Geriatrie Bolile cardiovasculare la vrstnici

1
BOLILE CARDIOVASCULARE

Bolile cardiovasculare reprezinta principala cauza de deces la batrni. Ca frecventa ele
sunt urmate de bolile neurovasculare si psihice.
Ateroscleroza n primul rnd, apoi celelalte boli metabolice, obezitatea, diabetul zaharat,
guta, se asociaza frecvent tulburarilor cardiovasculare.
Restrngerea activitatii fizice, specifica a vrstnicului, face ca doua din cele mai
importante simptome ale bolilor de inima - dispneea de efort si durerea precordiara - sa
lipseasca, sa fie diminuate sau atipice.
Unii batrni manifesta ca semn primar de insuficienta cardiaca o stare casectica,
pierdere ponderala sau anorexie.
Alte ori, infarcte miocardice evolueaza cu simtomatologie abdominala, simulnd
abdomenul acut, sau cu fenomene cerebrale, simulnd accidente vasculare cerebrale.
Multi bolnavi cu ateroscleroza vaselor abdominale, mezenterice, ajung n servicii de
boli contagioase, cu simptomatologie de enterita.

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT LA VRSTNIC
Inima unui vrstnic, nu se mai poate adapta la efort. Apare frecvent dispneea la eforturi
minime. De aceea la batrni simptomul principal nu este durerea precordiala ci dispneea. Se
discuta chiar despre o insuficienta cardiaca latenta a batrnului.
Infarctul miocardic la vrstele naintate scade ca frecventa.
Moartea coronariana scade dupa 70 de ani, dar creste moartea subita vascularo-
cerebrala. Deci, desi afectarea aterosclerotica a coronarelor creste, morbiditatea prin infarct
miocardic scade. Explicatia probabila consta n selectia prin deces, diminuarea solicitarilor
fizice si psihice etc.
Infarctul miocardic este mai frecvent la femeile vrstnice dect la barbatii de aceeasi
vrsta. Dupa o statistica din U.S.A. raportul barbati/femei, este de 6/1 sub 50 de ani, 2/1 peste
50, 1/1 peste 70 si 1/2 peste 80.
Interesant este si faptul ca la persoanele vrstnice, se gasesc factori de risc mai putini
dect la nevrstnici.
Hipertensiunea arteriala este cel mai frecvent factor de risc la batrni. Urmeaza diabetul
zaharat.
n concluzie, la bolnavul vrstnic, scade numarul factorilor de risc, frecventa acestora
fiind n ordine hipertensiunea arteriala, diabetul zahart si angorul, spre deosebire de bolnavii
nevrstnici unde pe primul plan se situeaza obezitatea, fumatul si hiperlipidemia.
O alta caracteristica este frecventa infarctelor miocardice mute, descoperite ntmplator,
pe traseele ECG, si la examenele necroptice.
Tabloul clasic al infarctului miocardic la batrni, este nlocuit de tablouri asimptomatice
si fruste, de aspecte atipice si simptomatologie de mprumut.
Apar astfel infarcte cu tablouri false abdominale, fals cerebrale sau fals pulmonare, care
creeaza mari dificultati de diagnostic.
Geriatrie Bolile cardiovasculare la vrstnici
2
Alteori apar tablouri nesemnificative, care sugereaza o suferinta minora: algii toracice,
articulare, curbatura, viroze respiratorii etc.
Cele mai interesante forme, sunt formele atipice, mute sau silentioase.
Durerea, simptomul cardinal din infarctul miocardic clasic (atroce, retrosternala, cu
anxietate, cu iradieri precise, fara raspuns la nitriti), este rar ntlnita la vrstnic.
Absenta durerii s-ar datora scaderii sensibilitatii, dezvoltarii retelei anastomotice,
restrngerii activitatii fizice, sau mascarii acesteia de catre insuficienta cardiaca care poate
nsoti infarctul.
Aceeasi explicatie se poate da absentei angorului din cardioatia ischemica, sau a
claudicatiei intermitente din arterita aterosclerotica periferica.
O modalitate frecventa este debutul prin astenie marcata, chiar adinamia aparuta brusc.
Socul cardiogen, edemul pulmonar acut si insuficienta cardiaca, apar frecvent n infarcte
miocardice cu debut nedureros.
In absenta durerii, pot apare semne neurologice nespecifice (astenie, ameteala, scurte
pierderi de cunostinta, dispneia ca expresie a insuficientei cardiace).
Alteori infarctul debuteaza sub forma unui accident vascular cerebral.
Cnd apare, durerea este atipica, are caracter de jena sau disconfort, alteori este
intricata, n special coronaro-osteo-articulara, sau are localizare epigastrica.
Mai frecventa dect durerea este dispneea, care de obicei nu este paroxistica.
Se pot ntlni si infarcte cu simptomatologie cerebrala: confuzie acuta, disartrie, agitatie
psihomotorie, vertije si chiar coma.
Simptomele de mprumut cerebrale, digestive (dupa mese copioase), sau din teritoriul
arterelor periferice, se datoresc insuficientei circulatorii din teritoriul respectiv.
Alteori poate aparea un infarct cu debut de insuficienta renala.
Mortalitatea n infarctul miocardic acut la vrstnic, se datoreste insuficientei cardiace,
rupturii de miocard, blocului A - V, socului cardiogen si edemului pulmonar acut.
Mortalitatea este mai mare la femei dupa 60 de ani n special n primele 7 zile.

HIPERTENSIUNEA ARTERIAL
O ancheta epidemiologica din U.S.A. (1974), arata ca majoritatea femeilor si barbatilor
vrstnici, au presiunea sistolica superioara valorii de 160 mm Hg, si cea diastolica inferioara
valorii de 100 mm Hg.
De aici s-a impus termenul de tensiunea arteriala sistolica.
Hipertensiunea la vrstnici creste la femei cu precadere.
La batrni se ntlneste obinuit hipertensiunea arteriala sistolica dar se ntlnesc si
forme esentiale (sistolo-diastolice).
Cu naintarea n vrsta, creste frecventa hipertensiunii sistolice.
Atunci cnd este prezenta hipertensiunea eseniala (sistolo-diastolica), aceasta arata
hipertensivi care au supravieuit si au ajuns la vrsta a treia.
Hipertensiunea este principalul factor de risc la vrstnic, crescnd incidenta accidentelor
vasculare cerebrale si coronariene.
Geriatrie Bolile cardiovasculare la vrstnici
3
HTA esentiala, nu este caracteristica vrstnicului, ea apare n cursul vrstei tinere sau
adulte si evolueaza la batrni cu unele caractere clinice speciale. Este o hipertensiune sistolo-
diastolica, cu o evolutie mai blnda, cu gravitate moderata. Formele maligne sunt foarte
rare.De obicei hipertensiunea se nsoteste de ateroscleroza.
Hipertensiunea arteriala sistolica, este adevarata hipertensiunea geriatrica. Tensiunea
arteriala diastolica este normala sau putin crescuta. Se asociaza leziunilor difuze de arterio-
scleroza. Apar frecvent accidente coronariene si cerebrale. Evolutia este benigna.
Hipertensiunea arteriala secundara sau simptomatica, se ntlneste extrem de rar la
vrstnic. O exceptie o constituie forma mixta, cu componenta renovasculara (placi
ateromatoase n arterele renale) si hipertensiunea de origine renala parenchimatoasa
(pielonefrita si glomerulonefrita reprezinta 50% din cazuri).
Simptomatologia la vrstnic a hipertensiunii arteriale, are unele particularitati:
- uneori se ntlnesc cazuri cu valori tensionale crescute, fara semne clinice
- simptomatologia este de obicei nezgomotoasa.
- apar frecvent simtome nespecifice (cefalee, vertije, palpitatii, tulburari de vedere,
nicturie)
- apar adeseori simptome de suferinta cardiaca: dispnee de efort, disconfort toracic,
palpitatii, galop.
- la vrstnicii dupa 70 de ani, apar semne de insuficienta circulatorie cerebrala:
insomnii, agitatie, dezorientare.
Semnificative sunt: arterele periferice dure si sinuase, examenul fundului de ochi, cal-
cificarile crjei aorticeetc.
Complicatiile sunt cardiace, cerebrale si renale, si tin de modificarile aterosclerotice..
Terapie.
Spre deosebire de trecut, astazi aceasta forma de hipertensiune este tratata corect si
continuu. Se urmareste scaderea valorilor tensionale n limite normale.
Tratamentul corect reduce proportia aparitiei infarctului miocardic a insuficientei
cardiace si accidentelor vasculare cerebrale.
Nu se prescrie abuziv calmante si repaus.
Nu se prescrie un regim desodat strict, sever.
Se urmareste scaderea progresiva ponderata.
Tratamentul trebuie sa fie blnd si continuu, urmarind scaderea treptata a valorilor
tensionale.
Se ncepe tratamentul cu diuretice, n doze mici si blnde (furosemidul se prescrie
numai n situatii particulare).
Ulterior se poate asocia, tot n doze mici, clonidina, alfa-metil-dopa (bine tolerata dar cu
riscuri de depresii), si hidralazina n formele rezistente.
Rezerpina se va evita, datorita riscului de depresie, dar se poate prescrie n asociatie cu
hidralazina (Hipazin, Adelfan).
Betablocantele, daca nu sunt contraindicate (BPOC, insuficienta cardiaca, diabet
zaharat), pot fi utile.
Geriatrie Bolile cardiovasculare la vrstnici
4
Blocantii calciului (Nifedipinul) si vazodilatatoarele dau rezultate superioare.
Captoprilul este rau tolerat.

HIPOTENSIUNEA ARTERIAL
Prin Hipotensiune arteriala se ntelege scaderea presiunii sistolice cu mai mult de 20
mm Hg, n trecerea de la decubit la ortostatism.
Frecventa creste cu vrsta.
Nu este o boala, este un sindrom.
Se nsoteste de astenie psiho fizica, palpitatii, vertije, sincope, caderi, pierderi de
cunostinta.
Este datorata tulburarilor de reglare neurohormonale a tensiunii arteriale.
Se descrie o forma idiopatica si una secundara (arterioscleroza cerebrala, neuropatia
diabetica sau etilica).

ARTERITA CU CELULE GIGANTE (arterita temporal sau arterita horton)
Apare la bolnavii vrstnici, dupa 50 de ani si obisnuit dupa 60 de ani.
Se localizeaza la bifurcarea carotidei, la nivelul arterelor extracraniene (artera faciala
sau temporala).
Debutul este insidios prin cefalee, oboseala, anorexie, scadere n greutate, polimialgii
reumatice, febra.
Caracterul cefaleei este sugestiv: localizare temporara, uni sau bilaterala, cu iradiere n
pielea capului si regiunea occipitala.
Alteori apare cnd bolnavul i pune capul pe perna, cnd se piaptn, se spala pe cap
sau si pune ochelarii.
Orice cefalee persistenta, care apare dupa 50 de ani, trebuie sa sugereze si o Arterita
Horton (temporala).
Local se poate observa tumefacia tegumentului regiunii temporale, reliefarea traiectului
arterei temporale, care apare sinuos, cu nodozitati si eritem si tumefactie dureroasa.
La palpare apare infiltrarea tesutului, nodozitati indurate si lipsa pulsului.
Uneori apare pierderea vederii, alteori dureri la masticatie.
Pot apare si simptome articulare si musculare.
Se pot ntlni simptome cerebrale, neuropatii periferice, claudicatie intermitenta.
Nota de gravitate o da involutia cu evolutie catre dementa.
Biopsia arteriala, arata leziuni inflamatorii.
Orice febra prelungita la un vrstnic, fara cauza aparenta, trebuie sa sugereze si o
arterita temporara.
Anemia, hiperleucocitoza si cresterea vitezei de sedimentare, completeaza tabloul.
Evolutia este cronica de la cteva luni la doi ani sau mai mult.
Tratamentul bolii se face cu corticoizi.