You are on page 1of 20

CÂMPIA AMAZONULUI

Amazonia este un mediu unic: debitul fluviului atinge o cincime din toatalul
proviziilor de apă dulce, iar pădurea, supranumită „plâmânii planetei”,
reîmprospătează constant necesarul de oxigen al planetei.
1. A ezarea i pozi ș ș ția geografică:
Amazonia este situată în partea de nord a Americii de ud, între lanțul
!un ilor Anzi i podi ul "u#anelor i al $raziliei, ț ș ș ș întinzându%se până la coasta
atlantică.
&imitele Amazoniei se confundă adesea cu cele ale câmpiei aluvionare. 'ste
foarte dificilă o delimitare exactă spre podi urile periferice. „()iar i traseul ș ș
cumpănei apelor este o linie nesigură, mai ales între bazinul Amazonului și al
*rinocului, precum i ș între Amazon și +arana.” ,-ncze Andrei, 1./., America
(entrală, America de ud0. &imita nordică este determinată de podi uri structurale ș
1oase ce fac tranzi ia spre ( ț âmpia *rinocului, limita sudică o reprezintă +odi ul ș
$raziliei i Anzii (entrali, ș în est sunt podișuri periferice iar în vest limita este
marcată prin piemontul Anzilor de 2ord, care încon1oară Amazonia în semicerc.
3ig.1 &ocalizare Amazonia
3ig.4 $azinul Amazonului
4. "eologia regiunii:
5in punct de vedere geologic, Amazonia formează o imensă zonă de
scufundare i acumulare a sedimentelor, cu fundamentul prăbu it i acoperit cu ș ș ș
sedimente cretacice i ter iare de foarte mare grosime. (ondi iile de scufundare ș ț ț
continuă i ș în zilele noastre, fapt dovetit de grosimea extraordinar de mare a
depozitelor recente și a aluviunilor. 5e exemplu, pe -nsula !ara1o, în regiunea
deltei Amazonului, sedimentele ating o grosime de 4 467 m, fapt demonstrat prin
fora1e.
6. 8elieful:
8elieful este reprezentat de (âmpia Amazonului. Această unitate de relief este
cea mai întinsă de pe continentul sud american, ocupând regiunea centrală a
acestuia fiind a ezată ș între +odișul $raziliei, +odi ul "uianelor i !un ii Anzi. ș ș ț
9năl imile nu variază mult exist ț ând denivelări de doar 4/ : 177 m, panta înclină
domol spre est, în direcția curgerii Amazonului.
„9n zona glacisurilor piemontane din vest, câmpia are o altitudine de 1;7 m.
9n partea sudică, câmpia pătrunde adânc între +odișul $raziliei i !un ii Anzi, de% ș ț
a lungul afluentului !adeira, iar la nord, (âmpia Amazonului trece pe nesimțite în
(âmpia *rinocului.”,-ncze Andrei, 1./., America (entrală, America de ud0.
<.(lima:
(a urmare a așezării geografice, (âmpia Amazonului are o climă tipic
ecuatorială, foarte caldă i umedă, numai marginea de est fiind ș domeniul climei
subecuatoriale.
8egimul termic este unul uniform. &a -=uitos, media lunii ianuarie e de
4>,4?(, iar în noiembrie e de 4/,.?(. &a $elem se înregistrează următoarele valori:
4>,1?( în martie, iar în octombrie 4/,6?(. @emperaturile diurne nu coboară
niciodată sub 47?( și nu trec peste 6>?(.
+recipitațiile subt abundente, în medie 6 777 : < 777 mm la vest și 4 777 mm
la est. &a vest i la centru ele au caracter permanent, fiind repartizate pe durata ș
tuturor anotimpurilor.
<. Aidrografia:
(lima ecuatorială cu precipita ii bogate a favorizat creerea celei mai bogate ț
re ele )idrografice de pe glob, cea a Amazonului. ț
Amazonul izvoră te prin afluentul său Bca#ali i respectiv Apurimac, din ș ș
Anzii +eruvieni, (ordillera de ()ila, !asivul 2evada !ismi, de la > >.; m
altitudine, la o distan ă mică ,aproximativ /7Cm0 de ărmul +acificului. (ea mai ț ț
mare parte a cursului se desfă oară ș între 'cuador și > ? latitudine sudică, cu
consecin e deosebit de importante ț în clima regiunii și pentru regimul de scurgere al
fluviului.
(ursul superior al fluviului poartă numele de !aranon. Apele curg spre nord%
vest, într%o vale longitudinală, de origine tectonică, paralelă cu lan urile andine. ț
3orma bazinului este asemănătoare cu o frunză, a cărei nervură principală,
reprezentată de 3luviul Amazon, colectează numero i afluen i pe ambele păr i. e ș ț ț
poate remarca că pe partea dreaptă sunt mai mul i afluen i i mai mari ț ț ș în
comparație cu partea stângă. (ei mai importan i afluen i sunt: Dur, +urus, ț ț
!adeira, @apa1os i @ocan ș tis în partea dreaptă i 2apo, Dapura, 8io 2egro ș în
partea stângă. Amazonul colectează peste 11 777 de afluen i. 5ebitul afluen iilor ț ț
principali este constant, numai la afluen ii lor se remarcă o repartizare inegală a ț
debitului în funcție de anotimpul ploios din cele două emisfere.
(ampia Amazonului este o campie aluvionara, fiind cunoscuta ca cea mai
intinsa de pe "lob.'ste situata intre lantul Anzilor, +odisul "uianelor si al $raziliei.
-n partea de sud, in dreptul raului !adeira, (ampia Amazonului patrunde adanc
intre +odisul $raziliei si Anzi.
-n urma miscarilor orogenice andine, regiunea a fost ocupata de un imens lac,
spre care se scurgeau toate apele, fiind colmatata.-n neogen s%a restabilit legatura cu
marea dupa care a fost total exondata, in urma colmatarii formandu%se o campie
neteda, cu altitudini de 4>%177 m , cu altitudini mai mari la poalele Anzilor unde are
caracter piemontan0.
-n partea de nord%vest , intre anzi si 8io 2egro0 se intinde o zona piemontana,
care se exprima in relief sub forma unor platforme dezvoltate pe gresii si brazdate
de valea Amazonului.-n regiunea de varsare, valea Amazonului se largeste mult,
fluviul cladindu%si o delta enorma, in curs de destramare si in parte transformata in
estuare ale bratelor datorita scufundarilor si mareelor.
-n (ampia Amazonului se deosebesc mai multe nivele dispuse in trepte astfel:
E nivelul inferior , terra ferme0 este alcatuit din sedimente tertiare si pleistocene, 
fiind ferit de revarsarile Amazonului
E nivelul intermediar ,varzea0 reprezinta zona inundabila, cu maluri, nisipuri, 
argile aluviale, ea depasind 477Cm latime in zona de confluenta cu !adeira
E nivelul inferior ,igapo0, care este inundat si in timpul apelor medii, neeliberandu% 
se de apa decat in timpul apelor mici.
5elta estuarica a Amazonului s%a instalat intr%o depresiune a soclului cu directia est%
vest, delimitata de falii nor%nord est si care se gaseste pana la o adancime de 4>77%
<777 m.
4.(aracteristici )idrografice:
$azinul Amazonului prezinta o forma de para, largindu%se catre amonte unde
se formeaza campia piemontana andina.Afluentii de pe partea stanga sunt mai
putin dezvoltati decat cei de pe malul drept, deoarce acestia din urma urmeaza
panta lina a Amazonului, in timp ce primii sunt limitati prin inaltarea brusca a
podisului "u#anei.
Amazonul reprezintă fluviul cu cel mai mare debit )idrografic din lume,
considerat la vărsare în estuarul său ,41.,777 mFGs0, respectiv fluviul cu cel mai
extins bazin )idrografic din lume ,/,.1>,777 CmH0, care acoperă cinci Iări ale
Americii de ud, $razilia ,/4.<J0, +eru ,1/.6J0, $olivia ,14.7J0, (olumbia ,/.6J0
Ki 'cuador ,4.1J0. 3luviul Amazon, la fel ca 5unărea, curge de la vest spre est,
paralel cu 'cuatorul.
-zvoarele Amazonului pe Bca#ali Ki pe afluentul acestuia Apurimac au fost
stabilite în 1.;1 de către expediIia condusă de &oren !c-nt#re, la o distanIă în timp
de <;1 ani de când spaniolul Licente Manez +inzon descoperă, în 1>77, gura fluviului
ale cărui ape transformau porIiunea alăturată *ceanului Atlantic într%o !ar 5olce
,!area 5ulce0. Amazonul propriu%zis începe de la confluenIa celor doi mari afluenIi
Bca#ali Ki !aranon, care se unesc în amonte de localitatea -=uitosN până la unirea
cu apele celui mai mare afluent de pe stânga % 8io 2egro, care se produce la
!anaus, Amazonul se numeKte olimoes. 9n limitele bazinului intră versanIii estici
ai Anzilor, o parte din +odiKul "uianei, partea nordică Ki centrală +odiKului $raziliei
Ki Amazonia, cea mai mare câmpie din lume. (ea mai mare parte a cursului se
desfăKoară între 'cuator Ki >? latitudine sudică, cu consecinIe foarte importante în
clima regiunii Ki pentru regimul de scurgere fluviului.
(ursul superior, reprezentat prin Bca#ali Ki !aranon, se înscrie în regiunea
muntoasă, andină, cu văi înguste, îndeosebi a !aranonului, care curg paralel cu
Iărmul +acificului pe o vale de natură tectonică, cu pante mari, ceea ce conferă
râurilor viteze de scurgere mari în comparaIie cu cele din (âmpia Amazoniei.
Amazonia, care are o lungime, de la vest la est, de < 6O7 Cm, o pantă extrem de mică
% 7,776 J ,la vest 1/7 m. alt. Ki la est 7 m0, corespunde unei zone de subsidenIă în
care s%a acumulat un volum enorm de sedimente ,circa < 777 m grosime0. 8âurile
afluente, la ieKirea din podiKurile vecine, constituite din roci dure, formează
numeroase cascade Ki repeziKuri care le conferă un potenIial )idroenergetic ridicat.
AA8@A $AP-2B&B- 3&BL-B&B- A!AP*2
(u toate că forma bazinului se poate asemăna cu o frunză în care nervura
principală ,Amazonul0 colectează numeroKi afluenIi pe ambele părIi, se poate
remarca o disimetrie evidentă % în sensul că pe partea dreaptă ,din sud0 vin mai
mulIi afluenIi Ki destul de mari ,de la vest la est Dur, +urus, !adeira, @apa1os, Qingu
Ki, discutabil, @ocantins0, în comparaIie cu partea stângă ,2apo, -ca%+utima#o,
Dupura, 8io 2egro0. e estimează că Amazonul colectează circa 1777 afluenIi mai
importanIi, dintre care 47 au peste 1>77 Cm lungime fiecare. 9ntre !anaus Ki Anzi,
Amazonia are forma unei pâlnii largi de 4 777 Cm, limitată la sud de !adeira Ki la
nord de 8io 2egro. +anta foarte scăzută în această parte favorizează divagarea
apelor, formând un păien1eniK de meandre, braIe moarte, grinduri instabile.
&ăIimea apelor Amazonului propriu%zis are 4 Cm la -=uitos Ki > Cm către !anaus,
iar adâncimea apei între 47 Ki >7 m. 9n aval de !anaus, datorită apropierii
podiKurilor "uianei Ki $raziliei, lăIimea (âmpiei Amazonia se restrânge în unele
locuri la 477%677 Cm, determinând Ki un proces de eroziune pe verticală mai mare,
fapt ce conduce la o adâncime maximă a apei în albie, la *bidos, de circa O7 m.
9n sectorul inferior, către *ceanul Atlantic, la circa <77 Cilometri după
confluenIa cu Qingu, râul se împarte în mai multe braIe ,furos0, separând insule
care se constituie într%o deltă de un tip aparte ,cea mai mare din lume, de circa 177
777 Cm40. Această deltă este limitată la nord%vest de braIul principal, Amazonul
propriu%zis, iar la sud%est de braIul +ara în care se varsă apele râului @ocantins.
5intre insulele cele mai importante incluse în aKa%zisa deltă menIionăm: "rande de
"urupa, (aviana, Danaucu, !exiana Ki !ara1o, cea mai mare ,<7 1>< Cm40. Apele
braIului +ara cu cele ale lui @ocantins formează estuarul numit $a)ia de !ara1o, pe
malul căruia se găseKte portul $elem, fondat în 1/1/, cel mai important pentru
navigaIia de pe Amazon. &ăIimea albiei, în cursul inferior, variază între 1> Ki 47 Cm,
iar înainte de deltă între O7 Ki 1>7 Cm, adâncimea apelor scade la 47%4> m, dar
suficientă pentru navigaIia vaselor de tona1 maritim.
ituat în zona ecuatorială, cu afluenIi în ambele emisfere, regimul de scurgere
este uniform tot timpul anului. 9n timpul verii boreale aduc ape bogate râurile de pe
partea stângă, iar în vara australă cele de pe dreapta. @otuKi, datorită numărului
mare de afluenIi din emisfera australă, în august % septembrie, când râurile de aici
au apă mai puIină, se înregistrează ape scăzute pe Amazon. unt Ki situaIii, cu totul
excepIionale, când apele mari din cele două emisfere se suprapun producând
inundaIii catastrofale.
-nformaIiile provenind din surse autorizate despre cantitatea de apă e care o
transportă Amazonul sunt, totuKi, destul de diferite. (u circa 67. ani în urmă,
debitul mediu al râului era estimat la ;7 777 m6Gs: Blterior, prin efectuarea altor
măsurători, cifra s%a ridicat la 147 777 m6Gs, iar după calculele erviciului geologic
al tatelor Bnite, aceasta ar a1unge la valoarea colosală de 1.7 777 m6Gs după
confluenIa cu râul Qingu, corespunzând unui debit specific de 67,. lGsRCm4. 9n
lucrarea „Sorld Tater balance and Tater resources of t)e 'art)”, 1.;O, debitul
mediu împreună cu @ocantins este estimat la 447 777 m6Gs. 5ebitul maxim ar fi de
aproximativ 677 777 m6Gs, iar cel minim de ;7 777 % O7 777 m6Gs. +otrivit valorii
debitului mediu, Amazonul ar deIine 1;%1. J din scurgerea medie a râurilor @errei.
(ampia Amazonului se caracterizeaza printr%o mare uniformitate, clima
ecuatoriala, predominanta padurilor umede si o retea de ape foarte bine dezvoltata,
formand un bazin )idrografic unitar care aduna apele din podisurile periferice.
Amazonia este o campie imensa acoperita cu selvas si paien1enis de ape, un
adevarat „infern verde”, format pe o sinecliza uriasa, in care s%au depus sedimente
marine si continentale mai recente.
+rimul european care a explorat Amazonul ,1><10 a fost soldatul spaniol
3rancisco de *rellana, despre care se spune ca ar fi dat raului numele „Amazon”
dupa ce a reusit sa infranga triburile de femei luptatoare, pe care le%a asemuit
„Amazoanelor” din mitologia greaca.
5esi numele este folosit in mod conventional pentru intregul fluviu, in
nomenclatura braziliana si peruviana, poarta acest nume doar in anumite sectiuni
ale sale. 9n +eru, cursul superior pana la -=uitos se numeste !araUon, iar de aici
pana la Atlantic Amazon. 9n $razilia numele de olimones este utilizat de la -=uitos
pana la gura de varsare a fluviului 8io 2egro si Amazon pana la varsare.
3undamentul $azinului Amazonian releva cutari foarte vec)i, ar)aice si
reprezinta o sinecliza la mai multe mii de metri adancime. +rezinta un fundament
cristalin, constituit din granite si sisturi cristaline, deasupra careia se gaseste o
cuvertura sedimentara paleozoica, mezozoica si neozoica.
+atura sedimentara este formata din sedimente marine foarte groase, dar si
materiale continentale aduse de raurile ce fragmenteaza campia. 9n partea centrala
a Amazoniei asemenea depozite sunt dispuse orizontal, nefiind deran1ate. +e
flancuri ,in zonele de contact cu structura cristalina stravec)e a celor doua podisuri
limitrofe0 apar terase, ca urmare a miscarilor recente de ridicare.
9n acest spatiu imens fenomenul de subsidenta este activ si in prezent, fapt
dovedit prin grosimea foarte mare a aluviunilor ,pe -nsula !ara1o ating grosimi de
4467 m0 si de ramanerea suspendata a depozitelor marine ,mai vec)i0 deasupra
nivelului campiei aluvionare.
(u toate ca in cursul evolutiei paleogeografice regiunea s%a caracterizat
printr%o stabilitate relativa, miscarile orogenice andine au avut repercursiuni intr%o
anumita masura, provocand uneori fracturi pe linii diagonale, dar de o intensitate
mai redusa. 9n cadrul culoarului, fundamentul, in urma unor miscari de boltire,
apare la suprafata, aflorand in unele din vaile tributare Amazonului. e observa
multe rupturi de panta si cascade in profilul longitudinal al raurilor afluente de pe
ambele parti, legate mai ales de trecerea de la o formatiune la alta.
Relieful
9n urma colmatarii sineclizei amazoniene s%a format o campie de mare netezime.
9naltimile variaza putin pe distante imense, iar denivelarile rareori depasesc 47%
177m. +anta inclina domol spre est in directia curgerii Amazonului. 2umai in zona
glacisurilor piemontane din vest, la contactul cu Anzii, campia are o altitudine mai
mare de circa 1>7%1;7m.
8egiunea situata in partea de vest a campiei Amazonului, pana la confluenta
cu !adeira, se caracterizeaza printr%o remarcabila netezime, vaile nefiind adanci,
cu maluri abia sc)itate. -nterfluviile sunt plane si 1oase, apele au o viteza de curgere
redusa, meandrate puternic, datorita pantei reduse. 9n aceste conditii au loc:
% depozitarea aluviunilor pe grosimi mariN
% o remaniere continua a retelei fluviale datorita pantei reduseN
% o frecventa mare a deplasarii talvegurilor.
5epresiunea este formata la suprafata din sedimente tertiare si cuaternare ce
atinge latimea de peste 4777 Cm.
'xista si regiuni cu caracteristici fizico%geografice diferite de peisa1ul specific
amazonian. 9ntre Anzii (olumbiei si 8io 2egro se intinde o zona piemontana,
cladita din depozite proluvio%coluviale, in care un loc aparte il ocupa gresiile
paleogene cu structura monoclinala, cu inclinare generala spre est. e intalnesc si
martori de eroziune formati pe cuartite ,iviri din platformele vecine0, care depasesc
uneori ;77%O77 m. 9n lungul raului !amore, (ampia Amazonului patrunde adanc
intre Anzii $olivieni si +odisul !ato "rosso. 5epresiunea raului !amore are o
tendinta de scufundare continua, prezinta o panta redusa si este presarata cu ape
stagnante, balti si mlastini.
pre est campia se ingusteaza treptat si este delimitata spre podisurile
$raziliei si "u#anelor printr%un abrupt bine conturat. Afluentii si%au sapat vai
adanci formand numeroase repezisuri sau cascade, ca urmare a ridicarilor recente.
Bneori fundamentul este acoperit cu un strat de aluviuni subtiri, iar vaile raurilor s%
au adancit pentru atingerea profilului de ec)ilibru.
9n regiunea de varsare valea Amazonului se largeste din nou. 3luviul si%a
cladit o delta estuarica enorma, ce se despleteste in mai multe brate ,ta. 8osa, +ara
est.0 care separa o multime de insule ,!ara1o0, canale si lacuri. Aspectele deltaice se
reduc in unele portiuni, lasand loc bratelor Amazonului si al raului @ocantins.
5istrugerea deltei se datoreaza procesului de scufundare continua, la care se mai
adauga actiunea mareelor foarte intense ,„pororoca”0.
-n cadrul (ampiei Amazoniene se intalnesc trei trepte de relief distincte, cu geneza
si varste diferite, care cresc altitudinal de la centru spre periferia ariei depresionare:
a. campia aluviala, care ocupa cea mai mare parte a Amazoniei, suprapusa
peste un fundament cristalin ce afloreaza pe alocuri si este acoperita de depozite
sedimentare siluriene, devoniene si permiene ,nisipoase0, triasice ,nisipuri si
conglomerate0 si aluviuni de diferite grosimi ,cuaternare0N altitudinea medie este de
177 m, nedepasind in nici un sector de 477 mN
% pana la confluenta cu !adeira, datorita altitudinii si pantei de scurgere
reduse, raurile meandreaza puternic, iar interfluviile sunt destul de 1oase
,inundabile aproape in totalitate0N caracteristicile acestui sector sunt: cursurile
parasite, belciugele, insulele plutitoare, grindurile fluviatile mai inalte decat
interfluviile, inundatiile pe spatii mari etcN
% in sectorul situat intre +odisul $raziliei si +odisul "u#anelor, datorita
ridicarilor recente, raurile s%au adancitN in consecinta altitudinea campiei aluviale se
afla la peste 4>7 m, mai ridicata decat in sectorul vesticN
% in sectorul inferior al Amazonului campia aluviala se suprapune deltei
acestuia ,ingemanata cu delta raului @ocantins0N
b. piemontul acumulativo%eroziv cu o extindere mai mare spre Anzi, prezinta
altitudini in 1ur de >77 m si s%a format prin depuneri torentialeN
c. mesasul cu aspect tabular se afla la periferie, la contactul cu marile unitati
fizico%geografice vecineN aceste platouri sunt alcatuite din gresii albe ce alterneaza
cu argile, rezultand un relief de eroziune diferentialaN uneori mesasurile sunt
strabatute de sierre ,formate pe cuartite0 cu aspect de munti reziduali ,;77%O77 m0.
Axele sedimentare ale bazinului Amazon cuprinde trei grupuri distincte de
forme de teren:
a. „terra ferme” sau „ete” este alcatuit din depozite tertiare si pleistoceneN se intind
deasupra celui mai inalt nivel al inundatiilorN este bine drenat si putin fragmentat
facilitand amplasarea asezarilor umaneN uneori aceste terenuri inalte sunt ondulate
si taiate de rauri in toate directiile, dand nastere asa numitelor „terra caida”, sau
terenuri lasateN
b. „varzea”, reprezinta nivelul inferior inundabilN depozitele apartin Aolocenului
si sunt formate din maluri, nisipuri, luturi aluviale cu grinduri, balti si mlastiniN are
o latime ce variaza intre 47 si >7 CmN casele indigenilor sunt construite pe piloniN
c. terenurile „igapo” sunt inundate nu numai in timpul apelor mici ci si in timpul
apelor mi1locii si nu se elibereaza de ape, decat in timpul apelor scazute.
Caracteristici climatice
5atorita asezarii geografice, (ampia Amazonului prezinta o clima tipic
ecuatoriala, foarte calda si umeda, exceptand marginea de est unde climatul devine
subecuatorial.
8egiunea amazoniana se incalzeste puternic, ceea ce provoaca curenti de
convectie in tot timpul anului si formarea unei arii de mica presiune. !asele de aer
transportate de alizeul nord%atlantic sunt atrase de acest minim de presiune si
antrenate in miscarea ascendenta, proprii zonei ecuatoriale, luand astfel nastere
precipitatii bogate.
+recipitatiile sunt abundente, in medie 6777%<777 mmGan in partea vestica si
4777mmGan in est. &egat de trecerea oarelui la zenit, se inregistreaza doua perioade
cu precipitatii abundente. (ele mai mari cantitati de precipitatii cad in perioadele
februarie%iunie si octombrie%ianuarie, in celelalte doua perioade precipitatiile scad,
fara insa sa se poata vorbi de un anotimp secetos propriu%zis. -ntervalul dintre cele
doua maxime se micsoreaza treptat spre nord si spre sud, pana la contopirea lunilor
ploioase intr%un singur sezon umed ,vara0, fiecare corespunzatoare verii din
emisfera respectiva. Anotimpul uscat nu este cu totul lipsit de precipitatii, numai ca
ele scad simtitor calitativ. +artea rasariteana a (ampiei Amazonului se afla sub
influenta alizeului de sud%est care determina un climat mai uscat.
(ea mai mare cantitate de precipitatii care cade in bazinul amazonian se
propaga dinspre est ,provin din *ceanul Atlantic0, iar o alta parte din
evapotranspiratie ,padurea tropicala mentine o umiditate relativa ridicata a
aerului0. +recipitatiile in regiunile 1oase ating 1>77%6777 mmGan in centrul bazinului
,!anaus0. Bneori se inregistreaza la !anaus c)iar >7%/7 de zile consecutive fara
precipitatii, fara a avea repercursiuni asupra cresterii plantelor, dar favorizeaza
producerea incendiilor.
Anzii formeaza o bariera orografica in calea maselor de aer care vin dinspre
est. +recipitatiile sunt mai bogate in partea vestica a bazinului, contribuind la
alimentarea raurilor ce formeaza o mare parte a sistemului )idrografic. (ea mai
mare parte din precipitatii, pana la 6>77 mmGan, se inregistreaza in regiunea
+utuma#o de%a lungul granitei columbiene.
8egimul termic este uniform si se caracterizeaza prin mase de aer calde.
!edia anuala a temperaturii este cuprinsa intre 4/%4O7(. 9n regiunea cursului
superior !araUon, la -=uitos, media lunii ianuarie este de 4>,47(, iar in noiembrie
este de 4/,.7(. &a !anaus temperatura medie in luna septembrie este de 647(, iar
in aprilie este de 4<7(.
9n timpul lunilor de iarna, in emisfera sudica patrunde o masa de aer polar
care a1unge in Amazonia sudica, cauzand o scadere a temperaturii cunoscuta local
sub numele de „friagem”.
9n anumite perioade ale anului, mai multe zile cu ploi torentiale pot fi urmate
de zile senine cu nopti racoroase si umiditate scazuta. 8egiunile 1oase ale bazinului
sunt caracterizate prin vanturi reci care bat in cea mai mare parte a anului.
Amplitudinile termice diurne sunt mai mari ca cele anuale si se poate spune ca
noaptea este „iarna” Amazonului.
Caracteristici hidrografice
!area extindere uscatului ,cu inclinare generala spre est si pantele ce inclina
dinspre nord si sud spre axa simetrica a bazinului0 si clima ecuatoriala cu
precipitatii bogate si continue, sunt factorii principali care au contribuit la formarea
si marea intindere a acestui mare bazin )idrografic. (ampia Amazoniana este cel
mai mare sistem de drena1 din lume in ceea ce priveste volumul scurgerii si
suprafata bazinului. &ungimea totala a fluviului Amazon masurata de la izvoarele
sistemului Bca#ali%Apurimac din +eru este de aproape /<77 Cm ,putin mai scurt
decat 2ilul, dar este ec)ivalentul distantei de la 2eT MorC la 8oma0. -zvorul se afla
in !untii Anzi la o distanta de circa /7 Cm de *ceanul +acific, iar gura de varsare
este la *ceanul Atlantic.
9n general, specialistii, considera izvoarele Amazonului sistemul de rauri
format din:Bca#ali, !araUon si Apurimac. Altii considera izvoarele Amazonului
numai raul !araUon, care izvoraste din &acul &auricoc)a, situat in Anzii +eruvieni
(entrali ,(ordiliera Aua#)as)above (erro de +asco0, la altitudinea de <677 m. 9n
cursul superior, apele curg in directie sud%est nord%vest, apoi se indreapta brusc
catre est si strabate lanturile andine prin c)ei ,formand defileul de la +ongo de
!anzeric)e0, inainte de a iesi in campie. A1ungand in campie, fluviul curge la o
altitudine de 1;7 m, iar la confluenta cu Bca#ali altitudinea campiei este de 11< m,
iar la confluenta cu Durua este de <4 m. (ea mai mica altitudine se afla la confluenta
cu 8io 2egro, in apropierea orasului !anaus%4/ m. 9n aval de confluenta cu 8io
2egro, albia ma1ora incepe sa se restranga, iar albia minora descrie meandre largi.
8aul Amazon are gura de varsare la nord de -nsula !ara1o, un teritoriu ceva
mai intins ca suprafata decat 5anemarca. +rezinta multe insule, ostroave pe
1umatate submerse si dune de nisip. &argimea gurii de varsare este de /< Cm. +ortul
$elem se afla in estuarul raului @ocantins, care marc)eaza partea sudica a -nsulei
!ara1o. &egatura portului cu canalul principal al Amazonului se face, fie pe la
nord, de%a lungul fatadei oceanice a -nsulei !ara1o, fie urmand canalele adanci dar
inguste care marginesc insula la sud%vest ce leaga raul +ara cu Amazonul.
9n cursul inferior are loc fenomenul „pororoca”. 3luxul patrunde printr%un
val de <%> m inaltime si impinge apele fluviului cu mare putere si viteza, in amonte,
pe o distanta de /77 Cm ,pana la *bidos0.
'xista mai mult de 1777 de afluenti ai Amazonului care au izvoarele in
+odisul "u#anelor, +odisul $raziliei si din !untii Anzi. apte dintre acestia %
Dapura ,(a=ueta in (olumbia0, Durua, !adeira, 8io 2egro, +urus, @ocantins si
Qingu au mai mult de 1/77 Cm lungime, din care !adeira a1unge la 6477 Cm.
8aurile care dreneaza platourile cristaline vec)i: Dari, @rombetas si 8io 2egro
in nord si @ocantins%Araguaia, Qingu si @apa1Vs in sud sunt numite „ape negre”,
deoarece sunt bogate in acizi si )umus ,provine din dizolvarea materiei organice
bogate a padurii amazoniene0. 3luviile isi au originea in terenuri sarace in nutrienti,
de cele mai multe ori nisipoase si transporta mici cantitati de materiale solide ,in
amonte cursurile strabat regiuni cristaline, dure, cu dislocari de materiale in
suspensie atenuate0.
8aurile care au izvoarele in Anzi: !adeira, +urus, Durua, !araUon, Bca#ali,
Dapura, +utuma#o se incarca cu sedimente care le%au dat numele de „ape albe”. 9n
punctele unde „apele albe” ,incarcate cu mal0 se intalnesc cu „apele negre” ,mai
calde si lipsite de sedimente0 se formeaza pene de apa in culorile respective care
ulterior sunt amestecate de turbulentele din avale.
Afluentii Amazonului sunt numerosi pe ambele parti, dar sunt mai lungi cei
de pe partea dreapta. 5intre afluentii de pe partea dreapta: !adeira ,cel mai lung0,
+urus, Qingu, Bca#ali, @apa1Vs si Durua sunt cei mai mari. -zvorasc in cea mai mare
parte din +odisul $raziliei, in conditii de clima tropicala, cu ploi de vara ,martie%
septembrie0. 5intre afluentii de pe partea stanga, cei mai mari sunt: 8io 2egro cu
8io $ranco, Dapura, @rombetas si Dari. Au cresteri de debit in vara emisferei
nordice ,octombrie%aprilie0, compensand aportul mai scazut al afluentilor sudici.
(ele mai mari vase oceanice pot urca pe rau 1/77 Cm pana la !anaus, in timp
ce vasele fluviale si cele de pasageri pot a1unge la -=uitos ,4777 Cm0, in orice
perioada a anului. (irca 477 de rauri tributare Amazonului sunt navigabile.
Afluentii de pe ambele parti, desi au debite mari, datorita repezisurilor si cascadelor
pana in apropiere de confluenta cu Amazonul, sunt folosite pentru navigatie numai
pentru anumite sectoare si pentru vase de tona1 mic.
5ebitul mediu al Amazonului la varsare este de 147777 m6Gs. Aici, adancimea
medie a canalului este de /7 m ,in cea mai mare parte a fluviului adancimea
depaseste <> m0. 5ebitul maxim are loc in lunile mai%iunie, favorizat in primul rand
de cresterea afluentilor de pe dreapta, a1ungand la 477777 m6Gs. 5ebitul minim se
inregistreaza in perioada august%septembrie si atinge /7%/>777 m6Gs. 3luviul
Amazon cu toata panta extrem de redusa, in campie curge cu o viteza relativ mare%
4,>> CmG), datorita debitului foarte bogat.
(ea mai mare parte din cele 1,6 mil. tone de sedimente pe care le aduce
Amazonul in ocean, este transportata spre nord de curentii costali si depuse de%a
lungul tarmului $raziliei de 2ord si "u#anei. (antitatile foarte mari de material
aluvionar contribuie la crearea unei „delte” enorme, insa inaintarea este ingreunata
de scufundarea tectonica continua a tarmului, de mareele puternice si de curentii
litorali.
ursa principala de alimentare a raurilor din bazinul Amazonian sunt ploile.
Au loc doua viituri: de toamna si de primavara, cu o scurgere maxima in timpul
toamnei emisferei sudice si nordice.
8aurile tributare Amazonului ce coboara din +odisul $raziliei, +odisul
"u#anelor si Anzi au rupturi de panta ,formate de treptele de cristalin si de gresii si
de eruptive dure0 formand cascade si repezisuri, ce constituie o sursa de energie
imensa, dar care nu sunt suficient valorificate.
9n zona inundabila a Amazonului apar in lungul fluviilor o multime de lacuri,
balti, mlastini si brate moarte in continua miscare.
Flora
$azinul Amazonian apartine regiunii floristice neotropicale ,corespunzatoare
subregiunii tropicale0. +adurea tropicala umeda sud%americana este cea mai extinsa,
denumita local selvas, )#leas sau bosanes si are cea mai mare raspandire in $azinul
Amazonului. +adurea umeda amazoniana care detine aproape W din suprafata
padurilor tropicale umede ale lumii constituie cea mai mare resursa biologica.
elvas%ul corespunde climatului ecuatorial unde cad ploi abundente, aduse de
musonii locali. +rezinta o mare varietate de arbori de diferite inaltimi, dispusi in
eta1e. (irca trei sferturi din numarul speciilor sunt endemice, in primul rand
datorita izolarii continentului pana in pliocen, cand s%a restabilit legatura dintre
America de ud cu America de 2ord. elvas%ul avanseaza pe versantii Anzilor si pe
podisurile incon1uratoare pana la 1777%1>77 m, iar padurile%galerii patrund de%a
lungul afluentilor ,acolo unde umiditatea este satisfacatoare0, fara ca formatiunile sa
sufere prea multe transformari.
Bmiditatea si caldura uniforma sunt conditiile principale ale abundentei
vegetatiei. &a aceasta se adauga imbogatirea continua a solului cu substante
organice provenite din putrezirea mai ales a frunzelor. +adurea este vesnic verde,
desi permanent o parte din frunze cad iar altele le iau locul. e gasesc plante cu flori
in tot cuprinsul anului.
+adurea tropicala are un aspect eterogen si foarte variat, in care genurile si
speciile vegetale sunt amestecate. Legetatia arborescenta este dispusa in mai multe
eta1e. tratificarea rezulta din lupta pentru lumina. Bnele au trunc)iuri inalte, pana
la O7%177 m, formand eta1ul superior, spri1inite deseori de radacini adventive. Alte
specii apar sub forma de liane si epifite, printre care se gasesc numeroase or)idee.
9n eta1ul inferior se intalnesc specii de ferigi arborescente, bromeliacee etc. +almierii
sunt reprezentati prin specii numeroase. +adurea tropicala este patria de origine a
ara)idelor.
9n functie de gradul de inundabilitate, in cadrul selvas%ului amazonian au fost
individualizate trei faciesuri, caracteristice unor trepte morfogenetice:
a. „igapos”, situat in luncile raurilor, permanent umede si mlastinoase, unde arborii
componenti se inclina deasupra apelor fluviilor, ingreunand navigatiaN se intalneste
in lungul raurilor cu „ape negre” ca 2egro @apa1Vs si @rombetasN deoarece asezarile
omenesti sunt limitate, in aceste faciesuri padurile pot fi „nederan1ate”N pot atinge
inaltimi de 47 mN caracteristica pentru suprafetele acoperite permanent cu apa este
Lictoria amazonica , 2ufarul de Amazon0, care are frunze late, dispuse pe suprafata
apei, cu un diametru de 6mN sunt prezenti palmieri de talie mica ,-riartea sp.,
Astrocar#um sp.0, cu radacini sub forma de arcuri de sustinereN
b. „varzeas” se intalneste in regiunile unde inundatiile au loc numai la ape mari, cu
o umiditate mai redusa si terenurile mai consolidateN terenurile sunt bogate in
nutrienti si maluri, situate in lungul raurilor cu „apa alba” ,!adeira, Amazon etc0N
sunt supuse periodic distrugerilor provocate de inundatii si oameniN padurea este
dominata de specii de palmieri, dicotiledonate inalte ,Aevea brasiliensis0, liane
,!onstera0, epifite, ferigi etc.N
c.„terra ferme” sau „ete” se intalneste pe interfluviile neinundabile, iar copacii pot
atinge cele mai mari inaltimi ,177 m0N se intalnesc arbori mult cautati, cum sunt:
aca1u, palisandru, ma)onul, zebrana ,(entrilobium robustum0, castanul de +ara,
nucul de +ara, plante de cauciuc ,Aevea, (astilloa, ip)onia, !angeberia0, arborele
de bumbac ,$ombax0, o serie de mirtacee, specii de ficus, cocos etc.N.
9n campia !amore, peisa1ul vegetal se modifica, savana este tipica si numai
vaile sunt insotite de paduri%galerii.
Asociatia vegetala „caatingas” este format din arbori si arbusti mai scunzi si
mai rari ,arbusti xerofitici, cactusi, agave, Muca etc0 in conditiile unui climat mai
uscat. 'ste localizata in partea sud%estica a Amazoniei si face tranzitia intre padurile
dese si savane.
9n ultimele decenii ale secolului 47, $azinul Amazonian a atras atentia
internationala datorita activitatilor umane, care amenintau tot mai mult ec)ilibrul
forestier. 5espaduririle s%au accelerat mai ales in sudul raului Amazon si pe
piemontul neinundabil al Anzilor, odata cu facilitatile de transport oferite de noile
autostrazi si caile aeriene care au desc)is accesul unui mare flux de intreprinzatori
si colonisti. 5escoperirea unor resurse de subsol ,zinc, cositor, petrol etc.0 au adus
alte fluxuri de populatie.
(onsecintele ecologice ale descoperirilor care au depasit probabil granitele
bazinului si au castigat importanta pe plan national, au atras tot mai mult atentia
oamenilor de stiinta, in vederea stoparii efectelor negative asupra mediului.
Fauna
'ste foarte greu sa ai o vedere complexa asupra vietuitoarelor din Amazonia,
in parte si datorita faptului ca multe specii nu au fost inca identificate. (ea mai
mare parte a mamiferelor sunt arboricole si foarte putine sunt terestre.
unt mai mult de O777 de insecte. @antarii pot transmite boli cum sunt
malaria si febra galbena. e mai intalnesc: furnici taietoare de frunze, licurici,
albine, viespi, miriapozi, scorpioni, capuse, paian1eni. pectaculoase sunt sutele de
specii de fluturi colorati.
(aracteristice padurilor Amazoniene sunt speciile de maimute: maimutele
urlatoare, maimutele veverita, maimute blanoase, capucini etc. 3elinele, desi rare,
sunt reprezentate de 1aguar si ocelot, desi sunt rare. +uma ,denumit de populatie „el
tigre”0 se intalneste in numar mare pe marginile andine ale bazinului.
$izonul de apa a fost introdus din sud%estul Asiei pentru munca ,in trecut
traiau in salbaticie in regiunea mlastinoasa a -nsulei !ara1o0. *rdinul
imparicopitatelor este reprezentat de tapir. 5in ordinul rozatoarelor fac parte multe
specii endemice: porcul de apa, aguti, porcul spinos ,la limita cu +odisul
"u#anelor0.
9n apele sistemului amazonian s%au descoperit peste 1>77 de specii de pesti si
multe altele neidentificate. * importanta comerciala deosebita o are pirarucu ,unul
dintre cei mai mari pesti de apa dulce din lume%a1unge la >m lungime0 si o varietate
de specii de pisici de mare uriase. +irania este rapace si care se )raneste cu pesti,
dar ataca animale si c)iar oameni. @raficul cu peste ing)etat catre centrele urbane a
devenit atat de mare incat unele specii sunt amenintate cu disparitia.
(aimanii, inruditi cu crocodilii, sunt vanati pentru piei, la fel si testoasele si
ouale lor care sunt considerate o delicatesa. +rintre serpi se remarca anaconda ,/%11
m lungime0 si boa ,boa constrictor0.
Solurile
Legetatia forestiera amazoniana este foarte luxurianta, ducand la concluzia
eronata ca solurile sunt foarte fertile. 5e fapt, nutrientii sunt „inc)isi” in vegetatie,
inclusiv in radacini si in litiera si se recicleaza continuu prin caderea frunzelor.
(limatul umed, ecuatorial, cu vegetatie de padure favorizeaza dezvoltarea
solurilor feralitice. *cupa suprafete imense din eta1ul „teerra ferme”. unt bine
drenate, poroase si cu structura variabila. 5eseori sunt nisipoase si cu o fertilitate
naturala scazuta, datorita lipsei fosfatului, nitritilor, potasiului si prezentei unei
aciditati ridicate. 'ste prezent si „pamantul negru al indienilor” numit „@erra preto
dos -ndios”.
9n regiunea inundabila „varzeas” specifice sunt solurile aluviale si gleice, care
au extinderea cea mai mare in lungul marilor fluvii, de la gura de varsare si pana la
poalele Anzilor. (uloarea inc)isa a „apelor negre” tributare Amazonului, se
datoreaza dizolvarii materiilor organice din compozitia acestor soluri si a absentei
materialului aluvionar abundent, deoarece acesti afluenti curg de pe podisuri inalte,
unde rocile tari, cristaline, afloreaza.
+otentialul agricol al solurilor de pe terenurile inundabile este mai mare ca
cele feralitice. olurile nu sunt sarace in nutrienti, deoarece sunt intinerite in fiecare
an de depozitele fertile de mal, ramase in urma retragerii apelor. Btilizarea acestor
soluri in scopuri agricole este limitata de inundatiile periodice. e estimeaza ca
aceste soluri ocupa />777 Cm4.
$-$&-*"8A3-'
% )ttp:GGTTT.e%referate.ro
% )ttp:GGTTT.TiCipedia.ro
%)ttp:GGTTT.scrigroup.comGgeografieG(ampia%Amazoniei64/46.p)p
%)ttp:GGbiblioteca.regielive.roGreferateGgeografieGregiunea%amazonia%644O7>.)tml
%Dules Lerne , (alatorii extraordinare, 800 de leghe pe Amazon., 'ditura Aetzel.
%@)e @imes, Atlasul geografic al lumii, 'ditura (orint.