MIHAIL CEHOV – curs de arta actorului

Prefaţa
Această carte este rezultatul urmăririi din culise a „Procesului de creaţie” – urmărire
începută cu mulţi ani în urmă, în Rusia, la Teatrul de Artă din Moscova cu Stanislavski,
emirovici !ankenko "i Suler#iţc$i% &n calitatea mea de actor, re'izor, pro(esor "i în s()r"it
!irector al Teatrului Mic de artă din Moscova, am avut posi*ilitatea să+mi dezvolt metodele
de #oc "i de re'ie "i să le (ormulez într+o te$nică de(initivă al cărei pro'ram este această carte%
!upă ce am plecat din Rusia, am lucrat mulţi ani în teatrele din ,etonia, ,ituania, Austria,
-ranţa, An'lia "i cu Ma. Rein$ardt în /ermania%
!e asemenea, am avut norocul să cunosc "i să o*serv actori "i re'izori cele*ri de toate
tipurile "i tradiţiile, printre care personalităţi memora*ile ca0 1aliapin, Me2er$old, Moisei,
3ouvet, /ielud "i alţii% Mai departe, am putut acumula multe cuno"tinţe utile ca re'izor al
piesei A douăsprezecea noapte, la Teatrul evreiesc 4a*ima, în 5uropa, al operei Parsifal, la
Ri'a, "i al operei Târgul din Sorocinsk, la e6 7ork% &n timpul muncii mele cu aceasta din
urmă, convor*irile pe care le+am avut cu Ser'$ei Ra$manino(( mi+au inspirat multe
contri*uţii la această te$nică%
&n 89:;, domnul "i doamna ,% <%, 5,M4=RA! "i domni"oara >eatrice STRA=/4T
au desc$is o "coală dramatică la !arlin'ton 4all, !evons$ire, An'lia, cu intenţia de a crea
Teatrul ?e$ov% ?a director al acestei "coli, am avut ocazia să (ac un mare număr de e.perienţe
reli'ioase în le'ătură cu te$nica mea% Aceste e.perienţe au continuat dupa ce "coala a (ost
mutată în Statele @nite, în prea#ma celui de+al doilea răz*oi mondial, "i de atunci în tot timpul
trans(ormării "colii într+un teatru pro(esionist, cunoscut su* numele de „Cehov layer”%
Acest teatru ar (i putut să e.perimenteze principiile noi ale artei dramatice în cursul
turneului său cu un repertoriu clasic, totu"i activitatea sa a (ost întreruptă atunci c)nd
ma#oritatea mem*rilor săi de se. masculin au (ost c$emaţi su* arme% 5.perienţele mele "i+au
croit drum înainte încă din timp, cu a#utorul actorilor de pe >road6a2, dar au tre*uit să (ie
am)nate p)nă la urmă pentru un timp nede(init, c)nd mulţi dintre mem*rii acestor (amilii au
intrat, de asemenea, în serviciile militare%
Acum, după toţi ace"ti ani de e.perimentare "i veri(icare, simt că a venit momentul să
a"tern aceste idei pe $)rtie "i să le o(er ca operă a vieţii mele #udecăţii cole'ilor mei "i a
maselor de cititori%
Totodată, vreau să+mi e.prim recuno"tinţa (aţă de Paul Mars$all Allen pentru a#utorul
său 'eneros în ceea ce prive"te versiunea actuală% ,ui >et2 Rasskin Appleton, 4urd Mate(ield
8
"i mai ales lui !eordre du Pre2, (ostul meu elev "i pro(esor cali(icat al acestei metode, pentru
contri*uţia (iecăruia dintre ei%
Rezerv o notă de apreciere specială pentru ?$arles ,eonard, dramatur', producător,
re'izor, a cărui cunoa"tere te$nică a metodei "i înţele'ere de a aplica în diversele ramuri ale
teatrului, în (ilm, radio "i televiziune m+au convins să+l însărcinez cu munca editorială a
acestei versiuni (inale a manuscrisului% Priceperea lui nepreţuită m+a (ăcut să+i (iu pro(und
îndatorat%
M=4A=, ?54AB,
>5B5R,7 4=,,S, ?A,=-AR=A, 89CD
?@BET ?FTR5 ?=T=TAR
Avem nevoie de a#utorul tăuG
atura a*stractă a su*iectului cere nu numai o lectură concentrată, nu numai o
înţele'ere clară, ci "i o cola*orare cu autorul% ?ăci, ceea ce poate (i u"or de înţeles prin
contact personal "i demonstrativ, depinde în mod necesar de cuvinte "i concepte pur
intelectuale% Multe din între*ările ce se pot na"te din mintea ta, în timpul sau după lectura
(iecărui capitol, pot căpăta cel mai *un răspuns prin aplicarea practică a e.erciţiilor
recomandate% !in păcate, nu e.istă altă posi*ilitate de a cola*ora0 te$nica de #oc nu poate (i
*ine înţeleasă (ără practicarea ei% Te$nica oricărei arte poate uneori să in$i*e – a"a cum s+a
mai înt)mplat – sc)nteia inspiraţiei la un artist mediocru, dar aceea"i te$nică, în m)inile unui
maestru, poate trans(orma sc)nteia într+o (lacără de nestins%
3ose( 3assner
H
CAPITOLUL I
COPUL !I P"IHICUL ACTOULUI
„?orpurile noastre pot (i sau
cei mai *uni prieteni, sau cei mai răi du"mani%”
5ste un lucru cunoscut că corpul "i psi$icul omenesc se in(luenţează reciproc "i se a(lă
într+o constantă interacţiune% @n corp, (ie că are o $iperdezvoltare musculară, (ie că e
nedezvoltat, poate tul*ura cu u"urinţă activitatea minţii, poate toci sentimentele sau poate
slă*i voinţa% !eoarece orice domeniu "i pro(esiune ne produce deprinderi, *oli sau accidente
pro(esionale caracteristice, care îi a(ectează inevita*il pe muncitorii sau pro(esioni"tii
respectivi, numai rareori putem sta*ili un ec$ili*ru între (izic "i psi$ic% !ar actorul, care
tre*uie să+"i considere corpul ca pe un instrument pentru e.perimentarea unor idei creatoare
pe scenă, tre*uie să tindă către realizarea unei armonii complete între psi$ic "i (izic% 5.istă
anumiţi actori care î"i simt pro(und rolurile, le pot înţele'e cu cea mai mare limpezime, dar
care nu pot e.prima, nici produce, în (aţa pu*licului această *o'ăţie, cu mi#loace proprii%
Acele idei "i emoţii minunate sunt oarecum încătu"ate înăuntrul corpurilor lor nedezvoltate%
Procesul de repetiţie "i #ocul propriu+zis este pentru ei o luptă peni*ilă împotriva propriei lor
„cărni prea solide”, după cum spune 4amlet% !ar oamenii nu tre*uie să se descura#eze% Arice
actor su(eră, într+o măsură mai mare sau mai mică, de o anumită rezistenţă a corpului său%
Pentru a învin'e aceasta, este nevoie de e.erciţii (izice, dar ele tre*uie să (ie *azate pe
principii di(erite de acelea care sut (olosite în ma#oritatea "colilor de artă dramatică%
/imnastica, dansul, scrima, acro*aţia, 'imnastica artistică pentru (ete, luptele sunt, (ără
îndoială, *une "i (olositoare prin ele însele, dar corpul unui actor tre*uie supus unei dezvoltări
speciale, în con(ormitate cu cerinţele speci(ice ale pro(esiunii sale%
?are sunt aceste cerinţeI
&n primul r)nd, mai ales, e.trema sensi*ilitate a corpului (aţă de impulsurile psi$ice
creatoare% Aceasta nu poate (i o*ţinută prin e.erciţii strict (izice% Psi$icul însu"i tre*uie să ia
parte la această dezvoltare% ?orpul unui actor tre*uie să a*soar*ă însu"irile psi$ice, tre*uie să
(ie plin "i pătruns de ele, în a"a (el înc)t ele să+l trans(orme treptat într+o mem*rană sensi*ilă,
într+un (el de receptor "i conveior al ima'inilor, sentimentelor "i impulsurilor voluntare cele
mai su*tile%
&ncep)nd cu ultima treime a secolului al J=J+lea, a început să predomine cu o putere
tot mai mare o concepţie materialistă despre lume, at)t în a(ara artei, c)t "i în "tiinţă "i în viaţa
de toate zilele% Prin urmare, numai lucrurile care sunt palpa*ile "i numai ceea ce are aparenţa
e.terioară a (enomenelor vieţii pare să (ie în stare să atra'ă atenţia unui artist% Su* in(luenţa
concepţiilor materialiste, actorul modern este tentat, în permanenţă "i (ără să (ie neapărată
:
nevoie, de practica prime#dioasă de a elimina elementele psi$olo'ice din arta sa "i de a
supraestima semni(icaţia celor (izice% Ast(el, cu c)t se cu(undă el mai mult în acest mediu
neartistic, cu at)t corpul lui devine mai puţin animat, tot mai super(icial, mai 'reoi, mai ri'id
"i, în cazuri e.treme, semănă c$iar cu un automat al epocii lui mecaniciste% >analitatea devine
un su*stitut comod al ori'inalităţii% Actorul începe să recur'ă la tot (elul de trucuri "i cli"ee
teatrale "i acumulează cur)nd o serie de deprinderi de #oc speci(ice "i un manierism corporal%
!ar nu este vor*a c)t de *une sau rele par să (ie acestea, ele nu (ac dec)t să ţină locul
sentimentelor "i emoţiilor artistice reale, adevăratei dispoziţii creatoare pe scenă% Mai mult,
su* puterea $ipnotică a materialismului modern, actorii sunt înclinaţi c$iar să ne'li#eze limita
care tre*uie să separe viaţa cotidiană de viaţa scenică% 5i se (orţează să aducă pe scenă viaţa
a"a cum este ea "i în (elul acesta devin mai cur)nd ni"te (oto'ra(i o*i"nuiţi dec)t arti"ti% 5i au
înclinaţia prime#dioasă de a uita că adevărata sarcină a unui artist creator nu este de a crea pur
"i simplu aparenţa e.terioară a vieţii, ci de a interpreta viaţa su* toate aspectele ei "i în toată
pro(unzimea ei, de a arăta ce este în spatele (enomenelor vieţii, de a+l lăsa pe spectator să
privească dincolo de (aţetele "i sensurile vieţii% ?ăci nu este, oare, artist – actor, în adevăratul
sens al cuv)ntului, acea (iinţă care este înzestrată cu putinţa de a vedea "i de a trăi lucruri care
sunt o*scure pentru o persoană o*i"nuităI 1i nu e oare menirea lui adevărată, instinctul lui
*inecuv)ntat, de a o(eri spectatorului, ca un (el de revelaţie, propriile sale impresii asupra
lucrurilor, a"a cum le vede "i le simte elI !ar cum poate el să (acă aceasta dacă corpul lui este
încătu"at "i limitat în e.presivitatea sa de puterea unor in(luenţe neartistice, necreatoareI At)ta
timp c)t corpul "i vocea sa sunt sin'urele instrumente (izice pe care se poate conta, nu tre*uie
oare să le apre de constr)n'erile care sunt ostile "i delatorii pentru pro(esiunea saI /)ndirea
rece, analitică, materialistă, tinde să înă*u"e tendinţa către inspiraţie% Pentru a contracara
această intervenţie distru'ătoare, actorul tre*uie să+"i asume sistematic sarcina de a+"i $răni
corpul cu alte impulsuri dec)t acele care îl duc către un mod pur materialist de trăire "i
')ndire% ?orpul actorului poate avea pentru el o valoare optimă numai c)nd este susţinut de
un torent neîntrerupt de impulsuri artisticeK numai atunci corpul lui poate (i cel mai ra(inat,
sensi*il "i receptiv (aţă de su*tilităţile care constituie viaţa interioară a unui artist creator, căci
corpul actorului tre*uie să (ie modelat "i recreat din interior%
!e îndată ce începem să e.ersăm suntem uimiţi văz)nd c)t de mult "i c)t de avid poate
a*sor*i corpul omenesc, în special acela al actorului, tot (elul de valori psi$ice, "i poate
reacţiona la ele% !e aceea, pentru dezvoltarea actorului tre*uie 'ăsite "i aplicate e.erciţii
psi$olo'ice speciale% Primele nouă e.erciţii sunt indicate pentru a satis(ace această cerinţă%
Aceasta ne duce la de(inirea celei de+a doua cerinţe care este #o$%ţia &sihicului
însu"i% @n corp sensi*il "i un psi$ic *o'at nuanţat sunt reciproc complementare "i crează acea
L
armonie at)t de necesară pentru atin'erea scopului pro(esional al actorului% Beţi o*ţine aceasta
prin lar'irea continuă a cercurilor intereselor voastre% &ncercaţi să trăiţi sau să vă apropiaţi psi$olo'ic
unor persoane din alte epoci, citind piese istorice, nuvele istorice sau c$iar cărţi de istorie% &n timpul
acesta încercaţi să pătrundeţi în ')ndirea lor (ără a impune punctul vostru de vedere

modern, concepţiile
voastre morale, principiile sociale sau orice este de natură personală% &ncercaţi să+i înţele'eţi prin modul lor
de viaţă "i prin împre#urările vieţii lor% Respin'eţi noţiunea do'matică "i 're"ită că personalitatea
umană nu se sc$im*ă niciodată, răm)n)nd aceea"i în toate epocile% MAm auzit c)ndva un actor
de seamă spun)nd că „4amlet a (ost o marionetă, e.act ca mineNO% &n această clipă el "i+a
trădat acea lene interioară care l+a înpiedicat să pătrundă mai intim în personalitatea lui
4amlet "i lipsa lui de interes (aţă de tot ce se a(la dincolo de limitele propriei sale psi$olo'ii%
&n mod similar încercaţi să pătrundeţi în psi$olo'ia unor anumite popoare, încercaţi să
de(iniţi caracterele lor speci(ice, trăsăturile lor psi$olo'ice, interesele lor, arta lor% ,ămuriţi
principalele deose*iri dintre aceste popoare%
Mai departe, căutaţi să pătrundeţi în psi$olo'ia persona#elor din #urul vostru% -aţă de cele de
care simţiţi o antipatie, încercaţi să le 'ăsiţi unele insu"iri *une, pozitive, pe care nu le+aţi o*servat
înainte% -aceţi îcercarea de a trăi cele ce trăiesc ele, între*aţi+vă de ce ele sunt "i acţionează a"a
"i nu alt(el% Răm)neţi o*iectivi "i vă veţi lăr'i incomensura*il propria voastră psi$olo'ie% Toate
aceste trăiri impuse, datorită propriei lor ponderi, vor pătrunde treptat "i în (iinţa voastră "i vă
vor (ace mai sensi*ili, mai no*ili, mai (le.i*ili% 1i ast(el capacitatea voastră de a pătrunde în
viaţa interioară a persona#elor va (i mai ascuţită% Beţi începe prin a descoperi acel (ond
inepuiza*il de ori'inalitate, inventivitate "i in'enuitate pe care îl veţi putea dărui ca actori%
Beţi (i în stare să depistaţi în toate persona#ele voastre acele trăsături (i.e dar (u'itive pe care
nimeni a(ară de voi, actorii, nu le poate vedea "i, în consecinţă, dezvălui spectatorilor vo"tri%
1i dacă, în plus, la su'estiile de mai sus, veţi do*)ndi deprinderea de a suprima orice
criticis' i(util în viaţă sau în munca voastră pro(esională, veţi 'ră*i considera*il
dezvoltarea voastră%
A treia cerinţă este co'&leta su#ordo(are a cor&ului )i a &sihicului de c%tre actor%
Actorul care vrea să devină propriul lui stăp)n "i al me"te"u'ului său va e.clude elementul
„accidental” din pro(esiunea sa "i va crea o *ază solidă pentru talentul său% umai o
dominare completă a corpului "i a psi$icului său îi va da încrederea în sine, li*ertatea "i
armonia necesară pentru activitatea sa creatoare% ?ăci în viaţa cotidiană, modernă, noi nu
(acem uz su(icient sau adecvat de corpul nostru "i, ca urmare, ma#oritatea mu"c$ilor no"tri
devine (lască, in(le.i*ilă "i insensi*ilă% Mu"c$ii tre*uie reactivaţi "i întăriţi% &ntrea'a metodă
su'erată în această carte ne conduce către satis(acerea acestei cerinţe% 1i acum să pornim la
C
munca practică "i să (acem e.erciţiile% 5vitaţi să le e.ecutaţi mecanic "i căutaţi întotdeauna
să aveţi în minte scopul (inal%
E*ECI+IUL I
-aceţi o serie de mi"cări lar'i dar simple, utiliz)nd ma.imul de spaţiu din #urul
vostruK atra'eţi în ele tot corpul% -aceţi mi"cări cu destulă (orţă dar (ără constr)n'erea inutilă
a mu"c$ilor% !estindeţi+vă complet, întinz)nd m)inile "i picioarele mult depărtate% Răm)neţi
c)teva momente în această poziţie e.tinsă% =ma'inaţi+vă că deveniţi din ce în ce mai lar' "i
mai mare% Reveniţi la poziţia iniţială% Repetaţi aceea"i mi"care de mai multe ori% Pineţi minte
scopul e.erciţiului spun)ndu+vă0 „&mi trezesc mu"c$ii adormiţi ai corpului, sunt pe cale de a+
i reînviora "i utilizaN%
Acum, înc$ideţi+vă, încruci"aţi+vă *raţele pe piept, pun)nd m)inile pe umeri%
&n'enunc$iaţi pe unul sau pe am)ndoi 'enunc$ii, aplec)nd capul (oarte ad)nc% =ma'inaţi+vă
că deveniţi tot mai mic "i mai mic, în(ă"ur)ndu+vă, strîn'îndu+vă de parcă aţi vrea să
dispăreţi înăuntrul vostru "i că spaţiul din #urul vostru se strîmtorează% @n alt 'rup de mu"c$i
va (i trezit prin această mi"care de contracţie% Reveniţi la poziţia în picioare, apoi repeziţi tot
corpul înainte pe un picior, întinz)nd înainte unul sau am*ele picioare, apoi repeziţi tot
corpul înainte, mi"care de întindere a *raţului lateral, la dreapta "i la stîn'a, (olosind cît mai
mult spaţiu în #urul vostru% -aceţi o mi"care asemănătoare cu lovitura (ierarului cu ciocanul
pe nicovală% -aceţi di(erite mi"cări lar'i, pline, *ine conturate, de parcă aţi arunca ceva
deasupra capului, sau l+aţi tra'e, 8+aţi împin'e, l+aţi aranca de colo pînă colo% -aceţi
mi"cările complet, cu su(icientă (orţă "i într+un ritm moderat% 5vitaţi mi"cările dansante% u
vă reţineţi respiraţia în timpul mi"cărilor% u vă 'ră*iţi% -aceţi pauză după (iecare mi"care%
E*ECI+IUL II
!upă ce aţi învăţat, cu a#utorul mi"cărilor pre'ătitoare, să e.ecutaţi mi"cările simple,
lar'i "i li*ere, continuaţi să le (aceţi într+un alt mod% =ma'inaţi+vă că în pieptul vostru se a(lă
un centru de la care pornesc impulsurile prezente pentru toate mi"cările voastre% /îndiţi+vă la
acest centru ima'inar ca la o nouă sursă de activitate "i (orţă lăuntrică în corpul vostru%
Trimiteţi această (orţă în capul, *raţele, mîinile, torsul "i picioarele voastre% ,ăsaţi senzaţia
de (orţă, armonie "i *ună stare să pătrundă în tot corpul% Avreţi 'ri#ă ca nici umerii, coatele,
înc$eieturile, "alele, 'enunc$ii să nu împiedice cur'erea acestei ener'ii de la centrul
ima'inar "i lăsaţi+o să treacă li*er% Pineţi minte că articulaţiile nu vă sunt date pentru a vă
(ace corpul ri'id ci, dimpotrivă, pentru a vă da putinţa să vă utilizaţi cu cea mai mare
li*ertate "i (le.i*ilitate%
;
&nc$ipuiţi+vă că *raţele "i picioarele voastre porneau de la acel centru din pieptul
vostru

"i nu de la umeri sau "olduriK încercaţi să e.ecutaţi o serie de mi"cări naturale0 ridicaţi
"i co*orîţi *raţele, îndoiţi+le în di(erite direcţii, mer'eţi, "edeţi, ridicaţi+vă, mi"caţi di(erite
o*iecte, puneţi+vă pardesiul, pălăria etc% Aveţi 'ri#ă ca toate mi"cările pe care le (aceţi să (ie
comandate realmente de acea (orţă care izvoră"te din centrul ima'inar ce se a(lă în pieptul
vostru% &n timp ce (aceţi aceste e.erciţii, ţineţi minte un alt principiu important, lăsaţi (orţa
care izvoră"te din centrul ima'inar din piept "i vă conduce în spaţiu să perceapă mi"carea
însă"i0 adică mai întîi emiteţi impulsul pentru mi"care, iar apoi, o clipă mai tîrziu, e.ecutaţi
mi"carea% &n timp ce mer'eţi înainte, în lături sau înapoi, lăsaţi c$iar centrul să iasă a(ară ca
"i cum ar (i (ost corpul c$iar în piept, cîţiva centimetri în direcţia mi"cării% ,ăsaţi+vă corpul
să urmeze centrul% Aceasta va (ace ca mersul "i (iecare mi"care a voastră să (ie lină,
'raţioasă, artistică, la (el de plăcută de privit ca "i de e.ecutat% !upă ce mi"carea a (ost
e.ecutată, nu întrerupeţi *rusc curentul 'enerat de centru, ci lăsaţi+l să cur'ă "i să radieze
c)tva timp dincolo de limitele corpului vostru "i în spaţiul din #ur% Această (orţă tre*uie nu
numai să preceadă (iecare din mi"cările voastre, dar să le "i urmeze, a"a înc)t senzaţia de
li*ertate să (ie spri#inită de această (orţă, pun)nd ast(el un element psi$olo'ic la dispoziţia
voastră% Treptat, veţi trăi din ce în ce mai mult acest sentiment puternic, care poate (i numit
&re,e(ţa actorului în scenă% &n timp ce vă veţi a(la în (aţa pu*licului, nu veţi (i niciodată
stăpîniţi de con"tiinţa de sine, nu veţi su(eri niciodată de trac sau de lipsă de încredere ca
artist%
?entrul ima'inar din pieptul vostru vă va da de asemenea senzaţia că tot corpul se
apropie aievea de tipul „ideal” al corpului omenesc% ?a un muzician care poate c)nta numai
pe un instrument *ine acordat, la (el veţi avea "i voi sentimentul că corpul vostru NidealN vă
va (ace să (iţi în stare de a+l (olosi la ma.imum, de a+i da tot (elul de trăsături caracteristice,
cerute de rolul asupra căruia lucraţi% A"adar, continuaţi aceste e.erciţii p)nă c)nd veţi simţi
că acel centru puternic din pieptul vostru este o parte naturală a (iinţei voastre "i nu mai cere
o atenţie sau o concentrare specială% ?entrul ima'inar serve"te de asemenea "i altor scopuri
care vor (i discutate mai departe%
E*ECI+IUL III
?a "i mai înainte, (aceţi mi"cări puternice, lar'i, cu tot corpul% !ar acum spuneţi+vă0
„?a un sculptor, eu modelez spaţiul din #urul meu% 5u las (orme% Apar cizelate în mi"cările
corpului meu”%
?reaţi for'e clare "i de(inite% Pentru a putea (ace aceasta, ')ndiţi+vă la începutul "i
s()r"itul (iecărei mi"cări pe care o (aceţi% 1i iară"i spuneţi+vă0 „Acum încep mi"carea ce
Q
crează o (ormă”, "i după îndeplinirea ei0 „Acum am terminat+oK (orma e aici”% Adată cu
aceasta, ima'inaţi+vă "i simţiţi+vă corpul ca o for'% -( 'i)care% Repetaţi (iecare mi"care de
mai multe ori, p)nă c)nd devine li*eră "i plăcută de e.ecutat% 5(orturile voastre vor semăna
cu lucrul unui desenator, care tra'e o dată "i încă o dată aceea"i linie, năzuind către o (ormă
mai *ună, mai clară "i mai e.presivă% !ar pentru a nu pierde caracterul modelator al mi"cării
voastre, ima'inaţi+vă aerul din #urul vostru ca pe un mediu care vă opune o rezistenţă% !e
acemenea, e.ecutaţi acelea"i mi"cări într+un ritm di(erit% Apoi încercaţi să reproduceţi aceste
mi"cări, (olosind di(eritele părţi ale corpului vostru% Modelaţi aerul din #urul vostru numai cu
umerii "i omoplaţii, apoi cu spatele, cu coatele, cu 'enunc$ii, cu (runtea, m)inile, de'etele
etc% &n toate aceste mi"cări păstraţi senzaţia de putere "i ener'ie interioară, care stră*ate din
a(ară prin corpul vostru% 5vitaţi tensiunea musculară de prisos% !e dra'ul simplităţii,
e.ecutaţi mi"cările de modelare mai înt)i (ără ima'inarea centrului din pieptul vostru, iar
apoi ima'inaţi+vă acest centru%
Acum, ca "i în e.erciţiul precedent, reveniţi la mi"cările simple "i (ire"ti "i la tre*urile
zilnice, (olosind centrul cu păstrarea "i com*inarea senzaţiilor de ener'ie, (orţa modelatoare
"i (orma%
?)nd veniţi în contact cu anumite o*iecte, căutaţi să introduceţi ener'ia voastră în
ele, umpl)ndu+le de (orţa voastră% Aceasta vă va dezvolta capacitatea de a m)nui o*iectele
Mrecuzita de scenăO cu cea mai mare u"urinţă "i a*ilitate% !e asemenea, încercaţi să e.tindeţi
această (orţă asupra partenerilor vo"tri Mc$iar la oarecare distanţăO% Acesta va deveni unul din
mi#loacele cele mai simple pentru a sta*ili contacte adevărate "i (orme pe scenă, ceea ce este
o parte importantă a te$nicii, de care ne vom ocupa mai t)rziu%
?$eltuiţi+vă (orţa cu dărnicie% 5ste inepuiza*ilă "i cu c)t daţi mai mult, cu at)t se va
acumula mai mult în voi%
&nc$eiaţi acest e.erciţiu, ca "i e.erciţiile L, C "i ;, cu încercarea de a vă antrena
m)inile "i de'etele separat% -aceţi o serie oarecare de mi"cări naturale0 luaţi, mi"caţi, puneţi
#os, atin'eţi "i mutaţi di(erite o*iecte mari "i mici% Aveţi 'ri#ă ca m)inile "i de'etele
dumneavoastră să posede aceea"i (orţă modelatoare, înc)t "i ele să creeze (orme cu (iecare
mi"care%
u e nevoie să se e.a'ereze mi"carea "i nu tre*uie să vă descura#aţi dacă la inceput
ea poate să pară puţin st)n'ace "i e.a'erată% M)na "i de'etele unui actor pot să (ie (oarte
e.presive pe scenă, dacă sunt *ine dezvoltate, sensi*ile "i (olosite cu economie% !upă ce aţi
do*)ndit o te$nică su(icientă acestor mi"cari de modelare "i aţi simţit o plăcere e.cut)ndu+le,
în continuare, spuneţi+vă 0 NArice mi"care pe care o (ac este o mică operă de artă, eu o (ac ca
un artist, corpul meu este un instrument (in pentru a produce mi"cari modelatoare "i pentru a
D
crea (orme% Prin inermediul corpului meu sunt în stare să+i dezvolt spectatorului (orţa "i
concentraţia mea lăuntrică%N ,ăsaţi această idee să pătrundă ad)nc în (iinţa voastră% Acest
e.erciţiu vă va (ace întotdeauna capa*ili de a crea (orme pentru orice sarcină pe care o aveţi
pe scenă% Bă veţi dezvolta un 'ust pentru (ormă "i veţi (i artistic nesatis(ăcuţi de orice
mi"care va'ă "i nede(inită sau de 'esturile, vor*irea, ideile, sentimentele "i impulsurile
voluntare, amor(e, c)nd vă veţi ciocni de ele la voi in"ivă sau la ceilalţi, în timpul muncii
voastre pro(esionale% Beţi inţele'e si vă veţi convin'e de lipsa de precizie "i de (ormă ce nu+
"i are locul in artă%
E*ECI+IUL IV MPlutireO
Repetaţi mi"carile lar'i, din e.erciţiul precedent, (olosind tot corpul, apoi treceţi la
mi"carile naturale simple, "i, în s()r"it, e.ersaţi numai cu m)inile "i cu de'etele% !ar acum
treziţi în voi o altă idee0 NMi"cările mele &lutesc în spaţiu, continu)ndu+se lin "i (rumos una
cu alta%N ?a "i în e.erciţiul precedent, toate mi"cările tre*uie să (ie simple "i *ine conturateK
lăsaţi+le să scadă "i să crească a"a ca ni"te valuri mari% ?a mai înainte, evitaţi încordarea
musculară, de prisos, dar pe de altă parte, nu lăsaţi mi"cările să devină sla*e, va'i,
nedeterminate sau di(uze% &n acest e.erciţiu, ima'inaţi aerul din #urul vostru ca pe o întindere
de apă care vă susţine "i deasupra căreia mi"cările voastre trec u"or% Sc$im*aţi ritmul, (aceţi
pauze din c)nd in c)nd% ?onsideraţi+vă mi"cările ca ni"te mici opere de artă ca în toate
e.erciţiile indicate în acest capitol% A senzaţie de cal', echili#ru )i c%ldur% &soholo$ic% va
(i răsplata voastră% Păstraţi aceste senzaţii "i lăsaţi+le să vă umple întrea'a (iinţă%
E*ECI+IUL V MR*orO
!acă aţi privit vreodată păsări în z*or, veţi înţele'e deîndată ideea mi"cărilor care
urmează% =ma'inaţi+vă întrea'a (iinţă z*ur)nd prin spaţiu% ?a "i la e.erciţiile precedente,
mi"cările voastre tre*uie să se con(unde unele într+altele, (ără a deveni însă di(uze% &n acest
e.erciţiu, ener'ia , ener'ia (izică "i mi"cările voastre pot să crească sau să descrească, după
dorinţă, dar nu tre*uie niciodată să dispară complet% Psi$olo'ic vor*ind, tre*uie să vă
menţineţi întotdeauna ener'ia% Puteţi reveni în e.terior la o poziţie statică, dar în interior
tre*uie să continuaţi să simţiţi că vă înălţaţi la cer% =ma'inaţi+vă aerul din #urul vostru ca pe
un mediu care vă inspiră mi"cări de z*or% !orinţa voastră tre*uie să (ie de a învin'e 'reutatea
corpului vostru, de a învin'e le'ea 'ravitaţiei% &n timp ce vă mi"caţi, sc$im*aţi ritmul% A
senzaţie de u"urinţă plăcută "i de *unăstare vă va umple întrea'a (iinţă% &ncepeţi acest
e.erciţiu tot prin mi"cări lar'i% Apoi treceţi la 'esturi naturale% &n timp ce e.ecutaţi mi"cările
o*i"nuite tre*uie să păstraţi neapărat e.actitatea si simplitatea lor%
9
E*ECI+IUL VI MRadiaţieO
&ncepeţi acest e.erciţiu ca întotdeauna cu mi"cări lar'i din e.erciţiile permanente%
Treceţi apoi la mi"cările simple, naturale, indicate mai #os% Ridicaţi *raţul, co*or)ţi+l,
întindeţi+l, înainte, lateral, mer'eţi în #urul camerei% ?ulcaţi+vă, "edeţi, ridicaţi+vă în picioare
etc% dar în preala*il "i în permanenţă trimiteţi razele corpului vostru în spaţiul din #ur, în
direcţia pe care o (aceţi "i c$iar după ce mi"cările s+au înc$eiat% Bă veţi între*a, poate, cum
puteţi continua, de pildă, să staţi #os, după ce aţi stat cu adevărat #osI Răspunsul este simplu%
!acă vă revedeţi în memorie st)nd #os, o*osiţi "i sleiţi% 5 drept că corpul vostru a luat
(izice"te ultima poziţie, dar psi$olo'ic continuaţi să Nstaţi #osN deoarece realizaţi că staţi #os%
Beţi topi această radiaţie în sensul plăcerii ce o resimţiţi de pe urma rela.ării% Acela"i lucru
cu ridicarea în picioare , în timp ce vă ima'inaţi că sunteţi o*osţi, sleiţi0 ?orpul vostru opune
rezistenţă "i cu mult înainte de a vă scula cu adevărat în picioare, o veţi (ace in (orul vostru
lăuntric, radiaţi senzaţia Nridicării în picioareN% !ar aceasta nu înseamnă că tre*uie să vă
#ucaţi sau să pretindeţi că sunteţi o*osiţi în timpul acestei e.empli(icări% Aceasta nu este dec)t
o ilustrare a ceea ce poate să se întample într+o anumită împre#urare reală din viaţă% &n acest
e.erciţiu, aceasta tre*uie să se (acă cu orice mi"care care duce la o poziţie (izice"te, statică%
Radiaţia tre*uie să se preceadă "i să urmeze toate mi"cările voastre radiale%
&n timp ce radiaţi, căutaţi într+un (el să iesiţi din limitele propriului vostru corp%
Trimiteţi+vă razele în di(erite direcţii la început în tot corpul apoi în di(eritele părţi ale
corpului0 în *raţe, de'ete, m)ini, palme, (runte, piept, spate% Puteţi (olosi sau nu centrul din
pieptul vostru ca un izvor 'eneral, al relaţiilor% @mpleţi tot spaţiul din #ur cu aceste radiaţii%
!e (apt este acela"i proces ca "i emiterea în a(ară a (orţei voastre, dar de o calitate mult mai
u"oară%
!e asemenea (iţi atenţi la di(erenţele su*tile dintre mi"cările de z*or si de radiaţie,
p)na practica le (ace lesne de deose*it% =ma'inaţi+vă că aerul din #ur e plin de lumină% u
tre*uie să vă lasaţi tul*uraţi de îndoieli dacă radiaţi cu adevărat, sau vă ima'inaţi numai% !acă
vă ima'inaţi sincer "i cu convin'ere că trimiteţi în a(ară raze, ima'inaţia vă va aduce treptat "i
si'ur procesul real "i adevărat al radiaţiei% Rezultatul acestui e.erciţiu va (i o senzaţie de
e.istenţă "i semni(icaţie reală a forului vostru l%u(tric% !eseori actorii nu sunt con"tienţi sau
nu o*servă această *o'ăţie din interiorul lor, "i în timp ce #oacă, se *azează prea mult pe
mi#loacele lor e.terioare de e.presie% @tilizarea lor e.cesivă arată în mod evident că unii
actori uită sau i'noră că persona#ele pe care le portretizează au su(lete vii "i că aceste su(lete
pot (i dezvăluite convin'ător printr+o radiaţie puternică% &ntr+adevăr nu e.istă nimic în
domeniul psi$icului nostru care să nu poată (i radiat ast(el% Alte senzaţii pe care le veţi trăi vor
(i li*ertatea, (ericirea "i căldura lăuntrică% Toate aceste sentimente vă vor inunda toată (iinţa,
8S
(ăc)nd+o tot mai vie, sensi*ilă si receptivă% M?omentarii suplimentare asupra radiaţiei pot (i
'ăsite la s()r"itul acestui capitol%O
E*ECI+IUL VII
?)nd v+aţi (amiliarizat de(initiv cu aceste patru (eluri de mi"cări, Mmodelare, plutire,
z*or "i radiaţieO "i sunteţi în stare să le e.ecutaţi cu u"urinţă, încercaţi să le reproduceţi numai
în ima'inaţie% Repetaţi aceasta p)nă c)nd veţi putea realiza (ără e(ort duplicatul acelora"i
senzaţii psi$ice "i (izice pe care le+aţi trăit c)nd v+aţi mi"cat în realitate%
&n orice operă de artă adevărată "i mare, 'ăsim totdeauna patru calităţi pe care artistul
le+a pus în creaţia sa0 .(de'/(area0 1or'a0 1ru'osul0 U(itatea% Aceste patru calităţi
tre*uie să "i le dezvolte actorul0 tre*uie să+"i stap)nească corpul "i vor*irea, deoarece sunt
sin'urele instrumente la dispoziţia actorului pe scenă% ?orpul său tre*uie să devină o operă de
artă în sine, tre*uie să do*)ndească aceste patru calităţi, să le asimileze lăuntric%
Mai înt)i să ne ocupăm de îndem)nare% &n #ocul unui actor, mi"cările 'reoaie "i o
vor*ire in(le.i*ilă sunt în stare să deprime "i c$iar să indepărteze pu*licul% St)n'ăcia la un
artist e o (orţă necreatoare% Pe scenă ea poate e.ista numai ca temă, dar niciodată ca manieră
de #oc% Pe scenă%%% N,e#eriatea mi"cării este aceea care mai mult dec)t orice îl (ace pe artistN –
spunea 5d6ard 5''leston% ?u alte cuvinte, persona#ul vostru, pe scenă, poate (i 'reoi,
neîndemanatic în mi"cări, poate să articuleze prost, dar voi în"ivă ca arti"ti tre*uie să (olosiţi
întotdeauna le#eritatea "i îndem)narea cu mi#loace de e.presie% ?$iar "i st)n'ăcia însă"i
tre*uie reprodusă cu le#eritate "i îndem)nare%
iciodată nu tre*uie să con(undaţi însu"irile persona#ului cu ale voastre proprii ca
arti"ti, dacă vreţi să învăţaţi să deose*iţi ceea ce #ucaţi, Mtema, persona#ulO de (elul cum o
(aceţi Mmodul , maniera de #ocO% &ndem)narea vă rela.ează corpul "i spiritul, de aceea ea este
soră cu umorul% @nii actori de comedie recur' la mi#loace 'reoaie de e.presie umoristică, ca
de pildă0 ro"eaţa violentă a (eţei, contorsionarea trupului "i (orţarea corzilor vocale, "i totu"i,
în sală, r)sul înt)rzie să apară% Alţi actori comici (olosesc acelea"i mi#loace 'reoaie, dar cu
îndem)nare si (ineţe "i o*ţin un mare succes% @n e.emplu "i mai strălucit este un clovn *un,
care cade într+un mod 'reoi, dar cu at)ta 'raţie "i îndem)nare artistică, înc)t nu vă puteţi
reţine r)sul% !ar ultimele si cele mai *une e.emple sunt maniera u"oară si îndem)natecă
alături de 'rotescul 'reoi al lui ?$arlie ?$aplin sau al unui clovn ca /rock% ?alitatea
îndem)nării se o*ţine prin e.erciţii ca mi"cări de z*or sau radiaţie, care vă sunt de#a
cunoscute%
!e o importanţă similară este noţiunea 1OMA% Puteţi (i c$emaţi să #ucaţi pe scenă
un persona# pe care autorul l+a conceput ca pe un tip sla*, dezordonat sau poate că tre*uie să
88
interpretaţi un tip $aotic, tur*ulent, (ără simţ al (ormei, cu o vor*ire neclară, *a c$iar ')n'avă%
!ar un ast(el de persona# tre*uie considerat numai tematic, ca ceea ce tre*uie să (aceţi% !ar,
cum veţi #uca ca actori aceasta depinde numai de c)t de complet "i de per(ect vă este simţul
(ormei% Tendinţa către claritatea (ormei este vizi*ilă c$iar "i în lucrurile neterminate, "i în
sc$eciurile marilor mae"tri% A crea cu a#utorul unor (orme clar conturate este o măiestrie pe
care arti"tii din toate ramurile pot "i tre*uie s+o dezvolte în cel mai înalt 'rad%
5.erciţiile cu mi"cări de modelare îi pot servi cel mai *ine pe actori în năzuinţa lor
către do*)ndirea spaţiului -ARM5=%
&n ceea ce prive"te (rumosul, s+a spus în repetate r)nduri că acesta este rezultatul
con'lomerării mai multor elemente psi$o+(izice% Acesta este un adevăr neîndoielnic% !ar
actorul care atacă e.erciţiile pentru (rumos nu tre*uie să caute să trăiască (rumosul în mod
analitic sau su*stituitiv, ci mai cur)nd spontan "i intuitiv% &ntele'erea (rumosului ca o
con(luenţă a mai multor elemente îl va aduce pe actor la con(uzie "i va 'enera multe 're"eli de
antrenament%
&nainte ca actorul să înceapă să e.erseze pentru a+"i (orma simţul (rumosului, tre*uie
să se ')ndească el însu"i ca av)nd părţi rele "i *une% &ndrăzneala este o virtute, lipsa de
')ndire, *ravura (ără rost, sunt o latură ne'ativă% !acă prudenţa este o însu"ire pozitivă, teama
oar*a este un lucru ne'ativ%
Acela"i lucru se poate spune "i despre (rumos% Adevărata (rumuseţe î"i are ori'inea
înăuntrul (iinţei umane, în timp ce (alsa (rumuseţe este în e.teriorul ei% N5talareaN este latura
ne'ativă a (rumuseţii, la (el sentimentalismul, dulce'ăria, autoadoraţia, "i alte de"ertăciuni
asemănătoare% Actorul care î"i dezvoltă simţul (rumosului numai pentru a se admira &e si(e
o*ţine un lucru super(icial, o po#'$iţă su*ţire% Scopul lui este de a do*)ndi acest simţ numai
pentru arta sa% !acă este capa*il să elimine e'oismul din simţul său pentru (rumos, atunci este
în a(ară de orice pericol% !acă vă veţi între*a0 N?um pot să redau situaţiile ur)te si persona#ele
respin'ătoare, dacă creaţia mea tre*uie să (ie (rumoasăI Aceasta (rumuseţe nu+mi va răpi oare
e.presivitateaIN% &n principiu răspunsul răm)ne acela"i ca "i la distincţiadintre ce2 "i cu'2,
dintre te'% "i 'odul de e3&resie, dintre persona# sau situaţie "i artistul cu un simţ al
(rumosului *ine dezvoltat "i cu un 'ust (in% @r)ţenia e.primată pe scenă cu mi#loace inestetice
irită nervii pu*licului% 5(ectul unui asemenea spectacol este mai cur)nd (iziolo'ic dec)t
psi$olo'ic% =n(luenţa înălţătoare a artei răm)ne paralizantă în asemenea cazuri% !ar o temă, un
persona# sau o situaţie neplăcută prezentată estetic păstrează puterea de a înălţă "i de a inspira
pu*licul% -rumuseţea cu care este redată o ast(el de temă trans(ormă ur)ţenia într+un caz
particular, în ideea ei% Pe l)n'ă elementul particular, aici mai apare "i &rototi&ul "i, în acela"i
moment, el (ace apel la mintea "i la spiritul spectatorului în loc să+i irite nervii%
8H
A *ună ilustrare pentru cuvintele acestea pot (i cuvintele re'elui ,ear care î"i
*lesteamă (iicele în'rămădind imprecaţii peste imprecaţii% ,uate separat, ele nu aparţin
desi'ur domeniului (rumosului, dar luate în conte.t, (iecare dintre ele crează impresia unui
(ra'ment (oarte (rumos al piesei%
Aici vedem 'eniul lui S$akespeare de a (olosi mi#loace (rumoase pentru a trata o temă
e.trem de neplăcută% Acest e.emplu clasic ne spune el însu"i mai mult dec)t oricare cuvinte
sensul "i uzurile (rumuseţii $istrionice% ?u această e.plicaţie în minte putem porni la
e.ecutarea e.erciţiilor simple pentru (ormarea simţului (rumosului%
E*ECI+IUL VIII
&ncepeţi prin a o*serva di(erite (eluri de (rumuseţe în (iinţele umane Mcu e.cepţia
senzualităţii, ca ne'ativăO, în artă "i în natură, oric)t de o*scure "i insi'ni(iante ar putea (i
trăsăturile (rumoase în toate acestea, apoi între*aţi+vă0 „!e ce mă (rapează ceva (rumosI”
!in cauza (ormeiI ArmonieiI SincerităţiiI SimplităţiiI Ari'inalităţiiI =n'enuităţiiI
A*ne'aţieiI MăiestrieiI ?a urmare a unui proces îndelun'at "i constant de o*servaţie vă veţi
da seama că un adevărat simţ al (rumosului "i un (in simţ artistic se înrădăcnează în voi% Beţi
simţi că mintea "i corpul vostru au acumulat (rumosul "i că v+aţi ascuţit capacitatea de a+l
detecta pretutindeni% Aceasta devine un (el de deprindere la voi% Acum sunteţi pre'ătiţi
pentru a porni la următorul e.erciţiu%
&ncepeţi mai înt)i cu mi"cări simple, căut)nd să le e.ecutaţi cu
acea (rumuseţe care izvoră"te din voi, p)nă c)nd întrea'a voastră (iinţă este pătrunsa de ea "i
începe să simtă o satis(acţie estetică% u (aceţi e.erciţiul în (aţa o'linzii, aceasta vă va crea
tendinţa de a limita (rumosul doar la calitate de supra(aţă în timp ce scopul este de a+l (ace să
pătrundă ad)nc în (iinţa voastră% 5vitaţi mi"cările dansante% !upă aceea mi"caţi+vă cu centrul
ima'inar din pieptul vostru% Treceţi prin toate cele patru (orme de mi"care0 modelare, z*or,
plutire, radiaţie% Spuneţi c)teva cuvinte% Apoi (aceţi mi"cări "i tre*uri o*i"nuite% 1i c$iar în
viaţa voastră cotidiană evitaţi mi"cări "i vor*e ur)te% Rezistaţi tentaţiei de a apărea (rumo"i%
1i acum despre ultima din cele patru calităţi indispens*ile în arta actorului0
U4ITATEA%
Actorul care î"i #oacă rolul ca pe o serie de momente separate "i (ără le'ătură între
(iecare intrare "i ie"ire, (ără să ţină seama de ce a (ăcut în scenele sale precedente sau de ceea
ce tre*uie să (acă în scenele următoare, nu+"i va înţele'e niciodată rolul ca pe un tot unitar%
eputinţa sau nereu"ita de a raporta rolul la un tot unitar îl poate (ace lipsit de armonie "i de
neînţeles pentru spectator% Pe de altă parte, dacă la început, c$iar de la prima intrare, vă veţi
vedea de#a #uc)nd Msau repet)ndO ultimele voastre scene, "i invers, ţin)nd minte primele
8:
scene, c)nd #ucaţi Msau repetaţiO veţi putea avea o viziune mai clară a între'ului rol, în toate
detaliile sale, de parcă l+aţi privit în perspectivă, de la înălţime% Această capacitate de a
considera detaliile unui rol ca un între' *ine înc$e'at vă va permite, pe viitor, să #ucaţi
(iecare dintre aceste detalii ca mici entităţi, care se contopesc armonic într+o unitate
surprinzătoare % ?e calităţi noi va c)"ti'a #ocul vostru datorită acestui simţ al unităţiiI Beţi
accentua intuitiv esenţialul din persona#ul vostru datorită acestui simţ "i veţi urma linia
principală a evenimentelor ţin)nd ast(el trează atenţia pu*licului% 3ocul vă va deveni mai
puternic%
8L
CAPITOLUL II
IMA5I4A+IA !I .4COPOAEA IMA5I4A+IEI
5 seară% !upă o zi lun'ă, după multă muncă "i multe impresii, trăiri, acţiuni "i
cuvinte, îţi la"i nervii o*osiţi să se odi$nească% Stai lini"tit cu oc$ii înc$i"i% !ar ce apare oare
din întuneric, în (aţa oc$ilor miţii taleI Revezi (eţele oamenilor pe care i+ai înt)lnit în timpul
zilei, auzi vocile lor, le vezi mi"cările, trăsăturile caracteristice sau umoristice% /ră*e"ti din
nou de+a lun'ul străzilor, treci pe l)n'ă case cunoscute, cite"ti (irmele% &n mod pasiv
urmăre"ti ima'inile pestriţe ale memoriei tale% Pe neo*servate, mer'i înapoi, dincolo de
$otarele zilei de azi "i în ima'inaţia ta se ivesc treptat ima'ini din viaţa ta trecută% !orinţele,
visurile, ţelurile de viaţă, succesele "i e"ecurile pe #umătate uitate, apar ca ni"te ta*louri în
(aţa ta% 5 drept că ele nu sunt at)t de (idele (aptelor reale ca amintirile zilei care a*ia a trecut%
Acum, în retrospectivă, ele sunt u"or sc$im*ate% !ar le recuno"ti încă% ,e urmăre"ti acum cu
oc$ii minţii, cu mare interes, cu o atenţie mai trează deoarece sunt sc$im*ate "i conţin urme
ale ima'inaţiei%
!ar se înt)mplă uneori mai mult% Pe l)n'ă viziunile trecutului apar (ul'erător, ici "i
colo, ima'ini care+ţi sunt total necunoscute% 5le sunt produse ale i'a$i(aţiei creatoare%
Aceste ima'ini apar, dispar, vin din nou, aduc)nd cu ele altele străine% =ată+le că intră în relaţii
unele cu altele, încep să „#oace”, să se „producă” în (aţa privirii tale (ascinate% &ncepi să le
urmăre"ti vieţile p)nă acum necunoscute% 5"ti a*sor*it, atras de stări de spirit, în am*ianţe
ciudate, în dra'ostea, ura, (ericirea "i ne(ericirea acestor oaspeţi ima'inari% Mintea îţi este
acum trează "i activă% Propriile tale reminiscenţe devin tot mai palide, noile ima'ini sunt mai
puternice ca ele% 5"ti amuzat de (aptul că aceste noi ima'ini posedă propriile lor vieţi,
independenteK e"ti uimit că ele apar (ără să le c$emi% &n cele din urmă, ace"ti noi veniţi te
silesc să+i o*servi cu mai multă ascuţime dec)t simplele ta*louri ale memoriei tale de (iecare
ziK ace"ti oaspeţi (ascinanţi care "i+au (ăcut apariţia de nicăieri, care î"i trăiesc propria lor viaţă
plină de emoţii, trezesc in tine o anumită receptivitate% Aceasta te (ace să r)zi "i să pl)n'i cu
ei% ?a ni"te ma'icieni, ei îţi trezesc dorinţa nea"teptată să (ii unul dintre ei% &ntri în conversaţie
cu ei, te vezi în mi#locul lor, vrei să acţionezi "i o (aci într+adevăr% !intr+o stare pasivă a minţii
ima'inative, te+au transpus într+o stare creatoare% Aceasta este puterea ima'inaţiei%
Actorii "i re'izorii, ca toţi arti"tii creatori, cunosc *ine această putere% „Sunt
întotdeauna încon#urat de ima'ini”, spunea Ma. Rein$ardt% !ickens scria că "edea toată
dimineaţa în camera sa a"tept)nd să apară Aliver T6ist% /oet$e o*serva că ima'inile
inspiratoare apar în (aţa noastră din propria lor iniţiativă, e.clam)nd0 „Aici sunteţiIG” Ra(ael a
văzut o ima'ine trec)ndu+i prin (aţă, în camera sa, "i aceasta a (ost Madona Si.tină%
8C
Mic$elan'elo e.clama cu disperare că ima'inile îl urmăresc "i îl silesc să le sculpteze c$ipul
în piatră%
!ar, de"i ima'inile creatoare sunt independente "i sc$im*ătoare în esenţa lor, de"i sunt
pline de emoţii "i dorinţe, nu tre*uie să credeţi, în timp ce lucraţi asupra rolurilor voastre, că
vor veni toate complet dezvoltate "i (inite% u este a"a% ?e tre*uie să (aceţi pentru a le
desăv)r"iI Tre*uie să le puneţi între*ări acestor ima'ini, a"a cum aţi pune între*ări unui
prieten% @neori, tre*uie să le daţi ordie stricte% Sc$im*)ndu+le "i complet)ndu+le su* in(luenţa
între*ărilor "i ordinelor voastre, ele vă dau răspunsuri vizi*ile pentru privirea voastră
lăuntrică%
Să luăm un e.emplu0 Să presupunem că tre*uie să+l #ucaţi pe Malvolio din A
douăsprezecea noapte% Să presupunem că vreţi să studiaţi momentul c)nd Malvolio se apropie
de Alivia, în 'rădină, după ce a primit misterioasa scrisoare pe care o „crede” de la ea% Aici
începeţi să puneţi între*ări ca0 „Spune+mi, Malvolio, cum intri pe poarta 'rădinii "i cum
porne"ti cu un sur)s către iu*ita taI” &ntre*area îl incită imediat pe Malvolio să acţioneze% &l
vedeţi de la distanţă% 5l ascunde în 'ra*ă scrisoarea su* manta ca să o arate mai t)rziu în
trium(% ?u ')tul întins, cu o (i'ură (oarte serioasă, o caută pe Alivia% =at+oG u+i scrisese ea
oareI R)m*etele îl (ac (rumosI !ar oc$ii lui sclipescI R)m*escI uG 5i sunt nelini"tiţi,
temători, *ănuitori% !in (aţă, ei par să (acă masca unui ne*un% Pă"e"te cu 'ri#ă, mersul îi este
(rumos% ?iorapii lui 'al*eni cu #artiere încruci"ate îl (ac plin de seducţie "i (ascinaţie% !ar ce+i
astaI !oamne, această creatură inoportună, această lepră este "i ea aici, p)ndindu+l cu priviri
piezi"e "i rele% R)m*etul dispare de pe (aţa lui% Picioarele "i 'enunc$ii i de înmoaie u"or,
involuntar, "i întrea'a+i în(ăţi"are îl trădează pe omul „care nu mai este t)năr”% @ra îi (ul'eră
acum în privire% !ar timpul este scurt% „=u*ita” lui îl a"teaptă% Semne de dra'oste, de dor,
tre*uie să+i apară (ără înt)rziereG &"i în(ă"oară mantaua mai str)ns, pă"e"te mai repede, mai
aproape de ea% &ncet, tainic, seducător, apare un colţ al scrisorii „ei” de su* manta%%% Aare nu o
vedeI uG 5a se uită la el% R)m*etul acela a (ost uitatG =ar acum revine la sine c)nd ea îl
salută0
„>ună ziua, MalvolioG”
„-rumoasă doamnă, $o, $oG”
„R)m*e"tiI”
?e a (ost acest mic „spectacol” pe care vi l+a o(erit MalvolioI A (ost primul său
răspuns la între*area voastră% !ar poate să nu vă simţiţi satis(ăcuţi% Bi se pare că „nu e *ine”%
Spectacolul v+a lăsat indi(erenţi% Atunci puneţi alte între*ări0 Malvolio n+ar tre*ui, oare, în
acest moment, să (ie mai demnI „Spectacolul” nu arată prea mult a caricaturăI u era el prea
*ătr)nI +ar tre*ui să vezi aici mai pateticI Sau, în acel moment, c)nd crede că a atins scopul
8;
între'ii sale vieţi, a#un'e la punctul c)nd mintea îi este z'uduită "i cade pradă ne*unieiI Poate
ar tre*ui să semene mai mult cu un clo6nI Poate că ar tre*ui să (ie mai *ătr)n "i mai nedemn%
+ar tre*ui, oare, ca dorinţele sale des(r)nate să (ie "i mai accentuateI Sau poate că apariţia
lui va (i "i mai puternică dacă ar produce o impresie mai cur)nd comicăI ?e ar (i dacă ar arăta
ca un copil naiv "i inocentI 5ste complet dominat de pasiune sau mai e în stare să+"i
controleze sentimenteleI
Multe între*ări asemănătoare se pot ivi în mintea voastră în timp ce lucraţi asupra unui
rol% Aici începe cola*orarea voastră cu ima'inaţia% Bă '$idaţi "i vă construţi persona#ul
pun)ndu+i voi între*ări, cer)ndu+i să vă arate di(eritele variante posi*ile de interpretare,
potrivit 'ustului vostru Msau concepţiei re'izorale a persona#uluiO% =ma'inaţia se sc$im*ă su*
privirea voastră între*ătoare, se trans(ormă din nou p)nă c)nd Msau spontanO sunteţi satis(ăcuţi
de ea% !upă aceasta veţi simţi că emoţiile voastre s+au trezit "i se na"te în voi dorinţa de
acţiune% ,ucr)nd în (elul acesta, veţi (i în stare să studiaţi "i să vă creaţi persona#ul mai
apro(undat M"i mai rapidO, nu vă veţi *aza numai pe ')ndirea o*i"nuită, în loc să vedeţi aceste
mici „spectacole”% Raţionamentul rece ucide ima'inaţia% ?u c)t încercaţi mai mult cu mintea
voastră analitică, cu at)t mai tăcute devin simţămintele voastre, mai sla*ă voinţa "i mai reduse
"ansele de inspiraţie% u e.istă nicio între*are la care să nu se răspundă în acest mod% 5ste
adevărat că nu la toate între*ările răspunsul va (i imediat% @nele sunt mai complicate dec)t
altele% !acă între*aţi, de pildă, care sunt relaţiile dintre persona#ul vostru "i celelalte din piesă,
răspunsul nu vine totdeauna imediat% @neori este nevoie de ore, c$iar de zile, ca să vedeţi
persona#ul în aceste relaţii diverse% ?u c)t lucraţi mai mult cu ima'inaţia, antren)nd+o cu
a#utorul e.erciţiilor, cu at)t se va na"te în voi acea senzaţie care poate (i descrisă oric)nd0
„ima'inile pe care le văd cu oc$ii minţii au propria lor psi$olo'ie, ca "i oamenii care ne
încon#oară în viaţa de toate zilele% Totu"i, "i aici e.istă o deose*ire0 în viaţa de toate zilele,
văz)ndu+i pe oameni numai prin mani(estările lor, 'esturile e.terioare, (ără a vedea totodată
e.presia (eţei lor, mi"cările, 'esturile, vocile "i intonaţiile, s+ar putea să înţele' 're"it vieţile
lor interioare% !ar lucrurile nu stau c$iar a"a cu ima'inile creatoare, sentimentele, pasiunile,
')ndurile, ţelurile "i dorinţele lor cele mai ascunse îmi sunt dezvăluite% Prin mani(estările
e.terioare ale ima'inii mele, adică asupra persona#ului asupra căruia lucrez eu cu a#utorul
ima'inii mele, adică ale persona#ului meu, văd viaţa lui interioară% ?u c)t priviţi mai des "i
mai intens înăuntrul ima'inii voastre, cu at)t va trezi ea simţăminte, emoţii "i impulsuri
voluntare, care vă sunt at)t de necesare pentru întruc$iparea persona#ului% Această „căutare” "i
„privire” nu este dec)t o repetiţie cu a#utorul ima'inaţiei voastre *ine dezvoltate "i (le.i*ile%
?re)ndu+l pe al său Moise, Mic$elan'elo nu numai că avea „mu"c$ii”, ondulaţiile *ăr*ii,
(aldurile ve"tm)ntului, ci a văzut, (ără îndoială, "i acea forţ% l%u(tric% a lui Moise care a
8Q
creat ace"ti mu"c$i, vene, *ar*a, (alduri de ve"tm)nt "i întrea'a compoziţie armonioasă%
,eonardo da Binci a (ost c$inuit de mistuitoarea viaţă lăuntrică a c$ipurilor pe care le
„vedea”% Aceasta este una din (uncţiile cele mai valoroase "i mai importante ale ima'inaţiei,
cu condiţia să aveţi 'ri#ă să dezvoltaţi p)nă la un 'rad c)t mai înalt% Beţi începe să preţuiţi
acest lucru de îndată ce veţi învăţa să „vedeţi” psi$olo'ia0 viaţa interioară a ima'inilor
voastre, de îndată ce veţi înţele'e că nu tre*uie să „stoarceţi” simţămintele voastre a(ară din
voi, ci ele vor izvorî din voi de la sine "i cu u"urinţă%
1i la (el cum Mic$elan'elo a „văzut” (orţa lăuntrică ce a creat c$ipul e.terior al lui
Moise, tot ast(el (aptul de „a vedea” "i a trăi viaţa interioară a persona#ului vostru vă va su'era
totdeauna mi#loace noi, mai ori'inale, mai corecte "i mai potrivite pentru e.presivitatea
e.terioară pe scenă% ?u c)t vi se dezvoltă mai mult ima'inaţia prin e.erciţii sistematice, cu
at)t mai (le.i*ilă "i mai mo*ilă devine% =ma'inile se vor succeda cu o repeziciune cresc)ndă0
se vor (orma "i vor dispărea repede% Aceasta poate duce la pierderea lor înainte de a (i trezit
sentimentele% Tre*uie să aveţi multă putere de voinţă, mai mult dec)t e.ercitaţi în mod normal
în activităţile zilnice, ca să le ţineţi în (aţa oc$ilor minţii destul timp, pentru ca ele să mi"te "i
să trezească propriile voastre sentimente%
!ar ce este această putere adiţionalăI 5ste puterea de concentrare% >ănuiesc că veţi
între*a0 !e ce tre*uie să+mi dau at)ta silinţă în cazul unor piese moderne naturaliste, dacă
toate persona#ele sunt at)t de evidente "i de u"or de înţeles, dacă te.tul, situaţiile "i acţiunea
prevăzută de autor au 'ri#ă de toateI !acă aceasta vă e între*area, permiteţi+mi să răspund
următoarele0 ceea ce autorul v+a dat su* (orma unei piese scrise este creaţia lui, nu a voastrăK
el "i+a aplicat aici talentul său% !ar care este contri*uţia voastră la opera scriitoruluiI !upă
concepţia mea, aceasta este, sau tre*uie să (ie, dezvăluirea pro(unzimilor psi$olo'ice ale
persona#elor date în piesa respectivă% 4u e3ist% fii(ţ% care s% fie evide(t% )i les(e de -(ţeles%
Adevăratul actor nu va aluneca la supra(aţa persona#elor pe care le #oacă, nici nu le va impune
manierismul său personal, nesc$im*at% 1tiu prea *ine că acesta este un o*icei lar' recunoscut
"i practicat astăzi în pro(esiunea noastră% !ar oricare ar (i impresia pe care acesta o poate (ace
asupra noastră, lăsaţi+mă să+mi iau li*ertatea de a mă e.prima (ără constr)n'ere despre
această c$estiune% 5ste o crimă de a+l încătu"a "i a+l înc$ide pe actor în limitele a"a numitei
„personalităţi”, (ăc)nd din el un sclav, nu un artist% @nde este li*ertatea luiI ?um î"i poate
(olosi propria sa capacitate"i ori'inalitateI !e ce tre*uie să apară întotdeauna în (aţa
pu*licului o marionetă silită să (acă acelea"i mi"cări c)nd sunt trase s(orileI -aptul că
scriitorii, spectatorii, criticii moderni "i c$iar actorii în"i"i s+au o*i"nuit cu această de'radare a
actorului+artist nu (ace acuzaţia mai puţin adevărată "i răul mai puţin e.ecra*il% @nul din
rezultatele cele mai dezamă'itoare care recur' din această tratare, devenită o*i"nuinţa
8D
actorului, este acela că el devi(e o fii(ţ% u'a(%0 'ai &uţi( i(teresa(t% &e sce(% dec/t -(
viaţa sa &articular%% MAr (i *ine pentru teatru dacă ar predomina o situaţie inversă%O ?reaţiile
lui nu sunt demne de el% -olosind numai manierismele sale, actorul devine (ei'a$i(ativ%
Toate persona#ele sale sunt la (el pentru el%
A crea, în sensul adevărat, înseamnă a descoperi "i a arăta lucruri (oi% !ar ce noutate
e.istă în manierismul "i cli"eele cocoţate pe catali'e ale unui actor încătu"atI !orinţa secretă,
"i astăzi aproape uitată, a (iecărui actor este de a se e.prima pe sine, de a+"i a(irma eul prin
intermediul rolurilor sale% !ar cum poate să o (acă dacă este încura#at "i, adesea, învăţat să nu
recur'ă la manierele sale în locul ima'inaţiei creatoareI 5l o poate (ace din cauză că
ima'inaţia sa creatoare este una din căile principale prin care artistul din el 'ăse"te
modalitatea de a+"i e.prima propria sa interpretare individuală M"i de aceea unicăO a
persona#elor care tre*uie portretizate% !ar cum urmează el să+"i e.prime individualitatea dacă
nu pătrunde Msau nu poate să pătrundăO în ad)ncul vieţii interioare a persona#ului cu a#utorul
ima'inaţiei creatoareI
Sunt pre'ătit să am unele discuţii în le'ătură cu aceste păreri% 5ste semn că actorul
acordă, totu"i, o oarecare atenţie acestei pro*leme% Totu"i, de dra'ul ar'umentului, să+l 'ăsim
pe cel mai *un ar*itru% &n acest caz recomand însă"i puterea ima'inaţiei% &ncepeţi să (aceţi
e.erciţiile de mai #os "i vă veţi sc$im*a părerea văz)nd c)tă (orţă de pătrundere dezvoltaţi în
timp ce lucraţi supra rolurilor voastreK c)t de interesante "i de comple.e vi se vor părea
persona#ele voastre, în timp ce, înainte, vă apăreau at)t de *anale, de plate "i de simple% ?)t de
multe trăsături psi$olo'ice noi, umane "i nea"teptate vor dezvălui ele "i cum, ca urmare, #ocul
vostru va deveni tot mai puţin monoton%
E*ECITIUL *
&ncepeţi e.erciţiul prin a vă aminti evenimentele simple, impersonale Mnu emoţiile
sau trăirile voastre proprii în le'ătură cu viaţa realăO% ?ăutaţi să vă amintiţi c)t mai multe
detalii% ?oncentraţi+vă aupra acestor amintiri (ără a întrerupe dansul concentrării% Simultan cu
acest e.erciţiu începeţi să vă antrenaţi în a reţi(e c$iar cea dint)i ima'ine în (aţa oc$ilor
minţii% Procedaţi ast(el0 luaţi o carte, desc$ide+ţi+o la înt)mplare, citiţi un cuv)nt "i vedeţi ce
ima'ine vă evocă% Aceasta vă va a#uta să vă ima'inaţi lucrurile, în loc să vă măr'inţi la
acţiunile lor a*stracte, (ără viaţă% A*stracţiunile sunt de prea puţin (olos pentru un artist+
creator% !upă puţină practică veţi o*serva că (iecare cuv)nt, c$iar "i cuvinte ca „dar”, „dacă”,
„deoarece” "i altele vă vor evoca anumite ima'ini, unele dintre ele poate c$iar ciudate "i
(antastice% -i.aţi+vă atenţia asupra acestor ima'ini pentru un moment, apoi continuaţi+vă
e.erciţiul în acela"i (el, cu cuvinte noi% Peste puţină vreme treceţi la etapa următoare a
89
e.erciţiului0 prinz)nd o ima'ine, priviţi+o "i a"teptaţi p)nă c)nd începe să se mi"te, să se
sc$im*e, să „vor*ească” "i să „acţioneze de la si(e”% A*servaţi că fiecare i'a$i(e -)i are
&ro&ria sa viaţ%0 i(de&e(de(t%% u interveniţi în această viaţă, ci urmăriţi+o c)teva minute%
5tapa următoare0 creaţi din nou o ima'ine "i lăsaţi+o să+"i dezvolte viaţa ei
independentă% Apoi, peste puţină vreme, începeţi să interveniţi pun)nd între*ări sau d)nd
ordine% „Brei să+mi arăţi cum stai #osI ?um te ridiciI ?um mer'iI ?um urci sau co*ori o
scarăI ?um înt)lne"ti alţi oameniI” "i a"a mai departe%%% !acă viaţa independentă a ima'inii
devine prea ener'ică, iar ima'inea devine tenace Ma"a se înt)mplă adeseaO, trans(ormaţi
între*ările în ordine% &ncepeţi cu intre*ările "i ordinele de o natură mai psi$olo'ică0 „?um
apari "i dispariI -ă+ţi o apariţie *unăG @rează un *un venit cordial unui prietenG &nt)lne"te+ţi
du"manulG !evino *ănuitor, ')nditorG R)ziG Pl)n'iG” "i multe alte între*ări "i ordine similare%
Puneţi aceea"i între*are de c)te ori este nevoie p)nă ce ima'inea voastră va arăta ce vreţi să
„vedeţi”% Repetaţi e.erciţiul (olosind acela"i procedeu% &n timp ce interveniţi în viaţa
independentă a ima'inii voastre, o puteţi pune de asemenea în di(erite situaţii0 să+i ordonaţi
să+"i sc$im*e în(ăţi"area e.terioară sau să+i daţi alte sarcini% Alteori, alternaţi momentele în
care îi daţi deplină li*ertate cu altele în care îi impuneţi o mulţime de cerinţe%
Ale'eţi o piesă scurtă, cu puţine persona#e% 3ucaţi scena cu toate persona#ele ei de
c)teva ori, în ima'inaţie% Puneţi apoi în (aţa persona#elor o serie de pro*leme "i daţi+le unele
su'estii% „?um aţi #uca dacă atmos(era piesei ar (i altaI” "i indicaţi+le mai multe atmos(ere
di(erite% A*servaţi reacţiile lor, apoi ordonaţi+le0 „Acum sc$im*aţi ritmul piesei sau al scenei%”
!aţi+le su'estia să #oace scena cu c)t mai multă rezervă sau cu mai multă in(luenţă% ?ereţi+le
să accentueze anumite sentimente, iar pe altele să le atenueze sau invers% =ntercalaţi unele
pauze noi sau elimin)ndu+le pe cele vec$i% Sc$im*aţi mizanscena, acţiunea sau orice altă
interpretare%
&n (elul acesta veţi învăţa să cola#oraţi cu ima'inea pe care aţi creat+o în timp ce v+aţi
însu"it rolul% Pe de o parte, vă veţi deprinde să acceptaţi su'estiile pe care vi le dă persona#ul
Mca ima'ineO, iar, pe de altă parte, prin intermediul între*ărilor "i ordinelor voastre, veţi
ela*ora rolul "i îl veţi duce la per(ecţiune în con(ormitate cu 'ustul "i dorinţa voastră proprie
"i a re'izorului%
1i acum, ca etapă următoare a e.erciţiului nostru, încercaţi să vă o*i"nuiţi să
pătrundeţi prin mani(estările e.terioare ale ima'inii în viaţa ei i(terioar%%
&n viaţa noastră zilnică putem descoperi "i o*serva îndeaproape "i cu multă atenţie
oamenii din #urul nostru "i c$iar să (im în stare să pătrundem destul de ad)nc în vieţile lor
interioare% Anumite domenii ale psi$olo'iei lor ne vor (i întotdeauna o*scure% Bor e.ista
întotdeauna anumite secrete pe care nu le vom putea descoperi% !ar lucrurile nu stau la (el "i
HS
cu ima'inile voastre% 5le nu pot avea niciun (el de secrete (aţă de voi% !e ceI Pentru că oric)t
de noi "i de nea"teptate ar (i acestea, ima'inile sunt în ultimă analiză &ro&riile voastre creaţii%
Trăirile lor lăuntrice sunt proprile voastre trăiri% 5ste drept că aceste ima'ini vă dezvăluie
sentimente, adesea emoţii "i dorinţe de care nu eraţi con"tient înainte de a începe să recur'eţi
la ima'inaţia voastră creatoare% !ar, oricare ar (i ad)ncimea su*con"tientului din care au
răsărit, ele nu sunt mai puţin ale voastre% !e aceea, o*i"nuiţi+vă să urmăriţi ima'inile at)t
timp c)t este necesar, pentru a (i 'i)caţi de emoţiile, dorinţele, sentmentele lor "i de orice
altceva ce vă pot ele o(eri% Adică, p)nă c)nd voi -()iv% începeţi să simţiţi "i să doriţi ceea ce
simte "i dore"te ima'inea pe care aţi creat+o% Aceasta este una din modalităţile de a trezi "i de
a aprinde sentimentele voastre (ără „stoarcerea” lor la*orioasă "i c$inuită din voi în"ivă% ,a
început ale'eţi momente psi$olo'ice simple% Apoi treceţi la e.erciţii pentru dezvoltarea
(le.i*ilităţii ima'inaţiei% ,uaţi o ima'ine "i studiaţi+o amănunţit% Apoi, (aceţi+o să se
trans(orme cu încetul într+o altă ima'ine% !e e.emplu0 un t)năr devine treptat *ătr)n "i
viceversa% A mlădiţă t)nără a unei plante se dezvoltă încet într+un copac mare "i armonios% @n
peisa# de iarnă se dezvoltă încet, lin, într+unul de primăvară, vară, toamnă%
5.ecutaţi acelea"i e.erciţii cu ima'ini de (antezie% -aceţi ca un castel (ermecat să se
trans(orme într+un *ordei sărac "i viceversa% Bră#itoarea *ătr)nă să devină o prinţesă t)nără "i
(rumoasă% @n lup să se trans(orme într+un prinţ (ermecător%
Apoi începeţi să lucraţi cu ima'ini în mi"care% !e pildă, un turnir de no*ili, un
incendiu în pădure care se întinde, o mulţime de oameni care se mi"că nelini"tiţi, o sală de *al
cu cupluri ce dansează sau o întreprindere ce lucrează activ% ?ăutaţi să auziţi vor*ele "i
sunetele ima'inilor voastre% u permiteţi atenţiei voastre să se a*ată sau să sară de la o scenă
la alta, omiţ)nd scenele tranzitorii% Trans(ormarea ima'inilor tre*uie să (ie un proces lin,
continuu, ca într+un (ilm%
Mai departe, creaţi un persona# (u'ai &ri( voi -()iv%% &ncepeţi să+l dezvoltaţi
amănunţit, lucraţi asupra lui timp de c)teva zile sau săptăm)ni, pun)nd între*ări "i primind
răspunsuri vizi*ile% Puneţi+l în di(erite situaţii, di(erite am*ianţe, "i o*servaţi reacţiile%
!ezvoltaţi+i trăsăturile "i particularităţile caracteristice% Apoi puneţi+l să vor*ească "i urmăriţi+
i emoţiile, dorinţele "i sentimentele, ')ndurile, desc$ideţi+vă în (aţa lui în a"a (el înc)t viaţa
lui interioară să o in(luenţeze pe a voastră% ?ooperaţi cu el, recept)ndu+i „su'estiile”, dacă vă
convin% ?reaţi at)t persona#e dramatice, c)t "i comice%
,ucr)nd în (elul acesta poate veni oric)nd clipa c)nd ima'inea pe care aţi creat+o
poate deveni at)t de puternică înc)t nu veţi rezista dorinţei de a o -(cor&ora, de a o #uca, c$iar
dacă este un (ra'ment dintr+o scenă scurtă% ?)nd se na"te în voi o ast(el de dorinţă, nu tre*uie
să+i rezistaţi, ci să #ucaţi li*er, at)t timp c)t doriţi% Această dorinţă sănătoasă de a vă încorpora
H8
ima'inea creată poate (i sistematic cultivată cu a#utorul unui e.erciţiu special care să vă dea
te$nica încorporării%
E*ECI+IUL *I
=ma'inaţi+vă la început că (aceţi o mi"care oarecare, ridicaţi *raţul, sculaţi+vă în
picioare, staţi #os, sau luaţi un o*iect% Studiaţi această mi"care a voastră în ima'inaţie "i apoi
e.ecutaţi+o efectiv% =mitaţi+o a"a cum era, c)t mai (idel cu putinţă% !acă e.ecut)nd+o o*servaţi
că mi"carea voastră reală nu este identică cu cea pe care aţi văzut+o în ima'inaţie, studiaţi+o
din nou în ima'inaţie "i încercaţi iară"i p)nă c)nd veţi (i satis(ăcuţi că aţi copiat+o (idel%
Repetaţi acest e.erciţiu p)nă veţi (i si'uri că corpul vostru se supune "i la cel mai mic
amănunt, detali, pe care l+aţi ela*orat c)nd v+aţi ima'inat mi"carea% ?ontinuaţi e.erciţiul cu
acţiuni "i mi"cări din ce în ce mai complicate% Aplicaţi acela"i e.erciţiu, ima'inaţi+vă un
persona# dintr+o piesă sau dintr+un roman, încep)nd cu mi"cări, acţiuni sau conţinut psi$olo'ic
simplu% ,ăsaţi ima'inea creată de voi să rostească c)teva cuvinte% Studiaţi cu cea mai mare
meticulozitate persona#ul, p)nă în cele mai mici amănunte, p)nă c)nd sentimentele
persona#ului trezesc propriile voastre sentimente% Apoi încercaţi să încorporaţi noua voastră
viziune c)t ma precis cu putinţă% &n timpul încorporării puteţi o*serva că la un moment dat
deviaţi de la ce aţi conceput "i aţi studiat în amănunt% !acă această deviere este rezultatul unei
inspiraţii su*ite în cursul încorporării, acceptaţi+o ca pe un (apt pozitiv "i de dorit%
Acest e.erciţiu va sta*ili treptat relaţiile at)t de necesare pentru le'area ima'inaţiei
active de corpul, vocea, psi$olo'ia voastrăK mi#loacele voastre e e.presie vor deveni ast(el
(le.i*ile "i supuse comenzilor pe care le veţi da% !acă în timp ce veţi lucra în (elul acesta cu
persona#ul tre*uie să #ucaţi pe scenă, puteţi, pentru început, să ale'eţi numai o sin'ură
trăsătură din toate cele care (ac parte din viziunea voastră lăuntrică% Proced)nd a"a, veţi evita
"ocul Mpe care actorii îl cunosc prea *ineO care provine de la încercarea de a încorpora întrea'a
ima'ine dintr+o dată, dintr+o sin'ură î'$iţitură lacomă% 5ste acel "oc "tran'ulator care vă (ace
să a*andonaţi, adesea, e(orturile ima'inative "i să cădeţi în "a*loane "i deprinderi teatrale
perimate% 1tiţi *ine că vocea, corpul "i între'ul vostru aparat psi$ic nu sunt totdeauna în stare
să a#usteze într+un timp scurt viziunea pe care aţi creat+o% &naint)nd în viziunea voastră pas cu
pas evitaţi această di(icultate, le permiteţi ast(el mi#loacelor voastre de e.presie să treacă lin
prin trans(ormarea necesară "i să (ie 'ata să (acă (aţă sarcinilor pe care le au de îndeplinit% Beţi
putea să asimilaţi mai *ine între'ul persona# pe care îl ela*oraţi, dacă o (aceţi treptat% @neori
se înt)mplă ca, c$iar după c)teva încercări de a+i încorpora trăsăturile separate, persona#ul să
se ivească deodată în (aţa voastră "i să se încorporeze ca un tot unitar% &n timp ce asimilaţi
ast(el persona#ul, (ie e.ers)nd, (ie în timpul muncii pro(esionale, adău'aţi ima'inaţiei voastre
HH
toate elementele pe care nu le+aţi prevăzut "i pe care le+aţi înt)lnit acum numai în realitate –
acţiuni noi, modul de #oc al partenerului, ritmul indicat de re'izor "i alte asemenea lucruri% ?u
aceste adaosuri noi „repetaţi” în ima'inaţie scena pe care o studiaţi% Aceste e.erciţii pentru
antrenarea capacităţii de a încorpora ima'inile se vor dovedi cur)nd a (i mi#loacele cele mai
e(iciente "i pentru dezvoltarea corpului vostru% ?ăci în procesul de încorporare a unor ima'ini
puternice, *ine ela*orate, vă modelaţi corpul din interior, îm*i*)ndu+l cu sentimente, emoţii "i
impulsuri voluntare artistice% &n (elul acesta, corpul devine tot mai mult acea „mem*rană
sensi*ilă” pe care am descris+o mai înainte%
?u c)t c$eltuiţi mai mult timp "i e(ort pentru munca co()tie(t% de dezvoltare a puterii
de ima'inaţie "i pentru te$nica de încorporare a ima'inilor create de voi, cu at)t mai cur)nd
ima'inaţia voastră vă va servi su*con"tient (ără ca măcar să vă daţi seama% !e aceasta, în
timpul lucrurlui, persona#ele voastre vor (i create "i se vor dezvolta de la sine, în timp ce
aparent nici nu vă ')ndiţi la ele% Beţi o*serva, deasemenea, că sc)nteile inspiraţiei vor apărea
tot mai (recvent "i cu o tot mai mare re'ularitate%
Să rezumăm e.erciţiile de ima'inaţie0
8% -i.aţi prima ima'ineK
H% învăţaţi să+i urmăriţi viaţa independentăK
:% cola*oraţi cu ea, pun)nd între*ări "i d)nd ordineK
L% pătrundeţi în viaţa interioară a ima'inii
C% dezvoltaţi+vă (le.i*ilitatea ima'inaţiei
;% încercaţi să creaţi persona#e în mod complet independent
Q% studiaţi te$nica încorporării ima'inilor%
H:
CAPITOLUL III
IMPOVI6A+IE 7E A4"AM8LU
umai arti"tii uniţi printr+o adevărată simpatie într+un ansam*lu
improvizator pot cunoa"te *ucuria unei creaţii nee'oiste, în comun%
!upă cum am arătat în capitotlul precedent, scopul (inal "i cel mai înalt al (iecărui
artist adevărat din orice domeniu de creaţie poate (i de(init ca dorinţa de a se e.prima li*er "i
complet% -iecare dintre noi are propriile convin'eri înrădăcinate "i adesea incon"tiente, ceea
ce constituie o parte inte'rantă a individualităţii omului "i marea lui năzuinţă către o
e.primare li*eră%
Marii ')nditori ai lumii, vr)nd să se e.prime pe ei în"i"i, "i+au creat propriile lor
sisteme (iloso(ice% ,a (el, un artist care năzuie"te să+"i e.prime convin'erile lăuntrice o (ace
improviz)nd cu propriile sale instrumente, cu (orma sa speci(ică de artă% Acela"i lucru, (ără
e.cepţie, se poate spune "i despre arta actorului% !orinţa sa arzătoare "i ţelul lui suprem pot (i
atinse numai cu a#utorul improvizaţiei li*ere% !acă un actor se limitează numai la rostirea
te.tului prevăzut de autor "i la „e.ecutarea” acţiunii indicate de re'izor, (ără să caute ocazia
să improvizeze independent, se (ace sin'ur sclavul creaţiilor altora, iar pro(esiunea lui devine
ocazională% 5l (ace 're"eala de a crede că autorul "i re'izorul au improvizat de#a pentru el "i
că nu mai este loc pentru e.primarea individualităţii sale creatoare% !in păcate, această
atitudine predomină în r)ndul prea multor actori din zilele noastre%
&n realitate, (iecare rol îi o(eră actorului ocazia de a improviza, de a cola*ora "i de a
co+crea cu autorul "i cu re'izorul% Această a(irmaţie nu înseamnă că actorul poate improviza
un nou te.t sau că poate su*stitui o altă acţiune celei implicate de re'izor% !impotrivăG Te.tul
dat "i acţiunea sunt *azele (erme pe care actorul tre*uie "i poate să+"i dezvolte improvizaţia%
Cu' roste"te te.tul "i cu' e.ecută acţiunea constituie porţi desc$ise către un vast c)mp de
improvizaţii% Ace"ti „cum” ai te.tului "i ai acţiunii sale sunt tot at)tea moduri în care el se
poate e.prima li*er% Mai mult, e.istă nenumărate momente între te.t "i acţiune în care el
poate crea minunate tranziţii psi$olo'ice, e.primate în (elul său propriu, în care î"i poate
des(ă"ura inventivitatea artistică% =nterpretarea între'ului persona# p)nă la cele mai mici
trăsături o(eră un spaţiu vast pentru improvizaţiile sale% Actorul tre*uie doar să înceapă prin a
re(uza să se #oace numai pe sine însu"i sau să recur'ă la cli"eele cunoscute% !acă încetează
toate rolurile sale ca ni"te „linii drepte” "i încearcă c)te o caracteri,are fi(% pentru (iecare,
acesta va (i de#a un pas înainte spre improvizaţie% Actorul care n+a 'ustat *ucuria pură de a se
trans(orma pe scenă cu (iecare rol nou, cu 'reu va putea cunoa"te sensul real, creator al
improvizaţiei%
HL
Prin urmare, cu c)t un actor î"i dezvoltă mai mult aptitudinile de a improviza "i î"i
descoperă acel izvor nesecat din care provine orice improvizaţie, cu at)t mai cur)nd va 'usta
un sentiment de li*ertate, p)nă atunci necunoscut, "i se va simţi mai îm*o'ăţit su(lete"te%
5.erciţiile următoare sunt menite să dezvolte aptitudinea de a improviza% ?ăutaţi să vi le
însu"iţi tot a"a de simplu cum sunt date aici%
E*ECI+IUL *II Mpentru studiul individualO
,a început sta*iliţi care sunt momentele de început "i de s()r"it ale improvizaţiei
voastre% 5le tre*uie să (ie (ra'mente de acţiune *ine de(inite% ,a început, de pildă, puteţi să vă
sculaţi de pe un scaun "i să spuneţi cu (ermitate, intonaţie "i 'est0 „!A” – în timp ce în
momentul de înc$eiere puteţi să vă culcaţi, să desc$ideţi o carte "i să începeţi să citiţi, lini"tit
"i pe îndelete% Sau, puteţi începe prin a vă pune repede "i cu voie *ună paltonul, pălăria,
mănu"ile, de parcă intenţionaţi să ie"iţi în ora"% S()r"iţi prin a răm)ne pe loc, deprimat "i c$iar
cu oc$ii în lacrimi% Sau începeţi prin a vă uita pe (ereastră, cu teamă, sau cu mare atenţie,
încerc)nd să vă ascundeţi după perdea% Apoi e.clamaţi0 „5 iar aiciG” "i vă tra'eţi inapoi de la
(ereastră% Pentru momentul de înc$eiere puteţi c)nta la pian Mreal sau ima'inarO, într+o
dispoziţie (oarte (ericită, c$iar r)z)nd% 1i a"a mai departe% ?u c)t sunt mai contrastante
semnele de început (aţă de cele de înc$eiere, cu at)t e mai *ine% u anticipaţi ce aveţi de (ăcut
între cele două momente alese% u încercaţi să 'ăsiţi o motivare lo'ică pentru (iecare dintre
momentele de început "i cele de înc$eiere% Ale'eţi două lucruri oarecare, care vă vin mai înt)i
în minte, "i nu pentru că ele ar su'era sau ar împiedica o *ună improvizaţie% !oar un început
"i un s()r"it în contrast% u încercaţi să de(iniţi tema sau intri'a% !e(iniţi numai starea de spirit
sau sentimentele din început sau din s()r"it% Ast(el, c)nd vă sculaţi "i spuneţi „!a”, dacă
acesta vă este începutul, veţi începe să acţionaţi „li*eri” "i cu deplină încredere în sine,
urm)nd mai ales sentimentele, emoţiile "i dispoziţia voastră% =ar partea de mi#loc, tranziţia de
la momentele iniţiale p)nă la cele (inale, este tocmai ceea ce veţi improviza% -iecare moment
succesiv al improvizaţiei tre*uie să (ie rezultatul psi$olo'ic Mnu lo'icO al momentului
precedent% Ast(el, prin toată 'ama di(eritelor senzaţii, emoţii, dispoziţii, dorinţe, impulsuri
lăuntrice "i acţiuni, (iecare din ele (iind 'ăsită în mod spontan, pe moment% Poate că veţi
deveni indi'naţi, pe urmă pasivi, apoi iritaţi, poate veţi trece prin stadiile de indi(erenţă, umor,
veselie, sau poate veţi scrie o scrisoare în mare a'itaţie sau vă veţi duce la tele(on "i veţi
c$ema pe cineva etc%
Arice posi*ilitate vă este desc$isă în (uncţie de dispoziţia voastră din acel moment sau
în (uncţie de lucrurile accidentale pe care le puteţi înt)lni în timpul improvizaţiei%
HC
„Bocea lăuntrică” dictează toate sc$im*ările psi$olo'ice "i toate acţiunile ce decur' de
aici% "u#co()tie(tul su'erează lucruri care nu pot (i prevăzute de nimeni, nici c$iar de
propria persoană, ceea ce înseamnă ca tre*uie să te la"i li*er "i complet în seama propriului
spirit de improvizaţie% ?u momentul (inal în ima'inaţie, nu veţi rătăci (ără el "i (ără s()r"it, ci
veţi (i atra"i constant "i ine.plica*il către momentul (inal% 5l va licări în (aţa voastră ca un (ar
călăuzitor%
?ontinuaţi să e.ersaţi p)nă sta*iliţi un nou început "i un nou s()r"it, p)nă c)nd căpătaţi
încredere în voi "i nu mai tre*uie să vă opriţi pentru a '$ici ce aveţi de (ăcut între start "i
(inis$%
!e ce acţiunea, poziţia corpului sau starea de spirit tre*uie sta*ilite e.act pentru
momentul de început "i de s()r"it, iar între cele două e.treme se pot des(ă"ura spontanI
!eoarece li*ertatea reală de improvizaţie tre*uie să (ie *azată întotdeauna pe necesitateK alt(el,
ea va de'enera cur)nd (ie în ar*itrar, (ie în ne$otăr)re% -ără un început de(init care să vă
împin'ă acţiunea "i un s()r"it de(init care să o completeze, veţi rătăci (ără niciun scop% Simţul
vostru de li*ertate va (i, (ără îndoială, incapa*il să pornească la o acţiune (ără o orientare "i
(ără un scop% ?)nd repetaţi o piesă, vă loviţi, în mod (iresc, de un număr de „necesităţi” care
vă solicită activitatea "i spiritul de improvizaţie% =ntri'a, te.tul, ritmul, su'estiile autorului "i
re'izorului, #ocul celorlalţi parteneri, toate acestea determină necesităţile "i diversele lun'imi
între ele, la care tre*uie să vă acomodaţi% Bă veţi dezvolta e.erciţiul sta*ilind necesităţi sau
limitări similare% ,a început, pe l)n'ă începutul "i s()r"itul precis, veţi de(ini – ca una din
necesităţi, durata apro.imativă a (iecărui e.erciţiu% Pentru studiul individual, sunt necesare C
minute pentru (iecare improvizaţie% Apoi, adău'aţi la acelea"i momente de început "i de s()r"it
un nou moment MnecesitateO, undeva, pe la mi#locul improvizaţiei% Acesta tre*uie să (ie un
(ra'ment de acţiune tot at)t de de(initivă că "i începutul "i s()r"itul% Acum, treceţi de la start la
momentul de mi#loc "i de la acesta la s()r"it, în acela"i mod în care aţi parcurs cele două
momente e.treme, dar căutaţi să nu c$eltuiţi mai mult timp ca înainte% Peste puţin, mai
adău'aţi încă un moment, la li*era ale'ere, "i e.ecutaţi+vă improvizaţia parcur')nd cele patru
puncte în apro.imativ acela"i interval de timp ca "i pentru cele două e.treme% ?ontinuaţi "i
adău'aţi mai multe asemenea momente între start "i (inis$% Ale'eţi+le la înt)mplare, (ără
pretenţia de coerenţă "i selecţie lo'icăK lăsaţi această sarcină în seama psi$olo'iei voastre
improvizatoare% !ar, în varierea e.erciţiului, păstraţi de (iecare dată acela"i început "i s()r"it%
!upă ce aţi acumulat un număr su(icient de momente, construindu+le ca tot at)tea trepte,
puteţi incepe să vă impuneţi noi necesităţi "i într+un alt mod0 încercaţi să #ucaţi prima parte
într+un ritm lent, iar ultima într+un ritm rapid, sau căutaţi să creaţi o anumită atmos(eră în #urul
vostru, (ie într+unul din (ra'mentele alese, (ie în cursul între'ii improvizaţii% Puteţi în'rănădi
H;
noi necesităţi in improvizaţia voastră, utiliz)nd di(erite elemente ca mi"cările de modelare,
plutire, z*or, sau radiaţie, separat sau în orice com*inaţii pe care vi le propuneţiK puteţi încerca
improvizaţia cu di(erite caracteristici% Mai t)rziu vă puteţi ima'ina0
+ un decor în care tre*uie să improvizaţi
+ amplasarea pu*licului
+ $otăr)ţi dacă improvizaţia este comedia, tra'edie, (arsă, dramă
+ improvizaţi ca "i cum aţi #uca o piesă de epocă, cu un costum ima'inar
+ să se strecoare o anumită (ormă de intri'ă
Puteţi, după un timp, să sc$im*aţi temele începutului "i s()r"ituluiK apoi, ordinea
momentelor din porţiunea de mi#loc% ?)nd aţi epuizat această serie de com*inaţii, începeţi
între'ul e.erciţiu din nou, cu început "i s()r"it, cu di(erite necesităţi, (ără o intri'ă
premeditată%
Rezultatul acestui e.erciţiu este dezvoltarea psi$olo'iei actorului care improvizează%
Această psi$olo'ie se va menţine, în timp ce se trece prin toate necesităţile alese% Mai t)rziu,
în timpul repetiţiilor "i reprezentaţiilor pe scenă, veţi simţi că te.tul pe care îl aveţi de spus,
acţiunile "i împre#urările – impuse de autor, re'izor, de intri'a piesei, vă vor conduce a"a cum
au (ăcut+o necesităţile% Arta dramatică este o i'&rovi,aţie &er'a(e(t%% u e.istă momente
pe scenă în care actorul să (ie lipsit de dreptul de a putea improviza%
+ veţi (i în stare să e.ecutaţi cu precizie necesităţile impuse
+ să vă păstraţi spiritul de actor care improvizează%
+ Senzaţie de încredere deplină în sine, împreună cu aceea de li*ertate "i *o'ăţie
lăuntrică
5.erciţiile pentru dezvoltarea aptitudinii de a improviza – în ansam*luri de doi, trei, sau
mai mulţi parteneri, sunt în pricipiu acelea"i cu cele individuale% 5.istă o deosebire esenţială0
arta dramatică este o artă colectivă "i, oric)t de talentat ar (i un actor, el nu va (i în stare să+"i
utilizeze complet capacitatea de improvizaţie dacă se izolează de ansam*lu, de partenerii săi%
5.istă multe i'&ulsuri 'odificatoare pe scenă0 atmos(era piesei, stilul ei, o reprezentaţie
*ine e.ecutată, o montare e.cepţională% Actorul tre*uie să î"i des(ă"oare sensi*ilitatea (aţă de
impulsurile creatoare ale altora%
@n ansam*lu care improvizează trăie"te un permanent proces de dare "i luare% @n mic
semn de la partener, o pauză, o nouă intenţie nea"teptată, o mi"care, un o(tat, sau o sc$im*are
impercepti*ilă de ritm, toate pot deveni impulsuri creatoare, invitaţii pentru alţii de a
improviza% !e aceea, înainte de a începe e.erciţiile de improvizaţie în 'rup, se recomandă ca
mem*rii lui să se concentreze puţin asupra unui e.erciţiu pre'ătitor, menit să dezvolte ceea ce
vom numi si'ţul a(sa'#lului%
HQ
E*ECI+IUL *III – pentru studiul în 'rup
-iecare mem*ru al 'rupului (ace un e(ort pentru a+"i desc$ide receptivitatea lăuntrică
(aţă de (iecare mem*ru al 'rupului% ?aută să (ie con"tient de prezenţa i(dividual% a (iecăruia%
&"i desc$ide inima pentru a+i primi pe cei din #ur Mproces de receptareO%
,a începutul e.erciţiului, (iecare mem*ru al e.erciţiului tre*uie să î"i spună0 „@n
ansam*lu de creaţie este alcătuit din indivizi "i nu tre*uie niciodată să+l consider ca o masă
impersonală% Apreciez e.istenţa individuală a (iecăruia dintre cei prezenţi în această cameră
"i, în mintea mea, ei nu+"i pierd identitatea% !e aceea, a(l)ndu+mă aici, între cole'ii mei, ne'
noţiunea 'enerală de ei "i (oi "i spun în sc$im* el "i ea ca "i eu%”
Sunt 'ata să primesc orice impresii, c$iar "i cele ai su*tile, de la (iecare din cei care
participă împreună cu mine la acest e.erciţiu "i sunt 'ata să reacţionez în mod armonic la
aceste impresii%
='nor)nd lipsurile sau trăsăturile antipatice ale mem*rilor 'rupului, vă veţi a#uta pe voi
în"ivă căut)nd să le 'ăsiţi părţile atră'ătoare "i însu"irile *une ale caracterului% Spre a evita
#ena "i arti(icialitatea, nu e.a'eraţi uit)ndu+vă prea lun' "i sentimental în oc$ii lor, z)m*ind
prea prietenos sau (olosind alte mi#loace inutile% A nu se circula de la unul la altul în 'rup sau
a se pierde în sentimente va'i% 5.erciţiul este menit a (orma mi#loace psi$olo'ice pentru
sta*ilirea unui contact pro(esional (erm cu partenerii vo"tri%
+ aO sta*ilirea unui contact lăuntric solid
+ *O (i.area unei succesiuni de noţiuni simple din care mem*rii 'rupului să poată ale'e0
o plim*are lentă în #urul camerei, aler'are, stare pe loc (ără mi"care, sc$im*area
locurilor, luarea de di(erite poziţii pe l)n'ă pereţi, adunara tuturor în mi#locul camerei%
Trei sau patru asemenea acţiuni de(inite sunt su(iciente% imeni nu tre*uie să "tie, la
începerea e.erciţiului, care dintre aceste mi"cări va (i acţiunea speci(ică de 'rup% -iecare
participant tre*uie să '$icească, cu „receptivitatea” sa nou (ormată, pe care din aceste acţiuni
'eneral acceptate dore"te să o e.ecute 'rupul în totalitatea sa, apoi începe să o îndeplinească%
?)teva porniri 're"ite pot (i (ăcute de unul sau de toţi, dar poate că acţiunea comună va (i
atinsă de comun acord% 5ste inerentă, în această '$icire, o*servarea tuturor de către (iecare în
parte% ?u c)t mai str)nsă "i mai ascuţită va (i o*servarea, cu at)t mai *ună va (i receptivitatea%
Pentru toţi mem*rii 'rupului, o*iectivul este să selecteze "i să e.ecute aceea"i acţiune,
în acela"i timp, (ără o înţele'ere preala*ilă "i (ără vreo indicaţie%
Baloarea e.erciţiului constă în e(ortul de a te desc$ide pentru ceilalţi si duce la
sporirea capacităţii actorului de a î"i o*serva partenerii tot timpul, ascuţindu+"i sensi*ilitatea
(aţă de între'ul ansam*lu% ?)nd apare senzaţia că sunt intim le'aţi, uniţi prin acest e.erciţiu,
ei pot trece la e.erciţiul de improvizaţie in 'rup% Spre deose*ire de lucrul individual, în cazul
HD
'rupului tema tre*uie de(inită, dar numai într+o (ormă 'enerală sau sc$iţată% /rupul cade la
învoială asupra decorului "i distri*uie rolurile% u tre*uie să se permită nicio intri'ă sau o
succesiune premeditată a evenimentului% imic, în a(ară de momentele de început sau de
înc$eiere, cu acţiunea lor iniţială sau stările de spirit corespunzătoare, nu tre*uie presta*ilit%
/rupul tre*uie să se înţelea'ă asupra duratei apro.imative a improvizaţiei%
u (olosiţi prea multe cuvinteG
u monopolizaţi dialo'ulG
Bor*iţi doar atunci c)nd este (iresc "i necesarG
u tre*uie să vă a*ateţi atenţia de la improvizaţie pentru e(ortul de a crea dialo'ul%
-iecare va primi o seamă de impresii de la parteneri, va recunoa"te e(ortul celorlalţi de a crea
"i dezvolta situaţia dată, va '$ici concepţia celorlalţi asupra scenei "i propriile intenţii
nerealizate de a se con(orma acţiunii% u va avea loc o discuţieK mem*rii 'rupului să (acă
imediat o a doua improvizaţie% Tre*uie menţinută psi$olo'ia artistului care improvizează%
!acă e posi*ilă nerepetarea, ci un nou mi#loc de a crea situaţia% ?e tre*uie păstrat "i ce tre*uie
înlăturat din prima reprezentaţie%
+ aO sta*ilirea contactului, a unităţii
+ *O c)teva necesităţi0 atmos(eră, caracterizări, ritmuri Mintroduse deodată sau pe r)ndO
Ale'eţi o scenă dintr+o piesă pe care niciunul dintre parteneri nu a văzut+o pe scenă%
!istri*uiţi rolurileK unul va (i „re'izorul” "i va sta*ili începutul "i s()r"itul scenei alese%
?unosc)nd conţinutul piesei, începeţi să improvizaţi toată partea din mi#loc% u deviaţi prea
mult de la psi$olo'ia persona#elor pe care le #ucaţi% u memoraţi te.tul, cu e.cepţia celui
iniţial "i (inal%
,ăsaţi întrea'a acţiune "i mizanscena să se nască din propria acţiune improvizatoare%
Puteţi spune, pe alocuri, c)teva cuvinte asemănătoare cu cele ale autorului% !acă, din
înt)mplare, aţi reţinut ceva din te.tul ori'inal, nu este nevoie să+l rostiţi 're"it ca să pară
„improvizat”%
u căutaţi să dezvoltaţi caracterizarea persona#ului, atenţia se va a*ate de la „vocea
lăuntrică” – aceea care călăuze"te activitatea de improvizaţie% !acă totu"i trăsăturile
caracteristice ale rolurilor „insistă” în (aţa voastră, cer)nd să (ie încorporate, nu le înă*u"iţi%
!upă ce aţi a#uns la s()r"itul scenei, cereţi „re'izorului” să vă (i.eze e.act un mic
(ra'ment al scenei de undeva din mi#loc% &ncepeţi improvizaţia p)nă la punctul de mi#loc
indicat, porniţi, pe urmă, de aici, p)nă la capăt% @mpl)nd lacunele pas cu pas veţi (i în stare să
#ucaţi scena a"a cum a (ost scrisă de autor, menţin)nd, pe între'ul ei parcurs, psi$olo'ia unui
ansam*lu care improvizează%
H9
?$iar lucr)nd asupra unei piese adevărate, cu toate indicaţiile re'izorului "i ale
autorului, sunteţi, totu"i, li*eri să improvizaţi în mod creator% ?onvin'erea tre*uie să devină a
doua aptitudine, un (el de a doua natură%
&n continuare, 'rupul poate să dezvolte caracterizările MindividualizareaO% 5.erciţiu
menit a (amiliariza cu *o'ăţia proprie su(letească% 5 necesară precauţia în timpul e.erciţiului
pentru a nu deveni nenaturali datorită indi(erenţei „lo'icii” sau (olosirii prea multor cuvinte
inutile% @rmaţi succesiunea psi$olo'ică a evenimentelor lăuntrice Msentimente, emoţii,
dorinţeO care vor*esc din ad)ncurile individualităţii voastre creatoare% „Bocea lăuntrică” nu
minte niciodată%
5.erciţiile în 'rup "i e.erciţiile individuale se completează reciproc, dar nu se
su*stituie%
:S
CAPITOLUL IV
At'osfera )i se(ti'e(tele i(dividuale
„=deea unei piese prezentate pe scenă este spiritul ei,
atmos(era este su(letul ei, iar tot ce este vizi*il "i auzi*il este trupul ei%”
5.istă două concepţii despre sce(%0
+ spaţiu 'ol care, din c)nd în c)nd, se umple cu actori, decoruri "i personal de serviciu% ?eea
ce apare pe scenă este elementul vizi*il "i auzi*il%
+ lume pătrunsă de o anume at'osfer% puternică, ma'netică% Această atmos(eră le dădea
actorilor inspiraţie "i (orţă pentru creaţiile viitoare "i cu 'reu se despart ace"tia de ea%
Arice (enomen "i eveniment î"i are propria atmos(eră speci(ică% At'osfera creează o
le'ătură între actori "i spectatori, ad)nce"te percepţia spectacolului, solicită "i treze"te
sentimentele prin care înţele'erea va (i ampli(icată% Atmos(era dezvăluie (ineţea su(letului
unui persona# "i elimină senzaţia că prive"ti într+un „vid psi$olo'ic”% 5a e.ercită o in(luenţă
(oarte puternică asupra #ocului nostru0 detalii sau nuanţe apărute spontan, plăcerea #ocului%
Atmos(era te îndeamnă să #oci in concordanţă cu ea% &ndemnul vine din voi(ţ%, din (orţa
dinamică sau motrice ce trăie"te în atmos(era respectivă% u e.istă atmos(eră lipsită de
dinamism, viaţă "i voinţă lăuntrică%
5.istă două tipuri de sentimente0
+ su*iective0 sentimentele individuale
+ o*iective0 atmos(era scenelor
!ouă atmos(ere di(erite Msentimente o*iectiveO nu pot e.ista simultan% Atmos(era mai
puternică o cople"e"te, inevita*il, pe cea sla*ă%
Atmos(era lini"tită "i misterioasă stăp)ne"te castelul% @n 'rup de oameni intră în castel
aduc)nd cu ei o atmos(eră 'ălă'ioasă, $ilară% Bictorie sau în(r)n'ere a atmos(erei în lupta cu
sentimentele individuale% ?ontrastele, pe scenă, îi crează pu*licului încordarea căutată%
Bictoria sau în(r)n'erea îi o(eră spectatorului satis(acţia estetică similară cu cea 'enerată de
un acord muzical per(ect%
Mi#loace pur teatrale de a crea o atmos(eră0
+ luminile0 um*re, culori
+ decorurile
+ e(ectele muzicale "i sonore
+ 'ruparea actorilor
+ vocile cu o mare varietate tim*rală
:8
Arice (iinţă umană e.ercită trei (uncţii psi$olo'ice pricipale0 ')ndire, sentimente,
impulsuri voluntare% Atmos(era este su(letul teatral% @n spectacol (ără atmos(eră lasă impresia
unui mecanism%
E*ECI+IUL *IV
&ncepeţi prin o*servarea vieţii incon#urătoare% ?ăutaţi sistematic di(erite atmos(ere pe
care le puteţi surprinde% ?ăutaţi să omiteţi sau să ne'li#aţi anumite atmos(ere pentru că sunt
mai sla*e, mai su*tile sau a*ia percepti*ile% !aţi o atenţie deose*ită (aptului că orice
atmos(eră pe care o o*servaţi este, în realitate, răsp)ndită în aer, învăluind oamenii "i
evenimentele, umpl)nd camerele, plutind deasupra peisa#elor, îm*i*)nd viaţa a cărei parte
este% A*servaţi oamenii în timp ce sunt încon#uraţi de o anumită atmos(erăK vedeţi dacă se
mi"că "i vor*esc în concordanţă cu ea% !acă i se supun, luptă împotriva ei, sau în ce măsură
sunt sensi*ili sau indi(erenţi (aţă de ea% !upă o perioadă de o*servaţie, c)nd aptitudinea
voastră de a percepe atmos(era este su(icient de e.ersată "i ascuţită, începeţi să e.perimentaţi
cu voi în"ivă% &ncercaţi deli*erat "i con"tient să vă supuneţi anumitor atmos(ere% „Ascultaţi+le”
a"a cum ascultaţi muzica "i lăsaţi+le să vă in(luenţeze% ,ăsaţi+le să trezească în voi propriile
voastre sentimente individuale% &ncepeţi să vă mi"caţi "i să vor*iţi in armonie cu di(erite
atmos(ere pe care le înt)lniţi% Apoi ale'eţi cazuri în care puteţi să luptaţi împotriva unei
atmos(ere speci(ice, încerc)nd să dezvoltaţi "i să menţineţi sentimentele care îi sunt contrare%
!upă ce aţi lucrat un timp cu atmos(erele pe care le înt)lniţi în viaţa reală, încercaţi să vă
ima'inaţi evenimente "i împre#urări cu atmos(erele lor corespunzătoare% ,uaţi+le din
literatură, istorie, piese sau inventaţi+le voi sin'uri% =ma'inaţi+vă de pildă căderea >astiliei%
=ma'inaţi+vă momentul c)nd poporul din Paris a năvălit într+una din celulele înc$isorii%
A*servaţi atent (eţele *ăr*aţilor "i (eţele (emeilor% ,ăsaţi această scenă creată de ima'inaţia
voastră să vă apară în (aţa oc$ilor minţii cu cea mai mare claritate% Apoi spuneţi+vă si'uri0
„ Mulţimea este animată de o atmos(eră de e.tremă a'itaţie, into.icată de (orţă "i de putere,
dezlănţuită% -iecare individ e învăluit în această atmos(eră%” 1i acum o*servaţi (eţele,
mi"cările, (i'urile izolate "i 'rupurile acestei mulţimi% otaţi ritmul evenimentului% Ascultaţi
stri'ătele, tim*rele di(eritelor voci% Pătrundeţi în toate aceste detalii ale scenei "i vedeţi cum
atmos(era î"i pune pecetea asupra tuturor în acest eveniment tul*urător% Acum sc$im*aţi puţin
atmos(era "i o*servaţi din nou „spectacolul”% !e această dată daţi atmos(erei un caracter de
răutate "i cruzime răz*unătoare% Bedeţi cu c)tă putere "i autoritate va sc$im*a această
atmos(eră tot ce se înt)mplă în celula înc$isorii% -eţele, mi"cările, vocile, 'rupurile, totul va (i
acum di(erit, de"i tema răm)ne aceea"i% Sc$im*aţi încă o dată atmos(era% -aceţi+o acum să (ie
m)ndră, demnă "i maiestoasă% !in nou se va produce o trans(ormare%
:H
&n continuare învăţăţi să creaţi o atmos(eră (ără o ima'ine, o înt)mplare sau o
împre#urare anumită% A puteţi (ace ima'in)ndu+vă ca spaţiu aerul din #urul vostru, care este
plin de o anumită atmos(eră, la (el cum poate (i plin de lumină, aromă, căldură, (ri', par(um%
=ma'inaţi+vă mai înt)i o atmos(eră simplă, calmă, de *unăstare, veneraţie, sin'urătate, sau
orice (el, plutind în aer în #urul vostru înainte de a încerca în realitate s%9l &racticaţi% !ouă,
trei e(orturi vă vor convin'e că nu este numai posi*il, ci "i (oarte u"or% Acet e.erciţiu (ace apel
la ima'inaţie, nu la raţiunea rece, analitică% ?e este oare arta noastră dacă nu o „(icţiune”
(rumoasă, *azată pe ima'inaţia creatoareI u (aceţi nimic altceva dec)t să vă ima'inaţi
se(ti'e(te r%s&/(dite în #urul vostru, umpl)nd aerul% -aceţi acest lucru pe o serie de
atmos(ere di(erite%
TR5?5P= ,A STA!=@, @RMFTAR% Ale'eţi o atmos(eră de(inită, ima'inaţi+o
răsp)ndită î #urul vostru, în aer, (aceţi apoi o mi"care u"oară cu *raţul "i cu m)na% A*servaţi că
mi"carea este în armonie cu atmos(era care vă încon#oară% !acă aţi ales o atmos(eră calmă "i
pa"nică, mi"carea va (i de asemenea calmă "i pa"nică% A atmos(eră de prudenţă vă va deran#a
*raţul "i m)na cu prudenţă% Repetaţi acest e.erciţiu p)nă c)nd căpătaţi senzaţia că *raţul "i
m)na vă sunt îm*i*ate cu atmos(era respectivă% u tre*uie să vă stăp)nească *raţul "i să se
e.prime comlet prin intermediul mi"cării pe care o (aceţi% 5vitaţi două 're"eli posi*ile% u (iţi
neră*dători să „produceţi” sau să „#ucaţi” atmos(era prin mi"carea voastră% u vă descura#aţi,
aveţi încredere în puterea atmos(erei "i ima'inaţi+o "i invocaţi+o at)t c)t e nevoie Mnu va dura
prea multO, iar apoi mi"caţi+vă *raţul în cadrul ei% A altă 're"eală posi*ilă este să căutaţi (orţat
atmos(era% 5vitaţi asemenea e(ort% A veţi simţi în #urul vostru "i în voi de îndată ce vă veţi
concentra cum tre*uie atenţia asupra ei% Aceasta vă va trezi sentimentele de la sine, (ără vreun
e(ort din partea voastră% Totul se va produce e.act ca în viaţă% ?)nd daţi pe stradă de o
atmos(eră de accident, nu puteţi să nu o si'ţiţi%
Treceţi la mi"cări mai complicate, ridicaţi+vă în picioare, "edeţi, luaţi un o*iect "i
puneţi+l în altă parte, desc$ideţi "i înc$ideţi u"a, sc$im*aţi ordinea o*iectelor pe masă% ?ăutaţi
să o*ţineţi acelea"i rezultate ca mai înainte% Apoi spuneţi c)teva cuvinte, mai înt)i neînsoţite
de 'est% ?uvintele "i 'esturile tre*uie să (ie e.trem de simple la început% &ncercaţi cu un dialo'
cotidian ca0 „Bă ro' să staţi #os” Mun 'est de invitareO, „u+mi mai tre*uie” Mun 'est de rupere
a unei $)rtiiO, „!ă+mi, te ro', această carte” Mun 'est al m)inii de întindereO% ?a mai înainte,
aveţi 'ri#ă ca 'esturile "i vor*ele să (ie în deplină armonie cu atmos(era% -aceţi e.erciţiul în
di(erite atmos(ere%
Treceţi la treapta următoare0 creaţi o atmos(eră în #urul vostru% ,ăsaţi+o să devină
destul de puternică p)nă vă simţiţi complet (amiliarizaţi cu ea% 5.ecutaţi o acţiune simplă,
continu)nd să (iţi călăuziţi de atmos(era pe care o emană spre voi mediul încon#urător p)nă
::
c)nd devine treptat o mică scenă% -aceţi e.erciţiul în di(erite atmos(ere cu un caracter mai
violent, ca e.tazul, disperarea, panica, ura sau eroismul% ?reaţi din nou, în #urul vostru, o
anumită atmos(eră "i, după ce veţi (i (amiliarizaţi cu ea, încercaţi să vă ima'inaţi împre#urările
care se armonizează cu ea% ?itiţi piesa "i căutaţi să înţele'eţi "i să de(iniţi atmos(era ei,
ima'in)ndu+vă toate scenele de mai multe ori Mpe c)t se poate (ără a recur'e la raţionamentul
lo'icO% Pentru piesă puteţi să ţineţi un (el de cont de diviziune a actelor sau a scenelor date de
autor, deoarece aceea"i atmos(eră poate domni în mai multe scene sau se poate sc$im*a de
mai multe ori în decursul aceleia"i scene% !eci nu omiteţi atmos(era 'enerală, în raport cu
cate'oria ei de tra'edie, dramă, comedie sau (arsă, "i (iecare piesă are în plus o atmos(eră
individuală speci(ică% 5.erciţiile pentru atmos(eră dau cele mai *une rezultate atunci c)nd
sunt (ăcute în 'rup% &n munca de 'rup, atmos(era î"i va arăta (orţa creatoare "i uni(icatoare% Pe
l)n'ă aceasta, e(ortul comun de a crea o atmos(eră, ima'in)nd că aerul "i spaţiul sunt
impre'nate cu un anumit sentiment, produce întotdeauna un e(ect mult mai puternic dec)t
dacă acest e(ort este (ăcut de un sin'ur individ%
Aici ne întoarcem la pro*lema sentimentelor individuale pe plan pro(esional%
Sentimentele individuale ale unui actor sunt, sau pot deveni, în orice moment, (oarte insta*ile
"i capricioase% u vă puteţi porunci să vă simţiţi cu adevărat tri"ti sau veseli, să iu*iţi sau să
ur)ţi% Prea adesea actorii sunt siliţi să se pre(acă, pe scenă, că simt% Prea sunt numeroase
încercările de a stoarce aceste sentimente din ei% !e cele mai multe ori, nu este oare numai „o
înt)mplare (ericită” "i nu un trium( al iscusinţei te$nice, atunci c)nd este nevoie de eleI !acă
re(uză să apară de la sine sentimentele cu adevărat artistice, tre*uie solicitate prin anumite
procedee te$nice care îl (ac pe actor stăp)nul lor% Se pare că e.istă mai multe moduri de a trezi
sentimente creatoare% A ima'inaţie *ine antrenată "i trăirea într+o anumită atmos(eră au (ost
de#a menţionate%
Acum să luăm în consideraţie un alt mod, pas cu pas, să+l realizăm practic% Ridicaţi
*raţul% ?o*or)ţi+lG ce aţi (ăcutI Aţi e.ecutat o acţiune simplă, (izică% Aţi (ăcut un 'est% 1i l+aţi
(ăcut (ără nicio di(icultate% !e ceI !eoarece, ca orice acţiune, el este su*ordonat voinţei
voastre% Acum (aceţi acela"i 'est, dar de data aceasta coloraţi+l cu o anumită calitate% !e pildă,
cea de prudenţă% Beţi (ace 'estul, mi"carea, cu prudenţă% Aare nu aţi (ăcut+o cu aceea"i
u"urinţăI -aceţi+o de c)teva ori "i vedeţi ce se înt)mplă% Mi"carea voastră (ăcută cu prudenţă
nu mai este o acţiune pur (izică% Acum ea a căpătat o anumită nuanţă psi$olo'ică% ?are este
această nuanţăI 5ste o senzaţieI 5ste o senzaţie de prudenţă care vă umple "i vă conduce
*raţul% 5ste o senzaţie psi$olo'ică% &n mod similar, dacă aţi prins în mi"care tot corpul cu
calitatea sa de prudenţă, atunci, (ire"te, tot corpul va (i impre'nat cu aceea"i senzaţie% Senzaţia
este recipientul în care se varsă u"or "i de la sine sentimentele voastre pur artistice% 5ste un (el
:L
de ma'net care atra'e sentimentele "i emoţiile înrudite cu acea calitate pe care aţi ales+o
pentru mi"carea voastră% Acum între*aţi+vă dacă v+aţi (orţat sentimentele% B+aţi poruncit vouă
în"ivă să simţiţi „prudenţa”I @I Aţi (ăcut numai o 'i)care cu o a(u'it% calitate, cre)nd
ast(el o se(,aţie de &rude(ţ% prin care aţi trezit sentimentele voastreI Repetaţi această
mi"care cu diverse calit%ţi "i sentimentul pe care îl vreţi va deveni din ce în ce mai tare% Aveţi,
ast(el, cel mai simplu procedeu te$nic de a vă stimula sentimentele dacă acestea ar deveni
re*ele, capricioase, "i ar re(uza să (uncţioneze atunci c)nd aveţi nevoie de ele în munca
voastră pro(esională% !upă o oarecare practică veţi constata că, prin ale'erea unei anumite
calităţi "i trans(ormarea ei în senzaţie, o*ţineţi mult mai mult dec)t aţi a"teptat în urma
e(orturilor voastre% ?alitatea de prudenţă, spre e.emplu, poate trezi în voi nu numai o senzaţie
de prudenţă ci o întrea'ă 'amă de sentimente, înrudite cu cele de prudenţă, în (uncţie de
împre#urările date în piesă% ?a un produs consistent al acestei calităţi de prudenţă, vă puteţi
simţi iritaţi sau alarmaţi, ca în (aţa unei prime#dii, vă puteţi simţi calzi "i tandri, ca pentru a
prote#a un copil, rece "i rezervat ca pentru a te putea prote#a pe tine, sau miraţi "i curio"i că
tre*uie să (iţi prudenţi% Toate aceste nuanţe "i sentimente, de"i variate, sunt le'ate de senzaţia
de prudenţă% !ar vă veţi între*a cum se poate aplica aceasta c)nd corpul se a(lă în poziţii
statice% Arice poziţie corporală poate (i impre'nată de calităţi e.act ca orice mi"care% Tot ce
tre*uie să (aceţi este să vă supuneţi "i să vă spuneţi0 „Stau în picioare, #os sau culcat, cu cutare
sau cutare calitate în corp%” 1i reacţia va veni imediat c$em)nd la viaţă din su(letul vostru un
caleidoscop de sentimente% Se poate înt)mpla (recvent ca, în timp ce lucraţi asupra unei scene,
să aveţi îndoieli în ceea ce prive"te calitatea senzaţiei pe care tre*uie să o ale'eţi% &ntr+o
asemenea dilemă, nu ezitaţi să luaţi două său c$iar trei calităţi pentru acţiunea voastră% ,e
puteţi încerca succesiv în căutarea celei mai *une, sau le puteţi com*ina pe toate deodată% Să
presupunem că luaţi calitatea de 'reutate "i în acela"i timp calităţile de disperare, în')ndurare
ori m)nie% u importă c)te calităţi potrivite puteţi ale'e "i com*ina, ele se vor contopi pentru
voi într+o sin'ură senzaţie, ca un acord muzical dominant !e îndată ce sentimentele s+au
trezit, ele vă vor lua cu ele "i e.erciţiul, repetiţia sau reprezentaţia î"i va (i 'ăsit adevărata sa
inspiraţie%
E*ECI+IUL *V
5.ecutaţi o mi"care simplă, naturală, luaţi un o*iect de pe masă, desc$ideţi sau
înc$ideţi (ereastra, staţi #os, ridicaţi+vă în picioare, mer'eţi sau aler'aţi în #urul camerei% -aceţi
acestea de c)teva ori ca să puteţi e.ecuta acţiunea cu u"urinţă% =nvestiţi+o apoi cu anumite
calităţi, e.ecut)nd+o calm, si'ur, cu nervozitate, tristeţe, amărăciune, "iretenie sau duio"ie% &n
continuare încărcaţi acţiunea cu calitatea de modelare, plutire, z*or "i radiaţie% !upă aceea
:C
daţi acţiunii calitatea de îndem)nare, (ormă etc% Repetaţi e.erciţiul p)nă c)nd senzaţia va (i în
întrea'a voastră (iinţă iar sentimentele voastre îi devin cu u"urinţă corespondente% Aveţi 'ri#ă
să nu vă (ormaţi sentimentele în loc să vă *azaţi pe te$nica indicată% u vă 'ră*iţi în o*ţinerea
rezultatului% -aceţi acelea"i mi"cări lar'i, întinse, ca în e.erciţiul =% ,uaţi din nou o calitate
pentru mi"care sau acţiune "i adău'aţi+i c)teva cuvinte% Rostiţi aceste cuvinte în acord cu
senzaţia care se na"te în voi% !acă e.ersaţi cu parteneri, (aceţi improvizaţii simple (olosind
cuvinte% Puteţi improviza un ne'ustor sau un cumpărător, un am(itrion sau un musa(ir, un
croitor, un coa(or sau un client% &nainte de a începe tre*uie să vă înţele'eţi asupra calităţii pe
care voi "i partenerii vo"tri o veţi utiliza în (iecare moment% u utilizaţi prea multe cuvinte în
timp ce conversaţi cu partenerii% Bor*ele de prisos vă a*at (oarte ades de la drumul ales% 5le
dau impresia că vă (aceţi în mod activ e.erciţiul în timp ce în realitate parazitează acţiunea "i+
i su*stituie conţinutul intelectual al vor*elor% Ast(el, un e.erciţiu încărcat de cuvinte
de'enerează într+o conversaţie *anală, neinspirată% Aceste e.erciţii simple vor dezvolta de
asemenea o senzaţie puternică de armonie între viaţa voastră interioară "i mani(estările
voastre interioare%
5ste *ine să rezumăm acest capitol0
8% Atmos(era îl inspiră pe actor%
H% 5a lea'ă pu*licul de actor, precum "i pe actori între ei%
:% 5a ad)nce"te percepţia actorului%
L% !ouă atmos(ere contrastante nu pot e.ista concomitent, dar sentimentele individuale
ale persona#elor, c$iar dacă contrastează cu atmos(era, pot e.ista simultan cu ea%
C% Atmos(era este su(letul spectacolului%
;% =ma'inaţi+vă aceea"i scenă în di(erite atmos(ere%
Q% ?reaţi atmos(ere în #urul vostru (ără împre#urări date%
D% Mi"caţi+vă "i vor*iţi în armonie cu atmos(era pe care aţi creat+o%
9% =ma'inaţi+vă împre#urări asemănătoare cu atmos(era pe care aţi creat+o%
8S% Sta*iliţi "i ţineţi un „cont” al atmos(erelor pe care le+aţi creatK
88% 5.ecutaţi mi"cări MacţiuniO cu calităţi+senzaţii+sentimente%
Arta actorului este capacitatea de a trans(i'ura, oriunde "i oric)nd, realitatea%
:;
CAPITOLUL V
5E"TUL P"IHOLO5IC
„Su(letul dore"te conlocuirea cu trupul pentru că,
(ără mem*rele acestuia, n+ar putea nici acţiona, nici simţi%” M,eonardo da BinciO
&n capitolul precedent am spus că nu putem porunci simţămintelor noastre în mod
direct dar că le putem ademeni, st)rni "i îm*l)nzi cu a#utorul unor mi#loace indirecte% Acela"i
lucru s+ar putea spune "i despre vrerile, aspiraţiile, dorinţele, po(tele, dorurile, elanurile "i
năzuinţele noastre, care de"i, (ire"te, sunt totdeauna amestecate cu simţăminte, se a(lă în s(era
puterii noastre de voinţă% &n calităţi "i senzaţii am 'ăsit c$eia tezaurului de simţire% !ar e.istă
oare o asemenea c$eie "i pentru puterea de voinţăI !a% 1i o 'ăsim in mi"care Macţiune, 'estO%
Bă puteţi dovedi aceasta voi în"ivă, încerc)nd să (aceţi o mi"care puternică, *ine conturată,
dar simplă% Repetaţi+o de mai multe ori "i veţi vedea că după o clipă puterea de voinţă cre"te,
întărindu+se din ce în ce mai mult, su* in(luenţa mi"cării% Mai departe veţi descoperi că (elul
mi"cării pe care o (aceţi îi va da puterii de voinţă o anumită direcţie sau înclinaţie% Aceasta
pentru că mi"carea va de"tepta în voi o dorinţă, voinţă sau aspiraţie precisă% Ast(el putem
spune că (orţa mi"cării a'ită puterea de voinţă, în 'eneral% -elul mi"cării de"teaptă în noi o
dorinţă corespunzătoare, de(inită, "i calitatea aceleia"i mi"cări scoate la iveală simţămintele%
&nainte de a vedea cum pot (i aplicate aceste principii simple în pro(esiunea noastră, să luăm
c)teva e.emple de mi"care pentru a ne (ace o idee mai lar'ă despre cele spuse mai sus%
&nc$ipuiţi+vă că aveţi de #ucat un persona# care, con(orm primei voastre impresii 'enerale, are
o voinţă puternică "i (ără (r)u, este stăp)nit de dorinţe despotice, de dominaţie% ?ăutaţi o
mi"care potrivită care să cuprindă toate caracteristicile de mai sus ale persona#ului "i poate,
după c)teva încercări, o s+o 'ăsiţi% !acă mi"carea este puternică "i *ine conturată, repetată de
mai multe ori, ea va tinde să vă întărească voinţa% !irecţia (iecărui mem*ru, poziţia (inală a
între'ului corp "i înclinaţia capului sunt pe cale să c$eme la lumină o dorinţă precisă de
stăp)nire despotică% ?alităţile care încearcă "i stră*at (iecare mi"care a mu"c$ilor corpului vor
provoca în voi simţăminte de ură "i dez'ust% Ast(el, prin mi"care, pătrundeţi "i stimulaţi
ad)ncurile propriului vostru psi$ic%
Alt e.emplu0 de data aceasta de(iniţi persona#ul ca (iind a'resiv, poate c$iar (anatic, cu
voinţă m)ndră% 5 complet desc$is la voinţa venită de „sus” "i este urmărit de dorinţa de a
primi, c$iar (orţat, „inspiraţii” de la aceste in(luenţe% 5 plin de porniri mistice, dar în acela"i
timp stă cu picioarele *ine în(ipte în păm)nt "i prime"te, în aceea"i măsură, in(luenţe
puternice din această lume% &n consecinţă, e un persona# care poate împăca în sine însu"i
am*ele (eluri de in(luenţe – de sus "i de #os% Pentru e.emplul următor vom ale'e un caracter
care contrastează pe toată linia cu cel de+al doilea% Acesta este cu totul introspectiv, (ără nicio
:Q
dorinţă de a veni în contact cu lumea „de sus” sau de „#os”, dar nu neapărat sla* din această
pricină% A calitate născ)ndă pătrunde întrea'a sa (iinţă% Poate că îi place c$iar sin'urătatea%
Pentru e.emplul ce urmează ima'inaţi+vă un persona# le'at cu totul de viaţa
păm)nteană% Boinţa sa puternică "i e'oistă este îndreptată în mod constant în #os% Toate
dorinţele "i po(tele sale pasionate poartă pecetea unor însu"iri #osnice% u simpatizează pe
nimeni "i nimic% eîncrederea, *ănuiala "i de(ăimarea umplu întrea'a sa viaţă interioară
limitată "i introvertită% Persona#ul ocole"te drumul drept "i cinstit în viaţă, ale')nd totdeauna
ocoli"urile "i cărările întortoc$eate% 5ste un tip e'ocentric "i uneori a'resiv%
&ncă un e.emplu0 s+ar putea să 'ăsiţi că (orţa acestui ciudat persona# stă în viaţa sa
ne'ativă, protestatară% Principala sa calitate vi se pare că este su(erinţa, poate cu o nuanţă de
(urie sau indi'nare% Pe de altă parte, o oarecare slă*iciune stră*ate întrea'a sa (iinţă%
@ltimul e.emplu0 !e data aceasta, persona#ul vostru este iară"i un om sla*, incapa*il
de a protesta "i de a+"i croi un drum prin viaţă% 5ste de o mare sensi*ilitate, înclinat spre
su(erinţă "i autocompătimire, complăc)ndu+se a (i pl)ns% Aici, ca "i în cazurile precedente,
studiind "i e.ers)nd mi"carea "i poziţia (inală veţi e.perimenta tripla sa in(luenţă asupra
psi$icului vostru% Tre*uie să reţineţi în mod o*li'atoriu că toate mi"cările "i interpretările lor,
a"a cum s+au demonstrat, sunt numai e.emple ale unor cazuri posi*ile, întru nimic o*li'atorii
pentru apropierea voastră individuală Mîn căutarea unor mi"cări cuprinzătoareO% Să le numim
$esturi &siholo$ice M/%P%O, căci scopul lor este de a in(luenţa, de a modela "i armoniza
întrea'a voastră viaţă interioară cu scopurile "i intenţiile sale artistice%
1i acum să trecem la pro*lema aplicării /%P% la munca pro(esională% Aveţi în (aţă o
piesă în care aveţi "i voi un rol% u e încă dec)t lucrare literară (ără viaţă% 5ste sarcina voastră
"i a partenerilor de a trans(orma lucrarea într+o piesă vie, scenică, a artei teatrale% ?e aveţi de
(ăcut pentru a îndeplini această sarcinăI &ncepeţi prin a (ace o primă tentativă de investi'aţie a
persona#ului, să+l pătrundeţi, pentru a "ti pe cine veţi reprezenta pe scenă% Puteţi (ace aceasta
(olosind ')ndirea analitică sau aplic)nd /%P% &n primul caz ale'eţi un drum lun' "i 'reu, căci
raţiunea –vor*ind în 'eneral+ nu este destul de ima'inativă, e prea rece "i a*stractă% 5a poate
slă*i "i împiedica ast(el, pentru multă vreme, capacitatea voastră de a #uca% Tre*uie să (i
o*servat (aptul că, cu c)t mintea voastră „"tie” mai multe despre persona#, cu at)t mai puţin
sunteţi voi în stare să+l reprezentaţi% Aceasta este o le'e psi$olo'ică% Puteţi să "tiţi prea *ine
care sunt sentimentele "i dorinţa persona#ului vostru, dar numai această "tiinţă nu vă (ace în
stare să resimţiţi cu adevărat dorinţele sale "i nici să+i retrăiţi emoţiile cu sinceritate pe scenă%
5 ca "i c)nd ai "ti totul despre o anumită "tiinţă sau artă "i ai i'nora+o în sine% !esi'ur că
mintea poate să (ie "i vă va (i de mare a#utor pentru a evalua, corecta, veri(ica, pentru a aduna
"i o(eri su'estii, dar nu va (ace toate acestea înainte ca intuiţia voastră creatoare să se (i
:D
a(irmat "i să+"i (i spus din plin cuv)ntul% u tre*uie să vă pună în încurcătură (aptul că
raţiunea sau intelectul ar tre*ui să (ie îndepărtate în pre'ătirea rolului, acesta este doar un
avertisment să nu apelaţi la ele, să nu vă puneţi speranţele în ele, ci să le lăsaţi să răm)nă în
a(ară, la su*sol, pentru a nu impune "i a vă încurca în e(ortul creator% !ar dacă ale'eţi o altă
cale mai productivă, dacă aplicaţi /%P% pentru a studia persona#ul, recur'eţi direct la (orţele
voastre creatoare "i nu deveniţi un actor „tocilar” sau rutinat% u puţini actori s+au între*at0
„?um pot să 'ăsesc /%P% (ără ca, înainte de aceasta, să cunosc caracterul persona#ului, dacă
(olosirea intelectului nu se recomandăI”
!upă rezultatele e.erciţiilor precedente tre*uie să admiteţi că intuiţia voastră,
ima'inaţia creatoare "i viziunea artistică vă dau întotdeauna, p)nă la urmă, o oarecare idee
despre ce este persona#ul, acoperind c$iar "i prima voastră înt)lnire cu el% Aceasta poate (i o
'$icitoare, dar vă puteţi spri#ini pe ea "i o puteţi (olosi drept tram*ulină pentru prima
încercare de a construi /% P% &ntre*aţi+vă care poate (i principala tendinţă a persona#ului "i
c)nd 'ăsiţi răspunsul, c$iar dacă acesta nu este dec)t o su'estie Mo aluzieO, începeţi construirea
cu /%P% *ucată cu *ucată, (olosind la început numai m)na "i *raţul% ,e puteţi repezi înainte în
mod a'resiv, str)n')nd pumnii dacă tendinţa treze"te în voi impulsul de a prinde sau a în"(ăca
Mlăcomie, avariţie, z')rcenieOK sau le puteţi întinde încet, cu 'ri#ă, cu reţinere "i cu precauţie,
dacă persona#ul mer'e *)#*)ind, sau caută în')ndurat "i neîncrezător în sineK sau puteţi ridica
în sus am)ndouă *raţele, sprinten "i u"or, cu palmele desc$ise în cazul în care intuiţia vă
spune că persona#ul vrea să primească sau să implore, să venereze ceva% Sau poate că veţi vrea
să le îndreptaţi în #os, aspru, cu palmele întoarse spre păm)nt, cu de'etele încovoiate ca ni"te
'$eare 'ata să s()"ie în cazul în care persona#ul vrea să strivească, să posede%
Adată pornit pe acest drum, nu o să vi se mai pară 'reu Mlucru care se va înt)mpla de la
sineO să e.tindeţi "i să a#ustaţi mi"carea la umeri, la ')t, la poziţia capului "i a torsului, la
picioare, p)nă c)nd între'ul trup va (i ast(el cuprins% ,ucr)nd în acest (el veţi descoperi
cur)nd că ceea ce aţi '$icit că e o tendinţă a persona#ului a (ost adevărat% ?$iar /%P% vă vor
conduce la această descoperire, (ără ca în rol să se amestece prea mult raţiunea% @neori s+ar
putea să simţiţi nevoia să (aceţi /%P% pornind nu de la o poziţie neutră ci de la una pe care o
su'erează persona#ul% Să luăm cel de+al doilea /%P% care e.primă o completă desc$idere "i
e.pansiune% Persona#ul poate (i introspectiv sau introvertit "i tendinţa lui principală se poate
de(ini ca o nevoie de a (i desc$is la in(luenţele venite de sus% &n acest caz puteţi porni de la o
poziţie mai mult sau mai puţin înc$isă, în loc să porniţi de la una neutră% &n ale'erea poziţiei
de plecare sunteţi desi'ur tot at)t de li*eri ca "i în crearea oricărui /%P% ?ontinuaţi acum să
dezvoltaţi /%P% corect)ndu+l "i îm*o'ăţindu+l, adău')ndu+i toate calităţile pe care le 'ăsiţi în
persona#, conduc)ndu+l încet spre per(ecţiune% !upă o scurtă e.perienţă veţi (i în stare să
:9
'ăsiţi /%P% corect dintr+o dată, tre*uind doar să+l îm*o'ăţiţi, acord)ndu+l cu voi sau cu simţul
vostru îndrumător, în timp ce+l conduceţi spre versiunea (inală% -olosind /%P% ca pe un mi#loc
de e.ploatare a persona#ului, (aceţi acum mai mult ca oric)nd% Bă pre'ăţiţi să+l #ucaţi%
5la*or)nd, per(ecţion)nd, îm*o'ăţind "i e.ers)nd /%P% aţi devenit persona#ul însu"i% Boinţa "i
simţămintele voastre sunt trezite "i puse în mi"care% ?u c)t pro'resaţi în această muncă, cu
at)t /%P% vă dezvăluie în mai mare măsură persona#ul în (ormă condensată, (ăc)ndu+vă
posesorul "i stăp)nul vieţii interioare, de nesc$im*at, a rolului%
!upă ce aţi asimilat conţinutul unui /%P% "i aţi lucrat apoi între'ul rol în acest spirit,
pre'ătirea detaliilor în repetiţiile pe scenă va deveni o sarcină u"or de îndeplinit% u va mai
tre*ui să vă a*ateţi "i să *)#*)iţi (ără ţintă, a"a cum se înt)mplă c)nd încercaţi să îm*răcaţi
rolul cu carne, s)n'e, tendoane, (ără să+i (i 'ăsit înt)i "ira spinării% /%P% va da această coloană
verte*rală% 5ste calea cea mai u"oară, cea mai scurtă "i cea mai artistică de a trans(orma o
creaţie literară într+o piesă de artă teatrală% P)nă aici am vor*it de /%P% ca (iind aplica*il
între'ului rol% !ar îl puteţi (olosi tot a"a de *ine pentru oricare alt se'ment al rolului, pentru
scene separate sau pentru monoloa'e, dacă doriţi, sau pentru (raze separate% ?alea de a 'ăsi
"id e a aplica /%P% în aceste momente scurte este aceea"i ca "i pentru între'ul persona#% !acă
aveţi îndoială asupra (elului cum ar tre*ui să împăcaţi caracterul 'eneral al /%P% Mc$eiaO
între'ului rol, pentru scene separate, următorul e.emplu va clari(ica acest punct% =ma'inaţi+vă
trei persona#e di(erite0 4amlet, -alsta(( "i Malvolio% -iecare dintre ei se în(urie, devine
')nditor sau se porne"te pe r)s% 5i nu vor (ace însă aceste lucruri în acela"i (el pentru că sunt
caractere di(erite% !eose*irile dintre ei vor in(luenţa supărarea, starea de meditaţie sau r)sul
lor% Acela"i lucru se va înt)mpla "i cu /%P% Mc$eiaO care va in(luenţa toate /%P% mai mici,
particulare, sensi*ilitatea voastră *ine dezvoltată pentru /%P% Mvezi e.erciţiul care urmeazăO vă
va arăta în mod intuitiv ce nuanţe tre*uie 'ăsite Mela*orateO în /%P% minore pentru a le (ace să
rimeze cu /%P% ?$eie% ?u c)t veţi lucra mai mult pentru /%P%, cu at)t vă veţi da mai mult
seama c)t sunt de mlădioase "i ce posi*ilităţi nelimitate au de a le colora cum vă place% ?eea
ce pare o pro*lemă insolu*ilă pentru mintea uscată "i calculată e rezolvat în modul cel mai
simplu de intuiţia creatoare "i de ima'inaţie, din care izvorăsc /%P% Pe de altă parte, vă puteţi
(olosi de aceste /%P% minore numai at)ta vreme c)t e necesar pentru studierea scenei,
monolo'ului etc% 1i după aceea le puteţi părăsi cu totul% !ar /%P% c$eie al persona#ului va
răm)ne mereu în voi%
A altă între*are ce se poate na"te în voi este0 „?ine îmi poate spune dacă /%P% pe care
l+am 'ăsit este cel mai adecvat persona#uluiI” Răspunsul0 imeni dec)t voi în"ivăG 5l este
propria voastră creaţie li*eră prin care se e.primă individualitatea voastră% 5ste adecvat dacă
vă mulţume"te ca arti"ti% Totu"i, re'izorul este îndreptăţit să vă su'ereze sc$im*ări la /%P% care
LS
le+aţi 'ăsit% Sin'ura pro*lemă pe care v+o puteţi pune în această situaţie este dacă (aceţi corect
sau nu /%P%, adică dacă ţineţi sau nu seama de toate condiţiile necesare pentru o asemenea
mi"care% Să vedem care sunt aceste condiţii% 5.istă două (eluri de mi"cări% @na pe care o
(olosim în am*ele situaţii – acţion)nd în viaţă sau pe scenă +, aceasta este mi"carea naturală,
uzuală% ?ealaltă este ceea ce am putea numi o mi"care ar$etipală Mori'inalăO, o mi"care ce
poate servi ca model ori'inal pentru toate mi"cările posi*ile de acela"i (el% /%P% aparţine celui
de+al doilea (el% Mi"cările o*i"nuite, de (iecare zi, sunt incapa*ile să ne activeze voinţa pentru
că ele sunt prea limitate, prea sla*e "i particularizate% 5le nu umplu între'ul corp, psi$ic "i
su(let, în timp ce /%P% ca ar$etip le cuprinde pe toate% B+aţi pre'ătit să (aceţi mi"cări ar$etipale
c)nd, în e.erciţiul =, aţi învăţat să (aceţi mi"cări lar'i, ample, (olosind ma.imum de spaţiu din
#urul vostru%
/%P% tre*uie să (ie puternic pentru a putea activa "i mări puterea voastră de voinţă, dar
nu tre*uie (ăcut (olosind o construcţie musculară mai mare dec)t e nevoie căci ea va slă*i
mi"carea e.act c)nd îi măre"te (orţa% >ineînţeles că dacă /%P% vostru este violent, asemeni
celui pe care l+am ales ca prim e.emplu, atunci nu puteţi evita (olosirea (orţei musculareK dar
c$iar în acest caz, reala tărie a mi"cării este mai mult psi$olo'ică dec)t (izică% /)ndiţi+vă la o
mamă iu*itoare str)n')ndu+"i copilul la s)n, cu toată marea putere a iu*irii materne, "i totu"i
mu"c$ii ei sunt complet rela.aţi% !acă aţi e.ersat cu 'ri#ă mi"cările de modelare, plutire, z*or
"i iradiere Mvezi cap% =O, veţi "ti că adevărata tărie nu are nimic de a (ace cu puterea istovitoare
a mu"c$ilor% &n ultimele noastre două e.emple MC "i ;O am spus că persona#ele sunt mai mult
sau mai puţin sla*e% Acum se poate na"te între*area dacă nu cumva mi"carea în sine "i+ar
putea pierde "i ea (orţa în crearea unui persona# sla*% Răspunsul este0 în niciun cazG /%P%
tre*uie să răm)nă întotdeauna puternic, iar slă*iciunea tre*uie privită numai ca un atri*ut al
lui% Ast(el, (orţa psi$ică a lui /%P% M'estul psi$olo'icO va avea de su(erit mici sc$im*ări după
cum îl veţi (ace politicos, cu tandreţe, cu căldură, cu dra'oste, sau cu calităţi cum sunt lenea,
o*oseala, com*inate cu slă*iciune% 1i apoi, actorul "i nu persona#ul (ace /%P% puternic iar
persona#ul "i nu actorul este cel o*osit, cel sla*% Mai departe, /%P% tre*uie să (ie c)t se poate de
simplu pentru că misiunea lui este de a îndruma psi$olo'ia intrinsecă a persona#ului, într+o
(ormă u"or de controlat, de a+l restr)n'e la esenţă% @n /%P% complicat nu poate (ace acest
lucru% @n adevărat /%P% tre*uie să (ie ca o trăsătură de căr*une pe p)nza unui artist înainte de
a se apuca de amănunte% 5ste, ca să zicem a"a, o selectare pe care se va ridica ar$itectura
complicată a persona#ului% /%P% tre*uie să ai*ă o (ormă (oarte clară "i *ine de(inită% Arice
trăsătură va'ă e.istentă în el vă va dovedi că nu este încă esenţa, inima, miezul persona#ului
asupra căruia lucraţi% Simţul (ormei, amintiţi+vă, era implicat în e.erciţiul de modelare, plutire
"i alte mi"cări Mcap% =O% 5ste (oarte important "i tempo+ul în care e.ersaţi /%P% după ce l+aţi
L8
'ăsit% -iecare trece prin viaţă într+un tempo di(erit% Aceasta depinde mai ales de
temperamentul "i de soarta unui om% Acela"i lucru se poate spune "i despre persona#ele din
piese% Tempo+ul 'eneral în care trăiesc ele depinde, în mare măsură, de i(ter&retarea voastră%
Acela"i /%P% (ăcut în tempo+uri di(erite î"i poate sc$im*a toate datele, puterea de voinţă "i
suscepti*ilităţile după coloraturi di(erite% ,uaţi oricare din e.emplete o(erite de /%P% "i
încercaţi să+l (aceţi mai înt)i într+un tempo lent "i apoi într+unul mai rapid% Studiaţi mi"carea
din primul e.emplu% &ncetinind tempo+ul, el c$eamă la lumină în ima'inaţia voastră un
caracter dictatorial, un ')nditor a*il, capa*il să plănuiască într+un anumit (el, ră*dător "i
stăp)n pe sine% -ăcut repede, într+un tempo săltăreţ, el devine un caracter crud, criminal, cu o
voinţă neîn(r)nată, incapa*il de a se purta raţional% Multe din trans(ormările prin care trec
persona#ele în cursul piesei pot (i e.primate numai prin sc$im*are de tempo în '%p% pe care l+
aţi 'ăsit pentru ele% MPro*lema tempo+ului pe scenă va (i discutată mai t)rziu%O
A#un')nd la limita (izică a '%p+ului, c)nd trupul vostru nu se poate e.tinde mai mult,
tre*uie să încercaţi încă pentru o clipă M8S, 8C secundeO să depă"iţi limitele lui, iradiindu+i
puterea "i calităţile în direcţia indicată de /%P% Această iradiere va întări mult adevărata (orţă a
mi"cării, (ăc)nd+o să ai*ă o mare in(luenţă asupra vieţii voastre interioare% A mer'e înainte
este condiţia minimă de care tre*uie să ţină seama pentru a crea un '%p% corect% Sarcina voastră
va (i de acum înainte să dezvoltaţi o (ină sensi*ilitate a mi"cării pe care o (aceţi%
E*ECI+IUL *VI
,uaţi ca ilustrare '%p% al adunării calme în voi în"ivă% /ăsiţi o propoziţie care să+i
corespundă% Aceasta poate (i0 „Breau să (iu MlăsatO sin'ur%” Repetaţi cuvintele împreună cu
'estul, în a"a (el înc)t calitatea voinţei stăp)nite "i a calmului să pătrundă în psi$icul vostru "i
în voce% Apoi începeţi să (aceţi u"oare mi"cări de sc$im*are în /%P% !acă, să zicem, poziţia
capului a (ost ridicată, aplecaţi+l u"or în #os "i întoarceţi privirea în aceea"i direcţie% ?e
sc$im*are a produs aceasta în psi$olo'ia voastrăI Aţi simţit cumva că la calitatea de calm s+a
adău'at o u"oară insistenţă, încăpăţ)nareI -aceţi o nouă sc$im*are% !e data aceasta îndoiţi
u"or 'enunc$iul drept trec)nd 'reutatea trupului pe piciorul st)n'% /%P% poate căpăta acum o
nuanţă de a*andon% Ridicaţi m)inile la *ăr*ie "i calitatea a*andonului se va întări "i veţi (i
pătrun"i de noi nuanţe ca inevita*ilitatea "i sin'urătatea% ,ăsaţi capul pe spate "i înc$ideţi
oc$ii0 pot apărea calităţi de durere "i apăsare% &ntoarceţi palmele în a(ară0 autoapărarea%
Aplecaţi capul într+o parte0 autocompătimirea% &ndoiţi cele trei de'ete de la (iecare m)nă0
poate să apară o u"oară nuanţa de umor% ,a (iecare sc$im*are spuneţi aceea"i propoziţie ca să
o acordaţi cu mi"carea% u uitaţi că aceste e.emple nu sunt dec)t o mică parte din
e.perienţele pe care le poate inspira /%P% 1irul lor poate (i nelimitat% -iţi întotdeauna li*eri în
LH
interpretarea mi"cărilor "i a sc$im*ărilor lor% ?u c)t mi"carea va (i mai (ină, cu at)t va (i mai
ascuţită sensi*ilitatea pe care o va dezvolta în voi%
?ontinuaţi aceste e.erciţii p)nă c)nd corpul – poziţia capului, a umerilor, a ')tului,
mi"carea *raţelor, a m)inilor, a de'etelor, a coapselor, a torsului, picioarelor, direcţia privirii –
va dezvolta în voi reacţii psi$ice corespunzătoare% ,uaţi un '%p%, e.ersaţi+l o vreme în tempo
rar "i cre"teţi apoi 'radat, p)nă a#un'eţi la cel mai rapid tempo cu putinţă% &ncercaţi să
e.perimentaţi toate reacţiile psi$ice pe care le inspiră (iecare 'rad de 'ră*ire a mi"cării Mputeţi
(olosi pentru început e.emplele su'erate mai susO% Pentru (iecare 'rad de 'ră*ire 'ăsiţi o nouă
propoziţie potrivită "i spuneţi+o în timp ce (aceţi mi"carea% Acest e.erciţiu asupra sensi*ilităţii
vă va mări mult, între timp, "i simţul armoniei, psi$icul "i vor*irea% ?)nd acestea vor (i
dezvoltate la nivel înalt, veţi putea spune0 „&mi simt trupul "i vor*irea ca o continuare directă
a psi$icului% ,e simt ca pe ni"te părţi vizi*ile "i auzi*ile ale su(letului%” ?ur)nd veţi o*serva
că, în timp ce acţionaţi, în timp ce vă vedeţi de tre*uri, în timp ce spuneţi te.tul, (ăc)nd
'esturi simple, (ire"ti, /%P% este într+un (el mereu prezent în spatele ')ndurilor voastre% 5l vă
a#ută "i vă conduce ca un îndrumător nevăzut, prieten "i '$id, care nu va înt)rzia să vă inspire
atunci c)nd aveţi nevoie de aceasta mai mult dec)t orice% Bă păstrează creaţia într+o (ormă
condensată "i cristalizată% Beţi o*serva, de asemenea, că viaţa interioară puternică "i colorată
pe care aţi c$emat+o prin /%P% vă dă o mai mare e.presivitate, oric)t de rezervat "i economic
v+ar (i #ocul% Mu cred că e nevoie să speci(ic (aptul că /%P% nu tre*uie niciodată arătat
auditoriului, tot a"a cum la un ar$itect nu a"teaptă nimeni să arate pu*licului sc$elăria
construcţiei în locul lucrării terminate% /%P% este sc$eletul rolului "i tre*uie să răm)nă
„secretul” vostru te$nic% !acă e.ersaţi în 'rup (olosind di(erite '%p% pentru (iecare participant,
pe l)n'ă e.erciţiile începute cu e.emplul Q se recomandă următorul lucru0 Ale'eţi o
propoziţie scurtă "i spuneţi+o lu)nd di(erite atitudini (ire"ti sau (ăc)nd di(erite 'esturi zilnice
Mnu /%P%O% Acestea pot consta din a "edea, a sta în picioare, a vă plim*a în #urul camerei, a vă
spri#ini de perete, a privi pe (ereastră, a desc$ide sau a înc$ide u"a, a itra sau a părăsi o
cameră, a lua, a pune #os sau a arunca un o*iect "i a"a mai departe% -iecare mi"care sau poziţie
a corpului care treze"te o anumită stare psi$ică vă va dicta cum tre*uie spusă propoziţia, cu ce
intensitate, calitate "i în ce tempo% Sc$im*aţi poziţiile sau mi"cările, dar spuneţi aceea"i (rază
de (iecare dată% Bă creaţi în voi simţul armoniei dintre trup, psi$ic "i vor*ire%
Acum, după ce am dezvoltat su(icient e.presivitatea, încercaţi să creaţi "i o serie de
/%P% pentru persona#ele deose*ite, o*serv)nd toate condiţiile descrise mai înainte0 ar$etip,
(orţă, simplitate etc% ,a început luaţi persona#e din piese, literatură sau istorie, 'ăsiţi '%p%
pentru oameni pe care îi cunoa"teţi *ine, apoi pentru oameni pe care i+aţi înt)lnit înt)mplător
"i pentru scurtă vreme pe stradă% &n s()r"it, creaţi persona#e din ima'inaţie "i 'ăsiţi '%p% pentru
L:
ele% ?a o treaptă următoare a acestui e.erciţiu, ale'eţi un persona# dintr+o piesă pe care n+aţi
văzut+o "i in care nu aţi #ucat% /ăsiţi "i ela*oraţi un '%p% pentru el% Asimilaţi+l complet "i apoi
încercaţi să repetaţi o sin'ură scenă din piesă pe *aza /%P% M!acă e posi*il cu partenerO 1i
acum ar (i necesar c)teva cuvinte de înc$eiere despre Tempo% ?oncepţia noastră o*i"nuită
despre tempo pe scenă nu (ace distincţie între tempo+ul interior "i cel e.terior% Tempoul
interior poate (i de(init ca o sc$im*are rapidă sau înceată de ')nduri, ima'ini, amintiri, vreri,
impulsuri etc% Tempo+ul e.terior se e.primă în acţiuni sau vor*ire rapidă sau înceată% Pe
scenă, tempo+urile interioare "i cele e.terioare pot mer'e împreună% !e e.emplu0 o anumită
persoană a"teaptă cu neră*dare ceva sau pe cineva% =ma'inile în mintea sa se urmăresc una pe
alta într+o succesiune rapidă, ')ndurile "i dorinţele p)lp)ie 'onindu+se una pe alta, apăr)nd "i
dispăr)ndK voinţa sa este a'itată la culme "i totu"i, în acela"i timp, aceea"i persoană se poate
controla în a"a (el înc)t ţinuta sa e.terioară, mi"cările "i vor*irea îi vor răm)ne calme "i în
tempo rar% @n tempo e.terior rar poate mer'e m)nă în m)nă cu un tempo interior rapid, sau
invers% 5(ectul celor două tempo+uri contrastante, e.ist)nd simultan pe scenă, (ace o impresie
puternică asupra auditoriului% u con(undaţi tempo+ul rar cu &asivitatea sau cu un (el de
ener'ie în interior% Aric)t de rar ar (i tempo+ul pe care îl (olosiţi pe scenă, voi în"ivă, ca arti"ti,
tre*uie să (iţi întotdeauna activi% Pe de altă parte, tempo+ul rapid al spectacolului nu tre*uie să
devină 'ra*ă evidentă sau o tensiune psi$ică "i (izică inutilă% @n trup (le.i*il, *ine antrenat,
ascultător, "i o te$nică *ună de vor*ire vă vor a#uta să evitaţi această 're"eală (ăc)nd posi*ilă
corectura "i (olosirea simultană a două tempo+uri contrastante%
E*ECI+IUL *VII
-aceţi o serie de e.erciţii cu tempo+uri interioare "i e.terioare di(erite "i contrastante%
!e e.emplu0 un mare $otel noaptea% 4amalii, cu o*i"nuitele lor mi"cări rapide "i
îndem)natice, cară *a'a#ele de la elevator, le scot a(ară "i le pun în automo*ile care a"teaptă "i
care tre*uie să se 'ră*ească pentru a prinde trenul de seară% Tempo+ul e.terior al $amalilor
este rapid, dar ei sunt indi(erenţi la în'ri#orarea musa(irilor care se impacientează a(ară%
Tempo+ul interior al $amalilor este lent% Musa(irii care pleacă, dimpotrivă, încearcă să+"i
păstreze calmul e.terior% &n interior sunt în'ri#oraţi, tem)ndu+se că vor pierde trenul% Tempo+ul
lor e.terior este lent, iar cel interior este rapid%
Pentru e.erciţiile următoare aţi putea (olosi e.emplele din e.erciţiul J==% /ăsiţi piesa,
propun)ndu+vă să încercaţi a 'ăsi di(erite tempo+uri în di(erite com*inaţii%
LL
Rezumat asupra 'estului psi$olo'ic M/%P%O0
8% /%P% activează puterea noastră de voinţă, îi dă o direcţie precisă, treze"te
simţămintele "i ne dă o viziune condensată a persona#ului%
H% /%P% tre*uie să (ie ar$etipal,puternic, simplu "i *ine modelat% 5l tre*uie să
iradieze "i să (ie (ăcut corect%
:% !ezvoltaţi în /%P% sensi*ilitatea%
L% -aceţi distincţia între tempoul interior "i cel e.terior%
LC
CAPITOLUL VI
PE"O4A: !I CAACTEI6AE
Trans(ormarea este cea după care t)n#e"te
actorul, în mod con"tient sau incon"tient%
1i acum să discutăm pro*lema creării persona#ului% u e.istă roluri care să poată (i
considerate „drepte”, sau in care actorul în(ăţi"ează pu*licului acela"i „tip” – el însu"i, a"a
cum este în viaţa particulară% 5.istă mai multe motive care 'enerează ne(ericite concepţii
're"ite asupra adevăratei arte dramatice, dar noi nu ne vom ocupa de ele aici% 5ste su(icient să
su*liniem (aptul că teatrul ca atare nu va cre"te "i nu se va dezvolta niciodată dacă i se va
permite acestei atitudini distructive de „autoe.$i*are”, de#a ad)nc înrădăcinată, să prospere%
-iecare artă serve"te scopului de a descoperi "i releva orizonturi noi ale (iinţei umane% @n
actor nu poate da pu*licului revelaţii noi etal)ndu+se pe sine însu"i pe scenă% ?e aţi spune de
un scriitor care, în toate piesele, (ără e.cepţie, s+ar dramatiza pe sine însu"i în rolul principal,
sau de un pictor incapa*il de altceva dec)t de autoportreteI A"a cum nu veţi înt)lni în viaţă
doi oameni la (el, tot a"a în piesele de teatru nu veţi înt)lni două roluri identice% ?eea ce
constituie di(erenţa dintre ele le (ace să (ie caractere "i va (i un *un punct de pornire pentru
actor% ?a să do*)ndească o primă idee pentru rolul ce îl are de #ucat, actorul tre*uie să se
între*e0 „?are este di(erenţa, oric)t de su*tilă sau nevinovată ar (i, între mine "i persona# a"a
cum îl descrie te.tulI” -ăc)nd ast(el, nu numai că veţi arde dorinţa de a vă (ace în mod repetat
autoportretul, dar veţi descoperi "i caracteristicile psi$olo'ice principale ale persona#ului%
Apoi, vă a(laţi în (aţă necesităţii de a încorpora aceste trăsături caracteristice care (ormează
di(erenţa dintre voi "i persona#% ?um vă veţi apropia de această sarcinăI ?alea cea mai scurtă,
artistică "i amuzantă, de a vă apropia de ea este de a $%si u( tru& i'a$i(ar &erso(a;ului
vostru% =ma'inaţi+vă că tre*uie să #ucaţi un persona# lene", indolent "i st)n'aci Mat)t psi$ic c)t
"i (izicO% Aceste trăsături nu tre*uie neapărat su*liniate sau e.primate em(atic, ca în comedie%
5le se pot arăta ca simple, impercepti*ile, aproape indicaţii, "i totu"i ele sunt trăsături
caracteristice, tipice, ale persona#ului, care nu tre*uie omise% =mediat ce aţi e.tras aceste
aspecte "i date ale persona#ului, comparat cu voi în"ivă, încercaţi să vă ima'inaţi ce (el de trup
ar putea avea un asemenea om lene", indolent "i încet% Poate veţi 'ăsi că are un trup plin,
îndesat, scurt, cu umerii căzuţi, ')tul #os, *raţe lun'i care at)rnă cu indi(erenţă "i un cap mare
"i 'reoi% Acest corp este, desi'ur, departe de a se asemăna cu al vostru% Totu"i tre*uie să arătaţi
"i să vă mi"caţi ca el% ?um veţi (ace să realizaţi o adevărată asemănareI =ată cum0 începeţi să
vă ima'inaţi că în acela"i spaţiu pe care îl ocupaţi cu propriul vostru corp e.istă "i un altul –
trupul ima'inar al persona#ului pe care tocmai l+aţi creat în minte% Bă îm*răcaţi cu acest corp,
că "i cum ar e.istaK îl puneţi ca pe un ve"tm)nt% ?are va (i rezultatul acestei mascaradeI !upă
L;
o clipă, poate într+o stră(ul'erare, veţi începe să simţiţi "i să ')ndiţi despre voi în"ivă ca
despre o alt% &ersoa(%% Această e.perienţă este (oarte asemănătoare cu cea a unei adevărate
mascarade% Aţi o*servat vreodată în viaţa voastră de toate zilele c)t de di(erit vă simţiţi în
ve"minte di(eriteI u sunteţi „altcineva” atunci c)nd purtaţi o căma"ă de noapte dec)t atunci
c)nd sunteţi în $aine de seară, c)nd purtaţi un costum vec$i "i uzat sau unul nou+nouţI !ar „a
purta” un alt corpI &nseamnă mult mai mult dec)t a purta indi(erent ce costum sau
îm*răcăminte% Această opţiune a (ormei (izice ima'inare a persona#ului in(luenţează asupra
psi$icului vostru de zeci de ori mai mult dec)t orice îm*răcăminteG ?orpul ima'inar stă ca "i
cum ar e.ista între corpul vostru real "i psi$ic, in(luenţ)ndu+le pe am)ndouă cu aceea"i putere%
Pas cu pas, începeţi să vă mi"caţi, să vor*iţi "i să vă simţiţi în acord cu el% ?a să spunem a"a,
persona#ul locuie"te în voi Msau, dacă pre(eraţi, voi locuiţi în elO% ?)t de puternic e.primaţi
datele tipului vostru ima'inar, în timp ce #ucaţi, aceasta depinde de 'enul piesei "i de propriul
vostru 'ust "i dorinţă% !ar, în orice caz, întrea'a voastră (iinţă psi$ică "i (izică va (i sc$im*ată,
c$iar posedată de persona#% ?)nd este într+adevăr adoptat "i e.ersat, trupul ima'inar pune în
acţiune voinţa "i simţămintele voastre Male actoruluiO, le armonizează cu vor*irea "i mi"carea
caracteristice lui, trans(ormă actorul într+o altă persoană% Simpla discutare a persona#ului,
analiza sa mintală, poate produce acest e(ect mult dorit, pentru că raţiunea, oric)t de a*ilă ar
(i, vă va lăsa rece "i pasiv, pe c)nd trupul ima'inar are putere de a apela direct la voinţa "i
simţămintele voastre% ?onsideraţi crearea "i adoptarea unui persona# ca pe un #oc simplu "i
rapid% „3ucaţi+vă” cu corpul ima'inar, sc$im*)ndu+l "i pre(ăc)ndu+l p)nă c)nd sunteţi pe
deplin mulţumit de opera voastră% u veţi pierde niciodată în acest #oc, dacă neră*darea nu vă
va *iciui rezultatul% atura voastră artistică e sortită să (ie t)r)tă de neră*dare dacă o (orţaţi
prin „reprezentarea” prematură a corpului ima'inar% &nvăţaţi să credeţi în el pe deplin "i nu vă
va trăda% u e.a'eraţi peste măsură violent)nd, (orţ)nd "i încerc)nd aceste inspiraţii su*tile
care „vă vin de la noul trup”% 1i numai c)nd începeţi să vă simţiţi a*solut li*eri, adevăraţi "i
(ire"ti în (olosirea lui, puteţi să începeţi să reprezentaţi persona#ul cu trăsăturile "i acţiunile lui,
acasă sau pe scenă% &n unele cazuri veţi 'ăsi că e su(icient să (olosiţi numai trupul ima'inar Mo
parte din elO – *raţele lun'i "i at)rn)nde, de e.emplu, pot să vă sc$im*e deodată întrea'a
psi$olo'ie "i să dea propriului vostru trup statura necesară% !ar să aveţi 'ri#ă întotdeauna ca
-(trea$a voastr% fii(ţ% să se trans(orme în persona#ul pe care tre*uie să îl reprezentaţi%
5(ectul corpului ima'inar va (i întărit "i va căpăta nuanţe nea"teptate dacă îi adău'aţi centrul
ima'inar Mvezi cap% =O% At)ta vreme c)t centrul răm)ne în mi#locul pieptului vostru Msocotiţi că
e plasat cu c)ţiva centimetri mai ad)ncO, veţi simţi că sunteţi în ea voi în"ivă "i încă în deplină
stăp)nire de sine, doar ceva mai ener'ici, mai armonio"i, "i trupul vostru apropiindu+se de
tipul „ideal”% !ar îndată ce veţi încerca să mutaţi centrul în alt loc, în interiorul sau e.teriorul
LQ
trupului, veţi simţi că se sc$im*ă c)nd intraţi într+un corp ima'inar% Beţi o*serva că centrul
este capa*il să atra'ă "i să concentreze întrea'a (iinţă într+un sin'ur loc din care radiază "i
emană activitatea voastră% !acă pentru a ilustra aceasta aţi mutat centrul din piept în cap, veţi
*ă'a de seamă că elementul ')nd a început să #oace un rol caracteristic în #ocul vostru% !in
locul său în cap, centrul ima'inar va începe deodată sau treptat să coordoneze toate mi"cările,
să in(luenţeze întrea'a atitudine (izică, să vă motiveze comportarea, acţiunile "i vor*irea "i vă
va acorda psi$icul în a"a (el înc)t, cu totul (iresc, veţi începe să aveţi senzaţia că elementul
')nd este important "i indispensa*il creaţiei voastre% !ar, indi(erent unde veţi pune centrul, el
va produce un e(ect cu totul di(erit imediat ce îi veţi sc$im*a calitatea% u este su(icient să+l
a"ezaţi în cap, de e.emplu, "i apoi să+l lăsaţi acolo să+"i vadă de trea*ă% Tre*uie să+l stimulaţi
mai departe, investindu+l cu calităţi variate, după dorinţa voastră% Pentru un om înţelept, să
zicem, vă veţi ima'ina că centrul din cap este lar', lumin)nd "i radiind, în timp ce, pentru un
tip stupid, (anatic sau înapoiat mintal, vă veţi ima'ina că centrul este mic, dur "i 'reu% Tre*uie
să (iţi li*eri "i (ără nici o reţinere în ima'inarea centrului în multe "i di(erite (eluri at)t timp
c)t variaţiile sunt compati*ile cu rolul pe care îl aveţi de #ucat% &ncercaţi c)teva e.perienţe%
Puneţi un centru moale, nu prea mic, în re'iunea a*domenului "i veţi e.perimenta un psi$ic
mulţumit de sine, păm)ntean, puţin 'reoi "i totu"i cu $az% ,ăsaţi un centru de 'reutate mic "i
'reu în v)r(ul nasului "i veţi deveni curios, cercetător, indiscret "i c$iar inoportun% Mutaţi
centrul într+unul din oc$i "i veţi o*serva c)t de repede aveţi impresia că aţi devenit "ireţi, a*ili
"i poate ipocriţi% &nc$ipuiţi+vă un centru mare, 'reu, mo$or)t "i în'lodat a"ezat în a(ara
*ătăilor inimii "i veţi avea un caracter la", nu prea cinstit, cara'$ios% @n centru localizat la
„c)teva picioare” în (aţa oc$ilor sau (runţii poate da senzaţia unei minţi ascuţite, pătrunzătoare
"i c$iar sa'ace% @n centru cald, în(lăcărat, a"ezat în inimă, poate de"tepta in voi simţăminte
eroice, cura#oase "i iu*itoare% Puteţi, de asemenea, să vă ima'inaţi un centru mo*il% ,ăsaţi+l să
se le'ene u"or în (aţa (runţii "i să vă încon#oare capul din timp în timp "i veţi trăi psi$olo'ia
unui om rătăcit dezorientat% Sau lăsaţi+l să circule în mod nere'ulat în #urul trupului, în
tempouri variate, acum ridic)ndu+se, acum pră*u"indu+se, "i e(ectul va (i (ără îndoială o
acuzaţie de into.icaţie% enumăratele posi*ilităţi vi se vor desc$ide dacă veţi e.perimenta în
(elul acesta, li*er "i #uc)ndu+vă% Bă veţi o*i"nui cu „#ocul” "i+l veţi practica "i aprecia at)t
pentru plăcerea c)t "i pentru marea sa valoare practică% ?entrul ima'inar vă este de (olos în
primul r)nd în ce prive"te persona#ul în totalitatea sa% !ar îl puteţi (olosi "i pentru scene
di(erite "i mi"cări separate% Să presupunem că lucraţi la rolul lui !on Tui#ote% Bedeţi *ătr)nul
trup descărnat, lini"tit% Aveţi viziunea minţii sale no*ile, entuziaste, dar e.centrice "i u"uratice
"i vă veţi $otărî să plasaţi un centru mic, dar puternic, iradiant "i care se rote"te continuu
deasupra capului% Acesta vă poate servi pentru între'ul persona#% !ar a#un'eţi la scena în care
LD
el luptă cu ima'inarii săi du"mani "i vră#itori% ?avalerul luptă, sare în prăpăstii cu iuţeala
(ul'erului% ?entrul său, acum întunecat "i 'reu, se pră*u"e"te din înălţimi în piept
în'reun)ndu+i respiraţia% ?a o min'e le'ată de un elastic, centrul z*oară înainte "i se repede
înapoi, arunc)ndu+se la dreapta "i la st)n'a în căutarea du"manului% Sare "i ar 'one"te
cavalerul după „min'e” în toate direcţiile, p)nă ce lupta se termină% ?avalerul epuizat, centrul
se lasă încet la păm)nt "i apoi tot at)t de încet se ridică din nou la locul iniţial, radiind "i
înv)rtindu+se (ără ră'az ca "i mai înainte% !e dra'ul clarităţii vi s+au dat e.emple evidente "i
poate 'rote"ti% !ar (olosirea centrului ima'inar, în ma#oritatea cazurilor Mmai ales în piesele
moderneO, cere o aplicare mult mai (ină% Aric)t de puternică ar (i senzaţia pe care o propune
centrul, limita p)nă la care doriţi să e.teriorizaţi această senzaţie în timpul lucrului va depinde
întotdeauna de #udecata voastră% Am)ndouă, corpul ima'inar "i centrul, vă vor a#uta să credeţi%
Să vedem acum care este deose*irea dintre persona# "i între' "i caracterizarea care poate (i
de(inită ca o mică tr%s%tur% &articular% a persona#ului% A caracterizare sau trăsăturile
particulare pot să nu (ie ceva înnăscut în persona#e0 o mi"care tipică, un (el anume de a vor*i,
un o*icei ce se repetă, un anumit (el de a r)de sau o înclinare a capului "i a"a mai departe%
Aceste mici particularităţi sunt un (el de „tu"ă (inală” pe care un artist o adau'ă creaţiei sale%
=mediat ce a (ost înzestrat cu asemenea mici trăsături particulare, persona#ul pare să devină
mai viu, mai uman "i mai adevărat% Spectatorul începe să+l iu*ească "i să+l a"tepte, de îndată
ce îi atra'e atenţia% !ar, o asemenea caracterizare tre*uie să se nască din persona#ul privit „ca
un tot”, să decur'ă din partea importantă a componentei sale psi$ice% Să luăm c)teva e.emple%
@n om lene" "i (lecar, incapa*il de a munci, ar putea (i caracterizat prin *raţe lipite de trup,
uneori în un'$i drept, "i m)ini at)rn)nd moi% @n persona# lipsit de inteli'enţă în timp ce
conversează cu altcineva ar putea avea un (el caracteristic de a clipi repede din oc$i în timp
ce, împun')ndu+"i interlocutorul cu un 'est ascuţit al de'etului, ar (ace o pauză cu 'ura u"or
întredesc$isă înainte de a+"i urma ')ndurile "i a le pune în cuvinte% @n caracter încăpăţ)nat,
un certăreţ, în timp ce ascultă pe altcineva poate avea un o*icei incon"tient de a clătina u"or
capul ca "i cum ar pre'ăti un răspuns ne'ativ% A persoană con"tientă de sine î"i va plim*a
de'etele pe propriile+i $aine, #uc)ndu+se cu nasturii, îndrept)nd cutele% @n la" "i+ar putea ţine
de'etele împreunate, încerc)nd să+"i ascundă de'etele mari% @n pedant ar putea să atin'ă în
mod incon"tient o*iectele din #urul său, îndrept)ndu+le "i aran#)ndu+le mai mult sau mai puţin
simetric% @n mizantrop la (el de incon"tient va îndepărta poate de sine o*iectele din raza sa de
cuprindere% @n om nu tocmai sincer, sau viclean, ar putea căpăta o*iceiul de a arunca priviri
repezi spre tavan în timp ce vor*e"te sau ascultă% @neori, caracterizarea poate ea însă"i să
scoată deodată la lumină între'ul persona#% &n timp ce creaţi un persona# "i o caracterizare a
lui, aţi putea 'ăsi un mare a#utor "i poate multe su'estii inspirate o*serv)nd oamenii din #ur%
L9
!ar, pentru a evita o c)t de sla*ă copiere a vieţii, nu v+a" recomanda o asemenea o*servare
înainte de a (i (olosit din plin propria voastră ima'inaţie creatoare% Pe l)n'ă aceasta, spiritul
de o*servaţie se ascute mult atunci c)nd "tiţi ce căutaţi% u e nevoie să recomandăm aici
niciun (el de e.erciţiu special% Bi le puteţi inventa voi „#uc)ndu+va” cu corpul ima'inar "i cu
centrele sc$im*ătoare "i mi"cătoare, 'ăsindu+le caracterizări potrivite% Aceasta vă va a#uta
dacă pe l)n'ă „#oc” veţi încerca să o*servaţi "i să descoperiţi u(de a plecat "i ce (el de centru
are omul acesta sau celălalt în viaţa reală%
CAPITOLUL VII
CS
I47IVI7UALITATEA CEATOAE
Pentru a putea crea prin inspiraţie
tre*uie să+ţi cuno"ti propria individualitate%
Aici e nevoie de o e.plicaţie în ceea ce prive"te termenul de „individualitate creatoare
a unui artist”, a"a cum este (olosit în această carte% ?$iar "i cunoa"terea sumară a calităţilor
sale îi poate (olosi actorului care caută căi de dezvoltare li*eră a (orţelor sale interioare% !acă,
de e.emplu, doi arti"ti la (el de talentaţi ar (i ru'aţi să picteze acela"i peisa#, cu cea mai mare
e.actitate, vor rezulta două lucrări deose*ite% Motivul e clar0 (iecare din ei va picta, în mod
inevita*il, impresia pe care a (ăcut+o peisa#ul, individual, asupra (iecăruia dintre ei% @nul
poate pre(era să transmită atmos(era peisa#ului, (rumuseţea liniei sau a (ormei lui% ?elălalt va
accentua, pro*a*il, contrastele, #ocul luminii "i al um*relor, după propriul 'ust "i mod de
e.presie% -apt este că peisa#ul le va servi am)ndurora ca mediu pentru a+"i e.prima
i(dividualitatea creatoare "i deose*irile lor de vedere vor apare în lucrări% Rudol( Steiner
de(ine"te individualitatea creatoare a lui Sc$iller ca (iind caracterizată prin tendinţa morală a
poetului0 „>inele în luptă cu Răul%” Maeterlink caută su*tile nuanţe mistice în spatele tuturor
evenimentelor% /oet$e vede ar$etipuri, uni(ic)nd multitudinea (ormelor% Stanislavsc$i declară
că, în Fraţii Karamazov, !ostoievski vor*e"te despre căutarea lui !umnezeu, lucru care
înt)mplător este adevărat pentru toate romanele sale ma#ore% =ndividualitatea lui Tolstoi se
mani(estă în tendinţa spre per(ecţiune% ?e$ov se ceartă cu trivialitatea *ur'$eză a vieţii% Pe
scurt, individualitatea creatoare a (iecărui artist îl e.primă pe acesta prin ideea dominantă care
stră*ate întrea'a sa creaţie, ca un leitmotiv% Acela"i lucru tre*uie să+l spunem "i despre
individualitatea artistului actor% S+a spus "i s+a repetat că S$akespeare a creat un sin'ur
Hamlet% !ar cine va spune cu aceea"i si'uranţă ce (el de Hamlet a e.istat în ima'inaţia lui
S$akespeareI &n realitate tre*uie să (i (ost tot at)ţia 4amleţi c)ţi actori talentaţi "i inspiraţi
sunt 'ata să+"i ia răspunderea concepţiilor lor asupra persona#ului% =ndividualitatea creatoarea
(iecăruia îl va determina în mod invaria*il pe 4amlet+ul său unic% Pentru că actorul care vrea
să (ie artist pe scenă tre*uie să caute cu modestie "i îndrăzneală o interpretare individuală a
rolurilor sale% !ar cum să+"i simtă el individualitatea creatoare în momentele de inspiraţieI &n
viaţa de toate zilele ne identi(icăm cu noi în"ine, cu „eu”% Suntem prota'oni"tii lui „eu vreau”,
„eu simt”, „eu ')ndesc”% Acest „eu” îl asociem trupului nostru, îm*răcămintei, modului de
viaţă, (amiliei, stării sociale "i oricărui lucru din care se compune viaţa o*i"nuită% !ar, în
momentele de inspiraţie, „eul” artistului su(eră un (el de metamor(oză% &ncercaţi să vă amintiţi
de voi în"ivă în asemenea momente% ?e s+a înt)mplat cu eul vostru de (iecare ziI u s+a retras
oare (ăc)nd loc unui alt „eu” "i nu+l simţiti oare pe acesta ca pe adevăratul artist din voiI
!acă aţi cunoscut vreodată asemenea momente, le veţi rec$ema, pentru că, cu apariţia acestui
C8
nou „eu”, aţi simţit înainte de toate un a(lu. de (orţe nemaînt)lnite în viaţa voastră o*i"nuită%
Această (orţă vă pătrunde întrea'a (iinţă, a iradiat în #urul vostru, a umplut scena "i a z*urat
peste lumina rampei în pu*lic% 5a v+a unit cu spectatorul "i a condus spre el toate intenţiile
voastre creatoare, ')nduri, ima'ini, simţiri% Mulţumită acestei (orţe sunteţi prezenţă scenică%
Sc$im*ări considera*ile, pe care nu le puteţi a#uta prin simţire, apar în con"tiinţa voastră su*
in(luenţa acestui puternic „alt eu”% 5ste un „eu” la nivel înalt% 5l îm*o'ăţe"te "i e.tinde
con"tiinţa% &ncepeţi să deose*iţi trei stări di(erite ca (iind în voi în"ivă% -iecare dintre ele are
un caracter de(init, îndepline"te o misiune precisă "i este comparativ independentă% Să ne
oprim ca să e.aminăm aceste stări "i (uncţiile lor particulare% &n timp ce asimilaţi persona#ul
pe scenă, vă (olosiţi emoţiile, vocea, trupul mo*il% Toate acestea constituie „materialul” de
construcţie din care „eul” superior, adevăratul artist din voi, creează persona#ul pentru scenă%
„5ul” superior intră, pur "i simplu, în posesia acestui „material de construcţie”% !eîndată ce s+
a înt)mplat acest lucru, începeţi să simţiţi că staţi deasupra „eului” de toate zilele% Aceasta din
motivul că vă identi(icaţi cu acest „eu” creator, superior, care a devenit activ% Aveţi acum
cuno"tinţă de am*ele voastre „euri”, e.tinse, eul de (iecare zi e.ist)nd în voi simultan cu cel
superior% &n timp ce creaţi sunteţi două „euri” "i puteţi distin'e clar di(eritele (uncţii pe care
acestea le îndeplinesc% !e îndată ce eul superior a intrat în posesia acestui material de
construcţie, începe să+l modeleze din interior% 5l va mi"ca trupul (ăc)ndu+l sensi*il, senzitiv "i
receptiv la toate impulsurile creatoare% 5l vor*e"te cu vocea voastră, vă activează ima'inaţia
"i vă măre"te activitatea interioară% Mai mult dec)t at)t, vă dă simţăminte pure, vă (ace
ori'inal "i inventiv, vă de"teaptă "i vă menţine u"urinţa de a improviza% Pe scurt, vă pune într+
o stare creatoare% &ncepeţi să acţionaţi su* inspiraţia sa% -iecare lucru pe care îl (aceţi acum pe
scenă vă surprinde pe voi tot at)t ca "i pe spectatori% Totul pare nou "i nea"teptat% Aveţi
impresia că e spontan "i că nu (aceţi altceva dec)t să+i serviţi ca mediu de e.presie% 1i totu"i,
cu toate că „eul” superior este destul de puternic pentru a (i stăp)n pe între'ul proces de
creaţie, are "i el un călc)i al lui A$ile0 e înclinat să s(ărîme *arierele, să sară peste limitele
necesare sta*ilite în repetiţii% 5 prea neră*dător să se e.prime pe sine "i ideea sa dominantă% 5
prea li*er, prea puternic, prea in'enios, "i de aceea prea aproape de prăpastia $aosului% Puterea
inspiraţiei e întotdeauna mai intensă dec)t mi#loacele de e.presie – spune !ostoievski% 5a
tre*uie restr)nsă% Aceasta este sarcina con"tiinţei de (iecare zi% ?e tre*uie să (acă ea în timpul
acestor momente de inspiraţieI 5a controlează p)nza pe care individualitatea creatoare î"i
trasează intenţiile% 5a îndepline"te (uncţia de *un simţ re'lator al „eului” superior pentru ca
trea*a să treacă corect prin mizanscena sta*ilită, ce tre*uie păstrată nesc$im*ată "i (ără să
pre#udicieze comunicarea cu partenerii% !e asemenea, tiparul psi$olo'ic al între'ului
persona#, a"a cum l+aţi descoperit în repetiţii, tre*uie urmat cu e.actitate%
CH
Asupra *unului simţ al „eului” de (iecare zi cade sarcina de a apăra (ormele de
e.presie 'ăsite "i (i.ate pentru spectacol% Ast(el, prin cooperarea celor două con"tiinţe,
spectacolul devine posi*il% !ar unde este acea a treia con"tiinţă la care ne+am re(erit mai
înainte "i cui îi aparţineI
Purtătorul celei de+a treia con"tiinţe este „persona#ul”, a"a cum l+aţi creat voi% !e"i
este o (iinţă iluzorie, are "i el, ca "i ceilalţi, propria sa viaţă independentă "i propriul său „eu”%
=ndividualitatea noastră creatoare îl sculptează dră'ăstos în timpul spectacolului% &n pa'inile
precedente au (ost deseori (olosiţi termenii „autentic”, „artistic”, „adevărat”, pentru a descrie
simţămintele unui actor pe scenă% A cercetare mai amănunţită va arăta că simţămintele
omene"ti se despart în două cate'orii0 cele cunoscute oricui "i cele cunoscute numai artistului,
în momentele de inspiraţie creatoare% Actorul tre*uie să înveţe să recunoască trăsăturile mai
importante care le deose*esc% Simţămintele o*i"nuite, de (iecare zi, sunt alterate, stră*ătute de
e'oism, apropiate nevoilor personale, îm*i*ate, nesemni(icative "i de multe ori c$iar
inestetice "i stricate de neadevăr% 5le nu vor (i (olosite în artă% =ndividualitatea creatoare le
aruncă% 5a are la dispoziţie un alt (el de simţăminte, complet impersonale, puri(icate, eli*erate
de e'oism "i de acea estetică semni(icativă "i sunt adevărate din punct de vedere artistic% Pe
acestea vi le dăruie"te „eul” superior în timp ce vă inspiră #ocul% Tot ce trăiţi în cursul vieţii
voastre, tot ce o*servaţi "i ')ndiţi, tot ce vă (ace (ericiţi sau ne(ericiţi, toate re'retele sau
satis(acţiile, toată iu*irea sau ura voastră, toate lucrurile după care t)n#iţi sau pe care le evitaţi,
toate realizările sau nereu"itele, tot ce aţi adus în această viaţă la na"tere –temperament, talent,
înclinaţii, care răm)n ne(olosite, nedezvoltate sau supradezvoltate – toate (ac parte din a"a+
zisul a*is su*con"tient% 5le devin simţăminte în sine% Ast(el, puri(icate "i trans(ormate, ele
devin parte inte'rantă a materialului din care individualitatea voastră creatoare crează
„psi$olo'ia” su(letului ima'inar al persona#ului% !ar cine puri(ică "i trans(ormă aceste vaste
*o'ăţii ale psi$icului vostruI
Acela"i „eu” superior, individualitatea care (ace pe unii din noi arti"ti% !e aceea este
evident că această individualitate nu tre*uie să înceteze de a e.ista între momentele creatoare,
cu toate că, numai (iind creatori, devenim con"tienţi de ea% 5a, dimpotrivă, are o viaţă
intrinsecă continuă, necunoscută con"tiinţei noastre de (iecare zi% 5a continuă să+"i dezvolte
propriul ei (el de e.perienţe, acelea pe care ni le o(eră cu 'enerozitate ca inspirate pentru
activitatea noastră creatoare% 5 'reu de conceput că S$akespeare, a cărui viaţă – at)t c)t ne
este cunoscută – era neînsemnată, "i /oet$e, a cărui „parte” în viaţă a (ost at)t de plăcută "i de
împăcată, "i+au tras toate ideile creatoare numai din e.perienţa personală% &ntr+adevăr, vieţile
multor personalităţi mai mici din literatură au o(erit *io'ra(ii mult mai *o'ate dec)t cele ale
mae"trilor, "i totu"i operele lor ar suporta 'reu o comparaţie cu cele ale lui S$akespeare sau
C:
/oet$e% Acesta este 'radul de activitate interioară a „eului” superior care produce acele
simţăminte puri(icate, acesta este determinantul (inal al calităţii creaţiei tuturor arti"tilor%
Mai departe, toate simţămintele venite de la persona#, de la individualitatea voastră,
sunt nu numai puri(icate "i impersonale, dar mai au "i alte atri*ute MdouăO% =ndi(erent de c)t de
pro(unde "i convin'ătoare ar (i, aceste simţăminte sunt încă tot at)t de „nereale” ca "i
„su(letul” persona#ului însu"i% 5le vin "i se duc odată cu inspiraţia% Alt(el, ele ar deveni pentru
totdeauna ale voastre, răm)n)nd imprimate în voi după terminarea spectacolului, (ără putinţa
de a (i "terse% Ar pătrunde în viaţa zilnică, ar (i o otrăvire de e'oism "i ar deveni parte
insepara*ilă a e.istenţei voastre necreatoare, neartistice% +aţi (i în stare să deose*iţi linia de
contur dintre viaţa iluzorie a persona#ului "i viaţa voastră% &n scurt timp aţi a#un'e la ne*unie%
!acă simţămintele voastre creatoare nu ar (i „nereale”, nu aţi putea avea *ucuria creaţiei,
#uc)nd persona#e 'rosolane, vul'are sau alte caractere la (el de prime#dioase "i de puţin
plăcute%
Aici puteţi să vedeţi, de asemenea, c)t de prime#dioasă "i de neartistică este 're"eala
unor actori con"tiincio"i atunci c)nd încearcă să (olosească pe scenă simţăminte reale, de
(iecare zi, „storc)ndu+le” din ei în"i"i% Mai t)rziu sau mai devreme aceste încercări zdruncină
sănătatea, duc la (orme de isterie, în special pentru actor, la con(licte emoţionale "i la
e.tenuare nervoasă% Simţămintele reale e.clud inspiraţia "i viceversa%
?elălalt atri*ut al simţămintelor creatoare este că ele sunt capa*ile de compasiune%
„5ul” vostru superior înzestrează persona#ul cu simţăminte creatoare "i, pentru că este, în
acela"i timp, capa*il să+"i o*serve creaţia, el are compasiune pentru persona#ele sale "i pentru
destinele lor%
CL