1

Metomorfotó în 21 de ti/e
proqrom de reqósire yi conytientitore o propriei Móre}ii
Acest program de metamorlozá in 21 de zlle s-a deslá;urat pe lacebook in perloada 21 martle - 10
aprllle 2013, de aceea vel gásl mereu in poze aceastá relerln(á.
Þrogramul poate ll inceput orlcând, tu hotárástl cel mal potrlvlt moment pentru aceasta.
lnalnte de a incepe te rog clte;te cu aten(le lnstruc(lunlle pregátltoare pe care le-am postat inalnte
de prlmul exercl(lu.
lncepe exercl(llle cu prlma zl. Lucreazá cu tlne cu multá rábdare, in(elegere, ingáduln(á ;l mal ales
cu multá lublre.
nu lucra mal mult de un exercl(lu pe zl, dacá vrel sa-l lacl la modul serlos. 1u e;tl cea mal
lmportantá llln(á dln vl(a ta ;l merl(l tot ce este mal bun, lar tlmpul táu este mult prea pre(los ca sá lucrezl
superllclal!
namaste!
Marla 8laga
2
8ine o¡i venit în ocest proqrom!
Suntem perlec(l a;a cum suntem ;l lucrurlle sunt exact a;a cum trebule sá lle, totu;l am ultat acest
lucru. Acum este un tlmp al regáslrll, vlndecárll, metamorlozel, este tlmpul sá ne regáslm pe nol in;lne.
loarte multá vreme am lost preocupa(l de a-l cunoa;te pe cellal(l, lárá a con;tlentlza cá nu ne
cunoa;tem pe nol. Sá ne amlntlm cá pe lrontlsplclul 1emplulul dln ueplhl este lnscrlp(la ºCunoa;te-te pe
tlne insu(l ;l vel ll asemenl zellor", adlcá lnllnl(l a;a cum ;l suntem. Suntem un sullet care tráleste
experlen(a llmltárll intr-un corp ;l nu un corp care are in el sullet.
Csho spune: º!oaca trebule sá rámâná vla(a ta. Munca trebule sá lle doar un ml[loc de a te [uca. nu-
(l translorma vla(a intr-o rutlna de muncá, pentru cá scopul vle(ll e [oaca."
ln lnterlorul llecárula este un copll, un copll care lace toate lucrurlle in [oacá ;l care este mal
aproape de Lsen(á, de ulvlnltate. Copllul dln nol gáse;te rezolvárl slmple ale problemelor create de adult, e
tlmpul sá revenlm la slmplu ;l de alcl sá constlentlzám clne suntem.
Þrln campanla ,Þrlmávara incepe cu Mlne!" vá propun sá ne regáslm prln exercl(ll slmple, exercl(ll
care sá ne a[ute sá con;tlentlzám Máre(la noastrá.
lnalnte de a incepe acest program vá sugerez cá lace(l o blnecuvântare sau o rugáclune ;l sá vá
declara(l lnten(la de a accesa toate lnlorma(llle care vá sunt utlle in Cálátorla prln aceastá vla(á.
un exemplu ar ll acesta: ,Mul(umesc uoamne pentru toate darurlle pe care le-am prlmlt. Þentru
lublrea 1a care se manllestá in toate lormele, in mlne, prln mlne ;l in [urul meu. Sunt
recunoscátor/recunoscátoare pentru ceea ce sunt ;l pentru cá te vad pe 1lne peste tot. 1e rog cáláuzeste-
ml pa;ll in Cálátorla mea cátre Mlne, A[utá-má sá má regásesc. Mul(umesc, uoamne pentru cá pot sá má
bucur, má bucur pentru cá pot sá-|l mul(umesc!".
3
2iuo 1 - 4stóti mó privesc în oq/indó!
A;eazá-te in la(a ogllnzll ;l prlve;te-te.
Ce vezl? l(l place ce vezl? 1e po(l ulta la tlne? uacá da este loarte blne, dacá nu de ce nu te po(l
prlvl?
lncercá sá vezl ce slm(l când te ul(l la tlne
Aprople-te mal mult, prlveste-te in ochl ;l incepe un dlalog cu tlne. Lasá-te condus de lntellgenta ta
lnterloará, de Sulletul táu.
Ce nu po(l sá accep(l la tlne ;l de ce nu po(l sá accep(l. Acceptá-te a;a cum e;tl, perlect a;a cum
e;tl, doar dupá ce al acceptat ceva po(l sá te ellberezl, po(l sá lacl schlmbárl.
Ce schlmbárl al vrea sá lacl? Ce/clne te impledlcá sá lacl aceste schlmbárl? ue ce (l-e lrlcá?
Constlentlzeazá cá llmltele pe care le al tu (l le-al pus, accepta asta ;l ellbereazá-te de ele.
L;tl slngura llln(á care poate sá lacá schlmbárl in vla(a ta. vla(a ta este consecln(a alegerllor tale!
Þrlveste-te ln ochl ;l spune-(l cá e;tl o llln(á mlnunatá ;l merl(l tot ce este mal bun!
4
2iuo 2 - 4stóti mó cout în ce/e/o/te fiin¡e!
1e a;ezl in la(a unel coll albe
lnchlde ochll ;l amlnte;te-(l oamenll care te deran[eazá, apol scrle pe hârtle numele acestora.
Acum anallzeazá-(l rela(la cu llecare persoana in parte ;l scrle ce te deran[eazá la ea. Ceea ce te
lrltá la al(ll este ceea ce nu vrel, nu po(l sau nu ;tll cum sá accep(l la tlne. Anallzeazá-te ;l vezl cá ;l tu lacl
acelea;l lucrurl ca ;l el. Ll sunt ogllnda care i(l arata ceea ce nu vrel sau nu po(l sá vezl la tlne, dezordlnea
dln exterlor este doar o rellexle a lnterlorulul táu!
Con;tlentlzeazá ;l accepta ceea ce resplngl la cellal(l, tu e;tl slngura llln(á care poate sá schlmbe
rela(llle tale exterloare, prln schlmbarea percep(lel la(á de tlne.
Al rábdare, compaslune ;l in(elegere latá de tlne, cu lublre totul poate sá se translorme!
Acceptá cá, cellal(l doar te a[utá sá te cuno;tl ;l sá-(l trálestl experlen(ele pe care al ales sá le lacl in
aceastá exlstentá. lartá-te dacá te-al supárat pe al(ll, dacá al [lgnlt sau al [udecat.
nlmenl nu trebule sá-(l ceará lertare, lar tu doar pe tlne te al de lertat, celorlalte llln(e po(l sá le
mul(ume;tl cá te-au a[utat ;l sá le transml(l lublrea ta. (Mul(umesc! 1e lubesc!).
Constlentlzeazá cá llmltele pe care le al, tu (l le-al pus, accepta asta ;l ellbereazá-te de ele.
L;tl slngura llln(á care poate sá lacá schlmbárl in vla(a ta. vla(a ta este consecln(a alegerllor tale!
lnchlde ochll ;l spune-(l cá e;tl o llln(á mlnunatá ;l merl(l tot ce este mal bun!
3
2iuo l - 4stóti îmi conytientitet b/ocoje/e!
Cáseste-(l un loc llnl;tlt ln care sá lll tu cu tlne.
Cu rábdare, compaslune, in(elegere ;l multá lublre incercá sá-(l amlnte;tl automatlsmele dln vla(a
ta, llmltele pe care (l le-al pus sau pe care le-al acceptat dln alara ta.
Câteva exemple ar putea sá lle: " Lu nu pot ..., eu nu ;tlu..., eu nu sunt in stare...., degeaba lac...,
orlcum lac tot nu este blne..., toatá lumea este la lel..., toate ml se intâmplá numal mle.... " sau ,de ce
incercl sá lacl cá tot nu po(l..., nu e;tl bun de nlmlc, nlclodatá nu o sá reallzezl nlmlc...."
lncercá sá in(elegl cá acest mod de gândlre te blocheazá, când al spus cá nu po(l, tot ceea ce lacl
dupá aceastá allrma(le i(l va demonstra cá al dreptate, adlcá ,nu po(l", ;l tot ce al lácut dupá o astlel de
allrma(le pe lângá tlmpul ;l energla pe care le-al alocat vel culege doar lrustrárl ...
uacá ,orlcum lac nu este blne" nu te a;tepta sá-(l lasá ceva a;a cum i(l dore;tl ... uacá ,toatá lumea
este la lel" dln start al inláturat dln vla(a ta ,lumea" care nu corespunde credln(elor tale ;l asta tot pe tlne
te nemul(ume;te. uacá ,toate ml se intâmplá mle" atrag in vla(a mea experlen(e le de care má tem ;l pe
care incá nu le-am trált tocmal ca sá ,ml se intâmple mle".
lncercá sá in(elegl cá atragem lucrurlle in vla(a noastrá in douá lelurl: cá le dorlm sau cá nu le
dorlm, lar dacá nu le dorlm ;l vln, aceasta nu insemná cá suntem pedepsl(l, este doar un mod in care
unlversul, ulvlnltatea ne a[utá sá in(elegem cá lndllerent ce experlen(á am tral avem toate resursele
necesare pentru a o depá;l.
Acest mod de gândlre, pe care l-al practlcat multá vreme s-a translormat in automatlsm, de cele
mal multe orl nlcl nu-(l dal seama când i(l pul llmltele.
Scrle toate llmltárlle, automatlsmele pe care con;tlentlzezl cá le lolose;tl pe o coalá de hârtle ;l in
dreptul llecárula scrle allrma(la lnversá.
Lu nu pot - eu ;tlu cá pot, Mle nu-ml lese - eu incerc
uacá lucrurlle nu se intâmplá totdeauna cum i(l dore;tl asta nu inseamná nlcl cá e;tl pedepslt, nlcl
cá nu al noroc, nlcl cá uumnezeu te bate, este doar pentru cá ceea ce (l se intâmplá este cel mal potrlvlt
lucru pentru tlne. Chlar daca ceea ce am spus este lnacceptabll pentru mlntea ta, sulletul táu stle.
Lása-te condus de lntellgen(a ulvlná dln tlne, de lnlma ta ;l permlte-(l sá con;tlentlzezl cât mal
multe dln blocate, doar a;a po(l sá lacl schlmbárl, acceptá cu in(elegere, dragoste ;l compaslune, tot ceea
ce al lácut, chlar dacá acum (l se pare nepotrlvlt.
Constlentlzeazá cá llmltele pe care le al, tu (l le-al pus, accepta asta ;l ellbereazá-te de ele.
L;tl slngura llln(á care poate sá lacá schlmbárl in vla(a ta. vla(a ta este consecln(a alegerllor tale!
lnchlde ochll ;l spune-(l cá e;tl o llln(á mlnunatá ;l merl(l tot ce este mal bun!
6
2iuo 4 - 4stóti îmi oscu/t inimo!
lnalnte de a lace exercl(lul de astázl te rog clte;te cu aten(le acest materlal, chlar ;l de mal multe
orl, dacá slm(l asta. Scopul acestul exercl(lu-medlta(le este acela de a invá(a sá-(l ascul(l lnlma, de a da
aten(le proprlel tale lnlml.
Cáse;te-(l un loc conlortabll, un lotollu sau poate un pat.
lnchlde ochll, resplra llnl;tlt, urmáreste-(l resplra(la, lll con;tlent de aerul care lntrá ;l lese dln
plámânll tál. Mutá-(l aten(la pe zona pleptulul ;l concentreazá-te pe lnlma ta, pe centrul splrltual al lnlmll
care este in spatele sternulul (nu pe lnlma llzlcá, care este pu(ln in stânga). Con;tlentlzeazá-(l lnlma ca un
spa(lu, lll calm, llnl;tlt, nu incerca sá slm(l ceva, lasá lucrurlle sá se intâmple. Centrul lnlmll tale pe care il
cau(l acum este un punct de constlentá prln care lntrá sentlmentele. Acest loc in starea lul purá este gol,
cuprlns de pace, de u;urare, de llnl;te, de un sentlment plácut de slguran(á ;l de o lumlná subtllá. Contlnuá
sá resplrl ;l lmaglneazá-(l cum resplra(la se petrece prln acest loc. Lasa-te sá slm(l, permlte-(l asta, nu i(l
dorl sá se intâmple ceva anume, lása lntellgenta ulvlná dln 1lne sá te conducá, doar exprlmá-(l lnten(la ca
lnlma ta sá-(l vorbeascá, sá se exprlme. urmátoarele clncl, zece mlnute stal ;l ascultá. lnlma ta incepe sá
ellbereze emo(ll, amlntlrl, lrlcl, dorln(e neimpllnlte. Se poate ca acestea sá lle atât de puternlce incât sa-(l
vlná sá plângl. uacá a;a este, lasá lacrlmlle sá curgá, dacá i(l vlne sá oltezl, lá-o, este un moment de
vlndecare, de ellberare, permlte-(l sá te bucurl de el, nlmlc nu trebule (lnut sub control. Þot apárea
senza(ll de sulocare sau tuse, nu te sperla, este doar o deblocare a ceea ce al inchls multá vreme in lnlma
ta.
uacá incep sá vorbeascá voclle lurlel, deznáde[dll, mânlel, indolelll, lrlcll lása-le sá plece.
lmaglneazá-(l cum les dln lnlma ta ca un rol de lluturl, de pásárl sau de alblne, pe care le-al (lnut inchlse
multá vreme in collvle ;l acum le-al ellberat.
Al rábdare cu tlne ;l mal ales nu te sperla, orlce ar ll este benellc pentru tlne. Contlnuá sá resplrl.
lnlma ta poate sá-(l vorbeascá ;l despre emo(ll pozltlve, oamenll pot sá plângá ;l de bucurle nu doar de
supárare. Crlce (l-ar transmlte lnlma, mesa[ul este benellc pentru tlne.
Când al termlnat deschlde u;or ochll, mlscá-(l mâlnlle, plcloarele, roteste capul, incercá sá nu lacl
ml;cárl bru;te cu corpul táu, al ingáduln(á la(á de el ;l de tlne. uacá e;tl u;or ame(lt nu te sperla, lnsplrá
adânc ;l explrá u;or, bea un pahar de apá.
lnchlde ochll ;l spune-(l cá e;tl o llln(á mlnunatá ;l merl(l tot ce este mal bun!
7
2iuo 5 - 4stóti o/eq só-mi scot móyti/e
uupá ce te-al prlvlt in ogllndá, (l-al anallzat rela(la ta cu cellal(l, (l-al con;tlentlzat llmltárlle ;l al
invá(at sá-(l ascul(l lnlma este tlmpul sá-(l sco(l má;tlle.
Cáse;te-(l un loc conlortabll, un lotollu sau poate un pat.
lnchlde ochll, resplra llnl;tlt, urmáre;te-(l resplra(la, lll con;tlent de aerul care lntrá ;l lese dln
plámânll tál. Lxprlmá-(l lnten(la de a constlentlza momentele in care por(l má;tl, momentele in care nu e;tl
autentlc, in care gândul, cuvântul ;l ac(lunea ta nu colncld. Mutá-(l aten(la pe zona pleptulul ;l
concentreazá-te pe lnlma ta, pe centrul splrltual al lnlmll care este in spatele sternulul (a;a ca in exercl(lul
de lerl).
8oagá lntellgen(a ulvlná dln tlne, sulletul táu sá te ghldeze. urmátoarele clncl - zece mlnute
permlte-(l sá-(l amlnte;tl acele momente,
Cu multá in(elegere, compaslune, rábdare, lertare ;l mal ales lublre acceptá cá al purtat aceste
má;tl ;l ellbereazá-te de ele. Amlnte;te-(l acele momente când al lost lals in lnlma ta ;l lmaglneazá-(l cum
i(l sco(l acum masca. nu mal al nevole de má;tl, 1u e;tl dlncolo de toate aceste má;tl, acum hotárá;tl sá te
ellberezl de ele ;l sá exprlml Mlnunea care e;tl! ue ce (l-e lrlcá?
Constlentlzeazá cá llmltele pe care le al, tu (l le-al pus, accepta asta ;l ellbereazá-te de ele.
L;tl slngura llln(á care poate sá lacá schlmbárl in vla(a ta. vla(a ta este consecln(a alegerllor tale.
Când al termlnat deschlde u;or ochll, mlscá-(l mâlnlle, plcloarele, roteste capul, incercá sá nu lacl
ml;cárl bru;te cu corpul táu, al ingáduln(á la(á de el ;l de tlne. uacá e;tl u;or ame(lt nu te sperla, lnsplrá
adânc ;l explrá u;or, bea un pahar de apá.
lnchlde ochll ;l spune-(l cá e;tl o llln(á mlnunatá ;l merl(l tot ce este mal bun!
8
2iuo õ - 4stóti o/eq só mó e/iberet de otoyomente!
Lxercl(lul de astázl este slmllar celul de lerl, dar acum con;tlentlzezl atasamentele ;l te ellberezl de
ele.
Conlorm dlc(lonarulul - ata;amentul este o alec(lune (puternlcá ;l durabllá) la(á de ceva sau
clneva. ne ata;ám de oblecte, de persoane, de oblcelurl, de plácerl, de ldel, de rltualurl, de credln(e etc.
Þoate cá de multe orl (l-al spus cá dacá ceva sau clneva ar dlspárea dln vla(a ta nu al rezlsta, (l-ar
rupe sulletul, nu al stl ce sá lacl lárá acea persoana (copll, párlnte, partener de vla(á), lárá acel oblect
(casá, ma;lná, telelon, calculator.), lárá un anume rltual (báutul calelel, consum de alcool, tlgárl, etc.)
Cáse;te-(l un loc conlortabll, un lotollu sau poate un pat.
lnchlde ochll, resplra llnl;tlt, urmáre;te-(l resplra(la, lll con;tlent de aerul care lntrá ;l lese dln
plámânll tál. Lxprlmá-(l lnten(la de a constlentlza ata;amentele, orlcare ar ll ele. Mutá-(l aten(la pe zona
pleptulul ;l concentreazá-te pe lnlma ta, pe centrul splrltual al lnlmll care este in spatele sternulul (a;a ca in
exercl(lul de lerl).
8oagá lntellgen(a ulvlná dln tlne, sulletul táu sá te ghldeze. urmátoarele clncl - zece mlnute
permlte-(l sá-(l amlnte;tl acele momente,
Cu multá in(elegere, compaslune, rábdare, lertare ;l mal ales lublre acceptá cá al aceste
atasamente ;l ellbereazá-te de ele. Amlnte;te-(l acele momente când atasamentele (l-au provocat
sulerln(á, durere, lrustrárl ;l lasá aceste momente sá plece dln lnlma ta. nu mal al nevole de atasamente,
estl un Sullet Llber, al loloslt aceste ata;amente ca ;l câr[e de care te-al sprl[lnlt, dar ce se intâmplá daca
sprl[lnul dlspare? 1u e;tl dlncolo de toate aceste ata;amente ;l in lnlma ta ;tl asta ;l acum hotárá;tl sá te
ellberezl de ele ;l sá exprlml Mlnunea care e;tl! Ata;amentele creeazá sulerln(á, lublrea insá nu, po(l sá
lube;tl ;l sá al ;l lárá ata;amente. ue ce (l-e lrlcá?
Constlentlzeazá cá llmltele pe care le al tu (l le-al pus, accepta asta ;l ellbereazá-te de ele.
L;tl slngura llln(á care poate sá lacá schlmbárl in vla(a ta. vla(a ta este consecln(a alegerllor tale!
Când al termlnat deschlde u;or ochll, mlscá-(l mâlnlle, plcloarele, roteste capul, incercá sá nu lacl
ml;cárl bru;te cu corpul táu, al ingáduln(á la(á de el ;l de tlne. uacá e;tl u;or ame(lt nu te sperla, lnsplrá
adânc ;l explrá u;or, bea un pahar de apá.
lnchlde ochll ;l spune-(l cá e;tl o llln(á mlnunatá ;l merl(l tot ce este mal bun!
9
2iuo 7 - £u yi cei/o/¡i suntem unu/!
Astázl este un moment de rellexle
ln zllele precedente te-al anallzat in rela(le cu tlne ;l cu cellal(l. Al vázut ca ceea ce nu-(l plácea la el
de lapt avea o rezonan(á in tlne.
Astázl este momentul in care sá accep(l cá to(l impreuná suntem unuL! llecare dlntre nol suntem
celulele acelula;l organlsm. nu suntem nlcl bunl, nlcl rál, doar Sun1LM.
Acum devll constlent cá nu mal po(l ránl pe clneva, cá te ráne;tl pe tlne, nu mal po(l [udeca, blama,
mln(l, lura, tot ceea ce lacl impotrlva celorlal(l este impotrlva ta!
Lste tlmpul sá in(elegl cá llecare llln(á cu care lntrl in contact are un rol in vla(a ta, este un mesager
ulvln care te a[utá sá lacl ceea ce nu po(l slngur. lndllerent cât ar dura, cât de urata (l se pare experlen(a pe
care o trál(l impreuná, ea i;l are rostul, in unlvers nlmlc nu este intâmplátor ;l nu se lace rlslpá!
uacá incá mal slm(l retlcen(e, mal al neacceptárl la(á de tlne sau cellal(l este momentul sá le
con;tlentlzezl ;l sá te ellberezl de ele.
Slngurul lucru pe care po(l sá-l lacl este sá MuL|uML51l celorlal(l cá te-au a[utat, cá au acceptat ca
impreuná cu tlne sá treacá prln acel moment, lárá de care al ll lost mal sárac ca sl cunoa;tere ;l sá le
transml(l lu8l8LA ta.
Mul(umesc, te lubesc!
Constlentlzeazá cá llmltele pe care le al tu (l le-al pus, accepta asta ;l ellbereazá-te de ele.
L;tl slngura llln(á care poate sá lacá schlmbárl in vla(a ta. vla(a ta este consecln(a alegerllor tale!
Aceasta este zlua unlrll, comunlunll tale cu cellal(l sl cu ulvlnltatea!
namaste! = ulvlnltatea dln Mlne salutá ulvlnltatea dln 1lne!
lnchlde ochll ;l spune-(l cá e;tl o llln(á mlnunatá ;l merl(l tot ce este mal bun!
10
2iuo 8 - £u 5uN1 un îN1k£6!
Corpul, mlntea ;l sulletul sunt pár(l ale acelula;l intreg.
nu po(l sá accept ;l sá lube;tl doar unele pár(l dln tlne ;l pe celelalte sá le resplngl sau chlar sá le
urá;tl. Lchlllbrul (lne de intreg ;l llecare parte a acestul intreg are rolul el blne stablllt. uln lublre la(á de
tlne acceptá llecare parte a ta. La orlce nlvel s-ar produce un dezechlllbru este alectat intregul.
Astázl medlteazá la urmátoarele aspecte:
1. Corpul meu este sánátatea mea llzlcá.
Crl[a la(á de corpul llzlc (lne de allmenta(le, apá, aer, ml;care, odlhná, ellmlnarea toxlnelor, lglena
corpulul, imbrácámlnte, incál(ámlnte.
Sánátatea este starea naturalá a corpulul!
2. Mlntea mea este sánátatea emo(lllor.
Alcl aspectele de gândlre eronatá, automatlsmele dupá care lunc(lonám, cár(lle pe care le cltlm,
lllmele pe care le vlzlonám, oamenll cu care lnterac(lonám.
Men(lne-(l mlntea tânára prln ceea ce lacl, educ-o astlel incât cá nu lle partea dln tlne care te
saboteazá. Cultlvá llexlbllltatea ;l creatlvltatea.
C mlnte sánátoasá produce emo(ll creatlve!
3. Sulletul este ulvlnltatea dln tlne
Prana sulletulul comunlunea mea cu ulvlnltatea, care se manllestá prln lublrea ;l respectul la(á de
tlne ;l la(á de intreaga crea(le, rugáclunea, medlta(la, con;tlln(a curatá ;l constlenta de slne.
8ucurla este starea naturalá a sulletulul!
uacá ceva te impledlcá sá al sánátate llzlcá, emo(ll creatlve ;l bucurle in sullet intreabá-te de ce ;l
rezolvá aceste aspecte.
ln zllele precedente au lost exercl(ll care sá te a[ute sá con;tlentlzezl ce nu-(l place la tlne, sá
accep(l acele pár(l. uacá acum consta(l cá mal al re(lnerl ;l neacceptárl este momentul cá rezolvl aceste
lucrurl.
Lucreazá cu tlne cu rábdare, in(elegere, ingáduln(á ;l mal ales cu multá lublre.
L;tl slngura llln(á care poate sá lacá schlmbárl in vla(a ta. vla(a ta este consecln(a alegerllor tale!
Aceasta este zlua unlrll tale cu tlne!
lnchlde ochll ;l spune-(l cá e;tl o llln(á mlnunatá ;l merl(l tot ce este mal bun!
11
2iuo 9 - 4stóti îmi conytientitet Móre¡io!
ln exercl(lul zllel de lerl al con;tlentlzat cá e;tl un intreg. Corpul, mlntea ;l sulletul táu creeazá un
tot unltar.
Astázl este tlmpul sá-(l con;tlentlzezl Máre(la. Þoate (l-e greu sá crezl cá e;tl loarte lmportant
pentru unlvers, pentru ulvlnltate.
uacá nu ar ll lost a;a, de ce crezl cá atâtea mlnunl sunt in la(a ochllor tál. Þrlve;te cerul, norll,
soarele, larba, copacll, llorlle, vle(ultoarele ;l mal ales Camenll. Amlnte;te-(l de lrumuse(ea pádurll, a márll,
a nop(ll. Slmte mlrosul aerulul, al llorllor, al lerbll. Adlere vântulul, sunetul ploll, cáderea lulgllor de západa,
susurul lzvoarelor, toate aceste mlnuna(ll pe care poate pâná acum nu le-al vázut sau pre(ult la adevárata
valoare. Sunt multe alte darurl pe care le-al prlmlt, amlnte;te-(l de ele!
Þámântul, locul, Aerul, Apa ;l Splrltul sunt elemente dln care e;tl constrult, Mascullnul ;l lemlnlnul
ulvln se comblná armonlos in tlne.
lngerll sunt la dlspozl(la ta, unlversul i(l indepllne;te toate dorln(ele, i(l aduce lnllnlte oportunltá(l.
Al la indemâna ta toata lnlorma(la unlversulul, ulvlnltatea te-a blnecuvântat cu tot ce al nevole!
1oate sunt pentru tlne llln(á Mlnunatá ;l tu te crezl mlc ;l neinsemnat.
Lucreazá cu tlne la aceste aspecte ;l acceptá-(l Máre(la.
Lucreazá cu tlne cu rábdare, in(elegere, ingáduln(á ;l mal ales cu multá lublre. Lllmlná orlce motlv
care te-ar putea lace sá te slm(l mlc, lnutll, pácátos, nedemn de lublre, neinsemnat, etc.
Acceptá cá al tot ce-(l trebule pentru a lll in Armonle cu tlne ;l cu intreg unlversul, cá al toate
resursele ca Þacea, Lchlllbrul, 8unástarea ;l Abunden(a sá se manlleste in vla(a ta!
Þentru a avea toate acestea permlte-l lnlmll tale sá se exprlme ;l ascult-o, lasá lntellgen(a ulvlná dln
tlne, Sulletul táu sá te cáláuzeascá. L;tl parte dln unlvers ;l intregul unlvers se exprlmá ;l prln tlne, e;tl
celulá a slngurulul lntreg.
L;tl slngura llln(á care poate sá lacá schlmbárl in vla(a ta. vla(a ta este consecln(a alegerllor tale!
Aceasta este când i(l constlentlzezl Máre(la!
lnchlde ochll ;l spune-(l cá e;tl o llln(á mlnunatá ;l merl(l tot ce este mal bun!
12
2iuo 10 -£chi/ibru/ este storeo meo noturo/ó!
Astázl este momentul sá rellectezl la starea de echlllbru.
Lchlllbrul nu insemna llpsa mlscárll, dlmpotrlvá. 1otul este in ml;care, ne schlmbám in llecare
moment, chlar dacá nu suntem con;tlen(l de asta. ln llecare cllpá se nasc ;l mor mll de celule in corpul
nostru, in llecare cllpá prlmlm nol lnlorma(ll, lacem constlentlzárl, trálm emo(ll.
ln llecare cllpá se nasc ;l mor oamenl, stele, intreg unlversul este intr-o contlnuá ml;care,
translormare.
Antolne-Laurent Lavolsler spunea: ºln naturá, nlmlc nu se plerde, nlmlc nu se câstlgá, totul se
translormá", de ce natura umaná ar lace excep(le?
Þoate cel ml bun exemplu in acest sens este mersul pe sârmá, unde se lac anumlte ml;cárl tocmal
pentru a pástra echlllbrul. ln cazul mersulul pe blclcletá pentru a rámâne in echlllbru trebule sá pedalezl.
La lel este ;l in cazul echlllbrulul la nlvel de llln(á, corpul, mlntea ;l sulletul táu lormeazá un intreg.
Al cura[ul cá lll autentlc, sá conteze ceea ce slm(l, când spul uA, sá lle da, când sá pul nu sá lle nu ;l pentru
tlne.
ln rela(le cu cellal(l comunlcá asertlv, nu e;tl nlcl deasupra nlcl sub nlvelul celullalt, al rábdare sá
ascul(l apol exprlmá-te. Cáse;te llmba[ul potrlvlt ;l pune ce-(l dore;tl, nu avea preten(la de la cellal(l sá te
in(eleagá când tu nu spul nlmlc sau i(l ascunzl adeváratele gândurl ;l sentlmente.
1ot ce lacl impotrlva ta i(l creeazá nemul(umlrl lnterloare, lrustrárl, care mal devreme sau mal
târzlu se translormá in alte sulerln(e, in boalá.
uacá gândul, cuvântul ;l ac(lunea ta nu converg echlllbrul táu lnterlor nu exlstá, lar ceea ce all;ezl
este o aparen(á pástratá cu mult elort de energle ;l tlmp. Ca llln(e nu comunlcám doar la nlvelul mln(ll,
corpul ;l mal ales sulletul nostru transmlte lnlorma(ll. uaca mesa[ul mln(ll (ceea ce spul prln cuvlnte) nu
este acela;l cu cel al sulletulul transmltem lnlorma(ll contradlctorll.
unul dln claslcele exemple când estl trlst, abátut, nemul(umlt ;l te intreabá clneva ,cum te slm(l",
lar ráspunsul este ,blne". lncerca sá nu te mln(l pe tlne, spune ceea ce slm(l sau spune cá nu vrel sá vorbe;tl
despre sublect. ln vla(á tot ceea ce lacl este pentru tlne sau impotrlva ta!
Lchlllbrul este o stare naturalá, nu necesltá elort pentru a ll pástrat, pur ;l slmplu LS1L. uacá tu nu
slm(l la lel, intrebá-te de ce? lll slncer cu tlne ;l anallzeazá motlvele pentru care nu te slm(l in echlllbru sau
ca cá te slm(l in aceastá stare al nevole de elort. Con;tlentlzeazá cá echlllbrul táu (lne doar de tlne ;l nu de
cellal(l, haosul dln exterlor este rellexla lnterlorulul.
Lucreazá cu tlne la aceste aspecte! Lucreazá cu tlne cu rábdare, in(elegere, ingáduln(á ;l mal ales cu
multá lublre. Lllmlná orlce motlv care i(l tulburá echlllbrul, cautá la tlne ceea ce crezl cá i(l lac al(ll, aceste
aspecte vln cátre tlne pentru cá rezonezl cu ele. Lchlllbrul nu inseamná cale de ml[loc, calea de ml[loc este
compromlsul.
Þermlte-l lnlmll tale sá se exprlme ;l ascult-o, lasá lntellgen(a ulvlná dln tlne, Sulletul táu sá te
cáláuzeascá. Sá te a[ute sá-(l constlentlzezl cauzele care i(l alecteazá echlllbrul lnterlor.
Acceptá cá al tot ce-(l trebule pentru a lll in Armonle cu tlne ;l cu intreg unlversul, cá al toate
resursele ca Þacea, Lchlllbrul, 8unástarea ;l Abunden(a sá se manlleste in vla(a ta!
L;tl slngura llln(á care poate sá lacá schlmbárl in vla(a ta. vla(a ta este consecln(a alegerllor tale!
lnchlde ochll ;l spune-(l cá e;tl o llln(á mlnunatá ;l merl(l tot ce este mal bun!
13
2iuo 11 - 4stóti conytientitet putereo recunoytin}ei!
Conlorm dlc(lonarulul expllcatlv al llmbll române una dlntre dellnl(llle recuno;tln(el este aducerea
amlnte cu dragoste, cu devotament a unel blnelacerl prlmlte, gratltudlne.
ue ce sá llm recunoscátorl? ln prlmul rând cá e;tl, apol pentru cá e;tl ceea ce estl, pentru darurlle
pe care le-al prlmlt, pentru dorln(ele care (l s-au impllnlt. Llementele pentru care mul(ume;tl se intorc la
tlne!
Þrln recuno;tln(á totul devlne poslbll, llmltele dlspar, se topesc. Þrln puterea recunostln(el po(l
chema in vla(a ta tot ceea ce-(l dore;tl. Lste legea atrac(lel. Mul(ume;te ca ;l cum de[a ceea ce al cerut se
manllestá in vla(a ta, pentru cá a;a ;l este. 8ecuno;tln(a ne aratá cá nlmlc nu nl se cuvlne de la slne, ca ceva
sá se manlleste in vla(a ta trebule sa-l cerl, sá devll con;tlent de nevolle tale. Cel ce acceptá orlce, prlme;te
orlce.
Mul(ume;te ;l slmte recunostln(a cu llecare celulá a corpulul táu.
lll recunoscátor pentru tot ce al de[a, pentru sánátatea de care te bucurl, lamllle, prletenl, servlclu
etc.
Astázl lá-(l tlmp ;l la o llstá cu motlvele pentru care estl recunoscátor.
Þractlcá recunostln(a zllnlc, chlar ;l de mal multe orl.
L;tl slngura llln(á care poate sá lacá schlmbárl in vla(a ta. vla(a ta este consecln(a alegerllor tale!
lnchlde ochll ;l spune-(l cá e;tl o llln(á mlnunatá ;l merl(l tot ce este mal bun!
14
2iuo 12 - 4stóti conytientitet importon}o binecuvôntórii
Þentru a ne putea manllesta la intregul nostru poten(lal dlvln, adlcá nellmlta(l, lnllnl(l, a;a cum
suntem este blne sá cunoastem darurlle pe care le avem la indemâna, lar uneorl acestea sunt atât de
,comune" incât nlcl nu le dám o loarte mare lmportan(á.
lerl am vorblt despre recuno;tln(á, azl vorblm despre blnecuvântare.
º8lnLCuvÂn1Á, b|oecuvôotez, vb. l. 1ranz. 1. (uespre uumnezeu) A revársa gra(la dlvlná, a
blagoslovl. (uespre preo(l) A revársa harul dlvlnltá(ll asupra unul lucru sau asupra oamenllor, a blagoslovl.
Þ. anal. A dorl prosperltate sl lerlclre culva (lnvocând adesea numele lul uumnezeu). 2. A láuda, a slávl pe
uumnezeu. Þ. anal. A láuda, a preamárl pe clneva in semn de recunostln(á. [Þrez. lnd.sl: (rar) b|oecuvôot]
- 8lne + cuvânta (dupá sl. bloqoslov|t|)." uLx - ulc(lonarul Lxpllcatlv al Llmbll 8omâne.
8lnecuvânteazá zlua care incepe ;l toate darurlle acestela. 8lnecuvânteazá oamenll ;l evenlmentele
care urmeazá cá se petreacá in acea zl. lá acest lucru cu convlngerea cá lndllerent ce se intâmplá este ceea
ce trebule sá lle ;l dacá intâlnestl o sltua(le neplácutá cu slguran(á al ceva de invá(at.
8lnecuvânteazá mâncarea, gáse;te o lormá potrlvltá, in care sá lacl acest lucru. un exemplu ar ll:
"8lnecuvântez aceastá mâncare ;l pe to(l cel care au contrlbult la ea". v-a(l gândlt cá prlntr-o larlurle de
clorba pute(l blnecuvânta mll de oamenl? Þrobabll cá nu, poate acum este momentul sá o lace(l.
8lnecuvânteazá-(l casa, pe cel care loculesc acolo ;l pe cel care-l trec pragul, lar oamenll vor lntra in
casa ta cu gândurl curate ;l se vor slm(l blne.
8lnecuvânteazá sltua(llle neplácute dln vla(a ta ;l declara-le benellce pentru tlne, al sá vezl cum
tenslunea dlspare, cum te po(l deta;a de ceea ce s-a intâmplat cum po(l prlvl lucrurlle dlntr-o altá
perspectlvá.
8lnecuvântarea rldlcá vlbra(la, extlnde con;tlln(a. uevll constlent de máre(la a tot ceea ce te
incon[oará ;l te slm(l blnecuvântat cá lacl parte dln Crea(le.
lncercá acum sá-(l amlnte;tl momentele neplácute prln care al trecut ;l care incá i(l mal stârnesc
anumlte sentlmente de nemul(umlre, neimpácare, lrustrare ;l blnecuvânteazá-le. 8lnecuvânteazá acele
momente ;l blnecuvânteazá-l pe cel care te-au a[utat sá trecl prln acea experlen(á ;l vezl ce se intâmplá in
urmátoarele zlle sau poate ore.
Lucreazá cu tlne cu rábdare, in(elegere, ingáduln(á ;l mal ales cu multá lublre.
L;tl slngura llln(á care poate sá lacá schlmbárl in vla(a ta. vla(a ta este consecln(a alegerllor tale.
lnchlde ochll ;l spune-(l cá e;tl o llln(á mlnunatá ;l merl(l tot ce este mal bun!
lll blnecuvântat, e;tl o llln(á blnecuvântatá!
13
2iuo 1l - 4stóti conytientitet putereo pretentu/ui
A ll prezent in vla(a ta este poate cea mal mare responsabllltate pe care o al la(á de tlne. A ll
prezent in vla(á presupune sá-(l asuml vla(a, sá-(l asuml exlsten(a, sá 18ÃlL51l nu doar sá resplrl mecanlc.
A ll ACuM ;l AlCl presupune prezen(á, trecutul este trecut, lar vlltorul nu apar(lne nlmánul.
A tral in prezent presupune a ll con;tlent de rolul ;l rostul exlsten(el tale, a ll con;tlent de
lmportan(a mlslunll tale, a ll con;tlent cá lacl pare dln Þlanul ulvln.
ue multe orl ne propunem sá incepe lucrurlle de mâlne, dar ce sá vezl mâlne nu vlne nlclodatá,
mereu ne trezlm astázl.
1rálnd ancora(l in trecut ratám prezentul, trálnd cu gândul doar la vlltor nu mal apucám sá ne
bucurám de momentul prezent.
1recutul este trecut, lar dupá ce al lácut de[a ceva nu mal exlstá varlanta ,dacá". uacá nu a; ll lácut,
dacá láceam altlel lucrurlle. de[a le-al lácut, exact a;a cum al crezut atuncl cá este potrlvlt ;l aveal perlectá
dreptate. Atuncl al lácut tot ce credeal cá este mal blne pentru tlne. Acum, dacá tu conslderl cá al ceva de
schlmbat este momentul sá lacl acest lucru.
A ll prezent ln vla(a ta nu exclude planurlle de vlltor, dorln(ele ;l vlsele, dlmpotrlvá. 1ráleste azl ca
sá trálestl ;l mâlne. Astázl pul sámân(a care va rodl la momentul potrlvlt. Þaná atuncl bucurá-te de cllpa
prezentá, bucurá-te de ceea ce al dorlndu-(l in acelasl tlmp mal mult.
Medlteazá astázl la aceste aspecte ;l dacá crezl cá al ceva de schlmbat la tlne incepe ACuM.
Lucreazá cu tlne cu rábdare, in(elegere, ingáduln(á ;l mal ales cu multá lublre. uacá paná acum al
trált altlel poate cá nu al stlut cá exlstá ;l un alt lel, sá poate sá nu ll con;tlentlzat lmportanta tlmpulul
prezent. Acum ;tll sl po(l schlmba, daca vrel, alegerea este a ta!
L;tl slngura llln(á care poate sá lacá schlmbárl in vla(a ta. vla(a ta este consecln(a alegerllor tale!
lnchlde ochll ;l spune-(l cá e;tl o llln(á mlnunatá ;l merl(l tot ce este mal bun!
16
2iuo 14 - 4stóti conytientitet putereo cuvôntu/ui
vorbeam in exercl(lul zllel 3 despre bloca[ele pe care nl le creem prln lelul nostru de gândlre. Astázl
vorblm despre puterea cuvântulul.
,La inceput era Cuvântul ;l Cuvântul era la uumnezeu ;l uumnezeu era Cuvântul. Acesta era intru
inceput la uumnezeu. 1oate prln Ll s-au lácut, ;l lárá Ll nlmlc nu s-a lácut dln ce s-a lácut. lntru Ll era vla(á
;l vla(a era lumlna oamenllor. 5l lumlna lumlneazá in intunerlc ;l intunerlcul nu a cuprlns-o." Slânta
Lvanghelle dupá loan (1:1-3).
Cuvântul este energle, cuvântul este vlbra(le, cuvântul creeazá. Cuvlntele pe care le lolose;tl
lucreazá pentru tlne sau impotrlva ta!
vlbra(la cuvlntelor este dllerlta, cu slguran(á al auzlt expresla ,ml-a spus cuvlnte grele", adlcá
cuvlnte care au supárat, au nemul(umlt.
lncercá sá-(l anallzezl vocabularul, incearcá sá con;tlentlzezl ce lel de cuvlnte lolosestl, mal mult
sau mal pu(ln con;tlent.
lnalnte de a lolosl cuvlntele aslgura-te cá le cuno;tl exact sensul. uacá tu nu-l cuno;tl cautá ln
dlc(lonar, nu este nlclo ru;lne.
lolose;te cuvlntele la sensul lor proprlu, incercá sá nu vorbe;tl la llgurat. La nlvel de mlcrocosmos
subcon;tlentul nostru nu recunoaste sensul llgurat al cuvlntelor, la lel se intâmplá ;l la nlvelul
macrocosmosulul, al unlversulul.
Cuvlntele se manllestá la sensul proprlu ;l este absolut normal sá lle asa. Am spus mal devreme ca
llcare cuvânt are o energle speclllcá, o vlbra(le proprle. Þeste 90° dln oamenl lolosesc sensul proprlu al
cuvlntelor ;l dlsloca o energle atuncl când le lolosesc, sensul llgurat este utlllzat de mult mal pu(lná lume,
decl cátre el se trlmlte mal pu(lná energle. Lucrurlle se manllestá acolo unde energla este mal mare!
Luptá insemná luptá ;l asta lmpllcá un lnamlc, lmpllcá un invlngátor ;l un invlns, etc. uacá te lup(l
cu tlne, clne câstlgá, clne plerde? uacá te lup(l cu boala, care este o parte dln tlne ce se intâmplá? uacá
clneva este du;manul, rlvalul, lnamlcul táu nu te mlra ca rela(llle cu acea llln(a, care este la lel de mlnunata
ca ;l tlne, sunt dlslunc(lonale.
Cuvântul merge dlrect la (lntá. lncercá sá nu vorbe;tl despre lucrurl pe care nu le cuno;tl. nu
[udeca, nu purta vorbe, nu arunca cuvlntele, nu vorbl doar ca sá te alll in treabá. 1oate acestea pleacá de la
tlne ;l tot la tlne se intorc!
Medlteazá astázl la aceste aspecte ;l dacá crezl cá al ceva de schlmbat la tlne incepe ACuM.
Lucreazá cu tlne cu rábdare, in(elegere, ingáduln(á ;l mal ales cu multá lublre. uacá paná acum nu
al con;tlentlzat lmportan(a cuvântulul ;l electul asupra vle(ll tale, acum ;tll ;l po(l schlmba, dacá vrel,
alegerea este a ta!
L;tl slngura llln(á care poate sá lacá schlmbárl in vla(a ta. vla(a ta este consecln(a alegerllor tale!
lnchlde ochll ;l spune-(l cá e;tl o llln(á mlnunatá ;l merl(l tot ce este mal bun!
17
2iuo 15 - £u sunt poce, iubire, bucurie!
Þacea, lublrea, 8ucurla sunt atrlbutele ulvlnltá(ll.
Þacea lul uumnezeu este echlllbrul unlversulul. lncearcá astázl sá con;tlentlzezl lmportan(a Þácll
lnterloare. Þacea realá ;l prolundá (lne de reallzare splrltualá, de evolu(la splrltualá ;l presupune cá de[a al
vlrtu(lle noblle ca: smerenla, credln(a, bunátatea, etc.
Þacea sulletulul exlstá in tlne, doar cá tumultul mln(ll o acoperá. neincrederea ;l lrlca sunt ale
mln(ll, ele tulbura pacea sulletulul. Þacea este in tlne a;a cum ogllnda laculul este in el insu;l ;l apare atuncl
când apa se llnl;te;te pe deplln.
lublrea. 1otul este lublre, totul este dln lublre. 1ot ;l toate lac parte dln lublre sunt la(ete ale
acestela.
uumnezeu este lublre. Când lacem loc lublrll in sulletul nostru, practlc ll lacem loc lul uumnezeu
insusl. Þentru ca lublrea sá poate lntra in nol, egoul trebule sá plece. uacá lntra egoul, lublrea pleacá.
A lubl este insá;l legea vle(ll. lublrea este una dlntre cele mal subllme ac(lunl pe care o poate reallza
o llln(á umaná. lublrea poate sá inso(eascá toate celelalte acte lundamentale ale noastre, trálm cu lublre,
invá(ám cu lublre, munclm cu lublre. Acolo unde este lublre nu este sacrlllclu este dárulre.
uln lublre pentru tlne ;l pentru intreaga crea(le vel lll mal bun, mal darnlc, vel manllesta
compaslune, rábdarea, in(elegerea .
8ucurla este starea de splrlt normalá a omulul. ue multe orl al auzlt parca radlezl de bucurle sau al
vázut oamenl mergând pe strada zâmblnd. Sentlmentul de bucurle este cel care ne aprople de oamenl, dar
sl cel care ne aproprle de proprla llln(á.
Þoetul bengalez 1agore spune:
"8ucurla este pretutlndenl,
Lste in pátura verde de larba a Þamatulul,
ln llnlstea serená a cerulul,
ln exuberanta nebuna a prlmáverll,
ln abstlnen(a severa a lernll cenusll,
ln carnea care ne mlscá trupul,
18
ln sllueta perlecta a omulul, dreapta sl noblla,
ln llln(are,
ln exercl(lul puterllor noastre,
ln dobândlrea cunoasterll,
...bucurla este peste tot".
Am prlmlt aceastá rugáclune de la un CM deoseblt. ºMá bucur uoamne pentru cá pot sá spun
mul(umesc, mul(umesc pentru cá pot sá má bucur"
Þárlntele Cvldlu ml-a dat aceasta rugáclune, cu lndlca(la de a o lace pe resplra(le. lnsplrá in lnlmá
Þacea lul uumnezeu, spune prlma parte a rugáclunll, lar pe resplra(le, in tlmp ce trlml(l cátre unlvers Þacea
lul uumnezeu spune ce-a dea doua parte. Sl lá rugáclunea cu multa 8ucurle.
ue ce 8ugáclunea celulel? Þentru ca exersând aceasta lorma de rugáclune energla a[unge la nlvelul
llecárel celule, ln tlmp reu;lnd sa lmplantam lnlorma(la la nlvel de Aun. A aduce pacea lul uumnezeu la
nlvel de Aun inseamná ellmlnarea tuturor lnlorma(lllor dezechlllbrate inscrlse acolo.
Medlteazá astázl la aceste aspecte ;l dacá crezl cá al ceva de schlmbat la tlne incepe ACuM.
lntreabá-te ce te impledlcá pe tlne sá slm(l Þacea, lublre ;l 8ucurla ;l sá le manllestl in llecare cllpá
a vle(ll tale.
Lucreazá cu tlne cu rábdare, in(elegere, ingáduln(á ;l mal ales cu multá lublre. uacá pâná acum nu
al con;tlentlzat lmportan(a acestor trálrl ;l electul asupra vle(ll tale, acum ;tl ;l po(l schlmba, dacá vrel,
alegerea este a ta!
Cautá Þacea, lublrea ;l 8ucurla in tlne ;l de acolo dárule;te-le mal departe. Sunt acolo, scoate-le la
lumlná. Lxerseazá resplra(la pe aceste cuvlnte (pace , lublre, bucurle). la-le pe rând ;l lnsplrá-le, slmte-le in
tlne ;l pe explra(le dáruleste-le in alara ta. La inceput poate sá lle mal greu, dar pe másurá ce practlcl acest
exercl(lu vel slm(l vlbra(la llecárula in tlne. vel slm(l dllerlt llecare dlntre aceste cuvlnte.
Cautá Þacea, lublrea ;l 8ucurla in tlne ;l de acolo dárule;te-le mal departe. Sunt acolo, scoate-le la
lumlná.
L;tl slngura llln(á care poate sá lacá schlmbárl in vla(a ta. vla(a ta este consecln(a alegerllor tale!
lnchlde ochll ;l spune-(l cá e;tl o llln(á mlnunatá ;l merl(l tot ce este mal bun!
19
2iuo 1õ - 4stóti conytientitet ce înseomnó occeptoreo
Þoate al sá te intrebl de ce abla acum am vorblt despre acceptare. Acum pentru cá inalnte am vrut
sá te cuno;tl pe tlne. Sá-(l anallzezl raportarea la tlne, apol la cellal(l.
Acceptarea nu este resemnare. Acceptarea se lace cu bucurle, este con;tlentlzarea unlcltá(ll
llecárula ;l in acela;l tlmp con;tlln(a intregulul. lmaglneazá-(l doar celulele corpulul táu, sunt speclallzate,
llecare categorle lace altceva (sânge, oase, plele, organe etc.), dar toate lucreazá pentru tlne, pentru buna
lunc(lonare a corpulul táu, a intregulul. 8esemnarea na;te resentlmente, lrustrárl, nemul(umlrl, nelertárl.
Ca ;l lertarea, acceptarea este doar o raportare la mlne, nlmenl nu trebule sá lace ceva anume ca
eu sá pot accepta. Lu pot sá lert pentru cá lertarea este o rela(le a mea cu mlne, pot sá má lert ;l pot doar
sá mul(umesc celor care m-au a[utat sá trec prln nl;te experlen(e pe care slngur nu le-a; ll putut lace. uacá
intâmpln rezlsten(e in lertare este pentru cá nu pot sá trec dlncolo de orgollu ;l slmt nevola ca celálalt sá-;l
ceará lertare ca sá pot lerta la rândul meu sau pentru cá má slmt atât de vlnovat incât clneva trebule sá má
lerte pentru a o putea lace sl eu. La lel este ;l cu acceptarea, eu pot sau nu sá accept, in mlne sunt
rezlsten(ele.
lncercá sá in(elegl cá nu altclneva te-a dezamáglt, tu al avut a;teptárl pe care celalalt nu le-a
indepllnlt. uecl, in loc cá te slm(l ránlt de comportamentul celullalt, acceptá-l a;a cum este, are la lel de
multá dreptatea ca ;l tlne, doar punctul de vedere este dllerlt.
A;a cá in loc sá incercl sá il schlmbl pe cellal(l, acceptá-l exact a;a cum sunt, amlnte;te-(l cá nlcl (le
nu-(l place ca al(ll sá incerce sá te schlmbe. ,ce (le nu-(l place altula nu lace".
Acceptá-l pe cellal(l a;a cum sunt, lárá rezerve, blnecuvânteazá rela(la dlntre vol ;l vezl cum rela(la
voastrá se schlmbá. Acceptând ldelle preconcepute ;l [udecata nu-;l mal au loc in vla(a ta. Acceptând
prlve;tl lucrurlle cu deta;are, in(elegere ;l lublre. Þercep(la ta se schlmbá ;l vla(a ta se schlmbá.
Medlteazá astázl la aceste aspecte ;l dacá crezl cá al ceva de schlmbat la tlne incepe ACuM.
Lucreazá cu tlne cu rábdare, in(elegere, ingáduln(á ;l mal ales cu multá lublre. uacá paná acum nu
al con;tlentlzat lmportan(a acceptárll ;l electul el asupra vle(ll tale, acum ;tl ;l po(l schlmba, dacá vrel,
alegerea este a ta!
L;tl slngura llln(á care poate sá lacá schlmbárl in vla(a ta. vla(a ta este consecln(a alegerllor tale!
lá dln acceptare un mode de vla(á con;tlent.
lnchlde ochll ;l spune-(l cá e;tl o llln(á mlnunatá ;l merl(l tot ce este mal bun!
20
2iuo 17 - Leqeo otroc¡iei
Astázl este un moment de rellexle, este momentul sá in(elegl cum lunc(loneazá Lege atrac(lel.
Atragem experlen(ele in vla(a noastrá in douá lelurl:
1. Þentru cá le dorlm
2. Þentru cá nu le dorlm.
uespre ceea ce nu dorlm cred cá nu este caz sá lnslst, mal ales cá temele dln zllele urmátoare
dezvoltá mal mult acest sublect.
Astázl este un moment de rellexle ;l evaluare, azl doar consta(l evenlmente dln vla(a ta, experlen(e
prln care al trecut ;l lelul in care le-al chemat in vla(a ta.
Atragem experlen(ele pe care nu nl le dorlm, nu pentru cá clneva ne pedepse;te sau pentru cá
avem ghlnlon ;l nlcl pentru cá blestema(l, este doar pentru a constlentlza cá lndllerent de sltua(le avem
toate resursele necesare pentru a le depá;l. unlversul, ulvlnltatea in lnllnlta el in(elepclune ne olerá
aceastá poslbllltate. Þoslbllltate de a ne cunoa;te pe nol, de a ne regásl de a con;tlentlza Adevárul.
Cum se spune in popor ,norocul ;l-l lace omul", ca de altlel ;l ghlnlonul. ln exercl(lul zllel trel am
vorblt despre bloca[e ;l lelul in care nl le lacem sau le acceptám. 8eclte;te astázl acest exercl(lu.
Medlteazá astázl la Legea atrac(lel ;l incearcá sa constlentlzezl momente dln vla(a ta in care al
apllcat-o lnstlnctlv, lárá sá con;tlentlzezl acest lucru ;l rezultatele pe care le-al avut, lle cá al atras in vla(a ta
ceva ce (l-al dorlt sau dlmpotrlvá.
Al ingádult la(á de tlne, nu te invlnová(l, lll doar observator, consta(l ceva ce s-a petrecut de[a, ceva
ce apar(lne trecutulul. Lucreazá cu tlne cu rábdare, in(elegere ;l mal ales cu multá lublre. uacá paná acum
nu al con;tlentlzat legea atrac(lel ;l electul el asupra vle(ll tale, acum ;tl ;l po(l schlmba, dacá vrel, alegerea
este a ta!
L;tl slngura llln(á care poate sá lacá schlmbárl in vla(a ta. vla(a ta este consecln(a alegerllor tale!
lnchlde ochll ;l spune-(l cá e;tl o llln(á mlnunatá ;l merl(l tot ce este mal bun!
21
2iuo 18 - 4stóti cóutom în dic}ionor
Inten¡|e - uorln(á, gând de a lace, de a intreprlnde ceva.
Insp|ra¡|e - Avânt, lor(á, entuzlasm creator, complex de ldel creatoare, stare de maxlmá tenslune
creatoare. llg. ldee, solu(le apárutá pe neasteptate in constlln(á.
V|sare - laptul de o v|so, reverle, medlta(le. lantezle.
I|ex|b|||tate - Calltate, insuslre a ceea ce este llexlbll. Þroprletate de a se adapta la impre[urárl,
maleabllltate.
Þutere - 1. laptul de o puteo, capacltate, insuslre, poslbllltate llzlcá, moralá, lntelectualá de a
ac(lona, de a reallza ceva, putln(á. 2. Mare lor(á llzlcá, tárle, puternlcle. Cu puteteo = cu slla, prln
constrângere. 3. lntensltate. 4. Lllcacltate, tárle(puteteo uoe| bóutut|). S. valoare, valabllltate.
Ior¡å - 1. A determlna cu lor(a pe clneva la ceva, a slll, a constrânge, a obllga. 8ell. A-sl da
osteneala, a se strádul, a lace un elort. 2. A mânul cu vlolen(á un mecanlsm, o inchlzátoare etc.,
deterlorându-le dln neprlcepere, nerábdare, lnten(ll lrauduloase etc., a slárâma, a sparge. ^ Lxpr. A fot(o
uso cu|vo = a lntra cu slla in casa culva. A fot(o (culva) môoo = a constrânge (pe clneva) sá lacá ceva. A fot(o
ooto = a intrece másura in comportarea la(á de clneva, a exagera. A supune la un elort prea mare o
maslná, un anlmal etc. (Mll.) A trece peste un obstacol in cluda rezlsten(el opuse de lnamlc.
Vo|n¡å - lunc(le pslhlcá caracterlzatá prln orlentarea constlentá a omulul spre reallzarea unor
scopurl sl prln elortul depus pentru atlngerea lor. 1rásáturá de caracter manllestatá prln declzle lermá sl
perseveren(á in invlngerea pledlcllor, greutá(llor, incurcáturllor de orlce lel. lnten(le, scop, (el, (lntá.
Dor|n¡å - Stare sulleteascá a celul care tlnde, râvneste, asplrá la ceva, názuln(á, dor, asplra(le. Ceea
ce constltule názuln(a, asplra(la culva.
Crea¡|e - Ac(lunea de a crea opere artlstlce, stlln(lllce etc., (concr.) produs (valoros) al muncll
creatoare, operá creatá. lnterpretare (cu málestrle) a unul rol intr-o plesá de teatru, intr-un lllm.
Medlteazá astázl la aceste cuvlne, de mâlne vedem ;l cum le loloslm! lmaglneazá-(l care ar putea ll
legátura dlntre ele.
L;tl slngura llln(á care poate sá lacá schlmbárl in vla(a ta. vla(a ta este consecln(a alegerllor tale!
lnchlde ochll ;l spune-(l cá e;tl o llln(á mlnunatá ;l merl(l tot ce este mal bun!
22
2iuo 19 - 4stóti /osó-te qhidot de lnspiro¡io uivinó
lerl al avut ca temá sá medltezl la cuvlntele: lnten(le, lnsplra(le, vlsare, llexlbllltate, putere, lor(á,
voln(á, dorln(á ;l crea(le. ue;l unele dlntre ele par a avea aproape aceleasl sens, deoseblrlle sunt esen(lale.
ln exercl(lul zllel 14 am vorblt despre puterea cuvântulul. Am ;l expllcat acolo de ce cuvlntele se
manllestá la sensul proprlu ;l nu la cel llgurat. uacá tu crezl cá este necesar, mal clte;te odatá acest
exercl(lu.
lnten(la este unul dlntre atrlbutele dlvlnltá(ll, in tlmp ce voln(a este al mln(ll, al egoulul. lácând
lucrurlle cu lnten(le permltem manllestarea lor la un nlvel mult mal inalt ;l altrulst, in tlmp ce voln(a ne
llmlteazá la eu.
Þutere versus lor(á. Þuterea este capacltatea de a lace, in tlmp ce lor(a lmpune.
Ca o concluzle, dacá lacem lucrurlle cu lnten(le, ne deschldem calea cátre lnsplra(la ulvlná,
devenlm llexlblll, deschl;l la toate oportunltá(lle ;l avem capacltatea, puterea de a ne reallza vlsurlle.
Astázl lasá lnsplra(la ulvlná sá te cáláuzeascá ;l pune pe hârtle câteva lucrurl pe care vrel sá le ob(ll.
Al grl[á ca dorln(ele tale sá lle pozltlve, altrulste, lasá-te sá lll creatlv ;l nellmltat.
Malne vorblm concret despre cum po(l sá-(l indepllnestl vlsele, dorln(ele, astázl doar lása-te
lnsplrat in alegerea lor.
Lucreazá cu tlne cu rábdare, in(elegere, ingáduln(á ;l mal ales cu multá lublre. uacá paná acum nu
al con;tlentlzat lmportan(a lnsplra(lel dlvlne ;l electul asupra vle(ll tale, acum ;tl ;l po(l schlmba, dacá vrel,
alegerea este a ta!
L;tl slngura llln(á care poate sá lacá schlmbárl in vla(a ta. vla(a ta este consecln(a alegerllor tale!
lnchlde ochll ;l spune-(l cá e;tl o llln(á mlnunatá ;l merl(l tot ce este mal bun!
23
2iuo 20 - 4stóti conytientitet Putereo visórii
Când vorblm despre puterea vlsárll vorblm despre vlzuallzare ;l lmaglna(le, despre capacltatea
noastrá de a materlallza vlsurlle, dorln(ele noastre.
ln tema zllel de lerl i(l sugeram sá la;l lnsplra(la ulvlná sá te cáláuzeascá, sá lll creatlv ;l lnllnlt, sá
pul pe hârtle câteva dln vlsurlle tale. 5l-(l mal spuneam sá al grl[á ca dorln(ele tale sá lle pozltlve, altrulste,
sá te la;l sá lll creatlv ;l nellmltat.
Atuncl când al o dorln(á, un vls, aslgurá-te cá aceasta este puternlcá, cá e;tl sullclent de lnteresat ca
ea sá se impllneascá, asta pentru ca vlsul táu, dorln(a sá albá energle pentru a se manllesta, pentru a se
indepllnl.
C altá etapá dln procesul vlsárll constlente este vlzuallzarea. vlzuallzeazá ceea ce-(l dore;tl ;l slmte-
te ca ;l cum de[a dorln(a ta a lost indepllnltá. 1otdeauna in procesul vlsárll con;tlente lolose;te tlmpul
prezent.
Concentreazá-te asupra ceea ce-(l dore;tl, asupra a ceea ce vrel sá atragl ;l sá manlle;tl in vla(a ta.
Þermlte ca lucrurlle sá se intâmple, lll llexlbll, permlte schlmbarea. Þástreazá-te departe de vlbra(llle
negatlve, nu permlte indolelll sá pátrundá in mlntea ta, nu te autosabota. uacá tu crezl cá po(l, reu;e;tl,
dacá crezl cá nu po(l al la lel de multá dreptate ;l rezultatul ac(lunll tale este e;ecul.
Cu cat vlsurlle, dorln(ele tale sunt mal altrulste ele au mal multá energle sá se manlleste. uacá de
ele benellclazá ;l al(l oamenl dorln(ele tale au o mal mare energle ;l energla cre;te exponen(lal cu masa de
oamenl.
vlseazá con;tlent, vlseazá lrumos ;l cu multá lublre. Þermlte-(l sá lll bunátate, lublre, lrumuse(e, sá
lll mereu in cre;tere, sá lll receptlv la mesa[ele pe care lnsplra(la ulvlná le emlte cátre tlne.
lácând dln vlsarea con;tlentá un mod de vla(á atragl in vla(a ta cele mal inalte lorme de energle,
atragl Abunden(a nellmltatá.
Acum la llsta vlsurllor, a dorln(elor tale ;l anallzeazá-le pe rând, vezl pe care le pástrezl, care-(l sunt
de lolos ;l pe care le abandonezl sau le modlllcl.
uupá ce al termlnat cu selec(la este tlmpul sá lucrezl cu llecare dlntre vlsurlle, dorln(ele tale. la-le
pe rând ;l vlzuallzeazá-le, slmte-le ;l mul(umeste ca sl cum de[a (l-au lost indepllnlte. 8epet, totdeauna in
procesul vlsárll con;tlente lolose;te tlmpul prezent.
Lucreazá cu tlne cu rábdare, in(elegere, ingáduln(á ;l mal ales cu multá lublre. uacá paná acum nu
al con;tlentlzat lmportan(a vlsárll con;tlente ;l electul el asupra vle(ll tale, acum ;tll ;l po(l schlmba, dacá
vrel, alegerea este a ta!
L;tl slngura llln(á care poate sá lacá schlmbárl in vla(a ta. vla(a ta este consecln(a alegerllor tale!
lnchlde ochll ;l spune-(l cá e;tl o llln(á mlnunatá ;l merl(l tot ce este mal bun!
24
2iuo 21 - Putereo întrequ/ui
Suntem la slârsltul celor 21 de zlle ale programulul ,Þrlmávara incepe cu Mlne!". l(l mul(umesc cá
al lácut aceastá cálátorle impreuná cu mlne.
Astázl este momentul sá con;tlentlzezl Þuterea lntregulul. Ac(lonând ca un intreg rezultatele tale
vor ll la alt nlvel. uespre a ll intreg am mal vorblt ;l in tema zllel 8. Atuncl vorbeam despre unltatea dlntre
corp, mlnte ;l sullet.
Acum vorblm despre llln(a completá, cea care este con;tlentá de valoarea sa, de capacltatea de
cocreator al proprlel vle(l.
Acum, ;tll cá 1u po(l sá lacl schlmbárl in vla(a ta, cá ;ansa se construle;te, cá de tlne deplnde sá lacl
sau sá nu lacl ceva.
Crlce al lace lucreazá cu tlne cu rábdare, in(elegere, ingáduln(á ;l mal ales cu multá lublre. Atuncl
când al con;tlentlzat ceva atuncl al invá(at ceea ce aveal de invá(at dln acea experlen(á, acea lec(le de vla(á.
Acum ;tl, acum po(l sá alegl sá repe(l sau nu experlen(a, acum o po(l schlmba, dacá crezl cá este ceva de
schlmbat, sá vrel sau nu alegerea este a ta!
Ac(loneazá prln Þuterea lntregulul care estl, lá dln asta un stll de vla(á con;tlent. lll acea llln(á
mlnunatá care e;tl! lubeste, lartá, dárule;te, lll lu8l8L - cácl in esen(á asta e;tl!
L;tl slngura llln(á care poate sá lacá schlmbárl in vla(a ta. vla(a ta este consecln(a alegerllor tale!
lnchlde ochll ;l spune-(l cá e;tl o llln(á mlnunatá ;l merl(l tot ce este mal bun!
23
¸Primóvoro începe cu Mine!" o ojuns /o fino/.
Cele 21 de zlle ale metamorlozel s-au inchelat. l(l mul(umesc cá al lost in cele trel sáptámânl
aláturl de mlne. Aceastá campanle ml-a adus mult experlen(e mlnunate aláturl de vol.
Mul(umesc tuturor partlclpan(llor, au lost mal mul(l decât má a;teptam, mul(umesc celor care au
scrls ;l ml-au scrls, celor care ;l-au impártáslt experlen(ele lle pe paglna evenlmentulul, lle in e-mall prlvat.
Amlnte;te-(l mereu cá: ,L;tl slngura llln(á care poate sá lacá schlmbárl in vla(a ta. vla(a ta este
consecln(a alegerllor tale! lnchlde ochll ;l spune-(l cá e;tl o llln(á mlnunatá ;l merl(l tot ce este mal bun! ,
Am inceput programul cu o rugáclune/blnecuvântare, cred cá se cuvlne sá-l inchelem la lel. un
exemplu ar putea lll: ,Mul(umesc uoamne pentru toate darurlle pe care le-am prlmlt. Þentru lublrea 1a
care se manllestá in toate lormele, in mlne, prln mlne ;l in [urul meu. Sunt recunoscátor/recunoscátoare
pentru ceea ce sunt ;l pentru cá te vad pe 1lne peste tot. Mul(umesc cá m-al a[utat sá má regásesc, sá allu
atâtea lucrurl mlnunate despre mlne ;l regáslndu-má pe mlne am cunoscut Máre(la 1a ;l a mea.
Mul(umesc, uoamne pentru cá pot sá má bucur, má bucur pentru cá pot sá-|l mul(umesc!"
vor urma ;l alte programe. Astept lmpresll, sugestll ;l reclama(ll pe lacebook sau la e-mall:
marla.blaga[ymall.com. Þentru a alla dln tlmp despre ele pute(l sá vá abona(l la noutá(l pe
www.lumeaprlvltaaltlel.ro sau urmárl(l paglna mea http://www.lacebook.com/marla.blaga.902 .
Sá ne lle de lolos!
namaste!