You are on page 1of 216

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ - BUCUREŞTI
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ


Prof. dr. Ana - Felicia Iliescu
Conf. dr. Monica Dumitraşcu







ÎNDRUMĂTOR PENTRU INIŢIEREA ÎN PROIECTAREA
PEISAGISTICĂ























CUPRINS
1. Materiale, instrumente şi grafica pentru desenul peisager .........................................................2
1.1. Materiale şi instrumente
1.2. Scările folosite pentru planurile peisagistice
1.3. Grafica şi semnele convenţionale pentru întocmirea planurilor
de spaţii verzi
1.4. Dimensiunile standard pentru planşe
2. Cunoaşterea caracterelor vizuale ale plantelor lemnoase.........................................................13
2.1. Talia
2.2. Habitusul
2.3. Textura vizuală
2.4. Culoarea
2.5. Reprezentarea arborilor şi arbuştilor în elevaţie
3. Tipuri de plantaţii. Modalităţi de structurare...........................................................................25
3.1. Aliniamentele
3.2. Grupurile
3.3. Perdele
3.4. Masive
3.5. Garduri vii
4. Decoraţiuni florale şi cu trandafiri..........................................................................................41
5. Compunerea spaţiului şi distribuţia plantaţiilor......................................................................46
5.1. Elemente de compunere a spaţiului şi perceperea lor vizuală
5.2. Compunerea spaţiului cu ajutorul vegetaţiei
5.3. Modalităţi de distribuţie a plantaţiilor
6. Aspecte de sistematizare verticală a terenului în amenajările peisagistice.................................75
6.1. Reprezentarea sistematizării verticale
6.2. Modificări ale microreliefului
6.3. Înscrierea aleilor în sistematizarea verticală a terenului
6.4. Calculul volumelor de pământ deplasate
7. Elemente de proiectare a schemei de circulaţie în parcuri şi grădini........................................90
7.1. Tipuri de alei după forma traseului
7.2. Racorduri de alei
7.3. Intersecţii
7.4. Intrări
7.5. Scheme de trasee ale circulaţiei în parcuri şi grădini
8. Etape de proiectare pentru un program de arhitectura peisajului...........................................101
8.1. Elaborarea schemei generale de organizare
8.2. Planul general de amenajare şi plantare
9. Elaborarea proiectelor didactice de spaţii verzi....................................................................114
10. Modele şi extrase pentru piesele scrise ale proiectului
• Borderou de piese................................................................................................120
• Evaluarea costului unei amenajări peisagistice.......................................................121
• Deviz pentru lucrări de spaţii verzi........................................................................134
• Listă cu cantităţile de lucrări specifice spaţiilor verzi..............................................138
• Nota de calcul pentru suprafeţe.............................................................................142
• Lista de material săditor........................................................................................144
• Extras de materiale................................................................................................145
• Norme şi indicatori................................................................................................146
11. Anexe……………………………………………………………………………………….151
• Liste tematice cuprinzând specii lemnoase ornamentale şi specii floricole.. ………152
• Planşe şi desene…………………………………………………………………….165
Bibliografie…………………………………………………………………………………….. 199

1. Materiale, instrumente şi grafica pentru desenul peisager

1.1. Materiale şi instrumente

1.1.1. Tipurile de hârtie
Calc de lucru sau foiţă - foarte subţire, fin şi transparent, de culoare gălbuie. Folosit pentru
schiţarea preliminară a diferitelor variante şi posibilităţi de rezolvare a problemei de proiectare.
Calc propriu-zis - se foloseşte pentru executarea planurilor originale în tuş. Se găseşte în
mai multe calităţi, cel mai bun fiind de culoare albă, transparent cu porozitatea fină, cu aderenţă
bună pentru tuş şi rezistent la raderea cu lama.
Calc milimetric - folosit pentru măriri la scară, pentru executarea detaliilor şi a profilelor.
Calc ozalid - cu una din feţe acoperită cu un strat fotosensibil, se foloseşte la multiplicarea
planurilor de bază.
Calc pânzat - foarte rezistent, transparent, rezultat prin impregnarea unei pânze foarte fine
cu substanţe speciale; se foloseşte pentru executarea planurilor topometrice, a planurilor care intră
în arhivă.
Hârtia milimetrică - serveşte pentru ciorne de măriri la scară, detalii, profile.
Hârtia ozalid (heliografică) - are una din feţe fotoimpresionabilă, serveşte pentru copierea
planurilor originale la heliograf.
Hârtia xerox - înlocuieşte hârtia ozalid, se foloseşte de asemenea pentru copii.
Hârtia de desen - Produsă în mai multe tipuri, serveşte pentru planşele de prezentare în
plan sau perspectivă, lucrate în tuş, acuarele, creioane colorate. Cea mai adecvată este hârtia ciocan
de culoare albă, opacă, cu ripsuri fine, elastică şi consistentă, cu bună aderenţă pentru tuş, rezistentă
la ştergere cu guma şi radere cu lama. Planurile de prezentare se pot executa şi pe copii xerox,
folosindu-se diferite tehnici de punere în valoare a soluţiilor peisagistice.

1.1.2. Materiale de grafică
Creioane negre – cu mină moale, tip HB, pentru ciorne, pentru hârtia de desen.
- cu mină tare, H, 2H, 3H, pentru calc.
Creioane coorate – de diferite tipuri, pentru executarea planşelor color, profile etc.
Acuarele, guaşe, markere – folosite pentru colorarea planşelor de prezentare.
Tuşuri negre, roşii, albastre, sepia – pentru rapidograf.


1.1.3. Instrumente şi accesorii pentru desen
Trusa compas – compas: - mic
- mare (+ prelungitor + ţintă de centraj)
- balustru
- distanţier: mic, mare, micrometric
- trăgătoare pentru diferite grosimi de linii - în prezent puţin folosite,fiind preferate
rapidografele.
Trusa de rapidografe - tip Rotring, Staedtler ş.a. - instrumente moderne pentru scris şi
trasat în tuş. Trusele complete au compas cu diferite dispozitive care permit montarea
rapidografelor.
Instrumente de desen
Echere, rigle, teuri simple sau cu şarnier - pentru trasarea liniilor drepte.
Florare şi linii flexibile - pentru trasarea curbelor libere.
Şabloane diferite pentru figuri geometrice şi pentru scris.
Planşeta de desen - suprafaţă perfect plană, netedă, din esenţă moale, cu chenar din lemn
dur, rezistent. Se impune ca cel puţin două laturi în continuare să fie perfect perpendiculare (pentru
lucrul cu teul). Are diferite mărimi.
Masa de desen - cu planşeta orizontală sau cu posibilităţi de înclinare.

1.2. Scările folosite pentru planurile peisagistice

În funcţie de mărimea amenajării şi de necesităţile de prezentare a soluţiilor propuse se
utilizează scări adecvate, care permit atât reprezentarea globală cât şi detaliată.
Pentru amenajările de proporţii se execută planuri generale la scările 1:2000, 1:1000.
În mod curent se lucrează planuri la scara 1:500 pentru suprafeţe de 5-20 ha, cu detalieri de
1:200, 1:100, 1:50. Terenurile mici impun utilizarea scării 1:200 cu detalieri 1:50, 1:25.
În unele situaţii pe planşe se reprezintă o scară grafică; aceasta permite evidenţierea
raporturilor de mărime ale elementelor componente.

1.3. Grafica şi semnele convenţionale pentru întocmirea planurilor de spaţii verzi

Reprezentarea în plan a elementelor constituente ale spaţiilor verzi se bazează în general pe
desenarea acestora la scară, în proiecţie orizontală.
Pentru clădiri, construcţii decorative şi utilitare, alei, ape, sistematizarea verticală a terenului
se foloseşte aceeaşi grafică ca pentru proiectele de arhitectură.
Plantaţiile se figurează în mod diferenţiat, în funcţie de caracterul planşelor (plan general,
plan de plantare, detaliu de plantare, plan de prezentare etc.) şi de scara desenului, folosind anumite
reprezentări grafice şi semne convenţionale.
În grafica planşelor trebuie să se ţină cont de subordonarea grosimii liniilor. Elementele
construite se desenează cu linii mai groase; între acestea prevalează clădirile, zidurile, pereurile.
Vegetaţia se desenează cu linii a căror grosime e seriată în ordine descrescândă astfel: răşinoase,
foioase, flori.
Modalităţile de figurare a vegetaţiei sunt foarte variate, mai ales în planurile de plantare cu
caracter de planşe de prezentare, în care se caută redarea cât mai sugestivă a arborilor, arbuştilor,
florilor (Planşa I, II). Pentru proiectarea curentă se foloseşte o grafică simplificată.
Având în vedere că pentru proiectele de an şi de diplomă se va lucra îndeosebi cu scările
1:500 şi 1:200, semnele şi grafica indicată sunt corelate cu aceste scări. În cazul semnelor pentru
vegetaţie incluse în tabele, se face menţiunea că scările de reprezentare sunt diferite, după
necesităţile de claritate a desenului. În planuri, evident, se va ţine cont de mărimea la scară a
semnelor (de exemplu, proiecţia coroanelor la vârsta medie).

1.4. Dimensiunile standard pentru planşe


Stas

Dimensiuni
Dist. chenar-marg.
hârtie 3 laturi
Dist. chenar-marg.
hârtie-lat. indosariere

Suprafaţa
(mm) (mm) (mm) (m
2
)
4 A0 1682 x 2378 5 25 4
2 A0 1189 x 1682 5 25 2
A0 841 x 1189 5 25 1
A1 594 x 841 5 25 0,5
A2 420 x 594 5 25 0,25
A3 297 x 420 5 25 0,125
A4 210 x 297 5 25 0,063
A5 148 x 210 5 25 0,031
A6 105 x 148 5 25 0,016

Cartuşul sau indicatorul se desenează în colţul de jos din partea dreaptă a planşei. Pe
formatul A4 indicatorul ocupă latura mică a planşei.
Respectarea formatului planşelor permite plierea corectă a acestora pentru îndosariere
(aducerea la formatul A 4, cu indicatorul pe faţa vizibilă a planşei pliate).





REPREZENTAREA GRAFICĂ A PRINCIPALELOR ELEMENTE COMPONENTE ALE
PARCURILOR Şi GRĂDINILOR

Elementul de figurat Semnul grafic Observaţii
1. RELIEF

1.1. Curbe de nivel




1.2. Taluzuri



1.3. Depresiuni






Linie continuă sau întreruptă, foarte
subţire ( 0,1-0,2 mm)









Linii 0,1-0,2 mm. Semnul poate sugera şi
modelarea în valonament

2. APE

2.1. Lac cu maluri naturale




2.2. Lac cu maluri
consolidate




2.3. Ape curgătoare






Linia de contur 0,3-0,5 mm





Linia de contur 0,5-1,0 mm






Similar hărţilor geografice, linie
de 0,2-0,3 mm

3. CONSTRUCŢII

3.1. Clădire (existentă)



3.2. Clădire proiectată




3.3. Ziduri


3.4. Scări


3.5.Terasă





Linie de 1 - 1,5 mm




Propusă în proiect





Linie dublă 0,2-0,3 mm;simplă 0,5-0,7 mm


Treptele se desenează la scară numai în
planuri 1:500

Zidurile de sprijin ca la pct. 3.3.




3.6.Pod de lemn

3.7. Pod de beton, piatră

3.8. Pod metalic

3.9. Pod suspendat



3.10.Debarcader



3.11.Baraj de pământ
cu stăvilar


3.12. Bazine, piese de apă




3.13.Pergole clasice



3.14.Pergole uşoare,
de umbrire



3.15. Chioşc de grădină










Semne convenţionale







Semn convenţional




Semn convenţional




Bordura se reprezintă în funcţie de scară;
jocurile de apă se marchează cu puncte.



Reprezentare în funcţie de scară; stâlpi de
lemn sau de zidărie.



Schelet de lemn, metal.





Construcţii tradiţionale; cele moderne
se execută la scară, în proiecţie orizontală.

4. CIRCULAŢII

4.1. Alei cu pietriş

4.2. Alei asfaltate, betonate

4.3. Alei şi arii dalate








4.4. Poteci dalate

4.5. Poteci cu pietriş



4.6. Parcaj



Linie de 0,3 mm

Linie de 0,5 mm


La scara 1:500 dalele sunt figurate
convenţional. Modelele a şi d -dale
prefabricate din beton; b şi c - dale de
piatră. Grafică variată.














Demarcarea locurilor cu linii de 0,2 mm.

5. MOBILIER

5.1. Bănci

5.2. Bancă cu acoperiş

5.3.Balansoar cu umbrar

1:500 1: 200

Se figurează la scări > 1: 500.
6. OBIECTE DE JOC

6.1. Leagăne
6.1. Cumpănă
6.1. Scrânciob
6.1. Balansoar dublu
6.1. Spalier

6.6. Roată - carusel

6.7. Leagăn cu mişcare
circulară
6.1. Tobogan



1 : 500 1 : 200

Semnele sunt proiecţii orizontale la
diferite scări ( 1: 500, 1: 200 ).
7. INSTALAŢII
TEHNICE


Instalaţie de udare cu hidranţi

Canalizare

Drenaj

Instalaţie de iluminat

8. VEGETAŢIE
8.1.Arbori răşinoşi











8.2.Arbori foioşi
































8.3.Arbuşti răşinoşi












Semn pentru exemplare solitare şi în
grupuri sau masive mici (plan general de
amenajare şi plantare ).
Masive mari de arbori răşinoşi (plan
general).
Siluete conice, piramidale (plan de
plantare).
Siluete columnare (plan de plantare).

Semn pentru exemplare solitare, în
aliniamente, grupuri, masive (plan general
şi plan de plantare).


Masiv de arbori foioşi (plan de plantare).

Idem


Semne nestandardizate pentru planuri de
plantare.

Siluete sferice şi ovoidale (plan de
plantare).
Siluete piramidale.

Siluete columnare.

Siluete pendule.

Forme tunse.
Siluete columnare
Siluete libere
Forme târâtoare
Masive de arbuşti răşinoşi (plan general de
amenajare şi plantare ).
Masiv de răşinoşi târâtori



8.4.Arbuşti foioşi









8.5.Trandafiri




8.6.Gard viu de răşinoase

8.7.Gard viu de foioase
tuns
netuns
8.8.Bordură


8.9.Plante urcătoare


8.10.Flori anuale, bienale


8.11. Flori perene






8.12. Înlocuitori de gazon

















Semn pentru exemplare solitare, în
aliniamente şi grupuri.
Masiv de arbuşti foioşi
Formă târâtoare
Masiv de foioşi târâtori

Exemplare solitare, în grup pe peluză,
aliniament
Rabate, pete







Rabate, pete

Grupuri în peluză
Pete, rabate
Compoziţii florale mixte





















2. Cunoaşterea caracterelor vizuale ale plantelor lemnoase



Plantele lemnoase reprezintă materialul principal de constituire a peisajului
vegetal.Proiectarea plantaţiilor se bazează pe cunoaşterea caracterelor vizuale ale speciilor şi
cultivarurilor de: arbori, arbuşti, subarbuşti (exemplare individuale) .
La acestea se adaugă necesitatea cunoaşterii caracteristicilor biologice şi ecologice ale
speciilor.
Aspectul general, vizual al plantelor este determinat de:
- factorii genetici; condiţiile de mediu fizic: clima, sol, factori geomorfologici;
factorii biotici; factorii antropici.
Caracteristicile vizuale principale ale plantelor lemnoase sunt : talia, habitusul, textura
vizuală, culoarea.
2.1. Talia
Talia reprezintă înălţimea plantelor la vârsta adultă. În funcţie de talie arborii au fost
clasificaţi în :
arbori de talia I: Acer pseudoplatanus, Fraxinus excelsior, Fagus silvatica ş.a.
arbori de talia a II-a: Betula pendula, Tilia cordata, Thuja occidentalis ş.a.
arbori de talia a III-a: Magnolia kobus, Albizzia julibrissin, Thuja orientalis ş.a.
Arbustii pot fi clasificati în :
arbuşti înalti: Pyracantha coccinea, Forsythia x intermedia,Kolkwitzia amabilis ş.a.
arbuşti mijlocii: Deutzia scabra, Chaenomeles japonica, Potentilla fruticosa ş.a.
arbuşti mici şi acoperitori de sol: Cotoneaster dammeri, Genista tinctoria,
Juniperus horizontalis ‘Glauca’ ş.a.
Subarbuştii pot fi:
subarbuşti erecţi: Yucca filamentosa, , Lavandula angustifolia;
subarbuşti acoperitori de sol: Hypericum calycinum, Vinca minor, Vinca major .
În proiectare interesează foarte mult ritmul de creştere al plantelor, respectiv evoluţia taliei,
din acest punct de vedere existând specii repede crescătoare: plopul, salcia, mesteacanul, şi specii
încet crescătoare: stejarul, fagul, tisa etc. Plantele dintr-o asociaţie proiectată trebuie să fie
compatibile de-a lungul întregii dezvoltări; poate apare necesitatea de a înlocui unele specii după un
anumit timp. Pentru stabilirea schimbărilor produse de-a lungul anilor în cadrul plantaţiilor
proiectate, se utilizează reprezentările în plan vertical şi în perspectivă.



2.2. Habitusul

Reprezintă forma tridimensională de creştere a exemplarelor izolate, apreciată de la o
anumită distanţă :
- de la distanţe mari (500 m), se percep numai siluetele plantelor ;
- pe măsura ce ne apropiem (100 m), devin vizibile unele detalii ale formei, suprafeţele
neregulat ondulate ale frunzişului, alura ramurilor principale, trunchiul. De exemplu, forma general
ovoidal-sferică poate rezulta atât dintr-o arhitectonică ascendentă a ramurilor - Acer platanoides,
dar şi dintr-una pendulă- Pyrus salicifolia ‘Pendula’ ;
- privitorul situat la câţiva metri sau sub coroana arborilor observă aspecte mai complexe,
de amănunt: modul de ramificare al ramurilor secundare, modul de inserare a frunzelor,
particularităţi ale trunchiului.
În plan vertical, profilurile coroanelor se pot încadra în anumite forme geometrice.



Tipuri de forme ale coroanelor arborilor:


Coroana îngust piramidală: Populus nigra ‘Italica’.





Coroana piramidală (conică): Abies alba, Chamaecyparis lawsoniana.








Coroana larg piramidală: Taxus baccata, Taxodium distichum.







Coroana ovoidală: Acer pseudoplatanus, Fraxinus excelsior.






Coroana ovoidal-sferică: Acer platanoides, Tilia tomentosa

.





Coroana sferică: Platanus, Acer platanoides ‘Globosa’





Coroana etalată: Catalpa bignonioides, Albizia julibrissin.





Coroana pendulă: Salix alba, Betula pendula ‘Tristis’.





Coroana artificială .








Habitusul speciilor arbustive


forma târâtoare: Cotoneaster dammeri, Juniperus horizontalis ‘Glauca’.

forma semitârâtoare: Lonicera pileata, Juniperus chinensis ‘Pfitzeriana’.



forma erectă: Weigela florida, Kolkwitzia amabilis, Hibiscus syriacus.


forma semipendulă: Buddleja alternifolia.






forma pendulă: Caragana arborescens ‘Pendula’.




forma neregulată: Rhus typhina.


Liane: Campsis radicans, Hedera helix, Lonicera japonica, Wisteria sinensis.

Condiţiile de mediu (lumina, vânturile) şi unele lucrări tehnologice pot determina
modificări ale formelor naturale de creştere.

2.3. Textura vizuală
Textura vizuală este dată de mărimea şi aspectul frunzelor, modul de inserare al acestora,
grosimea ramurilor, aspectul ritidomului. Ca şi habitusul plantelor, este percepută diferit în funcţie
de distanţă. Din acest punct de vedere speciile pot fi clasificate în:
- specii cu textura fină: frunze mici, eventual compuse, lăstari subţiri: Betula pendula,
Robinia pseudacacia, Albizzia julibrissin , Tamarix tetrandra ş.a.
- specii cu textura medie: Acer campestre, Fraxinus excelsior, Deutzia scabra ş.a.
- specii cu textura grosieră: frunze mari, de culoare verde închis, ramuri groase: Catalpa
bignonioides, Platanus hybrida, Viburnum rhytidophyllum ş.a.
Utilizarea texturii vizuale în crearea unor efecte optice :
- amplasarea speciilor cu textura fină în fundalul unui spaţiu → perceperea unei adâncimi
mai mari.
- amplasarea speciilor cu textura grosieră în fundal → scurtarea aparentă a distanţei.
- amplasarea speciilor cu textura fină în fundal şi a celor cu textură grosieră în prim plan →
accentuarea perceperii unei adâncimi mai mari a spaţiului.

2.4. Culoarea
Perceperea culorilor plantelor depinde de calitatea luminii, momentul din timpul zilei,
condiţiile climatice.
Culoarea dominantă a plantelor este verdele frunzişului, în diferite nuanţe şi tonalităţi. În
asociaţiile de plante se folosesc specii cu nuanţe diferite de verde, pentru mai multă varietate.
Este important să se cunoască atât coloritul de bază cât şi cel sezonier.
Studiul de culoare în cadrul unei plantaţii include atât coloritul frunzişului, cât şi al florilor,
fructelor şi scoarţei ( vezi anexele ).


2.5.Reprezentarea arborilor şi arbuştilor în elevaţie
Secţiunile prin planurile de amenajare includ şi vegetaţia. Arborii şi arbuştii se reprezintă la
scară prin desene schematice sau reprezentări artistice care redau talia şi habitusul acestora,
eventual şi compactitatea plantelor (Planşa III - IX).


















































3.Tipuri de plantaţii. Modalităţi de structurare

Arborii şi arbuştii se pot folosi ca plante solitare, calităţile lor vizuale fiind distincte.
Asocierea exemplarelor individuale în diferite tipuri de plantaţii determină efecte vizuale de
ansamblu. În funcţie de distanţa şi poziţia sau direcţia de observare ele pot fi percepute ca entităţi
sau ca secvenţe ale întregului, sesizabile succesiv prin deplasarea observatorului.
Tipurile de plantaţii întâlnite în amenajările peisagistice sunt: aliniamentele, grupurile,
perdelele de protecţie, masivele, gardurile vii, plantaţii florale şi cu trandafiri.

3.1. Aliniamentele
Sunt plantaţii în şiruri regulate, cu repartiţia echidistantă a exemplarelor componente.
Pot fi : aliniamente de arbori, mixte de arbori şi arbuşti, mixte de arbori şi garduri vii, aliniamente
de arbuşti.
Aliniamentele de arbori
După numărul de rânduri de arbori, pot fi : - simple - un singur rând
- duble - cu aranjament - simetric
- intercalat
Intercalarea se adoptă când distanţele între rânduri sunt mai mici sau se doreşte o ecranare
laterală. Mai rar se folosesc aliniamente triple şi quadruple.
În raport cu o cale de circulaţie pot fi : - unilaterale
- bilaterale
Exemple de aliniamente sunt cuprinse în Fig. 3.1. şi Fig. 3.2.
Distanţe: - în cadrul rândului : 4 -12 m - în funcţie de mărimea arborilor, ritmul dorit,
locul plantaţiei (parc, străzi, şosele).
- între rânduri : 3,5 - 6 m
Distanţe minime faţă de elemente construite :
- faţă de alei, trotuare, carosabil : 0,75 - 1 m.
- faţă de clădiri : 5 m
- faţă de împrejmuiri construite, înalte: 2 m
- faţă de instalaţii - subterane : 2 m
- aeriene : 0,5- 2 m de la coroane la cabluri pe
verticală şi 5 m pe lateral.
Aliniamente mixte de arbori şi arbuşti (Fig. 3.3.)
Pot fi: - pe un singur rând, în alternanţă.
- pe două rânduri diferite.







Distanţe minime faţă de trunchiul arborilor: 1,5 - 2 m, în funcţie de forma de creştere a arbuştilor.
Aliniamente mixte de arbori şi gard viu (Fig. 3.4.)
Pot fi: - pe acelaşi rând, alternanţă de arbori şi secvenţe de gard viu :
- aranjament posibil pentru intervale mai mari între arbori;
- distanţa minimă 1,5 m între arbori şi gard viu.
-pe rânduri distincte ( situaţie preferabilă în cele mai multe cazuri ) :
- distanţa minimă 1,5 m între aliniamente.

Aliniamente de arbuşti
Cel mai frecvent sunt simple (Fig. 3.5.).
Distanţe: - în cadrul rândului: 2 -5 m
- faţă de alei: 0,4 - 2 m, în funcţie de habitus.
- faţă de construcţii: 1,5 m ( minim )
- faţă de instalaţii subterane: 1,5 m ( minim )

3.2. Grupurile
Reunesc 2 - 7 (mai rar 9) exemplare.
Repartiţia spaţială poate fi : -echidistantă - în amenajări geometrice, grupuri omogene.
- neregulată - în compoziţiile libere; se evită suprapunerea vizuală a mai
mult de 2 exemplare pe orice direcţie de observare (Fig. 3.6.). Se preferă număr impar.
Structura: - grupuri omogene (o singură specie) :
- grupuri de arbori
- grupuri de arbuşti
- grupuri heterogene - rezultă din asocierea de specii, varietăţi diferite:
- grupuri de arbori
- grupuri de arbuşti
- grupuri mixte de arbori şi arbuşti
În amenajarile libere grupurile de 2 exemplare este indicat să fie heterogene.
Modul de asociere:
- în armonie de forme, talii, culori, textură.
- în contrast de forme, talii, culori, etc.
Exemple de grupuri sunt cuprinse în Fig. 3.7. ( parţial după Encyclopedie des Jardins, Paris,
1957 ).






3.3. Perdele
Plantaţii sub formă de fâşii dense, regulate ca formă, neregulate sau regulate ca structură.
Pot fi : - perdele din arbori
- perdele mixte de arbori şi arbuşti cu talii diferite ( Fig. 3.8. ).
3.4. Masive
Plantaţii mari, alcătuite dintr-un număr mare de exemplare, în general cu densitate mare. În
planurile generale de amenajare, masivele se pot reprezenta numai prin contur sau se pot figura
exemplarele componente; pentru plantatiile întinse (tip pădure) se desenează numai conturul
masivului.
Pot fi : - masive de arbori
- masive de arbori şi arbuşti
- masive de arbuşti
Masivele de arbori
Forma în plan şi volumetria ( Fig. 3.9. ):
- regulată ( în compoziţii geometrice ).
- neregulată ( în compoziţii libere ).
Structura:
- omogenă ( o singură specie ) - în general de mică întindere. Exemplu : răşinoase
(pin ,molid ş.a. ) sau foioase ( tei, mesteacăn ş.a.) ( Fig. 3.10. )
- heterogenă : mai multe specii, din care una este dominantă cantitativ. Exemplu:
tei + carpen + arţar tătăresc ( Fig. 3.10. ).
Structura arhitectonică a masivelor heterogene este variată şi etajată, în funcţie de taliile
speciilor care se asociază şi de rapiditatea lor de creştere. Arborii se dispun descrescând ca talie
spre periferia masivului.
Dispunerea exemplarelor în plan orizontal este neregulată .
Distanţele variază între 2 - 6 m în funcţie de densitatea dorită a masivului.
În planul de plantare (proiect), mărimea cerculeţelor permite uşurinţa stabilirii densităţii de
plantare, fără măsurare, rezultând un masiv mai compact sau mai lax.

Masive de arbori şi arbuşti ( Fig. 3.11., 3.12., 3.13. )
-structură complexă : arbori de diferite talii şi arbuşti de diferite talii, în funcţie de
întinderea masivului şi de importanţa volumetrică dorită.
-arhitectonica masivului este etajată, descrescând spre exterior.
-dispunerea în plan a exemplarelor este neregulată.







-una din speciile arborescente trebuie să fie dominantă cantitativ.
În general arbuştii se amplasează la periferia masivului mixt, unde condiţiile de lumină sunt
mai bune. Pe partea nordică a masivului se aleg specii tolerante de umbră.
Uneori, în cazul masivelor străbătute de alei, se pot prevedea grupuri de arbuşti toleranţi de
umbră, în interiorul masivului, lângă alee ( Fig. 3.12. ).
Masive de arbuşti ( Fig. 3.14 )
Forma în plan este în general neregulat alungită, cu lăţimea maximă de 6-8 m.
Structura :
- omogenă ( specie unică ) - exemplu: arbuşti semitârâtori (Cotoneaster dammeri,
Juniperus horizontalis ş.a. ), arbuşti erecţi - când dimensiunile amenajării peisagistice sunt mari.
- heterogenă - din câteva specii, din care una dominantă ca arie ocupată. -
Distribuţia etajată a speciilor, în funcţie de direcţiile de observare.
Distanţe: pentru arbuştii de talie medie-mare : 0,75 - 1,5 m.
pentru plante cu diametru mic : 0, 3 - 0,75 m.
Se pot alcătui şi mase de arbuşti scunzi conţinând în interior câteva exemplare grupate de
arbuşti înalţi.

3.5. Garduri vii
Plantaţii dense, înguste, ordonate, aliniate sau alcătuind un anumit desen. Sunt alcătuite din
arbuşti sau unele specii de arbori ( vexi anexele ).
Mod de conducere:
-tunse - borduri : h – 0,3 m
- garduri : h – 2 m
- ziduri verzi : h – peste 3 m
-libere - de diferite înălţimi, după puterea de creştere.
Alcătuire:
- omogenă - cel mai des întâlnită.
- heterogenă - alternanţă regulată de specii sau cultivaruri;
- amestec - mai ales la garduri vii tunse.
Distanţe de plantare :
- pe rând :
- 0,3 - 0,5 m pentru gardurile vii propriu- zise
- 0,1 - 0,2 m pentru borduri

- între rânduri :
- 0,3 m pentru arbuşti
- 0,5 m pentru arbori
- 0,2 m pentru borduri

Densităţi de plantare ( pentru material săditor normal dezvoltat ) luate în consideraţie la
proiectarea gardurilor vii :
-arbuşti foioşi pe 1 rând: 3,5 buc/m
-arbuşti foioşi pe 2 rânduri: 7 buc/m
-arbuşti răşinoşi pe 1 rând: 3,5 buc/m (cu balot)
-arbuşti răşinoşi pe 2 rânduri: 7 buc/m
-arbori foioşi pe 1 rând: 2 buc/m
-arbori foioşi pe 2 rânduri: 4 buc/m
-arbori răşinoşi pe 1 rând 2 buc/m (cu balot)
-bordură de Buxus pe 1 rând: 7 buc/m
-bordură de Buxus pe 2 rânduri: 10 buc/m (fără balot)

Distanţe faţă de elementele construite:
- faţă de bordurile aleilor : 0,5 m ( 1 m -pentru gard viu din arbori).
- faţă de garduri : 1 - 2 m.
- faţă de piloni, stâlpi: 0,5 - 1m
- faţă de instalaţii subterane : 0,5 - 1 m.

Forma în plan a gardurilor vii:
Depinde de funcţia atribuită şi locul în planul de amenajare.
Gardurile de împrejmuire - în general urmăresc conturul terenului. Pot fi libere sau tunse, pot fi de
sine stătătoare sau dublând un gard constructiv ( Fig. 3.15. a, b ).
Gardurile de separaţie şi mascare din interiorul amenajării conturează forma zonei ( Fig. 3.15. c, d
).
Gardurile vii şi bordurile decorative pot constitui desene decorative, mai ales în cadrul parterelor
( Fig. 3.15. e. ).

Arhitectonica gardurilor vii
Profilul longitudinal şi transversal al gardurilor vii tunse, poate constitui un motiv
ornamental deosebit ( Fig. 3.16. ).

4. Decoraţiuni florale şi cu trandafiri

Principalele calităţi peisagistice ale plantelor floricole şi ale trandafirilor implicate în
realizarea aranjamentelor decorative de exterior ( vezi anexele ) sunt :
- talia
- culoarea florilor ( la unele specii şi a frunzişului )
- habitusul
- epoca şi durata înfloririi
Ca şi în cazul plantelor lemnoase, se impune cunoaşterea cerinţelor ecologice ale speciilor
floricole, care le recomandă pentru anumite folosinţe ( plante de terenuri umede, de apă, de rocărie
etc.- vezi anexele ).

Tipurile de aranjamente florale utilizate în decorul parcurilor şi grădinilor
Rabate : - forme geometrice regulate ( Fig. 4.2. a, b, c )
- forme geometrice asimetrice
Sunt alcătuite preponderent din plante anuale în succesiune cu bienale, care se reprezintă în
interiorul conturului prin puncte repartizate regulat.
Rabatele pot fi monocrome sau aranjamente de două sau mai multe culori ( soiuri ale
aceleiaşi specii sau specii diferite ). Culorile pot fi dispuse în amestec omogen ( soiuri de aceeaşi
talie şi epocă de înflorire ) sau formând desene distincte ( Fig. 4.1. a, Fig. 4.2. )
Când sunt alcătuite din plante de mozaic ( vezi anexele ) formând anumite desene, poartă
numele de mozaicuri ( Fig. 4.1. b ).

Arabescuri florale
Desene din flori, în volute, pe fond de gazon ( plante anuale, bienale de talie mică ) ( Fig. 4.2. d ).

Pete florale
Au contururi stilizate sau neregulate, realizate din flori anuale / bienale, perene sau combinaţii
anuale / bienale + perene. În interior se simbolizează cu puncte sau / şi cruciuliţe dispuse neregulat
( după modul de plantare - Fig. 4.3. a, b ).

Bordura mixtă
- alcătuită din plante anuale/bienale + perene, poate borda o alee, un gard viu, un masiv de arbuşti
etc.


Forme întâlnite :
- neregulat sinuoasă, alungită, în care ariile ocupate de diferite specii / soiuri se întrepătrund
;
- rectangulară alungită, cu repartiţia speciilor în sectoare rectangulare care se intercalează,
uneori cu repetarea regulată a unei specii ( Fig. 4.3. d ).
Grupuri - în general din plante perene voluminoase (bujor, Hosta, Aster novae-angliae ş.a.)

Rabate şi pete de trandafiri
Se reprezintă la scară contururile spaţiului neînierbat, iar în interior, în funcţie de caz :
- simboluri cu repartiţie regulată
- simboluri urmărind conturul, în cazul rondurilor, elipselor, petelor ( Fig. 4.3. c ).
Grupuri de trandafiri
- trandafiri de parc ( semiurcători, specii botanice ).
Exemplarele solitare şi aliniamentele de trandafiri se reprezintă ca şi arbuştii.
Trandafirii urcători se simbolizează lângă semnele convenţionale pentru stâlpii de pergole, ziduri,
chioşcuri ş.a.




























5. Compunerea spaţiului şi distribuţia plantaţiilor

5.1. Elemente de compunere a spaţiului şi perceperea lor vizuală

5.1.1. Linii

Ca elemente de plan, liniile pot fi: conturul unei suprafeţe orizontale, verticale sau înclinate,
marginile unei alei, bordura unui bazin, muchiile unei trepte etc.
Formele liniilor: - dreaptă ------- frântă, zig-zag
- curbă centrată ----- arc de cerc
- curbă liberă -------- ondulată, spiralată
Vederea de la distanţă - în perspectivă (sens longitudinal) a liniilor planului solului
determină scurtarea optică şi deformarea ( Fig. 5.1. ).

5.1.2. Suprafeţe plane

a. Suprafeţe geometrice:- poligoane regulate şi neregulate (triunghi, pătrat, dreptunghi etc. )
- cerc, elipsă
- figuri rezultate din combinaţia liniilor drepte cu linii curbe
centrate.
b. Suprafeţe cu forme neregulat sinuoase (lac, pată de flori ş.a.).
Exemple de suprafeţe plane sunt cuprinse în figura 5.2.
În funcţie de mărime, distanţa de observare, obstacole, suprafeţele desfăşurate pe teren
( orizontale şi înclinate ) pot fi văzute integral sau parţial (suprafeţe de circulaţie, partere, lac, bazin
ş.a.). Perceperea în perspectivă diferă în raport cu depărtarea privitorului şi unghiul de observare:
figurile se scurtează optic şi se deformează ( Fig. 5.3.).
Planurile verticale, observate în perspectivă, sunt percepute cu modificări optice similare (Fig. 5.4.).
În amenajãrile peisagistice se întâlnesc adesea asocieri de suprafeţe plane cu unghiuri de
înclinare diferite; de exemplu suprafeţele taluzurilor, teraselor. Privite în sens descendent, pot apare
unghiuri “ moarte “ ( Fig. 5.5.).

5.1.3. Suprafeţe concave şi convexe

Cele concave au vizibilitate bună ; cele convexe sunt percepute parţial, în funcţie de
înălţimea observatorului şi distanţă ( Fig. 5.6.).

5.1.4. Suprafeţe ondulate ( Fig. 5.7.)

Rezultă din reunirea concavităţilor şi convexităţilor. Exemplu: peluze valonate (vale-deal).










5.1.5. Perceperea suprafeţelor din interiorul acestora . Distanţele fizice ca şi cele percepute
optic sunt mai mici când privitorul se află spre centrul suprafeţei decât la margine ( Fig.
5.8.).
5.1.6. Volume

Din combinarea tridimensională a suprafeţelor rezultă diferite corpuri, cu forme şi mărimi
variate. Volumele prezente în amenajările peisagistice sunt: elemente constructive, plantaţii de
arbori şi arbuşti, uneori microrelieful, rocile. Privite în perspectivă ele se supun aceloraşi modificări
optice ( Fig. 5.9.).
Perceperea elementelor verticale ( arbore, obelisc, statuie ) poate fi :
- din apropiere: observarea integrală ( cu capul imobil ) este posibilă de la o distanţă de cel
puţin 2 ori mai mare decât înălţimea obiectului ( Fig. 5.10. ) ;
- din depărtare: focalizarea privirii către un obiect impune o bună dimensionare a acestuia
( apare fenomenul de micşorare optică ).

5.1.7. Spaţii

Spaţiile exterioare sunt definite de planurile de încadrare:
-planul inferior ( sol, apă, suprafeţe de circulaţie ) ;
-planurile verticale continui (suprafeţe vegetale, ziduri, garduri etc.) sau care
constituie repere de limitare (arbori de aliniament, coloane de pergole) ;
-planul de deasupra capului (traversele pergolelor, bolta de frunziş a arborilor,
bolta cerului).
Elementele verticale au funcţia cea mai importantă în crearea spaţiilor exterioare. Ele
determină forma şi mărimea spaţiilor, caracterul închis sau semideschis, controlul vizual (orientarea
privirii către interior sau către exterior) - fig. 5.11.

Legenda pentru Fig 5.11. Geneza spaţiului ( parţial după A. Landenne )
a. Un singur plan vertical separă două spaţii opuse.
b. Două planuri verticale în unghi sau un perete arcuit generează un câmp direcţional.
c. Două planuri verticale paralele generează un culoar, indică două direcţii.
d. Trei planuri verticale definesc complet un spaţiu şi indică o direcţie.
e. Patru planuri verticale sau o îngrădire circulară determină un spaţiu închis, concentrând
interesul în interior.
f. Spaţiu complex rezultând din asocierea variată a pereţilor verticali oferă multiple posibilităţi de
percepere gradată şi de direcţionare a interesului.
g. Spaţiu sugerat ( elemente de delimitare distanţate ).






5.2. Compunerea spaţiului cu ajutorul vegetaţiei

5.2.1. Elementele vegetaţiei şi rolul lor în compunerea spaţiului ( Fig. 5.12.)

a. Iarba, gazonul, plantele înlocuitoare de gazon, arbuştii târâtori :
- fac parte din planul inferior ( suprafaţa solului)
b. Arbuştii prostraţi şi subarbuştii până la 50 cm; în masive :
- obstacol fizic pentru deplasarea pietonilor
-spaţiul rămâne vizual deschis.
c. Arbuştii de înălţime medie 1,5 m) în masive, garduri vii :
-obstacol fizic, pot delimita spaţiul, permit pasajul privirii pe deasupra ;
- uneori ecran vizual pentru persoanele aşezate pe bănci, scaune;
- ascund o zonă situată imediat înapoia obstacolului vegetal (gard viu, masă de
arbuşti).
d. Arbuşti înalţi, depăşind nivelul privirii pietonilor - masive şi garduri vii
- barieră fizică şi vizuală. Utilizări:
- mascare, îngrădire ;
- orientarea privirii (încadrarea unei linii de vedere) ;
- reper vizual (ca plantă izolată sau grup de arbuşti mari).
e. Arbori în plantaţii masive :
- principalele planuri verticale de constituire a spaţiilor; în funcţie de dimensiunile,
componenţa şi densitatea plantaţiei, aceasta poate ecrana complet sau parţial
vederea.
f. Arbori în aliniament :
-crează linii vizuale puternice, spaţii determinate de succesiunea de trunchiuri
verticale ( spaţii penetrabile pentru privire).
În programele specifice de arhitectura peisajului, se urmăreşte realizarea prin plantaţii a unei
suite de spaţii.
Înălţimea, densitatea şi gradul de continuitate a plantaţiilor determină (Fig. 5.13. a, b, c, d,
e):
a. spaţii închise fizic şi vizual, corespunzând unor arii de diferite mărimi. Plantaţiile
înconjoară complet spaţiul, concentrează interesul în interiorul acestuia.
b. spaţii parţial închise fizic şi vizual: plantaţia perimetrală este discontinuă, poate orienta
privirea şi în exteriorul spaţiului.
c. spaţii închise fizic şi parţial închise vizual (plantaţia este parţial penetrabilă pentru
privirea către exterior).



d. spaţii partial inchise vizual, fizic deschise (exemplu: spaţiul delimitat de arbori în
aliniamente).
e. spaţii vizual deschise, fizic închise: delimitate de mase sau garduri vii de arbuşti de talie
medie.
f. spaţii vizual şi fizic deschise delimitate de plantaţii discontinue de arbuşti mici.

5.2.2. Proporţiile orizontale ale spaţiului definit de plantaţii

Raportul între dimensiuni influenţează dinamica deplasãrii într-un spaţiu ( Fig. 5.14.).
Spaţiul static = un spaţiu cu lărgimea şi lungimea asemănătoare sau egale ( forma în plan
pătrată, circulară sau apropiată de acestea ) - sugerează oprirea, odihna.
Spaţiu dinamic - lungimea este dominantă, implică mişcarea.
În proiectarea spaţiului se poate combina caracterul static cu cel dinamic ( Fig. 5.15.).

5.2.3. Proporţiile verticale ale spaţiului definit de plantaţii

Raportul între înălţimea şi dimensiunile orizontale ale spaţiului influenţează modul de
percepere din interior şi dinamica deplasării vizitatorilor ( Fig. 5.16). Spaţiile largi necesită
încadrări înalte.

5.2.4. Profunzimea spaţiului şi efectul de perspectivă

Dispunerea plantaţiilor unele în raport cu altele, permite observarea adâncimii spaţiului.
Pentru privitor se disting:
- prim-planul (zonă în care se percep uşor detaliile);
- planul intermediar (zonă în care nu se percep detaliile dar se observă formele şi
relaţiile între ele);
- fundalul (zona îndepărtată în care se pot distinge volumele sau unde elementele
confluează).
Încadrarea laterală a vederii este un mijloc de control al profunzimii aparente a spaţiului.
Îngustarea către fundal poate crea iluzia unui spaţiu mai lung ( Fig. 5.17).

5.2.5. Construirea unei perspective cu ajutorul vegetaţiei

Perspectiva este un culoar vizual puternic, orientat spre un element sau o trăsătură
importantă terminală. Privirea este dirijată printr-un spaţiu ale cărui raporturi dimensionale sunt
dominate de lungime.





Perspectiva cuprinde:
- punct de observaţie ;
-câmp intermediar, încadrat de planul solului, planuri verticale, planul de deasupra ;
-punct terminus (care poate fi şi punct de observare inversă şi punct focal pentru alte
perspective).
În parcuri, planurile de încadrare verticală sunt plantaţiile.
În funcţie de modul de tratare a perspectivei (arhitecturală sau cu caracter natural), culoarul
vizual poate fi creat de masive arborescente aliniate, ziduri verzi, plantaţii de aliniament, mase
neregulate de arbori, mase de arbuşti înalţi, grupuri de arbori.
Efectul de perspectivă creat de plantaţiile arhitecturale poate crea impresia unui spaţiu
profund sau mai puţin profund ( Fig. 5.18).
Proporţiile orizontale ale perspectivei (lungime, lăţime) trebuie însoţite de un echilibru al
planurilor verticale. Perspectivele largi necesită plantaţii înalte de încadrare ( Fig. 5.19. ).

5.3. Modalităţi de distribuţie a plantaţiilor

Spaţiile definite de plantaţii au fizionomii diferite, în funcţie de alegerea şi distribuţia
elementelor de vegetaţie.
Spaţiile arhitecturale pot fi realizate prin încadrare completă sau pe trei laturi cu:
- masive arborescente geometrice regulate ( Fig. 5.20)
- aliniamente de arbori
- garduri vii înalte
Aceste plantaţii pot fi continue sau întrerupte (secvenţe în succesiune). Perspectivele
arhitecturale (spaţii cu încadrare bilaterală) se organizează cu aceleaşi tipuri de plantaţii, dispuse
simetric ( Fig. 5.21).
În raport cu mărimea şi proporţiile, spaţiile arhitecturale definite de plantaţii pot include :
- aliniamente de arbuşti ( Fig. 5.20 şi 5.22 )
- compartimentări sau modele simetrice din gard viu
- grupuri şi exemplare solitare de arbuşti
- arbori solitari
În compoziţiile geometrice regulate acestea au dispunere simetrică. În compoziţiile
geometrice asimetrice se pot obţine anumite efecte arhitecturale prin echilibrarea unor plantaţii
geometrice neechivalente (Fig. 5.23 şi 5.24).
Spaţiile neregulate rezultă din variate combinări ale plantaţiilor, fiind evitată simetria şi
echivalenţa (Fig. 5.25).
















Încadrările unor astfel de spaţii diferă între ele :
- contur de mase inegale, de fome neregulate şi volumetrie diferită, cu distribuţie
continuă (spaţiu închis) sau mai adesea plantaţie discontinuă, cu întreruperi de diferite lărgimi
(conexiune vizuală cu alte spaţii sau cu peisajul exterior - Fig. 5.26, 5.27, 5.28).
- încadrare prin amplasare pe o latură a unui masiv arborescent, echilibrat de cealaltă
parte, cu un masiv de arbuşti sau alte tipuri de plantaţii ( un grup de arbori asociat cu o masă de
arbuşti, gard viu ş.a. - Fig. 5.29 ).
Perspectivele de-a lungul spaţiilor neregulate se realizează prin distribuţia inegală dar
echilibrată a elementelor vegetale înalte de încadrare (Fig. 5.30).
În interiorul spaţiilor mari, neregulate, pot fi dispuşi :
- arbori solitari ;
- grupuri de arbori, amplasaţi în poziţii echilibrate, în apropierea masivelor şi uneori
în largul peluzelor ( ca repere vizuale sau elemente de subdivizare a vederii prin spaţiul respectiv );
- grupuri şi exemplare solitare de arbuşti înalţi ;
- mase şi grupuri de arbuşti de talie mică (pe lângă alei).
Aranjamentul acestora se corelează cu alte elemente ale planului : alei, locuri de staţionare,
piese de apă, scări, ziduri de sprijin, bazine etc. Exemple ale dispunerii libere a plantaţiilor sunt
prezentate în fig. 5.31. şi 5.32.
Reunirea în acelaşi cadru a unor trăsături geometrice cu dispunerea liberă poate determina
efecte vizuale deosebite ale plantaţiilor - Fig. 5.33.
Crearea şi delimitarea cu ajutorul plantaţiilor a diferitelor spaţii ale grădinii - spaţii-peisaje
şi spaţii funcţionale (terenuri de sport, locuri de joacă, parcaje, zonă utilitară) se poate îmbina în
acelaşi timp cu alte aspecte ale folosirii vegetaţiei lemnoase :
* Accentuarea sau atenuarea vizuală a microreliefului prin folosirea diferenţiată a
plantaţiilor de talii diferite (Fig. 5.34).
* Încadrarea estetică a unor clădiri (Fig. 5.35).
Principii :
- fâşiile verzi alipite de clădiri, în funcţie de lăţime se însoţesc cu plantaţii de talie mică
(arbuşti, garduri vii, flori), eventual punctate cu elemente mai înalte (siluete columnare sau îngust
piramidale, mici arbori floriferi, arbuşti mari) ;
- arborii se dispun în general lateral, pe direcţia colţurilor clădirilor, respectându-se
distanţele limită ;
- se evită umbrirea de către arborii mari a laturii nordice a clădirilor ;
- siluetele arborilor pot realiza efecte de armonie şi contrast cu volumele construite.













* Adăpostirea locurilor de şedere (Fig. 5.36).
* Separarea unor circulaţii paralele prin plantaţii care împiedică traversarea şi, după caz,
vizibilitatea (mase de arbuşti, garduri vii, plante de covor, asociate sau nu cu arbori dispuşi dispers
sau în aliniament (Fig. 5.37).
* Mascarea unor construcţii şi amenajări din interiorul şi din exteriorul grădinii (unele
clădiri, magazii, garduri, parcaje etc. - Fig. 5.38 ).





Fig. 5.38 Plantaţii de separaţie şi ecranare vizuală

















6. Aspecte de sistematizare verticală a terenului în amenajările peisagistice


6.1. Reprezentarea sistematizării verticale

Se face prin :
- curbe de nivel cu echidistanţe adecvate ;
- plan de terasament cotat (Fig. 6.1.) ;
- profile (Fig. 6.2. a, b - după H.Brison ) ;
- marcarea grafică a depresiunilor şi taluzurilor în planul orizontal (Fig. 6.3. - după H.
Mattern).
Pe lângă terasamentele principale, care stabilesc microrelieful, se stabilesc şi terasamentele
secundare prin profile care indică săpăturile pentru aşternerea stratului de pământ fertil şi pentru
diferite încastrări (pavaje, dalaje, pietriş, bazin, trepte ş.a.) - Fig. 6.4.

6.2. Modificări ale microreliefului

Terenul orizontal prezintă un interes peisager relativ minor, de aceea este necesar să se
exploateze orice posibilitate topografică de creare a reliefului, pentru evitarea monotoniei. Astfel, se
pot crea denivelări interesante prin debleuri şi rambleuri de mici proporţii.
Denivelările existente în terenurile general plane se pot amplifica prin deplasări de pământ
de proporţii reduse, în concordanţă cu soluţia de proiectare.

6.2.1. Crearea de denivelări pe terenul plan orizontal

a. Modelarea terenului în suprafeţe plane, cu diferenţe de nivel mai mici sau mai mari, care
pot fi consolidate cu ziduri de sprijin sau cu taluz ( Fig. 6.5).
În grădinile clasice sau mixte, parterele amplasate în lungul unei axe de perspectivă pot fi
situate în totalitate sau parţial pe o cotă inferioară, dând impresia unei măriri a spaţiului, în raport
cu terenul plan ( Fig. 6.6.).

b. Valonarea
Reprezintă modelarea terenului în profile larg ondulate, prin deplasarea unor volume reduse
de pământ. Este caracteristică parcurilor şi zonelor de parc peisagere. Valonamentul pe teren
orizontal conferă peluzelor cu suficientă întindere o bună vizibilitate (concavizare) şI orientarea
perspectivei pe direcţia debleului (Fig. 6.7.- după H. Mattern).

















6.2.2. Modificări ale microreliefului pe terenurile denivelate

a. Crearea unor coline artificiale permite echilibrarea unor forme pozitive, deja existente în
teren. Se amplasează lateral sau în fundal pentru a nu întrerupe vizibilitatea şi a nu reduce mărimea
aparentă a terenului. Colinele se proiectează cu un contur sinuos, cu pante racordate lin prin
valonamente cu zonele învecinate. Similar se crează colinele pentru rocării (Fig. 6.8.).

b. Terasarea

Reprezintă instalarea unor suprafeţe orizontale: terase, platforme, belvederi, prin deplasări
mai importante de pământ ( Fig. 6.9.). Terasele se amplasează paralel cu curbele de nivel,
respectând principiul echilibrului dintre debleu şi rambleu.
În cazul taluzurilor neconsolidate artificial se recomandă înclinări care asigură stabilitatea
pământului ( Fig. 6.10. ).
Declivităţile admisibile sunt :
-pentru taluz în debleu 1:1,5 ( max. 1:1 )
-pentru taluz în rambleu 1:3 ( min. 1:1,5 )
În cazul pantelor puternice se evită construirea teraselor perfect orizontale, atât din motive
financiare cât şi pentru faptul că intervin anumite deformări ale liniilor de perspectivă ( Fig. 6.11. ).

c. Valonarea

Pe terenurile accidentate, cu neregularităţi care dau profile frânte, acestea se corectează
după o linie generală valonată, în concordanţă cu profilul de ansamblu al terenului ( Fig. 6.12. ).
Prin valonament relieful nu este modificat radical ci numai în detalii. În grădinile peisagere
o diferenţă de nivel nu se rezolvă prin taluz ci se racordează prin valonare ( Fig. 6.13.).

d. Corectarea pantelor

Pantele instabile trebuie rectificate pentru prevenirea efectelor de eroziune.
Înclinările terenului se stabilesc în funcţie de unghiul de alunecare al pământului. Acesta depinde de
natura solului şi umiditate:
Limite: -30° -nisip
-35° - pietriş; pământ argilos umed
-45° - pământ argilos uscat










6.3. Înscrierea aleilor în sistematizarea verticală a terenului

Pe teren orizontal
Profilul aleilor se înscrie în linia terenului - se execută doar terasamentul secundar pentru
încastrare.
Pe pante
Platforma aleii necesită lucrări de terasament mai importante: de regulă profilul aleii se
stabileşte parţial în debleu şi parţial în rambleu ; pe zone limitate aleea poate fi situată numai în
debleu sau numai în rambleu ( Fig. 6.14. ).
Profilul transversal al aleii poate fi ascuns observatorului, pe anumite direcţii, pentru
continuitatea vizuală a unei pante înierbate ( Fig. 6.14. ).
În general terasamentele pentru alei trebuie să se înscrie armonios în profilul pantei.
Traseul aleilor se proiectează traversând curbele de nivel perpendicular (când panta este
mică) şi oblic ( pe pante mai mari - Fig. 6.15. ).
Pantele longitudinale maxime pentru aleile pietonale:
- 15 % alei balastate.
- 10 % alei pavate.
- 5 % alei asfaltate, betonate, dalate.
Pe terenuri cu înclinări mai mari, se introduc gradenuri (Fig. 6.15.) şi scări (Fig.6.16.).

Gradenurile
Sunt trepte rare situate în lungul aleii, pentru reducerea pantei. Distanţa minimă între trepte
este de 1,40 m; intervalul poate fi multiplu par al unui pas ( 0,6 m) + 0,3 m ( 1/2 pas).
Scările (suită de trepte), necesită o modelare corespunzătoare a microreliefului: încadrarea
corectă pe pantă şi racordarea taluzurilor şi platformelor la pantă ( Fig. 6.16 ).

6.4. Calculul volumelor de pământ deplasate

a. Săpături măsurabile ( pe plan şi pe teren): -şanţuri
-gropi de plantare
-încastrări (circulaţii, fundaţii).
b. Săpături nemăsurabile pe teren ( exemplu: desfiinţarea unui bombament, nivelarea unei
zone accidentate).
Se utilizează metodele de calcul cunoscute, pe care le reamintim:
Metoda profilelor ( pentru teren suficient de lung )
Se calculează volumul total din însumarea volumelor parţiale rezultate din înmulţirea
suprafeţelor secţiunilor în debleu şi în rambleu, cu distanţa între profile.

Liniile profilelor pe plan D
1
, D
2
, D
3
- suprafeţele în debleu
AA’, BB’, CC’ R
1
, R
2
, R
3
, - suprafeţele în rambleu

Debleu Rambleu
Profil Suprafaţa
(m
2
)
Distanţa
între profile
(m)
Volum
(m
3
)
Suprafaţa
(m
2
)
Distanţa între
profile (m)
Volum
(m
3
)
AA’
BB’

D
1
+D
2

2
5 x R
1
+R
2
5 y
BB’
CC’

D
2
+D
3

2
10 x
1
R
2
+R
3

2
10 y
1

Total

x + x
1
y + y
1



Metoda caroiajului

Forma terenului este divizată în careuri egale (cele marginale pot fi inegale).
Pe colţul fiecărui careu se înscrie cota terenului şi cota proiectată (încercuită sau subliniată).
Volumul total este suma volumelor prismelor care corespund fiecărui careu ( S x h ). Înălţimea unei
prisme este cota medie de terasament ( media diferenţelor de cotă ale fiecărui colţ).
Volumul total poate fi estimat plecând de la suprafaţa totală x media cotelor de terasament.
Cu cât caroiajul este mai mic, cu atât calculul este mai corect.
Exemplu : calculul pentru aducerea terenului la cota proiectată = 10,0 m
Prisma A
h (cota medie de terasament) =
(1,20+0,6+0,4+0,8) : 4 = 0,75 m

S = (20+19) : 2 x 20 = 39 m
2


V = 39 x 0,75 = 29,25 m
3

Volumul total = VA + VB + VC + VD


Metoda curbelor de nivel

Exemplu pentru calculul cubajului unui mamelon.


V 1 = S
1
x h / 3
(con)

V2 = (S
1
+ S
2
+ √ S
1
x S
2
) : 2 x h/3
(trunchi de con)

V3 = (S
2
+ S
3
+ √ S
2
x S
3
) : 2 x h/3

V = V1 + V2 + V3
h = echidistanţa curbelor de nivel











































7.Elemente de proiectare a schemei de circulaţie în parcuri şi grădini


7.1. Tipuri de alei după forma traseului

Alei rectilinii - au laturile paralele; se desenează prin translaţie cu rigle, teu, echere.
Alei curbe centrate - laturile se desenează cu compasul (arcuri concentrice); pot fi circulare,
semicirculare sau arcuri de unghiuri diferite.
Alei curbe libere - traseul în linii curbe cu deschideri variabile şi inflexiuni succesive;
curbele şi contracurbele sunt racordate prin intermediul unei zone rectilinii (Fig. 7.1. a). Laturile
aleilor nu sunt totdeauna constant paralele, ci pot avea unele lărgiri progresive (în cazuri de curburi
accentuate, schimbări de inflexiune, amplasarea pe traseu a unor zone de staţionare pe bănci - Fig.
7.1. b). Se desenează cu diferite tipuri de florare şi cu linii flexibile (deformabile).

7.2. Racorduri de alei

Conexiunea aleilor în cadrul unei amenajări peisagistice se face de cele mai multe ori prin
tăierea unghiurilor acestora cu linii curbe, de racordare la laturile aleilor (Fig. 7.2.).
*Cazul aleilor rectilinii perpendiculare: racord cu arcuri de cerc cu aceeaşi rază
corespunzând unghiului de 90° . Raza arcurilor depinde de lărgimea aleilor. Se poate executa cu
compasul sau cu şabloane cu perforaţii circulare.
*Cazul aleilor rectilinii cu unghiuri ascuţite şi obtuze.
*Cazul aleilor curbe: racorduri cu compasul, şabloane sau florare, în funcţie de necesităţi.

7.3. Intersecţii

- simple, cu racordul laturilor aleilor (Fig. 7.3. c).
În cazul bifurcărilor şi trifurcărilor, racordurile se fac astfel încât axele aleilor să aibă acelaşi
punct de origine (Fig. 7.3. a,b) .
Aleile care se intersectează sub formă de X sau de cruce trebuie să aibă axele continue
(Fig. 7.3. d, e).
În cazul aleilor curbe orientate tangent, în zona de intersecţie se păstrează cel puţin lărgimea
aleii celei mai late (Fig. 7.3. f). Intercalarea unui element constructiv (clădire, bazin ş.a.) conduce la
o lărgire corespunzătoare, păstrându-se cel puţin lăţimea fiecărei alei de o parte şi de alta a acestuia.
-cu intercalarea unei insule de dirijare a circulaţiei. Aceasta poate fi triunghiulară, rotunjită
sau cu forme alungite, în funcţie de poziţia aleilor şi necesităţile de fluidizare a traficului (Fig. 7.4).
-pieţe - cu forme adecvate tramei aleilor.




*pieţe geometrice simetrice: rectangulare-pătrate, dreptunghiulare, circulare.
Simetria se realizează în raport cu axele aleilor şi punctele de intersecţie ale
acestora.Mărimea pieţei se stabileşte în concordanţă cu funcţia conferită (facilitarea circulaţiei, loc
de staţionare pe bănci). Piaţa poate fi rezolvată cu un element decorativ central sau mai multe
dispuse simetric: bazin, fântână, careu sau rond cu ornamentaţii de plante (Fig. 7.5.).
Se impun următoarele aspecte:
-concordanţa formelor.
-alegerea de proporţii bune pe orizontală şi pe verticală.

*pieţe geometrice asimetrice. În proiectarea acestora se iau în consideraţie:
-formele, mărimile şi poziţia relativă a elementelor introduse în structura pieţei.
-claritatea direcţiilor principale ale circulaţiei (Fig. 7.5.).

7.4. Intrări

Intrările principale în parcuri şi grădini se proiectează diferit în funcţie de amplasarea pe
aliniamentul străzii sau pe colţurile terenului. Elementele de circulaţie cuprind:
-un spaţiu degajat, de formă regulată, proporţional cu importanţa intrării;
-una sau mai multe alei de intrare.
Intrările secundare se realizează fără degajări, la limita terenului, pe direcţie perpendiculară
sau oblică (Fig. 7.6.).

7.5. Scheme de trasee ale circulaţiei în parcuri şi grădini

Aspecte ale proiectării:
-poziţionarea intrărilor.
-direcţionarea aleilor, polaritatea, focalizarea.
-formele şi proporţiile suprafeţelor pe care le determină (suprafeţe pentru vegetaţie,
suprafeţe de circulaţie şi staţionare) şi relaţiile dintre ele.
-lărgimile aleilor, subordonarea importanţei acestora.
Factorii implicaţi în stabilirea acestor aspecte se prezintă la curs.

7.5.1. Configuraţii de scheme de circulaţie

Tratarea axială
Axa = element liniar de plan ( linie dreaptă sau uşor curbă ) care leagă două sau mai multe
puncte.
În grădini poate fi :














-o alee
-două alei sau trei alei paralele, apropiate, separate de fâşii cu vegetaţie.
Tratarea axială necesită:
-o suficientă desfăşurare în lungime a aranjamentului de plan.
-un element terminal important ( un edificiu, un obelisc, o fântână ).
-o succesiune de elemente în lungul liniei ( în plan orizontal şi vertical ).
Un plan poate avea:
-o singură axă.
-o axă principală şi altele secundare; axele secundare pot întretăia axa principală sau
toate converg către un punct focalizator (Fig. 7.7.).

Configuraţii simetrice
Dispoziţia planului se poate realiza prin simetrie în raport cu:
-o axă principală şi una sau mai multe axe secundare.
-un punct sau o suprafaţă ( Fig. 7.8.).
Schema de circulaţie poate fi bazată pe:
-simetrie geometrică absolută: aleile împart terenul în suprafeţe geometrice egale în raport
cu elementul de referinţă ( axă, punct ).
Categorii: simetrie axială şi simetrie radială ( Fig. 7.9.).
-simetrie geometrică ponderată : echilibrarea în poziţii simetrice a unor elemente a căror
tratare diferă.
În figura Fig. 7.10. sunt incluse atât simetria absolută cât şi cea ponderată.
O componentă importantă a schemelor geometrice simetrice, o reprezintă parterele.
Acestea sunt delimitate de alei, putând avea forme rectangulare, circulare, semicirculare sau
derivate din acestea, unitare sau subîmpărţite geometric de alte alei sau de poteci ornamentale (Fig.
7.11.). Grupările liniare de partere rectangulare pot fi concepute în repetiţia aceloraşi elemente sau
în alternanţă regulată (Fig. 7.12.).
Configuraţii asimetrice
Dispoziţia planului nu se subordonează unei reguli stricte. Schema aleilor împarte terenul în
suprafeţe inegale. Cazuri:
-schemă geometrică asimetrică .
-schemă de alei curbe libere.
În Fig. 7.13. se prezintă câteva modalităţi de trasee simetrice şi asimetrice pentru scuaruri cu
suprafaţă mică.
Criteriile de elaborare a schemei de circulaţie sunt prezentate la curs.

















8. Etape de proiectare pentru un program de arhitectura peisajului

8.1. Elaborarea schemei generale de organizare
8.1.1. Etape :
- analiza cerinţelor programului.
- analiza sitului :
a. documente: plan de încadrare în zonă, plan de situaţie (topografie, construcţii şi
instalaţii existente, vegetaţie existentă ş.a.); date privind clima, solul şi subsolul, vegetaţia zonei,
vecinătăţile, aspecte sociologice, situaţia administrativă şi juridică a terenului ş.a.
b. vizite în teren.
- reprezentarea grafică a relaţiilor între elementele programului (organigrama).
- elaborarea schemei generale de organizare.

8.1.2. Întocmirea organigramei
Scopul: punerea în evidenţă a relaţiilor funcţionale şi vizuale între diferitele elemente şi
ierarhizarea importanţei acestora. Organigrama stă la baza elaborării schemei generale de
organizare pentru programul în cauză, pe terenul dat.
Faze:
- Întocmirea unei liste a cerinţelor programului şi a elementelor corespondente în amenajare.
- Stabilirea relaţiilor între elementele programului.
- Ierarhizarea importanţei elementelor.
- Reprezentarea grafică.
Pentru o mai uşoară abordare a proiectării s-au ales spre exemplificare programe mai
simple, pe terenuri mici şi plane.

A. Exemplu pentru o grădină particulară ( lot al unei locuinţe )
Cerinţe - funcţii Elementul corespondent - simbol în fig. 8.1.
- odihnă şi servirea mesei…………………….. terasă dalată ( 2 )
în aer liber
-activităţi gospodăreşti ……………………… zonă utilitară (sârme pentru rufe,
lemne pentru şemineu etc.) ( 5 )
- acces auto şi pietonal ………………………. intrare auto şi pietoni ( 4 )
- ambianţă estetică ……………………………zonă de primire lângă intrarea casei ( 1 ),
arii gazonate şi plantaţii decorative ( 3 )

Stabilirea relaţiilor :
- zona de primire
locuinţă - zona utilitară
- terasă

- intrare pietoni
zona de primire - intrare auto
- casă
garaj ( în locuinţă) - intrare auto
Reprezentarea grafică este inclusă în figura 8.1.

Ierarhizarea importanţei elementelor:
I - zona de primire
I - terasă
II - arie gazonată
III - intrări
IV - zonă utilitară


Fig. 8.1. Reprezentarea grafică a relaţiilor între elementele programului
unei grădini particulare

B. Exemplu pentru o grădină publică

Cerinţe, funcţii Elementul corespondent - simbol în fig. 8.2.
-accese pietonale de pe ambele străzi…………………. intrări ( 4 )
- relaxare, odihnă……………………………………… zone de staţionare pe bãnci ( 1,2 )
- jocuri statice............................................................... chioşc ( 3 )
- jocurile copiilor ………………………………………loc de joacă ( 5 )
- zonă de interes decorativ………………………..........centru compoziţional ( 1 )

Stabilirea relaţiilor :

- centru compoziţional
- intrări - loc de joacã
- zonă de staţionare pe bãnci

- intrări
- centru compoziţional - chioşc
- zonă de staţionare pe bãnci
Reprezentarea graficã este inclusă în figura 8.2.
Ierarhizarea importanţei elementelor :
I - centru compoziţional
II - intrări
III - zone de staţionare pe bănci
IV - loc de joacă pentru copii
V - chioşc

Fig. 8.2. Reprezentarea grafică a relaţiilor între elementele programului
unei grădini publice

8.1.3. Elaborarea schemei generale de organizare
Faze : - transpunerea organigramei pe planul de situaţie ;
- stabilirea circulaţiilor şi delimitarea zonelor (spaţiilor).
Se continuă elaborarea pentru aceleaşi exemple de programe ( A şi B ).

A. Grădina unei locuinţe individuale
În conceperea schemei generale de organizare, un factor important îl reprezintă amplasarea
clădirii în cadrul lotului. Acest aspect este de regulă rezolvat de către arhitect, eventual cu
consultarea peisagistului sau poate fi soluţia propusă de beneficiar. Pentru o bună valorificare a
terenului liber, este mai avantajoasă poziţionarea clădirii mai aproape de stradă şi de una din laturile
terenului ( Fig. 8.3. ).
De asemenea, pentru scurtarea accesului carosabil, este indicată includerea garajului în
clădire sau alipirea de aceasta. Uneori se recurge la amplasarea garajului pe limita terenului, cu
intrare directă din stradă ( Fig. 8.4. ).

Transpunerea organigramei pe planul de situaţie
Pentru exemplul A din fig. 8.1. s-a întocmit schema din fig. 8.5., constând în :
- poziţionarea diferitelor elemente în raport cu clădirea existentă, strada, limitele
proprietăţii, cadrul acesteia ( loturi de locuinţe, unică vedere interesantă spre nord);
- marcarea relaţiilor funcţionale (linie continuă) şi a relaţiilor vizuale (linie întreruptă).

Stabilirea circulaţiilor şi delimitarea zonelor ( Fig. 8.6. )
Pe baza schemei relaţiilor din fig. 8.5. se schiţează traseul aleilor. În cazul unui lot mic
circulaţia se poate limita la aleile de acces (pietonal şi carosabil) , trotuarul casei şi terasă, platformă
alipită de clădire, la nivelul grădinii .
Se poziţionează şi se dimensionează masele vegetale şi ecranele vizuale pentru crearea
spaţiilor şi a culoarelor vizuale.

În fig. 8.7. se prezintã alte exemple de organizare pentru grădina unei locuinţe în zona
suburbană. Elementele programului ( locuinţă, garaj, arie de repaus cu mobilier de grădină, bazin
ornamental, loc de joacă pentru copii, pomi fructiferi, culturi de legume în teren, miniseră ) pot fi
poziţionate diferit. Analiza celor patru variante poate conduce la alegerea unei soluţii care să
satisfacă în masură mai mare cerinţele beneficiarului şi condiţiile impuse de caracteristicile sitului.





Grădina publică
Transpunerea organigramei pe planul de situatie :
Pentru exemplul B prezentat în fig. 8.2., s-a întocmit desenul din fig. 8.8. constând în :
- amplasarea pe planul de situaţie a intrărilor, a centrului compoziţional, a chioşcului şi a
zonelor funcţionale ( loc de joacă pentru copii, zone de staţionare). O zonă de staţionare s-a stabilit
în centrul compoziţional şi o alta perimetral în asociaţie cu chioşcul (2,3).
- indicarea schematică a relaţiilor de circulaţie ( linie continuã ) şi vizuale ( linie întreruptã).
Stabilirea circulaţiilor şi delimitarea zonelor :
Schiţa din fig. 8.8. permite abordări diferite. Se prezintă numai două variante.
În varianta 1, pentru reţeaua de circulaţie s-a adoptat o schemă de traseu liber (fig. 8.9.).
Lotul fiind relativ mic, s-a ales soluţia unui circuit perimetral conexat cu intrările şi centrul
compoziţional conform schemei din fig.8.8.
Prin poziţionarea şi dimensionarea maselor de vegetaţie lemnoasă s-au conturat spaţiile şi
culoarele vizuale (fig. 8.10.).
În varianta 2 ( fig. 8.11. şi 8.12.), pe baza aceleiaşi scheme din fig. 8.8. s-a adoptat un traseu
mai formal şi o altă delimitare a zonelor.


8.2. Planul general de amenajare şi plantare
Finalizează soluţiile conturate în fazele anterioare.
În această etapă se definitivează dimensiunile şi formele elementelor de plan : circulaţii,
unele amenajări : loc de joacă, terasă, construcţii decorative, tipuri de plantaţii, decoraţiuni florale.
În fig. 8.14. se prezintă finalizarea planului general pentru grădina locuinţei individuale
(exemplul A din fig. 8.9.). Pentru exemplul B - grădina publică - este finalizată varianta 1, cu
compoziţie liberă (fig. 8.15.).


















































9. Elaborarea proiectelor didactice de spaţii verzi

Proiectarea spaţiilor verzi se execută în conformitate cu legislaţia în vigoare, urmând o
anumită filieră în elaborarea şi avizarea lucrărilor.
Etapele de proiectare, conţinutul proiectelor în fiecare etapă sunt prezentate la curs.
Proiectele didactice de an şi de diplomă vor urmări în linii mari metodica generală de
proiectare, adaptându-se nivelului de pregătire al studenţilor în acest domeniu ( în limitele
programei analitice ).
Proiectul de an se elaborează pe baza unei teme de proiectare întocmită de cadrul didactic,
prin care se precizează tipul de spaţiu verde, datele principale privind terenul şi aspectele esenţiale
care trebuie rezolvate.
În cadrul proiectului de an studenţii vor elabora planul general de amenajare ( soluţia de
ansamblu ), pe baza căruia vor evalua costul amenajării spaţiului verde propriuzis ( peluze şi
plantaţii ).
Rezolvarea celorlalte aspecte ale proiectării, propuse în soluţia de ansamblu ( sistematizarea
verticală a terenului, aleile, construcţiile, instalaţiile, terenurile de joacă şi sport, mobilierul ş.a. ),
nu constituie obiectul proiectului de an.
Faza de cercetare a terenului şi de culegere a informaţiilor utile proiectării va fi suplinită
prin :
indicaţiile incluse în tema de proiectare ( vecinătăţi, aspecte privind componenţa şi influenţa
zonei limitrofe, elemente existente în teren, aspecte particulare privind solul ş.a. );
extragerea de către studenţi a datelor necesare din lucrările de specialitate referitoare la
condiţiile naturale ale ţării ( climă, sol, vegetaţie ), în funcţie de localizarea terenului.

Conţinutul proiectului de an
Piesele scrise
a. Memoriu
Succint se vor trata următoarele aspecte :
necesitatea amenajării spaţiului verde respectiv, corelată cu cerinţele temei de
proiectare ( funcţionalitate, dotări );
prezentarea sitului ( mărimea terenului, amplasament, topografie, condiţii
naturale ş.a.);
prezentarea şi justificarea soluţiei generale de amenajare;
justificarea amplasamentului şi componenţei vegetaţiei ( din punct de vedere
peisagistic, funcţional, ecologic ).

b. Evaluarea costului amenajării
Evaluarea totală însumează evaluările pe grupuri de lucrări, care se întocmesc pe baza listei
cu cantităţile de lucrări şi a costurilor la zi.
c. Lista cu cantităţile de lucrări ( antemăsurătoarea ) se elaborează pe baza normativelor în
vigoare ( în prezent încă Ts şi Tr din 1981 ), cuprinzând atât explicitarea calculelor pentru
determinarea cantităţilor cât şi un tabel centralizator.
d. Nota de calcul pentru suprafeţe.
e. Lista de material săditor.
Piesele desenate
a. Planul de situaţie. Se execută la scara 1 : 500 şi redă limitele terenului, vecinătăţile,
relieful
( curbe de nivel cu echidistanţa de 0,5 m ), elementele existente în teren ( construcţii, drumuri,
vegetaţie ş.a. ). Pe plan se va indica grafic direcţia nord.
b. Planul general de amenajare
Se execută la scara 1 : 500. Elementele componente ale spaţiului verde se reprezintă
folosind semnele convenţionale şi grafica indicată pentru desenul peisager.
Planul general se elaborează pornind de la analizarea cerinţelor temei şi corelarea cu
posibilităţile oferite de teren.
Conceptul de plan se începe prin schiţarea unor variante de aranjament studiind liniile mari
ale compoziţiei ( axe, centre compoziţionale ), amplasamentul dotărilor, schemele de circulaţie ş.a.
Aceste schiţe preliminarii se analizează, se combină, se refac; distribuirea în plan orizontal trebuie
în permanenţă îmbinată cu reprezentarea mentală în spaţiu, cu prefigurarea maselor, volumelor
compoziţiei. Se creionează secţiuni, perspective care completează imaginea spaţială a soluţiilor.
În final, planul general cuprinde, în funcţie de tipul de amenajare :
curbe de nivel indicând modificarea sau menţinerea reliefului iniţial (linie foarte subţire
);
construcţii existente şi propuse : clădiri, teatre, cinematografe, biblioteci în aer liber,
grupuri sanitare ş.a. ( linie continuă cu grosimea de 1 - 1,5 mm );
alei, poteci, drumuri, parcaje şi alte elemente de circulaţie;
terenuri de joacă şi de sport;
ziduri de sprijin, taluzuri, scări, poduri, debarcadere, stăvilare;
construcţii decorative ( bazine, fântâni, pergole, umbrare ş.a. );
plantaţii : - mase de arbori ( redate numai prin contur )
- mase de arbuşti ( redate numai prin contur )
- grupuri, exemplare izolate, aliniamente ( redate prin semne individuale )
- garduri vii ( tunse sau libere )
- decoraţiuni florale - se conturează forma rabatelor, petelor şi se indică
grafic tipul de plante : anuale, perene, trandafiri.
c. Planul de plantare
Se execută la scara 1 : 200 sau 1 : 500 pe baza planului general, care redă vegetaţia doar prin
mărimea, amplasamentul şi tipul plantaţiilor.
Planul de plantare precizează compoziţia plantaţiilor :
- masele de arbori se reprezintă prin alăturarea semnelor grafice individuale ( cerculeţe de
diferite mărimi ), având înscris simbolul speciei;
- în masele de arbuşti se delimitează speciile şi se indică numărul de exemplare şi simbolul
speciei ( varietăţi, cultivaruri ). Când planul se execută la scară mare ( 1 : 200 ) masele de arbuşti se
redau prin alăturarea semnelor grafice individuale;
- semnele grafice pentru grupuri, exemplare izolate, aliniamente de arbori sau de arbuşti
sunt însoţite de simbolurile speciilor şi de numărul de exemplare;
- pentru garduri vii şi borduri se înscrie simbolul speciei alături de reprezentarea grafică a
acestora;
- pentru plante urcătoare se indică numărul de exemplare, simbolul speciilor;
- rabatele şi petele de trandafiri se notează cu simbolul şi numărul de exemplare.
În planul de plantare se pot folosi semnele grafice care indică formele de creştere ale
arborilor şi arbuştilor ornamentali.
Legenda se înscrie deasupra indicativului planşei ; speciile se ordonează alfabetic, pe grupe
de plante ( asemănător listei de material săditor ).
d. Detaliile de plantare
Se întocmesc pentru sectoarele care necesită o prezentare la scară mărită (1:200, 1:100,
1: 50) : aranjamente florale bazate pe combinaţii de specii, compoziţii cu arbuşti de diferite talii şi
forme de creştere ş.a.
Se respectă aceleaşi indicaţii specificate pentru planul de plantare ( notarea simbolurilor,
cifrelor, legenda ).
Pentru flori şi plante înlocuitoare de gazon se înscrie în interiorul conturului rabatelor sau
alăturat, simbolul şi densitatea de plantare sau numărul de exemplare ( pentru plantele perene mari,
sub formă de grupuri ).
e. Secţiuni
Se execută pe baza unor linii de profil marcate pe planul de plantare ( în proiectul de an,
acestea sunt stabilite de cadrul didactic ).

Se foloseşte aceeaşi scară ( 1 : 500 sau 1 : 200 ) pentru planul orizontal ca şi pentru cel
vertical ( profil real ). În desen, de factură artistică, se reprezintă proiecţia verticală a compoziţiei
( profilul terenului, vegetaţiei, construcţiilor ş.a.) de-a lungul liniei date. Prim-planul, rezultând din
secţiunea pe linia de profil dată, se suprapune peste proiecţia verticală a planurilor succesive în
adâncime, rezultând astfel o imagine sugestivă a plantaţiilor. Prim-planul ( profilul propriu-zis ) se
execută cu linii sau tuşe mai groase, ascunzând parţial liniile mai subţiri sau tuşele mai estompate
ale planurilor secunde.
f. Perspective
Se execută facultativ ( desen artistic, de perspectivă ) pentru sectoarele cele mai importante
ale compoziţiei.
g. Plan general colorat
Planşa de prezentare este o reproducere a planului general, la aceeaşi scară. Grafica se va
simplifica, pentru a nu incomoda aşternerea culorilor ( nu se mai simbolizează conţinutul rabatelor
de flori sau trandafiri, nu se desenează vizibil curbele de nivel ş.a. ).
Colorarea se face sub îndrumarea cadrului didactic, folosind următoarele culori
convenţionale
verde deschis, cu tentă uşor gălbuie - gazon
verde închis - arbori foioşi, garduri vii
verde-albăstrui - conifere
verde - arbuşti
roşu - rabate şi pete de trandafiri
portocaliu deschis - rabate şi pete de flori
albastru deschis - ape
bej - alei cu pietriş
gălbui- bej - nisip ( nisipar, plajă cu nisip )
cărămiziu sau violaceu - teren de sport cu zgură.
Clădirile, dalajele, suprafeţele asfaltate şi betonate se lasă necolorate.
Conţinutul proiectului de diplomă
Proiectul de diplomă la specialitatea arhitectura peisajului se referă la diferite tipuri de spaţii
verzi, depăşind 2 ha în suprafaţă.
Temele de proiectare au la bază situaţii concrete din diferite localităţi ale ţării ; proiectele se
execută fie în cadrul unor lucrări pe bază de contract între beneficiar şi unitatea de învăţământ
superior, fie pe bază de convenţie.
Lucrarea de diplomă are caracterul unui proiect tehnic pentru spaţii verzi.
Conţinutul proiectului de diplomă este asemănător cu cel al proiectului de an, cu
următoarele menţiuni şi piese suplimentare :
întocmirea documentaţiei privind terenul se face în urma studierii condiţiilor concrete, a
culegerii tuturor datelor necesare ( după indicaţiile din cursul tipărit );
pe lângă piesele scrise menţionate pentru proiectul de an se întocmesc în plus :
- lista de materiale
- descrierea modului de execuţie pe teren a proiectului ( asemănător caietelor de sarcini )
în evaluarea generală vor fi incluse si amenajarea aleilor de parc şi a terenurilor de joc
pentru copii , de asemenea costul obiectelor de joc pentru copii.
Piesele desenate ale unui proiect de diplomă sunt mai numeroase ( mai multe detalii şi
secţiuni, perspective ).
Proiectele executate pe bază de contract se multiplică în 6 exemplare.










































Modele şi extrase pentru piesele scrise ale proiectului



















BORDEROU DE PIESE

Piese scrise
Tema de proiectare
Memoriu
Evaluare sau deviz
Lista cu cantităţile de lucrări
Nota de calcul pentru suprafeţe
Lista de material săditor
Lista de materiale

Piese desenate
Plan de situaţie
Plan general de amenajare
Plan de plantare
Detalii de plantare
Secţiuni
Perspective
Plan general colorat ( planşă de prezentare )
















Evaluarea costului unei amenajări peisagistice


În studiul de prefezabilitate este necesară stabilirea cifrei de investiţie pentru amenajarea
respectivă. Aceasta se calculează pe baza unei antemăsurători generale (listă cu cantităţile de lucrări) şi
a costurilor medii ale principalelor lucrări de amenajare, rezultate din evaluările detaliate. Acestor
evaluări
( de exemplu, costul plantării a 100 de arbori fără balot) li se pot aplica coeficienţi de corecţie în funcţie
de inflaţie.
În faza de studiu de fezabilitate se întocmeşte un deviz, necesar pentru asigurarea finanţării.
Pentru proiectele didactice se cere stabilirea costului amenajării pe baza evaluărilor detaliate,
care includ şi antemăsurătoarea detaliată.

***

În amenajările peisagere se prevede adesea utilizarea pământului vegetal pentru ameliorarea
calităţii terenului.
În evaluările pentru amenajarea peluzelor şi pentru plantări se va introduce, după caz, costul
pământului vegetal :



Costul pământului vegetal - 100 mc

Analiză de cost, variante :

A. 1. TSHO3B1 -Săpătură manuală pentru extragerea pământului vegetal
100 mc x ….lei/ mc =

2. TRI1AO1F1 - Încărcarea manuală a pământului vegetal
100 mc x 1,1 t x …. lei/ t =

3. TRA01A15 - Transport cu autobasculanta a pământului vegetal la 15 km.
100 mc x 1,4 t x …… lei/t =

Total =……. lei
Încheiere deviz : total lei x 1,6 =


B. Extragerea mecanizată a pământului vegetal :

1. TSC18B1 Săpătură mecanică cu buldozer pe şenile 65 -80 CP, inclusiv împingerea pământului până
la 10 m, în teren de cat. a-II-a ( 1/2 din cantitate se împinge a doua oară ).

100 mc x 1,5 = 150 mc
1,5 sute mc x ……. lei /100 mc =


2. TSCO2D1 - Săpătură mecanică cu excavatorul şi descărcarea în autovehicul a
pământului vegetal ( 80 % din total = încărcare mecanizată )
100 mc x 0,8 = 80 mc
0,8 sute mc x ……..lei/ 100 mc =

3. TRI1AO1F1 - Încărcarea manuală a pământului vegetal : 20 % din cantitate
20 mc x 1,1 t x ….. lei/ t =

4. TRAO1A15 - Transport cu autobasculanta la 15 km
100 mc x 1,1 t x…… lei/t =

Total = ……… lei
Incheiere deviz : total lei x 1,6 =



EVALUĂRI DETALIATE

1. Înlăturarea pământului impropriu de pe peluze în vederea înlocuirii cu pământ vegetal
- 100 mc
Variante A, B, C.

A. 1. TSAO1B1 -Săpătură manuală de decapare a pământului impropriu pe adâncimea de
10 - 30 cm, în teren mijlociu .
100 mc x ...... lei/ mc = ......... lei

2.TRI1AO1F1 - Încărcarea manuală a pământului impropriu - 100 % mecanizat.
100 mc x 1,4 t x ……. lei/ t =……lei

3. TRAO2A10 - Transport cu autobasculanta a pământului impropriu din decapare la 15 km
100 mc x 1,4 t x ….. lei/ t =…… lei

Total = ……. lei
Încheiere deviz : total lei x 1,6 =


B. 1. TSAO1B1 -Săpătură manuală de decapare a pământului impropriu pe adâncimea de
10 - 30 cm, în teren mijlociu (suprafeţe mici, unde nu are acces buldo-
zerul ) - 20 % din cantitate.
20 mc x …… lei/ mc = ……. lei

2. TSC18B1 - Săpătură mecanică cu buldozer pe şenile de 65 -80 CP, inclusiv împingerea
pământului până la 10 m, în teren de cat. a-II-a, ( 1/2 din cantitate se împinge a doua oară ) - 80 % din
cantitatea totală pentru strângere în grămezi.

80 mc x 1,5 = 120 mc
1,2 sute mc x …… lei/ 100 mc =


3. TRI1AO1F1 - Încărcarea manuală a pământului impropriu : 20 % din totalul decapat de pe
peluze.
20 mc x 1,4 t x …. lei/ t =


4. TSCO2D1 -Săpătură mecanică cu excavatorul şi descărcarea în autovehicul a păm. impropriu (
80 % din cantitatea strânsă în grămezi ).
80 mc : 100 = 0,8 sute mc
0,8 x …… lei/ 100 mc =
5. TRAO2A10 - Transport cu autobasculanta a pământului impropriu ( din decapare )
la 15 km.
100 mc x 1,4 t x ….. lei/ t =

Total =…. lei
Încheiere deviz : total lei x 1,6 =

C. 1. TSC18B1 - Săpătură mecanică cu buldozer pe şenile de 65 -80 CP, inclusiv împingerea
pământului până la 10 m, în teren de cat. a-II-a ( decapare 100 % mecanizată a păm. impropriu de pe
peluze - 1/2 din cantitate se împinge a doua oară ) .

150 mc
1,5 sute mc x ……. lei/ 100 mc =

2. TSCO2D1 - Săpătură mecanică cu excavatorul şi descărcarea în autovehicul a
pământului impropriu ( 80 % din totalul decapat mecanizat de pe peluze ).
80 mc
0,8 sute mc x. ……. lei/ 100 mc =

3. TRI1AO1F1 - Încărcarea manuală a pământului impropriu : 20 % din totalul decapat de pe peluze.
20 mc x 1,4 t x …… lei/ t =

4. TRAO2A10 - Transport cu autobasculanta a pământului impropriu din decapare
la 15 km.
100 mc x 1,4 t x …… lei/ t =

Total = …….lei
Încheiere deviz : total lei x 1,6 =


2. Înlăturarea pământului impropriu din gropi şi şanţuri de plantare - 100 mc

1. TRB01C13 - Transport cu roaba la 30 m a pământului din gropi şi şanţuri de plantare
( strângerea în grămezi în vederea încărcării în autovehicul ).
100 mc x 1,4 t/mc = 140 t
140 t x ……… lei/ t =

2. TRI1AO1F1 - Încărcarea manuală a pământului impropriu din gropi şi şanţuri de plantare.
100 mc x 1,4 t/mc = 140 t
140 t x ……lei/t =

3. TRAO2A10 - Transport cu autobasculanta a pământului impropriu din gropile şi
şanţurile de plantare la 15 km.
100 mc x 1,4 t = 140 t
140 t x ….. lei/ t =


Total = …….lei
Încheiere deviz : total lei x 1,6 =

3. Amenajare peluză de iarbă prin gazonare ( fără pământ vegetal) - 100 mp

1. TSHO1A1 - Degajarea terenului de corpuri străine
1 ar x lei/ 100 mp = lei

2. TSHO4D1 - Mobilizarea manuală a terenului, nivelarea şi finisarea
100 mp x lei/mp = lei

3. TSHO9A1 - Semănarea gazonului
1 ar x ……lei/ 100 mp = lei

4. TSH12A1 - Udarea suprafeţelor de 20 de ori
100 mp x 20 ori =2000 mp
20 sute mp x …… lei/ 100 mp =

5. TSH14 - Cosirea manuală a gazonului
100 mp x …..lei = lei

6. Cosirea mecanizată a gazonului
100 mp x ........lei = lei

Total =…….. lei
Incheiere deviz : total lei x 1,6 =

4. Amenajare peluză cu aşternerea unui strat de 15 cm pământ vegetal - 100 mp

1. Amenajare peluză în pământ propriu
…..vezi evaluare 3 ( fără încheierea de deviz )

2. TSHO5B1 - Aşternerea pământului vegetal în strat de 15 cm
100 mp x lei/mp = lei

3. Costul pământului vegetal aşternut ( vezi Costul păm. vegetal, varianta A sau B )
100 mp x 0,15 m x lei/mc = lei

Total = ……lei
Încheiere deviz :total lei x 1,6 =



5. Ameliorarea solului prin aşternerea unui strat de pământ vegetal de 20 cm -100 mp
( pentru rabate de trandafiri )

1.TSHO1A1 - Degajarea terenului de corpuri străine
1 ar x lei/ 100 mp = lei

2. TSHO4D1 - Mobilizarea manuală a terenului, nivelarea şi finisarea
100 mp x lei / mp = lei



3. TSH05C1 - Aşternerea pământului vegetal în strat de 20 cm
100 mp x lei/mp = lei

4. Costul pământului vegetal aşternut ( vezi Costul pământului vegetal )
100 mp x 0,2 m x lei/mc = lei

Total =………lei
Incheiere deviz:total lei x 1,6 =

6. Plantat arbori fără balot, fără adaos de pământ vegetal la groapă - 100 buc.

1. TSH17C1 - Săparea manuală a gropilor
100 buc x 0,628 mc x lei/mc = lei

2. TSH24C1 - Plantat puieţi de arbori
100 buc x lei/buc = lei

3. Costul arborilor pentru plantat
100 buc x lei = lei

4. Transport arbori de la 35 de km
100 buc x 0,01 t x lei/t = lei

5. TSH27A1 - Udatul plantaţiei de 20 de ori
100 buc x 20 x 0,05 mc x lei /mc = lei

Total = …….lei
Incheiere deviz : total lei x 1,6 =

7. Plantat arbori fără balot, cu 1/2 adaos de pământ vegetal în gropile de plantare*
- 100 buc.

* Adaosul de pământ vegetal în gropile de plantare se poate face, în funcţie de natura terenului, pentru
1/ 2 din volumul gropii de plantare. Acelaşi volum de pământ impropriu se evacuează.

Volum groapă de plantare = 0,628 mc

1. Costul plantării a 100 de buc. arbori fără balot ( vezi evaluare 6, fără încheiere deviz )
……… lei
2. Procurat pământ vegetal pentru adaos la gropi (vezi Costul păm. vegetal )
100 buc x ……. mc x lei/mc = ………. lei

3. Costul înlăturării pământului impropriu (vezi evaluare 2, fără încheiere de deviz )
..........mc x lei / mc = lei

4. TRB01C13 - Transport pământ vegetal cu roaba de la 30 m
……. mc x 1,1 t/ mc x lei/ t =……..lei

Total = ……..lei
Incheiere deviz: total lei x 1,6 =



8. Plantat arbori foioşi cu balot cu diametrul până la 10 cm, fără adaos de
pământ vegetal în gropile de plantare - 100 buc

1. TSH17C1 - Săparea manuală a gropilor
100 x 1,815 mc x lei/ mc = lei

2. TSH2OA1 - Pregătirea sistemului radicular
100 buc x lei/ buc = lei

3. TSH21A1 - Extras mecanizat arbori cu balot, cu diametrul până la 10 cm .
100 buc x lei/buc = lei

4. TSH25B1 -Transplantat arbori cu balot
100 buc x lei/ buc = lei

5. Transport arbori cu balot de la 35 km
100 buc x 0,4 t x lei/t = lei

6. Costul materialului dendrologic
100 buc x ……. lei/buc = lei

7. TSH27A1- Udatul plantaţiei de 20 de ori
100 buc x 20 ori x 0,05 mc x lei/ mc = lei

Total =.........lei
Incheiere deviz :total lei x 1,6 =


9. Plantat arbori foioşi cu balot, cu diam. până la 10 cm, cu adaos de 1/2
pământ vegetal în gropile de plantare * -100 buc.

* Pentru adaosul de pământ se prevede 1/2 din diferenţa (D) dintre cubajul gropii şi al balotului .
Pentru gropi de 170/ 80 cm - 1,815 mc
balot de 80/60 cm - 0,301 mc ⇒ D = 1,504 mc
1/2 D = 0,752 mc
Pentru gropi de 140/ 80 cm - 1,231 mc
balot de 70/ 50 cm - 0,192 mc ⇒ D = 1,039 mc
1/2 D = 0,52 mc

1. Costul plantării a 100 buc. arbori cu balot
( evaluare 8, fără încheiere deviz )……. lei

2.Procurat pământ vegetal pentru adaos la gropi ( vezi Costul pământului vegetal )
100 buc x ……. mc x …….lei/mc = …….. lei

3. Costul înlăturării pământului impropriu din gropi ( vezi evaluare 2, fără încheiere deviz )
100 gropi x (D/2 + volum balot ) =……….mc x lei / mc =…….. lei

4. Transport pământ cu roaba de la 30 m
…….. mc x 1,1 t x …….lei/ t =

Total= …… lei
Incheiere deviz :total lei x 1,6 =

10. Plantat arbori răşinoşi, cu balot, fără pământ vegetal în gropile de
plantare - 100 buc.

1. Costul plantării a 100 de arbori cu balot
…… vezi evaluare 8 ( art. 1-5 şi 7 )

2. Costul materialului dendrologic
100 buc x lei/ buc = lei

Total = ……..lei
Incheiere deviz :total lei x 1,6 =

11. Plantat arbori răşinoşi cu balot, cu 1/2 adaos de pământ vegetal - 100 buc.
în gropile de plantare

1. Costul plantării a 100 buc. arbori răşinoşi (vezi evaluare 10, fără încheiere deviz )
…………. lei

2. Procurat pământ vegetal pentru adaos la gropi ( vezi Costul păm. vegetal ))
100 buc x …….. mc x ….. lei/mc = ……. lei

3. Costul înlăturării pământului impropriu din gropi ( vezi evaluare 2, fără încheiere deviz )
100 gropi x (D/2 + volum balot ) =…….. mc x lei / mc =

4. TRB01C13 - Transport pământ cu roaba de la 30 m
…….. mc x 1,1 t x ……..lei/ t =

Total= …….. lei
Incheiere deviz : total lei x 1,6 =

12. Plantat arbuşti fără balot, fără adaos de pământ vegetal - 100 buc.

1. TSH17C1 - Săparea manuală a gropilor
100 buc. x 0,140 mc x lei/mc = lei

2. TSH24A1 -Plantat arbuşti fără balot
100 buc x lei/ buc = lei

3. TSH27A1 - Udatul plantaţiei cu furtunul de 20 de ori
100 buc x 20 ori x 0,05 mc x lei/ mc = lei

4. Costul materialului dendrologic
100 buc x lei/ buc = lei

5. Transport arbuşti de la 35 km
100 x 0,005 t x lei/t = lei

Total = ........lei
Incheiere deviz : total lei x 1,6 =

13. Plantat trandafiri - 100 buc.

1. Costul plantării a 100 de trandafiri
(vezi evaluare 12, art. 1-3 şi 5)


2. Costul materialului dendrologic
100 buc x lei/ buc = lei

Total = …….lei
Incheiere deviz:total lei x 1,6 =

14. Plantat arbuşti fără balot, cu adaos de pământ vegetal la gropi *- 100 buc.

*Se prevede adaos de pământ vegetal pentru volumul total al gropilor, pentru 1/2 sau 1/3 din acesta.
Acelaşi volum de pământ impropriu se evacuează.

volum groapă de plantare = 0,140 mc

1. Costul plantării a 100 buc. arbuşti fără balot
(evaluare 12, fără încheiere deviz )……………lei

2. Procurat pământ vegetal pentru adaos la gropi ( vezi Costul păm. vegetal ))
100 buc x ……. mc x ……. lei/mc = …………. lei

3. Costul înlăturării pământului impropriu din gropi ( vezi evaluare 2, fără încheiere deviz)
…… mc x ……..lei / mc = ……….lei

4. TRB01C13 - Transport pământ cu roaba de la 30 m
…….. mc x 1,1 t x ……..lei/ t =

Total = …….. lei
Incheiere deviz :total lei x 1,6 =

15. Plantat arbuşti cu balot - 100 buc.

1. TSH19A1 - Extras manual arbuşti cu balot
100 buc x lei/ buc = lei

2. TSH17C1 - Săparea manuală a gropilor
100 x 0,141mc x …….. lei/ mc = ………… lei

3. TSH25A1 - Transplantat arbuşti cu balot
100 buc x lei/ buc = lei

3. Transportul materialului dendrologic de la 35 km
100 x o,1 t x ….. lei/t = lei


4. TSH27A1 - Udatul plantaţiei de 20 de ori
100 x 20 ori x 0,05 mc x lei/ mc = lei

5. Costul materialului dendrologic
100 buc x lei/buc = lei

Total = ………lei
Incheiere deviz:total lei x 1,6 =


16. Plantat arbuşti cu balot, cu 1/2 adaos de pământ vegetal * -100 buc.
în gropile de plantare

*Pentru adaosul de pământ se prevede diferenţa D dintre cubajul gropii ( 80/60 cm -0,301 mc) şi al
balotului ( 40/40 cm - 0,050 mc ).
D = 0,251 mc
1/2 D= 0,125 mc

1. Costul plantării a 100 buc. arbuşti cu balot
( evaluare 12, fără încheiere de deviz ) ………lei

2. Procurat pământ vegetal pentru adaos la gropi ( vezi Costul păm. vegetal )
100 buc x …….. mc x …..lei/mc = ……… lei

3. Costul înlăturării pământului impropriu din gropi (vezi evaluare 2, fără încheiere de deviz)
…… mc x ……lei / mc = ……..lei

4. . TRB01C13 - Transport pământ cu roaba de la 30 m
……..mc x 1,1 t x …….. lei/ t =

Total =…………. lei
Incheiere deviz :total lei x 1,6 =

17. Plantat gard viu de arbuşti foioşi pe 2 rânduri - 100 m

1. TSH26B1 - Plantat gard viu de arbuşti foioşi
100 m x lei/m = lei

2. TSH27A1 - Udatul plantaţiei de 20 de ori
100 m x 20 x 0,03 mc x lei/ mc = lei

3. Costul materialului dendrologic
100 m x 7,2 buc x lei/buc = lei

4. Transportul materialului dendrologic de la 35 km
100 m x 7,2 x 0,003t x lei/t = lei

5. TSH29A1 - Tunderea gardului viu
...... lei/mp suprafaţă tunsă x …….. mp = ……lei

Total =…………lei
Incheiere deviz:total lei x 1,6 =

18. Plantat gard viu de arbuşti foioşi pe 2 rânduri, cu adaos 1/2
de pământ vegetal în şanţ - 100 m

Necesarul de pământ pentru adaos se calculează pentru 1/2 din volumul şanţului.
Volum şanţ=0,60 m x 0, 50 m x 100 m = 30 mc/ 100 m

1. Costul plantării a 100 m gard viu de arbuşti foioşi
( evaluare 17, fără încheiere de deviz ) …………… lei


2. Procurat pământ vegetal pentru adaos în şanţ (vezi Costul păm. vegetal )
15 mc x lei/ mc = ……….lei

3. Înlăturarea pământului impropriu din şanţ (vezi evaluare 2, fără încheiere deviz)
0,15 sute mc x …… lei /100 mc = lei
4. TRB01C13 - Transport pământ cu roaba de la 30 m
…….mc x 1,1 t x …… lei/ t =

Total = ……… lei
Incheiere deviz : total lei x 1,6 =

19. Plantat gard viu de răşinoşi şi foioşi persistenţi pe 2 rânduri - 100 m

1. TSH19A1 -Extras manual arbuşti cu balot
100 m x 7,2 buc/m x …… lei/ buc =

2. TSH26D1 - Plantat gard viu de arbuşti răşinoşi pe 2 rânduri
100 m x lei/ m = lei

3. TSH27A1 - Udatul plantaţiei de 20 de ori
100 m x 20 x 0,03 mc x lei/ mc = lei

3. Costul materialului dendrologic
100 m x 7,2 buc/ m x…. lei/ buc =

4. Transportul materialului dendrologic de la 35 km
100 x 7,2 x 0,1 t x lei/t = lei

Total = ……. lei
Incheiere deviz:total lei x 1,6 =

20. Plantat gard viu de răşinoşi şi foioşi persistenţi pe 2 rânduri, cu
adaos 1/2 de pământ vegetal - 100 m

Se prevede diferenţa D dintre volumul şanţului şi volumul ocupat de baloţii puieţilor:
volum şanţ = 0,75 m x 0,5 m x 100 m = 37,5 mc
volum baloţi= 7 buc x 0,019 mc x 100 = 13,3 mc ( pentru balot : 35 / 30 cm )

Necesar pământ pentru adaos : D = 24,2 mc - 1/2 D= 12,1 mc

1. Costul plantării a 100 m gard viu de răşinoşi
( evaluare 19, fără încheiere de deviz ) ………… lei
2. Procurat pământ vegetal pentru adaos în şanţ
…….. mc x …….. lei / mc =……….lei

3. Înlăturat pământul impropriu din şanţurile de plantare
1/2 D + Volum balot = 12,1 + 13,3 = 25,4 mc /100 m
0,254 sute mc x ……..lei /100 mc = ………..lei

4. Transport pământ cu roaba de la 30 m
………mc x 1,1 t x …… lei/ t =

Total =……….. lei
Incheiere deviz :total lei x 1,6 =
21. Plantat Buxus pentru decor ( bordură, desene ) - 100 m
pe 2 rânduri

1. TSH26F1 - Plantat bordură
100 m x lei/ m = lei

2 . TSH27A1- Udatul plantaţiei de 20 de ori
100 x 20 ori x 0,03 mc x lei/mc = lei

3. Costul materialului dendrologic
100 m x 10,2 buc/ m x lei/buc = lei

4. Transportul materialului dendrologic de la 35 km
100 x 10,2 x 0,003 t x lei/t = lei

5. TSH29C1 - Tunderea bordurii
........ lei/mp suprafaţă tunsă x ……..mp = ……. lei

Total = ………lei
Incheiere deviz : total lei x 1,6 =


22. Plantat flori anuale şi bienale

1. TSHO5C1 - Aşternere de pământ vegetal în strat de 20 cm
………….mp x lei/mp = …… lei

2. Costul pământului vegetal aşternut (vezi Costul păm. vegetal )
……….mp x o,2 m x lei/mc = ………….lei

3.TSH3OA1 -Plantat flori anuale şi bienale
……….. sute buc. x lei/ 100 buc. = …….. lei

4. Transportul materialului floricol de la 35 km
……sute buc x 0,01 t x lei/t = …………lei


5. Costul materialului floricol
….. buc. x lei/buc ( răsad nerepicat Tagetes, etc.)
…. buc x lei/buc ( Salvia, Ageratum, Begonia, Petunia,etc.-răsad repicat)
……buc x lei/buc ( idem răsad în ghivece )

Total = ……. lei
Incheiere deviz: total lei x 1,6 =

23. Plantat flori - specii perene

1. Aşternere de pământ vegetal în strat de 20 cm
……… mp x lei/mp =……… lei

2. Costul pământului vegetal aşternut (vezi Costul păm. vegetal )
……… mp x 0,2 m x lei/mc = …… lei


3. TSH30D1 - Plantat flori perene
……….. sute buc. x lei / 100 buc. = …….. lei

4. Transportul materialului floricol de la 35 km
….. sute buc. x 0,05 t x lei/t = ………. lei

5. Costul materialului floricol
…….. buc. x lei/buc. =……… lei

Total =……….. lei
Incheiere deviz : total lei x 1,6 =



Notă

Evaluările de plantări cu 1/2 adaos de pământ vegetal ( 7, 9, 11, 14, 16, 18, 20 ) se pot face în
mod similar şi pentru alte situaţii : înlocuire integrală a pământului impropriu sau 1/3 din acesta.









TABEL CENTRALIZATOR
Antemăsurătoare şi evaluare costuri

Lucrări comasate UM Cantitate Cost/UM Cost total
Înlăturarea pământului impropriu de pe
peluze în vederea înlocuirii cu pământ
mc
vegetal ( varianta A, B sau C)
Ameliorarea solului prin aşternerea unui
strat de pământ vegetal de 20 cm
mp
Amenajări peluze de iarbă prin gazonare mp
Amenajări peluze de iarbă cu aşternerea
unui strat de pământ vegetal
mp
Plantat arbori fără balot, fără adaos
de pământ vegetal
Plantat arbori fără balot, cu adaos de
pământ vegetal *
buc.


buc.

Plantat arbori foioşi cu diam.până la 10 cm,
cu balot
Plantat arbori foioşi cu diam.până la 10 cm,
cu balot, cu adaos de pământ vegetal în
gropile de plantare *
buc.



buc.

Plantat arbori răşinoşi ( cu balot), fără
adaos de pământ vegetal
Plantat arbori răşinoşi, cu adaos de pământ
vegetal în gropile de plantare *
buc.


buc.

Plantat arbuşti foioşi
Plantat arbuşti foioşi cu adaos de pământ
vegetal la gropi *
buc.

buc.

Plantat trandafiri buc.
Plantat arbuşti cu balot
Plantat arbuşti răşinoşi cu adaos de pământ
vegetal la gropi *
buc.

buc.

Plantat gard viu de foioşi pe 2 rânduri
Plantat gard viu de foioşi pe 2 rânduri cu
adaos de pământ vegetal *
m

m

Plantat gard viu de răşinoşi şi foioşi
persistenţi pe 2 rânduri
Plantat gard viu de răşinoşi pe 2 rând. cu
adaos de pământ vegetal *
m


m

Plantat Buxus pentru decor (bordură) m
Plantat flori anuale şi bienale
Plantat flori perene
sute buc.
sute buc.


Evaluare cost total = lei
Cost / mp spaţiu verde amenajat = lei

* Se va specifica proporţia de înlocuire a pământului impropriu cu pământ vegetal ( 1/1, 1/2, 1/3)

DEVIZ PENTRU LUCRĂRI DE SPAŢII VERZI
Exemplu

Nr.
crt.
Simbol Unitatea de măsură şi cantitatea
Denumirea articolului
Greutatea unitară a materialului vegetal
( t)
Preţ unitar
-materiale
-manoperă
-utilaj
-transport auto
Valori pe articole de deviz

Mater. Manop. Utilaj. Total Transp.
auto
Greut.
material.
vegetal
( t )
1. TSHO1A1
A. Cap. PELUZE
ari =
Degajarea terenului de corpuri străine

2. TRI1AO1F1
t =
Încărcarea manuală a mater. rezultat din
strângere, a pământului impropriu din
gropi şi a păm. vegetal în autobascul.

3. TRAO2A1O
t =
Transport cu autobasculanta a material.
Rezultate din strângere şi a pământului
impropriu din gropi la 10 km

4. TSHO3B1
mc =
Extragerea pământului vegetal necesar
amenajării spaţiilor verzi, cu păstrarea
structurii ( manual )

5.
TSC18A1 100 mc =
Săpătură mecanică cu buldozerul
(extragerea păm. Vegetal )

6.




TSCO2C1



100 mc =
Săpătură mecanică cu excavatorul cu
descărcare în autovehicul (încărcarea
păm. veg. 80 % mecanizat)

7.
TRAO1A15

t =
Transport păm.vegetal cu autobasc. la 15
km. (încărcat 80 % mec. şi 20 %
manual)

8.
TRBO1C13 t =
Transport pământ cu roaba la 30 m

9. TSHO4D1 mp =
Mobilizarea manuală a solului în teren
tare, nivelarea şi finisarea

10. TSHO5B1
mp =
Aşternerea uniformă a strat. de păm.
veget. pe teren oriz. în strat de 15 cm

11. TSHO5C1
mp =
Idem în strat de 20 cm

12. TSHO9A1
100 mp =
Semănarea gazonului pe supraf. oriz.
sau pantă sub 30 %

13. TSHO9B1
100 mp =
Idem pantă peste 30 %

14. TSH12A1
100 mp =
Udarea suprafeţelor cu furtunul de la
hidranţi de 20 de ori

15. TSH14
100 mp =
Cosirea gazonului


B. Cap. PLANTAŢII


16.
TSH17C1 mc =
Săparea manuală a gropilor circulare
în teren tare


17. TSH19A1
buc. =
Extragerea manuală a arbuştilor şi
răşinoaselor cu h sub 2 m, cu balot de
pământ

18. TSH21A1
buc. =
Extragerea mecanizată a arborilor cu
diametrul până la 10 cm, cu balot

19. TSH24C1-91
buc. =
Plantat puieţi de arbori foioşi fără balot
t = 0,006

20. TSH25B1
buc. =
Transplantări cu balot executate manual
la arbori foioşi cu diam. sub 10 cm
t = 0,23

21. TSH25B1-1
buc.=
Transplantări cu balot de pământ la
arbori răşinoşi cu diam. sub 10 cm
t = 0,34

22. TSH24A1-1
buc. =
Plantat arbuşti fără balot
t = 0,003

23. TSH24A1
buc. =
Idem Buxus (puieţi)
t = 0,001

24. TSH24B1-1
buc. =
Plantat trandafiri
t = 0,003

25. TSH25A1
buc. =
Transplantări cu balot la arbuşti foioşi
t = 0,1

26. TSH25A1-5
buc. =
Transplantări cu balot de pământ la
arbuşti răşinoşi
t = 0,1

27. TSH26B1-21
m =
Plantat gard viu de arbuşti foioşi pe
două rânduri t = 0,021

28. TSH26D1-11
m =
Plantat gard viu de coniferi pe două
rânduri t = 0,7

29. TSH26F1
m =
Plantat gard viu de arbuşti foioşi
persistenţi pe două rânduri
t = 1,0

30. TSH27A1
mc =
Udatul plantaţiilor de 20 de ori cu
furtunul

31. TSH29A1
m =
Tunderea gardului viu vu h până la
1,20 m

32. TSH29C1
mp =
Tunderea bordurilor de Buxus

33. TSH30A1
100 buc.=
Plantat flori cu h până la 15 cm
t = 0,02

34. TSH30B1
100 buc =
Plantat flori cu h peste 15 cm
t = 0,02















Listă cu cantităţile de lucrări specifice spaţiilor verzi (antemăsurătoare)
Exemplu

Nr.
crt.
Cod
Norme de deviz comasate
UM Cantitate
Observaţii
1. TSHO1A1
A. Cap. PELUZE
Degajarea terenului de corpuri străine
100
mp

2. TRI1AAO1F1
Încărcarea manuală a materialelor rezultate din strângere (a), a
pământului impropriu rezultat din decapare (b), a
pământ.impropriu din gropi de plantare (c) şi a pământului vegetal
(d) în autobasculantă.
a. ……….mp x 2 kg/mp : 1000 =
a. ……….mc x 1,4 t/mc : 1000 =
a. ……….mc x 1,4 t/mc : 1000 =
a. ……….mc x 1,1 t/mc : 1000 =
t a+b+c+d b. 20 % din păm. impropriu decapat
mecanizat sau 100 % cel decapat
manual.
c.Pământul impropriu din gropi poate
fi volumul total, ½ sau 1/3, în funcţie
de teren.
d. Pământul vegetal din extragerea
exclusiv manuală ( TSHO3B1) sau 20
% din cantitatea extrasă prin săpătură
mecanică (TSC18A1).
3. TRAO2A10
Transportul cu autobasculanta a materialelor rezultate din
strângere (a ) şi a pământului impropriu din decapare (b) din gropi
( c) la 10 km.
t a +b+c din articolul TRI1AAO1F1
4. TSHO3A1
Extragerea pământului vegetal necesar amenajării spaţiilor verzi,
cu păstrarea structurii (manual) şi decapare manuală ( suprafeţe
mici) a păm. impropriu.
mc Pentru cantităţi necesare sub 500 mc.
Calculul necesarului la fel ca la
extragerea mecanică.
5. TSC18B1














Săpătură mecanică cu buldozerul pe şenile de 65-80 CP, inclusiv
împingerea pământului până la 10 m, în teren de cat. II, pentru
extragerea păm. vegetal; ½ din cantitate se strânge a doua oară .
Calculul necesarului de pământ vegetal, exemplu:
peluze…………..mp x 0,15 m =……….. mc
peluze………… mp x 0,2 m = ……….mc
gropi arbori ……buc x 0,628 mc/2 = …….mc
gropi arbori cu balot………buc x 1,23 mc /2 = …….mc
gropi arbuşti …… ….buc x 0,141 mc /2 = ……….mc
gropi arbuşti cu balot … …buc x 0,223 mc/ 2 =…….. mc

Total mc x 1,5 : 100 = …….sute mc
100
mc
½ din cantitatea necesară se strânge a
doua oară, la încărcarea cu
excavatorul. Necesarul pentru gropi se
calculează la volumul total, ½ sau 1/3.
În cazul arborilor cu balot se prevede
diferen]a D dintre cubajul gropii şi al
balotului sau ½ D sau 1/3 D. Se
calculează pentru categoriile de
mărime ale gropilor, în funcţie de
mărimea plantelor.








6. TSC18B1

Săpătură mecanică cu buldozerul pe şenile de 65-80 CP, inclusiv
împingerea pământului până la 10 m, pentru decaparea păm.
impropriu.
………mp x 0,10 ( sau 0,15) m = …… mc
Total mc x 1,5 : 100 = …….. sute mc
100
mc
7. TSCO2C1
Săpătură mecanică cu excavatorul pe pneuri de 0,21 - 0,39 mc, cu
descărcare în autovehicul ( încărcarea pământului vegetal şi a
păm. degradat decapat ).
100
mc
Se prevede numai 80 % din cantitatea
de pământ extrasă cu buldozerul, 20 %
se include la încărcarea manuală.
8. TRAO1A15
Transport pământ vegetal cu autobasculanta la 15 km.
…….mc x 1,1 t = ……. t
t Se prevede totalul necesar.
9. TRBO1C13
Transport pământ cu roaba la 30 m
……. mc x 1,1 t/mc (păm. vegetal)
……..mc x 1,4 t /mc ( pentru păm. tare, din săpătură)
t Pământul impropriu din gropi pentru
adunare în grămezi.
10. TSHO4D1
Mobilizarea manuală a solului în teren tare, la adâncimea de 10
cm, nivelarea şi finisarea suprfeţelor.
mp Se prevede suprafaţa cu gazon, flori,
trandafiri.
11. TSHO5B1
Aşternerea uniformă a stratului de pământ vegetal pe teren
orizontal sau cu pantă sub 20 %, în strat de 15 cm.
mp în funcţie de calitatea terenului se
prevede pentru suprafeţe gazonate şi
flori.
12. TSHO5C1
Idem, în strat de 20 cm grosime
mp Idem, pentru suprafeţele cu trandafiri
13. TSHO9A1
Semănarea gazonului pe suprafeţe orizontale sau în pantă sub 30
%
100
mp

14. TSH12A1
Udarea suprafeţelor cu furtunul de la hidranţi de 20 de ori
………. mp x 20 : 100 =
100
mp
Suprafeţe gazonate, cu flori şi
trandafiri.
15. TSH14
Cosirea manualã a gazonului

100
mp

16.
Cosirea mecanizatã a gazonului
ha








B. Cap. PLANTAŢII
17. TSH17C1
Săparea manuală a gropilor circulare pentru plantări izolate în
teren tare. Calculul cubajului:
-gropi pentru arbori fără balot :
100/ 80 cm 0,628 mc x …. .buc = …… mc
-gropi pentru arbori cu balot :
170/ 80 cm 1,815 mc x ……buc = …….mc
140/ 80 cm 1,231 mc x ……buc =…… mc
-gropi pentru arbuşti fără balot :
60/ 50 cm 0,141 mc x ……buc = …… mc
-gropi pentru arbuşti cu balot :
80/ 60 cm 0,301 mc x ……buc = ……mc
50/ 30 cm 0,06 mc x ……buc = ……mc
-gropi pentru trandafiri şi liane :
40/ 30 cm 0,038 mc x ……buc = ……mc
mc





-pentru balot de 80/ 60 cm
-pentru balot de 70/ 50 cm




-pentru balot de 40/ 40 cm
-pentru balot de 25/ 25 cm
18. TSH19A1
Extragerea manuală a tufelor de arbuşti foioşi şi a răşinoaselor cu
h sub 2 m, cu balot de pământ (40/ 40 cm ) ambalat în plasă de
sârmă.
buc
19. TSH21A1
Extragerea mecanizată a arborilor cu diam. până la 10 cm, cu balot
( 70/ 50 cm ), ambalat în plasă de sârmă.
buc
20. TSH23A1
Extragerea manuală de Buxus cu balot ambalat, plante până la 50
cm înălţime.
buc
21. TSH24A1-1
Plantat arbuşti foioşi fără balot
buc
22. TSH24B1
Plantat trandafiri
buc
23. TSH24C1-91
Plantat puieţi de arbori foioşi, fără balot
buc
24. TSH25A1
Transplantări cu balot la arbuşti foioşi.
buc
25. TSH25A1-5
Transplantări cu balot de pământ executate manual la arbuşti
răşinoşi.
buc
26. TSH25B-1
Transplantãri cu balot de pământ executate manual la arbori
răşinoşi cu diam. mai mic de 10 cm
buc



27. TSH25B1
Transplantãri cu balot de pământ executate manual la arbori foioşi
cu diametrul mai mic de 10 cm.

buc

28. TSH26B1-5
Plantări gard viu de arbuşti foioşi pe două rânduri
m
29. TSH26D1-11
Plantări gard viu de coniferi pe 2 rânduri.
m
30. TSH26F1
Plantări gard viu de Buxus pe 2 rânduri.
m
31. TSH27A1
Udatul plantaţiilor de 20 de ori cu furtunul. Calculul necesarului:
arbori …… buc x 20 x 0,05 mc =
arbuşti …….buc x 20 x 0,02 mc =
gard viu ….. m x 20 x 0,03 mc =
Total mc
mc
32. TSH29A1
Tunderea gardului viu cu h până la 1,20 m
mp
33. TSH29C1
Tunderea bordurilor de Buxus
mp
34. TSH30A1
Plantat flori cu h până la 15 cm
100
buc

35. TSH30B1
Plantat flori cu h peste 15 cm
sute
buc

36. TSH30D1
Plantat flori perene cu balot
sute
buc
















NOTA DE CALCUL PENTRU SUPRAFEŢE

Suprafaţa totală a amenajării = …………. m
2

Suprafaţa construită - din care :
suprafaţa ocupată de clădiri = ……… m
2

suprafaţa circulaţiilor = ……… m
2

( alei, poteci, parcaj )
suprafaţa ocupată de construcţii decorative =…….. m
2

( bazin, chioşc ş.a. )
Suprafaţă de spaţiu verde efectiv ( Suprafaţa totală - S construită) =
Suprafaţă de întreţinere a plantatiilor : *
S (arbori + arbuşti târâtori) = (nr. arbori + nr. arb. târâtori) x 1 m
2
=….. m
2

S arbuşti erecţi = nr. arbuşti erecţi x 0,5 m
2
= ………m
2

(inclusiv trandafiri în grupuri)
S garduri vii (lungime gard. viu x lăţime gard viu) =…… m
2

S rabate, pete florale = ……..m
2

S rabate, pete cu trandafiri =………m
2

Total suprafaţă de întreţinere a plantaţiilor = ……. m
2

* Se cere provenienţa cifrelor. De exemplu : pentru totalitatea rabatelor şi petelor florale
dintr-o amenajare se face o explicitare pentru calculul fiecărei suprafeţe-

suprafaţă rabat I = 5 m
2
suprafaţă rabat II = 10 m
2

suprafaţă pată florală = 3 m
2

Total S rabate, pete florale = 18 m
2


Suprafaţa gazonată ( Suprafaţă spaţiu verde efectiv - Suprafaţa de întreţinere a plantaţiilor) =
Suprafaţa ameliorată cu pământ vegetal :
- în strat de 15 cm ( pentru peluze în zonă de teren degradat-pe lângă construcţii, alei )
- în strat de 20 cm ( pentru amenajări florale şi cu trandafiri )
- în strat de 30 cm ( teren impropriu pentru gazon şi amenajări florale )




Centralizator

Suprafaţa m
2
% din suprafaţa totală
Suprafaţa totală
Suprafaţa construită - din care
clădiri
circulaţii
construcţii decorative

Suprafaţa de spaţiu verde efectiv
Suprafaţa pentru întreţinerea
plantaţiilor

Suprafaţa gazonată
Suprafaţa ameliorată cu pământ
vegetal :
în strat de 15 cm
în strat de 20 cm
în strat de 30 cm


















LISTA DE MATERIAL SĂDITOR

Categoria de material săditor Specia Nr. buc.
A. ARBORI RĂŞINOŞI




Total =
B. ARBORI FOIOŞI
a. puieţi


b. cu balot


Total =



Total =
C. ARBUŞTI RĂŞINOŞI

Total =
D. ARBUŞTI FOIOŞI
a. puieţi


b. cu balot




Total =


Total =
E. GARD VIU
a. puieţi


b. cu balot





Total =


Total =
F. LIANE


Total =
G. TRANDAFIRI



Total =
H. PLANTE PERENE
a. fără balot

b. cu balot


Total =

Total =
G. PLANTE FLORICOLE ANUALE
repicate
la ghivece
PLANTE FLORICOLE PERENE





Total =

Total =



EXTRAS DE MATERIALE
pentru principalele lucrari din devizul de spatii verzi
Cod
lucrare
Denumirea materialului UM
mater.
Cant./UM
lucrare
Val.
lucr.
Necesar
TSHO9 A1,B1 Seminte gazon kg 3,96/ 100 mp
TSH12A1 Apa mc 0,99/ 100 mp
TSH19A1 Împletitura din sârma de otel
zincata diam. 1 mm, cu ochiuri
de 25 mm
Sârma moale zincata diam. 1,5
mm, STAS 889-80
Sfoara din cânepa diam. 2 mm
ceruita
kg


kg

kg
1,584/ buc


0,099

0,100

TSH21A1 Împletitura din sârma de otel
zincata diam. 1 mm, cu ochiuri
de 25 mm
Sârma din otel moale zincata
diam. 4 mm
Apa
kg


kg

mc
1,584/ buc


0,990

0,01

TSH23A1 Împletitura din sârma de otel
zincata diam. 1 mm, cu ochiuri
de 25 mm
kg 0,790/ buc
TSH24A1,B1 Paie snopi ( lung.70-80 cm)
Rogojina papura
Frânghie cânepa diam. 9-16 mm
Apa
kg
buc
kg
mc
0,12 /buc
0,01
0,01
0,002

TSH24C1 Paie snopi
Rogojina papura
Frânghie cânepa
Apa
kg
buc
kg
mc
0,400/ buc
0,040
0,040
0,002

TSH25A1 Apa mc 0,050
TSH25B1 Apa
Laturoaie de fag 1-3 m
Lemn rotund stejar diam. 4-9
cm, cojit
Sârma din otel moale zincata
diam. 4 mm
Pânza sac cânepa
mc
m
mc

kg

mp
0,100/ buc
1,490
0,054

1,880

0,3

TSH26B1
C1
D1
E1
F1
Apa




mc
mc
mc
mc
mc
0,067/ mc
0,060
0,075
0,030
0,050





TSH30
A1B1,D1
A1
B1
D1
D1



Laturoaie de rasinoase
apa
apa
apa
hârtie rezistenta de ambalaj
sârma din otel moale neagra,
diam. 1,5 mm

m
mc
mc
mc
kg
kg

1,98/ 100 buc
0,060
0,035
0,99
14,85
19,80


NORME ŞI INDICATORI
Bilant teritorial informativ pentru un scuar
Destinatia suprafetelor
%
% din suprafata totala
Plantatii din care:
a.arbori
b.arbusti
c.gazon
d.flori

30 - 40
30 - 40
20 - 25
5 - 10
65 - 80
Alei si terenuri

20 - 30

Bilant teritorial informativ al unei gradini
Destinatia suprafetelor % % din suprafata totala
Plantatii si ape, din care:
a.arbori
b.arbusti
c.gazon
d.flori
e. ….

20 - 30
10 - 15
50 - 60
8 - 12
3 - 5
75 - 80
Terenuri mari si mici, cu diferite
destinatii
6 - 8
Drumuri 8 -12
Chioscuri, pavilioane, banci 2 - 4


Bilant teritorial informativ al unui parc
Destinatia suprafetelor % % din suprafata totala
Plantatii si ape, din care:
a.arbori
b.arbusti
c.gazon
d.flori
e.ape

30 - 40
10 - 20
40 - 50
5 - 10
5 - 7
80
Terenuri mari si mici, cu
diferite destinatii
8
Drumuri 10
Chioscuri, pavilioane,etc. 2


Bilant teritorial informativ pentru fâsii plantate pe strazi

Destinatia suprafetelor % din suprafata totala
Alei pentru pietoni si spatii libere 25 - 30
Arbori 30 - 40
Arbusti 20 - 25
Gazon 10 - 20
Flori 2 - 5



Date orientative pentru cantitatile de puieti necesare diferitelor categorii de plantatii

Categoria plantatiei Arbori talie mare
puieti/ha
Arbusti talie mare
puieti/ha
Arbori si arbusti talie mica
puieti/ha
Parcuri
Gradini
Scuaruri
Spatii plantate pentru copii
Parcuri sportive
Plantatii pe lânga institutiile publice
Plantatii în incinta întreprinderilor
Plantatii în ansamblul de locuinte
Plantatii de protectie sanitara
Plantatii antiincendiare
Plantatii în cimitire
Fâsii plantate pe strazi
400-600
350-500
100-200
300-400
200-400
300-400
200-300
300-400
-
-
300-400
200-400

1000-1200
1000-1500
500- 700
800-1000
700- 800
1000-1200
700- 800
500- 800
-
-
1200-1500
200- 800
1500-1800
1000-1500
1000-1500
1500-1800
1500-1800
1000-1500
1500-1800
1000-1500
6000-7000
7000-9000
1800-2000
2000-4000










Distante de plantare pentru diferite categorii de plantatii

A. LANTAŢII STRADALE
Tipul de plantatii Latimea fâsiilor
nepavate (m)
Dist. de plantare ( m)
pe rând între rânduri
Arbori pe un rând

1,4 - 1,7 5 - 8 -

Arbori pe 2 rânduri


2,5 - 4




5- 8
6 - 8 4 - 6




5 - 10 3,5- 6



Fâsie de arbusti
pe 2 rânduri



1 - 1,5




1,5 - 2

0,3 - 0,5 0,3 -0,5
( gard viu )



0,3- 0,5 0,3- 0,5
sau
1,5 - 2 0,5- 1
Arbori pe un rând
si fâsie de arbusti
pe 2 rânduri


2,4 - 3,2


Arbori pe 2 rânduri
si fâsie de arbusti
pe 2 rânduri



1,4 - 1,7 si
2,4 - 3,2




7 - 11


Arbori pe 3 rânduri



14




B. PLANTAŢII ÎN SCUARURI, GRĂDINI, PARCURI

Distanţe de plantare (m)
Categoria de plante masive grupuri aliniamente garduri vii
foioase răşinoase foioase răşinoase
Arbori de talia I 4 -8 5 -15 3 -10 3 -10 0,5 -0,7 0,5 -0,7
Arbori de talia II şi III 2 -6 3 -10 2 -6 5 -6 0,3-0,5 0,3-0,5
Arbuşti de talie mare 1 -1,5 2 -6 1 -1,5 3 -5 0,3
Arbuşti de talie mică 0,7 -1 1 -3 1,5 -3 1,5 -4 0,15 -2






Densitati de plantare pentru decoratiuni florale
Categoria de plante Nr. plante /mp
Trandafiri polyantha pitici
Trandafiri polyantha si floribunda de talie
medie
Plante perene de talie mica
Plante perene de talie medie
Plante perene de talie mare
Plante anuale si bienale de talie mica
Plante anuale de talie medie
4
2,5 - 3

12 - 15
8 - 10
3 - 5
25 - 40
10 - 12

Distante limita pentru plantatii fata de constructii si echipamente tehnico-edilitare

Elementele strazii Spatii libere până la trunchiul arborilor si arbustilor - m
arbori arbusti
Constructii subterane:
-conducte de gaze, tevi de termoficare
-cabluri electrice
-tevi de alimentare cu apa si tuburi de canalizare
Cladiri, garduri, drumuri:
-cladiri de partea ferestrelor
-cladiri de partea peretilor fara ferestre
-împrejmuiri pline, cu înaltimea peste 2 m
-împrejmuiri de gradina, cu grilaje si pline, cu
înaltimea pâna la 2 m
-borduri ale drumurilor de transport
-borduri ale trotuarelor si drumurilor de gradina
-piloni si stâlpi fara instalatii subterane de cabluri
electrice

2
2
2

5
2
2

1
1
0,75

1

1,5
1,5
-

1,5
1,5
1

0,5
0,5
0,4

0,5




Distanta dintre arbori si conductorii electrici

Conductori electrici aerieni sub tensiune Distanta de la fire pâna la coroana arborilor - m
în sus în lateral
Peste 220 V 2 5
Pâna la 220 V (fire neizolate) 2 3
Pâna la 220 V (fire izolate) 0,5 1



























































































































LISTE TEMATICE CUPRINZÂND SPECII LEMNOASE ORNAMENTALE
ŞI SPECII FLORICOLE

Arbori, arbuşti şi subarbuşti


1. Culoarea florilor

Specii cu flori albe, albe-gălbui

Arbori

Aesculus hippocastanum
Catalpa bignonioides
Crataegus monogyna
Fraxinus ornus
Malus baccata
Magnolia kobus
Prunus avium ‘Plena’
Prunus mahaleb
Prunus persica ‘Alba-plena’
Robinia pseudacacia
Sorbus aucuparia
Sophora japonica

Arbuşti

Amelanchier laevis
Cornus sanguinea
Cornus florida
Cytisus praecox
Deutzia scabra, D.gracilis
Hydrangea macrophylla
Ligustrum vulgare
Pyracantha coccinea
Physocarpus opulifolius
Rosa sp.
Sambucus nigra
Spiraea arguta
Spiraea prunifolia
Spiraea x vanhouttei
Sorbaria sorbifolia
Syringa vulgaris
Philadelphus coronarius
Prunus tenella
Polygonum aubertii
Viburnum opulus









Specii cu flori roz

Arbori

Aesculus x carnea
Albizzia julibrissin
Cercis canadensis
Cercis siliquastrum
Crataegus oxyacantha ‘Paul’s Scarlet’
Malus sp.
Magnolia x soulangeana
Prunus amygdalus ‘Rosea Plena’
Prunus persica ‘Clara Meyer’
Prunus serrulata ‘Kanzan’
Prunus subhirtella
Robinia hispida

Arbuşti

Prunus triloba
Prunus serrulata ‘Amanogawa’
Tamarix tetrandra
Daphne mezereum
Deutzia rosea
Kolkwitzia amabilis
Lonicera korolkowii
Prunus tenella
Spiraea japonica
Spiraea salicifolia
Weigela florida

Specii cu flori galbene

Arbori

Acer platanoides
Elaeagnus angustifolia
Koelreuteria paniculata
Liriodendron tulipifera
Tilia sp.



Arbuşti

Berberis sp.
Cornus mas
Cytisus scoparius
Corylus avellana
Forsythia x intermedia
Genista sp.
Hypericum sp.
Kerria japonica
Laburnum anagyroides
Mahonia aquifolium
Potentilla fruticosa
Spartium junceum

Specii cu flori roşii

Arbori

Albizzia julibrissin var. rosea
Aesculus x carnea ‘Briotii’
Magnolia x soulangeana ‘Lennei’
Malus pumilla ‘Niedzwetkyana’
Prunus persica ‘Russel’s Red’

Arbuşti

Chaenomeles lagenaria, C. japonica
Campsis radicans
Clematis ‘Ville de Lyon’
Hibiscus syriacus ‘Duc de Brabant’
Hydrangea sp.
Rosa sp.
Ribes sanguineum ‘King Edward VII’
Spiraea japonica ‘Anthony Waterer’
Weigela florida ‘Bristol Ruby”

Specii cu flori mov, violet

Arbori
Paulownia tomentosa

Arbuşti

Amorpha fruticosa
Buddleja alternifolia
Buddleja davidii
Hibiscus syriacus
Hydrangea macrophylla ‘Bluewave’
Perovskia atriplicifolia
Syringa vulgaris
Vitex agnus-castus
Vinca minor, V. major
Wisteria sinensis

2. Coloritul frunzişului

Specii cu frunziş roşu permanent

Acer platanoides ‘Crimson King’
Acer palmatum ‘Atropurpureum’
Berberis vulgaris ‘Atropurpurea’
Corylus maxima ‘Purpurea’
Cotinus coggygria ‘Rubrifolius’
Prunus cerasifera ‘Pisardii’, ‘Nigra’
Fagus sylvatica ‘Atropunicea’

Specii cu frunziş albăstrui

Lonicera korolkowii
Chamaecyparis lawsoniana
‘Allumii’, ‘Ellwoodii’
Chamaecyparis pisifera ‘Boulevard’
Juniperus x media ‘Pfitzeriana Glauca’
Juniperus virginiana ‘Sky Rocket’
Juniperus squamata ‘ Blue Carpet’
Juniperus squamata ‘Meyeri’

Specii cu frunziş albăstrui-cenuşiu,
argintiu

Elaeagnus angustifolia
Hippophae rhamnoides
Pyrus elaeagrifolia
Picea pungens ‘Argentea’, ‘Kosteri’
Abies concolor
Chamaecyparis lawsoniana ‘Fletcheri’
Pseudotsuga menziesii var. glauca

Specii cu frunziş variegat

Acer negundo ‘Aureo-variegatum’
Acer platanoides ‘Drummondi’
Cornus alba ‘Spaethii’, ‘Elegantissima’
Elaeagnus pungens ‘Maculata’
Euonymus gracilis ‘Emerald’n Gold’
Fagus sylvatica ‘Roseomarginata’
Fraxinus excelsior ‘Argenteovariegata’
Ilex aquifolium ‘Albomarginata’,
‘Golden King’
Ilex crenata ‘Aureovariegata’
Chamaecyparis pisifera
‘Filifera Aureovariegata’
Ginkgo biloba ‘Variegata’
Specii cu frunziş auriu

Acer negundo ‘Auratum’
Gleditsia triacanthos ‘Sunburst’
Ligustrum ovalifolium ‘Aureum’
Quercus robur ‘Concordia’
Ulmus carpinifolia ‘Wredei’
Chamaecyparis lawsoniana ‘Stewartii’
‘Minima Aurea’
Chamaecyparis pisifera ‘Filifera Aurea’
Juniperus chinensis ‘Pfitzeriana Aurea’
Juniperus chinensis ‘Plumosa Aurea’
Taxus baccata ‘Standishii’
Thuja occidentalis ‘Rheingold’
Thuja orientalis ‘Aurea’

Specii cu frunziş roşu toamna -
unele specii şi cu nuanţe portocalii

Acer ginnala
Amelanchier laevis
Cotinus coggygria
Cornus sanguinea
Cotoneaster sp.
Liquidambar styraciflua
Quercus rubra
Quercus coccinea
Parrotia persica
Prunus serrulata ‘Kanzan’
Rhus typhina
Rhus typhina ‘Laciniata’
Berberis thunbergii
Mahonia aquifolium
Parthenocissus tricuspidata
Parthenocissus quinquefolia
Viburnum opulus
Taxodium distichum

Specii cu frunziş galben-auriu toamna,unele şi cu nuanţe roşietice

Acer negundo
Acer saccharinum
Acer platanoides
Acer pseudoplatanus
Betula pendula
Castanea sativa
Celtis occidentalis
Fraxinus excelsior
Gleditsia triacanthos
Juglans nigra
Liriodendron tulipifera
Morus alba
Populus alba
Ginkgo biloba
Larix decidua

3. Coloritul lăstarilor

Specii cu lăstari decorativi
prin culoare

Cornus sanguinea
Cornus alba ‘Sibirica’
Cornus stolonifera
Cornus sanguinea ‘Flaviramea’
Genista sp.
Cytisus sp.
Spartium junceum
Salix alba

Specii cu scoarţă şi ritidom decorativ

Betula pendula
Betula utilis
Platanus hybrida
Parrotia persica
Pinus sylvestris
Taxodium distichum

4. Specii cu fructe decorative

Acer tataricum
Ailanthus altissima
Aesculus hippocastanum
Cornus sanguinea
Crataegus sp.
Cotinus coggygria
Daphne mezereum
Castanea sativa
Catalpa bignonioides
Euonymus europaea
Hippophae rhamnoides
Koelreuteria paniculata
Maclura aurantiaca
Magnolia kobus
Platanus x acerifolia
Sorbus aucuparia
Sambucus racemosa
Berberis sp.
Cotoneaster sp.
Ilex aquifolium
Malus sp.
Mahonia aquifolium
Pyracantha coccinea
Physocarpus opulifolius
Rosa multiflora
Rosa rugosa
Rhus typhina
Symphoricarpos sp.
Viburnum opulus
Juniperus virginiana
Taxus baccata

5. Viteza de creştere

Specii cu creştere rapidă

Acer negundo
Acer platanoides
Ailanthus altissima
Betula pendula
Catalpa bignonioides
Fraxinus excelsior
Gleditsia triacanthos
Populus alba
Populus nigra
Robinia pseudacacia
Salix alba
Tamarix tetrandra
Spiraea sp.
Forsythia sp.
Cupressocyparis x leylandii
Larix decidua
Pinus strobus

Specii cu creştere lentă

Betula pendula ‘Tristis’
Carpinus betulus
Fagus sylvatica
Liquidambar styraciflua
Magnolia sp.
Sophora japonica ‘Pendula’
Quercus robur
Ilex aquifolium
Mahonia aquifolium
Abies alba
Chamaecyparis lawsoniana ‘Alumii’
Picea pungens
Taxodium distichum
Taxus baccata



6. Arbuşti de talie mică 0,5 - 1 m

Foioase

Berberis empetrifolia
Berberis thunbergii ‘Nana’
Berberis wilsoniae
Berberis buxifolia ‘Nana’
Buxus sempervirens ‘Suffruticosa’
Cotoneaster dammeri
Cotoneaster dammeri ‘Skogholm’
Euonymus fortunei ‘Emerald’n Gold’
Euonymus fortunei var. radicans
Genista germanica
Hedera helix ‘Conglomerata’
Hypericum calycinum
Ilex crenata ‘Golden Gem’
Lonicera pileata
Pachysandra terminalis
Potentilla fruticosa ‘Red Ace’
Prunus tenella
Spiraea japonica ‘Little Princess’
Vinca minor
Vinca major

Conifere

Juniperus communis ‘Repandens’
Juniperus horizontalis ‘Glauca’
Juniperus sabina ‘Tamariscifolia’
Picea glauca ‘Echiniformis’
Taxus baccata ‘Repandens’


7. Specii foioase cu frunze persistente

Berberis buxifolia ‘Nana’
Berberis julianae
Berberis stenophylla
Buxus sempervirens
Calluna vulgaris
Cotoneaster dammeri
Cotoneaster microphyllus
Euonymus fortunei
Hedera helix
Ilex aquifolium
Lonicera pileata
Mahonia aquifolium
Pachysandra terminalis
Prunus laurocerasus
Pyracantha coccinea
Viburnum rhytidophyllum
Viburnum x burkwoodii
Vinca minor
Yucca filamentosa

Exigenţe ecologice ale speciilor lemnoase ornamentale

Specii termofile

Cryptomeria japonica
Albizzia julibrissin
Prunus tenella
Buddleia davidii
Castanea sativa
Cercis siliquastrum
Cotinus coggygria
Euonymus japonicus
Ilex aquifolium
Magnolia stellata
Paulownia tomentosa
Prunus laurocerasus
Rosa thea hybrida ( soiuri )


Specii subtermofile

Pinus griffithii
Thuja plicata
Amorpha fruticosa
Catalpa bignonioides
Corylus colurna
Gleditsia triacanthos
Koelreuteria paniculata
Liriodendron tulipifera
Magnolia kobus
Prunus triloba
Robinia pseudacacia
Sophora japonica
Syringa vulgaris
Tamarix tetrandra
Wisteria sinensis

Specii heliofile

Ginkgo biloba
Larix decidua
Pinus sp.
Thuja sp.
Acer saccharinum
Betula pendula
Catalpa bignonioides
Cotinus coggygria
Elaeagnus sp.
Hibiscus syriacus
Koelreuteria paniculata
Liriodendron tulipifera
Paulownia tomentosa
Populus nigra
Sophora japonica
Tamarix sp.
Tilia tomentosa
Campsis radicans

Specii tolerante faţă de umbră
şi semiumbră

Abies alba
Juniperus horizontalis
Picea orientalis
Taxus baccata
Acer campestre
Acer tataricum
Aesculus hippocastanum
Berberis julianae
Buxus sempervirens
Carpinus betulus
Corylus avellana
Euonymus sp.
Fagus sylvatica
Ilex aquifolium
Lonicera sp.
Mahonia aquifolium
Prunus padus
Parthenocissus sp.
Ribes sp.
Symphoricarpos
Viburnum sp.

Specii xerofile

Pinus nigra
Pinus sylvestris
Acer campestre
Ailanthus altissima
Caragana arborescens
Corylus avellana
Cytisus sp.
Elaeagnus angustifolia
Hypericum sp.
Potentilla sp.
Quercus pubescens
Robinia sp.
Tamarix sp.
Specii tolerante ale terenurilor umede

Alnus glutinosa
Fraxinus excelsior
Hydrangea sp.
Prunus padus
Viburnum opulus
Populus alba
Salix alba
Salix purpurea
Sambucus sp.
Taxodium distichum

Specii calcifile

Acer platanoides
Acer pseudoplatanus
Ailanthus altissima
Buxus sempervirens
Catalpa bignonioides
Celtis sp.
Cotoneaster horizontalis
Weigela florida
Fagus sylvatica
Juglans sp.
Kerria japonica
Populus nigra ‘Italica’
Quercus cerris
Sophora japonica

Specii calcifuge

Betula pendula
Castanea sativa
Cytisus scoparius
Exochorda racemosa
Magnolia sp.
Robinia pseudacacia
Sambucus racemosa
Calluna vulgaris

Specii tolerante faţă de sărurile din sol

Amorpha fruticosa
Caragana arborescens
Elaeagnus angustifolia
Gleditsia triacanthos
Hippophae rhamnoides
Koelreuteria paniculata
Lycium sp.
Paliurus spina-christi
Populus alba
Rhus typhina
Symphoricarpos albus
Tamarix tetrandra

Specii pentru soluri uşoare

Abies concolor
Acer campestre
Ailanthus altissima
Amorpha fruticosa
Cornus mas
Cytisus sp.
Elaeagnus angustifolia
Gleditsia triacanthos
Hippophae rhamnoides
Picea pungens
Pinus mugo
Pinus nigra
Populus nigra
Potentilla fruticosa
Robinia pseudacacia
Sorbus aucuparia
Salix alba

Specii pentru soluri grele

Alnus glutinosa
Aesculus hippocastanum
Cotinus coggygria
Corylus avellana
Euonymus europaeus
Frangula alnus
Kerria japonica
Laburnum anagyroides
Quercus cerris
Ribes nigrum
Rosa canina
Rhus typhina
Ulmus laevis

Specii lemnoase rezistente la poluare

Arbori foioşi

Acer campestre
Aesculus hippocastanum
Alnus sp.
Carpinus betulus
Fagus sylvatica
Fraxinus excelsior
Gleditsia triacanthos
Juglans sp.
Liriodendron tulipifera
Platanus hybrida
Robinia pseudacacia
Salix alba
Sophora japonica
Sorbus aucuparia

Conifere

Abies concolor
Abies nordmanniana
Chamaecyparis lawsoniana
Chamaecyparis nootkatensis
Gingko biloba
Juniperus horizontalis
Juniperus sabina
Juniperus virginiana
Larix decidua
Picea glauca
Picea omorika
Picea pungens
Pinus mugo
Pinus nigra
Pinus sylvestris
Taxodium distichum
Taxus baccata
Thuja occidentalis
Tsuga canadensis

Arbuşti

Berberis sp.
Chaenomeles sp.
Cornus mas
Cotoneaster sp.
Crataegus sp.
Deutzia
Elaeagnus angustifolia
Euonymus
Hedera helix
Ilex aquifolium
Kerria japonica
Laburnum anagyroides
Ligustrum
Mahonia aquifolium
Philadelphus
Rhus typhina
Ribes sp.
Symphoricarpos sp.
Syringa vulgaris
Viburnum opulus

Specii floricole

Specii floricole perene

1. Înălţime

talie 0 - 30 cm

Acaena bouchananii
Adonis
Ajuga reptans
Alyssum alpestre
Arabis
Aubrieta x cultorum
Campanula carpatica
Cerastium tomentosum
Dianthus sinensis
Gentiana
Helleborus purpurascens
Phlox subulata
Primula
Sedum
Sempervivum
Thymus
Veronica prostrata

talie 30 - 60 cm

Achillea millefolium
Alchemilla mollis
Aster amellus
Astilbe
Bergenia cordifolia
Brunnera
Campanula persicifolia
Catananche coerulea
Centaurea
Gaillardia splendens
Geranium
Geum cocineum
Gypsophyla paniculata
Hosta
Iberis
Lavandula angustifolia
Papaver
Primula
Salvia splendens
Santolina chamaecyparissus
Solidago canadensis
Stachys lannata
Veronica spicata
talie 60 -100 cm

Acanthus spinosus
Aconitum napellus
Anemone
Aquilegia hybrida
Aster
Campanula
Centranthus ruber
Delphinium grandiflorum
Dicentra
Gaillardia
Hemerocallis
Kniphofia hybrida
Lysimachia

talie peste 100 cm

Acanthus mollis
Achillea filipendula
Anchusa azurea
Aruncus sylvestris
Aster
Delphinium
Helenium autumnale
Helianthus
Hemerocallis
Lupinus polyphyllus
Monarda dydima
Veronica longifolia

2. Culoarea florilor

Albă

Anaphalis
Arabis caucasica
Aster
Astilbe
Centaurea
Chrysanthemum indicum
Delphinium
Dianthus
Dicentra
Gypsophila
Hemerocallis
Iberis sempervirens
Linum
Lupinus
Papaver
Platycodon
Saxifraga
Scabiosa
Sedum
Veronica

Galbenă

Achillea
Adonis
Alchemilla mollis
Alyssum repens
Doronicum
Gaillardia
Geum
Helenium autumnale
Hemerocallis flava
Kniphofia hybrida
Potentilla
Primula
Rudbeckia
Sedum
Solidago canadensis

Roz

Acanthus
Anemone
Aster
Astilbe
Aubrieta
Dicentra
Geranium
Lythrum
Monarda
Phlox
Polygonum affine
Primula rosea
Saxifraga
Silene
Veronica

Roşie

Aster
Astilbe
Bergenia
Centranthus ruber
Dianthus
Gaillardia
Geranium
Kniphofia
Lychnis
Monarda
Papaver
Phlox
Primula
Saxifraga
Thymus

Albastră- violet

Aconitum napellus
Ajuga reptans
Anchusa
Aster
Aubrietia
Campanula
Catananche coerulea
Delphinium
Echinacea
Gentiana
Lavandula
Linum
Lupinus
Platycodon
Scabiosa
Stachys
Veronica

Specii floricole anuale şi bienale *

1. Înălţime
0 - 30 cm

Ageratum mexicanum
Antirrhinum majus
Begonia semperflorens
Bellis perennis *
Callistephus chinensis
Celosia cristata
Centaurea cyanus
Convolvulus
Dianthus
Dianthus barbatus *
Gazania
Godetia
Gomphrena globosa
Helichrysum
Iberis
Impatiens balsamina
Lobelia erinus
Lobularia maritima
Nigella damascena
Penstemon
Petunia hybrida
Phlox
Portulaca grandiflora
Pyrethrum
Reseda
Silene
Tagetes patulus
Verbena x hybrida

30 - 60 cm

Anchusa capensis *
Antirrhinum
Arctotis grandis
Aster
Calceolaria
Calendula
Cheiranthus cheiri *
Clarkia
Cosmos bipinatus
Delphinium ajacis
Dianthus
Dimorphoteca
Escholtzia californica
Heliotropium
Impatiens
Linum
Lunaria anuua
Matthiola
Mirabilis jalapa
Myosotis *
Nicotiana affinis
Pelargonium
Petunia
Salvia
Senecio bicolor
Tagetes
Tropaeolum
Xeranthemum
Zinnia elegans

60 - 100 cm

Amaranthus
Callistephus
Campanula *
Chrysanthemum
Cleome
Cosmos
Delphinium
Digitalis grandiflora *
Helianthus
Lavatera trimestris
Papaver
Rudbeckia
Zinnia

peste 100 cm

Althaea *
Chrysanthemum
Cleome
Cosmos
Digitalis *
Helichrysum
Ipomaea
Lathyrus
Phaseolus
Ricinus
Tropaeolum


2. Culoarea florilor

Albă

Ageratum
Althaea
Antirrhinum majus
Arctotis grandis
Begonia semperflorens
Bellis perennis *
Callistephus chinensis
Cheiranthus cheiri *
Cosmos bipinatus
Delphinium
Dianthus
Gomphrena globosa
Gypsophila
Heliotropium
Lavatera
Lobularia maritima
Lupinus
Matthiola incana
Nicotiana alata
Petunia hybrida
Portulaca grandiflora
Pyrethrum
Verbena x hybrida
Viola x wittrockiana *

Galbenă

Althaea rosea
Antirrhinum majus
Calendula officinalis
Cheiranthus cheiri *
Chrysanthemum
Escholtzia
Gaillardia
Gazania
Limonium
Rudbeckia
Tagetes
Zinnia

Roz

Althaea rosea
Alyssum maritimum
Antirrhinum majus
Begonia semperflorens
Bellis perennis *
Centaurea
Clarkia
Cosmos bipinatus
Dianthus
Helichrysum
Impatiens balsamina
Lathyrus odoratus
Matthiola incana
Papaver
Phlox drummondii
Petunia hybrida
Pelargonium zonale
Verbena hybrida

Roşie

Althaea rosea
Amaranthus caudatus
Antirrhinum majus
Begonia semperflorens
Celosia cristata
Cosmos bipinatus
Dianthus
Digitalis purpurea *
Helichrysum
Impatiens balsamina
Lathyrus odoratus
Mirabilis jalapa
Pelargonium zonale
Penstemon barbatus
Salvia splendens
Verbena hybrida
Zinnia elegans

Albastră- violet

Ageratum houstonianum
Anchusa
Aster
Bellis perennis *
Callistephus chinensis
Campanula medium *
Centaurea cyanus
Cosmos bipinatus
Heliotropium
Ipomaea
Lathyrus odoratus
Limonium
Myosotis alpestris *
Petunia hybrida
Phlox
Verbena x hybrida
Viola x wittrockiana *

Specii floricole geofite

1. Înălţimea

0 - 40 cm

Anemone
Colchicum
Convallaria majalis
Crocus
Dahlia
Erythronium
Galanthus nivalis
Hyacinthus
Iris
Leucojum vernum
Muscari
Narcissus
Ornithogalum
Ranunculus
Scilla
Tulipa sp.

40 - 80 cm

Alstroemeria
Canna
Dahlia variabilis
Frittilaria imperialis
Narcissus
Nerine
Tulipa
peste 80 cm

Allium
Alstroemeria
Canna indica
Dahlia variabilis
Fritillaria imperialis
Gladiolus
Polyanthes tuberosa

2. Culoarea florilor

Albă

Allium
Crocosmia
Crocus
Dahlia
Freesia
Galanthus
Hyacinthus
Iris
Leucojum vernum
Muscari
Narcissus
Ornithogalum
Tulipa

Galbenă

Allium
Canna
Crocus flavus
Dahlia
Freesia
Fritillaria imperialis
Gladiolus
Hyacinthus
Iris
Narcissus
Tulipa

Roz

Alstroemeria
Anemone
Begonia
Canna
Colchicum
Convallaria majalis
Dahlia variabilis
Erythronium
Gladiolus
Hyacinthus
Tulipa


Roşie

Anemone
Canna
Dahlia
Freesia
Fritillaria
Gladiolus
Hyacinthus
Tulipa

Albastră- violet

Allium
Anemone
Crocus
Gladiolus
Hyacinthus
Iris
Muscari
Scilla

3. Epoca de înflorire

Primăvara

Allium
Anemone
Convallaria
Crocus
Fritillaria
Galanthus
Hyacinthus
Iris
leucojum
Muscari
Narcissus
Ornithogalum
Scilla bifolia
Tulipa

Vara- toamna

Alstroemeria
Begonia
Canna
Colchicum autumnale
Crocosmia
Crocus
Dahlia
Freesia
Nerine






Exigenţe ecologice ale speciilor floricole


Specii floricole pentru
terenuri umede

- de talie mică (30 cm )

Ajuga reptans
Astilbe simplicifolia
Iris sibirica
Myosotis palustris
Lysimachia nummularia
Poligonum affine
Primula rosea

- de talie mijlocie

Acorus gramineus
Astilbe sp.
Bergenia cordifolia
Carex stricta
Gentiana asclepiadea
Iris kaempferi
Lythrum salicaria
Luzula sylvatica
Physostegia virginiana
Tradescantia virginiana
Trolius europaeus

- de talie mare ( peste 0,75 - 1,5 m )

Eupatorium purpureum
Euphorbia palustris
Gunnera manicata
Iris ochroleuca
Phalaris arundinacea
Rheum palmatum
Fritillaria meleagris
Osmunda regalis

Specii floricole pentru soluri nisipoase

Anemone japonica
Armeria maritima
Aubrieta deltoidea
Cheiranthus cheiri
Digitalis purpurea
Euphorbia myrsinites
Oenothera biennis
Sedum spectabile
Tropaeolum majus


Specii floricole pentru soluri calcaroase

Arabis caucasica
Campanula carpatica
Cheiranthus cheiri
Escholtzia californica
Gypsophila paniculata
Lobularia maritima
Lupinus hartwegii
Myosotis alpestris
Potentila atrosanguinea

Specii floricole de semiumbrã
şi umbră

Anuale

Ageratum mexicanum
Begonia semperflorens
Chrysanthemum carinatum
Cleome pungens
Delphinium ajacis
Godetia grandiflora
Heliotropium peruvianum
Impatiens balsamina
Mathiola incana
Sanvitalia procumbens

Bienale
Cheiranthus cheiri
Digitalis purpurea
Myosotis alpestris
Oenothera biennis
Viola x wittrockiana
Perene
Ajuga reptans
Aquilegia x hybrida
Aster dumosus
Astilbe x arendsii
Astilbe chinensis
Bergenia cordifolia
Centranthus ruber
Dicentra spectabilis
Hosta sp.
Linum flavum
Physostegia virginiana
Primula auricula
Viola odorata







Plante pentru folosinţe speciale

Specii pentru rocării

Specii floricole

Anuale

Aster
Cheiranths cheiri
Iberis
Lobularia maritima
Viola

Perene

Acaena bouchananii
Aconitum tauricum
Adonis vernalis
Ajuga reptans
Alyssum repens
Armeria alpina
Aubrietia
Aster alpinus
Aquilegia alpina
Biscutella laevigata
Campanula carpatica
Campanula cochlearifolia
Cerastium tomentosum
Cerastium lanatum
Carlina acaulis
Dryas octopetala
Dianthus glacialis ssp. gelidus
Dianthus paetreus
Euphorbia cyparissias
Gentiana sp.
Helianthemum
Iberis sempervirens
Leontopodium alpinum
Saxifraga aizoon
Sedum acre, Sedum rosea
Sempervivum tectorum
Pulsatilla alpina
Thymus sp.
Allium
Colchicum
Crocus
Galanthus
Ornithogalum
Scilla bifolia

Specii lemnoase

Calluna vulgaris
Daphne mezereum
Erica sp.
Ribes nigrum
Ribes aureum
Salix retusa
Salix reticulata
Genista sp.
Chamaecyparis lawsoniana ‘Elwoodii’
Chamaecyparis pisifera ‘Boulevard’
Cryptomeria japonica ‘Globosa’
Juniperus communis ‘Repandens’
Picea abies ‘Nidiformis’
Pinus mugo
Pinus mugo ‘Mughus’
Taxus baccata ‘Repandens’

Specii pentru jardiniere

Specii floricole

Ageratum mexicanum
Alyssum
Begonia semperflorens
Celosia cristata
Dianthus sp.
Pelargonium
Petunia
Sedum sp.
Saxifraga sp.
Tagetes patulus
Verbena hybrida
Viola x wittrockiana
Crocus
Dahlia
Hyacinthus
Muscari
Narcissus
Tulipa





Specii lemnoase

Buxus sempervirens
Calluna vulgaris
Cotoneaster sp.
Cytisus sp.
Erica sp.
Euonymus fortunei
Euonymus japonicus
Hedera helix
Ilex sp.
Mahonia aquifolium

Specii lemnoase pentru garduri vii

Arbuşti cu frunze persistente

Berberis buxifolia
Berberis darwinii
Berberis stenophylla
Buxus sempervirens
Euonymus japonicus
Euonymus fortunei
Ilex aquifolium
Ligustrum ovalifolium
Lonicera pileata
Mahonia aquifolium
Prunus laurocerasus

Arbuşti cu frunziş caduc

Berberis thunbergii
Chaenomeles sp.
Cornus alba
Cornus mas
Cotoneaster franchetii
Ligustrum vulgare
Potentilla fruticosa
Pyracantha coccinea
Spiraea sp.
Symphorocarpos sp.

Arbori foioşi

Acer campestre
Acer tataricum
Carpinus betulus
Crataegus sp.
Fagus sylvatica
Gleditsia triacanthos
Prunus cerasifera
Tilia sp.
Conifere

Chamaecyparis lawsoniana
Chamaecyparis lawsoniana ‘Alumii’
Juniperus communis
Taxus baccata ‘Page’, ‘Hessei’
Thuja occidentalis
Thuja plicata

Specii utilizate ca înlocuitori de gazon

Epimedium x rubrum
Epimedium x versicolor 'Sulphureum'
Euonymus fortunei var.radicans
Hedera helix
Hypericum calycinum
Pachysandra terminalis
Vinca minor
Vinca major
Acaena buchananii
Ajuga reptans
Azorella trifurcata
Cerastium tomentosum
Galium odoratum
Glechoma hederacea
Lamium maculatum 'Album'
Lithospermum diffusum
Lithospermum purpureo-caeruleum
Veronica filiformis

Specii erbacee pentru piese de apă

Alisma plantago-aquatica
Caltha palustris
Cyperus longus
Calla palustris
Butomus umbellatus
Iris laevigata
Iris pseudacorus
Nymphaea alba, N. candida
Nuphar luteum
Nymphoides peltata
Menyanthes trifoliata
Ranunculus peltatus
Sagitaria sagittifolia
Stratiotes aloides
Sparganium erectum
Typha minima
Typha latifolia


Specii floricole pentru mozaicuri

Alternanthera amoena
Coleus blumei
Echeveria secunda
Gnaphalium lanatum
Iresine lindenii
Pyrethrum partenifolium
Senecio bicolor
Santolina chamaecyparissus
Sedum spurium

Ferigi ornamentale

Adiantum pedatum
Athyrium filix-femina
Athyrium goeringianum ‘Pictum’
Cystopteris fragilis
Dennstaedtia punctilobula
Dryopteris marginalis
Dryopteris filix-mas
Matteuccia pensylvanica
Onoclea sensibilis
Osmunda regalis
Osmunda cinnamomea
Polypodium virginianum
Polystichum acrostichoides
Polystichum braunii

Graminee ornamentale

Arundo donax
Briza media
Bromus macrostachys
Calamagrostis x acutiflora ‘Stricta’
Chasmanthium latifolium
Elymus glaucus
Festuca glauca
Helictotrichon sempervirens
Imperata cylindrica ‘Red Baron’
Lamarkia aurea
Lagurus ovatus
Miscanthus japonicus
Miscanthus sinensis ‘Gracillimus’
Miscanthus sinensis ‘Silberfeder’
Pennisetum alopecuroides
Phalaris arundinacea ‘Variegata’
Sasa palmata
Stipa pulcherima
Stipa barbata
Uniola latifolia










BIBLIOGRAFIE

Baumann, A. - Neues Planen und Gestalten, Aachen, 1953.
Brison, H., Collin, D. - Jardins d' agrement, Ed. Bailliere et fils, Paris, 1959.
Goritz, H. - Blumen im Garten, Berlin, 1969.
Hampel, W. - Die moderne Teppichgartnerei, Berlin, 1901.
Iliescu, Ana-Felicia - Îndrumător pentru întocmirea proiectelor de spaţii verzi, I.A.N.B.,
AMC, 1986.
Landenne, A. - Initiation a al composition des projets, ISI, Gembloux, 1997.
Mattern, H. - Garten und Gartenland schaften, Stuttgart, 1960.
Neuray, G. - Architecture des Parcs et Jardins, Les Presses Agronomiques de Gembloux,1973.
Noordhui, K. – Designing Gardens, Rebo Productions, Netherlands,1997.
Nourry, J.P. - Art et technique des jardins, Ed. Bailliere et fils, Paris, 1971.
Perate, J.A., Andreu, R.A. – Jardines. Diseno. Proyecto. Plantacion. Ed. Mundi – Prensa, Castello, 37, 28001 Madrid,
1994.
Robinson, N. - The planting Design Handbook, Gower, 1992.
Simmonds, J.O. - Arhitectura peisajului, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1967.
Şelaru, Elena - Floricultura - Îndrumător de lucrări practice, U.S.A.Mv., AMC, 1994.
Tanguy, F. et M. - La composition des espaces verts et choix de vegetaux, Ed. J.B. Bailliere,
Paris, 1981.
*** - Encyclopedie des Jardins, Larousse, Paris, 1957.
Revista Anthos nr. 2 / 1972, nr. 3 / 1972.






















UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ - BUCUREŞTI