PROIECT DE CERCETARE

1. Titlul proiectului:
Strategii de prevenire şi înlăturare a eşecului şcolar în învăţământul liceal
1. 1. Motivaţia alegerii temei
Am ale! acea!tă tema deoarece eşecul şcolar repre"intă un #enomen actual cu care !e
con#runtă învăţământul şi care ia amploare pe "i ce trece $n acelaşi timp orice pro#e!or !e loveşte
inevita%il de ace!t #enomen în munca de "i cu "i şi de aceea con!ider că orice cadru didactic
tre%uie !ă #ie preocupat de cercetarea cau"elor care determină eşecul şcolar şi !ă ai%ă mereu la
îndemână un !et de mă!uri pentru a preveni pe cât !e poate !au pentru a re"olva !ituaţiile de eşec
şcolar
Eşecul şcolar nu e!te o pro%lemă nouă& de'a lungul timpului au #o!t reali"ate multiple
cercetări pentru identi#icarea şi prevenirea eşecului şcolar Odată cu trecerea timpului şi apariţia
unor noi #actori ce contri%uie la ace!t #enomen negativ în rândul elevilor& !c(im%area vi"iunii
educativ ) in#ormative şi #ormative& egalitatea de şan!e privind educaţia& !uportul
p!i(opedagogic o#erit în şcoli& e!te nece!ară o implicare a tuturor #actorilor ce contri%uie la
educaţia şcolară pentru !toparea şi eventual eradicarea ace!tui #enomen
Eşecul şcolar e!te un #enomen periculo!& deoarece el determină e#ecte negative atât în
plan p!i(ologic individual& re!pectiv o alterare a imaginii de !ine a elevului în cau"ă& care'şi va
pierde tot mai mult încrederea în propriile po!i%ilităţi şi capacităţi a*ungând !ă de"volte o teamă
de eşec& cât şi pe plan !ocial& pentru că eşecul şcolar permanenti"at +!tigmati"ea"ă,&
+etic(etea"ă, şi conduce la o marginali"are !ocială cu un nivel cre!cut de comportamente
deviante şi in#racţionale
2. Scopul proiectului
Principalul !cop al proiectului e!te acela de a preveni şi a reduce ca"urile de eşec şcolar
care de multe ori au o #inalitate negativă şi anume a%andonul şcolar
3. Descrierea proiectului
-Educatori& învăţaţi !ă vă cunoaşteţi copiii., e!te îndemnul marelui pedagog #rance"
//Rou!!eau care& acum mai %ine de două !ute de ani& !emnala o carenţă ma*oră a
educaţiei ) ignorareacopilului& a a!piraţiilor& a intere!elor şi po!i%ilităţilor !ale
Ritmul rapid de tran!#ormare la care populaţia şi implicit elevii din !i!temul de
învăţământ au #o!t e0puşi a început !ă cau"e"e unele pro%leme de natură !ocială şi p!i(o'!ocială
care !e re#lectă prin di#erite #orme de inadaptare la nivelul şcolii mani#e!tându'!e prin nedoritul
eşec şcolar
Eşecul şcolar con!tituie a!tă"i un #enomen întâlnit în toate !i!temele de învăţământ
Pro%lematica eşecului şcolar e!te va!tă& raportându'!e nu numai la câmpul educativ& ci şi la
!paţiile culturale& economice& politice& !ociale& la opţiunile #undamentale ale unei !ocietăţi
Din punct de vedere pedagogic& termenul eşec şcolar are accepţiuni di#erite& #iind în mare
mă!ură o pro%lemă de atitudine şi un mod de evaluare a re"ultatelor şcolare& a calităţii
per#ormanţelor şcolare ale elevilor& de e0i!tenţă a programelor& de e0i!tenţă a unor norme
implicite !au e0plicite în ce priveşte reuşita şcolară
$n literatura de !pecialitate termenul de eşec şcolar e!te raportat la cel de reuşită şcolară&
de!emnată ca #iind concordanţa dintre capacităţile& reuşitele& intere!ele& atitudinile şcolare ale
elevilor şi nivelul cerinţelor şcolii& programelor !i #inalităţilor produ!e de ace!tea
1a polul opu!& eşecul şcolar e!te de#init ca #iind di!crepanţa dintre e0igentele şcolare&
po!i%ilităţile şi re"ultatele elevilor
Pe termen lung e#ectele eşecului şcolar !e regă!e!c în eşecul !ocial2
• randament economic !că"ut datorită incompetenţei pro#e!ionale a indivi"ilor3
• !la%a pregătire a #orţei de munca induce e#ecte ca2 marginali"area& şoma*ul& delincvenţă
etc
Eşecul şcolar are în vedere şi e#ecte p!i(ologice2
4 di#icultăţi de adaptare3
4 neîncrederea în #orţele proprii3
4 !tre!3
4 an0ietate etc
Eşecul şcolar e!te indicatorul lip!ei de randament pedagogic& al in!u#icienţelor întâlnite în
!i!temul educaţional
$n plan pedagogic întâlnim următoarele #orme ale eşecului şcolar2
A Rămânerea în urma la învăţătură& ce poate #i 2
4 episodică ' lacunele cuprind o !ingură temă !au un capitol dintr'o
di!ciplină de învăţământ53 la nivelul unui semestru lacunele prive!c o !erie de teme !au
capitole dintr' o di!ciplină iar in!u#icienţele !e mani#e!tă prin nepriceperea de a #olo!i
raţional operaţiile mentale3
4 persistentă - lacunele !e înregi!trea"ă la ma*oritatea di!ciplinelor şi ritmul
de învăţare al elevului e!te !că"ut
B Repetenţia e!te caracteri"ată de in!ucce! permanent de'a lungul întregului an şcolar&
elevul având lacune la mai mult de trei di!cipline şcolare& are #oarte !la% de"voltate deprinderile
de lucru şi autocontrol& are o atitudine negativă #aţă de învăţătură
C $n plan !ocial& pot #i con!iderate #orme ale eşecului şcolar2
4 a%andonul şcolar3
4 e0cluderea !ocială !i pro#e!ională3
4 anal#a%eti!mul3
4 mediocritatea
Abandonul şcolar !e caracteri"ea"ă prin pără!ire prematură a şcolii $n plan !ocial& de
multe ori a%andonul !e a!ocia"ă cu2
4 delincvenţa *uvenilă3
4 cu recurgerea la droguri3
4 cu viaţa de #amilie de"organi"ată

Analfabetismul tre%uie înţele! nu doar ca incapacitatea !u%iectului de a citi şi a !crie& ci în
!en! de incapacitate a !u%iectului de a #olo!i in!trucţia şi educaţia primită în şcoală& a!t#el încât
!ă !e adapte"e cerinţelor !ociale şi pro#e!ionale
Mediocritatea e!te şi ea o #ormă a in!ucce!ului şcolar& dar care poate #i mai uşor
înlăturată& întrucât elevii din acea!tă categorie au po!i%ilităţi intelectuale& dar nu vor !ă înveţe din
di#erite cau"e 6n diagno!tic corect al eşecului şcolar nu poate #i !ta%ilit decât printr'o cola%orare
!trân!ă între pro#e!orii cla!ei& învăţătorul7dirigintele cla!ei& #amilie şi c(iar medicul de #amilie
/ 8anopnic9: a a*un! la conclu"ia că e0i!tă patru faze care determină apariţia eşecului
şcolar2
 $n prima #a"ă elevul apare nemulţumit de şcoală pentru că nu înţelege
lecţiile şi nu poate re"olva temele şcolare 6rmare& apar primele goluri în cunoştinţe&
priceperi şi deprinderi& precum şi comple0ele de in#erioritate& o%!ervând că ceilalţi
colegi reuşe!c mai %ine decât el
 ;a"a a doua !e caracteri"ea"ă prin apariţia unor lip!uri grave în cunoştinţe
şi incapacitatea elevului de a reali"a independent !arcinile şcolare
 $n #a"a a treia apar note ne!ati!#ăcătoare urmate de corigenţe& pro#e!orii
încearcă unele mă!uri& dar de cele mai multe ori& #ără !ă cunoa!că adevăratele cau"e
Elevul mani#e!tă uneori re"i!tenţă !au revoltă& alteori #ace de"ordine în cla!ă !au devine
neliniştit
 ;a"a a patra e!te #a"a nepromovării cla!ei& ca urmare a eşecului
încercărilor şcolii !au #amiliei de a înlătura in!ucce!ul şcolar al elevului $n unele ca"uri&
ca urmare a unor de#icienţe în metodele #olo!ite de şcoală !au #amilie& elevul poate merge
în continuare pe o cale greşită& #iind greu de recuperat <#ugă de la şcoală& vaga%onda*&
re#u"ul de a învăţa& a%andonarea şcolii5
Eliminarea eşecului din activitatea şcolară e!te o nece'!itate& o nece!itate !ocială şi
morală& o dorinţă a #iecărui în'văţător care şi'a împletit de!tinele vieţii cu cele ale micilor şcolari
Pentru acea!ta ar #i nevoie de următoarele !uge!tii 2
• copilul !ă #ie acceptat aşa cum e!te& cu calităţi mai mici !au mai mari3
• rolul şcolii e!te de a'i a!igura condiţii de de"voltare potrivit
particularităţilor individuale3
• organi"area activităţii didactice tre%uie privită în mare mă'!ură de pe
po"iţia elevului din %ancă& deoarece el învaţă
$n noi !tă puterea de a !c(im%a ceva în !i!temul de pre'dare7învăţare& de aceea nu tre%uie
!ă ne mulţumim !ă a!i!'tăm pa!iv lă!ând lucrurile !pre a le re"olva altcineva
4.1 Ipotezele cercetrii
 Dacă elevii au o relaţie de#ectuoa!ă cu mem%rii #amiliei& atunci aceşti elevi pre"intă ri!c
de eşec şcolar3
 Dacă pro#e!orul care predă are o atitudine nepotrivită şi un !til de predare rigid& greu de
perceput şi de înţele!& atunci apariţia ri!cului de eşec şcolar e!te mai mare
 Dacă elevii au o viaţă ano!tă& #ără prieteni şi per!oane la care !ă apele"e în ca"ul
con#runtării cu pro%leme atunci ri!curile apariţiei unui eşec şcolar e!te mai mare
4.2. !"iectivele cercetrii
Ο
1
− Cunoaşterea opiniilor elevilor #aţă de propria lor activitate3
Ο
2
− 6rmărirea concordanţei dintre opiniile #ormulate de elevi şi pro#e!ori privind activitatea
şcolară& re!pectiv eşecul şcolar 3
Ο
3
− Cunoaşterea opiniilor pro#e!orilor privind cau"ele eşecului şcolar3
Ο
4
− Ela%orarea& pe %a"a conclu"iilor o%ţinute& a unui program concret pentru prevenirea şi
diminuarea eşecului şcolar la nivelul şcolii
O
=
) Implementarea programelor de tip +şcoală după şcoală,& invăţare a!i!tată3
O
>
' Recompen!area şi !timularea permanentă pentru #iecare progre! şcolar o%ţinut de tinerii
şcolari"aţi
4.3. #$a%tio%ul cercetrii
Populaţia vi"ată2 ?@ de cadre didactice& A@ de elevi
Durata 2 pe parcur!ul unui an şcolar
&. Meto'ologia cercetrii
$n cercetarea de #aţă utili"ăm următoarele metode 2 o%!ervaţia& anc(eta& cercetarea
documentelor şcolare& şi !tudiul de ca"
Te(nica utili"ată pentru aplicarea metodei o%!ervaţiei e!te cea !i!tematică&având ca
in!trument de cercetare grila de o%!ervaţie Brila de o%!ervaţie cuprinde o !erie de indicatori
o%!ervaţionali care e0primă a!pecte concrete& particulare& o%!erva%ile ale pro%lemei 2 eşecul
şcolar
Cetoda cercetării documentelor şcolare pre!upune anali"a datelor pe care i le o#eră 2
cataloagele& #oile matricole& #işele p!i(ologice ale elevilor In#ormaţiile do%ândite prin !tudiul
ace!tor documente o#eră prile*ul unei re#lecţii retroactive şi unor comparaţii între di#eritele
generaţii de elevi
Ca metodă de cercetare am ale! anc(eta& deoarece permite reali"area mai rapidă şi mai
uşoară& culegerea unei in#ormaţii #oarte %ogate la care alt#el cu greu !'ar #i a*un! Ca in!trument
de inve!tigaţie utili"ăm chestionarul, care cuprinde o li!tă de între%ări aşe"ate într'o ordine
logică şi cronologică.
&.1. (la%ul 'e cercetare
Pentru reali"area cercetării am reali"at două c(e!tionare 2 unul pentru cadre didactice şi unul
pentru elevi C(e!tionarele au drept !cop evidenţierea #actorilor determinanţi ai reuşitei şcolare
şi !oluţii concrete privind preîntâmpinarea şi 7 !au diminuarea eşecului şcolar 2 pedagogici& !ocio'
#amiliali şi cei p!i(ologici
#tape
 Studiul !i documentarea p!i(o'pedagogica privind -Eşecul !colar,3
 Inve!tigarea opiniilor elevilor şi pro#e!orilor3
 Centrali"area opiniilor şi ela%orarea conclu"iilor3
 $ntocmirea şi reali"area programului de acţiuni
C)#STI!*A+ (#*T+, (+!-#S!+I
1. Care credeţi că ar tre%ui !ă #ie principala #uncţie a şcolii2
 De #ormare pro#e!ională
 De tran!mitere de cunoştinţe
 De #ormare a cetăţenilor
 De !ociali"are a elevilor
2 Ce pro%leme vă !emnalea"ă elevii2
1egate !trict de di!ciplina pe care o predaţi  1egate de şcoală în general 
1egate de relaţiile cu pro#e!orii  1egate de con#licte 
1egate de !tarea de !ănătate  1egate de viaţa din #amilie 
3. Care e!te modalitatea cea mai utili"ată de dumneavoa!tră în predare2
Dictaţi lecţia  ;aceţi !c(ema lecţiei pe ta%lă 
Implicaţi activ elevii în activitate didactică Reali"aţi activităţi pe grupe  
 Daţi !arcini individuale elevilor Implicaţi toţi elevii în de!#ăşurarea 
lecţiei

4. Ce modalitate de comunicare cu părinţii adoptaţi cel mai de!2
şedinţe cu părinţii in#ormări !cri!e  
lectorat  di!cuţii individuale 
 vi"ite la domiciliu  convor%iri tele#onice
&. De ce credeţi că elevii c(iule!c2
de"intere! pentru materia re!pectivă 
permi!ivitate din partea pro#e!orilor 
o%işnuinţă 
antipatie #aţă de pro#e!ori 
teama de a lua o notă mică 
plicti!eală 
pentru a putea petrece mai mult timp cu prietenii 
alte motive 
.. Care credeţi că !unt cau"ele pentru care un elev are comportament inadecvat la
şcoală2
elevul con!ideră că materia e!te încărcată 
relaţionarea de#ectuoa!ă pro#e!or'elev 
pro%leme în #amilie 
de"intere!ul #amiliei #aţă de şcoală 
pro%leme în relaţionarea cu ceilalţi colegi 
elevul con!ideră că materia nu'l a*ută în viitor 
/. Cum reacţionaţi când un elev vă corectea"ă la o greşeală atunci când predaţi2
nu'i acord atenţie 
vă corectaţi #ără nici o e0plicaţie 
îl #elicitaţi pentru !păiritul de o%!ervaţie 
C)#STI!*A+ (#*T+, #0#1I
D $n ce !ituaţii vin părinţii tăi la şcoala 2
 nu vin la şcoala3
 când !unt c(emaţi pentru o anumită pro%lemă3
 la şedinţele cu părinţii
? Pentru ce ai nota !că"ută la purtare2
 pentru a%!enţe3
 pentru comportament neadecvat #aţă de pro#e!ori3
 pentru comportament #aţă de colegi3
 altele
E Ai avut vreodată con#lict cu unul dintre pro#e!orii tăi2
 da3
 nu
A S'a întâmplat !ă c(iuleşti2
 da3
 nu
= Care e!te motivul pentru care ai c(iulit2
 pentru a'mi petrece mai mult timp cu prietenii3
 teama de a lua notă mică3
 plicti!eală3
 antipatie #aţă de pro#e!ori3
 o%işnuinţă3
 permi!ivitate din partea pro#e!orului3
 alte motive
> Care !unt motivele pentru care nu aprecie"i un pro#e!or2
nu di!cută şi alte pro%leme în a#ară de materia predată3 
e!te prea e0igent3 
*igneşte elevii3 
alte motive 
F Ce activităţi de!#ăşori în a#ara şcolii2
îmi a*ut părinţi !ă câştige mai mulţi %ani3 
!unt în!cri! la un clu% !portiv3 
merg la internet ca#e3 
mă întâlne!c #recvent cu prietenii mei3 
lucre" pentru a avea %ani de %u"unar3 
alte activităţi 
. +ezultate a%ticipate:
 reducerea cu un procent !emni#icativ <=@G5 a ca"urilor de eşec şcolar în rândul elevilor3
 îm%unătăţirea procentului de promova%ilitate al elevilor !căderea numărului elevilor cu
a%andon şcolar şi a celor neşcolari"aţi din diver!e !ituaţii3
 îm%unatăţirea relaţiei pro#e!or'elev cu !copul declarat de a !cădea numărul elevilor cu
eşec şcolar
/. Aplicaţii $i implicaţii posi"ile
Activitatea de preîntâmpinare a eşecului şcolar e!te e0trem de comple0ă $n reali"area ei
e!te nece!ară o coordonare e#icientă a tuturor #actorilor educaţionali în care& de!igur& şcoala şi
#amilia deţin prioritatea Hi& pentru ca şcoala !ă'şi îndeplinea!că menirea ei& tre%uie !ă #ie !lu*ită
de oameni nu numai cu o temeinică pregătire ştiinţi#ică şi p!i(o'pedagogică& ci şi dornici !ă
aplice în practică cunoştinţele pro#e!ionale $n ace!t !cop !e propune2
2. Bi"liogra3ie:
 Cucoş C& Pedagogie& Editura Polirom& Iaşi& ?@@?
 Dumitru B& Psihologia dezvoltării şi educaţiei& Editura Alma Cater& Iacău& ?@@E
 Ione!cu C& Radu I& Didactica modernă& Editura Dacia& Clu*'Japoca& DKK=
Investe
ş
te în oameni!
Proiect cofinan
ţ
at din Fondul Social European prin Programul Opera
ţ
ional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor mane !""# $ !"%&
'(a prioritar
)
%*
+
Educa
ţ
ia
ş
i formarea profesional
)
în spri,inul cre
ş
terii economice
ş
i
dezvolt
)
rii societ

ii -azate pe cunoa
ş
tere
.
Domeniul ma,or de interven
ţ
ie
%/!*
0
1alitate în înv

am2ntul superior
.
1od 1ontract
* POSDR 3453 %/!3 S3 5&4%6
1'7I8'8E
9
I 1O:PE8E;
<=
PROFESIO;'7
=
EROPE';
=
>; ED1'
<
I'
:EDI1'7
=
9
I >; :';'?E:E;87 '18I@I8
=<
I7OR ED1'
<
IO;'7E.
Perioada de implementare
* & ani A% ianuarie !"%% B &% decem-rie !"%&C
@aloarea totala
a proiectului* !""%4%D&/E6 lei
'plicant*
niversitatea de :edicina si Farmacie F@ictor Ga-esF 8imisoara
Parteneri*

P%* niversitatea de :edicina si Farm
acie FIuliu HatieganuF 1lu,B;apoca

P!* niversitatea de :edicina si Farmacie F?r/8 PopaF Iasi

P&* niversitatea de :edicina si Farmacie 1raiova

PE* niversitatea de :edicina si Farmacie 8irguB:ures

P6* niversitatea de :edicina @iena

P5* niversitatea de Stiinte din SzegedI Facultatea de :edicina
O-iectivele proiectului
O-iectivul ma,or al proiectului* e(tinderea oportunitatilor de invatare si
im-unatatirea calitatii
procesului educational din universitatile de medicina si farmacieI printrBo
dezvoltare curiculara
armonizata transnational si multiregional si prin dezvoltarea si implementarea de
mecanisme si
intrumente inovativeI de natura informaticaI cu rol de suportI monitorizare si
evaluare a predarii si
invatarii si de eficientizare a managementului universitar si al adaptarii la
cerintele pietei muncii/
Efectele pozitive pe termen lung sunt*

dezvoltarea unei retele educationale omogeneI -azata pe criterii valorice
similareI
nediscriminatoriiI asigurand o mai -una functionare a sistemului Golognia la nivel
transnational si multiregionalJ

stimularea proceselor inovative de dezvoltare a calitatii cadrului curicular
nationalJ

im-unatatirea a-sor-tiei pe o piata competitiva a munciiI prin dezvoltarea
a-ordarii
inovative a procesului de educatie medicalaI respectivI

cresterea dimensiunii europene a procesului de formare profesionala pentru
sanatate in Romania/
O-iective specifice*
I/
'sigurarea mi,loacelor si resurselor necesare functionarii structurii multiregionale
si
transnationale pentru inovare si dezvoltare curicularaI formata in cadrul
proiectului/
II/
Sustinerea metodelor de educatie cola-orativa si invatare autonoma si de
eficientizare a managementului educational in cadrul parteneriatului creatI prin
dezvoltarea unui sistem softKare Aportal Ke-C cu functiuni de invatare si
socializare
adresate comunitatii studentesti si cadrelor universitare si de conecare dinamica
la
piata muncii/
III/
Dezvoltarea competentelor in domeniul dezvoltarii curiculareI al invatamantului
cola-orativ si al utilizarii sistemelor pentru F-lended learningF a partenerilor
romaniI in vederea eficientizarii proceselor de transfer de LnoKBMoK educational
in
cadrul partenriatului transnational/
I@/
Im-unatatirea calitatii activitatilor de educatie medicala prin implementarea unei
noi structuri curiculareI cu caracter integrativI orientata catre student si sustinuta
prin mi,loace softKare inovative de mo
nitorizare si evaluare a calitatiiI
@/
Dezvoltarea si adaptarea programelor de studii universitare a partenerilor
romaniI
in scopul cresterii calitatii procesului educational si a competentelor clinice
do-andite de studenti pe parcursul ciclului de licentaI
@I/
E(tinderea oportunitatilor de invatare si inovareI prin crearea unei noi structuri
administrative vizand dezvoltarea a-ilitatilor si cunostintelor in domeniul educatiei
medicale si al managementului educational /
@II/
1resterea vizi-ilitatii consortiului transnationalI prin promovarea programului si a
a
rezultatelor din cadrul proiectului pe tot parcursul implementarii/
@III/
Implementarea activitatilor specifice managemntului de proiect orientat catre
o-iective/
Rezultate anticipate
Indicatori FoutputF*
'%C Formarea ecMipei de management si implementareJ 'cces prin internet la
informatiile despre
proiectJ
'!C 1onsiliere transnationala in domeniul dezvoltarii curiculare pentru 6
universitatiJ Documente
consultative semestriale privind evolutia proiectuluiJ 1onsilierea celor cinci
universitati romanesti in
activitatile cu impact strategicJ
'&C 1onectarea la un spatiu virtual transnational a unui numar de # univeristati
de medicinaJ
Dotarea cu teMnica de calculI -iroticaI consum
a-ile a 6 universitati romanestiJ1onectarea a 6
universitati la sistemul integrat de management educationalJ Implementarea a 6
instrumente
softKare inovative pentru educatie si management universitarJ n sistem de
comunicare si
educatie cola-orativa transnationalI functionalJ
'EC 1ursuri si seminarii organizate in 6 universitatiJ '-ilitati antreprenoriale si
educationale
dezvoltate prin cursuri simultane la nivel multiregionalJ
'6C Personal didactic din staffBul universitarI pregatit in domeniul curicular si
managerialJ Retele de
cunoastere dezvoltate la nivel europeanJ n seminar cu participare internationala
ma,ora in
domeniul curicularJ
'5C Sapte studii comparative realizate in domeniul curicularJ n plan metodologic
de actiune
agreat la nivel transnationalJ O curicula cu structura si continut im-unatatit
implementataJ
1alitatea educatiei medicale im-unatita la toti cei 6 parteneriJ
'#C '-ilitati clinice introduse in programele de studiu a partenerilor romani J 6
centre pentru
a-ilitati clinice functionale/
'4C Prezentare in mass media a realizarilor proiectuluiJ Dialog cu autoritatile de
la nivel nationalJ
'DC 'ctivitatile proiectului realizate de toti cei sapte parteneriJ Incadrarea in limita
resurselor
alocate/ 'ctivitati realizate la nivelul de calitate anga,at/
Indicatori FresultF*
'%C E! de persoane nominalizate pentru activitati precise in cadrul proiectuluiJ n
set de actiuni
planificate pentru intalnirea de de-ut a proiectuluiJo pagina Ke- cu sase legaturi
AlinLBuriC la siteB
urile partenerilorJ
'!C Sase rapoarte consultative privind stadiul si evolutia proceselorJ %5 profesori
din staffBul
universitar cu e(perienta in dezvoltare universitara la nivel transnationalJ
'&C D""" de studentiI masteranziI doctoranzi si cadr
e didactice in -aza de dateJ O aplicatie de tip
-lended learning activa J n mediu virtual de socializare si de conectare la piata
munciiJ n
mecanism dinamic de evaluare si selectie a ideilor inovative de proiecte Fvirtual
pro,ect arenaFJ O
aplicatie de -aze de date pentru management ed
ucational distri-uitJ n instrument softKare de
suport I monitorizareI si evaluare a calitatii activitatilor educationale cu &"" de
tinere cadre
didactice utilizatoriJ
'EC & locuri de munca nou create in domeniul formarii profesionaleJ 56" de tineri
AstudentiI
masteranzi si doctoranziC participanti la activitati de informareI instruire diri,ata
Asincrona si
asincronaCJ &" seminarii Ke- AKe-inarC organizateJ
'6C #! de pofesori si personal universitarI participan
ti la cursuri de formareI semninarii si scMim-uri
de e(perientaJ %!" de participanti la simpozionul international pe teme de
dezvoltare curiculara si
educatieJ
'5C n set de parametri educationali validatiJ n
set de descriptori sectoriali de invatareJ n
continut curicular armonizat la nivel transnationalJ O structura curiculara nouaI
implementataJ
'#C O lista de competente clinice agreata transnationalJ n set de descriptori
sectoriali de invatareJ
5 programe de studiu modificate J Sisteme de simulare activitati clinice in toate
cele cinci
universitati romanestiJ
'4C 8rei conferinta de presaJ &""" de plianteI %""" prospecteJ %!" postereI
sapte pagini Ke-I cinci
panouri de informareJ
'DC %! Rapoarte intermediareI 5 rapoarte de evaluare interna a catitatii J
implementere sistem de
management al documentelor la nivel de parteneriatJ
un raport finalJ un raport de audit* Indicatori
FresultFI calitativi* 'cceptarea in proportie de %""N
a planurilor de actiune la nivel transnational si
mutiregional A'!CJ 1resterea cu 6""N a numarului
de utilizatori ai aplicatiilor informatice A'&CJ
Im-unatatirea cu E"B4"N a dotarii de comunicatii la parteneriJ Integrarea in
proportie de %""N a
instumentelor softKare in aplicatiile softKare a partenerilor romani A'&C
Im-unatatirea cu 4"B%""N
a a-ilitatilor didactice si antrepreoriale A'EC 1urs
uri specifice 56N si nespec
ifice &6N finalizate de
staffBul universitar si participantii romani la proiect A'6CI 1resterea cu 5"B4"N a
nivelului de
cunostinte a personalului roman A'6C 1resterea cu 5"B%""N a calitatii
cunostintelor tranferate
A'5CJ Recunoasterea transnationala in proportie de
%""N a calitatii noii curicule A'5CJ 1resterea cu
%""N a calitatii proceselor de suportI monitorizare si evaluare a invatarii A'5CJ
1resterea
a-ilitatilor clinice fundamentale la studenti cu %""N A'#CJ 1resterea cu %""N a
cunostintelor
legate de dezvoltarea curiculara in universitatile partenere A'4CJ
EcMipa Proiect /:/F/ 0?rigore 8/ Popa . Ia
ș
i
;r/
1rt/
;ume 3 Rol in cadrul proiectului 8ip activitate Incadrare E(pert
%/
'OOI1'I Doina
:anager Proiect Regional :anager
local
:anagement
AgeneralC
E(pert categoria '
!/
SERG'; Ionela 7acramioara
Responsa-il 8eMnic pentru
Implementare B :anager E(ecutiv
7ocal
:anagement
Ae(ecutivC
E(pert categoria '
&/
DR?S Dana
Responsa-il Financiar
:anagement
Ae(ecutivC
E(pert categoria G
E/
PIEP8 Dragos
E(pert Dezvoltare 1urricula
Implementare E(pert categoria '
6/
SERG'; Dragomir ;icolae
E(pert :etodologie
Implementare E(pert categoria '
5/
D:' Odetta
E(pert :anagement niversitar
Implementare E(pert categoria '
#/
IO'; Geatrice ?a-riela
Implementare E(pert categoria G