NEUROPSIHOLOGIE-curs sem I

CAP.1.OMUL - FIINTA INFORMATIONAL-RATIONALA
In ultima si succinta analia! "e#enirea este $ trecere "e la structuri inferioare la
structuri superioare % obiectul real al devenirii nu este, insa, materialitatea corpului, ci
structura acestuia. Fiin" #$r&a "e structura! se "e"uce ca "e#enirea nu este '$si&ila "ecat in
lumea c$r'uril$r care $ "etin! a"ica in lumea sistemelor. In (unctie "e natura s'eci(ica si
)ra"ul "e c$m'le*itate ale sistemel$r ce (ac $&iectul acesteia! "e#enirea este "e mai multe
tipuri +(iica! c,imica! &i$c,imica! &i$l$)ica etc.- ! re'reentan" t$t atatea ($rme 'articulare
"e mani(estare a aceleasi tendinte! unica 'entru intre)ul uni#ers material . tendinta spre
structurare, generata de imanentele materiei : vesnica interactiune si vesnica miscare.
Oriun"e in Uni#ers! "e#enirea inseamna 'r$)res! sc,im&are "e $r"in calitativ, ceea ce "uce
la a'aritia noului! "ar a n$ului nu in c$r'$ralitatea a ceea ce reulta! ci a n$ului in ceea ce (ace
sa e*iste acea c$r'$ralitate! a"ica in structura. Or! structura unui sistem este re'reentata
t$cmai "e t$talitatea relatiil$r semni(icati#e "intre c$m'$nentele sale! m$ti# 'entru care un
sistem #a a"uce un casti) "e 'r$)res numai in masura in care le)itatile in &aa car$ra el
e*ista #$r (i su'eri$are le)itatil$r sistemului "in care a 'r$#enit si 'e care n$ul sistem si le-a
inte)rat! re$r)anian"u-le si! ast(el! m$"i(ican"u-le cam'ul "e actiune.
Devenirea, insa, nu este un proces, ci rezultatul unui proces, anume, acela de
structurare si/sau restructurare. Factorii de mediu pot favoriza sau defavoriza, in masuri
diferite, procesul ce sta la baza devenirii, dar nu-l pot determina, aceasta tocmai intrucat el
se realizeaza prin interactiunile dintre obiectele sale, interactiuni bazate pe insusirile pe
care acestea le detin si care sunt sub influenta acelor circumstante. Intrucat miscarea vesnica
si interactiunea universala, ca imanente materiei, genereaza cauza care, in anumite conditii,
conduce la organizarea, la structurarea materiei, iar aceasta la generarea de sisteme
succesive din ce in ce mai complexe -mai complexe tocmai intrucat actiunea cauzei este
permanenta, desi ia forme diferite de la un nivel la altul-, se deduce ca trecerea de la simplu
la complex, de la inferior la superior este consecinta nemijlocita a structurarii insasi si nu a
ceea ce este imanent materiei. Cu alte cuvinte, vesnica miscare si conexiunea universala,
facand posibila -in anumite conditii- aparitia structurii, genereaza materiei tendinta spre
structurare ; dar numai tendinta, nu si orientarea acesteia spre obtinerea unei anumite
structuri ; numai tendinta spre structurare in general, tendinta spre realizarea unui proces
posibil. Cresterea de la o treapta la alta a complexitatii sistemelor, adica devenirea, nu
reprezinta materializarea vreunui plan prestabilit, ci ea abia rezulta din insasi faptul ca
stabilirea de relatii -atunci cand cauza eficienta intalneste conditiile optime-, nu depinde de
numarul si complexitatea elementelor care interreleaza, ci numai de insusirile lor specifice
care, diferite fiind de la un nivel la altul, fac posibile asemenea relatii din care vor rezulta
noi sisteme, inevitabil mai complexe. Devenirea este, deci, un scop »-rezultat ; ea este
adevarata finalitate !in sens teleonomic" a existentei.
In evolutia #niversului a existat o etapa in care particulele elementare erau libere,
neangajate in structuri atomice. $ste foarte probabil ca factorul de mediu cel mai important
in aceasta etapa sa fi fost cel termic si tocmai in raport cu valoarea acestuia sa fi fost
posibila, la un moment dat, aparitia primei structuri atomice. %e putem imagina -desi nu cu
usurinta- cat de mult a cantarit intamplarea in realizarea acestui salt. &-ar putea spune ca in
aceasta lunga etapa domnia 'azardului pur era absoluta. In mod similar, dar nu identic, au
decurs lucrurile si in cazul trecerii de la structura atomica la cea moleculara si de la aceasta
la structura macromoleculara.
Devenirea bioc'imica a generat -simultan, dar si succesiv- numeroase specii
macromoleculare. Desi toate acestea isi au originea in tipul anterior de devenire -cel
c'imic-, nu toate sunt legate intre ele printr-o filiatie lineara, nu provin unele din altele,
dupa cum nu provin unele din altele nici toate speciile tipului c'imic, nici toate speciile
tipului biologic. (rin aceasta nu este negata continuitatea devenirii lumii materiale, ci,
dimpotriva, este afirmata in forma ei corecta. (rimele macromolecule de acizi nucleici,
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite 1
proteine, lipide si glucide nu au aparut in mod necesar pe rand, unele din altele, in ordinea
complexitatii lor, ci concomitent si / sau succesiv -aceasta neavand importanta-, dintr-o
specie macromoleculara comuna. Deci, ele nu sunt legate toate printr-o filiatie lineara, ci,
majoritatea, doar printr-o origine comuna.
Ca tip si nivel de structurare, acidul dezoxiribonucleic !)D%" reprezinta -cel putin in
conditiile terestre- apogeul devenirii sistemelor macromoleculare, aceasta in sensul ca,
odata cu aparitia lui, devenirea biochimica s-a incheiat ca tip si nivel, ea continuind doar ca
model prin restructurari in interiorul aceluiasi edificiu macromolecular, restructurari ce
operau si opereaza cu aceleasi componente * un compus fosforic, o pentoza, doua baze
purinice !adenina si guanina" si doua baze pirimidinice !timina si citozina". +a aceste
componente nu mai era nimic de adaugat, asa cum se poate deduce din constanta alcatuirii
)D%-ului atat in timp !de peste trei miliarde si jumatate de ani , ", cat si in spatiu !la toate
speciile biologice". -ot ceea ce se modifica, in baza tendintei interne, tine de reorganizare,
de punerea in valoare a noi valente de structurare ale componentelor separate si ale
subansamblurilor realizate de acestea.
Desi nu este un corp viu, )D%-ul este, totusi, un sistem deschis si devenirea lui,
determinata din propria-i interioritate, este dependenta de conditiile exterioare. +a un
moment dat si intr-un anumit loc, sau in mai multe locuri -concomitent sau succesiv-, a
aparut o abatere a raportului cerinte/conditii de la valoarea lui optima, datorata fie
devenirii prea rapide a )D%-ului, fie modificarii prea rapide a conditiilor exterioare. In
asemenea situatie, sanse reale la continuarea devenirii au avut numai acele macromolecule
de )D% care au reusit ca prin cvasiizolarea unui fragment din mediu, cu ajutorul unor
formatiuni membranare, sa-si treaca sub propriul control, prin intermediul organitelor,
conditiile necesare si suficiente acesteia. O asemenea formatiune, in interiorul careia
AD-ul isi asigura homeostazia propriului ambient, a primit denumirea de celula, sau
sistem viu.
.enerarea celulei a adus )D%-ului -autonom si ereditar- imensul avantaj de a avea
in jurul lui un fragment de mediu adecvat !citoplasma", scos de sub incidenta 'azardului
care domnea la nivelul /ceanului (rimar si trecut sub control propriu. )cest avantaj era,
insa, unul relativ, delimitarea intre cele doua medii neputand fi realizata printr-o bariera
!membrana celulara" total impenetrabila, intrucat )D%-ul fiind, din perspectiva
termodinamica, un sistem desc'is, a impus celulei cu necesitate aceeasi calitate. )stfel,
sc'imburile realizate de )D% cu mediul intracelular !citoplasma" trebuiau compensate prin
sc'imburi transmembranare ec'ivalente intre acesta si mediul extracelular !solutia apoasa a
/ceanului (rimar". Dar, acest avantaj s-a dovedit a fi nu numai relativ, ci si de scurta
durata, intrucit atat cerintele )D%-ului, cat si conditiile de mediu se modificau permanent,
c'iar daca cu viteze diferite. Daca, din aceste motive, multe celule au fost eliminate, platind
cu pretul vietii incapacitatea propriilor acizi nucleici de a fi gasit, prin autorestructurari
repetate, solutia salvatoare, alte celule au supravietuit tocmai pentru ca acizii lor nucleici au
reusit sa gaseasca acea solutie. Dar, in ce a constat solutia salvatoare 0
Izolarea totala a celulei fata de mediul extern era incompatibila cu calitatea ei de
sistem desc'is, calitate reclamata de insasi devenirea propriilor acizi nucleici, careia ii era
aservita, iar riposta fata de inconsecventele mediului extern, prin generarea unor mecanisme
active de compensare, era nu numai imposibil de realizat, din cauza caracterului aleator al
solicitarilor exterioare, dar si incompatibila cu posibilitatile energetice interioare. )stfel
incat, singura solutie salvatoare s-a dovedit a fi aceea a trecerii sub propriul control, c'iar
daca indirect, si a mediului extracelular, prin generarea organismului pluricelular, alcatuit
din sisteme de organe, intre care si sistemul integrator neuroendocrin, menite sa-i asigure
'omeostazia. )stfel, acea parte a mediului extracelular, cu care mediul intracelular realiza
sc'imburi, era scoasa si ea de sub incidenta 'azardului. Dupa cum bine s-a inteles, este
vorba despre lic'idul interstitial !mediul intern al orgnismului pluricelular".
Dar, 'omeostazia lic'idului interstitial era si ea mereu amenintata de fluctuatiile
mediului extraorganismic, c'iar daca in mai mica masura !gratie eficientei ridicate a
subsistemelor de organe * digestiv, respirtor, excretor etc., ca subsisteme de 'omeostazare".
)cest fapt impunea cu necesitate gasirea unor solutii prin care agresiunile mediului din afara
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite 1
organismului sa fie reduse pana la limita admisibila, sa fie evitate sau sa fie contracarate.
Cu alte cuvinte, se impunea exercitarea unui anume control din partea )D%-ului -c'ir daca
indirect- si asupra acestui al treilea segment de mediu. Daca pentru primele doua segmente
de mediu -cel citoplasmatic si cel interstitial- 'omeostazia era intretinuta prin mecanisme
fiziologice, celulare sau sistemice !sisteme de organe", pentru cel de al treilea - mediul
extraorganismic - ea era intretinuta atat prin mecanisme comportamentale, bazate pe cele
dintai, dar superioare lor, cat si prin mecanisme adaptative, ambele realizate prin implicarea
organismului in ansamblul sau, gratie existentei sistemului integrator. Ceea ce a facut ca
devenirea lumii vii sa fie mai alerta si mai spectaculoasa decat devenirea lumii nevii a fost
tocmai posibilitatea dobandita de cea mai inalta forma de structurare a substantei -)D%-ul-
de a-si trece sub control -direct si/sau indirect- propriile conditii exterioare, posibilitatea
-dobandita prin autorestructurari repetate- de a 'omeostaza, succesiv, portiuni din ce in ce
mai extinse ale mediului inconjurator.
Dupa cum a rezultat din analiza de mai sus, atat organitele unicelularului, cat si
subsistemele de organe ale pluricelularului !digestiv, respirator, excretor etc" sunt, in fapt,
mijloace de 'omeostazare, deci, mijloace antientropice. Constatam, astfel, ca 'omeostazarea
celor trei segmente de mediu -extraorganismic, extracelular si intracelular- are ca ultima
finalitate asigurarea conditiilor necesare si suficiente devenirii )D%-ului, devenire ce isi este
suficienta siesi, ea avand scop in sine.
Dupa cum s-a precizat deja, structura unui sistem, reprezentata de totalitatea
relatiilor semnificative dintre partile care il compun, confera acestuia anumite insusiri in
baza carora sistemul se diferentiaza de toate celelalte. In aceasta baza si in primul rand,
sistemul apartine unui anumit tip de structurare !are o anumita calitate", functie de natura
fortelor ce stau la baza relatiilor semnificative dintre partile componente. )stfel, sistemele
pot fi de tip fizic, c'imic, bioc'imic, biologic etc. In al doilea rand, sistemul se
particularizeaza printr-un anumit nivel de structurare !are o anumita complexitate", realizat
in cadrul tipului caruia ii apartine, iar in al treilea rand, sistemul se distinge printr-un
anumit model de structurare !are o anumita sintaxa", care este determinat atat de insusirile
componentelor -manifestate in interiorul intregului -, cat si de ordinea anumita a relatiilor
dintre acestea. Insusirile specifice sistemului, planul sau calitativ sunt determinate atat de
tipul si nivelul de structurare, cat si de modelul structurarii, de sintaxa, dar, in masuri
diferite. Daca nivelul de structurare exercita cea mai slaba influenta asupra calitatii
sistemului, intrucat el tine de latura cantitativa a acestuia, modelul de structurare, sc'ema
de organizare a partilor in cadrul intregului, adica sintaxa se dovedeste a avea cea mai mare
inraurire in acest plan.
Daca, odata cu aparitia celulei, ca sistem capabil sa existe intru devenire prin
metabolism, devenirea biologica s-a inc'eiat atat ca tip, cat si ca nivel structural, ea
continuand doar in planul modelului de structurare, odata cu aparitia organismului
pluricelular, care a impus cu necesitate existenta subsistemului neuroendocrin cu functie
integratoare, a inceput un nou tip de devenire, bazat pe cel dintai, devenirea informationala.
)bia din acest moment se poate vorbi despre informatie in sens cibernetic, intrucat abia din
acest moment sunt posibile codificarea si decodificarea modulare, transmiterea la distanta,
ac'izitia si stocarea, prelucrarea si reactualizarea informatiilor, generarea comenzilor etc.
Cand se vorbeste despre evolutia subsistemului nervos, de la inceputuri pana azi,
gandirea comuna, neavizata !si nu numai ," considera ca aceasta a rezultat dintr-o
permanenta 1evolutie1 a sa, ca rezultat firesc al solicitarilor din ce in ce mai complexe la
care acesta a fost supus din partea mediului. %imic mai fals , In primul rand, pentru ca
subsistemul nervos, ca toate celelalte subsisteme, ca si organismul in intregul sau, nu
reprezinta altceva decat materializari ale potentialitatilor generate de programul genetic,
nimic mai mult si, in al doilea rand, pentru ca oricare modificare produsa in cursul vietii
individului la impactul cu conditiile de mediu !am numit adaptarile", nu numai la nivelul
subsistemului nervos, ci si al altui subsistem de organe, este imposibil sa se transmita de la o
generatie la alta !excludem din discutie mutatiile, care sunt -in cvasitotalitatea lor- letale".
(rivita in diacronismul ei, de la momentul aparitiei si pana azi, devenirea de tip
informational cuprinde trei etape, fiecare reprezentand materializarea unui anumit model de
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite 2
structurare a )D%-ului ereditar. (rima etapa se caracterizeaza prin existenta unui model
simplu de structurare, arcurile reflexe organizandu-se, la inceput, in forma unor retele
difuze, fara centrii nervosi, iar mai tarziu, in forma centralizata, dar cu un singur nivel de
decizie. -ermenul 1nivel de decizie1 nu este, insa, omolog cu acela de centru nervos ; el nu
are conotatie anatomica, ci pur functionala. Desi in aceasta etapa centrii nervosi sunt
conectati intre ei si, astfel, sistemul dobandeste caracter unitar atat in plan anatomic, cat si
fiziologic, acest caracter este slab exprimat, fiecare centru pastrand o relativ larga
autonomie functionala. Intrucat integrarea realizata de subsistemul nervos astfel organizat
vizeaza exclusiv planul existentei prin metabolism a celulelor organismului, aceasta etapa a
devenirii poate fi numita informational-biologica.
$xistenta mai multor centrii nervosi omologi in planul valorii functionale, fiecare
avand calitatea de prim si unic nivel de decizie si beneficiind de o larga autonomie, fiecare
aflat in relatie directa cu un numar redus de receptori si efectori, nu putea asigura o
integrare corespunzatoare organismului in situatia in care nu numai conditiile de mediu erau
sc'imbatoare, ci si cerintele organismului. -oate acestea reclamau necesitatea prelucrarii
concomitente si unitare, la nivelul aceluiasi centru nervos, a tuturor informatiilor referitoare
atat la starea mediului, cat si la starea organismului din fiecare moment. Cum, insa, viata
organismului se desfasura in timp si cum in scurgerea acestuia evenimentele din mediu mai
mult se repetau decat se modificau - mediul fiind componenta cu evolutie lenta !a
parametrilor de stare" in cadrul sistemului termodinamic organism-mediu -, cu aceeasi
stringenta se impunea si necesitatea existentei unui depozit de stocare a informatiilor. )stfel,
prin jocul recombinarilor )D%-ului, joc bazat pe legitati interne acestuia, a fost determinata
aparitia celui de al doilea nivel de decizie, ca centru nervos superior celorlalti tocmai prin
faptul ca el primea indirect, prin intermediul acelor centrii subiacenti, informatii actuale de
la toti receptorii, fie ei orientati spre mediul extern, fie spre mediul intern, cat si direct
informatii despre trecut de la depozitul de memorie si prin faptul ca putea sa trimita indirect,
prin intermediul acelorasi centrii inferiori, comenzi la oricare dintre efectorii organismului.
Dobandirea posibilitatii prelucrarii unitare la nivelul aceluiasi centru a tuturor
informatiilor provenite concomitent, dar si succesiv la anumite intervale de timp, din ambele
medii - extern si intern -, precum si din depozitul individual de memorie a reprezentat un
imens salt pe drumul devenirii regnului animal. 2eflectarea lumii inconjuratoare care, pana
la acest moment, era fragmentara si statica, datorita existentei mai multor centrii nervosi de
prima si unica decizie, devenea de acum unitara si dinamica, datorita existentei centrului
superior unic, ca al doilea nivel de decizie. Daca reflectarea fragmentara si statica facea ca
actiunile de raspuns ale organismului sa fie standardizate, reflectarea unitara si dinamica
oferea posibilitatea intreprinderii unor actiuni de raspuns modulare, diferite de la un moment
la altul in functie atat de starea de ansamblu a mediului inconjurator, cat si de starea de
ansamblu a organismului, de necesitatile acestuia.
Desi nu exista nici o dovada experimentala directa in acest sens, numeroase dovezi
indirecte pledeaza in favoarea ipotezei potrivit careia aparitia celui de al doilea nivel de
decizie, cu tot ceea ce a determinat ca aceasta sa reprezinte un imens salt pe drumul
devenirii, a facut posibila aparitia senzatiilor care, generatoare si de afecte fiind, au condus
la aparitia subiectivismului in raporturile cu lumea inconjuratoare. Din aceste motive, odata
cu aparitia celui de al doilea nivel de decizie, care exprima un nou model de
autorestructurare a )D%-ului, a inceput o noua etapa a devenirii -cea informational-
psi'ologica.
Daca in etapa informational-biologica prelucrarea informatiilor era fragmentara,
intrucat se realiza la nivelul mai multor centriii de prima decizie separat si avea ca finalitate
exclusiva generarea separata a comnenzilor standardizate destinate efectorilor, in etapa
informational-psi'ologica prelucrarea acelorasi informatii devine unitara, ea realizandu-se
la nivelul aceluiasi centru - ca al doilea nivel de decizie - si dobandeste o tripla finalitate *
i" generarea senzatiilor cu incarcatura afectiva, ii" stocarea informatiilor la nivelul
depozitului de memorie individuala si iii" corectarea si modularea generarii, la nivelul
centrilor de prima decizie, a fiecarei comenzi in functie de intreg ansamblul de informatii
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite 3
existente la un moment dat atat in realitatea concreta a mediului extern si a celui intern
organismului, cat si in realitatea virtuala a depozitului de memorie individuala.
$xistenta celui de al doilea nivel de decizie, care cuprinde, pe langa centrul de
prelucrare superioara a informatiilor si depozitul de memorie individuala, confera
organismului posibilitatea reflectarii realitatii intr-o noua modalitate - cea diacrona -,
superioara modalitatii proprii primului nivel de decizie - reflectarea sincrona. Daca
organismul dotat cu un singur nivel de decizie 1traia1 exclusiv in prezent, adica in sectiuni de
timp, in sensul ca realitatea din fiecare clipa era reflectata izolat, fara nici o legatura cu
realitatea din clipele ce i-au premers, organismul dotat cu doua niveluri de decizie 1traieste1
intr-o extensie temporala, in sensul ca realitatea din fiecare clipa este reflectata nu numai ca
atare, ci si prin raportare la realitatile din clipele deja traite, gratie existentei depozitului de
memorie. Intrucat in depozitul de memorie sunt stocate informatii cu privire nu numai la
factorii de mediu, ci si la tipul si eficienta actiunilor de raspuns date anterior de organism
acelorasi factori sau unora similari, continutul permanent actualizat al depozitului de
memorie dobandeste valoare de referential in raport cu informatiile si actiunile din prezent.
Cum, insa, actualizarea informatiilor este determinata intotdeauna de interventia in prezentul
trait a unui eveniment cu valoare de stimul, ceea ce se va actualiza in fiecare moment nu va fi
intregul continut al depozitului, ci numai acele informatii al caror continut semantic este
identic, similar sau numai partial similar cu cel al evenimentului declansator. Faptul ca
actualizarea este un proces selectiv si nu unul global sugereaza ca insasi stocarea
informatiilor !subliniem * stocarea si nu ac'izitia ," este un proces nu numai ordonat, dar si
dinamic. )ctualizarea selectiva a informatiilor este de importanta capitala pentru organism,
intrucat confera acestuia posibilitatea de a anticipa consecintele actiunii stimulilor
!evenimentelor", respectiv succesiunea evenimentelor care isi gasesc un corespondent in
depozitul de memorie. (rin aceasta, extensia temporala a prezentului 1trait1 vizeaza si
viitorul, nu numai trecutul ; viata individului, desfasurata in prezent, este marcata, desigur,
in masuri diferite, atat de ceea ce el isi poate 1aminti1 ca a fost, cat si de de ceea ce isi poate
1imagina1 ca va fi. /r, tocmai reflectarea continutului informational real al timpului prezent,
in stransa corelatie cu cel virtual al timpului deja trait si cel corect prezumat al timpului ce
va urma confera organismului individual starea de constienta !este vorba de constienta si nu
de constiinta,". )ceasta nu este altceva decat rezultatul reflectarii la nivelul individului a
lumii inconjuratoare si a propriei corporalitati in dinamica existentei lor intr-o anumita
extensie temporala.
&ubscriem ideii potrivit careia primatele actuale detin cel mai inalt nivel de
dezvoltare a cortexului cerebral si, de aceea, ele sunt animalele care detin capacitatea de a
reflecta lumea in cea mai larga extensie temporo-spatiala, dar nu putem fi de acord cu cei
care considera ca de la primatele astfel dotate si pana la fiinta umana devenirea nu ar fi
avut de facut decat un singur pas. #tilizata prea adesea cu un sens gresit, afirmatia ca omul
provine din maimuta a generat numeroase si grave confuzii. Fiinta umana nu se situeaza, in
planul mersului devenirii, deasupra primatelor, ci alaturi de ele, ea nu reprezinta o
continuare a devenirii acestora ; intre maimuta si om nu exista filiatie. Faptul ca omul si
maimuta au avut un stramos comun nu numai ca nu justifica afirmatia incriminata, dar el
dovedeste c'iar contrariul, ca omul nu provine din maimuta. Daca abia ceea ce a rezultat
din acel stramos a fost prima maimuta, decurge ca el, stramosul, nu putea fi tot maimuta,
altfel am nega insasi realitatea devenirii. Desigur, daca acel stramos comun nu era
maimuta, din aceleasi motive si in egala masura, nu era nici fiinta umana. %u era nici, cel
putin, o fiinta preumana sau presimiana, intrucat in programul ei genetic nu existau norme-
potentialitati pentru aceste doua directii ale devenirii. )ceste norme-potentialitati au aparut,
ca rezultat al autorestructurarilor !recombinarilor" )D%-ului, abia la nivelul programului
genetic al gametilor produsi de acea fiinta-stramos !este vorba de cuplul 'eterosexual",
program care, insa, nu apartinea acesteia, ci generatiei urmasilor care era menita sa-l
implineasca, abia aceasta generatie reprezentand punctul de pornire pe o directie sau alta a
devenirii - simiana, respectiv umana.
Din jocul recombinarilor )D%-ului de la nivelul celulelor generatoare de gameti ale
stramosilor a rezultat, la acel moment initial, si un program in care era prevazuta, ca
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite 4
potentialitate, cresterea capacitatii functionale generale a cortexului cerebral, sporirea
extensiei temporo-spatiale in interiorul careia avea loc reflectarea, sporirea incarcaturii
afective a senzatiilor si, mai cu seama, cresterea remarcabila a gradului de constientizare a
realitatii. (rin toate acestea organismul a ajuns la o asemenea extindere si adancire
temporo-spatiala a reflectarii constiente, incat aceasta a cuprins, pe langa realitatea
obiectiva a lumii inconjuratoare si a propriei corporalitati si realitatea subiectiva a propriei
individualitati. )stfel, individul a dobandit capacitatea de a constientiza, in contextul
existentei lumii, propria sa existenta, propria sa ontologie, propria sa perspectiva, deci,
individul a dobandit constiinta de sine !care nu trebuie confundata cu constientizarea
propriei corporalitati" desigur, la inceput intr-o forma primitiva, urmand ca ea sa se dezvolte
ulterior pe parcursul desfasurarii fazei lente a devenirii, pana la nivelul atins de fiinta umana
actuala. /r, tocmai constiinta de sine reprezinta diferenta specifica dintre indivizii
desc'izatori de drum pe cele doua directii ale devenirii, diferenta specifica dintre om si
animal. /data cu aparitia constiintei de sine, ca rezultat al saltului realizat de
autorestructurarea !recombinarea" )D%-ului, devenirea a intrat intr-o noua etapa, net
superioara celei precedente, etapa informational-rationala, devenire al carei unic obiect a
fost si este fiinta umana. )cesta este motivul pentru care procesele de gindire, ratiunea nu
sint proprii etapei informational-psi'ologice si, in consecinta, ele nu trebuie sa faca obiectul
de studiu al psi'ologiei,ci al unei stiinte viitoare speciale !nousologia,frenologia 0".
Desi subsistemul nervos este unitar, el avand valoare de entitate anatomo-fiziologica,
totusi, corespunzator etapelor devenirii informationale, putem considera ca, in cea din urma
dintre etape -cea informational-rationala-, el detine trei dimensiuni * biologica, psi'ologica
si rationala, dobandite succesiv in aceasta ordine, dar nu ca dezvoltari ale subsistemului
insusi la impactul cu mediul !cum in mod gresit se mai sustine inca", ci ca materializari ale
autorestructurarilor )D%-ului, determinate de cauze interioare acestuia. Daca judecam
devenirea lumii materiale terestre din perspectiva universala, putem conc'ide ca ea a
realizat, pana acum, doua mari evenimente. (rimul, a fost acela prin care %atura !)D%-ul
este parte a ei" a devenit capabila sa-si controleze conditiile necesare si suficiente propriei
deveniri, aceasta prin generarea unicului sistem viu - celula - si a sistemului pluricelular -
neviu in sine, ci doar prin celulele sale- ca mijloc superior destinat aceluiasi scop 3-
rezultat, iar al doilea, a fost acela prin care %atura !subsistemul integrator este parte a ei,
rezultata ca expresie a genotipului" a dobandit constiinta de sine, aceasta prin generarea
dimensiunii rationale a subsistemului nervos, in stransa corelatie cu subsistemul endocrin si
cu sprijinul celorlalte subsisteme de organe.
Care va fi, oare, cel de al treilea mare eveniment in %atura000
CAP.1. ORGANISMUL UMAN CA SISTEM TERO5INAMIC
Or)anismul uman este! inc$ntesta&il! un 'r$"us al e#$lutiei lumii #ii! a#in"u-si $ri)inea 6ca
t$ate (iintele "in aceasta cate)$rie- in 'rima celula a'aruta in Oceanul Primar! in urma cu
a'r$*imati# trei miliar"e "e ani. In aceasta 'ri#inta sintem intru t$tul "e ac$r" cu 5ar7in.
5aca "am masura cu#enita meritel$r sale! nu 'utem sa nu-i semnalam )reselile "e )in"ire!
"esi)ur! neim'uta&ile! a#in" in #e"ere limitele e'$cii in care a creat marea sa $'era +1849-. Si
nu $ (acem! t$cmai intrucit nu 'utem (i atit "e $&e"ienti incit sa acce'tam sim'le ar)umente
"e aut$ritate. 5in ne(ericire! 5ar7in a "at un inteles er$nat c,iar 'r$cesului "e e#$lutie.
Pentru el! e#$lutia era un 'r$ces a carui (inalitate +in sens "e reultat- era cit mai &una
a"a'tare a (iintei #ii la me"iul 'r$'riu "e #iata. In 'rimul rin"! tre&uie remarcat (a'tul ca
e#$lutia nu este! asa cum c$nsi"era 5ar7in! un 'r$ces unitar! ea cu'rinin"! 'e "e $ 'arte!
a"a'tarea! ca m$"alitate "e $'timiare a e*istentei in"i#i"uale si! 'e "e alta 'arte! "e#enirea!
ca m$"alitate "e asi)urare a 'r$)resului lumii #ii in )eneral. In al "$ilea rin"! m$"i(icarile
a"a'tati#e! care c$n"uc la "$&in"irea un$r n$i caractere in"i#i"uale! nu se '$t transmite la
urmasi! nu sint ere"itare +si aceasta realitate era cun$scuta "e 5ar7in:-. Ceea ce a sca'at
$&ser#atiei "ar7inistil$r 6ca si ne$"ar7inistil$r- a ($st (a'tul ca e#$lutia nu este $
;ma)istrala<! un "rum linear! "e la 'rima celula 'ina la (iinta rati$nala. Pe traseu au e*istat
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite =
($arte numer$ase ;incercari< c$laterale in )asirea "rumului s're 'r$)res. T$ate aceste
incercari! tat$nari au )nerat s'eciile "e animale care! "in acest un),i "e 'ri#ire! nu re'reinta
"ecit esecuri! Natura )enerin" t$t ceea ce era '$si&il in c$n"itiile "ate. Incit! se '$ate a(irma
ca e#$lutia "etine $ latura "iacr$nica +'e care $ 'utem ima)ina ca $ #erticala-! aceea care
asi)ura trecerea tre'tata a lumii #ii! "e la 'rima celula 'ina la $m! a"ica 'r$)resul! si $ latura
sincr$nica +'e care $ 'utem re'reenta ca $ multime "e $ri$ntale! in ra'$rt cu cea "intii-!
aceea care asi)ura a"a'tarea la me"iu "in ce in ce mai accentuata a in"i#iil$r (iecarei s'ecii.
Ast(el! cu cit un $r)anism se a(la 'e $ri$ntala +sincr$nism- mai "e'arte "e #erticala
+"iacr$nism-! a"ica mai a"a'tat la me"iul 'r$'riu "e #iata! cu atit sansele lui la "e#enire sint
mai re"use. Or)anismele ;'er(ect< a"a'tate la me"iu +cele ca#ernic$le! &ent$nice etc.- au
t$ate sansele la e*istenta +"aca me"iul ramine c$nstant % "aca acesta se m$"i(ica ele "is'ar-!
"ar nici $ sansa la "e#enire:
Anal$)ia "intre (iinta umana si (iinta animala este 'rea a"esea e*a)erata! c,iar "inc$l$
"e limitele l$)icii. 5esi)ur! ea '$ate (i a"misa si c,iar sustinuta "$ar in &aa a "$ua
c$nsi"erente. 'rimul! am&ele isi au $ri)inea in celula initiala a'aruta 'e Pamint si! al "$ilea!
am&ele sint sisteme "esc,ise. Insa! la $ analia ri)ur$asa! aceste c$nsi"erente isi 'ier"
c$nsistenta. In ceea ce 'ri#este $ri)inea! 'utem mer)e mult mai "e'arte in trecut! inainte "e
a'aritia m$leculel$r. nici $r)anismul uman! nici cel animal nu c$ntin elemente c,imice altele
"ecit cele e*istente in ;>?r@na< in care ne #$m int$arce: In 'ri#inta calitatii "e sistem "esc,is!
c$muna cel$r "$ua cate)$rii "e (iinte! in &aa careia am&ele ($rmeaa cu am&ientul sisteme
term$"inamice! se im'une 6"at (iin" s'eci(icul "isci'linei- $ analia mai "etaliata.
Sistemul term$"inamic ($rmat "e $r)anismul unicelular +'r$t$$ar- im'reuna cu
am&ientul 'r$'riu este unul "e ni#el elementar. Aceasta "in sim'lul m$ti# ca $r)anismul
unicelular nu "etine "ecit $ sin)ura "imensiune 6cea &i$l$)ica-! ceea ce (ace ca cerintele lui
(ata "e am&ient sa (ie e*trem "e restrinse. O"ata ce A$cul A5N-ului "etermina a'aritia
$r)anismului 'luricelular +me"iul nea#in" "ecit r$lul "e a asi)ura c$n"itiile necesare si
su(iciente 'entru aceasta! 'utem c$nc,i"e ca "e#enirea! 'r$)resul in lumea #ie este "eterminat
"in interi$rul sistemului #iu si nu "in relatiile acestuia cu am&ientul-! e*istenta sistemului
ner#$s "e#ine im'licita si "e#enirea trece "in eta'a 'ur &i$l$)ica in cea in($rmati$nala.
A'aritia! in &aa aceleiasi "eterminari! a analiat$ril$r si! "eci! a senatiil$r 6int$t"eauna
ins$tite "e a(ectele 'rimare. 'lacere 6 ne'lacere -! a c$n"us la "$&in"irea "imensiunii
'si,$l$)ice a $r)anismului! 'e lin)a cea 'ur &i$l$)ica. /i"imensi$nalitatea $r)anismului a
lar)it )ama relatiil$r acestuia cu am&ientul! ast(el incit n$ul sistem term$"inamic a "e#enit
mult mai c$m'le* si a trecut 'e un 'lan calitati# su'eri$r! c$m'arati# cu cel 'rimar.
Su'eri$ritatea "eri#a nu numai "in aceea ca a'aritia sistemului ner#$s a (acut '$si&ila
c$"i(icarea si 'relucrarea in($rmatiil$r in sens ci&ernetic! ci si "in (a'tul ca acesta a a"us
a#antaAul ac,iitiei! st$carii si actualiarii +mem$rarea- in($rmatiil$r. Ca urmare a "$&in"irii
acestui a#antaA! $r)anismul 'luricelular "$tat cu analiat$ri +"eci cu "imensiunea 'si,$l$)ica-
a trecut la e*istenta intr-un se)ment al tim'ului si nu intr-$ sectiune a sa! asa cum se intim'la
la $r)anismul unicelular. Preenta mem$riei i-a c$n(erit '$si&ilitatea sa-si aminteasca nu
numai "e un anumit trecut e*'erential +"esi)ur! nu ($arte in"e'artat in tim'-! ci si sa
antici'ee un anumit #iit$r +"esi)ur! nu ($arte in"e'artat "e 'reent-. Train" intr-un se)ment
"e tim' 6trecut-'reent-#iit$r 6 $r)anismul "$&in"este c$nBtien>? +a nu se c$n(un"a cu
c$nBtiinta:-. Se)mentul "e tim' trait ne(iin" ($arte e*tins ii c$n(erea (iintei animale
'$si&ilitatea sa c$nstientiee lumea "in Aur! "esi)ur! (ara 'r$(unimi! si c,iar 'r$'ria-i
c$r'$ralitate! 'recum si sa antici'ee ceea ce s-ar 'utea intim'la intr-un #iit$r nu 'rea
in"e'artat. Ast(el! a'aritia c$nstientei a c$n(erit (iintei animale ca'acitatea "e a se c$m'$rta
c$erent in ra'$rt cu lumea inc$nAurat$are si cu 'r$'riile-i ne#$i% intr-$ alta e*'rimare!
ca'acitatea "e a"a'tare ra'i"a la situatii n$i! ca'acitate 'e care $ numim inteli)enta. Cin"
aceeasi caua interna +A$cul rec$m&inaril$r A5N-ului in anumite circumstante- a c$n"us la
"e#$ltarea sistemului inte)rat$r atit in sensul s'$ririi ca'acitatii "e en)ramare +ac,iitie- a
in($rmatiil$r! cit si in acela al s'$ririi calitatii l$r intrinseci +semni(icatii- si a ni#elului
'relucrarii acest$ra! se)mentul "e tim' al e*istentei +trecut-'reent-#iit$r- s-a e*tins atit "e
mult incit a c$n(erit (iintei ca'acitatea "e a c$nstientia nu numai 'r$'ria c$r'$ralitate! nu
numai relatiile su'er(iciale "in lumea inc$nAurat$are! ci si 'r$'ria-i ist$ricitate si relatiile
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite C
'r$(un"e ale lumii! inclusi# ale celei interi$are. In acest m$" (iinta a "$&in"it c$nstiinta "e
sine +a nu se c$n(un"a cu c$nstienta:- si! ast(el! "e#enirea ei a trecut "e la eta'a
in($rmati$nal-'si,$l$)ica! &aata 'e 'rinci'iul ,e"$nic +'r$cesarea a(ectel$r 'rimare-! la
eta'a in($rmati$nal-rati$nala! &aata 'e 'rinci'iul l$)ic +'r$cesarea i"eil$r-. Trecerea in
aceasta n$ua eta'a a c$n(erit (iintei intele'ciune +ratiune-! 'rin care 6 succint 6 tre&uie sa
intele)em ca'acitatea "e a"a'tare ra'i"a la i"ei n$i.
Intr-$ acce'tiune mai lar)a a termenil$r! c$nstienta si c$nstiinta sint reultate ale
'r$cesului )eneral "e re(lectare nu numai in tim'! ci si in s'atiu a lumii 6e*teri$are si
interi$are-! "esi)ur! "e e*tin"eri si 'r$(unimi "i(erite. Fa'tul ca am&ele cate)$rii "e (iinte
"etin $ insusire cu "enumire c$muna nu tre&uie sa c$n"uca la c$ncluia 'r$(un" )resita 6 si!
"in 'acate! "estul "e ras'in"ita - c$n($rm careia c$nstienta umana nu ar (i "ecit $ ;estre<
imua&ila 'reluata "e la (iinta animala. Pr$&lema este "at$rata! in mare 'arte! inca'acitatii
lim&aAului "e a ne ser#i in"eaAuns )in"irea. In realitate! la lumina c$nstiintei! c$nstienta
umana este nu numai un alt(el "e re(lectare "ecit cea animala! ci c,iar altce#a "ecit $ sim'la
re(lectare. Ceea ce (iinta umana "$&in"este $"ata cu a'aritia c$nstiintei nu este reultatul unei
sim'le as$cieri sumati#e cu c$nstienta animala! ci ce#a "e $r"in calitati# su'eri$r!ce#a ce nu
'$ate (i re"us la suma calitatil$r 'artil$r +ceea ce numim inte)ralitate-. 5e aici se "e"uce ca
este t$t atit "e )ra# sa 'unem 'e acelasi 'lan inteli)enta umana cu inteli)enta animala +asa
cum 'r$ce"eaa multi et$l$)i! "in ne(ericire:-! sau sa i"enti(icam "imensiunile &i$l$)ica si
'si,$l$)ica ale (iintei animale cu cele 'urtin" aceleasi nume in caul (iintei umane. Fiinta
umana a&ia nascuta este net su'eri$ara 'uiului "e animal n$u-nascut! in"e'en"ent "e '$itia
$cu'ata "e acesta 'e scara e#$lutiei. 5$&in"irea Dua"ri"imensi$nalitatii +&i$-'si,$-s$ci$-
culturala- nu a re'reentat un 'r$)res "$ar 'entru (iinta umana in sine! ca entitate a e*istentei!
ci si 'entru am&ientul sau in ansam&lu! ca miAl$c 'rin care e*istenta sa "e#enea '$si&ila.
Pentru (iinta Dua"ri"imensi$nala lumea inc$nAurat$are a "e#enit mai &$)ata nu numai in
c$ntinut 6 si aceasta mai cu seama ca reultat al 'r$'riil$r actiuni! a"ica 'rin cultura +t$t ceea
ce $mul a"au)a Naturii naturale re'reinta cultura:- -! ci si! mai ales! 'rin semni(icatiile 6
"irecte +"enumiri! n$tiuni! c$nce'te etc.- sau in"irecte +meta($re- 6 atri&uite acestui c$ntinut.
Iata m$ti#ele 'entru care! atunci cin" #$r&im "es're "e#enirea (iintei umane! in (a't! ne
re(erim la "e#enirea sistemului term$"inamic ($rmat "e aceasta cu 'r$'riul me"iu
e*istential.
Cin" #$r&im "es're sistemul term$"inamic ($rmat "e (iinta umana cu 'r$'riul
am&ient $ (acem "$ar la ni#el "e 'rinci'iu si nu incercam nici i"enti(icarea lui cu sistemul
term$"inamic 'rimar +'r$t$$ar-me"iu-! nici c$&$rirea lui in "$meniul (iic$-c,imic al
term$"inamicii ca "$meniu al stiintei. Cele "$ua c$m'$nente ale acestui sistem term$"inamic
se caracterieaa nu numai "e ni#eluri inalte "e c$m'le*itate! "e $ "inamica e*trem "e alerta
a 'arametril$r "e stare! "e 'lanuri calitati#e nemaiintilnite! ci si "e $ accentuata ten"inta "e
re"ucere a #al$rii ra'$rtului "intre #itea "e e#$lutie a 'arametril$r "e stare ai (iintei umane si
#itea "e e#$lutie a 'arametril$r "e stare ai am&ientului. Cin" #al$rile cel$r "$ua #itee "e#in
c$m'ara&ile! in"e'en"ent "e m$"ul in care se realieaa aceasta! sistemul term$"inamic este
in 'eric$l "e "is'aritie. Or! c$m'$nenta umana a acestui sistem term$"inamic este $ (iinta
creat$are si t$cmai 'rin aceasta ea alerteaa #itea ;naturala< "e e#$lutie a 'arametril$r "e
stare ai 'r$'riului am&ient% si $ (ace t$cmai intrucit ea 6(iinta umana- isi a"a'teaa am&ientul
siesi in mai mare masura "ecit se a"a'teaa 'e sine me"iului. 5e aici ne#$ia unei inalte
res'$nsa&ilitati a (iintei umane care este nu numai creat$are! ci si rati$nala:
!&ursa obligatorie, pg.4 5 64"
Euesti$n 1 1F '$ints
Sa#e

.Alcatuirea sistemului este re'reentata "e.
a.
t$talitatea relatiil$r "intre 'artile unui intre)
&.
t$talitatea 'artil$r si a relatiil$r "intre acestea
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite 8
c.
$ t$talitate (inita "e anumite 'arti c$m'$nente
".
$ )ru'are aleat$rie "e 'arti c$m'$nente
Euesti$n
1
1F '$ints
Sa#e


Functia +(unctiile- sistemului este "eterminata "e.
a. alcatuire
&. structura
c. "e alcatuire si structura in masura e)ala
". in mai mare masura "e structura si in mai mica masura "e
alcatuire
Euesti$n
2
1F '$ints
Sa#e


.Alcatuirea sistemului este re'reentata "e.
a.
t$talitatea 'artil$r si a relatiil$r "intre acestea
&.
$ )ru'are aleat$rie "e 'arti c$m'$nente
c.
$ t$talitate (inita "e anumite 'arti c$m'$nente
".
t$talitatea relatiil$r "intre 'artile unui intre)
Euesti$n
3
1F '$ints
Sa#e


Functia +(unctiile- sistemului este "eterminata "e.
a. alcatuire
&. structura
c. "e alcatuire si structura in masura e)ala
". in mai mare masura "e structura si in mai mica masura "e
alcatuire
CAP.2. CELULA CA SISTEM TERMO5INAMIC
Euasit$talitatea sursel$r &i&li$)ra(ice a(irma ca celula este alcatuita "in mem&rana!
cit$'lasma si nucleu! si ca in cit$'lasma se a(la $r)anitele celulare. reticul en"$'lasmic!
mit$c$n"rii! ri&$$mi etc. O asemenea "e(initie nu numai ca lasa l$c unei er$ri! care nu este
"e lim&aA! ci "e )in"ire! ci $ si alimenteaa. "aca $r)anite celulare sint numai ($rmatiunile
a(late intre mem&rana celulara si nucleu! atunci mem&rana celulara si nucleul ce sintG
5esi)ur! c$rect este sa a(irmam ca celula este alcatuita "in urmat$arele $r)anite. mem&rana!
reticul en"$'lasmic! mit$c$n"rii! nucleu etc.
5aca celula! 'entru a e*ista! tre&uie sa meta&$liee si "aca 'rin meta&$lism
intele)em t$talitatea sc,im&uril$r cu am&ientul si a trans($rmaril$r interne! atunci #$m
"e"uce mult mai &ine si mai us$r "e ce anume $r)anite are ne#$ie celula +alcatuirea- 'etru a-
si in"e'lini sarcinile (uncti$nale! c$nsi"erate "re't c$n"itii ale im'linirii (inalitatii 'r$'rii.
Ca limita "e se'aratie intre lic,i"ul interstitial si cit$'lasma! mem&rana 'ericelulara si
$ 'arte "intre en"$mem&rane +cea a reticulului en"$'lasmic- re'reinta se"iul sc,im&uril$r
+'asi#e si acti#e- "intre aceste c$m'artimente. Intrucit mem&rana 'ericelulara! "in acelasi
m$ti#! re'reinta si 'rima &ariera "e rece'tare a #ariatiil$r 'arametril$r "e stare ai
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite 9
am&ientului! ca si 'entru mesaAele c,imice s'eci(ice +,$rm$ni! neur$mesa)eri! m$"ulat$ri si
antic$r'i- #enite "in a(ara celulei! ea tre&uie sa se "$#e"easca in masura sa sesiee! la
Duasit$talitatea cate)$riil$r celulare! aceste #ariatii si! in c$nsecinta! sa "eclansee reactii
s'eci(ice "e ras'uns +e*cita&ilitate-. 5in aceste m$ti#e! matricea mem&ranei +'artea ei
'rinci'ala in 'lan cantitati# si nu numai- este alcatuita "in "$ua m$n$straturi "e
macr$m$lecule ($s($li'i"ice +iata ca mam&rana nu este trilaminata! ci &ilaminata-! 'e care
'lutesc (ie 'e (ata interstitiala! (ie 'e cea cit$'lasmatica 'r$teine cu r$luri (uncti$nale
"e$se&ite +trans'$rt$ri acti#i! enime! rece't$ri- ! sau care stra&at "e la $ (ata la alta t$ata
)r$simea mem&ranei +'r$teine canal-! int$cmai unui m$aic 'r$teic 'e un ($n" )eneral
($s($li'i"ic.
Pentru sintee $r)anice! 'entru c$ntractie! 'entru trans'$rt acti# etc! celula c$nsuma
ener)ie meta&$lica! a"ica ener)ie c,imica in cuante macr$er)ice! inma)ainate in le)aturile
s'eci(ice "intre a"en$ina +sau )uan$ina- si ra"icalul aci"ului ($s($ric +ATP! res'ecti#
GTP-. Eli&erarea ener)iei c,imice "in acesti c$m'usi macr$er)ici se realieaa su& in(luenta
un$r enime s'eci(ice +a"en$intri($s(atae! )uan$intri($s(atae-. 5aca ATP-ul este sursa
unica! uni#ersala "e ener)ie 'entru 'r$cesele acti#e! enimele care il "esc$m'un +ATP-aele-
sint "i(erite! s'eci(ice (iecarui 'r$ces. Aceasta t$cmai intrucit ATP-aele au 'utere catalitica
"e'en"enta t$cmai "e 'r$"usul +sau c$nsecinta- (inal al 'r$cesului c$nsumat$r "e ener)ie.
Re(acerea necesara a ATP-ului este '$si&ila "in 'unct "e #e"ere su&stantial +A5P-ul si P
ramasi-! "ar necesita ener)ie c,imica. Aceasta ener)ie este $&tinuta "in $*i"area i$nului HH!
'r$#enit "in su&stantele $r)anice alimentare 'rin "e,i"r$)enare! cu $*i)enul #enit "in
res'iratie. Iata ca celula '$ate (i c$nsi"erata un ;m$t$r cu ,i"r$)en<. T$ate aceste 'r$cese se
'etrec la ni#elul $r)anitului numit mit$c$n"rie.
In '$(i"a (a'tului ca ri&$$mii sint c$nsi"erati "irect res'$nsa&ili "e sintea
'r$teinel$r! ei nu 'artici'a "ecit in m$" in"irect la aceasta. Sintea 'r$teinel$r ca"e in sarcina
enimel$r s'eci(ice! ri&$$mii a#in" "$ar sarcina "e a ;citi< in($rmatia )enetica "e 'e ARN-
ul mesa)er si "e a $ ;c$munica< enimel$r s'eci(ice. Cin" sintea anumit$r 'r$"usi este
"estinata ;e*'$rtului< +celulele secret$rii-! ri&$$mii se atasaa "e reticulul en"$'asmic!
t$cmai 'entru a se re"uce c$nsumul "e tim' necesar "e'lasarii materiei 'rime +amin$aciii-
"e la ni#elul mem&ranei +l$cul "e intrare in cit$'lasma- 'ina la ri&$$mi +reticul ru)$s!
er)ast$'lasma sau c$r'ii Nissl- si ast(el sa creasca 'r$"uctia celulei in m$" c$res'unat$r.
5esi)ur! celulele secret$rii '$t (i s$licitate "e catre sistemul inte)rat$r in $rice m$ment sa
eli&eree $ anumita cantitate "in 'r$"usul sintetiat! 'e care celula tre&uie sa $ ai&a la
"is'$itie. 5e aici necesitatea e*istentei unui ;"e'$it< 6 a'aratul G$l)i. Preenta si
(uncti$narea acest$r $r)anite c$n(era celulei '$si&ilitatea realiarii sinteel$r $r)anice
+ana&$lism-. Pentru realiarea "esc$m'uneril$r su&stantel$r $r)anice +cata&$lism- sint
necesare enime "e lia! care sint sintetiate in 'r$cese ana&$lice si sint "e'$itate in mici
#eicule! t$cmai 'entru a nu "e)ra"a c$m'$nentele 'r$'rii celulei. Aceste $r)anite se numesc
li$$mi si ei sint "istri&uiti Duasiuni($rm in t$ata masa cit$'lasmei. Ei sint mai numer$si in
celulele care (a)$citeaa +unele lim($cite! unele celule )liale! c$nAuncti#e etc.-.
Pentru asi)urarea "e'lasaril$r $r"$nate ale cr$m$$mil$r in tim'ul "i#iiunii celulare
este necesar un centru cinetic! numit! "in acest m$ti#! centr$$m.
Pe (ata interna a mem&ranei 'ericelulare se "istri&uie $ retea "e (ilamente 'r$teice
care c$n(era acesteia! in 'rimul rin"! reistenta mecanica +cit$sc,elet-. Alte (ilamente 'r$teice
se "istri&uie in masa cit$'lasmei si in"e'linesc r$luri "i(erite +act$mi$ina 6r$l $ntractil!
neur$(ilamente 6 r$l mecanic si "e trans'$rt al #eiculel$r cu neur$mesa)eri etc.-.
Celula este un sistem "esc,is si ($rmeaa cu am&ientul 'r$'riu un sistem
term$"inamic. 5aca ne re(erim la celula ca $r)anism +'r$t$$ar-! tre&uie 'reciat (a'tul ca ea
"$ar se a"a'teaa la me"iu! "ar nu este ca'a&ila sa-si a"a'tee me"iul la ne#$ile sale. S're
"e$se&ire "e aceasta! celula c$m'$nenta a $r)anismului 'luricelular nu este $&li)ata la nici
una "intre aceste ;c$r#ei<. Aceasta intrucit am&ientul ei +lic,i"ul interstitial- este t$t tim'ul
'us in ac$r" +cantitati# si calitati#- cu ne#$ile sale "e catre sistemele ,$me$staice +"i)esti#!
res'irat$r! e*cret$r! circulat$r- s'ecialiate in acest sens. 5esi)ur! celulele care c$m'un
aceste sisteme "e $r)ane sint c$ntri&ua&ile la realiarea ,$me$staiei! "ar nu in interes
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite 1F
'r$'riu in 'rimul rin"! ci in interesul intre)ului! al $r)anismului si a&ia in acest (el "e#in si
ele &ene(iciare! in m$" secun"ar! "e un am&ient Duasic$nstant.
5u'a cum &ine s-a inteles! $r)anitele "escrise mai sus asi)ura! 'rin (unctiile l$r!
e*istenta celulei! c$nsi"erata in )eneral! ca unicul sistem #iu in sine si 'rin sine. 5ar!
e*istenta #iului nu are un sc$' in sine. #iul nu e*ista ca sa e*iste! ci ca sa "e#ina! sa
'r$)resee. 5e#enirea ca"e in sarcina unui alt $r)anit 6nucleul celular-! care c$ntine A5N-ul.
S'eci(icul macr$m$leculei "e A5N este acela "e a se "es(ace si rec$m&ina mereu! in
;s'eranta< $&tinerii "e aranAamente n$i! cu alte #alente (uncti$nale! ca '$tente! ce se #$r
c$ncretia in n$i (en$ti'uri. 5esi i"entice in alcatuirea l$r! macr$m$leculele "e A5N "i(era
intre ele in 'lan (uncti$nal 'rin ;inclinatia< 'e care $ au "e se rec$m&ina 're'$n"erent in
aranAamente aproape i"entice cu cele anteri$are +ceea ce numim c$nser#atism- sau!
"im'$tri#a! "e a )enera aranAamente mult "e$se&ite "e cele care au ($st +ceea ce numim
#aria&ilitate-. Sin)urele celule care mani(esta $ 'uternica inclinatie s're #aria&ilitate
+s'ecialiare- sint celulele )enerat$are "e )ameti. cele "in $#ar! 'entru )ametul $#ul si cele
"in testicul! 'entru )ametul s'ermat$$i" +)amet! "e la )am$s care inseamna casat$rie-.
Celelalte celule! care intra in alcatuirea sistemel$r "e $r)ane ,$me$staice +res'irat$r!
"i)esti#! e*cret$r etc.-! au in nucleul l$r macr$m$lecule "e A5N 'uternic inclinate s're
c$nser#atism +t$t s'ecialiare-. Ast(el! "e#enirea ca"e in sarcina directa si exclusiva a
$r)anel$r )amet$)ene +$#ar si testicul-! m$ti# 'entru care ele nu 'artici'a la realiarea
,$me$staiei! (iin" "$ar &ene(iciare in acest 'lan! celelalte celule "in sistemele ,$me$staice
+"i)esti#! res'irat$r! e*cret$r etc.- 'artici'in" "$ar in m$" indirect la "e#enire! 'rin
asi)urarea ,$me$staiei in &ene(iciul cel$r "intii. O c$m'aratie su)esti#a! si nu numai! este
aceea cu un stu' "e al&ine +c$nsi"erarea al&inel$r ca (iinte s$ciale este nu numai &aata 'e
c$nsi"erente su'er(iciale! ci si "eni)rat$are 'entru s$cietatea umana:-. Ras'unat$are in m$"
"irect si e*clusi# "e "e#enire! in caul stu'ului! sint "$ar (emela +matca- si +'reint scuele "e
ri)$are &ar&atil$r:- trint$rul. Restul al&inel$r 6numite su)esti# lucrat$are-! care su'$rta un
accentuat 'r$ces "e "i#iiune s$ciala a muncii. unele aerisesc stu'ul! altele il curata! altele
sintetieaa ceara (a)urelui! altele a"uc nectarul etc. Ele nu (ac "ecit sa asi)ure ,$me$staia
stu'ului in &ene(iciul "irect al 'erec,ii ;re)ale< si! "esi)ur! si in &ene(iciul l$r 6"ar in 'lan
secun". Al&inele lucrat$are sint intratit aser#ite 'erec,ii ras'unat$are "e "e#enire! incit sint
li'site "e sistem "e 'r$creatie +sint sterile! ase*uate-. T$t asa cum inte)ral sint aser#ite
celulel$r )amet$)ene celulele ce alcatuiesc sistemele ,$me$staice +"i)esti#! res'irat$r!
e*cret$r etc.- "in $r)anismul 'luricelular! inclusi# cel uman.
&ursa obligatorie . '). 19-24
Test aut$e#aluare
Euesti$n 1 1F '$ints
Sa#e


Mem&rana celulara
a.
este trilaminata
&.
are la e*teri$r un strat c$ntinuu "e 'r$teine
c.
este alcatuita "in ($s($li'i"e! c$lester$l si 'r$teine
".
se ($rmeaa 'rin c$n"ensrea cit$'lasmei 'eri(erice
Euesti$n
1
1F '$ints
Sa#e


A5N-ul nuclear
a. '$ate mani(esta! la unele celule! mai accentuat ten"inta
s're c$nser#atism sau! la alte celule! s're #aria&ilitate
&. este ras'unat$r "e sc,im&urile celulare in m$" "irect
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite 11
c.
este i"entic in 'lan (uncti$nal la t$ate celulele
".
alcatuirea sa este "i(erita "e la $ celula la alta
Euesti$n
2
1F '$ints
Sa#e


Ri&$$mii
a. sint $r)anite #eiculare
&. inter#in in"irect! 'rin interme"iul enimel$r! in sintea
'r$teinel$r
c. sint $r)anite c$r'usculare
". inter#in "irect in sintea 'r$teinel$r
CAP.3 SI 4. NEURONUL 6 CELULA EICITA/ILA SI SECRETORIE
5intre miliar"ele "e neur$ni care alcatuiesc sistemul ner#$s nu e*ista nici unul care
sa (ie in"e'en"ent! sa nu sta&ileasca relatii sina'tice cu alti neur$ni. 5in acest m$ti#! neur$nii
sint 're#auti cu 'relun)iri 6"en"rite si a*$ni. 5aca la cei mai multi neur$ni "en"ritele sint
mai scurte "ecit a*$nii! la ($arte multi +in s'ecial la 'r$t$neur$ni- lun)imea "en"ritel$r $
'$ate "e'asi 'e aceea a a*$nil$r alt$r neur$ni. Pentru un neur$n i$lat! 'r$'a)area
'$tentialului "e actiune se realieaa in t$ate "irectiie! la ni#elul c$r'ului celular si in am&ele
"irectii! la ni#elul 'relun)iril$r sale. Aceasta intrucit 'r$'a)area se "at$reaa unui 'r$ces
(iic. electr$mi)rarea 'r$t$nil$r s're $nele ne)ati#e. Este! "eci! (alsa a(irmatia ca "en"ritele
c$n"uc '$tentialul "e actiune in sens centri'et si a*$nii in sens centri(u). Intr-un lant "e mai
multi neur$ni! "esi)ur! asa stau lucrurile! "ar uni"irecti$narea se "at$reaa 'reentei
sina'sel$r! care (uncti$neaa similar un$r "i$"e "in (iica! si nu 'r$'rietatil$r s'eci(ice
'relun)iril$r.
Mem&rana neur$nului +similara mem&ranei alt$r ti'uri celulare- este ($rmata "intr-$
matrice ($s($li'i"ica c$ntinua +"$ua m$n$straturi "e ($s($li'i"e care isi satis(ac reci'r$c
,i"r$($&icitatea lanturil$r "e acii )rasi- 'e care 'lutesc! "in l$c-in-l$c! int$cmai unui m$aic!
'r$teine +sau )lic$'r$teine-. Alte 'r$teine! "e "imensiuni mai mari +($rmate "in 'atru
su&unitati-! stra&at t$ata )r$simea &istratului ($s($li'i"ic ($rmin" canalele i$nice
+a'r$*imati# 2FFJKL-. Iata! "eci! ca mem&rana nu este trilaminata: Printre m$leculele "e
($s($li'i"e se "is'un m$lecule "e c$lester$l! 'rin care s'$resc atit reistenta mecanica! cit si
ca'acitatea electrica a mem&ranei! in calitatea ei "e c$n"ensat$r +similar celui "in (iica-.
R$lurile 'r$teinel$r mem&ranare sint multi'le. enime! trans'$rt$ri acti#i! canale i$nice!
rece't$ri +'entru neur$mesa)eri! ,$rm$ni! antic$r'i-.
Pentru ca 'uterea catalitica a enimel$r ana&$lice si cata&$lice sa (ie $'tima este
necesar ca in cit$'lasma neur$nului sa e*iste anumite c$n"itii! intre care si anumite
c$ncentratii ale i$nil$r NaH +1F mEDJl- si MH +11F mEDJl-. Mentinerea Duasic$nstanta a
acest$r c$ncentratii ca"e in sarcina '$m'ei "e NaH-MH care! "in acest m$ti#! "etine un r$l
,$me$staic +ca r$l 'rinci'al-. 5enumirea "e '$m'a se Austi(ica 'rin aceea ca acest mecanism
lucreaa im'$tri#a le)ii (iice a )ra"ientil$r. "e'laseaa cei "$i i$ni "in $nele cu c$ncentratii
mici s're $nele cu c$ncentratii ri"icate! ceea ce im'lica un im'$rtant c$nsum "e ener)ie
c,imica +(urniata "e ATP-. Tre&uie su&liniat (a'tul ca r$lul "e mecanism ,$me$staic '$ate
(i in"e'linit si in situatia in care '$m'a ar lucra cu st$ic,i$metria "e 1J1 +un i$n NaH
e*'ulat! in sc,im&ul intr$"ucerii in neur$n a unui i$n MH-. Ca mecanism ,$me$staic!
'$m'a este menita sa (aca '$si&ila "$ar e*istenta neur$nului ca sistem #iu! nu insa si
(uncti$narea lui in 'lanul e*cita&ilitatii.
Pentru a 'utea sesia #ariatiile semni(icati#e ale 'arametril$r "e stare ai am&ientului!
mem&rana tre&uia sa "etina $ incarcatura electr$i$nica! int$cmai ca un c$n"ensat$r electric
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite 11
"in (iica! incarcatura ce urma sa se m$"i(ice la im'actul cu acele #ariatii. Princi'ial! ar (i
($st necesar un alt mecanism! ca'a&il sa (uncti$nee ca un )enerat$r ce incarca electri$nic
mem&rana. A#in" t$t tim'ul la "is'$itie! Natura! 'rin tat$nari re'etate +)ratie A$cului A5N-
ului-! a ;)asit< s$lutia $'tima! utiliin" in acest sens t$t '$m'a "e NaH-MH! careia i-a
m$"(icat "$ar st$ic,i$metria. in sc,im&ul a trei i$ni NaH e*'ulati! '$m'a intr$"uce in
cit$'lasma neur$nului numai "$i i$ni MH. C$nsi"erin" "$ar sarcinile electrice! nu si natura
c,imica a 'urtat$ril$r acest$ra! in (a't! '$m'a sc$ate la e*teri$r trei sarcini '$iti#e!
intr$"ucin" in cit$'lasma "$ar "$ua sarcini '$iti#e! ceea ce ec,i#leaa cu sc$aterea in a(ara
neur$nului a unei sarcini '$iti#e la (iecare ciclu "e trans'$rt acti#! in cit$'lasma raminin"
cite $ sarcina ne)ati#a li&era +(ara 'erec,e '$iti#a- 'urtata "e macr$m$leculele 'r$teice care!
la 'H-ul cit$'lasmei! au #al$area "e ani$ni $r)anici. Ast(el! '$m'a in"e'lineste un al "$ilea
r$l! acela "e mecanism electr$)en! 'e lin)a cel ,$me$staic. In acest m$"! '$m'a "istri&uie
sarcini '$iti#e +'urtate "e NaH- 'e (ata e*terna a mem&ranei si lasa 'e (ata interna a acesteia
sarcini ne)ati#e +'urtate "e ani$nii $r)anici-! realiin" $ ca"ere "e '$tential intre ele "e
a'r$*imati# +ca me"ie- 8F mN. Acesta este '$tentialul "e re'aus al mem&ranei
+PR-.5e$arece aceasta stare electr$i$nica se #a in#ersa la un m$ment "at! s-a c$n#enit ca in
(ata #al$rii ca"erii "e '$tential sa se treaca semnul sarcinii electrice a(late la (ata interna a
mem&ranei la acel m$ment +in acest m$ment. -8F mN-% atra)em atentia asu'ra (a'tului ca
aceste semne nu au #al$are al)e&rica +un PR "e -CF mN este mai mic "ecit unul "e -8F mN-.
Ca'acitatea neur$nului "e a sesia #ariatiile 'arametril$r "e stare ai am&ientului c$nsta
t$cmai in in#ersarea starii electr$i$nice a mem&ranei la im'actul cu acestea! a"ica in
re"istri&uirea i$nil$r NaH si MH "e cele "$ua 'arti ale mem&ranei! in &aa )ra"ientil$r
electr$c,imici +in ten"inta "e sta&ilire a ec,ili&rului term$"inamic intre cit$'lasma si
am&ient-. Or! 'entru ca re"istri&uirea i$nil$r sa (ie '$si&ila! se im'une ca mem&rana sa "etina
s'atii canaliculare 'rin care acestia sa se miste li&er in &aa le)il$r (iice +)ra"ienti-. Acestea
sint canalele i$nice transmem&ranare! cu un "iametru me"iu "e 8 O. Cum insa "istri&utia
asimetrica a i$nil$r NaH si MH 'e cele "$ua (ete ale mem&ranei )enereaa )ra"ienti cu ($rte
remarca&ile! 'entru 'astrarea starii electr$i$nice "e re'aus +PR- se im'une ca aceste canale
i$nice sa (ie inc,ise in inter#alul "e tim' in care nu se 'r$"uc #ariatii semni(icati#e ale
'arametril$r "e stare ai am&ientului. Se im'une "eci e*istenta unui mecanism 'rin care aceste
canale sa (ie inc,ise! atunci cin" nu e*ista #ariatii semni(icati#e ale 'arametril$r "e stare ai
am&ientului. Prin acelasi A$c al A5N-ului! Natura a )asit s$lutia "e a utilia t$t '$m'a "e
NaH-MH si in acest sc$'! c,iar "aca intr-$ m$"alitate in"irecta.
Ca $ricare celula eucari$ta! si neur$nul utilieaa in m$" "irect 'entru ne#$ile 'r$'rii
ener)ia c,imica (urniata "e ATP. Pentru eli&erarea unei cuante macr$er)ice "in ATP! $
enima s'eci(ica +ATP-aa- ru'e un ra"ical ($s($ric! eli&erin" ast(el cuanta necesara. Pentru
un n$u c$nsum! este necesara re(acerea ATP-ului "in A5P si P! re(acere care 'resu'une
c$nsum "e ener)ie. Aceasta este $&tinuta "in ar"erea i$nului HH -$&tinut 'rin "e,i"r$)enare
"in su&stantele alimentare- cu O 'r$#enit "in res'iratie. Se "e"uce ca ATP-ul nu se
c$nsuma. el se "es(ace si se re(ace!a"e#aratul ;c$m&usti&il< (iin" HH 'r$#eit "in su&stantele
alimentare. Cum! insa! numarul i$nil$r HH "in cit$'lasma este "e'en"ent "e acti#itatea
enimel$r s'eci(ice si! in c$nsecinta! el '$ate (i re)lat! iar numarul m$leculel$r "e O1 este
"e'en"ent "e 'resiunea lui 'artiala in aerul ins'irat care nu '$ate (i re)lata +(iin" un 'r$ces
'asi#-! a'ar "$ua '$si&ilitati. (ie sa se )eneree mai multi i$ni HH "ecit numarul at$mil$r "e
O 6a#in" in #e"ere ra'rtul "e 1 la 1 +H1O--! (ie sa a'ara mai multi at$mi "e O "ecit numarul
i$nil$r HH. 5aca numarul i$nil$r HH e*ce"e numarul at$mil$r O +res'ectin" ra'$rtul "e 1J1-!
a'are 'eric$lul aci"i(ierii cit$'lasmei! cu c$nsecinte ne)ati#e asu'ra acti#itatii catalitice a
enimel$r meta&$lice. 5aca! insa! numarul O1 e*ce"e numarul i$nil$r HH! atunci a'are
'eric$lul )enerarii "e 'er$*ii si ra"icali li&eri! care '$t "istru)e $ celula in cite#a minute.
Cum cel "e al "$ilea re'reinta un 'eric$l mult mai mare 'entru neur$n! acesta se a'ara si
'rin enimele s'eci(ice 'r$"uce! 'entru $rice e#entualitate! un e*ce"ent "e HH (ata "e
cantitatea "e O1. Cin" numarul mai mare al i$nil$r HH a(ecteaa ec,ili&rul aci"$&aic al
cit$'lasmei! atunci e*cesul "e HH tre&uie eliminat la e*teri$r +(ie- cel mai a"esea- 'rin
anti'$rtul NaHJHH! am$rsat "e '$m'a "e NaH-MH! care realieaa )ra"ientul s$"iului $rientat
s're interi$r si 'rin care se c$recteaa 'H-ul cit$'lasmei! (ie 'rin '$m'a "e 'r$t$ni! atunci
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite 12
cin" )ra"ientul "e s$"iu este insu(icient-. I$nii HH e*'ulati ramin atasati "e (ata e*terna a
mem&ranei (iin" atrasi "e electr$ne)ati#itatea (etei interne a acesteia. Incit! 'elicula "e lic,i"
"in intimitatea (etei e*terne a mem&ranei! in care se scal"a ca'etele e*terne ale su&unitatil$r
'r$teinel$r canal! #a a#ea un 'H aci". Cum 'r$teinele sint su&stante am($lite! ca'etele
e*terne ale su&unitatil$r 'r$teinel$r canal! a(late intr-un me"iu aci"! se #$r c$m'$rta ca
su&stante &aice! mni(estin" a(initate 'entru i$nii metalici cu caracter aci"! im'reuna cu care
#$r ($rma! 'rin c$$r"inare +nu 'rin #alenta-! c$m'lecsi $r)an$metalici. Cum i$nul CaHH "in
lic,i"ul e*tern este cel mai aci"! acesta #a (i le)at +'rin 1 'ina la 1F 'uncte "e li)an"are- "e
ca'etele e*terne ale 'r$teinel$r canal! inc,iin" ast(el )ura e*terna a acestuia! int$cmai ca un
ca'ac 'e )ura unei (intini. Iata! "eci! ca '$m'a! care realieaa )ra"ientul "e NaH $rientat
s're interi$rul neur$nului! (ace '$si&ila acti#area anti'$rtului NaHJHH si! 'rin aceasta
inc,i"erea canalel$r i$nice. Canalele i$nice (iin" inc,ise +starea "e re'aus a neur$nului-!
asimetria i$nica! realiata "e '$m'a! '$ate (i 'astrata. NaH e*t.-13F mEDJl% NaH int.1F mEDJl
iar MH e*t.1F mEDJl% MH int.11F mEDJl.
Nariatiile semni(icati#e ale 'arametril$r "e stare ai me"iului e*tern ca'a&ile sa
"etermine ru'erea le)aturil$r "intre CaHH si 'r$teine si! ast(el! sa "uca la "esc,i"erea
canalel$r i$nice! se numesc e*citanti +stimuli-. 5esc,i"erea canalel$r "e catre e*citanti se
'$ate realia (ie 'rin inlaturarea i$nil$r HH "e la (ata e*terna a mem&ranei +cim' cat$"ic!
su&stante &aice! cresterea (lui"itatii ($s($li'i"el$r mem&ranare! s$l#enti $r)anici-! (ie 'rin
mascarea c,imica a 'unctel$r "e li)an"are $(erite "e 'r$teine +neur$mesa)eri- sau 'rin
"e($rmarea )urii e*terne a canalel$r (ac$ri mecanici-. O #ariatie a 'arametril$r "e stare ai
am&ientului este semni(icati#a! a"ica are #al$are "e e*citant! numai atunci cin" '$ate 'r$#$ca
"esc,i"erea unui numar su(icient "e mare "e canale +a'r$*imati# 14F-! numit numar critic.
Prin "esc,i"erea numarului critic "e canale "e catre e*citant! lic,i"ul cit$'lasmatic
c$munica li&er cu cel interstitial si neur$nul ramine "esc$'erit in (ata le)il$r (iice ale
)ra"ientil$r "e c$ncentratie si electrici ai i$nil$r NaH si MH! care il im'in) s're ec,ili&ru
term$"inamic cu am&ientul. 5esi "imensiunile in stare ,i"ratata ale cel$r "$i i$ni sint net
in(eri$are "iametrului canalului! 'rimul care se #a "e'lasa #a (i i$nul NaH! intrucit 'entru el
am&ii )ra"ienti 6"e c$ncentratie si electric- sint $rientati in acelasi sens. "in e*teri$rul s're
interi$rul neur$nului. I$nul MH nu se '$ate "e'lasa 'rimul! intrucit cei "$i )ra"ienti care il
m$&ilieaa sint $rientati in sensuri $'use. cel "e c$ncentratie s're e*teri$r! cel electric s're
interi$r. Iata "e ce este (alsa a(irmatia "in literatura "e 'r$(il! care sustine ca su& actiunea
e*citantului mem&rana "e#ine &rusc ($arte 'ermea&ila 'entru NaH si im'ermea&ila 'entru
MH. In "eterminarea sensuril$r "e miscare ale cel$r "$i i$ni mem&rana nu are nici $
c$ntri&utie. A&ia "u'a 'atrun"erea i$nil$r NaH in cit$'lasma in &aa 'r$'riil$r )ra"ienti! ceea
ce "uce la in#ersarea "istri&utiei sarcinil$r! la e*teri$r raminin" i$nii Cl-! +'$tentialul
mem&ranar atin)in" H1F mN- se )enereaa c$n"itiile necesare si su(iciente iesirii in interstitiu
a i$nil$r MH! am&ii )ra"ienti (iin" acum $rientati in acelasi sens.s're e*teri$r. Aceste miscari
'asi#e ale cel$r "$i i$ni in cele "$ua sensuri "etermina $ m$"i(icare )ra#a a starii
electr$i$nice a mem&ranei! "e la -8F mN la H1F mN! m$"i(icare ce '$arta "numirea "e
'$tential "e actiune +PA- sau im'uls ner#$s. In &aa l$r! se tin"e s're ec,ili&ru term$"inamic
intre cele "$ua me"ii a(late "e $ 'arte si "e alta a mem&ranei si! 'rin aceasta! la m$artea
sistemului. Iata "e ce este nu numai 'lastica! ci si a"e#arata a(irmatia '$tri#it careia $rice
e*citatie este un 'rim 'as s're m$artea neur$nului:
5aca #$m c$nsi"era $ '$rtiune "in su'ra(ata mem&ranei neur$nale 'e care au ($st
"esc,ise "e catre e*citant canalele i$nice in numar critic si 'rin acestea! 'atrun"erea in neur$n
a i$nil$r NaH #a "etermina aici in#ersarea '$tentialului mem&ranar! atunci #$m a#ea $ $na
centrala electr$ne)ati#a +"at$rata 'reentei i$nil$r Cl-- inc$nAurata "e $ $na e*tinsa
electr$'$iti#a +electr$'$iti#itatea (iin" "ata "e 'reenta i$nil$r HH si NaH-. Cum sarcinile
"e semn c$ntrar se atra)! intre cele "$ua $ne se #$r e*ercita ($rtele electr$statice cun$scute.
sarcinile "e semn c$ntrar se atra) cu ($rte e)ale. Cl- #a atra)e NaH si HH "in Aur si in#ers!
($rtele "e atractie (iin" e)ale. 5esi ($rtele sint e)ale! electr$mi)rarea ra'i"a #a (i realiata "e
'urtat$rul "e sarcina cu "imensiunile cele mai re"use si m$&ilitatea cea mai ri"icata. i$nul
HH. Plecin" "in $nele 'eri(erice '$iti#e s're $na centrala ne)ati#a! "esi)ur! "e la $
"istanta '$tri#ita ($rtei cim'ului electr$ne)ati# "in $na centrala! la ni#elul acesteia #al$area
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite 13
'H-ului #a creste! caracterul &aic al 'r$teinel$r canal se #a re"uce si CaHH se #a "es'rin" "e
la )ura e*terna a canalel$r "in $na! lasin"u-le "esc,ise si 'ermitin" ca 'rin acestea sa se
miste li&er! in &aa )ra"ientil$r 'r$'rii! i$nii NaH si MH si sa )eneree aici un PA. Ast(el! 'rin
electr$mi)rarea i$nil$r HH "in 'eri(erie! "in a'r$a'e-in-a'r$a'e! se 'r$"uce $ 'r$'a)are
ra"iara a PA "e la l$cul actiunii e*citantului s're 'eri(erie! int$cmai cum se 'r$'a)a #alurile
'e un lac linistit atunci cin" aruncam in el $ 'iatra. In m$" i"entic se 'etrec lucrurile si atunci
cin" e#enimentul se 'r$"uce nu 'e $ su'ra(ata 'lana! ci cilin"rica +unele 'relun)iri a*$nale si
"en"ritice-. 5esi)ur! #itea 'r$'a)arii PA in acest m$" 'e 'relun)irile neur$nale este re"usa!
intrucit ea se realieaa cu 'asi marunti! "in a'r$a'e-in-a'r$a'e. Pentru a (i marita
c$nsi"era&il #itea "e 'r$'a)are a PA! 'relun)irea a*$nala sau "en"ritica este i$lata
se)mentar "e teaca "e mielina! electr$mi)rarea i$nil$r HH realiin"u-e acum 'rin salturi mari.
Esential este sa se retina ca 'r$'a)area PA! in"e'en"ent "e m$"alitate! este un 'r$ces ce
intereseaa e*clusi# (ata e*terna a mem&ranei neur$nale! aceasta intrucit sin)urul 'urtat$r "e
sarcina cu ma*ima m$&ilitate in s$lutiile a'$ase este i$nul HH. In c$nsecinta! i'$tea
'r$'a)arii 'rin micr$curentii Hermann +transmem&ranari- este (alsa.
Fa'tul ca! su& actiunea e*citantului! neur$nul este 'us in 'eric$l "e m$arte tre&uie
inter'retat c$rect. in acest m$"! neur$nul este $&li)at sa reacti$nee in m$" s'eci(ic!
;$'tiunea< (iin" e*clusa.
Test aut$e#aluare
Euesti$n 1 1F '$ints
Sa#e


Ca mecanism ,$me$staic! '$m'a "e NaH-MH asi)ura
a.
realiarea unui ec,ili&ru term$"inamic intre
cit$'lasma neur$nului si lic,i"ul interstitial

&. un anumit ra'$rt intre c$ncentratiile cit$'lasmatica
si interstitiala ale i$nil$r NaH si MH
c. un climat i$nic 'r$'ice acti#itatii catalitice ma*ime
a enimel$r meta&$lice
". anumite c$ncentratii ale i$nil$r NaH si MH in a(ara
neur$nului
Euesti$n
1
1F '$ints
Sa#e


Inc,i"erea canalel$r i$nice se realieaa 'rin
a.
le)area CaHH "e 'r$teinele canal 'rin le)aturi "e #alenta
&.
c$$r"inarea CaHH la ca'etele interne ale 'r$teinel$r canal
c.
c$$r"inarea CaHH la ca'etele e*terne ale 'r$teinel$r canal
".
le)area CaHH "e 'r$teinele canal in intre)ul l$r
Euesti$n
2
1F '$ints
Sa#e


La ni#elul mem&ranei neur$nale! e*citantul 'r$"uce! in m$" "irect
a. un im'uls ner#$s
&. "e'$lariarea neur$nului
c. "esc,i"erea canalel$r i$nice in numar critic
". )enerarea unui '$tential "e actiune
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite 14
CAP.=. NEURONUL 6 COMPONENTA A SISTEMULUI CI/ERNETIC
Lim&aAul neur$nal se &aeaa 'e sistemul &inar! ;cu#intele< (iin" ($rmate "in
trenuri "e '$tentiale "e actiune. In a(ara un$r asemenea ansam&luri +trenuri-! un PA
i$lat nu are semni(icatie. Lim&aAul este )enerat 'rintr-$ sinta*a m$"ulara! nu ri)i"a!
in &aa 'r$cesel$r "e c$"i(icare ce au l$c atit la ni#elul mem&ranei c$r'ului celular al
neur$nului +cu sau (ara c$ntri&utia "en"ritel$r-! cit si la ni#elul intrarii 'e a*$n.
5aca 'e c$r'ul celular +cu sau (ara "en"rite- al unui sin)ur neur$n "escarca
neur$mesa)eri un numar mare +'ina la 8 FFF- "e &ut$ni a*$nali ai alt$r neur$ni!
atunci nu 'utem #$r&i "es're $ anumita #al$are a PR 'e t$ata su'ra(ata mem&ranei.
Aceasta intrucit este im'$si&il ca t$ate cele cite#a mii "e sina'se sa se a(le in aceiasi
stare (uncti$nala. In c$nsecinta! mem&rana unui asemenea c$r' celular #a a#ea t$t
atitea '$rtiuni cu PR "e #al$ri "i(erite! cite sina'se 'rimeste! (ara a e*clu"e
'$si&ilitatea ca "$ua sau mai multe '$rtiuni sa "etina! la un m$ment "at! aceleasi
#al$ri. Cun$scin" ca e*cita&ilitatea este $ marime in#ers 'r$'$rti$nala cu #al$area PR
+a"mitin" ca celelalte #aria&ile "e care "e'in"e e*cita&ilitatea nu inter#in-! "es're un
asemenea neur$n nu 'utem a(irma ca! la un m$ment "at! are e*cia&ilitatea "e #al$area
I 'e intrea)a su'ra(ata a mem&ranei c$r'ului celular. 5aca #$m c$nsi"era ca "in
multimea "e sina'se ce "escarca 'e acest neur$n! una este '$iti$nata la '$lul $'us
c$nului "e emer)enta al a*$nului si la ni#elul ei se "escarca neur$mesa)er in cantitate
su(icienta 'entru a "esc,i"e numarul critic "e canale i$nice! atunci PA )enerat in
c$nsecinta se #a 'r$'a)a 'e su'ra(ata c$r'ului celular nu ca $ un"a circum(erentiala
c$ntinua! ci "u'a $ un"a sinu$asa! c,iar intreru'ta "in-l$c-in-l$c! sinu$itatile a#in"
nu numai am'litu"ini +este #$r&a "es're '$tentialele "e actiune care le c$m'un-! ci si
#itee "e 'r$'a)are "i(erite! (unctie "e ni#elurile e*cita&ilitatii 'e miile "e '$rtiuni
mem&ranare c$res'unat$are cel$r cite#a mii "e sina'se. Pe '$rtiunile mem&ranei
un"e e*cita&ilitatea este ($arte re"usa +PR mari- 'r$'a)area este &l$cata si un"a
sinu$asa intreru'ta. 5in aceste m$ti#e! la ni#elul c$nului "e emer)enta al a*$nului nu
#a aAun)e un sin)ur PA! ci $ multime cu am'litu"ini "i(erite si la inter#ale "i(erite. Ca
la c$nul "e emer)enta aAun) succesi# '$tentiale "e actiune "istincte sau ca mem&rana
acestei $ne restrinse se a(la intr-$ c$ntinua stare "e "e'$lariare cu am'litu"ine
#aria&ila in acel inter#al "e tim' este $ c,estiune ce nu sc,im&a cu nimic esenta
'r$&lemei.
5aca la ni#elul mem&ranei c$r'ului celular e*ista $ multime "e $ne cu
e*cita&ilitati "i(erite "in caua numarului mare "e sina'se! la ni#elul tutur$r )ituiril$r
Ran#ier! un"e nu e*ista sina'se! mem&rana a*$nului #a "etine aceiasi #al$are a PR si!
"eci! aceeasi e*cita&ilitate. Pentru ca un PA! "in multimea cel$r aAunse succesi# la
c$nul "e emer)enta! sa '$ata "isl$ca 'r$t$nii "e la ni#elul 'rimului n$" Ran#ier si
ast(el sa intre 'e a*$n! el tre&uie sa ai&a ($rta necesara 'entru aceasta! a"ica $
am'litu"ine 'ra).Incit! "istanta 'rimului n$" Ran#ier (ata "e c$nul "e emer)enta se
c$nstitue intr-un (iltru +similar unui c$n#ert$r anal)ic- care 'ermite intrarea 'e a*$n
numai a acel$r PA care "e'asesc #al$area 'ra) a am'litu"inii! cele cu am'litu"ine
mai re"usa (iin" ine(iciente. Cum PR are aceiasi #al$are 'e t$ata lun)imea a*$nului!
am'litu"inea '$tentialel$r "e actiune #a (i e)ala +ne)liAin" "ecrementul- la t$ate
n$"urile Ran#ier. 5at$rita acestui (a't! 'e a*$n #a intra un tren "e '$tentiale "e
actiune cu aceeasi am'litu"ine! "ar situate la inter#ale "e tim' "i(erite unul "e altul.
Iata m$ti#ele 'entru care 'utem a(irma ca la ni#elul mem&ranei c$r'ului celular! un"e
e*cita&ilitatea este "i(erita "e la $ $na la alta! c$"i(icarea se realieaa intr-$
m$"alitate c$ntinuu anal$)a! a"ica in($rmatia este 'urtata "e am'litu"inea #aria&ila a
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite 1=
'$tentialel$r "e actiune! iar la ni#elul canalului 'urtat$r! "ata (iin" "istanta "intre
c$nul "e emer)enta si 'rimul n$" Ran#ier! si "at$rita uni($rmitatii PR la t$ate
n$"urile! c$"i(icarea se realieaa intr-$ m$"alitate "iscret anal$)a +cu 'ra)-!
in($rmatia (iin" 'urtata "e 'eri$a"a +nu "e (rec#enta! intrucit nu e*ista $ (rec#enta
'urtat$are c$nstanta-. Incit! la ca'atul "istal al a*$nului #a aAun)e un )ru'aA +tren- "e
'$tentiale "e actiune cu aceiasi am'litu"ine! "ar situate la inter#ale "e tim' "i(erite
+'eri$a"e-! in tim'ul inter#alului '$tentialul mem&ranar re#enin" la #al$area "e
re'aus.
Sa c$nsi"eram! ar&itrar! $ "urata "e tim' "e 1F ms! tim' in care! te$retic! 'e
a*$n ar 'utea intra un )ru'aA +tren- "e 1F '$tentiale "e actiune! (ara inter#ale "e tim'
+'eri$a"e- intre ele! "aca luam in c$nsi"erare (a'tul ca "urata unui PA +e*cluin"
'$st'$tentialul ne)ati#- este "e 1 ms. In realitate insa! 'e a*$n intra "$ar = '$tentiale
"e actiune! care! insa! se succe" in tim' ast(el. 'rimul! la m$mentul TP! a"ica in
'rimele 1 ms! al "$ilea la 1 ms "u'a 'rimul! al treilea la 3 ms "u'a cel "e al "$ilea! 3
si 4! (ara inter#ale intre ele! iar ultimul la 1 ms "u'a cel "in urma. C$n#enin" ca
atunci cin" are l$c un PA este 5A +a"ica 1-! iar in inter#alele "e tim' "e cite 1 ms!
cin" ar 'utea a#ea l$c '$tentiale "e actiune! "ar ele nu se 'r$"uc! este NU +a"ica F-!
ansam&lul +trenul- "$&in"este urmat$area c$n(i)uratie. 1F1FF111F1! c$n(i)uratie care
are $ anumita semni(icatie! un anumit inteles.
5ec$"i(icarea semnalel$r la '$lul "e iesire al a*$nului +&ut$nii terminali-!
a"ica trans(erul in($rmatiei "e 'e su'$rtul electr$i$nic +trenurile "e '$tentiale "e
actiune- 'e su'$rtul c,imic +neur$mesa)erul-! se realieaa la ni#elul sina'sei! cea
mai "inamica ($rmatiune a circuitel$r neur$nale in 'lan (uncti$nal si cea mai
im'$rtanta in "esci(rarea 'r$cesel$r 'si,ice.
Neiculele "e "imensiuni "i(erite si c$ntinin" un numar c$res'unat$r "e
m$lecule "e neur$mesa)eri! au mem&rana similara cu cea a neur$nului! (iin"
incarcata electr$i$nic ne)ati# 'e (ata cit$'lasmatica! int$cmai ca si mem&rana
&ut$nului a*$nal terminal. 5in acest m$ti#! cin" &ut$nul terminal se a(la in stare "e
re'aus +canalele i$nice (iin" inc,ise- si 'e (ata sa cit$'lasmatica este incarcat
electr$ne)ati#! #eiculele cu neur$mesa)eri sint res'inse electr$static si sint tinute la
"istanta "e (ata interna a mem&ranei acestuia. In m$mentul in care! insa! la &ut$nul
terminal al a*$nului aAun)e un tren "e '$tentiale "e actiune! starea electr$i$nica a
mem&ranei sale se in#erseaa +"e#ine '$iti#a 'e (ata cit$'lasmatica- si! ast(el!
#eiculele incarcate electr$ne)ati# #$r (i atrase electr$static "e aceasta. In tim'ul
starii "e'$lariate a mem&ranei &ut$nului terminal! 'rin canalele "esc,ise 'atrun"! "in
(anta sina'tica! nu numai i$nii NaH! ci si i$nii "e CaHH! care! 'rin li)an"area
'r$teinel$r a(late 'e cele "$ua mem&rane! anc$reaa #eiculele cu neur$mesa)eri "e
(ata cit$'lasmatica a mem&ranei &ut$nului un tim' su(icient 'entru ca ($s($li'i"ele
"in cele "$ua mem&rane sa se 'una unele in c$ntinuarea cel$rlalte! )enerin" ast(el $
"esc,i"ere a #eiculei s're (anta sina'tica. In aceste c$n"itii! m$leculele "e
neur$mesa)er '$t "i(ua! in &aa )ra"ientului "e c$ncentratie! s're mem&rana
'$stsina'tica! un"e se #$r le)a stere$s'eci(ic "e 'r$teinele rece't$r a(late 'e aceasta.
Le)area neur$mesa)erului "e rece't$rii s'eci(ici #a "etermina "esc,i"erea canalel$r
i$nice 'e mem&rana '$stsina'tica si! in c$nsecinta! #a )enera '$tentiale "e actiune in
numar si am'litu"ini "e'en"ente "e cantitatea "e neur$mesa)er eli&erata in (anta
sina'tica. Aceasta cantitate #a (i "e'en"enta "e "urata starii "e'$lariate a mem&ranei
&ut$nului. 5aca la &ut$nul terminal #a aAun)e un sin)ur PA! atunci starea "e'$lariata
a mem&ranei acestuia #a "ura 1 ms si #a (i atrasa electr$static #eicula cea mai mica
si cea mai a'r$'iata "e mem&rana &ut$nului% "aca #a aAun)e aici un )ru'aA "e trei PA!
(ara inter#al intre ele! atunci mem&rana &ut$nului #a ramine "'$lariata un inter#al "e
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite 1C
tim' "e = ms +2*1 ms-! tim' in care mai multe #eicule mici sau una mai mare #$r
a#ea ra)aul sa se atasee electr$staic "e mem&rana &ut$nului si! ast(el! sa eli&eree $
cantitate mai mare "e neur$mesa)er. In aceste 'r$cese c$nsta "ec$"i(icarea sau
trans(erul in($rmatiei "e 'e su'$rtul electr$i$nic +PA- 'e cel c,imic +neur$mesa)er-.
5u'a cum &ine s-a inteles! atit in intretinerea PR! in )enerarea PA! in
'r$'a)area acestuia! cit si in eli&erarea neur$mes)erului la ni#el sina'tic! $
im'$rtanta ca'itala $ "etine starea canalel$r i$nice. La $ 'ri#ire su'er(iciala! canalul
i$nic 'reinta "$ua stari. inc,isa si "esc,isa. Pastrin" acest 'lan su'er(icial! 'utem
c$m'ara canalul i$nic cu circuitul &ista&il "in sistemele electr$nice +ci&ernetice-! care
si el se '$ate a(la! in m$mente "i(erite! in una "in aceste "$ua stari. Putem c$m'ara!
"ar nu 'utem i"enti(ica. 5aca circuitul &ista&il (iic '$ate trece "e la starea inc,is la
starea "esc,is si in#ers! su& im'actul un$r #al$ri "iscrete ale tensiunii electrice "in
sistem! canalul i$nic se c$m'$rta cu t$tul alt(el. In 'rimul rin"! tre&uie 'reciat (a'tul
ca! s're "e$se&ire "e sistemul (iic! trecerea canalului i$nic "e la $ stare la alta se
realieaa la im'actul un$r #al$ri "i(erite ale 'arametril$r "e stare "in sistem! (unctie
"e circumstante. In al "$ilea rin"! canalul i$nic 'reinta $ sin)ura stare "esc,isa!
'r$#$cata "e #al$ri "i(erite ale (act$ril$r "e in(luenta si! in al treilea rin"! starea
inc,isa este multi'la! t$cmai 'rin aceea ca "etine )ra"e "e (ermitate a inc,i"erii
"i(erite! (unctie! "e asemenea! "e circumstante. Ast(el! 'utem a(irma ca! s're
"e$se&ire "e circuitul (iic &ista&il! canalul i$nic 'reinta $ stare "esc,isa si mai
multe stari inc,ise +"eterminate "e )ra"ul "e (ermitate al inc,i"erii-! starea "esc,isa!
la rin"ul ei! 'utin" (i "eterminata "e #al$ri "i(erite ale stimulil$r s'eci(ici +(act$ril$r
"e in(luenta-. Pe scurt! se '$ate a(irma ca "i(erenta "intre circuitul &ista&il (iic si
canalul i$nic mem&ranar rei"a in aceea ca! in #reme ce 'rimul re'reinta un
"is'$iti# cu (uncti$nare la 'arametrii "iscreti! cel "e al "$ilea re'reinta un
"is'$iti# cu (uncti$nare la 'arametrii #aria&ili! (unctie "e circumstante. Cel "intii
este un "is'$iti# static! cel "e al "$ilea 6 unul m$"ular. Su'eri$ritatea celui "in urma
nu mai necesita alte ar)umente:
CAP.C. ARCUL REFLEI CA SISTEM CI/ERNETIC
P$arta "e intrare a in($rmatiil$r +cim'ul rece't$r- nu realieaa c$n#ersia ener)iei
stimulului +(iica sau c,imica- in ;ener)ie ner#$asa< +'$tentiale "e actiune-! asa cum
inca se mai cre"e. Er$area 'r$#ine "in (a'tul ca nu se (ace "istinctia necesara intre
caua e(icienta +cea care 'r$"uce un (en$men- si caua "eclansat$are +cea care (ace
'$si&ila actiunea celei "intii-. Un e*em'lu su)esti# in acest sens este 'lecarea
)l$ntului "in arma! a carei caua e(icienta este re'reentata "e 'resiunea )ael$r "in
tu&ul cartusului! t$ate celelalte actiuni! "es(asurate intr-$ anue succesiune +a'asarea
'e tra)aci! eli&erarea cuiului 'ercut$r! l$#irea ca'sei! a'rin"erea acesteia! a'rin"erea
'ul&erii "in tu&-! (iin" caue "eclansat$are! care (ac '$si&ila actiunea cauei e(iciente.
5esi)ur! a'asarea 'e tra)aci este caua e(icienta a eli&erarii cuiului 'ercut$r! "ar nu a
'lecarii )l$ntului "in arma. Similar! actiunea stimulului asu'ra celulel$r rece't$are nu
este caua e(icienta a )enerarii '$tentialel$r "e actiune! ci una "eclansat$are! intrucit
stimulul nu are "ecit r$lul "e a "esc,i"e canalele i$nice! nimic mai mult: O"ata ce
canalele au ($st "esc,ise! ($rtele 'ree*istente ale )ra"ientil$r electr$c,imici ai i$nil$r
NaH si MH! care 'ina in acest m$ment! "esi 'reente! nu isi 'uteau (ace e(ectul!
canalele (iin" inc,ise! au cim' li&er "e actiune in calitate "e caue e(iciente ale
)enerarii '$tentialel$r "e actiune.
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite 18
5esi la ni#elul tutur$r cim'uril$r rece't$are stimulii! in calitatea l$r "e caue
"eclansat$are in ra'$rt cu )enerarea '$tentialel$r "e actiune! nu (ac "ecit sa "etermine
"esc,i"erea canalel$r i$nice ale acest$r ($rmatiuni! e*istenta "i#ersitatii stimulil$r
semni(icati#i 'entru $r)anism a im'us s'ecialiarea rece't$ril$r +'). 83-89-! 'rin
aceea ca (iecare ti' este susce'ti&il "e a-si "esc,i"e canalele la im'actul cu $ anumita
($rma "e ener)ie a stimulului. retina 6la ener)ia electr$ma)netica "intr-un anumit
s'ectru "e (rec#ente! $r)anul lui C$rti 6 la ener)ia mecanica #i&rat$rie etc. Aceasta nu
inseamna ca "aca! 'rin m$"alitati nes'eci(ice +alte ($rme "e ener)ie-! canalele unui
anumit rece't$r '$t (i "esc,ise nu a'ar '$tentiale "e actiune +"esi)ur! nec$"i(icate-.
Ca e*em'lu. la im'actul cu ener)ia mecanica +$ l$#itura 'uternica in $na-! retina 6
"esi s'ecialiata 'entru ener)ia electr$ma)netica- )enereaa '$tentiale "e actiune
+;stele #eri<-.
Canalul 'urtat$r "e in($rmatie +calea a(erenta "irecta- tre&uie sa mani(este
inalta (i"elitate (ata "e centrul ner#$s. Orice imi*tiune in transmiterea in($rmatiil$r
are "arul sa "ist$rsi$nee semnalul si sa "uca la a'aritia unr c$meni s're e(ect$r
nea"ec#ate. T$cmai "in acest m$ti#! 'r$t$neur$nul +neur$nul seniti#- nu 'rimeste
sina'se 'e c$r'ul celular.
Centrul ner#$s 'relucreaa +'r$ceseaa-! (unctie "e '$itia 'e care $ $cu'a in
ca"rul arcului re(le* c$m'e* +su'raelementar-! un numar #aria&il "e in($rmatii
'rimite "e la "$ua sau mai multe cim'uri rece't$are. Pr$cesarea in($rmatiil$r se (ace
atit in &aa intensitatii! cit si a semni(icatiei "e m$ment si )ra"ului "e n$utate.
Calea e(erenta este un canal 'urtat$r "e semnale-c$meni +PA- similar cu cel
'urtat$r "e in($rmatie. 5i(erit "e acesta este (a'tul ca (i"elitatea 'e acest canal este
relati#a +cu re(erire la in($rmatiile "e la intrare 'e cim'ul rece't$r-! t$cmai intrucit
semnalele-c$meni reulta 6cantitati# si calitati#- "intr-un 'r$ces c$m'le* "e
'r$cesare la ni#elul centrului.
E(ect$rii +musculatura sc,eletica si cea nete"a! )lan"e! tesutul n$"al
mi$car"ic! "ar nu si (i&rele musculare car"iace in"i#i"uale! care nu au iner#atie
"irecta- au un anume )ra" "e li&ertate (ata "e c$meni. Ei '$t sa ras'un"a la $
c$man"a "e $ anume #al$are (ie c$rect! (ie mai 'uternic sau mai sla&! (unctie "e
starea lui "e m$ment! "e circumstantele $(erite "e me"iul intern al $r)anismului etc.
Reulta ca e(ect$rul '$ate sa ras'un"a c$rect numai in 22Q "in c$meni si er$nat la
==Q. Or! $ asemenea stare "e lucruri nu '$ate (i c$m'ati&ila cu #iata $r)anismulu.
5in acest m$ti#! se im'une ca in ==Q "in cauri! centrul sa inter#ina cu n$i c$meni
c$rect$are! 'entru a a"uce ras'unsul e(ect$rului la 'arametrii $'timi. 5ar! inter#entia
c$rect$are a centrului 'resu'une! inainte "e t$ate! ca acesta sa a(le "es're m$"ul cum
a ras'uns e(ect$rul. 5e aici necesitatea a(erentatiei in#erse +"ins're e(ect s're centru-.
Numer$si aut$ri atri&uie a(erentatiei in#erse "enumirea "e ;(ee" &ac0<! ceea ce este
inc$rect! intrucit (ee" &ac0-ul este "$ar 'rinci'iul "e (uncti$nare! &aat 'e e*istenta
a(erentatiei in#erse! care este $ cale anat$mica a arcului re(le*. Sa e*em'li(icam cu un
scenariu. 5aca cine#a isi 'r$'une ca 'e $ 'laAa nete"a "e nisi' ume" sa lase urme "e
'asi a"inci "e 2 cm! nu are alta '$si&ilitate "ecit sa acti$nee! (acin" citi#a 'asi! si sa
'ri#easca ina'$i +(ee" &ac0- 'entru e#aluarea reultatului. "aca urmele sint 'rea
a"inci! in c$ntinuare #a a'asa mai 'utin! "aca sint su'er(iciale #a a'asa mai mult! iar
"aca sint "e 2 cm #a a'asa (ara m$"i(icari. Iata ca 'rinci'iul (ee" &ac0 im'lica
succesiunea. actiune-er$are-reusita.
In e*istenta c$ncreta! insa! a'ar si alt(el "e situatii in care re$l#area nu se mai
'$ate &aa 'e 'rinci'iul (ee" &ac0. 5aca cine#a isi 'r$'une sa sara 'este un sant
($arte a"inc! "ar nu ($arte lat! a'licin" 'rinci'iul (ee" &ac0 risca +==Q- sa nu mai ai&a
'$si&ilitatea c$rectarii. S$lutia este l$)ica. inainte "e a acti$na! 'ers$ana se #a
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite 19
in($rma cu 'ri#ire la latimea santului! la starea terenului "in Aur! la incaltamintea
'urtata +cu mai mare sau mai mica a"erenta la teren-! #a (ace a'el la mem$rie +a mai
sarit in trecut! c,iar "aca nu un sant- etc. Cule)erea acest$r in($rmatii inseamna
cun$astere% "aca ea a ($st c$recta si c$m'leta! actiunea #a (i $ reusita si)ura.
Succesiunea "e 'rinci'iu in acest ca a ($st. cun$astere-actiune-reusita% acesta este
'rinci'iul (ee" &e($re +se intilneste si la animale! nu numai la (iinta rati$nala-.
In literatura "e s'ecialitate se a(irma e*istenta sistemulu ner#$s central si a
sistemului ner#$s 'eri(eric! a sistemului ner#$s s$matic si #e)etati#! a sistemului
ner#$s si a analiat$ril$r etc. Ar)umentele care se a"uc in s'riAinul un$r asemenea
"i#iari sint c$nsi"erate! "e cele mai multe $ri! "e $r"in "i"actic! ar)umente in care
n$i nu numai ca nu cre"em! ci le c$nsi"eram c,iar '$tri#nice intele)erii c$recte a
sistemului inte)rat$r..A"e#arul este ca e*ista "$ar sistem ner#$s! unic si in"i#ii&il:
In a(ara $ricarei tentati#e "e "i#iare! a(irmam ca acest sistem unitar realieaa
inte)rarea utiliin" "$ua ni#eluri "e "eciie. unul elementar si unul su'raelementar!
unitatea l$r (iin" su&liniata! 'rintre altele! "e (a'tul ca cel "intii este 'arte inte)ranta
"in cel "e al "$ilea si "e realitatea ca am&ele ni#eluri $'ereaa in sluA&a inte)rarii in
&aa aceluiasi mecanism 6 actul re(le*. Sa ne e*'licam 'rintr-un e*em'lu. Cin"
#eica urinara se incarca cu urina in cantitate su(icienta 'entru ca 'e 'eretii ei sa se
e*ercite $ 'resiune ,i"r$statica semni(icati#a! rece't$rii +"en"rite li&ere! ca
mecan$rece't$ri- "e la acest ni#el in($rmeaa centrii 'r$*imi "in ma"u#a l$m&$-
sacrata +'rimul ni#el "e "eciie- si acestia #$r "a c$meni "e )$lire a reer#$rului!
in"e'en"ent "e situatia in care se a(la su&iectul. 'e stra"a! in camera! im&racat etc.
Asemenea c$meni sint nu numai e*'lica&ile! ci si c$recte "in 'ers'ecti#a 'rimului
ni#el "e "eciie. ma"u#a s'inarii. Antr$'$m$r(ic #$r&in". "e un"e sa stie ma"u#a ca
in"i#i"ul se a(la intr-$ circumstanta a"ec#ata sau nea"ec#ata actului (ii$l$)ic al
mictiuniiG Ma"u#a nu 'rimeste in($rmatii "e la rece't$rul #iual. Iata "e ce se im'une
in m$" im'eri$s necesitatea unui al "$ilea ni#el "e "eciie +sc$arta cere&rala-! mai
c$m'etent in asemenea situatii nu 'entru ca este ($rmat "in neur$ni mai )r$a#i "ecit
ma"u#a! ci 'entru sim'lul m$ti# ca acesta! s're "e$se&ire "e cel "intii! 'rimeste
in($rmatii +'rin interme"iul centril$r "e 'rima "eciie- "e la t$ate cim'urile
rece't$are! (ara e*ce'tie! inclusi# "e la 'eretii #eicii urinare si "e la retina
+c$nte*tual- si '$ate trimite c$meni c$rect$are la $ricare e(ect$r "in $r)anism. Incit!
cel "e al "$ilea ni#el "e "eciie #a inter#eni! 'rin c$meni c$rect$are! re)lementin"
situatia. satis(acerea necesitatii (ii$l$)ice la m$mentul si in c$n"itiile
c$res'unat$are. Preciam ca sistemul ner#$s! a*ial sau scalari($rm +ne#erte&rate-!
$'ereaa t$t 'rin inter#entia a "$ua ni#eluri "e "eciie! c,iar "aca nu e*ista inca
sc$arta cere&rala! cel "e al "$ilea (iin" re'reentat "e )an)li$nii cere&r$ii +la
ne#erte&rate- sau "e talamus +la #erte&ratele in(eri$are! 'ina la &atracieni! "e la care
ince'e "e#$ltarea c$rte*ului cere&ral-.
Test aut$e#aluare
Euesti$n 1 F '$ints
Sa#e


C$nsecinta actiunii stimulului asu'ra rece't$rului c$nsta in.
a. )enerarea unui PA
&. "esc,i"erea canalel$r i$nice
c. "e'$lariare
". 'r$'a)area PA
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite 1F
Euesti$n
1
F '$ints
Sa#e


A(erentatia in#ersa a arcului re(le*.
a. anuleaa '$si&ilitatea a'aritiei er$ril$r in ras'uns
&. 'ermite inter#entia c$rect$are a centrului in ca "e
er$are
c. "a '$si&ilitatea e(ect$rului sa ras'un"a c$rect "e la
'rima stimulare
". c$nstituie (ee" &ac0-ul
CAP.8. RELATII INTERNEURONALE IN CA5RUL ARCURILOR REFLEIE
Relatiile interneur$nale 'rinci'ale sint cele sina'tice. Ele sint strict l$caliate
'e neur$ni si au un inalt )ra" "e s'eci(icitate. Aceasta s'eci(icitate reulta "in (a'tul
ca neur$mesa)erul eli&erat "in &ut$nii sina'tici se lea)a 'rin stere$s'eci(icitate
+'$tri#ire )e$metrica! 'recum c,eia in &r$asca- "e rece't$rii c$res'unat$ri a(lati 'e
(ata e*terna a mem&ranel$r '$stsina'tice. Fiecare neur$mesa)er are rece't$ri 'r$'rii!
ast(el incit! s're e*em'lu! acetilc$lina nu se '$ate le)a "e rece't$rii a"renalinei si nici
in#ers. 5u'a cum s-a mai 'reciat! sina'sa este ($rmatiuea cu cel mai 'r$nuntat
caracter "inamic. Neur$mesa)erii '$t sa (ie e*citat$ri +acetilc$lina! a"renalina!
ser$t$nina etc.-! atunci cin" actiunea l$r "etermina "esc,i"erea canalel$r i$nice sau
in,i&it$ri +aci"ul )amaamin$&utiric 6GA/A- si )licina-! atunci cin" actiunea l$r
"etermina inc,i"erea mai (erma a canalel$r i$nice.
Prin relatii sina'tice! neur$nii ce intra in alcatuirea arcuril$r re(le*e realieaa
circuite mai mult sau mai 'utin c$m'le*e +lineare! "i#er)ente! c$n#er)ente!
re#er&erante! sau c$m&inatii intre acestea-. 5at$rita relatiil$r multi'le realiate "e
neur$nii "e as$ciatie! arcurile re(le*e su'raelementare "e#in m$"ulare +isi sc,im&a
traiectele in (unctie "e circumstante. la unul si acelasi stimul se '$t $&tine! "e la un
m$ment la altul! ras'unsuri "i(erite-! s're "e$se&ire "e arcurile re(le*e elementare
+acestea se inc,i" la ni#eluri su&c$rticale si sint ($rmate "in 3 neur$ni- care sint
sta&ile si asi)ura ras'unsuri stan"ar"iate. C$nsumul "e tim' necesar realiarii unui
act re(le* este "irect 'r$'$rti$nal cu numarul "e sina'se "in circuitele ce ($rmeaa
arcul +stan"ar"iat sau m$"ular-.
Relatiile n$nsina'tice! &aate 'e inter#entia ci&erninel$r si 'e actiunea ($rtel$r
(iice +ira"ierea e*cita&ilitatii! 'rin electr$mi)rarea i$nil$r HH- si (ii$l$)ice
+c$ncentrarea e*cita&ilitatii! 'rin '$m'ele "e NaH-MH-! sint nes'eci(ice! "ar e*trem
"e im'$rtante in ca"rul sistemului ner#$s.
5e $ im'$rtanta c$#irsit$are sint relatiile n$nsina'tice care au la &aa
ira"ierea e*cita&ilitatii in centrii ner#$si. Sa ne ima)inam $ $na restrinsa "in sc$arta
cere&rala care a ($st stimulata +($car "e e*citatie- "e caile ascen"ente s'eci(ice #enite
"e la un anumit cim' rece't$r! s're e*em'lu! cel au"iti#. Ne$r$nii "e'$lariati +la
(inele (aei ascen"ente a PA- "in aceasta $na #$r a#ea 'e (ata e*terna sarcini
ne)ati#e 'urtate "e i$nii Cl-! in tim' ce neur$nii "in Aur! a(lati in stare "e re'aus
+canalele i$nice inc,ise-! #$r a#ea la e*teri$r sarcini ne)ati#e 'urtate "e i$nii HH si
i$nii NaH. I$nii 'urtat$ri "e sarcini electrice "e semn $'us se atra) cu ($rte
electr$statice reci'r$c e)ale. Cum "intre acesti 'urtat$ri "e sarcina +Cl-! NaH si HH-!
cel mai mic si mai m$&il este i$nul HH +in s$lutiile '$ase nee*istin" electr$ni li&eri-!
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite 11
acesta se #a "e'lasa "in $nele '$iti#e ale sc$artei s're $na ne)ati#a +($car-.
Cim'ul electr$ne)ati# )enerat "e i$nii Cl- "in ($car se e*ercita la in(init! "ar ($rta lui
sca"e cu 'atratul "istantei. 5in acest m$ti#! numarul i$nil$r HH "isl$cati "e 'e (ata
e*terna a neur$nil$r "in $nele '$iti#e "in Aur #a (i cu atit mai mare cu cit neur$nii
#$r (i mai a'r$a'e "e ($car. Plecarea i$nil$r HH "e 'e (etele e*terne ale neur$nil$r "in
a(ara ($carului #a "etermina "esc,i"erea unui numar su&critic "e canale i$nice! cu atit
mai mare cu cit neur$nii sint mai a'r$a'e "e ($car. Prin canalele i$nce ast(el "esc,ise
#$r 'atrun"e in acei neur$ni i$nii NaH! re"ucin" #al$area PR si s'$rin" c$res'unat$r
e*cita&ilitatea acest$ra +cu atit mai mult cu cit ne$r$nii sint mai a'r$a'e "e ($car-.
5aca aceleasi 'r$cese au l$c intr-un alt ($car 'e sc$arta! s're e*em'lu in $na
"i)esti#a! c$nsecintele #$r (i i"entice. 5aca la un ciine! stimulam ($carul au"iti#
+sunetul unei s$nerii- si ime"iat 'e cel "i)esti# +$ &ucatica "e carne- si lasam cei "$i
stimuli sa acti$nee c$nc$mitent un inter#al +scurt- "e tim'! atunci ira"ierea
e*cita&ilitatii se #a 'r$"uce c$nc$mitent "ins're cele "$ua ($care! sumin"u-Bi e(ectele
asu'ra e*cita&ilitatii 'e neur$nii a(lati 'e linia "rea'ta "intre cele "$ua ($care.
Re'etin" as$cierea cel$r "$i stimuli "e mai multe $ri! neur$nii a car$r e*cita&ilitate a
s'$rit cel mai mult! 'rin sumarea e(ectel$r ira"ierii "in cele "$ua ($care! #$r 'astra un
tim' +$ ($rma "e mem$rare- $ e*cita&ilitate mai ri"icata "ecit ceilalti neur$ni "in
'reaAma. Ast(el! la un m$ment "at! 'rin stimularea "$ar a ($carului au"iti# ira"ierea
nu se #a mai 'r$"uce ra"iar! ci 're(erential 'e neur$nii cu e*cita&ilitatea mai mare!
a"ica 'e linia ce uneste cele "$ua ($care. Cin" aceasta ira"iere 're(erentiala #a aAun)e
la ($carul "i)esti#! #a "etermina aici "esc,i"erea canalel$r i$nice in numar critic!
a'aritia "e '$tentiale "e actiune si )enerarea unui ras'uns s'eci(ic celuilalt stimul
+,rana-! "esi actiunea lui nu s-a 'r$"us. C$n"itia esentiala ce se im'une este ca
ira"ierea 're(erentiala! $&tinuta "u'a re'etarea as$cierii! care "etine $ sla&a 'utere "e
i(luenta la $ asemenea "istanta! sa se "$#e"easca in stare "e a "esc,i"e numarul critic
"e canale in ($carul "i)esti#. Sin)ura m$"alitate "e a satis(ace aceasta c$n"itie! este
ca neur$nii "in ($carul "i)esti# sa "etina! inainte "e e*'eriment +as$ciere-! $
e*cita&ilitate ri"icata! a"ica sa ai&a "eAa canale i$nice "esc,ise intr-un numar a'r$'iat
"e numarul critic! incit 'utinele canale 'e care le #a 'utea "esc,i"e ira"ierea
're(erentiala "u'a re'etarea as$cierii sa "uca la atin)erea numarului critic.
E*cita&ilitatea ri"icata in ($carul "i)esti# se realieaa 'rin &$m&ar"area neur$nil$r
"in aceasta $na cu semnale #enite "e la anumite cim'uri rece't$are. "in 'eretii
st$macului! care in($rmeaa centrul ca este )$l! "in $nele re(le*$)ene! care
in($rmeaa ca in 'lasma a scaut c$ncentratiile nutrientil$r. Ast(el se e*'lica
necesitatea ca animalul! inainte "e e*'eriment! sa (ie (laminit. Aceasta este e*'licatia
mecanismului c$n"iti$narii 'a#l$#iene! cel 'utin in 'rima ei eta'a. C$n"iti$narea
s0inneriana +$'erati$nala- nu este altce#a! ea nu a"uce nimic n$u! ci sc,im&a "$ar
c$te*tul e*'erimental.
In acelasi m$" se e*'lica si alte 'r$cese la ni#el central! s're e*em'lu
sinesteiile. Ast(el! "aca 6"in m$ti#e ce nu intereseaa "iscutia "e (ata- centrul
c$rtical $l(acti# are la un m$ment "at $ e*cita&ilitate s'$rita +PR re"us-! atunci
a'aritia unui ($car intr-$ alta $na! sa icem cea au"iti#a +ascultarea unei mel$"ii-! #a
atra)e i$nii HH "in Aur! "ar #a reusi sa-i "isl$ce "$ar 'e cei care sint tinuti la (ata
e*terna a neur$nil$r cu ($rta mai mica +PR mai mic! "eci e*cita&ilitate mai mare-!
a"ica 'e cei "in $na $l(acti#a! "eterminin" aici "esc,i"erea canalel$r i$nice in numar
critic si! in c$nsecinta! a'aritia unei senatii $l(acti#e.
Test aut$e#aluare
Euesti$n 1 1F '$ints Sa#e
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite 11


C$ncentrarea e*cita&ilitatii in centrii ner#$si.
a. (a#$rieaa mentinerea atentiei
&. este un 'r$ces acti# +c$nsuma ATP-
c. lasa in urma sa $ e*cita&ilitate re"usa
". este mai lenta "ecit ira"ierea
Euesti$n
1
1F '$ints
Sa#e


Ira"ierea e*cita&ilitatii in centrii ner#$si.
a. sta la &aa ela&$rarii c$n"iti$narii re(le*e
&. se e*tin"e 'e "istante mai mari in centrii nucleari
"ecit in cei c$rticali
c. este un 'r$ces (iic
". se "at$reaa electr$mi)rarii i$nil$r HH
Euesti$n
2
1F '$ints
Sa#e


Relatiile interneur$nale sina'tice sint.
a. realiate cu un c$nsum im'$rtant "e tim'
&. )eneral #ala&ile in sistemul ner#$s
c. cu inalta s'eci(icitate
". realiate 'rin mesa)eri e*citat$ri si in,i&t$ri
CAP.9. CENTRII NERNOSI
5in cate)$ria centril$r ner#$si se e*clu" ($rmatiunile )an)li$nare +"e 'e caile
seniti#e sau "e 'e cele e(ect$rii #e)etati#e 6sim'atice sau 'arasim'atice-! "esi sint
a)l$merari "e c$r'i celulari neur$nali! intrucit la ni#elul acest$ra nu se inc,i" arcuri
re(le*e. S-a (acut "eAa 'reciarea ca sistemul ner#$s lucreaa 'e "$ua ni#eluri "e
"eciie. unul su&c$rtical +re'reentat "e centrii me"ulari! tr$nculari! "ience(alici- si
unul c$rtical +re'reentat "e sc$arta cere&rala-. Cel "intii! a#in" un numar minim "e
sina'se! asi)ura 'r$m'titu"inea ras'unsului re(le*! iar cel "e al "$ilea! cu un numar
mult mai mare "e c$ne*iuni sina'tice! asi)ura c$erenta! c$nte*tualitatea ras'unsului
re(le*. Su'eri$ritatea celui "e al "$ilea ni#el "e "eciie +cel c$rtical- nu "eri#a "in
e*istenta aici a un$r neur$ni su'eri$ri cel$r "in 'rimul ni#el "e "eciie. Sc$arta
cere&rala este su'eri$ara in 'lan (uncti$nal centril$r "e 'rima "eciie 'rin (a'tul ca ea
re'reinta unicul centru care 'rimeste in($rmatii "e la t$ti rece't$rii "in $r)anism!
(ara e*ce'tie! ca '$ate trimite c$meni $ricarui e(ect$r 6"esi)ur! 'rin interme"iul
'rimului ni#el "e "eciie-! ca ea "etine cel mai mare numar "e neur$ni "e as$ciatie
+are! "eci '$si&ilitatea sta&ilirii unui numar a'r$a'e in(init "e relatii interneur$nale 6
t$talitatea relatiil$r insemnin" structura% "eci su'eri$ritate structurala- si ca ea este un
centru cu neur$nii "is'usi in su'ra(ata si nu in #$lum! ceea ce c$n(era '$si&ilitatea
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite 12
un$r in"uctii 'e "istante mult mai mari "ecit in caul centril$r nucleari +un"e neur$nii
sint "is'usi in #$lum-.
S-a (acut mai sus a(irmatia ca cel "e al "$ilea ni#el "e "eciie +c$rte*ul
cere&ral-! s're "e$se&ire "e cel "intii +centrii su&c$rticali-! 'relucreaa in($rmatiile
m$"ular! c$nte*tual si! "eci! in (unctie "e circumstante.. Iata un e*em'lu &anal.
Pri#in" $ 'ictura! sintem tentati sa c$nsi"eram ca! "e #reme ce sint stimulati "$ar
rece't$rii retinieni! in($rmatiile aAun) si sint 'relucrate e*clusi# la ni#elul centrului
#iual c$rtical "in l$&ul $cci'ital +$nele 'rimara si secun"ara-. In realitate! "esi
in($rmatiile #iuale aAun) "irect "$ar in $na $cci'itala! 'erce'tia +si c,iar ce#a
su'eri$r acesteia! ceea ce nu 'utem inca "e(ini- im'lica inter#entia mai mult$r $ne
c$rticale+"esi)ur! nu aceleasi si 'entru alti 'ri#it$ri% "eci nu este $ 'relucrare
stan"ar"iata-. "in l$&ii 're(r$ntali! (r$ntali! tem'$rali etc.+"$#e"it 'rin e*amen
'araclinic-. Prin acest e*em'lu &anal 'utem intele)e ca sc$arta (uncti$neaa ca $
entitate! "ar nu in &aa un$r sc,eme stan"ar"iate! ci m$"ular! (unctie "e $ multime
"e #aria&ile in"e'en"ente. ni#elul "e cultura )enerala al 'ri#it$rului! 'uterea sa "e
ima)inatie! ni#elul culturii artistice in"i#i"uale! starea 'si,ica "e m$ment a
'ri#it$rului etc.
Pr$cesele in"ucti#e "in centrii ner#$si! in s'ecial "in c$rte*ul cere&ral! au $
im'$rtanta ca'itala in "eterminarea c$m'$rtamentel$r n$astre. Sa 'resu'unem ca un
in"i#i" a&$r"eaa intr-un "ial$) cu un altul $ anumita tema. La un m$ment "at! cel
"intii 'r$nunta un cu#int! $ 'r$'$itie! $ (raa care "etermina a'aritia 'e sc$arta celui
"e al "$ilea a unui ($car mai 'uternic "e e*citatie ce #a "eclansa $ in"uctie '$iti#a in
Aur +e*cita&ilitate crescuta a sc$artei-. Pe ($n"ul "e e*cita&ilitate mai crescuta a
sc$artei #a a#ea acum acces $ in($rmatie mai #ec,e! en)ramata in "e'$itul "e
mem$rie% cel "e al "$ilea #a s'une.scua-ma! "ar asta imi aminteste "es're...
.5esi)ur! $ 'r$&lema straina "e cea a(lata in "iscutie. In#ers! 'rimul interl$cut$r
'$#esteste actiunea unui (ilm #ii$nat cu mai multa #reme in urma! "ar nu-si mai
aminteste numele act$rului 'rinci'al. Se stra"uieste sa-si aminteasca cu $rice 'ret.
;cum il c,emaG...< Si isi ($rteaa "e'$itul "e mem$rie in"i#i"uala sa )aseasca
numele uitat. Prin aceasta! nu (ace "ecit sa )eneree un 'uternic ($car "e e*citatie in
sca$arta! care! 'rin in"uctie ne)ati#a! #a re"uce mult e*cita&ilitatea neur$nil$r "in
Aur. Pentru a )asi in($rmatia s$licitata! "e'$itul "e mem$rie are ne#$ie "e un anumit
inter#al "e tim'! inter#al in care ($carul isi intensi(ica si mai mult starea "e e*citatie!
marin" c$res'unat$r in Aur in"uctia ne)ati#a +,i'$e*cita&ilitatea-! t$cmai 'entru ca
narat$rul insista in a-si aminti acel nume. 5e'$itul! )asin" in($rmatia 'ri#it$are la
numele act$rului! $ trimite s're c$rte* "ar! acesta a#in" ,i'$e*cita&ilitate +in,i&itie-!
in($rmatia )asita nu '$ate intra 'e neur$nii "in $na c$nstientului. In cele "in urma!
narat$rul renunta la "$rinta "e a-si aminti numele act$rului si c$muta "iscutia in alt
"$meniu. Prin aceasta! intensitatea e*citatiei "in 'rimul ($car sca"e! in c$nsecinta se
re"uce si in"uctia ne)ati#a "in Aur +creste e*cita&ilitatea-! mai cu seama ca a'aritia
unui alt ($car +s-a sc,im&at su&iectul "iscutiei- a acti$nat in acelasi sens! incit! "u'a
un minut-"$ua! e*cita&ilitatea neur$nil$r "in Aurul 'rimului ($car creste 'ina la ni#elul
'ra)ului 'retins "e accesul in($rmatiei #enita "in "e'$itul "e mem$rie! si narat$rul!
"esi "iscuta acum "es're altce#a! isi aminteste &rusc numele act$rului. ;se
numea....<.
La ni#elul centril$r ner#$si! in )eneral! "i#ersii neur$ni se a(la! in (iecare m$ment! in
stari (uncti$nale 6sau '$tential (uncti$nale- "i(erite. unii se '$t a(la in 'lina
"es(asurare a '$tentialel$r "e actiune! altii au e*cita&ilitati "e #al$ri ce se intin" 'e $
'laAa lar)a! intre $ minima +,i'er'$lariare- si $ ma*ima +,i'$'$lariare a'r$a'e "e
'ra)-! "eterminate "e #al$rile "e m$ment ale '$tentialel$r "e re'aus! iar altii sint
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite 13
li'siti c$m'let "e e*cita&ilitate +a#in" canalele i$nice "esc,ise-. Se "e"uce ca
(uncti$narea centril$r nu se &aeaa 'e m$"alitatea &inara e*citatie-in,i&itie! cum! "in
ne(ericire! se mai sustine inca! ci ei (uncti$neaa ca sisteme l$)ice cu mai multe stari
'$si&ile! stari care! insa! nu sint 're"icti&ile t$cmai intrucit ele insele au un 'r$nuntat
caracter "inamic.
Test aut$e#aluare
Euesti$n 1 1F '$ints
Sa#e


In"uctia c$nsecuti#a.
a. este int$t"eauna ne)ati#a 'entru
neur$nii "in ($car
&. are l$c numai in c$rte*ul cere&ral
c. #ieaa neur$nii "in ($car si mai 'utin
'e cei "in a(ara acestuia
". #ieaa neur$nii "in a(ara ($carului
Euesti$n
1
1F '$ints
Sa#e


Al "$ilea ni#el "e "eciie.
a. are cel mai re"us c$nsum "e tim'
'entru inte)rare
&. asi)ura inte)rarea c$nte*tuala
c. este re'reentat "e c$rte*ul cere&ral
". are un numar re"us "e sina'se
Euesti$n
2
1F '$ints
Sa#e


Primul ni#el "e "eciie se caracterieaa 'rin.
a. e*istenta unui numar minim "e
sina'se
&. e*istenta unui numar ma*im "e
sina'se
c. inte)rare c$nte*tuala
". a(erente "e la t$ti rece't$rii "in
$r)anism
CAP.1F. ACTINITATEA INTEGRATOARE A ORGANELOR NERNOASE
Inte)rarea este realiata "e sistemul neur$en"$crin in &aa acti#itatii re(le*e
nec$n"iti$nate si c$n"iti$nate. Acestea "in urma '$t sa (ie atit "e c$m'le*e! incit "au
a'arenta e*istentei si a alt$r m$"alitati. Fa'tul ca #$r&im in aceiasi termeni si in caul
su&sistemului en"$crin nu tre&uie sa sur'rin"a! intrucit! in 'r$cesele inte)rat$are! el
nu c$la&$reaa cu su&sistemul ner#$s! ci c$nlucreaa cu acesta! c$m'linin"u-se
reci'r$c.
Acti#itatea inte)rat$are este realiata "e sistemul ner#$s +ca su&sistem in
ca"rul intre)ului este t$t sistem! "esi "e alt ni#el- 'rin interme"iul $r)anel$r ner#$ase.
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite 14
S-a 'reciat "eAa ca ma"u#a s'inarii! &ul&ul! 'untea etc. nu re'reinta $r)ane ale
acestui sistem% ele nu sint $r)ane nici la m$"ul )eneral. Un $r)an! in"i(erent care!
tre&uie sa (ie "elimita&il "in 'unct "e #e"ere anat$mic si sa ai&a un s'eci(ic (uncti$nal
'rin care sa se "istin)a "e alte $r)ane. Ma"u#a s'inarii! &ul&ul! 'untea etc. sint
alcatuie "in su&stanta cenusie +c$r'ii celulari ai neur$nil$r- si su&stanta al&a
+'relun)irile "en"ritice si a*$nale-. Cum sistemul ner#$s lucreaa 'e "$ua ni#eluri "e
"eciie +su&c$rtical si c$rtical-! intre acestea sin $&li)at$rii le)aturi a*$"en"ritice in
am&ele sensuri +cai ascen"ente si cai "escen"ente-. S're e*em'lu! "e la centrii
me"ulari urca s're c$rte*ul cere&ral cai 'urtat$are "e in($rmatii si c$&$ara cai
'urtat$are "e c$meni! t$ate stra&atin" &ul&ul! 'untea si meence(alul! lucrurile (iin"
i"entice si in relatiile "intre &ul& si c$rte*! ca si "intre 'unte! meence(al si c$rte*% "in
t$ate acestea "e"ucem ca meence(alul este ($rmat "in su&stanta al&a care in mare
'arte nu-i a'artine! ci ea 'r$#ine "e la etaAele su&iacente +'unte! &ul&! ma"u#a-. La (el
stau lucrurile si in caul &ul&ului! care "etine $ mare 'arte "in su&stanta al&a 'r$'rie
ma"u#ei s'inarii. Ast(el! se 'une in m$" (iresc intre&area. "in 'unct "e #e"ere
anat$mic! un"e se a(la limita "intre ma"u#a si &ul& sau "intre 'unte si meence(alG
Limitele anat$mice "intre aceste ($rmatiuni 'e care literatura "e 'r$(il le ;'recieaa<
nu sint "ecit 'ure c$n#entii li'site "e $rice su'$rt stiinti(ic. Lucrurile sint i"entice si
"in 'unct "e #e"ere (uncti$nal. $ricare "intre aceste ($rmatiuni realieaa inte)rarea!
ceea ce este c$rect 'ina la un 'unct% "ar inte)rare la m$"ul )eneral nu e*ista +acesta
este un c$nce't-% e*ista inte)rare a $r)anismului in ra'$rt cu ;ce#a anume<! a"ica $
inte)rare in relatie "irecta cu $ anumita cate)$rie ener)etica a 'arametril$r "e stare ai
me"iului e*tern sau intern . (iica sau c,imica! $ri in ra'$rt cu structuri ener)etice
c$m'le*e! asa cum sint cele 'si,$l$)ice +la animale si! mutatis mutan"is! la $m-!
s$ciale si culturale +la $m "$ar-.
Pentru a sta&ili care sint cu a"e#arat ($rmatiunile cu #al$are "e $r)ane ale
sistemului inte)rat$r! tre&uie sa '$rnim analia "ins're 'lanul (uncti$nal al acest$ra.
Cum (unctia intre)ului este inte)rarea! si cum inte)rarea se realieaa 'e &aa
arcuril$r re(le*e! iar acestea au in alcatuirea l$r cim'uri rece't$are! tre&uie sa
'reciam! in 'rimul rin"! care sint s'ecialiarile acest$ra! cu alte cu#inte! care sint
ti'urile ener)etice ale 'arametril$r "e stare ai me"iului e*tern sau intern ale car$r
#ariatii se institue ca stimuli. Si #$m c$nstata ca aceste ti'uri ener)etice sint! la
ri)$are! "$ar 'atru. electr$ma)netic +($t$nic-! mecanic! termic si c,imic. Acum!
'r$&lema se sim'li(ica! "ar #$m retine (a'tul ca sistemul ner#$s $'ereaa 'e "$ua
ni#eluri "e "eciie. unul su&c$rtical! care este stan"ar"iat si asi)ura 'r$m'titu"inea
ras'unsului! si unul c$rtical! care $'ereaa m$"ular si asi)ura c$nte*tualitatea
ras'unsului. Incit! t$ate arcurile re(le*e! im'licin" am&ele ni#eluri "e "eciie! care
asi)ura inte)rarea in ra'$rt cu stimulii electr$ma)netici +($t$nici- "in me"iul e*tern!
im'reuna cu t$ate caile "e in($rmare +a(erente "irecte-! cu centrii "e 'r$cesare a
in($rmatiil$r s'eci(ice si ela&$rare a c$menil$r! cu t$ate caile '$si&ile "e c$man"a!
cu e(ect$rii +nu int$t"eauna aceiasi:- si cu a(erentatiile in#erse 6"irecte sau in"irecte-!
t$ate aceste ($rmatiuni! (iin" "elimita&ile anat$mic! c$nstitue un $r)an ner#$s. In m$"
similar! arcurile re(le*e! stan"ar"iate sauJsi m$"ulare! care asi)ura inte)rarea
$r)anismului in ra'$rt cu stimulii mecanici "in me"iul e*tern sau intern +"e e*em'lu
&ar$rece't$rii "in $nele re(le*$)ene! terminatiile "en"ritice "in 'eretii $r)anel$r
ca#itare sau "in in#elisurile $r)anel$r 'arenc,imat$ase etc.- c$nstitue un alt $r)n
ner#$s. T$t asa e*ista $r)ane ner#$ase care asi)ura inte)rare $r)anismului in ra'$rt
cu stimulii termici si c,imici. Oricit "e c$m'licat ar 'area sistemul ner#$s! el este
($rmat "$ar "in 'atru $r)ane! "elimita&ile anat$mic si "istincte (uncti$nal.
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite 1=
Am insistat -si $ (acem in c$ntinuare- asu'ra (a'tului ca cel "e al "$ile ni#el
"e "eciie +c$rte*ul cere&ral- asi)ura inte)rarea c$nte*tuala si m$"ulara a
$r)anismului. Care este m$"alitatea in care acest centru '$ate realia asa ce#aG Cu
alte cu#inte! cum se e*'lica (a'tul ca n$i reacti$nam 'rin c$m'$rtamente "i(erite! in
m$mente si stari "i(erite! la actiunea unuia si aceluias stimulG
S-a amintit "eAa ca unul "intre m$ti#ele 'entru care c$rte*ul cere&ral
re'reinta centrul su'rem al sistemului ner#$s este 'reenta la acest ni#el a unui
numar ma*im "e neur$ni "e as$ciatie +'lan structural-. 5aca nu #$m tine c$nt "e
l$caliarile c$rticale "i(erite ale 'r$iectiil$r cim'uril$r rece't$are "in aceiasi
cate)$rie +acelasi $r)an ner#$s-! atunci #$m 'utea a"mite e*istenta a 'atru $ne in
c$rte*ul seniti# +($t$! mecan$! term$ si c,em$rece't$are-. 5e asemenea! i)n$rin"
l$caliarile "in c$rte* "e un"e se '$t trimite c$meni s're e(ect$ri si sim'li(icin"
lucrurile! #$m 'utea a"mite e*istenta a cinci $ne in c$rte*ul e(ect$r +'entru
musculatura sc,eletica! 'entru musc,ii netei "in #asele "e sin)e! 'entru musc,ii
netei "in 'eretii $r)anel$r ca#itare! 'entru tesutul n$"al mi$car"ic si 'entru )lan"ele
en"$crine +me"ul$su'rarenala--. 5aca la 'rimul ni#el "e "eciie +su&c$rtical- arcurile
re(le*e sint m$stenite si stan"ar"iate +imua&ile-! la cel "e al "$ilea ni#el "e "eciie!
"ata (iin" 'reenta multimii "e neur$ni "e as$ciatie! arcurile re(le*e se m$"i(ica in
'lan anat$mic "e la $ situatie la alta si! "eci! si ras'unsurile +inclusi#
c$m'$rtamentele- #$r (i "i(erite! (unctie "e circumstante. Ast(el! stimularea centrului
c$rtical #iual! #a 'utea sa interrelee cu $ricare arie "e c$man"a "in cele cinci! (ie ea
s$matica sau #e)etati#a. Un e*em'lu '$tri#it +cre"em n$i:-. un stu"ent "eci"e sa nu
'artici'e la curs si 'leaca "in cla"irea (acultatii. 5ar! la c$ltul straii! a'are
'r$(es$rul: In($rmatia "es're 'reenta acestuia aAun)e in $na c$rticala rece't$are
#iuala si "e aici! 'rin multimea neur$nil$r "e as$ciatie! ea #a aAun)e sa "ea c$meni
atit s're $na e(ect$are a musculaturii sc,eletice +stu"entul se int$arce s're (acultate-!
s're cea a musculaturii nete"e "in #ase +#a r$sii in (ata situatiei-! s're cea a
musculaturii nete"e "in $r)anele ca#itare +#a simti un ;)$l in st$mac<-! s're
me"ul$su'rarenala +starea "e em$tie )eneraliata-! cit si s're tesutul n$"al mi$car"ic
+inima ince'e sa &ata mai re'e"e-. 5esi)ur! un alt stu"ent! cu alte 'articularitati +nu le
mai enumeram:-! #a reacti$na "i(erit la aceasi stimulare #iuala! "u'a cum "i(erit #a
'utea reacti$na si cel "intii! "aca stie ca 'r$(es$rul este n$nc$n($rmist sau "aca
$&ser#a ca nu l-a remarcat.
Test aut$e#aluare
Euesti$n 1 1F '$ints
Sa#e


Ma"u#a s'inarii! &ul&ul ra,i"ian! 'untea etc sint.
a. ($rmatiuni "elimitate c$n#enti$nal
&. re)iuni m$r($l$)ice ale a*ului cere&r$s'inal
c. $r)ane ale sistemului ner#$s
". ($rmatiuni anat$m$(uncti$nale ale sistemului ner#$s
Euesti$n
1
1F '$ints
Sa#e

Inte)rarea la ni#el c$rtical este.
a. c$nte*tuala
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite 1C
&. realiata 'rin re(le*e m$stenite
c. m$"ulara si nu stan"ar"iata
". "e'en"enta "e 'articularitatile su&iectului
CAP.11.PRINIRE GENERALA ASUPRA ANALIRATORILOR
Princi'ial #$r&in"! cim'urile rece't$are "e la ni#eleul se)mentel$r 'eri(erice ale
analiat$ril$r! nu re'reinta altce#a "ecit '$rti "e intrarea s're c$rte*ul cere&ral a
in($rmatiil$r "es're me"iul e*tern sau intern! in($rmatii 'urtate! insa! nu "e 'arametrii
"e stare in sine! 'r$'rii acest$r me"ii! ci "e #ariatiile acest$ra. Ast(el! )luc$rece't$rii
"in $nele re(le*$)ene +inter$ce't$ri- nu sint stimulati "e 'reenta )luc$ei in
'lasma! ci "e #ariatiile 6in sens '$iti# sau ne)ati#- ale c$ncentratiei acesteia. Cin"
)luc$a are $ c$ncentratie $'tima in 'lasma +1 )r.Jl-! ea nu este 'urtat$are "e
in($rmatie! "ar cin" c$ncentratia ei creste sau sca"e 'este sau su& un anume ni#el
a"mis! t$cmai aceasta #ariatie se institue ca 'urtat$are "e in($rmatie. 5eci! stimulul
nu este re'reentat "e )luc$a in sine! ci "e m$"i(icarile semni(icati#e ale
c$ncentratiei ei in 'lasma. 5e aici "e"ucem ca si sensi&ilitatea rece't$ril$r este le)ata
nu "e 'reenta 'arametrului "e stare! ci "e #ariatiile #al$rice +#al$are ca intensitate
sau ca semni(icatie- ale acestuia. E*'licatia acestui (a't este sim'la. Cita #reme
stimulul nu are "ecit r$lul "e a "esc,i"e canalele i$nice! se "e"uce ca! la #al$area
$'tima a $ricarui 'arametru "e stare! sta&ilitatea le)aturii "intre CaHH si 'r$teina
canal este ma*ima! iar la #ariatiile acestuia 6in sens '$iti# sau ne)ati#- aceasta se
re"uce 'ina la anulare.
Sa ne reamintim "iscutia "e mai sus "es're cele "$ua ti'uri "e caue. e(iciente
si "eclansat$are. Sistemul ner#$s $'ereaa in &aa '$tentialel$r "e actiune! ca
elemente "e c$municare! si numai 'rin interme"iul l$r rece't$rii '$t transmite
in($rmatii semni(icati#e centril$r c$rticali "es're #ariatiile 'arametril$r "e stare ai
me"iului e*tern sau intern. Cu alte cu#inte! #ariatiile 'arametril$r "e stare ar tre&ui sa
)eneree asemenea miAl$ace "e c$municare 6 '$tentiale "e actiune. In realitate! insa!
#ariatia 'arametril$r "e stare ai cel$r "$ua me"ii 6e*tern si intern-! in calitatea ei "e
stimul! nu c$nstitue caua e(icienta a 'r$"ucerii semnalului +'$tentialul "e actiune-! ci
"$ar caua "eclansat$are a a'aritiei acestuia. Or! t$cmai "in acest m$ti#! nu 'utem
a"mite ca a"e#arate a(irmatiile ca stimulul +#ariatia- )enereaa semnalul 'urtat$r "e
in($rmatie +'$tentialul "e actiune- si ca! la ni#elul rece't$rului are l$c $ c$n#ersie a
ener)iei stimulului in ener)ie ner#$asa +electr$i$nica-. Stimulul nu re'reinta "ecit
caua "eclansat$are a )enerarii semnalului 'urtat$r "e in($rmatie +'$tentialul "e
actiune-! el 'r#$cin" "$ar "esc,i"erea canalel$r in numar critic! caua e(icienta a
)enerarii semnalului +PA- (iin" cu t$tul alta. ($rta )ra"ientil$r elect$c,imici ai i$nil$r
NaH si MH! )enerata anteri$r "e acti#itatea '$m'ei i$nice.
5esi)ur! la ni#elul cim'uril$r rece't$re au l$c 'r$cese "e c$"i(icare a
in($rmatiil$r! "ar aceasta c$"i(icare nu "uce la )enerarea mesaAel$r 'e care n$i le
c$nstientiam +senatii-. Ceea ce rece't$rii transmit re'reinta "$ar ;materia 'rima<
"in care c$rte*ul cere&ral #a c$nstitui! 'rin 'r$cesare s'eci(ica! mesaAele inteli)i&ile.
Senatiile! ca reultat al 'relucrarii materiei 'rime! se ($rmeaa "$ar in sc$arta
cere&rala! asa cum ne c$n#in)e e*istenta senatiei mem&rului (ant$ma. La ni#elul
c$rte*ului cere&ral e*ista $ne neur$nale care 'rimesc in($rmatii in m$" "irect "e la
cim'urile rece't$are! numite $ne 'rimare! si la ni#elul car$ra sint )enerate senatiile!
si $ne 'eri(erice acest$ra! numite $ne secun"are! care 'rimesc in($rmatii "e la cele
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite 18
"intii si care sint res'$nsa&ile! nu in m$" e*clusi#! ci si cu 'artici'area alt$r $ne
c$rticale! "e )enerarea 'erce'tiil$r. Ast(el! cin" 'ri#im un ta&l$u! in $na 'rimara
+"irect c$nectata cu cim'ul rece't$r-! a(lata in l$&ul $cci'ital! sint )enerate senatii!
iar 'rin c$ntri&utia $nei secun"are +a(lata in acelasi l$& $cci'ital si care 'rimeste
in($rmatii "e la cea 'rimara- si a alt$r $ne c$rticale +'re(r$ntala! tem'$rala! 'arietala
etc.-! "i(erite "e la un in"i#i" la altul! (unctie "e mai multi (act$ri +ni#el "e cultura!
stare 'si,ica! circumstante etc.-! a'ar 'erce'tiile! mai mult sau mai 'utin c$m'le*e! in
&aa car$ra se institue starea "e catarsis.
Senatiile! 'erce'tiile si trairile! ca 'urtat$are "e in($rmatii cu $ anume
semni(icatie! sint en)ramate in "e'$itul in"i#i"ual "e mem$rare! "ar nu intr-$
m$"alitate statica! nu asa cum sint "is'use $&iectele intr-$ la"a "e estre! ci ca un (el
"e 'ule "inamic! in care ele intra in relatii reci'r$ce si se structureaa si
restructureaa! )enerin"! une$ri! c$n(i)uratii n$i! (ara le)atura cu realitatea cun$scuta
+asa-numitele re#elatii-. 5esi)ur! (unctie "e 'articularitatile in"i#i"uale! in($rmatiile
'$t (i st$cate in mare cantitate! "ar in mica masura restructurate +'r$cesate-!
caracteriin" $mul in($rmat! sau! c,iar mai 'utine cantitati#! "ar intens restructurate
+'r$cesate-! )enerin" c$n(i)uratii n$i! une$ri ne&anuite! caracteriin" $mul cult. Prea
a"es! cel "intii este c$n(un"at cu cel "in urma:
O 'r$&lema "e$se&it "e im'$rtanta este re'reentata "e ra'$rtul cantitati#
"intre in($rmatiile 'rimite "e la cim'ul rece't$r si c$menile "ate in c$nsecinta "e
centrul e(ect$r. Cun$scin" ca sistemul ner#$s $'ereaa in &aa arcului re(le*! se
'resu'une ca (iecarei in($rmatii tre&uie sa-i c$res'un"a un ras'uns! cu alte cu#inte! ca
(iecarei cai "e in($rmatie ii c$res'un"e $ cale "e c$man"a si un e(ect$r. O asemenea
situatie este #ala&ila numai in cauri limitate si ea im'lica "$ar 'rimul ni#el "e
"eciie +la atin)erea unui $&iect (ier&inte! reactia "e retra)ere a se)mentului c$r'$ral
im'licat este a'r$a'e instantanee-. 5aca am c$nsi"era un ner# s'inal "in $na me"ie
a ma"u#ei! #$m c$nstata ca trunc,iul acestuia c$ntine cam =FF.FFF "e a*$ni si
"en"rite. Cum trunc,iul ner#ului s'inal reulta "in alaturarea ra"acinii "$rsale! ca
ner# seniti#! la cea #entrala! ca ner# e(ect$r! am (i tentati sa c$nsi"eram ca (iecare
ra"acina c$ntine cite $ Aumtate "in numarul t$tal "e (i&re "e 'e trunc,i. In realitate
insa! ra"acina "$rsala! seniti#a! este ($rmata "in a'r$*imati# 4FF.FFF (i&re! in #reme
ce ra"acina #entrala! e(ect$rie! numai "in 1FF.FFF (i&re. Aceasta inseamna ca! centrul
ner#$s! 'entru a "a $ c$man"a! are ne#$ie "e cinci in($rmatii! cel 'utin. Pr$'$rtia "e
4J1 +in me"ie- se 'astreaa si in caul $nel$r c$rticale seniti#e si e(ect$rii.
E*'licatia necesitatii acestui ra'$rt $ 'utem intui 'rintr-un e*em'lu antr$'$m$r(ic.
5aca un "irect$r "e institutie este in($rmat "e un su&altern ca un altul l-a &lamat!
catal$)in"u-l "re't &ir! acti$nin" 'uniti# asu'ra "eni)rat$rului-reclamat! "irect$rul
'$ate )resi in 'r$'$rtie "e 4FQ. P$ate "elat$rul a#ea intentia sa strice relatia "intre
"irect$r si in#inuit! "esi)ur! in interes 'r$'riu si! in acest sc$'! a in#entat t$tul. 5aca
"irect$rul este un &un mana)er! #a intre&a un alt su&altern "es're 'r$&lema. 5aca
acesta c$n(irma 'e "elat$r! 'r$&a&ilitatea "e a )resi sca"e 'entru "irect$r! "ar nu
su(icient. cei "$i ar (i 'utut sa se intelea)a in acelasi sc$' initial. Atunci "irect$rul #a
cere in($rmatii si "e la alti su&alterni! 'entru a re"uce 'r$centul er$rii in ca "e
'e"ea'sa a'licata in#inuitului. 5aca cinci su&alterni sustin in($rmatia initala a
"ela$rului! atunci 'r$&a&ilitatea "e a )resi 'rin a"m$nestarea reclamatului se re"uce
($arte mult! (ara insa ca ea sa (ie anulata. +').81 -89% 111 6 113-
CAP.11. INTEGRAREA EN5OCRINA
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite 19
Glan"ele en"$crine ($rmeaa un sistem "in structurarea caruia reulta $
anume ierar,iare a l$r! una "intre ele $cu'in" $ '$itie "e ;"iriA$r< in ra'$rt cu
celelalte. Aceasta este a"en$,i'$(ia care! 'rin ,$rm$ni s'eci(ici +stimuline sau
,$rm$ni tr$'i-! c$man"a )lan"el$r su&$r"$nate +'eri(erice- cin" si cit ,$rm$n 'r$'riu
sa eli&eree in me"iul intern +sin)e si lim(a-.
Pentru a intele)e mai &ine (uncti$narea +actul re(le*- arcului re(le* en"$crin!
sa analiam un e*em'lu c$ncret "e inte)rare in acest m$" a $r)anismului in 'lanul
unui im'$rtant 'arametru "e stare al me"iului intern. )licemia +)lic$sS"ulce! emie! "e
la ,emaSsin)e% sinta)ma ;)licemie san)uina< este 'le$nastica-. Cun$astem "eAa ca nu
'arametrul in sine re'reinta stimulul! ci #ariatia lui. Prin c$m'aratie cu sistemul
neural! a"en$,i'$(ia (uncti$neaa atit ca centru "e "eciie! cit si ca rece't$r! celulele
sale (iin" sensi&ile la #ariatiile )licemiei. Cin" sin)ele care $ iri)a +arterial- are $
c$ncentratie a )luc$ei 'este n$rmal! ea #a trimite un mesaA ,$rm$nal +insulin$tr$'-
'rin care #a s$licita 'ancreasului en"$crin +celulele T- eli&erarea "e insulina. Acest
,$rm$n #a aAun)e! 'rin sistemul '$rt-,e'atic! la $r)anul e(ect$r 6(icatul-! un"e #a
stimula 'uterea catalitica a enimel$r care #$r trans($rma $ 'arte "in )luc$a +)luci"
s$lu&il si cu ($rta $sm$lara- in )lic$)en +'$lia,ari" ins$lu&il si! "eci! inacti#
$sm$lar-! ce #a (i "e'$itat tem'$rar in ,e'at$cite si! ast(el! )licemia in sin)ele #en$s
care 'araseste (icatul #a (i re"usa. 5e la (icat! sin)ele #en$s #a mer)e! 'rin #ena ca#a
in(eri$ara! la inima +in atriul "re't-! "e aici la 'lamini! a'$i ina'$i la inima +in atriul
stin)- si! 'rin a$rta! ca sin)e arterial! se #a "istri&ui in t$t $r)anismul! inclusi# la
a"en$,i'$(ia. Glicemia acum re"usa in sin)ele re#enit la a"en$,i'$(ia se #a institui
ca retr$in($rmatie +a(erentatie in#ersa-! "in care ea #a ;"e"uce< ca centrul su&$r"$nat
- 'ancreasul en"$crin - si e(ect$rul -(icatul- au e*ecutat c$man"a "ata anteri$r. 5aca
#al$area )licemiei in sin)ele arterial re#enit la a"en$,i'$(ia #a (i re"usa su& limita
"e t$leranta! atunci alte celule "in aceasta )lan"a! sensi&ile la sca"erea )licemiei! #$r
eli&era un alt ,$rm$n tr$' care! aAuns la alte celule ale 'ancreasului en"$crin +celulele
a-! #$r c$man"a eli&erarea "in acestea a unui alt ,$rm$n +)luca)$nul-! a carui actiune
la ni#elul ,e'at$citel$r se #a c$ncretia in stimularea 'uterii catalitice a enimel$r ce
#$r "es(ace '$lia,ari"ul +)lic$)enul- in )luc$a! ast(el incit! in sin)ele #en$s ce
'araseste (icatul! )licemia #a (i s'$rita. 5e aici se '$ate "e"uce ca #al$area
c$ncentratiei in sin)e a )luc$ei nu este mentinuta la un ni#el "iscret si ri)ur$s
c$nstant! ci ca $ $scilatie in limite a"misi&ile 6in sens '$iti# si ne)ati#. Situatia este
similara si in caul mentinerii Duasic$nstante a alt$r 'arametrii "e stare ai me"iului
intern.
La m$"ul )eneral! se (ace a(irmatia ca meta&$lismul +care! "u'a cum
cun$astem "eAa! se "es(as$ara e*clusi# la ni#el "e celula! $r)anismul ca entitate
nea#in" un meta&$lism 'r$'riu! altul "ecit meta&$lismul 'r$'riil$r celule- este re)lat
neur$en"$crin! ceea ce este a"e#arat. 5in ne(ericire! insa! nu se (ace "istinctia
necesara intre c$ntri&utiile cel$r "$ua c$m'$nente. 5aca su&sistemul en"$crin
inter#ine! 'rin ,$rm$ni! ca mesa)eri "e $r"inul I si 'rin interme"iari cit$'lasmatici
+AMPc! GMPc! CaHH etc.-! ca mesa)eri "e $r"inul II! c,iar la ni#elul reactiil$r
meta&$lice intracelulare! si nu $ricum! ci in m$" >intit 'e $ reactie sau alta!
su&sistemul neural nu are "ecit $ (unctie "i(ua! nes'eci(ica! el asi)urin" "$ar $
a"ec#are la ne#$ile "e m$ment a #iteei "e circulatie a sin)elui! (ara a 'utea e*ercita
in(luente 'unctuale. 5in aceste m$ti#e! in re)larea meta&$lismului celular su&sistemul
ner#$s este net in(eri$r celui en"$crin. La acest 'unct se im'une $ 'arantea. In
a'r$a'e t$ate sursele &i&li$)ra(ice se (ace a(irmatia ca! 'entru s'$rirea
meta&$lismului intr-un terit$riu tisular este necesara #as$"ilatatia +in sens "e
ca'ilar$"ilatatie-. Nimic mai (als: 5aca 'entru s'$rirea intensitatii reactiil$r
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite 2F
meta&$lice celulele au ne#$ie "e mai multe m$lecule "e su&stanta utila in unitatea "e
tim' +ca sa ne re(erim "$ar la reactiile ana&$lice- si "aca tinem c$nt "e (a'tul ca
aceasta ne#$ie nu '$ate (i satis(acuta 'rin s'$rirea c$ncentratiil$r acest$ra "ecit in
limite restrinse +restrictie im'usa "e ,$me$staie-! atunci nu ramine "ecit s$lutia
s'$ririi #iteei cu care sin)ele alimenteaa terit$riul &ene(iciar. Or! s'$rirea #iteei "e
circulatie a sin)elui nu este '$si&ila "ecit 'rin cresterea (rec#entei "e lucru a '$m'ei
car"iace. Insa! cresterea (rec#entei car"iace! im'usa cu (inalitatea "e s'$rire a #iteei
"e alimentare a &ene(iciaril$r! c$n"uce im'licit la s'$rirea "e&itului circulat$r care!
'entru a nu a(ecta tensiunea 'e 'eretii #asel$r! im'une re"ucerea reistentei 'eri(erice
'rin marirea cali&rului arteri$lel$r si! "esi)ur! in m$" 'asi#! marirea cali&rului
ca'ilarel$r. 5ar #as$"ilatatia ast(el 'r$"usa nu este "ecit $ c$nsecinta ine#ita&ila si
ne"$rita a ne#$ii "e s'$rire a #iteei "e circulatie a sin)elui% la $ analia mai atenta! se
'$ate "em$nstra ca #as$"ilatatia are c,iar e(ecte ne)ati#e asu'ra ra'$rtului "intre
cererea tisulara si $(erta san)uina.
O 'r$&lema im'$rtanta este aceea a relatiil$r "e reci'r$ca in(luentare intre
cele "$ua su&sisteme. In 'rimul rin"! celulele en"$crine! cu $ inalta 'r$"uctie 'entru
;e*'$rt< +sintea "e su&stante necesare intre)ului $r)anism! si nu c$nsumului
'r$'riu-! sint "e'en"ente "e #itea cu care sin)ele le alimenteaa cu materia 'rima!
#itea 'e care $ asi)ura sistemul ner#$s. In al "$ilea rin"! Duasit$talitatea ,$rm$nil$r
in(luenteaa si c,iar c$n"iti$neaa (uncti$narea neur$nil$r. O "em$nstreaa! s're
e*em'li(icare! starile a(ecti#e! in m$" cert "e'en"ente in 'rimul rin" "e ($n"ul
,$rm$nal al m$mentului.
CAP.12. INTEGRAREA NEUROEN5OCRINA
S-a c$nstat ca inte)rarea en"$crina se &aeaa 'e (uncti$narea arcului re(le* 'r$'riu.
Caile "e c$n"ucere a mesaAel$r en"$crine (iin" re'reentate "e #asele "e sin)e! #itea
"e circulatie a ,$rm$nil$r este cea a sin)elui +in me"ie F!4 mJsec.-. 5in acest m$ti#!
inte)rarea e*clusi# en"$crina im'lica mari c$nsumuri "e tim'! circulatia san)uina "e
la un $r)an la altul a#in" un traseu lun) si c$m'licat.
Inte)rarea neur$en"$crina! realiata 'rin c$nlucrarea cel$r "$ua su&sisteme!
a"uce numer$ase a#antaAe! 'rintre care 'r$m'titu"ine in "eclansarea 'r$cesel$r
s'eci(ice si c$nsumuri mai mici "e tim'. Pentru a 'astra unitatea tematica si 'entru a
(acilita intele)erea lucruril$r! #$m analia inte)rarea neur$en"$crina a $r)anismului
in 'lanul aceluiasi 'arametru san)uin 6)licemia-! ca si la inte)rarea 'ur en"$crina.

5aca! "in caua unui c$nsum tisular crescut sauJsi a unui a'$rt alimentar
re"us! #al$area )licemiei sca"e su& limita a"misi&ila! )luc$rece't$rii +terminatii
"en"ritice sensi&ile la #ariatiile c$ncentratiei )luc$ei in 'lasma- "in $na
re(le*$)ena #$r in($rma ,i'$talamusul "es're aceasta a'r$a'e instantaneu! intrucit 'e
'relun)irile neur$nale #itea '$tentialel$r "e actiune +cu #al$are "e in($rmatii- este
($arte mare +1=F 6 18F mJsec.-. 5at$rita (a'tului ca $na re(le*$)ena este situata in
'eretele cirAei a$rtice! "eci ($arte a'r$a'e "e inima +'$itie strate)ica:-! si (a'tului ca
#itea "e 'r$'a)are a '$tentialel$r "e actiune! )enerate la ni#elul )luc$rec't$ril$r!
este ($arte mare! ,i'$talamusul #a a(la "es're #ariatia 'arametril$r "e stare ai 'lasmei
san)uine! aici "es're a'aritia ,i'$)licemiei! c,iar in m$metul in care sin)ele a 'arasit
#entriculul stin). Prin c$m'aratie! in inte)rarea e*clusi# en"$crina! "u'a cum s-a
#aut "eAa! ,i'$(ia a(la "es're #ariatiile )licemiei a&ia atunci cin" sin)ele "in inima
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite 21
aAun)ea la ea +sin)ele "e'lasin"u-se cu $ #itea "e 21F 6 2=F "e $ri mai mica "ecit
#itea '$tentialel$r "e actiune-.
In &aa in($rmatiei 'rimite! centrul ner#$s "in ,i'$talamus nu '$ate trimite
c$meni "e c$rectare a #ariatiei )licemiei "irect catre e(ect$r +(icatul-! intrucit
c$rectarea '$ate (i (acuta numai 'rin m$"i(icarea reactiil$r meta&$lice enimatice "in
cit$'lasma celulel$r ,e'atice! la ni#elul car$ra sistemul ner#$s! "u'a cum s-a #aut!
nu are acces% t$t ceea ce acesta ar 'utea realia la ni#elul tesutului ,e'atic ar (i
m$"i(icarea #iteei "e circulatie a sin)elui in acest terit$riu! e#eniment li'sit "e $rice
e(icienta in acest ca. Ast(el! centrul ner#$s ,i'$talamic este $&li)at sa a'elee la
aAut$rul su&sistemului en"$crin care! 'rin interme"iul ,$rm$nil$r s'eci(ici! este
sin)urul ca'a&il sa inter#ina in 'r$cesele enimatice "in cit$'lasma celulel$r ,e'atice
si sa c$rectee #al$area )licemiei. In c$nsecinta! la 'rimirea in($rmatiei cu 'ri#ire la
'r$"ucerea ,i'$)licemiei! nucleii ,i'$talamici #$r eli&era in sin)ele care ii iri)a
,$rm$ni s'eci(ici +li&erine-! 'rin interme"iul car$ra #a c$man"a ,i'$(iei sa eli&eree
un ,$rm$n +stimulina- a"ec#at 'entru celulele a "in 'ancreasul en"$crin! ca $
c$man"a 'entru acestea "e a eli&era ,$rm$nul 'r$'riu +)luca)$nul-! sin)urul ca'a&il
sa "etermine +in m$"alitatea cun$scuta-! la ni#elul cit$'lasmei celulei ,e'atice!
s'$rirea 'uterii catalitice a enimei care "es(ace '$lia,ari"ul +)lic$)enul-! "e'$itat
anteri$r! in m$n$a,ari" +)luc$a-! ast(el incit )licemia #a (i a"usa la #al$ri mai
ri"icate. Intrucit ,$rm$nul care asi)ura an)aAarea e(ect$rului +celula ,e'atica- este
)luca)$nul! ceilalti "$i ,$rm$ni '$arta "enumiri menite sa su)eree acest (a't.
)luca)$n-li&erina +sau )luca)$n-releasin) ,$rm$n-! 'entru cel ,i'$talamic! res'ecti#!
)luca)$n-stimulina +)luca)$n-stimulin ,$rm$n-! 'entru cel a"en$,i'$(iar. Pr$cesul
inte)rarii $r)anismului in acest 'lan "ecur)e la (el si in caul 'r$"ucerii
,i'er)licemiei! sin)ura "e$se&ire c$nstin" in (a'tul ca! in acest ca! #$r (i im'licati
alti ,$rm$ni. insulin-li&erina +insulin-releasin) ,$rm$n-! in caul ,i'$talamusului!
insulin-stimulina +insulin-stimulin ,$rm$n-! in caul a"en$,i'$(iei si insulina! in
caul 'ancreasului en"$crin. Si! "esi)ur! c$nsecinta (inala #a (i "i(erita. "aca in caul
,i'$)licemiei! sin)ele arterial care #enea la (icat +e(ect$r- c$ntinea mai 'utina
)luc$a! iar cel #en$s care il 'arasea c$ntinea mai multa! in caul ,i'er)licemiei
situatia este in#ersa.
5u'a cum &ine s-a remarcat! in aceste c$n"itii! a"en$,i'$(ia nu mai este
'usa in situatia "e a aste'ta 'ina ce sin)ele ii #a a"uce in($rmatia cu 'ri#ire la
a&aterea )licemiei "e la #al$area n$rmala! ci ea #a a(la "es're aceasta c,iar in
m$mentul in care sin)ele a 'arasit inima! la scurtarea c$nsumului "e tim' c$ntri&uin"
si (a'tul ca li&erina aAun)e "e la ,i'$talamus la ea ($arte ra'i"! "at$rita e*istentei
sistemului '$rt,i'$(iar. C$nsi"erin" in ansam&lul ei inte)rarea in acest 'lan +al
)licemiei-! $ im'$rtanta re"ucere a c$nsumului "e tim' este realiata 'rin e*istenta
sistemului '$rt,e'atic! sin)ele #en$s "e la 'ancreasul en"$crin! incarcat cu )luca)$n!
#a trece "irect la (icat! inainte "e a intra in circulatia sistemica +)enerala-.
Su'eri$ritate inte)rarii neur$en"$crine! c$m'arati# cu cea 'ur en"$crina! nu '$ate (i
e#aluata "ecit "in 'ers'ecti#a ,$me$staiei $r)anismului si a #al$rii entr$'iei
acestuia. 5aca intre inte)rarea 'ur en"$crina si cea neur$en"$crina "i(erenta maA$ra
c$nsta in c$nsumurile "i(erite "e tim'! se "e"uce ca! "esi in am&ele cauri
,$me$staia este mentinuta! in sensul ca #al$area me"ie a c$ncentratiei )luc$ei in
'lasma #a (i cea $'tima +1 ).Jl-! ni#elul entr$'iei #a (i mai mare in 'rimul ca!
"at$rita a&ateril$r mai mari ale #al$ril$r m$mentane ale 'arametrului c$nsi"erat (ata
"e #al$area $'tima! ceea ce im'lica c,eltuieli ener)etice mai im'$rtante. 5aca
,$me$staia! ca marime ce caracterieaa starea sistemului! nu '$ate (i nici mai
mare! nici mai mica. ea este sau nu este:! entr$'ia! ca marime ce caracterieaa
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite 21
e#$lutia sistemului in tim'! '$ate a#ea #al$ri "i(erite "e la $ situatie la alta! "e la un
m$ment la altul. Or! #al$ri "i(erite ale entr$'iei inseamna c$sturi ener)etice "i(erite
'entru sistem: 5in acest m$ti# este a&sur"a intre&area. cine este mai &ine a"a'tat la
me"iu +in sens "e ,$me$staie mai &una-! 'estele! a(lat 'e $ trea'ta in(eri$ara a scarii
e#$lutiei! sau ciinele! situat 'e $ trea'ta mai inalta! (iin" mami(erG Fiecare se &ucura
"e ,$me$staie +a"a'tare-! "ar la c$sturi "i(erite:
Re#enin" la 'r$&lema inte)rarii neur$en"$crine in 'lanul )licemiei! se
im'une a "iscuta! 'e scurt! $ c,estiune 'e cit "e interesanta! 'e atit "e im'$rtanta
'entru intele)erea acestei 'r$cesualitati. Practic! ,i'$talamusul este sin)urul care
'rimeste in tim' real in($rmatii cu 'ri#ire la a&aterile acestui 'arametru san)uin. In
c$nsecinta! el #a "a $ c$man"a a"en$,i'$(iei! aceasta $ c$man"a a"ec#ata 'entru
'ancreasul en"$crin! iar acesta $ c$man"a c$res'unat$are e(ect$rului +celulele
,e'atice-. Sa a"mitem ca in sin)ele care 'araseste inima #al$area )licemiei este "e
1!9 )r.Jl. Gluc$rece't$rii "in $na re(le*$)ena #$r in($rma ,i'$talamusul "es're
aceasta a&atere a'r$a'e instantaneu si! in c$nsecinta! acesta #a "a c$man"a
a"en$,i'$(iei 'rin interme"iul insulin-li&erinei. Cum sin)ele ese '$m'at c$ntinuu
intr-un sistem tu&ular in circuit inc,is! acelasi sin)e "e mai inainte re#ine la inima si!
la iesire in a$rta! )luc$rece't$rii ;c$nstata< ca )licemia nu s-a m$"i(icat. c$ncentratia
este si acum t$t "e 1!9 )r.Jl. Pentru ,i'$talamus aceasta a "$ua in($rmatie are #al$are
"e a(erentatie in#ersa +'rinci'iul (ee"-&ac0-! in &aa careia el ;"e"uce< ca mesaAul-
c$man"a 'e care l-a "at anteri$r a ramas (ara ras'unsul a"ec#at. Pr$&lema care se
'une este urmat$area. '$ate ;a(la< ,i'$talamusul care este ;#in$#atul< 'entru
nein"e'linirea c$meniiG C,estiunea este e*trem "e im'$rtanta intrucit 'r$&lema
tre&uie re$l#ata 'rin inter#entii c$rect$are! c,iar "aca si 'rin alte cai. P$ate sa (ie
;#in$#ata< a"en$,i'$(ia care! "esi a 'rimit c$man"a 'rin insulin-li&erina! nu a 'utut
ras'un"e 'rin eli&erarea "e insulin-stimulina. 5ar tre&uie a"misa si '$si&ilitatea ca
a"en$,i'$(ia sa-si (i (acut "at$ria int$cmai! insa 'ancreasul en"$crin nu a ras'uns la
insulin-stimulina 'rimita si nu a eli&erat insulina necesara. In (ine! '$ate #in$#ata este
celula ,e'atica! a carei res'$nsi#itate la insulina 'rimita a ($st nula si! ast(el!
a"en$,i'$(ia si 'ancreasul en"$crin nu au nici $ #ina. Re$l#area 'r$&lemei tre&uie
sa '$rneasca "e la ceea ce am anuntat "eAa. i- ,$rm$nii tutur$r )lan"el$r en"$crine
sint trans'$rtati "e sin)e +si lim(a- si ii- $na re(le*$)ena "in cr$sa a$rtei "etine
rece't$ri s'ecialiati in sesiarea #ariatiil$r tutur$r 'arametril$r 'alsmatici +(iici sau
c,imici-! inclusi# a #ariatiil$r c$ncentratiil$r ,$rm$nil$r. 5aca la re#enirea sin)elui
in a$rta! rece't$rii "in $na re(le*$)ena in($rmeaa ,i'$talamusul ca! 'e lin)a
#al$area nesc,im&ata a )licemiei! c$ncentratia insulin-stimulinei este s'$rita! "ar nu
si a insulinei! atunci ;c$ncluia< este ca #in$#at este 'ancreasul en"$crin. Similar!
"aca! 'e lin)a )licemia s'$rita! sint crescute si c$ncentratiile insulin-stimulinei si
insulinei! "esi)ur! #in$#ata este celula ,e'atica +e(ect$rul-.
CAP.13. SFERELE INTEGRARII FIINTEI UMANE
Inte)rarea se &aeaa 'e 'rinci'iul re(lectarii si ea ca"e in sarcina sistemului
neur$en"$crin. Cele 'atru "imensiuni ale (iintei se structureaa in 'r$cesul "e#$ltarii
$nt$)enetice si )enereaa entitatea "e(inita 'rin 'ers$nalitate. 5esi '$ate a#ea
a'arenta unei sim'li(icari! inte)rarea entitatii are la &aa t$t actul re(le*! in sensul ca
si in acest ca e*ista un stimul "eclansat$r +m$ti#atie-! $ 'r$cesare la ni#el c$rtical!
un ras'uns +c$m'$rtament- si un (ee"-&ac0 +in &aa caruia se asi)ura a"ec#area
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite 22
c$m'$rtamentului-. 5e cele mai multe $ri! in acest ti' "e inte)rare! (ee"-&ac0-ul
'rece"e c$m'$ramentul. antici'am aste'tarile celuilalt si acti$nam in c$nsecinta +sau
"im'$tri#a! in unele cauri-.
Inte)rarea in cele 'atru "imensiuni! care nu este sec#entiala! re'reinta atit $
realitate a m$mentului! $ caracteristica in"i#i"uala! cit si un 'r$ces ce se "es(as$ara in
$nt$)enie. In($rmatiile +m$ti#atiile- in &aa car$ra se realieaa inte)rarea 'r$#in "in
trei se)mente tem'$rale. 'reent +rece'tate in tim' real-! trecut +st$cate in mem$ria
in"i#i"uala- si #iit$r +'re#aute-. Cum "e'$itul "e mem$rie este incarcat 'r$)resi#
in e*istenta in"i#i"uala +inclusi# in #iata intrauterina! "in luna 4-=- si cum e*istenta
in"i#i"uala este "i(erita "e la un in"i#i" la altul +e"ucatie! instructie! aut$e"ucatie
etc.-! unul si acelasi stimul "eclansaa c$m'$rtamente "i(erite! c,iar si numai "iscret.
Tre&uie su&liniat (a'tul ca "aca multe "intre c$m'$rtamente au $ n$ta c$muna mult$r
in"i#ii! aceasta nu tre&uie sa c$n"uca la c$ncluia )resita ca acei in"i#ii au un trecut
+mem$rat- i"entic. Ceea ce este c$mun reulta! in cea mai mare masura! "in
res'ectarea! #$ita sau im'usa! a re)ulil$r "e c$n#ietuire +n$rme s$ciale-.
Cin" un c$'il cu #irsta "e 3 6 4 luni intin"e mina! 'entru 'rima $ara! "u'a $
Aucarie care nu-i a'artine! mama +"e re)ula-! s'unin"u-i. ;nu este #$ie:<! intr$"uce in
e*istenta c$'ilului 'rima n$rma s$ciala +"e c$n#ietuire-. 5esi)ur! c$'ilul este cu'rins
"e un sentiment "e (rustrare! intrucit el nu '$ate intele)e ca ce#a "in lumea
inc$nAurat$are '$ate sa a'artina altcui#a. A'$i urmeaa alte inter"ictii. ;nu e #$ie
acum<! ;nu e #$ie aici<! ;nu e #$ie atit<... cu aceiasi c$nsecinta si "in acelasi m$ti#.
Or! t$cmai aceste (rustrari traite c$nstitue 'rimele tre'te "e "e#$ltare a "imensiunii
'si,$l$)ice% "e "e#$ltare! intrucit )enea acestei "imensiuni are l$c in #iata
intrauterina +"u'a luna a 4-a-. A'$i! in cursul cresterii si "e#$tarii in"i#i"ului a'ar
alte inter"ictii im'use "e re)ulile c$n#ietuirii. In"i#i"ul le res'ecta multa #reme
'entru ca este c$nstrins la aceasta si a&ia mai tiriu 'entru ca le intele)e rati$nalitatea.
In (ine! cin" )in"irea se maturieaa si in"i#i"ul intele)e ca t$cmai res'ectarea
acest$r re)uli il ri"ica "easu'ra animalel$r! il (ace sa merite res'ectul "e sine si
'retuirea cel$r "in Aur! a&ia atunci n$rma s$ciala "e#ine un &un 'r$'riu! este
interi$riata si! ast(el! in"i#i"ul "e#ine $ (iinta m$rala. n$rma nu mai acti$neaa "in
a(ara in"i#i"ului! ci "in interi$rul sau.

Fiinta umana este c$m'le*a! "u'a cum c$m'le*a este si lumea in care traieste.
Si aici 'utem sa #$r&im "es're un sistem term$"inamic! "ar aici el este su'us in mai
mare masura!si 'e mai multe cai! "ere)larii #al$rii ra'$rtului "intre #iteele "e
e#$lutie ale 'arametril$r "e stare ai cel$r "$ua c$m'$nente. Lumea in care $mul
traieste se m$"i(ica in ritm alert t$cmai "in caua actiunil$r sale +ne re(erim si la cele
intre'rinse cu &une intentii-! "ar se m$"i(ica in ritm alert si cerintele! aste'tarile!
as'iratiile $mului. Cum aceste m$"i(icari 'un mereu si t$t mai intens in 'eric$l
,$me$staia (iintei umane in t$ate cele 'atru "imensiuni ale sale +in m$" "i(erit!
"esi)ur-! s'$rin" entr$'ia! inte)rarea! in (a't! '$ate (i inteleasa ca un 'r$ces
'ermanent "e rea"ucere a ni#elului entr$'iei la #al$ri $'time #ietuirii! re(lectarii
rati$nal-a(ecti#e! c$e*istentei si #al$riarii sale 'rin creatie.
S'eci(icul inte)rarii (iitei umane reulta si "in (a'tul ca! 'rin interme"iul
ratiunii! "imensiunile &i$l$)ica si 'si,$l$)ica! e*istente si la animal +"esi)ur la alte
#al$ri-! "$&in"esc semni(icatii n$i! s'eci(ic umane! 'rin care ele sint! "e multe $ri!
"eturnate in mare masura "e la r$sturile l$r initiale. Una "intre necesitatile
"imensiunii &i$l$)ice este aceea "e a se ,rani! "e a a"uce in me"iul intern su&stantele
$r)anice si an$r)anice reclamate "e celulele sale +la ni#el "e celula! a#em aceleasi
ne#$i ca $ricare sistem #iu-. 5ar! $mul nu numai ca a antr$'iat c$m'$rtamentul
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite 23
alimentar +acesta se termina in m$mentul "e)lutitiei:-! in sensul ca 're'aram ,rana in
(elurite c,i'uri! ceea ce nu mai tine "e latura &i$l$)ica! ci "e cea 'si,$l$)ica! utiliam
instrumente s'eciale in acest sc$' etc.! ceea ce tine "e "imensiunile s$ciala si
culturala. Prin ceea ce ;'unem< 'e masa! 'rin m$"ul "e aranAare a mesei etc. ne
"e(inim c$n"itia s$ci$-culturala si ne e*'rimam res'ectul (ata "e 'ers$ana in#itata!
t$ate acestea (acin"u-ne 'lacere +"imensiune 'si,$l$)ica $'ereaa in &aa 'rinci'iului
,e"$nic:-.
Cum 'rin actiunile sale (iinta umana nu m$"i(ica "$ar lumea in care traieste!
ci se m$"i(ica si 'e sine! se intele)e ca "e (ericirea sau ne(ericirea sa este sin)urul
ras'unat$r: A#in" in #e"ere $r"inea in care se "e#$lta cele 'atru "imensiuni! 'utem
a(irma ca "imensiunea culturala este cea care ramine mereu neim'linita! la ea (iin"
mereu ce#a "e a"au)at! "e sc,im&at! si aceasta 'e t$t 'arcursul #ietii +(ara a ne
re#en"ica iluministi:-. 5am 'ri$ritate acestei "imensiuni! intrucit si "imensiunea
s$ciala este un 'r$"us cultural% intele)in" 'rin cultura t$t ceea ce $mul a"au)a Naturii
naturale. Prin structurarea arm$ni$asa a cel$r 'atru "imensiuni +'rin e"ucatie-
aut$e"ucatie! instructie-aut$instructie etc.-! 'rin 'astrarea un$r relatii arm$ni$ase cu
lumea! care este 'r$'ria n$astra creatie! #$m reusi sa mentinem entr$'ia la un ni#el
re"us si! ast(el! sa ne simtim im'acati cu n$i insine si cu ceilalti.
Neur$'si,$l$)ie-curs sem.I-Uni#ersitatea S'iru Haret-/lac0&$r" Aca"emic Suite 24

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful