BOALA ARTROZICA

Cum o tratam corect ?
Asist. Univ. Dr. Cristina Daia
Dr. Cristina Daia
ARTROZE - Background-
Complex articular are la baza tesutul de tip cartilaj o varianta
de tesutul conjunctiv un tesut cu:
celularitate bogata
metabolism intens
Rol structural,
mecanic,
regenerare,
cicatrizare
Dr. Cristina Daia
TESUT CONJUNCTIV FORMAT DIN:
1.CELULE: intrinseci fibroblast fibrocit
Ele asigura sinteza: matricea extracelulara:
2. FIBRE: colagen, elastice, reticulină
3. SUBSTANTA FUNDAMENTALA:
formata din proteoglicani, glicoproteine structurale


Sinteza acesteia este conditionata
(-) direct
 de varsta,
 hormonal ACTH stres – patologia suprarenaliana, TIROXINA
tiroidism
(+) STH crestere, hh sexuali (Ts, Es) dezvoltare :
Dr. Cristina Daia
TESUT CONJUNCTIV
 in mod (Normal) tesutul conjunctiv rareori se divide
 in situatii patologice de genul reactiilor inflamatoare apar:
- mitoze  care produc execedentar fibre de colagen tip I  cicatrizare
reparatorie defectuoasa fibroza
- fibrocitele isi pierd proprietatii fagocitare


De aceea este necesar sa asuciem in faza de acuta a unei
artroze reactivate
AINS
Dr. Cristina Daia
2. FIBRE
1. Elastice
2. Reticulina
3. Colagen : - fibrilar
- nefibibrilar, molecular


Colagen fibrilar: structura chimica :
benzi 
fibre 
fibrile  sunt rezultatul polimerizarii unor

 subunitati proteice tropocolagen

TESUT CONJUNCTIV
Dr. Cristina Daia
TESUT CONJUNCTIV
2. FIBRE

Unităţi de tropocolagen (structura chimica): 4 AA
- Rezulta prin combinarea a trei lanturi alfa 1, 2, si 3 rasucite triplu helix cu
3 AA pe o tura iar
- * al 4-lea AA este glicina rezistenta;
- * al 100 lea AA este HO-prolina  rigidiate moleculei
- In consecinta se diferentiaza in 10 subtipuri sau variante
(I,II,III…,X);
- variantele de colagen I, II si III reprezinta reprezita 90% din totalul
colagenului din organism si se caracterizeaza prin rezistenta la proteoliza.

Varianta colagen de tip II este cea mai intalnită şi rezistentă
standard “Normalitate”
Dr. Cristina Daia
TESUT CONJUNCTIV
- sinteza ff colagen este conditionata genetic: alfa 1 cr.17, alfa 2
cr 7
- sinteza lanturilor alfa : Ribozomi;
- in cisternele Reticulului endoplasmic: Pro si Lis sunt
hidrolizate la Ho-Pro si Ho-Lis; reactie dependenta de
prezenta unui agent reducator: acidul ascorbic (Vit C) a
carui absenta duce la sinteza unui colagen anormal iar rol de
cofactor (+): Vit. A si D

Pentru sinteza unui colagen de buna calitate
este necasara administrarea de vitamina C
eventual A si D
Dr. Cristina Daia
Caz particular
 Degradarea colagenului se realizeaza sub influenta
colagenazei interstitiale eliberata de macrofage;
Tesuturile cu reorganizare rapida au cantitate crescuta de colagenaza
Cazuri:
1. Tesuturile cu status INFLAMATOR: In starile inflamatorii macrofacul
activat elibereaza o mare cantitate de colagenaza: AINS (-) colagenaza
2. SARCINA: Tesutul; uterul gravid  mitoze si sinteză in exces
de fibre de colagen dar reactiv si cu cea mai mare cantitate
de colagenaza
 apar nodulii de fibromialgie  fibromialgiile de sarcina
 sindrom de tunel carpian
Dr. Cristina Daia
TESUT CONJUNCTIV

3. Substanta fundamentala
(situata intre celule si fibre)

A. Proteoglicani
B. Glicoproteine structurale
Dr. Cristina Daia
A. Proteoglicani PG
 nucleu polipeptidic miez proteic (5%) interconectat
 lanturi polizaharidice (95%) denumite gligozaminoglicani
(GAG);

Structura GAG:
- Un (poli)zaharid (acidozahar):
1. ac hialuronic: cartilaj, piele,
2. condroidin: cartilaj, os, cornee
3. dermatan: piele, tendon, valve cardiace,
4. heparan: artere
-Un monomer dizaharidic (aminozahar)
1. Glucozamina
2. galactozamina



Dr. Cristina Daia
Terapeutic...refacerea lanturilor
polizaharidice ale PG aport de GAG p.o.
 Aportul p.o. acidozahar componeta a GAG aferent unui proteoglican din substanta
fundamentala a unui cartilaj
 Sulfat sodic de condroitina (C)
 Acid hialuronic (AH)
 Aportul p.o. aminozahar
 Hidrat de glucozamina (G)
 Dona 1500 mg G
ARTROSTOP 500 mg G
ARTROFLEX C 375 mg, G 265 mg
FLEXODON C 200 mg, G 400 mg
Artrostop plus (vitamina) C
 FLEXIMOBIL plicuri C 600 mg, G 750 mg, 200 mg
herpagozide
 GLUCOSAMINE CHONDROITIN HYALURONIC ACID
C 334mg G 500mg AH 6.67 mg


Dr. Cristina Daia
TESUT CONJUNCTIV
1. Lanturile polizaharidice PG - GAG sunt acetilate (grupari CO-) ca
urmare pot fixa o multitudine de ioni pozitivi:cel mai frecvent ion pozitiv
intalnit este Na+; puternica HIDROFILIE a substantei fundamentale;
Consecinte:
 Flexibilitate si compresibilitate a tesutului;
 Permite difizarea substantelor hidrosolubile
 Proprietatile electrostatice impiedica trecerea moleculelor
mari : rol de sita moleculara (care se pierde in procele de
imbatranire: vezi cartilajul articular deshidratat, ex nucleul pulpos
imbatranire)

2. Lanturile dizaharidice pot fi polimerizate sulfatate daca GAG au lanturi
dizaharidice sulfatate tesuturile sunt un stare solida Osteofit



Dr. Cristina Daia
B. Glicoproteinele structurale
Asigura adezivitatea celulelor:
- la fibrele de colagen,
- la PG
- intre ele
Cele mai importante:
 fibronectina (secretata de fibroblast, celule endoteliale),
 condronectina (atasarea condrocitelor de colagenul de tip II),
 laminina (aderarea celulelor endoteliale de colagenul de tip IV din
structura membranei bazale)
 flexibilitate,
elasticitate
Dr. Cristina Daia

Peste Os Suprafata
articulara

Tesutul cartilaginos
de tip hialin

 Pericondru
Tesut conjunctiv dens

esential pentru cresterea si
mentinerea
tesutului hialin degradat prin
regenerarea apozitionala
Celule conjunctive din
pericondru se diferentiaza in
condrocite



Tesut cartilaginos
de tip hialin imbatranit
Cartilaj “hialin” imbatranit
Colagenul tip II
normal
Colagen de tip I Colagenul tip II – % scazut
pierdut prin degradare
Colagen de tip I

 Va fi mai putin rezistent
PG: Acidozahar :
condroidin 4 sulfat
(C4S)
normal

 Keratan sulfat
condroidin 4 sulfat (C4S)
%
pierdut prin degradare
keratan sulfat

Va fi mai putin rezistent
Dr. Cristina Daia
1. Cum produce pericondrul
cresterea si regenerarea cartilajului imbatranit?
2. Cum protejam/refacem terapeutic cartilajul
degenerat si/sau imbatranit?

AH cu GM mare (Synvisc, Glicovisc) prin injectare intraarticulara induc
vasco suplimentarea protejeaza activitatea condrocitelor preexistente din
carilajul hialin articular inhiband regenerarea apozitionala (adesea incompleta
si deficitara), de aceea sunt preferate a fi injectate pentru protectia articulara
AH cu GM mica induc vascoinductia regenerarea apozitionala

Caz particular: la copil, in mod fiziologic are loc regenerarea interstitiala
prin diviziune mitotica a condrocitelor preexistente: proces specific
cresterii si dezvolatrii

Administrarea intraarticulara de solutii
vascoelastice : acid hialuronic

Dr. Cristina Daia
TRATAMENT
 VASCOSUPLIMENTAREA
 ACID HIALURONIC
 7-10 f
 1f/saptamna
 75%
Dr. Cristina Daia
VASCOSUPLIMENTAREA

Acid hyaluronic (AH):
 AH+ Dextran (Glycovisc)
 GM Mare >4 * 10
6
D (Synvisc)
 GM Medie 0,5 – 4 * 10
6
D (Jointex)
 GM Mica < 0,5 * 10
6
D (Hyalgan)
Vascosuplimetarea: legarea de Rc pt AH
Vascoinductia: prin traversarea usoara a barierei
sinoviale patrundere in pericondru


Dr. Cristina Daia
(Micro)traumatismele


In urma proceselor microtraumatice
cartilajul hialin este supus frecvent
fenomenelor de degenerare,
asociind infiltrat inflamator,
ceea ce determina moartea condrocitelor
si alterarea microvascularizatiei
= premize artroza
Dr. Cristina Daia
ARTROZA
DEFINITIE
 DEGENERESCENTA focala a cartilajului articular
 NEOFORMATIE osoasa:

la baza zonelor lezate de cartilaj: OSTEOSCLEROZA
la marginea articulatiei/os: OSTEOFITOZA


Dr. Cristina Daia
Artroza
 Cea mai frecventa suferinta cronica musculo-
scheletala la indivizii de peste 50 de ani
 Una dintre cele mai importante probleme de
sanatate publica pe plan mondial prin:
- Invalididate
- Durata bolii
- Cost
Dr. Cristina Daia

Mecanismul de aparitie al entezelor

Polimerizarea aminozaharurilor, mai exact a glucozaminei
(fixarea mineralelor de lanturile polizaharidice)
 Fiziologic se face prin acetilare, ceea ce duce la obtinerea unei
structuri de consistenta normala, elastica a cartilajului hialin
 Patologic prin sulfatare, in conditiile in care in cartilajul “alterat”
prin injurie traumatica a vase de sange (care prin aport si
impregnare cu saruri minerale duc la sulfatarea matricii de
colagen, care capata consistenta OSOASA transformarea
osoasa a cartilajului, astfel apar FENOMENE DE
NEOFORMATIE OSOASA (ENTEZE): (calcificari cu diferite
variante de expresie) osteofitoza, ostescleroza
Dr. Cristina Daia
INCIDENTA
VARSTA Pana la 45 de ani 45-65 de ani Peste 65 de ani
INCIDENTA Pana la 10% 30% 60%
 Varsta a-III-a si respectiv a-IV-a
 Raport pe sexe: Femei / Barbati =2/1
Dr. Cristina Daia
ETIOPATOGENIE
Caracter MULTIFACTORIAL

1.Predispozitia genetica
- Pacienti cu un raspuns biologic particular:
exacerbarea a raspunsului inflamator
la procesul specific de degenerare progresiva articulara datorat senescenţei
1) cu productia execedentara de
CK pro-inflamatorii, TNF alfa:
 distructie/ degenerare accentuata a cartilajului
 asociata cu abilitate reparatorie defectuoasa
Dr. Cristina Daia
ETIOPATOGENIE
Se adauga urmatoarele mecanisme:
2) hiperproductia unor enzime denumite
matrixmetaloproteinaze (MMPs) cu rol de colagenaze;
hiperproductia este conditionata genetic prin
3) identificarea in exces a factorul imun VEGF: vascular
endotelial growth factor cu rol stimulant direct MMPs ;

Dr. Cristina Daia
ETIOPATOGENIE
Predispozitia genetica este demonstrata si de inalta
corelatie statistica intre parinti si copii cu artroza

 In cca 50% copii mostenesc OA de mana si sold
 40-45% copii mostenesc OA de genunchi

Dr. Cristina Daia
ETIOPATOGENIE
2. Stresul mecanic:

 suprasolicitarea articulara (munca fizica grea),
 micro/traumatisme – punctul de plecare in declansarea manifestarilor de OA
 interventii chirurgicale,
Mai ales daca survin pe anomaliile de statica si mecanica articulara congenitale sau
dobandite

 20 % din pac cu OA au istoric de evenimente traumatice (majore sau
minore) in anamneza
 La nivelul genunchilor pacientii cu microtraumatisme au dezvoltat
de 5 ori mai frecvent OA de genunchi
 La nivelul soldurilor  de 3 ori mai frecvent OA



Dr. Cristina Daia
ETIOPATOGENIE
3. Senescenta: pierderea functiilor secretorii condrocitare,
regenerarea apozitionala, feneomene de degenerescenta
4. Bolii inflamatorii articulare (PAR, SA,LES):
- exces inflamatie, modulare imunogenetica defectuoasa 
artroze
* iatrogen: tratamentul corticosteroizi
- prin mecanism de afectare directă a carilajului articular,
- indirect prin suprasolicitarea mecanica excesiva de catre pacient a
unei articulatii artificial indolore
- blocarea aportului sangvin nutritiv la nivelul artic soldului,
NACF



Dr. Cristina Daia
ETIOPATOGENIE
5. Boli endocrino (Afectiuni tiroidiene , Hiperparatiroidism,
Hiperfunctia hipofizara)- metabolice (Diabet, Guta) metabolice
25% dintre pacientii cu OA de pumn, cot, umar, genunchi au la
examenul PB articulara: depozite de bogate de pirofosfat;
tratament colchicina beneficiu real
6.Artropatii nervoase prin afectarea terminatiilor proprioceptive
este diminuata capacitatea de protectie articulara si se produc
indirect microtraumatisme care prediscpun la artroze secundare
severe post SCADEREA SUPRAVEGHERII NERVOASE: diabet,
sifilis, anemie pernicioasa, leziuni ale nervilor periferici)
7.Afectiuni hematologice: hemofilia (sange in spatiu articular:
precipitarea fier – factor iritativ mecanic / imunologic)



Dr. Cristina Daia
ETIOPATOGENIE
TEREN
GENETIC
NEOFORMATIE
Osteoscleroza, osteofitoza
Factorii de risc
DISTRUCTIE
cartilaj articular
ARTROZA
Dr. Cristina Daia
FACTORI DE RISC
1. VARSTA
2. SEX FEMININ: hh; perceptia durerii la femei se
face mai puternic decat la barbati: durere
prelungita stres psihogen
3. EDUCATIA: nivelul de instruire al pacientului,
preventia OA printr-un mod de viata adecvat
78% cu OA nivel scoala generala, liceu
21% studii superioare






Dr. Cristina Daia
FACTORI DE RISC
4. Societatea: dezvoltate, varsta a-IV-a
5. Etnicitate: rasa caucaziana, afro-americana: au
rata cea mai inalta de dezv OA; la polul opus
hispanici
6. Factori anatomici: deposturarea
- Genu valg, var, genu recurvatum OA genu
- Luxatia congenitala de sold  OA sold

Dr. Cristina Daia
FACTORI DE RISC
7.OBEZITATEA
Depasirea cu 20% a greutatii corporale normale
creste de
5 ori riscul de OA, la femei si de
3 ori la barbati; mecanisme:
- suprasolicitarea articulatiilor portante SOLD si
GENUNCHI
- Exacerbarea raspunsului inflamator in OBEZITATE
Dr. Cristina Daia
FACTORI DE RISC
8. Profesia/ Timp Liber
*MESERII cu risc inalt pentru OA
miscari repetate, timp indelungat:
- ghemuit (culegatori),
- ingenuncheri (min 1 ora/zi, calugari),
- mers prelungit (peste 6 ore/zi, postasi, colectori taxe),
urcat/ coborat scari;
- microtraumatisme profesionale subclinice;
- pozitii vicioase mentinute prelungit (informaticieni:
coloana dorsala, T8; coxartroza tulburarule circulatiei
venoase de intoarcere la membrele inferioare

Dr. Cristina Daia
FACTORI DE RISC
 *SPORTURI:
- de performanta (exces)
- Grele: footbal, basebal, maraton
Mecanism: compresia ritmica a cartilajului articular in timpul alergarii
excesive cu efect microtraumatic asociat cu posibilitatea
traumatismelor efective
 PREVENTIE: ALERGARI USOARE maxim 30 de minute, urmate de
pauza cu mecanism de microcompresie/ pompa a cartilajului 
activarea metabolismului local cu epurarea metabolitilor toxici.
FACTORI: intensitatea alergarii (usoare)
Timp (30 min), distanta parcursa
 SEDENTARISM: METABOLISM LOCAL INCETINIT, DEPERFORMARE
FIZICA hipotonie, hipotrofie mm, rezerva miocardica scazuta 
capacitate scazuta de efort: RISC INALT OA

Dr. Cristina Daia
CLASIFICARE . Localizari

*Dpdv etiologic:
primitive (idiopatice)
Artoze secundare
*Dpdv al nr. de articulatii afectate:
Monoarticulare
Oligoarticulare (2-3)
Poliarticulare
Localizari frecvente pentru artroza:
sold, genunchi, mana
- IFD, artic CMC I, articulatiile CV;




Dr. Cristina Daia
ARTROZA PRIMITIVA
- de tip degenerativ -

Forme localizate:
Atroza Heberden -IFD,
Artroza Bouchard-IFP
Forme Generalizate: mai mult de 3 atriculatii, artroza
generalizata familiara
Forma eroziva “de granita” cu PAR; FR negativ, histologic
aspect de sinovita cu infiltratii limfoplasmocitare)
Dr. Cristina Daia
ARTROZA SECUNDARA

1. Congenitala sau prin tulburari de dezvoltare (displazia de
sold, displazia multipla epifizara): Incongruenta mecanica
articulara
2. Traumatica (fracturi, traumatisme pofesionale sau sportive)
3. Inflamatorie (PR, artrite infectioase),
4. Discrazii sangvine (Hemofilia,Talasemia),
5. Artropatii nervoase : diabet, sifilis, anemie pernicioasa,
neuropatii
6. Endocrinopatii: Acromegalie, hipotiroidie,
hiperparatiroidie,boala Cushing, Condrocalcinoza, Guta,
7. B. Wilson
8. Iatrogena Infiltratiile repetate cu corticosteroizi
intraarticular





Dr. Cristina Daia
DIAGNOSTIC- Criterii clinice
1. ANAMNEZA

 Varsta Apare precoce dupa 40/ 65 de ani
 Durerea
• Caracter mecanic
Mecanism: exes inflamatie  exes presional/compresie pe maduva osoasa (prin intermediul
microfisurilor periferice) cu afectarea compresiva a pachetului vasculo-nervos extrem bine
reprezentat al maduvei  DURERE transmisa de la nivelul “os” - ului
Nota: durerea apare numai la mobilizarea activa articulara nu si la cea pasiva (caracterul
mecanic) (durerea apare dupa efort fizic si se calmeza la repaos)
*ulterior cand exista durere +inflamatie: apar reincalziri inflamatorii
Ceea ce imprima caracter mixt in stadiile avansate ale bolii apoi caracter mixt (persista si in
repaos sau in timpul noptii )
 Fara/ scurta Redoarea matinala, sub 30 minute (15’)
 In timp duce la limitarea progresiva a miscarilor
 Absenta simptomelor sistemice asociate


Dr. Cristina Daia
DIAGNOSTIC- Criterii clinice
2.Localizarile frecvente articulare:
MI: sold, genunchi, haluce MTF I,
MS: mana - IFD, IFP, artic CMC I,
CV: articulatiile CV
 extrem de rar MCF, coate, umeri
3. Examenul fizic
Aspect: rubor, tumor, dolor, calor:
*existenta durerii in absenta inflamatiei

Deformarea articulatiei (inclusiv marire de volum) prin:
osteofite, hiperplazie sinoviala, revarsat articular,
subluxatii

Dr. Cristina Daia
DIAGNOSTIC- Criterii clinice
 Limitarea mobilitatii: redoare
*Este consecinta:
1. Durerii
2. Incogruentei suprafetelor articulare
3. Contracturii musculare
4. Fibrozei tesuturilor moi periarticulare
5. Retractiei capsulare
6. Blocajului mecanic prin osteofite si corpi straini
*Apare dupa repaos prelungit (dimineata la trezire) si dispare dupa 10-15 minute
*In stadii avansate apar cracmente la mobilizarea articulara

Dr. Cristina Daia
DIAGNOSTIC- Criterii paraclinice
I. RADIOGRAFIA
II. ARTROSCOPIA
III. ARTROGRAFIA
IV. ECOGRAFIA
V. TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
VI. REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA
VII. SCINTIGRAFIA OSOASA
Dr. Cristina Daia
DIAGNOSTIC- Criterii paraclinice
RADIOGRAFIA
CRITERII radiologice pentru artroza (Bachman si Resnick, 1994)
1. Ingustarea/ PENSAREA spatiului articular secundar leziunilor
cartilajului
2. Ostecleroza (osteocondensarea) subcondrala
3. Chisturi osoase subcondrale (Geode)
4. Osteofitoza
5. Deformarea contururilor extremitatilor osoase
6. Osificari periarticulare (IFD)
7. Corpi straini ososi si cartilaginosi intraarticulari
8. Entezopatie (patela, pelvis, trohanter)
9. Osteoporoza epifizara
10. Absenta tumefierii tesuturilor moi
11. Distributie in general simetrica
*Nota: Cele mai obisnuite modificari sunt: 1,2,3,4

Dr. Cristina Daia
DIAGNOSTIC- Criterii paraclinice
RADIOGRAFIA
STADIALIZAREA radiologica a artrozei
(Kellgran si Lowrance)
STADIUL I : Articulatie normala (+/- mic osteofit)
STADIUL II: Osteofite in mimin 2 puncte
Osteoscleroza subcondrala minima
STADIUL III: Pensarea interliniului articular
Debut de deformare a extremitatilor
STADIUL IV: Pensarea accentuata/disparitia interliniului
articular
Chisturi/eroziuni osoase (GEODE)
*Nota: Rgr pt atriculatiile portante (sold, genunchi, picior)- cliseele se fac in ortostatism
*Nota: Se pot folosii mai multe incidente ex: genunchi (ant-post, lat, axiala), sold (ant-post), CV
(ant-post, lat, ¾)

Dr. Cristina Daia
DIAGNOSTIC- Criterii paraclinice
RADIOGRAFIA
I. RADIOGRAFIA
 Lipsa de corelatie intre semnele radiologice
si cele clinice

Stadiu
radiologic
Stadiu I-II Stadiu III-IV
Prezenta
simptomatologiei

40% 60%
Dr. Cristina Daia
DIAGNOSTIC- Criterii paraclinice
II. Artroscopia
- Se face sub anestezie generala/ locala
- Permite vizulalizarea directa a structurilor articulare (cartilaj, sinovilala,
ligamente)
- Chirurgia artroscopica
III. Artrografia
- Permite reperarea exacta a epansamentelor articulare, chisturile poplitee
sinoviale fuzate posterior, rupturile ligamentare
IV. Ecografia articulara
- Tehnica non-invaziva care evidentiaza - fenomenele de tip
abarticular epansamentele articulare, chisturile poplitee,
calcificarile intra si periarticulare, bursitele, leziunile
ligamentare sau tendinoase

Dr. Cristina Daia
DIAGNOSTIC- Criterii paraclinice
VI. RMN
- Identificarea modif morfologice si biochimice ale
cartilajului
- Evaluarea grosimii cartilajului
- Evidentierea leziunilor de menisc, leziunilor de parti
moi, osteocondromelor, chisturilor articulare, NICF in
stadiile prcoce etc
VII. Scintigrafia osoasa:
- Superioara radiografiei
- Hiperfixarea detecteaza precoce articulatiile ce vor avea modificari
artrozice peste cativa ani, reflecta fenomenele de inflamatie artrozica




Dr. Cristina Daia
DIAGNOSTIC- Criterii paraclinice
Examene de laborator
Nu sunt anomalii specifice pt. artroza
Examenul licidului sinovial:
lichid clar, de obicei cu o formula non-inflamatorie
(<2000 le/mm³, PMN<25),+/- cristale de pirofosfat de
calciu si hidroxiapatita

Dr. Cristina Daia
Aspecte clinico-radiologice specifice in
artroza- Coxartroza
 Localizare:
Coxartroza idiopatica primara frecvent bilaterala;

Clinic:
 Dureri cu dedut progresiv loocalizate la niv artic. CF
 pozitii monotone prelungite, supraincarcare, mers prelungit, legatul la
sireturi asezarea si ridicarea de pe scaun
 iradiere pe fata ant-lat coapsa si in genunchiul homolateral, cu
 caracter mecanic
 progresiv se poate insotii de contractura pe muschii de la radacina coapsei,
apoi cu redoare pe miscarile de Abd cu RE si ulterior Flexie,
 pozitie vicioasa de flexum de sold care duce la schiopatare cu hiperlordoza
compensatorie (st. invalidante)
:
Dr. Cristina Daia
Aspecte clinico-radiologice specifice in
artroza- Coxartroza
 Dg. Dif: Clinic: bursita treohanteriana, coxite, radiculopatii lombare,
gonartroza cu durere referita in coapsa, hernia femurala etc

 Radiologic: Rgr. de rutina bazin in incidenta ant-post modificari specifice
artrozei: SI, SE pensarea polara sup , osteocondensarea sprancenii
acetabulare, osteofitoza, SF deformari ale cap femural si ale cavitatii
cotiloide, geode
 Factori predispozanti: 1.factor varsta inaintata, 2.factor genetica displazia
subluxanta de sold , sexul feminin 3.factorii hormonali
(postmenopauza),4. factori metabolici (obezitatea), 5.factori mecanici
(surmanajul articular)
 Criterii ACR (American College of Rheumatology)
1. Durerea +/- redoare minim o luna, redoare sub 30 min
2. VSH< 20 mm/h
3. Radiografie :minim: osteofite si pensarea interliniului articular

Dr. Cristina Daia
Reguli de igiena ortopedica ale
soldului

Dr. Cristina Daia
Aspecte clinico-radiologice specifice in
artroza- Gonartroza
Clinic:
Dureri cu dedut progresiv loocalizate la niv artic.genu
cu iradiere la niv segm supra (sold) si subiacente(glezna)
cu caracter mecanic (coborat scari,)
pozitie vicioasa de flexum de genunchi  schiopatare
- aspect:
marit de volum,
 prezenta deformarii artic.,
 analiza tulburarilor de statica a genu (genu valg unghi bidiafizar mai mic de
175/var unghi bidiafizat inversat),
examenul functional (instabilit lig) atectarea compartimentelor femuro-
tibial medial sau lateral ,
afectarea femuro-patelara : semnul ridelei pozitiv/negativ ( mobilizarea
rotulei superior şi inferior, trăgând de tendonul cvadricepsului)
- Dg. Dif: Clinic:bursita anserina,infrapetelara sau prepatelara etc
Dr. Cristina Daia
Aspecte clinico-radiologice specifice in
artroza- Gonartroza
 Radiologic: modificari specifice artrozei:
Standard in incidenta ant-post din pozitie de incarcare pt. a evidentia gradul de
deviere in valg/var, grd. Ingustarii interliniului artic,
incidenta de profil pt. evid. Artic femuro-patelare, pt. vizualizarea spatilului
intercondilian, cotur condili femurali, osteofielor si m.a. corpilor straini
intraarticulari
Factori predispozanti: 1.factor varsta inaintata, 2.factor genetica deformarile in valg sau var> 10-15 grd , sexul feminin 3.factorii
hormonali (postmenopauza),4. factori metabolici (obezitatea), 5.factori mecanici (surmanajul articular) posttraumatici :
fracturi de platou tibial, de condili fem cu incongruenta articulara, leziuni ligamentare (instabilitate),dislocarea patelei,
leziuni meniscale 6. Tulb ale intoarcerii venoase

Criterii ACR (American College of Rheumatology)
1. Durerea +/- redoare minim o luna; redoare sub 30 min
2. Cracmente la mobilizare
3. Examenul lichidului sinovaial (clar, sun 2000 le/mm³)
4. Radiografie :minim: osteofite

Dr. Cristina Daia
Aspecte clinico-radiologice specifice in
artroza piciorului
Localizare:
- frecvent: artroza primitiva a artic MTF I; insotita inflamatia
bursei apare pe fata mediala a capului MTF rubor, tumor, dolor
- MONT; anamnestic se pot decela microtraumatisme sau
purtarea de incaltaminte nepotrivita
- Radiologic: modificari specifice artrozei MTF I, Rgr fata
Abductia metacarpian I cu adductia falanga I
- Rar: afectarea artic tibiotarsiene si a regiunii mediotarsiene, artroza secundara (posttraumatica, metabolica DZ,
inflamatorie)
Modificari tip artroza ale halucelui halux rigidus (redoare),
deformare subluxatie: deget in ciocan (corespunzator
piciorului scobit pentru compensarea gravitationala)

Dr. Cristina Daia
Afectiuni de tip abarticular
 La cot frecvente sunt insertitele (tendinire de insertie):
Epicondilita (cotul jucatorului de tenis) care in timpul miscarilor de
extensie si supinatie solicita muschii cu insertie pe epicondil:
extensorii (EUC, L, SERC) si supinatorii (BR)
Epitrohleita (Cotul jucatorului de golf) care in timpul miscarilor de
flexie si pronatie solicita muschii cu insertie pe epitrohlee: extensorii
(FUC, FRC) si pronatorii (OP)
Cotul este o articulatie cu conducere osoasa
 La umar frecvente sunt frecvente afectiuni abarticulare
- Tendinita coifului rotatorilor
- Bursita olecraniana
- Tendinita cap lung m. biceps, levator scapule
Periatrita scapulo-humerala
Rar post traumatic artroza artic humeroscapulara
Umarul este o articulatie cu conducere musculara
Dr. Cristina Daia
Artroza manii
 Localizare:
-IFD dedete II, III, IV- noduli Heberden;
-IFP deg II, III, IV- noduli Bouchard
-Articulatia MCF I police (rizartroza policelui)
 Clinic:
-in timpul contituirii artrozelor mainii apare durere; Nodulii Heberden si
Bouchard odata constituiti nu mai sunt durerosi
Rizartroza policelui
*se manifesta prin deformarea dureroasa a bazei MCF I, cu redoare si ulterior
suluxatia bazei metacarpianului;
*cand este interesata si artic. Trapezo-scafoidiana durerea iradiaza si pe fata
palmara a mainii;
* Dg diferential de face cu artrita deformanta psoriazica, ruptura tendonului
extensor, retractia tendonului flexor de cauza posttraumatica sau inflamatorie
(PAR)



Dr. Cristina Daia
Aspecte clinico-radiologice specifice in
artroza- Artroza manii
Radiologic: modificari specifice artrozei
Factori predispozanti: 1.factor varsta inaintata, 2.factor
genetica , sexul feminin 3.factorii hormonali
(postmenopauza),4. factori metabolici (obezitatea),
5.factori mecanici (surmenajul articular)
Criterii ACR (American College of Rheumatology)
1. Durerea +/- redoare minim o luna, redoare sub 30 min
2. Crestere de volum (tumefiere) la minim 2 articulatii IFP
sau IFD
3. Crestere de volum (tumefiere) la minim alte 2 articulatii ale
mainii
4. Deformare la minim 2 articulatii ale mainii


Dr. Cristina Daia
Aspecte clinico-radiologice specifice in
artroza coloanei vertebrale
I. Discartroza: artroza afecteaza discurile si corpii vertebrali
II. Spondilartroza: artroza artriculatiilor interapofiozare posterioare
Spondilodiscartroza sau Spodiloza = I+II
 Localizare: zonele de maxima mobilitatea ale coloanei vertebrale: C5, T8
T10, L1-L3
Discurile intervertebrale pot hernia posterior: herhie posteromediana sau lateral
hernie posterolaterala
Osteofitele corpurilor vertebrale se pot dezvolta
-anterior si sunt de obicei asimptomatice
-poserior si atunci pot genera afectare radiculara
Afectarea articulatiilor interapofizare posterioare poate determina alunecarea
anterioara a corpilor vertebrali: Spondilolistezis, ceea ce induce afectarea
dimensiunilor canalului vertebral: sindrom de canal vertebral ingust

Dr. Cristina Daia
Aspecte clinico-radiologice specifice in artroza
coloanei vertebrale
Simptomele:
Coloana cervicala – Spondiloza (spondilodiscartroza) cervicala
- Nn: Radiculare: colana cervicala cervicobrahialgie; f. rar disfagie (compresia unor
osteofite gigante anterioare); rar compresia medulara progresiva prin modificari
degenerative artrozice pate sta la baza unei mielopatii progresive
- Aa: insuficienta vertebrobazilara  cefaleea, sindrom vertiginos (varstnici)
Coloana toracala – spondiloza dorsala
-DORSAGO, DORSALGIE; durerile se resimt posterior si iradiaza in corset la niv cutiei
toracice (dg dif. angine, zona zoster, durere pleuritica, neo loc vb sau de vecinatate,
colecistite etc)
Coloana lombara – Spondiloza lombara
-durerea este adesea LSF (lombosacrofesira): lombosacralgie
- iradiaza descendent pe mb. Inf pe traseu radicular L3, L4: Lombocruralgie, sau L5, S1
Sciatalgie, mai rar poate aparea un sdr. de coada de cal (tulb sfincteriene, parapareza,
anestezie).


Dr. Cristina Daia
Evaluarea clinico functionala a coloanei vertebrale
Examenul fizic:
1. Sindrom Vertebral - Static: Modificari de statica verdebrala:
atitudinea scoliotica, diminuarea/accentuarea curburilor
fiziologice
- Sindrom Vertebral - Dinamic: Afectarea mobilitatii coloanei
vertebrale: dureri/ redoare
2. Sindrom Musculo Ligamentar: Contractura musculara
paravertebrala
3. Sindrom Neuro Radicular: Radiculagii
- Tulburari de sensibilitate
- Deficite motorii
- Diminuarea/ abenta unor reflexe specifice in teritoriul afectat
4. Sindrom Dural
5. Sindrom Neuro-Psihic


Dr. Cristina Daia
Aspecte clinico-radiologice specifice in
artroza coloanei vertebrale
 Radiografie:
- Incidenta standard ant-post (fata): scolioze, boli inflamatorii ale CV
- Incideta laterala (profil): modificari degenerative, osteoporoza,
- Incidenta oblica (3/4) osteofitele din gaurile de conjugare

*Nota: degenerarea cartilajului articular insotita de excedent reparator cu formarea de osteofite gigante
constituind adevarate punti osoase intervertebrale + calcicari ligamentare constituie: Spondiloza
hiperostozanta sau boala Forestier ( Rothes-Querol)
*Nota: Asocierea intre herniile discale intraspongioase, deformarea cuneiforma a corpilor vertebrali toracali si
cifoza dorsala definesc boala Scheurman, frecventa la adolescentii de sex masculin
 Dg dif: Sdr de canal vertebral ingust (congenital sau prin osteofitoza la varstnici), tumori, arahnoidita s.a.
necesita mielografia sau CT, dar m.a. RMN care vizualizeaza atat leziunile osoase cat si ale tesuturilor moi.
Dr. Cristina Daia
TRATAMENT
Planul de tratament sau programul de recuperare:
- Va fi individualizat in functie de patologia asociata
- Va fi centrat pe statusul functional articular
- Presupune necesitatea colaborarii interdiscilinare
OBIECTIVELE:
1. Ameliorarea fenomenului dureros (si inflamator, inerent).
2. Ameliorarea functionala: obtinerea unei stabilitati articulare de buna calitate,
ameliorarea mobilitatii articulare (obtinand unghiurile
functionale),Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers
(echilibrarea balantei agonisti/antagonisti: coordonare, echilibru, abilitate).
3.Terapia afectiunilor ( cardio-respiratorii, digestive etc) asociate.
4.Structurarea unui program de profilaxie secundara/terţiara adaptat pacientului
in cauza, cu scopul de a creste calitataea vietii pacientului
5.Reinsertia socio-profesionala si familiara a pacientului (inclusiv colaborare cu
familia acestuia)
Dr. Cristina Daia
TRATAMENT- Mijloace
1. Regim igienodietetic
2. Terapie medicamentoasa
3. Terapie specifica de recuperare: electroterapie,
masaj, kinetoterapie, terapie ocupationala, terapie
balneara

Dr. Cristina Daia
TRATAMENT
1. Schimbarea stilului de viata;
- Program zilnic de ex fixice usoare; alergare,
ex la bicicleta ergometrica, innot; scad pragul de
perceptie dureroasa/ combaterea
sedentarismului;
- Schimbarea locului de munca
- Scaderea in greutate (coboratul scarilor incarca
genunchii cu 3-5 ori greutatea corpului)

Dr. Cristina Daia
TRATAMENT
- DIETA:
- Extract soia, avocado (incetineste degradarea
articulara senescenta) PIASCLEDIN
- Produse de peste oceanic, ac grasi w3: efect
antiaterogen dar si antiinflamator
- Vit A, D (400 UI/zi adult, 600UI/zi, varstnic), Vit C (1
g/zi)
Dr. Cristina Daia
Terapia medicamentoasa
ATAC/ ACUT
AINS, antialgice 10 zile + FIZIOTERAPIE
Antialgice 1-2 cp/zi, 5-7 zile la dureri
1. non-opioide: paracetamol (hepatotoxicitate+alcool, IR la utilizare prelungita)
2. Opioide: detripropoxifen, codeina, tramadol
3. Topice (gel)
AINS- aspirina
1.Derivati pirazolati: Ketofenilbutazona (toxic digestiv)
2.Derivatii acidului indol-acetic: INDOMETACINUL
3.Derivatii acidului aril-acetic: DICLOFENACUL
4.Derivatii acidului propionic: KETOFROFEN, IBUBROFEN, FLURBIBROFEN

5.Oxicamii: PIROXICAM, TENOXICAM, LORNOXICAM

6.Inhibitori de COX-2: CELECOXIB, ETORICOXIB, ROFECOXIB, PARECOXIB, LUMIRACOXIB
7. Alte AINS: Nimensulide, Meloxicam, KETOROLAC
CS
Dr. Cristina Daia
TRATAMENT
SUBCRONIC - CRONIC
SUPLIMENTE PG (medicamente antiartrozice
simptomatice cu actiune lenta in cure prelungite)
 3 luni cu pauza de 1-2 luni
 repetate de 2 ori pe an

pt efectele condro-protectoare si condro-reparatorii.

Dr. Cristina Daia
TRATAMENT
 FLEXODON
 Clorhidrat de glucozamina - 400 mg ;
 Sulfat sodic de condroitina - 200 mg
Dr. Cristina Daia
TRATAMENT
ARTROSTOP PLUS C
 Glucozamin hidroclorit 500,0 mg
(greutate/tableta) 47393,4 mg/100g;
 MSM (metilsulfonilmetan) 100,0 mg
(greutate/tableta) 9478,7 mg/100g;
 Boswellia (Boswellia serrata) 8,3 mg
(greutate/tableta) 789,6 mg/100g;
 Mangan 325,0 mcg (greutate/tableta) 30,8
mg/100g.
 Vit C
Dr. Cristina Daia
TRATAMENT
 ACID HIALURONIC p.o.
 cps 300 mg
 cps 100 mg
Ds int 3- 6 cps / zi
Dr. Cristina Daia
Combinatii p.o

 condroidina
 Glucozamina
 Acid hialuronic
 Colagen
 Gheara dracului
Rheuma flex, Jointace, Proglycan, Joint protex,
Artronorm, etc.
Dr. Cristina Daia
TRATAMENT
 VASCOSUPLIMENTAREA
 ACID HIALURONIC
 7-10 f
 1f/saptamna
 75%
Dr. Cristina Daia
TRATAMENT
 CHIRURGICAL
 Chirurgia ARTROSCOPICA
 PROTEZAREA: GENUNCHI, SOLD
Dr. Cristina Daia
ARTROZA


 VA MULTUMESC!

Dr. Cristina Daia