NOUA MEDICINA GERMANICA

- curs introductiv –
Doctorul Hamer spune că Noua Medicină Germanică este un dar dumnezeiesc.
Trebuie să ne întoarcem la ceea ce vroia natura, la sensul biologic. Nu e raţional să
vinecă! noi tu!oarea, aceasta se vinecă e la sine. "rebuie să re#nvăţă! aceste reguli
vec$i, biologice ale naturii.
Medicina %tiinţi&ică se ba'ea'ă (e ).ooo e i(ote'e. *n Noua Meicină Ger!anică nu
e+istă nici o i(ote'ă. Este o !eicină a libertăţii. Nu va !ai trebui să ave! &rică e nici o
boală. ,oala este -u!ătate a unui (rogra! biologic raţional.
În Noua Medicină Germanică se (orne%te e la originea, cau'a bolilor. Cau'a bolilor
care se nasc (rin ele #nsele . cancer, alergii, (si$o'e . este %ocul e!oţional.
Acest %oc e!oţional are trei criterii/ e &oarte acut, ra!atic, te (rive%te irect (e tine, e
(erce(ut #n !o i'olat . #n acel !o!ent nu ai (utut să-l e+teriori'e'i. Erai co!(let ne(regătit
%i nu ai re'olvare #n acel !o!ent. Nu e valabilă (entru otrăviri, răniri, !alnutriţie. E+./
scorbut.
*!(reună cu acest con&lict organis!ul trece (e stres continuu. Intuitiv, instinctiv ne
aună! toate &orţele (entru a trece (este acest con&lict/ !0ini reci, li(sa (o&tei e !0ncare,
inso!nii.
1unt 2 gru(e e (rogra!e s(eciale/
3. *n &a'a activă e+istă !a-orarea e celule . tu!oare.
4. *n altă &a'ă scae nu!ărul e celule . necro'e, ulceraţii.
2. *ncetea'ă &uncţionarea organelor.
5a'a activă #l a-ută să re'olve această (roble!ă. Cu re'olvarea con&lictelor se sto(ea'ă
tu!oare, necro'a, #ncetarea &uncţionării organelor.
Cu re'olvarea con&lictului se o(re%te cancerul. Creierul nostru tri!ite !icrobii la
lu(tă. *n &a'a e re&acere ave! !0ini cale, (0nă la &ebră %i !icrobii #ne(ărtea'ă tu!oarea, cu
tuberculo'ă, găuresc %i istrug această u!&lătură. 6a s&0r%itul &a'ei e vinecare sunt ca nou.
Cu cuno%tinţele es(re cau'ele bolii a-unge! la tera(ia originală. Dacă re'olvi
(roble!a, cor(ul e &orţat să treacă (e &a'a e #nsănăto%ire.
*n Noua Meicină Ger!anică e vorba e cau'a originară a bolii %i tera(ia originară.
E (osibil ca (acientul să nu (oată să-%i re'olve con&lictul %i tu!oarea cre%te %i a(asă
(e organe vitale. "rebuie intervenit c$irurgical (entru a-l !enţine #n viaţă. C$iar %i #n &a'a e
vinecare e necesar a se introuce un tub (entru a se scurge lic$iele in interior. *n e!bolia
(ul!onară se &olose%te un !eica!ent anticoagulant, (e (erioaa cri'ei, nu (e toată urata vieţii.
Ave! nevoie %i e !eicină e urgenţă, e o(eraţii, e a(arate e iagnosticare.
Mai ave! nevoie e #nţelegerea (acientului. Con&lictul biologic e cau'a bolilor care se nasc
in ele #nsele. Con&lictul biologic e oar un !o!ent.
E+./ Diabet e 3) ani. Care a &ost !o!entul care a eclan%at con&lictul biologic7
Cau'a/ - la bărbaţi . con&lictul e a te #!(otrivi la ceva8 - la &e!ei . acel senti!ent &e!inin e &rică,
sc0rbă. Mo!entul con&lictului trebuie găsit. Asta e cau'a. Atunci c0n găsi! !o!entul, %ti! %i ce
ave! e &ăcut. Dacă nu-l găsi!, nu ave! ce &ace.
*n &a'a e #nsănăto%ire. E+/ cancerul (ul!onar va &i esco!(us tuberculos. *n &a'a
activă s-a !ărit tu!oarea, cu re'olvarea con&lictului se sto(ea'ă %i #n &a'a e re'olvare creierul tri!ite
!icrobii %i tu!oarea e esco!(usă. Acea gaură in (lă!0ni se (oate ru(e. 9acientul trebuie să se
#ngri-ească singur #n &a'a e vinecare . acu! ave! ",C-ul (ul!onar. *n -urul anilor 3:;; ",C era
&oarte răs(0nit, era contagios . <boala oa!enilor săraci=. ,ogaţii su(ravieţuiau. 6a ",C boala (iere
!ulte (roteine %i trebuie co!(letat (rin ali!entaţie.
9acientul trebuie să se co!(orte #n !o inteligent, să #%i (iară &rica. NU E>I1"?
ME"A1"A@E, nu #n sensul e+(licat e !eicina clasică.
3
3
ME"A1"A@A E UN CON56IC" U6"ERIOR A6 UNUI A6" CON56IC",
9ROAOCA" DE UN 5OCAR BAMER DIN CREIER. ME"A1"A@A E 5RICA DE MOAR"E . un
alt con&lict. "rebuie să #i luă! (acientului această &rică. *ntr-un ti!( scurt e a(roa(e i!(osibil. E
vorba %i e cu! &uncţionea'ă cor(ul nostru. Asta ar trebui #nvăţat la %coală.
AAEM ) 6EGI ,IO6OGICE A6E NA"URII.
6a !a-oritatea (rogra!elor, #n (ri!ele 'ile ave! e-a (ri!ele (rogra!e. Dacă la nivel e
organ (ot să-!i trauc ce se #nt0!(lă, (ot să recunosc cele 2 criterii C#n &a'a activă . acut %i ra!atic,
#l trăiesc i'olat %i !-a (rins (e (icior gre%itD, a! i!aginea con&lictului (roas(ăt #n !e!orie. Dacă %tiu
e ce, %tiu %i ce a! e &ăcut. 9ot să !ă a-ut singur, (ot să !ini!ali'e' !ări!ea con&lictului %i să
grăbesc (erioaa e vinecare. *N"RE MINE EI 1?N?"A"EA MEA NU 1"? NICI MEDICU6,
NICI MEDICAMEN"E6E.
*n !o!entul #n care re'olv (roble!a, cor(ul !eu singur acţionea'ă. NUMAI EU 1INGUR
M? 9O" AINDECA. De asta Noua Meicină Ger!anică CNMGD e !eicina libertăţii. "era(eutul e
un a-utor, un (rieten. "rebuie să trece! e la a &i trataţi, la a trata. 6a con&lictul !eu nu a &ost ni!eni
(re'ent, ni!eni nu #!i (oate trata viaţa, ni!eni nu !ă (oate vineca. Această răs(unere trebuie să o
(reia (acientul, cu con%tiinţă e sine, să se co!(orte #n !o inteligent. 9rin #nţelegere trebuie să sca(e
e &rică. 9rin #nţelegere trebuie re'olvată (roble!a. E nevoie e &a'a activă (entru a re'olva con&lictul
%i &a'a e #nsănăto%ire (entru a vă vineca. Aeţi &i %e& al (ro(riilor (roble!e, cu ti!(ul veţi (utea să vă
(robaţi (e (ro(riul cor( una sau alta in soluţii. Aeţi %ti care a &ost con&lictul, soluţia, cu! v-aţi si!ţit
#n &a'a activă, #n &a'a e #nsănăto%ire. Cu ti!(ul va eveni %tiinţă.
CE6 MAI 9ERICU6O1 6A UN CANCER, E 5RICA DE MOAR"E.
5ACEFI-A? UN BO,,G DIN NOUA MEDICINA GERMANIC?. Cu c0t !ai bine
#nţelegeţi, cu at0t !ai bine o (uteţi e+(lica altora.
E+/ urere e %ol . nu ai (utut să te i!(ui #n &aţa (artenerului.
5iecare !a!ă ar trebui să %tie cu! &uncţionea'ă co(ilul ei.
CUAIN"E6E 9O" 1? AINDECE, DAR EI 1? UCID?. CU NMG DEAII EE5 A6
9RO9RII6OR 9RO,6EME ORIGINARE.
COM9A1U6 BAMER . 91IBIC, CREIER EI NIAE6U6 ORGANE6OR.
"ot ce se e'voltă cronic !erge (e %ine, căi. Calea nu e altceva ec0t o <alergie=.
Alergie la (olen sau alergie la con&lictul cu soacra. Calea e aceea%i. Diabetul e un (rogra! ră!as #n
sus(ensie, er!atita . con&lict e es(ărţire, &a'e #n a%te(tare.
6a vinecarea #n a%te(tare ave! si!(to!ele &a'ei e vinecare, care se #ntine (e ani.
Cau'a aici e %ina. 6a con&lictul #n erulare nu (oţi ie%i e (e %ină %i la vinecarea #n a%te(tare in c0n
#n c0n a-ung (e %ină.
1ă vee! ce iniţia'ă cancerul. E+istă substanţe care (rovoacă cancerul7 Dacă e+istă,
acest (rinci(iu nu !ai e valabil. Cu 2 argu!ente (oţi să #l (ui la (unct (e orice oncolog.
Arta tera(eutului constă #n a a un s&at bun. "rebuie să se trans(ună #n !intea unui
co(il sau a unei &e!ei #n%elate sau a unui ti( care a at &ali!ent. Orice se (oate #nvăţa. CE NU 1E
9OA"E *NA?FA E1"E *NFE6E9CIUNEA.
CON1"E6AFIA . &ocare Ba!er st0ngaHrea(ta active. Aici se o(re%te !aturi'area
e!oţională. 9oţi absolvi stuii universitare, ar să ră!0i co(ilăros.
Citin o to!ogra&ie, (ui un iagnostic %i (rin asta ai e-a o res(onsabilitate.
*n !o (rinci(ial, &iecare cor( are un siste! nervos oronat/ vorbire, !i%care %i
e'oronat CvegetativD/ bătăile ini!ii, !i%cările ini!ii. Nu (ute! con%tient să oronă! aceste in
ur!ă lucruri.
Acest siste! nervos vegetativ are 4 (ărţi/ - o (arte a stresului Csi!(aticD %i una a
lini%tii C(arasi!(aticD. *nce(e e la !ăuva s(inării %i a(rovi'ionea'ă cu nervi i&erite organe %i ast&el
cor(ul nostru (oate să co!ute e la stres la lini%te %i invers.
*n &a'a e stres, creierul tri!ite se!nale la ini!ă. *n &a'a vagotonă, toată energia e #n
tractul igestiv %i ini!a trece #n &a'a e oi$nă.
Co!(as Ba!er . siste! igestiv cooronator #n care ne (ute! găsi #n orice !o!ent.
9e a+a + . ti!(ul, (e a+a I . intensitatea stresului. 1ub a+a + . &a'a e lini%te.
Iniviul este o unitate #ntre (si$ic %i organe.
4
4
6a un singur con&lict (oţi avea e-a &ace cu 4-2 (rogra!e s(eciale. Dacă se a-unge la
un con&lict, #ntoteauna #n acela%i ti!( (e cele 2 nivele se a-unge.
*n NMG ave! 2 (unct. 5olosi! (si$icul (acientului. Nu era ni!eni (re'ent la
con&lictul său, nu!ai el singur (oate s(une es(re ce e vorba. 5olosi! nivelul creierului, cu co!(uter
to!ogra& %i &olosi! %i nivelul organelor, cu raiogra&ii, anali'e etc. Meicina clasică e oar (entru a%a
ceva.
Aceste 2 nivele C(si$ic, creier, organeD, #ntoteauna sunt sincrone. Dacă cunosc un
nivel, (ot să trag conclu'ii %i asu(ra celorlalte. Dacă cunosc organul . iabetul . e #n &a'a activă a unui
con&lict e #!(otrivire. Dacă (ute! trauce aceste (rogra!e (ute! acţiona cau'al. <Această (roble!ă
trebuie re'olvată= %i (ute! !enţine #n li!ite con&lictul.
E+/ "initus . ţiuitul urec$ilor . &a'a activă a unui con&lict e au', observat relativ
re(ee. Acest <a(roa(e accient e !a%ină= e (roas(ăt #n !e!orie.
UN CON56IC" A"UNCI E RE@O6AA" CJND NU 1E MAI 9OA"E 9RODUCE.
Dacă %tiţi cau'a, (uteţi saluta aceste %ine. Eina e un siste! e averti'are in ti!(. Dar e &iecare ată
c0n treceţi straa sunteţi #n con&lict activ . <s-ar (utea să se #nt0!(le in nou=. 9uteţi să vă a-utaţi
singuri, asigur0nu-vă in ti!( c0n treceţi straa. Aveţi %ansa să acţionaţi cau'al.
A G?1I CON56IC"U6 NU E UEOR. Dacă e un con&lict e 3) ani, e &oarte greu.
Acest !o!ent al con&lictului, cu %ina lui, acesta trebuie esco(erit, %i a(oi !ă g0nesc ce să &ac.
1ănătatea (er&ectă re(re'intă un rit! nor!al 'i-noa(te. @iua . si!(aticotonie . stres,
lucru, g0nuri, e+tre!ităţi !ai reci, noa(tea . vagotonie . cor(ul se oi$ne%te, energia (roas(ătă,
e+tre!ităţi cale, vase ilatate. 6a nivel (si$ic . nu ave! nici o &or!ă e g0nire i!(usă.
*n &a'a activă a con&lictului sunte! obligaţi să g0ni!, (si$icul caută o soluţie.
6a nivelul creierului nu ave! nici un &ocar Ba!er %i e ti( ee!ic . nici un cerc
concentric. 6a nivelul organelor nu ave! nicăieri (lus sau !inus e celule sau &uncţionare
e&ectuoasă.
E!brionul #n cor(ul !a!ei trăie%te o trans&or!are co!(letă. Ontogene'a e o
reca(itulare a &ilogene'ei, a e'voltării s(eciei. 9rivesc #na(oi #n istoria e'voltării e!brionare %i (ot
s(une că străbunul nostru a &ost o &or!ă inelară, avea o gură ar$aică %i (e acolo trebuia să se $rănească
%i să eli!ine e%eurile. Ani!alul trăia #n !are. Ane!onele !arine %i a'i arată la &el.
9artea st0ngăHrea(tă a cor(ului. *n (ri!a coloană a boala . (rogra!ul s(ecial. A
oua coloană . cau'a, conţinutul con&lictului, a treia coloană . locali'area #n creier a &ocarului Ba!er,
a (atra coloană . escrierea si!(to!elor &a'ei active, &a'a rece, a cincea coloană . si!(to!ele &a'ei
cale e vinecare.
Dr. Ba!er a sortat con&lictele #n &uncţie e cele 2 straturi e!brionare Cţesut
e!brionarD. Ave! 2 ti(uri e celule in care s-a născut cor(ul nostru/ - strat e!brionar intern . ţesut
al organelor/ a(arat igestiv, (rostata, glana tiroiă, glanele lacri!are, salivare, (lă!0nii, &icatul .
toate sunt ţesuturi e!brionare enoer!ice.
- stratul e+terior este e(iteliul . ţesut soli, ţesut e(itelial (lat. "oată 'ona interioară a
gurii, s!alţul inţilor, bron$iile au un ase!enea ţesut. "uburile &ierii . căile biliare, toată 'ona urinară
. tractul urinar, ve'ica urinară.
- !e'oer!ul . strat e!brionar !i-lociu are un strat vec$i %i unul nou. Fesut
ase!ănător cu cel glanular. 5oiţele e #nvelire a organelor. O (arte nouă a ţesuturilor con-unctive.
A(aratul loco!otor . oase, articulaţii, !usculatură, tenoane, ţesut ai(os.
"rebuie (rivite in (unctul lor e veere te!(orar e e'voltare (entru a (utea
#nţelege !eicina. Re'ultă o bio-logică.
De la stră!o%ul nostru a! !o%tenit a(aratul igestiv. 1-a (rous o ru(tură c0n a!
trecut la !ersul #n (icioare. De la stră!o% a! !o%tenit %i creierul. A! (reluat %i (otenţialele con&licte.
1tră!o%ul avea <con&lictul e #!bucătură=. A! &ost (rea #ncet ca să (rin #!bucătura . acut, intens, #n
solituine, (rins (e (icior gre%it. Acest con&lict generea'ă &ocarul Ba!er #n releul creierului (entru
tiroia e (e (artea rea(tă. *n &a'a activă a con&lictului, la nivelul organului ave! o (roli&erare e
celule. 1e (rouc !ai !ulţi $or!oni ai tiroiei . $i(er&uncţie a tiroiei. 9acientul (oate lucra 2
să(tă!0ni &ără să oar!ă %i (rin asta (une !0na (e #!bucătură %i a%a con&lictul se re'olvă.
9roli&erarea e celule se o(re%te %i intră #n &a'a e vinecare.
2
2
Conţinutul con&lictului trece (e l0ngă #nţelegerea noastră. 5ocali'area #n creier %i
#!bolnăvirea organului se (etrec toate #n acela%i !o!ent. *nce(e un (rogra! biologic raţional care #l
a-ută să re'olve (roble!a.
• 6A FE1U" ,IO6OGIC G6ANDU6AR AAEM *N"O"DEAUNA 9RO6I5ERARE
DE CE6U6E. Mo!entul con&lictiv e cau'a . e aici #nce(e tera(ia naturii. A! &ost
(rea #ncet, evin !ai ra(i.
6A "RUNCBIU6 CERE,RA6 *N"O"DEAUNA E AOR,A DE *M,UC?"UR? 1AU DE
S!"#A#$ . care !ă roae la sto!ac. Ave! %i e+(ri!ări care lovesc irect la ţintă. Cu cuvintele
(acientului a-ungi la ţintă.
Fesuturi glanulare . #!bucătura #ng$iţită e (rea !are, neigerabilă. <Nu (ot igera a%a ceva=.
5ocarul Ba!er #n creier . (roli&erare e celule #n sto!ac . cancer sto!acal (entru a (utea igera
#!bucătura neigerabilă. Dacă #!bucătura reu%e%te să treacă, con&lictul e re'olvat %i intră #n (erioaa
e vinecare. 9roli&erarea e celule . !ai !ulte sucuri gastrice.
Conce(tul e <#!bucătură= e #n sens si!bolic. E+/ !o%tenirea (e care vreau să o (ri!esc. Nu
(ot să <iger= casa, c0tă vre!e bunicul are re(tul să locuiască #n casa !o%tenită.
Natura ne-a at (rogra!e vec$i e !ilioane e ani. Noi a'i asocie! ceea ce (entru ani!al era
#!bucătura e ali!ent . (oate &i casa, !o%tenirea sau &e!eia răguţă.
• "O" "RAC"U6 DIGE1"IA ARE CA EI CON56IC" 1U9?RAREA.
*n &a'a activă . (lus e celule, activitate crescută. Acesta e sensul biologic.
Ani!alul cucere%te uscatul. Are nevoie e organe su(li!entare . (iele . creierul !ic,
cerebelul.
• CEEA CE 6A FE1U"URI6E G6ANDU6ARE ERA *M,UC?"URA,
1U9?RAREA, ACUM E A"ACU6.
5ocarul Ba!er #n cerebel, acest releu ne iri-ea'ă acu! s(re (eritoneu. *n &a'a activă . (lus e
celule . tu!oare (lată, un !e'otelio!. @iul către #na&ară evine in ce #n ce !ai gros, (entru a (utea
re'ista atacului. O(rinu-se atacul, se o(re%te (roli&erarea celulelor %i se trece la (erioaa e
vinecare.
E+./ -!eicul s(une că trebuie o(eraţie. *nce(e &a'a activă a con&lictului . cancer la
(ancreas. Du(ă o(eraţie . &a'a e vinecare, se o(re%te (roli&erarea celulelor %i activitatea !ai intensă.
Ei aici natura a-ută i!eiat.
E+e!(lu (entru er!ă . stratul !i-lociu al (ielii/ - la cancerul e (iele, la !elano!,
cu(ero'ă, $er(es . @ona @oster, acnee, le(ră sau ciu!ă sau ciu(erca (iciorului %i trans(iraţia
(iciorului. Cau'a e #ntoteauna MURD?RIREA 1AU DE5ORMAREA, R?NIREA IN"EGRI"?FII
ME6E. 9oate &i %i verbală. E+/ cineva strigă u(ă !ine <ticălosuleK=. Mă love%te #n s(ate . !elano!
la s(ate. E+/ ciu(erca (iciorului . !urărirea .tuberculo'a (ielii . e+istă o %ină care (rovoacă
reciive. Mă uc la %tran %i vă (e unul cu ciu(erca (iciorului. Mă g0nesc (e une a călcat %i !ă
si!t !urar la (icioare. Con&lict . (ielea se #ngroa%ă . se a-unge (e %ină . %tranul %i er!a
(roli&erea'ă celulele. 9ărăsesc %tranul, sunt #n siguranţă . &a'a e vinecare. 9roli&erarea celulelor e
esco!(usă (rin tuberculo'ă . ciu(erca (iciorului. Re'olvarea/ 3. evitarea %inei. Nu !ai !erg la
%tran. 4. să #nţeleg că nu e+istă nici o ciu(ercă contagioasă, (entru că !icrobii lucrea'ă oar #n &a'a
e vinecare, nu e+istă nici o in&ectare. E+istă un con&lict la %tran. Dacă #nvăţ să #nţeleg asta, is(are
ciu(erca (iciorului. "rebuie să #nţeleg că eu nu (ot să iau boala. "rebuie %tiinţă (rin e+(erienţă. Din
creinţă (oţi căea u%or.
• 5UNCFIONAREA 1I1"EMU6UI NERAO1 AEGE"A"IA . @ONA CREIERU6UI
MARE.
9rogra!ele &ac #n &a'a activă i!inuare e celule.
Creierul !ic L trunc$iul cerebral M creierul vec$i . ţesuturile glanulare . &ac #n &a'a activă
!a-orare e celule. 1coarţa cerebrală, !ateria cenu%ie, creierul !are M creierul nou . toate &ac
i!inuare e celule.
6a ţesuturile con-unctive . necro'ă Cca găurile #n ca%cavalD, la e(iteliul #n (lăci . ulcer .
ulceraţie.
6a un con&lict e es(ărţire scoarţa ulcerea'ă . cră(ături, (lăgi.
N
N
6a autoevaluare . un o! cu o evaluare nor!ală are un !ers re(t. Un o! cu o autoevaluare
scă'ută are (roble!e cu a(aratul osos . scolio'ă, artrită, cancer e oase. Dacă #n natură nu (oţi re'olva
un con&lict e evalori'are, găurile in oase evin tot !ai !ari. Atunci se ru(e osul sauH%i tenonul %i
nu te !ai (oţi !i%ca. Dacă (ot re'olva i!inuarea, atunci u!&lătura is(are. Această in&la!aţie !erge
(0nă la cri'ă. Du(ă cri'ă se reuce. 6a s&0r%itul (erioaei e vinecare osul va &i !ai (uternic ec0t
#nainte, tenonul va &i !ai gros ec0t #nainte. Asta e ca la o &ractură a unui os, (entru a nu se !ai ru(e
at0t e u%or.
6a această gru(ă natura nu a-ută c$iar i!eiat. Abia la s&0r%itul (erioaei e vinecare intră #n
&uncţiune sensul biologic, ar (e urata #ntregii vieţi. Este a%a-'isa <gru(ă e lu+=. Natura #%i (er!ite
lu+ul să nu intervină i!eiat.
• CE6 MAI 9U"ERNIC 1EN"IMEN" DE DE9RECIERE E 6A RU9EREA
OA1E6OR. Mai u%or e la articulaţii %i la ţesuturile grase.
1COARFA CERE,RA6? . (artea cea !ai t0nără %i !ai co!(le+ă. Diri-ea'ă, conuce
e(iteliul #n (lăci.
@ONE6E DE "ERI"ORIA6I"A"E . (e (artea rea(tă . 'ona !asculină8 - (e (artea st0ngă .
'ona &e!inină.
*n această &a'ă a e'voltării ani!alul trebuie să se organi'e'e C#n $aităD. Ast&el (oate e+ista cu
succes %i trebuie reali'ată o structură, o ierar$ie. "rebuie să e+iste o structură e co!ană. E nevoie e
un %e& %i !ai !ulţi colaboratori. *n natură nu!ai cel !ai (uternic are voie să-%i trans!ită genele.
9iererea teritoriului . #n releul ini!ii e un &ocar Ba!er . controlea'ă arterele coronariene,
care auc s0ngele la !u%c$iul ini!ii. Aceste vase sunt strati&icate (e interior. Acest e(iteliu ulcerea'ă.
Dia!etrul vasului se !ăre%te. 9ri!esc !ai !ult s0nge, o+igen la !u%c$iul ini!ii. Un rana!ent al
ini!ii !ai bun, (entru că trebuie alungat rivalul e (e teritoriul !eu.
Intensi&ică &uncţiile organului. Natura (oate totul. Ei (rin !ărire %i (rin i!inuarea nu!ărului
e celule #!bunătăţe%te activitatea. Natura acţionea'ă i!eiat. Dacă sca( e rival, sca( e con&lictul
e (ierere e teritorialitate, o(resc ulceraţia %i intru #n (erioaa e vinecare. %ărbatul e v&nător iar
'emeia are teritoriul ei interior( cuibul. $a cre)te copiii( adună.
6u(ta (entru teritoriu . cel !ai (uternic #l #nvinge (e cel !ai slab. E+/ &ratele !ai !are #l ia (e
&ratele !ai !ic sub ari(a (rotectoare (0nă e #n stare să !eargă singur. Ast&el, ordinea #n &a!ilie e
stabilită. Cel !ai #n v0rstă e %e&ul, cel !ai t0năr are un con&lict e teritorialitate %i nu #l (oate re'olva.
Dacă nu (ute! re'olva con&lictul, u(ă un ti!( renunţă! %i ast&el i!inuă! con&lictul. Această
rese!nare inclue (artea rea(tă, !asculină. I se ia bărbatului co!(orta!entul e teritorialitate.
9artea st0ngă, &e!inină, e liberă. O!ul e castrat cerebral %i (robabil $o!ose+ual. El are o &i+aţie (e
%e&, cel care l-a ţinut -os.
6a (si$o'e acest releu cerebral controlea'ă orgas!ul %i libioul lui e &oarte -os. Nu-l
interesea'ă &e!eile, ar (entru %e&ul lui &ace orice. A%a &uncţionea'ă $aita. Un c0ine castrat cerebral
!erge cu coaa -os, c0n urinea'ă nu !ai riică (iciorul.
Bo!ose+ualitatea are #n !o natural e a &ace cu un con&lict. Ea nu se (oate !o%teni. *ncearcă
să se re(roucă, ar nu &uncţionea'ă.
Ceea ce re(re'intă teritoriul (entru bărbat este (entru &e!eie co(ilul !ic. Ceea ce eosebe%te
(e &e!eie e bărbat, o(usul, este con&lictul se+ual e a nu &i !ăritată, e a nu (utea ră!0ne
#nsărcinată. Atunci c0n bărbatul #i s(une <eu e la tine nu vreau un co(il=. 1au atunci c0n soţia #l
(rine #n &lagrant (e soţul ei . <e ce se culcă cu ea %i nu cu !ine=. 1au un viol. 5RU1"RARE DE
1E>UA6I"A"E.
CON56IC"U6 "I9IC 9EN"RU 5E"E6E *NAIN"EA 9RIMEI MEN1"RUAFII, *N OURU6
AJR1"EI DE 33 ANI, E C? EI-A 1UR9RIN1 9?RINFII *N "IM9 CE 5?CEAU DRAGO1"E.
Dacă !enstruaţia a(are !ai evre!e . ceva nu a &ost #n regulă #n 'ona ei. Dacă a(are !ai t0r'iu .
ceva s-a #nt0!(lat #n 'ona ei. O &ată e P ani va sta cu gura esc$isă, (rivinu-%i (ărinţii . (ri!ul
con&lict se+ual la o &etiţă. 1au o revistă (orno. 1au -ocul e-a octorul.
6a &e!eie se va #nc$ie (artea &e!inină, st0ngă %i evine !asculină. Aa avea u!eri !ai largi.
,ărbatul va avea u!eri că'uţi, rotun-iţi, e ti( &e!inin.
,ărbatul e !oale, &e!inin. Dacă va su(orta un nou con&lict, el va &i resi!ţit #n !o &e!inin.
5etiţa evine !asculină, acă va su(orta un nou con&lict va &i resi!ţit !asculin. Aorbi! e o
CON1"E6AFIE. Acu! se o(re%te !aturi'area e!oţională. 9ăre! !ai tineri . &aţa e co(il.
)
)
9ri!ul con&lict #l recunoa%te! u(ă u!eri, al oilea con&lict #l recunoa%te! u(ă &aţă . arată
!ai t0năr. 6a rasa lu( (ute! recunoa%te care a lu(ul-%e& %i care e al oilea lu(. Un bărbat cu u!eri
că'uţi %i &aţă e co(il nu (oate &i %e&.
• CON56IC"E6E DE "ERI"ORIA6I"A"E EI CON56IC"E6E DE DE19?RFIRE .
1COARFA CERE,RA6? . NEURODERMI"E, A6UNIFE, EC@EME, AI"I6IGO,
M?"REAF?, C?DEREA 9?RU6UI. *n natură un con&lict e es(ărţire e un
e'astru. O ga'elă es(ărţită e gru( e !oarte sigură sau un (ui es(ărţit, (ierut e
!a!ă.
Dacă A1OCIEM DE19?RFIREA *N O,RA@ . toate (roble!ele le vo! avea (e (ielea e (e
obra'. *n &a'a activă a con&lictului (ielea va ulcera, va &ace sol'i, va &i rece %i insensibilă, vo! si!ţi
!ai (uţin, vo! avea o !e!orie li!itată, (entru a (utea uita ce a! (ierut. Dacă (uiul se va #ntoarce la
!a!ă, nu #l !ai acce(tă. 6-a uitat. Aceste (rogra!e a-ută i!eiat #n &a'a activă.
A "REIA GRU9? . DI19ARIFIA 5UNCFIONA6I"?FII . 9IERDEREA MIRO1U6UI,
A?@U6UI, AU@U6UI, 9ARA6I@IA, DIA,E"U6. Nu ave! !a-orareHi!inuare e celule. Această
gru(ă e iri-ată e scoarţa cerebrală. Reucerea, (0nă la is(ariţia &uncţionalităţii, e un sens biologic.
1ă nu (oţi să &ugi e ceva, să nu (oţi &ace (a%i #nainte sau #na(oi . &ocarul Ba!er e #n centrul !otoric.
Nu !ai a-ung se!nale la !u%c$i %i ai o se!i(arali'ie. E re&le+ul e <a te (re&ace !ort=. C0n ie(urele
nu !ai are nici o cale e scă(are, se (re&ace !ort. Ast&el ie(urele %i-a re'olvat con&lictul !otoric,
a-unge #n &a'a e vinecare . atac e(ile(tic %i la s&0r%itul &a'ei &uncţionalitatea e nor!ală.
At0ta vre!e c0t con&lictul (oate &i soluţionat are 4 &a'e. Are %i o cri'ă, &ără L sau . e celule.
<Ase!ănător sau ec$ivalent cancerului=, s(une Ba!er. Cancer e acela care &ace (lus sau !inus e
celule #n &a'a activă. Ase!ănător cancerului . ceea ce (rouce i!inuarea &uncţionalităţii.
6a Ba!er, guturaiul e cancer. *n &a'a activă !ucoasa na'ală ulcerea'ă, i!inuarea e celule,
eci e cancer. CON56IC" DE MIRO1. *n sens real. *n &a'a activă nasul e uscat. *n &a'a e vinecare
. &or!area e lic$ie, curge nasul. 1trănutul . atunci c0n trebuie să strănuţi, nu cu !ult ti!( #nainte
ceva v-a <!irosit=. <Asta nu i-a !irosit a bine=.
CANCERU6 NU ARE NIMIC DE A 5ACE CU UN 6UCRU ,UN 1AU R?U. Această
#!(ărţire #n bun sau rău e ne%tiinţi&ic, (rovine in religia iueo-cre%tină.
Ba!er nu !ai vorbe%te e boli, ci e (rogra!e biologice s(eciale. E a cincea lege, cea !ai
i!(ortantă %i !ai i&icilă. 5iecare (rogra! are un sens biologic.
9rogra!ele creierului vec$i . (roli&erare a nu!ărului e celule #n (erioaa activă. 9rogra!ele
creierului nou . i!inuarea nu!ărului e celule sau a &uncţionalităţii.
AtenţieK *n !eicina clasică e consierat ca rău ceea ce (rouce ivi'iune celulară (este !ăsură.
• CON56IC"U6 DE 5RIC? DE MOAR"E AC"IA 1E RE56EC"? 6A 96?MJNI.
5ără aer nu (ute! trăi eloc. <Eu acu! trebuie să !or=. *n (lă!0ni se construiesc alveole
(entru a (utea ca(ta aerul, (rin !ulti(licare e celule. *n &a'a activă cavernele in (lă!0ni evin tot
!ai !ari. Diagnosticul va &i e <rău=.
*AN*$#+ D$ S,N e (o'iţionat #n creierul !ic, #n straturile interioare. Glanele !a!are
. glane suori(are !oi&icate istoric. Un co(il are un accient . con&lict e gri-ă !a!ă-co(il. 5ocar
Ba!er #n creierul !ic %i #n &a'a activă . !a-orarea nu!ărului e celule la glanele !a!are.
Ma-orea'ă &uncţionalitatea, va (utea a !ai !ult la(te co(ilului (entru a su(ravieţui. Dacă co(ilul
trăie%te, cancerul !a!ar se sto(ea'ă, #n &a'a e vinecare se va esco!(une tuberculos.
6A CREIERU6 MARE . DIMINUAREA NUM?RU6UI DE CE6U6E *N 5A@A AC"IA?.
E+e!(lu/ noulul li!&atic BODQIN . con&lict e evalori'are e sine. 5iul s(une/
<tată, e%ti cel !ai rău tată in lu!e=. Merge (e u!ărul !a!ă-co(il. Ce e !ai greu !erge (e os, ce e
!ai u%or (e noulul li!&atic. *n &a'a e vinecare noulul se u!&lă %i oare, #n creier e ee!,
oboseală.
CARCINOMU6 MAMAR IN"RADUC"A6 . canalele galacto&ore . e(iteliu #n (lăci
. con&lict <MI-A 5O1" 6UA" CO9I6U6=. Ulcerea'ă canalele galacto&ore. Dacă con&lictul urea'ă
!ai !ult, canalele se atro&ia'ă, !a!elonul se (oate retrage, (ie(t insensibil %i rece. Dacă &iul se
#ntoarce, canalele se vor re(ara (rin u!&lătură, care (oate #nc$ie co!(let canalele. *n această &a'ă
#naintea cri'ei #ntoteauna se &or!ea'ă lic$ie. "otul se re'olvă (rin u!&lătură. 9ie(tul cre%te, evine
tare %i oare.
E>/ tele&on . co(ilul are un accient. Nu e nea(ărat să se a-ungă la un con&lict.
CON56IC"U6 *N 1INE E *N"O"DEAUNA 1U,IEC"IA.
P
P
1iste!ul nervos vegetativ (e care nu #l (uteţi controla conectea'ă (e stres continuu.
Aă !obili'aţi (entru a re'olva (roble!a. M0inile reci, nu !ai aveţi (o&tă e !0ncare. 1unte!
instinctiv orientaţi (e re'olvarea con&lictului, ne !obili'ă! toate (uterile. Aveţi g0nuri i!(use. Aici
#nce(e tera(ia naturii. Dr. AirR$o&& . (atolog %i c$irurg e acu! 3;; e ani/ <A! isecat at0t
e !ulte caavre, ar nu a! vă'ut nici un su&let=. 1u&letul nu (oate &i oveit. 5ocarul Ba!er #n creier
e ovaa că un con&lict se !ani&estă i!eiat %i organic. 5ocarul Ba!er e veriga li(să #ntre (si$ic, care
nu se (oate !ăsura %i organ, care se (oate !ăsura.
%-+.+$ *A#$ .A NA/T$#$ ÎN !S.H.* Î/. A -#.G.N$A ÎN
*-N0+.*T.
De(ine cu! e asi!ilată in&or!aţia. *n gri-a (entru co(il, !a!a reacţionea'ă acut cu
nouli #n s0n. Dacă s(ui <co(ilul !eu a !urit= . cavernă la (lă!0ni. 5rica e !oarte (entru o singură
(ersoană . o singură cavernă #n (lă!0ni. 5rica e (ro(ria !oarte . o !ulţi!e e caverne #n (lă!0ni.
<Co(ilul !eu e rănit= . &ocar #n creierul !ic . tu!oare la s0n. Dacă te !ai g0ne%ti %i
la <ce (ărinte rău sunt= . &ocar #n !ăuva cerebrală . osteoli'e la u!ăr.
Un ţăran cu un singur &ecior, care a avut un accient . nu !ai are !o%tenitor, tot
avutul e (ierut . con&lict e teritoriu . atac e cor.
<Nu se (oate ca a%a ceva să se &i #nt0!(lat= . vă #!(otriviţi acestei iei . releu #n
(ancreas . i!inuarea &uncţionalităţii . iabet e ti( 3.
In&or!aţia nu (oate uce la un con&lict, ci la unul sau altul in (rogra!ele s(eciale,
(entru că #n !o!entul con&lictului &aceţi asocieri. "otul are un rol e -ucat . acă ai sau nu co(ii, acă
e%ti &e!eie sau bărbat, sărac sau bogat, cre%tin sau !usul!an. Doar u(ă aceea se (oate s(une <a%a ai
asociat=.
9e ru! către locul accientului ai !0inile reci, nu ai (o&tă e !0ncare, nu e%ti obosit
.ţi-ai !obili'at toate (uterile. Ini&erent e situaţie, vei avea &ocarul Ba!er #n creier iar la nivelul
organelor . !a-orareHi!inuare e celule.
Cercul concentric (e creier u(ă ) !inute va &i e !ări!eaS%i se vee i!eiat. 6a
nivel e organ e nevoie e o anu!ită (erioaă (entru a se veea, c0teva 'ile sau să(tă!0ni.
5a'a activă la cancerul osos nu oare.
6a (iererea e teritorialitate . angina (ectorală . #n &a'a activă a(are i!eiat.
Ulceraţiile nu se vor veea.
6a iabet . reucerea sau is(ariţia &uncţionalităţii este sensul biologic. Nu se !ai
(rouce insulină, aveţi !ai !ultă energie, (uteţi să vă #!(otriviţi cu succes.
5oarte rar se observă &a'a activă.
Aţi a-uns la locul accientului. Nu re'olvaţi ni!ic. Măriţi !asa con&lictuală. Cu c0t
urea'ă !ai !ult con&lictul, cu at0t !ai !are e cancerul. Cu c0t e !ai lungă &a'a con&lictuală, cu at0t
!ai intense vor &i cri'ele.
Dacă %tie c0t a &ost activ, #%i (oate calcula ti!(ul e vinecare. Dacă %tie ce #l a%tea(tă,
nu va !ai &i &rică.
Meicii se lu(tă să salve'e viaţa co(ilului. E #ntre viaţă %i !oarte. Cre%te !asa
con&lictului/ nu !0ncaţi, nu or!iţi, slăbiţi, #n c0teva să(tă!0ni (iereţi #n greutate. Co(ilul !oare.
Con&lictul cre%te #n continuare. E &oarte (osibil ca (ărintele să !oară e ca%e+ie . subnutriţie &oarte
gravă. S$ !-T #$1-+2A *-N0+.*T$( ÎN S$NS+ *" +$ A**$!TA3.. Dacă ai acu!ulat o
!asă e con&lict e 2 luni/ cavernă #n (lă!0ni, nouli la s0n, angină (ectorală, găuri #n oase, iabet.
5a'a e vinecare e 2 luni.
Altă variantă/ co(ilul e bine la !arginea ru!ului. 1iste!ul nervos vegetativ co!ută
e la &a'a e stres continuu la &a'a e lini%te continuă. 9si$ic e o !are u%urare/ <bine că nu s-a
#nt0!(lat ni!ic=.
6a creier, &ocarul Ba!er (rovoacă ee!e, cu lic$ie. *n (rinci(iu #n creier nu se
(rouce ni!ic !ai !ult. Fesuturile se regenerea'ă (rin (roucerea e ee!e. 6a nivelul organelor, se
o(re%te cancerul. 9lusulH!inusul e celule se o(re%te, i!inuarea e &uncţionalitate se reia. Du(ă
c0teva !inute, sunteţi co!(let #n &a'a e vagotonie/ !0ini cale, (o&tă e !0ncare, e so!n. "rebuie
să vă reveniţi u(ă %oc.
9si$ic, !area re'olvare, ee!ul, e un (roces care are nevoie e s(aţiu/ stări e rău,
a!eţeli, greaţă. Diagnosticul ar &i tu!oare la creier sau !etasta'ă.
T
T
6a nivelul organelor creierul a tri!is la lucru !icrobii. 1unte! #n (er!anent contact
cu !icrobii, sunt (este tot.
MICRO,II 6UCREA@? *N 5UNCFIE DE 1"RA"URI6E EM,RIONARE, in care
s-au e'voltat organele. Res(onsabile (entru ţesuturile glanulare sunt !icrobacteriile. 9entru
ţesuturile ase!ănătoare celor glanulare sunt !icobacteriile, (entru ţesuturile con-unctive . bacteriile,
la e(iteliul #n (lăci . virusul.
BE9A"I"A . CON56IC" DE "ERI"ORIA6I"A"E, DE 5URIE, CEAR"A
9EN"RU ,ANI . E &a'a e vinecare a căilor biliare, care ulcerea'ă #n &a'a activă iar
#n &a'a e vinecare (rin in&la!are se vinecă.
Nu e+istă nici o &otogra&ie a unui virusKKK
Microbii se ţin &oarte strict #n aceste li!ite ale ţesuturilor %i ave! #ntoteauna !icrobii
#n noi, ar e lucrat nu lucrea'ă ec0t la orinul nostru. "răi! #n si!bio'ă cu ei. Creierul are un co
(entru !icrobi. 6a ţesuturile glanulare . ciu(ercile %i !icrobacteriile #ne(ărtea'ă tu!oarea
tuberculos. 6a &a'a e vinecare, la organele controlate e creierul vec$i ave! #ntoteauna
tuberculo'ă. Nu e+istă nu!ai la (lă!0ni, ci %i la &icat, (iele, rinic$i, etc.
5a'a e con&lict e ) !inute e ur!ată e o &a'ă e vinecare e ) !inute, (rintr-o tuse
care curăţă (lă!0nii. "ea!a e !oarte e 2 luni e ur!ată e o (erioaă e vinecare e 2 luni cu tuse
cu s0nge, caverne #n (lă!0ni.
Ur!ătoarea (roble!ă/ !eiul #ncon-urător al (acientului, &a!ilia care (oate nu
acce(tă NMG %i #i s(une că va !uri acă nu &ace c$i!iotera(ie. 9acientul trebuie (rote-at e (ro(ria
&a!ilie, care #i &ace &rică, #l #ns(ăi!0ntă. 9e ru!ul Ba!er, (acientul e e unul singur. Nu e+istă o
in&rastructură.
GRU9U6-FIN"? A6 1EMINARU6UI E IN"ERE1A"U6 1?N?"O1.
+a noduli la s&n . creierul tri!ite la lu(tă !icobacteriile, noulul va &i i'olvat
tuberculos, vinecarea e ureroasă. *ntr-o &a'ă e ) !inute, nici nu se observă. 6a 2 luni, tu!oarea e
estul e !are, tu!oarea esco!(usă lasă #n ur!ă o cavernă. 6a cancerul la s0n, caverna se
(răbu%e%te #n ea, atorită greutăţii (ereţilor.
+a osteolize la umăr . creierul tri!ite bacteriile %i sub u!&lătura osului #nce(e să se
recalci&ie'e, se riică (eriostul %i asta oare. Nu (uteţi riica !0na c0t urea'ă (erioaa e vinecare.
6a s&0r%itul (erioaei e vinecare osul e !ai (uternic.
6a evalori'are u!&lăturile se re(ară cu ulceraţii, ar &ără !icrobi. Cri'a e in&arctul.
Ave! in nou angină (ectorală. 6a cri'a sen'orială ave! senti!entul e absenţă. 9ri!e%te !ai (uţine
se!nale e la creier, are arit!ie. Cri'a (oate ura o cli(ă, ar (oate ura c0teva 'ile.
Dacă se re'olvă con&lictul u(ă P luni, in&arctul a(are u(ă N să(tă!0ni, (uls la )
secune, (ierere e cuno%tinţă. Con&lict re'olvat la : luni . cri'a a(are u(ă P să(tă!0ni. 6a o urată
!ai !are e : luni a !asei con&lictuale, se !oare. Nu !ai vine nici un se!nal e la creier.
CRI@A NU AINE IN"O"DEAUNA 6A MIO6OCU6 9ERIOADEI DE
AINDECARE. Alegaţia că cele ouă &a'e sunt egale, e brut vă'ută.
6a iabet . scae nivelul glice!iei . $i(oglice!ie #n &a'a e cri'ă . celulele beta vor
(rouce &oarte !ultă insulină . $i(erglice!ie.
• "O" CEEE CE *N1EAMN? IN56AMAFIE, IN5ECFIE, E
*N"O"DEAUNA 5A@A DE AINDECARE. CRI@E6E 1UN" UN
1IM9"OM A6 5A@EI DE AINDECARE. :;U intre (acienţi !erg la !eic
#n &a'a e vinecare. 5a'a activă nici nu a &ost observată.
CRI@A. Orice (rogra! are cri'a sa ti(ică. Anu!ite si!(to!e sunt cri'e ale creierului.
Cele !ai ti(ice cri'e sunt ale scoarţei cerebrale/!igrene, cri'e !otorii, e(ile(tice, tot ce e e(iteliu #n
(lăci . senti!ent e absenţă, cri'e vi'ibile. Anu!ite cri'e se !ani&estă (rin #ngustarea vaselor .
trans(iraţie rece ca g$eaţa. Anu!ite cri'e se (rouc c0n e%ti rela+at.
"rebuie #nc$i(uită &a'a e vinecare u(ă rit!ul 'iHnoa(te. Cri'ele vin c0n vagotonia
e #n (unctul cel !ai e -os, e obicei către i!ineaţă.
1e (oate co!(ara cu sarcina, na%terea. De obicei sarcina #nce(e &ără con&lict, #n
(ri!ele 2 luni se es&ă%oară si!(aticotonic . !0ini reci, greţuri !ari, acă e!brionul are un con&lict
se a-unge la avort. Natura s(une că #nainte e a se a-unge la un co(il cu $anica(, se &ace loc la o nouă
sarcină. Ulti!ele P luni . vagotonie. Gravia are !0inile cale. Orice cancer activ e sto(at. Natura
V
V
(rote-ea'ă. Noua viaţă a a-uns e(arte %i e !ai i!(ortantă ec0t (rogra!ele s(eciale ale !a!ei.
Na%terea ar &i cri'a. Du(ă aceea orice (rogra! #n evenire va continua. Durerile &acerii sunt
si!(aticotone. Ur!ea'ă 4-2 ani e &a'ă vagotonă. Dacă !a!a trece cu bine e această (erioaă, #%i
$răne%te co(ilul regulat la N ore, atunci ea nu va avea ovulaţie. Metoa naturală e contrace(ţie .
natura s(une că nu e loc e alt co(il. Gravia %i !a!a care nu are ovulaţie sunt &e!ei !asculine. Are
un co!(orta!ent e teritorialitate !asculin. Dacă bărbatul vrea ceva e la ea, #l !0r0ie. C0n nu !ai
ală(tea'ă, natura s(une că are loc să &ie graviă. 5e!eia evine in nou &e!inină. 6a ovulaţie evine
&ierbinte, are nevoie e bărbatul ei %i la ur!ătoarea ovulaţie e in nou (regătită.
6a i&erite (rogra!e s(eciale (ute! calcula (erioaele e cri'ă. "rebuie să %ti!
(erioaa e #nce(ut %i e s&0r%it.
6a !oarte naturală se !oare e aceste cri'e, tot #n (erioaa e vagotonie, ca %i la
na%tere . noa(tea către i!ineaţă.
Calcularea (erioaei c0n a(are cri'a e(ile(toiă ţine e e+(erienţă. 6a in&arct
e(ine e !asa con&lictului, acă vine la P 'ile sau P să(tă!0ni.
*n general NMG e o %tiinţă e!(irică. Cunoa%terile ob0nite sunt (e ba'a observaţiilor
naturii.
Un o! a&lat #ntr-o cri'ă . #l iei #n braţe să #l lini%te%ti. Cel !ai (ericulos lucru e (anica.
NU 1E 9OA"E EAI"A CRI@A. MAI ,INE 1? E"II C? AINE EI 1? "E
9REG?"EE"I.
Rolul cri'ei/ oată cu re'olvarea con&lictului, (acientul e #n vagotonie/ obosit, !oale,
&ără c$e&, vasele se esc$i, va avea !0ini &oarte &ierbinţi, ee!ul in creier e tot !ai !are,
si!(to!ele in creier vor &i tot !ai !ari, in&la!aţiile organelor tot !ai !ari, urerile tot !ai !ari,
!erge tot !ai rău. 9entru asta a inventat natura cri'a. Cu un av0nt (acientul e s!uls a&ară in
vagotonia a0ncă, #n sensul #nsănăto%irii. Natura &olose%te un truc. Cri'a e generată la nivelul
(si$icului/ noa(tea, #n vis, #n vagotonie a0ncă, visaţi că co(ilul a avut accient. Intraţi #n stres %i
iniţiaţi cri'a. 9rin co!(ri!area vaselor se sto(ea'ă ee!ul in creier, u!&lătura e la nivelul
organelor %i ee!ul se e+(ul'ea'ă. 6a scurt ti!( e la cri'ă a(are nevoia e urinare, (entru a scă(a e
lic$iul (rous e ee!.
Ave! nevoie e această cri'ă (entru a ne #nre(ta #n irecţia #nsănăto%irii. Cri'a
trebuie a!(li&icată, nu trebuie i!inuată. "rebuie !enţinut sub stres. Cel !ai bine e să bei ca&ea.
Du(ă cri'ă recăe! #n vagotonie a0ncă, ar si!(to!ele evin acce(tabile/
in&la!aţiile se retrag, la creier se cicatri'ea'ă. Ne !erge in ce #n ce !ai bine. A(are (o&ta e
!0ncare, se oar!e. *n creier %i organe ră!0n cicatricile.
Con&lictul e cau'al, a! nevoie e &a'a activă %i e !icrobi (entru a restabili (unctul
e (lecare.
*n NMG nu e+istă #!(ărţirea #n bun %i rău. "otul e raţional, #!(ărţit %i cu sens.
3:.;3.4;33
9ERIO1" . Con&lict e es(ărţire brutală . !0ini %i (icioare reci ca g$eaţa. 6a
es(ărţirea e (artener . !0na rea(tă va &i !ai rece, la es(ărţirea e co(il . !0na st0ngă va &i !ai
rece.
E9I6E9"ICE . se re&eră la !u%c$ii striaţi. Cri'ele in creierul vec$i sunt e(ile(toie,
nu e(ile(tice. In&arctul e cri'a unui singur (rogra!. Deci cri'a e e(ile(toiă . e(iteliu #n (lăci. Aasele
in ini!ă se #nc$i. *n &a'a activă e(iteliul s0ngerea'ă, #n &a'a e vinecare e(iteliul se vinecă. Cri'a
este absenţa %i arit!ia, care vine e la creier, nu e la vasele ini!ii. Cri'a este un si!(to! ti(ic al
creierului. Aasul sanguin care e obturat nu (artici(ă la in&arct. E un si!(to! #nsoţitor. Nu!ai la vene
ave! e!bolia (ul!onară. Nu!ai la aceste con&licte ave! o !asă con&lictuală e !a+i! : luni (entru
a (utea su(ravieţui cri'ei. 6a o urată !ai !are e : luni !uri!, ar nu #n (unctul !a+i! al cri'ei, ci
#n (erioaa e revenire.
"era(ia/ nici un &el e (anică, in&arctul vine &ie că vrei, &ie că nu vrei, nu #l (oţi evita %i
atunci cri'a trebuie #ntărită cu ca&ea. In&la!aţia se retrage u(ă aceea. Dacă vasul ar ră!0ne obturat, s-
ar &or!a vase colaterale #n ini!ă, care ocolesc (orţiunea obturată %i !u%c$iul ini!ii va &i su&icient
o+igenat cu s0nge. O(rirea ini!ii nu e cau'ată e obturarea unui vas coronarian, e nu!ai %i nu!ai un
si!(to! al creierului.
:
:
Cu! să se co!(orte ca să nu soluţione'e acest con&lict, c0n (erioaa activă urea'ă
!ai !ult e : luni/ NICI NU AI AOIE 1? MAI RE@O6AI ACE1" CON56IC"KKK
RO6U6 9RINCI9A6 A6 CRI@EI E1"E ACE6A DE A 1"O9A C?DEREA *N
AAGO"ONIE EI 1? AERI5ICE DAC? CON56IC"U6 A 5O1" RE@O6AA" *N "IM9 O9"IM.
Dacă con&lictul a urat (rea !ult, !oare #n ti!(ul sau u(ă cri'ă. <Dacă ţi-a luat (rea !ult ti!(, nu
(oţi &i tu cel !ai bun %i vei !uriK=
Natura &ace (entru orice inivi orice. Dar (este interesul iniviului a (us interesul
$aitei. Mai bine lasă să is(ară o $aită ec0t un regn %i un regn #n &aţa #ntregului.
CRI@A NU E A6"CEAA DECJ" O 5A@? DE AINDECARE. ,EFI CA5EA EI NU
AEFI AOUNGE AEA DE ADJNC *N 5A@A DE AAGO"ONIE, AEFI "RECE MAI UEOR 9E1"E
9ERIOADA DE AINDECARE.
Ei la co(il (rogra!ele s(eciale se es&ă%oară ca la un ault. Atunci c0n s-a constatat
(ri!ul si!(to! la nivelul organelor, atunci trebuie căutat con&lictul. Dacă co(ilul e agresiv . con&lict
e ientitate sau su(ărare legată e teritorialitate Ce ti(ul istericuluiD. 9ute! %ti c0n a #nce(ut acest
con&lict, st0n e vorbă cu !a!a. E (osibil să &ie un con&lict al !a!ei %i să se trans&ere asu(ra
co(ilului.
NU *N"O"DEAUNA E>AC" 5A@A AC"IA? E EGA6? CA "IM9 CU 5A@A DE
AINDECARE. 1unt con&licte care trenea'ă %i con&licte care sunt &oarte active. De(ine cu! le (erce(
eu.
*n &a'a activă noi ne consu!ă! (uterile. *n &a'a e vinecare ne recree! &orţele/
!0ncă!, or!i!. Dacă ai &ost 2 luni #n con&lict activ, nu re'olvi ni!ic cu 2 să(tă!0ni e vinecare.
"OA"? AIAFA E UN 9ERICO6 DE MOAR"EK 1e ter!ină
#ntoteauna (rin !oarte. 9oţi !uri in cau'a cri'ei, a unui ee! cerebral, se (oate !uri oric0n. Dar
nu e ca'ul ca la cancer să !oară :VU in (acienţi.
Nu #ntoteauna cri'a e la !i-locul (erioaei e vinecare. 6a un con&lict e : luni,
cri'a a(are u(ă P să(tă!0ni e la #nce(utul (erioaei e vinecare . in&arctul. 1unt cri'e (e care nici
nu le observi/ tre!uratul, absenţa s(re i!ineaţă. In&arctul %i e!bolia (ul!onară (rovin oar e la
cele 4 relee ale creierului.
Ceea ce e co!un tuturor cri'elor/ a-ung #ntoteauna #n &a'a e rela+are (ro&ună,
anu!ite cri'e se !ani&estă si!(aticoton %i anu!ite cri'e sunt cele e la nivelul scoarţei cerebrale/
!igrene, e(ile(sii, vase care se str0ng.
Oată cu re'olvarea con&lictului, #nce( să intru #n &a'a e vagotonie (ro&ună/ ee!ele
cresc #n creier, la nivelul organelor . %i acest (roces trebuie sto(at. 9entru asta e nevoie e cri'ă. Nu e
voie să se ea lic$ie #n această (erioaă, (entru că el se <#neacă= #n ee!ele lui e (e creier.
6a un singur eveni!ent con&lictiv (oţi reacţiona cu 2-) (rogra!e s(eciale. *ntr-o
să(tă!0nă reacţione'i cu un (rogra!, #n ur!ătoarea cu alt (rogra!S
Durerile a(ar #n !o ti(ic #n (erioaa e vinecare. Dar %i #n (erioaa activă se (oate.
E+/ tasarea coloanei vertebrale.
Dacă se su(ra(un !ai !ulte (rogra!e, e o co!binaţie/ nu a! !0ini reci, ar nici
cale. Uneva la !i-loc.
CAU@A ,O6I6OR CARE 1E NA1C DIN E6E *N1E6E . 91IBO@E, A6ERGII,
,O6I CRONICE, CANCER . E1"E EOCU6 CON56IC"U6UI ,IO6OGIC. Asta se (oate veri&ica.
Meicina clasică s(une că cancerul are cau'e !ulti&actorale.
1INCRONICI"A"EA CE6OR 2 NIAE6URI/ 91IBIC-CREIER-ORGANE. Dacă
cunosc bine unul intre cele 2, (ot &ace legătura cu celelalte.
9RO,6EM? 6A "E1"ICO6E 1AU OAARE . CON56IC" DE 9IERDERE. *n &a'a
activă acestea necro'ea'ă, testosteronul sau estrogenul sca. A(ar <c$isturi e vinecare=, la #nce(ut
lic$ie a(oi tu!oare co!(actă. C$isturile au nevoie e : luni (entru a a-unge e la &a'a lic$iă la &a'a
soliă. C$istul #nsu%i e (rogra!ul biologic. Dacă bărbatul trece (este con&lictul e (ierere se alege cu
un c$ist la testicole, care ră!0n !ai !ari u(ă vinecare . libioul cre%te, (rouce !ai !ult
testosteron. 6a &e!ei . c$ist ovarian . urea'ă : luni e la lic$i la soli. 6a s&0r%itul (erioaei e
vinecare &e!eia evine !ai &e!inină, arată cu 3;-3) ani !ai t0nără, #i cre%te libioul, cre%te nivelul
estrogenului. 1ensul biologic al acestor (rogra!e este . cu a-utorul acestui libiou crescut să (ot să
trec (este această (ierere.
Dacă cunosc un nivel, (ot recunoa%te alt nivel . e la organ la creier.
3;
3;
DE 6A CREIER 6A 91IBIC. E+./ (acient cu (roble!e la (rostată. 9rostata e un
(rogra! &oarte vec$i . e la stră!o%ul nostru in !are. CON56IC"U6 E CON56IC" URJ", 9E
OUM?"A"E 1E>UA6. De e+e!(lu, acă unui bărbat #n v0rstă #i (leacă (rietena cu unul !ai t0năr.
*n &a'a activă ave! (roli&erarea e celule %i se (rouce !ai !ult lic$i se!inal, e-acularea evine !ai
(uternică. Dacă (e%tele #n a(ă (oate să #!(ră%tie #n -urul lui un nor e se!inţe, &e!ela se g0ne%te/
<acesta a e+e!(lar=. Asta e re'olvarea con&lictului/ &e!eia se #ntoarce la el, #n acel !o!ent se
o(re%te tu!ora. E o (roteină care (oate &i esco(erită #n s0nge, ar care se &or!ea'ă #n &icat. MarRerul
e tu!oare nu arată nicăieri celule cancerigene. C0n valoarea 91A e riicată, (oţi trage conclu'ia că
e ivi'iune celulară.
9e co!(uter to!ogra& CC"D se vee ee!ul #n releul (entru (rostată.
CE6 MAI 1IM96U E 1? 1E 9ORNEA1C? DE 6A NIAE6U6 ORGANE6OR
9JN? 19RE 91IBIC.
• "U,U6 DIGE1"IA E CON56IC"U6 DE 1U9?RARE. *N 5A@A AC"IA?/
CON1"I9AFIE, AINDECARE/ DIAREEA.
• 9IE9"/ CEAR"A. OA1E/ DEAA6ORI@ARE . 1C?DERE A *NCREDERII
*N 1INE, 9IERDERE A *NCREDERII *N 1INE.
• CO6OANA CERAICA6? CDIN DRE9"U6 GJ"U6UID . NEDRE9"A"EA
*N 6UME . DE CE "OCMAI EU7 1EN"IMEN"U6 C? NU EE"I ,UN.
CJND *FI *NFE9ENEE"E GJ"U6 . 5A@A DE AINDECARE.
• CO6OANA AER"E,RA6? . 9ER1ONA6I"A"EA NOA1"R?.
• CO"U6 . NU 9OFI 1? 6OAEE"I.
• GENUNCBIU6 . NU 1UN" A"J" DE 19OR"IA, *MI 1CADE
CA6I"A"EA.
• ,A@INU6 MIC . 1C?DEREA *NCREDERII DIN 9UNC" DE AEDERE
1E>UA6. <Nu !ai &ac &aţă=. 6a &e!ei scăerea #ncreerii e c0n bărbatul ei
are o (rietenă !ai t0nără. 5e!eia #%i #nc$i(uie că nu !ai (oate să-i o&ere asta.
At0t ti!( c0t &e!eia se g0ne%te că soţul ei e cu una !ai t0nără, at0ta ti!( va
avea osteo(oro'ă. Dacă #nsă %i-a at sea!a că bărbatul ei e un ticălos %i că el e
cau'a osteo(oro'ei, nu va !ai trebui să su(orte situaţia asta %i va #ncerca să
găsească un nou (artener. Dacă va r0e %i va trece (este situaţie, se va
vineca. Atunci osul se va calci&ia in nou, ini&erent că se iau sau nu
!eica!ente. AtenţieK Acest nou (artener nu-l (ri!i! (e reţetăK E MU6"
MAI GREU 1?-FI IEI AIAFA *N MJINI DECJ" 1? *NGBIFI O
9A1"I6?K
Dacă unui băiat e ) ani #i !oare tatăl . CON56IC" DE 9IERDERE . (roble!ă cu
testicul #n tinereţe. Ră!0ne cu un testicul !ai !are. "atăl e locali'at (e (artea (artenerului, el e
re(taci, testiculul re(t e !ai !are.
DE 6A ORGANE 6A CREIER. Dacă are (roble!e cu (rostata, %tiu une să caut #n
creier. Dr. Ba!er nu (ri!e%te &ără un C5. Cu un C" ai o veere e ansa!blu. De !ulte ori ascune!
con&lictele sau nu ne !ai a!inti! #nt0!(lările. C0n (e C" e !arcat ceva, tera(eutul (oate s(une
(acientului să se g0nească la cau'ă. G?1IREA CAU@EI E CEA MAI IM9OR"AN"?. Această
iagnosticare &oarte sigură a NMG, acest C" e ceva ase!ănător cu gravia care nu-%i !ai auce
a!inte să &i &ost cu un bărbat.
COM9U"ERU6-"OMOGRA5. Ave! nevoie e C", nu e re'onanţa !agnetică. C"
e o &otogra&ie Roentgen, a(aratul e ca un inel (e care se rote%te o ra'ă, (e c0n re'onanţa e un tunel, un
!agnet uria% %i cu! !olecula e a(ă e un bi(ol %i #n acest c0!( !agnetic !oleculele sunt iri-ate %i
aruncate ici-acolo. Cu C" se (ot &ace vi'ibile &oarte u%or lucruri calci&iate, cu RM !ai !ult lic$ie.
Ave! nevoie e C" (entru a veea &ocarele Ba!er active care se (ot veea nu!ai #n
C", nu %i #n RM. Ee!ele se vă cu a!bele, !ai bine cu RM.
C" are legătură cu structura acestui &ocar. Nu se %tie ce e un &ocar Ba!er.
CE 1? *I 19UNEM RADIO6OGU6UI *N MOMEN"U6 *N CARE AAEM NEAOIE
DE UN C"/ - să &ie un C", nu RMN, o i!agine stanar a stratului . (aralel cu ba'a craniului, 2; e
i!agini, &ără substanţă e contrast. Asta (entru că (acienţii vin #n &a'a e vinecare %i atunci au
obligatoriu un ee! #n creier. Ei substanţa e contrast !a+i!i'ea'ă ee!ul %i se (une iagnosticul e
33
33
tu!oare cerebrală. 9entru a nu i se (une acest iagnostic, se reco!ană &ără substanţă e contrast. Nu
e ne(ericuloasă această substanţă, (oate a(are %ocul ana&ilactic. 1ă se s(ună raiologului că au
intoleranţă la substanţa e contrast8 - i!aginile să &ie trans(use (e $0rtie/ ori (e &olie, ori (e CD. Dacă
aveţi (roble!e cu corneea, !a+ilarul, cervicala . să se &acă to!ogra&ie co!(letă, (entru a se
&otogra&ia %i acele 'one.
9entru a se (utea inter(reta bine, se va veea că scrie st0nga sau rea(ta. 1crisul e #n
oglină. "rebuie ţinut #n (o'iţie corectă. E+/ #nce(0n cu creierul !ic e+istă bi&urcaţie la nivelul
organelor. Ceea ce la organ e #n st0nga, la creier e #n rea(ta.
5ocarul Ba!er (oate &i se!irotun, at0rnat uneva #n regiunea calotei, (oate avea o
&or!ă neregulată, (oate #ncor(ora un ee!.
E (osibil, c0n evoluţia bolii e cronică, să se re(ete C" la &iecare 3N 'ile.
"i(ic la &ocarul Ba!er/ cercuri concentrice, esenate cu un creion ascuţit. Une
cercurile nu !ai sunt clare, ia na%tere un ee!. Du(ă c0teva 'ile nu s-ar !ai recunoa%te structura
inelelor . &a'a e vinecare.
5ocarul e o construcţie 2D. 9oate &i s&eric, cilinric, se!is&eric. *n &a'a activă/ cercuri
concentrice, nu e+istă li(să e s(aţiu. C0n se re'olvă con&lictul, a(are ee!ul. Ee!ul cere s(aţiu.
Oată cu cri'a el se o(re%te %i u(ă a(are ţesut cicatri'ant, celule glia.
6a s&0r%itul (erioaei e vinecare releul in craniu e co!(let cicatri'at. Cicatricile
ră!0n toată viaţa.
Dacă ur!ă! o %ină, e tot activ-vinecare-activ-vinecare-activ-vinecare, a(ar !ai
!ult cicatrici. E (osibil ca ţesutul să se ru(ă. E+/ 4 bărbaţi ca e la #nălţi!e. Au su&erit un con&lict
!otoric, e anu se (utea ţine agăţat e ceva. Au re'olvat con&lictul %i au su&erit (ri!a cri'ă e(ile(tică.
6a a!bii u(ă C" au &ost iagnosticaţi cu e(ile(sie %i tu!oare cerebrală. C"-urile erau a(roa(e
ientice. Unul a acce(tat să &ie o(erat %i a !ai trăit P luni, celălalt este catalogat e(ile(tic. El e (e %ina
că atunci c0n se urcă, ar (utea să caă in nou. Evită să se urce la #nălţi!i. A &ost (ensionat #nainte e
ti!(. Du(ă ) ani, la un control e (relungire a (ensiei, octorul #i s(une că are o tu!oare (e creier.
"aie (este iagnostic %i scrie <carcino! !enign=. 5iin (e o %ină, ră!0ne acea cicatrice %i e (e o cale
bună.
Ini&erent cu! e enu!it, e #ntoteauna #n &a'a e vinecare. Meningeo! e &oarte
a(roa(e e scoarţa cerebrală.
De'voltarea #n ti!( a &ocarului Ba!er/ - con&lict brutal e es(ărţire, locali'at la
(eriost . (artener %i &iu. Con&lict activ continuu, a(oi #n vinecare continuă.
CAU@A AMEFE6I6OR . oată ai că'ut e uneva. 1&atul lui Ba!er/ să #nveţe
co(ilul să !eargă in nou, să s(ri-ine co(ilul cu ragoste %i (roble!a is(are. Raiologul i-a s(us
!a!ei co(ilului că i-ar &i &ăcut co(ilului #ncă un C", cu substanţă e contrast %i brusc au a(ărut
tu!ori. Ur!area/ o(eraţia, c$i!iotera(ie, !i-loace e raiologie, cu ur!ări e ne(revă'ut (entru o
&etiţă e 4 ani.
"u!oarea are un ţesut care are nevoie e s(aţiu. 9rin ivi'iune celulară. A(ariţiile e
ee!e (ot uce la (resiuni interne #n creier. Dacă nu &aci ni!ic, e (osibil să !ori.
5ocarele Ba!er e+istă %i la nivelul organelor. C" A6 5ICA"U6UI . CON56IC"U6
DE *N5OME"ARE. 5ocar cores(onent #n creier.
• 6A DI1CURI AER"E,RA6E . CON56IC" DE 9ER1ONA6I"A"E, DE
1C?DERE A IMAGINII.
NEURODERMI"? . RE@O6AARE A UNUI CON56IC" DE DE19?RFIRE.
E+istă %i la ani!ale, ientic. Un c0ine #!(ins cu &orţa #ntr-o cutie #n avion . cercuri
concentrice (e blană. 9arali'ii la c0ine . nu a (utut să se elibere'e, să &ugă. E+istă 4 con&licte/ !otoric
%i sen'oric. Cercul . ee! (e blană, s-a &ăcut #n 'ona #n care a &ost #!(ins cu !0na (entru a intra #n
cutie %i nu s-a (utut elibera.
5ocarele sunt vi'ibile %i (e &run'ele (lantelor. C0n vine (ri!ul #ng$eţ %i a(oi iese in
nou soarele. Gerul este con&lictul, soarele e soluţionarea (roble!ei, (lanta #ncearcă să se re(are, are
in nou sc$i!b e substanţe. 9lantele au nu!ai nivelul organelor, nu %i al creierului.
5iecare celulă are un !inicreier. *n !o!entul #n care su&eri! un con&lict, #ntreg cor(ul
este si!(aticoton, #ntreg cor(ul este vagoton, &iecare celulă in noi %tie ce se #nt0!(lă. Creierul
originar este #nsă%i celula #n sine.
34
34
! # . M A + $ G $ % . - + - G . * " A N A T # . .
Are 2 criterii. 5iecare (rogra! s(ecial (orne%te cu/
3. Un con&lict ra!atic, retrăit i'olat, care ne ia (e ne(regătite8
4. Conţinutul con&lictul va eter!ina locali'area con&lictului Ba!er %i (rin asta %i
#!bolnăvirea8
2. "raseul curbei e sincron (e toate cele 2 nivele.
REGU6A DE 5IER A CANCERU6UI E AA6A,I6? 9EN"RU "OA"E ,O6I6E
CARE 1E NA1C DIN E6E *N1E6E. Nu e valabil (entru răniri, accientări, otrăviri,
#n&o!etări.
3. /-*+ *-N0+.*T+. – D.#4 HAM$# S.ND#-M – DHS
9rin !oartea &iului său, r. Ba!er a (utut să-%i observe (e cor(ul său %ocul
con&lictului.
a. D#AMAT.* /. 0-A#T$ A*T. Dr. Ba!er s(une că %i un strănut (orne%te cu un
con&lict. Orice con&lict e o (roble!ă a unui !o!ent %i acă (entru cineva acest con&lict e ra!atic %i
acut, atunci s-au #ne(linit criteriile.
b.A #$S.M3. ÎN M-D .1-+AT *-N0+.*T+. AtenţieK 9ot &i &oarte i'olat #n !i-locul
unei !ulţi!i. Nu se vorbe%te es(re #nt0!(lare, e !ulte ori e vorba e lucruri (ersonale.
D.0$#$N3A ÎNT#$ - !#-%+$M" !S.H-+-G.*" /. N *-N0+.*T. E+/ -
(roble!ă (si$ologică/ <cu! #!i (lătesc eu atoriile7= Dacă ai (revă'ut cri'a econo!ică, nu te-a luat
(e ne(regătite. Dacă soţia #ţi s(une/ <e%ti (rost la (at=, e un con&lict.
NECRO@? A 9ENI1U6UI . (ierere a #ncreerii (ro(rii #n se+ualitate.
DUREREA *M9?R"?EI"? E NUMAI OUM?"A"E DE DURERE. Dacă ai cu cine iscuta,
(oţi trece !ai u%or (este un %oc ec0t acă e%ti singur.
E cunoscut că oa!enii creincio%i au !ai rar cancer %i se #nsănăto%esc !ai re(ee. Nu se si!t
i'olaţi, (entru că au ragostea lui Iisus cu ei. 1e roagă %i iscută cu s&inţii %i (ot ast&el să-%i e(ă%ească
i'olarea.
Mărturisirea la tera(eut. *nainte tera(euţii erau (reoţii, nu erau &i+aţi oar la nivelul organelor,
ci %i la (si$ic.
De vinecat se (oate vineca nu!ai (acientul singur.
Mecanis!e e #ne(ărtare/ - #ncercă! să #ne(ărtă! e noi &a(tele, (entru a &ace con&lictul
su(ortabil. Reuce! intensitatea con&lictului.
E>/ - (acientă e 2) e ani cu iagnostic e CBorea Bungtington . !i%cări necontrolate
s(oraice. 6a v0rsta e 3; ani e agresată se+ual, e violată, str0nsă e g0t %i a!eninţată că acă va
s(une cuiva o o!oară. 5ă(ta%ul e vecin. Co(ilul ascune. Dar !ecanis!ul &uncţionea'ă. 6a viol a
reacţionat cu !i%carea e res(ingere %i se+ual. A &ost resi!ţit &oarte i'olat.
UN CON56IC" NERE@O6AA" 1E RE@O6A? *N"ODEAUNA *N AI1E. UN AI1 CARE
1E "O" RE9E"? NE "RIMI"E *NA9OI C?"RE UN CON56IC" NERE@O6AA".
IN56AMAREA GANG6IONI6OR 6IM5A"ICI. *nainte (e%tii res(irau (rin bran$ii, (0nă a
a(ărut (lă!0nul. Arcurile bron$iilor s-au trans&or!at #n curbele aortelor, carotiei, vase că(tu%ite cu
e(iteliu #n (lăci . resturi ar$aice ale bron$iilor. Celelalte vase nu sunt că(tu%ite cu e(iteliu #n (lăci.
Anato!ic arată ca un %nur e !ărgele. Con&lictul se nu!e%te <&rică e un atac venit in &aţă=, (ericol
care vine către !ine. *n &a'a activă e(iteliul ulcerea'ă iar #n &a'a e vinecare (rin u!&lare este
vinecat. Acele c$isturi ale bran$iilor. *n !eicina clasică . nouri li!&atice. Acu! se nu!esc Non
Botc$Rin.
c. A 0. !#.NS !$ !.*.-# G#$/.T( A 0. +AT !$ N$!#$G"T.T$. Nu stresul
(er!anent te #!bolnăve%te, ci acă e%ti (rins ne(regătit. E+./ (acient cu in&arct . con&lict e
teritorialitate re'olvat. Cineva i-a &urat toată colecţia e (ăsări acu! T luni. Cu o lună #n ur!ă %i-a
cu!(ărat alte (ăsări, a aco(erit gaura in gar, a(oi a ur!at in&arctul.
NE 9U"EM 9RO"EOA DE CON56IC"E7 Ba!er s(une că trăi! #!(otriva (ro(riei noastre
biologii %i asta #!bolnăve%te.
32
32
Acu! 2; e ani se (rea %tia e neuroer!ite, !a!ele #ncă !ai ră!0neau cu co(iii lor. Acu!
co(iii sunt aruncaţi la grăiniţă. *n natură o !a!ă nu %i-ar lăsa nicioată co(ilul, nu!ai #n ca' e
urgenţă.
Nu !ai e+istă (au'e #n rit!ul e lucru, #n rit!ul vieţii. Nu !ai e+istă !arile &a!ilii. "răi! #n
aglo!erări urbane, ar totu%i sunte! singuri. "rebuie să ne căută! o &or!ă a co!unităţii care
cores(une !ai !ult biologiei noastre %i vo! eveni !ai sănăto%i.
CON56IC"U6 E 5OAR"E 1U,IEC"IA. CONFINU"U6 CON56IC"U6UI E1"E
A1OCIA". E+/ (isica !ăn0ncă %oarecele. Eoarece . &rica e !oarte, con&lict !otoric . caverne #n
(lă!0ni, (arali'ie. Al treilea %oarece (oate avea un con&lict al &ricii locali'at la &aringe. Al (atrulea
%oarece e orb, nu vee (isica . nu are nici un con&lict.
"RE,UIE 1? *NA?F?M 1? DEO1E,IM *N"RE UN CON56IC" ,IO6OGIC EI O
9RO,6EM? 91IBO6OGIC?.
E+/ - !asculul al&a castrea'ă cerebral (e cel !ai slab. Cei slabi s-ar uni (entru a se #nre(ta
#!(otriva celui (uternic . acă s-ar ra!ati'a. Dar lu(ii #%i iubesc %e&ul, ar &ace orice (entru ei.
6A CON56IC"E 1E RE9ROGRAMEA@? EINE6E.
Dacă la băiat !a!a se (rogra!ea'ă ca %inăSE+/ - (ărinţii ivorţea'ă, !a!a (leacă. ,ăiatul .
(ierere a teritorialităţii re&eritoare la !a!ă. Aa &i a+at $o!ose+ual (e !a!a sa . co!(le+ul lui
Oei(. 9entru băiat !a!a ţine e teritoriul său. Ca bărbat, !ai !ult ca sigur că va avea &e!ei !ai #n
v0rstă. De !ulte ori ni se i!(un con&licte (rin g0nire.
CON56IC"U6 1E>UA6 DE A NU 5I 5ER"I6I@A". A(are la căţeaua trasă &orţat e l0ngă
!ascul . ulcerarea venelor ini!ii . releul cores(onent in creier controlea'ă %i colul uterin .
ulcerea'ă %i e(iteliul in col . !ărirea ariei ulcerate e (rogra!ul biologic (entru ca (enisul să intre
!ai u%or.
CON56IC" DE 5RU1"RARE 1E>UA6? . soţia #%i (rine soţul cu alta . U6CERAREA
CO6U6UI U"ERIN.
1&at/ - res(ectaţi &or!ulările r. Ba!er. Aeţi găsi !ai u%or cau'a con&lictului.
Aceea%i #nt0!(lare oată evin con&lict, oată nu. Ceea ce (entru un co(il a &ost &oarte
con&lictiv, ca ault nu !ai e.
E+./ neuroer!ita se (iere #n (erioaa (ubertăţii.
9ri!a 'i e grăiniţă a co(iilor. Co(iii (l0ng cu lacri!i e crocoil u(ă !a!ă. Con&lict e
es(ărţire co(il-!a!ă %i o %ină continuă. *nce(0n e acu!, co(ilul va acţiona alergic la (lecarea
!a!ei. Co(ilul e (e %ină, es(ărţit e !a!ă, (ielea lui e groasă, e+&olia'ă, e rece, nu se (oate observa
i!eiat. A-unge acasă la !a!ă . &a'a e vinecare . (ielea (rin in&la!are se vinecă, oare, e
#nro%ită, &ierbinte. A oua 'i iar !erge la grăiniţă . activ, acasă . vinecare. Asta e neuroer!ita.
Co(ilul are 3P ani %i #i s(une !a!ei că !erge la iscotecă %i va &i &ericit acă !erge &ără !a!ă. 1e
es&ace natural e !a!a lui %i ast&el se (iere neuroer!ita. Ceea ce a &ost &oarte con&lictiv ca %i
co(il, acu! nu !ai are nici o i!(ortanţă. Dar la !aturitate ai con&licte (e care nu le-ai avut ca %i co(il/
se+, bani.
5IECARE *EI ARE 9RO9RIA 6UI REA6I"A"E EI "ERA9EU"U6 "RE,UIE 1? 9OA"?
1? 9?"RUND? *N REA6I"A"EA 9ACIEN"U6UI.
E+/ - carcino! intrauctal la o !a!ă . re'olvarea unui con&lict e es(ărţire e (artenerul ei .
&a'a e vinecare. C0n a&lă iagnosticul #i s(une cu!natei, care o s&ătuie%te să a(ro&une'e te!atica
Ba!er. Res(inge trata!entele clasice. Du(ă 2 luni !erge la control %i !eicii #%i retrag iagnosticul.
Ainecare s(ontană.
6ucrea'ă cu soţul ei la o bancă. Aine o colegă nouă, se+i. Mai avusese o #nt0!(lare . o blonă
#i &urase un iubit. Acu! e &oarte sensibilă. *ntr-o 'i toţi colegii au !ers la un curs, !ai (uţin ea. 1oţul
vine e la curs %i s(une <a &ost e vis= %i ea su&eră o reciivă totală cu carcino!ul intrauctal. 1oţul
-ură că nu are ni!ic cu blona. Du(ă c0teva să(tă!0ni blona #%i ă e!isia %i (leacă. Ur!ea'ă &a'a
e vinecare.
6a un con&lict care se trans(une (e testicule sau ovar, #ntoteauna e vorba e ceva viu . a!
(ierut un ani!al, cineva. De ase!enea, la &el %i con&lictul legat e er!ă . e vorba e ceva viu. Nu
(ot #!brăţi%a un la(to(.
E+e!(lu/ - un co(il e N ani cu neuroer!ită . %oc e es(ărţire. Cu 4 ani #n ur!ă au #nc$iriat
un autobu' #n care co(ilul %i-a uitat ursuleţul. A &ost e neuitat (entru co(il. *n oc$ii co(ilului acel
ursuleţ e (lu% era viu, trăia. 5iecare #%i are (ro(ria lui realitate.
3N
3N
*ntr-o &a!ilie un (rogra! s(ecial anu!e a(are #n !o re(etat %i sunte! tentaţi să cree! că e
!o%tenit. Mo%tenirea e că se!ănă! cu (ărinţii no%tri, co(iii cu !ine, c$iar %i $or!onal.
NU E>I1"? UN CANCER MAMAR MOE"ENI,I6, NICI O A6ERGIE 1AU O 91IBO@?,
9EN"RU C? "OA"E ACE1"EA *NCE9 *N"O"DEAUNA CU UN CON56IC", CU UN 5OCAR
BAMER.
E+/ - acciente e s(ort !ai ese #ntr-o &a!ilie une se (ractică s(ortul !ai es. *n r0nul
(rostituatelor . carcino!ul colului uterin !ai es ec0t la călugăriţe.
*n !o!entul con&lictului se &ace asocierea %i totul -oacă un rol, c$iar %i !oul e a g0ni .
cultural, religios etc.
E+/ -5URIA, 1U9?RAREA DE CARE NU 9O" 1C?9A- 5a'a activă/ consti(aţia, (arali'ia
igestivă . in ce #n ce !ai (uţină $rană (ri!ită e la tubul igestiv. Organis!ul (orne%te un (rogra!
biologic s(ecial care generea'ă cancer la &icat. 5icatul (rouce !ai !ulte celule (entru ca să se (oată
&olosi e (uţinul care vine e la sto!ac. Acest con&lict a trecut (e l0ngă (si$ic %i s-a locali'at irect la
organ.
E+/ - !aione'ă cu 1al!onella. Măn0nc %i intestinul subţire #i s(une creierului să-l vo!ite. Nu
e o straă cu sens unic. 9ot să a! un con&lict %i (ornin e la nivelul organului.
C0n se instalea'ă cancerul la &icat, a(are %i un &ocar Ba!er (e creier. A (ornit e la organ la
creier %i la (si$ic.
*ţi trebuie e+teritate cri!inalistică (entru a e(ista cau'a. Conţinutul con&lictului generea'ă
&ocarul in creier. 1inro!ul DB are un conţinut anu!e %i stabile%te une se locali'ea'ă la organe.
Acest sinro! ne !oi&ică instantaneu tonusul, eveni! con&lict activ . !0ini reci, nu !ai (ute!
#ng$iţi, ne !oi&ică !oul e a g0ni. 6a un bărbat un singur con&lict #l &ace să evină $o!ose+ual.
CON56IC"U6 GENEREA@? CANCERU6, E1"E CAU@A, DE"ERMIN? EINE6E 9E
CARE AA MERGE, NU E CEAA R?U. Oată n-a! &ost atenţi, a! &ost ne(regătiţi %i (entru asta
natura ne-a (rogra!at ni%te (rogra!e să re'olvă! cau'a.
1EN1U6 ,IO6OGIC E *N 5A@A AC"IA?. 1unt %i e+ce(ţii, c0n sensul biologic a(are #n
&a'a e vinecare.
E+e!(lu in gru(a e lu+/ - CE6U6I"A . 1EN"IMEN" UEOR DE 9IERDERE A
*NCREDERII. Fesutul ai(os se necro'ea'ă, evine !ai slabă %i #%i generea'ă senti!entul (iererii
#ncreerii #n sine. *n &a'a e vinecare se re&ace. 6a s&0r%itul &a'ei e vinecare in&la!aţia se retrage,
ar ră!0ne !ai grasă ec0t era la #nce(ut. Acesta e sensul biologic. *n natură gras trece re(t &ru!os
%i slabul trece re(t ur0t. Oa!enii aleargă u(ă un &als ieal. Manec$inele sunt creaţii ale
$o!ose+ualilor.
CON56IC"U6 E CAU@A, ACEEA "RE,UIE G?1I"?. "era(eutul e bun atunci c0n
#!(reună cu (acientul găse%te con&lictul %i #i arată %i ru!ul.
*nainte e a căuta con&lictul, tera(eutul trebuie să lă!urească c0teva lucruri/ 3. *ţi str0nge
!0na. Are (acientul !0ini reci sau cale . &a'a activă sau &a'a e vinecare. 4. al oilea test . e a
a(laua . (entru a găsi (artea !a!ă-co(il. 2. e a eter!ina starea $or!onală . !asculin sau
&e!inin.
AtenţieK E+istă &e!ei bărbăte%ti %i bărbaţi &e!inini. *n !o!entul con&lictului se asocia'ă. E o
i&erenţă !are acă &e!eia si!te !asculin sau &e!inin.
E+/ - o (erec$e se căsătore%te la 2; e ani. ,ărbatul e !asculin, !erge #nainte, &e!eia e
&e!inină, !erge #n ur!a bărbatului, se lasă (rote-ată. 6a ); e ani la &e!eie scae nu!ărul e
estrogeni, va avea un co!(orta!ent e teritorialitate !asculin. Are nevoie e (ro(ria ca!eră. E+istă 4
teritorii. Fine (0nă (e la T) e ani. 6a bărbat scae testosteronul (e la ); e ani, nu !ai are un
co!(orta!ent teritorial, bunica !erge #nainte %i bunicul u(ă ea.
6a &e!ei ar trebui să aauge acă iau anticonce(ţionale sau orice alt trata!ent $or!onal, acă
sunt la !eno(au'ă . alături e C" (entru r. Ba!er.
Dre(taciul biologic a(lauă cu rea(ta (este st0nga. 1t0ngaciul biologic a(lauă cu st0nga
(este rea(ta. 1unt st0ngaci biologici care scriu cu rea(ta.
6a (ri!a ivi'iune a oului &ecunat se (oate eter!ina lateralitatea biologică, acă e st0ngaci
sau re(taci. Eti! asta e la ge!enii univitelini. *ntoteauna unul e st0ngaci, altul re(taci.
Această lateralitate nu se sc$i!bă nicioată. Are ur!ătoarele consecinţe la re(taci/ - (artea
st0ngă a cor(ului e (artea !a!ă-co(il. Con&licte cu !a!a sa naturală sau (entru (ro(riul său co(il sau
(ersoane !ai tinere.
3)
3)
- (artea rea(tă a cor(ului e (artea (artenerului. 9arteneri sunt
toate (ersoanele, (0nă la !a!ă %i co(il, (rietenii, colegii, rivalii, vecinul cel rău, tatăl, socrii, bunicul,
bunica.
6a st0ngaci e invers.
Altă !oalitate e stabilire a lateralităţii/ - riicaţi un co(il e -os. Dre(taciul #l va (une (e
co(il (e (artea st0ngă, (artea !a!ă-co(il.
Dacă, ca re(taci, a! un atac cerebral . con&lict !otoric. CE+/ nu (ot să !ă a(ăr e u%!aniD
. atunci (artea (artenerului e (arali'ată. M0na !ea (artener e (arali'ată %i voi a(laua invers.
E+/ - li(oa!e (e interiorul (iciorului re(t la un bărbat, care a(laua ciuat, ar era re(taci
Ccu !0na rea(tă bătea e -os #n sus, !0na st0ngă o ţinea ne!i%catăD. Era (iciorul (artenerului .
asi!ila (lecarea soţiei la sectă cu o #n%elare, ţesutul se necro'a, soţia venea acasă . se vineca.
Dacă e+istă a!bie+tri . e un se!n biologic al unui st0ngaci care a &ost eucat să &ie %i
re(taci. De regulă re(taciul e absolut ne#ne!0natic cu st0nga. E+/ bate in (al!e cu rea(ta, ar
scrie cu st0nga.
Altă !oalitate e a esco(eri lateralitatea/ - să (ună !0inile cu (al!ele #n sus (e genunc$i %i
să a(laue #n a%a &el ca o !0nă să ră!0nă -os. Dacă !i%că rea(ta e re(taci.
6a co(iii !ici . să &i! atenţi cu ce !0nă #%i iau -ucăria.
6a ani!ale . care labă ţi-o ă sau calul cu ce co(ită love%te.
E+/ - co(ilul are un accient. Con&lictul !a!ei . gri-a &aţă e co(il. Cancer !a!ar . la
re(taci (e st0nga, la st0ngaci (e rea(ta.
- (are'ă &acială . %ocul/ soţia te #n%ală. Nu (oţi lu(ta cu rivalul,
e !ai (uternic, nu (oţi ţine soţia l0ngă tine. Ca re(taci (are'a e (e rea(ta.
"atăl . (e (artea (artenerului. Ma!a . (e (artea !a!ă-co(il. Co(iii no%tri sunt (e (artea
!a!ă-co(il c0n sunt !ici. C0n cresc, evin tot !ai !ult (arteneri. C0n vreau să-l au a&ară in
casă (e &iul !eu e 4) e ani, con&lictul e es(ărţire va &i T)U (e (artea (artenerului %i 4)U (e
(artea !a!ă-co(il. 9ot ast&el reacţiona (e a!bele (ărţi, acă reacţione' cu acea (ersoană %i #ntr-un &el
%i #n altul. E un singur con&lict, ar e constelaţie sc$i'o&renică.
9ot avea un con&lict cu ani!alul. Dacă !ă ocu( e el ca e un co(il, v &i (e (artea !a!ă-
co(il. Dacă (artici( la concursuri, calul va &i ca un (artener. DECI1IA E 5E6U6 *N CARE 9RIAIM
NOI 6UCRURI6E.
*n natură relaţia !a!ă-co(il e #ntoteauna &oarte clară. 6a tată nu e #ntoteauna &oarte sigur.
Nici tatăl nu e #ntoteauna sigur e c0ţi co(ii are. De aceea tatăl e #ntoteauna (e (artea (artenerului.
9ri!ii 4-2 ani, c0t !a!a ală(tea'ă, !a!a e !ai !ult !asculină %i tatăl !ai !ult #ncurcă.
Dacă !ă ocu( e tată ca e un co(il !ic, e &oarte (osibil să alunece (e (artea !a!ă-co(il. 1au acă
co(ilul e atras !ai !ult e bunică ec0t e !a!ă, va &i (e (artea !a!ă-co(il. Dacă !a!a !oare la
na%tere %i tatăl se #ngri-e%te e co(il ca o !a!ă, atunci tatăl va &i (e (artea !a!ă-co(il.
6A"ERA6I"A"EA NU ARE NICI O IM9OR"ANF? *N "RUNCBIU6 CERE,RA6. *n a(ă
nu era viaţă socială. 9ri!ul co!(orta!ent social a a(ărut oată cu cancerul e s0n, aică cu creierul
!ic. Dacă (artenerul a avut un acciente . cancer e s0n (e (artea (artenerului.
Ani!alul cucere%te uscatul %i trebuie să se eli!ite'e. 9orţile ora%ului sunt glanele !a!are.
9artea rea(tă #ncearcă să (reia #!bucătura, (artea st0ngă #ncearcă să sca(e e #!bucătură.
CANCER 6A 96?MJNI 9E 1"JNGA 1AU DREA9"A . luarea sau scă(area e
#!bucătură. Nu are ni!ic e a &ace cu !a!a-co(ilul.
6A"ERA6I"A"EA ARE 6EG?"UR? ODA"? CU CREIERU6 MIC EI "RUNCBIU6
CERE,RA6/ - cancer osos st0ngaHrea(ta, ec'e!e st0ngaHrea(ta, cancer e s0n st0ngaHrea(ta.
INDE9ENDEN" DE 6A"ERA6I"A"E ARE 6EG?"UR? EI DOMINANFA OCBI6OR .
AEDEREA . CARE OCBI E DOMINAN".
"estul cu egetul !are/ #l (o'iţione'i e la istanţă la nivelul nasului altei (ersoane. Cu a!bii
oc$i nu ve'i egetul, #nc$i'i oc$iul re(t %i ve'i egetul e(lasat, #nc$i'i oc$iul st0ng %i ve'i egetul
#n re(tul nasului (ersoanei. *nsea!nă că oc$iul re(t e o!inant. 6a &el (oate &i %i cu (icioarele,
urec$ile.
TA%$+A D$ D.AGN-ST.*. !#$1$NTA#$ G$N$#A+".
1ecţiune #n trunc$iul cerebral %i (rivi! e sus. Oos e nasul, &aţa. *n !i-loc e (rostata .
la bărbat %i !ucoasa uterului la &e!eie. 5a'a e con&lict . escua!ări, scurgeri.
3P
3P
Fesuturile glanulare in (artea rea(tă a &eţei .
Glana lacri!ară, salivară, tiroia . a a(uca #!bucătura8
(lă!0nul . &rica e !oarte %i (ost să !or (entru că nu (ri!esc o+igen. 6aringe, sto!ac .
con&lict e #n&o!etare la &icat, cancerul la (ancreas, uoen, (artea su(erioară a intestinului subţire,
(artea in&erioară, a(enicele, intestinul gros co!(let, rectul.
5rica e !oarte . (lă!0nul . să (ute! scă(a e !ono+iul e carbon.
A1"M ,RONEIC . nu (oţi să res(iri. Res(irare (relungită.
A1"M? DE 6ARINGE . nu (oţi să ins(iri. Ins(irare (relungită.
E+/ - vestea că &iul a !urit e ast!ă la laringe. 5ocar Ba!er (e rea(ta, e a nu (utea asi!ila
o+igen. 6egătura neuronală !erge irect #n organ %i va avea o singură gaură #n (lă!0ni, (e rea(ta.
Dacă !oare e ast! bron%ic . #l au cu! nu (oate să res(ire . cancer e (lă!0ni (e st0nga.
6A OCBIU6 DRE9" . vă ceva ce nu (ot să obţin.
6A OCBIU6 1"JNG . ceea ce vă acolo nici !ăcar nu vreau să vă.
URECBEA MEDIE . bucăţica e in&or!aţie.
URECBEA DREA9"? . a% vrea să au o in&or!aţie (e care nu o (ri!esc. 9roli&erare e
celule #n urec$ea !eie rea(tă. Dacă (ri!esc in&or!aţie . (erioaa e vinecare . esco!(usă
tuberculos.
URECBEA 1"JNG? . o in&or!aţie (e care nu vreau să o !ai au. C0n sca( e in&or!aţie
. a(rinere a urec$ii !eii st0ngi.
AMIGDA6E6E E+. (entru ANGIN?. ,ăiatul care #%i ore%te o -ucărie, n-a (ri!it
<#!bucătura=, -ucăria e Crăciun. Re'olvarea con&lictului/ găsirea -ucăriei la W (reţ. Du(ă ce a (ri!it-
o, era cu a!igalele u!&late.
6a aceste organe-(erec$e . a!igale, tiroiă, (oli(i, urec$e !eie, e cele !ai !ulte ori se
reacţionea'ă (e a!bele (ărţi. E+/ (artener e care nu (ot să sca( %i un (artener (e care nu #l (ot (ri!i.
In&la!aţia angină (e a!bele (ărţi. E+/ - cancer la s0n (e (artea (artenerului, #n &a'a e vinecare.
9artenerul a avut accient la sc$i. Glana salivară e sub li!bă . con&lict care reciivea'ă . activ-
vinecare, activ-vinecare. Dorea să se căsătorească cu (artenerul. *n &a'a ctivă . cre%te nu!ărul cu
3;;; celule, !ai !ulte lic$ie, salivă, ca să (ute! #ng$iţi !ai bine #!bucătura. *n &a'a e vinecare
(ot &i esco!(use 33;; celule %i atunci la s&0r%itul &a'ei e vinecare ţesutul va &i !ai !ic. E (osibil
ca nu!ărul celulelor să scaă co!(let %i să nu !ai a! salivă. 6a ţesuturile glanulare #ntoteauna #n
&a'a e vinecare ave! tuberculo'a. Resturile sunt calci&ierea. Calci&ierea (ietrelor la rinic$i, la &iere,
la (lă!0ni, ur!e e calculi #n &icat, #n s0n. Calculii sunt resturile care ră!0n #n ur!a tuberculo'ei.
E+/ - saliva e #ngro%ată %i cu bucăţele e calcar (rintre inţi. Con&lict e #!bucătură.
CANCER DE 9ANCREA1. E+/ - unei &e!ei i-au !urit 4 unc$i. Nu au &ost cau'a con&lictului.
Unul intre unc$i i-a (ro!is că #i va lăsa !o%tenire o laă ţărănească %i se g0nise une va (une laa.
6a esc$ierea testa!entului a a&lat că laa o (ri!ea sora sa. Con&lictul/ - lu(ta (entru #!bucătură.
"rebuie găsit e+act con&lictul. 1&at #nţele(t/ la a oua %einţă a venit #!(reună cu sora sa. Dr. Ba!er o
#ntrebă c0t costă laa, sora s(une că ar vine-o, cele 4 surori &ac sc$i!bul %i a!0nouă sunt
!ulţu!ite.
CANCER DE IN"E1"IN 1U,FIRE *N 5A@A CON"INU? . MOR,U1 CROBN . iareea
care nu is(are. O (erec$e nu (oate avea co(ii. *%i cu!(ără un cocRer s(aniel, obe'. E (us la regi!,
(ri!e%te !0ncare o ată (e 'i. C0inele se uită u(ă &iecare #!bucătură, ar nu (ri!e%te ni!ic. 1e
#!bolnăve%te e Morbus Cro$n. Cau'a/ - &uria totală asu(ra as(ectului #n&o!etării. <"oată lu!ea #!i
ia untul e (e (0ine, sunt &oarte su(ărat că trebuie să su&ăr e &oa!e=.
Arta tera(eutului e e a se trans(une #n su&letul (acientului, inclusiv #n a ani!alului. De
&iecare ată c0n !0nca, stă(0nul #i ăea o bucăţică. Du(ă 2 'ile i-a is(ărut iareea %i s-a vinecat.
"U,URI6E CO6EC"OARE RENA6E . 5a'a activă a unui (acient la iali'ă. Oa!enii !ari
care nu sunt gra%i acu!ulea'ă a(ă . &a'a activă. 5a'a e vinecare . vinecare tuberculoasă e (ietre
la rinic$i. CON56IC"U6 5UGARU6UI/ <sunt (e &ugă, &ug e ceva= sau CON56IC"U6 DE
E>I1"ENF?, CJND E AOR,A DE "RU9 EI AIAF? 1AU CON56IC"U6 E>I1"ENFEI
5INANCIARE. 9ri!ele ouă (ot &i %i iagnosticul (entru cancer. C0n se iagnostic$ea'ă la (lă!0ni,
c0n la rinic$i. Atunci c0n !eicul s(une/ aveţi cancer %i &oarte (uţin ti!( e trăit. Asta a-unge la
(lă!0ni. Meicul s(une/ la cancerul e s0n aveţi P;U %anse e vinecare . cancer la rinic$i.
E+istă %i co(ii care acu!ulea'ă a(ă. 6a co(ii nu e vorba e iagnostic, nu e a%a acut, nu e
vorba nici e bani. El se si!te lăsat singur. 5ugarul, c0n !a!a #%i res(inge co(ilul %i #l tri!ite ba la
3T
3T
vecini, ba la rue. Atunci el acu!ulea'ă a(ă. Acest (rogra! #l avea stră!o%ul care trăia #n !are. C0n
e la ţăr! %i #n (ericol să se usuce, (orne%te (rogra!ul biologic care #i s(une să bea !ult %i să nu
eli!ine, să nu urine'e. Ast&el (oate su(ravieţui (erioaei e uscăciune (0nă la ur!ătorul &lu+.
Aceste tuburi colectoare renale . (ri!ul (rogra! s(ecial.
1inro!ul . !ai !ulte (rogra!e #n acela%i ti!(. Din (unct e veere al #nţelegerii, este !ai
bine să #nţelege! acest sinro! al tuburilor colectoare renale ec0t in&arctul, u(ă Ba!er.
Restul tubului igestiv gros are acest con&lict. Cu c0t !ai #n s(ate e (o'iţionat cancerul, cu at0t
!ai ticălos e con&lictul . carcino!ul rectal.
CREIERU6 MIC . 1ECFIUNEA DE 1U1.
*n s(ate ave! CORIUM . er!a . stratul !i-lociu al (ielii. Cau'a e MURD?RIREA .
acneea, $er(es, @ona @oster, ciu(ercă, le(ra, ciu!a. *n acest releu se (o'iţionea'ă cancerul e s0n.
$piderma e controlată de S*-A#3A *$#$%#A+".
1tratul e+terior re(re'intă #ntoteauna es(ărţire.
*n !i-loc e 9ERICARDU6/ - A"AC *M9O"RIAA INIMII . #!(unsătură sau un iagnostic
C<sunteţi bolnav e ini!ă=D sau tatăl !eu a avut un in&arct %i eu l-a! vă'ut. *ncercă! să #ntări! 'iul
in a&ară. Acesta e sensul biologic.
9ERI"ONEU EI 96EUR?. De la creierul !ic e eter!inantă lateralitatea. Atacuri #!(otriva
sto!acului %i a (lă!0nilor.
CREIERU6 MARE . &a'a activă . i!inuarea nu!ărului e celule . evalori'area e sine.
Aentricolele . s(aţii goale u!(lute cu lic$i cerebros(inal, are legătură %i cu !ăuva s(inării. 9rin
acest lic$i &urni'ea'ă $rană la celulele nervoase. 1(re interior . 'onă-ta!(on (entru a (utea ca(ta
ee!ul.
5iecare O1 are un conţinut s(eci&ic.
MANDI,U6A . con&lictul e a nu (utea !u%ca, aversarul !eu e (rea (uternic. 5a'a activă .
inţii se !i%că, ca, nu oare. 5a'a e vinecare . #nce( să oară. 1to!atologul s(une/ <bacteriile sunt
e vină, nu ţi-ai s(ălat inţii=.
"E1"ICU6E EI OAARE, 9ARENCBIMU6 RENA6.
9ACIEN" CU BI9ER"EN1IUNE . &a'a activă a con&lictului e lic$i . (rea !ult lic$i. E+/
e a(roa(e să se #nece, inunaţie, un aco(eri% (rin care (louă. Necro'ă #n (arenc$i!. Urină (ri!ară.
9entru ca cor(ul să (oată să eli!ine substanţa in urină, riică tensiunea arterială. C0n s-a re(arat
casa, intri #n &a'a e vinecare %i tensiunea arterială se stabili'ea'ă. Din necro'ă cre%te un c$ist . are
nevoie e :luni (entru a se #ntări. 6a s&0r%itul (erioaei e vinecare acest c$ist (rouce urină. Acesta
e sensul biologic. Con&lictul . (rea !ulte lic$ie. Natura !ai <li(e%te= un organ #n (lus care (rouce
lic$ie %i ast&el #%i (oate re'olva (roble!a.
MIOCARDU6 . !usculatură striată, aio!a !usculaturii sc$eletului. Musculatura striată
neteă e cea igestivă. Con&lictul (entru ventriole/ - !ă si!t su(rasolicitat vis-a-vis e (artener sau
!a!ă-co(il. 5a'a activă . !u%c$iul ini!ii necro'ea'ă. 5a'a e vinecare . (rin in&la!are se re(ară
!u%c$iul ini!ii.
*n &a'a activă . atac e(ile(tic al !u%c$iului ini!ii sau in&arct !iocaric. In&arctul in (artea
rea(tă . (resiunea s0ngelui cre%te %i a! cra!(e. In&arctul (e (artea st0ngă . căere totală a
circulaţiei, a tensiunii. 1unt !ai !ulte in&arcte e ini!ă. "rebuie eosebit #ntre cele coronariene %i cel
!iocaric.
1COARFA CERE,RA6? . cea !ai nouă %i co!(le+ă (arte a creierului.
4; ianuarie 4;33
6a in&arctul !iocaric %i in&arctul coronarian e vorba e alt ţesut . e(iteliu #n (lăci %i !u%c$iul
ini!ii. Din (unct e veere al cri'ei #n (ri!ul ca' ave! absenţa, #n al oilea ca' atacul e(ile(tic.
Releul in rea(ta ini!ii e releul #ncet %i la o urată e (este : luni a con&lictului nu se !ai tri!ite nici
un se!nal %i ini!a se o(re%te. *n al oilea ca' ave! o ta$icarie, e!bolie (ul!onară, ureri (uternice,
tensiunea arterială cre%te, !u%c$iul se ru(e %i curge s0nge #n ini!ă. 6a s&0r%itul (erioaei e vinecare
!u%c$iul ini!ii e !ai (uternic ca #nainte . acesta e sensul biologic.
9artea (artenerului e (artea care ţine sabia iar (artea !a!ă-co(il e (artea cu care ţine scutul
(entru a (rote-a !a!a %i co(ilul. "oţi cei care nu sunt &i'ic !a!ă sau co(il sunt (arteneri.
*n ca'ul co(iilor ao(taţi. Dacă a &ost bebelu%, ave! co(ilul (e (artea !a!ă-co(il, co(ilul ne
are (e (artea (ărinţilor. Dacă ao(ţia a avut loc la (erioaa (ubertăţii, atunci e (artener.
3V
3V
1COARFA CERE,RA6? . cea !ai t0nără %i !ai co!(le+ă (arte. @ona !otorică este e
lăţi!ea unui eget. Di!inuarea &uncţionalităţii. 9entru !u%c$ii striaţi e+istă 4 relee #n creier/ - (ri!ul
releu #n scoarţa cerebrală . releul centrilor !otorici. De acolo (leacă co!ana la !u%c$i. Dacă nu a!
(utut să re'olv un con&lict !otoric, acolo se va instala un &ocar Ba!er %i va &i o i!inuare a
&uncţionalităţii. A! un &el e (arali'ie. Al oilea con&lict va &i e evalori'are %i se va &or!a un nou
&ocar Ba!er #n !ateria cenu%ie. *n releul (entru !usculatura (arali'ată se va trans!ite orinul (entru
necro'ă. Ca ur!are, !u%c$iul se va atro&ia. Atro&ierea e #ntoteauna cau'ată e evalori'are. Dacă se
re'olvă con&lictul !otoric, a-ung in nou se!nale la !u%c$i . (ot !i%ca !0na %i re'olv %i con&lictul e
evalori'are.
@ONA 1EN@ORIC? . 9IE6EA . #n (artea in s(ate a scoarţei cerebrale.
COR"E>U6 AI@UA6 9RIMAR . CORNEE EI CRI1"A6IN.
9entru ,U@E ave! nevoie e (ărţi sen'orice %i !otorice #n creier !ai !ari ec0t (entru
genunc$i. ,u'ele sunt sensibile sen'oric %i !otorial. Ei (entru !0ini %i (icioare e nevoie e !ai !ulte
creier (entru a le iri-a.
DE 6A CREIER 6A NIAE6U6 ORGANE6OR - ganglioni li!&atici %i căile e ie%ire ale
glanei tiroie Cgu%a #n &a'a e vinecareD.
Gru(a galbenă . ţesuturi e ti(ul glanelor. Gru(a cu ro%u . ţesuturi e ti(ul e(iteliului #n
(lăci.
Smal5ul din5ilor, eesubt e răăcina %i !a+ilarul. 5iecare inte #n (arte are un con&lict
(ro(riu e !u%cătură. Con&lictul (e care #l are entina e că nu (oate să !u%te, la &el %i !anibula,
(entru că aversarul e (rea (uternic.
1!alţul inţilor . CARII6E . NU ARE AOIE 1? MUE"E. E+/ - &ratele !ai !ic acasă %i l-a%
(utea lovi ar !a!a nu !ă lasă. A! carii. Dacă a! un &rate !ai !are/ a% vrea, ar nu (ot, (entru că e
(rea (uternic. Gaură #n inte.
Incisivii, caninii %i !olarii. Cu incisivii a(ucă! sau ne a(ără!. Cu caninii (rine!, a(ucă!,
cu !olarii s&ăr0!ă!. E o i&erenţă acă vreau să !ă a(ăr su s-o s&ăr0!. Are i!(ortanţă %i
lateralitatea. 5ratele e (e (artea (artenerului.
RE6EE 9EN"RU G6ICEMIE/ - reucerea &uncţionalităţii. Insula al&a (rouce glucaron %i
acă un &ocar Ba!er e activ nu se !ai (rouce insulină %i ave! $i(erglice!ie. Dacă un &ocar Ba!er
aco(eră a!bele relee, ave! $i(o %i $i(erglice!ie %i acesta e iabetul e ti( 4. 9ute! trăi &ără insulină,
cu gri-ă %i ali!entaţie . iabetul v0rstei. Nu are ni!ic e-a &ace cu v0rsta, ci cu con&lictele.
@ONA MO"ORIC? . 9ICIOR . (artenerul (leacă %i nu-l (ot reţine . (arali'ia (iciorului
re(t . &ocarul Ba!er #n (artea st0ngă a creierului. 1en'orial se (oate asocia cu (ielea. 5ocar Ba!er
#n 'ona sen'orială. Dacă con&lictul e es(ărţire e resi!ţit ca &oarte brutal, va &i i!(licat (eriostul .
'ona va &i &oarte rece.
@ONA MU1CU6A"URII ,RONBIA6E EI A 6ARINGE6UI. Musculatura se contractă .
bron%ită s(astică sau ast!ă bron%ic.
MU1CU6A"URA 6ARINGE6UI . !usculatura se contractă . nu (oţi res(ira . s(as! sau
ast! laringian.
Deesubt, #n (artea sen'orică . MUCOA1A ,RONEIC? . #n &a'a e vinecare e(iteliul #n
(lăci va &i in&la!at %i ave! bron%ita.
"ot ce !eicina clasică e&ine%te ca %i carcino! C!a!ar, e ve'icăD e &a(t e o in&la!aţie cu
rol e vinecare. 9rin in&la!are se #nc$ie ast!ul bron$ial. 6a s&0r%itul (erioaei e vinecare
in&la!aţia se retrage %i (lă!0nul se o+igenea'ă in nou.
MUCOA1A 6ARINGE6UI . #n &a'a e vinecare e%ti răgu%it sau cancer la laringelului.
RE6EE6E INIMII . cooronea'ă arterele coronariene %i venele. 6a !a!ă . U"ER, CO6U6
U"ERIN, la bărbat . "E1"ICU6E.
CUR,URA MIC? A 1"OMACU6UI . tu!oarea sto!acală, ulcerul activ sau la uoen căile
ve'icii biliare . #n &a'a e vinecare a! avea $e(atita %i căile e eli!inare ale (ancreasului.
REC" . e(iteliu #n (lăci . $e!oroi'i.
CON"RO6U6 "RAC"U6UI URINAR . rinic$i, căile urinare, ve'ica urinară, uretra.
Marca-ul &oarte &in . teritorii . rea(ta !asculin, st0nga &e!inin. Conţinutul con&lictelor
(entru aceste relee in creier. Releele gluco'ei a(arţin W unei (ărţi %i W altei (ărţi . !asculin, &e!inin.
Ce si!te (artea bărbătească (entru relee . (e rea(ta. Ce si!te (artea &e!eiască (entru relee . (e
st0nga.
3:
3:
1enti!entul !asculin e con&lictul e #!(otrivire Ce+. !ă #!(otrivesc %e&ului, #!(otriva ve%tii
că a! (ierut (e cinevaD. 1enti!entul &e!inin e con&lictul e &rică, asociat cu sc0rba, sila, #n acela%i
ti!( Ce+/ (ăian-enul, (ractica se+uală, se+ul oral, (rietena !ea care s-a otrăvit cu un (e%te %i a
vo!itatD.
9entru ,RONBII, 6ARINGE . (artea bărbătească . 5RICA 9EN"RU @ONA MEA,
"ERI"ORIU6 MEU. Rivalul e (e (unctul e a (ătrune (e teritoriul !eu, sau un (artici(ant la tra&ic,
băieţelul (e care !a!a #l lasă la grăiniţă %i #i s(une că vine (este N ore să #l ia sau $oţul care intră (e
&ereastră. ,ărbatul trece i!eiat la atac, av0n &rica (entru teritoriu. 9e 9AR"EA 5EMININ? .
5RICA EI 1UR9RI@A. Boţul intră (e gea! . #%i (une (ătura (e ca(, se ascune. Intră #n e&ensivă. 6a
&el (oate &i %i #n tra&ic. 9ierere e teritorialitate sau clasica bătălie (entru teritoriu.
Contea'ă &oarte !ult starea $or!onală.
5e!eia (ărăse%te bărbatul, #%i (iere locul e !uncă . (entru (artea &e!inină . &rustrarea
se+uală . #%i (rine soţul #n &lagrant, un viol, -ocul e-a octorul, revistele (orno, #%i sur(rine (ărinţii,
consult brutal neelicat la !eic. 9entru (artea !asculină . su(ărarea, &uria, legată e teritoriu .
rivalul e (e teritoriul !eu, #n tra&ic . iiotul !i-a lovit !a%ina sau soţia !ea !ă #n%ală, cearta (entru
bani.
9e (artea &e!inină ti(ic e con&lictul e ientitate . cine sunt eu7 Cu! ar trebui să (rocee'7
Un $oţ #n casă . bărbatul si!te &urie, soţia e ne$otăr0tă.
Con&lictul e !arcare a teritoriului . nu (ot stabili graniţele.
,ărbatul are teritoriul e+terior, &e!eia . teritoriul interior.
,ărbatul, ini&erent e lateralitate, reacţionea'ă cu un con&lict e (e lista e (e (artea rea(tă.
9ri!ul con&lict nu (oate &i un con&lict &e!inin. *n co(ilărie nu e+istă sc$i!bări. ,ăiatul are un
co!(orta!ent !asculin. Analog, &e!eia, ini&erent e lateralitate, acă se a-unge la un con&lict, va &i
unul in lista st0ngă. 5e!eia nu are un senti!ent !asculin e teritorialitate.
Această $artă e valabilă (entru re(taci, la st0ngaci se #ntoarce. 9ri!ul con&lict/ $oţul (ătrune
(e &ereastră. ,ărbatul #l atacă (e $oţ. Dre(taciul va avea con&lictul (e !usculatura sau !ucoasa
bron$ială sau #n a!0nouă. *n &a'a e vinecare . (arali'ia !usculaturii bron$iale. De !ulte ori nu se
observă iar !ucoasa ulcerea'ă. Ulceraţia se e+tine, (ri!esc !ai !ult aer #n (lă!0ni, că trebuie să
res(ing rivalul. A! alungat rivalul, a! re'olvat con&lictul. 5a'a e vinecare . !usculatură . atac
e(ile(tic, e+(ectorea'ă !ai bine !ucoasa.
,ărbatul st0ngaci . săritura calului. I se (rovoacă &ocarul Ba!er (e (artea &e!inină, ar e
resi!ţit !asculin. Mucoasa laringelui . răgu%e%te.
6a &e!eie . trece #n e&ensivă. 1e ascune sub (at. Reacţionea'ă cu o &rică, tea!ă, s(eci&ic
&e!inină. Dacă &e!eia e re(tace . (roble!a la laringe. Aa răgu%i #n &a'a e vinecare. Dacă e
st0ngace . săritura calului. A(are &ocarul Ba!er #n 'ona bărbătească, ar e resi!ţită &e!inin. Aa &ace
bron%ită.
5e!eia re(tace sau st0ngace reacţionea'ă la &el . tea!a, ar organic i&erit. Dre(tacea .
(roble!e cu laringele, st0ngacea . (roble!e cu bron$iile.
Un rol &oarte i!(ortant #l -oacă nivelul e $or!oni #n această teritorialitate. Nivelul e
$or!oni se (oate sc$i!ba (erioic, e-a lungul vieţii.
E+/ $oţul intră #n casă la bunici. ,unicul reacţionea'ă &e!inin, bunica !asculin. ,unica
re(tace . (roble!e la bron$ii. Dacă e st0ngace . (roble!e la laringe. ,unicul re(taci . (roble!e la
laringe, bunicul st0ngaci . (roble!e la bron$ii.
Al oilea con&lict/ - (ri!ul con&lict #nc$ie această (arte e teritorialitate. Al oilea con&lict va
lovi #n teritoriul e vis-a-vis %i tot a%a va &i %i resi!ţit.
E+/ - !a!a ivorţea'ă %i (ărăse%te &a!ilia. ,ăiatul va avea o (ierere e teritorialitate
!asculină vis-a-vis e !a!a sa. Ma!a a(arţine e teritoriul său. Dacă e re(taci . 5ocar Ba!er #n
'ona releului arterelor . angină (ectorală . <!i-ai &r0nt ini!a= . ureri (uternice e ini!ă. ,ăiatul nu
(oate re'olva con&lictul . rese!nare cu situaţia. Releul ini!ii e reglat e o (erioaă e P luni. Dacă
ti!( e P luni re'olvă con&lictul . renunţă. Această renunţare #i #nc$ie (artea teritorială rea(tă
!asculină. Nu !ai are co!(orta!ent teritorial. Aa &i <castrat cerebral=.
9artea st0ngă &e!inină e liberă. Cu acest (ri! con&lict băiatul evine con&lictiv &e!inin. Cu
acest (ri! con&lict (oate eveni $o!ose+ual. Aa &i un bărbat &e!inin, &oarte slab (si$ic. Dacă #i va
intra $oţul #n casă va reacţiona cu &rică, ca o &e!eie . con&lict e laringe.
4;
4;
Dacă băiatul e st0ngaci . con&lict e teritorialitate . săritura calului. 1e &or!ea'ă (e (artea
st0ngă, resi!ţit !asculin. 1t0ngaciul intră i!eiat #ntr-o (si$o'ă (ri!ară, evine i!eiat !aniac/
ina!ic, are c$e& să &acă ceva, (er!anent e activ, trece (rin viaţă '0!bin, se bucură e orice, tot ceea
ce &ace va &i e+acerbat. Cei e(lin !aniaci ies #n (ielea goală %i se si!t u!ne'ei. 1e #nc$ie (artea
&e!inină, ră!0ne !asculinul esc$is. Nu e un al&a. Iniviul al&a are a!bele 'one libere. Asta #l
e&ine%te (e al&a.
E+istă %i &e!ei al&a.
1t0ngaciul nu e un al&a. 1e ă #n s(ectacol ca %i cu! ar &i %e&ul. E $o!ose+ualul e ti( !ac$o.
Dacă acestui st0ngaci #i intră $oţul (e &ereastră, va reacţiona cu al oilea con&lict %i va a(ărea &ocarul
#n bron$ii. A oua reacţie va &i tot !asculină.
9ri!ul con&lict la o &etiţă. E+/ - -oaca e-a octorul. A &ost (rinsă. Dacă e re(tace/ con&lict
se+ual #n releul venelor. I se #nc$ie (artea rea(tă &e!inină. Con&lictiv e !asculină, ar nu (si$otic.
Dacă !enstruaţia vine !ai t0r'iu sau !ai evre!e e 33 ani, (robabil că s-a #nt0!(lat ceva. Este
!asculină. Dacă acestei &etiţe !asculine #i va intra c0nva $oţul (e gea! . va reacţiona cu un con&lict
!asculin . 'ona bron$iilor.
5ata st0ngace/ - săritura calului. 5ocar Ba!er #n 'ona !asculină, resi!ţit &e!inin. I se #nc$ie
(artea rea(tă, !asculină %i ea ră!0ne &e!inină. Intră #n (si$o'a (ri!ară . evine e(resivă .
lini%tită, nu se agită, nu '0!be%te, cu c0t a &ost con&lictul !ai (uternic cu at0t va &i !ai e(resivă. Cei
e(resivi su&eră, !aniacii sunt cei &ericiţi. *n a!bele ca'uri e o istorsionare a realităţii (si$otice.
De(resiv M &e!inin, !aniac M !asculin.
1e (oate #nt0!(la ca o st0ngace să aibă (ri!a !enstruaţie la : ani. 9rin e(resie va eveni
$i(er&e!inină. Intră $oţul . al oilea con&lict &e!inin . va reacţiona cu &rică, tea!ă. Două &ocare
Ba!er #n a!bele (ărţi . st0nga-rea(ta. Aorbi! e o constelaţie. 9entru constelaţiile care se a&lă #n
interiorul 'onelor sunt 2 criterii/ 3. #nce(0n cu al oilea con&lict se o(re%te !aturi'area e!oţională.
Ră!0n co(ilăro%i. 4. *nce(0n cu al oilea con&lict s o(re%te !asa con&lictului, se o(re%te cancerul. 2.
*nce(0n cu al oilea con&lict trebuie să ne #nc$i(ui! o balanţă/ sunte! !aniaco-e(resivi. 1e
#nt0!(lă nu!i #n interiorul 'onelor. De(ine care con&lict are !ai !are greutate.
9artea !asculină !ai esc$isă ec0t cea &e!inină/ - !aniaci %i !asculini. 9artea !asculină
!ai #nc$isă . e(resivi %i &e!inini. 5e!eia e(resivă e o &e!eie &e!inină. ,ărbatul !aniac e un
bărbat !asculin. 5e!eia !aniacă e o &e!eie !asculină.
*n &uncţie e cu! intră (e %ină, e !aniac sau e(resiv.
5etiţa re(tace. Dacă e !aniacă, va &i !asculină %i va ră!0ne &oarte greu graviă. 9ri!ul
con&lict #i #!(ieică ciclurile, al oilea con&lict #i auce !enstruaţia. Dacă a &ost (e la 3N ani, u(ă 3-4
să(tă!0ni va avea (ri!ul ciclu. Dacă e e(resivă, e &e!inină %i va (utea ră!0ne u%or graviă. Dacă va
&i !aniacă, va avea ovulaţie, ar ovulul nu se va nia, nu se va (rine e !ucoasa uterină. "rebuie
ausă (e %ina con&lictului e (e (artea rea(tă. "rebuie (us (atul sub &ereastra (e une intră $oţul. Aa
eveni e(resivă %i va ră!0ne graviă.
De(resivele su&eră. "rebuie să -oci cu ele -ocul e-a octorul %i vor eveni &ericite %i (ot
ră!0ne #nsărcinate.
C0n cuno%ti con&lictele, (oţi să te -oci (e (si$ic ca %i cu! c0nţi la (ian.
*A!.T-++ 6/.N$6
"O" CE 1E DE15?EOAR? *N MOD CRONIC. EINA NU E A6"CEAA DECJ" O
A6ERGIE. Unii sunt alergici la (olen, alţii sunt alergici la (ersoane. Mecanis!ul e acela%i. E+/ !ă
#!(ieic (e scări. 5ac oc$ii !ari %i creierul &ace ca un a(arat ro%u/ reţine !irosuri, lu!ină, culoare,
etc. Dacă se va !ai #nt0!(la vreoată, creierul !ă va averti'a că e la &el %i va (orni (rogra!ul s(ecial
#n avans, care să !ă a-ute (e !ine să re'olv (roble!a. Dacă (ri!a ată a! acţionat !otoric cu un atac
e(ile(tic, e acu! voi reacţiona cu !usculatura, cu intestinele. Dacă (ri!a ată a &ost un con&lict e
!iros, #ntoteauna voi reacţiona cu !ucoasa nasului.
*N"O"DEAUNA AOI REACFIONA 6EGA" DE CON56IC"U6 ORIGINAR. ORICE
EIN?, A6ERGIE, NE INDIC? *NA9OI 9RIMU6 CON56IC". 9e viitor a-unge să vă scara sau
covorul ro%u e (e scară %i eu voi reacţiona alergic. De ce nu se a-unge !ereu (e %ine sau (oate &i (e )
%ine #n acela%i ti!(7
43
43
E+/ la(tele e %ina. Dar cu ce si!(to!e reacţionea'ă el7 Cu intestinele . su(ărare. 9ielea .
con&lict e es(ărţire.
EINA NU E CEAA INAEN"A" DE NA"UR? 9EN"RU A NE CBINUI, CI E UN 1I1"EM
DE AAER"I@ARE DIN "IM9. ODA"? NU AM 5O1" A"ENFI, 1-A AOUN1 6A UN CON56IC",
CREIERU6 A RECE9FIONA" "OA"E CIRCUM1"ANFE6E 9EN"RU CA 9E AII"OR 1? NE
AAER"I@E@E DIN "IM9. O EIN? 9OA"E AAEA E5EC" O AIAF? *N"REAG?.
Ani!alele recunosc %inele %i le !e!orea'ă. Oa!enii (robabil că nu !ai observă %inele. De
cele !ai !ulte ori nu !ai observă! &a'a activă, a-unge! la &a'a e vinecare, nu !ai vee! legătura
cu %ina %i ne !iră! e ce sunte! bolnavi cronici.
E (osibil la ţesuturile glanulare că #n &a'a activă (roli&erea'ă nu!ărul e celule cu 3;;;, #n
&a'a e vinecare se esco!(un 33;; %i acă sunt #ntr-o &a'ă activă continuă, is(are ţesutul/
&uncţiune reusă a tiroiei, s0ni care at0rnă. 6a ţesuturile active/ &a'a activă . necro'e iar la s&0r%itul
&a'ei e vinecare ţesutul va &i !ai gros. 5a'a e vinecare continuă/ li(o!, sarco!, necro!, se
#nţe(ene%te coloana vertebrală, tenoanele evin rigie.
1e (oate #nt0!(la să a(ară brusc !ai !ulte %ine.
CJND EE"I 9E EIN? NU CREE"E MA1A CON56IC"UA6?. Dacă o 'i voi &i (e %ină, o 'i
voi &i bolnav.
RECIDIAA 1E DE15?EOAR? 1INCRON 9E "OA"E CE6E 2 NIAE6E/ (si$ic, creier,
organe.
"oate &uncţionea'ă (rin inter!eiul creierului. E+/ alergie la &0n . vă la "A &0n %i a! e-a
alergia.
E>I1"? 4 "I9URI DE EINE. 5IECARE NE ARA"? *NA9OI 19RE CON56IC". Ne arată
#na(oi s(re o #nt0!(lare care s-ar (utea #nt0!(la oric0n.
9RIMU6 "I9/ Con&lictul nu e soluţionat %i %ina e (arte a con&lictului. "rebuie să evit %ina %i
voi &i sănătos. Dacă urc (e %ină, voi reciiva.
A DOUA GRU9? ne arată #na(oi către un eveni!ent/ ce s-a #nt0!(lat atunci e i!(osibil să se
!ai #nt0!(le. Această %ină e #n aer. 1-a i'olvat %ina %i se #nt0!(lă instantaneu, acă g0nesc că nu se
!ai (oate #nt0!(la. Dacă obiectul con&lictului nu !ai e+istă, %ina is(are e la sine %i alergia is(are
%i ea.
E+e!(lu (entru (ri!a gru(ă/ - con&lictul nu a &ost soluţionat, #nt0!(larea se (oate re(eta
oric0n. Unul a alunecat (e st0l(. Con&lictul #n sine e #ntoteauna %ina (rinci(ală. Dacă ar &i băut un
(a$ar cu la(te ar &i avut o %ină alăturată, %ina cu la(tele. Ceea ce s-a #nt0!(lat atunci, e a nu se (utea
ţine, se (oate #nt0!(la oric0n. "rebuie să evite %ina. Ei acă se urcă (e un scaun (oate reciiva. C0n
coboară are o reciivă e(ile(tică.
6a !usculatura striată e ti(ic. O!ul e (e %ină %i are i!eiat atacul e(ile(tic, cel !ai t0r'iu
(este 3-4 'ile. Merge &oarte re(ee. De(ine e !asa con&lictuală.
Desensibili'area. Mă uc con%tient (e %ină. "era(eutul trebuie să recunoască acă (ersoana
(oate să re'olve ast&el con&lictul sau nu. 1unt con&licte (e care nu le (ot re'olva. Dacă #l (ui voit (e
%ină, va avea reciivă. Cel !ai bine e să eviţi %ina. Atunci e%ti sigur.
Al oilea ca'/ cau'a nu (oate &i soluţionată. Con&lictul trebuie căutat acolo, une a &ost (ri!ul
si!(to!. Restul !erge (e %ină.
C0n re'olvi un con&lict !otoric . (arali'ia . a(are i!eiat cri'a e(ile(tică.
"re!uratul e un se!n al soluţionării. 9arRinson e un se!n al vinecării continue, care e
con&lict-activă.
5iecare #%i are (ro(ria realitate.
E+/ - (acient e 2; e ani cu sarcoio'ă la (lă!0ni . in&la!aţie a alveolelor . ţesutul
enoer!ic . P;U ca(acitate (ul!onară, #n scăere continuă. C0n era stuent !ergea (e bicicletă
s(re universitate. A traversat (e ro%u. *n cli(a c0n a &ost la !i-locul stră'ii, a vă'ut că se #nrea(tă o
!a%ină s(re el %i s-a g0nit că nu !ai a-unge (e cealaltă (arte. Aceea a &ost &rica e !oarte %i i s-au
(rogra!at %inele. De atunci, e c0te ori !ergea cu bicicleta %i traversa straa, avea o reciivă. C0n
lăsa -os bicicleta, intra #n &a'a e vinecare. "era(eutul i-a s(us să evite acea intersecţie. A renunţat
co!(let la !ersul (e bicicletă %i 3 an !ai t0r'iu !eicii i-au s(us că nu !ai are acela%i iagnostic.
Ca(acitatea (ul!onară era e :)U. Nu a renunţat la &u!at. 5u!atul ră!0ne o otrăvire cronică. Nu e
sănătos, ar nu (rovoacă cancer. Con&lictul nu e re'olvat . acă (este 4; e ani se urcă iar (e bicicletă
con&lictul va &i in nou activat. Eina e !ersul (e bicicletă. Oric0n i-ar (utea ie%i #n &aţă o !a%ină.
44
44
Al oilea ca'/ - sarcoio'ă a (lă!0nului, (acient e T; e ani, !ască (entru o+igen. Accient
#n lanţ (e autostraă, el (rins #n e(ava !a%inii. Eina e !ersul cu !a%ina. *n e+cursie #n Austria nu a
!ers eloc cu !a%ina %i i-a !ers tot !ai bine. Acasă a !ers in nou cu !a%ina %i starea lui s-a agravat.
Nu (oate să renunţe la !ersul cu !a%ina.
Nu e+istă alternative la legile naturii.
E+istă con&licte a%a-'is !inore.
E+/ - (artenerul #ţi s(une o (ro(o'iţie ne(otrivită. 9artenerul e %ina, ar (utea s(une in nou ce
a 'is. C$iar acă e un lucru !inor, (oţi cobor# intensitatea, (ovestin !ereu acest incient. Aorbi! e
ca'uri !inore, nu grave. Dacă (artenerul te #n%eală %i tot (ovestesc, o să a! reciive (uternice.
NICI O EC@EM? NU A9ARE 5?R? UN CON56IC" DE DE19?RFIRE. 6OCU6 UNDE
A9ARE EC@EMA *FI INDIC? 6OCU6 DE UNDE A 9ORNI" CON56IC"U6.
EC@EME DE CON"AC" . con&lict e es(ărţire e+tre! . creierul !e!orea'ă obiectul. E+/
(lasticul e la volan.
Alt ca'/ (o'iţia !0inilor e %ina. 9ielea reacţionea'ă &oarte re(ee. Eina (oate &i conusul #n
sine al unei !a%ini.
5A@A AC"IA? 6A 9IE6E/ - li(sa sen'aţiilor, (entru a uita es(ărţirea. Ave! sensul
biologic. 5A@A DE AINDECARE/ - urerile. 1en'aţia că %i-ar &i ars egetele. Con&lictul nu se (oate
re'olva, oric0n (oate avea un (osibil accient.
Con&lictul e es(ărţire/ a vrut să se eli!ite'e e (artici(anţii la tra&ic.
E>I1"? 4 "I9URI DE DE19?RFIRE/
• AREAU 1? 5IU DE19?RFI". E&ecte (e (artea interioară a cor(ului.
• NU AREAU 1? 5IU DE19?RFI". A! toate e&ectele (e (artea e+terioară a
cor(ului.
Alergiile evin in ce #n ce !ai acute. Mecanis! &oarte si!(lu. E+/ o (isică sare #n (atul
bebe-ului. Co(ilul si!te tea!ă %i !e!orea'ă (ărul e (isică. Devine alergic la (ăr e (isică. Mai
t0r'iu intră #n ca!eră une e c0ine %i (isică. E alergic %i la c0ine %i la (isică. Intră #n gra- une e un
c0ine %i un cal. 9rin c0ine are reciivă, evine ast&el alergic %i la cal. E o!inant ast&el con&lictului cu
(isica, care a avut loc #n ur!ă cu ) ani.
E+/ o (erec$e t0nără. ,ărbatul e st0ngaci %i are o u!&lătură (e testiculul re(t e la T ani. E
vorba e o (ierere legată e !a!ă, e un ani!al (e care #l iubea. 6a T ani %i-a au'it (ărinţii iscut0n
%i !a!a #i s(unea tatălui că ea se o!oară. Avea o soră cu $anica( %i !a!a sa era &oarte obosită.
9oveste%te con&lictul %i brusc are un atac e(ile(tic, ur!at e o urinare easă. "esticulul e #n !ateria
cenu%ie iar atacul e(ile(tic e iri-at e scoarţa cerebrală. 6a un con&lict iniviual, (oţi reacţiona cu
!ai !ulte (rogra!e s(eciale, si!ultan. El a reacţionat %i !otoric atunci, nu nu!ai cu testiculul. El
#ncerca să asculte ce vorbesc (ărinţii %i e asta se !i%ca ciuat #n ti!(ul atacului e(ile(tic.
9rin recunoa%terea con&lictului său, el a su&erit o reciivă. Con&lictul nu e re'olvat/ !a!a %i
acu! ar (utea să-%i ia viaţa. 6-a !e!orat ca %ină (e Bel!ut.
Al oilea ca', con&lictul nu !ai are obiect, ar noi nu a! reali'at. 9rin reali'area &a(tului că
asta nu se !ai (oate #nt0!(la, se re'olvă alergia.
E+/ - ceva (ierut #n !e!orie. Un agricultor e N; e ani are alergie teribilă la &0n. Etie cu! a
#nce(ut, la ) ani s-a tăvălit (e (a-i%te %i a avut &aţa u!&lată. Cineva #i s(une că e (osibil ca sora lui să #l
&i #!(ins atunci (e (a-i%te. De atunci nu !ai are alergie. 9e sora lui o iube%te &oarte !ult. A &ost
(rogra!ată %ina . (a-i%tea, &0nul. 5a(tul că sora lui l-a #!(ins a ascuns #n !e!orie. 1ora lui era !ai
!are cu 4 ani. Nu #l !ai #!(inge, asta nu se !ai (oate #nt0!(la.
E+/ - alergie la !ere. Un !eic avusese o ceartă cu &osta soţie #n legătură cu !erele %i e
atunci nu !ai (oate !0nca aceste !ere. 1e g0ne%te că ceea ce s-a #nt0!(lat atunci nu se !ai (oate
re(eta, (entru că &osta soţie nu !ai e cu el. Cu!(ără un !ăr, !u%că in el, nu !ai are alergie, (entru
că nu se !ai (oate #nt0!(la.
E+/ - o &e!eie su&eră e a&te e la v0rsta e ) ani. Etie că asta e alergie la nuci. A5"E/
CON56IC" C? AREI 1? 1CUI9I CEAA A5AR? . *N GUR? 1E 5ORMEA@? U6CERAFII,
AO6UMU6 DEAINE MAI MARE. Acesta e sensul biologic ca eu să (ot să scui( a&ară. *n &a'a e
vinecare (rin in&la!are se re(ară. 9robabil că la ) ani a vrut să scui(e ceva a&ară %i s-a &or!at %ina .
nucile. Era u(ă ră'boi, s-au us la vecini să &ure nuci. Aecina a #nce(ut să strige la ea, !a!a lor a
au'it, a venit %i le-a at c0teva la &un. Acesta a &ost con&lictul. Ori e c0te ori !ăn0ncă nuci, !intea ei
42
42
s(unea că a luat-o la &un c0n !0nca nuci. Con%tienti'ea'ă că nu se !ai (oate #nt0!(la, !ăn0ncă o
nucă, i se !ai &ace o a&tă !ică %i a(oi nu i se !ai &ace nicioată.
"rans!iterea genetică e ceva si!ilar cu (ăcatul originar. Nu e+istăK
E+/ - !igrena unei oa!ne e N; e ani. De la T ani are (er!anent !igrene &oarte (uternice.
1i!te urerea (0nă -os #n !a+ilar.
MIGRENA E1"E 5RICA DE UN 9ERICO6 CARE AINE DIN 5AF? C?"RE MINE, M?
A"AC? 5RON"A6, RE19EC"IA CRI@A. 9robabil că la T ani a avut un ase!enea con&lict, i-a &ost
&rică e ceva ce a venit in &aţă %i (robabil că tot atunci a re'olvat con&lictul. A #nce(ut să !eargă #n
sens invers/ !igrene avea ori e c0te ori avea ciclu, ar #!(reună cu !0ncatul e că(%uni. Uneva,
(robabil că e legătură cu culoarea ro%ie. Desco(eră că (0nă la N; e ani nu avusese nici o $aină ro%ie.
Asociin ro%u cu #!brăcă!intea, a %tiut/ era cea !ai t0nără in N surori %i #ntoteauna (urta $ainele
celor !ai !ari. 6a T ani a (ri!it (ri!a $aină care era nu!ai a ei, un (alton ro%u. 6a -oacă, in (ri!a
'i #l !urăre%te. *i era &rică e !a!ă, să nu o certe. 1-a g0nit să stea (0nă se #ntunecă, (oate nu vee.
1tă (0nă la orele 42. Ma!a #i ă c0teva 'ravene, co(ila (lină e s0nge cae la (ă!0nt, !a!a #i ă #n
continuare. Una in surori #i s(une !a!ei să se o(rească, că e (lină e s0nge. 5rica a &ost agresiunea
!a!ei care vine in &aţă. E&ectul a &ost că !igrena s-a #n-u!ătăţit, ar nu a trecut, (0nă c0n %e&ul ei i-
a s(us/ <(ărerea vs. a &ost &oarte i!(ortantă (entru !ine=. Asta a us-o #na(oi la !a!ă, care nu a
#ntrebat-o atunci/ <ai (ăţit ceva7=. A nu &i #ntrebat e (ărerea (e care o ai (oate &i o %ină. Iar i s-a
#n-u!ătăţit !igrena. *ntr-o 'i era la restaurant %i observă cu! %e&ul localului ceartă o subalternă.
9acienta #%i s(une (ărerea #n &aţa %e&ului localului, u(ă care are iar o !igrenă. Nere(tatea era o altă
%ină care ucea #na(oi la con&lictul cu !a!a. Ea avea N-) %ine care erau (re(rogra!ate %i o uceau
!ereu #na(oi. Cu &iecare recunoa%tere a (utut să re'olve (roble!a.
Ceea ce se #nt0!(lase atunci nu se !ai (oate #nt0!(la. 9oate veni la 33 seara acasă %i nu o
!ai a%tea(tă nici o !a!ă care s-o bată. Dar #nt0!(larea &usese ascunsă #n !e!orie, nu #%i !ai
a!intea. Noroc că i-a a!intit sora ei. Motivul ascunerii #n !e!orie/ a cre'ut că !a!a o va o!or#.
Cu! (oate trăi un co(il e T ani cu ase!enea iee7 De asta %i-a ascuns a!intirea. Dar %inele !erg (e
l0ngă con%tiinţă.
E+/ - alergie la la(te. O &etiţă e V ani. 9ărinţii !0ncau biscuiţi. "atăl #%i auce a!inte e %ine
%i #i s(une &etiţei că ea (oate !0nca, su&letul ei su(ortă a%a ceva. Măn0ncă %i nu i se !ai #nt0!(lă
ni!ic. 9ărinţii au un !aga'in %i nu (rea au ti!( să se ocu(e e co(il, care e crescut e bunic. 9ărinţii
#%i sc$i!bă ali!entaţia %i nu !ai consu!ă la(te. ,unicul #i s(une &iului că #i va a el la(te. "atăl #i
s(une că acă #i va a la(te, n-o va !ai lăsa la el. 5etiţa aue. Con&lict e es(ărţire &aţă e bunic.
Eina M la(te. Du(ă vreo 2 ani (ărinţii revin la lactate, ar la co(il %ina a ră!as sus(enată #n aer. C0n
tatăl #i s(une &etiţei că su(ortă să bea, a reali'at că o lasă să !eargă %i la bunicul. De atunci con&lictul
nu a !ai avut obiect.
E+/ ec'e!ă (e (iciorul re(t, l0ngă articulaţie, la o &ată. O are e 2 ani, e c0n a &ost #n Inia.
Ea era st0ngace . (iciorul re(t . (iciorul !a!ă-co(il. E(ier!a . vreau să &iu se(arat, es(ărţit.
Ec'e!ă . vinecare. 1-a (utut es(ărţi e !a!a ei c0n a &ost #n Inia. A (utut să o re'olve oar
continuu. Ma!a era o &e!eie &oarte o!inantă, %i-a crescut singură 2 co(ii. Du(ă ce a stat e vorbă, s-
a vinecat.
E+/ - alergie la soare. Des(ărţire. Eina M soare. E i!(osibil ca (rin altcineva să (oţi esco(eri
con&lictul. "rebuie să stai e vorbă cu (ersoana #n cau'ă. Con&lict e se(arare &aţă e o (ersoană care
o su(ărase verbal.
1-a retras (e o (iatră, a stat toată 'iua la soare %i s-a ars. O!ul care a su(ărat-o !urise cu 2 ani
#n ur!ă. Nu se !ai (utea #nt0!(la să o su(ere, ar ea avea #n continuare alergie. Du(ă ce a (ovestit,
%i-a re'olvat (roble!a.
E+/ - #i (lace să bea a(ă e la robinet. *i tre!ura colţul in rea(ta al gurii #ntoteauna c0n
bea a%a, #n rest nu. "re!uratul e !otoric. *%i auce a!inte că băuse oată a%a, ar era a(ă &ierbinte %i
%i-a ars gura. Acut, &ierbinte, (e ne(regătite %i nu s-a (utut retrage. A veri&icat acă e rece. Dacă
veri&ică, nu (oate &i a(ă cală. Du(ă ce veri&ică, bea %i nu #i !ai tre!ură colţul gurii, (ri!a ată u(ă
!ulţi ani.
!-3. S" Î3. SA+3. /.NA /. AST0$+ $2.3. #$*.D.2$+$777
9arţial re'olvabil, (arţial nere'olvabil. C0teoată (oţi re'olva %inele secunare, acă nu o (oţi
re'olva (e cea (rinci(ală.
4N
4N
E+/ - alergie la vinul ro%u intr-o anu!ită 'onă viticolă. 1to!acul nu igera %i noa(tea vo!ita.
Oată se #!bătase criţă cu ti(ul acela e vin. Ainul ro%u e nu!ai %ina. "rebuie (ornit e la organ
(entru a a&la con&lictul. Organul e curbura !ică a sto!acului . su(ărare #n legătură cu teritorialitatea.
Atunci c0n a băut vinul ro%u a a&lat că cel !ai bun (rieten al lui era cu iubita lui. 5e!eia #l #n%ela.
Du(ă ce a (ovestit i-a is(ărut alergia. Renunţase atunci la acea iubită iar (rietenul lui !urise. A%a
ceva nu se !ai (oate #nt0!(la.
Con&lictul originar nu a &ost #nsă re'olvat e&initiv. C0n i s-a (ărut că un alt bărbat s-a at la
soţia lui, noa(tea a vo!itat. Noroc că soţia lui nu-l #n%eală, alt&el ar &ace cancer la sto!ac.
CUAIN"E6E 9O" 1? AINDECE, DAR EI 1? UCID?.
UN 15JREI" *N1OFI" DE "EAM? E MAI ,UN DECJ" O "EM? 5?R? DE 15JREI".
O DE15?EURARE CIC6IC? 1AU 9O6ICIC6IC? A CON56IC"U6UI . O
*N1?N?"OEIRE CON"INU? EI 9O6ICON"INU?.
1u(ra&eţele e sub curbe cores(un cu a(ro+i!aţie. 9ot avea un con&lict e scurtă urată, ar
&oarte intens.
At0ta vre!e c0t (rogra!ul este activ, cre%te !asa con&lictului. 6a (rogra!ele creierului !ic,
tu!oarea cre%te %i cre%te. 6a (rogra!ele creierului !are găurile cresc %i cresc. 6a &el e !ult va ura
%i (erioaa e #nsănăto%ire. E un (rogra! unic #n viata vs.
Cobori e (e %ină, ai &a'a e #nsănăto%ire, i!inue'i !asa con&lictului, e%ti in nou sănătos.
90nă a-ungi in nou (e %ină. Aaugi la !asa con&lictului (0nă te a&li in nou (e %ină.
C0n &a'a e vinecare nu se #nc$eie (entru că e #ntreru(tă brusc e o %ină. *n ter!en scurt
cre%teţi in nou !asa con&lictului, u(ă care a-ungeţi iar #n &a'a e vinecare. 5a'a e vinecare (oate
&i #ntinsă (e ani #ntregi. A6ERGIA E1"E EINA.
6A activ-continuu vorbi! c0n (acientul nu coboară eloc e (e %ine, cre%te tot ti!(ul !asa
con&lictului, e tot ti!(ul #n si!(to!e active, #ntinse (e ani. 1-ar (utea să nu &ie (rea bine să re'olvi
con&lictul.
CON56IC"E6E DIN GRU9A GA6,EN? MAI ,INE 6E RE@O6A?M A@I DECJ"
MJINE. "UMORI6E CRE1C, NU M?NJNC, NU DORM, 16?,E1C. 6a &el la ţesuturile
ase!ănătoare glanularelor . !elano!. Nu ave! &oarte !ult ti!(. 6a &el la ţesuturile con-unctive .
găuri #n oase, cartila-ele cresc (e 'i ce trece. Osul se ru(e. "oc!ai la aceste con&licte legate e
teritorialitate trebuie să ne uită! acă acest con&lict e (er!is să &ie re'olvat. E+e!(lul cu lu(ul al&a %i
al oilea lu(. 6u(ii nu au voie să-%i re'olve con&lictul (entru că ar !uri e in&arct.
9IERDERE A *NCREDERII *N 1INE. E+/ - soacra are un teren (e care nu vrea să !i-l ea
(entru a-!i construi o casă. 5a(tul că nu (ot să-!i i!(un (unctul e veere !erge (e %ol. Nu e
!a!ă-co(il, e (artenerul. Aa !erge (e %olul re(t.
O 9IERDERE A *NCREDERII DE 1INE MAI 9U"ERNIC? MERGE 9E O1, UNA MAI
16A,? . 9E CAR"I6AO. Osul osterori'ea'ă, cartila-ul necro'ea'ă. 5a'a activă nu oare. Du(ă o lună
soacra !oare, (ri!e%te terenul. Ea nu-l !ai (oate lua. Con&lictul a &ost e&initiv re'olvat. Un con&lict
atunci e re'olvat c0n nu se !ai (oate re(eta. Dis(are %i %ina. O lună e #n (erioaa e vinecare, o
lună va avea ureri e %ol. Ma+i! va urea (0nă la cri'ă, oată cu cri'a se retrage in&la!aţia. Cri'a la
!ăuvă nu e &oarte vi'ibilă . #ngustare e vase, trans(iraţie rece, ureri insu(ortabile, in&la!aţia se
retrage, osul, cartila-ul va &i !ai (uternic la s&0r%itul (erioaei e vinecare.
Dacă soacra nu !oare %i tot vine #n vi'ită la s&0r%it e să(tă!0nă, a! o reciivă. 10!bătă,
u!inică e la !ine, nu oare, luni-!arţi !ă oare iar %olul, -oi-vineri e bine, s0!bătă-u!inică vine
in nou. E cronic.
1e !ută soacra vis-a-vis e noi, vine 'ilnic la noi. Nu !ai sca( e urerea e %ol. 1e !ută #n
casă cu noi. 1e i'olvă oasele %i cartila-ele e tot. <5olosire e+cesivă=. Cu c0t !ai es &olosesc o
bala!a, cu at0t !ai es sare a&ară. Dacă esco!(une! un sc$elet, (ute! esco(eri #n &uncţie e
grosi!ea oaselor acă era st0ngaci sau re(taci. 5olosinţă e+cesivă nu e+istă.
AR"RO@? . 5A@A AC"IA? CON"INU?, AR"RI"A . 5A@A AC"IA? DI1CON"INU?.
*ntoteauna c0n vorbi! e oase, trebuie să ave! #n veere co!(o'iţia s0ngelui. *n &a'a activă .
ane!ie Cs0nge săracD, #n &a'a e vinecare !ăuva osoasă (rouce in nou s0nge #n e+ces %i ave!
6EUCEMIA, CARE E *N"O"DEAUNA AINDECAREA UNEI ANEMII.
E+/ - co(iii e la Cernob#l, (acienţii care &ac c$i!iotera(ie . ane!ie u(ă . leuce!ie. A%a
#ncearcă !ăuva osoasă să se re&acă.
*n !eicina %colară leuce!ia e un cancer #n sine.
4)
4)
Ca' e leuce!ie acută %i leuce!ie cronică, asociat cu artro'ă %i artrită, lu!bago, cancer e
oase, #nţe(enirea coloanei vertebrale, c$isturi la oase, sarco! la oase, ine(enent e lateralitate .
(ierere a #ncreerii e sine centrală sau nu !ă (ot i!(une. *n !eicina clasică ave! sute e ter!eni.
E+istă oa!eni care au o singură ată #n viaţă o cri'ă e(ile(tică.
E+/ - con&lict !otoric . a nu (utea să-%i ţină co(ilul. O &e!eie a&lase c0n era graviă că
co(ilul ei va &i $anica(at. A re&u'at să creaă %i a născut o &ată (er&ect sănătoasă. C0n a a&lat la
na%tere că &ata e sănătoasă, are un %oc e(ile(tic . se vinecă e con&lictul !otor. 6a s(ital e
iagnosticată cu e(ile(sie %i tu!oare la creier. Nu cree. Nici o reciivă, co(ilul e sănătos.
C0n a-unge (e %ină, e(ile(ticul are ori i!eiat, ori la 4-2 'ile cri'a e(ile(tică. Ave! !u%c$i
circulari . rect, col uterin, s&inctere etc. Acestea sunt invers inervate. C0n sunte! (e stres, s&incterele
se rela+ea'ă %i <&ace! (e noi=. C0n or!i!, se contractă, se #nc$i. E(ile(ticul care e #n cri'ă . la el
se rela+ea'ă s&incterele %i se sca(ă (e le. De asta !ulţi #%i uă (atul.
E+/ - un t0năr #%i uă (atul. 9ărinţii vă că noa(tea are convulsii. Con&lict !otoric. ,ăiatul
visa un răcu%or . con&lict nere'olvat care se re(etă #n vis. Dr. Ba!er #i s(une băiatului să #l (ună (e
un băiat să se #!brace #n răcu%or %i să #l ia la bătaie (e răcu%or, a%a cu! %i-ar &i orit să o &acă. A%a
s-a re'olvat con&lictul.
ENURE@I1 . con&lict e !arcare a teritoriului. E+istă (osibilitatea ca s&incterul să &ie
(arali'at. 1&incterul are (artea (artenerului %i (artea !a!ă-co(il. A nu (utea !arca (e tata sau !a!a.
E+/ - c0n iei un co(il in (atul (ărinţilor %i #l uci la el #n ca!eră. Are o (arali'ie a s&incterelor %i &ace
(e el.
9ARQIN1ON . AINDECARE CON"INU?. 1unt !ii e !inicri'e e(ile(tice. Are un vis care
se re(etă !ereu.
A nu (utea să te a(eri e lovituri . con&lict !otoric. Un con&lict !otoric nere'olvat care
ră!0ne activ continuu . (ovestea cu &aţa care sea!ănă cu iavolul sau tre!uratul.
"E"ANO1U6 este cri'a unui con&lict !otoric. E+/ - !ă !u%că c0inele. Nu reu%esc să sca( e
el, să !ă scutur e el.
9O6IOMIE6I"A . con&lict !otoric. 1unt sute e nu!e.
DERMA . COEURI6E. E+/ - %e&ul e #n &aţa !ea, vorbe%te cu !ine, !ă stro(e%te cu salivă.
Acut, activ, ne(regătit, !-a !urărit.
E9IDERMA (roli&erea'ă celulele. Ee&ul (leacă, te %tergi, (lusul e celule e esco!(us
tuberculos. Acesta e co%ul.
1e (oate #nt0!(la %i verbal. "atăl #%i &ace &ata e 4 bani. 5ata se si!te !urărită %i
reacţionea'ă cu co%uri.
Ca'ul cu ciu(erca (iciorului, !elano!ul. Ec'e!a (e care o ai o singură ată, in c0n #n c0n,
care nu !ai is(are %i (ielea e uscată . !ătreaţa sau c$elia.
,?R,AFII CU CBE6IE . CON56IC" DE DE19?RFIRE . e cele !ai !ulte ori (ri!a
!are ragoste. 9este această es(ărţire nu au trecut nici a'i.
E+/ !ătreaţa ca(ului. 5a'a activă a unui con&lict e es(ărţire. 9ielea ulcerea'ă, se
escua!ea'ă. Avea !ătreaţă un ti( #ncă in %coală. Era #nrăgostit e o &ată. Du(ă 2 ani #i s(une #n
scris că o iube%te. ,iletul circulă (rin toată clasa a-unge la (ro&esor %i &ata s(une că nu vrea să &ie
eran-ată e el. Eina acu! era &e!eia. Ori e c0te ori veea o &e!eie sau veea un coleg e clasă,
e+(loa !ătreaţa, (entru că toţi %tiau (ovestea lui. De P luni nu !ai avea !ătreaţă. Acu! P luni &usese
invitat la o reuniune e clasă toc!ai e acea &ată. El se uce %i nu o recunoa%te/ era grasă, ur0tă. A%a a
scă(at e con&lict. 6-a re'olvat involuntar, &ără să-%i ea sea!a.
CBE6IA . con&lict e es(ărţire asociat cu ca(ul. 9ri!ea !ea !are ragoste . o ţin #n braţe %i
o !0ng0i (e ca(. C0n o (ier, c$elesc #n &aţă. C$elia rotună in cre%tetul ca(ului e ulti!a atingere a
celui care a !urit . (ărinte, bunic. 6a &e!eie e la &el.
"RAC"U6 DIGE1"IA . &a'a activă . consti(aţie, &a'a e vinecare . iaree care a(are in
c0n #n c0n, colita, cancerul intestinal.
OCBI, 9RO1"A"?, 9ANCREA1 . tot ce se es&ă%oară cronic !erge (e %ine. 9e l0ngă
con&lict trebuie să găsi! #ntoteauna %i %ina.
43.;3.4;33.
<Constelaţie &a!iliară Bellinger=.
4P
4P
Dacă u!blu la un nivel, obligatoriu se #nt0!(lă ceva %i la alt nivel %i reci(roc. E (ericulos să
(rocee'i a%a.
E+/ - con&lict e teritorialitate cu tatăl !eu. "atăl !oare %i !o%tenesc totul. Mă ţine (e %ina
con&lictului cu tatăl !eu. ,rusc reali'e' că nu !i se !ai (oate #nt0!(la. C0n #!i au sea!a, #!i
re'olv con&lictul. Intru #ntr-o (erioaă e vinecare căreia nu a% (utea să-i su(ravieţuiesc. Ei invers/ -
&e!eia e 2) e ani cu Qorea-Bangtington . &usese violată e vecin c0n era &ată. 1-a străuit să
ascună e vecini %i a%a a reus intensitatea con&lictului. A &ăcut #n a%a &el ca să (oată trăi cu
con&lictul. Aecinul ar !ai (utea să o o!oare %i a'i. 9rin con&runtarea cu vecinul, la 3P ani, (rogra!ul
s(ecial eru(e in nou, are o reciivă co!(letă. "ot ce s-a străuit să ascună iese la su(ra&aţă. Ei asta e
o (rostie.
Alergiile (ute! să le testă!. E+/ - &ata sur(rinsă #n &0n e tatăl ei, c0n era cu iubitul. 9oate &i
con&lict e !iros sau se+ual . e(ine ce #i trece (rin !inte #n acea cli(ă. Acu! se reglea'ă %inele.
C0n va si!ţi &0n . guturai sau in&la!aţia colului uterin. Alergia la &0n se recunoa%te (rin inter!eiul
anticor(ilor in s0nge. C0n onea'ă s0nge sau va ală(ta, va trans!ite anticor(ii ei. Dacă la con&lict s-
a &or!at ca %ină s!ec!a bărbătească C#n (re(uţ, ca să alunece !ai u%orD, #n acel !o!ent cor(ul ei va
(rouce anticor(i #!(otriva s!ec!ei. C0n va ona s0nge va ona %i anticor(ii #!(otriva s!ec!ei. Ei
atunci testul BIA al (ri!itorului sau al co(ilului care e ală(tat va &i (o'itiv.
Dacă nicioată #n viaţa !ea nu voi &i une este &0n, nu voi avea nicioată alergie la &0n. Dacă
nu voi bea la(te nicioată nu voi avea nicioată alergie la la(te. Dacă voi &ace se+ oar cu bărbaţi cu
(re(uţul tăiat Cevrei sau arabiD, testul BIA nu va ie%i nicioată (o'itiv, (entru că nu voi avea alergie la
s!ec!ă.
Organi'aţia Monială a 1ănătăţii reco!ană ca bărbaţii să se circu!ci'e'e !ai es, (entru a
nu se in&ecta cu BIA.
9ri!itorul va (ri!i anticor(ii e la &e!eie %i #i va avea !a+i! P luni, (entru că (e ur!ă sunt
esco!(u%i.
Anticor(ii nu se (ot trans!ite (rin se+, nu!ai (rin s0nge %i la(te. BIA este o alergie, %i nu o
boală. Nu e+istă boala 1IDA.
9rin tăierea (re(uţului, glanele care secretă s!ec!a sunt tăiate, nu se !ai secretă s!ec!ă %i
nu se !ai (oate crea alergia la s!ec!ă.
Israelienii sunt #n &oarte !are (rocent i!uni contra 1IDA. E vorba e creinţă, nu e un (o(or
sau o rasă.
Dacă testul BIA iese (o'itiv, nu #nsea!nă că aveţi boala 1IDA. Dacă testul BIA iese negativ
%i aveţi ciu(erca (iciorului, #n loc să (ri!iţi tinctură veţi (ri!i trata!ent (entru 1IDA. Dacă sunteţi
(o'itiv %i aveţi bron%ită, nu vă ă siro( e tuse, că trata!ent (entru 1IDA.
*n 1UA lesbienele s-au (l0ns că statul #i a-ută &inanciar (e $o!ose+uali. Ei atunci #n e&iniţia
1IDA intră %i e&iniţia carcino!ului e col uterin.
Nici nu e+istă si!(to!e ti(ice e 1IDA. 1unt circa 4) e #!bolnăviri (rovocate e ciu(erci.
Meicaţia (entru 1IDA e o c$i!iotera(ie &oarte (uternică. "estul BIA nu inică (re'enţa unor viru%i,
ci a unor anticor(i. A%a se reali'ea'ă o i!unitate cores(un'ătoare. C0n o (ersoană a&lă că are 1IDA,
e'voltă %i un con&lict e evalori'are . (roble!e #n oase . #n &a'a activă ane!ie. E+/ - &etiţa e 4 ani
lăsată (e (a-i%te, (ărinţii se ascun u(ă tu&i%uri. 5etiţa si!te un !iros, #l asocia'ă cu &0nul. 5ata are )
ani %i i se e+(lică e ce are alergie la &0n. Co(ilul s(une că %i acu! se s(erie c0n (leacă (ărinţii e
l0ngă ea. Dacă &ata are 2; e ani %i #i s(ui, va s(une că se bucură acă nu #i vee (e (ărinţi. A%a sca(ă
e alergie. E+/ se (oate ca %ina să &ie (arcul une a avut loc violul. C$iar acă violatorul e la
#nc$isoare, e c0te ori va trece (rin acel (arc e (e %ină.
E+istă con&licte care nu au re'olvare. *n acel (arc #n &iecare noa(te ar (utea &i un violator.
MEDICINA C6A1IC? ARE RE@U6"A"E E>CE9FIONA6E *N MEDICINA DE
URGENF?. 6A ,O6I6E CARE IAU NAE"ERE DIN E6E *N1E6E NU 9OA"E 5ACE NIMIC.
...A D-A +$G$ %.-+-G.*" A NAT#.. 888 +$G$A %.0A1.*"
At0ta vre!e c0t con&lictul a &ost soluţionat. Dacă nu a &ost soluţionat, ră!0ne o singură &a'ă, cu
toate consecinţele/ neso!n, ne!0ncare, tu!oarea cre%te, găurile cresc. E+/ - o &e!eie vrea un co(il,
bărbatul nu. 9iere #ncreerea #n sine, se locali'ea'ă (e coloana vertebrală %i vertebrele osteoli'ea'ă
4T
4T
Cse rare&ia'ăD. I se ru( vertebrele, (ărinţii o internea'ă #ntr-un a'il. I se ă !or&ină %i o <aran-ea'ă=,
ea !oare. *ntrebarea/ e corectă NMG sau nu7 9acienta a !urit, nu e+istă o &a'ă e succes. E
valabilă/ e o lege a naturii. At0ta ti!( c0t (iererea #ncreerii #n sine nu e sto(ată, osteoli'ele cresc
%i cresc. De la creier co!ana e (e i!inuarea e celule. 6egile naturii &uncţionea'ă %i #n !eicina
clasică. "rebuie să te ba'e'i (e legile naturii, ca tera(eut să #l a-uţi să #%i re'olve con&lictul. Du(ă
aceea osul se va calci&ia, să o a-uţi să treacă %i (este &a'a e vinecare, (entru că atunci a(ar %i
urerile, (acientul trebuie susţinut.
*M9O"RIAA UNOR 6EGI A6E NA"URII NU 1E 9OA"E 6U9"A. Nici !eicina, nici
econo!ia, %tiinţele . ni!eni nu recunoa%te aristocraţia naturii. Ni!ic #n natură nu cre%te ne#ntreru(t,
continuu. Noi sunte! (arte a Creaţiei, (ute! noi la r0nul nostru să cree!. Ei viaţa este un !ister.
E+/ - i!inuarea intensităţii con&lictului. A%a se &or!ea'ă #n natură lu(ul nr. 4 %i instinctiv nici
nu !ai soluţionea'ă acest con&lict, (entru că soluţionarea ar #nse!na un in&arct !ortal.
IN1"INC"IAA NE1O6UFIONARE A CON56IC"U6UI.
E+. . con&lict teritorial e (ierere, #!i !obili'e' toate &orţele (entru a-!i lua #na(oi soţia %i
a-!i ani$ila rivalul. Du(ă 2 luni revine soţia, ur!ea'ă in&arctul/ arit!ie, ureri #n ini!ă . ca! X
oră. Dacă u(ă P luni revine soţia . in&arct u(ă N să(tă!0ni . cri'a urea'ă ca! o 'i,
su(ravieţuie%te. Dacă se #ntoarce u(ă : luni . u(ă P să(tă!0ni vine in&arctul . cri'a 2 'ile . e
critic, se (oate !uri. Mai !ult e : luni . !oarte. 9entru a nu se re'olva acest con&lict/ acă !ă lu(t
#n 'aar P luni, !ă rese!ne', renunţ. Ast&el, eu (ot să ţin con&lictul i!inuat. 1e #nc$ie (artea
rea(tă, bărbătească. Nu !ai a! un co!(orta!ent teritorial . e castrat !asculin %i evine
$o!ose+ual. Dacă u(ă : luni soţia vrea să se #ntoarcă, n-o !ai vrea, (entru că e $o!ose+ual.
Re'olvarea con&lictului in gre%eală. E+/ - #n loc să &iu eu (ro!ovat se auce un %e& !ai t0năr.
Con&lict e teritorialitate e (ierere. Du(ă P luni !ă obi%nuiesc cu (iererea. Nu !ă !ai străuiesc.
Fin con&lictul la un nivel scă'ut. 9ensionarea . #nce(e o nouă (arte a vieţii. Uit (roble!ele e la
&ir!ă, voi &i %e& (este (ăsări la !ine acasă, a! noul !eu teritoriu %i P să(tă!0ni u(ă (ensionare
vine in&arctul ucigător. *n natură nu e+istă (ensionareK *n acest ca' ar trebui atrasă atenţia
(acientului că e !ai bine să nu iasă la (ensie, să ră!0nă la &ir!ă. Nu re'olva con&lictulK A%a trăie%ti
!ai !ultK
Masculul al&a nu are con&licte (e teritoriul său. Unul in 3;;. "oţi ceilalţi sunt castraţi cerebral
. lu( 4, #n (rinci(iu $o!ose+ual. Nu e vorba acă #%i trăie%te sau nu $o!ose+ualitatea. Dacă un
bărbat so&tie se (une #n (at cu o &e!eie !asculină care ia (ilule, atunci #n (at sunt 4 $o!ose+uali.
Criteriul esenţial este să nu se re(roucă.
,ărbaţii al&a au e obicei &e!ei al&a.
Ar (utea cu o &e!eie al&a să reevină bărbat al&a, ar l-ar (utea costa !oartea. Dacă (0nă la P
luni #%i găse%te, nu !oare, 9oate &i (ărăsit e &e!eie &ără con&lict, se (oate bucura.
9ărăsirea &e!eii e bărbat . con&lict se+ual sau !otoric, (iererea ovarelor, (iererea
#ncreerii #n sine, es(ărţirea . (ielea. Cele 4 relee . artere, vene. Masă !a+i!ă a con&lictului e :
luni (0nă la care (ute! su(ravieţui. Dacă #!i (ier #ncreerea #n !ine, (oate ura %i (0nă la 3 an,
ar nu voi !uri.
A treia !oalitate c0n con&lictul nu se (oate re'olva.
CON1"E6AFIA 1CBI@O5RENIC? *N @ONA DE "ERI"ORIA6I"A"E. Aici se o(re%te
!asa con&lictului, res(ectiv cancerul. Cu 4 con&licte (oţi trăi (0nă la a0nci bătr0neţi. Natura s(une/
eu te scot in -oc, nu !ai trebuie să (artici(i la lu(ta (entru (ri!ul loc. E%ti ca! us cu !intea,
!aniaco-e(resiv, #n &uncţie e !aturitatea ta #ţi o(re%te %i !aturitatea e!oţională %i vei (ri!i un
loc e !uncă cores(un'ător #n co!unitate. O(re%te !asa con&lictuală, cancerul, tu nu (oţi re'olva
situaţia. "rebuie să a%te(ţi (0nă c0n situaţia se re'olvă #n &avoarea ta. Nu te !ai i!(lici. Dacă
situaţia se re'olvă #n &avoarea ta, ebloc$e'i constelaţia, su(ravieţuie%ti in&arctului sau e!boliei
(ul!onare, c$iar %i u(ă ani #ntregi. 9oţi &i c$iar %e& in nou. Marea !a-oritatea intre noi <a%te(tă!
vre!uri !ai bune=.
CUM 1E 1O6UFIONEA@? CON56IC"E6E7
Gri(a intestinală . nu a (utut re'olva o su(ărare !are.
Gri(a #n oase . nu a (utut re'olva un senti!ent e evalori'are.
%ron)ită . nu a (utut re'olva o tea!ă teritorială.
4V
4V
"oate acestea se c$ea!ă GRI9?. Aţi su&erit con&lictul %i l-aţi (utut re'olva. Aţi &ăcut-o
instictiv, intuitiv, ca %i un ani!al. Dacă (rice(e! sau nu aceste relaţii, natura #n noi &uncţionea'ă
a%a. De !ulte ori re'olvă! con&licte <in #nt0!(lare=.
E+/ sc$i!barea e %coală. Con&lict cu un (ro&esor sau coleg . e%ti bolnav c0t stai #n acea
%coală. 1e sc$i!bă %coala . evii sănătos. "e a&li #ntr-o &a'ă e vinecare continuă, ani la r0n.
Oată te #nsănăto%e%ti (entru că eviţi %ina, re'olvi con&lictul.
Acu! (ute! acţiona iri-at. Dacă (acientul nu o &ace instinctiv, trebuie să cauţi cu ţintă une e
con&lictul. Cea !ai bună re'olvare a unui con&lict e re'olvarea reală a con&lictului. E+/ - co(ilul are
un accient . cancer la s0n . cea !ai reală re'olvare . #nsănăto%irea co(ilului. Dacă co(ilul !oare,
căută! o altă reală re'olvare %i căută! #n natură. Na%terea unui alt co(il. Dacă nici aceasta nu
!erge, căută! o altă re'olvare/ una religioasă.
CO9III MICI EI ANIMA6E6E 9O" RE@O6AA CON56IC"E NUMAI REA6, NU EI
IN"E6EC"UA6.
E+/ - un co(il e P luni . neuroer!ită in cau'a es(ărţirii e !a!ă. Nu (oţi e+(lica unui
co(il e P luni !otivul. Co(ilul are nevoie reală e !a!ă.
9entru oa!eni re'olvarea reală este cea !ai bună. Cea intelectuală nu e eloc reco!anabilă.
9ute! re'olva con&licte %i (rin consolare.
Doctorul Ba!er a avut 2 luni con&lict activ u(ă #!(u%carea &iului său. Atunci au a(ărut
c$isturi la testicule. A trecut (este asta iscut0n &oarte !ult cu soţia lui ce s-a #nt0!(lat.
Mani&estările e urere #%i au locul lor, ca %i ritualurile e #n!or!0ntare. Dacă nu (oţi (artici(a la o
#n!or!0ntare, trebuie să re'olvi acest con&lict. E+/ - scrii celui care a !urit, să (ui scrisoarea (e
!or!0nt.
1e (ot re'olva con&licte %i evit0n %ina.
AtenţieK G0sca are re(tul să evite vul(ea. C$iar acă vul(ea #i s(une că e ca!
iscri!inatoriu.
1ă #nce(i o nouă viaţă/ un nou (arteneriat, un nou loc e !uncă sau (ensionarea. Con&lictele
nu !ai au obiect, ar !ult !ai (uţină !asă con&lictuală ascunsă.
DE1EN1I,I6I@AREA. *l auc con%tient (e (acient (e %ină iar tera(eutul trebuie inainte să
(oată să recunoască acă va (utea trece ast&el (este con&lict. Dr. Ba!er s&ătuie%te să evită! %inele,
să nu !erge! (e esensibili'are. Mai sunt %i e+ce(ţii. E+/ - o &etiţă e 4 ani cae #n a(ă. Are gura
(lină e noroi. Con&lict e sc0rbă, &rică . săritura calului . iabet e ti( 3. Eina/ caa e baie e
acasă, ca(ul sub a(ă. E+istă (osibilitatea e a evita caa, ar e &oarte greu. E+istă 4 (osibilităţi/ &uga
#nainte, esensibili'area. 9ărinţii #ncearcă asta, #i (un a(ă căluţă, -ucării, să se si!tă bine. Aici ar
avea sens esensibili'area. Dar cu e(ile(ticul care a că'ut e (e st0l(ul e telegra& . acă tot ti!(ul
#l tri!it (e scară nu ai ce re'olva, #i cree'i reciive.
Această gre%eală o &ac e !ulte ori #nce(ătorii.
E+/ - o bunică su&erea că nu (rea era lăsată cu ne(otul ei. "ot ti!(ul (ovestea cu soţul es(re
asta. A%a #%i !enţine activ con&lictul. Nu e bine.
A-ungerea la !aturitate . con&lictele in co(ilărie evin &ără obiect. Ave! altele noi, (rin
!oi&icarea nivelului $or!onal.
E+e!(lu e aăugare con&licte/ &e!eia &e!inină nu are un co!(orta!ent teritorial. Dacă
vecina (une to!beronul #n (oarta bunicii, bunica si!te con&lictul e teritorialitate.
Cu! (ute! re'olva con&licte (rin !oi&icări $or!onale/ - e+$ibiţionistul . o &ată #naintea
!aturităţii se+uale. 5e!eia la !eno(au'ă evine !asculină, sc$i!bă (artea creierului. 9oate acu!
acel con&lict să #l re'olve !asculin7 Nu #l !ai resi!te (e e+$ibiţionist in (unct e veere &e!inin,
re'olvă con&lictul, ar !oare e e!bolie (ul!onară.
O &ată e 3P ani ia (ilule $or!onale, #%i sc$i!bă (artea creierului %i !oare e e!bolie
(ul!onară.
Altă re'olvare/ (unerea #n &aţa &a(tului #!(linit. Un s&0r%it #ngro'itor e !ai bun ec0t o groa'ă
&ără e s&0r%it. E+/ o &e!eie e T; e ani su&eră e alergie la (ăr e (isică #n 'ona oc$ilor .
es(ărţire vi'uală . nu vreauHvreau să !ă es(art vi'ual e cineva. *n ur!ă cu ); e ani (isica
vecinilor #i venea #n #nt0!(inare. O iubea &oarte !ulte. C0n (isica nu a !ai a(ărut, s-a ales cu
alergie la (ăr e (isică. Du(ă ); e ani o #ntreabă (e vecină ce s-a #nt0!(lat cu (isica. *i s(une că a
!urit %i alergia a is(ărut. ); e ani a s(erat că (isica va a(ărea. Un o! #n v0rstă are !ai !ulte
4:
4:
oca'ii să se aleagă con&licte ec0t unul t0năr. 1unt %i co(ii care au oc$elari. Nu are legătură cu
v0rsta, ci cu con&lictele.
O singură #nt0!(lare con&lictivă. A%a cu! ea (oate uce la iverse (rogra!e s(eciale, (oate
unul %i acela%i (rogra! s(ecial să aibă sute e (osibilităţi.
E+/ - cancer la &icat . con&lict e #n&o!etare. 9ot avea cancer la &icat, (entru că a! cancer la
intestine . nu !ă !ai (ot $răni. 9ot avea cancer la &icat (entru că a! at &ali!ent . nu !ai %tiu cu!
să !ă $rănesc. 1au in cau'a căţelului !eu, care are cancer la &icat. Din gri-ă (entru c0ine (ot &ace
cancer la &icat. A te #ngri-ora e tine #nsuţi (rovoacă !ai !ulte găuri, a te #ngri-ora e alte (ersoane
(rovoacă o singură gaură.
Organele iri-ate in creierul vec$i . &a'a activă . (roli&erare e celule, &a'a e vinecare .
tuberculo'ă. Organele iri-ate in creierul nou . &a'a activă . ulceraţii, necro'e, res(ectiv reucerea
&uncţionalităţii. Fesut glanular . !ai !are . con&lict activ . cancer. *n &a'a e vinecare .
tuberculo'a . &a'a e vinecare a unui ţesut glanular. Con&lictul !a-or . con&lictul e #!bucătură %i
su(ărare. Dacă ave! bacterii . &a'a e vinecare a unor ţesuturi con-unctive . soluţionarea unei
evalori'ări. Dacă bacteriile nu is(ar . ecăere continuă . e%ti (e %ină . oase, tenoane,
!usculatură.
Masa con&lictului M ti!( L intensitate.
*n !o!entul #n care renunţă la (ilule, &e!eia evine in nou &e!inină. Dacă o &e!eie are
ovulaţie e &e!inină. Dacă nu are . e !asculină. Dacă (ilulele #!(ieică niarea . e tot !asculină.
1taiul ti!(uriu al unui e!brion . s(eciali'area ţesuturilor, &or!area straturilor . a(aratul
igestiv, ţesutul loco!otor, straturile e+terne. E(iteliul #n (lăci a că(tu%it eso&agul (0nă la (ri!
cotitură a uoenului. A călătorit (e rect, vagin, (enis %i căile urinare. *n !o!entul #n care s-a
(rous ru(tura, acele organe erau &ără ter!inaţii nervoase %i in (unct e veere !otoric au &ost
recablate (rin !ăuvă . (arali'ia. 1e secţionea'ă nervii, intestinul &uncţionea'ă (0nă la rect, nu
&lă!0n'iţi ar nu (uteţi reţine urina, &ecalele, nu e+istă erecţie. Această rănire . (arali'ia . este
ireversibilă.
E+/ - (arali'ie u(ă un accient e circulaţie, &ără o cau'ă !eicală. E un con&lict !otoric,
u(ă r. Ba!er vinecabil. C0teoată #%i re'olvă con&lictul. C0teoată #%i (oate !i%ca (icioarele.
Dacă evită %inele, va (utea !erge in nou. 9acientul a (re&erat să ră!0nă a%a. *!(otriva voinţei nu
(oţi &ace ni!ic.
1en'orii au &ost asociaţi e(ier!ei. E+istă 4 sc$e!e la e(iteliul #n (lăci/ - #n &a'a activă
ulcerea'ă, #n &a'a e vinecare . in&la!aţie. 9ri!a sc$e!ă/ - g0t-!ucoasă. 5a'a activă . a(ar
urerile, ulcerea'ă, are. Cariile or #n &a'a activă. Angina (ectorală oare #n &a'a activă. Cancerul
e uoen, sto!ac, oare #n &a'a activă. A oua sc$e!ă/ - a e(ier!ei. Ec'e!a oare #n &a'a e
vinecare, $e!oroi'ii, in&la!area rinic$ilor . or #n &a'a e vinecare. In&la!aţia ve'icii urinare .
&a'a e vinecare. "u!oare #n sto!ac care oare . con&lict activ.
Ane!onele !arine ne arată cu! era viaţa la origini, au un sus %i un -os. 6i(se%te un ca( #n
aevăratul sens, e #nlocuit cu o esc$iere gen gură %i c$iar l0ngă au o esc$iere gen anus.
IA. A !AT#A +$G$ A NAT#.. 8888 +$G$A %A*T$#..+-#
E+istă 2 gru(e !ari e !icrobi/ - 3. Ciu(ercile. 4. ,acteriile . gru(a e !i-loc .
!icobacteriile. 2. Airu%ii . nu e+istă.
Microbii sunt #n (er!anenţă #n -urul %i #n interiorul nostru, lucrea'ă e(enent e straturi
e!brionare ger!inale.
9entru ţesuturile glanulare . bacteriile, ciu(ercile. 9entru ţesuturi ase!ănătoare celor
glanulare . !icobacteriile %i ciu(ercile. 9entru ţesuturile con-unctive . bacteriile. 9entru ţesuturile
e(iteliului #n (lăci . nu lucrea'ă.
Microbii nu sc$i!bă nicioată ţesuturile. Microbii lucrea'ă e+clusiv la orinul nostru, care
#nsea!nă &a'a e vinecare. E+istă o si!bio'ă #ntre noi %i !icrobi.
Rolul !icrobilor . e a esco!(une tuberculos tu!orile in creierul vec$i, esco!(unerea
in&la!aţiilor in creierul nou. A! !icrobii (er!anent #n !ine, ar la lucru (ornesc nu!ai c0n le
au eu co!ana.
2;
2;
Ave! nevoie e !icrobii in creierul vec$i #ncă in &a'a con&lictului/ co!ana e la creier/
!ulti(licaţi-vă #n acela%i ti!( cu tu!oarea. E is(usă soluţionarea con&lictului. Nici nu e ti!( (rea
!ult. *n acela%i rit! cu tu!oarea se !ăre%te nu!ărul e !icrobi care #ncă nu &ac ni!ic, sunt
inactivi. Microsco(ia cu c0!( #ntunecat arată nu!ărul e !icrobi in s0nge . arată că uneva e un
cancer. Dacă u(ă 3 să(tă!0nă re'olv con&lictul, ave! 3 !ilion e celule tu!orale %i 3 !ilion e
!icrobi, u(ă 4 să(tă!0ni . 4 !ilioane celule . 4 !ilioane e !icrobi. 6a &iecare !o!ent a! un
nu!ăr #nestulător e !icrobi (entru a (utea esco!(une tuberculos tu!oarea. Microbii recunosc
aceste celule tu!orale, (entru că sunt i&erite.
5a'a e vinecare cu !icrobi/ - intensiv %i e&icient . tu!orile sunt esco!(use, găurile sunt
u!(lute.
5a'a e vinecare &ără !icrobi . &a'a e vinecare are loc, ar nu e o(ti!al. Ră!0n tu!orile,
ră!0n gro(ile.
Ceea ce #!(ieică !icrobii nu e antibioticul. Antibioticele au e&ect si!(aticoton, (acienţii au
!0inile reci, !icrobii lucrea'ă oar #n &a'a e vagotonie. Microbii se o(resc in lucru %i &a'a e
vinecare nu va &uncţiona. Antibioticele se au e obicei #n &a'a e vinecare. Oată ce ai !icrobii,
#i vei avea (e toată viaţa. Antibioticele nu ne sca(ă e !icrobi. 1ingurul lucru care ne sca(ă e
!icrobi e $i(erigiena/ acă un co(il nu a băgat !0inile !urare #n gură.
O cană e la(te (roas(ăt !uls, ne&iert, conţine o !ulţi!e e ger!eni. Ciu(ercile cresc la loc
răcoros %i u!e %i bacteriile (ot cre%te #n cu(tor.
O &ractură esc$isă se vinecă !ai bine acă e lăsată esc$isă, (entru a (utea a-unge aerul %i
bacteriile.
,oreliile sunt bacterii. ,orelio'ă . ureri la #nc$eieturi . oase, tenoane, cartilagii,
!usculatură . (iererea #ncreerii #n sine. Dacă !icrobii nu is(ar . con&lict neter!inat, continuu,
e (ierere a #ncreerii e sine. ,acteriile nu sunt cau'a. Cau'a e con&lictul.
Microbii sunt (ractic c$irurgii naturii. "i(ic (entru o &a'a e vinecare tuberculoasă .
trans(iraţia #n ti!(ul no(ţii, către i!ineaţă. Aveţi !icrobii %i asta e bine #ntoteauna %i sunteţi #ntr-
o &a'ă e vinecare a unui carcino! cau'at e creierul vec$i. Aveţi un !ic cancer . intestinal, e
s0n . #n vinecare.
Ce e&ecte secunare are un (acient care se #nsănăto%e%te (rin el #nsu%i7 Nici unulK Această
&or!ă e tera(ie e gratuităK
6a &iecare ",C cor(ul (iere (roteine. E+/ ",C la (lă!0ni. ,ogaţii su(ravieţuiau, săracii
!ureau (e ca(ete. 9rin această (ierere se (rovoacă un senti!ent acut e &oa!e. 9acienţii !ăn0ncă
enor! e !ult. 5iecare ",C !iroase, (ute. "u!oarea esco!(usă in sto!ac (ute, cancerul e s0n
(ute, tbc-ul (ielii (ute. 1unt (rocese e vinecare cau'ate e creierul vec$i. Fesuturile con-unctive,
e(iteliul #n (lăci nu !iros.
9O6I9I . la re(taci . nu (ri!esc #!bucătura #năuntru, la st0ngaci . nu (ot să sca( e !iros .
#n a&ară. Miroase. ",C (ute ca un caavru, ca o carne stricată.
Resturi ale &iecărei &a'a ale ",C este calcarul.
Resturi e (iatră calcaroasă #n (lă!0ni, #n &icat, #n (ie(t. Este ori resturile care ră!0n #n &a'a
vinecării sau o &or!ă e vinecare continuă, care trenea'ă. Ceea ce ră!0ne este #ntoteauna o
cavernă. 6a cancerul (ul!onar gaura ră!0ne esc$isă %i (ri!i! !ai !ult o+igen ec0t #nainte. 6a
&icat cavernele se (răbu%esc #n ele, in cau'a greutăţii (ro(rii. 6a &el %i la s0ni. 6a rinic$i acă sunt
(ietre e necesar să se intervină e urgenţă, c$irurgical.
9ietrele la ve'ica biliară nu sunt un con&lict. E lic$iul biliar care nu e &olosit %i se #ngroa%ă.
Dacă un o! evine brusc vegetarian nu !ai (rouce secreţii %i se #ngroa%ă. 5ără con&lict.
Ae'ica biliară . e(iteliu #n (lăci . con&lict legat e su(ărare, teritorialitate. 5a'a activă .
oare, &a'a e vinecare . se esco!(une. Nu are ",C %i nu &or!ea'ă calculi.
Nu e (lin e sens &a(tul e a nu evita %inele. Nor!al %i (lin e sens ar &i să nu le evită!. Din
(ăcate nu ne !ai ă! sea!a e e+istenţa lor, nu sunte! atenţi la si!(to!e. C0n sunte! (e o %ină,
ave! !0inile reci.
1i!(to!ele ti(ice ale &a'ei active %i ale &a'ei e vinecare/ - Ainecare continuă . ţesutul se
atro&ia'ă, is(are. E+/ &uncţia reusă a tiroiei, s0nii care at0rnă, rinic$ii care se !ic%orea'ă, ţesutul e
la (rostată is(are, (rostata se atro&ia'ă %i o!ul nu !ai are e-aculare. Atunci se o(re%te toată acţiunea
in &aţă. 1au c0n !ergi calculii in (rostată se !i%că, se au. Bi(o&uncţia tiroiei nu e sensul
biologic, ci &a'a activă a con&lictului e sensul biologic . <a! &ost (rea #ncet, &ie să sca(, &ie să (ri!esc
23
23
#!bucătura=. 1unt !ai ra(i, (rin sau sca( #!bucătura, a-ung #n &a'a e vinecare . ţesutul
su(li!entar va &i esco!(us tuberculos. 5a'a activă e sensul biologic. Nu e raţional să evită! %ina.
5a'a activă L 3;;; celule, &a'a e vinecare . 33;; celule . cu ti!(ul is(are o (arte in ţesut. Asta
nu are sens biologic.
E+/ - ni!&o!ană e 3P ani. E ni!&o!aniacă %i ni!&oe(resivă. 1e #nrăgoste%te e un vecin
al !ătu%ii ei, la care e #n vi'ită 1e visea'ă stă(0nă (e gos(oăria ţăranului. Ca ni!&o!ană, are
a!iratori (este tot. Găse%te o scrisoare e la unul in a!iratori, (e !asa in bucătărie. A &ost (rea
#nceată să &acă să is(ară scrisoarea #nainte e a o găsi ţăranul, a &ost (rea #nceată să (ună !0na (e
ţăran. A-unge #n $i(er&uncţie. "0nărul nu !ai e interesat e &ată. 5ata e a'i o &e!eie ni!&o!ană e )T
e ani. Anu!iţi oa!eni nu se !oi&ică #n structura lor. Ei a'i se uită la gos(oăria ţăranului. A-unge
(e %ină, &ace (roli&erare e celule, c0n (leacă e acolo intră #n &a'a e vinecare %i a(roa(e nu !ai
are ţesut la tiroiă. Are nevoie e un substitut (entru $or!onii tiroiei.
6a ţesuturile con-unctive . la s&0r%itul (erioaei e vinecare ţesutul va &i !ai gros %i totul se
#ngroa%ă/ celulita, sarco!, li(o!, #nţe(enesc vertebrele . acă nu cobori e (e %ină. E li(sit e sens a
nu se evita %inele.
Nu e+istă contagio'itate. Dacă !icrobii nu (rouc ni!ic, nu (ute! să ne !oli(si!, ar (utea
avea acela%i con&lict #n acela%i ti!( %i să-l re'olvă! #n acela%i ti!( cu !ai !ulte (ersoane.
9arta-area tuberculo'ei/ #n anii 3:;; era &oarte larg răs(0nită . &a'a e vinecare a
con&lictului e #!bucătură. *n 3:;; era !ultă sărăcie. A'i e bunăstare. *n anii ră'boaielor !oniale
nevoile au &ost !ai !ari. ",C s-a răs(0nit e ti( e(ie!ic. Du(ă &iecare ră'boi a crescut incienţa
",C (ul!onar . &a'a e vinecare a &ricii e !oarte. *n ti!( e ră'boi &oarte !ulţi oa!eni au &rica e
!oarte. Nu are e a &ace cu contagio'itatea, sunte! a&ectaţi e aceea%i cau'ă.
Meicina clasică se lauă că a esco(erit (enicilina #n 3:NV.
E+/ - catastro&e naturale . &rica e a te !oli(si e vreo boală. E(ie!iile a(ar c0n situaţia s-a
lini%tit e-a.
1au sunt oa!eni care #n conceiu se #!bolnăvesc. Coboară e (e %ina e la serviciu . gri(a e
vară.
9asteur a s(us că o!ul e sănătos acă nu are nici un !icrob %i e bolnav acă are !icrobi. Noi
%ti! că ave! 3-4 Rg e !icrobi #n noi, ar nu sunte! bolnavi. Meicina clasică a avut nevoie e o
i(ote'ă su(li!entară/ siste!ul i!unitar/ ai !icrobi #n tine, e%ti sănătos (entru că siste!ul i!unitar bun
#i ţine (e !icrobi #n %a$. 1iste!ul i!unitar ar (utea re'olva 3;;; celule cancerigene (e 'i. Cu Ba!er e
i&erit/ ni!ic nu (oate trece (e l0ngă creier. 6a ani!alele testate #ntoteauna se inuce un con&lict.
Cancerul e (rovocat #ntoteauna e un con&lict. Re'olvaţi con&lictul a'i, vă #!bolnăviţi a'i. Ce !ai
ră!0ne in siste!ul i!unitar7 Cu! arată el7 E+istă %i #!bolnăvire autoi!ună, s(un !eicii. "otul e
nu!ai o ilu'ie. 9oţi !0nca Rg. e vita!ine, acă co(ilul are un accient, e+istă con&lictul. Nu a-ută
eloc vita!inele. *n NMG nu e+istă acest siste! i!unitar.
E+/ - vărsatul e v0nt . varicela . este &a'a e vinecare a unui con&lict e es(ărţire. O
grăiniţă a &ost #nc$isă (entru că era vărsat e v0nt. De la gru(a e co(ii in&ectaţi (lecase eucatoarea
lor . acesta &usese con&lictul, nu a%a intens (entru toţi. C0n eucatoarea lor s-a #ntors, asta a &ost
re'olvarea (entru co(ii %i au &ăcut vărsat e v0nt.
E+/ - iaree (uternică. Be(atita C . &a'a e vinecare a căilor e la &iere %i &icat. Originea e #n
'ona teritorialităţii. 9erce(ţia !asculină/ - a! re'olvat &uria !ea legată e teritorialitate. 9erce(ţia
&e!inină/ - a! re'olvat &uria !ea legată e con&lictul e ientitate.
6a Ber(es @oster &ocarul e #n creierul !ic, la e(ier!ă . varicela . &ocarul Ba!er e #n scoarţa
cerebrală.
E+/ - iareea &oarte (uternică. Căuta s(aţiu (entru se!inar, ar era scu!(. A (ri!it vestea că
s-a re'olvat ar e !ai scu!(. 1-a g0nit că cineva vrea să scoată bani e (e !unca lui. A reie%it că ei
au #nţeles gre%it. A oua 'i i!ineaţa se tre'e%te cu o iaree &oarte (uternică.
Greaţă %i iaree . intestinul subţire . &a'a e vinecare a unui con&lict . nu (oţi trece (este
&a(tul că e%ti a(roa(e e #n&o!etare. Mă su(ăr (entru că cineva #!i ia untul e (e (0ine. Are legătură
cu se!inarul. Ei soţia lui a avut acelea%i si!(to!e. Au avut a!0noi #n acela%i ti!( acela%i con&lict .
li s-a (ărut că vor &i #n%elaţi.
E+/ - #n Ci(ru e+istă o ast!ă eosebită, care se !o%tene%te nu!ai (e linie !asculină. Ast!ul .
&rica e teritorialitate. ,ăiat e 33 ani . tata l-a aruncat #n !are. *n Ci(ru e+istă un ritual. ,ărbaţii &ac
in băieţii lor bărbaţi arunc0nu-i la 4 ani #n a(ă. ,ăiat . &rică, s(ai!ă . a avut con&lictul.
24
24
"0nţarii, (uricii, (ăuc$ii, că(u%ele au rolul e a răs(0ni !icrobiiK
Oa!eni &oarte sensibili la #nţe(ătura ţ0nţarilor sau (ăuc$ilor. Ba!er s(une că (recis au un
!otiv. 6or (robabil le li(sesc !icrobii res(ectivi.
!arazi5ii – viermi intestinali( limbrici etc. Ei ace%tia vin nu!ai atunci c0n sunt c$e!aţi e
cor(. M0nc0n legu!e ingeră! ouă e (ara'iţi. Dacă !eiul nu #i e (ro(ice, ies a&ară. Dacă #nsă
insectele sunt #ntr-o &a'ă e vinecare continuă . esco!(unere tuberculoasă . asta e un (arais
(entru un vier!e. Ain cu otravă %i sca( e vier!i, ca %i cu antibioticele contra !icrobilor. Cel care
su&eră e ga'a, sau evit %ina. Dacă evit %ina, la ulti!a (erioaă e vinecare se ter!ină totul, sunt
sănătos, !eiul nu !ai e (ro(ice (entru vier!e %i se uce. Dacă nu sc$i!baţi ceva #n viaţă, vă
e(ara'itaţi ar a-ungeţi in nou #ntr-o &a'ă e vinecare %i (ara'iţii se #ntorc.
1unte! a%a e &i+aţi (e organe, că uită! cu totul (si$iculK
Dacă #n această &a'ă e vinecare !ăn0ncă sau #%i sc$i!bă ali!entaţia sau se roagă la
biserică, e regulă se #nsănăto%esc %i cre că e atorită celor e !ai sus. Niciunul nu aruncă nicio
(rivire asu(ra (si$icului.
Ba!er nu a s&ătuit (e ni!eni să ia antibiotice sau anti(ara'itare.
,orellia . bacterii . &a'a e vinecare continuă a (iererii sti!ei e sine.
Ave! #n (er!anenţă bacteriile, ar nu ele sunt cau'a.
E+/ - o &e!eie are e 3; ani cancer la s0n. 5iul ei i-a ăruit un ne(ot %i a intrat co!(let #n &a'a
e vinecare. A &ost <#!(insă către !oarte= e nora ei, care nu a vrut să-i ea %i ei ne(otul. *n ti!( ce
se a&la #n &a'a e vinecare l-a sunat %i i-a s(us că are vier!i%ori, care !i%unau, ar care au că'ut toţi
u(ă o 'i. Aier!ii erau (e s0n, #n a&ară. Aier!ii . e+cavatoare !ari care vin %i aună gunoiul gros.
Microbii . &ac treaba e &ineţe.
*n anu!ite clinici, (e răni care nu se vinecă se (un (lasturi cu vier!i%ori. 1e &olose%te
<!usca e gunoi=. E un (roceeu natural (e care natura a%a l-a g0nit, să se #nt0!(le. 1olaţii #n
ră'boi %tiau că acă (e rană au a(ărut vier!ii, se va vineca. E+istă c0ini resaţi să <!iroase=
cancerul. De &a(t, !iroase tuberculo'a, ea !iroase ur0t . &a'a e vinecare.
,acteriile !ăn0ncă tu!orile, se !ic%orea'ă #n &oarte scurt ti!(. Din (unct e veere al NMG
vaccinarea e o absolută t0!(enieK Cu! să !ă vaccine' #!(otriva unui con&lict, #!(otriva unei &a'a
active sau &a'e e vinecare7K
Oa!enii !ai tineri nu !ai au ",C, (entru că sunt &oarte igienici. 5a'a e vinecare nu se
es&ă%oară o(ti!al %i nu va &i continuă. "u!ora va e+ista, la &el %i cavernele.
2. A *.N*$A +$G$ A NAT#..9 ÎN3$+$G$#$A 0.$*"#$. %-+. *A !A#T$ A
N. !#-G#AM %.-+-G.* * S$NS
6a ţesuturile glanulare/ &a'a activă.
6a ţesuturile con-unctive/ s&0r%itul (erioaei e vinecare este sensul biologic.
Cancerul trebuie (rivit ca ceva cu sens. Dacă cancerul e o #nt0!(lare (lină e sens, e ce ar
trebui să !ă te! e cancer7
Cancer la s0n #n ur!a accientului co(ilului. Mai !ult la(te . !ai !ulte %anse e
su(ravieţuire (entru co(il. Co(ilul se vinecă . tu!ora se o(re%te %i e esco!(usă tuberculos.
Cancerul la intestin . &uria neigerată . &ocar Ba!er #n trunc$iul cerebral . tu!oare ca o
cono(iă, (rouce sucuri gastrice (entru a igera <osul=. Alunecă <osul= (rin intestin, s-a re'olvat
(roble!a, tu!ora se o(re%te %i va &i esco!(usă tuberculos. Dacă tu!ora nu s-ar (rouce, osul ar
uce la obturarea intestinului.
Dacă ave! in nou aceea%i cau'ă . rea(are. "rebuie a-utat (acientul să-%i re'olve con&lictul cu
su(ărarea cu vecinul. 9acientul se #nsănăto%e%te (ornin e la sine #nsu%i.
<A! nevoie e si!(to!ă (entru a re'olva cau'a= . r. Ba!er. Cunoa%terile lui Ba!er se
re&eră %i la societate #n #ntregul ei/ cu! ne co!(ortă! cu bătr0nii, cu co(iii. Ei cuvintele (ot (rovoca
un con&lict.
9RINCI9II6E "ERA9IEI/
- -5AC"ORII CANCERIGENI-
22
22
Dacă e+istă substanţe cancerigene, atunci cau'a cancerului nu ar &i un cancer. Dar asta ar &i contra
(rinci(iilor lui Ba!er.
Melano! . !urărire
6euce!ie . &a'a e vinecare a unei ane!ii.
A'best . a'besto'a . boală (ro&esională . &iri%oare subţiri care (ătrun #n (lă!0ni, istrug
celula %i cor(ul %i #ncearcă să se #ncon-oare, să (rote-e'e acea 'onă. Un (lă!0n su(us la acele
&iri%oare e #n !are (arte cicatri'at . e nu!ai ţesut cicatri'at, nu e cancer. 5a'a activă . necro'at, &a'a
e vinecare . !ai gros ca la #nce(ut.
Nu e+istă substanţe cancerigene, oar otrăvitoareK 5u!atul e o otrăvire cronică, ar nu
(rovoacă cancer.
9roble!e la (rostată . evine i!(otent atorită !eica!entelor c$i!ice. 9ierere a #ncreerii
e sine in (unct e veere se+ual . oasele ba'inului !ic se osteori'ea'ă. 1e #nt0!(lă #n :)U in
ca'uri. Meicul s(une că carcino!ul e (rostată !etasta'ea'ă #n ba'inul !ic, (entru că celulele
canceroase nu trebuie să (arcurgă un ru! at0t e lung. Meicina clasică are nevoie e 2 i(ote'e
care nu au (utut &i oveite/ 3. Calea, ru!ul. Ce cale #%i alege celula canceroasă ca să a-ungă e la
(rostată la os7 9rin s0nge sau căile li!&atice. Multe in căile li!&atice #nt0lnesc venele. 10ngele
venos intră #n ini!ă %i #na(oi către (eri&erie. Multe căi li!&atice sunt căi cu sens unic, se uc toate
s(re ini!ă. *n oase nu e+istă căi li!&atice, nici #n (lă!0ni %i creier. Meicina clasică s(une că s-a
<!utat= cancerul #n alte 'one. Nu!ai s0ngele arterial a-unge (este tot la (eri&erie. *n s0nge nu s-a
găsit nici o celulă canceroasă.
*nainte ca un cancer să se !ani&este si!(to!atic, trece o anu!ită (erioaă e ti!(. A!
cancer, ar nu %tiu, s(une !eicina clasică. Dacă one' s0nge . celula canceroasă e la !ine
(rouce !etasta'e la (ri!itor . s(une tot !eicina clasică. Nu veri&ică ni!eni acă s0ngele onat
are celule canceroase, (entru că nu e+istă celule canceroase #n s0ngeK MarRerii tu!orali sunt
(roteinele in &icat. C$iar %i la &e!ei e+istă o valoare riicată a 91A #n s0nge . (roteina in s0nge,
care inică cancerul e (rostatăK
4.9rostata e un ţesut glanular %i oasele sunt ţesut con-unctiv. Ce nu e+(lică ni!eni/ cu!
evine o celulă canceroasă e (e un ţesut ganglionar o celulă e (e un ţesut con-unctiv7
2. Ce &ace celula cancerului e (rostată7 1e ivie. "u!ora cre%te. Metasta'a la os . &ace
găuri. Cu! &ace asta7
1e ă c$i!iotera(ie (entru a se o!or# celulele rele in s0nge, (e care ni!eni nu le-a vă'ut. E
ca #n (ovestea cu <Bainele cele noi ale #!(ăratului=. *n realitate, !etasta'a e un cancer se(arat, cancer
#n sine. Eoc e!oţional, &ocar Ba!er (ro(riu #n creier.
A6IMEN"AFIA. E &oarte i!(ortantă, &ără ea !uri!. *ntr-o &a'ă e vinecare . ",C e nevoie
e $rană bogată #n vita!ine. 1e atrage atenţia asu(ra acestui lucru. 9ot atorită ali!entaţiei să !ă
#!bolnăvesc. 9entru otrăviri nu e+istă NMG. Nu e+istă nici o ali!entaţie care te (oate (rote-a e
cancerK Nu e+istă nici o ali!entaţie care (oate să-ţi vinece cancerulK Nu e+istă nici o ali!entaţie care
ar (utea genera un cancer, (entru că nu e+istă substanţe cancerigeneK M0ncaţi ceea ce vă (laceK
:;U in (acienţi a-ung #ntr-o &a'ă e vinecare, ini&erent că ţii (ost negru sau bei urină.
M0ncarea raiată sau !oi&icată genetic . gunoi. "otul e g0nit să cree'e e(enenţă.
E+/ - (si$olog care #ncearcă să nu (si$ologi'e'e. De 2; e ani e vegetarian. A avut o &rică e
!oarte legat e &iica sa . cancer (ul!onar. Avea o (o&tă e carne. A !0ncat. A ie%it in &a'a e
vinecare . e in nou vegetarian. A te co!(orta a%a e un !o isteţ. Dec0t să te ţii cu &orţa e nu %tiu
ce reguli, ar trebui să &i! atenţi %i să ne ascultă! (e noi.
9acient cu sclero'ă !ulti(lă . (rintr-o tera(ie alternativă i s-a #!bunătăţit starea sănătăţii. De
atunci casele e sănătate in Ger!ania sunt obligate să o&ere tera(ii alternative. Iniţial nu au vrut să
(lătească (entru că tera(iile alternative nu sunt recunoscute %tiinţi&ic. Meicina e+(eri!entea'ă cu noi
%i e sub u!brela inustriei &ar!aceutice. Cine #i controlea'ă (e ace%tia7 1unt interese (rivate. "oţi au
tera(ii, ar nici unul nu cunoa%te cau'a. De &a(t, NMG are cau'ele. De vinecat (oate să se vinece
nu!ai (acientul. "rebuie să ne e!anci(ă! e la a &i trataţi, la a acţiona. *n NMG, (acientul e singurul
%e&. Ni!eni nu a &ost (re'ent la con&lictul lui, ni!eni nu-i (oate trăi viaţa %i ni!eni nu (oate să-l
vinece. Doar el o (oate &ace. "era(eutul Ba!er e un a-utor, un (rieten bun al (acientului. 9unctul e
ba'ă e con&lictul . cau'a. Asta trebuie esco(erit.
"era(eutul trebuie să stabilească anu!ite lucruri/ #i ă !0na, a(lau'e, nivelul $or!onal. A(oi
caută con&lictul. "rebuie (rivite toate cele 2 nivele.
2N
2N
E+/ - in&arctul . si!(to!ă a creierului. Nu are e a &ace cu vasele in ini!ă. 9ierere e
teritorialitate care a (utut &i re'olvat. Mi-a! (ierut locul e !uncă, nevasta. Noi căută! un con&lict
e (ierere re'olvat. A! un loc e !uncă nou, ar &e!eia tot (lecată e. 9oate %i-a #nc$i(uit că soţia #i
va &ugi. 9entru control, ave! nivelul organelor. @iua c0n a &ost conceiat %i 'iua c0n a &ost reanga-at
. c0t a trecut #ntre ele a avut angină (ectorală. Dacă toate cele 2 nivele se (otrivesc, era locul e
!uncă. E+istă %inele. Dacă (iere locul e !uncă in nou, va activa acela%i (rogra!. Ur!ea'ă in
nou in&arctul. Dacă %tie, se (oate (regăti. De evitat cri'a oricu! nu se (oate, ar se (ot lua !ăsuri in
ti!( (entru a su(ravieţui.
*nainte e tera(ie e+istă iagnosticul. Care (rogra! s(ecial e #n acţiune7 AtenţieK De !ulte ori
se s(une nu!ai cancer e s0n. Dar care carcino! e7 Intrauctal sau e glane7 A &ost o ceartă cu
soacra sau cu (artenerul7 E &a'a activă sau &a'a e vinecare7 Dacă e #n &a'a activă . e (er!is să se
soluţione'e con&lictul sau nu7 Cu c0t !ai re(ee se soluţionea'ă cu at0t !ai bine.
6a con&lictele e teritorialitate trebuie să ne uită! e 4 ori. E (er!is a &i soluţionat con&lictul7
Dacă a, cu! trebuie soluţionat7 Dacă nu, ce trebuie să &acă (entru a nu-l soluţiona7 E vorba e acel
s&at #nţele(t %i asta nu se (oate #nvăţa.
Constelaţia e teritorialitate se a-unge la !aturitate. 9acientul a a-uns la !aturitate, e!oţional
a ră!as la 3; ani. A te trans(une #n cealaltă (ersoană (entru a găsi un ru! e ie%ire (entru el .
această e artă regească.
:;U intre (acienţi a-ung #n &a'a e vinecare. Anu!ite cri'e/ si!(to!e ale creierului .
urere, in&la!are, &ebră. 1ă &i! atenţiK 9acientul (oate să treacă (rin &a'a e vinecare &ără !eicina
e urgenţă sau are nevoie e ea7 Din 3;; (acienţi cu cancer, la V;U nu ar trebui să se &acă ni!ic. 1unt
#n &a'a e vinecare %i trec (este ea, cu coniţia să nu le &ie &rică. 6a 4;U e nevoie e !eicina e
urgenţă. Din 4;U - 3;-3)U se !enţin #n viaţă. 6a restul, NMG nu !ai (oate &ace ni!ic. E+istă
con&licte la care nu ave! soluţie sau !asa con&lictului e a%a e !are #nc0t e i!(osibil să
su(ravieţuiască. Cu ace%ti V;U la are nu ar trebui &ăcut ni!ic.
In&or!aţi-vă c0t ti!( sunteţi sănăto%iK Nu sunteţi #n (anicăK 6a !a-oritatea (rogra!elor aveţi
(ri!ele si!(to!e #n (ri!ele 'ile, %tiţi ce aveţi e &ăcut, c0t va ura &a'a e vinecare, ce vă a%tea(tă,
că ce e #n cor( nu e rău ci te a-ută, atunci nu aveţi con&licte ulterioare, nu vă e &rică. Nici un !eic sau
!eica!ent nu (oate să vă vinece.
44.;3.4;33
"era(ii/ - căutarea cau'elor . tera(ie cau'ală, graul e #nţelegere, să se co!(orte inteligent
C&ără atac e (anicăD, să #nţeleagă (rocesele biologice, să evite %inele, să-%i ia viaţa #n !0ini.
De la ca' la ca', !eicina e urgenţă/ 2U. Ar &i nevoie e legali'area lini%tii tera(eutului %i
(acientului.
1i!(to!e ti(ice &a'ei acute/ - !0ini reci, inso!nii, li(sa (o&tei e !0ncare, se tot g0ne%te la
con&lict. *n &a'a activă/ . !0ini cale, (o&tă e !0ncare, #n s(ecial u(ă cri'ă. *nainte e cri'ă .
vagotonie irect %i te si!ţi in ce #n ce !ai rău. 1(re i!ineaţă . so!n a0nc (0nă u(ă (r0n'. O!ul
. veriga inter!eiară #ntre !a!i&ere %i (răătoare. Noa(tea acă a! or!i a0nc nu a! observa
(răătorul e noa(te. De asta ră!0ne! tre-i. Di!ineaţa . (a'a (reluată e (ăsări %i (ute! aor!i.
Gri(a . ca(ul !are, inso!nii . beţi la !ie'ul no(ţi ca&ea . si!(aticoton . cor(ul g0ne%te <a$a, se
lu!inea'ă e 'iuă %i (ute! or!i. 1i!(aticoton . ee!ul in creier se !ic%orea'ă, in&la!aţia
organelor la &el. Meica!ente . !eicul, !intal. Meicina creierului . a !inţi nu se #ng$ite.
1ubstanţe si!(aticotone . arenalina, nonarenalina, ca&ea, ceai, coca-cola, corti'on,
(enicilină. 1ubstanţe vagotone . valiu!, seativ, cal!ante. C$i!iotera(ia . e&ect si!(aticoton.
Cancerul e organe . nu e+istă ove'i că c$i!iotera(ia a (relungit sau #!bunătăţit s(eranţa e
viaţă. 6a ce o &olosesc7
C$i!iotera(ia e sus(ectată că (rovoacă cancer.
Instrucţiuni . citostaticele . e&ecte averse . e&ecte acute, cronice, co!utagene, cancerigene,
(ot uce la al oilea cancer. 1ă co!baţi cancerul cu (rouse cancerigene. Renunţarea la (urtarea unei
!ă%ti e (rotecţie.
C$i!iotera(ia/ - cu tablete . soli8 - cu lic$i . (er&u'ii8 ga' . otrăvitor (ur.
Ma-oritatea oncologilor sunt evrei.
Corti'on . si!(aticoton. Neuroer!ită . corti'on . in nou #n &a'a e vinecare. 5ără
corti'on . con&lictul va ră!0ne soluţionat e&initiv. E (osibil ca ee!ul in creier e (rea !are .
2)
2)
corti'on. Dureri . !or&ină . ne ră(e%te !orala . are nevoie e o voinţă (uternică să treacă e &a'a e
vinecare. 9arali'ea'ă intestinele . &a'a activă . &ără !0ncare ar trebui co!(ensat e&icitul e energie
. &lă!0n'e%te. Acţionea'ă !o!entan si!(aticoton . (acient #n vagotonie . ee! cerebral cu volu!
cel !ai !are, !0inile ar, o singură in-ecţie #l aruncă (e (acient #n si!(aticotonie, ar nu e+istă ee!
. releul in creier se estine ca un arc . co!oţie cerebrală.
Drogatul . c0n (roble!a e a &ace rost e roguri cre%te !asa con&lictuală . soluţionarea
con&lictului . are ee!e %i #%i &ace in-ecţie %i are un ee! . #nţe(ătura e aur. Durerea nu e e !ări!e
obiectivă, ci una subiectivă . o (ot in&luenţa (rin #nţelegere.
O &ractură care nu se vinecă . con&lict e li(sa #ncreerii #n sine %i nu se vinecă. Clavicula .
u!ăr . st0ngaci C(artenerD . !o%tenirea averii . cine !o%tene%te Cel sau &rate . (artenerD, relaţia cu
tatăl . (artener.
Nu se (oate !uri e urere, ar e !or&ină aK
E+/ - ovar st0ng . 3N c! tu!oarea . trebuia o(eraţie %i c$i!iotera(ie. Nu vrea, caută !etoe
alternative/ - cura cu sucuri u(ă 9roist, bioc$i!ician 1$elRron . in-ecţii, Ruol& 1teiner, in-ecţii cu
v0sc. Acestea nu aveau e&ect, tu!oarea cre%tea, era slabă, noa(tea trans(iraţii abunente, i&icultăţi e
res(iraţie, ureri groa'nice e oase. *n &a'a e vinecare se slăbe%te. A &ost ca(abilă să-%i recunoască
con&lictele %i că era #n &a'a e vinecare . ureri, trans(iraţii, &ebră . a, ar ni!eni nu recunoa%te că
acestea sunt si!(to!ele e vinecare. E o (erioaă grea, (entru că urerile nu sunt u%or e su(ortat,
ar %tiu că a! nevoie %i nu trebuie să iau !or&ină. 6a 3 an o(eraţia era (osibilă . tu!oarea era
#nca(sulată. C$istul ovarian are nevoie e : luni să evină lic$i. 6a s&0r%itul (erioaei e vinecare să
se #ne(ărte'e, at0rna e un &iri%or, se taie &iri%orul %i se scoate a&ară, ar nu!ai u(ă : luni. Dacă
eran-ea'ă in (unct e veere !ecanic . &e!eie !ai t0nără . libioul cre%te . (rogra! cu sens.
"u!oare e P Rg . o(eraţia, !ai avea ureri e oase ar %tia că o să treacă . a !ai su(ortat
c0teva luni %i acu! e oR.
Du(ă : luni/ - inurate %i lic$iiene, ovarian, testicular, rinic$i, su(rarenale. C$isturi e
vinecare . se nasc #n &a'a e vinecare %i ră!0n. C$istul e sensul biologic, nu se esco!(une (rin
!icrobi.
Meicina alternativă . !oli(sirea, !etasta'e, bine, rău. ,a'a e !eicina clasică, alternative .
tera(ie (rin (ost . cancerul rău este #n !ine, ce &ac7 *l #n&o!ete' . #n &a'a activă e u%or e (ostit. A
(osti #n &a'a e vinecare e (ericulos . trebuie co!(ensat e&icitul energetic.
A (osti nu este un lucru rău, ar #n a&ara (rogra!elorK
Bo!eo(atia . #ncercări (e (ro(riul lui cor(. 9rinci(iul ase!ănării, i se riică (otenţa, se
(iere !olecula, ră!0ne nu!ai in&or!aţia. 9rivi! !ateria . !oleculă . vibraţie. 9uteţi #ng$iţi globuli
cu Rilogra!ele, ar nu strică #n &a'a e vinecare. Dar e ce cree! #n globuli7 De ce nu cree! #n
noi #n%ine7
9rinci(iul 1(eranţă/ - #nainte nu se s(unea, astă'i să s(une! aevărul curat, e inter'is să se ea
s(eranţă. Cel !ai grav lucru să-i s(ui că !ai are 2 luni e trăit. Meicina clasică . !eicina ba'ată (e
ove'i, e+(eri!ente, statistici. 1tatistici/ - &u!atul . (lă!0ni8 - 'a$ăr . carii8 soare . cancer e (iele.
! # - G # A M $ S ! $ * . A + $
R I N I C B I I
"uburi colectoare renale.
9arenc$i! renal . glo!erulul renal . urina (ri!ar. Oată (e 'i . 3V; lic$i (relucrea'ă . ::U
se (relucrea'ă (rin tuburi colectoare renale C"CRD. Eli!ină! 3,) lH'i . rinic$iul e un &iltru (er!anent.
"uburi colectoare . ţesut glanular . trunc$i cerebral.
9arenc$i! . cerebel
,a'inet . e(iteliu (lat . scoarţa cerebrală.
*ntrebare. De une (rovine cancerul7 6a C" se vee o tu!oare, nu se (oate istinge e une
(rovine. C" . cerebral . vee! 5B . alt ţesut. "uburi colectoare . &a'a activă . c$isturi. "CR .
trunc$i cerebral . (artea anterioară. Diali'ă . scae &uncţionalitatea. Acu!ularea e lic$i . (ungi sub
oc$i, ee!e (e (iele . &a'a activă . sinro!.
5a'a e vinecare . carcino! "CR . esco!(us tuberculos. 1(u!ea'ă urina, cu (roteine.
5or!a calci&iată a (ietrelor e la rinic$i.
2P
2P
9rogra! . stră!o%ul . ce a vrut să re'olve natura7 Era (e (la-ă %i #n (ericol să se usuce.
CON56IC"U6/ - DE 5UGAR, 9E 5UG?
- DE E>I1"ENF? 9EN"RU "RU9 EI AIAF?
- 5INANCIAR?.
6a co(iii !ici/ - M? 1IM" A,ANDONA" Ce bunică, e e+e!(luD.
Oa!eni/ - cu &rică instintivă e s(itale %i acu!ulea'ă i!eiat a(ă . a nu se si!ţi #ngri-it.
6a &e!ei/ - CJND ,?R,A"U6 NU ADUCE DE1"UI ,ANI ACA1?.
Oa!eni care se si!t bine nu!ai acasă . ies, sunt (e %ină %i c0n a-ung acasă . toaletă %i atunci
(ot să-%i ea ru!ul.
1i!(to! . (roteină #n urină . &a'a e vinecare a con&lictului e+istenţial a "CR.
Ce este un con&lict e+istenţial7
5a'a activă . (roli&erare celulară #n cre%tere . carcino! "CR. *nce( să se &or!e'e acu!ulări
i!eiat, be! a(ă !ai !ult ec0t eli!ină!. Dacă rinic$iul e esc$is, urine'i 3,) lH'i. 3 rinic$i . 3 eta-
Care 2 eta-eD . urină! 3,N lH'i . acu!ulă! 3;; !l. 4 rinic$i . 2 eta-e . urină! ;,N l, acu!ulă! 3 l .
iali'ă. Urina !iroase intens, cor(ul #ncearcă să eli!ine urina . situaţii inter!eiare.
5a'a activă la ţesut glanular . este sensul biologic . acu!ulare e a(ă. Ani!alul e #n (ericol să
se usuce . sete !ultă . (rogra!. ,ea !ai !ult %i nu eli!ină. Cor(ul acu!ulea'ă a(ă %i urină,
reciclea'ă (roteine, cre%te creatinina.
Re'olvă! con&lictul e &ugar . sto( carcino! . bacterii . esco!(unere tuberculoasă. *nce(e să
&ie esco!(us . (ute! să urină! in nou %i #n ti!( scurt eli!ină! 3;-3) l a(ă.
COR9O6ENFI . CON56IC" DE NA"UR? 5INANCIAR? . *MI AOUNG 1AU NU ,ANII,
NU M?NJNC? DAR NU 1CAD *N GREU"A"E. ,eau !ai !ult ec0t eli!ină. 9ost bine (lătit .
(ier 3;-3) Rg.
5or!a calci&iată a (ietrelor la rinic$i . &a'a e vinecare sau &a'a e vinecare continuă.
Ave! tot !ereu calculi . con&lictul reciivea'ă.
9articularitate/ - relee in creier . nerv abucent.
"abelele e iagnostic . a inţilor, a nervilor cranieni . 32 nervi cranieni. Nervi cranieni . vă',
!iros, au' . anali'a #!bucăturii . are gust bun, cu! !iroase.
Relee . "CR . 5B . se na%te o (arali'ie abucent.
OCBIU6 O IA *N A5AR?, către e+terior/ - oc$iul re(t . (artea rea(tă activ &ocarele . ave!
#n erulare un con&lict &inanciar . re'olvă con&lictul, oc$iul #%i revine.
6a co(il, con&lictul este <!ă si!t singur cuc=.
C?"RE IN"ERIOR . con&lict !otoric . <Nu (ot să !ă uit acolo=. E+/ - &oto la un co(il !ic .
blit' . co(ilul vrea să uite.
Ca'/ - iagnostic e sinro! ne&rotic . acu!ulări e a(ă, (roteină #n urină. 6uni/ la bunica . nu
vroia . s-a (rins e scaunul in !a%ină. 6a bunica se si!ţea ca un &ugar. 10!bătă-u!inică acasă, luni
la bunică . retenţia e a(ă. 1-D- esco!(unere ",C . eli!inare a(ă. Ma!a cu co(ilul . !a!a nu
vrea. Ca tera(eut e%ti at la o (arte. "rebuie să !oi&ic !eiul #ncon-urător. Anga-ea'ă o bonă . se
#nrăgoste%te e bonă %i stă acasă . nu are boală. 1 s(une că sinro!ul ne&rotic e incurabil.
Ca'/ - iagnostic e sinro! ne&rotic. Ma!a . la !uncă . !erge la bunica, vecina . 3; ani .
s(itali'are, scos rinic$ii, onaţie e rinic$i, trebuie (rogra!are (entru trans(lant . ră!0ne c$i!ic
si!(aticoton . nu !ai are voie #n &a'a vagotonă.
Donarea e organe . nu (ot să vinec organul %i co!ut (e !entalitatea e (iesă e re'ervă. Nu
(ute! &olosi organul #n viaţă.
DE19?RFIREA ,RU"A6?, URJ"? . 9?R A6,.
E+/ - releu . a!bele tuburi colectoare renale . 5ocar Ba!er activ . constelaţia "CR .
co!binaţia a 4 (rogra!e biologice cu sens . su(rasens biologic . e'orientare ti!(-s(aţiu.
De'orientarea #n s(aţiu %i ti!( . uită ce a &ăcut ieri. Ani!alul originar . (e !al . (rin &orţe (ro(rii să
se !i%te (e acolo. Natura e'orientea'ă ani!alul . oc$i s(re (artea (osterioară, s(re !are, ani!alul
nu !ai (rive%te #nainte . #ncotro să !ă t0răsc, a%tea(tă ur!ătorul &lu+. Are !ai !ulte %anse e
su(ravieţuire ec0t acă s-ar t0r# #n toate irecţiile. A-unge #n !ar, is(are e'orientarea, oc$i #nainte.
,alena e%uată (e (la-ă a avut un ublu con&lict e+istenţial/ sinro! carcino! "CR . cancer "CR .
!ai !ulte (rogra!e conco!itent.
NMG . sinro!. 5a'a activă . tu!ori . creierul vec$i. 5a'a e vinecare . e+uativ/ - (rostată
. esco!(unere ",C . se u!&lă8 - s0n . la #nc$eierea &a'ei e vinecare . !ărire e volu!.
2T
2T
Creierul !are . &a'a activă . i!inuare e celule8 - &a'a e vinecare . re(arare (rin in&la!are
. noul li!&atic, osul, bron$ii, căi urinare, tuburi !a!are.
Creier . obligatoriu ee!.
5a'a e vinecare . oricare con&lict e+istenţial activ . acu!ulare e a(ă. *n această &a'ă e
vinecare a(a e s(re interior. Orice &a'ă e vinecare se es&ă%oară !ai greoi.
Obturat . !ini!asa con&lictului, &ără si!(to!e, (oate eveni brusc si!(to!atic. 6a o !asă
critică a con&lictului e abia s-ar (utea su(ravieţui atorită tuburilor colectoare renale.
4N.;3.4;33
E9IDERMA . CON56IC"U6 DE 1E9ARARE.
E+/ "atăl orise E6 să se es(artă e &iica lui . (roble!e (e (artea e+terioară a (ielii .
e !ulte ori se &i+ea'ă (e locul es(ărţirii . ca %i cu! i-ar &i at o (al!ă, cu osul (al!ei.
NEURODERMI"? DE OUR *M9REOURU6 GJ"U6UI . <vreau să-!i iau ceva e (e
g0t=, să sca( e o (roble!ă.
E+/ - o oa!nă trecea (rintr-u ivorţ. Dar avea (e a!bele (ărţi ale g0tului neuroer!ită .
era vorba %i e co(il. 1ora lui are un c0ine, care latră (0nă se #ntoarce ea e la serviciu. I-a (us 'gară
cu uleiuri eterice (entru c0ine, să nu latre. 1ora su&erea că era nevoită să #i (ună 'gară. A%a a su&erit
un con&lict atorită c0inelui, #n 'ona g0tului.
"oate ti(urile e (rogra!e s(eciale, c$iar %i (entru un ani!al. Du(ă ce a luat 'gara
c0inelui, s-a vinecat. *ţi (oţi a!inti lucruri %i u(ă 4; e ani.
CON56IC"E6E 91IBICE 9O" E5EC"UA MODI5IC?RI 1RUC"URA6E *N CREIER.
BAMER cree că acă i se s(une (acientului ce &el e con&lict are, i se #ne(ărtea'ă boala.
6a neuroer!ită . &a'ă e vinecare continuă a unui con&lict e es(ărţire . nu a!
nea(ărat nevoie e un C". :;U la co(iii !ici . se(arare e !a!ă. "era(ia (entru neuroer!ită/ să ne
#!brăţi%ă! e 2 ori la r0nK 9o(oarele naturale (oartă N ani co(iii li(iţi e cor(ul !a!ei. *i trans!ite
co(ilului senti!entul că e (re'entă !ereu. 9ri!ii N ani in viaţă . !a!a (entru co(il e e ne#nlocuit.
Du(ă N ani co(ilul intră #n &a'a e <&ugar in cuib=. Co(ilul va &i &oarte !0nru să-%i (etreacă (ri!a
noa(te la bunica. Ar trebui să res(ectă! această biologie %i a! &i cu toţii !ai sănăto%i.
E+/ - alergie la soare a unei tă!ăuitoare. Era st0ngace, avea alergie nu!ai (e (artea
(artenerului/ soare . (ărinţi, soare .cal. 1oare . soţ . nu avea nici o reacţie. Dacă ie%ea la o (li!bare
cu calul sau (ărinţii #n soare, avea nevoie e &actor e (rotecţie );. Ea #ngri-e%te o (acientă bolnavă
grav, care vroia să se sinuciă. 6a o (li!bare (e lac, (acienta #i s(une tera(eutei să o o!oare, să o
arunce #n a(ă. Aceasta re&u'ă. *n acea cli(ă, tera(euta vroia să se se(areu e (acient . con&lict e
se(arare. A (rogra!at . soare . cal . (ărinţi. 9entru că (acienta i-a &ăcut scanal #n &aţa (ărinţilor %i a
calului tera(eutei. *n ur!ă cu ceva ti!( (acienta a a(elat la eutanasiere #n Elveţia. Asta #nseea!nă
<a%a ceva nu se !ai (oate re(eta=. Ei alergia a is(ărut.
NMG NU ARE NIMIC DE A 5ACE CU E@O"ERICII. E 9UR? ,IO6OGIE.
EC@EMA . e &a'a e vinecare. Dacă con&lictul nu is(are, &a'a e vinecare continuă.
E+/ - ani e 'ile Bel!ut a avut ec'e!e la egetele e la (icioare. 9ărinţii lui erau la o
e!isiune "A %i (l0ngeau. Meicului care #i acu'a (e ei !a!a lui #i ausese &lori %i co'onac, tatăl lui
s(unea că &iul lui (robabil că e sectant. 9e vre!ea aceea, acă !ergea la (ărinţi #n vi'ită, i'bucnea
scanalul. Autorităţile vroiau să ea bunicilor tutela asu(ra &iicei lor. 6e-a s(us (ărinţilor să nu se
a!estece. A vrut să se se(areu e tată %i e !a!ă . cu (icioarele. *n anul 4;;; !erge cu tatăl lui #ntr-
un !aga'in e electronice (entru a cu!(ăra un co!(uter. Atunci a reali'at că tatăl lui a #!bătr0nit,
tre!ura, era !ai !ic. Atunci s-a (utut se(ara e (ărinţi, in acel !o!ent nu l-a !ai interesat acă #l
#nţeleg sau nu, nu s-au !ai certat. De atunci nu !ai are ec'e!e. DE"AEAREAKKK
CJND AAEFI UN CON56IC" CU UN OM . CON56IC"U6 E 6A
DUMNEAAOA1"R?K 9oţi să-i s(ui <(oţi să te sc$i!bi=, ar asta nu re'olvă. 9OFI 1? "E
1CBIM,I "U, 1?-FI 1CBIM,I O9INII6E. CJND 19UI <NU M? IN"ERE1EA@?= NU MAI
E>I1"? CON56IC".
E+/ - secretara lui Ba!er in Elveţia/ ec'e!e (e (leoa(e. Ba!er a #ntrebat-o acă
(artenerul i-a i!(us vreun co(il. *ntr-aevăr, ea or!ea %i vine soţul ei %i se nă(uste%te (este ea #n (at.
*i &ace un co(il. A &ost con&lictul e se(arare %i soluţia este . (ilula care se ia u(ă se+.
<URECBI ROEII=. Un ti( a avut ec'e!e #n interiorul urec$ilor, in co(ilărie. 9oţi asocia
con&lictul e se(arare cu o 'onă a cor(ului. "atăl #i %o(tea la urec$e, !a!a la &el, se #!(otrive%te. E
re(taci %i soţia lui tot ti!(ul #i (oveste%te es(re (ărinţi, es(re care el nu !ai vrea să auă. *i
2V
2V
inter'ice soţiei. Urec$ea (artenerului #nce(e să se vinece. Are #n&unate tuburile colectoare renale.
Are un sinro! care uce la #nro%irea urec$ii.
RO@ACEEA . CU9ERO@A 9E O,RA@ . e+e!(lul ti(ic (entru (al!a ată cu interiorul
(al!ei. Cel care ă (al!a e %ina.
5ORMAREA DE 1O6@I 9E AN"E,RAFE . NEURODERMI"A DU,6? are la ba'ă un
con&lict ublu, unul activ iar al oilea #n &a'a e vinecare. Descua!area (e teren ro%u . 91ORIA@I1.
ACE1" DU,6U CON56IC" DE 1E9ARARE . AREAU EI NU AREAU . E AA6A,I6
NUMAI CU O 1INGUR? 9ER1OAN?. *n acela%i ti!( e aceea%i (ersoană a% vrea %i nu a% vrea să
&iu es(ărţit. <Dacă te co!(orţi a%a, nu te !ai vreau, e%i #!i (lace e tine=. Dacă (ersoana a (lecat .
activ #n &a'a con&lictuală. Nu te !ai su(ort . a! re'olvat con&lictul. 1e #ntoarce (ersoana . nu a!
re'olvat con&lictul. "otu%i te iubesc . intru #n &a'a e vinecare.
A"ENFIEK E>I1"? CON56IC"E 6A CARE NU E>I1"? RE@O6AARE. A"UNCI
NU 9OFI NICI 1? 1CA9I DE 9E EINE. Dacă e+istă (ersoane e care nu (oţi scă(a, se trans&or!ă #n
cronic. E reco!anat să se evite %inele, ar s-ar (utea ca %i situaţia e a &i se(arat să &ie %ina. Dacă e
e+e!(lu sunt cu un (artener, acela ar (utea să se se(areu e !ine. Con&lictul nu e re'olvat. Dacă
cree! că aceasta e %ina, a-unge ca (artenerul să &acă o singură re!arcă %i eu su&ăr o reciivă. Dacă
(ersoana e e !ult (lecată . %ina e a &i se(arat e+istă #n continuare.
E+/ - &etiţa se(arată e !a!ă. 5ata are 4; e ani %i e cu un (artener. Acu! acest (artener
ar (utea să o (ărăsească %i #i va (rouce aceea%i urere. Eina ră!0ne.
BER9E1. E+/ - o ti(ă c0n vee un (ăian-en &ace $er(es. O #ntreabă acă i s-a a%e'at un
(ăian-en (e gură. *%i a!inte%te că avea 34 ani %i si!te că i se t0ră%te ceva (e obra'. *l aruncă (e -os %i
vee un (ăian-en. Etie ce are e &ăcut, c0n !ai vee un (ăian-en, va acce(ta că e acolo, nu (e bu'a ei.
A%a a scă(at e con&lict.
E+/ - sunt la c0rciu!ă %i beau intr-o $albă e bere. Aă ru- e bu'e %i resturi e !0ncare
(e $albă. A! un con&lict e se(arare al (reecesorului !eu. Eina va &i $alba e bere in c0rciu!ă. Ori
e c0te ori voi bea o bere la $albă . a(are un $er(es.
E+/ - bunica #%i vi'itea'ă &ata %i ne(oţii oată la N să(tă!0ni. C0n a-unge acasă, ă
tele&on %i s(une că a a-uns cu bine. *n &iecare seară c0n a-unge acasă &ace $er(es. 1e g0ne%te că la
&ata ei nu e (rea curat.
O c$elneriţă #i #ntine obra'ul unui o!n e T; e ani (entru a o (u(a e ră!as-bun.
,ărbatul #i bagă li!ba #n gură.
BER9E1 *N @ONA GENI"A6?. Cu acel loc a &ost asociată se(ararea. E+/ - $er(es #n
'ona genitală e N; e ani a unui bărbat e )V e ani. Con&lict e se(arare/ se cunoa%te cu soţia lui e
c0n erau &oarte tineri. Erau la soţia lui acasă, la <treabă=. ,rusc, bate socrul la u%ă. A sărit in (at #n
(antaloni . con&lict e se(arare asociat cu (enisul. Eina . &ăcea se+ cu soţia. Du(ă N; e ani reali'ea'ă
că nu !ai e+istă socrul care să bată la u%ă.
Meicina clasică e+(lică $er(esul alt&el . cu a-utorul viru%ilor %i a siste!ului i!unitar.
A6UNIFE, NEGI . AINDECARE CON"INU? A UNUI CON56IC" DE 1E9ARARE.
5a'a e vinecare . e(iteliu #n (lăci, straturi succesive. Ei locul une a(are negul . inicaţii asu(ra
con&lictului. 1e(ararea e asociată cu acel loc in cor(.
E+/ - un elev (e (artea e lovire a (al!ei, a (artenerului, avea lanţ e negi. Era tot ti!(ul
atacat #n clasă %i trebuia să se a(ere/ <lăsaţi-!ă #n (aceK=. C0n #nvăţătoarea %i !a!a au re'olvat
con&lictul, negii au is(ărut.
E+/ - vacanţa e vară %i soţia lui Bel!ut a s(us băiatului lor să tună ga'onul. Ei la !0na
!a!ă-co(il, #n locul une e contactul cu !a%ina e tuns iarbă, băiatul a &ăcut negi. Nu #i (lăcea să
tună iarba. Aacanţa e vară ţine 4 luni. A avut negi toată vara. C0n a #nce(ut %coala, a %tiut că nu
!ai trebuie să tună iarba %i negul a trecut.
CON56IC" DE 1E9ARARE 9U"EM AAEA NUMAI CU CEAA AIU. *N OCBII
CO9I6U6UI O OUC?RIE E AIE.
UN NEG 9E 96EOA9?/ E>/ - soţia lui e esăv0r%ită, ar nu se %tie la co!(uter. De 3;
ani e anga-ată la el/ răs(une la !ailuriSc0n e acasă nu are #ntrebări, ar u(ă ce (leacă, #nce(
#ntrebările. Acu! &ace un curs, (entru că el a obligat-o. Ei (e oc$iul (artenerului a a(ărut un neg. 6-a
avut (0nă #n ulti!a 'i a cursului e co!(utere, e%i a tot #ncercat să-l ru(ă. At0ta vre!e c0t e+istă
cau'a, va rea(are.
2:
2:
Negul e la !0na lui Bel!ut/ - &ata lor cea !ică #!(linise 3V ani %i #l (re'intă (e (rietenul
ei, &ără să #l anunţe. El ie%ea in baie %i o vee (e &ata lui cu un bărbat e 2; e ani, care se!ăna cu un
unc$i al soţiei lui, (e care nu-l su(orta. Con&lictul e se(arare l-a avut (e interiorul !0inii !a!ă-co(il/
<acesta #!i ia !ie &ataK=.
NEGI MICI, MARONII, 9E 19A"E, MAI MU6FI/ - stratul e+terior, e(ier!a, con&lictul
e/ <vreau să &iu se(arat=. 9oate &i <acela !ă tot bate (e s(ate= %i !ultora nu le (lace această inti!itate.
E+/ - căţeaua E!a e tot ti!(ul cu el. A-ung cu rulota la o (arcare, el lucra la la(to(, se uită
. E!a #n !i-locul ru!ului. 5uge, o ia (e E!a e acolo. A oua 'i i!ineaţa . bă%ică e a(ă (e tal(ă,
&oarte a0nc sub (iele . un neg care cre%te s(re interior. A su&erit un con&lict e se(arare, !a!ă-co(il,
(e laba (iciorului/ <nu (leca e aiciK= "rebuie să aibă gri-ă e c0ine ca e un co(il !ic. A reali'at
i!eiat care e con&lictul e se(arare, a recunoscut %i a #!(ieicat (ericolul. N-o !ai lasă să alerge
liberă #n (arcare.
E+/ - neg e 3) ani. *%i auce a!inte e #nt0!(lare, une e &a(t nu s-a #nt0!(lat ni!ic.
Dar %ina ră!0ne . co(ilul sau căţelul care &uge e tine. Asta cere !uncă e etectiv. A trauce li!ba
organelor noastre. 6a (ri!ul si!(to! vo! avea (roas(ăt #n !e!orie con&lictul. *ntre noi %i sănătatea
noastră nu stă nici un !eic sau !eica!ent.
,A1A6IOM . 5A@? DE AINDECARE CON"INU? A UNUI CON56IC" DE
1E9ARARE. Meicina clasică e+tir(ă. Dacă nu sc$i!bi ni!ic #n viaţă e regulă se re&ace. *n această
&a'ă !eicina clasică enu!e%te basalio!ul . <cancerul alb=.
E+/ - o &e!eie are basalio! easu(ra bu'ei . ) !! #nălţi!e, 4-2 !! lăţi!e, care cre%te
&oarte #ncet. A asociat cu acel loc un con&lict e se(arare, #nsoţită e sărut. A &ost sărutul e es(ărţire
(e care Nu l-a at tatălui ei care se a&la (e !oarte. A avut o lu(tă acă să-l sărute sau nu. Eti!
con&lictul. Ce (ute! &ace7 1-a us la !or!0nt %i a #ncercat să re'olve !ental (roble!a. Nu s-a
re'olvat. 1-a us la un tera(eut care -oacă rolul tatălui ei . #i ă sărutul . u(ă c0teva 'ile negul cae.
,A1A6IOM *N AJR5U6 CBE6IEI UNUI ,?R,A". C0n e sub u%, (oate să-l 'g0rie
-os, ar a(oi rea(are %i oare. E O 1E9ARARE. Mutare #n carul &ir!ei. 6-a luat (e ne(regătite. 1e
obi%nuise la noul loc e !uncă %i se g0nea că se va reuce !ări!ea basalio!ului. Dar se(ararea
trebuie legat e ceva viu, nu e locul e !uncă. *l #ntreabă acă la locul e !uncă l-a !0ng0iat cineva.
Da, era secretaraK A su&erit un con&lict e se(arare e secretară, care tot ti!(ul #l !0ng0ia (e c$elie.
Cor(ul nu (oate să !intăK Dacă %tiţi să inter(retaţi li!ba organelor, nu !ai (uteţi &i !inţit.
E+/ - vacanţă #n 1(ania, la Ba!er. Ba!er e vegetarian, nu &u!ea'ă, nu bea alcool. Ba!er
a s(us că nu #l eran-ea'ă că &u!ea'ă, ar tot ti!(ul strănuta.
1C6ERODERMIA . 9IE6EA *N"?RI"? . CE6 MAI GRAA CON56IC" DE
1E9ARARE. C0n se a-unge #n &a'a e vinecare . (ielea se es&ace #n &0%ii e (e !0ini. Con&lict la
ge!enii se(araţi.
*#"!"T#. ÎN !.$+$ . 5A@A AC"IA? A UNUI CON56IC" DE 1E9ARARE. E+/
- bărbat avocat, cră(ături a0nci la 2 egete . st0nga, rea(ta, !ai (uţin inelarul %i egetul !ic. El a
asociat la aceste trei egete un con&lict e se(arare. Avea e 3; ani cră(ături a0nci. A a-uns la
c0ntatul la (ian . nu !erge. Du(ă 3 lună cră(ăturile au is(ărut . %i-a găsit con&lictul. *n ur!ă cu 3;
ani, c0n avea 4; e ani, a ie%it cu (rietenii la un &oc e tabără. Au aruncat guron (este &oc %i au scos
!ult &u!. Ei-au &ăcut o ţigară in $a%i%, au răsucit ţigara, care se &ace cu 2 egete. Cineva sună la
(oliţie %i (o!(ieri. A(ar e+act c0n răsuceau ţigara. A vrut să &ie se(arat e (oliţie, a aruncat ţigara %i
a &ugit. 3; ani a urat %ina, care eraSlocuia #ntr-o 'onă a(ro(iată e un s(ital, une au'ea sirenele
salvărilor. Con&lictul evenise &ără obiect, cră(ăturile au is(ărut. A'i nu-%i !ai răsuce%te ţigări cu
$a%i%, alt&el nu %i-ar &i re'olvat con&lictul.
CRI@A la ca(itolul <sen'orică= este A,1ENFA, a nu &i (re'ent.
E+/ - o &etiţă e V ani are 'ilnic, e la na%tere, stări e absenţă, care au %i &ost !ăsurate la
creier. Ma!a s(une că #ncă e c0n era graviă %i-a (ro(us să nu-%i lase nicioată co(ilul. Na%te cu
ce'ariană. C0n se tre'e%te i se s(une că tot ti!(ul co(ilul a urlat. C0n se uită la !a!ă, aoar!e.
Acea riicare a (rivirii, #nsoţită e absenţă, o are %i a'i. Eina e !a!a. C0t e la &a'a co(ilărie, con&lictul
nu se (oate re'olva. Doar la (ubertate, con&lictul evine &ără obiect. AtenţieK 9oţi ră!0ne &i+at #n
această constelaţie e teritorialitateK Co(ilul are 3P ani, u(ă !aturi'area e!oţională are ) ani %i
(entru el !a!a e &oarte i!(ortantă. Con&lictul continuă.
N;
N;
NEARA6GIA DE "RIGEMENI . &a'a e vinecare a con&lictului <!i-a! (ierut &aţa,
i!aginea= . vis-a-vis e (artener sau !a!ă-co(il. Nervul are 2 ra!uri #n obra'. 5a'a activă .
insensibilitate, &a'a e vinecare . nevralgia.
E+/ - o (erec$e e N; e ani. Ea e re(tace %i are ureri e ca( (e (artea st0ngă. O ţine 4-2
'ile. 1-a g0nit că are o !igrenă . con&lict &rontal. Nu aici era (roble!a. 1e uită #n C" . nevralgie a
trige!enului. Nu are co(ii, e !a!a ei. Ei-a (ierut i!aginea vi'avi e !a!a ei, (entru că #n oc$ii
!a!ei (artenerul ei e viaţă e un ni!eni/ nu are venituri, are o !a%ină !ică. E la !i-loc/ #%i iube%te %i
!a!a %i soţul. Con&lictul e e nere'olvat. Cea !ai bună intre soluţii e cea (e care o (ro(une
(aceintul.
AI"I6IGO . (ete albe (e (iele . e(ig!entare, ecolorarea (ielii. Nu ulcerea'ă (artea
e+terioară a e(ier!ei, ci (artea interioară, către er!ă. 5a'a activă . iau na%tere (ete albe, (ielea la
e+terior e neteă. 5a'a e vinecare . e cele !ai !ulte ori ave! scarlatină.
CAU@A . CON56IC" ,RU"A6, URJ", DE 1E9ARARE.
E+/ - &ata (ri!e%te vestea că tatăl ei a avut un accient ur0t e !otocicletă, cu creierii (e
as&alt. Con&lict brutal, ur0t. 5a'a activă . ulcerea'ă stratul interior al e(ier!ei . (ete albe,
insensibilitate a con&lictului e se(arare, ar acu! se si!te !ai bine. 5a'a e vinecare . (etele albe
se retrag, (iele curată la s&0r%it.
In Inia, vitiligo e nu!it <le(ra albă=.
E+/ - o tă!ăuitoare s(une că &ata ei e 33 ani are e T ani (ete albe (e (ie(t, s(ate
st0nga-rea(ta %i (artea interioară a (icioarelor. *%i a!inte%te că le-a &ugit c0inele &etiţei e acasă, c0n
&ata avea T ani %i bunica #i s(une co(ilului/ <(recis c0inele tău a &ost trans&or!at #n c0rnaţi la
restaurantul c$ine'esc= . se(ararea e c0ine %i !oul brutal. C0n se -uca cu c0inele, #i sărea (e (ie(t,
s(ate sau #l călărea. Acele (ărţi au &ost asociate cu es(ărţirea. Dacă vitiligo e e N ani, trebuie să
e+iste un !otiv. De ce nu re'olvă &etiţa acest con&lict e se(arare7 Ei-a luat alt c0ine, ar %i acesta &uge
e acasă, (entru că au găuri #n gar. C0n c0inele &uge e acasă, auto!at &etiţa e (e %ină/ ar (utea &i
&ăcut %i acesta c0rnaţi. 1cris (e reţetă/ <re(araţi garulK= *ncercaţi să e+(licaţi asta unui er!atologK
Re(ară garul, &ata reali'ea'ă că ani!alul nu !ai (oate &ugi %i u(ă P luni a(roa(e totul is(ăruse.
1carlatina e o &or!ă generali'ată, &a'a e vinecare u%oară a unui vitiligo generali'at. 6a &etiţă nu era
generali'at. 5a'a activă e !ulte ori nici nu se observă, se observă &a'a e vinecare.
AI"I6IGO *N OURU6 GJ"U6UI/ 4 (u%ti &u!ea'ă (e ascuns. 1ora unuia #i s(une/ te s(un
lui tata. ,ăiatul se s(0n'ură. 9rietenului care era cu el #i a(are un vitiligo #n -urul g0tului/ - ar vrea să
&ie se(arat e &unie . ur0t, brutal.
E+/ - o (erec$e e T; e ani . el vitiligo generali'at, ea . la #nc$eietura !0inilor. 6a
a!0noi . conco!itent, #n ur!ă cu 4 ani. 1e es(ărţiseră e o (asăre care le ţinuse loc e co(il, 4; e
ani. ,ărbatul găse%te (ăsărea !oartă, cae #n genunc$i %i are o cri'ă e (l0ns, vine %i &e!eia %i vee
scena. Ea ţinea (asărea (e #nc$eietura !0inii. A asociat (artea ur0tă a se(arării cu acea 'onă a
cor(ului. Cau'a a &ost (asărea. I-a s&ătuit să-%i ia altă (asăre. Nu au vrut.
O 9RIAIRE *N"R-UN C" E O 9RIAIRE ADJNC? *N 1U56E"U6 OMENE1C. E
AA6A,I6 EI 9EN"RU ANIMA6E.
E+/ - o &e!eie căruia (artenerul i-a luat co(ilul. Con&lict e se(arare cu (artenerul sau
co(ilul. 5B se #ntine (este a!bele e!is&ere . <con&lict central=, c0n e (o'iţionat #n centru. Are
vitiligo (e a!bele (ărţi, %i (e s(ate %i (e s0ni, are %i o (arali'ie la (iciorul (artenerului. A reacţionat
!ai !ult (e (artea (artenerului ec0t (e (artea co(ilului.
E+/ - o &e!eie are act se+ual cu (artenerul ei, care #i s(une/ <tu nu ai orgas!=. Ea
reali'ea'ă/ el a avut o altă e+(erienţă, (robabil !-a #n%elat. Aitiligo #n 'ona genitală %i #n 'ona s0nilor
. (entru &iecare eget #n 'ona !a!elonului une o !0ng0ia el, i-au a(ărut negi, (entru &iecare eget al
bărbatului.
9AR"EA E>"ERIOAR? A DO1U6UI GAM,EI . <DI19ARI DE AICIK= 9robabil vroia
să se es(artă brutal e !a!aHtata sau nu vroia.
9E"E MARONII . #n!ulţirea nu!ărului e (ig!enţi ai (ielii. <9ete e culoarea ca&elei
cu la(te= . e un &el e (rogra!, ar e o e+ce(ţie . E UN CON56IC" MAI IN"EN1 DE CON"AC",
NE96?CU". E+/ - sărutul bunicii.
9robabil că e+istă o nuanţă &ină #n eli!itarea acestor con&licte e se(arare. E+/ - acă e
a&ectată 'ona bu'elor . are !ai !ulţi nervi %i oare !ai tare ec0t la cea&ă. De(ine acă #n &a'a e
vinecare ave! sau nu sinro!. E+/ - acea #nro%ire. Dar e(ier!a e #ntoteauna asociată cu un
N3
N3
con&lict e se(arare. 6a (iererea (ărului, #ncărunţire, !ătreaţă . con&lict e se(arare asociat la ca( .
(entru că ai &ost !0ng0iat (e ca(, ai asociat #n acel loc se(ararea. 1au (entru că la 3P ani ai !0ng0iat
(e ca( (ri!a !are ragoste.
AtenţieK 9ri!a !are iubire e #ntoteauna ceva eosebitK
1au #!i !0ng0i c0inele (e ca(. Dacă &uge, voi avea (roble!e (e ca(. 5a'a activă .
(iererea (ărului sau !ătreaţă. Re!eiul/ %a!(on anti-!ătreaţăK Me!oria (e scurt ti!( e i!inuată.
E+/ - un bărbat cu (ăr gri'onat . se(arare brutală %i ur0tă . <vitiligo al (ărului=. A re'olvat con&lictul
%i %i-a recă(ătat culoarea (ărului. Mulţi sunt (e %ina căerii (ărului, re'olvă con&lictul e se(arare %i
căerea (ărului i!inuea'ă. Contea'ă !ult cu! a a-uns (e %ină. 5uncţionea'ă nu!ai atunci c0n
con&lictul nu !ai are obiect. Dacă con&lictul ră!0ne e actualitate, nu !ai cre%te (ărul #na(oi.
Gravia sau !a!a care ală(tea'ă e !asculină %i &e!inină. 9ot să su&ăr un con&lict e
se(arare &ără să !ă se(ar e (artenerul !eu. 1e #nt0!(lă ceva %i #!i #nc$i(ui oar că (artenerul !ă
(ărăse%te. 5iecare #%i are (ro(ria realitate.
AERUCI *N OURU6 GJ"U6UI . AREAU 1? *MI IAU CEAA DE 9E GJ". E+istă sute
e &eluri e con&licte e se(arare.
C0n con&lictul e re'olvat, se a-unge la #nro%irea (ielii #n -urul ca(ului, te !ăn0ncă, (ărul
#nce(e să crească, !ătreaţa is(are.
M0ncări!ea e #n &a'a activă, e a&ectată !e!oria (e ter!en scurt, esensibili'area . (entru
a (utea uita (ersoana . acesta e sensul biologic.
1EN1U6 ACE1"UI 9ROGRAM E UI"AREA. Aici ne a-ută natura #n &a'a activă.
C0teoată nu e sensul biologic a nu evita %ina.
6A "IROID? 1EN1U6 E BI9ER5UNCFIA *N 5A@A AC"IA? . NU AM 5O1"
DE1"U6 DE IU"E. Acu! reu%esc să (rin #!bucătura. *n &a'a e vinecare (roli&erarea este o(rită %i
nivelul $or!onal se stabili'ea'ă. 6a o &a'ă activă continuă . $i(eractivitate. Nu acesta e sensul. Natura
nu s-a g0nit la asta.
E+/ - o t0nără &ată e 4) e ani, &oarte &ru!oasă, su&eră e căerea (ărului e c0n ţine
!inte. Con&lict e se(arare e la N ani/ avea o (asăre c0ntătoare, care #i stătea (e ca(. *ntr-o 'i se a%a'ă
(e (asăre %i !oare. Are un %oc. 1e ascune #n s(atele to!beronului vecinului. Instinctiv !a!a #i
cu!(ără altă (asăre. 4) e ani a avut tot ti!(ul aceea%i (asăre. Ba!er s(une că ar trebui să găsească o
(asăre care să i se a%e'e (e ca(, (entru a scă(a e con&lictul e se(arare.
E+/ - bărbat e 4P e ani #ntreabă ce (ărere are NMG es(re bolile incurabile7 Căerea
bărbii #ntr-un cerc, (e (artea (artenerului . con&lict activ e se(arare e (artener. Acu! 2 ani se
es(ărţise e (rietena lui, nu a reu%it să treacă (este asta, o visea'ă, (l0ngă, o sună. *l #ntreabă e ce nu
se căsătore%te cu ea. 1(une că nu s-a g0nit.
E+/ - un turc avea la 4; e ani (ăr negru, &oarte onulat. 6a N; e ani !ai are o ur!ă !ică
easu(ra urec$ilor. "urcul trăia cu o turcoaică e 3P ani, aveau relaţii se+uale %i la turci asta e o
(ro!isiune e căsătorie. 5ata s-a reorientat, (entru că el nu vroia să o ceară #n căsătorie. 5ata #i trecea
egetele (rin (ăr. 1e(ararea . e atunci #i cae (ărul. 1-a recăsătorit. Ba!er #i s(une că ar &i vrut %i un
co(il e la &ată, (entru că (ărul #i cae (e (artea !a!ă-co(il. I-a s(us să o roage (e soţie să-i !0ng0ie
(ărul care nu !ai este, ca să treacă con&lictul.
E+/ - soţia #i s(une soţului/ <nu te !ai iubesc ca la #nce(utK= A oua 'i soţul are !ătreaţă.
9ielea reacţionea'ă &oarte re(ee.
9?RU6 A6, . A1OCIEREA 6A CA9 A UNEI 1E9AR?RI ,RU"A6E EI URJ"E.
Gravia #i s(une (rietenului/ <eu te (ărăsesc, co(ilul nu e al tău=. *ntr-un an (rietenul a &ost alb la (ăr.
E+/ - &ată e 3P ani cu (ăr alb. 6a 3N ani trebuise să renunţe la cal, (entru că (ărinţii nu-%i
!ai (er!iteau. Calului i se (une un sac (e ca(. 5ata (l0nge toată noa(tea. De atunci a #nce(ut să
#ncărunţească. 6a ); e ani, are o (a-i%te %i 4 ani %i-a reconstruit legătura ca la (ri!ul cal. 9e !ăsură
ce #%i va re&ace legătura, (oate #i va reveni culoarea (ărului.
DERM . ME6ANOM . CANCER DE 9IE6E
CERE,E6 . CREIERU6 AECBI. 5A@A AC"IA? . 9RO6I5ERAREA DE CE6U6E.
CON56IC"U6 ORIGINAR . DE MURD?RIRE, DE CUR?FIRE, 9OA"E 5I EI
AER,A6. E+/ <ticălosule= . !ă love%te ca o săgeată #n s(ate . !elano! #n s(ate.
N4
N4
Intră! #ntr-un cerc vicios, !ai ales la iagnostic e cancer al (ielii. M-a scui(at #n obra' .
!elano! . !eicul s(une cancer e (iele. Abia acu! !ă si!t !urărită %i cre%te, %i cre%te, %i !ă si!t
%i !ai !urărită. Atunci se s(une <lasă să &ie o(erat=, să nu se taie (rea a0nc.
*N 1INE, ACEA1"? 9RO6I5ERARE DE CE6U6E E 1EN1U6 ,IO6OGIC . *MI
*N"?RE1C @IDU6 C?"RE E>"ERIOR. 5a'a e vinecare . !elano! esco!(us tuberculos.
A(are #ntoteauna ",C-ul (ielii. Melano!ul eli!ină lic$i, !iroase, is(are.
Ca' ti(ic e (e &rontul contra cancerului/ - (erec$e t0nără . el . (acient cu !elano! (e
s(ate, e 3 an. 1oţia . asistent !eical. 1e s(une că soarele (rovoacă !elano!. El nu #%i cuno%tea
cor(ul. *ntr-o 'i . (ată e s0nge (e că!a%ă. Intră #n (anică, !erge la !eic . !elano! &oarte rău, 4;U
%anse !ini!e e vinecare. A &ost o(erat, i s-au #ne(ărtat 3; nouli li!&atici, (entru a nu se a-unge la
răs(0nire. Dacă un noul li!&atic e activ, el necro'ea'ă %i e consierat bun. Dacă re'olvă! con&lictul
e evalori'are, se a-unge la o !ito'ă . ivi'are celulară . noulul e consierat bun. Cei 3; nouli
erau buni. A re&u'at c$i!iotera(ia. Du(ă o lună a(ar nouli li!&atici !ari . i se e+tir(ă 34 nouli. Doi
erau răi. 1-a lăsat convins să &acă o tera(ie cu inter&eroni . o stare inusă e &ebră. I s-au esco(erit
!etasta'e la creier. I s-a s(us că la !elano! se a&la #n &a'a e vinecare. "rebuie să aibă !ini! 3
ee! #n (artea in s(ate a creierului !ic. Cu cei 4 nouli era #n &a'a e vinecare. *n !ateria cenu%ie
st0nga-rea(ta . cel (uţin un &ocar Ba!er. Asta e te!(orar (0nă la cri'ă u(ă care ee!ele se retrag.
Du(ă 3N 'ile vine %i s(une că l-a sur(rins că nu i-a (ovestit toate tera(iile. A &ost iraiat la creier cu
tera(ie ga!a, o ată, la creierul !ic, #n (artea in s(ate. A ră!as ui!it că i-a s(us une sunt locali'ate
!etasta'ele #n creierul !ic. Avea !0na rea(tă, (artener, (arali'ată. "rebuise să #na(oie'e !a%ina
&ir!ei une lucra. Era !anager, avea un Aolvo. 5ir!a l-a <(ăstrat= 3 an e 'ile, a(oi l-a conceiat %i i-
a luat !a%ina. N-a (utut să-%i ţină a(roa(e colegii e &ir!ă. Nu i-a s(us că ur!a o cri'ă e(ile(tică acă
#%i re'olva acest con&lict. 9este 4 să(tă!0ni . 2 cri'e e(ile(tice (uternice. Acu! are ee!ele #n creier
. orice i se s(unea, acce(ta. Du(ă alte 2 să(tă!0ni . trata!ent e antie(ile(tice, scotea sunete vagi, o
cruce neagră la ca(ătul (atului, (ri!ise ulti!a #!(ărtă%anie. 1oţia s(unea că nu !ai e nici o %ansă
(entru el. Du(ă c0teva să(tă!0ni, a !urit. 9entru ce7 9entru un !elano! !ic, a&lat #n &a'a e
vinecare. Dacă ar &i %tiut cu! &uncţionea'ă cor(ul luiS
5a'a activă . i!inuare e celule, &a'a e vinecare . sub in&la!aţie se vinecă
tuberculos. 1ensul biologic e #ntoteauna #n &a'a activă. Egal acă e vorba e (arenc$i!, alveole, etc.
Organele care sunt #nruite cu acel strat e!brionar nu au relee #n creier &or!ate e la acel
strat e!brionar, nu au ase!enea con&licte &or!ate, #n &uncţie e con&licte #%i au stratul e!brionar %i
!icrobi #nruiţi celui e!brionar.
Ca'/ - 3::P . si!(o'ion Ba!er. 1oţia unui !eic #%i observă noul la s0n. Ba!er
constată că #%i soluţionase con&lictul %i #i s(une că va observa că noulul va is(ărea. Ei a%a a &ost. Ea
lucra #n a!inistraţia cabinetului soţului ei %i colegii i-au 'is că nu e nor!ală că !erge la Ba!er. *n
acel loc s-a si!ţit !urărită %i a reacţionat cu un !elano!. I-a s(us soţului că el nu e #n toate !inţile
%i colegii lui . %i !elano!ul i-a trecut. 1oţul avea cancer . c$i!iotera(ie %i a !urit.
Noi sunte! ţinuţi #n (anică (rin !as-!eia/ gri(ă (orcină, aviară. C0n &e!eia si!te un
noul la s0n, c0n &ace u%, brusc se si!te ur0ţită (rin acel noul . brusc &ace !elano!. 6a &el cu
cicatricea ur0tă care ră!0ne #n ur!a o(eraţiei.
Ca'/ - r. Ba!er cite%te C"-ul, vee cancerul la s0n ar vee %i un !elano!. 9resu(une
că e in cau'a acelei cicatrici ră!ase #n ur!a o(eraţiei. Con&lictul ei e !urărire era . c0n u(ă
o(eraţie %i-a vă'ut (ri!a ată o(eraţia s-a g0nit că arată ca naiba. Nu s-a !ai arătat soţului
e'brăcată. C0n veea len-erie, se g0nea că nu le va !ai (utea (urta. 1e si!ţea ur0ţită. Ba!er a
s&ătuit-o să #ncerce să re'olve c0t e re(ee con&lictul. 6-a lăsat (e soţul ei să o vaă e'brăcată, soţul
ei a #!brăţi%at-o %i cu asta s-a ru(t con&lictul.
6a !ulte %tranuri vin er!atologi care o&eră consultaţii gratuite. Aluniţă (e u!ăr e la
na%tere. Nu s-a eran-at nicioată. Doctorul #ţi s(une că trebuie să &ii atentă la asta. Din acea cli(ă te
si!ţi !urărită %i te alegi cu un !elano!.
Ca'/ - un consilier e i!(o'ite are V; e anga-aţi, c0%tigă (e lună N;-P;.;;; euro, circulă
#n ulti!ul !oel e Mercees, e !0nria !a!ei sale. 5ir!a lui ă &ali!ent. "rebuie să riice !0na, să
eclare &ali!entul, nu are voie T ani să lucre'e ca %i consultant e i!(o'ite, i se (usese sec$estru.
Ma!a lui este #n v0rstă, ar cu o situaţie !aterială bună. Dacă #n ace%ti T ani !oare !a!a %i
!o%tene%te, valoarea !asei succesorale va ali!enta !asa creală. Merge la notar %i ă o eclaraţie că
renunţă la !o%tenire. C0n răs&oie%te %i se!nea'ă eclaraţia a &ost un con&lict e !urărire, (e (artea
N2
N2
rea(tă a !a!ei %i la acel eget va &ace !elano!. 1-a ales (ra&ul e <!0nria !a!ei=. Melano!ul se
!ic%orea'ă, !ai are P luni e intericţie, va reclăi &ir!a %i asta se (oate (reveea. "otul arată &oarte
bine, e%i !eicii ar &i vrut să-i taie egetul.
Ca'/ - bărbat e ); e ani. Desco(eră o a0ncitură a0ncă #n er!ă, cre%te, oare .
!urărire, er!a, a&ectarea integrităţii sale . avea acasă tabela Ba!er. 1e g0ne%te/ - e !eseria%, ă
găuri cu burg$iul. C0n se (rine, s!ulge !a%ina e găurit, ăl %i love%te, burg$iul se str0!bă .
con&lict acut, i'olativ, burg$iul e &oarte scu!(. 6ocul cre%te . #ntr-o 'i se ceartă cu soţia, care are
obiceiul e a-l #!(unge #n (ie(t cu egetul . <te (orţi ca un băieţa%=. *%i ă sea!a că asta e a&ectarea
integrităţii sale, că te si!ţi -ignit. Discut cu soţia, locul nu !ai cre%te, ar nu is(are. 6-ar (utea
#!(unge in nou. C0n are loc o altă ceartă, ea se (regăte%te să-l #!(ungă in nou, ar #%i a!inte%te %i
renunţă la gest. 9acientul s(une că s-a si!ţit electri'at. A %tiut că n-o va !ai &ace nicioată %i e atunci
a is(ărut.
Ei bărbaţii (ot &ace cancer la s0n. Mai au glane !a!are rui!entare. E+istă bărbaţi cu
!ai !ulte !a!eloane. Glana !erge (0nă #n obra'. 9oate la burtă să ca(ete cancer la s0n. Con&lictul e
acela%i ca %i la &e!eie/ GRIOA. Mai !ult sunt (reis(u%i bărbaţii &e!inini.
Ca'/ - Bel!ut (urta (antaloni e (iele la se!inarii %i r. Ba!er &ăcea !i%to e el, că
&e!eile au ovulaţii (relungite la se!inariile lui. Ei-a sc$i!bat i!aginea, ca să evite %ina. De un an e
'ile o au (e căţeaua E!a, care nu e co!(atibilă cu costu!ul e sto&ă. A #nce(ut să (oarte (antaloni e
(iele, care cu ti!(ul evin unsuro%i, lucesc. Ei-a &ăcut (antaloni scurţi in ei. ,ăiatul r0e e el, că
arată ca un late+. Du(ă 4-2 'ile #i a(are o #ntăritură #n er!ă, (e obra'ul st0ng, care oare. 1e
g0ne%te/ !urărire, ce o &i &ostSA aruncat i!eiat (antalonii. Dacă nu %tia ce se #nt0!(lă, s-ar &i ales
cu un !elano!. Dar se (oate cu un singur cuv0nt să &aci o reciivă. 9ronunţi <(antaloni e (iele= %i
e%ti in nou (e %ină. 1ă nu vă e'ilu'ionaţiK 9uteţi !erge %i #ntr-un sens %i #n altul.
1cientologii sunt #!(otriva lui Ba!er. Aor să (ună !0na (e NMG. Multe clinici %i (osturi
"A sunt ale scientologilor.
Dacă ar (roveni e la soare, !elanoa!ele ar trebui să &ie (e &aţă, (e osul !0inii. Dar
!a-oritatea a(ar une (urtă! $aine.
Ca'/ - %coală Mercees. Un (ro&esor le-a arătat o curbă. Oglina retrovi'oare (e rea(ta
era o o(ţiune (e vre!uri. Curbă a !ortalităţii in&antile, care urca. Un elev s(une (ro&esorului să
renunţe la oglina retrovi'oare. 9ro&esorul i-a s(us că nu e bun ca te$nician %i să se &acă !eic.
IN56AMAFII6E CARE A9AR 6A CIUM?. REACFIA 9UNC"UA6? <*N ACE1"
6OC M? 1IM" MURD?RI"K=, E AC"IA *N 5A@? CON"INU?. Murărirea (e su(ra&eţe !ari,
a&late #ntr-o &a'ă e vinecare continuă . A1"A E 6E9RA. 9oate &i valabil %i (entru ciu(erca-
(iciorului.
E+/ - oa!nă e P; e ani #%i #ngri-e%te !a!a e :; e ani, care su&eră e incontinenţă.
5ata reacţionea'ă cu ciu(erca-(iciorului la acest con&lict e !urărire. Ei soacra e bolnavă, care
e&ec$ea'ă e 4 ori (e 'i. Ciu(ercă la ung$ie (e (iciorul (artenerului. *ngri-e%te !ai !ulţi ani. Du(ă
ce !or, ciu(erca is(are. Un con&lict e re'olvat atunci c0n nu se !ai (oate #nt0!(la.
Ca'/ - relaţie nouă cu un (artener nou, care vine cu un c0ine c0t un viţel, e la care (icură
urină. Era obi%nuită să u!ble esculţă . ciu(erca (iciorului. A u!blat cu (a(uci (rin casă %i ciu(erca
s-a retras. Aa ră!0ne ciu(erca at0ta ti!( c0t c0inele va ră!0ne #n locuinţă. I-a s&ătuit să scoată c0inele
#n curte. Du(ă 3 an #ncă are ciu(erca, eoarece c0inele era tot #n locuinţă.
,?"?"URA . CON56IC" DE 1E9ARARE CARE *NC? CON"INU?. *NC? NU 1-A
*NCBEIA" . 5A@A DE AINDECARE CON"INU? A UNUI CON56IC" DE 1E9ARARE.
Ca'/ - o &e!eie cu!(ără (anto&i secon-$an. 1oţul ei o #ntreabă care &e!eie (lină e
ciu(erci i-a at (anto&ii7 Acesta a &ost con&lictul e !urărire. N-a (urtat nicioată (anto&ii. Du(ă ce i-
a aruncat, a is(ărut ciu(erca.
1ARCOM QA9O1I C!eic evreuD. Ba!er a s(us (rintre (ri!ii/ <Cu AID1 nu este #n
regulă. Dacă ce se s(une es(re AID1 este aevărat, atunci cu NMG nu este #n regulă=.
Un $o!ose+ual a &ost BIA (o'itiv, ar era sănătos tun. Meicii caută %i găsesc la un loc
!ic e tot ciu(erca (iciorului. Au s(us că are Qa(osi. I!eiat s-a ales la tot (iciorul cu un !elano!.
1-a si!ţit ur0ţit (rin asta, a si!ţit că s-a (răbu%it tot (ă!0ntul (rin asta.
ACNEEA . NODU6I DE ME6ANOM . MURD?RIRE.
E+/ - acneea (e s(ate/ - con&lictul care s(une <se vorbe%te rău es(re !ine=.
NN
NN
Ca'/ - #n 3::N Bel!ut s-a !utat la socri. *n 3::) erau ciuaţii satului. *n &a'a activă se
&or!ea'ă nouli e !elano!. Acesta e sensul biologic . să-!i #ntăresc 'iul e a(ărare. 5a'a e
vinecare . esco!(us tuberculos . co%ul care se (oate stoarce.
UR"ICARIA . AREAU 1? 5IU 1E9ARA" . DE19?RFIRE . <96EAC? DE AICIK=.
E+/ - o &e!eie aruncată #n straă e tatăl ei. *n &a'a e vinecare a(ar bă%icuţele.
*n s(ecial tinerii la (ubertate au interesul (entru celălalt se+. 9rin a(ariţia co%ului
instantaneu se si!t ur0ţiţi, #l esco(eră (e al oilea %i a%a tot a(arS1oluţia/ scă(aţi e oglinăK 6ăsaţi
acneea să &ie acnee, nu (uneţi !0na (e co%uri. "e s(eli, te &reci cu (roso(ul, se es&ace %i se vinecă.
Ca'/ - o &e!eie cu acnee. Ei-a aco(erit oglina %i a avut succes. Iese la (li!bare (e straă
%i se #nt0lne%te cu o &ată (lină e co%uri. A si!ţit cu! #i iese un co%. Eina/ a vă'utK
O &e!eie e 2; e ani era aco(erită (e &aţă %i (e (ie(t e ur!ele acestor co%uri. "rebuia să
evite să se uite #n oglină.
BEMANGIOM . 9E"E ROEII EI GROA1E 6A NAE"ERE . 9IE6EA *NGROEA"? .
9IERDEREA 1"IMEI DE 1INE, 5A@A DE AINDECARE CON"INU?. 5e!eia graviă a &ost lovită
(uternic #n ti!(ul sarcinii %i co(ilul a si!ţit (uternic lovitura. Con&lict local, (ornit e la (iererea
sti!ei e sine. Cel !ai (uternic con&lict se (o'iţionea'ă la os, !ai (uţin . la ganglionii li!&atici,
ur!ătorul . articulaţii %i tenoane, cel !ai (uţin . (e ţesuturile grase.
FE1"U CONOUNC"IA . 5A@A AC"IAA . NECRO@ARE, 5A@A DE AINDECARE .
IN56AMARE CU AOU"ORU6 ,AC"ERII6OR. 6A 15JREI"U6 9ERIOADEI DE AINDECARE .
FE1U" MAI GRO1. *N"O"DEAUNA E 9IERDEREA RE19EC"U6UI DE 1INE.
E+istă %i #n NMG c0teva &ire ro%ii conucătoare.
5iecare os #n sine are un conţinut s(eci&ic legat e res(ectul e sine. Cutia craniană .
(răbu%irea res(ectului e sine legat e inteligenţă . <cu! a! (utut să &iu at0t e (rost7K=
Ca'/ - <soţia !ea !erge e 4 ani la ţărani să ia la(te %i eu nu vă că are o relaţie cu
argatul7= 5a'a activă . necro'area, &a'a e vinecare . in&la!aţie, la s&0r%itul (erioaei e vinecare
se retrage in&la!aţie, osul ră!0ne !ai tare ec0t iniţial . el e #ncornoratul. A(are (e (artea
(artenerului. *ntoteauna lateralitatea ani!alului ecie.
Ine(enent e lateralitate e+istă %i o locali'are a acestei e(recieri/ #n acel loc nu a! &ost
#n stare săS.
Ca'/ .- o &e!eie iagnosticată cu cancer la oc$i. Con&lict e e(reciere/ <#n locul acesta nu
cores(un=. I s-a osteoli'at orbita. 1au a!(utarea s0nului re(t . osteoli'area coastelor in (artea
rea(tă . <aici nu cores(un=. E ini&erent e lateralitate.
MA>I6ARU6 . con&lict . a nu (utea !u%ca, aversarul e (rea (uternic, !i-a! ru(t inţii
#ncerc0n să-l !u%c.
9AR"EA DE 6A GJ" A CO6OANEI AER"E,RA6E/ - NEDRE9"A"EA 6UMII .
<DE CE "OCMAI EU7= *n &a'a e vinecare . #nţe(enirea g0tului. Con&lict e #n-osire soluţionat.
UM?RU6 . *N1EAMN? C? 1UN" 9EN"RU 9AR"ENERU6 MEU DE ACEEAEI
GENERAFIE UN 9AR"ENER 9RO1".
9e (artea !a!ă-co(il/ că sunt &aţă e !a!ă un co(il rău sau &aţă e generaţia t0nără un
(ărinte rău.
*n &a'a activă osteoli'ele nu or. Ce oare e (eriostul. *n &a'a e vinecare va &i calci&iat,
(eriostul se #ntine %i (rovoacă urerile. Dureri la oase #nsea!nă e cele !ai !ulte ori vinecare.
CO6OANA AER"E,RA6? RE9RE@IN"? 9ER1OANA, DE9RECIERE CEN"RA6?.
Are #ntoteauna legătură cu <DE UNDE *MI "RAG EU *NCREDEREA *N MINE7 DE 6A
9AR"ENER 1AU DE 6A MAM?-CO9I67=. Coloana vertebrală are (artea (artener %i (artea !a!ă-
co(il.
De !ulte ori e un con&lict că a &ost iagnosticat cu cancer. *n acel loc (ersoana !ea nu
!ai e bună e ni!ic. 6a acea #nălţi!e osteoli'ea'ă coloana.
1"ERNU6 . DE9RECIEREA *N DECO6"EU, 1E RE5ER? 6A 9IE9" . acă &e!eile
au s0nii (rea !ici sau inegali sau bărbatul (ie(tul (rea #ngust.
CO"U6 . A NU 9U"EA 1? 6OAEE"I, 9E E>"ERIOR. 9E IN"ERIOR . A NU
9U"EA *M,R?FIEA, A NU 9U"EA 6UA *N ,RAFE.
<Cotul tenis!anului= . nu (ot să-l #nving. Osteoli'ea'ă osul sau ţesutul con-unctiv, nu
oar #n &a'a activă. Du(ă ce #!i iau revan%a, a-ung #n &a'a e vinecare %i a! acel cot e tenis. Unii ar
s(une că s-au &orţat.
N)
N)
,A@INU6 . cores(onentul ba'inului !ic, al bebelu%ului. Dacă &e!eia nu (oate ră!0ne
#nsărcinată, bărbatul reacţionea'ă la ba'in.
O1U6 1ACRUM Csacro-coccigianD . URMAREA BEMOROI@I6OR, NU 9O" 1?
1"AU, M? DOARE 1AU 9OA"E 5I URMAREA UNUI AC" 1E>UA6 ANA6 CARE DOARE.
1IM5I@A 9U,IAN? . A NU 9U"EA 1? AI *N 9RO9RIE"A"E CEEA CE "U 6A
RJNDU6 "?U 9OFI 6?1A MOE"ENIRE. C0n co(iii se ceartă (entru !inge, cel care are !ingea
se a%a'ă (e ea.
,A@INU6 MIC . DE9RECIERE DIN 9UNC" DE AEDERE 1E>UA6 . *N 6OCU6
ACE1"A NU AM 5O1" ,UN DE NIMIC . i!(otenţă, cancer la (rostată sau &e!eia s(une <eu nu
(ot să-ţi o&er asta=.
EO6DU6 . NU 9O" 1?-MI IM9UN 9UNC"U6 DE AEDERE 5AF? DE 9AR"ENER
1AU 5AF? DE MAM?-CO9I6.
5EMUR . EU NU 1U9OR" A1"A, NU 9O" 1? "REC 9E1"E A1"A.
AR"ICU6AFIA MJINII . NU 9O" 1? FIN 1U, CON"RO6 O 1I"UAFIE. In&la!area
. vinecare continuă. 6A DEGE"E . NU AE 5I 5OAR"E 9RICE9U" 1? 5AC A1"A.
GENUNCBIU6 . DE9RECIEREA 1EN"IMEN"U6UI DE 19OR"IAI"A"E.
DE9INDE DE 1CARA AA6ORIC? A 5IEC?RUIA. De (e (artea (artenerului, acă
(artenerul !ă lauă e obicei, sau (artea !a!ă-co(il. Dacă rate', !ă e(recie' &aţă e !a!ă, acă
!ă lauă e obicei c0n c0%tig sau !arc$e'.
6A CO6OANA AER"E,RA6? . *N "OA"E CA@URI6E 1E CAU"? 9AR"EA
1"JNG? 1AU DREA9"? . 9R?,UEIREA CEN"RA6? A 9ER1OANEI. 1CO6IO@A (oate &i %i
!otorică, nu se leagă #ntoteauna e oase. Con&lict !otoric. "rebuie căutat con&lictul %i re'olvat.
E+/ - !a!a #%i bate &iica, o tr0nte%te #n tu&i%, &ata nu se (oate &eri. *i a&ectea'ă !usculatura
%i are scolio'ă. Dacă ar &i a&ectate oasele, ar &i ureri &oarte !ari ale oaselor. Mai !ult ca sigur e
!usculatura, ar (ot &i i!(licate %i oasele %i !u%c$ii.
"I,IA . CON56IC" DE DE9RECIERE 6OCA6 . <*N 6OCU6 ACE1"A NU MAI
1UN" EU ,UN=, con&lict e e(reciere #n ur!a unei (arali'ii, une !u%c$iul se (rine e os (este
tenon. Dacă a! o (arali'ie, !usculatura e (arali'ată ar se va (rouce osteoli'a #n locul une
!usculatura e legată e os (rin tenon. *n a(ro(ierea genunc$iului con&lictul va &i legat e s(ortivitate.
6A,A 9ICIORU6UI . NU 9O" 1? 5UG, 1? DAN1E@, 1? DAU UN EU".
C?6CJIU6 . NU 9O" 1? 1"RIAE1C 1I"UAFIA A1"A.
5iecare os are un conţinut s(eci&ic al senti!entului e e(reciere.
MON"URI . CON56IC" DE DE9RECIERE. IM9OR"AN"? E 6A"ERA6I"A"EA.
E+. . &etiţă cu !onturi . la V ani a &ost abu'ată e (artenerul !a!ei sale. I-a (ovestit
!a!ei, care nu a cre'ut-o %i a certat-o. A!bele egete i s-au e&or!at. 6a 4; e ani (oveste%te iar cu
!a!a ei. Ma!a o #ntreabă e ce nu a (ovestit ni!ic7 Degetul e (e (artea (artener s-a #nre(tat.
De(recierea e (e (artea !a!ă-co(il a ră!as, nu a (utut-o ierta (e !a!a ei.
De(recierea e sine . &a'a activă . osul osteoli'ea'ă %i ave! ANEMIE, scae nivelul
celulelor ro%ii %i albe. Oboseală generată e ane!ie, ne (rote-ă! oasele (oroase. 5iecare os e aco(erit
e un (eriost &oarte re'istent. Menţine stabil un os &oarte (oros. 1-ar (utea ru(e, ar nu se ru(e at0t e
u%or ca #n &a'a e vinecare. *n &a'a activă nu sunt ureri. Dacă se re'olvă con&lictul, cu a-utorul
bacteriilor osul se recalci&ia'ă, (eriostul se #ntine . (rovoacă ureri la oase.
A(arent se s(une că urerile cancerului la os sunt cele !ai (uternice ureri.
C0n (eriostul e la istanţă e os, osul nu !ai e &i+at, se !i%că %i a(ar urerile %i ru(turile.
Un os ru(t care nu se vinecă e un con&lict activ e e(reciere. 90nă la cel !ai a0nc (unct e
vagotonie ave! ureri, u(ă care in&la!aţia se reuce, urerile trec. Cri'a nu e i!(resionantă/
trans(iraţia rece, contracţie !usculară. Ave! ureri (entru a sta lini%tiţi. Osul nu are stabilitate, #l
solicit %i se ru(e u%or. C0n un ani!al are ureri, se ascune %i stă lini%tit. Ave! %i e&or!are osoasă
care (oate (ersista.
Oată cu &a'a e vinecare !ăuva osoasă (rouce !asiv s0nge %i ave! leuce!ie. Orice
urere e s(ate e #nsoţită e o !ică leuce!ie. 6a s&0r%itul (erioaei e vinecare in&la!aţia trece, osul
e !ai (uternic.
C0n #nce(e (erioaa e vinecare/ - te!(eratura !0inilor, urerile oaselor.
Durerea urea'ă e regulă la &el e !ult ca urata con&lictului. Dar (ot ura %i !ai !ult.
1unt con&licte &oarte intense (e verticală, ar e scurtă urată. De(ine e intensitatea con&lictului.
NP
NP
Dacă e &oarte intens con&lictul, n-a !ai ră!as ni!ic in osul acela. Altele urea'ă e ceva ti!(, ar nu
sunt a%a intense. 5a'a e vinecare urea'ă un anu!it ti!(.
Ca'/ - a!(utaţie e (rostată, con&lict e e(reciere e 3 an, 3an a avut ureri e oase, ar
atorită !ai !ultor con&licte. 9ri!ul soluţionat a &ost ba'inul. Control e rutină/ eli!inare e (rostată
. i!(otenţă. Con&lict e e(reciere e origine se+uală. Un an s-a g0nit nu!ai la asta. 1-a #!(ăcat cu
ieea, intră #n &a'a e vinecare, #nce( urerile. Nu !ai (utea !erge. Era #ngri-it e soţie %i &ete.
Aveau o scară #n s(irală, #n casă. A resi!ţit că s-a (răbu%it cerul (e el/ <e ce !i se #nt0!(lă toc!ai
!ie7=. Osteoli'ea'ă coloana vertrebrală #n 'ona g0tului. A cu(rins tot sc$eletul. I s-au ru(t coastele. A
urat un an #ntreg. 6a s&0r%it tot sc$eletul a &ost ecalci&iat. Era ca un cauciuc. Durerile au is(ărut, are
s(eranţe %i reacţionea'ă cu !iocarul, se si!te su(rasolicitat %i c0n #nce(e să a-ungă la li!an, re'olvă
con&lictul e su(rasolicitare %i !oare e in&arct !iocaric. A%a a !urit acest (acient.
6A OA1E NU AOU"? NIMIC, NICI UN CA6MAN"K
E &oarte i!(ortant să (oţi #ngri-i ace%ti (acienţi, să le ai cura-, să nu-i (anică!, să
#nţeleagă conte+tul, #!(re-urările.
CON56IC" DE DE9RECIERE/ - #n &a'a e vinecare . sinro! . tuburile colectoare
renale se #nc$i . acu!ulea'ă a(ă, (resată (e &a'a e vinecare, in&la!aţiile evin !ai !ari, urerile
!ai accentuate. Asta se nu!e%te GU"? sau REUMA"I1M AR"ICU6AR ACU". Acu! totul e
catalogat cancer la oase %i !or :;U. *nainte erau clinici s(eciali'ate (e tratarea gutei.
A9? 6A GENUNCBI . con&lict e e(reciere e origine s(ortivă soluţionat (lus con&lict
e+istenţial Cnu are baniD . se #nc$i tuburile colectoare renale.
Un con&lict activ . A AREA 1? 5UGI DE E>I1"ENF? . care se trans!ite la tuburile
colectoare renale . cre%te nivelul e creatinină (lus con&lictul e e(reciere #n &a'a e vinecare.
E+e!(lu/ - acă vreau să trag un %ut #n &un tatălui ar nu (ot %i a! #n erulare un con&lict
e+istenţial. "ot #i trag un %ut #n &un tatălui, re'olv con&lictul e e(reciere e la egetul (iciorului .
atac e gută la egetul e la (iciorul (artenerului.
5a'a activă . a(ariţia <găurilor= . osteo(laste #n !eicina clasică. 6a s&0r%itul (erioaei
e vinecare gaura se calci&ică . la o secţiune se vă ur!ele ca nervurile e la o clăire . o( e
calciu. Nu !ai e+istă travee osoase. Acele (lusuri e calciu sunt consierate rele, că ar (rovoca
osteoblaste.
1JNGE . globule albe, ro%ii, tro!bocite, valori i&erite la bărbat %i &e!eie. N-3;.;;;
leucociteH!! cub, N-T !ilioane globule ro%iiH!! cub, tro!bocite . 3);-2;;.;;;H!! cub.
*n &a'a activă globulele ro%ii %i albe sca ca nu!ăr, oată sau (e r0n. Ave! ane!ie. *n
&a'a e vinecare !ăuva (rouce #nt0i globule albe . !ulte leucocite, a(oi globule ro%ii c0teva
să(tă!0ni !ai t0r'iu. 1c$i!barea acestui nivel al globulelor #n s0nge . con&lict e e(reciere a
(ersoanei, #n a&ară e ca'ul c0n e+istă s0ngerare. *n &a'a activă se contractă vasele, #n &a'a e
vinecare se ilată vasele . a! brusc un volu! e V ori !ai !are #n vasele e s0nge, iluat cu a-utorul
serului in -ur. Meicina clasică ia 3 !! cub e s0nge . #n &a'a activă nu!ără celulele %i acă (este o
oră #%i re'olvă con&lictul, s0ngele e subţiat %i brusc se nu!ără !ai (uţine celule. Asta
91EUDOANEMIE. Are acela%i nu!ăr e celule, nu!ai că s0ngele e !ai iluat. Con&or! r. Ba!er,
e leuce!ie nu ar trebui să !oară ni!eni, a&ară e &a(tul c0n se (rouce un con&lict ulterior .
196INA . (rogra!ul s(ecial al s(linei. 1(lina este un ganglion li!&atic. Dacă se e+tir(ă s(lina, cel
!ai a(ro(iat no li!&atic evine s(lină, (reia &uncţiile s(linei. Con&lictul e e rănire, e (ierere a
s0ngelui. C0n un ani!al lu(tă %i e rănit, s0ngerea'ă, (ărăse%te locul lu(tei. 10nge M (ericol. 9e e altă
(arte, scurgerea e s0nge in rană . cor(ul concentrea'ă tro!bocitele la locul rănii %i (entru a nu se
&or!a tro!bi #n vase, s(lina necroti'ea'ă %i absoarbe tro!bocitele %i le e(o'itea'ă #n s(lină. C0n
s0ngerarea se o(re%te, se soluţionea'ă con&lictul, (rin in&la!are s(lina se vinecă. 6a s&0r%itul
(erioaei e vinecare is(are in&la!aţia, s(lina e !ai !are.
Gru(a e lu+/ o s(lină !ai !are e !ai bună ec0t una !ică.
9ACIEN" CU 6EUCEMIE. Dacă va &i iagnosticat cu cancer al s0ngelui sau va (ri!i o
trans&u'ie e s0nge . cor(ul nu (oate eosebi #ntre a (iere sau a (ri!i s0nge. *n natură nu e+istă
situaţia e a (ri!i s0nge. 9acientul reacţionea'ă cu s(lina, absoarbe leucocitele %i (acientul va s0ngera
in toţi (orii/ oc$i, urec$i, nas %i $e!oragie internă. Ba!er s(une/ c0n se #nt0!(lă a%a ceva, să &ie
sunat. 6e s(une/ - acă #n ca'ul leuce!iei se i!(lică %i s(lina, e nevoie e un !eic e urgenţă.
"rebuie să (rote-ă! (acientul e a i se (une iagnostic e cancer la s0nge. 1ă nu (iere! in veere
valorile in co!(o'iţia s0ngelui, ar nici să le e+ageră!. Ni!eni nu ar trebui să !oară e leuce!ie.
NT
NT
1tuiu e ca'/ - o &e!eie t0nără, căreia nu-i era clară lateralitatea. Avea o e(reciere
in (unct e veere intelectual. A0ncitură #n calotă (e (artea st0ngă, #n legătură cu %e&ul ei, care era
(artener . biologic era st0ngace. Dacă lă!ure%ti con&lictul, (oţi stabili lateralitatea.
E+/ - băiatul lui Bel!ut a (ri!it (er!isul e conucere la 3T ani. 1e serba s&0r%itul %colii
%i s-a us să bea. Nu era (lecat cu !a%ina, ar #%i (iere (er!isul e conucere. Bel!ut era (lecat, #i
s(une la tele&on %i s-a su(ărat &oarte tare. Co(ilul a s(us că va (lăti tata noul (er!is. Noa(tea se
tre'e%te %i easu(ra oc$iului st0ng are o u!&lătură . e(reciere in (unct e veere intelectual . cu! a
(utut să se #!bete #nc0t să #%i (iară (er!isul Coc$iD %i nu l-a !ai găsit7 A avut ureri să(tă!0ni, e%i
!asa con&lictuală urase c0teva ore.
C0n (eriostul se #ntine #n &a'a e vinecare . !eicii &ac (uncţii. 1e esc$ie (eriostul,
#năuntrul osului nu !ai (oate &i acu!ulată (resiune, (rin acea găurică calusul iese %i !asa e celule
curge #n !u%c$ii in -urul oaselor. Atunci iagnosticul e O1"EO1ARCOM. NU 6?1AFI 9E
NIMENI 1? A? *NFE9EK *M9?RFIREA *N"RE ,UN EI R?U E O "JM9ENIEK
5e!eie cu cancer la oc$i . se obi%nuie%te cu ieea . e+crescenţă a osului care #i #!(inge
osul #n a&ară. "rebuie să a%te(ţi (0nă se retrag, a(oi &or!aţiunile osoase (ot &i #ne(ărtate c$irurgical.
MO,,ING . c0n e%ti s0c0it e colegii e la serviciu, eran-at. Nere(tatea lu!ii .
ecalci&iată coloana vertebrală #n 'ona g0tului. *%i ru(e g0tul. 1oluţia/ un nou loc e !uncă. *n &a'a e
vinecare osul se ru(e %i !ai u%or. C0teva luni trebuie să stai ne!i%cat, e%i ai ureri. Raiogra&ia la
s&0r%itul (erioaei e vinecare. Natura 'ice/ <trebuie să ţină=. Coloana arăta ca %i cu! ar &i turnat
ci!ent.
RABI"I1MU6 . CON56IC" 9O6ICIC6IC . &a'a e vinecare . in (ricina li(sei
vita!inei D nu se es&ă%oară o(ti!al. Merge (rea (uţin la soare. 9ie(t scobit. Eina e . CON56IC" DE
9IERDERE A *NCREDERII DE 1INE . (rivirea e ecolteu. 5a'a e vinecare continuă . cre%te,
cre%te ţesutul %i sternul iese #n a&ară sau e (rea !ultă vita!ina D. "rebuie intervenit c$irurgical.
Nu e inicat să vre! să trece! (rintr-o urere . (rin in&la!are va &i recalci&icat. Dacă
&orţe'i cu !0na să &acă !i%cări #n (erioaa calci&ierii, nu e inicat. 1e (oate bea o ca&ea (entru a
atenua urerea. Acţiunea ca&elei nu e at0t e intensă.
1ARCOMU6 EYING . 5A . 5A . 5A . 5A . 5A . 5ASS
E &oarte i&icil e găsit %ina.
E+/ - soţul lucra la negru. 1oţia se (l0nge că nu e acasă nicioată soţul. 9e ru! cae, #%i
ru(e coasta . con&lict e e(reciere (ersonală. Osul e con%tiinţa noastră. Are %i con%tiinţa #ncărcată că
e 3 an e 'ile tot !ergea cu !otoreta să lucre'e la negru, contrar soţiei. Eina era &a(tul că lucra la
negru. Avea con%tiinţa #ncărcată &aţă e soţia lui. 4; e ani a tot &ost #n 5A-5A-5A-5A------
Du(ă 4; e ani renunţă la !unca la negru, a intrat e(lin #n &a'a e vinecare %i acu! se
recalci&ia'ă coasta. Asta e sarco!ul EZing.
MA6ARIA . (ara'it . vine c0n e c$e!at . un con&lict e e(reciere . !alaria a-ută la
#!bunătăţirea calităţii s0ngelui.
*n NMG se vorbe%te e norocul cu leuce!iaKKK Ce noroc că a! (utut să-!i re'olv
con&lictul cu e(reciereaK Dacă nu-l soluţione' acu!, luna viitoare cre%te !asa con&lictuală %i se
agravea'ă (roble!a oaselor.
Dacă nu &aci ni!ic, #nsea!nă că (ractici NMG. Dar NMG #nsea!nă %i !eicina e
urgenţă, une e nevoie.
Dacă nivelul tro!bocitelor scae &oarte !ult, (ot să a! o s(lină !ărită, ar asta nu
#nsea!nă că sunt (e %ină, e+istă (ericolul să s0ngere', acă nu (ri!esc tro!bocite !or,. A nu &ace
ni!ic nu #nsea!nă să (ractici NMG. De la ca' la ca'S.
E+. . co(ilul vee cu! e sacri&icat ani!alul. Reacţionea'ă cu s(lina.
AARICE . AM 9ICIOARE DE 96UM,. Ca re(taci . (e (artea st0ngă varice . asocie'
(e !a!ă sau co(il ca o greutate (e (iciorul !eu, (e (artea rea(tă . a (artenerului. De !ulte ori la
gravie sunt legate e sarcină, e co(il . nu !ai (ot !erge la iscotecă etc.
E+/ - o &ată in a&ara căsătoriei (entru care (lătea (ensie e #ntreţinere. Era ca o greutate
(e (icior.
Dacă se re'olvă con&lictul, varicele ră!0n, ar nu va &i !ai rău.
"ROM,O56E,I"A . tot con&lictul e a avea o g$iulea (e (icior. "ot ce e legat e vene .
acela%i con&lict.
NV
NV
6A AR"ERE . CON56IC" DE DE9RECIERE 6EGA" DE MER1 . <NU AM AOIE 1?
MAI MERG ACO6O=. 5a'a e vinecare . arterosclero'a. Nu are ni!ic e a &ace cu ali!entaţia.
*n NMG %i s(ălăturile intestinale sunt o t0!(enie.
4) ianuarie 4;33.
Ca'/ - bărbat e N) e ani. 1u&eră e la 3P ani ureri (uternice e s(ate. De 4-2 ori (e an e
i!obili'at la (at. De(recierea centrală a sti!ei e sine. Avea T ani %i cu o 'i #nainte e 'iua !a!ei a
&ost rău %i !a!a era &oarte su(ărată. Ca să-%i ceară iertare, se uce cu caoul cu o 'i #nainte. Era o
&oaie e $0rtie (e care construise un turn Ei&&el in beţe e c$ibrit. Ma!a ia &oaia %i o ru(e, #n ti!( ce
(e &oc &ierbea la(tele. 9ur %i si!(lu l-a ru(t #n ouă (e băiat. Acesta a &ost con&lictul. Eina era !a!a
care #l certa %i la(tele care ăea #n &oc. De c0te ori !irosea la(tele care ăea #n &oc se (unea #n (at.
Du(ă ce a recunoscut %ina, a re'olvat con&lictul. Einele centrale se (ot re'olva &oarte u%or. Einele
(rinci(ale se (ot re'olva nu!ai c0n ră!0n &ără obiect. 1-au reus :;U urerile. Co!(let nu, (entru
că !a!a lui era #n viaţă. Ma!a lui s-a #!bolnăvit, a avut gri-ă e ea, era in nou băiatul cel !ic, era
in nou (e %ina (rinci(ală %i a avut ureri e s(ate.
*n &a'a activă osteoli'ea'ă vertebra. Aertebra se (oate (răbu%i #n ea, se tasea'ă. *n !o
real sca'i #n #nălţi!e.
Ca'/ - o! e a&aceri #n%elat e (artenerii e a&aceri. *n ger!ană se s(une că <ai &ost (us (e
s(ate=. A scă'ut #n #nălţi!e ) c!.
Coloana vertebrală a r. Ba!er, (usă (e site-ul r. Ba!er. Găurile atea'ă e c0n a &ost
at a&ară in clinică. Ba!er e #n 'oia taurului %i &oarte #ncă(ăţ0nat. Nu s-a e'is e NMG. C0n nu
!erge bine NMG are ureri e s(ate %i e &oarte slăbit. De (este 2; e ani are această leuce!ie cronică.
Etie cu! să se co!(orte #n &a'a activă %i #n &a'a e vinecare.
Mulţi oa!eni rău-intenţionaţi s(un că (entru a scă(a e Ba!er ar trebui a(robată NMG,
(entru că Ba!er ar re'olva un con&lict e teritorialitate, ar &ace in&arct %i ar !uri. Dar Ba!er nu are
nici un releu #n 'ona ini!ii, ci #n 'ona bron$iilor. El e a(roa(e tot ti!(ul al&a. C0n nu tu%e%te, #n &a'a
activă %i atunci nu e al&a.
Dacă NMG ar &i a(robată, ar (ri!i un (useu (uternic e leuce!ie.
DUREREA DE 19A"E A1OCIA"? CU UN 1INDROM D? <,UR"A ,?U"ORU6UI
DE ,ERE=.
"rebuie &ăcută o eli!itare #ntre acu!ulările e+uative Ce+/ ascita (eritoneului, (leuraD %i
acu!ulările transuative. Osul sub in&la!are e calci&iat, lic$iul in interiorul osului (oate i&u'a #n
e+terior (rin (eriost. 1e aună a(a #n 'ona burţii, ar (oate i&u'a %i e la coaste (rin (leură #n acel
s(aţiu (leural . e #ntoteauna un sinro!, aică tuburi colectoare renale active, ar nu e la (leură, ci
e la oase. ,urta nu e o ascită a (eritoneului, ci a(a e e la oase, e la coloana vertebrală.
ARE UN CON56IC" DE DE9RECIERE . 5A@A DE AINDECARE CON"INU? . are
ureri e s(ate cronice %i are AC"IA UN CON56IC" DE E>I1"ENF?. 9rin sinro! i-e (er!anent
sete.
Ca'/ - &ibro!ialgie la o &e!eie. Dureri !usculare, si!(to!e ase!ănătoare gri(ei.
Con&lictul central e e(reciere a &ost o reani!are nereu%ită a tatălui său, !urise sub oc$ii ei. 6ocul
une (ornesc nervii, la s&0r%itul &a'ei e vinecare osul e !ai gros ec0t iniţial. Osul a(asă in nou
!ai !ult (e nervi. 1&atul lui Ba!er/ tatăl este %i ră!0ne !ort. 1ă-i &acă tatălui o (iatră &unerară,
(entru a (utea &i !e!orat. Ur!ea'ă s&atul (ri!it %i se vinecă.
Ca'/ - EO6DU6 . A NU "E 9U"EA IM9UNE.
Un băiat la care %olul i se es&ăcuse %i u(ă un ti!( i s-a re(o'iţionat la loc. E (re'entat
ca o <vinecare !iraculoasă=. Con&lictul a &ost !a!a, care &ăcea carieră ca %i c0ntăreaţă e !u'ică
(o(. Co(ilul a avut senti!entul e e(reciere că nu se (oate i!(une #n &aţa !a!ei. <Ma!a are lucruri
!ai i!(ortante e &ăcut ec0t să aibă gri-ă e !ine, eu nu sunt a%a i!(ortant (entru !a!a=. Ma!a %i-
a #ntreru(t cariera . s-a (rous soluţionarea con&lictului %i %olul i s-a re&ăcut.
Ca'/ - #n constelaţie (oţi ră!0ne retarat in (unct e veere al !aturi'ării. ,ăiat e 3T
ani, cu o !aturi'are e!oţională e !a+i! 3; ani. Era #n vacanţă la un unc$i, care avea o &ir!ă. *l (une
să se ocu(e e !aga'ia lui, băiatul e is(erat, o sună (e !a!a, ea nu avea ti!(, o tri!ite (e bunica.
Con&lict (e 'ona !a!ă-co(il #n 'ona %olului . <nu (ot să !ă i!(un=. Osteoli'ea'ă osul &e!ural.
A-unge acasă, se re'olvă con&lictul, a(ar urerile, !erge la o clinică . cancer la os, vor să-i a!(ute'e
(iciorul. Nu vrea, a-ung la Ba!er. Ca %i #%i ru(e ca(ătul &e!ural. I se scurgea !asă osoasă. "otul era
N:
N:
(lin e !asă osoasă, (iciorul era &oarte gros. 5ace 3V ani %i a-unge relativ t0r'iu #ntr-o leuce!ie. A
(ri!it oată o trans&u'ie e s0nge. 6a-u at a&ară in clinică. A reacţionat s(lina, a avut $e!oragie
internă acasă, #i curgea s0nge (este tot, toţi tera(euţii au &ugit e l0ngă el. Nu a (utut &i a-utat %i a
!urit.
Ca'/ - GENUNCBIU6 . e(reciere in (unct e veere al s(ortivităţii. ,ăiat e 32 ani, se
#ntoarce e la &otbal cu genunc$iul u!&lat. 1e uce la !eic . #i &ac o (uncţie cu un ac !are #n
genunc$i, &ără aneste'ie. Ca' in 3::2. Ma!a cite%te &i%a !eicală, constată că avea (uroi la a!bii
genunc$i, eci'ia !eicilor era e a!(utare a a!belor (icioare, (entru că (uroiul e la !ăuva
osoasă s-ar &i (utut #ntine (0nă #n 'ona ba'inului. Ma!a a!eninţă !eicii %i !erge la Ba!er. ,ăiatul
era eicat total &otbalului. 9entru că nu avea note bune, i se inter'ice să !eargă la &otbal. Acesta a
&ost con&lictul lui e e(reciere in (unct e veere s(ortiv. Du(ă ce a !ers in nou la &otbal, a intrat
#n &a'a e vinecare. Ba!er i-a e+(licat !a!ei că trebuie să caă e acor. Ma!a i-a s(us că are voie
să !eargă la &otbal, c$iar acă !ai ia note (roaste. Asta a &ost vinecarea e&initivă a con&lictului, ar
vinecarea a urat !ai !ulte luni. Oată băiatul a avut o absenţă, a că'ut e (e (icioare. *n 3::P
băiatul a c0%tigat ca!(ionatul naţional la volei. Dacă i s-ar &i a(licat &orţat tera(ia !eicilor, a'i
băiatul era #ntr-un scaun cu rotile.
Ca'/ - băiatul lui Bel!ut cu genunc$iul re(t u!&lat, cu o să(tă!0nă #nainte e
ter!inarea %colii. A ră!as acasă. Ale+aner era re(taci . con&lict e e(reciere in (unct e veere
s(ortiv, vi'avi e un (artener . era unc$iul lui, care #nainte era boIguar, are o (re'enţă serioasă,
(oţi să-l #!braci #n &rac sau costu! (o(ular, e un s(ortiv esăv0r%it. Ce nu (oate . nu (oate să (iară.
Ei c0n -oacă &otbal e !asă cu băiatul lui e ) ani nu (oate să-l lase să c0%tige.
Ale+aner avea 3N ani, #l (une #n (oartă %i trage lovituri e la 33 !. Co(ilul nu (oate
(rine !ingea, ceea ce #i generea'ă acest con&lict e e(reciere e ti( s(ortiv. Con&lictul a &ost
observat e cu!natul lui, a avut con%tiinţa #ncărcată %i re(t reco!(ensă i-a cu!(ărat un costu!
#ntreg e &otbal. 6-a antrenat (e băiat %i c0n a -ucat &otbal cu ec$i(a lui a &ost &oarte bun %i ovaţionat.
A%a s-a re'olvat con&lictul. Dar avea ureri, nu avea (o&tă e !0ncare, #i curgea s0nge in nas . o
!ică leuce!ie. 6-au (utut sui #n avion nu!ai #n scaun cu rotile. 6-a raiogra&ii . (eriostul in&la!at,
anali'a s0ngelui . leuce!ie. Erau #n 1(ania #n vacanţă, nu (utea ie%i . era ca %i cu! că'use cerul (e el.
Ain ne(oţii lui Ba!er #n vi'ită . 3) %i 3T ani. 5ăceau baie #n (iscină. A ie%it a&ară %i asta a &ost tera(ia
. salteaua e a(ă %i (iscina. Areo 4 luni s-a a-utat e c0r-e, avut scutire la s(ort, (0nă la Crăciun a
(urtat o genunc$ieră %i gata. Dacă s-ar &i #nt0!(lat #n ti!(ul %colii era !ai greu.
Ca'/ - (uncţie #n &a'a e vinecare . (iciorul bolnav s-a u!&lat. 5ată e 3) ani, ansea'ă .
con&lict e e(reciere in (unct e veere s(ortiv. Are un (artener e ans e 3T ani, care a vrut !ai
!ult e la ea. A lăsat-o baltă %i acesta a &ost con&lictul ei e e(reciere. 5ata a !urit.
Ca'/ - e (osibil să su(orţi tu #n locul altcuiva con&lictul e e(reciere. Olivia, &iica lor, a
absolvit liceul s(ecial e !oă, %i-a (etrecut conceiul #n "urcia. O revistă e !oă in Aiena
organi'ea'ă un concurs e !oeling. 9artici(ă %i Olivia. 9ri!e%te un tele&on %i e #ntrebată/ tu e%ti acea
Olivia7 Ei brusc toată !as-!eia e+(loea'ă/ Olivia va eveni !oel7 *i &ace! noi carieră. A vă'ut-o
(e Olivia (e scenă, cu o e%ar&ă (e care scrie/ <vinecată (rin c$i!iotera(ie, s(onsori'ată e 6e!oS
Ce vor ă%tia, să se &olosească e ea7= EiSa anga-at-o la el acasă, i-a at un salariu %i #n (ri!a 'i e
!uncă a ei s-a a(lecat %i a si!ţit cu! lic$iul in genunc$i se (li!bă. A intrat #n &a'a e vinecare
care a urat !ai !ulte luni. El i-a stricat &etei scena e !oă. Ea ar &i evenit cu !are (lăcere !oel.
1oluţia a &ost/ <tată, cu! să &iu eu !oel cu cicatricea care o a!7= 1-a soluţionat con&lictul %i a ie%it
in &a'a e vinecare.
Ca'/ - se (oate su&eri un con&lict e e(reciere (ersonală #n ur!a unei (arali'ii. *n acel loc
osul osteoli'ea'ă (entru că nu !ai (ot să-!i riic (icioarele, (entru că a! o (arali'ie.
MOR,U1 1CB6A""ER . r. Ba!er. Era bătut e tată . con&lict . nu (utea &ugi e tatăl
lui, ar nici e !a!ă, (entru că ea nu intervenea, oar (rivea. Reciiva/ &rica e a nu (ri!i bătaie.
Ca'/ - C?6CJIU6 . UN O1 CARE CREE"E 6A C?6CJI . 9IN"ENII . URMARE A
UNEI 9ARA6I@II.
Dr. Ba!er avea o !a%ină Mercees, #i (loua #năuntru, ar are o gaură #n (oea ca a(a care
intră #n !a%ină să se scurgă. 1-a certat cu soţia, s-au #!(ăcatSnoa(tea nu !ai (utea !i%ca (iciorul. O
să(tă!0nă nu a (utut călca (e călc0i. Ba!er l-a #ntrebat/ <ai bătut in călc0i, ai arătat că ai
(ersonalitate7= De%i con&lictul a urat o u(ă-a!ia'ă, o să(tă!0nă nu a (utut călca (e călc0i.
);
);
Ca'/ CIOC 6A C?6CJI . CON56IC" DE DE9RECIERE DIN 9RICINA UNUI
CON56IC" MO"ORIC. O &e!eie stă (e un (oeţ (este un lăculeţ, acasă, cu !a!a ei. 1e a(leacă
(este balustraă, se ru(e, cae !a!a ei, se love%te %i u!blă #n c0r-e. Con&lict e e(reciere vi'avi e
co(il . co(ilul e e vină Cse a(lecase u(ă uniţa luiD că !a!a ei nu !ai (oate !erge. C0n !a!a s-a
vinecat, #n &a'a e vinecare la &e!eie (e (artea !a!ă-co(il s-a &or!at acel cioc. 6a s&0r%itul &a'ei
e vinecare se !ic%orea'ă, ar osul ră!0ne !ai gros.
De(reciere la (icior/ - să nu (oţi să anse'i c0n (artenerul nu (rea ansea'ă . (entru că
a! avut o &ractură e %ol %i nu (ot să !erg ec0t cu caru. A! (roble!e la %ol, ar osteoli'a se
(rouce la (icior.
- A nu (utea lovi cu (iciorul/ nu (ot lovi (ărinţii.
Ca'/ - o &e!eie e st0ngace %i e (ro&esoară. Avea cuno%tinţe &oarte bune es(re NMG. A avut 4
con&licte e origine se+uală. Au un băiat e 3) ani, ar ea ar &i vrut #ncă un co(il, soţul nu vroia . astea
erau con&lictele. Du(ă un ti!( sora ei ră!0ne graviă. 1ora . cancer la ovare. Au vrut să o oblige să
avorte'e, să #i e+tir(e ovarele. 5e!eia lu(ta (entru co(ilul surorii ei. I-a e+(licat es(re NMG, că un
c$ist ovarian se (rouce nu!ai #n &a'a e vinecare, că e-a a re'olvat cau'a, !etasta'e nu e+istă, să
nu #i lase (e !eici să &acă avort. 1ora o ascultă, &e!eia reali'ea'ă că nu va avorta %i #%i re'olvă
con&lictele ei se+uale. 9rivea co(ilul surorii ei ca (e (ro(riul co(il. Etia că ur!ea'ă in&arctul %i
e!bolia (ul!onară. Merge la raiolog %i #l roagă să #i &acă un co!(uter to!ogra&, %tiin că va avea un
in&arct (este c0teva să(tă!0ni. *n 'iua c0n sora ei trebuia să nască, #nce(e să se si!tă alt&el, !erge #n
!a%ină, are in&arctul, e!bolia (ul!onară, se o(re%te !asa con&lictuală, #n 'iua c0n sora ei a născut.
*%i &ace un nou C" %i reali'ea'ă că in cau'a soţului ei a(roa(e %i-ar &i (ierut viaţa. *i ă un %ut
soţului, găse%te unul !ai t0năr %i &ace un co(il. Intră cu (iciorul-(artener #n &a'a e vinecare, nu (utea
să !eargă %i noul soţ o ucea #n braţe.
AR"RO@A . 5A@A AC"IA? *N CON"INUARE . necro'a ţesutului, &ără in&la!aţie.
De(ine une e (o'iţionată/ nu (ot să !ă i!(un . la %ol, e(reciere in (unct e veere al
s(ortivităţii . la genunc$i. De(ine (e care (arte e . (artener sau !a!ă-co(il.
AR"RI"A . 5A@A DE AINDECARE CON"INU? . in&la!aţie.
9entru socrul lui, care era !ecanic, era o reali'are in (unct e veere s(ortiv să re(are o
!a%ină. Era co!(etiţia.
Dr. Ba!er s&ătuie%te să ne &ace! in Ger!anica un BobbI.
Ca'/ - &iica lor se (l0nge ieri că o or oasele (e (artea !a!ă-co(il. *l roagă (e (rietenul ei să o
ucă la baie, acolo elirea'ă, cae -os %i vo!ită. 5ata are 4; e ani. Nu e !ult a visat &oarte intens
es(re co(ii, ca %i cu! ar &i avut co(ii. Ao!itatul e #n legătură cu !ica curbură a sto!acului. Absenţa
e #n cri'ă legată e !usculatură. E+istă 4 (osibilităţi/ - su(ărare teritorială !asculină sau &e!inină .
con&lict e ientitate . a nu te (utea $otăr#. Din (unct e veere al sto!acului, (oate că %i-a soluţionat
o su(ărare legată e teritorialitate. E re(tace. E la (erioaa ciclului. 9ri!ul con&lict ar trebui să vină
(e (artea st0ngă %i al oilea con&lict #i (rovoacă ciclul. C0n re'olvă al oilea con&lict %i ciclul se
#nc$eie. Dar se găse%te #ntr-o constelaţie %i con&lictul legat e sto!ac a &ost al oilea sau al treilea.
1ăritura calului evine s(eci&ică re(taciului. E #n constelaţie e(resivă &e!inină, a (utut re'olva un
con&lict e ientitate . săritura calului . love%te (e (artea !asculină. Eli'abet$ iube%te &oarte !ult
ani!alele. Are o căţea e 3; ani. Ea locuie%te la (rietenul ei, stuia'ă, e &oarte (uţin ti!( acasă %i a
lăsat c0inele la ei. Asta e su&erinţa ei. 9entru că ei nu sunt acasă, a trebuit să ia c0inele la ea. Acesta a
&ost con&lictul ei . <sunt o !a!ă (roastă (entru co(ilul !eu=. Cri'a a a-uns #n (unctul e #ntoarcere.
4-2 'ile i-a &ost rău, u(ă ce a vo!itat s-a si!ţit !ai bine. 9roble!a cu căţelul a &ost e&initiv
re'olvată, nu vor !ai &i %ine. 9oţi să te arăţi alt&el #n &aţa co(ilului tău, at0ta ti!( c0t ai (rice(ut
#!(re-urările %i nu e%ti nesigur. Co(ilul observă i!eiat nesiguranţa %i intră &oarte u%or #n (anică.
6a (ri!a urere &oarte !ică, #ncercaţi să vă #nţelegeţi %i cu ti!(ul va eveni tot !ai clar. Nu
e+istă si!(to! &ără o cau'ă evientă.
R?U DE AAION, DE MARE, DE MAEIN? . EIN?KKK E+istă !ai !ulte (osibilităţi. Răul
(oate veni e la sto!ac, e la intestinul subţire, ee! #n ca( . teoretic, trebuie căutat con&lictul #nainte
e a #nce(e si!(to!ele. C0n a! găsit con&lictul, trebuie să vă cu! a a(ărut !a%ina, avionul (e acea
%ină. C0n conuc !a%ina, sunt e (ărere că eu controle'. 1u(ărare e teritorialitate . c0n &ratele a
conus cartul #n locul tău. De &iecare ată c0n conuci . e%ti (e %ină.
6a urerile e genunc$i . nu !ai sunt #n stare să &ac a%a ceva, ar are totu%i legătură cu
!o!entul s(ortiv. E+/ - stau #n &aţa !ea 2 oa!eni cu !0inile !urare care !uncesc (entru !ine.
)3
)3
Acesta a &ost con&lictul lui Bel!ut la genunc$i, legat e s(ortivitate. Cei (artici(anţi erau (arteneri . l-
a urut genunc$iul (artener. Dacă l-ar &i a-utat !a!a sau co(ilul ar &i urut genunc$iul (e (artea
!a!ă-co(il. "atăl e (artener.
AOMI"A" 9RE6UNGI" . CRI@A 1"OMACU6UI . 1-A RE@O6AA" UN CON56IC" DE
"ERI"ORIA6I"A"E 1AU DE IDEN"I"A"E 1AU CRI@A IN"E1"INU6UI 1U,FIRE . acel as(ect
e <nu (ot #ng$iţi= #n &a'a e vinecare. Dacă e vo!ă, e (osibil să a(ară %i iaree . e i!(licat
intestinul subţire. Diaree %i vo!ă . intervine %i intestinul gros.
6A,A 9ICIORU6UI . con&lict e <AREI 1? 1CA9I DE CINEAA EI NU REUEEE"I= . a
nu (utea &ugi, a nu (utea ansa, a nu (utea a ca lu!ea #n !inge.
"ENDONU6 6UI ABI6E . <NU 1UN" *NDEAOUN1 DE RA9ID=.
5iecare tenon are o sarcină (recisă. "enoanele e sub braţ . a a(uca, a ţine ceva str0ns.
Necroti'ea'ă tenonul, se subţia'ă, se (oate ru(e. De regulă nu se (rea ru( tenoanele. *n &a'a e
vinecare . in&la!are, oare, se re&ace, la s&0r%itul (erioaei e vinecare tenonul va &i !ai gros %i
ră!0ne a%a.
Ba!er are #n (oul (al!ei un tenon &oarte gros. Are 4 bo+eri %i #i ţinea #n lesă cu o singură
!0nă. 5ug u(ă alt c0ine %i #l tr0ntesc la (ă!0nt. 1e ţine e o bară, c0inii trăgeau.
Ca'/ - in&la!area tenonului lui A$ile (e a!bele (ărţi. Nu a &ost su&icient e ra(i cu
(artenerul sau !a!a-co(il. "răiesc #n co!unitatea 1&. 5rancisc 3) &a!ilii, au gos(oărie agricolă, 4-2
<că!ini%ti= care nu trebuie să !uncească, (ensia lor intră #n casa co!unităţii. 1e ocu(ă e $rănit
(isicile. 9rietenul lui trebuie să ur!ărească une &ac (isicile cuib %i să <eutanasie'e= (uii la na%tere.
"rebuie să &ie atent să nu &ie (rins e co(ii sau (ensionari. Dacă se a&lă că nu a &ost estul e ra(i,
a(are con&lictul.
5E,RA MU1CU6AR? . reu!atis! la !u%c$ilor. 5iecare !u%c$i #%i are rolul său.
CON56IC" MO"ORIC . C? NU AM 9U"U" 1? EAI" . *N 5A@A DE AINDECARE
MU1CU6A"URA E RE9ARA"? EI DOARE.
9ot avea o e(reciere centrală . e e+e!(lul (entru că a! &ost #n%elat sau (entru că a! cancer
ar (ot su&eri această e(reciere (entru co(ilul !eu . eu sunt e vină că co(ilul !eu nu (oate să
!eargă. 9oţi avea un con&lict %i (entru altcineva. Reacţiile sunt la &el. 9ot să !ă aleg cu un cancer la
&icat (entru că a! cancer la intestin, ar %i (entru că a &ost otrăvit c0inele !eu.
9ri!ul lucru . trebuie căutată originea con&lictului. 6a &icat, (lă!0ni, e relativ si!(lu . are un
singur &ocar circular. Dacă are acest con&lict (entru altcineva, va avea &icatul sau (lă!0nul (lin e
&ocare concentrice, acă are &rică e #n&o!etare către sine #nsu%i.
Dacă a! un con&lict e e(reciere (e (artea !a!ă-co(il, trebuie eosebit/ e !a!a sau co(ilul
. e une #!i iau #n (rinci(al sti!a e sine. Dacă !erg la &otbal (entru că !a!a !ă !0ng0ie (e ca(,
au gre% %i !a!a nu !ă !ai !0ng0ie. E genunc$iul (e (artea !a!ă-co(il.
DINFI EI MUCOA1A ,UCA6?
CARII6E NU AU NICI UN 5E6 DE 6EG?"UR? CU <DR?CUEORII CARII6OR=. 1unt o
invenţie a inustriei.
Cau'a cariei/ - CON56IC"U6 DE *M,UC?"UR?. A-ţi curăţa inţii nu te (rote-ea'ă e
carii. O &aci in res(ect (entru alţii.
Mucoasă a gurii e+terioară, e(iteliu #n (lăci . eter!inantă e lateralitatea. Con&lictul/ -
AREAU 1? 1CUI9 CEAA A5AR? RE5ERI"OR 6A 9AR"ENER 1AU MAM?-CO9I6.
Mucoasa e eesu(t, e origine !ai vec$e, #n legătură cu trunc$iul cerebral./ - (artea
rea(tă/ - #ncearcă să a(uce #!bucătura, (artea st0ngă .#ncearcă să sca(e e #!bucătură. Aici
lateralitatea nu are i!(ortanţă.
6a celulele glanulare/ - #n &a'a activă ave! (roli&erare e celule, #n &a'a e vinecare ave!
esco!(unere (rin ",C. Mirosul gurii vine e la !ucoasa galbenă. Fesutul con-unctiv nu are !iros.
6a !ucoasă e #ntoteauna vorba e o #!bucătură. E(iteliu #n (lăci . e(iteliu (ai!entos.
INCI1IAI/ - NU 9O1" 1? A9UC, NU 9O" 1? M? A9?R.
CANINII/ - NU 9O" 1? 9RIND
MO6ARII/ - NU 9O" 1? 15ARM
I!(ortantă e lateralitatea, nu acă sunt sus--os, au acela%i conţinut al con&lictului . (artea
(artener sau !a!ă-co(il.
)4
)4
Nu e aevărat că intele ar &i legat e rinic$i, (rin !eriiane. Meriianele sunt #n !eicina
c$ine'ă.
CON56IC"U6 DE MUEC?"UR? 9OA"E 5I 6EGA" DE UN CON56IC" DE
E>I1"ENF?.
MUCOA1A E>"ERIOAR? A GURII . AREAU 1? 1CUI9 CEAA A5AR?, CEAA DE
CARE AREAU 1? 1CA9.
5A@A AC"IA? . U6CERARE, sc$e!a !ucoasei g0tle-ului . oare #n &a'a activă . con&lict
es #nt0lnit la &e!ei ca ur!are a se+ului oral. Ulcerarea e sensul biologic, (entru a scă(a !ai u%or.
Oată cu re'olvarea con&lictului se intră #n 5A@A DE AINDECARE .1CA9 DE
*M,UC?"UR? . 1CA9 DE DURERI EI 1E AINDEC? 1U, IN56AMAFIE.
*n (erioaa CRI@EI . !ică reca(itulare a &a'ei active . e(iteliul #n (lăci oare #n (erioaa
cri'ei, cri'a la e(iteliul #n (lăci e #ntoteauna absenţa, ar nu !ereu se observă.
9AR"EA AECBE A MUCOA1EI ,UCA6E . ţesut e(itelial creat !ai e!ult %i a aco(erit
vec$ea !ucoasă.
Ini&erent e lateralitate, #n 5A@A AC"IA? . 9RO6I5ERARE DE CE6U6E . sensul e să
(rouci !ai !ultă salivă ca să (oţi #ng$iţi, scui(a !ai u%or #!bucătura. *N 5A@A DE AINDECARE .
DE1COM9UNERE "U,ERCU6OA1? . A,CE1E, &ără ca osul să oară.
Ca'/ - &e!eie cu o a&tă !are %i ureroasă (e li!bă. CON56IC" C? NU 9O" 1? 1CA9 Ccu
e(iteliu #n (lăciD, <ce bine ar &i acă a% (utea să s(un, ar #!i stă (e li!bă să i-o s(un, ar o #ng$it, nu
(ot să i-o s(un=.
Mucoasa vec$e, (artea rea(tă . (roli&erare e celule. Dacă ar s(une ceva, %tie că bărbatul s-ar
su(ăra. E(iteliul #n (lăci, (artea rea(tă a li!bii . galben %i ro%u (e aceea%i (arte. Ea e %e&a #n grăină.
*i s(une soţului că va strica via acă tot a%a o taie. 1oţul aruncă &oar&eca. 5a'a e vinecare . galben .
esco!(us ",C %i oare8 - e(iteliul #n (lăci sub in&la!are s-a re(arat %i are o a&tă (e (artea rea(tă.
CARII6E EI 1MA6FU6 DEN"AR.
CARIE . A NU AAEA AOIE 1? MUE"I. 9ot să-i au vreo 4 &răţiorului !eu, ar !a!a !i-a
inter'is.
CANINI 1AU MO6ARI. *n &a'a activă . cariile %i oare.
1CBEMA MUCOA1EI GJ"U6UI, GURII, ANU1, AAGIN . 1"RA"U6 E>"ERIOR A6
DERMEI . GRU9A ROEIE, E9I"E6IU *N 96?CI A EMIGRA", A C?9"UEI" GJ"6EOU6,
CUR,URA MIC? A 1"OMACU6UI, 9JN? 6A DUODEN, UNDE 1E O9REE"E. 9e (artea
rectului . vagin . căile urinare . (0nă la rect. C0n s-a a-uns la ru(tură, erau acele organe . rect, (enis,
vagin, căile urinare, &ără legături nervoase. Motoric au &ost reconectate (rin inter!eiul !ăuvii
osoase ar sen'oric (rin inter!eiul er!ei.
E9I"E6IU6 *N 96?CI *N"O"DEAUNA U6CEREA@? *N 5A@A AC"IA? EI
IN56AMEA@? *N 5A@A DE AINDECARE. Mucoasa g0tului, gurii, oare #n &a'a activă iar !ucoasa
oare #n &a'a e vinecare. *ntreg e(iteliul . s!alţul inţilor, oare #n &a'a activă. Oată cu &a'a e
vinecare urerile is(ar. 9ot reveni oată cu cri'a.
1ensul la e(iteliul #n (lăci . #ntoteauna #n &a'a activă aici sunt urerile (entru că nu ave!
voie să !u%că!. Ne oare ca să nu !u%că!. *n !o!entul #n care ave! voie să !u%că!, atunci
s!alţul inţilor #nce(e să se re&acă.
Ca'/ - băiatul lor, Matias, a &ost e(enent e (ie(tul soţiei (0nă la N ani. 1oţia #i s(unea/ ai
voie să bei, ar nu ai voie să !u%ti. E re(taci %i inţii lui in (artea st0ngă, c0n au ie%it erau toţi
cariaţi. Unul era un ciot. Incisivul era &oarte cariat %i &oarte re(ee s-a ru(t. Matias avea o &i+aţie către
s0n, ar &i renunţat la inţi #n loc să renunţe la s0n. Acu! are inţi sănăto%i, e&initivi.
DEN"INA . acă se găure%te intele se a-unge la entină . CON56IC" DE A NU 9U"EA
MUECA, ADAER1ARU6 MEU A 9REA 9U"ERNIC. *n &a'a activă . osteoli'e, intele se (oate
ru(e. Dacă %tiu că e gaura !are %i se (oate ru(e, acă %tiu că entistul #!i (oate (une ceva acolo,
ave! nevoie e sto!atologi buni.
*n &a'a e vinecare se recalci&ia'ă . e+(anea'ă (eriostul . !erge! la tera(eut e cele !ai
!ulte ori #n &a'a e vinecare. "rebuie să ne #nc$i(ui! rit!ul 'i-noa(te. @iua a! ureri !ai !ici e
inţi ec0t #n ti!(ul no(ţii. A-unge la entist cu ureri !ari e inţi, aue a(aratul %i nu #l !ai oare.
6a s&0r%itul (erioaei e vinecare gaura va &i !ai ensă %i !ai (lină.
O1U6 MA>I6ARU6UI . CON56IC"U6 DE A NU 9U"EA MUECA. *n &a'a activă .
osteoli'e #n os, inţii #nce( să -oace, ca, #n !o!entul #n care (ot să !u%c, osul !a+ilarului se
)2
)2
recalci&ică, res(onsabile sunt bacteriile. 6a entist te ceartă că nu #ţi cureţi inţii. Asta ar &i %i un abces
la răăcină, res(ectiv #n &a'a e vinecare . c0teoată ai un gust u%or ulceag #ntre inţi. Acesta e
calus . si!(to! al &a'ei e vinecare. 6a s&0r%itul &a'ei e vinecare osul va &i !ai (uternic ec0t
iniţial.
5I1"U6A DEN"AR? . c0n se esc$ie is(ar urerile. Este &a'a e vinecare. Dacă aici
a(are un si!(to! . se u!&lă &alca . lui Ba!er i-a că'ut un incisiv, intele nu avea nicio (roble!ă .
su&erise o osteoli'ă a !a+ilarului. Con&lictul &usese că istribuitorul ger!an e carte nu #i trans&erase
su!ele #n 1(ania. Au reti(ărit la negru cărţile lui. El nu avea voie să !eargă #n Ger!ania să-i !u%te.
Ei-a rei!(lantat (ro(riul inte, l-a li(it #n (artea in s(ate. A esc$is un (roces istribuitorului e
carte, %i-a re'olvat con&lictul e a !u%ca, !a+ilarul s-a recalci&iat %i a (rins intele.
Ca'/ - o !a!ă #%i #ngri-e%te &ata bolnavă e ini!ă #n A!erica. "i!( e o lună lu(tă (entru
su(ravieţuire. C0n s-a #nsănăto%it %i !a!a a revenit #n Ger!ania, a a-uns cu ureri e oase #n &a'a e
vinecare (e (artea !a!ă-co(il. Ba!er #i s(une că a vrut să #%i a(uce &ata %i să o ucă acasă #n
Ger!ania #n siguranţă.
9ARODON"O@A . CON56IC" DE *M,UC?"UR?. Osul !anibulei #n &a'a activă #%i
reuce volu!ul, gingia alunecă %i ies la su(ra&aţă inţii. Este un CON56IC" DE A NU 9U"EA
MUECA, *N 5A@A AC"IA?, eter!inantă e lateralitatea.
6a oase i&erenţa . sunt un (artener (rost, a nu (utea lovi . co(ilul nu i&erenţia'ă, el
generali'ea'ă. Co(ilul s(une <!a!a nu !ă !ai iube%te= %i #i osteoli'ea'ă #ntregul sc$elet. Oa!enii #n
v0rstă evin ca %i co(iii . generali'ea'ă cu !are (lăcere.
A(aratele e #nre(tare să nu se re&u'e, (entru a corecta antura.
9iatra entară nu e un con&lict.
Ca'/ - t0nără &ată cu cancer la os la !anibulă. Con&lictul era/ tatăl #%i bătea cu regularitate
soţia. Aroia să #l !u%te (e tată ar nu (utea. A &ost cau'a osteoli'ei. Ei-a aunat cura-ul %i i-a s(us că #l
recla!ă la (oliţie. Nu %i-a !ai bătut soţia. A (utut să #l !u%te %i aceasta a &ost soluţionarea
con&lictului.
Con&lictul e a nu avea voie să !u%ti . un incisiv care iese cu o (ată (e el, intele e&initiv.
Are altă culoare . c0n se u!(le cu s!alţ entar ră!0ne e altă culoare ti!( !ai #nelungat. 9etele
(ot is(ărea, acă con&lictul e re'olvat %i nu !ai e+istă nicio %ină. Dacă con&lictul e soluţionat e&initiv
se (rouce !ai !ult s!alţ entar, urea'ă ca! tot at0t c0t con&lictul %i e (osibil ca (ata să !ai &ie
vi'ibilă o (erioaă e ti!(.
DINFII CENUEII . CON56IC" DE MUEC?"UR? *N 5A@A CRONIC?. E>I1"? EINE
9E CARE 9U"EM C?6CA O AIAF? *N"REAG?.
DINFII GA6,ENI NU 1UN" UN CON56IC".
E9I"E6IU6 *N 96?CI 6UCREA@? 5?R? AOU"ORU6 MICRO,I6OR. DOAR DE"IN"A
6UCRA@? CU ,AC"ERII6E, O1U6. 9UROIU6 E UN 1IM9"OM A6 5A@EI DE AINDECARE.
*nsea!nă că &a'a e vinecare se a(ro(ie e s&0r%it.
9ute! !erge la sto!atolog acă e str0!b sau ca (rotecţie, să nu se ru(ă, sau (entru (rote'e. A
se trata răăcini e o (rostie. Abcesul la răăcină e un (roces e vinecare. Nu vă atingeţi e el %i
evitaţi %ina.
Ca'/ - abces al Oliviei. 5estival #n aer liber, se au la ea golăne%te alţi băieţi, (rietenul ei a &ost
s(ectator. A avut un con&lict e !u%cătură . !olar . a s&ăr0!a. 9rietenul ei a &ost %ina . a avut o
u!&lătură la !olar. C0n se certau, avea o reciivă %i u!&lătura a(ărea. Au ter!inat relaţia %i
u!&lătura a is(ărut. Dacă la un (roces cronic a-ungi la entist, el #ţi !ulţu!e%te.
Ori e c0te ori sunt #n &a'a e vinecare, să &iu atent acă e+istă %ine, să le evit, ca (rocesul e
vinecare să se (oată ter!ina. Cel !ai bun leac. *!(otriva urerilor e e a #nţelege circu!stanţele.
Dacă %tiu !asa con&lictului, (ot să calcule' c0t !ai urea'ă.
MECANI1ME6E DE RE9ARARE A DINFI6OR 1E MAI 9O" 9RODUCE DOAR DAC?
DIN"E6E "R?IEE"E, DAC? NU E 1CO1 NERAU6.
1CRJENI"U6 DINFI6OR . UN CON56IC" MO"ORIC . acă (artenerul (leacă/ . (ot
resi!ţi !otoric/ - (arali'ie la (iciorul-(artener8 - (ot resi!ţi sen'oric . neuroer!ită8 - (ot resi!ţi ca
un con&lict e !u%cătură nu!ai cu !usculatura. Un con&lict nere'olvat revine #n vise. *!i vise'
rivalul, se scr0%ne%te in inţi, e cri'a e(ile(tică a !usculaturii !anibulei.
)N
)N
"rebuie eosebit &oarte clar es(re ce ţesut e vorba. O gaură #n s!alţul inţilor . o carie. A nu
avea voie să !u%ti. 1tratul e sub s!alţul inţilor . osul (ro(riu-'is . a nu (utea să !u%ti. Carie .
e(iteliu #n (lăci.
M U 1 C U 6 A " U R A
5iecare !u%c$i are rolul său. Dacă #n #ne(linirea acestui rol a! un con&lict, acea (arte a
!usculaturii va &i (arali'ată.
6A 9ICIOARE/ - A NU 9U"EA 1? 1CA9I, 1? 5UGI DE CEAA, CU 9ICIOARE6E NE
*M,R?FIE?M 9AR"ENERU6 . NU 9O" 1?-6 FIN, NU 9O" 1?-6 RE19ING DE 6A MINE.
CU ,RAFE6E/ - A NU 9U"EA FINE A9RO9IA", A NU "E 9U"EA 5ERI DE CEAA, A
*NDE9?R"A UN 9ERICO6.
CU UMERII . NU 9O" 1? EAI"
O,RA@U6 . 1UN" 6UA" DE 5RAIER.
DE"ERMINAN"? E 6A"ERA6I"A"EA.
E+istă #ntoteauna o (arali'ie e ti( local, ini&erent e lateralitate. E+/ - vreau să cobor %i !ă
agăţ cu (iciorul re(t, ca, nu (ot să sca( cu (iciorul re(t, el va &i (arali'at.
E+istă %i aici (arali'ia generali'ată, co!(let (arali'at. 9acient trea', ar #n co!ă. 9arRinson,
tre!urat, Qorea, atac cerebral, (olio!ielita, ticurile nervoase. E+istă o constelaţie sc$i'o&renică a 4
con&licte !otorice. Reucerea &uncţionalităţii. 5ocarul Ba!er #n centrul !otoric in creier, nu !ai
vine e la creier nici un se!nal la !u%c$i. *n &a'a activă . (arali'ia e &lască, !oale . nu oare.
ACE1"A E 1EN1U6 ,IO6OGIC . RE56E>U6 DE A "E 9RE5ACE MOR". Dacă acest con&lict
(oate &i re'olvat . a(are #n creier ee!ul, ai (roble!e e s(aţiu #n creier . (arali'ia evine !ai rea.
1e!nalele a-ung necontrolate la !u%c$i (0nă la !o!entul cri'ei . acea convulsie e(ile(tică. "oate
cri'ele !otorii sunt e ti( e(ile(tic, toate celelalte . absenţa, !igrena . sunt e ti( e(ile(toi,
ase!ănătoare cu e(ile(sia. 9rin contracţia vaselor ee!ul e re'olvat, (arali'ia trece.
1C6ERO@A MU6"I96? *N 96?CI . CON56IC" MO"ORIC AC"IA *N 5A@A
CON"INU?. ARE *N"O"DEAUNA DE A 5ACE CU <A 5I 9RI@ONIER 1AU A 5I A6UNGA"=.
1e (ot veea !0inile invi'ibile care #l ţin (e (o'iţie, nu (oate să &ugă.
E+istă acel &eno!en . la circa 2;U in (acienţi #i a-ută corti'onul sau c$iar c$i!iotera(ia .
are e&ect si!(aticoton. 9arali'ia e un e&ect si!(aticoton, #n !o nor!al ar trebui să se agrave'e acă i
se ă corti'on. Dacă (acientul e cu un con&lict !otoric #ntr-o &a'ă e vinecare continuă, (rin a(ariţia
ee!ului a(arent (arali'ia e !ai grea. Dacă #n această &a'ă se a!inistrea'ă corti'on, reuc ee!ul %i
(arali'ia e !ai u%oară. Aici <a-ută= corti'onul. *n &a'a activă nu a-ută.
Ca'/ - o &e!eie #%i a%tea(tă &ratele la o ca&enea. 9e ru! către ca&enea &ratele are un accient
!ortal. Ea su&eră (e (iciorul (artener un con&lict !otoric. 9ri!e%te iagnosticul . sclero'ă !ulti(lă.
Dr. Ba!er #i s(une că nu cree că sclero'a ei ar !ai avea ceva co!un cu &ratele, ci e !ulte ori
iagnosticul (us e !eici e o (ro&eţie care să-i !ulţu!ească (e ei. *i ă re(t s&at să reu%ească să
ru(ă vră-itoria !eicilor. 1ă #%i caute alt !eic, să #i ea bani #nainte, să a%te(te să #i (ună iagnosticul
e sclero'ă !ulti(lă %i să-i strige/ <nu e+istă sclero'ă e nevinecatK=, să-i ea o (al!ă %i să (lece.
Con&lictul/ e i!(osibil să &ugi e iagnosticK
Ca'/ - un băiat e 4 ani, nu vrea să stea #n (icioare. C0n stă (e s(ate, se -oacă cu !0inile %i cu
(icioarele. 9eiatrul i-a s(us că va !erge. "atăl se g0ne%te că băiatul are activ un con&lict !otoric.
Etie că la un vaccin !eicul #l ţine (e co(il str0ns e (icioare . co(ilul nu &usese vaccinat. Co(ilul
avea &istule (e &unuleţ, trebuie sc$i!bat (ansa!entul, tata #l ţinea bine %i !a!a sc$i!ba
(ansa!entul. Dar &istulele au trecut, co(ilul nu u!bla. 6-a (rins e (icioare . co(ilul &ace oc$ii !ari.
A re(etat !i%carea (0nă c0n co(ilul &ăcea (ri!a !i%care e a(ărare %i i-a s(us co(ilului, că'0n (e
s(ate/ <ce (uternic !-ai #!(insK=. I-a (lăcut -ocul %i #l #!(ingea tot !ai (uternic cu (icioarele. 6a
scurt ti!( a (utut să u!ble.
9roceura e vaccinare #n sine (oate (rouce un con&lict (entru co(il. A se evita %ina. Co(ilul
să &ie sigur că nu va !ai (ri!i nicioată vaccin.
MU1CU6A"URA NE"ED? . IN"E1"INU6 1U,FIRE 1E MIEC? NECON"RO6A" .
5A@A AC"IA? . CON1"I9AFIE, 5A@A DE AINDECARE . E>I1"? CO6ICI, 5IE DIAREE .
CON56IC" DE 1U9?RARE.
CJND 6?CRIMEA@? OCBIU6 . 6ACRIMI . FE1U" G6ANDU6AR.
))
))
Ca'/ - o !a!ă se lasă convinsă e (eiatru să lase co(ilul să urle toată noa(tea, la 3 W ani.
Ma!ei i s-a ru(t ini!a, ar a &ăcut-o. Co(ilul reacţionea'ă cu o (arali'ie, nu !ai (oate să u!ble a
oua 'i. Mătu%a !a!ei #l %tie (e Ba!er. Originea con&lictului/ (ătuţul cu 'ăbrele #n care co(ilul &usese
#nc$is. *i arată co(ilului cu! (oate să se elibere'e singur in (ătuţ. A trecut (arali'ia.
9O6IOMIE6I"A NU ARE NIMIC DE A 5ACE CU AIRUEII. E un CON56IC" MO"ORIC
AC"IA. 9acientul cu (arali'ie generali'ată e #n stare e co!ă ar trea'. *nţelege, ar nu se (oate
e+(ri!a.
9ARQIN1ON . 5A@A AC"IA? CON"INU?. AAEM UN AI1 CARE 1E "O" RE9E"?,
NE DUCE *NA9OI C?"RE UN CON56IC" NERE@O6AA".
Ca'/ - (erec$e t0nără, e 4) e ani. Ba!er #i s(une t0nărului că are 9arRinson. Dă in
(icioare, tot ti!(ul se -oacă cu (icioarele, nu (oate sta lini%tit. Con&lict !otoric/ se născuse #n Grecia,
(ărinţii lucrau #n Ger!ania %i lăsau co(ilul la bunici. Du(ă 4 ani au luat co(ilul cu ei. *n acest ti!(
bunicii eveniseră (ărinţi (entru el. Nu (utea să se ţină str0ns e !a!a %i e tata.
Ca'/ - &e!eie care avusese 9arRinson %i is(ăruse e 3) ani. A #nc$iriat o casă, are un !ic
!aga'in. 9ro(rietarul casei !oare, ur!a%ii nu !ai vor să continue contractul e #nc$iriere. *i au
ter!en e un an să se !ute. A-unge e N ori (e (unctul e a se!na contractul %i e N ori contractul nu
se !ai (oate reali'a. A(roa(e avea noua casă #nc$iriată %i iar n-o !ai avea. Era sigură că #i vor scoate
lucrurile #n straă. 1oţul ei #ncerca s-o lini%tească. 5ăcea ulti!ele v0n'ări, au (lecat #n conceiu %i
c0n s-a #ntors trecuse ter!enul e 3 an, se g0nea că va avea lucrurile #n straă. Nu a &ost a%a.Con&lict
!otoric e a nu (une !0na (e contract, era (arţial (arali'ată . &a'a e vinecare continuă (rin &a(tul
că nu a &ost aruncată #n straă. Con&lict (arţial re'olvat, (arţial nere'olvat . acesta e 9arRinson. 1-a
#ntors #n ti!(. Ba!er i-a s(us că a avut o #!bucătură #n !0nă care i-a is(ărut #n aer. C0n a avut o
nouă casă, a soluţionat e&initiv con&lictul. 2 să(tă!0ni a &ost &oarte obosită %i !oale.
QOREA BUNG"ING"ON .ase!ănător 9arRinson. Des(re &elul cu! au loc !i%cările
e'oronate se (ot trage conclu'ii asu(ra con&lictului.
Ca'/ băiatul e V ani e #ntins (e -os %i tatăl #l love%te cu cureaua. *ncearcă să se &erească,
noa(tea &ace e 'eci e ani aceea%i !i%care e riicare a braţului (entru a se &eri. Nu a e(ă%it
con&lictul, e%i tatăl e !ort.
1unt con&licte (este care (oţi trece, (este altele nu.
"REMURA"U6 . CON56IC" MO"ORIC . A NU 9U"EA 1? REFII, 1? FII 1"RJN1
CEAA.
E(ile(ticul a-unge (e %ină %i are &i i!eiat sau (este 3-4 'ile acel atac e(ile(tic . convulsii.
Ca'/ - #n es&ă%urare. Un (roucător e -ocuri (entru co(ii are succes, este e 2 ori inter(elat
e &raţi in iverse lo-ă să intre #ntr-o lo-ă. Re&u'ă. Unul in !e!bri lo-ei e &uncţionar (ublic. *i s(une
că ulti!ul -oc livrat nu cores(une !ăsurilor e (rotecţie #!(otriva accientelor. Era #n (ericol să &ie
recla!at (entru 3 !ilion e euro. A &ost ter!inat u(ă vis. Acu! era e+act #n acea situaţie. Avea ca!
P; e ani. "rebuie să retragă e (e (iaţă toate -ocurile, &ace totul %i reuce (aguba (0nă la 2;-N;;;;
euro. Noa(tea are (ri!ul atac e(ile(tic/ (artea e sus a cor(ului e lini%tită, ar 'burau (icioarele #n sus
%i #n -os . nici #nainte, nici #na(oi. 1-au us la un tera(eut, care %i-a at sea!a că con&lictul nu era
re'olvat e&initiv. 6-a s&ătuit să v0nă &ir!a %i să se retragă, să (reea soţiei totul, să nu se !ai ocu(e
e (artea &inanciară. C0n vine are ur!ătorul atac e(ile(tic. Era (ro(rietarul unei !ori #ntr-o clăire
vec$e %i !are, avea atorii. Cu banii (lăte%te atoriile . #ncă un atac e(ile(tic. ,anii sunt nesiguri. A
cu!(ărat o casă surorii sale. Investise banii care erau acu! siguri . #ncă un atac. Ori e c0te ori reu%ea
să sca(e e o #!bucătură avea atacuri e(ile(tice. Nu se (oate abţine să nu se a!estece (uţin #n a&aceri
. are un nou atac. Meicina clasică s(une că #ţi !or celulele nervoase. Nu e aevărat.
Ca'/ - o &etiţă are noa(tea cri'e e(ile(tice. Ba!er esco(eră con&lictul !otoric #n ur!ă cu 4
ani/ ră'boi cu o rivală (entru un băiat. O lu(tă (e viaţă %i (e !oarte, s-au atacat cu cuţitele. Avea vise
es(re ră'boi. Eina lu(tei cu rivala. Ei-a at sea!a că băiatul e atunci nu o !ai interesa, rivala nu !ai
e i!(ortantă %i %i-a (utut re'olva con&lictul. Eina (lutea #n aer.
C0n #n vis ai cu (iciorul . o !ică cri'ă !otorică.
Ca'/ - un co(il e la na%tere avusese 3;; cri'e e(ile(tice. Con&lictul !otoric e #n ti!(ul
sarcinii. Cau'a/ investigaţia cu ultrasunete. 9entru co(ilul in (0ntec acest control, in cau'a
'go!otului, e ca %i cu! la 3; ! e noi ar &i un elico(ter #n aer. Retrăie%te evoluţia u!ană #n (0ntecul
!a!ei. Acu! 3 !ilion e ani a! &i &ugit in (e%teră. 6a &el acă !a!a taie le!ne la circulară. 9entru
!a!ă nu e un con&lict, ar co(ilul g0ne%te că acu! vine leul %i ne s&0%ie. 6a &el cu 'go!otul in
)P
)P
iscotecă. Ma!a avea N; e ani . sarcină riscantă. I-au &ăcut T; e consultări cu ultrasunete. Eina erau
ultrasunetele. Orice sunet e !a%ină are %i (artea e ultrasunete. "rebuie să eviţi %ina. Ma!a are un
unc$i #n Qosovo, #ntr-o (ăure are o casă, &oarte e(arte e civili'aţie. 6ini%te absolută. Aceste cri'e
au evenit tot !ai (uţine, 'ile &ără cri'e. Ma!a #i s(une r. Ba!er că NMG &uncţionea'ă. Unc$iul se
ucea o ată (e să(tă!0nă #n ora%, u(ă ali!ente. 9entru a nu se au'i 'go!otul !otorului, i-au (us
că%ti e (rotecţie %i l-au us #n (ăure. C0n cri'ele au &ost !ai rare, (ărinţii au evenit ne(ăsători.
C0n a au'it 'go!otul !otorului, #%i ă că%tile -os, are cri'a e(ile(tică. Du(ă un ti!( un &rate trebuie
să !eargă la %coală. Nu ai cu! să a-uţi. Dacă i se e+(lică băiatului u(ă 34 ani . ar (utea re'olva
con&lictul.
UNGBII NEREGU6A"E . CON56IC" DE 1E9ARARE.
CIU9ERCA UNGBIEI . MURD?RIE.
9AR"EA CORNOA1? A UNGBIEI . 1E9ARARE.
CAU@A ,J6,JIE6II . CON1"E6AFII6E.
"E"RA96EGIE 19A1"IC? 6A CO9II . cri'a a&lată #n &a'a continuă. *n &a'a activă (ot să
!ă #nţe(enesc oriune, (ot ră!0ne agăţat. *n &a'a e vinecare . sinro!ul e tre!uratul %i (ot să !ă
agăţ. 9erioaa e cri'ă . s(as!.
BI9ERAC"IAI"A"EA 6A CO9II . E MANIAC . CON56IC" MO"ORIC 96U1
CON1"E6AFIE.
Nu e+istă a(roa(e ni!ic care să nu &ie (osibil. E i!(osibil să-ţi i!agine'i (ove%tile (e care le
scrie viaţa. Aeţi veea c0t e es veţi avea con&licte, re'olvate a(roa(e i!eiat.
Ca'/ - căţeaua E!a era (ui, avea lesa groasă cu un inel !etalic la !i-loc. Era #ntr-o (arcare,
E!a alerga liberă. Ei-a băgat egetul #n inelul !etalic %i se g0nea că #ncă !ai (oate ţine inelul cu
egetul !ic. E!a &uge (e straă. @ile #ntregi l-a urut egetul !ic %i W e (al!ă. Con&lict !otoric .
e a nu (utea reţine (e cineva, nu!ai (entru că s-a g0nit la asta.
19A1ME . CRI@A CON"INU?.
Ca'/ - Olivia a &ost s!ulsă in braţele !a!ei ei, usă #n alt s(ital %i oată cu (ri!a
c$i!iotera(ie i s-a o(rit ini!a. A &ost reani!ată, &racturi la coaste #n (artea in s(ate st0nga-rea(ta,
coastele au intrat #n (lă!0ni, a intrat #n cola(s, a intrat (e ventilaţia arti&icială %i co!ă arti&icială. 6a
tera(ie intensivă c0n veneau la ea #n vi'ită #i cre%tea (ulsul (e !onitor, e%i era #n se!ico!ă. *%i
ăea sea!a %i c0n (lecau avea s(as! la !0ini . a nu (utea să ţii l0ngă tine %i s(as!e la (icioare .
nu (utea să se ţină u(ă !a!ă. 1-a re'olvat i!eiat c0n e Crăciun a venit acasă #n vi'ită.
CRAM9? MU1CU6AR? . O9I1"O"OMU1 . "E"ANO1.
Nu are e a &ace cu bacteriile. ,acteriile se i!(lică %i #n răni care nu sunt esc$ise . lovituri.
Ma%ina (rine !0na, strive%te (uţin egetele . con&lict !otoric . nu reu%esc să scot egetele .
(arali'ie . nu !ai (ot &olosi !0na, nu !ă !ai ascultă . e(reciere (e !usculatură, necro'ă a
!u%c$ilor.
4 &ocare Ba!er. Re'olv con&lictul !otoric . se!nale la !usculatură, re'olv con&lictul e
e(reciere (ersonală . !usculatura se re&ace, bacteriile sunt la treabă, a! cri'e.
Aaccinarea, inclusiv #!(otriva antitetanosului e o t0!(enieK
9ARE@? 5ACIA6? . 5A@A AC"IA? A CON56IC"U6UI . <M-A 6UA" DE 5RAIER,
M-A 9?C?6I"=.
Ca'/ - un %colar era la stuiu %i sare (este o clasă. 6a un e+a!en trebuie să !ăsoare tensiunea
%i #l reglea'ă ca a!(er!etru, se (rouce un scurtcircuit. Colegii, inviio%i că sărise (este o clasă, r0
e el. A evenit &raierul clasei %i are (are'ă &acială.
9entru !otoric ave! 4 relee #n creier/ - e la scoarţa cerebrală vine co!ana/ contracţie-
rela+are, i!inuare celulară. Al oilea releu e #n !ateria cenu%ie . necro'are . (roli&erare. E o
e(reciere a (ersonalităţii %i ca ur!are a &a(tului că nu !ai (ot &olosi !0na, se a-unge la atro&iere
!usculară. Cau'a e #ntoteauna o e(reciere !usculară, ar #ntoteauna o ur!are a unui con&lict
!otoric. Acesta trebuie re'olvat (ri!a ată, (entru a re'olva con&lictul !uscular.
Ca'/ - con&lict !otoric cu un coleg . nu (ot să !ă &eresc e el. 9arali'ie (arţială . nu (ot să
!i%c (iciorul #n lateral. *n &ir!ă sunt (e %ină, a! acela%i con&lict e e(reciere (ersonală, 5ocarul
Ba!er #n !ateria cenu%ie. Acasă nu !ai sunt (e %ină . !usculatura sub in&la!are se re&ace, noa(tea
a! cra!(e, au in (icior către lateral, #n !ateria cenu%ie a(are ee!ul . la s&0r%itul (erioaei e
vinecare . &ocarul Ba!er, ee!ul, releul se cicatri'ea'ă, !usculatura va &i !ai (uternică. 6a &ir!ă
sunt in nou (e %ină. 5A[5A[5A[5A-----
)T
)T
6a !eic, atorită &ocarelor, se (une iagnosticul e sclero'ă !ulti(lă. *i s(une că va &i tot
!ai rău. De abia acu! evin &oarte atent asu(ra !usculaturii. *n conceiu intru #n re'olvarea
e&initivă a con&lictului. A(are ee!ul #n !otorică, a(arent (arali'ia e !ai !are, a! con&lictul
!otoric . !eicul a avut re(tate. Aoi avea al oilea con&lict !otoric . sclero'ă !ulti(lă,
nevinecabil, nu vei (utea scă(a nicioată. Această iagnosticare !ă ţintuie%te #n scaunul cu rotile. De
&iecare ată c0n soluţione' con&lictul !otoric, (arali'ia evine !ai gravă, a(arent. *n acest !o!ent
trebuie să i se e+(lice că nu e+istă (arali'ie nevinecabilă. "rebuie a-utat să #%i re'olve con&lictul
!otoric (ri!ar.
Mielina se (oate oric0n re&ace.
A!orţirea !0inilor %i u!ăr blocat/ - a!orţeala e e origine sen'orică . se(arare. 1u(li!entar
. con&lict !otoric . (arali'ia, (lus con&lictul e e(reciere (ersonală.
9ersoană cu !i%cări Roreice . e'oronate . (robabil un singur con&lict, ar &aţă e (artener %i
!a!ă-co(il.
IN"E1"INE6E . e culoare galbenă, #nce(utul %i s&0r%itul sunt e culoare ro%ie . e(itelii #n
(lăci.
Aier!ele originar . cancer e uoen (e rea(ta . sc$e!a !ucoasei #n gură . g0tle-, rectul e
(e st0nga . sc$e!a e(ier!ei.
Releul (entru uoen e #n (artea rea(tă, sc$e!a gură-g0tle-, rectul . #n s0nga. Doare nu!ai
#n &a'a e vinecare . $e!oroi'i. 9entru cele 4 relee . su(ărarea, &uria teritorială . senti!entul
bărbătesc . rivalul care a (ătruns (e teritoriul !eu sau cei in teritoriul !eu care !ă #n%ală sau sunt
&e!inin . con&lict e ientitate . ce !ă &ac acu!7 5a'a activă . ulcerare, ureri. 1ensul biologic e
!ărirea e volu! (rin ulceraţie. *n &a'a e vinecare . e(iteliul #n (lăci e vinecat (rin in&la!aţie,
urerile is(ar, #n cri'ă a(are absenţa, un (ic i!inuarea nu!ărului e celule, iar ureri (uternice,
cra!(e !usculare . ureri, colici %i absenţa. 10ngerări au loc #n ti!(ul cri'elor. Ne igeră! s0ngele %i
scaunul e negru. Cu c0t !ai sus are loc s0ngerarea, cu at0t e !ai negru scaunul.
9artea galbenă a intestinului . con&lict e #!bucătură, (e care n-o (ot #ng$iţi. 6a ba'a
craniului ave! ), res(ectiv P re&erinţe. 9ute! su&eri un con&lict #n &iecare in acestea.
Aier!ele care tot esc$ie gura. De el se a(ro(ie o #!bucătură %i el trebuie să veri&ice/ calitate
sen'orică, calitate !otorică la #ng$iţire, trebuie igerată . calitate secretorie, (regătită !0ncarea .
asi!ilarea $ranei . calitate resorbită %i (ărţile neigerabile trebuie eli!inate . calitate e+cretorie.
A %asea calitate are legătură cu (roucţia e $or!oni.
6a intestina, la &iecare in aceste calităţi (ute! avea con&licte. E+istă un cancer al intestinului
care cre%te (lan . calitate resorbtivă . nu (ot resorbi ali!entele. E+/ - #!(ru!ut bani %i a&lu că a! &ost
#n%elat. Mă g0nea! că a! banii %i brusc nu-i !ai a!. A(are cancerul e intestin care cre%te (lan
(entru a (utea auna orice &iri!itură.
Cancerul e intestin care cre%te ca o cono(iă . calitate secretorie . su(ărare neigerabilă e
care nu (ot să sca(, osul care !ă #!(unge. Cancerul care cre%te (lan . obstrucţia a(are &oarte rar.
*n a(enice . secretorie . &or!ă e cono(iă. Cu c0t avansea'ă s(re rect, cu at0t !ai es e ca
o cono(iă. 9oate uce la obturarea intestinului estul e es. Obturarea intestinului nu e sensul
biologic. C0n nu se (oate soluţiona con&lictul tu!oarea cre%te, cre%te %i (une #n (ericol intestinul.
Asta (entru că nu (ute! evita %inele. Asta nu e corect in (unct e veere biologic, e%i &a'a activă e
sensul biologic. Cu sucuri gastrice să i'olvi #!bucătura.
Cele P calităţi sunt/ - sen'oric, !otoric, secretoric, resorbtiv, e+cretoric %i $or!onal.
5a'a activă/ - consti(aţia, obturaţia, (arali'ia intestinului. Nu e+istă (arali'ia intestinului,
ec0t cea (rovocată e !or&ină.
5a'a e vinecare/ - iareea sau colicile intestinale, acă &a'a e vinecare e !ai intensă.
Colicile nu sunt cri'a, ci #ntreaga &a'ă e vinecare.
Mu%c$ii nete'i . se iri-ea'ă e la creierul !i-lociu . !e'oteliu, a&lat #ntre creierul vec$i %i
nou.
E+/ - os #nţe(enit #n intestin. Cancer . cono(iă ins(re gură. Musculatura neteă . (roli&erare
e celule, local se #n!ulţe%te (eristaltic, restul intestinului . stare e lini%te. Consti(aţie, ileu (aralitic.
C0n osul trece . cancerul . cono(ia e esco!(usă ",C, (roli&erarea e celule a !usculaturii netee
ră!0ne. 9e (lan local !usculatura se cal!ea'ă, ar #n restul intestinului se (rouc colici, iareea.
Ei er!a are calităţi secretorice, resorbtive.
)V
)V
Ca'/ - la (r0n' co(iii sunt u%i la culcare #ntre 3 %i 2. 1unt tre-i seara (0nă la 3;-33 seara. Erau
la bunica #n vi'ită %i (ri!eau caouri. ,unica era stresată, #l ţine #n braţe (e băiatul e ) ani. El o
scui(ă (e obra'. ,unica #i s(une <golanule= %i #l love%te la &un. Urlă, cel e 2 ani urlă %i el, !a!a
(l0nge, tata (l0nge. *%i #ntreru( vi'ita %i co(iii nu au (ri!it caou. Con&lict activ . N să(tă!0ni nu i-a
(utut culca u(ă-a!ia'a. Du(ă N să(tă!0ni !erg #n vi'ită la bunica, au (ri!it caouri, au re'olvat
con&lictul %i au a-uns conco!itent #n &a'a e vinecare. "rebuie găsit nu!itorul co!un.
Ca'/ - MOR,U1 CROBN . o re(re'entantă e v0n'ări %tie că un coleg i-a #ncălcat teritoriul %i
#i sca veniturile. Con&lict e neigerat cu as(ect e #n&o!etare.
- O &e!eie are e T ani Morbus Cro$n . #nţelege, re'olvă con&lictul %i se vinecă. 5e!eia vine
casa, găse%te un nou (artener %i cu su!a (ri!ită a-unge a &osta nevastă a (artenerului ei .
es(ăgubire ca să se (oată es(ărţi. Con&lictul/ #ntr-o 'i se uce la bancă să (lătească (ensia
ali!entară (entru &osta soţie %i se #nt0lne%te cu ea, care arată &oarte bine. De atunci su&eră e
Morbus Cro$n. Ei-a at sea!a că i-a at banii, (roble!a e re'olvată %i con&lictul e gata.
Ca'/ - bărbat e )) ani. Intoleranţă la lacto'ă. 6a iscuţiile e la cerc reali'ea'ă con&lictul/ la P
ani a &ost tri!is #n tabără, e(arte e (ărinţi, &orţat să bea la(te. 1e #!(otrive%te cu !0inile %i
(icioarele. A &ăcut %i greva &oa!ei. Reali'ea'ă a'i că nu #l !ai (oate ni!eni obliga să bea la(te.
,ea la(te.
Ca'/ - (ărinţii lui Bel!ut V;-V) ani . (recu! c0inele cu (isica. Nu !erge nici #!(reună, nici
se(arat. Au evenit co(ii. *n ur!ă cu 4-2 ani !a!a s-a #!bolnăvit e ini!ă . !iocar. 1u(ărare
in cau'a soţului . lăsa vri%te %i ea &ăcea orine u(ă el. In&arct !iocaric. 6a clinică rena%te.
Acasă i-e rău. I s-a (ro!is că va (ri!i 4V; euro (e lună (entru #ngri-ire. 1oţul #i s(une că vrea %i
el banii aceia. 1u(ărare neigerabilă . iaree care nu se o(re%te, es$iratare. I-a co!unicat #n
scris tatălui lui . acă vrei să o a-uţi (e soţia ta, renunţi la orice bănuţ, in ragoste, %i (este 2
'ile !a!a n-o să !ai aibă iaree. A%a a trecut iareea
A9ENDICE6E/ - CON56IC"U6 . 1U9?RARE NEDIGERA,I6? URJ"?. Co(ilul e
obligat să (rivească cu! tatăl o bate (e !a!ă.
5a'a activă/ - (roli&erare e celule . cancer . cono(iă, secretoric, !ai !ulte sucuri gastrice
(entru a igera. Crescut #n (lan . resorbtiv (entru a asi!ila !ai !ult.
5a'a e vinecare/ - esco!(unere ",C. Asta e in&la!area a(enicelui. AtenţieK Nu e+istă o
in&la!are a a(enicelui &ără să &i e+istat #nainte un carcino! CcancerD al a(enicelui.
Cu 2; e ani #nainte a(enicele era e+tir(at, era aruncat la gunoi. A'i se tri!ite la (atologie .
acă găsesc celulă e cancer, iagnosticul va &i e cancer la a(enice. O o(eraţie e a(enicită e
rutină.
Dacă recunosc că !asa con&lictuală are o urată e c0teva 'ile, că nu!ai cu c0teva 'ile #nainte
a avut loc con&lictul, #ncerc să &ac tot (osibilul ca co(ilul să nu aibă ureri %i să nu a-ungă (e
!0na !eicilor. Nu e+istă (ericolul să (lesnească.
Dacă urata con&lictului e !ai !are, a(enicele se (oate s(arge. Acest (rogra! #n natură se
#nt0lne%te &oarte es, nu cree că acă se ru(e se (oate !uri. 9lasă care aco(eră . (eritonită .
care resoarbe #na(oi. Un c$irurg a (ovestit că a vă'ut a(enice (lin e u!&lături, e-a ru(te.
Oată cu NMG a(are %i un nou !o e g0nire. NMG n-o !ai (ot o(ri. "rebuie să #nvăţă!
in nou legile naturii (e acest (ă!0nt. Creaţia o vrea a%aK Ba!er 'ice/ <!i-ar &i !ai rag să nu
&ie un singur Du!ne'euK= Eu trăiesc #n acea creaţie, eu vă !inunea vieţii. 6uaţi un grăunte e
gr0u. Acel gr0u trăie%te. 9lantat #n (ă!0nt, uat, (rouce. Acesta e !iracolulK Creaţia nu ne-a
at (e noi acu! 4;;; e ani, ea continuă. Noi (ute! crea viaţă.
):
):