P. 1
Ucigasul in Serie

Ucigasul in Serie

|Views: 5|Likes:
Published by Lucika Boţoroga

More info:

Published by: Lucika Boţoroga on May 12, 2014
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/12/2014

pdf

text

original

Crima.

Crima contra cost
Crima in criminologie preia aspectele din dreptul penal fiindca faptele
incriminate si pedepsite prin legea penala raman crime si pentru criminologie si pentru
cercetatorii criminologi; faptele sunt aceleasi, iar criminologia din acest punct de
vedere este tributara dreptului penal si legilor penale. Mai mult criminologia cerceteaza
criminalii care sunt aratati ca atare de legea penala. Daca unele fapte penale nu mai
sunt crime dupa legea penala – au fost dezincriminate si abrogate de legea penala, ele
nu mai sunt crime nici pentru criminologie.
Omuciderea din latinescul Homicidium, homo fiinta umana, om + caedere a
taia, a omori se refera la actul de a ucide o alta fiinta umana.
Desi omuciderea nu defineste un act ilegal in mod necesar , unele jurisdictii
folosesc cuvantul(homicide en. pentru a indica uciderea ilegala a unei persoane.
Omuciderea poate include crima, ucidere din culpa si ucidere prin imprudenta.
!"ista cateva circumstante in care omuciderea este justificabila sau nu este crima in
sensul legal.
Cuprins:

a. Crima cu sange rece
b. Uciderea non-criminala
I. profilul criminalului de profesie
II. ucigasii platiti
III. asasinii
IV. bursa de asasiante
a. crima cu sange rece
Conceptul de criminal.
O prima problema in cercetarea si cunoasterea criminalului este aceea a
conceptului insusi de criminal in sens criminologic. Definirea si conturarea lui este
necesara fiindca, pe de#o parte, trebuie sa se stie, de la inceput, despre care persoane
este vorba si pe de alta parte, trebuie sa se delimiteze in mod clar notiunea de criminal
in criminologie de notiunea de criminal in dreptul penal.
CRIMA. CRIMA CO!RA CO"!
1
Criminal in sens criminologic este persoana care a savarsit o crima, o fapta
penala prevazuta de legea penala, pentru care persoanei respective i se aplica o
pedeapsa. Conceptul de criminal este definit de cei mai multi criminologi contemporani
in acest sens, adica o persoana care a comis o fapta criminala si este sanctionat cu o
pedeapsa criminala.
$n al doilea rand, un nmar de persoane care se bata de la conduita normala,
anume deviatii sociali, cum sunt alcoolicii, indisciplinatii in munca, persoane cu
conduita rea in familie ori fata de alte persoane, etc. %cestia sunt in conflict cu grupul
social in care traiesc si prezinta pericol social; multi dintre acestia mai tarziu savarsesc
crime, conduita devianta fiind un fel de predelincventa.
Din punct de vedere stiintific aceste persoane, fiindca nu au savarsit crime, nu
sunt cercetate de criminologie. &entru a se cunoaste cauzele speciale ale comiterii
faptelor lor, sustin alti criminologi, si acestia trebuie cercetati de criminologie.
'ciderea criminala este o infractiune malum in se, si fiecare sistem de drept
contine o forma de incadrare a uciderii criminale.
Multe forme ale omuciderii au propriul lor termen bazat pe persoana care este
ucisa(
a. infanticid – uciderea unui copil
b. fratricid – uciderea fratelui; in conte"t militar, uciderea unui camarad.
c. sororicid – uciderea surorii
d. paricid – uciderea parintilor
e. patricid – uciderea tatalui
f. matricid – uciderea mamei
g. mariticid – uciderea sotului
). u"oricid – uciderea sotiei
i. filicid – uciderea copilului
j. regicid – uciderea unui monar)
*. genocid – uciderea unei rase umane
b. uciderea non criminala
Omuciderile nu implica tot timpul infractiuni. Cateodata legea permite uciderea
ori prin anumite pedepse ale sentintelor, ori prin e"ceptii ori circumstante, cum ar fi
e"ecutarea de stat in cazul pedepsei capitale. &rintre uciderile legale sunt incluse(
legitima aparare, pedeapsa capitala, razboiul, +ajm#ul sau ,uisas#ul (-egea $slamului
I. profilul criminalului de profesie
$n teoria si in practica dreptului penal se vorbeste dspre criminalul
profesional desemnat astfel prin aceea ca face din infractiune un mijloc de e"istenta, o
indeletnicire, de e"emplu escrocul profesional, )otul de buzunare, prostituata, etc.
&roblema a fost preluata de criminologie, iar astazi, in cadrul tipurilor de
criminali s#a cuprins si criminalul profesional. $n societatea zilelor noastre, e"istenta
CRIMA. CRIMA CO!RA CO"!
2
crimei organizate, ca si criminalitatea legata de droguri, cuprind multi crimnali
profesinali.
Criminalul profesional este persoana care este refractara muncii intr#un
cadru legal, care savarseste infractiuni in mod sistematic in scopul castigarii resurselor
de trai. .eeling numeste acest tip de criminal, criminal refractar muncii. +efuzul muncii
cinstite si legale apare ca o trasatura esentiala a acestui tip de criminal. Criminalii
profesionali sunt de doua feluri( criminalul profesional pasiv ssau parazit social si
criminalul profesional activ, dinamic, organizat.
Criminalul profesional pasiv este persoana care nu munceste si nu#si
castiga e"istenta din munca, ci din savarsirea de infractiuni, din practicarea unor
activitati parazitare. Ceea ce caracterizeaza pe acest infractor este nivelul de inteligenta
scazut, capacitate redusa de rezolvare a dificultatilor zilnice de viata; nivelul de
inteligenta se acordeaza cu nivelul de instructie scolara, care se rezuma la scoala
intrerupata ori la cateva clase elmentare. &reinta o structura caracteriala labila,
pronuntata fiind tendinta de supunere si ascultare fata de alte persoane, in plus, o
vointa slaba si stapanire de sine oscilanta
Criminalul profesional activ si organizat, care, de asemenea, isi castiga
e"istenta din savarsirea de infractiuni, dar din infractiuni de alta natura si mai comple"e.
%cesti infractori, de cle mai multe ori comit infractiuni in mod organizat si in banda, in
care pricepere si metode te)nice. Ca trasturi de personalitate, acest tip de criminal este
cu un nivel de inteligenta ridicata, dar, din punct de vedere al laturii afectiv# active, este
insensibil si lipsit de simpatie si mila pentru altii, este egocentric, neincrezator si c)air
pervers, /incapabil de o renuntare la o satisfactie imediata, insuficienta de control de
sine, de judecata, de utilizare a e"perientei trecute, impulsiv, etc.
$n ceea ce priveste abilitatea de a actiona, aptitudinile sale te)nice, el le
poseda, le#a invatat si s#a atasat de astfel de activitati. %pucarea pe drumul crimei
profesionale este ceva ales deliberat si inmod liber, dar poate fi si /o sfidare, un refugiu,
ca urmare a unei deziluzii, a unei frustrari, ca o dorinta de razbunare0(1.&inatel.
&ersonalitatea criminalului profesional activ este si rezultatul unor date ale
structurii sale biologice – abilitate, aptitudini, indrazneala, raceala afectiva,
desconsiderare fata de alti oameni – si ale influentelor de mediu. De regula, criminalul
profesional a crescut intr#un mediu infractional sau antisocial, intr#un mediu de afaceri
si petreceri. Din imbinarea acestora, spune &inaltel, se naste acest 2aliaj3 infractional,
care este criminalul profesional.
II. ucigasul platit
O crima contra cost este aceea cand ucigasul este angajat de catre o persoana
pentru a ucide in sc)imbul unei recompense, de obicei pecuniara. O persoana care
CRIMA. CRIMA CO!RA CO"!
3
duce la bun sfarsit o crima sub aspect contractual este cunoscut drept 4ucigas
platit0sau 4asasin0.
$n majoritatea tarilor cu sisteme jurisdictioanle, un contract pentru a ucide o
persoana este inopozabil prin lege (in sensul in care clientul nu poate da in judecata
pentru nerespectarea contractului, iar ucigasul platit nu poate da in judecata pentru
remuneratia sa.
%tat ucigasul platit cat si clientul pot fi gasiti vinovati de ucidere. $n unele
jurisdictii cu pedeapsa capitala, o crima comandata poate fi o circumstanta speciala ce
permite ca o omucidere sa fie judecata ca infractiune capitala.
'ciderea sub contract este preferata de unii criminali pentru ca poate fi folosit
pentru a stabili un alibi solid pentru client, astfel la momentul infractiunii, acesta isi
poate planifica in avans. $n acelasi timp persoana care comite crima poate avea putine
sau c)iar nici un fel de legturi cu victima, devenind foarte greu pentru investigatori sa
stabileasca ce s#a intamplat. &rin comandarea unei crime, criminalulul poate evita a
comite uciderea personal, fapta pe care unii ar fi incapabili sau nu ar putea sa o faca,
mai ales daca au avut legaturi stranse cu victima.
Crimele comandate sunt de obicei asociate, desi nu tot timpul, cu crima
organizata, in primul rand pentru ca infractorii 5de cariera3 ar putea cunoaste ucigasi
platiti, si considera ca prin angajarea unui ucigas de profesie va minimaliza sansele sa
fie prinsi.
Depinzand de regiune si era, ucigasii platiti au fost folositi in mod frecvent
pentru a a reduce la tacere martori ce depuneau marturie impotriva infractorilor, ori sa
elimine infractori rivali, sau politicieni ce refuzau sa primeasca mita. ( 5plata a plomo3 – o
fraza in lb. spaniloa ce spune 5argintul sau plumbul3.
%ltii contacteaza un ucigas in scopul de a primi un beneficiu financiar – de
obicei ca beneficiar al politei de asigurare a victimei, sau ca succesor testamentar. Cu
toate acestea, ce mai frecvent motiv este de obicei sfarsirea unei relatii intime, in ciuda
multor motive.
Criminalii platiti pot sa fac din ucidere o infractiune evidenta, dar pot
deasemenea sa faca in asa fel incat moartea sa para o sinucidere sau c)iar un
accident. Mai mult pot sa ascunda sau sa distruga corpul in asa fel incat sa nu fie clar
pentru autoritatai daca victima este decedata sau a disparut.
&lata pentru crima propriu#zisa (de obicei numita 3lovitura3, este divizata astfel
initial se plateste o parte din pretul total ucigasului, iar restul dupa prestarea cu succes
a 5serviciului3. %ceasta tranzactie poarta forma unei garantii sau depozit, in
eventualitatea in care clientul nu mai poate plati si restul sumei, sau apar alte probleme.
Mai mult, se creeaza o legatura intre client si ucigas.
.uma in concret pentru o anumita lovitura va varia in mod evident in functie
de( ucigasul in sine si stndardele sale si ta"a practicata in general, dificultatea si
pericolul intampinat in indeplinirea 5loviturii3 bazat pe cine este persoana ce va fi ucisa,
unde sunt acestia si politia din zona, siguranta si atentia mediatica acordata viitoarei
victime. $n plus, daca platitorul doreste ca victima sa fie ucisa intr#un fel anume( sa para
un accident, sinucidere, etc. Desi estimarile facute de catre persoane publice si din
domeniul criminologiei apreciaza ca onorariul unui ucigas platit ar fi in zona zecilor de
mii de dolari americani, este dificil de apreciat, avand in vedere natura clandestina a
activitatii intreprinse de acestia.
.tatisticile spun intr#un studiu facut de $nstitutul de Criminologie al %ustraliei
ca in perioada 6787 – 9::9 in 6;9 de cazuri de cazuri de victime ale unor ucigasi platiti,
cel mai frecvent motiv era legat de destramarea unei reltii intime. .tudiul arata de
CRIMA. CRIMA CO!RA CO"!
4
aemenea ca media onorariului este de 69,<oo dolari australieni si cele mai folosite
intrumente au fost armele de foc. Crimele comandate reprezinta 9= din crimele din
%ustralia din aceasta perioada. O
O situatie similara se regaseste in .cotia, unde procentajul este >= din totalul
crimelor savarsite in perioada 677? #9::9.
$n sc)imb in +ussia, fenomenul crimelor comandate este ingrijorator, in
fiecare an in jur de >::: de victime cad prada ucigasilor platiti, iar cei ce comit
infractiunea sunt foarte rar gasiti sau pedepsiti. Cea mai ferventa activitate a ucigasilor
platitia fost in perioada anilor @7: cand +ussia inca suferea repercusiunile caderii
'niunii .ovietice, iar criminalii acesteia se luptau pentru /prada0. C)air si dupa
sc)imbarea regimului tara se confrunta cu un numar impresionant de crime comandate.
III. asasinul
%sasinarea este uciderea unei persoane politice sau orice alta persoana
publica. O urmatoare distinctie intre asasinat si alte forme de a ucide este ca un asasin
de obicei are un motiv ideologic sau politic, desi multi asasini(mai ales aceia ce nu fac
parte dintr#o miscare organizata arata si semne de dementa. %lte motivatii pot fi banii
(precum in cazul ucigasilor platiti, razbunare, sau ca o miscare militara.
!ufemismul ucidere orientata numita si e"ecutare e"trajudiciara este folosita
si pentru asasinarea oponentilor, in special cand e dusa la capat de catre guverne.
Aermenul asasinare impreuna cu terorist si luptator pentru libertate (freedom fig)ter,
poate fi considerat in acest conte"t un termen cu greutate din moment ce descrie un act
ingrozitor, desi purtatorii acestor denumiri cred despre ei insisi ca sunt indreptatiti,
motivati, si c)iar necesari.
!timologia cuvantului 4asasin0 este considerara a fi legata de 4Hashshashin0,
o secta militanta religiosa a Mulsulmanilor ismailiti, banuit a fi activ in orientul mijlociu
intre secolele al B$$$#lea si al C$B#lea. %cesta societate secreta mistica a omorat membri
ai elitei %bbasid din motive politice si religioase.
.e spunea ca acestia foloseau subtante )alucinogene in timpul comiterii
crimelor, substante precum )asisul si opium. Dumele de asasin deriva din Easis)in din
cauza presupusei substante )alucinogene folosite, oar o alta teorie afirma ca deriva de
la cuvantul Eassansin, de la numele conducatorului lor Eassan#i#.aba).
%stazi, este cunoscut ca hashishinn#a era un termen injurios folosit pentru a
descrie acest cult de catre mongolii si musulmanii ce ii dezaproba. Ceea ce este
cunoscut este ca foloseau pumnale, si rar supravietuiau atacurilor, c)iar si atunci cand
aveau succes, in ciuda folclorului ce#i descrie ca pe niste ucigasi silentiosi si invizibili.
.e pare ca rareori actionau impotriva vesticilor in timpul Cruciadelor, in parte din cauza
ca ordinele cruciadelor nu erau asa de afectate de perderea liderilor individuali precum
erau regimurile autocratice locale ale timpului.
.pere deosebire de alte teme precum terorismul, unde e"ista o susbstantiala
zona gri si de multe ori controverse intre anumite instante de calificare ori standardele
ce ar trebui folosite. Clasificarea generala a asasinarii mentionata anterior pare a fi
supusa unor obiectii.
4!"ista un tipar al terorismuluiF %cademicienii, politicienii si jurnalistii
folosesc mai mult de 6:: de definitii pentru terorism. %le" .c)midt a scris o carte
CRIMA. CRIMA CO!RA CO"!
5
despre terorism, in care a citat 6:7 definitii ale acestuia. Demersul este ingreunat de
faptul ca terorismul include o varietate de actori si de motive.
De e"emplu, Departamentul de .tat si Departamentul %pararii din .'%
folosesc definitii diferite cind vorbesc despre terorism. %rticolul 97 din tratatul '! (de la
Disa se refera la terorism ca la una dintre cele mai grave forme criminale. Definitia '!
este atit de vasta (intinsa pe zeci de subpuncte incit pierde din consis#tenta. Datiunile
'nite au esuat, la rindul lor, la summitul din septembrie 9::> sa cada de acord asupra
unei definitii a terorismului.
Guvernele occidentale accepta, c)iar daca indirect, ca nu e"ista /un manual4,
un tipar dupa care actioneaza teroristii. /$ucram discret% caci% in aceste ca&uri de rapire%
chiar daca ele nu seamana intre ele% nu raspund acelorasi retete si nici acelorasi
moti'e% discretia este garantia securitatii lor4, afirma Mic)el Harnier, ministrul francez
de !"terne. 4
&rin urmare, e"ista cateva probleme legate de motivare – spre e"emplu, daca
o crima ar trebui considerata asasinare numai daca victima este o persoana politica ori
publica opusa credintelor ucigasului, sau daca termenul ar trebui sa includa si uciderile
unde motivatia principala este sa atraga atentia asupra unei cauze, ori pentru motive
personale, unde tinata in sine ocupa un loc secundar.
!"ista destule momente in care aceasta problema in a gasi o definitie pentru
termen au fost depasite de fapte, situatii cum ar fi tentativa de asasinat asupra
presedintelui .'% +onald +eagan de catre Io)n Einc*leJ, care a fost mai tarziu gasit cu
serioase probleme mintale, si a afirmat public intentia sa de a atrage atentia actritei
Iodie 1oster decat sa faca vreo afirmatie politica.
'ciderea fostului membru Heatles, Io)n -ennon a pus o problema similara –
in ciuda afirmatiilor liberale ale acestuia – ucigasul sau nu pare a fi mai mult de cat un
fan instabil. 1olosirea termenului 2asasinat3 in a descrie omorarea lui Io)n -ennon este
un temei de disputa, din moment ce -ennon era in principal un muzician, nu o
personalitate politica, si ar putea fi argumentat ca descriind ucidera sa drept asasinat,
teoria poate fi e"tinsa si in cazul uciderii cantaretilor .elena ,uintanilla sau Marvin
GaJe.
$B. bursa de asasinate
Hursa de asasinate 4assasination mar*et0 este o piata de previziuni teoretice
la care orice participant poate sa plaseze un pariu folosind bani electronici anonimi si
pseudonime, pe data mortii oricarui individ, si sa colecteze suma daca g)iceste data
corect. Deoarece remuneratia este pentru a sti data e"acta a mortii si nu a face
activitatea asasinului, este mult mai dificil sa se actioneze raspunderea penala pentru
fapte.
Originea conceptului
'tilizarea recenta a termenului poate fi gasita in CJp)ernomicon de Aimot)J C.
MaJ, publicata in octombrie 677K, pentru ca mai tarziu articolul lui Iim Hell numit
0politica asasinatului0 descrie pe larg conceptul, concluzionand ca pe langa a fi o
mi"tura neortodo"a de incriptari, anonimat si bani digitali, conceptul poate fi folosit
pentru a ajuta minimalizarea criminalitatea violenta.
CRIMA. CRIMA CO!RA CO"!
6
Aimot)J C. MaJ, Carl Io)nson si Matt)eL AaJlor au dezvoltat mai tarziu
protocoalele pentru a implementa conceptul online pana la punctul ijn care 1iscul, 1H$#
ul, si .erviciile .ecrete .'% le#au investigat motivele pentru care au facut asta.
Aeoria
% fost argumentat ca o consecinta a acestui posibil e"periment ar fi prevenirea
dezvoltarii oricarei forme de bani electronici care pot fi folositi in anonimat pentru
finantarea si incurajarea financiara a asasinatelor.
.tatul poate ori sa aresteze si sa judece pe cei ce finanteaza astfel de moduri
de plata ipotetice drept complici la aceste infractiuni, sau atunci cand bunurile
finantatorului sunt offs)ore, sa#l atace pe acesta sau pe bunurile sale folosind forta
militara, din moment ce banii digitali si tranzactiile aferente sunt garantate de institutii
financiare. $n astfel de circumstante potentiali finantatori nu ar fi interesati a folosi
mijlocul acesta de plata pentru ca li s#ar da de urma destul de usor.
Daca bursa de asasinate este vazuta ca o nesupnere civila in locul
terorismului, dupa cum a sugerat Iim Hell, atunci aceasta r putea duce la un impact
fundamental asupra felului in care functioneaza guvernele( majoritatea persoanelor
publice ar avea un pret pus pe cap. Hell argumenteaza ca pretul ar fi intr#un fel
proportional cu imaginea sa pozitiva, negativa sau cat de polular este, si ca i#ar speria
pe politiceni sa mai faca decizii nefavorabile. Cu toate acestea, ar avea mai mult un
efect de amenintare in deciziile pe care le iau, lucru care este total diferit.
H$H-$OG+%1$!(
LLL.bbc.com
%merican Eeritage DictionarJ
Mi*ipedia – contract *illing
%ustralian CriminologJ $nstitute # statistics
$on Oancea – &robleme de criminologie ed. Iuridica %ll, 6778
CRIMA. CRIMA CO!RA CO"!
7

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->