?#*bi.

Stvrtie 3?$togoi
t a-rHrthr a
MICUL PATERIC
PARTMTE!E
tAVATlt EAITOVOI
, ATH r)hr A
Reda.bor EleM Ma!i!€6d
Cop€rta: lmmdah Sa$tie 8altorci
O lebmorEh Salatie Batto@i
O Editura Cathisnr,
P6Eu Prezdta
edilie, Bucuietti,
2ftl8
D..@d CIP. BiblioEdt N.$dtL.I@&t i
r,fi.lr ?.tdt /
povdit
ti
ltu.hr
Fnh
@Pll d. i.lmoi.n
thlie B.lorci.
-
Buclr.tn: Carhb6. 20(E
L s.hne 8.!orci, i@nonrh
(.drPti tl
)
CUVi NT i NAI NTE
e la bun inceput, tr€buie sI spunem
ce esre un
Pareric. Cuvinhrl pat nc provine
de ta g€ces-
cur prrer,
adict p&inte.
Prin urmare Parericul
este o carte carc $pdnde cuvinte .le Sfintilor
perinli
adunate pentru
folosul oedincioqilo!.
Biserica Ortodoxe a mogtenit mai multe
Datedce. Cel
mai cunoscrrt este Pokncnl Ertpkar. El cu;rinde mtu-
turii deEprp s6nFi care au Uiiin reacurite I rV-lea
-
at
Vl-lea, in sFcid in Pustia Egptului, dupd cum il a.rat
Cu tjmpulau
fost alc:tuite
ii
alte
Paterice'
astfel incit
ele au aiuns destul
de mLrlte.
Mai toate
minJstirile
mari
din lumea
intreatd au
Patericele
lor'
Patericul de faF, numit de noi ,,mi(,
nu este o
Prc_
s.urtare
a vreunuia
dinte
Patericele
mad ci o culetere
Je terte din m* multe izvoarc,Qm
ar h: LtL"ai@nul
Pd'
tn;it feiot"an,
Urro"aAul,
Ptoloagete
Vctile sfrnliln
Pe
[nc: a&L+ am
pretuat isvmsitl ds Vt4ile Sfnlilu
lta'
I'rsr"i cuprin:€
in Dialogudle
sfintul ui Grigorie
cel Mare
Mi.ui Paterir este dmumit astfel
alit d in ca uza d imen_
siunilor
sal€, cit
$ Perltru
faPtul c, s€ adreseazi
c€lor
-i"i.
e* .aot
t
je
i"t".tim
Povestii
care s: hezeast!
inieresul copiilor.
Ele au fost rePovestite,
Pentfl
a fi cit
nai clare
9i
mai usorde
urmarit'
-
E" t*ti
"."tt
i
"u
tt"U"ie sJ uititn ct Micl Pakrtr
nu este o culeser de
Po\€$i
Toate intimPlirile
Povestjte
Ae slnt ua""i'"t"
Sri"F,
li
oarnenii
amintiti
in orte sint
reJ oin cauza modatlet
nu toate numele-Efintilor
au
tJtransmise
ptnl la noi. inse aeasta
nu tsebuie
se fie o
oi"ai.f l*mr'"
i,"t
"
ln t glture cu ei
Prin
rugiciune'
'-N"
"'.
i"aoirn ce Snn$t,
c e au fost atit de buni in
timDul
vietii nu vor lntlrrh
3l vine in aiutorul
tuturor
ceidr *re *'or ati cu dtago.tr
vt4ile lor
9i
vor
ln'erca Be
urm€ze
faPtele
lor bune.
MTCUL PATERTC
(UVINTE
FOI.O3ITOAR E
PENTRU
CEI
Ml cl
5TRU6URELE
5FI NTULUI MA<ARI E
riia odale in pusta Egiptului un parinte cu nu-
mele Macdrie. Acesta era cunoscut in toa$
la.
ra pentru faptele bune pe cdre le facea
9i
mult:
Iume vmea la el dupe sfat. Deoarece in aceeati pustie
mai locuia inci un plrinte Macarie, pe acesta, despe
care vom vorbi, toli l.au numitOr4eanul, din cauza c;
piovmea din v€stita cetate a Alexandriei. Snntul Ma-
carie era de acum bdtdn si conducea o m5nestire de
cflugiii atunci cind s-a petrecut intimplarea pe care o
inti-una din zile, a venit la Sffrtul Macarie un om oa-
recare
9i
i-a adus un stmSure copt
9i
bine mirositor. Tre-
buie se
gtim
ci in pustie clluglrii nu aveau de unde cu-
lege struguri deoar€ce acolo e ari$A mare tot timpul,
nisip cit r'€zi cu ochii
Si
plantele lipsesc aproap€ cu de-
s:dr9ire. Omul s-a
gindit ci ii va face o mare bucurie
pdrintelui Macari€ aducindu-i acel strugure care e3te
adt de
pr4ia6 in pustie, unde nici mdcar apa nu e inde-
ajuns. Sffntul a luat sEu8urcle
$i
a multumit oaspetelui
pentru dragostea adtate.
Rlmas singu in €hilia sa, perintele Macarie s-a gin-
dit se menince strugurele acela atit de frumos care il
i mbi a ru mi reasna l ui pl acut : Darci nd a vrut sA rupa
o bobitd, dintr-odate
gi-a adus aminte d€ intreaga ob-
Fte
d€ cilugiri pe care o conducea
9i
s-a gindit cd
Si
€i
ar fi vrut, desigur, se
glste
dinh-un astfel de strugrre.
Ce si faci sffntul? Se-l menince singur n-a mar vrut,
deoar€ce gindul la ceilalf celugari il fdcu se s€ simtd
z8hcit
9i
lacom.
,,Oaie
eu Eint chiar atit de mic la su-
flet, incit se maninc acest strugure singrrr, in timp c€
alti {rati rabda de sete? Nu voi face dcedstal" -
)i-a
zis
pArintele in sinea sa.
$i"
tot gindindu-se ce se face cu
acel strugure, Snntul Macade hoteri sil dea primului
Nu tr€cu mdte r'r€m€
9i
iatn cd un ctlugir a bltut la
u$ pldnt€lui Macarie. V-a"indu-1" pdrintele s-a bucurat
Ei,
dupl c. 6 vorbit cu el a sco6 strugur€le
ti
i l-a dat zicin-
dunr
"htl,
fiaE, primegie de la mine acest strugu€, d eu
lrt btfrtr
tl
.m sionacul bolnav ata ce nu pot dnca Btru-
ld."
3ftttuI Macarie a zis pricina bolii doar pentru a-l tu-
t.
F
lnt .l ptkmal.I darul, clci
9i
el ar fi
&stat
hi.ar o
ldf dh .ol tod sft de arlic
ri
de bine mirositor. Frate-
h I lud rtsqunle
ii
ea dus multunind la chilia sa.
l 0
insA cind a ajuns in chilie
ii
a vrut sl m;nin€e strugu-
re1e, tinarul c5luger a avut acela$i
gind pe care l-a avut
Si
Sfntul Macarie:
,,Cum
voi m'inca eu singur acest stru-
gure, in timp ce alli frati rabd; de s€te? Md voi duce
9i
il
voi da uui frate bolnav." Celugiiul a ieit
9i
s'a dus la
unhatepe careil
ttia
mai bolnivicios:
,,El
are mai mar€
nevoie de€it mine de strugure" -
i$i zicea in sin€a sa.
Dar s-a intimplat ce ni€i calugdrul bolnav n-a
tinut
strugurele pentru sine, ci a hot:dt sel dea altcuiva. A$a
a trecut strugurele de la un ciluger h altut, c;ci fi€care
s€ gindea la ceilalti,
Si
nu la sine. Spre sear;, unul din
11
cllugl4 care tocmai prirnise
in dar a€el strugure minu-
nat de la un alt frate, s-a
Sindit
in sinea sa:
,,Ce
stru$re
frurnos! Cum de a aluns el in aceasti pustie arsA de soa-
!e
9i
lipsiul de verdeall? Md voi duce se-i dau strugure-
le pr ntelui nostru Macarie, pentru cA €l e btrtfin qi
are
mai multe ne!oie de o hrane ca aceasta d€dt mure, ca-
re sint tinlr
9i
putemic." Zicind ac€st€a, cAlugliul a as-
clrns strugurele sub haina
9i
s-a dus cu el la chilia Sffn-
tului Macarie.
1.2
Cind a vezut Snntul Macade strugurele mult s-a mi-
mmal cici l-a recunoscut indatd. Era chiar strugurele p€
carc et pdmindu{ in da!
9i
nevnnd sal mdrince, I-a dat
unui frate. Sa mirat, pentru ci fratele car€ i-a adus stru-
gurele inapoi era altul decit cel de dimineall. Sffntul in-
dati
ii-a
dat s€ama de cele inlimplate, cum cd fralii n-au
voit nici unul sn
ine
sEugur€le pentru sine
Fi
l-au dat de
la unul la altul, iar acum struBurele +a intors inapoi la
el. Pregdndu-6€ cI nu
ttie
nimis S6nhll Macarie a luat
strugurele
9i
a mulumit, minunindu-se de citi dngoste
au dat dovadi c ugerii din obttea sa, deoarece nimeni
nu ea
gindit la sine, ci fiecare la ceilalti.
Rimas sinSur, plrintele Macade a luat strugure-
le, zicindu-gir
,,De
vreme ce nici unul dintre frati nu a
mincat acest strugure, cum il voi minca eu, cate l€ sint
plrinte
9i
invAtdto.?"
9i,
zicind ac€ste4 a dus strugu-
rel€
Si
l-a pus pe o piaht. O paslre a venit
9i
l-a luat,
ducindu-l puigorilor
€i. AFa a sfiriit strugurel€ Sfntu-
lui Macarie,
5 FI NTU L AcATON 5I I NGERUL
e w€mea sfrntului Antoni€ c€l Mare htria in
Egipt un pErinte pe nume Agaton. Se spune cl
A8atot! pe dnd ela dnl{, l-a vizitat pe Sfntul
Antonie. Ac€6ta din ulrni avea de la Dumnezeu darul
d€ a !€dea sulletele oamenilor, ata cufl noi le vedem
fala. Deci. dupi ce au stat de vorbr, Sfintul Antoni€ ia
zb dnirului Agaton ce
ti
€l va aiunte sfnt
qi va ff atit de
btrnd
$
ftue de reutate, tncit nu va mai put€a r'€dea rdul
in oammi, ci numai binele.
14
A9a s-a
Si
indmplat clci, cu timpul, perintel€ Agaton
a ajuns dtit de blind, incit niciodaH nu ce
sup;ra pe nj-
m€ni, oricit de mult rtru i-ar fi pricinuir.
A avut loc, atadar, cu Snntul Agaror! urmitoarea
infmplare,
din care se vede cit de ribd;tor qi
de blind
ajuns€se. ktr-o zi. s-a dus sfnrul in ora! sa vindd vas€"
Ie de lut pe care h fecea cu dina sa in pusrie
-
am ui-
tat sa spunem ce pirintele
Agaton ela pusrnic.
Mer8ind
el a;a, a
SIsit
pe cal€ un lepro6. L,eprosul l-a intr€bat:
,,Unde te ducil"
,,In
orat, s, vind va!€le acesrea,,- i-a
r;spuns sfintul.
,,Fii bun
-
a ,is iar4i leprosul
-,
ia-n,
9i
pe mine cu tin€."
,,Hai!" -
a crTut la invoiau Sfintut
A^8aton
9i,
luindu-l pe lepros in spate, l-a dus cu gieu
L6
t 7
cind au atuns in piat5, leprosul i-a zis ian
,,Pune'mi
acolounde oql vinT vas€le . Sfintula f,cutaia cum i-a
cerut bolna\,lL dar nu apuce bine se lindi un vas, cind
leprosul $ri iar cu gura:
,,Ai
rindut un vas?"
,.Da!" -
a r:spuns prrintele Agaton. ,,Dace l-ai vindul ins€am-
ni ce ai banil Acl'm sd-mi cumperi o pltcintl
de banii
4tid!"
Sfmtul n-a stat deloc pe ginduri, s-a dus
ti
i-a
cmp:rat leplosului o plEcintd. Dar leprosul nu s€ li-
niit€a. Numai ce a vindut pirintele Agaton umdtorul
l?s, €i leprosul iar a strrit cu gura:
,,Ai
vindut incl un
!?3? Cump;r;-mi un strugure:"
5r
tot atd. pinS in se.-
r& de indati ce vindea snntul cem, leprosul ii cerea si-i
cumPere ba un4 ba alt4 pintr
cind s-au terminat
9i
va-
E€le. si banii.
Cum se apropia seara, pirint€le Agaton vru s: poi-
neasce spr€ casl. Leprogul ins: nu-l shbea:
"Vrei
sd
pleci? la-mi
ti
pe mine, ca si mtr lati acolo de unde m-ai
luat!" Remas
g
flre vas€
ti
f;ri bani, sffntul il lut tn
spate pe lepros
9i
pomi inc€t la drum. Aiuns la locul de
unde il luase dimineaF pe leprot l.a p'rs cu gnia jos
ii
a !.rut sd plece. Dar nu apucl si fad un pas, cind a auzir
in urma sa rm glas
atit de pHcut, indt n-ai fi gisit in rot
pemintul un
Slas
mai dulce
ti
mai frumos de.it acela:
,,Bin€cuiintat e9ti. Atato& de Domnul in cer
9i
pe pr-
mint!" lnsd cind s-a intor6 si vad: cine a gr;ft, n-a mai
vezut pe nimeni.
18
79
Ahrncia inteles
Sfi.nrutAgdron
cd leprosul
ee care t-a
punat
in.spateiu
era un tepro6 ddeve rar ci un Inger d h
cer, ftimis de Dumnezeu
ca sJ incerce btindeled
,i
r:b-
darea lui. D€ ariti bucu rie, p&inretui
Aga ton i_a rie<ut
ii
oboseala. El a luat-o incetitor
spl€ chli; sa
9i
nulte zite
oupa aceea nu-ijputea
tua
Bindut
de ta cele
.,n
rimDlate.
CALU6ARUL
' ARA<
' I
<ER' ETORU L FUDUL
u foart€ multe veacuri in urmE a fost pe ma-
Iurile dului Iordan o min&tire care se nurnea
a Tumu lor, deoarec€ cilugtrrii de acolo trliau
'n
tumuri. In- aceasul mindstire era un ciluger brtdn
9i
foart€ slrac.Insi necAtlnd la sirrcia sa celug;nl fdcea
intotdeauna milostenie din putinul p€ car€ il avea.
\
20
2l
Odatl a venit in mrnlstire un cergetor. V;zindu-I, bl-
tdnul caluSir i.a intins singura piine pe care o av€a.
Crrgetorul ins{ a zb suplra!
,,Nu
weau piine, weau o
clma9r!" C:luSlrului i s-a flcur mill de bietul cerg€ror
si l-a chemat s; intr€ in tumul s;u si se odihneasc;
1t
,-
Cind a htrat in ddlia Bitrinului, cer$€torul s-a mi-
nunat Ioarte tare. Ciluglrul nu mai avea nimic in afard
de cimaF p€ carc o purta. Atunci dezlegindu-ri trai'
sta, cer9€torul a delertat in mijlocul chiliei tot ce avea,
zicind:
,,Ia
acestea" c5lugdrg c, eu voi mai
8;si
in alte
Darte c€l€ ce imi t€buiesc!"
Certetorula
plecat, gindindu-se in sinea sa ot de iu-
bitor em acel celu8fu sA6c, dacr
gi-a
dat ultima lui pii-
ne ca milostenie. Din ziua acee4 cerg€torul a hotedt si
fie mai bun, si nu mai face mofturi atunci cind i se di
ceva, ci str primeascA totul cu muliumire.
22 23
CALUCARUL <ARE
DORMEA CU t E I I
ot in pustia Iordanului treia lm alt c{uger bi-
trin care, pmtru multa lui bunltate, ajunsese la
sffnimi€. Sffntul bedn iubea a6t de mult rug;-
ciunea" incit de multe od ple.a din mEnlstire
9i
petre-
cea sdp6nini intr€gi in singurAtatea pustiului. Acolo el
vorb€a cu Dumnezeu
9i
cu inSerii
9i
multe lucruri mi-
nunate i se lnfmDlau.
Trebuie se
ttim
ce in pustiu
sint o multime de 6nima-
le fioroase, cum ar fi bii, hienel€, dar la fel de periculoti
sint
$i
gerpii
ve-nino$i. Ctlugerd ins; nu se t€mea de ni-
mic, deoar€ce Il a!€a .a aprrebr chiar pe
Cel care a A-
cut toate animalele, adicl pe Dumn€zeu.
S€ spun€a despre acest c{ugtu brfiin nu doar cA nu
se temea de fiarele sebatice, dar
Si
c!, atunci cind pleca
singur in pustie,
se ad;poGtea p€ste noapte in culcuju-
rile leilor! Odattr bdtrinul s-a intors in m;nesdre cu doi
pui de Ieu inveli$ in haina sa. Totj criug;rii s-au minu-
nat
9i
l-au intrebat cum de a reu9it str ia ac€i pui
din cul-
cutul lor, c{nd se
gtie
cit de fioroase
Si
rele sint leoaicele
€are&i apird puii. Betrinul le-a zb:
,,Dace
vom pdzi po-
nrncile Dorhnului nostru Iisus Hdsto6, leii se vor teme
25
de noi. Cici Dumnezeu i-a ftrcut
9i
animalele nu s€ ating
de cei care ascultd de Dumnezeu."
Tofi caluBarii au rrmas rnnai
fi
de atunci au inc€-
put sI ffe mai buni
9i
mai bfmzi unul cu altul, ca
$
ei str
ajuryd neinJri€ati, ca bdtfnul cel strnt.
STi NTUt EU FRO5I N
t r
ME RE LE Dr N RAI
uviosul Eufroein s-a n&cut intr-o familie foar-
te s;raci. De mic copil a fost linittit
;i
a3cnlttr-
tor. Clnd a ctes<lt mar mlrisor, s-a du! intr-o
mAnlstire
ii-i
ajuta pe ciluglri la trcbudle lor primind
in schimb adlpost
9i
hrantr. Tintr$l Euftosh era ticut
9i
smerit
9i-i
pHcea se
Ftreaci
mai mult in rugdciune
d€<it pildvdgind sau lenevind. De aceea, Dumnezeu a
dnduit ln a9a fel, indt EuIrosin st fie pus la bucieide
s:
tlteasce
mincarc. Aici sneritul
fi
iubitorul de linig
27
te c ug& s€ ruga cu inima la Dumn€z€u
Ei
se gindea la
bun;tltile care vor fi in viata viitoarc.
Duirnezeu il iubea foane mult p€ Eufrosin, penFu ce
el nu se certa niciodatt cu nimeni. Vrind slj r;spldteas-
ce pentru
bunetaEa sa, Dumnez€u na fkur lui Eufrosin
urmitorul dan sd poatl pleca in fi€cale noapt€, intr-o
dipit
.
oriunde l-ar duce
Sindul.
Cu alte cuvint€, era
d€stul ca Eufrosin se-9i doreascl ceva foarte mulr, cd
Dumn€zeu ii
9i
indeplinea dorinla. Dar pentru ce Eu,
frosin se
Bindea
tot timpul la Gridina Raiului noapre
cle noapte se pomenea in acea
Sredini
incir nu gtia dace
c€€a ce i s€ intimpli este adevtuat sau viseaz:.
In acea manistire heia
f
un preot
sffnt. Acesta s€ ru-
ga de mul6 vr€me la Dumnezeu se-i descop€re am e3-
tein Gr;dina Raiului. Tot ru8ind u-s€ aF, i;H cr 6.a
po-
menit intr-o nodpte intr-o gredini preafrumoasa,
plina
cu pomi/
in care dntau pis&i nemaipomenite.
c:md s€
uite mailine, preotul
ce sl vad;? Nu-i venea s.{ oeade
odilorl ln mijlocul gredinii
stlt€a EuJrosin, bucrrarul,
9i
s€ indulcea din roadele pomilor.
Apropiindu-s€, preotul
l-a inbebat mirar
,,A
cui es-
te gr;dina ac€asta
ti
cum ai ajuns aici?"
,,Aceasta est€
Sridina
alegilor lui Dumnezeu, iar p€ mine Dumnez€u
28
29
m-a lesat aici si o pezesc
f
se mininc din ea tot c€ vo-
iesc." Auncipreotuli-a zis:
,,Oa re
poli
sJ-m i dai
ii
mie
mecar ceva din ac€asti
$idina
preafrumoase?"
,,Ia
ce
voiesti"
-i-a
rtrspuns Euftosin. Preorul d aritdt cu mind
niite mer€ frumoase, iar Eufrosi& rupind citeva, i le-a
pus in rasn. In ace€a'i clipd a betut toaca
9i
preotul s-a
trezit din acea vedenie.
Prcotul a crezut ce tot ce s-a intimplat a fost un sim-
plu vis. Dar, cind s-a ridicat din pat, €e se vad:? Pe ma-
sd erau trei mere frumoase, caie umDleau camera de o
rnireasrne nemaipohenitd. Bdgind merele in snr
preo-
tul a alergat repede sel caute pe Eufrogin. Acesta to€-
mai ieFea din chilia sa, dnd preotul
Srtbit
l-a oprit,,Eu-
frosine, spun€-mi unde ai fost azinoapte?" ,,La mine
in chilie" - ia i:Bpuns Eufrosin.
,;Ie
jur
p€ Durnnezeu,
spune-mi adeverul!" Vezind ce pr€otul gtie totul, Eu-
frosin nu s-a mai putut ascunde
9i
i-a zis:
,,Am
fost aco-
lo unde ai fost
Si
Sfmtia Ta
9i
eu
F-am
dat merele pe car€
le ascunzi acum in sin."
Minrh'hdu-se foane tar€, hdat; dupa terminarea
rugiciunii preotul a adunat toaE rdnistirea
d
le-a po-
vestit cnlugeribr cele indmplate
Fi
despre darul mare
al p:rint€lui Eufrosin. Insn cind toli au wut se aler8e la
Eufrosin sl-gi ia binecuvintar€, ial pe Eufrosin de un-
de nu-i! Cdci ace5ta, fiind smerit
$
nesuportind laude-
le oam€nilor, a fugit int!-o alti mlnlstire, unde ea a5-
c!is, ca nimeni sA nu-l flmoas.e. Acolo Sffntul Eufrosin
a continuat sa se roage in taintr lui Dumnezeu
$
sA
plece
in fiecare noapte in Gddina Raiului.
Iar merele acelea minunate au fost vezute d€ mul-
t lume. Multi bolnavi, gustind cite o bucilict din
ele, s-au vindecat de bolile lor. Iar preotul a p;strat
unul din mere pini la doartea sa, clcl mlrul nu ard-
30
ta deloc semne c; ar putrezi, ca mer€le obi$nuite, ci,
dimpotrivt rdspindea intotd€auna o mireasmi foar-
te Dlicutd.
31
i l
5FI NTUL CONON
TI LHARI I I NMARMURI TI
Inia odate un c ugAr bltrtn p€ nume Conon.
Acesta €ra foane iubit de Dumnez€u pentru
b$ltatea lui. De aceea Dumn€zeu il pa"€a in-
totdeauna, ca Bi nu i s€ indmple ceva r;u.
Odate Sffntul Conon m€rgea prin pustie. Nigte iilhai
l-au vlzut
ii
.u vrut sll omoare. Dar, cind au aiuns in
dreptul Bffntului
ti ii-au
ridicat sebiile ca si-l loveasct
au inmirmudt. Mai miSclti ntnnik, dacd poti! Tilhadi
au rimas aga, cu sdbiile ridicate, petrecind toatt ziua in
arqitA
ti
ribdind de s€te.
Spre s€ar{, Sfintul Conon s€ intorcea pe acela:i drum
in mdndstirea sa. Tilharji cind l-au vezui, au inceput a
striga
9i
a s€ dita, zicind:
,,Omule
al lui Durnne"er! te
ru8&r, fA c€va ca s: nu rrminem aici intep€niti, iar noi
fictduim cA de acum n-o Be mai fa.em rAu niminui!"
-Sfintului
Conon i s-a facut miH de tithari pentru c:
a v;zut cit de nectriili erau, cu buzel€ crtpate de aliiF
9i
c! fafa plinsi.
,,Bine -
a zis Sfintu]
-,
€u m; voi rugd
pentru voi, dar voi sl vl
tin4i
de cuvint, ceci altfel o se
intep€niti iar&i!"
9i,
ficind Sffntul Conon o ruSeciune,
tilharii
9i-au
rcvenit
9i
plingeau de buclrie, mullumind
Sfntului Conon
9i
lui Dumnez€u. De atunci tilharii ac€-
ia n-au mai flcut rlu nimenui.
33
POVESTEA
i MPARATULUT MrLosTrv
te, impdratul
gi-a scos haina
f
a acoperit mortul. APoi
Si-a
continuat drumul, crci avea mult de mers in Tiua
in# tot c dtorind el at4 s-a intimplat ca a cezut de
pe cal
ii
s-a finit fo6rte tare la
Picior.
Ajuns acast im-
piratul a chemat c€i mai buni doctori la palat, dar in
zadar Piciorul s-a umflat
9i
doctorii au zis c;, dacd nu-t
vor tei4 ac€sta va putrezi
9i
impiratul \a muri. ASa ce
au hotldt ca a doua zi de dimineaF se-i taie piciorul,
Dentru a-i salva viata.
fost odata un imPArat tiner
9i
foarte brln la ini_
mi. Acesta de mult€ od obitnuia sn s€
Plimbe
rin
tara
Ea insotit doar d€ o singurtr slut:. De
dte ori intiln€a u€l,n om sirman, lrnP:ratul ii dddea
milostenie
9i-l
atuta cu ce
Putea.
Odati mergind pe cal€, impirahl a vizut intr-un
loc pustiu un .llu8:r mort. Trimilindu-ti sluga inain-
35
In noaptea aceea impdBtul n-a putut domi. EI a ru-
gat o sluSl sl-i aprind: candela
5i
a rimas singur, pri-
vind ta icoane
9i
gindindu-se la soalta sa grea. Chiar
atunci s-a des{his f€r€astra
qi in camer! a intrat un c:-
luger luminos.
,,De
ce etti asa mihnit, imFrate?"
-
l-a
intr€bat c.iiu8rrul. ,,Cum
s; nu fiu mih^it, daca miine
trebuie sr-mi taie piciorul?"- i-a lespuns el.
Atunci cnlugerul s-a atins de piciorul impdiatului
si
acela indatA 6-a ficut sdnetos.
,,Ridicl-te
9i
mergil"
-
ra
zis cilugirul.
,,Nu
pot, c{ este rupt"
-
a r;spuns impe-
ratul. Dar luindu-l c ugirul de rnid, imperatul s-a ri-
dicat
Si
a putut merge ca
9i
mai inainte.
,,Spune-mi,
cin€
elti?"
-
a intrebat impiratul nedumerit.
,,Cum,
nu me
recunosti? oare nu este aceasta haina ta, cu care m.ai
36
acoperit ieri? Dumnezeu a vizut neca2ul tiu
9i
m-a td-
missa te vindec, deoarece
ii
tu mi-ai ftcutbine."
A doua zi imperatul ela dnltos, spre mirarea docto-
dlor. El a povesdt tuturor ce s-a intimplat
9i
toli au l?iu-
dat pe Dunm€z€u, Care ii aiuta pecei buni la inib;.
cRADTNARUT
t l
BOR( ANU L <U 64LBENI
A-1
ra odatl un gredinar foarte bun la inima, care
l-
lucra toata ziua la gr;dina
sa, iar banii citt8aF
Lt
ij dedea siracilor Mult; vrem€ a peEecut
BiA-
dinarul ara
d
Dumnezeu il aiuta in toate pentru bunl-
tatea lui.
38 39
Dar iaui cA intr-o zi a venit DiavoN la
Sridinar
9i
a inceDut a-l ispiti:
,,De
ce dai toti banii tii stuacilor
9i
nu-ti
;ui
mdcal citiva deoParte? Iate, o s, ajungi
9i
tu
bitdnl
Si
c€ vei face dacl vine Yreo boal!
Peste
tine?"
La inceput
gradinarul n.a luat in 6eam: acele vorbe, de-
oarece ;tia i6 Dumnezeu il aiut5 in toate Dar, trecind
zilele gitot gindindu-se la acel€ cuvinte, a hotArit se
Pu-
nA un calben
deopart€
N-a-trecut
muli6 vrem€, cA
g:dinarul a dosit
ti
un
al doilea
galben.
$i
tot at4
Pintr
a umPlut cu galb€ni un
borcan,
p€ care l-a ingropat in grddina.
Nimeni nu pricepea
ce s€ petsece cu glidinarul. Toti
au vezut ce de la un timp el s€ schimbase foarre mult.
Seracii, care mai inainte veneau la el
ti
prim€au
din le-
gumele din grddine, erau acum alungali cu minie. Grd-
dinaiul vindea totul la pialt iar banii ii ascundea cu fti-
40
47
Vezind zgircenia de care a fost cuprins gridinarul,
Dumnezeu
si-a
intors fala de la el
$
nul mai ajuta.
9i
iatd ce iftr-o zi, lunind prin gredine
ii
gindindu-s€ la
borcanul cu bani, gredinarul a c;lcat intr-o greblt
ri $i-a
renit piciorul pind la os. Mutti doctori a.h€mat
SrAdi'
narul, dar fere fobs, cdci piciorul i se umfla tot mai tare
9i
de acum incepuse sI putrezeas.L
ASa a cheltuit
grtdinarul tot borcanul cu galb€ni p€
docto . Rlmas qi bolnav
ii
firA bani, a hotedt se che-
me un doctoi,
ti
de ultimul galben srl roage sn-i taie
piciorul.
Noaptea grddinarul a adormit mihnit
9i
iati .5 i s-a
adtat in vis Ingerul Doimului
i
i-a zis:
,,Unde
iti sint
banii grldinarc? De c€ nu t€ Iaci slnltos cu ei, aia cum
neddjduiai? Se
Stii
de acum ctr banii nu sint de mare fo-
los, iar omul milostiv Il are ca ajutor pe Dumnezeu. Ia-
t;,
ri
eu am fost trimis la tine El te aiuL ctrci Dumnezeu
9i-a
adus aminte de vremea dnd impa4eai averea ta s:-
racilor
9i
e.ai bun cu toate lumea." Interul a atins picio-
rul gridinarului
Si
acela s-a flcut srnrtos.
Gnd a venit doctorul dirbin€aF, l-a glsit pe grldi-
nar lucfnd in gddine. Toati Iumea s,a minunat de cele
intimplate, dar mai ales oamenii s:rmani s-au bucurat
de tdmiduirea gredinarului.
Clci din acea zi
$Adina-
lul a inceput sI fie milostiv ca mai inaint€
Ei
tot ci*i8d
siu il imDtrnea saracilor.
4l
Ti LHARUL
( ARE
A A' UNs 5FI NT
fost odatl, cu multe i€acuri in urmI, in
Pe4jr€
Egiptului, un lilhar
pe nume Mois€. Ace5ta €ra
negru
9i
atit d€ putemic, incit era sPaima tutu-
ror Nu numar oam€nii obiQnuiti se tem€au de Moise, ci
!i
tilhaii s€ cutremurau cind auzeau de numele lui.
lnsd nimeni nu
Stia
ci, dincolo d€ obiceiul cel fioros,
tilharul Moise avea o iniml buna. De multe ori s€ n-
treba in inima sa:
,,Oare
la ce bun s; fa€ atitea rdut:ti?
M-am dturat sA se team, toti de mine. Pentru ce sint
atit de reu, nimeni nu me iub€$te
Si
eu mi simt atit de
krtr-o zi, g'indindu-se
el a9a, iata €d s-a intilnit pe ca-
le cu un celuger. Inda6 ce I-a vezut, celugarul a vrut
sI tugt dar tilharul a zis:
,,Nu
te teme, d nu-ti voi face
nici un reu. Ci te rog se stai d€ vorb: cu mine!" Cdlugi-
rul i-a povestit
tilharului despre credinta in Hristos
Ai
despre viala in minestire.
filharului i-au plicur foate mult €ele auziie de la cI-
luger
9i
a hotarit se plece impreunl cu el la m:n:stire.
44
AAa a ajuns Moise, din tilharul vestit ce eia, cilugir.
EI
ii
a construit o chilie mici nu depate de m;dstire
5i
tr:ia acolo rugindu-se zi
Qi
noapte lui Dunnezeq p€
Care Il iubea foarte mult.
intr-o zi, pe cind Mois€ se ruga in chilie, au nrvalu-
it asupra lui patru tilhari. Dar, spre mirarea lor, cllugl-
rul i-a hintit pe toti la p;mint
si,
legindu-i fedeleq, i-a
dus ca pe un
<nop
de gdu La slareFl manasHrii, zicin
d u-i: ,.Luati-i
ti
fac4i ce weli cu ei. c;cieu nu vreau sA i
baL p€ntru ce l-am f;geduit lui Histos se nu mai fac
reu nim;nui." Starelul s-a mirat foarte mutt de puterea
cea mar€ a I ui Moi s€. Ti l hdri r du r; md5 5r ei i M; rmu-
riti, cici in timp ce-i ducea in spate, gluga c5lug;rului
i-a cAzut de pe cap
qi ei l-au recunoscut ce este vestitul
Mois€, ciperenia lor de altidate.
Atunci tilharii siau
cerut iertare d€ la staret
d,
intdnd
in vorH cu Moise, t-au intrebat cnm a ajuns cilu86r, clci
ei il clutau demutt. Moise l€-a
Pov€stit
tool de-a fir a
prr, ata incit tilharii au crezut
9i
ei in Hdstos, fdSeduin-
du-s€ cA de acum nu vor mai face nici ei rau nim;rui
Pirintele Moise a trlit ince multi ani in menestire
Ei
a devenit atit de bfmd, inclt a ajuns sffnr
!i
Dumnezeu
i-a diruit darul fac€rii de minuni. El a aiutat multi Iu-
me cu rugdciuile
!i
cu sfatudte eale, incit v6tea despre
sfintenia lui s-a respindii in tot EgiPtul, ajungind
pini
AvA DANI L
t l
EVLO6H I E PI ETRARUL
ra odate lm pi€trar pe nume
ta m$cea toati ziua la cioplit
cirtigati ii impirtea in doui: o
ne, iar alta p€ntru sAraci. EvloShie era
incit avea intotdearma uiile cas€i sale
strrini.
Evloghie. Aces-
piatrt iar banii
Paite
pentru sr-
atit de milostiv,
des€hise pentiu
S-a intimplat odatA .a Sfntul Daniil pusts cul se zr-
bov€asca prin acele locuri iar Evloghie, anind de eL
l-a chemat in casa sa. Ata a allat Sffntul Daniil despre
faptele bune pe care le f6cea Evloghie. Intorcindu-se in
pustie, Sffntul Daniil s-a rugat lui Dumnezeu, zicind:
,,Doame,
am vizut cit de milostiv €ste pietrarul Evlo-
ghie,
ca i9i imparte putinul snu cittig cu stdinii. Te rog
sa facica Evloghiesi seimbogAteascl. pentru ci a'a va
ajuta qi rnai mutti oamenil"
Durnnezeu asculta intotdeauna rugiciunile Sfintu-
lui Daniil. Dar acum, auzindu-i rug;mintea l-a intr€-
ba!
,,Pentru
ce, pidnte Daniile, ceri un lucru ca acesta?
Evloghie Imi este phcut ata cum s€ afli
ii
nu este bine
p€nfru el $ se imboSileasct."
,,Doamne -
a zis iar;fi
ava Daniil
-,
Te rog sn-mi indeplinetti aceasti dorinF,
dci cled c! Evloghie r,? ajuta pe Ioarte mul6 lume."
,;Ie
pui tu €hezai p€ntru el?"
-
a intrebat Dulmezeu.
,,Da,
Doamne!" - a zi' cu hoftire ala Daniil,
A doua zi umblind dupe piand. Evloghie a glsit as-
cuns in pamint un burduJ cu galb€ni. Insr, in loc s: faci
mai muke mibstenie, ata cum s€ attepta Sffntul Daniil,
Evloghie a disparut cu bani cu tot. Mare a fo8t intrista-
rea tuturor ceci nu mai avea one str-i primeasci pe ci-
48 49
Htoni striini. Sffntul Daniil era mihnit qi el l:e nu L-a as-
cultat pe Dumnezeu.
intr-o noapte oumne.eu i S-a arttat in vis Sffntului
Daniil in chip de copil
si
i-a zis:
,,Vezi
ce s-a'intimplat?
Unde este acum Evloghie al Meu
9i
cine ii mai ajuti pe
streini?"
,,Doamne,
Tu Ie gtii pe toate dinainte
9i
trebu'
ia se Te asult! -
a zis ava Daniil. Ce pot 5; fac ca s:-mi
ispetesc vina?"
,,Dac:
t€-ai pus chezaS pentru el, du-te
acum si-l adu. cici el se aflA in Alexandria."
50 51
intrebind din om in om, ava Daniil a
Sesit
in cele din
urml casa lui Evloghie. Acesta inse nu mai era acum
pietrarul milostiv de alt;date. Avea o case mare, p€ care
o pizeau slujitori inarmati. Vezindu-l
Pe
caluS:rul b;
trin care striga din urma sa Evloghie a
Poruncit
si fi€
Mtut cu bete.
.e,
Asa a rlbdat ava Daniil dulte sepGtnini la poarta lui
EvloShie, betut
9i
batjocorit de slugi, dar Evloghie nu-l
blea in s€ama.
V:zind Dumnezeu rdbdarca Sffntului Dannl a flcut
urmdtoarca minune. S-a intimplat .a Evloghi€ sa se cer-
te cu un mare dresltot care l-a
9i
dat in
jud€ca6.
Dre-
gitorul acela era neam cu imp;ratul, a;a cI s-a hot;ft
ca lui Evloghie + is€ taie cdpul. cu chiu, cu vai a reu-
tit
Evloghie sl tugI intr"o noapte din Atexandria
9i
sl
s€ intoarcl in saful seu. Ajuns acase, Evloghi€ a tePldat
hainele scumpe pe care le avea aqa cI urm;ritorii stri nu
l-ar mai fi recunoscut niciodatl
Evloghie s-a inrors iar la viata sa de mai inainte, oo-
plind pietre
ti
impn4indu-9i ci$ti8!l cu strdinii
El a in-
ceput sA fie iartr9i pltrcut lui Dumnezeu. Snntul Dani-
51
5l
il r€nea
ti
el de multe ori acas: la Evloghie, cAci bie-
tul
pietrar
t-a
cerut iertare p€ntru ci poruncise slugilor
sd-l bat; in Alexandria iar snntul l-a i€rtat. Povestirea
aceasta a istodsit-o chiar ava Daniil unui u.emc de-a]
siu, vrind sl-l invete cI nu este bine str cerem orice de
la Dumezeu, ci numai cele ce ne sint de folos.
STi NTUt DE PE 6UNoI
cest Sfint a fost neobisnuit inci de la nastere-
insuqi numele lui o arita
-
coprie, adica ;el de
pe gunoi. CAci Cuviosul Coprie, pe cind era
inci su8ar, a fost g&it de citre cilugirii din obqtea S6n-
tului Teodosie cel Mare p€ o gremadi de gunoi. Mama
s4 fiind gonitl de barbari, a Hsat mpilul pe gr&nada
de gllnoi din apropierea rnendstirii.
Copilul Coprie a fost luat in menistire d€ €alugAri.
Aici €l a fost hranit cu lapte de o caprd. Capra cred ce
gtia
ctr acest copil va ajunge sfnt, ceci, de ffecare date
54
55
cind copilul plingeo alerga din turma cu care pa9tea
ai
venea se auDteze copilul.
insuri Sffntul Teoaosi€ il iubea foarte mult
Pe
copil,
pentru c5 era in toate ascrltator
ir
hamic CoPrie in(:
de cand era mifit€L ii aiuta
Pe
celu8drii .are imPleteau
coturi, ducindule apd de bAut. Cr€scind, a fost fAcuL la
randul lui, celusrr
P€ntru cd era smerit
9i
ascult tor, Durnnezeu l-a in-
vrednicit pe Coprie d€ mari daruri, de care el insufi nu
9tia.
Aceasta
9i
pentru marea dragoste pe care o avea
Coprie
pentru Sfntul Teodosie, cici el credea ce pentru
rugiciunile s6ntului poate Iace orice.
&a
s-a htirnplat cn s-a dw odati in pidure dupi lem-
ne. Un urs, dvilind aslpra m:giru$lui, i-a sfiliat pi-
ciorul. Atunci tinirul Coprie l-a apucat pe u6 de uE he
ii
i-a zis:
,,De
ce ai ficut asta? ferintele Teodosie me at-
te.pti cu lemn€le! Acffi o s: te inham pe tine
ii
o se can
tu lemnele in locul mlgliugului, pinl se !.a vinde.a!"
Mare le-a fost mirarea tuturor s; vad; cum ursul carA
lemnein locul megarului!
Cuviosul Coprie a triii in otqtea Sfintutui Teodosie pi'
ni la adinci bidneti, fitdnd mdtimi de minuni. Unel€
dintre €le s-au scris, dar
;i
mai multe au fost uitate de
l|reme ceci de ahmci au tsecut mdte veacud.
56 57
vAMEt UL
z6i R(T
t l
Pi IN EA ARUNCATA
fo6t odatl in pd4ile Africii rm vameg roarte
zgircit, p€ nume Petru. Acesta €Ia atit de riu
i de nemilostiv indt Etuacii E€ t€meau
9i
s: se
apropie de el. Nimeni nu
PrimiEe
niciodate nimic de la
Intr-o zi, shinSindu-se stuacii impreune, unul din €i
a pus rimlgag ce nu se vd llsd pina ce nu va pnml ce-
va de la vdmeful zgircit. 7is
ri
facur. Slracul 5-a dus Ia
Poarta
vame lui
Si
a inceput se strige cit il
tinea
gura
s,-i dea ceva mitostenie.
S-a intimplat ca vamegul tocmai s: aduci acasa o
clrul; cu p'iini. Nemaipurind rlbda strigftele s:racu-
lui, Petru a ludt o piine
ti
a dnDcaro in acela cu minie.
l'rind si-l alung€. SAracul a luat bucuros piinea
ii
a aler-
gat la ceilalli cert€tori, hudindu-se ce a primit miloste-
nie de la vame$l cel hain.
Noaptea vamequl a avut un vis care I,a infricoqat foar-
te mult. Parce au venit la el nitte negri
ii
i-au luat sune-
58 59
tul, ducindul
la un
ludecdtor
imbrecat in haine de lu'
minl. Aretd.ile cele n€8re zbierau, zicind €i ei trebuie
si ia sufletul vameqului, deoalece acela nu a flcut nimic
bun. Atunci a aplrut un inger luminos
qi a zis:
,,Nu
este
adev;iatl
leri Petru a dat o
Piine
unui seracl Iatl aceas-
te Diinel"
itrmci
ludecdtorul,
care nu era altul decit Hristos, a
zis:
,,Si
punem pe cintar faPtele rcle ale lui Petru, cte o
pa e, iar de cealalte
parte aceasttr
piine!" Demorui au
;ll3 oe cintdJ o multime de fapte rele
ti
cintdnl c-a in-
llin;t
p'rd
ios.
Ahs(i s-a apropiar
ti
ingerul
ti
a
Pu5
piinea pe
ceulat taler Ce minunel Piinea singuri a ridi-
iat ciniarul
ri
a tras mai mult decit toate faPtele rele in-
datl, urlind superati, demonii au dispArut din fata
lu-
de€Atorului Milostiv
Trezindu-se, vametul a inlel€s ce a fost acel vis
9i
6-a
minunai
,,Dacl
o piine pe care adr dat-o unui Eirac, fl-
d voia mea, mi-a ajutat a€t de mult, oarc dt de phcuti
lui Dunhez€u 6int cei car€ fac milostenie tot timpul?"
De atunci vame l Petru a lnc€put s! faci mibstenie
in fiecare zi, indt nu se putea
Sdsi
tm om mai milostiv
ii
mai bun in tot orasul.
@
61
HAINA DATA LUI H RI' TOs
?
ntr-o zi vamqul
petru
a intilnit un om atit de s5-
I
rac, incit nu avea nici haine
Pe
el Flcindu-i-semi-
I la, Petru si-a
scos haina sa frumoasi
ti
s(umPi
ti
i-a dat-o slrac;lui.
Slracul, dupl ce a
'rma6
singur, s'a
Sind
it ci nu
Poate
sj| Doarte
o hainl atit ile scumpa
ti
a hotalit sJ o vindl
Dup: cit€ra zile, merSind
Prin Pial:,
Petru
tj-a
vtuut
haina
pe.are
o drduse sdracului
Pus,
la vivare El s-a
mihnii foarte mult
fi 9i-a
zis in
gindr
,,Dumnezeu
nu
a primit milostenia
mea, d€oarece siracul nu a
PtuFat
haina, ci a pus-o la vinzar€ "
Petru a umblat mihnit toatd ziua
$
aga a
9i
adormit.
Noaptea el a alut urmetorul vis. Un dner frumos a ve-
nit la el imbrAcat in haina pe care o diduse siracului.
Nedumerit peste misure, Petru l-a intrebar
,,Cine
egti
d
de und€ ai aceastl haind?" Iindrul i-a rdspuru cu glas
dulc€:
,,Eu
sint Hristos,
ii
aceast hainA Mi-ai dat-o tu.
CAci oricine d, ce!? unui B;rac Mie lmi dA."
Petru s-a trezit nespus de bucuror hoterind ca d€
atunci inainte se face
Fi
mai multi milosteni€. El a de-
venit atit de bun, incit a ailis sfnt.
62
53
5TI CLA A' CUN5A
u foarte mdte !.reme in urmt treia in
Pa4ib
ttaliei un ciluglr sfnt
Pe
nume Benedict. Aces-
ta €ra staret al unei mrnestid,
Pe
care o con-
ducea cu stnctete.
Nimeni nu
Putea
ascunde nimic
de
Sfintul Benedict, ceci btrtrinul eta inzestrat de Dumn€-
zeu cu darul darviziunii
9i
ved€a tot ce se flcea in taine,
la orice depe(are.
in ace€asi m:nAstire trlia
$
un dnar
Pe
nume
Fxilarat
intr-o zi. Sfinhtl Benedict
l-a trimis
pe b;jat si aduc: de
la cineva ni*e vin. Exilarat a primit doue sricle cu vin,
dar pe drum a hot;dt st ascunda o srid;
9i
sel minte pe
baHn ce a primit numai tlna. Atd d
rifacut.
Ajungind la mlnistire cu o singur; srid:, biiarul a
dat-o staretului s6nt, care i-a multumit
cu cilduri. in-
se h despl4ire Bfintul i-a zis:
,yezi sA nu bei din sticla
Pe
care ai a<cuns-o, ci sJ o inclini puFn,
$ ve?i ce-o sa
se intimple."
Rutinat peste misurtr, Exilarat
$i-a
cerut
iertare pentlu pa€atul fdcut
ii
s-a dus str vadd ce se va
indmpla
cu sti€la ascrmsi.
Ajuns la locul ude era ascuns vinul, Exilarar a luar
stida
9i_a
inclinat-o pulilr a$a cum ii spusese Sffntul Be-
nedici. lndate din sticH a iedt un
€arp€.
Atunci a inleles Exilarar
cine l-a indtar sA ascundi
vinul
Si
ce i s-ar fi putut intimpla dac; Sfintul Benedict
nu I-ar fi atentiondtsa nu bea din srida ascun$.
65
PUTE REA RU6A( I UNI I
ulti sint c€i care se roagl in orice vreme lui
Dmnezeu, dar pulini
cunos. purerea ruge-
citmii, mai ales atunci dnd s€ fa€e cu crcdinF
de cttre oamenii pHcuti lui Dumnezeu. De aceea
i
noi
raem si povestim o in6mplare minunati pe cale a trans-
mis.o in scris Stinhrl G ngorie cel Varc. papa Romei.
Pe dnd gotii au n&elt asupra Itali€i, un loldat oareca-
re a fost luat prizonier. :'olia acetuia nu
9i-a
pierdut cllln-
pih.il,
ci, atrmci dnd avea vreme, rnerS€a Ia biserice
9i
il
ruga pe preot
sll pomene.sc6 p€ soldar la Utur8hje.
Dupl rD timp, soldatul a fosr eliberat.Intorcindu-s€
acase, el ia povestit
soti€i c;, in anumite zile, lanfurile
c:deau de peel, incit gardienii
care il peze.u
nu qrjau
ce
6e intimpli. F€meia qi-a
dat seama ct acelea erau ?ilel€
in care ea s€ ducea la biserice se se roage pentru
el-
66
67
i NA11rmre
SMERENI EI
reiau odatd in Alexandria doi celugari bdtrini,
unul intr-o
parte
a cetiiii, iar altul in alta. Ace$-
tia au
petrecut foart€ multi ani inchi:i in chitii'
le lor, incit nimeni. in afare de ciliva u.enici, nu le ve-
dea fala.
Tot oratul zicea despre cei doi bAhini cn sinr Bfinti
ti
multe minuni se sivirgeau pentm .ugeciunile
lor.
Pentru ce erau atit de bdrfni, s-a apropiar vremea
ca unul dintre caluS;ri sa moart. Acesta, pentru
c; au-
zise atit€a d€sprc c€blalr bdtrin sffnt, a vrut sAt cu-
noasce inainte de moarte. Deci a trimis la el pe ucem-
cul $u, rugindul sA vini sl-qi ia r;mas bun inainre de
Auzind invitatia din
Bura
ucenicdui, ceulalt betrin a
hotlrit 5; faca pe plac sffntuluj celug:-r, pe car€
ii
et de
m u-lt; vreme dored $
-l
cunod3{a. lnsJ hoE ri st nu vine
indati, ci sI a9tepte noaptea. Ceci se t€mea brtsinul ca
nu cumva oamenii s:-l vadA
d
sI alerge dupt el.
Trebuie si
ttim
c! sfintilor nu I€ phcea
ca oamenii
str-i laude. Ei €rau foarte modeqti. Dar cu cit se ascun-
deau mai mult de laudele oammilor cu arir Dumne-
zeu le dtrdea mai multe daruri
ti
ei dev€neau tot mai
vestiF.
Ata s-a inrimplat
ii
cu bitfnul nostru. Cici, dorind
el s5 s€ ascundA de ochii oammilor, d hot;rit sa mearq;
la celilalt bakin noaptea. ins: cina a i4t in straae,;ati
ce doi ingeri au stat alAturi de €l cu fictii aprins€, €a sa-i
E usor si ne ddm seama
ce toati cetatea a al€rgat sA
vadi o astfel de priveligte minunati,
iar Bthinul smerit'
in loc sl s€ as.undt
a devmit
9i
mai v€stit'
Asa seinlimpla
cu toti ceicare
nu s€ lauda cu faptele
lor bune, clci ie
xertla Dumnezeu
insufiiilace
vestili
inaintea tutur;r.
68
I
69
CUPRI N'
Cudnl l ai nl c.
- .
. . . . . . . .
Strugur€le Sffntului Macarie . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
Sffntul Agaton
9i
inSerul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
CrluSerul sdmc
Ai
certetorul tudul . . . . . . . . . . . . . . . 20
Clluglrul care dormea cu leii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
Sftrtul Eufrosin
9i
merele din Rai . . . . . . . . . . . . . . . . 26
70
77
S6nh'l Conon
ii
lilharii inmiftturiF . . . . . ..
Povest ea i mp: rat ul ui mi l o6t i v
. . . . . . . .
crldinarul
ii
borcanul cu galbeni . . .. .....
Tilharul cale a ajuns s6nt
AvaDan
Si
Evl oghi e
pi et l arul . . . . . . . . . .
S6nt ul dep€
Bxrnoi . . . . . .
vam€rul zSircit
Fi
piinea aimcati.......
. . .
Haina dat, llri Hristo6. . .
Sticla asolns:
Put erea ru8l ci unn. . . . . .
hi uF[ \ ea smereruel . , . . .
32
38
43
54
67
DIFUZARB
S.C
ssp.rg.pt
SRL
sE
Id Muut<u
r
35,
tuJ
031216
Bucr€9d
T.L:
02r-320d1.19,
6r:
@r319.ros
cnd:
Mbdo3lp.l3EPh.b
@Jih.d:$Phj
x
M€Phi.6
S<i.bh.
d. Difud.
SUPERGRAUI
va
orat pcibdlbte.
d.
,
prihi
prin
p.rH
dF
tu
bu. drt
d.,ptritu.xur.
teolqi.,
dttlr{
Elsio.d
d4 6to&6.
+!rult
t. .djui
d.
prBt*iu.
PLb
I
he
mbuD
L p;niE
d4ito4
a4
Pogre
Mt aP@E
d. slFaEph
lt.ri.pd,
t
U!RART^
SoPHIA
e.
Bibd
vodr
d.
19,
0{.15r,
Bu.lr.rti
,..toi
4
lLlr3r
FnX.b
d.T6loSF)
6d.
tDt.$6.10.00i
tzrl6 613
scrftl
P4inr
M patu,,4i.rt!L
,fuht:
6edrqrep,rtust.rt
@
pt
grttrr
ti
ttQ
ht,yj
er!
e l. bun
j.Llput,
trebuie s;i spunen.c esrc rn
Patedc Clfintu I
tnrd,.
provine
dr ta
8r...s.!l
I' rn?,
rrli.ri
firirle.
I)rin !rmdre Patefl .ul.src o
.Itr.are
cuPri.d. cnyinlr' .le Siintikr l)iiri.li.drnrt(,
P.intru
f dosul.r.dnlcnrsilor.
l' .rt.ritul de fitii, mmr de nor,,' nr' ,,
nu estu o pnr
scurii(.d rreunui.r dftrc
f.r.i.elc
mnri,.to Larlc8.iu
de l!\tc tlin mai nr lrt' i/vorr,, cum .r ri: /rn,vrnunrt llr
t.i.tt trltun, Lir.M tt, Pt"/"r,(ld 111/. Srt,rihr f.
lin8s.e(ea, am piullat istorisifidin rnJtfSln,rilr lh
/td{J.utrnrsenr
Didl
\r,/.
Sfiflulur
(;rigo.ie
al Nlan,
Mrrrl lrrt(rir
estr d.runrir rsrfrl .lil ilin Lnu/a dinr.n
simild sal., cit
ii
p.nrr! Iaptut.S s. iJr€serzri Lltd
nri.j Ah.iut.rt si srl..|jh porlnirr.rr.
si ttu&ns.i
inter.\ul
(opiil()r
t:lt .r! n,st repo!€srft.,
$!nrru
a li cit
mJi . l . r r c5i mai u$r d. u. mi r i r
lffillii