerea • ustensile: vase, site, masă marmură, linguri inox, cutii
obiectivelor • tehnologia specifică: obţinerea compoziţiei (la rece)
prin frământare; împărţirea în bucăţi; colorarea; divizarea
U7 - C2 în bucăţi mici; modelarea manuală în: trandafiri, narcise,
Îşi asumă rolurile violete, flori de măr, flori de nu-mă-uita, frunzuliţe, tije etc
care îi revin în • utilizarea elementelor de decor din pastiaj: montarea pe
echipă sortimente de prăjituri şi torturi
U7 -C3 IV. ELEMENTE DE DECOR DIN CIOCOLATĂ

Colaborează cu
membrii echipei Rolul şi importanţa elementelor de decor din ciocolată
pentru îndeplinirea Rolul estetic al elementelor de decor din ciocolată:
sarcinilor • culoarea specifică ciocolatei, permite aplicarea ei pe
orice glazură şi pe orice culoare;
• din ciocolată se pot executa elemente de decor, atât
U13 - C4 pentru părţile laterale cât şi pentru suprafaţa
Realizează elemente prăjiturilor/torturilor şi glazuri;
de decor din Rolul nutritiv al elementelor de decor din ciocolată:
ciocolată • elementele de decor din ciocolată completează
valoarea energetică şi calităţile gustative ale
U7 - C1 prăjiturilor/torturilor la care se asociază.
Identifică sarcinile şi Tehnologia de obţinere a elementelor de decor din
resursele necesare ciocolată
pentru atingerea • materii prime: ciocolată cuvertură, ulei
obiectivelor • ustensile: vase, linguri inox, cornet din hârtie
pergament sau celofan, fâşii de hârtie, hârtie pergament,
U7 - C2 cuţite, forme de metal sau material plastic special, tifon
Îşi asumă rolurile • tehnologia specifică: fluidizarea ciocolatei la 400C;
care îi revin în glasarea totală sau parţială a produselor; turnarea sub
echipă formă de: grătar simplu, grătar dublu, filigran, lănţişor;
tăierea ciocolatei în forme geometrice; umplerea formelor
cu ciocolată pentru figurine: păsări, flori, ouă, iepuraşi,
U7 -C3 ursuleţi etc;
Colaborează cu Utilizarea ciocolatei şi a elementelor de decor din
membrii echipei ciocolată
pentru îndeplinirea • turnarea; montarea pe sortimente de torturi şi prăjituri;
sarcinilor comercializarea figurinelor, ca atare, în ambalaje atractive
U13 - C5 V. ELEMENTE DE DECOR DIN CREMĂ, FRUCTE

Execută elemente de CONFIATE, FONDANT, BAROTURI ŞI ALTE
decor din cremă, PRODUSE
fructe confiate,
fondant, baroturi şi Stabilirea cremelor, fructelor confiate, fondantului,
56
Clasa: a XI a
alte produse baroturilor şi a altor produse necesare decorării

specifice sortimentelor de patiserie-cofetărie
• creme: acelaşi sortiment, ca pentru umplerea
prăjiturilor şi torturilor
U7 - C1 • frişca: simplă, cu cacao sau alte adaosuri, în funcţie de
Identifică sarcinile şi reţeta produsului
resursele necesare • fructe confiate: armonizate cu produsul
pentru atingerea • fondant: armonizat cu produsul
obiectivelor • baroturi din: fondant, granulat, griat, fructe uleioase;
se aleg în funcţie de caracteristicile produselor de patiserie
cofetărie
• marţipan: simplu, colorat şi modelat în funcţie de
produs
• pişcoturi şi langues de chat – fixarea pe suparafaţa
unor preparate
U7 - C2 • jeleu – ungerea suprafeţelor unor produse de patiserie -
Îşi asumă rolurile cofetărie, „punctarea” roşeurilor
care îi revin în • zahăr farin, pudră de cacao – pudrarea diferitelor
echipă sortimente de preparate de patiserie - cofetărie
Decorarea produselor de petiserie-cofetărie cu
elemente de decor din creme, fructe confiate, fondant,
baroturilor , frişcă şi alte produse specifice
• ustensile: vase, site, linguri inox, poş cu spriţ, cornet
din hârtie, blat din lemn, cuţite, forme metalice mici,
merdenea, răzători, planşetă, maşină specială pentru
fileuri, maşină specială de barot
U7 -C3 Decorarea produselor de patiserie-cofetărie prin:
Colaborează cu • prin turnare: cremele (aveline (rozete), pere, fructe,
membrii echipei frunzuliţe, conuri, spirale etc.);
pentru îndeplinirea • prin turnare: frişca (aveline mari şi mici, forme
sarcinilor diferite, specifice unor sortimente de patiserie şi cofetărie)
• prin glasare (turnare): fondantul;
• prin tăiere, decupare şi aplicare: fructele confiate
(pătrăţele romburi, triunghiuri etc.);
• prin barotare - aplicarea barotului pe anumite părţi ale
produselor, conform indicaţiilor din reţete;
• prin aplicare/fixare: marţipan modelat, langues de chat,
pişcoturi
• prin turnare, ungere, aplicare: jeleu diferit colorat
• prin pudrare: zahăr farin, pudră de cacao
Reţete: din reţetarele tip pentru produse de patiserie şi
cofetărie
57
Clasa: a XI a
Pentru modulul „ESTETICA PRODUSELOR DE COFETĂRIE – PATISERIE” tipurile de

activităţi de învăţare şi alegerea tehnicilor de instruire practică revin, pe de-o parte, profesorului la
orele de „Laborator tehnologic”, iar pe de altă parte, maistrului instructor şi agentului economic la
„Instruirea practică”, aceştia având sarcina de a individualiza şi de a adapta activităţile la
particularităţile elevilor.
Profesorul/maistrul instructor are libertatea de a alege metodele şi tehnicile de învăţare activă şi
de a propune noi activităţi de învăţare, în măsură să asigure formarea competenţelor prevăzute în
programă. Se recomandă metodele active, centrate pe elev, care asigură un caracter formativ
procesului de învăţământ. Se va avea în vedere şi utilizarea metodelor specifice pentru dezvoltarea
competenţelor elevilor care prezintă deficienţe integrabile, prin adaptarea acestora la specificul
condiţiilor de învăţare şi de comportament.
Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de Pregătire Profesională de către
profesor/ maistru instructor şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţii sale,
consolidând astfel, capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.
Evaluarea pe parcursul anului se realizează prin diverse tipuri de probe de evaluare: orale, scrise,
practice, în funcţie de specificul competenţei. De exemplu:
- C2 – „Execută elemente de decor ”, CP (a) – „Selectarea tipului de decor în funcţie de
produsul de patiserie - cofetărie” poate fi evaluată prin probe orale de tipul prezentării orale,
chestionării orale, întrebărilor de raţionament;
- C2 - „Execută elemente de decor”, CP (b) şi (c) – „Alegerea materiilor prime necesare
realizării decorului specific” şi „Armonizarea decorului în funcţie de produsul finit”, pot fi evaluate
cu ajutorul probelor practice sub formă de exerciţii practice sau lucrări practice.
Pentru C1 se recomandă aceleaşi modalităţi de evaluare dar şi probe scrise de tipul bateriilor de
teste cu diferiţi itemi, chestionării scrise, cu precizarea că profesorul şi maistrul instructor trebuie să
adapteze procesul de evaluare la condiţiile didactico – materiale ale şcolii, la condiţiile de instruire
oferite de agenţii economici, şi, nu în ultimul rând, la specificul condiţiilor de învăţare ale elevilor.
module.
58
Clasa: a XI a

dobândire a competenţelor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate.
Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă decât cadrul în care se dezvoltă competenţele. Pe parcursul
anului, elevul trebuie să fie supus evaluării prin probe de evaluare diferite, în momente diferite, iar
rezultatul final al evaluării (atingerea competenţelor) va avea în vedere progresul realizat de acesta.
acestui modul.
Pentru a veni în sprijinul profesorilor şi maiştrilor instructori este prezentat un model
(orientativ) de realizare a evaluării pe competenţe. Toate instrumentele de evaluare din cadrul acestui
pachet se pot utiliza ca reevaluări.
1. În mod normal, fiecare evaluare trebuie să se încheie în cadrul unei singure sesiuni de
predare. Orice abatere de la această normă va fi menţionată în instrucţiunile specifice fiecărei unităţi.
2. Elevul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a terminat, să
înmâneze evaluatorului respectivul document.
3. În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile elevului,
comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. Fişa cu răspunsuri corecte nu conţine întotdeauna
unicele răspunsuri corecte; de aceea, evaluatorul trebuie să utilizeze aceasta fişa cu discernământ.
4. În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie să verifice capacitatea elevului, comparând
modul în care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă de verificare (fişa cu răspunsuri corecte)
sau/şi cu exemple de fapt. Elevii trebuie sa îndeplinească cu succes fiecare sarcină.
5. Evaluarea orală poate fi utilizată împreună cu alte forme de evaluare pentru a oferi probe
suplimentare sau/şi rezolva probleme minore care pot să apară în evoluţia elevului.
Dacă se utilizează examinarea orală, evaluatorul trebuie să indice acest lucru, ataşând la
lucrarea candidatului o adnotare scrisă de mână şi semnată.
59
Clasa: a XI a
Competenţa 1: „Prezintă importanţa elementelor de decor pentru estetica produselor de

patiserie - cofetărie”
Criterii de Precizări privind aplicabilitatea criteriilor Probe de
performanţă de performanţă evaluare
a. Precizarea rolului - întregirea şi completarea Probe orale şi
estetic şi nutritiv al aspectului comercial al produselor scrise
elementelor de de patiserie - cofetărie;
decor, utilizate la - acoperirea anumitor defecte
procesul de finisare apărute în procesul de finisare;
ale sortimentelor de - mijloc rapid şi eficient pentru
patiserie - cofetărie reclama produselor de patiserie -
cofetărie ;
- imaginaţia lucrătorului
b. Identificarea Tehnologia de obţinere: Probe orale şi
elementelor de - obţinere la rece pentru frişcă; practice
decor în funcţie de - obţinere la cald pentru decor din: zahăr,
tehnologia de Drăgan, pastiaj, ciocolată, cremă, fructe
obţinere confiate, marţipan.
Pentru modulul ESTETICA PRODUSELOR DE PATISERIE – COFETĂRIE activităţile

de învăţare propuse vor urmări formarea/consolidarea competenţelor descrise în Standardul de
Pregătire Profesională.
60
Clasa: a XI a

Toate conţinuturile modulului „Estetica produselor de cofetărie şi patiserie” vor fi abordate atât
de către profesorul de specialitate în orele de instruire teoretică cât şi de maistrul instructor în orele de
instruire practică.
angajaţilor şi ale societăţii.
Elevilor li se va permite să aplice propriul lor mod de înţelegere a conţinutului realizând:
proiecte, portofolii, discuţii în grup.
competenţelor.
61
Clasa: a XI a
62
Clasa: a XI a
Expunerea şi comercializarea produselor de cofetărie – patiserie
MODULUL VII
EXPUNEREA ŞI COMERCIALIZAREA PRODUSELOR DE COFETĂRIE – PATISERIE -
CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

CLASA a XI-a
ANUL DE COMPLETARE
63
Clasa: a XI a

„COMERCIALIZAREA PRODUSELOR DE COFETĂRIE – PATISERIE”
Modulul face parte din curriculum Curriculum în Dezvoltare Locală (C.D.L.) şi are un număr
de 116 ore/an, din care: 29 de ore laborator tehnologic şi 87 de ore instruire practică.
profesională”

Unităţi de competenţă Unităţi de competenţă
Unităţi de competenţă tehnice specializate
pentru abilităţi-cheie tehnice generale
U14. Expunerea şi comercializarea
produselor de patiserie - cofetărie

Conţinut tematic
U14 C1 I. ALEGEREA MODALITĂŢILOR DE ETALARE ŞI
Expunerea şi Prezintă condiţiile PRODUSELOR DE PATISERIE – COFETĂRIE (LT.,
comercializar de etalare a IP.)
ea produselor produselor de Echipamente, ustensilele şi suporturi necesare etalării
de patiserie patiserie-cofetărie produselor de patiserie-cofetărie
cofetărie • vitrine frigorifice modulate, cu mai multe nivele,
pentru produse de cofetărie; vitrine calde de expunere, mese
calde, pentru produse de plăcintărie; vitrine pentru produse
de patiserie; spaţii frigorifice; sinii, capse, chese, tăvi,
platouri; cartoane dantelate, bomboniere, coşuleţe, cutii
decorative; volume transparente din sticlă sau material
plastic; suporturi speciale pentru torturi supraetajate
Condiţiile de etalare a produselor de patiserie-cofetărie

• dispunerea produselor în vitrine, respectând
vecinătatea admisă şi condiţiile igienico-sanitare;
• termenele de valabilitate ale produselor de patiserie –
cofetărie.
64
Clasa: a XI a
II. CONDIŢIILE DE PĂSTRARE ŞI DEPOZITARE A

PRODUSELOR DE PATISERIE-COFETĂRIE (L.T.,
I.P.)
Utilaje şi suporturi necesare păstrării şi depozitării
produselor de patiserie-cofetărie
• vitrine frigorifice modulate, cu mai multe nivele,
C2: Precizează
pentru produse de cofetărie; spaţii frigorifice (00 - + 40 C);
condiţiile de
încăperi curate, aerisite, fără mirosuri străine, temperatura
păstrare şi
+150 - +170 C, pentru produsele de patiserie; rafturi; camere
depozitare a
frigorifice cu rafturi; sinii, capse, tăvi, platouri
produselor de
Condiţiile de microclimat necesare păstrării şi
depozitării produselor de patiserie-cofetărie
• microclimat (temperatură, umiditate, ventilaţie);
• termene de valabilitate;
• respectarea vecinătăţii admise;
• respectarea condiţiilor igienico-sanitare.
C3 III. EXPUNEREA ŞI PREZINTAREA PRODUSELOR
Expune şi DE PATISERIE-COFETĂRIE (L.T., I.P.)
prezintă produsele
de patiserie- Rolul etalării produselor de patiserie-cofetărie:
cofetărie • publicitatea la locul vânzării prin punerea în valoare a
produselor;
• furnizarea informaţiilor despre caracteristicile
produselor; stimularea vizuală a clienţilor;
• realizarea unui cadru agreabil şi estetic în interiorul
unităţii (cofetărie, patiserie)
Criteriile-cadru de etalare a produselor de patiserie-

cofetărie în vitrine:
• dispunerea produselor în vitrine pentru utilizarea
judicioasă a spaţiului şi vizualizarea tuturor produselor;
• iluminarea corespunzătoare a spaţiului vitrinei;
• etalarea pe sortimente de produse cu componente
asemănătoare;
• gruparea produselor în compoziţii de linii (radial, cerc,
semicerc, spirale, zigzag etc.) în plan;
• respectarea armoniei formelor, culorilor, contrastelor;
• etalarea tematică (elemente florale, simboluri,
anotimpuri, sărbători, alte evenimente);
• prezentarea produselor cu ajutorul etichetelor.
65
Clasa: a XI a
IV. MATERIALE PENTRU AMBALAREA

PRODUSELOR DE PATISERIE – COFETĂRIE (L.T.,
I.P.)
Tipuri de ambalaje pentru produsele de patiserie-
cofetărie:
• cutii din carton, modulate, de diferite dimensiuni;
dantele din hârtie cerată sau staniol, cartoane dantelate,
C4 cartoane; cutii capitonate cu hârtie sau alte materiale; hârtie
Ambalează estetic decorativă, cu imagini de produse, staniol; materiale
produsele de decorative şi de reclamă
patiserie-cofetărie Ambalarea estetică a produselor de patiserie – cofetărie
• ambalaj estetic, din punct de vedere al formei, culorii,
graficii sugestive, inscripţionat cu marca laboratorului sau a
firmei producătoare;
• utilizarea materialelor decorative (staniol colorat, rafie
colorată, rabant colorat, funde, inimioare etc.) în funcţie de
eveniment;
• modalităţi de împachetare;
• modalităţi de oferire a produsului ambalat
V. OFERTA DE PRODUSE DE PATISERIE-
COFETĂRIE (L.T., I.P.)
Cunoaşterea ofertei de produse de patiserie-cofetărie
• identificarea sortimentelor de produse de patiserie-
cofetărie;
• descrierea caracteristicilor senzoriale ale produselor de
patiserie-cofetărie;
• cunoaşterea tehnologiei specifice de obţinere a
C5
produselor de patiserie-cofetărie;
Comercializează
• localizarea diferitelor sortimente de produse de
produsele de
patiserie-cofetărie, în locurile de expunere;
• prezentarea locului şi rolului în meniu;
• recomandarea unor produse care pot fi oferite pentru
diverse ocazii.
Comercializarea produselor de patiserie - cofetărie

• etichetare corectă;
• vânzare clasică;
• expoziţii cu vânzare
Pentru modulul „EXPUNEREA ŞI COMERCIALIZAREA PRODUSELOR DE

PATISERIE – OFETĂRIE – C.D.L.” tipurile de activităţi de învăţare şi alegerea tehnicilor de
instruire practică revin, pe de-o parte, profesorului la orele de „Laborator tehnologic”, iar pe de altă
parte, maistrului instructor şi agentului economic, la „Instruirea practică comasată”, aceştia având
sarcina de a individualiza şi de a adapta activităţile la particularităţile de învăţare ale elevilor.
66
Clasa: a XI a
Profesorul/maistrul instructor şi agentul economic au libertatea de a alege metodele şi tehnicile

de învăţare activă şi de a propune noi activităţi de învăţare, în măsură să asigure formarea
competenţelor prevăzute în programă. Se recomandă metodele active, centrate pe elev, care asigură un
caracter formativ procesului de învăţământ.
Se va avea în vedere şi utilizarea metodelor specifice pentru dezvoltarea competenţelor elevilor
care prezintă deficienţe integrabile, prin adaptarea acestora la specificul condiţiilor de învăţare şi de
comportament.
Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din STANDARDUL DE PREGĂTIRE
PROFESIONALĂ de către profesor şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea
activităţii sale, consolidând astfel, capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a
acordării notelor.
STANDARDUL DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ.
Evaluarea pe parcursul anului se realizează prin diverse tipuri de probe de evaluare: orale,
scrise, practice, în funcţie de specificul competenţei. De exemplu:
- C1 – „Prezintă condiţiile de etalare a produselor de patiserie – cofetărie”, CP (a) –
„Prezentarea echipamentelor, ustensilelor şi suporturilor necesare etalării produselor de patiserie-
cofetărie” poate fi evaluată prin probe orale şi practice de tipul prezentării orale, chestionării orale,
probe practice sub formă de exerciţii practice sau lucrări practice.
- C1 - „Prezintă condiţiile de etalare a produselor de patiserie – cofetărie”, CP (b)–
„Identificarea condiţiilor de etalare a produselor de patiserie-cofetărie”, poate fi evaluată cu
ajutorul probelor practice sub formă de exerciţii practice sau lucrări practice.
Se recomandă evaluarea cu ajutorul probelor practice, sub formă de exerciţii practice, sau
lucrări practice şi pentru C2 şi C4, cu precizarea că profesorul/maistrul instructor trebuie să adapteze
procesul de evaluare la condiţiile didactico – materiale ale şcolii, la condiţiile de instruire oferite de
agenţii economici, şi, nu în ultimul rând, la specificul condiţiilor de învăţare ale elevilor.
module.
decât cadrul în care se dezvoltă competenţele. Pe parcursul anului, elevul trebuie să fie supus
evaluării prin probe de evaluare diferite, în momente diferite, iar rezultatul final al evaluării
(atingerea competenţelor) va avea în vedere progresul realizat de acesta.
67
Clasa: a XI a
acestui modul.
Profesorul/maistrul instructor îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele
incluse în modul. Pentru a veni în sprijinul profesorilor şi maiştrilor instructori este prezentat un model
(orientativ) de realizare a evaluării pe competenţe.
Toate instrumentele de evaluare din cadrul pachetului de evaluare se pot utiliza ca reevaluări.
Pe parcursul unei săptămâni de practică la agentul economic, elevului i se va înmâna o fisă de
lucru în care i se specifică activităţile care vor fi evaluate. Activităţile supuse evaluării sunt criteriile de
performantă şi condiţiile de aplicabilitate ale competenţei evaluate.

Competenţa 4: „Ambalează estetic produsele de patiserie – cofetărie”
Criterii de Probe de
Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanţă
performanţă evaluare
a Alegerea - ambalaje: Probe
materialelor - cutii din carton, modulate, de diferite dimensiuni; - dantele din practice
pentru hârtie cerată sau staniol; (tip
ambalarea - cartoane dantelate; exerciţiu)
produselor de - cartoane;
patiserie- - cutii capitonate cu hârtie sau alte materiale;
cofetărie - hârtie decorativă, cu imagini de produse;
- staniol;
- materiale decorative şi de reclamă
b Ambalarea - condiţii de ambalare estetică: Probe
estetică a - ambalaj estetic, din punct de vedere al formei, culorii, practice
produselor de graficii sugestive, inscripţionat cu marca laboratorului sau a firmei (tip
patiserie- producătoare; exerciţiu)
cofetărie - utilizarea materialelor decorative (staniol colorat, rafie
colorată, rabant colorat, funde, inimioare etc.) în funcţie de
eveniment;
- modalităţi de împachetare;
- modalităţi de oferire a produsului ambalat
68
Clasa: a XI a
Instrument de evaluare: fişă de observare

UC 14: „Expunerea şi comercializarea produselor de patiserie - cofetărie”
Competenţa nr. 4: „Ambalează estetic produsele de patiserie - cofetărie”
Cerinţa: „Lucraţi în cofetăria „X”. Ambalaţi un tort pe care l-a comandat un client pentru
aniversarea fiicei sale, care împlineşte 18 ani. Alegeţi şi utilizaţi ambalajul potrivit, pus la dispoziţie de
laboratorul cofetăriei.”
Cerinţe Data
crt. 1 2 evaluării
Da sau
cutie din carton cu următoarele
()
caracteristici:
Nu sau (X)
- modulată;
- cu dimensiunile
corespunzătoare
volumului şi masei
Identificare produsului;
1 a tipului de - cu grafică adecvată
ambalaj: evenimentului (culori deschise,
vesele, desene plăcute);
- carton dantelat, cu staniol,
pentru aşezarea tortului
- material decorativ (unul –
două tipuri), în funcţie de
eveniment (funde , ornamente,
rabant etc.).
- aşezarea tortului pe cartonul
dantelat;
Ambalarea - modularea pereţilor cutiei;
propriu – - introducerea tortului în cutie,
zisă: astfel încât să nu se deterioreze
2 marginile şi decorul;
- închiderea cutiei şi formarea
mânerului de prindere;
- adăugarea decorului ales
corespunzător evenimentului şi
în ton cu grafica cutiei
- prinderea cutiei de mâner, cu
mâna dreaptă şi susţinerea ei la
bază, cu podul palmei mâinii
stângi;
Oferirea - se oferă clientului tortul
3 produsului ambalat, astfel încât să poată
ambalat: prinde mânerul;
- se adresează clientului
mulţumiri, urări, invitaţia de a
mai apela la serviciile unităţii
şi formule de salut
Timpul de lucru acordat este maxim 10 minute.
69
Clasa: a XI a
Precizări privind utilizarea fişei de observaţie, sugerată ca instrument de evaluare continuă sau
finală, a Competenţei nr. 4: „Ambalează estetic produsele de patiserie - cofetărie”:
- atunci când evaluarea se va realiza prin exerciţii practice sau probe practice pentru
comercializarea diferitelor sortimente de preparate de patiserie - cofetărie, se recomandă întocmirea
fişelor de observare, astfel încât, să se evidenţieze modalitatea adecvată de ambalare pentru fiecare
sortiment de patiserie sau cofetărie;
- acest model de fişă de observare se poate adapta şi la alte competenţe de acelaşi tip, cum ar fi:
C3 - „Comercializează produsele de patiserie - cofetărie” ;
o activitate).
Se recomandă ca activităţile de evaluare din cadrul acestei unităţi de competenţă să se
efectueze pe o perioadă mai mare de timp care cuprinde mai multe sesiuni didactice.
nerealizate;
- se recomandă ca evaluarea probei să se realizeze pe timpul a două ore ţinându-se cont şi de
duratele de răcire ale produsului .
Sugestii privind dovezile evaluării:
70
Clasa: a XI a
Pentru modulul „EXPUNEREA ŞI COMERCIALIZAREA PRODUSELOR DE

PATISERIE – COFETĂRIE – C.D.L.”, practica comasată se poate efectua în totalitate la sfârşitul
anului şcolar sau se poate fragmenta la sfârşitul celor două semestre.
Activităţile de învăţare propuse pentru această perioadă vor urmări formarea/consolidarea
competenţelor descrise în STANDARDUL DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ. Practica comasată se
poate desfăşura în atelierele şi laboratoarele tehnologice din şcoală, dacă dotarea acestora este adecvată
cerinţelor şi/sau la agenţi economici parteneri ai şcolii.
Se recomandă ca acest tip de instruire să se efectueze cu precădere la agenţii economici, cu care
să se stabilească relaţii de parteneriat care să faciliteze în final şi integrarea elevilor pe piaţa forţei de
muncă la terminarea şcolii.
Relaţia unitate de învăţământ – agent economic

Pentru efectuarea instruirii practice la agentul economic, unitatea de învăţământ trebuie să
încheie cu acesta o convenţie de colaborare care să stabilească:
- statutul elevului care urmează formarea în întreprindere;
- responsabilitatea pedagogică a unităţii de învăţământ;
- modalităţile de protecţie şi igienă a muncii, precum şi de protecţie civilă;
- obiectivele şi modalităţile de instruire (durată, calendar, conţinut, activităţi);
- modalităţi de participare a specialiştilor din întreprindere la instruirea elevilor;
- modalităţi de urmărire a instruirii şi de evaluare;
- un reprezentant care să aibă rolul de tutore pentru elevi şi care să colaboreze permanent cu
cadrul didactic coordonator al activităţii de instruire practică;
Se va urmări ca stagiul la agentul economic să permită elevului:
– să înţeleagă concret constrângerile economice, umane şi tehnice ale întreprinderii
– să înţeleagă constrângerile de securitate impuse de metodele de lucru
– să observe şi să analizeze, pornind de la situaţii reale, diferitele elemente ale unor strategii de
calitate, să perceapă costurile induse de non-calitate
– să utilizeze achiziţiile sale în domeniul comunicării, în relaţia cu personalul angajat
– să cunoască importanţa tuturor serviciilor şi compartimentelor unei întreprinderi
71
Clasa: a XI a
Documente necesare organizării şi desfăşurării practicii comasate

Unitatea de învăţământ, prin catedra de specialitate tehnologică, va întocmi următoarele
documente care vor asigura buna desfăşurare şi calitatea procesului de instruire practică comasată:
- grafic de desfăşurare a practicii comasate pe clase, săptămâni, loc de desfăşurare a
practicii Profesorii de specialitate şi maiştrii instructori încadraţi pentru instruirea practică comasată
vor întocmi planificări calendaristice pentru această activitate şi vor urmări realizarea în totalitate a
acesteia.
- în scopul facilitării urmăririi frecvenţei la activitatea de instruire practică, precum şi a
evaluării de parcurs se propune ca fiecare elev să aibă un caiet/ portofoliu de practică, alcătuit din
fişe individuale, alcătuite pentru fiecare temă.
Portofoliul de practică poate conţine, de asemenea, fişe individuale de observare în care elevul
să urmărească diferite aspecte ale procesului tehnologic, documentaţii tehnice care pot fi
accesibile elevului, fişe de lucru şi fişe de evaluare concepute de profesor sau maistru pentru această
activitate. Conţinutul acestui portofoliu va constitui un element important în procesul de evaluare.
De asemenea, profesorul/ maistrul instructor va avea pentru fiecare elev o fişă individuală de
control, care va urmări atingerea competenţelor prin efectuarea activităţilor descrise în cadrul fiecărei
teme.
Pe parcursul practicii comasate se vor promova metode activ – participative, centrate pe elev,
care dezvoltă gândirea, încurajează participarea elevilor, dezvoltă creativitatea şi realizează o
comunicare multidirecţională. Metode recomandate sunt: jocul de rol, studiul de caz, experimentul,
demonstraţia, simularea, lecţii vizită, vizionări de casete video, discuţii, dezbateri, realizarea de
produse finite.
- determină parteneriate: profesor – elev, şcoală – agent economic, elev – agent economic;
72
Clasa: a XI a

Vor fi promovate situaţii din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele
reale, pentru a se ţine cont, în măsură mai mare, de nevoile elevilor, ale angajatorilor şi ale societăţii.
Activităţile la laboratorul tehnologic şi la practica efectuată la agentul economic vor fi variate,
astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic, toţi elevii să dobândească competenţele
necesare.
73
Clasa: a XI a
Nevoi speciale
Recomandări pentru adaptarea curriculumului la elevii cu nevoi speciale

cuprinşi în învăţământul de masă
Se va avea în vedere şi utilizarea metodelor specifice pentru dezvoltarea competenţelor elevilor
care prezintă deficienţe integrabile prin adaptarea acestora la specificul condiţiilor de învăţare şi de
comportament.
Pentru reuşita şcolarizării elevilor cu nevoi speciale în învăţământul de masă sunt necesare
acţiuni ca de exemplu:
- consilierea profesorilor din învăţământul de masă de către profesori itineranţi care au
experienţă în pregătirea acestor elevi
- prevederea unei perioade suplimentare de instruire (un semestru) pentru atingerea
competenţelor descrise în standarde
- înfiinţarea în atelierele de instruire practică, laboratoarele tehnologice a condiţiilor
suplimentare privind mobilierul adecvat, mese de lucru dotate cu dispozitive, echipamente şi aparatură
specială fiecărui tip de deficienţă
- folosirea în procesul de instruire a limbajelor specifice pentru transmiterea cunoştinţelor
pentru elevii cu deficienţe vizuale sau auditive
- evitarea marginalizării elevilor cu deficienţe în colectivul clasei şi a disconfortului psihic al
elevilor
Formarea competenţelor profesionale şi integrarea şcolară şi profesională pot fi diferenţiate
potrivit principiului “resursa urmează nevoile elevului cu cerinţe educative speciale “prin
- programe individualizate (centrate pe elev)
- programe pe grupe de nivel
- programe interactive
- programe vizând facilitarea comunicării şi relaţionării în activităţile de la clasă şi la
instruirea practică
Se consideră că o asemenea abordare este benefică pentru elevii cu nevoi speciale dacă:
- se realizează profesionalizarea adecvată potenţialului restant şi capacităţilor psiho
intelectuale ale elevilor
- se oferă şanse egale de şcolarizare prin şcoala de arte şi meserii tuturor elevilor cu
deficienţe uşoare şi medii
- calificările profesionale pentru elevii cu nevoi speciale se vor alege de către elevul
deficient cu avizul comisiei de expertiză medicală, orientare şcolară şi profesională. Acest aviz va fi
dat de medicii experţi în medicina muncii, orientare şi profesionalizare.
74
Clasa: a XI a
Alcătuirea modulelor
ALCĂTUIREA MODULELOR
Modul I Modul II Modul III Modul IV Modul V Modul VI Modul VII

Competenta
Unitatea de
competenţă
individuala
Organizarea Promovarea Evidenţă Produse de Produse de Estetica produselor Expunerea şi

unităţilor de produselor şi operativă patiserie cofetărie de cofetărie- comercializarea produselor
alimentaţie şi de serviciilor patiserie de cofetărie-patiserie
hotelărie
C1 - -  - - - -
C2 - -  - - - -
UC 1
C3 - -  - - - -
C4 - -  - - - -
C1 -  - - - - -
UC 4
C2 -  - - - - -
C1  - - - - - -
UC 6
C2  - - - - - -
C1 - - - - -  -
UC 7 C2 - - - - -  -
C3 - - - - -  -
C1  - - - - - -
UC 8 C2  - - - - - -
C3  - - - - - -
C1 -  - - - - -
UC 9 C2 -  - - - - -
C3 -  - - - - -
C1 - -  - - - -
UC 10 C2 - -  - - - -
C3 - -  - - - -
UC 11 C1 - - -  - - -
C2 - - -  - - -
75
Clasa: a XI a
Alcătuirea modulelor
C3 - - -  - - -
C4 - - -  - - -
C5 - - -  - - -
C6 - - -  - - -
C1 - - - -  - -
C2 - - - -  - -
C3 - - - -  - -
UC 12
C4 - - - -  - -
C5 - - - -  - -
C6 - - - -  - -
C1 - - - - -  -
C2 - - - - -  -
UC 13 C3 - - - - -  -
C4 - - - - -  -
C5 - - - - --  -
C1 - - - - - - 
C2 - - - - - - 
UC 14 C3 - - - - - - 
C4 - - - - - - 
C5 - - - - - - 
76
Clasa: a XI a

Curriculum Cofetar Patiser

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Curriculum Cofetar Patiser

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

DOMENIUL: TURISM ŞI ALIMENTAŢIE

Domeniul: Turism şi alimentaţie

Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală 377

Modulul I: Total ore/an 87

Modulul II: Total ore/an 87

Modulul III: Total ore/an 58

Modulul IV: Total ore/an 58

Modulul V: Total ore/an 87

Stagii de pregătire practică 240 ore

Modulul VI: Total ore/an 240

Curriculum în dezvoltare locală 116 ore

Modulul VII: Total ore/an 116

I. PRECIZĂRI PRIVIND ABORDAREA MODULULUI

II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL

III. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

hotelărie. etaj, sala de conferinţe

IV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE

Pentru atingerea competenţelor, activitatea de predare - învăţare în cadrul modulului

Exemplificarea unui pachet de evaluare pe o competenţă

Competenţa 1: C1 – Precizează compartimentele existente în unităţile de alimentaţie şi de hotelărie

Criterii de Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de Probe de

Competenţa 2: C2 – Desfăşoară activităţi în compartimentele unităţilor de alimentaţie şi de hotelărie

Criterii de Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de Probe de

Competenţa 3: C3 – Actualizează cunoştinţe specifice industriei turismului

Precizări privind aplicabilitatea Probe de

Instrument de evaluare: Test de evaluare

II. Încercuiţi răspunsul corect:

Notă: Pentru răspunsurile de la punctele 3, 4 şi 5 testul de verificare va cuprinde şi modelul de

U.C. 1 - C3. Citeşte şi utilizează documente scrise în limbaj de specialitate

Precizări pentru aplicarea probei de evaluare:

Sugestii privind dovezile evaluării

Pentru parcurgerea conţinutului tematic al modulului „ORGANIZAREA UNITĂŢILOR DE

6. Selectarea informaţiilor specifice activităţii din structurile de primire.

I. PRECIZĂRI PRIVIND ABORDAREA MODULULUI

II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL

III. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

IV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE

Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală trebuie să urmărească gradul de

Exemplificarea unui pachet de evaluare pe o competenţă

U.C. 9, Competenţa 2: Prestează servicii adaptate nevoilor clienţilor.

Evaluatorul va bifa fiecare sarcină îndeplinită corect de către elev.

Precizări pentru aplicarea probei de evaluare:

Sugestii privind dovezile evaluării

Se recomandă parcurgerea conţinutului tematic în ordinea prevăzută în tabelul de corelare a

Aceste metode se caracterizează prin faptul că:

I. PRECIZĂRI PRIVIND ABORDAREA MODULULUI

II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL

III. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

IV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE

Exemplificarea întocmirii unui pachet de evaluare pe o competenţă

b. Interpretarea Denumire, unitate de măsură, valoare Probe practice

2 b). Interpretarea documentelor de evidenţă operativă din punct de vedere al conţinutului

Evaluatorul va solicita candidatului să interpreteze documentele de evidenţă operativă din

Se recomandă parcurgerea conţinutului tematic în următoarea ordine logică:

I. PRECIZĂRI PRIVIND ABORDAREA MODULULUI

II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL

III. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

Utilizarea echipamentelor, ustensilelor şi a tehnologiilor

Utilizarea echipamentelor, ustensilelor şi a tehnologiilor

Realizarea sortimentelor de fursecuri din compoziţii,

IV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE

Pentru atingerea competentelor specifice modulul „PRODUSE DE PATISERIE”, lecţiile se

Exemplificarea unui model de evaluare pe o competenţă