UNIVERSITATEA HYPERION

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATOR

ABSOLVENT

Prof.univ dr. GOLU IOANA

FEBRUARIE 2010

ANDREI NISTOR

EDUCAŢIA COPIILOR CU
ABILITĂŢI
INTELECTUALE ÎNALTE

2

CUPRINS

INTRODUCERE ......................................................................pag. 5

CAPITOLUL I.

INSTRUMENTE DE IDENTIFICARE

A SUPRADOTAŢILOR........................................................... pag. 6
1.1 DELIMITĂRI CONCEPTUALE.........................................pag. 7
1. 2

CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE

IDENTIFICARE……………….................................................pag. 9
1.2.1 TESTE STANDARDIZATE……......……....pag. 9
1.2.2 PARALELA POZITIV ŞI NEGATIV……....pag 10
1.2.3CHESTIONAR DE NOMINALIZARE
PENTRU PĂRINŢI.....................................................................pag 11
1.2.4 FIŞA DE NOMINALIZARE PENTRU
COLEGI.......................................................................................pag 12
1.2.5 FIŞA DE AUTONOMINALIZARE...............pag 13
1.2.6 GHID DE NOMINALIZARE PENTRU
PROFESORI.................................................pag 14
1.2.7 CHESTIONARUL DE NOMINALIZARE CSD
PENTRU PROFESORI............................................pag 18
CAPITOLUL II . ASPECTE PSIHOPEDAGOGICE ALE INSTRUIRII
DIFERENŢIATE ŞI STRATEGII DE APLICARE ......................pag. 21
2.1 MODELE CURRICULARE............................pag. 21
2.2.ACCELERAREA.............................................pag.24
2.3 ÎMBOGĂŢIREA...............................................pag.26
2.4 GRUPAREA..................................................... pag.27
CAPITOLUL III. METODOLOGIA CERCETĂRII
3.1. OBIECTIVE ..........................................................................pag.30
3

................................................................3..2....................................36 3..............pag............ CONCLUZII...........3.......... IPOTEZE ......................pag..................47 4 .....45 ANEXE.......pag....pag......................... EŞANTIONUL..........................................................37 CAPITOLUL IV......pag.............pag...........42 BIBLIOGRAFIE.............................36 3........................... ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR......... 36 3.........................5..4 INSTRUMENTE DE CERCETARE .....pag...............................

ci doar unele forme mascate de educaţie specială a copiilor supradotaţi. Conform studiilor de specialitate supradotaţii se încadrează în categoria copiilor care au nevoie de o atenţie specială.INTRODUCERE Astăzi persistă în psihologie întrebarea dacă inteligența este capacitatea generală de achiziție a cunoștințelor. 5 . Cei mai mulți optează pentru prima ipoteză. Spre exemplu. care leagă comportamentul inteligent de eficiența neurologică. mai ales prin prisma conceptelor de calitate umană şi de valori promovate de către societate. Inteligenţa nativă nu este suficientă pentru a atinge performanţe intelectuale de lungă durată sau pentru o realizare de sine. În perioada comunistă până în 1990 nu a fost acceptat conceptul în sine de supradotare. Noile cercetări făcute din perspectiva psihologiei cognitive și a neuropsihologiei. ci ea trebuie stimulată şi antrenată continuu pe baza unui curriculum diferenţiat aplicat de către o echipă “antrenată” în acest sens. în România interbelică au existat preocupări legate de educaţia diferenţiată a supradotaţilor (prima referire aparţinându-i lui Spiru Haret în 1904). Am ales această temă de cercetare pentru a descoperi unde îi regăsim pe copiii cu abilități intelectuale înalte. ar putea aduce precizări pretențioase în acest sens. ce nevoi au ei și cum putem săi educăm pentru a nu pierde nimic din achizițiile lor inteletuale. de rațiune și rezolvare de probleme sau ea implică diferite tipuri de abilități. Educaţia elevilor supradotaţi în şcoala românească este strâns legată de modul de definire a acestora.

unde încă nu au fost elaborate teste standardizate. În România.  selecţia în funcţie de predicţiile succesului viitor.CAPITOLUL I INSTRUMENTE DE IDENTIFICARE A SUPRADOTAŢILOR Scopul identificării este selecţionarea acelor elevi capabili să facă fată unei instruiri diferenţiate. diferenţierea în profunzime se aplică acelor elevi care rezolvă 90% din problemele prezentate la testele de cunoştinţe. În strategiile de selecţie ale elevilor supradotaţi intervin cel putin două alternative :  selecţia in funcţie de una sau mai multe variabile (componente ale supradotării). Nominalizări ale părinţilor. profesorilor sau chiar autonominalizări pe baza fişelor de nominalizare. se impun în mod obligatoriu următoarele şase faze : 1. 2. 2. Screening sau depistarea elevilor supradotaţi pe baza scalelor de apreciere (surse informale). b) surse informale se intemeiază pe recomandările profesorilor. parinţilor sau pe propria nominalizare. In concepţia lui Feldhusen. Diferenţierea în profunzime se desfaşoară ulterior screening-ului şi constă într-o examinare suplimentară pentru a se stabili nivelul de dezvoltare al abilităţilor vizate. De obicei. 6 .Screening-ul general se refera identificarea copiilor prin : a) surse formale se bazeaza pe rezultatele obţinute la testele standardizate de inteligenţă sau de cunoştinţe . identificarea supradotaţilor se realizează prin parcurgerea a două faze : 1.

În sens mai larg. Motivul este că acești copii nu formează grupuri omogene. Evaluarea nivelului de cunostinte la disciplinele scolare. Câteva definiţii adoptate în cadrul unor programe educaţionale speciale  Supradotarea reprezintă un grad superior mediei convenţionale de dezvoltare a aptitudinilor generale şi specifice. referate ştiinţifice teoretice sau experimentale. grupe selectate. înzestrat. produse sub formă de lucrări scrise. Cuantificarea rezultatelor obtinute la fazele 1-5.3. Toate definițiile au un punct comun: un copil înzestrat este cel care arată că are rezultate excepționale într-unul sau mai multe domenii. Ontario. programe extracurriculare. accelerare. Mediul provoacă 7 . 1. 5. Evaluarea abilitatilor prin teste standardizate si etalonate. 6. Evaluarea de către un grup de profesori experţi a produselor elevilor. Decizia finală se ia numai în funcţie de resursele locale pe care şcoala le poate oferi : clase speciale. precoce. prodigios. Etimologia cuvântului “supradotat” derivă în literatura româna de specialitate prin calchierea franţuzescului “surdoue”. care necesită experienţe de învăţare diferenţiate prin volum şi profunzime de experienţele obişnuite furnizate de şcoală. Deci un copil talentat se deosebește de ceilalți copii prin abilitățile sale artisitice. prezentări orale sau realizări artistice. prin conceptul de “copil supradotat” înţelegem : superior dotat. (Special Education Information Handbook. Toronto : Ministry of Education.1 DELIMITĂRI CONCEPTUALE Nu ar fi o exagerare să spunem că există la fel de multe definiții a copiilor talentați ca și numărul de experți care le formulează. matematice sau printr-un scop mai inteligent cum ar fi gândurile creative. capabil de performanţe înalte. imaginația și calitățile de lider. 4. excepţional. 1984)  Dotarea superioară este un sistem al influenţelor corelative dintre lumea interioară a copilului şi mediul său înconjurator.

Această interacţiune între “eul” copilului dotat şi stimulii exteriori generează “curajul de a-şi încerca şansele” şi motivaţia de a se implica şi de a persevera. (E.nivele înalte de angajare în sarcina şi .S. Aceşti copii au nevoie de programe diferentiaţe şi de servicii în plus fată de cele oferite în şcoala obisnuită.)  Excelenţa intelectuală poate fi evaluată global. Renzulli. (J. - Aptitudini psihomotrice.A. . Copiii supradotaţi posedă şi sunt capabili să dezvolte acest compozit de trăsături şi să le aplice în orice domeniu de performanţă. Copiii care manifestă sau sunt capabili să dezvolte o interacţiune între aceste trei grupuri de trăsături necesită o largă varietate de ocazii şi de servicii educaţionale care nu sunt oferite de obicei de programele educaţionale curente. 1991)  Comportamentul aptitudinal înalt reflecta o interacţiune între trei grupuri fundamentale de trăsături umane : . izolate sau in combinaţie : - Capacitate intelectuală generală. în vederea realizării contribuţiei lor faţă de sine şi faţă de societate. creative. Landau. Succesul global este un construct psihopedagogic şi sociologic care exprimă atât evoluţia în context educaţional a disponibilităţilor aptitudinale. 8 . (Raportul Marland. - Aptitudini academice specifice. - Gândire productivă sau creativă.aptitudini generale şi specifice supramedii. - Abilitate în leadership.şi stimulează inteligenţa. 1990)  Copiii capabili de performanţe înalte sunt cei identificaţi de persoane autorizate ca având realizări şi aptitudini potenţiale în oricare din următoarele domenii. la scara ontogenezei. creativitatea şi talentele specifice.nivele înalte de creativitate.U. - Talent pentru arte vizuale sau scenice. 1971 în Comisia de Educaţie a Congresului S. prin analiza “succesului global” repurtat de un individ.

2.. Biroul naţional de măsurători mintale recomandă folosirea următoarelor teste. cât şi gradul lor de recunoaştere în sistemele de valori ale individului şi ale societăţii.2 CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE IDENTIFICARE 1.U.A. (Carmen Cretu. 1996. 1992.1 TESTE STANDARDIZATE În S.motivaţionale şi afective. 1997) 1. mare parte dintre ele stând la baza evaluărilor efectuate şi în România : Teste individuale de inteligenţă • Leiter international Performance Scale • Peabody Picture Vocabulary • Slosson Intelligence Test (SIT) • Stanford-Binet Intelligence Scale (S-B) • Wechsler Intelligence Scale for Children (WISC) Teste de grup • California Test of Mental Maturity • Goodenough-Harris Drawing Test • Lorge-Thorndike Intelligence Test • Ottis Lennon Mental Ability Test Teste de realizare (educaţionale) • California Achievement Test • Metropolitan Achievement Test • SRA High School Placement Test • SRA Achievement Series • Stanford Achievement Test Teste de Personalitate şi sociale • California Psychological Inventory • Minnesota Multiphasic Personality Inventory • Personal Orientation Inventory Teste de creativitate 9 .

Sunt foarte puţin 2. Au un mare spirit de observaţie şi sunt activi 4. Preferă lectura. spre a trece la urmatoarea 6. Uneori refuză să se opreasca dintr-o a timp sarcină.• Torrance Tests of Creative Thinking 1. Au simîul umorului dezvoltat studiul 12. Sunt prea adânc răniţi in urma vreunui e 15. Se orientează uşor in studiu nu este cea mai adecvată 11. Pot pierde vremea în raţionamente inut impresia că sunt visători si neatenţi 8. Recombină totul in modalitaţi originale 13. pot d sursă de perturbare 5. Doresc să facă totul dupa voia proprie. Au o mare capacitate de abstactizare consecvenţă ideatică 7. Reţin totul cu uşurinţă.2 PARALELA POZITIV ŞI NEGATIV (după Margaret Humprey) + 1. Sunt interesaţi de o gamă largă de probleme.2. Nu sistematizează întotdeauna foart 12. Se plictisesc repede în situaţiile de i 1. Riscă să piardă prietenia sau simpatia co naturaleţe + 9. Au o puternică dorinţă de a excela 14. Adesea se plictisesc în timpul repetiţii clasă 10. Invaţă repede şi uşor obişnuite 2. fără repetiţii sau efort 9. Întotdeauna sunt incitaîi de câte o car avansat varstei lor 11. Au o deosebită curiozitate. 4. Uneori sunt prea inovativi 14. Pot deveni excesiv de autoritari 10 . Sunt foarte imaginativi. ig dispuşi să urmeze ideile oferite de alţii regulile 3. Fac glume despre adulţi. Pun numeroase 3. Nu toţi apreciază acest lucru 13. Fac generalizări pe care le transferă cu uşurinţă 6. Pot deveni greu de suportat de către cei d intrebări. Au un vocabular bogat pe care-l folosesc cu 8. Pot să-i suspecteze pe profesori de l la alte situaţii 7. în general de nivel mai 10. Reacţioneaza prea mult in clasă. Au putere de concentrare pe perioade lungi de 5. Se ghidează întotdeauna după experienţa 15.

2. 17.3 CHESTIONAR DE NOMINALIZARE PENTRU PĂRINŢI Numele elevului……………………………………………………………. Fac raţionamente corecte. reacţioneazţ şi apoi gândeşte Are tendinţa de a-i domina pe alţii Este perseverent în sarcinile primite Are o bună coordonare motrică Îşi poate purta singur de grijă în familie Este atent cu lucrurile din jurul său Are putere de concentrare Manifestă dorinţa de a fi cât mai independent 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 1. Îşi impun deciziile în grupurile lor 16. Scoala………………………………………………………………………… Clasa………………………………………………………………………….2.4 FIŞĂ DE NOMINALIZARE PENTRU COLEGI Nume…………………………………………………………………………… 11 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 . Pot sesiza relaţii nebănuite şi pierd pre înteleg sensurile lucrurilor vreme concentrându-se asupra lor 1.practică 16. pană la 1=”cel mai puţin exact”) Are vocabular avansat şi se exprima bine Gândeşte repede Işi reaminteşte totul cu uşurinta Este preocupat de modul cum merg lucrurile Citeşte din vremea grădiniţei Combină idei sau lucruri intr-o ordine originală Se plictiseşte repede Intreabă aproape tot timpul : “de ce?” Se simte bine în anturajul adulţilor Este deosebit de curios Este aventuros Are simţul umorului Este impulsiv. Varsta……………………………………………………………………….. Adresa………………………………………………………………………. Riscă să devină “tirani” şi să nu-i mai şi pe ceilalţi 17. au o gîndire clara.. Numele părintelui…………………………………………………………… Instrucţiuni de completare : vă rugăm să încercuiţi cifra din dreptul fiecărei afirmaţii care caracterizează cel mai exact pe copilul dumneavoastră (de la 5=”cel mai exact”.

Judecător 3.3……………………………………………………………………………… …… Scriitor 4. Clasa…………………………………………………………………………… … Numeşte trei colegi de clasă pe care îi consideri cei mai buni pentru fiecare din activitaţile menţionate mai jos.1……………………………………………………………………………… …… 3. Organizator 1.Scoala………………………………………………………………………….2……………………………………………………………………………… …… 2..1……………………………………………………………………………… …… 2.2……………………………………………………………………………… …… 3.1……………………………………………………………………………… …… 1..3……………………………………………………………………………… …… Inventator 2.2……………………………………………………………………………… …… 4.3……………………………………………………………………………… …… 12 .3……………………………………………………………………………… ….1……………………………………………………………………………… …… 4.2……………………………………………………………………………… …… 1.

.. 1.Animator pentru distracţii 5. 5. Data completării fişei……………………………………………………………….1……………………………………………………………………………… ….5 FIŞĂ DE AUTONOMINALIZARE Numele elevului…………………………………………………………………….. Bifează domeniile în care crezi că ai aptitudini sau talente şi explică de ce crezi aceasta. Şcoala………………………………………………………………………… ……… Clasa…………………………………………………………………………… ……..3……………………………………………………………………………… …. domeniul Aptitudini intelectuale generale Matematică Ştiinţe Studii sociale Lingvistică Literatură bif domeniul Arte vizuale Muzică Teatru Sport Creativitate Conducere 13 .2. Data naşterii………………………………………………………………………….2……………………………………………………………………………… …. 5...

motivaţie. - Astfel. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………………………………… 1. prin menţionarea unor proiecte pe care le ai.Adu argumente convingătoare. pe urmatoarea scală de valori : 1 dacă aţi observat această trăsătură rar sau niciodată. activitaţi pe care le-ai facut.urile din fiecare coloană şi efectuaţi Total coloană . cărţi pe care le-ai citit. 14 .S. - Fiecare trăsătura trebuie să fie apreciată separat şi să reflecte măsura în care dvs. - Vă rugăm să citiţi cu atenţie itemii prezentaţi şi să marcaţi cu X locul cel mai adecvat. RENZULLI si R. sau prin orice altă experienţă pe care o consideri relevantă. leadership. creativitate. - Inmulţiţi Total coloana cu “ponderea” fiecărei coloane şi efectuaţi Total pondere coloană .HARTMAN) Instrucţiuni : Acest chestionar îşi propune să culeagă aprecierile cadrelor didactice despre trăsăturile psihocomportamentale ale copiilor.6 GHID DE NOMINALIZARE PENTRU PROFESORI (J. 2 dacă aţi observat această trăsătură ocazional 3 dacă aţi observat această trăsătură destul de frecvent 4 dacă aţi observat această trăsătură aproape tot timpul Calcularea scorului pentru fiecare dimensiune : - Adunaţi X. scorurile obţinute la fiecare dintre categorii nu trebuie însumate într-un scor total.2. în domeniile învăţare. aţi observat prezenţa sau absenţa trăsăturii respective la copilul analizat.K.

Citeşte mult din propria initiaţivă. este perseverent în îndeplinirea completă a sarcinilor Se plictiseşte repede în rezolvarea sarcinilor de rutină 1 2 3 1 2 3 Are nevoie de puţină motivaţie extrinsecă pentru a continua sarcini care iniţial l-au incitat Urmăreste perfecţiunea. atlase Incearcă să înţeleagă probleme complicate. foloseşte termenii corect. are o preferinţă specială pentru biografii. 15 . un film etc. 4. nu ocoleşte materialele dificile. Posedă o bancă de informaţii despre o varietate de subiecte (peste nivelul de interes al colegilor) Prelucrează şi actualizează rapid informaţiile 1 2 3 1 2 3 1 2 3 Intelege rapid relaţiile cauză-efect.- Insumaţi subtotalurile pondere coloană şi efectuaţi scorul / dimensiune - Scrieţi scorurile în tabel : Dimensiunea Dimensiunea I Dimensiunea II Dimensiunea III Dimensiunea IV Caracteristici Caracteristici de învăţare Caracteristici de motivaţie Caracteristici de creativitate Caracteristici de leadership Sc Dimensiunea I : Caracteristici de învăţare 1. încearcă să descopere mereu “cum” şi “de ce” Are o deosebită uşurinţă în surprinderea principiilor şi face generalizări pertinente despre fenomene. comportamentul verbal se caracterizează prin bogaţie de expresie si fluentă. sesizeaza soluţiile logice si evidente 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 Este absorbit de anumite subiecte sau probleme. 2. este autocritic. 6. extrage concluzii din propriile raţionamente. Are un vocabular neobişnuit de avansat pentru vârsta sa. “vede mai mult şi mai bine” decât alţii o întămplare. 7. enciclopedii. 2. nu se mulţumeşte usor cu rezultatele sale 1 2 3 1 2 3 Total coloană Total pondere coloană Scor total dimensiune Dimensiunea II : Caracteristici de motivaţie 1. 3. 4. oameni şi lucruri Este un fin şi atent observator. 5. 8. 3.

7. îşi respectă promisiunile 16 . încăpăţnat în hotărârile lui Îi place sa organizeze lucruri. nu este acaparat de detalii Critică în mod constructiv şi face analize critice 1 1 2 2 3 3 1 2 3 6. nu are nevoie de multă direcţionare din partea profesorilor Este interesat de probleme mature. este tenace Îşi asumă riscuri mari. inteligente Este dezinhibat în exprimarea opiniilor. 9. de multe ori elaborează răspunsuri neobişnuite. Îşi asumă responsabilităţi. Manifestă o mare atracţie pentru jocul intelectual. politică. de bine şi rău. Este deschis iraţionalului din el. unice. avansează judecăţi despre oameni si realităţi 1 2 3 Manifestă curiozitate în legătură cu o mare varietate de subiecte. situaţii 1 2 3 1 2 3 1 1 2 2 3 3 Este profund interesat de adevarat şi fals. 8. uneori riscă să devină dezagreabil. cum ar fi cele legate de religie. oameni. pune tot timpul întrebări despre tot şi toate Emite un mare număr de idei şi de soluţii. Total coloană Total pondere coloană Scor total dimensiune Dimensiunea III : Caracteristici de creativitate 1. 2. este aventuros şi speculativ 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 6. Este atent la trăsăturile estetice 1 1 2 2 3 3 9. are sensibilitate emoţională Este sensibil la frumos. 10 Este nonconformist. rase Deseori este categoric (uneori chiar agresiv). este preocupat de adaptari.5. 3. tolerează dezordinea. Total coloană Total pondere coloană Scor total dimensiune Dimensiunea IV : Caracteristici de leadership 1. 8. modificări Manifestă un savuros simţ al umorului 1 2 3 7. Preferă să lucreze independent. 5. 4. imbunătăţiri. sexualitate. este înclinat spre imaginaţie şi fantezie.

2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10

Manifestă încredere pentru toţi cei din jur; îi place să-şi prezinte
rezultatele activităţii
Pare să fie agreat de colegii de clasă

1

2

3

1

2

3

Este cooperant cu colegii şi cu profesorii; în general evită certurile
Are o mare uşurintă în exprimarea verbală şi se face bine înţeles
Se adaptează repede la noile situaţii; este flexibil în gândire şi nu se teme
să iasă din rutină
Se simte bine în anturaje numeroase; este sociabil şi nu-i place să
rămanână singur
Are tendinţa de a domina când se afla în grup; direcţionează activităţile în care se implică
Participă la toate acţiunile organizate de şcoală în afara orelor de curs
Exceleză la atletism; este bine coordonat motric şi agreează mişcarea în
aer liber

1
1
1

2
2
2

3
3
3

1

2

3

1

2

3

1
1

2
2

3
3

Total coloană
Total pondere coloană
Scor total dimensiune

1.2.7 CHESTIONARUL DE NOMINALIZARE CSD 1 PENTRU PROFESORI
Conţine 78 de întrebări referitoare la caracteristicile copilului
supradotat, grupate în şase secţiuni
Scala de dezvoltare
Nr. item
1.
(1)
2.
(7)
3. (13)
4.
5.

(19)
(25)

6.

(31)

7.

(37)

8.
9.
10
11

(43)
(49)
(55)
(61)

INTREBARE
Copilul a fost precoce de la cea mai mică vârstă ?
A început să meargă…
Vorbeşte de la 2-3 ani într-o manieră originală : inventează
cuvinte sau foloseşte fraze ?
Ştie să-şi scri numele şi să numere înainte de a merge la şcoală ?
A vorbit corect de la 3 ani, când folosea în mod adecvat
cuvintele ?
De timpuriu i-au plăcut jocurile inventate de el cu parteneri
imaginari ?
Cunoaşte de timpuriu numele obiectelor uzuale şi modul de a se
servi de ele ?
Este în avans cu scrisul, comparativ cu cei de-o varsta cu el ?
A avut un interes precoce pentru numere si calcul
Are părinţi permisivi care încurajează interesele copilului ?
Are iniţiativă şi multă independenţă în jocuri ?
17

A
da
10 l
da
da
da
da
da
da
da
da
da

12
13

(67)
(73)

A invăţat să citească pana la 4-5 ani ?
Credeţi că însuşirile deosebite pe care le are au fost declanşate de
un moment aparte ?

da
da

Trăsături de personalitate
Nr. item
1
(2)
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11

(8)
(14)
(20)
(26)
(32)
(38)
(44)
(50)
(56)
(62)

12
13

(68)
(74)

INTREBARE
În tot ceea ce face are tendinţa de a-şi alege parteneri mai în
vârstă decât el ?
Doreşte mult să vorbească cu adulţii ?
Îi place să-i judece pe oamenii mari ?
Este plictisit de activităţile de rutină ?
Este foarte sensibil la nedreptate, chiar dacă nu este el victima ?
Este interesat de evenimentele politice sau sociale ?
Are o atitudine critică faţă de unele evenimente ?
Se revoltă atunci caâd i se cer lucruri nerezonabile ?
Ştie să respecte regulile şi ascultă de autoritatea adulţilor
Doreste să facă servicii altora şi este grijuliu cu ceilalţi ?
Are un puternic simţ al responsabilităţii; este fidel angajamentelor
făcute ?
Are pasiuni şi interese speciale ?
Este foarte perseverent atunci când işi doreşte ceva ?

A
Da
Da
Da
Da
Da
Da
Da
Da
Da
Da
Da
Da
Da

III. Aptitudini speciale şi talente
Nr. item
1
(3)
2
(9)
3
(15)
4
(21)
5
(27)
6
(33)
7
(39)
8
(45)
9
(51)
10 (57)
11 (63)
12 (69)
13 (75)

INTREBARE
Petrece mult timp singur cu jucăriile şi proiectele sale ?
Manifestă un interes deosebit pentru disciplinele tehnice ?
Manifestă o mare ingeniozitate tehnică ?
A manifestat de timpuriu un talent special la muzică ?
Are un interes particular pentru desen sau pictură ?
Are interes pentru teatru sau film (actorie) ?
Este deosebit de dotat pentru sport ?
Are o mare abilitate manuală ?
Are aptitudini deosebite pentru balet şi dans ?
Compune cu uşurinţă poezii sau cântece ?
A invăţat să calculeze în minte înainte să meargă la şcoală
Este deosebit de interesat de hărţi, atlase ?
În orice activitate ajunge spontan liderul grupului ?

A
Da
Da
Da
Da
Da
Da
Da
Da
Da
Da
Da
Da
Da

IV. Aptitudini şcolare
Nr. item
1
(4)
2
(10)
3
(16)
4
(22)
5
(28)
6
(34)

INTREBARE
Învaţş repede si uşor ?
Deşi a învăţat să citească repede, a avut dificultăţi cu scrisul ?
Este în avans la învăţătură comparativ cu colegii lui ?
Preferă cărţi pentru copii mai mari sau chiar pentru adulţi ?
Este în fruntea clasei, fără un efort deosebit ?
Afirmă că activităţile de şcoală îl plictisesc pentru că sunt prea

18

A
Da
Da
Da
Da
Da
Da

7
8
9
10
11
12
13

(40)
(46)
(52)
(58)
(64)
(70)
(76)

uşoare ?
Are o memorie foarte bună pentru lucrurile care îl interesează ?
Pune intrebări referitoare la cauzele şi originile lucrurilor ?
Are note sau calificative foarte bune la gradiniţă sau la şcoală ?
Rezolvă cu uşurinţă probleme de aritmetică şi calcul numeric ?
Manifestă o curiozitate aparte pentru dicţionare si enciclopedii ?
Este ajutat acasă la teme sau lecţii ?
Deşi are mari resurse intelectuale, la şcoală nu excelează?

Da
Da
Da
Da
Da
Da
Da

V. Limbaj
Nr. item
1
(5)
2
(11)
3
(17)
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13

(23)
(29)
(35)
(41)
(47)
(53)
(59)
(65)
(71)
(77)

INTREBARE
A folosit primele cuvinte…
A folosit vorbirea în propoziţii scurte…
Utilizează corect cuvintele , având vocabularul unui copil mai
mare sau al unui adult ?
Îi plac cuvintele lungi şi complicate ?
Întelege repede când i se explică ceva oral ?
Inventează cu talent scurte istorioare ?
Poate vorbi cu uşurinţă într-o limbă străină ?
Estimaţi lectura după numărul de cărţi citite într-o lună
Doreşte cărţi la un nivel mai avansat vârstei lui ?
Memorează cu uşurinţă poezii, proverbe, zicale ?
Citeşte zilnic, în afara cărţilor pentru şcoală ?
Are un vocabular bogat ?
Are un tatent de orator şi este foarte convingător ?

A
1 an
1 an
Da
Da
Da
Da
Da
>3
Da
Da
Da
Da
Da

VI. Calităţi intelectuale
Nr. item
1
(6)
2
(12)
3
(18)
4
(24)
5
(30)
6
(36)
7
(42)
8
(48)
9
(54)
10 (60)
11 (66)
12 (72)

INTREBARE
Este considerat dotat de către familie ?
Pune multe întrebări, variate şi originale ?
Judecă şi întelege lucrurile, peste media celor de-o vârstă cu el ?
Are cunoştinţe remarcabile despre multe subiecte ?
Are tendinţa de a introduce reguli noi în jocurile sale ?
Este interesat de Univers şi de originea omului ?
Îi plac jocurile complicate care necesită concentrare ?
Face observaţii perspicace ?
Are simţul umorului ?
Are idei originale şi dă dovadă de mare imaginaţie ?
A avut de mic un puternic interes pentru un anumit domeniu ?
Este informat asupra multor subiecte din varii domenii ?

19

A
Da
Da
Da
Da
Da
Da
Da
Da
Da
Da
Da
Da

unei cărţi Se acordă fiecărui raspuns “da” valoarea 1 şi fiecărui răspuns “nu” valoarea 0 Întrebările se citesc în ordinea lor fireasca.1 MODELE CURRICULARE Calvin Taylor elaborează modelul numit : “Stâlpii totemici ai talentului multiplu” în care sunt specificate şase tipuri de talente :  Talentul intelectual . Astfel. o nevoie educaţională se transformă în cerere educaţională numai atunci când există o “bază de cunoştinţe prealabilă”. de la 1 la 78 Totalurile pentru fiecare din cele şase secţiuni se obţin însumând scorurile pentru cele 13 intrebări după numărul ce-l poartă în paranteză Factorul supradotare se obţine efectuând totalul general al celor şase secţiuni CAPITOLUL II ASPECTE PSIHOPEDAGOGICE ALE INSTRUIRII DIFERENŢIATE ȘI STATEGII DE APLICARE De-a lungul timpului.13 (78) Este capabil să redea corect rezumatul unui film. 2. ei riscă să se piardă daca nu li se oferă posibilitatea unor experienţe educaţionale corespunzătoare.  Planificarea . deşi supradotaţii invaţă mai rapid şi mai mult decat colegii de aceeaşi vârstă.  Talentul academic . precum şi a formelor de pregătire a profesorilor pentru elevii supradotaţi. După cum arată D`Hainaud. s-a remarcat că. 20 Da . ceea ce în cazul copiilor supradotaţi înseamnă cunoaşterea modelelor de instruire diferenţiată. pentru a fi satisfăcute nevoile lor educaţionale este nevoie de un alt tip de instruire şi de alte conţinuturi decât cele incluse în programa şcolară obişnuită.

Holmes. pe cei ce au toate talentele sau pe aceia care au un nivel superior numai la unul dintre talente Elev Talent Talent Planifi Prog Creativi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 intelectual Locul1 Locul 2 Locul 3 Locul 4 Locul 5 Locul 6 Locul 7 Locul 8 Locul 9 Locul 10 academic Locul 2 1 3 10 5 6 7 8 9 4 care Locul 9 10 8 7 6 5 4 1 2 3 noză Locul 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 tate Locul 10 3 5 7 9 2 1 4 6 8 Se pune întrebarea dacă elevul nr. c) condiţiile în care sunt predate cunoştinţele (conţinuturi. precum şi eliminarea secvenţelor deja învăţate şi diferenţierea ritmului de învătare pentru fiecare materie în parte. Prognoza . va fi sau nu inclus in program.  Creativitatea . dar locul 10 la creativitate.  Luarea deciziilor In lucrarea sa “Câte talente poate tolera un program”. Jellen şi Verduin evidenţiază necesitatea de a pune la punct o instruire diferenţiată a supradotaţilor in funcţie de patru dimensiuni : a) identificarea factorilor relevanţi ai supradotării (abilitate cognitivă. afectivă si conativă) . Renzulli şi Reis elaborează “Schoolwide Enrichment Model” – SEM care presupune compactarea tuturor acţiunilor şi recomandărilor profesorului. d) necesităţile unei societăţi constituţionale (drepturile omului şi obligaţiile umane). a consilia) . a facilita. metodologie. tehnici de evaluare) . care a obţinut locul 1 la testele de inteligenţă.1. b) rolul profesorului în instruire (a preda. Taylor a ridicat următoarea întrebare : ce copii selectăm pentru programele de supradotaţi. Aspectele pozitive ale SEM : 21 Lu de Lo .

 Realizarea unei relaţii cooperative. Promovarea unui nivel avansat de învătare şi creativitate productivă unei populaţii şcolare de 3-5% .  Realizarea unui “portret al elevului”  G.  Rolul profesorilor de facilitatori . social. de a asculta şi de a transmite mesaje adecvate .  Promovarea superiorităţii intelectuale . având o direcţionare proprie.  Formarea elevilor pe termen lung . aşa cum le precizează Betts. dezvoltarea abilitatii de comunicare eficienţa cu ceilalţi.  Formarea stimei de sine : modul în care o persoana işi percepe sinele o va ajuta să –şi anticipeze comportamentul şi eficienţa acţiunilor . dezvoltării gândirii şi formării responsabilităţii pentru propria învăţare. se referă la :  Integrarea totală a individului (cognitiv. şi nu competitive între profesori . afectiv) cu scopul de a deveni independent.  Modelarea deprinderilor sociale.  Lipsa restricţiilor de spaţiu şi timp. Analizând efectele modelului. Betts creează modelul “elevului autonom” pentru elevii supradotaţi din şcoala primară. abilităţi şi atitudini pozitive .  Integrarea serviciilor speciale ale elevilor supradotaţi în curriculumul obişnuit . ci şi la cea emoţională. Betts şi Neihart au realizat adevărate profiluri ale copiilor supradotaţi : 22 .  Reducerea problemelor legate de elitism şi a atitudinilor negative fată de copiii cuprinşi în programele speciale . cu scopul formării self-concept-ului pozitiv. Principiile de bază în formarea elevului autonom.  Conţinutul bazat pe elev . Conceptul de elev independent nu se refera numai la dezvol- tarea cognitivă.

- nu işi dezvoltă toate abilităţile şi aptitudinile . - este creativ şi autonom în atitudini şi comportament. 2. - îşi ascunde abilităţile . Premisele pe care se întemeiază instruirea accelerata se referă la stabilirea unor conţinuturi specifice fiecărui nivel de instruire. Tipul IV : elevul care renunţă - nu pot fi identificaţi din vreme de către profesori . având în vedere următoarele argumente :  Deosebirea dintre supradotaţi şi ceilalţi copii constă în ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi deprinderilor . la corespondenţa dintre ritmul de predare şi fiecare categorie de vârsta.2 ACCELERAREA Accelerarea reprezintă progresul intelectual obţinut în urma aplicării unui program de instruire într-un ritm mai rapid sau la varste mai mici. - nu are un comportament adecvat şcolii. Tipul III : elevul ascuns - nu are suficientă încredere în sine . Mulţi specialişti pledează pentru accelerare. Tipul II : elevul ambiţios cu sine - nonconformist. 23 . precum şi la faptul că acei copii cu o dotare cognitivă ridicată şi uşurintă de învăţare asimileaza mai repede curriculumul standard. - comit un “suicid educaţional”. ramâne independent . - scoruri mari la testele de realizare şi inteligenţă . - trebuinţele sale de apartenenţă la grup sunt foarte puternice .Tipul I : elevul care are succes - este printre primii identificaţi în program . - nu este spontan . - se plictiseşte şi rămâne frustrat de sistemul şcolar .

principalele forme. Avantajele accelerării  Apropierea între nivelul de instruire şi potentialul cognitiv al elevului .  Evitarea unor studii “sărăcacioase” .  Timp mai putin acordat exerciţiilor de rutină şi repetiţiilor plictisitoare .  Scăderea numărului de eşecuri sau abandonuri şcolare la supradotaţii subrealizaţi .  Absolvirea a două clase într-un an . 24 .  Creşterea timpului acordat pregătirii carierei . abilităţi.  Activităţi suplimentare de tip extraşcolar .  Reducerea conflictelor cu elevii de aceeaşi vârstă. Dezavantaje  Creşterea ritmului de învatare poate influenţa calitatea asimilarii cunoştinţelor . mai frecvent aplicate. ar fi :  Saltul peste o clasă . interese. Trecerea unui copil supradotat într-o clasa mai mare răspunde nevoii educaţionale a acestuia .  Recunoaşterea învătării depline prin acordarea de “credite” .  Posibilitatea de a stabili relaţii cu colegi care au aceleaşi preocupări academice .  Progresul la o singurş materie şcolară . care nu au aceleaşi preocupări. Deşi formele prin care se realizează accelerarea reflectă întotdeauna politica educaţională şi resursele economice.  Scăderea monotoniei şi a plictiselii .  Cursuri extracurriculare.  Accesul la o programa şcolară specifică claselor mai mari îi stimulează şi îi provoacă într-un mod benefic pe cei supradotaţi.  Creşterea motivaţiei realizării de sine .  Admiterea timpurie în formele de învătământ .

prin care copiii se pot îmbogăţi din punct de vedere intelectual :  Tipul I de îmbogăţire cuprinde activităţile şi excursiile tematice. 2. Argumentul principal susţine că dotarea intelectuală superioară se poate transforma în competentă doar prin lărgirea numărului şi tipurilor de experienţe ale învăţării. informaţii şi teorii care nu se afla în programa şcolară .  Sacrificarea timpului de joacă în favoarea celui de studiu . frecventează alte cursuri decât cele ale orarului comun. În timp ce accelerarea constituie un proces “vertical” permitând o avansare mai rapidă în cadrul unui curriculum comun.3 ÎMBOGĂŢIREA Un alt mod de a răspunde nevoii de educaţie diferenţiată a copiilor supradotaţi îl reprezintă “îmbogăţirea” curriculumului prin extinderea sau aprofundarea studiilor.  Lipsa activităţilor sociale specifice fiecărei vârste. “Purdue Three Stage Model”. îmbogăţirea este considerată un proces “lateral”. Copiii. la care sunt predate modalităţile de realizare a unei cercetări şi a unor produse de înaltă ţinută ştiinţifică şi estetică.  Izolarea fată de foştii colegi . Sentimente de frustrare apărute în urma creşterii cerinţelor de învăţare . dincolo de graniţele curriculumului obişnuit. elaborat de Feldhusen şi Kollof este un alt tip de instruire îmbogăţită. Modelul “triada imbogăţirii” a lui Renzulli. prezintă trei categorii de activităţi de instruire. centrele de interes.  Lipsa “hobby-urilor . comunicării . lipsa prieteniilor . prin includerea unor teme considerabil mai extinse. selectaţi şi grupaţi în funcţie de abilităţi. Obiectivele modelului 25 .  Tipul II de îmbogăţire se bazează pe metode şi materiale didactice special construite pentru dezvoltarea proceselor gândirii.  Tipul III de îmbogăţire reprezintă nivelul cel mai avansat. utilizarea materialelor audiovizuale ce au scopul de a prezenta copiilor teme noi şi interesante.

2. desene. Anul şcolar se împarte în trei stadii. constă în impactul pozitiv asupra transferului de aptitudini dobândite la toţi copiii care au participat de timpuriu la programul Purdue. Există mai multe tipuri de îmbogăţire a activităţilor şcolare :  îmbogăţirea orientată spre proces are ca scop dezvoltarea proceselor mintale şi a creativităţii  îmbogăţirea orientată spre conţinut pune accent pe o anumită disciplină predată mai aprofundat decât prin curriculumul normal  îmbogăţirea orientată spre produs are în vedere atât rezultatele tangibile (lucrări. cu activităţi specifice : 1. stimularea creativităţii. modalitate organizatorică asemănătoare cu formele studiului independent. însuşirile supradotaţilor impunând predarea unor concepte îmbogăţite (abstracte şi complexe) şi parcurgerea unei discipline şcolare într-un ritm mai rapid. 3. 26 de performanţele obţinute .4 . Efectul pe termen lung al modelului. GRUPAREA Gruparea. 2.Purdue sunt dezvoltarea abilităţilor cognitive de baza. în funcţie (scăzute/medii/superioare). cât şi pe cele intangibile Combinarea dintre îmbogăţire şi accelerare nu este o idee revoluţionară. încurajarea copiilor supradotaţi de a învăţa eficient şi independent. Strategiile organizatorice reunite sub denumirea grupare pe abilităţi sunt focalizate pe instruirea centrată pe nevoile grupului şi se prezintă sub urmatoarele forme :  gruparea pe abilităti omogene (tracking) permite separarea copiilor in trei mari categorii. rezolvarea creativă a problemelor . exerciţii de gândire critică şi creativă . studii independente. ci o necesitate. reprezintă un alt tip de răspuns prin care se poate efectua o instruire diferenţiată elevilor supradotaţi. prezentări).

În toate formele de învăţare cooperativă pot fi identificate şase caracteristici principale : - scopurile echipei . în cazul în care nu există un proces intensiv şi îndelungat de încurajare şi educare. Învăţarea cooperativă reprezintă tot o formă de grupare a elevilor. Strategii extraşcolare Presupunerea că indivizii supradotaţi se descurcă şi singuri. elevii supradotaţi nu vor atinge nivelul maxim al capacităţilor lor. - adaptarea la nevoile individuale . calculată pe baza performanţelor individuale. - specializarea pe sarcini . ci cu abilităţi mixte. fără o încurajare specială prin instruire. este total nefondată .  gruparea “in mănunchi” este o practică prin care grupe de 5-6 elevi sunt repartizate unui profesor. fiind evaluaţi după performanţa medie a grupului. 27 . cum ar fi : ateliere de lucru. a căutării de informaţii în mai multe surse  oferte – o varietate de opţiuni adecvate angajării în activităţile de învăţare. regruparea pentru instruirea specializată separă elevii numai la unele materii şcolare. - adaptarea la nevoile de grup. caracterizat prin câteva aspecte :  incitări – stimularea curiozităţii. - oportunităţi egale de succes . Copiii aparţinând aceleiaşi grupe învaţă împreună. competiţii . Weinert şi Wagner argumentează un cadru teoretic de sprijinire a programelor extraşcolare. - responsabilitatea individuală . restul timpului fiind petrecut în clasele eterogene .  pull-out program este o practică prin care elevii sunt separaţi în clase de alt nivel cu scopul furnizării unor experienţe de educaţie îmbogăţite . dar nu a celor de acelaşi nivel. cursuri de vară.  gruparea interclase selecţionează elevii cu performanţe înalte din clase diferite care au parcurs aceeaşi programă şcolară la mai multe discipline .

din punct de vedere social.  cooperarea – copiii supradotaţi trebuie educaţi în comunitate pentru a deveni responsabili. stimulându-se dezvoltarea armonioasa a personalităţii.  consilierea – copiii mai mici. parinţii şi profesorii să poată să obţină o informaţie calificată privind programele existente care pot susţine aspectele unice ale potenţialului elevului . astfel încât fiecare elev să depună un efort considerabil pentru a-şi atinge scopul . provocări / stimulări – nivelul de dificultate a activităţilor trebuie să corespundă nivelului aptitudinal. 28 . de a fi recunoscut .  premieri / atracţii – activităţile să fie atractive şi incitante şi să-i ofere elevului posibilitatea de a avea succes.

aptitudinile şi valorile achiziţionate de către elevi. resursele materiale. un profesor bun nu trebuie să aiba un IQ ridicat. Studiul de referinţă în literatura de specialitate este cel realizat de Bishop. Așadar: 3. implicaţiilor ei şi să ştie să o dezvolte. Competenţa didactică. concepţiile privind supradotarea. este apreciată nu după inteligenţa profesorului. ci după comportamentul profesorului în clasă.CAPITOLUL III METODOLOGIA CERCETĂRII OBIECTIVE ȘI IPOTEZE Cercetarea și-a propus a identifica câteva obiective ce trebuie urmărite în educația copiilor cu abilități intelectuale înalte. Elaborarea şi adoptarea unor programe specifice formării profesorilor sunt procese aflate în strânsă legătură cu câţiva factori : politica sistemului de învăţământ. practicile educaţionale. Aşa cum reiese din studiile de specialitate. care analizează comparativ două grupe de profesori : eficienţi şi noneficienţi (cu aceeaşi distribuţie a loturilor în ceea ce priveşte 29 . dar trebuie sa acorde valoare inteligenţei. rezultatele predării fiind reflectate în cunoştinţele.1 OBIECTIVE Obiectivul nr 1. primul factor ce influenţează succesul şcolar. ci şi de nivelul de pregătire a cadrelor didactice. deprinderile. Sprijinirea şi stimularea elevilor supradotaţi depind nu numai de calitatea şi structura curriculumului.1.

- cu abilitatea de a vedea lucrurile empatic .vechimea în predare. - cu interese variate (intelectuale. - insensibilitate faţă de nevoile emoţionale şi intelectuale ale copiilor . vârsta. - cu o atitudine încurajatoare. - a fi deschis. asociind supradotarea cu creativitatea. - a fi tolerant faţă de ambiguitate . - a fi citit. Clark sustine că principala caracteristică a profesorului pentru clasele de supradotaţi este “stima fata de sine” (self-esteem). - presiune datorată timpului scurt avut la dispoziţie . imaginativ. - preocupare excesivă în privinţa disciplinei . alert cognitiv . - cu aspiraţii spre realizări de excepţie . flexibil. - lipsa de dăruire în procesul de predare-învăţare . Torrance. uman . - atitudine defensivă . 30 . entuziast . - cu o atitudine participativă. considera că anumite trăsături îl fac incapabil pe un profesor să predea elevilor supradotaţi : - autoritate . implicându-se în activităţile clasei. - sistematic. - lipsa de energie . - inerţie în plan intelectual . ordonat. informat. - cu un nivel de inteligenţă ridicat . culturale. - stimulativ. entuziast . inovativ. congruent. această trăsătură implicând următorii indicatori comportamentali : - a fi empatic şi a şti să-i “inspiri” pe alţii . tipul de facultate absolvită). - dezinteres în promovarea iniţiativei. artistice) . Bishop elaboreaza următorul portret al profesorului eficient pentru supradotaţi : - matur şi experimentat . astfel încât elevul să-şi poată exprima liber opiniile . sexul. muncitor . - a fi autentic.

fiind conştient că răspunsul la o prob află în ceea ce pune vorbitorul Satisfacţia de profesor rezultă din performanţele elevului Este stimulat de activităţi noi pe care le aplică în demersul didactic Ştie să motiveze elevii să înveţe Are inclinatia de a fi perfecţionist. 1punct=nesatisfăcător criterii observate……………………………………………………………………… criterii neobservate…………………………………………………………………… Nr. lucrând alături de ei pentru finalizarea activităţilor înc Trage concluzii numai după fapte Are un model de profesor după care se ghidează şi consideră că act de predare se realizează pe termen lung Hansen şi Feldhusen elaborează fişa de observaţie a comportamentului profesorului pentru clasele de elevi supradotaţi Se acorda 5 puncte=deosebit. criterii subcriterii 31 . 3 puncte=mediu. sub forma a 11 criterii : Criterii Descriere Misiune Autocaracterizare Empatie Perceptie individualizată Ascultare Investiţie Stimulare Activare Gestalt Obiectivitate Atentie Consideră că educaţia este fundamentală pentru tot ce ar apărea mai t Se vede ca o persoană caldă. prietenoasă şi considera că profesorul ar benefic pentru elevi Înţelege şi acceptă sentimentele elevilor. diversităţii şi unicităţii fiecărui individ. 4 puncte=superior. fără a încerca să problemele în locul lor Elaborează activitaţi prin care elevii işi pot exprima individualitatea Facilitează exprimarea altora. cu ajutorul căreia pot fi surprinse credinţele profesorilor despre misiunea pedagogica proprie. de a transfera “trebuinţe de inc asupra elevilor. fişa elaborată de Baldwin.- a acorda valoare inteligenţei. concepţiile despre supradotare şi modul de autocaracterizare. 2 puncte= =nevoie de îmbunătăţire. Cea mai utilizată tehnică de apreciere a competentelor profesorului de la clasele de elevi supradotaţi este Teacher Perceiver Interview. - a acorda valoare schimbării şi actualizării sinelui.

deprinderi creative B. studii independente multe experienţe D. demonstraţii B. expertiza profesorului A. modele. Promovarea autodisciplinei Oportunităţi pentru elev de a. excursii B. corespunzător nevoilor individualizate Corespunzător nevoilor grupului Ritmul instruirii C. energia şi entuziasmul profesorului B. aprofundare şi extindere corectă B. varietatea materialelor utilizate Utilizarea de mijloace C. filme.A. răspunsurile elevilor evidenţiază înţelegerea mate predat A. orientarea activităţilor pe elev C. Adecvat / necesar didactice auxiliare D. activităţi de gândire critică cognitive de nivel ridicat A. instructaj clar şi specific D. evidenţierea taxonomiei prin mijloace didactice Stimularea abilităţilor B. abilităţi de comunicare verbală B. incurajarea asumării riscului Stimularea creativităţii D. materiale scrise 32 . planificarea lecţiei în mod flexibil Conformitatea dintre planul B. intrebări deschise E. distribuire variată a sarcinilor A. atmosfera de acceptanţa C. discuţii.1 Acoperirea disciplinei şcolare Claritatea predării 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 A. deschidere faţă de interesele şi ritmul elevului şi continua activităţile în afara B. activităţi care promoveaza sentimente de grup B. abilităţi de comunicare nonverbală C. folosirea adecvată a umorului elev. centrat pe elev lecţiei şi obiective A. respect pentru ideile individuale Interacţiunea dintre elev şi C. oferta de alegeri corespunzatoare stabilească singuri activităţile B. varietate Tehnici motivaţionale C. modelarea comportamentului creativ A. materiale audiovizuale. evitarea exerciţiilor şi repetiţiilor inutile Posibilitatea ca elevii să-şi A. orientare spre concept C. dintre profesor si elev D. folosirea mişcării Implicarea elevilor în mai C. exemple şi ilustrări suficiente E. entuziasmul şi persistenţa elevului A. rezolvare de probleme. stimularea intereselor individuale A. respectarea stilurilor individuale de învăţare A. activităţi de pregătit acasă pentru prezentarea în clasă orelor de curs C.

 familia a acordat atenţie dezvoltării limbajului şi a asigurat resursele pentru stimularea talentului.  odată cu începerea pregătirii în domeniul artistic. pentru ca acesta să-şi perfecţioneze talentul . cooperarea presupune ca factorii educative să se implice activ în educaţia supradotaţilor şi să coopereze cu părinţii . Bloom şi Sosniak au stabilit situaţiile sociale cele mai frecvente prin care au trecut indivizii cu performanţe superioare :  majoritatea au fost puternic implicaţi într-un domeniu de activitate înainte de 12 ani. O mare importanţă pentru eficienta activităţii de consiliere o prezintă cunoaşterea influenţelor provenite din mediul şcolar. În acest sens. o teorie coerentă a fost emisă de Colangelo şi Dettman. adică asocierea performanţelor cu unele deprinderi socioafective. “părinţii activi” au o atitudine critică faţă de şcoală sau chiar o blamează. în care părinţii sunt activi. ceea ce conduce la : 33 . Importanţa acordată mediului (fizic şi sociocultural) în consilierea educaţională justifică prin influenţa sa determinantă modelarea potenţialului intelectual.  cea mai mare parte a instruirii a fost individuală .  în perioada adolescenţei.Obiectivul nr 2. prin care sunt prezentate interacţiunile dintre şcoală şi părinţi : 1.  accentul s-a pus pe “deplina stăpânire a învătării”. timpul pentru exerciţii era de 15 ore zilnic.  viaa părinţilor a fost adaptată la cea a copilului. de cele mai multe ori. conflictul reprezintă un tip de interacţiune rezultată din concepţiile părinţilor privind rolul şcolii. celelalte preocupări au trecut în plan secund. iar şcoala este pasivă . şi nu pe premiile sau calificativele şcolare. existând asteptări deosebit de mari pentru performanţele copilului . 2. având unul dintre părinti cu interese puternice în domeniul respectiv.  competiţiile sau concursurile au avut ca prim scop “întărirea” învăţării şi reducerea emotivităţii.

 Stările de ambivalenţă datorate multipotenţialului . Dezvoltarea naturală a copilului vine în urma acordului dintre părinţi şi scoală.  Presiunile sociale privind cariera asupra fetelor supradotate (discriminăr Programele de consiliere presupun o serie de activităţi alese în funcţie de nevoile afective şi cognitive ale tinerilor. realizarea consilierii prin consultaţii de remediere. copiii supradotaţi se dezvoltă foarte bine şi singuri. în care şcoala vrea să ofere facilităţi educaţionale copiilor supradotaţi. - respingerea de către copil a evaluărilor şi cerinţelor şcolii. un consilier special format pentru supradotaţi. dar părinţii se opun din cauza relaţiilor cu colegii de aceeaşi vârstă.  Sentimente conflictuale ce apar în urma unei perioade îndelungate de pregătire. Activitatea de consiliere impune cunoaşterea problemelor specifice supradotaţilor.  Alegerea profesiunii pe baza raţionamentului intuitiv şi nu pe a celui tipic deductiv .2 IPOTEZE Ipotezele pe care intenționez să le verific veridicitatea în urma studiului efectuat sunt: 1. implicarea şi participarea părinţilor şi elevilor. - asumarea unor programe pe contul părinţilor - renunţarea la comunicarea cu şcoala. - o lupta continuă a părinţilor cu şcoala. 4. Dacă elevii supradotați nu beneficiază de metode adecvate de predareînvățare atunci aceștia devin neinteresați de procesul de învățământ de la școală.3. 34 . interferenţa este o interacţiune de natură conflictuală. considerându-se că prin curriculumul normal şi activităţile extraşcolare. 3. dintre care cele mai importante sunt :  Interdependenta între dezvoltarea cognitivă şi alegerea carierei .

care privesc oarecum îngrijoraţi noile exigenţe la care trebuie să se supună copiii lor. care în cadrul acestui program au avut parte. 3.2. Dacă relațiile interumane din grupurile de prieteni și colegi de la școală nu sunt de apropiere și acceptare atunci acești copii sunt marginalizați. 3. 3. 13 învățători/profesori și 12 părinți. profesori și elevi sunt chestionare de opinie formate dintr-un sistem logic de întrebări închise. în plus. Aceste evaluări s-au efectuat pe parcursul a 3 luni. astfel. fie dihotomice (da/nu) fie multiple precodificate . ci şi de “un altfel” de şcoală. Chestionarele pe care le-am conceput pentru părinți. Dacă în școală consilierea copiilor cu abilități intelectuale înalte nu este cea potrivită atunci acești copii au probleme de inadaptare în grupul de colegi. au şi una.3 EȘANTIONUL Am efectuat cercetarea pe un lot de 50 de subiecți. două întrebări deschise care să reflecte atitudinea populaţiei investigate. Pentru a lege această școală am cercetat site-ul Inspectoratului Școlar București și am ales școala în urma informațiilor despre rezulatele la concursurile școlare ale acelor copii. cu răspunsuri. anticipez o atitudine entuziastă din partea elevilor.5 ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR 35 . a părinților intervievați dar și a profesorilor care lucrează cu ei. bucuroşi să lucreze numai cu "crema” şi o atitudine circumspectă din partea părinţilor. o atitudine optimistă din partea profesorilor. Ca rezultate. Copiii propuși în eșantion au fost evaluați și li s-au aplicat teste sumative la limba română. Totodată am plecat și de la ideea observării acestor copii. 25 copii din învățământul primar. Studiul a fost efectuat la o Școală Generală din Cartierul Drumul Taberei –sector 6 București. nu numai de toată atenţia. 3.4 INSTRUMENTE DE CERCETARE Instrumentele folosite sunt chestionare și evaluări ale copiilor pe parcursul anului școlar 2008-2009.

Această indiferență ar trebuie observată. deoarece în unele cazuri poate indica o problemă decât un avantaj. cuvânt preferând altele mai grele.După evaluarea celor 25 de copii cu abilități intelectuale înalte s-a constatat că: Nr. ei încep să vorbească devreme și folosesc un vocabular elevat mai decât ceilalți copii din categoria 2 Citește bine lor de vârstă. Mai mult. elevi) 21 învață repede și ușor comparativ cu ceilalți copii de vârsta lor.crt Observații Indicii de “copil supradotat” Ponderea răspunsurilor 1 Învață repede Copiii supradotați (nr. Pot afișa și o indiferență pentru a învăța un “ușor”. Am observat la copiii supradotați că ei încep să citească repede și există posibilitatea 36 19 .

Pe cealaltă parte.ca la intrarea în școala primară să aibă deja această abilitate 3 dezvoltată. dar și la și “Cum?” ce?”. Copilul nu vrea E curios răspunsuri 22 numai la “Ce?”. dacă este indiferent la ceva. Cu “De alte cuvinte. Acest copil este Se concentrează ușor capabil 22 să-și concentreze atenția la subiecte care îl interesează pe perioade lungi de timp. nu poate sta într-un loc niciun 6 moment. el afișează un nivel înalt al 4 curiozității. Copilul Are abilități excepționale are abilități neașteptate în domenii științifice sau un talent unic 37 20 . Este capabil să aibe gânduri Acest copil este în abstracte stare să 12 trateze probleme abstracte și 5 înțeleagă să concepte abstracte.

Aceasta reprezintă flexibilitatea şi adaptarea copilului şi posibilitatea de a primi stimuli fără a fi agitat sau iritat.în domeniul artistic 7 pentru vârsta sa. Răspunsurile părinţilor intervievaţi au demostrat următoarele: Nr. A nu se confunda Este un copil „uşor” 20 “uşor” cu “pasiv”. Binenţeles.crt Răspunsuri Întrebări Ponderea răspunsurilor 1 Sunt interesaţi de programul 1.2.14 12 de 12-20 11 programele speciale de care beneficiază cadrul copii lor procesului 3 învăţământ Poartă des 4 profesorii copiilor lor Cunosc problemele dialoguri în de adaptare sau inadaptare ale copiilor lor la grupul din care fac parte 38 .3 Nr.părinţi 12 2 de la şcoală al copiilor lor Cunosc în amănunt 4-9 10 cu 11. există situaţii în care copiii îşi simt unicitatea. caz în care rolul părinţilor poate fi mai dificil.

10 13 12.crt Răspunsuri Întrebări Ponderea răspunsurilor 1 Acestor copii le este necesar 1-6 Nr.11 6 8.Profesorii şi învăţătorii care asigură traseul educaţional acestor copii sunt de părere că: Nr.13 13 14-17 13 deţin ponderea este greu pentru profesori adapteze 3 programul educaţional Nominalizarea acestor copii este 4 să-şi responsabilitatea profesorilor Profesorii de la clasă au nevoie de sprijinul psihologului şcolii pentru a lucra mai eficientcu aceşti 5 copii Sunt necesare schimbări în programul acestor elevi 39 .9.profesori 13 un curriculum adaptat bazat pe mai multe cunoştinţe şi cu un grad mai mare de 2 dificultate Dacă în clasă aceşti elevi nu 7.

copiii îşi ascund capacităţile deosebite pentru că nu rezistă la stresul social la care sunt supuşi sau dezvoltă hobbyuri în care îşi dezvoltă potenţialul de unii singuri. De multe ori. Aproape 60% dintre ei provin din familii intelectuale. De aici rezultă şi o serie de probleme de comunicare între ei şi familie.CAPITOLUL IV CONCLUZII Copiii cu abilităţi intelectuale înalte provin din toate mediile sociale şi se pot naşte în familii de intelectuali. Familia este considerată la fel de importantă deoarece moştenirea genetică este şi ea un factor important dezvoltării copilului. dar şi din părinti cu studii medii. să le accepte preocupările şi să-i ajute cât pot. copiii supradotaţi nu au parte de un mediu favorabil dezvoltării lor. Din cauza acestei expuneri. învaţă şi îşi dezvoltă abilităţile. 40 . să-i înţeleagă. Unii nu le cunosc nevoile şi nici nu le recunosc abilităţile sau îi expun mai mult decât este nevoie.şi cultive ca lităţile. diferenţa este că viitorul unui copil supradotat este influenţat de mediul în care el creşte. care îi ajută să. Părinţii trebuie să le ofere o atenţie deosebită. a avea un copil supradotat nu este o sarcină uşoară pentru părinţi. Cu toate acestea.

ci. Ei sunt creativi. căt şi profesorii care vor preda la aceste clase. profesori metodişti) de la Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică. prin teste standardizate de inteligenţă. Centrul de excelenţă va beneficia de ajutorul material oferit de Inspectoratul Şcolar București. Din acest motiv astăzi multe şcoli din România au programe speciale pentru copii cu abilităţi intelectuale înalte din interes pentru ei dar şi din mândria de a-i avea elevi în şcoală. sociologi. Programul de instruire specială pentru copiii supradotaţi se referă la înfiinţarea unui Centru de Excelenţă. Ei nu se încadrează în normele artificiale la care sunt supuşi nici de societate. prin programele de 41 . inteligenţa lor nu se reflectă întotdeauna în rezultate şcolare bune. școala va asigura baza materială şi logistică necesare desfaşurării unei activităţi normale. Școala va pune la dispoziţie. care va funcţiona în cadrul școlii. Dimpotrivă. Toate problemele copiilor supradotaţi sunt cauzate de educaţia necorespunzătoare din copilărie. selecţionaţi de către o comisie specială. nici de sistemul educaţional şi nici de familii. ci au nevoie de cineva care să îi înţeleagă. majoritatea sunt consideraţi elevi mediocri. au nevoie să îşi folosească imaginaţia. cunoştinţe şi aptitudini. care va finanţa activităţile extraşcolare ale elevilor supradotaţi şi de asistenţă permanentă a specialiștilor (psihologi. logopezi. De asemenea. atât sălile de clasă necesare. Educaţia copiilor supradotaţi nu este o educaţie elitistică. Constrângerea copiilor supradotaţi de a învaţa dupa o programă şcolară de nivel mediu. precum şi izolarea lor de către colegii de clasă din cauza intereselor diferite formează reţeta perfectă pentru transformarea unor copii cu abilităţi deosebite în inadaptaţi social. să se ocupe de ei şi să nu îi lase să se piardă. iar unii dintre ei rămân repetenţi sau abandonează şcoala din cauză că sfera lor de interes depaşeşte limitele programei şcolare. nu se adresează unui procent redus din educaţia şcolară.Pe de altă parte. Programul de instruire specială se adresează copiilor supradotaţi din clasele I-VIII.

formate şi dezvoltate abilităţile naturale şi potenţialele tuturor categoriilor de copii. Pentru fiecare dintre aceste caracteristici ale stilului de învăţare şcoala poate face o determinare de optim şi consilia familia cum să asigure copilului mediul prielnic. În aceste cazuri funcţionează bine programele de îmbogăţire. accelerare şi îndrumare. alţii în grupuri de învăţare. nu predau. unde se antrenează şi se recunosc abilităţile antrenate individual. capacitatea de a capta atenţia copiilor şi de a-i introduce uşor în subiectul predat sunt caracteristici ce trebuie intens antrenate mai ales pentru clasele cu copii ce au imaginaţie şi creativitate mai bine dezvoltate. ci inspiră şi motivează. tare sau cu intensitate redusă. alţii cu muzica lentă sau rapidă. Pentru favorizarea dezvoltării calitative a educaţiei în cazul acestui tip de copii. sunt promovate. Capacitatea lui de a empatiza cu elevii în transmiterea de cunoştinţe şi cunoaşterea profundă şi detaliată a subiectului prin care poate naviga liber în funcţie de reacţiile copiilor sunt esenţiale. Există copii care au randament mare la învaţatură în încăperi de o anumită culoare. 42 . Un mediu de învăţare confortabil pentru aceştia presupune profesori care nu expun. este necesar să se responsabilizeze manifestările acestora prin tematici de studiu individual ce pot fi expuse ulterior colegilor. care preferă lumina difuză sau lumina puternică. În crearea mediului de educaţie favorabil dezvoltării abilităţilor se cere un anumit profil profesional al profesorului. Pentru introverţi mediul favorabil de învăţare este locul de studiu individual sau domeniul de pasiune impartaşită. Fiecare copil este înzestrat de natură cu har şi potenţial. De asemenea.acumulare. Mediul de educaţie favorabil copiilor extraverţi presupune crearea posibilităţii de manifestare orală a acestora. tot aşa cum unii copii care preferă să înveţe în totală linişte. Există copii care învaţă eficient în singuratate.

 Creţu. T (1979).  Creţu.Copii superior înzestraţi. Bucureşti.Editura Fundației Humanitas. Editura Institutului de Psihologie al Universităţii din Cluj la Sibiu  Andrei Barna(1995). BIBLIOGRAFIE  Alexandru Roşca(1941).Bucureşti  Doru Vlad Popovci(2004) Introducere în psihopedagogia supradotaților.Autoeducaţia.Editura Didactică şi Pedagogică.Editura Humanitas. Din acelaşi motiv este necesară şi o pregătire a părinţilor ce au copii cu abilităţi intelectuale înalte în cazul în care aceştia nu-i înteleg. Dicţionar enciclopedic de psihologie.Din toate aceste motive se trage concluzia necesităţii unei pregătiri pedagogice şi psihologice periodice a profesorilor ce predau acestor copii. F ( 1994). Iaşi  Creţu. Editura Credis. Incluziunea socială şi şcolară a persoanei  Dolto. Editura Polirom. Editura Polirom.  Carmen Creţu(1997) Psihopedagogia succesului. T (2004). Când apare copilul.Curriculum diferenţiat şi personalizat. Soluţii noi la probleme controversate Editura Aramis 43 . Universitatea Bucureşti. Psihologia educaţiei.  Carmen Creţu (1998). București  Dumitru Popovici(2000) -Didactică. V (2006).

Editura Sigma  Mihai Jigău(1994) Copiii supradotaţi. S (1993). Psihopatologia vieţii cotidiene. EdituraCartea Universitară. Editura Ştiinţă şi Tehnică. Bucureşti  Maria Liana Stănescu (2002) -Instruirea diferenţiată a elevilor supradotaţi.Editura All. Educaţie. Bucureşti.  Popescu.Neveanu (1978).Bucureşti  Howard Gardner(2006) Inteligenţe multiple (Noi orizonturi).Neveanu (1976). Editura Gutinul  Mihaela Roco(2001) . Editura Hyperion XXI. Editura Militară. Personalitatea şi cunoaşterea ei.Nivelul de aspiraţii şcolare. Bucureşti.  Verza . B ( 1979). Ameliorarea performantelor individuale prin tehnici de psihoterapie. Bucureşti  Holdevici. Bucureşti 44 . Iaşi  Mihai Jigău (2001) -Consilierea carierei. Cunoaşterea de sine şi cunoaşterea personalităţii. Editura Polirom  Pavelcu.  Golu. Editura Trei. Itinerar Psihiatric. E (1993). Freud. Editura Sigma  Horst H. dezvoltare emoţională şi adaptare socială. Dicţionar de psihologie. Golu I(200)Psihologie educaţională.(2006) Componente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale ale performanţei şcolare. Editura Polirom  Nicolae Mitrofan(2005) Laurenţiu Mitrofan. I. Bucureşti. V (1982). Iaşi. Bucureşti. I (2008). Editura Miron. Inteligenţa şi aptitudinile. Editura Polirom  Yolanda Benito(2003) Copiii supradotaţi. Bucureşti. Editura Polirom.cum să ne calculăm coeficientul de inteligenţă.Creativitate şi inteligenţă emoţională..  Popescu.Neveanu (1969). Bucureşti  Maximilian Boroş(1998) . Editura Albatros. Editura Didactică şi Pedagogică. Testarea psihologică. Siewert(2005) IQ . Editura Junimea.  Popescu. Tipografia Universităţii. Psihologia vârstelor. Editura Gemma Print  Golu P. Curs de psihologie generală.  Petre.

? 2..wikipedia.  DA  NU Credeţi că sunteţi suficient de informat în legatură cu programul respectiv?  DA  NU 3. Sunteţi în temă cu experienţele educaţionale ale copilului dvs. din cadrul programului special ?  DA  NU 4. Aţi participat la atelierul de lucru adresat părinţilor.org/wiki/Psihologie ANEXA 1 CHESTIONARUL PENTRU PĂRINŢI 1.psihologieonline. Sunteţi în temă cu modalitatea noastra de diferentiere si individualizare a educatiei ?  DA  NU 5. în care s-a prezentat programul educaţional special al copiilor dvs.ro  www.psihologie.Site-uri web şi resurse web:  www. Sunteti in tema cu modalitatea de selecţie a copiilor pentru programe educaţionale mai avansate ? 45 .net  ro.psihologie.ro  www.

 DA  NU ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 12. Consideraţi că vi s-au oferit suficiente oportunităţi de a fi în legătură cu şcoala şi de a vă întâlni cu profesorii copilului dvs. 46 . Dacă răspunsul la intrebarea 6 este “DA”.  DA  NU Copilul dvs. vă rugăm relataţi. a fost inclus într-un program avansat în acest an ?  DA  NU 7. vă rugăm sa relataţi. DA  NU 6. în urma implicării în acest program special ? Dacă da. Aţi fost invitat să vizitaţi locul de desfaşurare a programului (“camera de resurse”)?  DA  NU 10. Vă sunt cunoscute procedurile de absolvire a programului avansat ?  DA  NU 9. cunoaşteţi ce temă a ales copilul dvs. Copilul dvs. ? 11. din cadrul programului ?  DA  NU 8. Copilul dvs. a avut anumite probleme în şcoala de apartenenţă. a întâmpinat anumite probleme în grupul de colegi din programul special ? Dacă da.

 DA  NU Aţi avut vreo discuţie cu profesorii din şcoala normală despre implicarea copilului dvs. Copilul dvs. va dori să participe şi la anul la un program special. îl veţi încuraja ? Din ce motive ?  DA  NU ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 16. 13. vă vorbeşte despre experienţele lui în cadrul şcolii speciale ?  Des  Câteodată  Rar  Niciodată 17 Care dintre următoarele cuvinte exprimă cel mai bine atitudinea copilului dvs. faţă de activitatea din programul special ?  Entuziasmat  Pozitiv  Indiferent  Refractar 47 . s-a exprimat vreodată în sensul că pierde experienţe utile oferite de şcoala normală ? 14. DA  NU ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………. în acest program special ? 15.  DA  NU Dacă copilul dvs. Copilul dvs.

sugestie în legătură cu programul special. vă rugăm să ne transmiteţi orice părere. În spaţiul de mai jos. faţă de şcoala normală. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………… 48 . Care din următoarele cuvinte exprimă cel mai bine atitudinea copilului dvs. ca rezultat al implicării lui în acest program. îşi exprimă bucuria de a participa la acest program ?  Des  Câteodată  Rar  Niciodată 19. faţă de gradul de provocare pozitivă a activităţilor ?  Foarte provocativ  Cateodată provocativ  Deloc provocativ  Nu pot aprecia 20. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………………………… 21. Vă rugăm să descrieţi câteva schimbări în atitudinea copilului dvs. comentariu.18 Copilul dvs.

Sunteţi familiarizat cu problematica programului educaţional special ?  Deloc  Oarecum  Familiarizat 2.ANEXA 2 CHESTIONARUL PENTRU PROFESORI 1. Consideraţi că vi s-au oferit suficiente informaţii despre acest program ?  Da  Nu 3. Sunteţi familiarizat cu procedeele de compactizare a studiilor ?  Deloc  Oarecum 49 . Sunteţi informat despre experientele de îmbogăţire a cunoştinţelor oferite de acest program ?  Deloc  Oarecum  Informat 4.

Credeţi că a cere profesorilor să aplice compactizarea cursurilor reprezintă o pretenţie exagerată ?  Adesea  Câteodată  Rar  Niciodată 8. când admiteţi un numar mai mare de elevi ?  Da  A scăzut putin calitativ 50 . Familiarizat 5. Consideraţi că nominalizarea a fost o responsabilitate importantă ? 10. Sunteţi multumit de nominalizările pe care le-aţi făcut pentru a trimite elevii în programul special ?  Deloc  Puţin  Mulţumit  Foarte mulţumit 9. Sunteţi familiarizat cu condiţiile şi modalitatea de a selecţiona şi include un elev în acest program special ?  Deloc  Oarecum  Familiarizat 6.  Da  Oarecum  Deloc Credeţi că programul special a pierdut din calitate acum. Sunteţi familiarizat cu condiţiile şi modalitatea de a reprimi un elev ce a ieşit din programul special ?  Deloc  Oarecum  Familiarizat 7.

 Adesea  Cateodată  Rar  Niciodată Aţi observat modificări în atitudinea elevilor din momentul în care clasa dvs.  Nici o perturbare  Oarecum perturbat  Foarte perturbat Care din cuvintele următoare descriu cel mai bine colaborarea cu profesorul de resurse ? 13. Aţi recurs la schimbări de stil de predare de când suntei implicat în programul special ?  Da  Nu ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 51 . 11.  Entuziastă  Pozitivă  Indiferentă  Negativă Profesorul de resurse vă ţine la curent cu progresul elevilor din programul special? 14. Nu a scăzut calitativ Programul special vă creează vreo problemă în activitatea obişnuită de la clasă ? 12. 15. este introdusa în programul special ? 3 Da 4 Nu ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………….

sau să puneţi întrebări în legatură cu acest program.………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… …………………………. aprecieri. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 52 . 16.  Simplu  Activ  Confuz  Competiţional  Satisfăcător  O idee bună  Incorect  Responsabil  Complicat  Discontinuu  Pasiv  Sistematic 17. vă rugăm să faceţi şi alte comentarii. În spaţiul de mai jos. despre programul special. Marcaţi cuvintele de mai jos care exprimă parerea dvs..

ANEXA 3 CHESTIONARUL PENTRU ELEVI 1. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………. 53 .………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………….  Excursii cu tematică ştiinţifică .  Mini – cursuri extraşcolare .  Filme pe teme diferite.. Mai jos sunt date câteva exemple de activităţi din programul special pe care l-aţi urmat în acest an :  Conferinţe ţinute de invitaţi specialişti . Enumeraţi şi alte activităţi la care aţi participat.

V-a făcut plăcere să lucraţi la proiect ? Sunteţi multumit de modul cum aţi finalizat proiectul ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 4. lucrând la acest proiect ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 5. ca urmare a experienţelor comune ?  Da  Nu  Nu ştiu 7. Intenţionaţi să vă întoarceţi într-un program special la anul ? Da Nu Nu ştiu 54 . V-a plăcut să lucraţi cu profesorul de resurse ?  Da  Nu  Nu ştiu 8. Care dintre acestea v-au plăcut cel mai mult ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 3. Credeţi că acum colaboraţi mai bine cu ceilalţi colegi.2. Ce aţi învăţat în plus. Vă simţiţi mai bine când efectuaţi sarcini individuale. decât în grupurile mici  Da  Nu 6.

D A. 1 (INIŢIAL) SEPTEMBRIE 2008 Nr. NUMELE ŞI DICTARE Ex. C. Crt.. G. 5. 4. A. Credeţi că implicarea în programul special v-a ajutat să vă satisfaceţi interesele ? Da Nu Nu ştiu 10.Ce aţi dori să faceţi la finalizarea proiectului ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… ANEXA 4 REZULTATELE TESTULUI NR. G. C D. 3.9. 2. 2 ELEVULUI 1. A. Credeţi că este corect să li se dea mai multor copii şansa de a participa la programul special ? Da Nu Nu stiu 11. 1 PRENUMELE Despărţire în silabe Ex. O C. Maj alin ghi Ade-la + - + - + + + - + - 55 • + + + + Scris caligrafic + Şcoa-lă + - Al-ba tru + - . D B.

L M. D. Crt.R Z.5 + + + + + 6x0. 18. V. M.M O.I K.T + + + + + + + + + + - + + + + + + + + + + + + + + - + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + - + + + + + + + + + + - + + + + + + + - ANEXA 5 REZULTATELE TESTULUI PARŢIAL FEBRUARIE 2009 DICTARE Nr. T S.G M. 12.E.A R. 11. Alinea te Moş Crăciun Sfântul Petru Pomii 10x0. 22. M M.D H.F M. M N. S.E. G 56 1 . 20. 24. G C. D.A.Ş I. 13. A P. P. D A.5 + + + + + 3 + + + + 3 + + + - 3 + - îmbr MELE Tot. ELEVULUI 32 p A.6. A R.B. D.M. M. 4. NUMELE ŞI PRENU Majuscula la înc. 25. G. 8. C.D O.F M. 1. 5. M R. 19. 21. 3. M M. 2. 9. 17. 15. 7. 10.C B. A D. G Ş. 14. N. de prop. 23. 16. R.

A P. 17. D A. 11. G Ş. 18. 7. E 5 + + + + + + + + - 57 drumuri troienite 5 + + + + + + + + + + + + + + -- nămeţi 5 + + + + + + + + + + + + + + - 5 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + . R. R.M. 40 A. G + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + NUMELE ŞI + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + Alcătuire de propoziţii Ex. 18. 4.S M.3 ELEVULUI cetină Total 1. 14. 9. 24. 20. M. 12.M M.M. 12. T S. 22. M. M. Crt. A R. F M.M M. M O. C. 10. 25. 6. 13. D.M N. C. 3. 10. B. 23. R Z. 9. 19.F. 16. 13. M O. C B.D M. A D. 2.L.Ş I. Ş I. 15. S M. N O. 21.6. E. 17. 16. H. I L. D. P R. 5. G D. G C. 7. 19. 8. N O.D H. A P. 8. M N. E M. 11. E M. L M.I L. 2 PRENUMELE Dezvoltarea propoziţiei Ex. Nr. D. 15. M. 14. B.

5 6x 0.5 6x 0. NUMELE ŞI Crt PREN .5 + + + + + + + + + + + + LE To t.5 5x 0. C 11 x0.5 7x 0. 1. UME- 1 2 3 4 5 6 7 6x 0. D R. 23. 21. G Ş. R Z. ELEVULUI 31 A.5 0. 22. 5 + + 58 .G + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + ANEXA 6 REZULTATELE TESTULUI SUMATIV IUNIE 2009 DICTARE Nr.20. 24. 2. P R. R. T S.D A. 25.

16. 12 – folosirea liniei de dialog. D M. 11 – folosirea semnului două puncte. M M. 25. G D. 5 – scrierea corectă a grupurilor de litere.F M. B. 11. Crt. 21. N O. 23. NUMELE ŞI Despărţire în silabe PRENUMELE Alcătuirea de propoziţii Cuvinte cu pris pă 5 + + + + - rece ELEVULUI leii Tot. 10. 6. I L. 2 – majuscula la cuvintele nume de persoane. 20. 7. 24. Ş Mâhnire 3 + + + + + - 3 + + + + + 59 lunc ă 5 + + + + + + - 3 + + + + + + + . 9 – folosirea semnului mirării. L + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + M. 6 – scrierea corectă a cuv.3. 1. 14. A P. 12. T S. 2.A D. C H.E M. 17. 15.C H. 8. Îmbracă. 4. 10 – folosirea semnului întrebării. 9. C B. 8 – folosirea virgulei. 3 – respectarea alineatelor.G + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + Legenda: 1 – majuscula la începutul propoziţiei.M N. G C. 4. 40 A. M O. G C. 5. A R. P R. 13. S M.E R. 6. 5. Ş I. 7. D. B. 3. G D. 7 – folosirea puncutlui. 4 – scrierea corectă a grupurilor de vocale. 18. D A. 13 – scris caligrafic Nr. 19. R Z. A D. 22. G Ş.

E R. G + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 60 . 19. D M. G Ş. 21.F M. E M. 20. I L. M O. 24. 17. 25. A P. P R.S M. L + + + + + + + + + + + + + + + M. B. A R. 18. 16. 9.T S. 23. N O.M N. R Z. 14. 12. D. 22. 10. I. M M. 13. 11.8. 15.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful