P. 1
G F Bucur Terapii Reflexogene

G F Bucur Terapii Reflexogene

|Views: 2|Likes:
Published by Jalba Iulia

More info:

Published by: Jalba Iulia on May 16, 2014
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/20/2015

pdf

text

original

Gabriela-Floreta Bucur

Terapii Reflexogene
Cu o prefaţă de prof.dr.ing. Alexandru Măruţă
ARHETIP R.S.
199
Prefaţă
Atenţia asupra masajului reflexogen, acest uluitor de simplu, eficace şi la ndem!n"
sistem terapeutic, mi#a fost atras" cu peste $ece ani n urm" de manualul de reflexologie
ela%orat de Hedd& 'assafret. (rice alt" lucrare n domeniu pe care am parcurs#o ulterior n#
a reuşit s" m" satisfac" ntr#at!t nc!t s" nu consider c" 'assafret se situea$" unde)a
deasupra, ca un fel de regin" a terapiilor reflexogene. Iat" ns" c", parcurg!nd manuscrisul
pre$entei lucr"ri, nc" din parcurgerea sec)enţei introducti)e # cald", uman", rele)!nd o
)i$iune original" asupra acestei terapii, ani ajuns la ideea c" a sosit momentul unui sc*im%
de... regine+ a sosit momentul s" acord autoarei, d#nei ,a%riela#-loreta .ucur, titlul de
/regin"0 a reflexoterapiei.
Sigur c", n accepţiunea spuselor lui Isaac 1e2ton, pri)ind /de pe umerii de uriaşi ai
naintaşilor noştri0, autoarea pleac" de la o experienţ" deja consacrat", dar m%og"ţit" de d#
sa cu conclu$ii deri)ate dintr#o acti)itate proprie de lung" durat".
Pe ntinderea. a o sut" şapte$eci şi cinci de pagini materialul este organi$at n patru
sec)enţe distincte. Prima o constituie un studiu introducti), cea 345 din conţinut, n care este
pre$entat omul ca structur" *olografic" şi n care, plec!nd de la /durerea ca semnal de
alarm"0, snt definite reflexoterapia şi mecanismul ei de funcţionare+ se pre$int" aspectele
deontologice pe care tre%uie s" şi le nsuşeasc" reflexoterapeutul, metodele de ocrotire ale
acestuia de efectele negati)e ale contactului cu sistemul energetic dereglat al pacientului pe
durata şedinţelor de tratament.
6ea de#a doua sec)enţ", dominant" 7cea 895 din conţinut:, tratea$" reflexoterapia
plantar". Se pleac" de la principii, de la reacţiile organismului n timpul tratamentului şi de
la metodologia de lucru. Apoi, gradat, ntr#o succesiune logic", este tratat" pro%lema
elimin"rii toxinelor din organism şi se parcurg aspectele re$ol)"rii afecţiunilor sistemului
ner)os, ale c"ilor respiratorii, meta%olismului, aparatului cardio)ascular, glandelor
endocrine, aparatului genital. ;rmea$" sistemul limfatic şi anali$atorii, precum şi c!te)a
reflexii asupra articulaţiilor mem%relor 7umeri, şold, genunc*i:.
;rm"toarea sec)enţ", cea de#a treia, se ocup" de reflexologia palmar", de forţa
energetic" şi de po$iţia $onelor reflexogene ale palmelor. ;ltima sec)enţ" pre$int"
reflexoterapia neuro)ascular", rele)!nd n final importanţ" pe care tre%uie s#o acord"m
unor aspecte colaterale )indec"rii< sugestia # cu implicaţiile ei psi*ice, influenţa g!ndurilor
colorate asupra terapiei, r!sul # ca adj a)!nt important n procesul )indec"rii.
Al"turi de %ogatul material ilustrati) cu care este pres"rat textul, numeroase figuri
originale, lucrarea se %ucur" şi de o pre$entare sintetic" ta%elar" a numeroase afecţiuni,
cuprin$!nd denumire, descriere, indicaţii asupra $onelor reflexe de atenuare şi )indecare a
afecţiunilor # ta%el care nc*eie lucrarea, oferindu#i o )aloare practic" aplicati)" deose%it".
Aprecierile f"cute nu se refer" la pro%lema ex*austi)it"ţii, ci cu prec"dere la modul
atr"g"tor al expunerii, st!rnind cu siguranţ" interesul şi curio$itaea unui spectru foarte larg
de cititori. Scris" cu un talent remarca%il, lucrarea se citeşte cu pl"cere şi incit" la aplicarea
acestei metode terapeutice ce se impune ast"$i cel mai mult n asam%litl metodelor de
tratament. In acest sens anume aprecie$ c" d#na ,a%riela#-loreta .ucur este regina
reflexoterapiei, prin modul s"u fluid şi pl"cut de a pre$enta noţiunile şi deprinderile
elementare practice. Acesta este, de altfel, primul manual de reflexologie, cu )aloare
didactic#aplicati)", ap"rut n lim%a rom!n".
6itiţi aceast" lucrare deose%it", )#o recomand"m cu c"ldur"=
.ucureşti, 3> oct. ?@@A
ABECA1DR; 'ER;FE
Prof. uni). dr. ing.
Baureat al Premiilor Academiei Rom!ne
Decanul -acult"ţii de Gtiinţe 6ogniti)e şi Parapsi*ologic a ;ni)ersit"ţii Ecologice
.ucureşti
Cuvântul autorului
6ircul", de mai mult" )reme, la noi, acele /t"lpi0 desenate, cu $eci de $one pe care sunt
nscrise numele organelor. Par de nereţinut n multitudinea lor+ par unora c*iar a%erante n
pretenţia lor de a ne repre$enta= Gi totuşi...
Reflexologia # sau $onoterapia, cum a mai numit#o Dr. H. -it$gerald, este o metod" cu
r"d"cini orientale nfipte n timpurile antice. Ea, are la %a$" relaţia reflex" dintre o $on" de
pe talp" şi un anumit organ, n aceast" situaţie, talpa de)ine un dispo$iti) de telecomand" cu
ajutorul c"ruia control"m starea de s"n"tate a orgajiisrnului. In ca$ul organelor %olna)e,
terminaţiile canalelor energetice snt o%turate, n talp", de unele depuneri 7cristale: de acid
uric, acid oxalic, calciu migrat şi alte deşeuri meta%olice+ prin nl"turarea acestora,
posi%ilit"ţile de re)igorare a organismului cresc )ertiginos, de multe ori conduc!nd
organismul pe calea )indec"rii.
Autoarea pre$entului )olum a a%sol)it -acultatea de -ilosofie, secţia Psi*ologie#
Pedagogie, acti)!nd ulterior ca $iarist", la Rom!nia Bi%er" 7şapte ani, reporter: şi
Informaţia .ucureştiului 7optspre$ece ani, redactor:. A deprins te*nica masajului reflexogen
pe parcursul unor deplas"ri n ;RSS, ,recia, Egipt, Israel, -ranţa, Italia şi 6*ina. In fiecare
deplasare a a)ut grij" s" se interese$e de acti)it"ţile cercurilor preocupate de paranormal
din ţ"rile )i$itate. In ?@I8, cu oca$ia )i$itei n Israel, a urmat cursurile de reflexote r"pie ale
Anei Beng*el Bi)s*it$, din Ierusalim, dar o practica deja, dup" manuale, de c!ţi)a ani %uni.
Dup" Re)oluţie, )a iniţia n ţar" multe serii de cursanţi pentru populari$area reflexoterapiei.
Autoarea doreşte s" mulţumeasc" din suflet, trimiţ!ndu#le numai g!nduri %une,
maeştrilor, profesorilor şi ndrum"torilor s"i< 6laudian Dumitru 7la care a a%sol)it ,radul
III Radieste$ie:, d r. Gtefan St!ngaciu, pr.dr.doc Alexandru '"ruţ", Alexander -ries,
Alexandra 'oşneaga, Dan Seracu, RaiJoKu$mano)ici, Bidia .!rsan, .e%e Stratulat,
Eli$a%et* .e$, Bin Kai Ting, Adrian -lorea, Dumitru Hristenco # datorit" c"rora a f"cut paşi
importanţi pe 6alea 6unoaşterii n general şi pe calea, practicii terapeutice n special.
Prin aceast" carte, am urm"rit s" ofer c!t mai multor oameni posi%ilitatea de a
%eneficia, de aceast" art"#miracol care este reflexologia, prilej permanent de uimire pentru
efectele sale %une, de multe ori neaşteptate. Am considerat potri)it s" pre$int nu numai
te*nicile de lucru propriu#$ise, ci şi implicaţiile spirituale care le pot )eni n ajutor. 6orpul,
Sufletul şi Spiritul se manifest" ca un T(T, )indecarea, put!nd )eni pe cale fi$ic" 7c*imic":,
prin 6u)!nt sau prin ,!nd.
(ricare dintre dumnea)ostr" şi poate ajuta organismul s" se )indece şi s"#şi p"stre$e
s"n"tatea prin sporirea capacit"ţilor sale imunitare şi prin ec*ili%rarea ni)elelor energetice,
apropiindu#şi %ogata informaţie conţinut" n aceast" carte.
Pentru c" fiecare om este un unicat, n starea lui de s"n"tate 7sau de %oal": au
importanţ" nu numai tr"s"turile proprii de temperament, caracter, ereditare, mediu familial,
cultural, moral, ci şi .un"tatea, nţelegerea, Iertarea şi Dragostea pentru semeni #
str"lucirea Pic"turii de Dumne$eire din noi.
,a%riela#-loreta .ucur
Capitolul I
Reflexoterapie plantară
Omul ca structură holografică
!Totul e"te #n Tot$ %i !Tot e"te #n Toate$ "tă "cri" #n cele &ai 'ec(i docu&ente ale
o&enirii. )i #ntr-ade'ăr* după cu& #n fiecare frag&ent (olografic "e reflectă #ntregul* tot a%a #n
fiecare celulă a organi"&ului no"tru e"te !pre+ent$ #ntregul corp. Fiecare celulă are o 'iaţă
proprie* dar* #n acela%i* ti&p face parte integrantă din #ntregul trup, tot a"tfel corpul* "ufletul %i
"piritul au o !'iaţă$ proprie* dar %i una integrată #ntr-un tot care e"te -&ul.
.n "per&ato+oid - ace"t infinite+i&al de 'iaţă - exi"tă codul genetic al unui o& #ntreg* cu
corpul* dar %i cu forţa lui fi+ică* p"i(ică %i "pirituală.
/ă ne re"pectă& %i "ă ne aprecie& fiecare părticică din corp* "ă-i fi& recuno"cători
fiecărui organ* fiecărui ato& din noi* cioburi de oglindă cu "tructură (olografică. 0entru că*
a%a după cu& "pune /f1ntul Apo"tol 0a'el #n 2pi"tola către Corinteni 1.345 !dac" sufer" un
m"dular, toate m"dularele sufer" mpreun" cu el+ dac" este preţuit un m"dular, toate
m"dularele se %ucur" mpreun" cu el$.
-&ul e frate cu iarba* cu floarea %i cu copacul* cu "telele* cu /oarele %i 6una* dar %i cu
%op1rla* %arpele* &ai&uţa* elefantul tigrul %i crocodilul. 2 o fr1ntură din 7ni'er"* el*
Microco"&o"ul* parte integrantă din Macroco"&o". 0raf galactic* dar %i colb tere"tru8
-cultarea ideii de "tructură (olografică a o&ului "-a făcut prin 0entaclurile 9abbalei care
#nc(ideau #n ele ace"t "ecret. !/cutul lui :a'id$* cuno"cut "ub i&aginea /telei #n cinci colţuri*
"i&boli+ea+ă -&ul cu ale "ale cinci !Turnuri de "upra'eg(ere %i control$. 7ng(iul din '1rful
/telei core"punde capului* unde exi"tă oc(ii cu iri"ul #n care "e poate !citi$* pe cele 13 +one
ale lui* "tarea de "ănătate "au de boală a anu&itor organe ;<ridologia=, tot la cap "unt urec(ile -
%i ele o !carte$ de"cifrată de &edicul din 6>on :r. ?ogier* iniţiatorul auriculoterapiei #n
Franţa. :ar %i &ucoa"a endona+ală %i li&ba cuprind puncte %i +one legate de #ntregul
organi"&.
-ig. ? Sim%olul 'icrocosmosului 7Scutul lui Da)id:
Cele două '1rfuri laterale ale /telei "i&boli+ea+ă braţele. Aici* pal&ele "unt cele !două
turnuri de control$ al "ănătăţii* ele inclu+1nd legături directe cu anu&ite organe ;pe "i"te&ul
de teleco&andă* după cu& 'o& 'edea=.
Cele doua '1rfuri inferioare ale /telei #n cinci colţuri !repre+intă$ picioarele pe ale căror
tălpi a'e& !(arta$ #ntregului no"tru corp.
!/cutul lui :a'id$ a%e+at cu '1rful #n "u" e"te benefic #n ti&p ce cu cele două '1rfuri #n
"u" de'ine &alefic.
.n "ecolul al @A-lea ace"t "e&n a reapărut "ub nu&ele de Pentagrama lui Agrippa --&ul
co"&ic ideal. Foarte utili+ată #n acti'itatea tali"&anică* /teaua #n cinci colţuri a con"tituit
repre+entarea Microco"&o"ului - -&ul #n contact cu Macroco"&o"ul* ace"ta din ur&ă fiind
"i&boli+at prin /teaua #n %a"e colţuri. Contactul #ntre cele două 7ni'er"uri a'ea ca punct de
legătură planetele.
Confor& cuno%tinţelor 're&ii* Agrippa - &agician %i e"oteri"t - a"ocia capul o&ului cu
Marte* /oarele cu plexul "olar* 6una cu organele genitale* Aenu" cu &1na dreaptă* Bupiter cu
cea "t1ngă* /aturn cu piciorul drept* iar Mercur cu piciorul "t1ng.
:e fapt* pentagra&a a con"tituit - ca& #n acela%i ti&p - pentru 6eonardo :a Ainci* efigia
o&ului cu braţele %i picioarele #ntin"e* #n"cri"ă #ntr-un cerc.
/cria 2lip(a" 6e'i #n !Manuel de Caute Magie$5 **Scutul lui Da)id exprim" dominaţia
spiritului asupra ele#metelor+ prin acest, semn se pot nl"nţui demonii aerului, spiritele
focului, spectrul apei şi fantomele p"m!ntului$. Mai departe* acela%i autor con"e&nea+ă,
!Paracelsus ;Teofra"t Bo&ba"t 'on Co(en(ei& 1D9E-lFD1* alc(i&i"t %i &edic - n.n= afirma
c" toate figurile magice şi toale semnele Ja%alisiice ale pentacolelor de care ascult" spiritele
se reduc la dou", sinte$" a tuturor celorlalte< semnul 'acrocosmosului # *exagrama 7Steaua
n şase colţuri: # şi semnul 'icrocosmosului # cel mai puternic # 7Steaua n cinci colţuri:$.
-ig. 4. Hexagrama. Semnul
'acrocosmosuluB Implorarea omului c"tre
Dumne$eu 7triung*iul ca )!rful n sus:.
R"spunsul de acceptare a cererii 7Triung*iul
cu )!rful n jos:. Pecetea lui Solomon.
-ig.3 Pentagrama lui Agrippa
Efigia lui Beonardo Da Linci
Durerea - semnal de alarmă
!Mă "upără ficatul$ - "au rinic(iul "au coleci"tul. ?uGi ade'ărat. ?u ele ne "upără pe noi*
ci noi le-a& "upărat pe ele. ?ea'1nd grai articulat* organul pe care l-a& !"upărat$ #ncearcă "ă
ne atragă atenţia că nu &ai poate "uporta greutăţile pe care i le face& %i că #n cur1nd nu 'a
&ai putea "ă-%i facă datoria. 7nica po"ibilitate a organi"&ului de a co&unica cu. noi e"te
durerea. :ar noi ce face&H 6uă& o pa"tilă %i Iugulă& durerea. 0entru &o&ent* totul pare
-.9., dar durerea re'ine pentru că noi nu a& #nţele" !&e"aIul$ legat de !"upărarea$ ce i-a&
pricinuit-o organi"&ului. :e aceea* de c1te ori 'a putea* 'a trage "e&nalul de alar&ă. )i* dacă
'a fi ne'oie* #%i 'a lua aliate %i alte +one pentru a !"triga$ durerea #&preună* "per1nd că gla"ul
lor* fiind &ai puternic a"tfel* 'a fi au+it8 !2xplicaţia$ de &ai "u" pare "i&pli"tă %i puerilă* dar
!"tă #n picioare$.
:e &ulte ori apare cercul 'icio"5 durere* &edica&ent* altă durere* alt &edica&ent %i a%a
&ai departe.
?u #nţelegi* frate al &eu #ntru 'iaţă* ca trebuie "c(i&bat ce'a #n &aniera ta de a g1ndi* de
a trăi* de a 'orbi* de a te apropia de corpul pe care #l porţiH
/pre deo"ebire de &edicina alopată* care acceptă pa"i'itatea totală a bolna'ului*
&edicina tradiţională %i* #n "peţă* re-flexoterapia - de care ne ocupă& acu& - #i cere o&ului #n
"uferinţă o participare directă* c(iar #ndeplinirea anu&itor condiţii.
C1nd #l #nt1lne%te #n te&plu pe "lăbănogul pe care #l 'indeca"e la "căldătoarea Bete"da*
li"u" #i "pune5 !<ată* te-ai făcut "ănăto", de acu& "ă nu &ai păcătuie%ti ca "ă nu ţi "e #nt1&ple
&ai rău$. ;loan F.1D=.
:ar ce e"te păcatul altce'a dec1t călcarea unei legiH - lege a &oralei* o lege a "ocietăţii*
o lege a naturii* o lege a prieteniei* o lege a religiei etc* etc.
:acă bolna'ul* după ce "-a "i&ţit &ai bine* "e #ntoarce la acelea%i !păcate$5 aceea%i
ali&entaţie (aotică* acela%i exce" de tutun %i alcool* acelea%i g1nduri pline de 'răI&ă%ie* ură*
in'idie* gelo+ie* orgoliu* ble"te&e %i alte &anife"tări generatoare de 'ibraţii negati'e* 'or
reapărea acelea%i contracturi &u"culare* acelea%i "ta+e energetice %i tulburări #n circulaţia
"ang'ină %i li&fatică* cu alte cu'inte 'or fi reeditate cau+ele care au "tat la ba+a bolii. :eci*
odată răul #nlăturat* "tarea de "ănătate trebuie &enţinută prin efortul de a nu repeta gre%eala
;păcatul=.
:ar regă"irea %i &ai ale" pă"trarea "tării de "ănătate "e face doar prin <ubire. 0rin <ubire %i
<ertare faţă de cei ce ne-au gre%it. /ă nu uită& ca %i noi gre%i& %i a'e& ne'oie de iertare. ;!şi
ne iart" nou" greşalele noastre precum şi noi iert"m greşiţilor noştri$=.
/ă &anife"tă& <ubire faţă de tot ceea ce ne #nconIoară* faţă de toate cele 'ă+ute %i
ne'ă+ute, <ubire faţă de ?atură %i faţa de :u&ne+eu.
Atunci c1nd 'o& fi &ai buni* &ai iertători* &ai iubitori* 'o& fi cu "iguranţă cu toţii &ai
"ănăto%i*
Dispozitivul nostru de telecomandă
Aă pre+entă& !per"onaIele$ principale ale reflexoterapiei5 pielea* pal&a* talpa.
Pielea - un gigant nerv
0ielea e"te un gigant ner' ce apare ca un 'a"t organ al atingerii %i care ne leagă* prin cele
cinci &ilioane de fibre* cu &ădu'a "pinării.
:acă 'ă+ul* au+ul* &iro"ul %i gu"tul #%i au "ediul* toate* pe cutia craniană* "en+orul tactil
e"te di"tribuit pe aproxi&ati' 3 &p* adică pe #ntreaga "uprafaţă a corpului.
0ielea deter&ină cel dint1i contact al p(oetu"ului cu lu&ea* ră&1n1nd principalul
receptor "en+orial al lui.
:upă na%tere* rolul pielii "pore%te* ea de'enind %i o poartă de intrare a pranei %i a
principiilor naturopate ;balneocli&atice=* dar %i o cale pentru ie%irea toxinelor ;fi+ice* p"i(ice
%i "pirituale= precu& %i o barieră pentru intrarea noxelor externe.
Capacitatea "en+orială a pielii nu folo"e%te doar pentru a infor&a creierul a"upra a ceea
ce 'ine din a&bientul extern ;"en+aţii de frig* de durere* calorice=* dar %i pentru a facilita %i
deter&ina &odele de co&unicare tactilă.
.n ba+a unor ob"er'aţii %i "tudii* "pune doctorul Riccardo /erri de la 7ni'er"itatea din
Milano* au fo"t indi'iduali+ate DF de for&e de contact fi+ic* unele legate de acti'itatea
particulară* &ulte de cea inti&ă %i de"tule intrate #n categoria de "e&ne ale legăturilor "ociale
;"tr1ngerea de &1nă* "ărutatul &1inii* ţinutul de braţ* luatul de după u&eri* &1ng1iatul etc.=.
0ielea "uportă cea dint1i i&pactul cu '1ntul %i cu ploaia* cu praful %i cu poluarea* cu
ar%iţa %i cu gerul.
0ielea leagă lu&ea dinlăuntrul no"tru cu cea din afară, lu&ea 'ă+ută cu cea ne'ă+ută*
con"tituind o per&anentă punte #ntre fi+iologic* p"i(ic %i "piritual. /tarea "ufletea"că %i "tarea
de "ănătate* e&oţiile "e oglinde"c pe piele.
?e'oia de atingere e"te* "e pare* ance"trală. <&portanţa atingerii e"te e'identă #ncă din
pri&ele +ile de 'iaţă. A& reţinut dintr-o cu&unicare făcută #n cadrul unui Congre" de
p"i(ologie de"fă%urat la 0ari"* experi&entul reali+at #ntr-o clinica de ob"tetrică %i ginecologie
din C(icago. 6a "ecţia de i&aturi* Iu&ătate din nu&ărul noilor nă"cuţi au fo"t "co%i din
incubatoare* de trei ori pe +i la aceea%i oră %i &1ng1iaţi de către o "oră &edicală* #ncep1nd
c(iar după pri&a +i* &etaboli"&ul i&aturilor din experi&ent "-a #&bunătăţit faţa de lotul
&artor* c1%tig1nd "pectaculo" #n greutate.
:ar nou-nă"cutul pre+intă din punct de 'edere fi+iologic %i ne'oia de per&anentă
'ecinătate a &a&ei. /peciali%ti canadieni au pre+entat la "u"-nu&itul Congre" de la 0ari"
re+ultatele po+iti'e ale unor "tudii pe ur&ătoarele te&e5 !Relaţia &a&ă-prunc$* !Rolul ţinerii
#n braţe a "ugarului$* !A"pectul p"i(ologic al alăptatului$.
/-a de&on"trat %tiinţific că &1ng1ierile %i ge"turile afecti'e "ti&ulea+ă producerea
(or&onului de cre%tere. Cercetări %i "tudii au confir&at că indiferent de '1r"tă* orice atingere
epider&ică deter&ină "ti&ularea (ipotala&u"ului* a (ipofi+ei* a "uprarenalelor %i &ic%orea+ă
#ngriIorarea* ;copilul "periat apucă &1na părintelui* iar #n ti&pul unui pericol* oa&eni c(iar
necuno"cuţi "e iau de &1nă= cal&ea+ă* lini%te%te* #ncăl+e%te "ufletul.
M1ng1iatul* ori "i&pla atingere* "unt nu nu&ai plăcute* dar %i reconfortante* a'1nd c(iar
rol de &oderator #n anu&ite "ituaţii li&ită. - durere de cap "au o "uferinţă p"i(ică "unt
di&inuate ori c(iar #nlăturate printr-o &1ng1iere "au o atingere pe frunte ori pe faţa.
Biocurenţii pun #n &i%care %i reec(ilibrea+ă energii* di"per"ea+ă blocaIe energetice etc.
)a&anii* tau&aturgii* ca de altfel #ntreaga &edicină tradiţională* folo"e"c atingerile cu
re+ultate "pectaculoa"e.
/e pare că italienii "unt cei &ai expan"i'i5 ei "e ating de aproxi&ati' 13J de ori pe +i* #n
ti&p ce a&ericanii din Bo"ton %i C(icago doar de E ori8 0rofe"orul a&erican Gregor> Ri"berg*
laureat #n %tiinţe "ociale* a "cri" c(iar o carte intitulată !Touc($ ;Atingere=. 2l a con"tatat ca o
atingere ne face "ă ne "i&ţi& &ai bine* indiferent de '1r"tă - copilul "e ţine de &1na
părinţilor* bătr1nul "e "priIină pe u&ărul fiului "au nepotului* #ndrăgo"titul "e pli&bă &1nă #n
rn1nă cu iubita* ar&onia #ntre doi oa&eni "e expri&ă prin ţinutul de braţ etc. 0entru a-%i
"u"ţine te+a* profe"orul a&erican a recur" la un original te"t. 6a #nceputul unuia din cur"urile
"ale a rugat pe cei aproxi&ati' 4J de participanţi "ă-%i acorde c1te patru "tr1ngeri de &1nă*
fiecare dur1nd &axi&u& 3D de "ecunde. 6a "f1r%itul ace"tui a&u+ant experi&ent toţi "e
"i&ţeau rnai bine ca "tare a "ănătăţii* iar c1ţi'a care a'u"e"eră dureri de cap* nu le &ai a'eau.
:e fapt* "c(i&bul energetic e"te factorul de ba+ă #n trata&entele #ncadrate #n ceea ce
france+ii denu&e"c !&edicine douce$ acea"tă &edicină bl1ndă 'e(icul1nd atingerea %i
&1ng1ierea.
.n ace"t context a% 'rea "ă a&inte"c o altă eloc'entă experienţă. 2"te %tiut că
atero"clero+a* boală ce pro'oacă gra'e neplăceri cardiace %i de irigare cerebrală* "e datore%te
#n "pecial ali&entaţiei prea bogate #n gră"i&i. Au fo"t luaţi iepuri de ca"ă* cărora printr-o
a"e&enea ali&entaţie li "-a declan%at atero"clero+a. Trata&entul &edica&ento" "pecific a fo"t
#n"ă aplicat diferenţiat5 unei grupe de iepuri* de către o per"oană ce lucra #n &od &ecanic* iar
celeilalte grupe* &edicaţia i-a fo"t dată de altă per"oană plină de afecţiune care #i &1ng1ia %i le
'orbea cu drag. Bine#nţele" că iepurii din a doua grupă "-au #n"ănăto%it &ult &ai repede.
A%adar* co&unicarea energetică ;de%i un li&baI pri&ordial de relaţie ce a ră&a" #n cea &ai
&are parte ignorat= "e e'idenţia+ă #n relaţiile p"i(o-afecti'e ca fiind unul dintre a"pectele cu
rol preponderent at1t #n trata&entele reflexogene* c1t %i #n 'iaţa "ocială.
A% dori "ă reproduc #n ace"t capitol referitor la piele* un extra" din articolul
!Con"ideration "ur le &agneti"rne (u&ain$ al profe"orului Ra>&ond 6autie* doctor #n %tiinţe*
apărut #n re'i"ta !T(erapeutiKue" naturelle"$ din 19L9.
!.ncă de la 6uigi Gal'ani ;1E-l9L= %i de la contele Ale""andro Aolta ;1DF-1L3= "e
%tie că toate organi"&ele 'ii poartă #ncărcături electrice %i "unt "trăbătute de &icrocurenţi
electrici care 'aria+ă după tirnp. 2"te ca+ul o&ului con"tituit #n &are parte din lic(ide ioni+ate
;"1nge arterial* "1nge 'eno"* li&fe inter"tiţiale* li&fe circulante etc= unele intracelulare* altele
extracelulare pe care ini&a le obligă "ă circule. 0rin "oluţiile apoa"e 'ariate* el ;o&ul= "e
co&portă ca un generator de potenţiale* electrice, ca un fel de co&plexă centrală electrică*
#n'ecinată fiind cu un c1&p electric %i cu un c1&p &agnetic* a&bele ondulatorii, ca un
e&iţător-tran"&iţător de radiaţii electro&agnetice ;(erţiene* infraro%ii* lu&inoa"e*
ultra'iolete=. Celulele "ale !'orbe"c$ #ntre ele &ai cur1nd prin undele ultra'iolete pentru a-i
tran"&ite ordine de acţiune ori de proteIare %i a"tfel participă toate la &enţinerea ar&oniei
'itale a organi"&ului$.
:e"pre epider&ă* reputatul profe"or doctor #n %tiinţe afir&ă5 !Fiecare punct al epider&ei
are un anu&it potenţial electro"tatic ce depinde de indi'id* de "tarea lui p"i(ică* de igiena lui
ali&entară actuală* de rit&ul "ău biologic dar* de a"e&enea* de "tarea (igro&etrică %i electrică
a &ediului etc. :e exe&plu* la un indi'id "ănăto"* cal&* pe "to&acul gol %i pe 're&e u"cată*
potenţialul "ău electro"tatic atinge #n '1rful degetelor* #n &edie* trei &ii de 'olţi electro"tatici*
#ntre orele "olare L %i 13. 7nele epider&e u"cate aIung "ă depă%ea"că trei+eci de &ii de 'olţi
%i* #n &od excepţional* c1te'a "ute de &ii de 'olţi* ri"c1nd atunci "ă de'ină periculoa"e pentru
&ediul #nconIurător ;explo+ii=$.
:e-a dreptul %ocant* nuH
A%a "-ar explica #n"ă acele "c1ntei "au nu&ai "en+aţii de !curentare$ - uneori - la
atingerea unui obiect &etalic "au c(iar la atingerea #ntre ele a două per"oane. :e a"e&enea*
potenţialul electric ridicat ar putea fi la ba+a acelor ca+uri ciudate de auto-co&bu"tie -
ade'ărat* foarte rare* dar exi"tente8
M M M
0ielea nu e"te doar o !(aină$ ce #&bracă organele, ea e"te &ai ale" un "i"te& radar ce ne
per&ite relaţiile cu exteriorul. 0ielea captea+ă "en+aţiile* le tran"&ite "i"te&ului ner'o" central
care reacţionea+ă #n con"ecinţă.
:eci* pielea trebuie #ngriIită %i apărată. :in păcate #n"ă* doi &ari %i tiranici du%&ani - #n
aparenţă prieteni* ca toţi du%&anii -o agre"ea+ă. )i cul&ea* c(iar prin inter&ediul no"tru8
Ace%tia "unt5 <giena %i Moda8l :a* aţi citit bine5 <giena %i Moda. Argu&entele le-a& gă"it
#n cartea !6e" c(e&in" de la gueri"on$ "cri"ă de &edicul france+ N'an :ioni" %i apărută #n
octo&brie 199D la 0ari".
<ată o fra+ă cel puţin ciudată5 !Abu+ul de igienă e &ai rău dec1t lip"a ei$.
)i explică doctorul N'an :ioni" de ce du%urile +ilnice uneori %i bicotidiene* băile
#ndelungate* frecatul cu nenu&ărate tipuri de "ăpunuri* "pu&e %i alţi !detergenţi$ de+bracă
pielea de "ebu&ul "ău ce are un i&portant rol protector i&unitar %i deter&ină a"tfel pierderea
unei &ari părţi din influxul ner'o" care "e di"per"ea+ă #n apă ca orice for&ă de electricitate.
Apare a"tfel ne'oia de "o&n pentru refacerea i&unităţii %i a energiei. 2"te %tiut %i din "tudiul
c1&purilor energice că refacerea lor - după !"pălarea$ aurei cu un du% - nece"ită #ntre 3J %i EJ
de &inute. Ace"ta e"te de"igur %i &oti'ul pentru care "porti'ii nu fac du% #nainte de
co&petiţie* ci nu&ai după.
.ntorc1ndu-ne la cartea &edicului france+ a& reţinut reco&andarea de "ăpunire #nainte de
a ie%i din baie %i nu la intrarea #n apă* pentru a nu lă"a prea &ult ti&p pielea lip"ită de "ebu&ul
"ău protector* #n contact cu apa.
/ă nu "e confunde* "pune autorul* igiena corporală cu "ănătatea. -&ul "e !'accinea+ă$ #n
contact cu &ediul. Autoapărarea trebuie "ti&ulată. Ab"enţa ri"curilor #i &ic%orea+ă re+i"tenţa.
:eci du% %i baie făcute cu #nţelepciune %i &ă"ură.
Moda* tiranul adorat* a lan"at ţe"ăturile "intetice* u%or de #ntreţinut* ne%ifonabile* "i&plu
%i rapid de "pălat. ?u&ai că reacţiile defa'orabile pro'ocate pielii neGar obliga "ă fi& &ult
&ai pre'ă+ători cu ace"te &ateriale* Mai ale" lenIeria inti&ă #n contact direct cu pielea
produce ec+e&e* iritaţii %i c(iar infecţii cutanate* Oe"ăturile "intetice !culeg$ influxul ner'o"
%i produc o di&inuare a capacităţii de apărare a organi"&ului* tulburări ner'oa"e %i pubertate
precoce.
:e c1ţi'a ani "-a renunţat aproape total la purtarea lenIeriei de corp. Fe&eile nu &ai pun
co&bine+on* bărbaţii au renunţat la &aieuri, c1t de"pre !indi"pen"abili$ ;probabil nu degeaba
"e nu&eau a%a8= poate nu&ai bunicii &ai poartă.
6a &odă e"te "lipul - uni"ex %i c1t &ai "ărăcuţ.
6a &odă "unt blugii %i tricourile* de cele &ai &ulte ori pu"e direct pe piele.
Corpul #%i ri"ipe%te a"tfel caloriile* reu&ati"&ele %i artrita #%i "pun cu'1ntul* pielea
"ufocată de ţe"ăturile "intetice pierde influxul ner'o" %i capacitatea i&unitară* pantofii "tr1&ţi
cu '1rf a"cuţit %i tocuri prea #nalte produc dpreri de cap* a&eţeli* palpitaţii* di"tor"iuni ale
coloanei.
Moda trebuie luată #n "ea&ă* dar nu ur&ată orbe%te* ci adaptată la "ănătatea noa"tră.
/ă nu uită& că nu de &ult purta& că&ă%uţe din atla"* co&bine+oane de &ăta"e cu
dantelă* c(iloţi din bu&bac aIurat* u&breluţă de "oare.
0ielea ne e"te prieten. /ă n-o trată& ca pe un du%&an.
âna ! aparat de fizioterapie
Cel de al doilea per"onaI principal #n reflexoterapie e"te &1na. :e%i e&i"ia energetică "e
extinde p1nă la cot* +ona celei &ai puternice e&i"ii ră&1ne pal&a* cu deo"ebire '1rfurile
degetelor.
M1na e"te unealta - in"tru&ent ce ne diferenţia+ă de ani&ale* antenă ce ne leagă de
Co"&o".
0ro'erbele - c(inte"enţă de #nţelepciune - "pun5 !&1na e "f1ntă$ ;nu ini&a* nu capul* nu
oc(iul* nu li&ba=, &1na e cea "f1ntă. 2a e"te acu&ulator dar %i e&iţător de energie.
.ntr-un articol apărut #n re'i"ta Bioterapia a <n"titutului %tiinţific de Cercetare %i Aplicare
a energiei bioradiante* editată la Milano* profe"orul France"co Fornari "crie a&intind te"tele
ce "e fac cur"anţilor doritori "ă #n'eţe lucrul cu bioenergia5 !/e &ă"oară cu riguro+itate ter&ia
pal&elor. - &1nă ;dreapta* #n &aIoritatea ca+urilor= "e #ncăl+e%te #ntotdeauna &ai &ult dec1t
cealaltă ;aIunge #n general la DJ de grade faţă de EJ ale "t1ngii=, "e &ă"oară de a"e&enea
re+i"tenţa cutanată ;bioterapeuţii au un dar natural5 re+i"tenţa lor cutanată e"te de +ece ori
inferioară celei nor&ale= precu& %i durata e&i"iei de radiaţie$.
:eo"ebit de intere"ant e"te %i ur&ătorul fapt5 "peciali%ti italieni %i france+i din in"titute de
cercetare care "tudia+ă e&i"ia radiantă a pal&elor* au deter&inat* folo"ind aparatură de ulti&ă
oră* că pal&ele e&it5 ultra"unete* c1&puri electro"tatice* unde &agnetice* unde
electro&agnetice* proce"e de ioni+are* energie calorică ;de fapt* doar pe acea"ta o "i&ţi&=.
:in punct de 'edere electrodina&ic apar radiaţii ultra'iolete, ace"ta e"te &oti'ul pentru care
cu aIutorul pal&elor "e poate opti&i+a gu"tul apei* co&po+iţia ei c(i&ică %i c(iar - adăug1nd
infor&aţia &entală - "e poate obţine di"trugerea &icrobilor. /a nu ni "e para o aberaţie. 2"te
%tiut că prin inter&ediul undelor telepatice "e reali+ea+ă relaţia creier-creier, tot cu g1ndul "e
in"taurea+ă legătura #ntre o& %i ani&al* #ntre o& %i plantă ;nu&eroa"e experi&ente au
de&on"trat-o=, de ce nu a& &erge &ai Io" pe "cara biologică o&-&icrobH %i c(iar o&-
"tructurăH Totul e"te po"ibil prin forţa g1ndului. 0rin ea "e poate deter&ina cre%terea
bioc1&purilor pal&are %i a e&i"iilor lor* ec(ilibrul #ntre ele "au &odificarea co&ponentelor #n
funcţie de nece"ităţi.
:ar pal&ele e&it %i radiaţii de tip la"er. A%a "-ar explica !operaţiile cu &1inile goale$ ce
"e efectuea+ă #n Filipine* precu& %i !inter'enţiile c(irurgicale$ pe corpurile "ubtile ale
o&ului.
2&i"iile #n frec'enţa undelor radio %i ga&&a ;cu acţiune noci'ă= "unt probabil
preponderente atunci c1nd "e a&eninţă cu arătătorul #ntin"* c1nd "e ble"te&ă ori "e dore%te
răul cui'a.
Atenţie #n"ă la bu&erang5 g1ndul rău lo'e%te #n recul pe cel ce l-a erni"* g1ndul bun #l
ră"plăte%te pe e&iţător #ntorc1ndu-"e #n+ecit.
A'ern a%adar #n pal&ele noa"tre un ade'ărat aparat de fi+ioterapie &ereu #n pri+ă* la
orice oră din +i %i din noapte* gata "ă ne "luIea"că* gratuit8
-ig.>
PAB'EBE E'IT
;BTRAS;1ETE
6M'P;RI EBE6TR(STATI6E
;1DE 'A,1ETI6E
;1DE EBE6TR('A,1ETI6E
PR(6ESE DE I(1INARE
E1ER,IE 6AB(RI6E
Din punct de )edere EBE6TR(DI1A'l6
RADIAFII ;BTRALI(BETE
RADIAFII DE TIP BASER
E'ISII I1 -RE6LE1TA ;1DEB(R RADI( GI ,A''A
"l treilea #persona$%- piciorul
Fiecare are #n ca"ă o floare. Ce face cu eaH - pune #n apă* o #ngriIe%te* #i 'orbe%te* o
#ndrăge%te* o re"pectă. ?-o rupe* n-o di"truge. 0lanta cre%te fru&o" %i ră"punde pe &ă"ură.
)i totu%i. ?oi toţi a'e& o plantă de care ne ca& bate& Ioc5 e"te planta piciorului8 :e ce
"-o fi nu&ind a%aH :e ce 'orbi& de Talpa Oării. :e ce5 #ţi baţi un cui #n talpăH ?i&ic nu e
#nt1&plător. AtunciH /i&plu. Ca %i o plantă 'erde* o&ul are o rădăcină - talpa - ;legătura cu
pă&1ntul=* o tulpină ;ace"t corp &inunat=* ra&uri* frun+e* flori ;&e&brele* organele interne*
"i"te&ele organice=* dar &ai ale" face roade ;actele noa"tre* g1ndurile noa"tre* "piritualitatea
noa"tră creatoare=.
Ce face& #n"ă cu !rădăcina plantei$ noa"tre care "e na%te %i &oare odată cu noiH -
introduce& #n #nc(i"oarea pantofilor a"cuţiţi %i cu toc* o g1ndi& de rău* o certă&* o "ocoti&
incapabilă.
Boierii erau &1ng1iaţi pe tălpi de tinere ţigăncu%e* ca "ă adoar&ă &ai u%or. 2ra a"tfel
#nlăturată ten"iunea ner'oa"ă de pe"te +i* obţin1nd relaxare* era reec(ilibrată circulaţia
energetică.
0lanta piciorului trebuie #ngriIită* dată cu cre&ă* &1ng1iată* &a"ată* introdu"ă #n pantofi
co&o+i.
At1t la tălpi c1t %i la pal&e exi"tă ter&inaţiile &eridianelor %i are loc "c(i&barea
polarităţii po+iti'e Nang de pe faţa cu ung(ii #n cea negati'ă Nin de pe partea cărnoa"ă.
0rin tălpi a'e& legătura cu 0ă&1ntul ;Mitul lui Anteu= pentru a ne ancora #n realitate,
prin ea ne eliberă& de "urplu"ul energiei electro"tatice %i ne trage& energiile benefice din
ad1ncul Ma&ei Gea. :ar planta piciorului po"edă nu&eroa"e !centrale "ecrete$ ale funcţiilor
noa"tre 'itale* ea acţion1nd ca un ade'ărat di"po+iti' de teleco&andă. :acă 'ederea la
di"tanţă "e reali+ea+ă prin inter&ediul tele'i+orului* tran"&iterea 'orbirii cu aIutorul
telefonului* ateri+area a'ioanelor e teleg(idată de la Turnul de control* "unetele %i i&aginile
e&i"e la di"tanţă #n ti&p %i "paţiu pot fi !"tocate$ pe ben+i audio %i 'ideo %i reprodu"e !ad
libitu&$* de ce ni "e pare ciudat - pentru unii ri+ibil %i c(iar ab"urd - că pe talpă po"edă&
!butoane$ de teleco&andă pentru #ntreaga noa"tră acti'itate p"i(ofi+icăH :ealtfel &enţionă&
reproducerea ;din deo"ebit de docu&entata lucrare a doa&nei ?ineta Crainici !Noga
integrală$= &odelului "tră'ec(i de pe un ba"orelief repre+ent1nd !Talpa lui Bud(a$ ce
cuprinde "i&bolurile acţiunilor fiecărui punct reflexogen.
-ig. 8. 6orespondenţe organice ale centrilor energetici
Ce este reflexoterapia &i care este mecanismul ei de funcţionare '
0rintre nu&eroa"ele te(nici de atingere - &a"aI general* pre"opunctura* drenaI li&fatic*
roling* "(iat+u* &a"aI a>ur'edic* &a"aI biodina&ic* &a"aI iniţiatic* te(nică radiantă* ReiPi*
o"teopatie* c(iropatie* :o-in* terapie prin energie polari+ată etc* etc -"e #n"crie %i
reflexoterapia.
:e origine orientală* !adu"ă la +i$ de &edicul a&erican Qillia& Fit+gerald* 'erificata #n
practică de a"i"tentele &edicale 2unice <ng(a& %i Cedd> Ma"afret* reflexoterapia c1%tigă*
datorită re+ultatelor obţinute* adepţi din ce #n ce &ai nu&ero%i.
Reflexoterapia e"te un &a"aI digital executat pe tălpi* pe pal&e %iR"au pe cutia craniană #n
"copul reec(ilibrării - printr-un &ecani"& reflex de re+onanţă - a circulaţiei "ang'ine %i
energetice deter&in1nd #n acela%i ti&p #&bunătăţirea capacităţii i&unitare a organi"&ului.
Metodei nu i "-a putut #ncă de"crie &ecani"&ul %tiinţific de funcţionare.
0e ba+a unei largi docu&entări %i #n ur&a unei #ndelungate practici a ace"tei terapii* a&
#ncercat "ă adun c1te'a po"ibile ipote+e de explicare.
:octorul Q. Fit+gerald a făcut ob"er'aţii a"upra efectelor de tip ane"te+ic* #n ur&a
apă"ării anu&itor puncte. 2"te deci foarte po"ibil ca &ecani"&ul de acţionare al
reflexoterapiei "ă deter&ine "ti&ularea producţiei de endorfine - "ub"tanţe analge+ice
a"e&ănătoare &orfinei. Cercetători cu o 'a"tă experienţă "u"ţin că toate feno&enele biologice
ar fi aco&paniate de e&i"ii fotonice %i energie bioradiantă* datorită cărora "-ar "ti&ula %i
producerea endorfinelor. :e&on"traţia "e "u"ţine #n ca+ul ane"te+iei prin acupunctura.
?u&ai că terapia reflexă nu "e &ărgin%te la eli&inarea "au di&inuarea durerii* efectele
aplicării ei fiind deo"ebit de co&plexe. / -ar putea* deci* "ă a'e& de-a face cu un &ecani"&
de tip electro&agnetic ce reglea+ă %i controlea+ă #ntregul "i"te& energetic al pacientului* prin
inter&ediul feno&enului de re+onanţă. Bolna'ul poate "i&ţi uneori - #n ti&pul trata&entului
%i după - "en+aţii de energi+are* #nţepături* 'aluri de căldură* "o&nolenţă* diure+ă "porită*
febrilitate etc. - "e&ne de declan%are a unei "erii de feno&ene fi+iologice* "i&pto&atologie
a"e&ănătoare efectelor acupuncturii. 0rofe"orul 6uigi Giordano "crie #ntr-un articol din
re'i"ta !Bioenergia$ ce apare la Milano5 !acea"ta ;bioenergia= are o acţiune 'a"culari+antă*
eutrofică* di+ol'antă %i analge+ică$.
:octorul B. Bo""> "ublinia* #n lucrarea "a intitulată !Ba"e" neurobiologiKue" de"
reflexot(erapie"$ că* cu &ulte "ecole #n ur&ă* #n C(ina "e e'idenţia core"pondenţa ce exi"tă
#ntre anu&ite organe %i anu&ite puncte cutanate. 0e ace"t principiu "e ba+ea+ă* de altfel* %i
"tră'ec(ea regulari+are a energiilor din &eridiane prin inter&ediul acupuncturii.
Maniera de g1ndire reco&andată de doctorul B. Bo""> e"te g1ndirea de tip reflexologic
confor& căreia o&ul e"te tratat ca un tot* cu "tructura "a fi+ică* p"i(ică %i "pirituală* concept
preconi+at #ncă de Cippocrate. /;n reflex # "pune doctorul Bo""> - poate fi definit ca r"spuns
rapid al structurilor %iologice faţ" de o stimulare determinat", specific" şi locali$at" cu
preci$ie0.
Acelea%i ba+e neurobiologice exi"tă %i #n reflexoterapie. <ată deci o altă po"ibilă
explicaţie a re+ultatelor excelente obţinute prin acea"tă te(nică.
6a apă"area pe talpă a unor +one* pacientul "i&te uneori o durere a"cuţită ca #nţepătura
unui ciob de "ticlă* iar terapeutul detectea+ă local pre+enţa unor granulaţii - ca fire de ni"ip* ca
ni%te &ărgeluţe* ca boabe de &a+ăre "au c(iar c1t o nucă. Ace"tea "unt !cri"tale$ din de%euri
depu"e %i for&ate din acid uric* acid oxalic* calciu &igrat* re"turi ale proce"elor de
&etaboli"&.
0rin inter&ediul reflexoterapiei !cri"talele$ "unt "făr1&ate* &ărunţite* di+ol'ate %i
eli&inate* #n 'ederea re"tabilirii circuitului "ang'in %i energetic nor&al.
!6i&pe+irea$ circuitelor "e reali+ea+ă "i&ilar cu &etoda de curăţire a aparaturii foarte
"ofi"ticate %i "en"ibile. Acea"ta e"te cufundată #ntr-o baie lic(idă #n care "e produce o e&i"ie
de ultra"unete. Aibraţiile &anife"tate di"locă firele infinite+i&ale de praf %i &urdărie depu"e.
:e fapt* %i trata&entul fi+ioterapie eu ultra"unete are acela%i &ecani"& de producere a
efectului de 'indecare5 di"locarea depunerilor din &u%c(i ori din articulaţii %i antrenarea lor #n
circuitul de eli&inare. Acela%i efect "e obţine deci prin apă"area unui punct "au a unei +one de
pe talpă* unde iau na%tere o "erie de unde care - #n dru&ul lor p1nă la organul cu care 'ibrea+ă
#n re+onanţă - curăţă #ntreg tra"eul "ang'in %i energetic* debloc1nd "ta+ele exi"tente.
:e foarte &ulte ori* #n"ă* # &ai ale" #n ca$ul afecţiunilor psiliosomatice # sufletul este cel
ce se m%oln")eşte primul. Ce e"te de făcut #n ace"t ca+H Trebuie curăţate !tra"eele$ de pe
corpul "piritual. 0entru acea"ta #n"ă !percutorii$ folo"iţi 'or fi &ult &ai fini dec1t
ultra"unetele. /e recurge la "unetul %optit al ?aturii* la 'ibraţiile eterice #nalte* pre+ente #n
&u+ica liturgică* #n "luIba religioa"ă* #n rugăciune %i #n &editaţie* #n cu'1ntul bl1nd %i #n
g1ndul bun. Toate ace"tea "unt !in"tru&ente$ terapeutice de cea &ai &are "ubtilitate cu o
#naltă 'ibraţie.
Ar &ai fi o altă po"ibilă &oti'aţie a faptului că &a"aIul pe talpă e #n"oţit de efecte
"pectaculoa"e. 2"te 'orba de bioc1&p. Ace"ta e"te di"tribuit #n Iurul corpului #n "traturi de
gro"i&i %i den"ităţi diferite #n raport cu di'er"ele "ale +one. A"tfel* cercetările au de&on"trat
că* dacă #n faţa "a* corpul are bioc1&pul &axi& de 1R1* pe părţile "ale laterale el pre+intă ERD
din bioc1&p* #n "pate nu&ai 1R3 ;"e %i "pune că !atacul pe la "pate$ e"te necin"tit pentru că
acolo o&ul are apărare pe Iu&ătate=* dea"upra cre%tetului bioc1&pul are 1R din gro"i&e* iar
"ub tălpi are abia 1R1J. :eci e"te 'orba de un "trat foarte "ubţire %i deci u%or de pătrun".
2"te po"ibil ca 'ulnerabilitatea expri&ată prin "intag&a !călc1iul lui A(ile$ "ă fi cuprin"
%i o conotaţie de "i&bol. )tiind că +ona călc1iului %i 'ecinătatea ei cuprind reflexe legate de
aparatul genital %i acti'itatea "exuală* pute& lua #n con"ideraţie anu&ite a"cendente ale lui
A(ile. A"tfel* c1nd &a&a "a ;'r1nd "ă ocolea"că de"tinul care pre'e"ti"e că fiul ei 'a fi
o&or1t #n luptă=* #l a"cunde deg(i+at #n fe&eie* printre fetele regelui 6>co&ede"* A(ile
!dăruie%te$ uneia dintre ele un fiu* pe ?eoptole&u" ;8=. Cu Aga&e&non* A(ile "e ceartă
pentru "cla'a Bri"ei" care #i fu"e"e luată. Regina A&a+oanelor #i cade 'icti&ă8 :ar "i&bolul
'ulnerabilităţii călc1iului poate con"ta %i #n atenţionarea a"upra bolilor "exuale ce pot de'eni*
#n anu&ite ca+uri* &ortale.
6ă"1nd la o parte "peculaţiile* ră&1ne& la certitudinea că acce"ul la organele interne prin
!"trăpungerea$ corpului eteric "e face cel &ai u%or prin talpă.
<n "tr1n"ă legătură cu acea"tă idee "ublinie& faptul că orice te(nică a &edicinii
tradiţionale - dar cu deo"ebire reflexoterapia - #n"oţită de iubirea de oa&eni %i dorinţa fierbinte
de a face binele* capătă re+ultate excepţionale pentru că5 orice )i%raţie ;deter&inată #n ca+ul
no"tru de apă"are= nsoţit" de informaţie ;g1ndul cel bun= se transform" n radiaţie care
influenţea+ă "ub"tanţa ;fi+ică "au eterică=.
Atenţie deci la di"cuţiile din ti&pul reflexoterapiei. 2'itaţi te&ele tri"te* de"pre dra&e
po'e"tite "au de"pre neca+urile 'ieţii. Totul "e #nregi"trea+ă #n "ubcon%tient &ult rnai u%or #n
&o&entele de acţionare pe talpă* iar efectul de bu&erang poate face ca a&bii parteneri "ă
"ufere* #n loc ca a&bii "ă profite de "c(i&bul benefic de energii. :eci nu&ai g1nduri fru&oa"e
%i bune pe tot ti&pul c1t durea+ă %edinţa* iar dialogul "ă "e &ărginea"că la ceea ce "i&te
pacientul #n acele &o&ente - durere &ai acută "au lip"a ei - pentru a antrena a"tfel
participarea bolna'ului %i a-l di"trage de ia proble&e %i preocupări !toxice$.
<ntorc1ndu-ne la &ecani"&ul de funcţionare a reflexoterapiei* ace"ta ar putea a'ea ca
explicaţie tran"&iterea fluxurilor energetice - de la tălpi la e&i"ferele cerebrale - prin
inter&ediul unor &ediatori neuronali* circuit #n care infor&aţia* parte integrantă a energiei* ar
declan%a "i"te&ul (olografic al 'iului. 0e principiul !Totul e"te #n Tot$* infor&aţia genetică ce
e"te codificată #n &atricea iniţială a celulei* ar deter&ina refacerea +onelor bolna'e* confor&
&odelului A:? propriu iniţial - de "ănătate.
Circulaţia infor&aţiei "-ar &ai putea face pe calea fibrelor ner'oa"e "au prin "i"te&ul
&eridianelor energetice* al nadi"urilor ori printr-un alt "i"te& propriu de co&unicare %i
inter'enţie #ncă necuno"cut*
Cert e"te #n"ă faptul că &ecani"&ul funcţionea+ă. )i #ncă deo"ebit de eficient8
Deontologia reflexoterapeutului( )urământul lui *ipocrat
:eon-deonto" #n"ea&nă !ceea ce trebuie făcut$. :eontologia &edicală cuprinde
totalitatea regulilor ce (otără"c raporturile &edicilor #ntre ei %i ale ace"tora cu bolna'ii.
A& 'orbit de"pre <ertare* de"pre Bunătate %i Cu'1ntul bun. Toate ace"te "unt nece"are
pentru obţinerea* dar &ai ale"* pentru pă"trarea "ănătăţii.
Atenţie* #n"ă5 nu tre%uie s" ignor"m medicina alopat", "au "ă ocoli& trata&entele
indicate de doctor* ori "ă e'ită& operaţiile. /unt de"tule ca+uri #n care #&binarea te(nicilor din
&edicina tradiţională cu &etode din &edicina naturi"tă %i din cea alopată de'in deo"ebit de
eficiente. Mai ale" urgenţele - din oricare ra&ură &edicală - nu pot fi tratate doar cu
reflexoterapie. Ade'ărat* "e di&inuea+ă durerile p1nă la inter'enţia &edicului* a%teptarea
de'ine "uportabilă* dar operaţiile nu pot fi e'itate, o de'iaţie de "ept ori o &alfor&aţie
congenitală nu pot fi re+ol'ate dec1t c(irurgical* iar o carie "e tratea+ă la denti"t.
6egătura per&anentă cu &edicul alopat e"te deo"ebit de utilă deoarece cunoa%terea
diagno"ticului pu" de ace"ta poate pre'eni co&plicaţii #n anu&ite ca+uri pe care le 'o& trata
#n capitolul 5 6ontraindicaţii.
:e a"e&enea* prin controlul &edical de laborator "e poate ur&ări #&bunătăţirea obiecti'ă
a "tării pacientului. A%adar* reflexoterapeutul nu trebuie "ă facă aprecieri a"upra trata&entelor
indicate de &edic* "ă e&ită ordonanţe* inter+iceri de &edicaţie ori de inter'enţii c(irurgicale.
.n ace"t context a% dori "ă "ublinie+ o tră"ătură de ba+ă a deontologiei
reflexoterapeutului5 .? AFARS :2 M2:<C* ?<M2?< ?7 AR2 :R20T76 ;din punct de
'edere &edical* Iuridic dar &ai ale" &oral= /S 07?S :<AG?-/T<C2. 0entru că nu&ai
&edicul e"te cel care cunoa%te anato&ia !#n direct$* deoarece a "tudiat 4- ani* a #n'ăţat din
cărţi* dar &ai ale" #n "ala de di"ecţie din practică. :e%i exi"tă printre cele pe"te 33 de &ilioane
de ro&1ni c1te'a per"oane capabile "ă pună diagno"tic pe ba+a unui feeling &anual* nu&ărul
redu" al ace"tora #i face "ă ră&1nă excepţia ce confir&ă regula.
-rganele nu "#nt #n"ă a%e+ate #n corp ca pe o plan%ă* unele l1ngă altele. Multe "e
"uprapun. 2xi"tă locuri #n care* de pildă* o parte din pancrea" "e gă"e%te #n "patele unei +one
din colon "au din "to&ac, #n alte locuri "tau "uprapu"e porţiuni din pancrea"* "uprarenale ori
rinic(i, #n +ona 'ertebrelor coccigiene "e gă"e%te rectul* dar %i 'aginul %i o parte din uter %i din
'e+ica urinară. !Aindecătorul$ e&ite diagno"ticul #n raport de infor&aţiile anato&ice &ai
&ult "au &ai puţin redu"e pe care le po"edă "au #n funcţie de in"piraţie* fiind con'in" că
prunul g1nd ce i-a 'enit #n &inte e"te cel bun8 A& 'ă+ut re'oltată cu c1tă "eninătate*
con'ingere %i de-a dreptul cu ire"pon"abilitate unii !terapeuţi$ #%i per&it "ă !lipea"că$ +eci de
!etic(ete-diagno"tic$ pe o&ul #n "uferinţă care a%tepta"e un aIutor* o "peranţă de #n"ănăto%ire
%i nu o #nt1lnire !(orror$. 2xi"tă* din păcate* unii* "peră& c1t &ai puţini bioenergoterapeuţi
;cu c1t denu&irea e &ai er&etică* cu at1t - "e crede - i&pre"ionea+ă &ai &ult= care pri&e"c
onorariu !doar$ pentru a pune diagno"tice8H <ar #n alte ca+uri* după ce #i ignoră pe &edici* nici
de preoţi ori de bi"erică nu &ai au ne'oie8H
:ar* oa&eni buni* forţele răului "unt &ult prea puternice pentru a putea fi alungate cu o
"i&plă for&ulă au+ită la un cur" ori citită #ntr-o carte. Medicul e"te cel iniţiat #n "ecretele
trupului* iar preotul e"te cel iniţiat %i "acrali+at prin (irotoni"ire #n tainele "ufletului %i ale
"piritului. C1nd !oficia+ă$* a&bii poartă 'e%&inte "peciale* folo"e"c Ge"tul de+'ăluit la
iniţierea pri&ită %i utili+ea+ă Cu'1ntul potri'it.
/ă-i dă& Ce+arului ce-i al Ce+arului %i lui :u&ne+eu ce e al lui :u&ne+eu8
Toate &etodele folo"ite #n &edicina naturi"tă %i #n te(nicile bioenergetice "unt #n ade'ăr
utile %i fără pericol numai atunci c!nd sunt aplicate n cunoştinţ" de cau$" şi n cola%orare cu
medicul, nu&ai după "tudii teoretice %i practice* după acu&ularea noţiunilor de "pecialitate %i
nu doar după urec(e.
6u energiile nu se joac" nimeni f"r" a fi pedepsit. ?u din răutatea cui'a ci* pur %i "i&plu
din ignorarea "au călcarea legilor după care acţionea+ă 2nergia. A-a% #ntreba5 #ndră+ne%te
cine'a "ă atingă un fir electric nei+olat fără "ă-%i !ia pedeap"a$H -are electricitatea l-a
pedep"it "au "ingur "-a băgat acolo unde nu "e pricepeaH /i&bolul !7cenicului ArăIitor$ "au
ai !Cutiei 0andorei$ trebuie "ă ne dea de g1ndit.
7n lucru ce poate părea bi+ar5 fiţi sinceri cu m"sur"= AdicăH Atunci c1nd gă"iţi depuneri
&a"i'e de cri"tale "au puncte deo"ebit de dureroa"e pe talpă* iar pacientul #ntreabă5 !ce e"te
acoloH$* iar du&nea'oa"tră #i ră"pundeţi5 !ficatul$ "au !"plina$ etc.* nu 'ă grăbiţi "ă-i anunţaţi
o boală de ficat "au de "plină. :e ceH 0entru "i&plul &oti' că fiecare om este un unicat şi
capacitatea lui de reacţie este diferit". ?u&ai după pri&ele trei #nt1lniri de lucru a& putea*
e)entual, "ă ne dă& "ea&a de reacţia organi"&ului celui #n "uferinţă - dar nici atunci nu e"te
ab"olut "igură e'oluţia "au in'oluţia afecţiunii %i reec(ilibrarea energiilor.
0acientul trebuie s" fie ajutat s"#şi p"stre$e ntotdeauna ncrederea n capacitatea
propriului s"u organism de a se reface conform matricei genetice iniţiale care este cea de
s"n"tate. <&portant #n"ă pentru el e"te nu doar preocuparea pentru planul fi+ic* ci %i pentru cel
"uflete"c dar &ai ale" pentru cel "piritual* deoarece toate trei "e #ntrepătrund %i "e influenţea+ă
reciproc. 2"te ni&erit ca o&ul #n "uferinţă "ă #nţeleagă faptul că boala* neca+ul* nenorocirea
nu "unt pedep"e 'enite din afară* ci "unt %i un re+ultat al propriilor gre%eli "au lecţii de 'iaţă
din care trebuie "ă #n'eţe ce'a. Tendinţa fiecăruia e"te de a da 'ina pe ce'a "au cine'a5 !a&
&o%tenit-o pe &a&a$* !a& o +odie nenorocită$* !"unt g(inioni"t$* !poluarea e de 'ină$*
!"oarta #&i e"te potri'nică$* !:u&ne+eu e"te nedrept$ etc.* etc. Contribuţia noa"tră nu exi"tă8
A%a "ă fieH
:ar c(iar atunci c1nd* anali+1nd obiecti' faptele* aIunge& la conclu+ia că #n ne#&plinirea
"au dra&a re"pecti'ă noi nu a& a'ut #n ade'ăr nici un rol* nici o 'ină* atunci "ă ne a&inti&
pro'erbul care "pune !orice rău "pre bine$8 0oate că acel !rău$ #nt1&plat ne-a apărat de altul
&ult &ai &are. ?oi nu a'e& capacitatea de a pri'i #n per"pecti'a #ndepărtată a ti&pului.
Dumne$eu ştie perfect ce e %ine pentru noi. C(iar dacă #n pri&a clipă a'e& un gu"t a&ar* "ă
a'e& #ncredere #n 2l %i #n noi %i totul 'a fi bine* p1nă la ur&ă.
.n deontologia terapeutului intră %i exe&plul per"onal cu unele obligaţii poate &ai greu
de #ndeplinit. :ar5 terapeutul trebuie "ă e'ite fu&atul %i băutura exce"i'ă* deoarece acel ce nu
a putut s" se )indece pe sine de un )iciu nu#l )a putea ajuta pe altul s"#şi m%un"t"ţeasc"
starea de s"n"tate. Miro"ul tutunului "e i&pregnea+ă #n (aine* #n păr %i &ai ale" #n pal&e.
G1ndiţi-'ă ce neplăcut e"te pentru un nefu&ător "ă i "e !u&ble$ pe tălpi* pe pal&e %i pe aură
de către o per"oană du(nind a &a(orcă ;c(iar dacă poartă &arca Kent:.
:e a"e&enea* terapeutul trebuie "ă re"pecte "ecretul profe"ional* fără "ă po&enea"că
nu&e* ci - dacă e"te ne'oie - "ă 'orbea"că de"pre !un ca+$ %i nu de"pre per"oana @.
)i* #n "f1r%it* pentru că reflexoterapia e"te o te(nică ce "e #n"crie #n medicina tradiţională*
'o& #nc(eia cu Our"m!ntul *ipocratic, pe care %i terapeuţii "unt obligaţi "ă-l cunoa"că %i "ă-l
re"pecte5
/Promit şi jur s" fiu credincios legilor onoarei şi cinstei n practicarea medicinii+ )oi da
ngrijirile mele gratuite celui s"rac şi nu )oi cere niciodat" o indemni$aţie care s" ntreac"
munca depus". Primit n interiorul caselor, oc*ii mei nu )or )edea, ceea ce se petrece acolo+
lim%a mea )a p"stra secretele ce#mi )or fi mp"rt"şite şi cariera mea nu )a ser)i la
coruperea mora)urilor şi nici la nlesnirea crimei. Respectuos şi recunosc"tor profesorilor
mei, eu )oi napoia copiilor lor n)"ţ"tura pe care am primit#o de la p"rinţii lor.
-ie ca oamenii s"#mi acorde stima lor dac" r"m!n credincios f"g"duinţelor mele=
-ie s" m" acop"r de opro%iul şi dispreţul confraţilor mei, dac" )oi greşi=0
Relaţia reflexoterapeut ! pacient
?u 'ă preocupaţi de !per&i"iunea$ de a #ngriIi un "uferind. :acă a aIun" la
du&nea'oa"tră #n"ea&nă că 'i "-a oferit po"ibilitatea de a face ce'a pentru el. Feriţi-'ă #n"ă "ă
fiţi grăbiţi* ner'o%i* #nfu&uraţi* prea di"tanţi* dar nici prea fa&iliari* tri%ti* preocupaţi de
proble&ele proprii. Arătaţi-'ă "enini* cu bună'oinţă* cu un "ur1" prieteno"* opti&i%ti* exigenţi*
dar nu duri.
2xplicaţi pacientului principiile după care acţionea+ă reflexoterapia* luaţi-l colaborator %i
aliat red1ndu-i #ncrederea #n forţele de refacere ale organi"&ului prin argu&ente logice %i #n
raport cu cuno%tinţele ce le po"edă pacientul. 0regătirea teoretică %i practică a
reflexoterapeutului trebuie "ă fie co&plexă pentru a putea explica at1t unui &edic "au o& de
%tiinţă care #l "olicită c1t %i unui o& fără prea &ultă pregătire.
/ă nu "e uite că !puterea$ de a-l aIuta pe cel #n "uferinţă aparţine Celui de /u"* operatorul
fiind doar un canal de "curgere a 2nergiei 6u&inoa"e. :e aceea atitudinea de <ertare %i <ubire
trebuie "ă fie pre+entă at1t #n "ufletul pacientului c1t %i #n cel al operatorului.
Cea dint1i #nt1lnire cu cel #n "uferinţă e deo"ebit de i&portantă. Atenţie la #&brăcă&inte
;colorit* croială* lungi&e=, ni&ic "trident #n pieptănătură* #n podoabe, renunţaţi la tocuri prea
#nalte. ?u doar fe&eile au ne'oie de griIă pentru a"pect* ci orice terapeut trebuie "ă ocolea"că
extre&ele - negliIenţa e la fel de "upărătoare #n #&brăcă&inte ori #n co&portare ca %i
pedanteria exagerată. 7ng(iile "ă fie tăiate foarte "curt %i nu 'op"ite "trident.
:ialogurile au loc #nainte de #nceperea %edinţei de lucru - #n ce con"tă boala* cu& au
decur" trata&entele &edicale* dacă au exi"tat* neca+uri ce au afectat pacientul etc. ?u "e
di"cută #n contradictoriu %i &ai ale" nu "e 'orbe%te de"pre politică. /e e'ită deci orice &oti'
de e&itere a energiilor negati'e. - &u+ică #n "urdină poate e'entual "ă #n"oţea"că trecerea la
lucrul concret pe pacient.
A doua +i după pri&a %edinţă de reflexoterapie "e ia neapărat legătură telefonică pentru a
afla reacţiile* căci efectul e"te re&anent* el acţion1nd #n continuare o +i %i c(iar &ai &ulte* #n
funcţie de reacţiile a'ute "e (otără%te frec'enţa #nt1lnirilor %i durata fiecăreia.
etode de ocrotire - mentale &i fizice
Gă"indu-"e per&anent #n preaI&a unor energii toxice pe care le-ar putea prelua*
terapeutul* %i nu nu&ai el* e"te bine "ă cunoa"că %i c1te'a &etode de ocrotire*
.nainte #n"ă de a-%i con"trui apărarea faţă de 'ibraţiile negati'e exterioare e"te nece"ar "ă
"e cureţe el #n"u%i pe dinăuntru. Cu alte cu'inte* "ă execute o purificare proprie. Acea"ta "e
face printr-o rugăciune - &ai lungă "au &ai "curtă - oii &ăcar printr-un g1nd de #nălţare
"pirituală* cel puţin un !:oa&ne* aIută-&ă$ "au acea "ubli&ă Rugăciune a ini&ii !:oa&ne
li"a"e Cri"toa"e* Fiul lui :u&ne+eu* &iluie%te-&ă pe &ine* păcăto"ul$.
A% dori* #n legătură cu Rugăciunea ini&ii "ă fac o &ică digre"iune. 2pi"copul 9alli"to"
Qare* engle+ care #n 19FL a fo"t pri&it #n "1nul Bi"ericii ortodoxe* iar opt ani &ai t1r+iu a
intrat #n &ona(i"& la &ănă"tirea /f1ntul loan Teologul din 0at&o"* "crie #n cartea intitulată
!0uterea ?u&elui$5 /6a un ajutor la concentrare, isi*aştii au descoperit o te*nic" fi$ic".
-iecare acti)itate psi*ic", au o%ser)at ei, are urm"ri la ni)el fi$ic şi corporal şi in)ers,
fiecare sc*im%are n starea noastr" fi$ic" acţionea$" negati) sau po$iti) asupra acti)it"ţii
noastre psi*ice .$ Mai departe "criitorul-&ona( explică te(nica5 !/fatul /f1ntului Grigorie
/&alţul e"te "ă "e "tea pe un "căunel "cund* de cea 3F c&, capul %i u&erii "ă fie #nclinate %i
oc(ii fixaţi acolo unde e"te locul ini&ii. Re"piraţia "a fie lentă %i #n acela%i ti&p coordonată cu
rit&ul rugăciunii. /e pronunţă pri&a parte. Doamne lisuse Hristoase, -iul lui Dumne$eu,
trăg1nd aerul #n piept* iar a doua parte5 miluieşte#m" pe mine p"c"tosul, d1nd aerul afară$. !<n
ti&p ce trag aerul pe na" %i #%i conduc "uflul #n plă&1ni* i"i(a%tii #%i !caută$ #nlăuntrul lor
locul ini&ii$.
0e acela%i tra"eu - na"* plă&1ni* ini&ă* pal&e - "unt "fătuiţi "ă-%i conducă prana %i
6u&ina cei ce practică Ti Gong* cei intere"aţi de &editaţia tran"cendentală* cei ce folo"e"c
te(nica radiantă* adepţii ReiPi-ului ca %i >og(inii. 2nergia 'ieţii* cea pri&ită de la bunătatea
lui :u&ne+eu din -ceanul infinit al energiei co"&ice trebuie #&bogăţită cu căldura <ubirii %i
apoi tri&i"ă din Ana(ata prin braţe %i prin pal&e* celor #n "uferinţă.
/ă ne #ntoarce& la metodele de ocrotire. C1nd nu a'eţi ti&p prea &ult la di"po+iţie*
puteţi reali+a rapid un !'1rteI energetic$ de apărare* a"tfel5 frecă& pal&ele dea"upra capului
p1nă "i&ţi& că "-au #nfierb1tat* apoi le cobor1& efectu1nd - cu a&bele "i&ultan - cercuri ;#n
"en" orar fe&eile* antiorar bărbaţii=. Aceea%i &i%care o repetă& prin cercurile făcute de "u" #n
Io"* pe lateralul corpului %i pe "pate* de trei ori. #n ti&p ce efectuă& &i%cările* repetă& &ental
"au %optit for&ula ur&ătoare5 !toată lu&ina alb-argintie de la :u&ne+eu &ă apără %i &ă
ocrote%te$.
Tot pentru cei gr"%iţi, iată c1te'a codificări de apărare5 !0ri&e"c orice energie benefică,
dăruie"c energie doar at1t c1t 'reau, re"ping orice energie noci'ă, re"ping orice energie
&alefică$.
2"te preferabil ca toate codificările "ă folo"ea"că cu'intele la for&a afir&ati'ă* deoarece
negaţia con"u&ă inutil energie. For&ulele "u"-a&intite apără de 'a&piri+area energiei - 'oită
ori #nt1&plătoare - precu& %i de !oc(iul rău$ "au de entităţi negati'e. #n legătură cu toate
ace"tea "ocote"c deo"ebit de utilă re&arca lui -&raa& Mi(ail Ai'an(o'* care ne "fătuie%te "ă
in'ită& cu in"i"tenţă #ngerii 6u&inii* :u(urile benefice* #ngerii pă+itori "ă intre #n lăca%ul
ini&ii %i trupului no"tru* pentru ca entităţile #ntunecate "ă nu poată pătrunde nec(e&ate
deoarece locul e"te ocupat de 'ibraţiile #nalte ale 6u&inii* Bunătăţii %i <ubirii.
1e putem ap"ra %i prin con%tienti+area reintegrării noa"tre #n 7ni'er". Acea"tă &etodă* #n
aparenţă &ai dificil de reali+at* deter&ină #n"ă %i o puternică energi+are. <ată curn o execut eu
%i cu& 'ă "fătuie"c %i pe d'" "ă faceţi5
Cu pal&ele #n dreptul pieptului* #ntin"e către Cer* "pun a'1nd atenţia către centrul
pal&ei5 !2u "unt cel din 7ni'er" %i prin pal&ele &ele trec %i pri&e"c 2nergiile benefice %i
6u&ina din 7ni'er". 7ne"c ace"te 2nergii benefice %i 6u&ina din 7ni'er" ;apropii pal&ele
una de alta* fără "ă le ating #n"ă= %i le dăruie"c oa&enilor care au ne'oie ;%i #ncep1nd "ă ridic
pal&ele apropiate ce la"ă "ă ia"ă printre ele un fa"cicol de energie* "pun #n continuare=
/oarelui* Aerului* Cerului* Co"&o"ului ;%i cu pal&ele aIun"e dea"upra cre%tetului "pun5= %i
&ulţu&e"c entităţilor benefice care &i le-au dăruit ;%i cu pal&ele tot apropiate %i ţinute
dea"upra capului* dar cu atenţia la '1rfurile degetelor "pun5= %i iară%i pri&e"c 2nergiile
benefice %i 6u&ina din 7ni'er" %i le dăruie"c ;#ncep "ă cobor pal&ele apropiate #ntre ele=
Co"&o"ului* Cerului* Aerului* /oarelui* oa&enilor care au ne'oie ;%i aplec1ndu-&ă cu
re"pect* a'1nd pal&ele pu"e dea"upra pieptului= %i &ulţu&e"c 0ă&1ntului ;c1ţi "e &ai
g1nde"c "ă &ulţu&ea"că 0ă&1ntului pentru că ne ţine %i ne (răne%teH8= ;#nc(eie& tot aplecaţi
către Ma&a Gea "pun1nd /(anti - ceea ce #n "an"crită #n"e&nea+ă !Mulţu&ire* 0ace* <ubire$8
<ată acu& o alt" metod", aparent &ai co&plicată, dar cu& ni&ic nu "e reali+ea+ă fără
efort* cred că &erită* datorită forţei pe care o are* "ă #ncercaţi a o reali+a %i folo"i.
Creaţi &ental #n Iurul du&nea'oa"tră un "cut energetic ocrotitor care "ă 'ă apere de
'ibraţiile ce '-ar putea ataca din afară. /puneţi5
/6u un fir de aur luat din Soare,
6u un fir de argint luat din Bun"
mi ţes n"fram" de Bumin"
6u care m"#nf"şor de trei ori0.
.n g1nd* trec ace"te !fire de năfra&ă$ ;fe&eile= de la cre%tet* pe"te faţă* pe"te piept* de-a
lungul picioarelor* pe "ub tălpi* apoi #n "u" pe"te picioare* de-a lungul "patelui prin #napoia
capului* la locul de plecare. :e la urec(ea "t1ngă pe"te cre%tet către urec(ea dreaptă* #n Io" de-
a lungul corpului* pe "ub tălpi* de-a lungul părţii "t1ngi a corpului #n "u"* p1nă la urec(ea
"t1ngă. :e aici tran"'er"al de-a lungul corpului* prin faţa lui către piciorul drept %i pe "ub
ace"ta urc1nd tran"'er"al prin "pate către urec(ea "t1ngă. Aceea%i &i%care pornind de la
urec(ea dreaptă prin faţa corpului tran"'er"al către piciorul "t1ng %i prin "pate tran"'er"al
către urec(ea dreaptă. Apoi !năfra&a de 6u&ină$ o duc de la urec(ea "t1ngă ;pentru fe&ei=
pe"te faţă către urec(ea dreaptă %i prin "patele capului #napoi la urec(ea "t1ngă* #nconIur făcut
de trei ori. Acelea%i trei cercuri "e repetă #n dreptul ini&ii* a taliei %i a %oldurilor. Apoi !firele
năfra&ei$ "e !#nnoadă$ de trei ori pe"te cre%tet.
.n "f1r%it* #&i alcătuie"c #n &inte o cruce pe care &i-o a%e+ de "traIă #n faţa #ntregului
&eu trup.
Ter&in !trăg1nd$ pe"te &ine un clopot de lu&ină #nc(ipuit* alb-argintiu* ce 'a lă"a "ă
treacă orice 'ibraţie benefică* alung1ndu-le pe toate celelalte.
Bărbaţii fac &i%cările in'er"* adică porne"c de la cre%tet "pre "pate* ori de la urec(ea
dreaptă către cea "t1ngă* iar !#nfă%urarea$ "e face din"pre dreapta către "t1nga.
0are o &etodă co&plicată %i dificilă. 0ri'ind #n"ă de"enul* totul 'a fi &ai clar %i &ai u%or
de reţinut. :e"igur că e"te nece"ar pentru obţinerea unor re+ultate de calitate* "ă "e in"i"te cu
răbdare %i tenacitate.
M M M
<ată acu& %i c1te'a &etode !fi+ice$ de curăţire %i ocrotire.
:acă "pălatul pe &1ini e"te nece"ar #nainte de #nceperea efectuării unei %edinţe de
reflexoterapie ;pentru a eli&ina !depunerile$ exi"tente pe pal&e=* purificarea &1inilor
de'ine ab"olut nece"ară după o #ntlnire de lucru cu un pacient.
Acea"ta "e reali+ea+ă cu unul dintre cele patru ele&ente5 apă* aer* foc* pă&1nt "au
cu toate patru. A"tfel "e #ncepe prin a sufla, pe"te pal&e* pe faţa lor* pe "pate %i pe laturi*
apoi "e "cutură &1niile de re+iduurile energetice ră&a"e.
/e ţin &1inile "ub un Iet de apă rece ;niciodată caldă deoarece ar de"c(ide porii
per&iţ1nd toxinelor "ă intre #n corp=* care trebuie "ă "e prelingă de la coate p1nă la
'1rful degetelor.
.n "f1r%it "e pot "păla &1inile* tot p1nă la coate* nor&al* cu "ăpun %i* dacă 'reţi -
abia acu& - cu apă călduţă.
0entru curăţirea cu ele&entul -oc, "e pot trece pal&ele rapid pe"te flacăra unei
lu&1nări ;e de preferat ca pacientul "ă nu fie #n preaI&a lu&1nării aprin"e* pentru că i-ar
putea influenţa negati' p"i(icul.=. .n loc de a folo"i lu&1narea* pute& eli&ina &ental
energiile negati'e cule"e #n ti&pul %edinţei* către /oare "au* preferabil* napoi n
6osmos pentru reciclare.
Curăţirea cu ele&entul P"m!nt "e poate face prin aplicarea pal&elor pe pă&1ntul
din grădină ori dintr-un g(i'eci cu flori.
Reenergi+area rapidă "e reali+ea+ă pri'ind alba"trul cerului "auR%i 'erdele copacilor*
al ierbii "au frun+elor.
/ă nu uită& că tot un rol de ocrotire e"te deţinut de (alatul alb. Ace"ta are* pe l1ngă
a"pectul "ău igienic* %i capacitatea culorii alb de a ab"orbi 'ibraţiile negati'e* oprindu-le
"ă treacă la corpul operatorului. :e aceea #&păturitul (alatului "e face ;c1nd "e lucrea+ă
aca"ă la un bolna'= către exterior* ferind "uprafeţele ce au fo"t #n contact cu aerul din
ca&eră "ă atingă re"tul obiectelor din tru"ă "au din "er'ietă. Aca"ă "e pune (alatul la
"oare ori "e "pală %i "e #ntinde la u"cat afară.
:e"igur* exi"tă &ulte alte "i"te&e %i &etode de apărare* dar ocrotirea cea &ai bună*
cea &ai "igură %i &ai la #nde&1nă o con"tituie p1nă la ur&ă #n"u%i g1ndul 'o"tru. Cel
&ai con'ingător argu&ent ni-l oferă profe"orul Re&i Alexandre* #n lucrarea "a de
biogeologie intitulată !Aotre lit e"t-il 1 la bonne placeH$ ;0atul du&nea'oa"tră e"te pe un
loc bunH= care* după 1DF de pagini #n care oferă cel &ai di'er"e &etode de apărare
#&potri'a &egaradaţiilor noci'e* conc(ide pe bună dreptate5 !#ngriIorarea pro"t
canli+ată e"te ade"ea &ai rea dec1t #n"ă%i tulburările exi"tente. Ade"ea refu$ul conştient al
unei influenţe ne re+ol'ă FJU din dificultăţi* eliber1nd energii "au reacti'1ndu-ne apărarea
per"onală$.
?oi ne per&ite& "ă adăugă& că re"tul de FJU "e 'a re+ol'a cu #ncrederea #n
#ngerul pă+itor* #n capacitatea organi"&ului no"tru %i #n G1ndul bun ce ne #ntăre%te #n
orice "ituaţie. Ră"pun"ul la orice #ntrebare e"te #n noi. ?u degeaba 2&il Coue ne #n'aţă
"ă %opti&* #n &o&entele grele5 !trece* trece* &ă "i&t bine* din ce #n ce &ai bine din
toate punctele de 'edere$.
Principiile reflexoterapiei plantare
0ri'ite fără a cunoa%te "i"te&ul lor de interpretare* "c(e&ele repre+ent1nd +onele reflexe
ră&1n de"tul de criptice* &ai ale" atunci c1nd punctele re"pecti'e "unt redu"e la ni%te cifre
notate pe de"ene
<n"ă o logică "i&plă* clară %i u%or de reţinut apare de#ndată ce află& că acea"tă &etodă
are la ba+ă principii #n legătură directă cu anato&ia corpului.
/ă ur&ări&* deci* aceste principii.
6ocul #n care talpa "e #ngu"tea+ă cel &ai &ult core"punde taliei. Toate +onele ce "e
gă"e"c dea"upra ace"tei linii i&aginare 'or core"punde părţii "uperioare a corpului* iar "ub
linia !taliei$ ;de pe talpă= "e 'or oglindi organele din +ona inferioară a corpului.
0artea dreaptă a trupului #%i 'a a'ea punctele reflexe pe talpa dreaptă* iar cea "t1ngă 'a
core"punde tălpii "t1ngi.
- "ingură excepţie5 toate organele ce "e "ituea+ă pe cap %i #n cutia craniană 'or fi
locali+ate in'er" pe tălpi* deoarece #n +ona cerebelului ;din punct de 'edere anato&ic= ner'ii
"e #ncruci%ea+ă ;cei din "t1nga pe e&i"fera cerebrală dreaptă= %i 'o& &a"a deci +onele oc(i*
urec(i* nări etc. de pe dreapta corpului* pe talpa "t1ngă %i organele de pe "t1nga capului pe
talpa dreaptă.
Merge& &ai departe cu locali+area +onelor reflexe pe tălpi.
:egetul &are core"punde capului #n #ntregi&e, '1rful lui 'a reflecta cre%tetul capului
;+ona 'ertexului=.
0e partea &uc(iei interne a a&belor tălpi "e gă"e%te +ona ce reflectă coloana 'ertebrală.
/ub degetul &ic* dar către &uc(ia lui externă* 'o& !gă"i$ u&ărul. Cobor1nd pe ace"t
contur extern 'o& "e"i+a o depre"iune care core"punde punctului cot-genunc(i.
0aralela #ntre anato&ia corporală %i +onele de pe talpă continuă5 pernuţele de pe degete
oglinde"c +ona "inu"urilor frontale, g1tul degetelor 'a fi #n core"pondenţă cu +ona cefei %i a
g1tului anato&ic, +ona de pe perna &are "ituată "ub degete core"punde toracelui* iar cea de
"ub linia i&aginară a taliei ;porţiunea cea &ai #ngu"tă a tălpilor= oglinde%te +ona abdo&inală,
#n dreptul călc1iului 'or fi reflectate organele din +ona genitală.
:e"enele ce #n"oţe"c ace"t capitol 'or facilita cu "iguranţă #nţelegerea principiilor ce "tau
la ba+a reflexoterapiei.
A% dori "ă adaug două noţiuni ab"olut nece"are #n practicarea &a"aIului reflexogen. 2"te
'orba de"pre %ilateralitate %i acţiune metameric!.
6egătura dintre partea dreaptă a corpului %i cea "t1ngă a lui "e nu&e%te bilateralitate
ori+ontală. Acela%i nu&e #l poartă %i legătura dintre partea anterioară a corpului %i cea
po"terioară a lui.
2xi"tă #n"ă %i bilateralitate 'erticală* adică legătură #ntre &e&brele "uperioare %i cele
inferioare* #ntre partea "uperioară %i cea inferioară a corpului.
Acea"tă relaţie de interinfluenţă ne aIută "ă inter'eni& #n tratarea afecţiunii unui organ la
care nu pute& a'ea acce" direct - din cau+a unei dureri locale prea &ari* #n ca+ul unei răni
de"c(i"e* a unei fracturi i&obili+ată #n aparat gip"at etc.
Ma"1nd +ona "i&ilară a%e+ată de cealaltă parte a corpului 'o& influenţa at1t circulaţia
"ang'ină c1t %i cea energetică din +ona afectată.
Acea"tă apropiere !prin ocolire$ e"te cel &ai frec'ent utili+ată #n &edicina "porti'ă.
0entru a grăbi refacerea unor organe trau&ati+ate "au pentru a pă"tra tonicitatea unui &u%c(i
i&obili+at* ori pentru a di&inua durerile re"i&ţite #n +ona afectată* "e execută &a"aIul reflex
pe porţiunea core"pun+ătoare* "ituată pe partea "ănătoa"ă.
Tot pe "i"te&ul bilateralităţii "e #n"criu %i relaţiile #n ar&onie electro&agnetica ce "e
reali+ea+ă #ntre diferitele părţi ale corpului.
Ao& exe&plifica legătura dintre articulaţiile &aIore* adică degetele de la &1nă cu cele de
la picior, pal&a cu talpa, #nc(eietura pu&nului cu cea a gle+nei, cotul cu genunc(iul, u&ărul
cu %oldul, centura "capulară cu centura pel'iană.
<n "ituaţia #n care 'o& gă"i un punct durero" pe partea "t1ngă a corpului* 'o& gă"i preci"
unul core"pun+ător %i pe dreapta, la fel* o +onă afectată de pe partea anterioară 'a a'ea +onă
reflexă dureroa"ă pe partea po"terioară a corpului. /ă luă& un exe&plu concret. :acă apare o
bur"ita la u&ărul "t1ng* 'o& gă"i puncte dureroa"e* dar &ai u%or abordabile* la %oldul "t1ng
;bilateralitate 'erticală=* dar %i la u&ărul drept ;bilateralitate ori+ontală=.
.n ca+ul &arilor articulaţii ;u&eri* coate* %old* genunc(i= re+ultatele "unt &ai bune dacă
"e &a"ea+ă &ai #nt1i punctele "ituate pe aceea%i parte* ti&p de două &inute ;pentru bur"ita de
la u&ărul "t1ng "e 'a &a"a &ai #nt1i %oldul "t1ng %i apoi u&ărul drept=. /e expiră la apă"are*
"e in"piră la relaxarea &i%cării.
C1nd durerile "unt la articulaţiile &ici ;#nc(eietură de pu&n* de gle+nă* degete de la
&1ini ori de ia picioare= 'o& &a"a &ai #nt1i articulaţia core"pun+ătoare +onei opu"e* a"tfel5
pentru un panariţiu la indexul "t1ng* de exe&plu* 'o& &a"a &ai #nt1i indexul drept %i apoi al
doilea deget de la piciorul "t1ng.
)i acu&* c1te'a cu'inte de"pre acţiunea metameric".
:acă "e 'or ridica braţele 'ertical %i "e 'a tra"a c1te o linie i&aginară care "ă unea"că
degetul cel &are de la &1nă de cel &are de la picior* apoi indexul cu degetul doi de la picior*
&iIlociul cu degetul trei de la picior* inelarul cu degetul patru %i degetul auricular cu cel &ic
de la picior* 'o& obţine o !di'i+are$ a #ntregului corp #n 1J +one. :e altfel* &edicul a&erican
Qilia& Frit+gerald c(iar %i nu&e%te &etoda !+onoterapie$. <ntere"ant e"te faptul că doa&na
?ineta Crainici* #n excelenta "a lucrare pe care a& &ai a&intit-o* !Noga integrală$* publică
aceea%i "c(iţă a ace"tei #&părţiri +onale &enţion1nd că ar con"titui o 'ec(e "c(e&ă
acupuncturală extre&-orientală. A%adar* fiecare !"ector$ al "u"a&intitei operaţii i&aginare
e"te #n "tr1n"ă legătură cu #ntreaga "uprafaţă parcur"ă. Cu alte cu'inte* fiecare punct de pe
talpă "au de pe pal&ă influenţea+ă toate organele ce "e gă"e"c pe "uprafaţa tra'er"ată. Acea"ta
#n"ea&nă că fiecare punct de pe pal&ă "au de pe plantă acţionea+ă &eta&eric* adică pe
#ntreaga !felie$. :e exe&plu* linia ce trece prin rinic(i tra'er"ea+ă %i oc(iul. :ar* deoarece
din punct de 'edere anato&ic* organele "unt a%e+ate* u-neori* a%a după cu& a& &ai "pu" unele
#n "patele altora* alteori c(iar "e inter"ectea+ă %i nu "unt a%e+ate ca pe o plan%ă didactică* unul
l1ngă altul pe un "ingur plan* a'e& po"ibilitatea ca &a"1nd un punct de pe talpă "au de pe
pal&ă "ă #&bunătăţi& acti'itatea unei !felii$ #ntregi din corp. Ace"ta ar fi %i unul dintre
&oti'ele ce explică "tarea generală de bine după o %edinţă de reflexoterapie.
-ig I. Sc*ema mnemote*nic" a corespondenţelor reflexogene plantare
-ig. @ Sc*ema mnemote*nic" a corespondenţelor reflexogene corporale
-ig. ?? Acţiunea metameric" şi $onoterapia
Reacţia organismului la reflexoterapie
:acă fiecare o& e"te un unicat %i reacţia lui "ingulară* co&portarea tuturor e"te #n"ă
identică5 la "i&ţirea unei dureri "au a unei "i&ple Iene #n locul apă"ării efectuate de terapeut*
orice pacient #ntreabă auto&at5 !ce e"te acolo* ce #n"ea&nă durerea din acel locH$
.nainte de a le ră"punde* trebuie "ă ne a&inti& că pragul durerii diferă de la o& la o&* de
la oră la oră* de la o +i la alta ori de la un anoti&p la altul 7neori* punctele dureroa"e arată
funcţionalitatea nor&ală a organelor re"pecti'e* alteori durerea indică o ano&alie funcţională.
:e aceea ră"pun"ul dat pacientului 'a fi #n"oţit doar de explicaţii legate de a%e+area
anato&ică a organelor #n cau+ă. <nterpretarea datelor - nicidecu& diagno"ticarea - 'a putea fi
făcută doar către "f1r%itul %edinţelor* c1nd "e 'a cunoa%te !co&portarea$ organi"&ului la
aplicarea reflexoterapiei.
/ituaţiile cu care ne pute& #nt1lni "unt diferite. 7neori 'o& gă"i depuneri de !cri"tale$ %i
+one dureroa"e nu&ai #n punctul !ficat$ ;la talpa dreaptă= %i "plină ;la talpa "t1ngă=. Ao& %ti
atunci că pacientul "e gă"e%te #ntr-o "tare de &arcată obo"eală %i at1t ;a a'ut poate o in"o&nie*
o indige"tie* o "tare "ubfebrilă etc.=.
Alteori e"te po"ibil ca toate punctele "ă fie dureroa"e %i cu depuneri de cri"tale. Acea"ta
denotă o "tare generală de extenuare %i con"tituie o alar&ă. 0acientului nu i "e 'a 'orbi #n"ă pe
un ton !alar&i"t$ pentru că "uge"tia negati'ă indu"ă poate agra'a #n rnod nedorit "ituaţia.
Co&portarea terapeutului "e 'a adapta totu%i la bolna'i* pentru că unii au ne'oie de un !du%
rece$ pentru a #nţelege că au aIun" la un punct critic* alţii "e panic(ea+ă la o "i&plă #ncruntare
a operatorului #n ti&pul lucrului.
/e poate #nt1&pla ca nici un punct "ă nu pro'oace durere la apă"are de%i* confor& "tării
generale a pacientului %i diagno"ticului cu care a 'enit de la &edicul alopat ar arăta organe
afectate. /ituaţia poate pro'eni de la o depunere at1t de &a"i'ă #nc1t a luat for&a unei plăci
;ca un calu" intern=. Aa trebui &ai #nt1i "făr1&ată !placa$ ;%i atunci pacientul 'a #ncepe "ă
"i&tă durere la apă"are= %i apoi "ă fie di+ol'ate %i eli&inate depunerile exi"tente.
/e #nt1&plă aproape #ntotdeauna ca pacientul "ă acu+e dureri #n ti&pul trata&entului pe
+onele care "unt #n re+onanţă cu organele genitale ;fe&inine "au &a"culine=. Feno&enul e"te
explicabil dacă află& că bolna'ul "tă foarte &ulte ore #n aceea%i po+iţie ;lucrea+ă ori %e+1nd
per&anent pe "caun ori "t1nd #n picioare=. A%a după cu& pe fundul unei "ticle cu 'in ră&a"ă
&ult ti&p ne&i%cată 'or apărea depuneri* a%a %i #n +ona inferioară a corpului ;#n care "unt
"ituate organele urogenitale= pot exi"ta anu&ite "edi&ente de acid uric* acid oxalic* de%euri de
&etaboli"& ori "ta+e de energie.
-rgani"&ul u&an e"te cuno"cut* dar reacti'itatea per"onală ră&1ne o &are necuno"cută.
/ă nu ne grăbi& cu etic(etarea !organelor bolna'e$, "ă a%teptă& 1-E %edinţe ca "ă pute&
#nţelege &ăcar puţin &ecani"&ul de ră"pun" al pacientului la "tiinulii de tip reflex* capacitatea
organi"&ului de refacere* re"ur"ele lui de re+i"tenţă. Acea"ta nu o 'o& putea reali+a dec1t
după ce a& pu" #n ecuaţie &ai &ulţi ter&eni* #n care intră %i reacţia de pe taipa celuilalt picior*
ti&pul "cur" p1nă la %tergerea durerii locale* felul !granulaţiei$ depu"e ;&ări&e* con"i"tenţă*
re+i"tenţă=* cu& "e pre+intă talpa de la o %edinţă la alta etc* etc.
:iagno"ticarea - o 'o& repeta &ereu - e"te treaba exclu"i'ă a &edicului.
Ref#exoterapeutul ră&1ne cel care aIută pacientul pe plan p"iliofi+iologic* "ă-%i regă"ea"că
ec(ilibrul energetic* "ă-%i recapete #ncrederea #n capacitatea de refacere a propriului "ău
organi"& %i "ă renunţe la gre%elile pe care le-a făcut pe plan fi+ic* "uflete"c %i "piritual* cu alte
cu'inte "ă nu &ai reedite+e condiţiile care i-au deter&inat "uferinţa.
+ul,urări pasagere posi,ile
Confor& principiului !Totul e"te #n Tot$ apare ca nor&ală reacţia po"ttrata&ent-reflex.
?or&ală* po"ibilă* dar nu obligatorie.
:e ce normal"P 0entru că %i un trata&ent balnear "au fi+ioterapeutic poate fi* #n cele &ai
&ulte ca+uri* ur&at de o reacţie &ai &ult "au &ai puţin puternică %i o "ocoti& nor&ală.
:e ce posi%il"P 0entru că toxinele %i de%eurile de &etaboli"&* odată di"locate din +onele
unde fu"e"eră !"tocate$* trebuie "ă "e eli&ine. )i acea"ta "e reali+ea+ă prin &ucoa"e ;na"ul
!picură$* oc(ii lăcră&ea+ă* "ali'aţia e cre"cută* diure+a e "porită= "au prin apariţia unei "tări
febrile. :urata ace"tor a%a-+i"e tulburări ne&oti'ate e"te #n"ă de &axi&u& c1te'a ore.
:e ce nu o%ligatoriuP 0entru că atunci c1nd căile de eli&inare "unt de"c(i"e %i circulaţia
"ang'ină %i li&fatică netulburată* operaţia de curăţire a corpului "e efectuea+ă #n !tăcere$.
<ată acu& %i care ar putea fi acele posi%ile - dar nu obligatorii - manifest"ri neaşteptate,
f"r" moti) şi nepl"cute<
.nc(eieturile "e pot u&fla* "e&n că pacientul "uferă de "ta+e li&fatice.
Aaricele "e pot u&fla* pentru că 'enele* după &a"aI* 'or tran"porta o cantitate &ai &are
de "1nge.
0ot apărea acce"e febrile atunci c1nd #n corp exi"tă o infla&aţie "au o infecţie latentă.
7rina &ai abundentă poate "ă-%i &odifice &iro"ul %i culoarea, tran"piraţia la fel ;toxinele
di"locate deter&ină ace"te "c(i&bări=.
0ot apărea ec(i&o+e fără 'reo explicaţie. Acea"ta #n"ă exi"tă5 tulburări #n &etaboli"&ul
calciului.
.ntr-un anu&it organ ;de obicei cel bolna'= pot apărea dureri acute - "e&n că #ncepe !"ă
"e #nt1&ple ce'a$ acolo.
0acientul poate "ă de'ină "o&nolent "au "ă #nceapă o lungă "uită de că"cat* do'adă că
relaxarea #n organi"& a #nceput "ă "e facă "i&ţită.
Ace"tea "unt o parte a reacţiilor ce pot apărea după pri&ul* al doilea* "au cel &ai t1r+iu al
treilea trata&ent.
?7 AS /02R<AO<, C-?T<?7AO< MA/AB76. T-T76 AA R2<?TRA .? ?-RMA68
Contraindicaţii
Ca orice te(nică &edicală* %i reflexoterapia are contraindicaţii.
C1nd un pacient 'ine* de pildă* cu diagno"ticul de in"uficienţă renală acută ;diagno"tic
preci+at de &edicul alopat= atunci renunţă& la a-l trata prin &a"aI plantar* pentru "i&plul
&oti' că un rinic(i #n in"uficienţă de acti'itate nu poate fi #ncărcat #n plu" cu toxine
;di"locate= pe care nu ar &ai putea "ă le eli&ine.
Bine#nţele" că* #n "tare de infarct* reflexoterapia e"te dea-"e&enea contraindicată* "1ngele
abundent tri&i" către ini&ă deter&in1nd agra'area infarctului.
:acă 'aricele "i&ple "e tratea+ă cu reflexoterapie* acea"ta con"tituind pentru 'ene un fel
de gi&na"tică* #n ca+ul 'aricelor de"c(i"e te(nica acea"ta e"te total contraindicată.
?ici #n ca+ul (e&oragiilor nu "e reco&andă ace"t &a"aI.
/arcina* infecţiile cutanate* răni la talpa pacientului "au la &1na terapeutului "unt alte
contraindicaţii.
C1nd e"te 'orba de o fractură* &a"aIul "e efectuea+ă nu&ai pe +ona co&ple&entară de pe
partea "ănătoa"ă* confor& principiului bilateralităţii explicat anterior.
- altă contraindicaţie "e referă la &o&entul +ilei la care "e practică. A"tfel* e"te
nereco&andată reflexoterapia #n orele pre&ergătoare luării unei &e"e "au i&ediat după*
deoarece pentru dige"tie e"te nece"ară o cantitate &are de energie* iar &a"aIul folo"e%te
energia din organi"& pentru a o redi"tribui acolo unde e"te nece"ară pentru refacerea unei
di"funcţii organice*
- ulti&ă contraindicaţie5 e"te bine "ă "e e'ite lucrul pe o per"oană atunci c1nd exi"tă o
e'identă antipatie unilaterală "au reciprocă. Moti'ul e"te u%or de #nţele"* %tiind că pentru
obţinerea re+ultatelor opti&e e"te nece"ară o ar&onie %i o #ncredere #ntre cele două
!co&ponente$ ale trata&entului.
etodologia de lucru
Recomandări generale
Cel dint1i contact cu un pacient i&pune clarificarea proble&ei c(eie5 dore%te "au nu
bolna'ul "ă "e 'indeceH 0are paradoxal dar* de%i a e&i" "olicitarea unui trata&ent* #n
"ubcon%tient ;ade"ea c(iar #n con%tient= unii pacienţi nu "e #ndură "ă renunţe la "ituaţia
pri'ilegiată de focali+ator al atenţiilor %i griIilor celor din Iur* la regi&ul preferenţial de care
profită cel &ai ade"ea. )i nu "unt rare ca+urile #n care #&bolnă'irea "e datorea+ă toc&ai lip"ei
de drago"te din partea celor apropiaţi5 p1nă la !eli&inarea$ cau+ei* aplicarea oricărei alte
terapii dec1t cea prin <ubire* e"te pre&atură.
Reflexoterapeutul u+ea+ă* #n acea"tă pri&ă parte a celei dint1i #nt1lniri cu un bolna'* de
&etoda ob"er'aţiei* #i pune pacientului o #ntrebare neutră ;de exe&plu5 "puneţi-&i* 'ă rog*
de"pre ce e 'orba= %i a"cultă* a"cultă* a"cultă. Cu răbdare %i atenţie află foarte &ulte date din
!fi%a p"i(ologică$ a "uferindului.
:in &aniera #n care ace"ta 'orbe%te "e poate deduce ni'elul lui cultural - foarte i&portant
lucru pentru felul #n care i "e 'or explica #n continuare a"pectele reflexoterapiei.
Rit&ul 'orbirii* ge"tica* &i&ica 'or arăta tră"ăturile de te&pera&ent ale pacientului,
conţinutul di"cur"ului 'a de+'ălui atitudinea bolna'ului faţă de !afecţiunea "a$* ni'elul de
"piritualitate* concepţie de 'iaţă* atitudinea faţă de fa&ilie* de &ediul #ncare lucrea+ă* de
prieteni* de 'ecini* de :u&ne+eu. 0rin #ntrebări puţine* foarte "curte %i la obiect*
reflexoterapeutul poate canali+a !confe"iunea$ pacientului #n a%a fel #nc1t "ă-%i facă o idee
a"upra !-&ului$ din faţa "a %i a felului #n care #l poate aIuta "ă "e aIute "ingur #n continuare.
Cu deo"ebire #n afecţiunile p"i(o"o&atice* atitudinea bolna'ului faţă de propria lui
per"onalitate e"te foarte i&portantă. -peratorul e"te de fapt p"i(o-reflexo-terapeut* el trebuie
"ă-l aIute pe pacient "ă de"copere "ingur c1nd %i cu& i-a apărut tulburarea. Tendinţele de
ipo(ondrie "unt cele ce trebuie #nlăturate #n pri&ul r1nd.
Focali+area atenţiei pe un anu&it organ concentrea+ă energia către ace"ta. :acă atenţia e
#n"oţită de g1nduri bune* aIută la 'indecare* dacă atenţia e"te &arcată de #ngriIorare ;"enti&ent
negati' ce deter&ină o energie noci'ă=* atunci o boală poate apărea !din "enin$.
:acă boala e !corcolită$* ea "e "i&te bine %i nu pleacă5 dacă nu i "e dă prea &ultă atenţie*
atunci "e duce la cel ce "e g1nde%te tot ti&pul la ea %i "e te&e de ea.
Foarte i&portant e"te ni'elul "piritual al pacientului* do&eniu din care fi+iologicul #%i
trage puterea de refacere. <ată a%adar un alt a"pect ce trebuie ur&ărit #n pri&a #nt1lnire* dar %i
la ur&ătoarele.
Cei ce cuno"c &etodele radie"te+ice de &ă"urare a bioc1&purilor pot #ntoc&i fi%e
per"onale #n care 'or putea ur&ări e'oluţia trata&entului reflex #nainte %i după fiecare %edinţă
de lucru.
7r&ătorul &o&ent e"te cercetarea diagno"ticului pu" de &edicul alopat %i e'entualele
#n"e&nări din carnetul de "ănătate al pacientului.
Apoi "e trece la ob"er'area pielii de pe pal&e %i tălpi - culoare* textură* "tare a fanerelor -
după care "e %terge - e'entual cu "pirt - planta piciorului pacientului. :acă ace"ta are bătături*
calo+ităţi* durioane ori ung(ii #ncarnate* i "e reco&andă oficiile pedicuri"tului pentru că nu&ai
o talpă fără rugo+ităţi %i fără !proble&e de funcţionare$ poate beneficia de aportul energetic al
reflexoterapiei.
Abia acu& "e poate #ncepe &a"aIul propriu-+i".
0iciorul pacientului "e "u"ţine #ntre pal&e cu bl1ndeţe* dar cu fer&itate %i cu preocuparea
de a nu a'ea #n contact cu degetele care lucrea+ă dec1t o +onă &ini&ă de "priIin, "ă nu "e
apuce brutal piciorul pentru ca pacientul "ă poată ur&ări nu&ai reacţiile "uprafeţelor &a"ate.
:upă ce a fixat fiecare punct de lucru pe talpa pacientului* operatorul pri'e%te per&anent
faţa bolna'ului. 0e de o parte pentru ca "ă poată ob"er'a orice contractură de &u%c(i de pe
figura iui ca "e&n al 'reunui di"confort ce ar i&pune o &odificare a profun+i&ii apă"ărilor*
iar pe de altă parte legătura ne#ntreruptă #ntre oc(ii terapeutului %i cei ai bolna'ului con"tituie
at1t #nc(iderea unui circuit "tabilit #ntre &1na terapeutului %i talpa pacientului c1t %i o
reenergi+are prin pri'ire. 6egătura oc(i-&1nă-talpă "e pă"trea+ă tot ti&pul trata&entului*
acea"ta - repet - con"tituind #nc(iderea unui circuit electro&agnetic %i energetic ce nu trebuie
#ntrerupt.
.n ceea ce pri'e%te !tra"eul$ abordat* e"te bine ca după ce "e trece* un &inut "au două*
pe"te +onele %i #n ordinea care "e 'or a&inti la capitolul ur&ător* "ă "e re'ină o dată "au de
&ai &ulte ori la punctele care fie au pre+entat depuneri &ai nu&eroa"e de de%euri* fie au fo"t
&ai dureroa"e.
/ă nu "e uite un lucru5 orice durere re"i&ţită la apă"area unui punct* c(iar dacă e"te
acceptată de "uferind* produce o contractare a #ntregului tra"eu &u"cular* 'a"cular %i
energetic* acce"ul la +ona "au organul 'i+at fiind #&piedicat. :e fapt* pri&ele &i%cări "e fac
&ai "uperficial dec1t !ni'elul$ doi %i trei de profun+i&e la care "e aIunge către finalul fiecărei
%edinţe.
Vonele ce "e lucrea+ă "e ung cu cre&ă. :e%i unii autori reco&andă &a"aIul pe u"cat* a&
ob"er'at din #ndelungata &ea practică faptul că re+ultatele bune "e obţin &ai u%or atunci c1nd
"e utili+ea+ă unguente - neutre "au terapeutice* după ca+.
Foarte i&portantă e"te po+iţia relaxată %i co&odă #n care "tau at1t pacientul c1t %i
terapeutul. Bolna'ul poate fi a%e+at fie pe un "caun* fie culcat pe o canapea &edicală.
0iciorul pacientului trebuie "ă "tea ridicat* pe un "uport* pe un "căunel &ai #nalt ori
"priIinit pe genunc(iul operatorului ;atunci c1nd bolna'ul "tă pe un "caun=* pentru ca
reflexoterapeutul "ă poată pri'i u%or at1t punctul lucrat* c1t %i c(ipul pacientului.
0entru ca "c(i&bul energetic "ă "e de"fă%oare ne"ting(erit* "e renunţă #n ti&pul
trata&entului la purtarea inelelor* brăţărilor* cea"urilor* cra'atelor* cordoanelor* curelelor etc.
Talpa nu "e apucă cu putere - repet ace"t lucru deoarece are o deo"ebită i&portanţă - ci
doar "e "priIină ;nu&ai cu degetele &1inilor= ici-colo* pentru ca "ă nu !fugă$ la apă"are, podul
pal&elor operatorului nu atinge piciorul pacientului* pentru ca e&i"ia energetică a pal&elor "ă
poată* prin 'ibraţiile "ale benefice* "ă acţione+e.
Ordinea masa$ului reflex
/e #ncepe #ntotdeauna cu +onele ce "unt #n re+onanţă cu rinic(ii* ureterele* 'e+ica urinară
%i cu uretra* pentru a pregăti căile de eli&inare a depunerilor de acid uric* acid oxalic* de%euri
de &etaboli"&* calciu &igrat* care datorită &a"aIului au fo"t di"locate %i diriIate către
!canalele de curăţire$ a organi"&ului.
Continuarea "e face cu punctele legate de plă&1ni* apoi cu cele #n re+onanţă cu "to&acul*
inte"tinele* ficatul* 'e+icula biliară %i pancrea"ul* care "unt organe de de+intoxicare*
&etaboli"& %i producere a "ub"tanţelor de recon"tituire.
- atenţie deo"ebită "e 'a acorda punctelor legate de circulaţia "ang'ină.
:eo"ebit de i&portantele +one #n re+onanţă cu căile li&fatice %i cu ganglionii li&fatici
'or a"igura degradarea de%eurilor &etabolice* acţion1ndu-"e #n acela%i ti&p pentru "porirea
capacităţii i&unitare a organi"&ului.
#n final "e &a"ea+ă celelalte puncte "en"ibile.
:acă bolna'ul "e gă"e%te #ntr-o cri+ă acută* "e trece cu rapiditate pe tra"eul "u"
-&enţionat ;uneori poate fi c(iar eludat= acord1ndu-"e o atenţie preponderentă +onelor
i&plicate #n re"pecti'a urgenţă.
-imnastica palmelor
0entru a putea lucra bine cu pal&ele* degetele trebuie "ă fie flexibile* puternice*
re+i"tente - dar %i foarte "en"ibile* #n ace"t "cop e"te indicată o gi&na"tică a &1inilor.
<ată c1te'a "uge"tii de exerciţii5
1. 0al&ele "e a%ea+ă faţă #n faţă la &ică di"tanţă #ntre ele. :egetele &ari "e depărtea+ă
"i&ultan* celelalte ră&1n1nd unite %i ne&i%cate. 0rintr-o &i%care de rotaţie degetele &ari "e
aduc p1nă la ba+a degetului &ic. Apoi "e re'ine la po+iţia iniţială prin depărtarea %i rotirea
#napoi a degetelor &ari. Mi%carea "e repetă de trei ori.
3. /e #ndoaie cele patru degete ;#n afara celui &are= #ncep1nd cu pri&a falangă %i cu
#ncetul le face& "ă alunece prin !t1r1re$ pe pal&ă #n Io"* unde le ridică&* pă"tr1ndu-le unite %i
le readuce& #n po+iţia iniţială ;de trei ori=.
E. Aceea%i &i%care reali+ată in'er"* adică #ncep1nd cu aplecarea celor patru degete pe
pal&ă %i continu1nd cu ridicarealor prin gli"are pe pal&ă #n "u".
D. 0al&ele lipite cu '1rfurile degetelor depărtate* apă"a& c1t pute& de tare către "patele
pal&elor* #ntr-o parte %i #n cealaltă.
F. /e &a"ea+ă fiecare deget #n parte* ca %i c1nd "-ar introduce #ntr-o &ănu%ă prea
"tr1&tă. :e in"i"tat pe "uprafeţele laterale ale degetelor %i pe +ona pieliţei dintre ele.
4. /e #ncruci%ea+ă degetele la ba+a lor* podul pal&elor ră&1n1nd depărtat %i execută& o
&i%care de rotaţie a degetelor #n a%a fel #nc1t "ă "e frece rotati' ba+a lor* dar "ă "e rotea"că %i
#nc(eieturile pal&elor.
. /e adună degetele #n pu&n %i apoi "e de"fac bru"c %i cu forţă. /e tri&ite a"tfel energia
din pu&n către degete. Acea"tă &i%care "e poate face e'entual #naintea #nceperii fiecărei
%edinţe de trata&ent.
L. Mi%carea anterioară* de la punctul * executată in'er"* adică pornind cu pal&ele
de"c(i"e %i "tr1ng1ndu-le bru"c %i puternic #n pu&ni* acu&ulea+ă energia. /e poate utili+a*
e'entual după executarea unui trata&ent.
9. /e freacă energic pal&ele #ntre ele ti&p de aproxi&ati' un &inut ;ti&pul unu= %i apoi
"e !"pală$ #ntre ele !pe u"cat$ ;ti&pul doi=. Acea"tă &i%care reec(ilibrea+ă energiile #n corp.
/e poate reco&anda %i pacienţilor.
1J. /e "cutură bine %i energic pal&ele.
:acă acea"tă &i%care "e execută la "f1r%itul unui trata&ent* ea poate eli&ina energiile
toxice acu&ulate de operator.
:acă &i%carea "e execută #nainte de trata&ent* g1ndind ca energia "e tri&ite #n pal&e*
atunci ea poate fi făcută #n &o&entul pregătirii terapeutului pentru %edinţă.
/e pot i&agina #n"ă %i nu&eroa"e alte exerciţii pentru a pă"tra &1inile #n "tare opti&ă
pentru reali+area unui &a"aI c1t &ai eficient.
.ncărcătura energetică &i polaritatea corpului
.nainte de a trece ia te(nica de lucru propriu-+i"ă* cred că ar trebui făcute anu&ite
preci+ări cu pri'ire la polaritate.
Ba+a filo+ofică a -rdinii #n 7ni'er"* extra"ă din :ao ;Calea ?aturii= "e re+u&ă la
ur&ătoarea idee5 /Toate fenomenele sunt legate intre ele, sunt relati)e, sunt emiţ"toare, dar
şi receptoare de energie şi se desf"şoar" ntr#un spaţiu infinit şi ntr#un proces de
transformare f"r" sf!rşit0.
Acea"tă per&anentă "c(i&bare con"tituie #n"ă%i e"enţa 'iului* e !curgerea$ Aieţii.
<&obilitate nu exi"tă, nici c(iar atunci c1nd 'orbi& de Moarte. 0entru că %i 2a e doar o
"c(i&bare* o tran"for&are* o trecere ;din 'iaţa cuno"cută= - prin Marea 0oartă - către o alta
ne%tiută. 0oporul* #n &area lui #nţelepciune* c(iar o nu&e%te Bumea de dincolo, Bumea
cealalt", Bumea de Apoi "au 6ea de pe urm". :eci care ur&ea+ă - celei cuno"cute de noi. .n
/f1nta 6iturg(ie e nu&ită !Cealaltă 're&e a 'ieţii noa"tre$. :ar* noi ne grăbi& prea &ult %i
nu &ai a'e& ti&p "ă ne g1ndi& la t1lcul cu'intelor.
.n realitate* "f1r%it nu exi"tă. !0anta R(ei$ "punea Ceraclit ;Totul "e &i%că=* iar 6a'oi"ier
a "inteti+at pentru totdeauna principiul !?i&ic nu "e pierde* ni&ic nu "e c1%tigă* totul "e
tran"for&ă$.
Mi%carea are la ba+ă principiul polarităţii* acea lege a contrariilor ce deter&ină nu o
contradicţie* ci o co&ple&entaritate.
0olaritatea deter&ină o trei&e5 po+iti'* neutru %i negati'. 2"te acea Triadă co"&ică ce
cuprinde polul negati' 7P"m!ntul: %i cel po+iti' 76erul:, legaţi #ntre ei printr-o forţă neutră
7(mul:.
Ace"te forţe cuprind energia po+iti'ă nu&ită de c(ine+i Qang %i de (indu%i Pingala, care
e"te o energie "olară repre+ent1nd Acţiunea-6u&ina-<nteligenţa* energia neutră expri&1nd
Ade'ărul-.nţelepciunea-0acea* iar energia negati'ă Qin "au Ida, de origine 6unară*
repre+ent1nd :rago"tea-<ntuiţia-Materialitatea.
0laneta 0ă&1nt la "uprafaţă e"te negati'ă* iar #n interior po+iti'ă.
-&ul* ca "i&plă entitate* a fo"t neutru ca legătură #ntre Cer %i 0ă&1nt* dar luat #n general
repre+intă energia po+iti'ă, nu&ai că* Fe&eia ca atare e"te Nin ;adică energie negati'ă=* iar
Bărbatul e"te Nang ;energie po+iti'ă=. A%a "tau lucrurile #n principiu ;"au #n teorie=* #n
realitate "au &ai bine +i" #n practică totul de'ine relati' %i &ai co&plicat. /au poate &ult &ai
"i&plu* dacă ne g1ndi& că ceea ce e&ite e"te den" %i acti'* "e #ncadrea+ă #n Nang* iar ceea ce
receptea+ă e fluid %i pa"i'* face parte din Nin. ?u&ai că* e&iţ1nd &ereu* Nang-ul "e
!de"tra&ă$ de'enind Nin* iar Nin-ul recept1nd tot &ai &ult "e tran"for&ă #n Nang.
.n"u%i 7ni'er"ul ilu"trea+ă acea"tă lege a &i%cării %i tran"for&ării* #n acţiunea lui de
expan"iune lenta de-a lungul &ileniilor %i apoi de contracţie la fel de lentă.
.ntorc1ndu-ne la corpul o&ene"c* "pune& de"pre cre%tetul capului că* atunci c1nd e&ite
energie e"te Nang* dar c1nd "e #ncarcă energetic din Co"&o"* receptea+ă* deci de'ine Nin,
tălpile "unt negati'e c1nd trag din pă&1nt energia 'itală a Ma&ei Gea* recept1nd-o* %i "e
"c(i&bă #n po+iti'e c1nd "e de"carcă de energiile toxice* e&iţ1ndu-le #n pă&1nt.
.ncerc1nd o "i"te&ati+are* pute& "pune că partea "uperioară a corpului %i capul po"edă
#ncărcătură generală po+iti'ă* partea inferioară a corpului %i picioarele po"edă #ncărcătură
negati'ă. 0artea dreaptă %i "patele "unt po+iti'e* iar partea "t1ngă a corpului %i faţa lui "unt
negati'e.
Bu&ătatea dreaptă a capului* &1na dreaptă* piciorul "t1ng* partea "t1ngă a toracelui*
partea dreaptă a abdo&enului "unt Nin* deci negati'e* iar Iu&ătatea "t1ngă a capului* toracele
pe partea dreaptă a lui* abdo&enul pe partea lui "t1ngă %i piciorul drept "unt Nang* deci
po+iti'e.
Braţele %i picioarele "unt Nang pe partea lor piloa"ă ;cu păr= către exteriorul lor deci* %i
Nin pe latura cu pielea &ai netedă %i "ubţire ;"pre interiorul lor=, degetele au %i ele polaritate
proprie* a%a după cu&* 'o& arăta la capitolul Reflexologie palmar".
C1nd "e lucrea+ă cu &1na dreaptă* acea"ta e&ite energia* iar "t1nga pri&e%te energia din
Co"&o" c1nd o cere&* "au e"te ţinută #n c(ip de ecran* ră&1n1nd neutră.
/e poate lucra %i cu a&bele &1ini, deci a&bele 'or e&ite ;Nang= %i "e 'a recepta energia
co"&ica nece"ară prin cre%tet ;c(aPra a -a=* "au "e 'a recepta energia co"&ică prin a&bele
&1ini* erniţ1nd-o prin pri'ire*
Cei cu capacităţi "uperioare pot recepta %i e&ite doar prin puterea g1ndului.
.n conclu+ie* de%i exi"tă #n corpul o&ului o polaritate de principiu* G1ndul e"te cel care
ne aIută "ă face& "ă fie preponderent un tip "au altul de energie* #n funcţie de nece"ităţile de
lucru. C(iar %i #n te(nicile ce "u"ţin că nu ţin "ea&a de polaritate* g1ndul operatorului -
con%tient "au incon%tient - acţionea+ă confor& ne'oii de &o&ent.
A& cre+ut că e"te bine de cuno"cut ace"te a"pecte ce pot părea dificil de a"i&ilat pentru
că* #n diferite lucrări "au la di'er"e cur"uri* noţiunile de polaritate pot apărea derutante %i
confu+e* dar totul fiind relati' #n lu&e* "ă nu uită& că suntem ceea ce g!ndim c" suntem, iar
polaritatea e cea pe care o g1ndi& - la locul %i &o&entul #n care a'e& ne'oie de ea.
Primul pas
:oi !poli$ "e #nt1lne"c5 &1na !cea "f1ntă$ a'1nd puternicul %i co&plexul "ău !aparat de
fi+ioterapie$* #ncărcată fiind cu electricitate po+iti'ă* "pecifică părţii "uperioare a corpului %i
cu piciorul-rădăcină a Copacului Aieţii* ad1nc %i "igur #nfiptă #n glia din care a& fo"t ie%iţi
;#ncărcat cu electricitate negati'ă "pecifică părţii inferioare a corpului=.
!.nt1lnirea$ 'a deter&ina refacerea ec(ilibrului energetic* rear&oni+area cu #ntreg
7ni'er"ul prin inter&ediul pal&elor ce au de'enit canal de 'e(iculare a ace"tor forţe.
Trata&entul reflex "e #ncepe prin luarea de contact a terapeutului cu energiile "uperficiale
ale pacientului* prin &i%cări u%oare de atingere a tălpilor #n 'ederea #&bunătăţirii circulaţiei
generale - "ang'ine %i energetice.
/e aplică* a"tfel* pal&ele pe cele două &aleole ale piciorului "t1ng - cel ce pri&e%te
fluxul energetic - i&pri&1ndu-i o u%oară tracţiune.
Apoi* cu &1na de pe &aleola externă* "e reali+ea+ă o &i%care către #n "u"* iar cu pal&a
de pe &aleola internă execută& &i%carea către #n Io".
0entru a face "ă di"pară ten"iunile de pe talpă %i pentru a cal&a "i"te&ul ner'o"* cobor1&
pal&ele pe faţa "uperioară %i inferioară a &etatar"ienelor %i face& o &i%care de du-teR'ino*
tran"'er"al faţă de cea anterioară.
2xecută&* #n continuare* &i%cări de !pli&bare$ a pal&elor #n "en" contrar pe +onele
laterale ale tălpii.
/e !&ătură$ "uprafaţa plantară cu cele patru degete ale a&belor &1ini* "i&ultan* a%e+ate
pe talpa pacientului* degetul &are al terapeutului a%e+at fiind dea"upra ace"tei părţi. Mi%carea
"ea&ănă cu o !de"c(idere$ %i !#nc(idere$ a tălpii.
.n final "e trage u%or de fiecare deget. Apoi "e !&1ng1ie$ "uprafaţa "uperioară a plantei
prin &i%cări a"cendente de la ung(ii p1nă la gle+ne* altern1nd pal&ele.
/-a reu%it a"tfel cel dint1i contact #ntre cele două epider&e ce 'or trebui "ă conlucre+e.
/liminarea toxinelor - rinichi0 uretere0 vezică urinară0 uretră
:upă pri&ele &i%cări de #nceput al trata&entului pute& trece la &a"aIul reflex propriu-
+i".
.nainte de a 'orbi de"pre el* 'oi repeta ordinea #n care "e execută.5
.ntotdeauna "e #ncepe cu pregătirea căilor de eli&inare a toxinelor ce 'or fi di"locate
;rinic(i* uretere* 'e+ică urinară* uretră=, "e trece apoi la Centrul de locali+are %i diriIare a
tuturor funcţiilor ;cap* coloană 'ertebrală=, ur&ea+ă plă&1nii apoi organele de de+intoxicare*
&etaboli"& %i recon"tituire ;"to&ac* inte"tine* ficat* 'e+iculă biliară* pancrea"=, #n continuare -
după "i"te&ul circulator "ang'in - ne 'o& ocupa de degradarea de%eurilor %i a re+iduurilor de
&etaboli"& precu& %i de "ti&ularea capacităţii i&unitare a organi"&ului ;"i"te& li&fatic=,
'orn #nc(eia cu re"tul punctelor "en"ibile la palpat - organe de "i&ţ* &e&bre etc*
Sistemul urinar "au "ecretor "e co&pune dintr-un organ principal dublu ;rinic(iul= %i din
căile urinare ;uretere* 'e+ică urinară* uretră=.
Rinic(ii "unt "ituaţi #n regiunea lo&bară* core"pun+ător 'ertebrelor T13-63* rinic(iul
drept fiind puţin &ai cobor1t dec1t cel "t1ng* din cau+a "ituării ficatului pe partea dreaptă.
Funcţia renală con"tă #n filtrarea urinei prin aparatul deo"ebit de co&plex al "i"te&ului
urinar. Cantitatea de "1nge ce trece #n 3D de ore prin rinic(i e"te de 1JJ litri* din care "e
for&ea+ă cca 1FJ l de urină pri&ară* din care după proce"ul de retroab"orbţie a apei* ră&1n
1*F l de urină #n 3D de ore* ce "e eli&ină.
Nona reflex" a rinic(ilor "e gă"e%te* pe a&bele tălpi* puţin &ai "u" de linia i&aginară a
taliei* pe locul care ră&1ne ne&i%cat atunci c1nd talpa "e derulea+ă #n &er".
:i"funcţiile renale deter&ină o "erie de tulburări din cele &ai di'er"e.
A"tfel* blocaIele #n diferite porţiuni ale aparatului excretor creea+ă depo+ite de toxine #n
"1nge %i #n "i"te&ul circulator. Ace"tea atrag după "ine #ngro%area %i #ntărirea arterelor* calculi
renali* precu& %i colici nefritice.
:epo+itarea toxinelor #n &u"culatură %i ţe"ut conIuncti' deter&ină apariţia
reu&ati"&ului* iar depunerile din articulaţii fac "ă apară artrite %i c(iar artro+e "au poliartrite.
Aaricele %i (iperten"iunea arterială "unt alte con"ecinţe ale tulburărilor renale.
2li&inările di&inuate datorate di"funcţiilor renale pot antrena apariţia unor ec+e&e*
erite&e* infla&aţii* erupţii ;deoarece rinic(ii nu reu%e"c "ă eli&ine de%eurile &etabolice*
organi"&ul "upra"aturat de ace"tea le !"coate$ prin piele=.
-bo"eala c'a"iper&anentă poate fi %i ea o cau+ă a nefuncţionării opti&e a aparatului
urinar.
/ă nu uită& că oc(ii "unt a%e+aţi pe !f1%ia$ &eta&erică ce tra'er"ea+ă %i rinic(ii* iar
ano&aliile inter'enite #n acti'itatea ace"tora din ur&ă pot influenţa 'ederea "au di'er"ele
co&ponente ale aparatului 'i+ual.
6egătura #ntre rinic(i %i 'e+ica urinară e"te reali+ată prin cele două uretere.
Ace"tea "unt a%e+ate "ubperitoneal #n porţiunea abdo&inală %i pel'iană. 7reterele "unt
alcătuite din trei "traturi &u"culare ale căror con"tricţii determină eli&inarea calculilor,
acţiune - #n cele &ai frec'ente ca+uri - deo"ebit de dureroa"ă* cuno"cută "ub nu&ele de colică
nefritică.
Tul%ur"ri, #ngu"tarea ace"tor două canale uretrale deter&ină retenţia apei* iar "ta+a
acea"ta "e &anife"tă printr-o "en+aţie de !ţinere$ %i o durere #n partea inferioară a
abdo&enului* ceea ce poate duce la confundarea ace"tei dureri cu una pro'enită de la uter ;la
fe&ei=.
Nona reflex" a ureterelor "e gă"e%te pe a&bele tălpi %i "e "ituea+ă oblic de la punctul
rinic(i p1nă la cel care oglinde%te 'e+ica urinară* "ituat la #nceputul calcaneului.
Le$ica urinar", "ituată #n "patele "i&fi+ei pubiene* are o capacitate de aproxi&ati' EJJ
&l %i co&unică la un capăt cu ureterele* iar la celălalt cu uretra* ulti&ul "eg&ent al aparatului
urinar.
Nona reflex" "e gă"e%te pe bordura interioară a tălpii* c(iar #n porţiunea de #nceput al
calcaneului.
Tul%ur"rile legate de funcţionarea defectuoa"ă a 'e+icii urinare con"tau #n tulburări de
&icţiune* infla&aţii %i dureri locale.
Tot #n cadrul tulburărilor "e #n"criu %i "pa"&ele de 'e+ică urinară* #n"oţite de "lăbirea
"fincterului* principala cau+ă fi+iologică a enure+i"ului.
;retra con"tituie* după cu& arn &ai "pu"* ulti&ul "eg&ent al căilor urinare. 6a fe&ei are
doar D-F c& lungi&e* #n ti&p ce la bărbaţi uretra repre+intă %i calea "per&atică cu cele trei
"eg&ente ale "ale5 pro"tatică* &e&branoa"ă %i peniană* fiind deci &ult &ai extin"ă.
Ci"tita apare &ai frec'ent la fe&ei* deoarece uretra lor e"te cu &ult &ai "curtă dec1t la
bărbaţi %i deci &ai &ult #n pericol de infecţie.
:eo"ebita i&portanţă a "i"te&ului urinar #n nor&ala funcţionare a #ntregului organi"&
obligă la o atenţie "pecială acordată rinic(ilor %i căilor urinare* #n acţiunea lor fi+iologică* deci
%i #n efectuarea reflexoterapiei.
-ig. ?3 Aparatul urinar
1ocalizarea &i diri$area tuturor funcţiilor( 2istem nervos( Dureri de cap0
migrene0 nevralgii
Creierul* !per"onaIul$ principal al "i"te&ului ner'o"* e"te organ unic %i ira&pla"abil.
:acă aproape toate organele pot fi #nlocuite prin grefe* creierul niciodată nu 'a putea fi
tran"plantat de la o fiinţă u&ană la alta.
Foarte fragil* ca orice angrenaI de &are perfecţiune %i co&plexitate* "uperordinatorul
no"tru con"tituie cel &ai de preţ ţe"ut din lu&e.
:upă expri&area profe"orului Bo(n 2ocle"* laureat al 0re&iului ?obel* unul dintre
pionierii exploratori ai creierului u&an* ace"ta - "pune el - /dep"şeşte tot ceea ce exist" n
;ni)ers+ desf"şurat şi ntins, cortexul nostru cere%ral nu repre$int" dec!t o foaie de 8R cmp
şi groas" de 4 cm. Gi totuşi, acest minim )olum conţine mai mult de $ece miliarde de celule
ner)oase, r"spun$"toare pentru toate experienţele tr"ite de om< at!t de percepţiile şi
amintirile lui, c!t şi de reflexele, g!ndurile, emoţiile şi actele sale0 .
!AngrenaIul$ ce a"igură funcţionarea opti&ă a 'ieţii noa"tre interne %i externe "e
co&pune din5
A. # sistem ner)os central şi periferic ce cuprinde &ădu'a "pinării %i encefalul* a'1nd ca
"cop legătura cu &ediul #nconIurător.
.. # sistem ner)os )egetati) for&at din "i"te& ner'o" "i&patic %i "i"te& ner'o"
para"i&patic* a&bele a'1nd rolul de a diriIa acti'itatea organelor interne.
!/i&paticul$ accelerea+ă rit&ul cardiac* ten"iunea arterială* dilată bron(iile* #ncetine%te
rit&ul &i%cărilor tubului dige"ti'.
!0ara"i&paticul$ acţionea+ă in'er"5 #ncetine%te rit&ul cardiac* "cade ten"iunea arterială*
contractă bron(iile* accelerea+ă &i%cările tubului dige"ti'.
Nona reflex" #n re+onanţă cu "i"te&ul ner'o" central "e 'a gă"i* bine#nţele"* pe cele două
degete &ari %i #n continuare pe &uc(ia internă a celor două tălpi. 0entru Iu&ătatea dreaptă a
capului "e 'a &a"a pe talpa "t1ngă* iar pentru Iu&ătatea "t1ngă a capului - pe planta dreaptă.
:eoarece pe e&i"ferele cerebrale %i pe coloana 'ertebrală "unt locali+ate toate funcţiile
organi"&ului atunci "uprafeţele relati' re"tr1n"e ale +onelor reflexe 'o& gă"i de a"e&enea
toate ace"te !puncte$ de co&andă %i control.
A"tfel5 cre%tetul capului "e 'a oglindi pe '1rful degetelor &ari* ceafa la rădăcina lor*
paratiroidele pe cantul ba+ei !g1tului$ degetului &are, nara "t1ngă 'a fi #n legătură cu latura
exterioară a degetului &are al tălpii drepte ;pe bordura ace"tuia=, t1&pla "t1nga pe "uprafaţa
interioară* #ntre degetul &are %i cel alăturat* la piciorul drept, trunc(iul cerebral* care e"te
centrul dige"tiei* circulaţiei %i re"piraţiei "e 'a reflecta la ba+a internă a degetului &are,
(ipofi+a 'a fi acti'ată printr-un &a"aI al unui punct ce "e gă"e%te la Iu&ătatea dia&etrului
celui &ai &are a (aluceului, epifi+a e"te dea"upra ace"tui punct.
0e faţa cu ung(ii a degetului gro" exi"tă* i&ediat "ub ung(ie* +ona &axilarului "uperior*
iar "ub ea - +ona &axilarului inferior, de o parte %i de alta a tendonului degetului &are "unt
+onele reflexe ale a&igdalelor* g1tului* laringelui, faringele 'a a'ea +ona reflexă #ntre degetul
&are %i ur&ătorul la rădăcina dintre ele.
S" )edem acum care sunt nepl"cerile legate de cap. Ao& #ncepe cu cea &ai frec'entă5
banala durere de cap* cau+ată de cele &ai di'er"e &oti'e - fi+ice* organice* p"i(ice*
neurologice* p"i(o"o&atice* &eteorologice etc.
Moda e pri&a incri&inată5 prin pantofi cu '1rfuri a"cuţite* cu tocuri prea #nalte* cu feţe
ori căptu%eli din &ateriale "intetice prin care piciorul nu poate re"pira. 0re"iunea i&pri&ată pe
degete datorită unor pantofi necore"pun+ători 'a antrena tulburări #n +ona na"ului* obraIilor
;dureri #n oa"ele +igo&atice=* t1&plelor* cefei* "inu"urilor* oc(ilor* urec(ilor* u&erilor* +onei
ec(ilibrului* tiroidei* plă&1nilor* pot produce c(i"turi &a&are* dar %i "căderea re+i"tenţei
i&unitare. #ncălţă&intea cu tălpi de le&n ;gen "aboţi pentru 'ară= trebuie e'itată* deoarece
opre%te talpa "ă "e derule+e nor&al #n ti&pul &er"ului. 0rin contractarea &u"culară a
piciorului pentru a e'ita !pierderea papucului$ din picior "e pot for&a !degetele #n ciocan$*
bătături* %anţuri %i fi"uri pe tălpi.
?ici talonetele nu "unt reco&andate de purtat #n &od per&anent* pentru că &u"culatura
piciorului* ne"olicitată* poate !cădea$. 0entru redre"area &u"culaturii plantare "e reco&andă
gi&na"tica tălpilor* &er"ul cu picioarele goale pe iarbă* ni"ip ori #ntr-un lig(ean cu apă #n care
a& pu" pietricele ori boabe de fa"ole. Ace"t &er" pe loc deter&ină un &a"aI care "ti&ulea+ă
circulaţia "ang'ină %i #nlătură durerea din +ona cerebrală.
Tulburările dige"ti'e produ"e de di"funcţii ale "to&acului %i inte"tinelor pot %i ele
pro'oca dureri de cap.
Ade"ea* cefaleea poate fi #nlăturată &a"1nd punctul apendice.
Modificările de pre"iune at&o"ferică* de te&peratură* pot deter&ina &eteo-"en"ibililor
"tări de obo"eală "au c(iar de epui+are.
-ig. ?4 None reflexogene # talpa dreapt"
-ig. ?> None reflexogene # talpa st!ng"
igrena( 2"te #n"oţită* deter&inată "au ur&ată de contractarea lobilor te&porali. 0oate
fi unilaterală ;(e&icranie= "au bilaterală* #n"oţită "au nu de "en+aţii de greaţă* "tare generală
de rău* a&eţeli ;#n ace"t ca+ apare foarte dureroa"ă %i +ona ec(ilibrului a%e+ată #ntre
tendoanele degetelor patru %i cinci=. 0unctul de pe +ona t1&plelor ;pentru lobii te&porali=
trebuie căutat pe ulteriorul degetului &are #n partea către degetul doi #n locul care "uportă
pre"iunea dintre cele două degete ;1-3=. 0entru lobul te&poral drept - "ă nu uită& - 'o& &a"a
pe piciorul "t1ng %i in'er". Acela%i punct e"te unul dintre cele ce "e 'or &a"a %i pentru
ne'ralgie de trige&en.
6are este procedura reflexoterapeutic" n ca$ul durerilor de cap şi a migreneiP
.n afară de +ona &ai "u" &enţionată* 'o& acţiona %i a"upra altor puncte de pe talpă.
A"tfel 'o& "ti&ula acti'itatea "uprarenalelor care #n afară de adrenalină "ecretă corti+on ;cu
acţiune antiinfla&atorie= A&ănunte #n ace"t "en" precu& %i locul #n care "e acţionea+ă le 'o&
da la capitolul referitor la glandele cu "ecreţie internă.
:e a"e&enea* 'o& &a"a +onele core"pun+ătoare (ipofi+ei* 'e+iculei biliare* cerebelului*
rinic(i - ureteră - 'e+ică urinară* coloană cer'icală. Acţiunea fiecăruia dintre ace"te puncte
reflexe o 'o& trata la capitolele re"pecti'e.
:ar cefaleea* &igrena %i ne'ralgia "unt !neplăceri$ deo"ebit de co&plexe, de aceea*
trebuie "ă acţionă& %i pe alte +one.
Ao& #ncepe cu deblocarea "ta+elor energetice cerebrale %i #&bunătăţirea circulaţiei
"ang'ine a creierului. Acea"ta "e face &a"1nd* prin apă"are progre"i'ă #n inten"itate* &u%c(iul
trape+. Ao& fixa pal&ele de o parte %i-de alta a g1tului pacientului cu patru degete "pre faţă*
degetul &are ră&1n1nd pe &u%c(i* "pre "pate. Cu degetele &ari 'o& executa &i%carea de
alunecare* #ncep1nd de la 'ertebra a -a cer'icală ;cea proe&inentă= #n arc de cerc cobor1nd
#ntre o&oplaţi ;de ori=. Apoi &i%carea "e 'a fnce #n "en" in'er". Adică din"pre o&oplaţi
către a -a cer'icală. ?u uitaţi5 "e &i%că doar degetul &are* celelalte patru ră&1n1nd i&obile.
Apoi face& c1te'a apă"ări la Iu&ătatea liniei ce une%te u&ărul de g1t* pe &u%c(i* după care
&a"ă& cu degetele a&belor &1ini #ntreaga +onă a ace"tui &u%c(i* de o parte %i de alta a
-g. ?8 None reflexogene # faţa la%ei piciorului
g1tului* !fră&1nt1nd$ #ntregul tra"eu.
:irect pe cap 'o& face o "erie de &ane're cu acţiune reflexă. Cu arătătorul* degetul
&iIlociu %i inelarul ;a&belor &1ini alăturate= 'o& &a"a pornind din centrul frunţii către
t1&ple. Mi%carea o 'o& relua ;cu bl1ndeţe* dar fer&= de trei ori. Apoi* cu degetele &iIlocii de
la a&bele &1ini a%e+ate la rădăcina na"ului* #ntre "pr1ncene* 'o& apă"a #n for&a literei A
p1nă la +ona de i&plantare a părului* tot de E ori.
0e t1&ple lucră& "i&ultan* execut1nd apă"ări ;ca trei degete= c1te %apte "ecunde* de E
ori. Mi%carea produce pacientuiui o "en+aţie de &are eliberare. Apoi executa&* pe aceea%i
porţiune* rotaţii apă"1nd cu oarecare fer&itate. Rotaţiile coboară #n continuare pe conturul
feţei* in"i"t1nd pe punctele &ai ie%ite #n afara* unde "-au putut &anife"ta "ta+e energetice.
Apoi ne ocupă& puţin de urec(e* &ai preci" - de lobul ei. Ao& 'edea la capitolul (rgane de
simţ că urec(ea oglinde%te #ntregul organi"&* iar lobul e"te #n re+onanţă cu capul. A%adar*
'o& &a"a lobii urec(ilor %i c(iar 'o& aplica c1te'a tracţiuni categorice ;#n Io"= a"upra lor. <n
final ne 'o& ocupa de calota craniană. Ao& căuta punctele de inter"ectare a două linii
i&aginare5 una care "ă unea"că '1rfurile urec(ilor %i cealaltă care "ă treacă prin &iIlocul
fiecărei pupile către cre%tet. Ao& afla acolo două &ici depre"iuni #n care ne 'o& fixa degetul
arătător de la &1na dreaptă* cu "t1nga noa"tră a%e+ată pe u&ărul "t1ng al pacientului. ?oi
"tă& #n "patele lui către "t1nga. .i explică& &ai #nt1i &ane'ra pe care o 'o& executa5 #n ti&p
ce bolna'ul expiră lent %i cal& noi apă"ă& progre"i'* lent %i cal& pe cele două puncte
craniene. <n"piraţia pacientului "e coordonea+ă cu relaxarea apă"ării noa"tre. Mane'ra are
drept "cop # ca "i cea care ur&ea+ă - ec(ilibrarea pre"iunii intracraniene. 7r&ătoarea &ane'ră
con"tă #n executarea unor percuţii pe +ona cre%tetului* ter&inate cu o !&1ng1iere$ lineară ce
'a cuprinde %i +ona 'ertebrelor cer'icale ;&i%carea "e nu&e%te !picătura de ploaie$=. /e
#nc(eie cu !pieptănarea aurei$* degetele depărtate %i puţin #ndoite* !#n pieptene$* trec fără "ă
atingă calota pe +ona din i&ediata apropiere a părului de la frunte la ceafă.
Sinusurile frontale au ca +onă reflexă perniţele de pe cele patru degete ;#n afara celui
&are* care repre+intă* după cu& a& &ai "pu"* capul #n #ntregi&e= ale fiecărui picior. 0e
dreptul 'o& gă"i "inu"urile "t1ngi. Tulburările apar cu guturai* apoi "e adaugă un catar al
"inu"urilor* cu febră %i dureri de cap. Trata&entul e de lungă durată.
2ciatică( 1um,ago(
Coloana 'ertebrală - "i"te&ul ce ne a"igură 'erticalitatea la propriu* dar %i la figurat -
ilu"trea+ă at1t "tarea de "ănătate fi+ică* c1t %i cea p"i(ică.
7n "uflet bolna' e #n"oţit de un corp !abătut$* cu un "pate g(ebo%at, o per"oana u&ilită
"au u&ilă 'a a'ea capul u%or aplecat #n faţă* una bănuitoare "au ironică #l 'a apleca pe un
u&ăr, #ncre+utul 'a a'ea o coloană rigidă %i !capul pe "u"$ etc* etc.
-&ul cu 'erticalitate* c(iar de "e 'a #&bolnă'i* "e 'a 'indeca rapid pentru că are o
capacitate bună de refacere.
/ă ne ocupa& de coloana 'ertebrală anato&ică. 2"te co&pu"ă din 'ertebre cer'icale ce
"u"ţin capul* i&pri&1ndu-i cea &ai &are &obilitate* 13 'ertebre dor"ale "au toracale ce "u"ţin
fiecare c1te o perec(e de coa"te* a'1nd o &obilitate &ai &ică dec1t porţiunea anterioară.
7rinea+ă F 'ertebre lo&bare pe care apa"ă de fapt #ntreaga greutate a corpului. Mi%cările ce le
pot face "unt5 #nainte* #napoi* flexare %i redre"are.
Coloana continua cu F 'ertebre "acrale "udate #ntr-un "ingur o" nu&it "acru&. :atorită
lui* centura pei'iană #%i &enţine "tabilitatea. :enu&irea lui arata că "e gă"e%te #n preaI&a
rădăcinii 'ieţii %i ocrote%te ge"taţia. 7lti&ele F 'ertebre coccigiene con"tituie re"tul !codiţei$
"tră&o%ilor.
Curbura #n / a coloanei 'ertebrale* #n +ona cer'icală %i lo&bară* per&ite "uportarea
%ocurilor %i lo'iturilor* i&pri&1ndu-i o "upleţe generală* #ntre perec(ile de 'ertebre "e gă"e%te
intercalat c1te un di"c de a&orti+are. Ace"ta "e co&pune dintr-o #&brăcă&inte cartilaginoa"ă
%i o &a"a ela"tică gelatinoa"ă.
Coloana e"te "u"ţinută de cea 3JJ de &u%c(i %i de nenu&ărate liga&ente.
?er'ii &ădu'ei "pinării ie" din canalul 'ertebral #n perec(i* pe lateral* tra'er"1nd gaura
de legătură %i tran"&iţ1nd influxul ner'o" organelor core"pun+ătoare. A"tfel* de la cele
'ertebre cer'icale ie" perec(i de ner'i ce "er'e"c braţele, de la cele F 'ertebre lo&bare ie"
cele F perec(i de ner'i ale picioarelor.
Nona reflex" a coloanei 'ertebrale e"te "ituată pe bordura interioară a bolţii plantare. /e
&a"ea+ă pe a&bele tălpi.
Tul%ur"rile legate de di"funcţii 'ertebrale "unt nu&eroa"e* deoarece orice infla&are ori
"trangulare a 'reunei rădăcini ner'oa"e 'a afecta #ntregul organi"&. 0ot a"tfel apărea cri+ele
de "ciatică* lu&bago* di"copatii* (ernie de di"c* dureri de "pate* de u&eri* algii "acro-
coccigiene* ne'ralgii* cefalee etc. Modificările coloanei pot fi deter&inate de cele &ai -
aparent - inocente &i%cări cotidiene5 o #ntoarcere bru"că a capului* o ridicare neatentă a unei
greutăţi ;un "ac de FJ de Pg 'a c1ntări pentru coloană tot FJ Pg dacă #l 'o& ridica flect1nd
genunc(ii* dar 'a apă"a cu 4J de Pg ;8= dacă #l 'o& ridica #nclin1nd tor"ul #n faţă cu
genunc(ii #ntin%i=.
:efor&area di"curilor intra'ertebrale "e produce c1nd* din cau+a cra&pelor "pa"tice* e"te
perturbată circulaţia "ang'ină. Atunci* pe de o parte* de%eurile &etabolice nu &ai pot fi
eli&inate* iar pe de altă parte* "1ngele #ncărcat cu ele&ente nutriti'e e"te oprit "ă aIungă la
organe, deoarece #n ace"t ca+ principiile de recon"tituire nu pot (răni di"curile inter'ertebrale*
ace"tea "lăbe"c %i #%i pierd ela"ticitatea. Cu& trebuie "ă acţionă& #n ace"t ca+H /ti&ul1nd
circulaţia "ang'ină %i energetică* prin &a"area +onelor reflexe ale coloanei 'ertebrale %i
accelerarea eli&inării toxinelor prin "ti&ularea punctelor reflexe5 rinic(i* uretere* 'e+ică
urinară* uretră precu& %i ale căilor li&fatice, pentru ca "ă deter&ină& circulaţia opti&ă a
"ub"tanţelor de recon"tituire 'o& &a"a* de a"e&enea* +onele duoden* ficat* 'e+iculă biliară.
/ă nu uită& un lucru deo"ebit de i&portant5 contracturile &u"culare pro'in nu doar de la
acţiuni fi+ice* ci %i de la trau&e p"i(ice* obo"eală* frică* ură %i alte &anife"tări pe care le 'o&
trata la capitolul "enti&entelor negati'e - negre %i ro%ii.
/ă ne #ntoarce& la c1te'a din cele &ai frec'ente di"funcţii ale coloanei %i &odul #n care
pute& "ă le di&inuă& "au c(iar "ă le #nlătură& uneori.
2ciatica
?er'ul "ciatic e"te cel &ai lung %i cel &ai gro" al corpului. <e"e prin 'ertebrele lo&bare*
coboară de-a lungul +onei fe"iere* iar dea"upra ad1nciturii poplitee ;#n "patele genunc(ilor= "e
#&parte #n două5 popliteul drept %i popliteul "t1ng.
Cri+a de "ciatică e"te declan%ată de o &i%care gre%ită "au de ridicarea unei greutăţi* de
infla&area unei rădăcini ner'oa"e ori o %trangulare a ace"teia* o reacţie c(i&ică deter&inată
de un exce" de toxine ;funcţie renală deficientă* regi& eronat=* o răceală "au - atenţie - de
proble&e p"i(ice.
Nona reflex" a "ciaticului "e gă"e%te #n afara tălpilor* pe picior de-a lungul tibiei %i
peroneului.
.n cri+ă acută "e &a"ea+ă acea"tă +onă foarte u%or %i cu mult" dragoste, #n ca+ de
(iper"en"ibilitate datorită durerii "e poate trata +ona "ciatică de la braţe - de-a lungul
radiu"ului %i a cubitu"ului - precu& %i +ona coloanei 'ertebrale de pe talpă. :e a"e&enea #n
ca+ul unor dureri acute "e poate face un !&a"aI$ local cu Iet de aer cald ;cu un foen=.
1um,ago
Apare din cau+a "trangulării unui ner' al coloanei 'ertebrale lo&bare #n ur&a ridicării
unei greutăţi. :e a"e&enea* degenere"cenţa di"curilor inter'ertebrale* "lăbirea liga&entelor %i
a &u"culaturii pot produce o depla"are a di"cului* ceea ce exercită o pre"iune pe ner'ul
ra(idian* pro'oc1nd dureri foarte &ari. Trebuie &a"ată +ona bolţii plantare pentru a deter&ina
o rnai buna irigare "ang'ină* #n felul ace"ta &u%c(ii %i liga&entele fiind fortificate* durerea 'a
di"părea.
A. Sistem nervos centra! şi periferic
sau Cerebrospinal sau Nevrax (măduva
spinării + encefal)
constituie legătura cu mediul înconjurător
B. Sistem nervos veetativ sau
Neuroveetativ
dirijează activitatea organelor interne
compus din ! sisteme nervoase
". Sistem nervos simpatic
Energetic (Ortosimpatic sau Marele
Simpatic)
# accelerează ritmul cardiac
# creşte T.A.
# dilată bronhiile
# încetineşte ritmul mişcărilor
tubului digesti
!. Sistem nervos parasimpatic
# încetineşte ritmul cardiac
# scade T.A..
# contractă bronhiile
# accelerează ritmul mişcărilor
tubului digesti
reglează !unc"ionarea organelor
Durerile de spate
/unt pro'ocate* #n LJU din ca+uri* de #nţepenirea %i #ntărirea +onei &u%c(ilor dor"ali. Aa
trebui "ă #&bunătăţi& irigaţia #n acea"tă +onă. 2"te bine "ă trată& prin &a"aI local at1t partea
de Io" a "patelui c1t %i partea de Io" a ba+inului* pentru că datorita influenţării reciproce cele
două +one "e pot ranfor"a una pe cealaltă.
Durerile coccigiene apar #n general după "tatul #ndelungat pe "caun tare "au ca ur&are a
unei că+ături pe acea"tă +onă. /e &a"ea+ă +ona coloanei către călc1i.
Plexul solar aparţine "i"te&ului neuro-'egetaţi'. 2"te plexul ner'o" al "i&paticului* e
(rănit de ner'ii ga"tro-inte"tinali* iar punctul reflex e"te '1rful A-ului de la &iIlocul pernei
&ari de "ub degete* pe a&bele tălpi. - 'e"te proa"tă* o "pai&ă deter&ină tulburări ga"trice
neurogene* contractare ga"tro-inte"tinală* diaree ner'oa"ă "au c(iar o (epatită. 0lexul* datorită
"en"ibilităţii %i reacti'ităţii lui* e"te nu&it %i a doua ini&ă.
33 tipuri de respiraţie &i mult mai multe efecte
Aiaţa #ncepe cu o in"piraţie %i "e ter&ină cu o expiraţie. Re"piraţia e un feno&en 'ital.
:acă fără (rană %i fără apă o&ul poate "upra'ieţui un ti&p* fără aer nu poate re+i"ta dec1t
c1te'a &inute.
Respiraţia #ncepe #n ca'itatea na$al". 0e gură "e re"piră #n &od excepţional* #n anu&ite
exerciţii "au c1nd exi"tă o patologie locală. Gura execută o acti'itate ciudată* dar %i &inunată5
acela%i curent de aer poate fi tri&i" pentru două acţiuni antagonice ;pentru #ncăl+it %i pentru
răcorit= de la acela%i organ* cu aceea%i &i%care a bu+elor* doar cu o &ică &odificare a
po+iţionării li&bii %i &u%c(ilor bucali %i linguali#
Aerul in"pirat trece prin faringe ;conduct &u"culo" ce "epară calea re"piratorie de cea
dige"ti'ă=* apoi trece prin laringe unde* prin 'ibrarea coardelor 'ocale* "e produce "unetul
'orbirii.
Aerul &erge &ai departe prin tra(ee care* e"te un tub a%e+at* din punct de 'edere
anato&ic* #n faţa e"ofagului %i care e"te căptu%it cu o &ucoa"ă a'1nd cili 'ibratili %i &ucu"
&eniţi "ă oprea"că praful din aerul in(alat.
4ronhiile "unt două ra&ificaţii ale tra(eei care aIung #n cei doi plă&1ni unde "e di'id
#n bron(iole %i al'eole.
Nonele reflexe ale organelor de &ai "u" ce con"tituie co&ponentele pri&ei părţi ale
aparatului re"pirator ;dintre care pe unele le-a& tratat deIa= "unt5 pentru na" 'o& a'ea nara
dreaptă !reflectată$ pe &uc(ia exterioară a degetului &are de la talpa "t1ngă* iar nara "t1ngă
pe &uc(ia exterioară a degetului &are de la talpa dreaptă ;'e+i de"enul=.
.n ca+ul na"ului #nfundat* &a"area ti&p de E-F &inute a +onelor re"pecti'e 'a re+ol'a
"ituaţia.
Reflexele pentru faringe %i laringe "unt pe faţa cu ung(ii* #ntre degetele 1-3 ;bine#nţele"
#ncruci%ate* ca orice organ ce "e gă"e%te pe cap=* iar tra(eea 'a a'ea ca +onă reflexă porţiunea
de pe talpă #n continuarea +onei pentru e"ofag.
0rincipalul organ al re"piraţiei e"te* de"igur* plămânul(
Ace"t organ dublu care e"te plă&1nul "e co&pune din trei lobi ;cel drept= %i doi lobi
plă&1nul "t1ng* deoarece "paţiul #n care ar fi trebuit "ă "e gă"ea"că cel de al treilea lob "t1ng
e"te a%e+ată o parte a cordului.
-xigenul pri&it de la plă&1ni e"te tran"portat prin "1nge către ţe"uturi* iar bioxidul de
carbon colectat din ţe"uturi e"te adu" către plă&1ni. :eo"ebita legătură ce exi"tă #ntre
funcţionarea plă&1nilor %i a ini&ii face ca tran"plantul de ini&ă "ă fie executat preferenţial nu
"ingular* ci #n tande& cord-pul&on* toc&ai pentru ca "i&bio+a funcţională iniţială "ă nu fie
tulburată de efortul unei adaptări #n plu".
:ată fiind i&portanţa deo"ebită a funcţiei re"piratorii #n organi"&* ne 'o& ocupa &ai pe
larg de a"pectul fi+iologic al ace"teia.
Mecanica re"piratorie deter&ină &odificarea 'olu&ului #n in"pir-expir. A&plitudinea %i
frec'enţa re"piraţiei "unt influenţate de e&oţii* efort* &odificări &eteorologice - #n "pecial
cele de te&peratură at&o"ferică* dar %i de pre"iune.
0rintr-o in"piraţie obi%nuită "e introduc #n plă&1ni aproxi&ati' FJJ c& de aer. 0rintr-o
continuare forţată a in"piraţiei &ai pot intra #n plă&1ni #ncă 1FJJ c& de aer care poartă
nu&ele de 'olu& in"pirator de re+er'ă.
- expiraţie "i&plă continuată cu una forţată dă afară pe l1ngă cei cea FJJ c& obi%nuiţi*
#ncă 1JJJ c& de aer. Ace"ta repre+intă 'olu&ul expirator de re+er'ă.
Aolu&ul re"pirator curent plu" 'olu&ul in"pirator de re+er'ă* plu" 'olu&ul expirator de
re+er'ă* con"tituie capacitatea 'itală re"piratorie.
<ntere"ant e"te faptul că* după o expiraţie forţată executată după o in"piraţie profundă*
#ncă &ai ră&1n #n plă&1ni cca 1FJJ c& de aer* ace"ta repre+ent1nd 'olu&ul re+idual.
Cantitatea uria%ă de aer e"te po"ibil "ă fie depo+itată #n 'olu&ul aparent redu" al
plă&1nilor datorită a%e+ării !#n ar&onică$ a interiorului lor. A"tfel* o re"piraţie lentă aIută #n
ti&pul in"piraţiei "ă "e de"facă #ntreg !burduful$ plă&1nilor pentru* a putea fi oxigenată %i cea
&ai #ndepărtată %i profundă al'eolă* iar #n ră"ti&pul expiraţiei prelungite "ă "e poată curăţa
toate co&ponentele "i"te&ului re"pirator.
<n"uficienţa re"piratorie e"te deter&inată de reducerea &i%cărilor făcute de cutia toracică.
:i&inuarea a&plitudinii ace"teia e"te pro'ocată de exi"tenţa unor ano&alii - defor&ări
toraco-'ertebrale prin cifo+ă* lordo+ă* "colio+ă* cifo"colio+ă* torace plat* torace #n carenă*
fracturi co"tale* parali+ii ale &u%c(ilor aferenţi aparatului re"pirator etc* "au ie%irea din
circuitul re"pirator al unor porţiuni de plă&1ni prin tuberculo+ă* conge"tie pul&onară %i altele.
Re"piraţia "e &odifică %i prin reflexe declan%ate pe cale &ecanică ori c(i&ică - de
apărare a organi"&ului - apnee reflexă la un &iro" ur1t* "trănut* tu"e* "ug(iţ* că"cat etc.
:ar degradarea capacităţii re"piratorii apare %i din alte cau+e care* din păcate* fac parte
din #n"ă%i 'iaţa noa"tră cotidiană. 2"te 'orba de "tre" %i rit& de trai trepidant ;c1nd o&ul
"pune !n-a& ti&p nici "ă re"pir$=* "căderea efortului &u"cular ;c1nd %i pentru o "taţie luă&
autobu+ul* tra&'aiul "au urcă& la 'olanul &a%inii proprii - aparent pentru a econo&i"i ti&p*
dar &ai ale" din co&oditate=* poluarea at&o"ferei %i !răul$ cel &ai &are* din ce #n ce &ai
pre+ent5 fu&atul.
Toate ace"tea deter&ină di&inuarea capacităţii toracice precu& %i o intoxicare lentă.
Adăugă& faptul că 'iaţa "edentară deter&ină "clero+area 'a"elor "ang'ine* #ngro%area pleurei*
ulceraţii "to&acale %i inte"tinale precu& %i tulburări neuro'egetati'e.
Actul re"pirator ideal ar trebui "ă cuprindă antrenarea a trei +one5 abdo&inală* toracală %i
cla'iculară. .n realitate #n"ă re"piraţia apare preponderent "au exclu"i' abdo&inală* toracală
ori cla'iculară. 0entru a reţine &ai u%or cu& "e face re"piraţia corectă* i&aginaţi-'ă că
plă&1nii d'" "unt un pa(ar cu apă care "e u&ple ;in"pir= %i "e gole%te ;expir=5 "e u&ple pri&a
dată fundul pa(arului ;re"piraţie abdo&inală=* apoi &iIlocul ;re"piraţie toracală=* apoi gura
pa(arului ;re"piraţie cla'iculară=, "e gole%te &ai #nt1i gura pa(arului* apoi &iIlocul pa(arului*
apoi fundul pa(arului ;cla'icular* toracal* abdo&inal=.
Respiraţia a,dominală e"te "pecifică bărbaţilor, "e &ai nu&e%te %i diafragmatic"
deoarece &u%c(iul diafrag&ei lucrea+ă preponderent #n re"piraţia re"pecti'ă* #n repao"*
diafrag&a e"te boltită datorită pre"iunii intraabdo&inale deter&inată de tonu"ul &u%c(ilor
abdo&inali* #n in"piraţie diafrag&a coboară* "e aplati+ea+ă* pre"1nd a"upra organelor
abdo&inale* iar printr-o pre"iune laterală depărtea+ă coa"tele. :eci prin cobor1rea diafrag&ei
"e &ăre%te at1t dia&etrul longitudinal c1t %i circu&ferinţa de la ba+a cutiei toraca#e. ?u&ai 3
centi&etri de cobor1re a diafrag&ei "pore%te 'olu&ul toracal cu cea FJJ c&c ;ec(i'alentul
unei in"piraţii nor&ale=. 0rin exerciţii* cur"a diafrag&ei "e poate &ări c(iar cu L-1J c&.
Iat" un exerciţiu deo"ebit de "i&plu #n ace"t "cop5 pe "pate culcat* o &1nă pe abdo&en*
cealaltă pe "tern. Atenţia #ndreptată către abdo&en. !Miro"iţi$ aerul %i #n"oţiţi &ental tra"eul
ace"tuia p1nă la ba+a plă&1nului. M1na de pe torace execută o apă"are #n in"piraţie, #n
expiraţie* &1na de pe abdo&en e"te cea care apa"ă. 2xpiraţia "e face lent %i u%or ca %i cu& a&
"ufla un fulg.
Aeri"irea ba+ei plă&1nilor are ur&ătoarele a'antaIe5 "ti&ulea+ă acti'itatea ini&ii* "cade
ten"iunea arterială* "ti&ulea+ă dige"tia* reglea+ă orice acti'itate inte"tinală* ec(ilibrea+ă
acti'itatea 'i"cerelor.
:acă "e adaugă o apnee #ntre in"pir %i expir apar c1te'a a'antaIe #n plu"5 #&bunătăţirea
'a"culari+ării cardiace %i cerebrale* dilatarea arterelor %i a reţelei capilare* de+'oltarea 'oinţei
%i a g1ndirii. Atenţie #n"ă5 nu oricine #%i poate per&ite* din punct de 'edere &edical apneea*
acea"ta fiind contraindicată #n anu&ite afecţiuni* #n "pecial cardiace.
Respiraţia costală "au toracală diriIea+ă aerul către +onele &iIlocii ale plă&1nilor.
/e execută depărt1nd coa"tele %i c(iar aplic1nd o u%oară pre"iune cu pal&ele pe coa"te la
expiraţie. 7neori ră&1n pe loc* iar abdo&enul 'a fi "upt la &axi&u&.
A'antaIe pentru ini&ă* ficat* 'e+iculă biliară* "to&ac* "plină* rinic(i.
7n exerciţiu legat de ace"t tip de re"piraţie5 cu picioarele depărtate ră"uci& trunc(iul
lateral dreapta in"pir* "t1nga expir %i in'er".
Respiraţia claviculară e"te "pecifică fe&eilor. 2a irigă doar '1rfurile plă&1nilor.
2"te o re"piraţie inco&pletă* care introduce o cantitate &ică de aer #n plă&1ni cu efecte redu"e
faţă de cantitatea de energie c(eltuită pentru a o efectua. Totu%i ea repre+intă o &are calitate5
#ntăre%te acti'itatea ganglionilor li&fatici* acea"tă fanta"tică centrală ce ne aIută "ă luptă& cu
bolile.
Re"piraţia corectă e"te* după curn a& &ai "pu"* cea co&pletă. 0entru a o reali+a 'ă
"ugeră& un exerciţiu care* #n"oţit de &u+ică* 'a #&bina utilul cu plăcutul.
0icioarele depărtate, ridică& braţele #n faţă p1nă la ni'elul diafrag&ei ţin1nd pal&ele #n
"u"* bo&bă& abdo&enul %i in"piră& ;re"piraţia abdo&inală, diafrag&a coboară %i "e irigă
ba+a plă&1nilor=. Continuă& &i%carea duc1nd braţele lateral* la ni'elul pieptului cu pal&ele
tot #n "u" ;"e 'entilea+ă +ona &iIlocie a plă&1nilor= in"piraţia continuă duc1nd braţele "u"* pe
l1ngă cap* pal&ele aIung1nd faţă #n faţă ;reali+ă& re"piraţia cla'iculară=.
2xpiraţia "e face lă"1nd braţele #n lateral* g1ndind că a& lă"at #n Io" cla'iculele %i a&
expul+at aerul din plă&1nul "uperior, pal&ele "tau către #n Io". Aduce& braţele #n faţă cu
pal&ele tot #n Io"* ur&ărind cu& cutia toracică "e "tr1nge - pute& c(iar #ncruci%a braţele
pentru a co&pri&a la &axi&u& cutia toracică. 6ă"ă& braţele #n Io" aplec1ndu-ne u%or %i d1nd
afară tot aerul de la ba+a plă&1nilor.
:upă ace%ti trei ti&pi ai re"piraţiei co&plete 'o& trece la cele 11 tipuri de re"piraţie &ai
"pecială* tratate de :e"&ond :unne #n cartea "a Qoga for e)er&man.
3( Respiraţia revigorantă
/e execută "t1nd #n picioare "au culcat. Relaxare* expiraţie profundă. Apoi in"piraţi c1t
de lent puteţi* pe na". Continuaţi in"piraţia pre"1nd #ncet pe diafrag&ă cu pal&a "t1ngă %i cu
dreapta a%e+ată pe"te ea. Ace"t ge"t &ăre%te capacitatea toracică per&iţ1nd intrarea #n plă&1ni
a unei cantităţi "porite de aer - i&plicit de oxigen.
0entru a cre%te eficacitatea exerciţiului* ur&ări& &ental u&plerea &ai #nt1i a părţii
inferioare a plă&1nilor ;c1nd #&pinge& #nainte abdo&enul %i deci diafrag&a coboară=* apoi
partea &iIlocie a plă&1nilor ;c1nd depărtă& u%or coa"tele= %i #n "f1r%it partea de "u" a
plă&1nilor ;c1nd ridică& putui u&erii=.
-dată cu expiraţia care "e face u%or pe na" ;retrăg1nd lent abdo&enul= ne g1ndi& că toată
obo"eala ori boala ie"e odată cu aerul prin cre%tet. C1nd in"piră& g1ndi& că atrage& #n corp
toată energia 7ni'er"ului.
.n legătură cu #ndreptarea atenţiei a"upra parcur"ului re"piraţiei a% dori "ă adaug ce'a. /-
a ob"er'at că la locul la care "unte& atenţi "e concentrea+ă o cantitate &are de energie. :e
aceea "e %i reco&andă re"piraţia !prin organul bolna'$ g1ndind că la expiraţie expul+ă&
durerea %i noci'ităţile locale* iar la in"piraţie introduce& energie 'indecătoare.
:e exe&plu la o durere la cap* pentru a ec(ilibra circulaţia "ang'ină energetică din partea
"uperioară a corpului* apă"a& cu a&bele degete &iIlocii de la &1nă pe diferite porţiuni de pe
&u%c(iul trape+* #ntreb1nd la fiecare &utare a degetelor dacă locul e durero". Atenţia
pacientului fiind a"tfel diriIată #n altă +onă dec1t #n cea craniană unde exi"tă durerea* acea"ta
"e 'a di"ipa odată cu energia tran"ferată #n +ona de atenţie.
5( Respiraţia alternativă 67adi 2hodan8
M1na "t1ngă "e a%ea+ă cu degetul arătător pe frunte* degetul gro" pe nara "t1ngă* iar
&iIlociul pe nara dreaptă* c1t &ai aproape de fo"ele na+ale.
/e #ncepe cu o expiraţie pe a&bele nări.
Apoi degetul &iIlociu ob"truea+ă nara dreaptă lă"1nd aerul "ă intre nu&ai pe nara "t1ngă.
/e expiră pe nara dreaptă a"tup1nd-o prin pre"are pe cea "t1ngă.
Tot pe dreapta "e in"pira* iar pe "t1nga "e expiră. Tot pe "t1nga "e in"piră* iar pe dreapta
"e expiră. /e fac 4 re"piraţii care con"tituie un ciclu* apoi "e repetă după o pau+ă de l-3
&inute. Ace"t tip de re"piraţie e"te eficient #&potri'a obo"elii* a depri&ării %i a na"ului
#nfundat. 2"te indicat "ă "e execute la orele 4, 13, 1L, 3D. :ar &ăcar o dată pe +i* indiferent de
oră* tot folo"e%te8
9( Respiraţia de curăţire 6:apal,hati8
2xpiraţie* apoi in"piraţie lentă %i profundă. C1nd plă&1nii 'or fi co&plet dilataţi* expiraţi
bru"c aerul pe na"* retrăg1nd rapid abdo&enul* ca un "trănut de o "ecundă.
:e 4 ori la r1nd* pau+ă l &inut %i #ncă o dată exerciţiul.
2xcelent pentru plă&1ni* căile re"piratorii %i &ucoa"a na+ală.
;( Respiraţia de saturaţie 6<$$a=i8
2xpiraţie profundă.
<n"piraţi dulce pe a&bele nări* pronunţ1nd &ental "ilaba !Cang$ pe tot ti&pul c1t
durea+ă in"piraţia. Apare a"tfel un efect de u%oară ob"truare a tra(eei artere.
<n in"piraţie - u%oară %i ea - făcută pe a&bele nari* "e pronunţă #n g1nd "ilaba !/a$. Apare
a"tfel o pre"iune pe &u%c(ii abdo&inali.
:e 4 ori, pau+ă, de 4 ori.
2fecte5 cre%te capacitatea toracică %i cal&ea+ă.
>( Respiraţia de evacuare
/taţi turce%te "au nor&al pe un "caun a'1nd pal&ele pe genunc(i. 2xpiraţi.
<n"piraţi rit&ic #n "acade.
2xpiraţi rit&ic tot "acadat retrăg1nd abdo&enul.
0au+ă 1F "ecunde. Repetaţi.
Tonifică coloana* #nlătură con"tipaţia* cre%te pofta de &1ncare.
?( Respiraţia de umplere 64hastrilca8
/e "tă turce%te "au #ntin" pe "pate. Braţele #n lungul corpului. <n"piraţie rit&ică ;'e+i
punctul anterior=* apoi o expiraţie puternică %i o "erie de "curte* dar 'iguroa"e* in"piraţii prin
frag&entarea fluxului de aer, "e continuă p1nă la u&plerea totală. /e reţine re"piraţia
&axi&u& EJ de "ecunde %i "e repetă o dată.
<ndicat ace"t gen de exerciţiu pentru tulburări ale ini&ii* "to&ac* plă&1ni.
@( Respiraţie solară 62ur=a,heda-:u,mhaAa8
Are efect re'igorant %i de #ncăl+ire a corpului.
/e in"piră pe nara dreaptă. :upă u&plerea plă&1nilor* "e adună cu li&ba "ali'a de pe
&ucoa"a gurii %i "e #ng(ite. /e expiră u%or pe nara "t1ngă. <n"piraţi pe nara "t1ngă* #ng(iţiţi*
expiraţi pe dreapta.
/e repetă de 4 ori.
2fecte5 cre%te te&peratura corpului* pro'oacă tran"piraţia. :atorită ace"tui exerciţiu
>og(inii pot "ta goi pe +ăpadă.
B( Respiraţie de răcarire 62itAari8
<n"piraţia "e face prin gură* de"c(i+1nd bu+ele* dar "tr1ng1nd u%or &axilarele. 6i&ba "ă
nu atingă nici dinţii* nici &ucoa"a gurii. <n"piraţi nu&ai printre dinţi* profund %i cu 'i'acitate.
/tr1ngeţi apoi bu+ele %i expiraţi pe na".
/e repetă de 1J ori.
2xerciţiul "e indică #&potri'a in"o&niei* dar re#&pro"pătea+ă %i "1ngele* creea+ă
re+i"tenţă faţă de căldură %i produce o "en+aţie agreabilă pe ti&p de caniculă.
C( "ltă respiraţie de răcorire 62itali8
/e execută tot pe gură ;ca %i precedenta=.
A%e+aţi-'ă pe "caun cu picioarele bine proptite #n podea* &1inile pe genunc(i* pal&ele #n
"u".
/coateţi li&ba %i o faceţi ca un Ig(eab. A"piraţi aerul prin ace"t !Ig(eabWW* introduceţi la
loc li&ba #n gură pun1nd '1rful ei pe dinţi %i expiraţi pe na".
<n"piraţia trebuie "ă producă un fel de %uierat. 2xerciţiul curăţă căile re"piratorii*
"inu"urile %i răcore%te. /e repetă de 13 ori.
Atenţie5 at1t ace"t exerciţiu* c1t %i cel anterior "ă le faceţi fără !"pectatori$* pentru a nu
a'ea reţineri e"tetice8
3D( Respiraţia sporită
/e in"piră #n "acade* g1ndind "ilaba !Cang$ %i "e expiră tot #n "acade* g1ndind "ilaba
!/a$. A'e& deci o co&binaţie #ntre exerciţiile D %i 4.
<ndicat pentru afecţiunile cardiace* "to&acale* re"piratorii %i pul&onare.

33( area respiraţie psihică
Aă #ntindeţi pe pat "au pe un co'or* 'ă relaxaţi* expiraţi profund.
6a in"piraţie g1ndiţi că energia re'itali+atoare ce intră prin nări &erge p1nă la oa"e* la
&u%c(i* la toate organele interne.
6a expiraţie g1ndiţi că aruncaţi prin cap toate toxinele %i bolile din #ntregul organi"&.
/u"-a&intitele tipuri de re"piraţie dina&ică cre"c #n &od "pectaculo" cantitatea de oxigen
in(alată.
A"tfel* #n 9apalab(ati ;nu&ărul E= cu cea 13U, #n B(a"triPa ;4= cu 1L*FU, #n 7IIa>i cu
cel puţin 3D*FU. :e"igur* 'ariaţiile diferă #n funcţie de indi'id* de '1r"tă* de ali&entaţie* de
"tarea "ănătăţii etc* dar* #n orice "ituaţie* re"piraţia dina&ică e #n"oţită de re+ultate
extraordinare.
Nona reflex" a pl"m!nilor "e gă"e%te pe perna &are de "ub degete* la a&bele tălpi.
<&portant e"te faptul că acea"tă porţiune de pe tălpi are acţiune reflexă pe #ntreaga
+onă toracală* inclu+1nd &u%c(ii pectorali* coa"tele* o&oplaţii* #ntregul areal &u"cular* o"o"
%i organic din +onă* pentru că* a%a după cu& a& "pecificat #ntr-un capitol anterior*
reflexoterapia acţionea+ă &eta&eric* adică !pe felie$ at1t 'ertical c1t %i ori+ontal* pe cele 1J
+one #n care "e poate #&părţi - i&aginar - corpul.
Acea"tă interpretare a &a"aIului reflex plantar ne pune la di"po+iţie pentru +ona
toracală %i c1te'a puncte "ituate pe faţa cu ung(ii a piciorului. A"tfel* pentru a #&bunătăţi
acti'itatea #n +ona "1nului* 'o& &a"a o "uprafaţă aflată #n 'ecinătatea degetelor doi* trei %i
patru, pentru &u%c(iul diafrag&ei* #n "pecial pentru cal&area palpitaţiilor* ne 'o& ocupa de
o !f1%ie$ "ituata ca& la Iu&ătatea di"tanţei dintre +ona de i&plantare a degetelor %i !brăţara$
"uperioară a gle+nei ;'e+i de"enul=. :e fapt* acea"tă articulaţie a gle+nei de pe faţa piciorului
core"punde +onei taliei i&aginare* linie pe care a& !&arcat-o$ pe talpă* #n locul unde acea"ta
e"te cea &ai #ngu"tă.
.n #nc(eierea ace"tui capitol iată c1te ce'a de"pre educarea &ecani"&elor re"piratorii
precu& %i de"pre !'ocalele "ănătăţii$.
2"te bine "ă-i deprinde& pe copil cu re"piraţia nor&ala. 0re+entă& c1te'a exerciţii#joc
#n ace"t "cop.
0rin nota lor de u&or* Iocurile pot fi folo"ite %i de către adulţi* #n &o&ente de
de"tindere %i cu prileIul unor #nt1lniri a&u+ante.
1. /e #&part concurenţilor baloane de cauciuc pe care trebuie "ă le u&fle cu un nu&ăr
c1t &ai &ic de expiraţii.
3. Concurenţii execută pe r1nd c1te o in"piraţie profundă* apoi "e con"tată cina nu&ărat
&ai #ndelung pe fiecare expiraţie ;nu&ăratul "e face băt1nd cu un creion #n &a"ă=.
E. 0rintr-un tub din pla"tic ori i&pro'i+at dintr-un +iar rulat* "e "uflă #ntr-o &inge de
teni" pentru a o deter&ina "ă treacă printr-o !poartă$ alcătuită din două creioane "au orice fel
de repere fixe.
D. /e "priIină cu &1na o foaie de (1rtie pe un perete. C1nd "e ridică degetele de pe ea*
fiecare participant #ncearcă* cu o expiraţie c1t &ai prelungită* "ă ţină (1rtia pe perete c1t &ai
&ult ti&p. /e poate Iuca pe "i"te& %tafetă #n ec(ipe* fiecare participant prelu1nd cu expiraţia
fixarea foii de (1rtie pe perete.
F. Concurenţii c1ntă pe r1nd ga&a folo"ind c1te o 'ocală* #n ti&p ce Iuriul bate tactul
nu&ăr1nd* pentru a &ă"ura durata fiecărei e&i"ii. Fiecare participant trebuie "ă 'ocali+e+e
toate 'ocalele li&bii ro&1ne* adică5 a* e* i* o* u* ă* #.
A& reco&andat ca #n ace"t exerciţiu-Ioc "ă "e utili+e+e 'ocalele deoarece re"pecti'ele
"unete pre+intă %i anu&ite 'alenţe terapeutice. Andre Aan 6>"ebet( 'orbe%te c(iar de"pre
'ocalele "ănătăţii. 2l reco&andă "ă fie i&aginate e&oţional %i fredonate.
< - acţionea+ă a"upra laringelui* na"ului %i capului.
2 - acţionea+ă a"upra g1tului* coardelor 'ocale %i tiroidei.
A - acţionea+ă a"upra regiunii "uperioare a toracelui %i '1rfului plă&1nului*
- - acţionea+ă a"upra toracelui %i a diafrag&ei.
7 - acţionea+ă pe "to&ac* ficat* +ona inferioară a burţii %i pe glandele genitale.
A"cultarea unor "unete i&pre"ionea+ă doar aparatul auditi'* #n ti&p ce e&iterea
"unetelor deter&ină pe l1ngă 'ibraţiile exterioare - &enite a fi #nregi"trate de parteneri - %i
unde 'ibratorii interne ce "e repercutea+ă #n +onele organelor interne. A"tfel* "unetul !-$ 'a
con"titui un &a"aI pe organele interne - plă&1ni* ini&ă* ficat - cu re'erberaţii #n #ntreg
organi"&ul.
0uterea "ecretă a "unetelor ne "tă la di"po+iţie.
/-o #ncercă&8
.n la,oratorul energiilor fizice
6egu&e* fructe* carne* lactate de'in oa"e* &u%c(i* epider&ă* organe, con"truie"c %i
repară* apără %i #ntreţin "c1nteia 6u&inii din noi.
/ute %i &ii de tran"&utaţii au loc #n corpul no"tru fără %tirea noa"tră, o &inunată alc(i&ie
"e #nfăptuie%te acolo. Cidraţii de carbon %i gră"i&ile con"tituie carburantul* iar proteinele
de'in &aterial de con"trucţie. - lucrare co&plexă %i &igăloa"ă* #n care ficatul deţine
aproxi&ati' FJJ de funcţii* "e de"fă%oară "ub nu&ele de dige"tie* #n"oţind acea "ubtilă %i
co&plicată alc(i&ie ce "e c(ea&ă meta%olism.
0roce"ul ce dă na%tere energiilor* "u"-nu&itul &etaboli"&* cuprinde totalitatea reacţiilor
de "inte+ă ;anaboli"&= %i de degradare a principiilor 'itale ce degaIea+ă energie ;cataboli"&=.
2"te 'orba de"pre an"a&blul tran"for&ărilor "uferite de organi"&ul 'iu prin inter&ediul
"ub"tanţelor ce #l co&pun %i arderile ce au loc #n 'ederea "u"ţinerii 'iului. Fiecare celulă e un
laborator %i o u+ină #n &iniatură* parte din #ntregul ce co&pune "i"te&ul dige"ti' - co&plexul
de organe ce reali+ea+ă tran"for&ările fi+ice %i c(i&ice "u" a&intite.
-rganele antrenate #n proce"ul de &etaboli"& "unt5 dinţii* faringele* e"ofagul* "to&acul*
duodenul* ficatul* colonul. /ă luă& pe r1nd ace"t tra"eu ce &ă"oară de la gură p1nă la anu"
cca 9-1J &8
Dinţii( /unt #n nu&ăr de E3* di"pu%i #n felul ur&ător5 patru inci"i'i care taie* patru canini
care "f1%ie* opt pre&olari %i 13 &olari care +drobe"c ali&entele. - &a"ticaţie corect făcută
deter&ină glandele "ali'are "ă lucre+e corect* #ntr-o "ingură +i ele "ecretă 1*D litri de "ali'ă.
Atenţie* #n"ă. :acă tot ti&pul "e 'a &e"teca c(eXing-gu&* "ali'aţia "e 'a face !gratuit$
pentru o (rană fanto&ă* iar glandele re"pecti'e nu 'or &ai funcţiona core"pun+ător atunci
c1nd 'or fi "olicitate #n proce"ul ali&entar* obo"ite fiind. Ma"ticaţia corectă #n"ea&nă
tran"for&area ali&entelor "olide #n lic(id - deci 'or fi !băute$ după cu& "e reco&andă #n
practica Noga - iar cele lic(ide "ă fie !&e"tecate$ adică in"ali'ate.
0e l1ngă faptul că &e"tecatul te&einic #ntăre%te &u"culatura &axilarului inferior %i ace"ta
nu 'a &ai !cădea$ #n ti&pul "o&nului* e'it1ndu-"e a"tfel "forăitul* &ai apare un a'antaI5 da-
torită "făr1&ării celulelor co&ponente ale ali&entelor !"toarce&$ #ntreaga energie din fiecare
ato& al ace"tora.
Nona reflex" a &axilarului "uperior "e gă"e%te "ub ung(ia degetului &are* iar cea a
&axilarului inferior i&ediat "ub ea. Bine#nţele" că 'or fi in'er"ate5 &axilarul din dreapta "e 'a
afla pe talpa "t1ngă* iar cel din "t1nga pe talpa dreaptă.
Dinţii şi au şi ei $on" reflex" pe degetele de la picioare* a"tfel5 pe degetul al doilea
;alăturat degetului &are= 'or fi pe falanga &iIlocie inci"i'ii %i caninii de pe &axilarul
"uperior* iar pe falanga de la rădăcina ace"tui deget 'or fi punctele core"pun+ătoare inci"i'ilor
%i caninilor de pe &axilarul inferior. 0e al treilea deget de la picior 'o& gă"i +ona
pre&olarilor "uperiori pe falanga &iIlocie %i +ona pre&olarilor inferiori pe a treia falangă.
0e falanga &iIlocie a degetului patru 'o& a'ea +ona reflexă core"pun+ătoare &olarilor
"uperiori iar pe ulti&a falangă +ona &olarilor &axilarului inferior.
:egetul &ic core"punde reflexului &ă"elei de &inte ;pe de"en explicaţia "e 'ede &ult
&ai "i&plu=.
Tul%ur"ri legate de dinţi apar fie "ub for&a durerilor &ult %tiute* fie "ub for&a
infla&aţiilor la oa"ele &axilare* infecţii ale "inu"urilor &axilare* paradonto+e* iritări %i dureri
ale &ucoa"elor gurii datorită prote+elor.
Ma"area +onelor reflexe core"pun+ătoare a&eliorea+ă irigarea "ang'ină %i di&inuea+ă
durerea* dar o carie tre%uie tratat" la dentist=
Earingele e"te "ituat #naintea coloanei cer'icale* la #ntretăierea căilor re"piratorii cu
cele dige"ti'e. 0rin contracţiile "ale %i cu aIutorul li&bii aIută deglutiţia ;#ng(iţirea=.
Nona reflex" "e gă"e%te pe faţa cu ung(ii* #ntre degetul &are %i ur&ătorul, #n +ona
apropiată pieliţei dintre ele.
Tul%ur"rile cuprind binecuno"cutele faringite.
/sofagul con"tituie continuarea faringelui %i e"te un tub &u"culo" de aproxi&ati' 3F-
EJ c& lungi&e ce face legătura #ntre gură %i "to&ac.
Nona reflex" e"te #ntre degetele l-3* dar pe faţa plantară ;cărnoa"ă= a tălpii.
Tul%ur"rile "e &anife"tă prin dureri "au Ienă !#n capul pieptului$.
2tomacul con"tituie partea cea &ai dilatată a tubului dige"ti'. 2"te a%e+at #n regiunea
epiga"trică "ub diafrag&ă* #ntre e"ofag %i inte"tinul "ubţire. 2l #ncepe la orificiul cardia*
ter&in1ndu-"e la orificiul pilor* de unde "e continuă cu pri&a porţiune a inte"tinului "ubţire*
ce poartă nu&ele de duoden. /to&acul cuprinde glande ce "ecretă acid clor(idric %i en+i&e
care acţionea+ă a"upra proteinelor. /to&acul pre+intă* deci* un &ediu acid. Cantitatea de "uc
ga"tric produ" "e ridică la 1*F litri #n 3D de ore8
Motilitatea "to&acului e"te reglată de "i"te&ul ner'o" 'egetati'. 7ndele peri"taltice
deter&ină de"c(iderea pilonului %i conţinutul ga"tric trece #n duoden unde continuă
tran"for&ările ali&entelor după cu& 'o& 'edea puţin &ai t1r+iu.
Nona reflex" a stomacului "e gă"e%te "ub perna &ică de "ub degetul &are* la a&bele
tălpi.
Tul%ur"rile legate de "to&ac "unt de"tul de &ulte %i cu influenţe i&portante a"upra
organelor #n'ecinate. 7n "to&ac balonat 'a deter&ina o apă"are pe diafrag&ă* ceea ce 'a
putea pro'oca "en+aţii de "ufocare %i in"uficienţă re"piratorie prin co&pri&ări ale plă&1nilor*
palpitaţii %i dureri ale cordului* fără ca ini&a "ă pre+inte 'reo patologie* "au c(iar 'o&i"&ente
%i "en+aţie de greaţă %i un di"confort general.
- altă tulburare apărută la "to&ac e"te ulcerul ga"tric. :e cele &ai &ulte ori el apare
deter&inat fiind de cau+e p"i(ice. Atunci c1nd o&ul !&e"tecă$ #ntr-una proble&e nere+ol'ate*
aciditatea ga"trică "pore%te %i poate ataca un loc &ai "en"ibil deter&in1nd ulceraţia
ga"troduodenaiă.
.ntorc1ndu-ne la tra"eul dige"ti' trebuie "ă "pune& că după 3-E ore de !&ăcinare$ a
(ranei #n "to&ac* acea"ta "ub for&a unui piure trece #n inte"tinul "ubţire* pri&a parte a
ace"tuia fiind* după cu& a& &ai "pu"5
Duodenul, care e"te "ituat #n dreapta părţii "uperioare a abdo&enului %i are o for&ă de
potcoa'ă. Mediul din duoden e"te ba+ic* iar ace"t organ pre+intă o deo"ebită "en"ibilitate la
aciditate* #n +ona duodenului "e de"c(id două căi de "ecreţie5 a pancrea"ului %i a 'e+iculei
biliare. C1nd bolul ali&entar aIunge din "to&ac #n duoden %i ace"ta nu reu%e%te "ă-i ani(ile+e
aciditatea* atunci "e contractă ;ca #n "ituaţia #n care gura #nt1lne%te o lă&1ie= %i deter&ină
#ngu"tarea ie%irii din canalul coledoc ;cel ce per&ite trecerea "ecreţiei biliare=* dar %i a ie%irii
de la canalul pancrea"ului. Acea"ta face ca #n circuitul dige"ti' "ă "e &anife"te un flux
in"uficient de bilă precu& %i o ab"enţă "au o cantitate prea &ică de fer&enţi dige"ti'i* ceea ce
antrenea+ă in"uficienta de+intoxicare a ficatului prin 'e+icula biliară* o patologie a dige"tiei
corpilor gra%i* con"tipaţie "au diaree* &etaboli"& defectuo".
Nona reflex" a duodenului "e gă"e%te pe a&bele tălpi* i&ediat "ub +ona "to&acului. Cel
&ai ade"ea #n ace"t loc poate exi"ta un !depo+it$ de de%euri c1t o nucă ;8= cre+1ndu-"e că e"te
'orba de un o"cior8 /unt #n"ă !doar$ reflectările tulburărilor exi"tente #n funcţionarea
duodenului ce au deter&inat depunerile de cri"tale de acid uric* acid oxalic* de%euri de
&etaboli"&. :e cele &ai &ulte ori ace"te depuneri di"par c(iar după pri&a "au a doua %edinţă.
Tul%ur"rile legate de duoden* după cu& a& 'ă+ut* "unt #n "tr1n"ă legătură cu "tre"ul %i cu
proble&ele p"i(ice.
Eicat &i veziculă ,iliară
A%e+at #n partea dreaptă "uperioară a abdo&enului* i&ediat "ub diafrag&ă* ficatul
c1ntăre%te aproxi&ati' 1FJJ gr %i "toc(ea+ă un "fert din cantitatea de "1nge a unui o&. 0rin
ficat circulă pe"te 1*F l de "1nge pe &inut. :upă cu& a& &ai "pu"* ficatul #&pline%te #n Iur de
FJJ de funcţii ;ne #ntrebă& căreia dintre ace"tea i "e !adre"ea+ă$ ano"ta pa"tilă #ngurgitatăH8=.
Ficatul e"te principalul organ de &etaboli"& ce reglea+ă a"i&ilaţia ;anaboli"&ul= %i
de+a"i&ilaţia ;cataboli"&ul= principiilor 'itale.
:e a"e&enea* el neutrali+ea+ă "ub"tanţele "trăine de corp.
Nona reflex" "e gă"e%te pe talpa dreaptă* către exterior* "ub perna &are.
Tul%uraţi. 0roble&e cotidiene i&portante %i #n "pecial "tre"ul deter&ină o ten"ionare a
plexului "olar* +onă ce con"tituie centrala ner'oa"ă a "i"te&ului neuro'egetati' re"pon"abil de
tra"eul ga"tro inte"tinal* i&pri&1ndu-i "pa"&ele at1t de neplăcute. Acea"tă "tare de
contractură a plexului antrenea+ă %i #ngu"tarea canalului coledoc* iar bila #n loc "ă treacă #n
duoden "e 'ar"ă ;#n &are parte= #n "1nge* pe care #l "aturea+ă de galben* culoarea ei iniţială*
iar oc(ii ;"clerotica= %i pielea "e #ngălbene"c de a"e&enea.
- parte a pig&enţilor biliari e"te eli&inată prin urină* care "e #nc(ide la culoare* #n
acea"tă "ituaţie a'e& de a face cu un icter pro'ocat de "tre". :ar icterul &ai poate apărea %i ca
ur&are a acidităţii prea &ari a "to&acului* care %i ea* poate deter&ina contractura plexului*
i&plicit "trangularea coledocului* iar bila #n loc "ă treacă #n duoden "e 'a 'ăr"a #n "1nge - ca %i
#n "ituaţia anterioară.
C1nd funcţia ficatului e"te perturbată* cel &ai &ic adao" de "ub"tanţe toxice - o cea%că de
cafea "au o ţigară - poate declan%a o cri+ă (epatică. :acă "e adaugă alcoolul %i erorile
ali&entare* poate apărea ciro+a.
Rolul ficatului #n reali+area "ub"tanţelor de con"trucţie e"te deo"ebit. Adică acea
uluitoare acţiune de tran"for&are5 #ntr-un inter'al de %apte ani toate celulele organi"&ului "e
re#nnoie"c888 :acă principiile con"tructi'e ce trec din inte"tinul "ubţire #n "1nge lip"e"c*
#nnoirea nu "e poate face integral* iar de"incroni+area ace"tui proce" deter&ină di'er"e
patologii.
/e poate #nt1&pla uneori ca de la obiceiuri banale %i c(iar tradiţionale "ă decurgă
tulburări nea%teptate* legate toc&ai de i&po"ibilitatea trecerii &ateriilor de con"trucţie #n
"1nge. :e"pre ce e"te 'orbaH Cla"ica băutură - cafea cu lapte "au cu fri%ca* cacaoa cu lapte -
poate #n anu&ite ca+uri de'eni periculoa"ă* pentru "i&plul &oti' că acidul oxalic din cafea
"au cacaoa #n co&binaţie cu calciul din lapte "au fri%ca deter&ină producerea oxalatului de
calciu care precipită ;"e br1n+e%te= %i #n ace"te condiţii nu &ai poate pătrunde prin pereţii
inte"tinului "ubţire %i deci ră&1ne neab"orbit. Ace%ti oa&eni cu "to&acul &ai "en"ibil dacă
beau di&ineaţa %i "eara c1te o cană de lapte cu cafea ori lapte cu cacaoa* 'or a'ea ali&entele
celelalte ră&a"e nedigerate* iar la pr1n+ &1ncarea 'a apă"a pe "to&ac %i dige"tia 'a fi #n
continuare perturbată. <n ace"t ca+ inte"tinul "ubţire %i ficatul 'or pri&i o cantitate in"uficientă
de ele&ente 'itale.
:e"igur* nu&ărul celor ce "e delectea+ă cu cafeaua cu lapte ori cu fri%ca fără "ă acu+e
'reo durere e"te &are* totu%i e"te bine "ă fi& pre'ă+ători.
C1nd acti'itatea ficatului e"te #ncetinită "au c1nd 'e+icula biliară de'ine incapabilă "ă
'er"e #n duoden toxinele pri&ite de la ficat* ace"te !otră'uri$ "unt reţinute #n organi"& %i "e
!pli&bă$ pe"te tot* antren1nd obo"eală* iritare* proa"tă di"po+iţie.
.n ca+ul ace"tui tip de obo"eală* precu& %i #n eli&inarea tulburărilor ga"trice "au a
balonărilor* e"te bine "ă "e in"i"te pe +onele reflexe ce ţin de ficat* 'e+iculă biliară* "to&ac*
duoden.
- in"o&nie (epatică ;dacă pute& "-o nu&i& a%a= e"te cea care "e &anife"ta aproxi&ati'
#ntre orele 1-E noaptea. 0a+nicii de noapte au ob"er'at că #n ace"t inter'al de ti&p "e reaprind
cele &ai &ulte lu&ini #n ca"e8
Moti'ul ace"tei tre+iri %i reador&iri abia după o oră "au două e"te co&iterea unor erori
ali&entare. :acă ulti&a &a"ă "e con"u&ă #n Iurul orelor 19-31* după aproxi&ati' 4 ore
#ncepe proce"ul dige"tiei. Ficatul care e"te !'ioara #nt1i$ are ne'oie de o &are cantitate de
energie #n ace"t "cop. :ar #n ti&pul "o&nului #ntreg &etaboli"&ul e"te &ult "că+ut. Atunci
ficatul #%i tre+e%te !"tăp1nul$* #%i face datoria %i apoi #l la"ă "ă-%i continue "o&nul. Atenţie deci
la ora la care &1ncă& ulti&a oară %i ce &1ncă&. Cu alte cu'inte la cantitatea de energie ce o
'a "olicita ficatul #n "copul reali+ării dige"tiei.
7na dintre principalele funcţii ale ficatului e"te cea de producere a "ecreţiei biliare. 2l
"ecretă aproxi&ati' LJJ-1JJJ &l de bilă #n 3D de ore. Acea"tă "ecretare "e face continuu.
2li&inarea ei #n duoden #n"ă "e face cu inter&itenţă nu&ai atunci c1nd proce"ul dige"tiei o
cere. /tocarea bilei "e face #n5
Fezicula ,iliară a%e+ată pe faţa inferioară a ficatului* are for&ă alungită* de pară %i
deţine o acţiune &ultiplă #n funcţia dige"tiei. A"tfel bila aIută e&ul"ionarea gră"i&ilor*
ab"orbţia aci+ilor gra%i* cre%te acţiunea fer&enţilor inte"tinali* deter&ină &i%cările peri"taltice*
&ic%orea+ă acţiunea bacteriilor de putrefacţie #n inte"tin.
Nona reflex" "e gă"e%te pe talpa dreaptă #n interiorul +onei reflexe core"pun+ătoare
ficatului.
Tul%ur"ri. :e"tul de frec'ente* colicile biliare 'in "ă ne di"trugă plăcerea unei &e"e
bogate ;prea bogate=. :e"igur* cau+a* de cele &ai &ulte ori* pro'ine de la erori ali&entare*
"tre"* obo"eală* ce deter&ină apariţia unor depuneri &ai &ici* c1t ni"ipul* "au &ai &ari* de tip
calculi ;pietre=. :e &ulte ori e"te 'orba doar de o infla&aţie a 'e+iculei biliare. :e aceea e"te
indicat "ă "e in"i"te* la trata&entul reflexoterapic* pe punctele duoden* 'e+iculă biliară* ficat.
Alte neplăceri #n legătură cu tulburări ale 'e+iculei "unt con"tipaţia ori for&area de ga+e
deo"ebit de rău &iro"itoare* datorită opririi acţiunii bacteriilor de putrefacţie.
Pancreasul e"te o glandă anexă a tubului dige"ti'. :in punct de 'edere anato&ic*
pancrea"ul e"te a%e+at #n +ona "uperioară a abdo&enului* #ntre duoden* "uprarenala "t1ngă %i
"plină.
Rolul lui e"te de a produce en+i&e care tran"for&ă glucidele #n +a(ăr %i proteinele #n
aci+i a&inaţi. :ar pancrea"ul "ecretă %i (or&oni.
Celulele A "ecretă glicogen.
Celulele B "ecretă in"ulina* cea care reglea+ă &etaboli"&ul +a(ărului din organi"&.
Nona reflex" "e gă"e%te pe a&bele tălpi* #n 'ecinătatea +onelor duoden %i "to&ac.
Tul%ur"ri. :atorită carenţelor de en+i&e pot apărea o "erie de boli &etabolice.
<n ur&a unei ali&entaţii defectuo" diriIate %i a unei carenţe de principii 'itale 'o& a'ea
de a face cu tulburări de recon"tituire #n ţe"uturile organice.
A& 'ă+ut că atunci c1nd duodenul e"te contractat* canalul ce la"ă "ă treacă "ucul
pancreatic "e #ngu"tea+ă deo"ebit de &ult. #n ace"t ca+ apare o "ta+ă de dige"tie la ni'elul
duodenal.
- boală de"tul de frec'entă a"tă+i* care "e datore%te unei patologii pancreatice* e"te
diabetul.
.n &od nor&al* "1ngele trebuie "ă conţină #ntre LJJ %i 1JJJ &iligra&e de gluco+a.
:upă o &a"ă bogată #n glucide* o &are cantitate de gluco+a in'adea+ă "1ngele. Atunci
pancrea"ul intră #n acţiune %i 'ar"ă in"ulina care are rolul de a "upra'eg(ea ca +a(ărul din
"1nge "ă fie #n &od nor&al degradat.
.n ca+ul #n care pancrea"ul tri&ite o cantitate prea &ică de in"ulina* atunci degradarea 'a
fi &ult #ncetinită %i ni'elul +a(ărului din "1nge "e 'a ridica tot &ai &ult.
C1nd* de la LJJ-lJJJ &iligra&e* ni'elul trece de 14JJ de &iligra&e* intră #n Ioc rinic(ii.
0entru a pre'eni o co&ă diabetică* rinic(ii #ncep "ă eli&ine +a(ărul* care a"tfel apare #n urină.
:ar - ne #ntrebă& - cu& !cunoa%te$ organi"&ul ni'elul +a(ăruluiH Cu& !%tie$ el că "-a
atin" pragul de 14JJ &iligra&e* indic1nd rinic(ilor "ă inter'inăH 0robabil cel &ai co&plex
co&puter lucrea+ă unde'a #n creier %i - confor& re+ultatelor !de laborator$ efectuate #n regi&
de urgenţa %i fără %tirea noa"tră - ia (otăr1ri %i acţionea+ă confor& "oluţiei opti&e8
:acă "ituaţia "e &enţine critică #n organi"&* e"te ne'oie de o inter'enţie din afară.
Trata&entul !cla"ic$ e "i&plu5 di&inuarea con"u&ului de +a(ăr %i de a&idon ;glucide=*
precu& %i introducerea #n organi"& a in"ulinei "intetice prin inter&ediul co&pri&atelor "au a
inIecţiilor.
A'e& #n"ă - prin inter&ediul reflexoterapiei - un &iIloc de acţionare "i&plu* neco"ti"itor
%i fără co&plicaţii5 folo"irea !di"po+iti'ul no"tru de co&andă$ din talpă.
6ucr1nd a"upra +onei pancrea" pute& deter&ina "ti&ularea funcţiei pancreatice* iar
&a"1nd +ona duodenului 'o& deter&ina de"c(iderea circuitelor pentru eliberarea "ucului
pancreatic %i a bilei.
/ă nu uită& de a"e&enea că in"ulina endogenă e"te &ai repede a"i&ilabilă dec1t cea
exogenă din pa"tile %i inIecţii.
7lti&a parte a "i"te&ului dige"ti' #l con"tituie inte"tinul. Ace"ta #ncepe cu5
Intestinul su,ţire care are aproxi&ati' F & lungi&e* e"te a%e+at #n circu&'oluţiuni
u&pl1nd "paţiul central al abdo&enului. /e #ntinde de la orificiul piloric p1nă la 'al'ula ileo-
cecală.
0ri&a parte a inte"tinului "ubţire o con"tituie duodenul* #n lungi&e de 3F-EJ c&* a'1nd
for&ă de potcoa'ă de"c(i"ă #n "u" %i la "t1nga* #n conca'itatea căreia "e in"erea+ă capul
pancrea"ului.
A doua parte a inte"tinului "ubţire e"te IeIunul* iar a treia e"te ileonul.
Funcţia inte"tinului "ubţire e"te de a lă"a "ă treacă (rana digerată prin peretele inte"tinal
fiind %i un !di"pecer$ al energiei #n corpul u&an8
Nona reflex" "e gă"e%te pe a&bele tălpi* #n centrul +onei &ărginite de colon.
Tul%ur"ri legate de di"funcţiile inte"tinului "ubţire "unt nu&eroa"e* unele c(iar
nea%teptate. :acă ni "e pare nor&al ca acu&ulări de ga+e* dureri de !burtă$* diaree "ă fie
dependente de defectuoa"a funcţie a inte"tinelor* pare ciudat faptul că patologia ace"tor
organe poate deter&ina febră* "tare de obo"eală* dar %i ner'o+itate* depre"iuni p"i(ice* căderea
părului %i #&bătr1nire pre&atură8
/e pare deci că pentru cei cu o dige"tie &ai dificilă* o cană de cacao cu lapte luată
cotidian* poate duce la căderea părului %i la #&bătr1nirea #nainte de 're&e. 2xplicaţia a& dat-
o deIa* totu%i a& repetat ideea pentru a "ublinia că uneori &icile a&ănunte con"tituie &ari
&oti'aţii.
7n alt !a&ănunt$ organic e"te5
"pendicele( 2l "e gă"e%te l1ngă 'al'ula ce une%te inte"tinul "ubţire de inte"tinul gro"* #n
'ecinătatea fo"ei iliace drepte.
<n lungi&e de F-1F c&* "upranu&it !a&igdala inte"tinului$* e"te un re"t de ţe"ut li&fatic*
#n"ă%i acea"tă denu&ire precu& %i rolul deo"ebit de i&portant al ace"tui tip de ţe"ut ne fac "ă
#nţelege& i&portanţa apendicelui #n econo&ia organelor noa"tre. <nter'enţia c(irurgicală #n
'ederea ablaţiei apendicelui ;ca %i a a&igdaielor= la cea &ai &ică neplăcere e"te
contraindicată. Acea"ta "e 'a face doar #n ca+ul unor gra'e %i repetate cri+e infla&atorii
&icrobiene.
Nona reflex" a apendicelui e"te nu&ai pe talpa dreaptă* la #nceputul +onei !colonului$
a"cendent.
Intestinul gros "au colonul e"te un tub gro"* #n lungi&e de aproxi&ati' 1 &etru.
/e #&parte - din punct de 'edere anato&ic - #n cinci +one5 colonul a"cendent* colonul
tran"'er"al* colonul de"cendent* "igrnoidul* rect-anu".
.ntre inte"tinul "ubţire %i inte"tinul gro" ;#n 'ecinătatea apendicelui= exi"tă o !"upapă$ de
"iguranţă nu&ită )al)ula ileo#coecal" care opre%te afluarea conţinutului din inte"tinul gro" #n
cel "ubţire. Nona reflex" e"te #n extre&itatea de Io" a tălpii drepte* #naintea punctului apendice
;'e+i de"enul=.
Tul%ur"ri ce apar datorită patologiei ace"tei 'al'ule deter&ină balonări #n abdo&enul
inferior* ga+e* infla&aţii* dureri locale.
6olonul ascendent %i Iu&ătate din cel tran"'er"al 'or a'ea $on" reflex" pe talpa dreaptă*
iar cealaltă Iu&ătate a colonului tran"'er"al #&preuna cu colonul de"cendent* "ig&oid* rect %i
anu" au +ona reflexă pe talpa "t1ngă.
Rolul colonului e"te ca prin &i%cările peri"taltice datorate contractării %i relaxării
&u"culaturii inte"tinale "ă deter&ine concentrarea bolului ali&entar %i #naintarea lui.
Tul%ur"rile de funcţionare pot face "ă apară colite datorate inte"tinului lene%* diaree
alternată cu perioade de con"tipaţie. :e &ulte ori ace"t tip de con"tipaţie "e re+ol'ă &ărind
cantitatea de apă băută.
Rectul are $ona reflex" pe talpa "t1ngă #n faţa călc1iului* dar %i #n altă +onă %i anu&e #n
&u"culatura ga&bei către interiorul ace"teia* pe a&bele picioare.
Tul%ur"ri legate de rect "unt5 con"tipaţie prin lene'irea ace"tei &u"culaturi* infla&aţii
locale* (e&oroi+i* 'arice interne "au externe locale etc.
.n ace"te ca+uri "e i&pune "upra'eg(erea "caunelor* iar defecaţia trebuie aIutată prin
ingerarea "e&inţelor de in ţinute c1te'a ore #n apa* ori prin "upo+itoare de glicerină.
Acti'itatea dige"tiei ce "u"ţine proce"ele &etabolice include o "erie de a"pecte de tipul
alc(i&iei.
/ă ne opri& la o acţiune banală5 pu"ul &e"ei.
.nt1lni& aici o "erie de te(nici ritualice.
0entru ca ali&entele "ă fie tran"for&ate #n (rană e"te nece"ară o pregătire prealabilă.
Go"podina #&bracă !%orţul$* #%i pune la #nde&1nă cele nece"are* cu&părăturile "unt "pălate*
curăţate* tăiate.
/paţiul #n care !"e oficia+ă$ trebuie "ă fie curat* lu&ino"* iar !bucătărirea$ e"te indicat "ă
"e de"fă%oare #n cal& %i bucurie* cu recuno%tinţă pentru cei ce au trudit la reali+area roadelor
%i la aducerea lor #n ca"ă* cu iubire pentru cei ce le 'or con"u&a. G1ndurile bune trebuie "ă
#n"oţea"că #ntreg parcur"ul pregătirilor pentru a #&bogăţi &1ncarea cu c1t &ai &ulte 'ibraţii
po+iti'e benefice. Atunci totul 'a de'eni &ai gu"to"8
Ma"a - ca &obilă - e"te %i ea pregătită. Acea"ta #ncepe cu "c(i&barea !feţei$ pe care o are
&a"a* adică punerea unei noi #n'elitori ;care "e %i nu&e%te faţ" de mas":. Apoi !"e a%ea+ă$
&a"a* iar la "f1r%it "e anunţă !&a"a e gata$ - e gata "ă pri&ea"că felurile de &1ncare* dar %i pe
co&e"eni.
Ace%tia* "pălaţi pe &1ini* "e #nc(ină %i "e a%ea+ă #ntr-o pre"tabilită ordine* fiecare a'1nd
!locul "ău$ %i !"caunul "ău$* iar go"podina face ;uneori cu cuţitul= "e&nul crucii pe "patele
p1inii* #nainte de a o tăia ori de a o rupe #n bucăţi.
/e &ăn1ncă #n cal&* cu reculegere* "eninătate %i dacă "e poate cu 'e"elie.
6a "f1r%itul &e"ei toţi &ulţu&e"c ga+dei %i lui :u&ne+eu pentru !darurile$ pri&ite.
C(iar dacă ritualul "u" a&intit* &o%tenit din bătr1ni* nu &ai e"te re"pectat #n #ntregi&e* "ă
%ti& cel puţin că el a exi"tat ;la ţară* #n unele locuri* el "e &ai re"pectă= %i* pe c1t po"ibil*
&ăcar #n parte "ă-l re#n'ie&.
7nele patologii dige"ti'e cu "iguranţă că ar di"părea.
otorul vieţii - 2istemul circulator sanguin
A& "pu" de"pre creier că e"te alcătuit din cel &ai preţio" ţe"ut* dar trebuie "ă
recunoa%te& că ini&a con"tituie cel &ai de "ea&ă organ.
A&bele #n"ă au* pe l1ngă funcţiile fi+iologice* o largă paletă de co&ponente #n 'iaţa
p"i(ică %i "pirituală.
<ni&a e"te lăca%ul <ubirii* /peranţei %i Credinţei, creierul e "ediul g1ndirii* dar %i al luării
&ă"urilor de executare a (otăr1rilor - bune %i rele.
<ni&a e"te* confor& (indui"&ului* "uportul organic al Ana(atei
*
cea de-a patra c(aPră, ea
"e "ituea+ă #ntre cele trei centre energetice din partea inferioară a corpului* cu acti'itate &ai
apropiată de fi+iologic %i cele trei c(aPre din partea "uperioară* #n legătură cu 'iaţa "pirituală,
ini&a con"tituie deci puntea de legătură dintre cele două a"pecte ale 'ieţii5 fi+ic %i "piritual.
:in punct de 'edere anato&ic* ini&a e"te a%e+ată !ca un "oare$ #n &iIlocul corpului* #n
+ona plexului "olar. Trei cinci&i ale ace"tui organ 'ital "e "ituea+ă #n partea "t1ngă* iar două
cinci&i #n partea dreaptă. <ni&a e"te un &u%c(i ca'itar* de &ări&ea unui pu&n ;la adult=* are
patru ca'ităţi* trei feţe %i un '1rf deter&in1nd o oarecare for&ă conică* cu capacitate &edie de
F-4 &l %i o greutate de aproxi&ati' 3FJ-EJJ gr.
2&brionul are prefigurat #ncă de la trei "ăptă&1ni de exi"tenţă a "a* c1nd &ă"oară doar 3-
E &&* #ntregul aparat cardio'a"cular. /i"te&ul circulator "ang'in e"te alcătuit* #n afară de
ini&ă - ce are rol de po&pă a"piratoare-re"pingătoare - dintr-o reţea de 'a"e "ang'ine
cuprin+1nd artere %i 'ene* iar #ntre ele exi"t1nd o 'a"tă reţea de 'a"e capilare.
#n cadrul "i"te&ului circulator "ang'in "e re&arcă două circuite deo"ebite ca
funcţionalitate5 unul făc1nd legătura dintre cord %i plă&1n* care a"igură oxigenarea "1ngelui
;&ica circulaţie= %i altul legătura #ntre ini&ă* organe %i periferia corpului ;&area circulaţie=.
A"upra ini&ii acţionea+ă fibre ale "i"te&ului ner'o" 'egetati'* "i&patic %i para"i&patic*
ce deter&ină accelerarea bătăilor ;ta(icardie= "au #ncetinirea lor ;bra(icardie=.
Contracţiile ini&ii "e nu&e"c "i"tole* iar pau+ele dintre ele poartă nu&ele de dia"tole.
7neori pot apărea contracţii precoce denu&ite extra"i"tole* ce "e &anife"tă prin palpitaţii*
ur&ate ade"ea de pau+e ;dia"tole= prelungite* #n ti&pul "i"tolei* &iocardul #%i con"u&ă
re+er'ele de energie* pe care %i le reface #n"ă #n ti&pul pau+ei de dia"tolă.
Ciclul "i"tolă-dia"tolă durea+ă cca J*L - J*LL "ecunde. 6a fiecare bătaie de ini&ă "e
aruncă #n circulaţie 4J-J &l de "1nge din fiecare 'entricul.
Tra'aliul cardiac e"te de -L Pg& pe &inut* forţa c(eltuită #n 3D de ore de &iocard pentru
po&parea "1ngelui* ceea ce ec(i'alea+ă cu cea care ar fi nece"ară pentru ridicarea a 3-E
'agoane de &arfă ;13JJJ-1EJJJ Pg= la #nălţi&ea de l &etru de la pă&1nt. Fanta"tic8
7luitor cu& de "tre"ul #n acea"tă &uncă grea* dură c(iar* ini&a nu obo"e%te. Mai ale" că
cei &ai &ulţi dintre noi adăugă& nu&eroa"e greutăţi* acelora pe care ea le tran"portă #n
proce"ul nor&al al circulaţiei* #ncep1nd cu greutatea corporală "porită* cu actul re"pirator
in"uficient reali+at* cu 'iaţa "edentară %i ter&in1nd cu "tre"ul p"i(ic* "upra"olicitările* fu&atul*
alcoolul* nopţile pierdute %i &ulte altele* noi #n%ine deter&ină& ini&a "ă obo"ea"că.
?u ne g1ndi& "ă-i &ulţu&i& 'reodată* uită& "ă-i 'orbi& cu bl1ndeţe %i ne &iră& că
atunci c1nd o !biciui&$ cu cafele* tutun* ori alte droguri &edica&entoa"e* ne tri&ite "e&nalul
de alar&ă5 durerea8
.ntorc1ndu-ne la "i"te&ul circulator "ang'in trebuie "ă adăugă& că #n diferite regiuni ale
lui exi"tă ter&inaţii ner'oa"e "en"ibile la &odificări c(i&ice* al pre"iunii "ang'ine* dar %i la
"c(i&bări de te&peratură* durere* feno&ene &eteorologice etc* precu& %i ca ur&are a acţiunii
unor (or&oni "ecretaţi de glandele "uprarenale* tiroidă %i (ipofi+ă. 0rintr-un &ecani"& reflex
;condiţionat "au necondiţionat= apar &odificări ale circulaţiei "ang'ine* dar cu deo"ebire ale
funcţionării #n&iii.
Nona plantar" reflex" a "i"te&ului cardiac 'a"cular e"te puţin contro'er"ată.
7nii autori o "ituea+ă nu&ai pe talpa "t1ngă* către &uc(ia exterioară a ace"teia* "ub perna
&are* pe o "uprafaţă de cea 3 c&p.
Alţi autori* care &i "e par &ai apropiaţi de realitatea anato&ică* indică drept +onă reflexă
a ini&ii o porţiune de cea 3-E c& pe talpa "t1ngă* dar pe latura tangentă la +ona !coloanei
'ertebrale$ %i o porţiune de cca 1-3 c& pe talpa dreaptă #n apropierea aceleia%i +one a coloanei
'ertebrale oglindită pe talpă ;'e+i de"enul=. Reflexul ini&ii "e "uprapune #ntr-o oarecare
&ă"ură +onei plă&1n* care %ti& că "e gă"e%te pe perna &are de "ub degete la a&bele tălpi.
Tul%ur"rile cardiace "e &anife"tă prin palpitaţii* "en+aţii de #nţepături %i deficienţă
re"piratorie.
Cau+ele ace"tor "en+aţii pro'in fie din cau+a unor patologii congenitale ale cordului* fie
datorită unor boli infecţioa"e. Alte cau+e ale tulburărilor re"i&ţite #n funcţionarea aparatului
circulator "ang'in "unt5 angina pectorală* infarctul &iocardic* arit&ia* "topul cardiac* (ipo-
"au (iperten"iunea.
Aproape #ntotdeauna (iperten"iunea arterială e"te #n legătură cu defectuoa"a funcţionare
a rinic(ilor. A"tfel* toxinele %i de%eurile de &etaboli"& ce nu pot fi eli&inate prin inter&ediul
rinic(ilor* "e depun* #ntre altele* %i pe pereţii 'a"elor "ang'ine* deter&in1nd di&inuarea
'olu&ului ace"tora precu& %i &ic%orarea ela"ticităţii lor, #n acea"tă "ituaţie* tra'aliul cordului
de'ine &ai dificil* ini&a fiind obligată "ă exercite o pre"iune &ult &ai &are pentru a #&pinge
acela%i 'olu& de "1nge #n artere.
Aaricele* o altă neplăcere legată de o di"funcţie a "i"te&ului circulator* pro'in de la
depunerile pe 'ene ;#n "pecial #n Iurul 'al'ulelor= a de%eurilor neeli&inate.
.n ace"te "ituaţii e"te indicat "ă "e in"i"te pe &a"area +onelor reflexe legate de rinic(i*
uretere* 'e+ică urinară* uretră* "uprarenale* rect precu& %i o "uprafaţă #n lungul piciorului pe
partea internă a ga&belor pornind de la calcaneu #n "u".
/ă ne #ntoarce& puţin la factorii p"i(ici %i funcţionarea aparatului circulator. <nfluenţa
#ntre ace%tia e"te reciprocă. Aţi ob"er'at* de"igur* că figura (iperten"i'ilor e"te conge"tionată*
cu '1rfurile urec(ilor %i na"ului &ereu #nro%ite, per"oanele cu deficit #n acti'itatea circulaţiei
"ang'ine pre+intă paliditate* re"piraţie fira'ă* ne"iguranţă.
Fi+icul %i p"i(icul "e influenţea+ă reciproc* de aceea "e reco&andă &odificări de
co&porta&ent* de ge"tică %i rit& al 'orbirii* al re"piraţiei* c(iar al &anierei de a g1ndi* pentru
a #&bunătăţi "tarea de "ănătate.
<ată un "ingur exe&plu. /tudii de "pecialitate au de&on"trat că !do&olirea$ debitului
'erbal* renunţarea la ge"ticulaţia exce"i'ă %i "upra'eg(erea co&portărilor exagerate
;entu+ia"& prea &are ori dra&ati+are ne&oti'ată= deter&ină nor&ali+area ni'elului ten"iunii
arteriale, opti&i"&ul %i 'e"elia* bunătatea %i genero+itatea "e #n"oţe"c aproape #ntotdeauna de
"ănătate8 0ute& "pune deci că5
- ini&a anato&ică aIută la #ntreţinerea 'ieţii fi+iologice,
- ini&a aurică aIută la #ntreţinerea 'ieţii "pirituale,
- ini&a de carne 'e(iculea+ă "1ngele,
- ini&a de du( 'e(iculea+ă <ubirea.
A% dori "ă #nc(ei ace"t capitol cu &inunatele cu'inte "cri"e pe pereţii unei ca&ere din
"pitalul Groote /c(un5 /Totul depinde de tine. 6!nd tu nsuţi cre$i c" eşue$i, ai şi eşuat. 'ai
de)reme sau mai t!r$iu, c!ştig" omul care crede c" poate c!ştiga0*
/plendidă a"erţiune* &ai ale" c1nd %ti& că ea "e gă"e%te #n preaI&a unei "ăli de tran"plant
cardiac8
O vizită Gn .mpărăţia glandelor
:acă ne pute& alege doar prietenii* nu %i părinţii* nici capitalul genetic nu depinde de
noi* deoarece la na%tere pri&i& o anu&ită con"tituţie fi+ică* un anu&it "i"te& ner'o" %i
glandular. Capitalul iniţial #n"ă* #l pute& "pori "au lă"a "ă "e "tingă de la "ine8
Apar tot &ai frec'ent* la cele &ai diferite '1r"te* dureri articulare* reu&ati"&e* diabet*
obe+itate* căderea părului* (e&oroi+i* ec+e&e. Aparent di'er"e* ace"te afecţiuni au #n"ă o
co&ponentă co&ună5 tulburări #n acti'itatea "i"te&ului glandular* deter&inate cel &ai ade"ea
de "tre"* "upărări* obo"eală* proa"tă di"po+iţie %i altele.
:ată fiind i&portanţa lor* "ă 'ede& ce "unt glandeleH
/unt celule de tip "pecial* a căror acti'itate principală e"te de a produce "ub"tanţe cu rol
#n de"fă%urarea unor proce"e din organi"&. 7nele glande eli&ină produ"ul lor de "ecreţie #n
exterior printr-un canal %i "e nu&e"c glande cu "ecreţie externa "au exocr#ne %i "e gă"e"c #n
pereţii ca'ităţii bucale ;glande "ali'are=* #n pereţii "to&acului etc. Alte glande* fără canal* #%i
'ar"ă direct produ"ul (or&onal #n "1ngele din 'a"ele ce #nconIoară glanda. 2le "e nu&e"c
glande endocrine * adică cu "ecreţie internă.
0ancrea"ul %i glandele "exuale "unt &ixte, ficatul are %i el funcţie glandulară. Alte glande
endocrine "unt5 (ipofi+a* epifi+a* tiroida* paratiroida* ti&u"ul* "uprarenalele* o'arele.
/ă ne opri& puţin a"upra lor.
*ipofiza0 glanda cu cea &ai &are influenţă #n corp* "upranu&ită !Regina glandelor$* ea
co&andă acti'itatea tiroidei* "uprarenalelor* glandelor "exuale %i produce (or&onul cre%terii.
Nona reflex" "e gă"e%te pe a&bele tălpi* la &iIlocul dia&etrului &axi& al degetului &are.
/e &a"ea+ă cu precădere #n le%inuri* #&preună cu "uprarenale* pancrea" %i plex "olar, #n
febre* #&preună cu "uprarenale %i "i"te& li&fatic, #n tulburări de ten"iune* #&preună cu
"uprarenale %i tiroidă, #n obe+itate* #&preună cu tiroida* "uprarenale* organe de &etaboli"& %i
glande "exuale, #n dureri de cap* #n dereglări (or&onale* dar &ai ale" #n c(i"turi* tu&ori*
fibroa&e* fibro&ioane "e lucrea+ă pe (ipofi+a* ficat* o'areRte"ticule* "uprarenale* căi
li&fatice.
2uprarenale :in punct de 'edere anato&ic* ele "unt a%e+ate ca două căciulite
dea"upra rinic(ilor* de aceea +ona reflexă "e 'a gă"i tot pe"te punctul rinic(i pe a&bele tălpi*
foarte #n profun+i&e %i "unt foarte dureroa"e la apă"at.
/uprarenalele "ecretă două tipuri de (or&oni. A"tfel* ţesutul medular produce adrenalina*
(or&on nece"ar acti'ităţii &u%c(iului cardiac* dar utilă tuturor celorlalte tipuri de &u%c(i.
-rdonea+ă &er"ul ini&ii* dă directi'e #n reparti+area "1ngelui #n organi"&* "ti&ulea+ă
&etaboli"&ul ba+ai ;iată de ce o folo"i& #n obe+itate= %i deter&ină căldură.
Tulburările produ"e de di"funcţia "uprarenalelor "e &anife"tă prin arit&ii %i lipoti&ii
;le%inuri=.
6ortexul suprarenalelor "ecretă corticoi+i dintre care cel &ai i&portant e"te corti+onul.
Acţiunea lui antiflogi"tică ;antiin-fla&atoare= face ca &a"area +onei reflexe a "uprarenalelor
"ă fie utilă #n orice tip de infla&aţii* infecţii* iritaţii cutanate "au organice* de la guturai la
cri+ă de a"t&* de la panariţiu la "pa"&e &u"culare. :ar ceea ce e"te deo"ebit de i&portant*
corti+onul "ti&ulea+ă %i crearea li&focitelor. <ată de ce lucrul pe +ona "uprarenalelor 'a folo"i
#n ca+ul oricărui tip de infecţie* #ntărind %i capacitatea i&unitară a organi"&ului.
Hormonii corticoi$i regulari+ea+ă ec(ilibrul "ub"tanţelor &inerale* produc (or&oni
"exuali* influenţea+ă cre%terea ;#&preună cu (ipofi+a* după cu& a& arătat &ai "u"=.
Tul%ur"ri. 6ip"a corticoi+ilor "au di&inuarea lor deter&ină reu&ati"&* a"t&* infla&aţii
articulare.
Paratiroidele /unt #n nu&ăr de patru* a%e+ate c1te două* de o parte %i de alta a tiroidei.
Au di&en"iunea a patru boabe de linte.
0aratiroidele produc parator&on care reglea+ă &etaboli"&ul calciului.
Nona reflex" "e gă"e%te pe bordul intern al articulaţiei de ba+ă a degetului &are* la
inter"ecţia dintre faţa piciorului %i do"ul lui.
Tul%ur"ri. Glandele paratiroide lucrea+ă rar #n (iperfuncţle* iar (ipofuncţia deter&ină
neplăceri ale "i"te&ului o"o".
'isiunea calciului n organism "e referă la con"trucţia dinţilor %i a ung(iilor - deci 'o&
ur&ări la pacient #n ce &ă"ură "tarea de "ănătate a dinţilor %i a ung(iilor rele'ă o di"funcţie
paratiroidiană* pentru a in"i"ta a"upra +onei reflexe re"pecti'e.
Calciul din organi"& are influenţă a"upra tra'aliului &u"cular* a%a că dacă 'a fi 'orba de
c1rcei* proa"tă circulaţie "ang'ină la extre&ităţi* contracturi &u"culare* palpitaţii palpebrale
;ale pleoapelor= "e 'or &a"a #n afară de paratiroide ;ne'oia de calciu %i fixarea lui=* %i
"uprarenalele care "ecretă corti+on %i adrenalină* "ub"tanţe nece"are "tării de contractură* dar
%i de aIutorare a acti'ităţii &u"culare.
Paratioridele #n di"funcţie #%i "pun cu'1ntul #n ceea ce pri'e%te coagularea "ang'ină %i
per&eabilitatea 'a"culară* precu& %i #n proce"ul de 'indecare a infla&aţiilor %i infecţiilor.
Tul%ur"ri ce pot apărea #n carenţa de calciu. 7ng(ii ca"ante* inte"tin lene%* cra&pe pe
ga&bă* #n picioare* dureri de cap* de &1ini %i de picioare* de+intere" de 'iaţă* la"itudine*
'1nătăi la cea &ai u%oară atingere datorită "tării precare a 'a"elor "ang'ine %i c(iar in"o&nii.
+iroida 2"te co&pu"ă din doi lobi a%e+aţi ca două "cuturi pe laringe.
-uncţie. 2 ră"pun+ătoare de &etaboli"&ul ba+ai. Funcţia tiroidei fiind #n "tr1n"ă legătură
cu (ipofi+a* depinde de "tarea ace"teia.
Nona reflex" "e gă"e%te #ntre prunul %i al doilea &etatar"ian %i falanga degetului &are* pe
a&bele tălpi.
Tul%ur"rile legate de (iperfuncţie "e &anife"tă prin accelerarea anor&ală a
&etaboli"&ului* deter&in1nd excitabilitate ner'oa"ă* "lăbire exagerată* tran"piraţii* căderea
părului* palpitaţii* exoftal&ie ;boala lui Ba"edo' - oc(i bulbucaţi=.
.n (ipofuncţie tiroida deter&ină ur&ătoarele tulburări5 "căderea rit&ului "c(i&burilor
interne* corpolenţă %i obe+itate* &i%cări făcute &ai lent dec1t nor&al* "tare de obo"eală
&atinală.
For&area gu%ii* care e"te o ulceraţie a ţe"utului tiroidian* poate %i ea beneficia de
reflexoterapie care &ai #nt1i o #n&oaie apoi o de+agregă ;acela%i &ecani"& ca %i la
trata&entul fibroa&elor* c(i"turilor etc.=.
/uprarenale Corti+on antiinfla&ator
"ti&ulea+ă li&focite
infla&aţii
infecţii
Adrenalină acti'itatea &u"culară cardiopatie i"c(e&ică
"pa"&ofilie
palpitaţii
0aratiroide 0arator&on reglea+ă
&etaboli"&ul
calciului
acti'itatea
&u"culară
cardiopatie i"c(e&ică
"pa"&ofilie
1ocul de plămădire al vieţii - "paratul genital feminin
2xi"tă pe lu&ea acea"ta un "ingur o& care a reu%it un lucru uluitor5 "ă "urprindă
&i"terio"ul &o&ent al inti&ităţii celei &ai a"cun"e - clipa de "tart a 'ieţii* pătrunderea
"per&ato+oidului #n o'ul8
.n !/f1nta /fintelor$ a intrat oc(iul fotografului pentru a fixa pe peliculă uluitorul proce"
al procreaţiei. Tainele fecundării ne "unt de+'ăluite #n fotografii luate &etodic* pe ore %i pe
+ile #ncep1nd cu &o&entul +ero %i p1nă la pri&ul ţipăt al copilului.
YMarea #nt1lnire$ din pri&a clipă a fo"t fil&ată #n laborator de un o& care nu e"te nici
&edic* nici biolog* nici ento&olog* ci un !"i&plu$ reporter fotograf pe nu&e 6ennart ?il"on.
Ti&p de patru ani a reluat de "ute %i "ute de ori "ec'enţele fertili+ării* pri&ele &o&ente
reali+1ndu-"e in 'itro. 0entru acea"ta a folo"it un &icro"cop unic #n lu&e* cu baleiaI
electronic* prototip "pecial con"truit de o "ocietate Iapone+ă* aparat ce &ăre%te de DJJJJJ de
ori &icul infinit888
.n cartea "a !?a#tre$ el ur&ăre%te #n i&agini fanta"tica a'entură a plă&ădirii fiinţei.
Minunea #ncepe la "f1r%itul actului "exual c1nd un nu&ăr uria% de "per&ato+oi+i au fo"t
propul"aţi #n corpul fe&eii. -'ulul* unul "ingur #ntr-o lună de +ile* purcede la #nt1lnirea cu
unicul #n'ingător al &aratonului #n care porni"eră aproape o jum"tate de miliard de
"per&ato+oi+i. -'ulul pleacă #nconIurat de &ii de celule &ultitriţionale ce #i conferă o culoare
galbenă %i #%i #ncepe progre"ia #n tro&pe. :atorită unei acţiuni de ondulaţii tubare #n"oţită cu
cea a cililor* o'ulul a'an"ea+ă. 0e &ă"ura #naintării* lic(idul tro&pei "pală o'ulul de o parte a
celulelor &ultitriţionale* &ultiplic1nd %an"ele fecundării.
:upă două ore* celula fe&inină e"te a"ediată %i "e #ncepe Yde+brăcarea$ ei. Capul fiecărui
"per&ato+oid 'a elibera en+i&ele pentru a debara"a o'ulul de ulti&ele "ale !găteli$. Abia la
"f1r%itul unei 'eritabile &unci de foraI* după aproxi&ati' 3R RRR de lo)ituri de %ici ale
flagelului "ău* #n'ingătorul 'a pătrunde cu capul #n pla"&a celulară* acolo unde #n "1&burele
o'ulului "e gă"e%te #nc(i" &e"aIul ereditar al fe&eii. Ace"ta conţine ine'itabilul cro&o+o& @
al "exului fe&inin. /per&ato+oi+ii pot po"eda cro&o+o&ul @ "au N. #n &o&entul contopirii
celor două patri&onii genetice* dacă 'or fi doi cro&o+o&i @ ce "e #nt1lne"c* fiinţa 'iitoare 'a
fi o fată* iar dacă cro&o+o&ul @ #nt1lne%te cro&o+o&ul N* noul patri&oniu genetic 'a fi al
unui băiat.
-ig. ?I 6lipa n care spermato$oidul /ales0 p"trunde n o)ul
:e #ndată ce introducerea "per&ato+oidului "-a făptuit* co&po+iţia c(i&ică a o'ulului "e
&odifică pentru ca ceilalţi candidaţi la fecundare - care aproape "trăpun"e"eră &e&brana -"ă
nu &ai poată forţa carapacea o'ulului* acea"ta fiind de aici #nainte !#ncuiată$8
<ntre "per&ato+oidul #n'ingător %i o'ul #ncepe "c(i&bul celor 3E de cro&o+o&i.
:upă 3J de ore* oul #ndrept1ndu-"e #ncet către uter* #ncepe "ă "e di'idă la fiecare 13-1F
ore. 0roce"ul 'a continua p1nă la apariţia indi'idului* adică a celui ce nu "e &ai di'ide*
indi'idul* o&ul* care 'a fi co&pu" #n final* la na%tere din circa o "ută de &ii de &iliarde de
celule.
:e"pre lupta fanta"tică a "per&ato+oi+ilor* de"pre fu+ionarea celor două nuclee celulare*
de"pre #nceperea pri&ei di'i+iuni %i a celorlalte* 'iitoarea &a&ă nu %tie %i nu "i&te ni&ic.
Minunea "e #nfăptuie%te #ntr-o di&en"iune &ult prea "ubtilă pentru a putea fi con%tienti+ată.
:ar "ă ne #ntoarce& la &o&entele !&inunii ne%tiute$.
:upă două +ile de la fecundare* nu&ărul ridicat de celule fac "ă apară &orula.
)i a%a* din di'i+iune celulară #n di'i+iune celulară* plec1nd de la celula-ou unică* "e
!con"truie%te$ fiinţa cu celulele ei "peciali+ate* #n care e"te pre'ă+ut totul5 de la for&a na"ului
p1nă la talentele "au bolile pe care le-a &o%tenit cel ce nu "e &ai poate di'i+a* adică indi'idul.
6a opt +ile* e&brionul #%i face cuib #n peretele uterin* bla"tocitul #ncet1nd "ă &ai
plutea"că #n tro&pe. :acă #n ace"t &o&ent au apărut ano&alii gra'e la con"tituţia genetică* "e
poate &anife"ta apărarea i&unitară a &a&ei ce deter&ină ;#n principiu= un reIet.
6a interiorul bla"tocitului "e for&ea+ă &ugurele e&brionar ce 'a fi (rănit de !ou$ ca la
o'ipare. Oe"uturile ce #l #nconIoară 'or for&a "acul foetal* placenta %i cordonul o&bilical.
:upă 31 de +ile* la e&brionul de un &ili&etru apar pri&ele celule ner'oa"e8
Ca& la F4 de +ile* adică dup" opt s"pt"m!ni, em%rionul de)ine foetus şi ncepe s" capete
form" uman". Toate organele "unt la locul lor %i #ncepe a doua e'oluţie biologică. :e aici
#nainte placenta 'a a"igura "c(i&bul #ntre ele&entele nutriti'e %i de%eurile e'acuate.
Acu& proce"ul creaţiei continuă #n căldura u&edă a adăpo"tului placentar ce
funcţionea+ă ca o !u&brelă (or&onală$ de protecţie.
Ca& la cinci luni* foetu"ul poate foarte bine* prin "i"te&ul i&unitar propriu* "ă "e apere
#&potri'a ruIeolei. 2l a cre"cut de la F c&* c1t a a'ut #n luna anterioară ;a patra=* la 1J c& %i
c1ntăre%te ca& 3J de gr #n Iurul celei de a 1F-a "ăptă&1ni. Tră"ăturile feţei #ncep "ă "e
&odele+e* iar foetu"ul face pri&ele &i%cări5 #ntoarce capul* re"piră &ai a&plu %i e"te aproape
un "ugar.
.n luna a %a"ea #%i "uge degetul &are* !Fotograful &inune$ ni-l arată #n i&aginea
"urprin"ă #n acea"tă po+iţie c(iar #n interiorul placentei.
(rganele au de)enit acum organism.
:in luna a %aptea o&uleţul poate "upra'ieţui* dar e"te definiti' ter&inat %i pregătit "ă ia"ă
din lu&ea lui ;pe care o cre+u"e unică8= %i "ă !dea oc(ii$ cu lu&ea noa"tră* abia #n luna a
noua.
:e"pre co&ponentele anato&ice ale aparatului genital fe&inin exi"tă date de "pecialitate
#n cărţile de anato&ie* u%or de procurat. A% dori "a adaug doar c1te'a infor&aţii.
Ovarele( A&bele o'are conţin aproxi&ati' un &ilion de o'ule* dintre care doar DJJ
"unt capabile "ă "e &aturi+e+e %i "ă fie fecundate8
Foliculii "e de+'oltă #n a&bele o'are "ub influenţa acti'ităţii (ipofi+ei. Tot ea 'ar"ă #n
circuit un (or&on ce deter&ină "pargerea &e&branei fine a foliculului - proce" ce "e nu&e%te
o'ulaţie. -ul #&pin" afară din o'ar pătrunde #n tro&pe %i dacă a fo"t fecundat #%i #ncepe
nidaţia ;fixarea=. :acă nu* &ucoa"a uteri-nă #%i de"face "traturile "uperficiale %i #n +iua a 3L-a
le expul+ea+ă "ub for&a &en"truaţiei.
Nona reflex". -'arele %i tro&pele "unt #n re+onanţă cu doua "uprafeţe a%e+ate #n afara
călc1iului* pe lateralele tălpilor ;'e+i de"enul=. -'arul %i tro&pa dreaptă 'or fi pe talpa
dreaptă, o'arul %i tro&pa "t1ngă 'or fi pe talpa "t1ngă.
Tul%ur"ri legate de di"funcţii o'ariene %i ale tro&pelor apar "ub for&a durerilor #n a 13-a
- a 1D-a +i ;o'ulaţie dureroa"ă=* dureri &en"truale* ciclu neregulat* "alpingite* c(i"turi.
.n ace"te ca+uri "e &a"ea+ă +onele core"pun+ătoare o'arelor* tro&pelor* uterului* regiunii
abdo&enului inferior %i &ai ale" ale căilor li&fatice.
<terul - co&ponentă principală a aparatului genital* e"te fixat prin liga&ente #ntr-o +onă
"ituată #ntre 'e+ica urinară %i rect.
Reflexul ace"tui organ "e gă"e%te pe interiorul piciorului* c(iar dea"upra o"ului calcaneu
;'e+i de"enul=. 0unctul e"te #n general de"tul de durero".
Faginul # a'1nd tra"eu co&un cu uterul* 'a a'ea %i $ona reflex" tot pe interiorul
călc1iului* pe direcţia +onei uter.
Tul%ur"rile ce pot apărea 'or fi legate uneori de o leucoree pro'enită dintr-o infecţie* dar
pot fi declan%ate %i de o "tare de ane&ie ;atenţie deci* nu #ncepeţi cu &edicaţie pe cont
propriu=. Alte neplăceri pot fi &en"trele dureroa"e* uterul că+ut datorită liga&entelor "lăbite
;c1nd e"te #&pin" #nainte el poate apă"a pe 'e+ica urinară pro'oc1nd incontinenţă=, de
a"e&enea pot apărea &ioa&e ;ni%te c(i"turi= deter&inate de "ta+e li&fatice. <n ace"te "ituaţii
"e &a"ea+ă punctele uter* 'agin* căi li&fatice.
.n legătură cu durerile re"i&ţite #n ace"te +one* trebuie "pu" un lucru. :e cele &ai &ulte
ori punctele referitoare ia aparatul genital "unt &ai &ult "au &ai puţin dureroa"e. ?u trebuie
"a interpretă& ace"t fapt ca pe o afecţiune organică locală. Cel &ai frec'ent ace"te +one
dureroa"e %i c(iar depunerile locale de cri"tale repre+intă exteriori+area unor "ta+e energetice
datorate "tatului #ndelungat #n aceea%i po+iţie - pe "caun "au #n picioare. A%a după cu& pe
fundul unei "ticle de 'in apar depuneri după ce a ră&a" &ai &ult ti&p #ntr-un loc* a%a "e
#nt1&plă %i #n +onele genitale* #n funcţie de tipul cri"talelor* de &ări&ea %i !re+i"tenţa$ lor*
pute& aproxi&a "ituaţia* - anali+ă de laborator %i un con"ult &edical 'or #ndreptăţi un
diagno"tic real. /a nu le introduce& oa&enilor #n cap idei alar&ante nu&ai după o "i&pla
**palpare$ a aurei.
2ânul "e co&pune din 1F-3J de glande &a&are* ţe"ut adipo" %i ţe"ut conIuncti'.
6a &iIlocul "1nului "e gă"e%te &a&elonul #nconIurat de o areolă pig&entată* #n &a&elon
exi"ta &ici pori ce fac legătura cu canalele lactifere. Rolul "1nului e"te transformarea
s!ngelui n lapte. A reu%it oare 'reodată cine'a #n 'reun laborator* oric1t de &odern %i de
"ofi"ticat ar fi* "ă "c(i&be "1ngele #n lapteH Acea"ta e nu&ai una dintre &inunile ce #n"oţe"c
apariţia grăuntelui de 'iaţă8
Nona reflex" a "1nului e"te pe faţa cu ung(ii a piciorului* #n faţa celui de-al doilea %i de-al
treilea &etatar"ian.
Tul%ur"rile &anife"tate pot fi "ta+ele pre&ergătoare &en"trelor precu& %i c(i"turile.
6a ba+a for&ării unui c(i"t e"te o "ta+ă li&fatică. /1nul e"te legat de acti'itatea o'arului
prin inter&ediul (or&onilor. <ată de ce* #n ca+ul c(i"turilor* trebuie &a"ate +onele li&fatice*
cele ale o'arelor* ale pieptului %i ale "uprarenalelor.
Ace"t &a"aI deter&ină #&bunătăţirea circulaţiei "ang'ine %i o "ti&ulare a circuitului
li&fatic datorită cărora "ta+ele %i re"pecti' c(i"turile "e pot re"orbi.
Tot ceea ce corpul fabrică poate "ă %i di"trugă. 2"te ne'oie #n"ă "ă fie aIutat "-o facă.
.ncă un lucru foarte i&portant. C(iar dacă un c(i"t a fo"t operat #n"ea&nă că organi"&ul
re"pecti' ar putea fi predi"pu" la recidi'e. :e aceea e"te foarte bine "ă "e pre'ină acea"tă
"ituaţie &a"1nd +onele reflexe re"pecti'e.
-ig. ?@ Secţiune sagital" median" prin pel)is la femeie
HRotundul lui Pluton% &i spermatozoizii - "paratul genital masculin
At1ta ti&p c1t "unt "tocaţi* "per&ato+oi+ii "tau i&obili* a%tept1nd #&pietriţi &o&entul
#n'ierii. Ace"ta 'ine #n clipa #n care "unt expul+aţi* prin 'e(iculul "e&inal* #n 'aginul fe&eii.
Atunci* cu o deo"ebită &otilitate #%i #ncep periplul* goana #n căutarea* gă"irea %i "trăpungerea
o'ulului.
Aproape o Iu&ătate de &iliard de "per&ato+oi+i luptă pentru un "ingur o'ul8 .n'ingător
'a fi un "ingur "per&ato+oid8 6upta e cr1ncenă* a& &ai "pu"Go, ea "e duce #n tăcere* cu
tenacitate %i #ncredere. Fiecare "per&ato+oid crede #n 'ictoria "a* pentru că fiecare poartă cu
"ine &e"aIul 'ieţii.
Care e"te detonatorul ce tran"for&ă "per&ato+oi+ii i&obili #n 'aInici luptătoriH
0e căi fi+iologice* dar %i cu co&ponente #ncă nelă&urite* "e reali+ea+ă legătura dintre cele
două Iu&ătăţi co&ple&entare ale -&ului pri&ordial5 !Rotundul lui 0laton$. /tră'ec(iul Nin-
Nang #n necontenită interacţiune 'ine "ă de"facă %i "ă refacă ec(ilibrul energetic al 'iului.
Acolo unde au fo"t identificate "ediile c(aPrelor - acele puternice centre de energie -
%tiinţa a confir&at tra"ee de circulaţie a !&e"aIelor$ ce leagă p"i(ologicul de fi+iologic. 7nul
dintre ace"tea ar fi cele ce ar con"titui declan%area actului "exual care* #ntr-un fel* #%i are "ediul
#n +ona lo&bo"acrată a &ădu'ei.
Ato&ii din celule* conţin1nd fiecare uria%e energii ce de'in acti'e odată cu declan%area
actului "exual* deter&ină #n interiorul lor reacţii bionucleare ce au #nceput de fapt #n exteriorul
lor. Acea"ta deoarece &1na* odată cu &1ng1ierea "au doar cu atingerea* pune #n &i%care un
&ecani"& de tip reflex condiţionat cu "ediul #n tra"eul lo&bo"acral.
:intotdeauna &e"aIele ance"trale tran"&i"e prin &1ng1ieri* Iocuri a&oroa"e* infor&aţii
&ai &ult "au &ai puţin codificate au iniţiat %i deter&inat funcţionarea li&baIului &enit a
#nfăptui &i"terio"ul act al na%terii 'ieţii.
A&ănunte anato&ice pot fi gă"ite - după cu& a& &ai "pu" %i #n ca+ul aparatului genital
fe&inin - #n orice carte de anato&ie.
?oi ne 'o& ocupa de rolul reflexoterapiei #n funcţionarea %i tulburările aparatului genital
&a"culin.
/ă 'ede& &ai #nt1i care "unt +onele reflexe ale co&ponentelor ace"tuia.
Nona reflex" pentru peni"* uretra %i pro"tată 'a fi* bine#nţele" ţin1nd "ea&a %i de a%e+area
lor anato&ică - aceea%i cu +ona pentru 'agin* uretră %i uter ;de la aparatul genital fe&inin=*
adică pe lateralul calcaneului* către partea lui interioară ;'e+i de"en=. Te"ticulele* epididi&ul
%i canalele deferente 'or a'ea +ona reflexă pe latura laterală exterioară a a&belor tălpi* pe
"uprafaţa pe care a& gă"it la fe&ei reflexul o'arelor %i tro&pelor.
Tul%ur"ri. Cele &ai &ulte neplăceri "unt deter&inate de di"funcţii ale te"ticulelor*
epididi&ului %i canalelor deferente* care "e &anife"tă prin infla&aţii* "ta+e* or(ite* cobor1re
ing(inală a te"ticulelor ori 'arice pe te"ticule. Cea &ai frec'entă* dar %i cea &ai dra&atică
tulburare e"te i&potenţa. Apariţia ei "e face "i&ţită indiferent de '1r"tă* pentru că #n cele &ai
frec'ente ca+uri nu "e &anife"tă ca urinare a unor patologii fi+iologice* ci datorită unor cau+e
p"i(ice.
-bo"eala* "tre"ul* "upra"olicitarea au o influenţă nefa"tă a"upra dina&icii "exuale. /tarea
generală proa"tă* griIile* anxietatea* e&oti'itatea* preocuparea exagerata pentru buna
de"fă%urare a actului "exual* "enti&entul de 'ino'ăţie "unt nu&ai c1te'a dintre deter&inantele
nereu%itelor "exuale &a"culine.
0"i(oterapia* #n ace"te ca+uri* "e arată aproape #ntotdeauna "alutară. Trata&entul
reflexogen contribuie %i el #ntr-o &ă"ură i&portantă la #&bunătăţirea dina&icii "exuale* #n
ace"t "cop "e in"i"tă %i pe +onele legate de "i"te&ul ner'o" central* pe organele de &etaboli"&*
de circulaţie "ang'ină %i bine#nţele" pe +ona glandelor "exuale %i a glandelor cu "ecreţie
internă.
:upă '1r"ta de DF ani la bărbaţi e"te po"ibil "ă apară afecţiunile legate de disfuncţiile
prostatei.
/e&ăn1nd cu o ca"tană* pro"tata e"te a%e+ată pe faţa inferioară a 'e+icii urinare
#nconIur1nd partea po"terioară a uretrei. :atorită ace"tei locali+ări anato&ice* ea deter&ină
tulburări de &icţiune %i Ienă la urinat. Cipertrofia pro"tatei poate pro'oca infecţii* retenţie
urinară* &icţiune "ăracă %i frec'entă* "1nge #n urină* u"turi&i la &icţiune.
Cu &ultă răbdare %i cu continuitate #n trata&ent* pro"tatita "e poate a&eliora %i c(iar - de
&ulte ori - 'indeca prin reflexoterapie.
:acă ne-a& oprit puţin a"upra proce"ului na%terii %i anu&itor tulburări legate de aparatul
genital fe&inin %i &a"culin* poate că ar fi intere"ant "ă a&inti& %i de"pre preocuparea unui
!arti"t +oo"i"te&ician$ france+ de a i&agina un organi"& produ" nu de bărbat %i fe&eie* ci #n
exclu"i'itate de %tiinţă. /ă cree+e* adică* 'iaţa pornind de la &ateria inertă8H8
-g. 3R Secţiune sagital" median" prin pel)is la %"r%at
2antinelele sănătăţii( "genţii de apărare( 2istemul limfatic
/plendida alcătuire a corpului u&an a fo"t #n+e"trată cu o #ntreagă ar&ată de apărare care
poartă nu&ele de "i"te& li&fatic.
Alături de "i"te&ul 'a"cular "ang'in funcţionea+ă #ntru apărarea noa"tră extraordinarul
"i"te& li&fatic. 6a #nceputul lor* căile li&fatice apar ca ni%te capilare* apoi unindu-"e #ntre ele
de'in &ereu &ai groa"e* ca ni%te canale* ce tran"portă li&fa către centrul corpului.
:in punct de 'edere anato&ic* 'a"ele din Iu&ătatea inferioară a corpului duc li&fa către
lacul lacunar %i ie" din ba+inul de acu&ulare "ituat "ub diafrag&ă. :e acolo li&fa "e diriIea+ă
către colectorul toracic ce !culege$ li&fa din partea "uperioară a corpului %i o di"tribuie
'enelor.
A'e& deci un colector "ubdiafrag&atic ;pentru Iu&ătatea inferioară a corpului= %i un
canal colector toracic ;pentru Iu&ătatea "uperioară a corpului=.
:ar ce "e tran"portă prin canalele li&faticeH
Aproxi&ati' doi litri de lic(id ti"ular %i gră"i&i pro'enite din inte"tinul "ubţire* bacterii %i
corpi "trăini* printre care a&inti& cărbune %i cenu%a888
:e-a lungul căilor li&fatice "unt a%e+aţi ganglionii li&fatici. 2i au &i"iunea de a filtra
li&fa %i de a produce li&focitele ;globulele albe=. Ca do'adă a !dificultăţilor$ cărora trebuie
"ă le facă faţă* e"te faptul că la fiecare două +ile li&focitele "e re#nnoie"c #n #ntregi&e.
<n pri'inţa locului unde "unt !po"taţi$ ganglionii li&fatici* crede& cu toţii că-l %ti&5 "ub
urec(e* #n +ona axială ;la "ubţiori= %i ing(inal ;ia !rădăcina$ picioarelor=. :a* dar nu nu&ai
acolo. Ace"te !"entinele$ ale "ănătăţii noa"tre "unt pla"ate #n &ult &ai &ulte locuri %i anu&e5
#ri ţe"utul conIuncti' al toracelui* #n canalul ga"tro-inte"tinal etc. Aproape că nu exi"tă +onă
fără ace%ti 'iteIi agenţi de apărare. Căi li&fatice "unt #n canalul auditi'* #n +ona &a&ară* #n
regiunea occipitală* #n tiroidă* #n fo"ele na+ale* #n faringe* e"ofag* #n li&bă* #n +ona cefei* #n
gingii* #n bu+e* #n inte"tin* #n apendice* pancrea"* ficat* "plină* uter.
Ganglionii li&fatici con"tituie o ade'ărat reţea de canale ce #&bracă %i parcurge #ntregul
corp pentru "upra'eg(ere %i luptă #n apărarea "ănătăţii.
C1nd "ur'ine o infecţie "au doar o infla&aţie* atunci cel &ai apropiat ganglion
reacţionea+ă pe loc* u&fl1ndu-"e %i "porind producerea de li&focite* dar de'enind #n acela%i
ti&p %i durero".
6a apariţia ace"tui "e&n care arată că organi"&ul a #nceput lupta cu !intru%ii$* ne "perie&
%i #ncepe& "ă trata& efectul* adică u&flarea ganglionilor* #n loc "a aIută& corpul #n lupta "a.
Ca %i la apariţia febrei* care e"te "e&nul de #ncepere a bătăliei pentru rec1%tigarea "ănătăţii* ne
te&e& %i opri& #n fa%ă "trădania de recuperare* #n loc "ă "ti&ulă& capacitatea de apărare a
organi"&ului. Foarte intere"ant %i poate nea%teptat pentru &ultă lu&e e"te faptul că
apendicele* a&igdalele %i "plina fac %i ele parte din reţeaua li&fatică. :e aceea ablaţia
apendicelui "au a a&igdalelor nu "e face dec1t dacă infla&aţia lor e"te ire'er"ibilă %i
periculoa"ă. Altfel nu. 0entru că ni&ic din ceea ce "e gă"e%te #n corpul no"tru nu e"te de
pri"o". Apendicele e un fel de +onă de "iguranţă pentru afluarea preaplinului din inte"tin* iar
a&igdalele apără pătrunderea &icrobilor #n +ona g1tului. Rolul a&igdalelor e"te de a produce
anticorpi pentru toate "oiurile de infecţii faringiene ale g1tului. 2le nu "unt du%&ani* ci
prieteni. -perarea a&igdalelor re+ol'ă doar anginele* dar laringele 'a fi de acu& locul #n care
"e 'or in"tala toate infecţiile.
Mecani"&ul i&unologic e"te una dintre i&pre"ionantele &inuni ale corpului. :e fapt
cu'1ntul !&ecani"&$ nu e"te cel potri'it* deoarece acţiunea de apărare con"tituie un ade'ărat
ră+boi inteligent du" cu abnegaţie de "ute de &ilioane de !luptători$* un nu&ăr ce repre+intă
pe"te 3J de ori populaţia globului8
FRg. 3? Sistemul limfatic
<ată %i un exe&plu. :acă o a%c(ie pătrunde #n pielea degetului* noi o "coate& %i "ocoti&
că totul "-a ter&inat. 2i bine* nu* pentru că o infi&ă părticică din intru" a ră&a" #n piele %i
&icrobii au pătrun" #n bre%a făcută. Alar&a &obili+ea+ă &ilioane de globale albe care au un
fel de inteligenţă proprie* %tiu #ncotro "-a i'it pericolul %i "e adună #ng(e"uindu-"e #n
ganglionul cel &ai apropiat u&fl1ndu-l* iar noi #l "i&ţi& durero". 6uptătorii #ncercuie"c
intru"ul %i eli&ină fer&enţi &eniţi "ă-l di+ol'e. :acă nu reu%e"c* fac tot po"ibilul "ă-l eli&ine
prin poarta prin care a pătrun" %i acolo apare puroiul. Milioane de bacterii* ce au pătrun" #n
&inu"cula plagă* "unt de'orate de li&focite %i expul+ate prin curentul li&fatic* aIung1nd #ntr-
un ganglion.
Giganticele fagocite de'orea+ă li&focitele. :upă ce ră&ă%iţele de corp "trăin au fo"t
di+ol'ate %i eli&inate* #ncepe refacerea +onei atin"e. Celule conIuncti'e acoperă plaga* "e
une"c prin inter&ediul prelungirilor fila&entoa"e %i for&ea+ă cicatricea. )i partea con%tientă
din noi iar nu %tie ni&ic8
:acă potenţialul no"tru i&unologic e"te deficitar* acea"ta #n"ea&nă că* la un &o&ent dat
- #n &od incon%tient - ne-a& !de&obili+at$ luptătorii. ?u le-a& lă"at niciodată oca+ia "ă ducă
ade'ărate bătălii %i la cea &ai &ică alar&ă a& recur" la droguri &oarte care au făcut treaba #n
locul lor. Medica&entele puternice luate la cel &ai &ic "e&n de infecţie "au la un #nceput de
febră deter&ină reducerea dra"tică a capacităţii "i"te&ului i&unitar de apărare. 0ute& a"tfel*
prin &edica&ente* "ă c1%tigă& o bătălie* dar "ă pierde& ră+boiul cu &icrobii* #n 'iitor corpul
pier+1ndu-%i i&unitatea.
.ntorc1ndu-ne la reflexoterapie* "ă 'ede& unde "e gă"e"c +onele &enite "ă "porea"că
capacitatea i&unitară a organi"&ului.
6ocali+area punctelor reflexe ale ganglionilor li&fatici toracali* core"pun+ători Iu&ătăţii
"uperioare a organi"&ului* "e gă"e%te pe faţa cu ung(ii a a&belor picioare* #ntr-o &ică
depre"iune "ituată #n faţa &aleolei externe.
Ganglionii li&fatici core"pun+ători Iu&ătăţii inferioare a corpului ;abdo&en* +onă
ing(inală= "unt tot pe partea cu ung(ii a piciorului* #ntr-o depre"iune "ituată de acea"tă dată #n
faţa &aleolei interne*
6acul lacunar ;"au lacul li&fatic "au colectorul= e"te a%e+at pe a&bele picioare #n
deni'elarea dintre pri&ul %i al doilea &etatar"ian* la ba+a ace"tei +one.
Tul%ur"rile ce pot apărea datorită "i"te&ului li&fatic - i&plicit ca+urile #n care 'o&
acţiona a"upra re"pecti'elor +one - "unt5 picioare u&flate* oede&e* celulita* lip"ă de anticorpi
- c(iar fără feno&ene febrile -* "ta+e #n toate organele* ceea ce deter&ină for&area &ioa&elor*
a c(i"turilor %i a tu&orilor.
Nona reflex" a amigdalelor e"te de o parte %i de alta a fiecărui tendon al degetelor &ari.
Nona reflex" a apendicelui "e află pe talpa dreaptă* la #nceputul "uprafeţei colonului
a"cendent* #n 'ecinătatea 'al'ulei ileo-cecale.
/plina "e gă"e%te* din punct de 'edere anato&ic* #ntre rinic(iul "t1ng* "to&ac %i colonul
tran"'er". Are acelea%i funcţii ca %i ganglionii li&fatici* adică produce li&focite* anticorpi*
filtrea+ă "1ngele* di"truge globulele ro%ii #&bătr1nite %i ţine #n re+er'ă o &are cantitate de
"1nge.
Nona reflex" "e află "ub planta piciorului "t1ng* "ub regiunea reflexă core"pun+ătoare
ini&ii.
Tul%ur"ri deter&inate de acti'itatea "plinei "e #n"criu #n "fera in"uficienţei de
(e&oglobina* deci "e 'a produce ane&ia* carenţa de anticorpi* di&inuarea capacităţii de
apărare a organi"&ului la boli infecţioa"e* dureri ca ni%te #nţepături #n partea "t1ngă a
abdo&enului.
/ă #n'ăţă& a ne cunoa%te organi"&ul %i "ă nu-i opri& ar&ata de apărare Iugul1ndu-i
actele de eroi"&8
Federea poate fi tul,urată de emoţii0 o,oseală &i proastă digestieI
Ochiul e"te unul dintre organele cele &ai co&plexe* dar %i cele &ai delicate pentru că
e"te #n legătură directă cu creierul.
:e altfel &edicina alopată* dar &ai ale" cea tradiţională* "e"i+ea+ă* prin inter&ediul
a"pectului diferitelor co&ponente ale oc(iului* "tarea de "ănătate a #ntregului organi"&.
A"tfel* o paloare a conIuncti'ei indică o ane&ie &ai &ult "au &ai puţin accentuată* #n
funcţie de nuanţa cro&atică. - "clerotică tra'er"ată de capilare deo"ebit de 'i+ibile denotă un
aflux "ang'in cre"cut #n +ona cerebrală %i pericol de conge"tie, dar "c(i&bările apărute #n
diferite "paţii ale iri"ului arată %i ele tulburări #n di'er"e organe. A"tfel* iridologia ;%tiinţa
!citirii$ pe iri"=* prin cele 13 +one #n care #&parte iri"ul* arată care parte a corpului &anife"tă
tulburări.
Te(nica :o-<n* de origine Iapone+ă* &enţionea+ă %i ea raportul direct #ntre di'er"ele +one
ale oc(iului %i &odificările "tării de "ănătate. :iagno"ticul pe iri" ţine "ea&a de pete ori !nori$
apăruţi* de nuanţa albului "au #ngălbenirea* #n'er+irea ori #nro%irea "cleroticii* de gradul de
"uportabilitate a lu&inii* a fu&ului* a prafului* a curentului* a eforturilor.
-c(ii "unt #n relaţie "tr1n"ă cu ficatul* cu o'arele ;te"ticulele=* cu rinic(ii* cu acti'itatea
inte"tinală. ?er'ii ce aIung la oc(i con"tituie relaţia reflexă cu "tarea e&oti'ă.
Medicina c(ine+ă "ublinia+ă %i ea - datorită &eridianelor energetice ce au ca puncte de
pornire oc(ii - i&portanţa re"pecti'elor +one.
:ar %i practica daoi"tă a Tigong-ului "e ocupă #n &od "pecial de relaţia reflexă dintre
pre+enţa unor firi%oare de "1nge pe "clerotică %i infor&aţia oferită de un anu&it organ #n
"uferinţă. <ntere"ant e"te %i faptul că cele 13 +one #n re+onanţă cu diferite organe pre+intă o
relaţie directă cu orele #n care re"pecti'ele organe au o acti'itate &axi&ă* de'enind atunci &ai
'ulnerabile. :in punct de 'edere anato&ic oc(iul po"edă ter&inaţii ner'oa"e #n for&ă de
conuri - ele&ente legate de di"tingerea culorilor %i care "unt concentrate #n Iurul &iIlocului
retinei - precu& %i ter&inaţii ner'oa"e #n for&ă de ba"tona%e* care aIută 'ederea nocturnă %i
care "e gă"e"c di"pu"e pe &arginea retinei.
Mobilitatea oc(ilor e"te a"igurată de %a"e &u%c(i ce #i fixea+ă. Acti'itatea &u"culară e"te
"i&etrică %i e diriIată de trei perec(i de ner'i cerebrali. :ea"upra ung(iului extern "e gă"e"c
glandele lacri&ale. 0rin clipitul pleoapelor lacri&ile "unt reparti+ate #n lungul &e&branei
fibroa"e* #nainte de a "e 'ăr"a prin canalul lacri&al #n fo"ele na+ale ;de aceea pl1n"ul %i cur"ul
na"ului "e #n"oţe"c=. 0leoapele %i genele "unt cele ce apără oc(iul de agre"iunea "olara "au
lu&inoa"ă prea puternică.
Nona reflex" a oc(iului "e gă"e%te* ca pentru orice organ exi"tent pe cap* a%e+ată
!#ncruci%at$ ;oc(iul drept pe talpa "t1ngă %i in'er"=. 0unctul re"pecti' trebuie căutat unde'a pe
"uprafaţa dintre al doilea %i al treilea deget* pe faţa lui inferioară* p1nă #n Io" către perna &are
a tălpii.
Tul%ur"rile ce apar #n legătură cu oc(ii "unt &ulte5 de la ulcior la infla&aţii %i #ngro%ări
ale &arginii pleoapelor p1nă ia conIuncti'ite* blefarite* "trabi"& ;"labă &u"culatură oculară=
ori cataractă ;opaci+area cri"talinului=* glauco& ;(iperten"iune intraoculara ce deter&ină
"clero+a retinei=* &iopie ;nece"itatea de a pri'i de aproape=* (iper&etropie ;'ederea bună
nu&ai la di"tanţă=.
<ntere"antă %i utilă de %tiut e"te conexiunea ce "e in"talea+ă #ntre 'edere %i reţeaua
neuro'egetati'ă #n "pecial cu pneu&oga"tricul %i cu "i"te&ul ner'o" "i&patic.
- proa"tă dige"tie &ic%orea+ă acuitatea 'i+uală* a%a după cu& o obo"eală "au o cri"pare
deter&inată de forţarea #ndelungată a oc(ilor poate pro'oca o contractare a "to&acului. :ar
tulburările de 'edere #%i pot pune a&prenta a"upra #ntregii acti'ităţi organice* #ncă de la
tre+ire* o 'edere deficitară poate i&pri&a o proa"tă di"po+iţie* o obo"eală inexplicabilă
;aparent=* iar eforturile de adaptare a 'ederii pe obiecte foarte apropiate pro'oacă* de
a"e&enea* nu&eroa"e &igrene. - cantitate prea &ica de globule ro%ii face ca retina "ă fie
in"uficient irigată %i di&inuea+ă acuitatea 'i+uală. 2&oţiile* o "tare generală proa"tă* dar &ai
ale" un %oc &oral* tulbură 'ederea. /e %i "pune că furia te face "ă 'e+i ro%u "au că totul "e
tulbură #n faţa oc(ilor la obo"eală. /e pare că &iopia "-ar datora unui refu+ incon%tient de a
ob"er'a prea &ulte lucruri #n acela%i ti&p* iar pre+biopia ar trăda 'oinţa incon%tientă de a nu
"e pierde #n detalii. - per"oană e&oţionată "au terori+ată pri&e%te pe retină i&agini tulburi*
neclare pe care creierul nu le poate interpreta* ori le interpretea+ă eronat. Acea"ta %i face ca
depo+iţiile &artorilor a unui accident ori ai unei cri&e "ă difere at1t de &ult.
<ată de ce pentru a a'ea o 'edere bună e"te nece"ară nu doar relaxarea oc(ilor* ci o
decontractare generală.
.n ace"t context* deo"ebit de 'aloroa"ă e"te &etoda doctorului Bate"* precu& %i indicaţiile
date #n cartea !6Wart de 'oir$ a renu&itului "criitor Aldou" Cuxle>* el #n"u%i afectat de lip"a
'ederii #ntr-o perioadă a 'ieţii.
:eoarece o&ul g1nde%te &ai &ult #n i&agini dec1t #n cu'inte* #n "unete* #n "en+aţii
olfacti'e ori gu"tati'e* oc(ii "unt cei care obo"e"c foarte &ult tran"&iţ1nd acea"tă "en+aţie
#ntregului organi"&.
Relaxarea organică generală "e obţine #n pri&ul r1nd printr-o c1t &ai bună oxigenare a
#ntregului corp* #n 'ederea #&bunătăţirii circulaţiei "ang'ine.
)coala doctorului Bate" reco&andă o re"piraţie !oftată$* ceea ce i&pri&ă o decontractare
i&portantă a u&erilor* a toracelui %i a 'ertebrelor cer'icale precu& %i a &u%c(iului trape+.
Aerul expirat prin bu+ele care #l !filtrea+ă$ cu un u%or %uierat e"te o ur&are-a unei in"piraţii
profunde.
-ftatul #&preună cu că"catul* r1"ul* pl1n"ul* #ntin"ul %i ge&utul "unt cele %a"e !p1rg(ii$
auto&ate %i "pontane prin care organi"&ul "e relaxea+ă %i "e reoxigenea+ă.
- altă &aniera de a odi(ni %i a re'igora oc(ii e"te !baia de #ntuneric$ "au !pal&ingul$.
Metoda e"te pre+entă at1t #n Hota&oga, #n Te*nica radiant" c1t %i #n ReiJi, #n Sigong, dar %i #n
ge"tul reflex de a ne acoperi oc(ii #n "ecundele de pau+ă "pontană* după un efort 'i+ual. -c(ii
"e odi(ne"c #n #ntuneric* iar pal&ele for&ea+ă un excelent in"tru&ent de proteIare a lor.
0al&ingul "e reali+ea+ă #n felul ur&ător5 după ce a& frecat pal&ele p1nă "e #ncing*
"uprapune& cele patru degete ale unei &1ini pe"te celelalte patru "priIinite pe centrul frunţii*
iar cu podul pal&elor u%or bo&bat acoperi& orbitele ferind oc(ii de orice ra+ă de lu&ină.
Căldura ob"cură a pal&elor 'a deter&ina decontractura &u"culară rapidă* #&bunătăţind %i
circulaţia "ang'ină locală. <n două &inute 'i'acitatea 'ederii 'a re'eni. Condiţia e"te ca baia
de #ntuneric "a fie #n"oţita de o anu&ită "eninătate &entală. Aţi reu%it 'reodată "ă !a"cultaţi
tăcereaWYH /a !au+iţiWW lini%teaH /ă 'ă "i&ţiţi una cu cal&ulH :acă da* atuuci %tiţi* dacă nu*
#ncercaţi. Aeţi atinge /ubli&ul* 'eţi gă"i Bucuria de a exi"ta8
Aldou" Cuxle> reco&andă - după propria "a experienţă - decontractarea &entalului* prin
#nlocuirea pentru c1te'a* &o&ente a proble&elor ce ne ob"edea+ă cu g1ndul inten" la un
e'eni&ent agreabil trecut ori 'iitor* "au la o i&agine fru&oa"a. 2xplicaţia "tării de confort
con"tă #n faptul că nu pot fi ur&ărite două idei "i&ultan* iar cea po+iti'ă 'a do&ina.
G(idul !Marabout de" &a""age" bien-etre$ reco&andă pri'itul #n oglindă pentru a ne
co&pune &i&ica unui o& bucuro"* +1&bitor %i fredonarea unei &elodii 'e"ele. Tră"ăturile
unei fi+iono&ii opti&i"te nu pot coexi"ta cu o "tare depre"i'ă* care 'a fi a"tfel #nlăturată.
Bine#nţele" ca pentru &enţinerea "au recăpătarea unei bune 'ederi exi"tă %i c1te'a
exerciţii de"tul de cuno"cute5 ur&ărirea degetului arătător* braţul fiind #ntin"* cu care efectuă&
&i%cările ur&ătoare5 "u"-Io"* dreapta-"t1nga* dreapta "u"* "t1nga* Io", "t1nga "u"* dreapta Io",
rotaţie #n a&bele "en"uri.
- &i%care a&u+antă* dar deo"ebii de eficientă nu doar #n #&bunătăţirea 'ederii* ci. %i #n
relaxarea generală a corpului %i "căderea ten"iunii arteriale5 !de"enă&$ pe un perete i&aginar
cu un creion i&aginar !fixat$ ;i&aginar= #n '1rful na"ului no"tru* !/crieţi$ cifrele de la l la
1J=* c1t &ai &are po"ibil %i puneţi punct ;i&aginar* bine#nţele"= la "f1r%itul "eriei. :e"enaţi #n
acela%i fel cu creionul fanto&ă conturul unei ca"e* unei flori "au altce'a ce '-ar tenta.
?eapărat #n"ă la "f1r%it nu uitaţi "ă "e&naţi !lucrarea$ folo"ind creionul din '1rful na"ului.
Micile &i%cări utili+ate pentru ace"t - aparent - Ioc fac "ă "e antrene+e grupe &u"culare din
+ona cer'icală* nefolo"ite #n acti'itatea cotidiană %i curăţă depunerile intra'ertebrale.
Alte &i%cări indicate pentru #&bunătăţirea 'ederii "unt clipitul foarte de"* #n !aripă de
fluture$ precu& %i ridicarea %i cobor1rea "pr1ncenelor alternati'* apoi "i&ultan.
-c(ii "unt a'erea noa"tră cea &ai de preţ* o altă &are &inune pe care ne-a dăruit-o
:u&ne+eu.
/ă-i re"pectă&* "ă-i #ngriIi&* "ă-i iubi&8
-ig, 33 6e putem /citi0 pe iris
<rechea ! ta,lou de ,ord &i centru de comandă
- altă &inune la di"po+iţia noa"tră e"te urec(ea* ace"t perfect !in"tru&ent$ de relaţie cu
lu&ea din afara %i din lăuntrul no"tru. Ca for&ă* arată precu& un foetu" ră"turnat* lobul
repre+ent1nd capul* bordura urec(ii oglindind coloana 'ertebrală* conca inferioară -
abdo&enul* iar conca "uperioară toracele. <ner'aţia deo"ebit de bogată %i &ultiplele conexiuni
#ntre urec(e %i "i"te&ul ner'o" central l-au deter&inat pe doctorul 0aul ?ogier doi 6>on "ă
aIungă la reali+area unei ra&uri autono&e a &edicinei de tip tradiţional care poartă nu&ele de
auriculoterapie. /e pare că #n 'ec(i&e* 2giptul* 0er"ia* C(ina cuno%teau acţionarea pe
pa'ilionul urec(ii #n "cop terapeutic.
C1nd o regiune din corp #%i pierde ec(ilibrul fi+iologic - ob"er'ă doctorul lione+ - punctul
"ău de proiecţie pe pa'ilion de'ine durero". Ma"area ace"tui punct antrenea+ă recăpătarea
"ănătăţii. :e"igur* #n realitate* lucrurile "unt &ult &ai co&plicate* iar practicarea
auriculoterapiei "e face nu doar după citirea unei cărţi de populari+are a &etodei* ci după un
#ndelungat "tagiu "ub #ndru&area unui "peciaii"t. 7rec(ea* ace"t &ecani"& reflex* e"te deci pe
de o parte un tablou de bord pe care "e ur&ăre%te funcţionarea organi"&ului* iar pe de altă
parte e"te %i un centru de co&andă prin inter&ediul căruia "e poate acţiona a"upra +onei
bolna'e.
:in punct de 'edere anato&ic* urec(ea "e co&pune din5 urec(ea externa* &iIlocie %i
interna.
7rec(ea externă cuprinde pa'ilionul* care captea+ă undele "onore %i le diriIea+ă către
conductul auditi' extern #n care "e gă"e"c %i glandele ce "ecretă ceru&enului.
<ntre urec(ea externă %i urec(ea &iIlocie "e gă"e%te ti&panul %i* bine#nţele"* ciocănelul*
nico'ala %i "căriţa ce poartă unda "onoră către urec(ea internă.
/tr1n" legată de ca'itatea fo"elor na+ale e"te tro&pa lui 2u"taţiu care aIunge la urec(ea
&iIlocie. Acea"tă tro&pă "e de"c(ide la fiecare &i%care de #ng(iţire %i a"igură co&pen"area %i
reec(ilibrarea pre"iunii at&o"ferice #ntre co&parti&ente. Ace"ta e"te %i &oti'ul pentru care
at1t la decolare c1t %i la ateri+are "e "er'e"c pa"agerilor din a'ion bo&boane - pentru ca prin
#ng(iţirea "aii'ei "ă-%i !de"funde$ urec(ile* adică "ă-%i ec(ilibre+e pre"iunea din urec(i.
<n urec(ea internă #%i au "ediul labirintul* canalul "e&icircular* &elcul %i ner'ul acu"tic.
Aedeţi c1t de profund e"te a%e+at ace"t ner'H Ciper"en"ibilitatea lui obligă la o ocrotire
"pecială. )i c1nd ne g1ndi& că tinerii no%tri optea+ă pentru &u+ica pre+ent1nd un &axi&u&
de decibeli* iar cu XalP&anGul "tau aproape per&anent pe urec(i8 Acea"tă "upra"olicitare
continuă a ner'ului auditi' contribuie la "porirea alar&antă a (ipoacu+iei #n r1ndul tinerilor ;o
ate"tă ob"er'aţiile din ulti&ii ani ale &edicilor -.R.6.=. 7rec(ea internă adăpo"te%te
conductul auditi' %i centrul ec(ilibrului. Nona reflex" e"te* bine#nţele"* #ncruci%ată %i "e
gă"e%te #ntre al treilea %i al patrulea deget* uneori #ntre ai patrulea %i al cincilea deget %i "e
prelunge%te #n Io" p1nă la perna &are de "ub degete.
Tul%ur"ri posi%ile. 0uternice infla&aţii ale tro&pei lui 2u"taţiu %i a urec(ii &iIlocii* otita*
+go&ote #n urec(i datorită infla&aţiei ner'ului acu"tic* ori din cau+a unor tulburări de irigare
"ang'ină* ori de la (iperten"iune. Cipoacu+ia %i "urditatea "unt alte neplăceri legate de
funcţionarea urec(ii.
6entrul ec*ili%rului are $ona reflex" #n ad1ncitura dintre al patrulea %i al cincilea deget
de la picior* pe faţa cu ung(ii.
Tul%ur"ri legate de acea"tă +onă pot fi5 a&eţeli la "c(i&barea bru"că a po+iţiei* la
"erpentine* la #nălţi&e* greţuri #n &a%ină ori #n &iIloacele de tran"port #n co&un*
(ipoten"iune* agorafobie ;tea&ă de tra'er"area "uprafeţelor largi* de"c(i"e=.
C1t de co&plex e"te ace"t organ de "i&ţ8H C1t de &ult #l ignoră& noi8
-ig. 34 6e putem /citi0 pe lo%ul urec*ii
Câteva cuvinte despre mem,re
:upă cu& a& arătat la capitolul Principiile reflexoterapiei, #ntre articulaţia "capulo-
(u&erală %i cea coxo-fe&urală exi"ta o "tr1n"ă legătură ;bilateralitate 'erticală=. <n legătură
e"te %i u&ărul cu %oldul. 7&ărul drept "e 'a gă"i oglindit pe talpa dreaptă* pe lateralul
degetului &ic %i 'a acţiona %i a"upra articulaţiei %oldului drept* de pe aceea%i Iu&ătate a
corpului* dar %i a"upra centurii pel'iene.
Articulaţia şoldului. :e &ulte ori o durere ia %old "e datorea+ă unei &ult &ai 'ec(i
neplăceri "uportate de u&ăr. 2"te deci indicat "a ne ocupă& de a&bele reflexe5 u&ăr - %old.
Reflexul %oldului drept "e gă"e%te pe talpa dreaptă. Vona core"pun+ătoare e"te exact "ub
&aleola exterioară* #nconIur1nd-o* dar %i "ub cea interioară ;#nconIur1nd-o= la a&bele
picioare.
:acă apar dureri ale %oldului ce iradia+ă p1nă #n genunc(i %i #n ga&bă* "e lucrea+ă %i pe
celelalte !puncte "labe$5 "uprarenale ;acţiune antiinfla&atoare=* rinic(i* uretere* 'e+ică
urinară* uretră ;pentru eli&inarea perturbată=* "to&ac* duoden* 'e+iculă biliară ;eli&inare de
toxine=* "i"te& iinunitar ;pentru carenţă de anticorpi=* ceafă %i coloană lo&bară ;pentru reflexe
ner'oa"e perturbate=.
Genunc(iul poate căpăta o artro+ă datorită unor lo'ituri "uportate.
Nona reflex" a lui "e gă"e%te #n afara tălpii. :acă "e alunecă cu degetele de la călc1ie
către partea din faţă a piciorului* 'o& gă"i o &ică depre"iune* ade"ea plină de de%euri %i de"tul
de dureroa"ă. /ă nu uita& că genunc(iul e"te %i +ona reflexă a cotului* confor& bilateralităţii
'erticale.
Braţele %i picioarele* cele patru &e&bre ale noa"tre* &inunatele noa"tre !unelte$ "ociale*
"e cer #ngriIite* aIutate* re"pectate pentru a-%i putea duce la bun "f1r%it "arcinile co&plicate
pentru care au fo"t create5 "ă ne "er'ea"că c1t &ai bine8
Capitolul al II-lea
Reflexoterapie palmară
âna noastră cea de toate zilele
/unte& cu toţii curio%i "ă #nt1lni& &inuni8 :ar &inunile cele &ai fanta"tice exi"tă c(iar
#n noi. ?e-a dăruit :u&ne+eu ca 'e%&1nt pentru "uflet acea"tă &ăie"trită alcătuire a trupului
for&at din cele &ai ui&itoare co&ponente.
- carte de anato&ie e"te un ade'ărat ro&an %tiinţifico-fanta"tic. -c(iul* ace"t !aparat de
fotografiat$ con"tituie %i un !aparat$ de "i&ţit* de g1ndit* de apărare* cu &ilioane de conuri %i
ba"tona%e* cu ner'i* cu "1nge* dar %i cu bucurii %i cu dureri.
7rec(ea* cu "plendida ar(itectură* cuprinde pa'ilionul* ciocăna%ul* "căriţa* nico'ala*
ti&panul* &elcul* cilii 'ibratori* ner'ul acu"tic.
:ar ficatul* cu cele pe"te FJJ de funcţii ale "aleH Ce "ă &ai 'orbi& de"pre &inunea
&inunilor* A:?-ul ;acidul de+oxiribonucleic=* "pirala ce cuprinde #n ea #ntreaga taină a
o&ului.
2 greu de ierar(i+at lungul %ir al &inunilor din o&* pentru că #&preună cu Marele
Co&puter - creierul - totul con"tituie prileI de ui&ire %i #nc1ntare. 7n deget* un picior* un
organ* totul #%i are rolul %i ro"tul "ău.
?e 'o& opri #n"ă &ai #ndelung a"upra unui "plendid in"tru&ent-unealtă* mica mare
minune care este m!na, &1na noa"tră cea de toate +ilele* &1na cu care cere&* i&ploră&*
c(e&ă&* &1ng1ie&* ge"ticulă&* atinge&* lo'i&* bate&* binecu'1ntă&* a&eninţă&*
ble"te&ă&* dă& i&* #&brăţi%ă&* trată& bolna'i, cu &1na ne (răni&* ne "pălă&* ne rugă&* ne
#nc(ină&* #ncep1nd cu dictonul !&1na e "f1ntă$ ;de ce nu oc(iul* "au ini&a* "au "ufletulH= %i
ter&in1nd cu altele !<-a luat durerea cu &1na$ "au !unde pune o&ul &1na pune %i :u&ne+eu
&ila$* totul "ublinia+ă caracterul &inunat al ace"tui - aparent - u&il co&ponent al trupului.
M1na* ca a&prentă pal&ară de"enată* a fo"t gă"ită pe pereţii unor grote, două &1ini care
"e "tr1ng e"te un "e&n &a"onic, datul &1inii con"tituie un "e&n de prietenie ;la origine ge"tul
era &enit "ă arate că #n &1necă nu e"te a"cun" 'reun cuţit=, pentru parafarea unei #nţelegeri "e
!bate pal&a$* #n "e&n de re"pect "e "ărută &1na, "ă nu uită& c(irologia %i c(iro&anţia.
.n 2gipt* pe 're&ea faraonilor* c(iar &1inile &u&iilor "e bucurau de o atenţie deo"ebită5
degetele erau pri&ele #nfă%urate #n fe"e pentru #&băl"ă&are %i erau #n final #n'elite #n degetare
de aur.
.n #nc(eierea ace"tui capitol a% don "ă a&inte"c de"pre pre+enţa &1inii ca purtătoare de
forţă %i "i&bol* oprindu-&ă la celebra fre"că de pe ta'anul Capelei /ixtine de la Aatican* #n
care Mic(elangelo Buonaroti* fa"cinantul titan al Rena%terii italiene* a pictat !Crearea lui
Ada&$* :e fapt* "e intitulea+ă !Crearea o&ului$. Me"aIul pe care a dorit "ă-l tran"&ită
;probabil= Mic(elangelo a fo"t că :u&ne+eu i-a dat 'iaţă lui Ada& "ufl1nd :u(ul /f1nt* dar
l-a făcut o& ating1ndu-i arătătorul &1inii "t1ngi ;cea receptoare= cu /f1ntul 6ui :eget arătător
de la &1na dreaptă ;cea e&iţătoare=.
Alături e"te fre"ca intitulată !Crearea fe&eii$5 2'a #ntinde pal&ele cău% pentru a pri&i de
la :u&ne+eu !:arul$ pe care 2i #l oferă de "u" #n Io" %i nu ca lui Ada&* de la acela%i ni'el8
Eorţa energetică a palmelor
0rofe"orul Arnoldo Vanatta "cria #ntr-un articol din re'i"ta <n"titutului pe care #l conduce
că /Indiferent de termenii )e*iculaţi< pranoterapie, %ioterapie, fluxoterapie, terapie radiant"
# %i noi a& &ai putea adăuga5 ReiPi* :o-in* /(iat"u* Rolling* Ma"aI etc - toate sunt de fapt
energie %ioradiant", energie ce se poate controla din punct de )edere ştiinţific n
componentele ei termice, electromagnetice şi %ioc*imice0 .
.ntr-ade'ăr* oa&enii de %tiinţă au reu%it - folo"ind aparatură de &are preci+ie %i deo"ebit
de "ofi"ticată - pe de o parte "ă e'idenţie+e faptul ;a&intit de noi #n pri&a parte a lucrării=* că
o "i&plă atingere epider&ică deter&ină "ti&ularea acti'ităţii tala&u"ului* (ipofi+ei* a
"uprarenalelor %i &ic%orea+ă #ngriIorarea. 0e de altă parte* după cu& iară%i a& &ai "pu"*
cercetări efectuate #n Franţa* <talia %i /7A au "e"i+at - cu &iIloace te(nice de laborator - #n
e&i"ia pal&ară pre+enţa ultra"unetelor* a c1&purilor electro"tatice* a undelor &agnetice* a
undelor electro&agnetice* a proce"elor de ioni+are* a energiei calorice* a radiaţiilor
ultra'iolete* a radiaţiilor de tip la"er* e&i"ii #n frec'enţa undelor radio %i ga&&a8
(rice palm" emite. :ar cantitatea %i &ai ale" calitatea radiaţiilor* "electarea %i
direcţionarea lor cer o pregătire de ba+ă %i &ult Exerciţiu, R"%dare, .un"tate şi Iu%ire=
M1inile repre+intă doi poli ai corpului no"tru. M1na dreaptă e"te pe faţa dor"ală ;cu
ung(ii= Nang* iar pe faţa internă Nin. M1na "t1ngă la fel. Totu%i "e "ocote%te &1na dreaptă
luată #n #ntregi&e ca Nang ;polaritate po+iti'ă= %i cea "t1ngă Nin ;polaritate negati'ă=. 7nind
pal&ele ;la rugăciune= ec(ilibră& energiile refăc1nd #ntregul ;7?7=* anulă& dualitatea*
induce& cal&ul &ental.
.ncruci%area degetelor* a braţelor "au a picioarelor #nc(ide circuitele energetice* pă"trea+ă
energia propice fără "ă &ai pri&ea"că alta* "au de'ine &i%care de ocrotire per"onală executată
de &ulte ori #n &od in"tincti'.
Frecatul pal&elor ne energi+ea+ă prin "porirea energiei #n pal&e* #ntre pal&ă %i organe
exi"tă ;ca %i la talpă - corp= o "tr1n"ă interdependenţă funcţională %i o legătură energetică.
A"tfel5
Policele ;degetul &are de la &1nă= care e"te tra'er"at de &eridianul plă&1nului
!core"punde$ ficatului ;ficatul %i plă&1nul lucrea+ă #n "tr1n"ă legătură=. - bron%ită cronică
pre+ent1nd puncte de pleure+ie* rebelă oricărui trata&ent pentru plă&1ni* "e poate datora unei
proa"te funcţionări a ficatului. :o'adă5 #ngriIind ficatul di"pare bron%ita. 0re"1nd puternic
extre&ităţile de o parte %i de alta a ung(iei degetului &are "e pot u%ura tulburările re"piratorii*
c(iar cele din cri+a de a"t&. Tot pe police exi"tă punctul Intestin, pe partea laterală %i punctul
sistem ner)os central, la ba+a lui. :e-a lungul părţii exterioare a degetului &are 'o& &a"a
/coloana )erte%ral"0. :in punct de 'edere al polarităţii* ace"t deget e"te neutru.
Degetul ar"t"tor ;indexul= e"te parcur" de &eridianul Intestin gros core"pun+ător funcţiei
de a"i&ilare. Ba+a pri&ei falange e"te #n legătură cu gura. A"tfel* la dureri de dinţi "au la
inter'enţii c(irurgicale dentare e"te indicat "ă "e pre"e+e cu aIutorul ung(iei degetului &are un
punct de la ba+a ung(iei arătătorului de pe bordul "au extern. Cobor1nd "ub ace"t deget către
pal&ă 'o& gă"i an"a&blul "i"te&ului dige"ti'5 Intestin ,ros la ulti&a falangă %i Stomac #n
partea cărnoa"ă "ituată #ntre degetul &are %i index. :e altfel* acea"tă +onă "upranu&ită
!tabac(era$ e"te &a"ată pentru &ulte afecţiuni ale tubului dige"ti'* indige"tii* infla&aţii*
răceli* deficienţă i&unitară.
Degetul mijlociu core"punde 6irculaţiei sang)ine. 2l degeră pri&ul* e"te parcur" de
&eridianul Aa"e /ex. 6irculaţia sang)in" şi funcţia sexual" "unt foarte legate. Aici &ai e"te
+ona sistemului ner)os simpatic %i a Apendicelui.
Degetul inelar e "upranu&it !degetul &edical$* indică "tarea ner'oa"ă %i "tarea de
"ănătate #n general. 2 legat de Inim" %i splin"T pancreas.
Degetul mic ;auricularul= core"punde sexualit"ţii %i e"te parcur" de meridianul Inimii %i
Intestinului Su%ţire+ "tr1ng1nd extre&itatea degetului &ic #ntre degetul &are %i arătătorul de la
cealaltă &1nă* #n rit&ul bătăilor ini&ii "e poate rear&oni+a funcţia ini&ii. 0ractic1nd o
apă"are profundă la ba+a ung(iei ace"tui deget pe &arginea ei internă* cu aIutorul degetului
&are de la cealaltă &1nă* pute& #nlătura palpitaţiile. Auricularul purta #n 'ec(i&e denu&irea
de !croKue &ort"$ pentru că "pre a pre'eni #n&or&1ntarea unor per"oane care erau doar #n
"tare de &oarte clinică* groparii "tr1ngeau #ntre dinţi ulti&a falangă a degetului &ic al celui
propu" "pre #ngropare. :acă nu "e obţinea nici o reacţie* !decedatul$ pri&ea "tatutul de &ort
cu ade'ărat %i putea fi #ngropat.
<n centrul pal&ei exi"tă un punct c1t '1rful de ac* deo"ebit de energi+at. /e "pune că pe
ace"t infi& loc nu poate "upra'ieţui nici un &icrob* oric1t de &urdară "au de infectată ar fi o
pal&ă* at1t de puternic e"te '1rteIul energetic.
- picătură de apă rece "au de colonie picurată pe ace"t punct central re+ol'ă obo"eala
ini&ii %i palpitaţiile. Acela%i efect #l produce %i apă"area "au &a"area centrului pal&ei "t1ngi
cu pulpa degetului &are de la &1na dreaptă.
.nainte de a #ncepe &a"aIul reflex pal&ar ob"er'aţi bine &1inile pacientului.
Te&peratura %i culoarea lor 'a indica "tarea circulaţiei "1ngelui. :acă ung(iile 'or a'ea
"triaţii 'erticale* a'eţi de a face cu o carenţa de fier* de 'ita&ina B13 %i de proteine.
/triurile ori+ontale denotă o "tare de "tre". :acă "triurile "unt la Iu&ătatea ung(iei*
"tre"ul datea+ă de pe"te E luni. 2 ne'oie de calciu %i 'ita&ine din co&plexul B.
0etele albe ;noiţele= arată o lip"ă de +inc. :acă ung(iile cre"c greu e ne'oie de "ulf
;gălbenu% de ou=* aci+i a&inaţi* proteine. :acă "unt ca"abile %i fragile e"te lip"ă de 'ita&inele
A* :* 2 %i de calciu. Atenţie la fixarea calciului8
6unulele ;albul de la rădăcina ung(iilor= con"tituie ter&o&etrul re+er'elor energetice.
/e&ilunele albe 'i+ibile la toate degetele arată o extraordinară 'italitate, dacă doar degetele
&ari au lunulă e"te 'orba de per"oane cu &ini&u& de energie* care obo"e"c u%or %i #%i refac
greu 'italitatea pierdută.
/e pare - "pun c(ine+ii - că "ănătatea ung(iilor oglinde%te "ănătatea ficatului. :e
a"e&enea* "e a"ocia+ă ficatul cu oc(iul* cu furia* cu citricele %i uleiul de &ă"line.
Frecatul ung(iilor #ntre ele ;pal&ele ţinute pu&n* dar cu ung(iile "pre #n afară= aIută %i la
cre%terea părului.
Te(nica &a"aIului la &1ini e"te a"e&ănătoare cu cea a tălpilor. 2 de preferat ca pentru
%olile cronice s" se mase$e picioarele, iar pentru cele acute, dar pasagere, m!inile. /e indică
a "e in"i"ta pe &i%cările "uperficiale la &1ini - L-1J &inute - apoi "ă "e treacă la &a"area
punctelor de profun+i&e.
Auto&a"aIul e"te deo"ebit de eficient* &a"aIul efectuat de altcine'a e"te #n"ă %i foarte
plăcut.
2"te de reţinut că pe interiorul pal&ei energia circulă de la podul pal&ei către '1rful
degetelor* unde #%i "c(i&bă polaritatea din negati'ă #n po+iti'ă* circul1nd pe do"ul pal&ei de
la '1rfuri către #nc(eietura pu&nului.
Ma"aIul ;pentru altă per"oană= #ncepe cu #nc(eietura pu&nului %i cu flexiuni ale ace"tuia.
Mi%carea face ca irigarea "ang'ină a creierului "ă "e #&bunătăţea"că %i prin acea"ta "ă
"porea"că eficienţa &e&oriei %i a intuiţiei. Oin1nd degetele &ari dea"upra #nc(eieturii
pacientului* celelalte dede"ubtul ei* "e face o u%oară tracţiune %i o flexiune către #n "u"* apoi
către #n Io". Apoi "e &a"ea+ă articulaţia către părţile ei laterale.
0al&a "e fricţionea+ă pe partea cărnoa"ă #n "en" circular* relax1ndu-"e a"tfel plexul "olar
%i "uprarenalele* apoi "e !&ătură$ degetele p1nă la '1rfurile lor. Mi%cările ace"tea relaxea+ă
per"oanele "tre"ate* #nlătură tracul %i u"ucă pal&ele care tran"piră prea &ult ;"e&n că
organi"&ul are &ulte toxine de eli&inat=.
/e repetă de c1te'a ori ace"te &i%cări* altern1ndu-le. Ma"aţi fiecare deget #n parte cu
arătătorul %i degetul gro"* &ai #nt1i pe părţi apoi dea"upra %i dede"ubtul fiecăruia* &erg1nd de
la ba+a degetelor p1nă la '1rfuri. Se )a stimula sistemul limfatic legat de cap, dac" mas"m
pielea dintre degete.
0entru eliberarea ten"iunii fi+ice %i e&oţionale 'o& acţiona pe +onele reflexe ale
ba+inului %i diafrag&ei prin &i%carea ur&ătoare5 pal&ele "u"ţin &1na pacientului* cu degetele
&ari unul l1ngă altul dea"upra pal&ei lui* iar celelalte degete "e ating pe centrul pal&ei drepte
#n +ona e&inenţelor tenare %i (ipotenare. 2xpir1nd #ncepe& &i%carea alunec1nd degetele &ari
către extre&ităţile pal&ei pacientului* #n ti&p ce degetele celelalte execută o pre"iune către
centrul pal&ei !#nc(i+1nd-o$. 0e in"piraţie face& &i%carea in'er"ă* degetele !de"c(i+1nd$
pal&a #n ti&p ce degetele &ari apa"ă puţin centrul de pe "patele pal&ei.
Cu aIutorul pal&elor pute& "ă ne reali+ă& %i "inguri o reec(ilibrare energetică. <ată cu&.
/e execută #n orice po+iţie - "t1nd #n picioare* %e+1nd "au culcat. Oine& pal&ele cu
degetele #ncruci%ate %i !podul$ pal&elor unit. !/coate&$ degetele &ici %i degetele &ari din
!#ncle%tare$ %i le pă"tră& unite doar prin perniţele lor* #n ti&p ce apropie& acea"tă
!con"trucţie$. Cele două '1rfuri ale !ung(iurilor$ di"pu"e #n "u" %i #n Io" prin degetele &ici %i
cele &ari lipite con"tituie două direcţii de di"per"ie a "ta+elor energetice ori - după ca+ - de
colectare a energiilor #n plexul "olar. :acă e"te 'orba de o "tare generală de apă"are* de
ten"iune ner'oa"ă* "e pot !ridica #n antenă$ cele două degete arătătoare care 'or ră&1ne lipite
tot prin perniţele de la '1rfuri. Acea"tă figură poate fi folo"ită #n po+iţia culcat pentru un "o&n
i&ediat "au di&ineaţa* la "culare* pentru o energi+are rapidă. Re+ultatele "unt opti&i+ate dacă
ge"tul e"te #n"oţit de codificarea /eli%erare energetic", ec*ili%ru, calm0 ;la culcare=* sau
Uenergie, forţ", )italitate0 ;di&ineaţa* la "culare=.
2"te intere"ant de %tiut că atunci c1nd a& !#ntin"$ cele trei perec(i de degete* a& a'ut*
din punct de 'edere electro&agnetic* ec(ilibrarea naturală a energiilor* deoarece a& alăturat
degetele &ari care "unt neutre* arătătoarele #ncărcate cu electricitate negati'ă* iar degetele
&ici* po+iti'e. A%adar* ca %i la "e&nul crucii* a& reunit cele trei tipuri de energie5 neutr",
po$iti)", negati)".
0al&a e"te partea corpului no"tru cea &ai bogată #n ter&inaţii ner'oa"e* &otorii %i
"en+iti'e.
Fiecare deget e"te o antenă %i un pol i&portant, fiecare deget precu& %i pal&a au legături
cu c1te o c(aPră.
A"tfel* la centrul !brăţării$ e"te locali+ată C(aPră l - Mulad(ara* care core"punde cu +ona
cocci"ului %i cu culoarea ro%u, degetul &are ;gro"= e legat de C(aPra 3 - /Xadi"t(ana
core"pun+ătoare "plinei %i pancrea"ului %i culorii oranI, degetul &iIlociu core"punde C(aPrei E
- Manipura ;o&bilic= %i culorii galben, degetul &ic Z Ana(ata - ini&ă* 'erde, arătătorul
-Ai"(uda* tiroidă* alba"tru, inelarul - AIna ;epifi+ă "au al treilea oc(i* culoarea indigo=, #n
podul pal&ei a -a C(aPră* /a(a"rara* coroana* culoarea 'iolet.
A1rful degetelor e"te +ona de puternică e&i"ie pentru că acolo "e "c(i&bă polaritatea5 de
pe faţa cu ung(ii unde energia e"te Nang ;po+iti'ă= %i circulă din"pre '1rfuri către #nc(eietură*
pe partea cărnoa"ă energia e"te Nin ;negati'ă= %i circulă din"pre #nc(eietură către '1rfuri. :ar
fiecare deget are %i el o polaritate proprie. A"tfel degetul &are e"te neutru ;J=* arătătorul %i
inelarul "unt negati'e ;-=* iar &iIlociul %i auricularul "unt #ncărcate cu energie de tip Nang ;[=.
C1nd uni& cele trei degete ;&iIlociul* arătătorul %i cel &are= pentru a face cruce* a'e&
!adunate$* după cu& a& &ai "pu"* toate energiile lu&ii5 po+iti'ă* negati'ă %i neutră* iar
#ncruci%area arătătorului cu cel &iIlociu* cu& fac copiii c1nd "pun o &inciună* e"te #ntr-un fel
!neutrali+area$ neade'ărului prin ani(ilarea energiilor po+iti'ă cu negati'ă.
2&i"iile din !aparatul no"tru$ de fi+ioterapie "unt de &ulte ori &ai 'aloroa"e %i &ai puţin
noci'e dec1t cele de la "er'iciile cla"ice de fi+ioterapie. Acea"ta pentru că e&i"iile pal&are
cuprind acela%i tip de unde 'ii* u&ane* ca %i ale pacientului* do+a de e&i"ie e"te de tip &icro*
un fel de do+ă (o&eopată* iar cantitatea radiaţiei 'a fi e&i"ă #n funcţie de nece"itatea
organi"&ului #n dificultate.
/e folo"e"c c1te'a categorii de &i%cări ale pal&elor5 atingerea* &1ng1ierea* i&po"tarea %i
apă"area.
<ată c1te'a procedee folo"ite at1t #n te(nica radiantă* #n &agneti"&ul ani&al* #n ReiPi c1t
%i #n bioterapie* bioenergoterapie. #n fond* nu denu&irea contea+ă* ci re+ultatele.
A%adar* ec(ilibrarea energiilor "e reali+ea+ă "t1nd #n "t1nga pacientului care e"te culcat
cu faţa #n "u". 0al&ele operatorului "e ţin 'ertical pe capul bolna'ului* !#nfipte$ cu "t1nga
dea"upra c(aPrei l* iar cu dreapta dea"upra c(aPrei 4. 0o+iţia reface %i tulburările endocrine.
0entru adeno& (ipofi+ar %i de pro"tată "e "tă #n partea dreaptă a pacientului care e culcat cu
faţa #n "u". 0al&a "t1ngă %i-o ţine terapeutul paralel cu fruntea bolna'ului f"r" "ă-l atingă* iar
dreapta o ţine #n dreptul epiga"trului* tot fără "ă-l atingă. 0al&a de pe epiga"tru e"te a%e+ată cu
degetele către laba picioarelor. /unt deci pu"e #n re+onanţă c(aPrele 4 %i E.
0entru tratarea c(i"tului %i a fibro&ului* pentru proble&e de tiroidă* paratiroide*
endo&etrite* diabet precu& %i tulburări legate de cli&acteriu& "e efectuea+ă ur&ătoarea
&i%care. Cu pal&a dreaptă "e #nconIoară laringele ;deci pe c(aPră F=* iar "t1nga "e aplică pe
+ona c(aPrei 3 cu palina către laba piciorului. Mi%carea e"te cu atingere.
0entru gonartro+ă ;artro+a genunc(ilor=* &eni"copatie* lic(id "ino'al durero" "e aplică
pal&a dreaptă pe"te rotulă* iar "t1nga "e !lipe%te$ "ub genunc(i.
- &i%care de lini%tire* ec(ilibrare %i cal&are e"te punerea "i&ultană a pal&elor pe"te
tălpile bolna'ului* ace"ta fiind culcat cu faţa #n Io".
-ig. 3> 6orespondenţele reflexogene ale palmelor
Palma a fost &i ea o talpă(
:acă planta piciorului con"tituie un di"po+iti' de teleco&andă pentru #ntregul organi"&*
acela%i lucru #l pute& afir&a %i de"pre pal&e - ele #n"ele fo"te tălpi* #n depărtările filogenetice.
Adică5 atunci c1nd un organ nu lucrea+ă cu& trebuie "au exi"tă o obo"eală #n corp* pe
punctele ter&inu" #n re+onanţă cu anu&ite organe apar depuneri de acid uric* acid oxalic*
calciu &igrat %i de%euri ale proce"ului de &etaboli"&. Atunci* acela%i tip de cri"tale ca %i la
talpă "e 'or gă"i #n anu&ite +one de pe pal&e. :etectarea +onelor "e face confonn principiului
+onoterapiei deter&inată de doctorul Q. Fit+gerald care a #&părţit corpul #n 1J felii
i&aginare* #ncep1nd de la &iIlocul capului către urec(i %i #n Io" p1nă la picioare* c1te cinci de
fiecare parte a trunc(iului.
<n felul ace"ta degetul &are de la &1na dreaptă "e 'a !uni$ cu degetul &are de la piciorul
drept %i toate punctele tra'er"ate de acea"tă linie i&aginară 'or fi influenţate de &a"area unui
punct de pe un deget "au altul* de la &1nă "au de la picior. A"tfel* linia ce porne%te de la
degetele 3-E &1nă-picior 'a tra'er"a printre altele oc(iul* ini&a* rinic(iul*
0al&a dreaptă oglinde%te partea dreaptă a corpului* pal&a "t1ngă partea "t1ngă a
corpului* degetul &are 'a core"punde +onei cap* g1t* laringe* cre%tetul 'a fi reflectat pe '1rful
degetului &are.
Aorn trece #n re'i"tă rapid tra"eele fiecăreia dintre cele 1J +one.
A& 'ă+ut că linia l a !unit$ degetele &ari de la &1ini cu cele de la picioare !trec1nd$
prin '1rful capului.
6iniile i&aginare 3 'or trece de la degetele pal&elor pe la colţul oc(ilor* na"* dinţi* latura
g1tului p1nă la degetul doi &1nă-picior.
6iniile E 'or uni degetele de la &1ini cu partea laterală a capului* &iIlocul oc(ilor* 'or
tra'er"a ini&a* rinic(ii p1nă la talpă.
6iniile D 'or trece pe l1ngă '1rful exterior al capului* urec(i către picioare.
6iniile F trec pe"te urec(i* pe partea exterioară a feţei %i coboară către degetul &ic de la
picior.
:eci oc(ii 'or fi influenţaţi de +ona degetelor 3-E-D &1nă-picior* iar urec(ile 'or
core"punde degetelor D-F &1nă-picior.
.ntorc1ndu-ne la pal&e* 'o& a'ea ur&ătoarea "ituaţie5
!6inia$ care &arc(ea+ă diafrag&a #&parte pal&a #n două Iu&ătăţi inegale* unind ba+a
degetului &are cu ba+a degetului &ic.
.n centrul pal&ei 'o& gă"i punctul reflex al rinic(iului* iar dea"upra lui +ona
"uprarenalelor* pe"te care e punctul ce re+onea+ă cu ti&u"ul %i dea"upra lui "e gă"e%te reflexul
plexului "olar.
Me&branele dintre degete au o i&portanţă deo"ebită. /e #ncepe &a"atul lor cu cea de la
ba+a degetului &are %i "e execută de la partea groa"ă de la rădăcina degetului către cea
"ubţire* #n acea"tă +onă denu&ită #n acupunctura !tabac(era$* exi"tă reflexele g1tului* cefei*
coloanei 'ertebrale* "to&acului* tiroidei* ficatului ;la pal&a dreaptă= %i a ini&ii ;la pal&a
"t1ngă=.
Fiecare &e&brană core"punde unei +one i&portante. 2"te bine "ă căută& punctele
dureroa"e %i "ă le &a"ă&* #nt1i &ai u%or* cu bl1ndeţe %i apoi &ai profund pe &ă"ură ce durerea
cedea+ă.
6ocali+area punctelor reflexe ale organelor pe pal&e "e poate identifica pe plan%ele
repre+ent1nd pal&ele. /ublinie& că aceleaşi puncte au $one reflexe at!t pe faţa c!t şi pe
spatele palmelor.
Te(nica de lucru a reflexoterapiei pal&are e &ai di'er"ă dec1t #n reflexoterapia plantară.
A"tfel* #n afară de apă"ări ori &a"ări rotati'e ori ciupituri executate cu degetul &are*
arătător* &iIlociu "au cu #ntreaga pal&ă &ai pot fi folo"ite c1rlige de rufe* ben+i cauciucate*
f1%ii de p1n+ă* dar &ai ale" pieptene de bu+unar.
.n legătură cu obţinerea ane"te+iei printr-o pre"iune con"tantă* a& gă"it #n literatura de
"pecialitate ur&ătorul exe&plu.
7n cal ce lo'i"e cu partea din "pate un gea& %i !intra"e$ #n el cu +ona "acrală nu putea fi
i&obili+at pentru "coaterea cioburilor din cau+a &arii dureri pro'ocate. Atunci i "-a
i&pro'i+at !o "tr1n"ură$ pe bot folo"indu-"e c1te'a fr1ng(ii. Ca prin &inune* calul nu "-a &ai
+bătut5 +ona de inter'enţie fu"e"e ane"te+iată. Acţiunea a'u"e"e loc confor& relaţiei reflexe
cap-cocci".
Bine#nţele" că pentru oa&eni nu 'o& folo"i (a&uri i&pro'i+ate* dar a& gă"it exe&plul
eloc'ent* toc&ai pentru faptul că reflexoterapia acţionea+ă %i pe ani&ale* #n ace"t "en" &ai
adaug un exe&plu.
Căţelul pePine+ al unei fa&ilii intra"e #ntr-o gra'ă cri+ă de a"t&. /-au #ncercat &a"aIe pe
+ona g1tului* aburi cu "ub"tanţe cal&ante. ?ici un re+ultat. :i"perată* &a&a fetiţei care
pl1ngea cu lacri&i a&are di"perarea neputinţei de a inter'eni* a #nceput "ă &1ng1ie căţelul pe
lăbuţe %i !in"pirată$ a recur" la reflexoterapie. <-a ciupit pernuţele de la un picioru% %i ca prin
&inune cri+a "-a atenuat. 0ePine+ul a #ntin" %i celelalte lăbuţe pentru a-i fi &a"ate %i cu #ncetul
totul a intrat #n nor&al.
/unt ca+uri #n care e ne'oie "ă "e pă"tre+e pe o anu&ită +onă o pre"iune con"tantă #n
aplicarea unui trata&ent "au pentru a &enţine o &icroane"te+ie ;ne referi& acu&* de"igur* la
oa&eni=* #n ace"t "cop pute& folo"i fixarea unor c1rlige de rufe "au ben+i de cauciuc ;după
cu& a& a&intit &ai "u"= a%e+ate pe anu&ite +one ale degetelor. <ată c1te'a exe&ple. 0e
degetele E* D* F "ti&ularea 'a acţiona a"upra glandelor de pe partea re"pecti'ă a corpului.
.n ca+ul nodulilor %i a fibroa&elor pe "1n ori pe uter "-ar reco&anda "tr1ngerea
#nc(eieturilor degetului &are* degetului ur&ător %i a celui &iIlociu de la a&bele &1ini.
.&potri'a durerilor de cap ar fi indicată "tr1ngerea pri&ei falange a degetului &are de la
&1na core"pun+ătoare 0entru "ur+enie "e pare că ar acţiona co&pri&area degetului inelar
"t1ng* făcută de c1te'a ori pe +i.
Feriţi-'ă #n"ă de o co&pri&are brutală* ung(iile fiind foarte "en"ibile "e pot #n'ineţi u%or
%i c(iar pot cădea la un trata&ent 'iolent.
2"te de preferat lucrul cu pieptenele de bu+unar ţinut "tr1n" #n podul pal&ei. 0ute& a"tfel
depi"ta +onele dureroa"e %i prin &a"aI "au apă"area pieptenului #ntre degete "ă aIută& organul
#n "uferinţă "ă "e refacă.
0ieptenele apă"at pe degetul &are ;pe perna lui= "ti&ulea+ă glanda pituitară ;(ipofi+a= %i
glanda pineală ;al treilea oc(i=. :acă prin apă"area dinţilor pieptenului apar dureri prea &ari
"e poate utili+a &uc(ia lui. 0re"iunile con"tante "au alternati'e pot fi aplicate pe oricare dintre
+onele reflexe de pe pal&e* identificate pe plan%ele re"pecti'e ce #n"oţe"c capitolul.
A&inti& pe "curt c1te ce'a de"pre glandele endocrine %i locali+area lor pe pal&e.
:acă (ipofi+a %i epifi+a "unt a%e+ate #n centrul pernei degetului &are %i re"pecti' alături*
dar &ai către interior* +ona tiroidei "e gă"e%te la ba+a lui #nconIur1nd e&inenţa tenară #n
'ecinătatea !liniei 'ieţii$. Tiroida e"te depo+itul de iod din corp %i e"te ră"pun+ătoare de
retenţia (idrică* de den"itatea o"oa"ă* de turge"cenţa ţe"uturilor ;ten"iunea lor=* de de+'oltarea
%i funcţionarea organelor "exuale* de &etaboli"& %i de te&pera&entul lent ori alert* de
opti&i"&ul ori pe"i&i"&ul per"oanei.
Ti&u"ul* care din punct de 'edere anato&ic e"te a%e+at #n +ona '1rfului "ternului e"te* "e
pare* o glandă &i"terioa"ă care ar funcţiona p1nă la adole"cenţă* c1nd "e di&inuea+ă %i "e
atrofia+ă. Totu%i acti'itatea ei i&portantă #n ce pri'e%te i&unitatea %i con"truirea &ădu'ei
o"oa"e %i 'ertebrale e"te po"ibil "ă nu "e "tingă total. :e aceea "e reco&andă acţionarea pe
+ona reflexă din pal&ă* care "e gă"e%te #n "uprafaţa de "ub reflexele oc(iului %i urec(ilor puţin
"ub +ona plă&1nului.
0ancrea"ul "ecretă in"ulina %i "upra'eg(ea+ă ni'elul +a(ărului #n corp. 0e pal&a "t1ngă
"e gă"e%te #ntre punctele "plină %i "to&ac* pe pal&a dreaptă #ntre punctele ficat %i "uprarenale.
0aratiroidele &enţin ec(ilibrul &etabolic* controlea+ă aportul de calciu %i conţinutul de
fo"for #n oa"e %i "1nge. :i"funcţia lor "e &anife"tă prin con'ul"ii %i "pa"&e &u"culare
deter&in1nd "pa"&ofilia.
0e pal&e +ona reflexă e"te pe tra"eul tiroidei* dar &ult #n profun+i&e. /e accede la ea
folo"ind '1rful unei gu&e ori capătul unui creion.
/uprarenalele care după cu& a& 'ă+ut #n capitolul de"pre planta piciorului* "ecretă
adrenalină ;"e &ai nu&e"c %i glande adrenale=* deter&ină dorinţa de acţiune* energia* curaIul*
'igoarea* inten"ifică fluxul "ang'in %i oxigenarea. Ace"te glande "ecretă* după cu& %ti&* %i
corti+onul at1t de util #n infla&aţiile de orice gen. Gonadele au +ona reflexă la #nc(eietura
pal&elor către degetul &ic.
/plina* !că&ara$ de pă"trare a fierului* are reflexul pe pal&a "t1ngă* "ub degetul &ic*
către #nc(eietură.
C(aPra -rgan Culoare
1 Mulad(ara Cocci" Ro%u
3 /Xadi"tana /plinăRpancrea" -ranI
E Manipura -&bilic Galben
D Ana(ata <ni&ă Aerde
F Ai"(uda Tiroidă Alba"tru
4 AIna
2pifi+a ;al <<<-
lea oc(i=
<ndigo
/a(a"rara Corona Aiolet
-ig. 38 6orespondenţele energo#reflexogene
1ocalizarea punctelor reflexe palmare
A&inti& că* #n ti&p ce energia "uperficială circulă pe pal&ă din"pre #nc(eietură către
'1rful degetelor* energia profundă &erge in'er". 2"te deci nece"ar ca "ă #ncepe& &a"aIul
punctelor reflexe profunde* de la '1rful degetelor către rădăcina lor.
.ncepe& cu &a"area &1inii drepte #n ordinea ur&ătoare5
1= Vonele reflexe a"ociate capului ;a%e+ate pe degete=.
3= Vonele reflexe din cutia toracică. :e in"i"tat pe +ona diafrag&ei.
E= Vonele reflexe ale organelor dige"ti'e ;ficat* 'e+iculă biliară* "to&ac*
pancrea"R"plină=.
D= Vonele reflexe ale inte"tinelor* organelor genitale %i căilor urinare.
F= Vonele reflexe ale coloanei 'ertebrale.
/ă nu "e uite că interiorul pal&ei cuprinde +onele reflexe legate de organele interne %i
e"te legat de energia cu polaritate negati'ă* #n ti&p ce do"ul pal&ei e"te #n relaţie cu &u%c(ii
%i liga&entele %i e"te con"iderat ca a'1nd energie po+iti'ă. Ma"aIul efectuat pe bordura o"oa"ă
a degetelor* "ituată de-a lungul degetelor %i pe "patele &1inii* oferă o "en+aţie de &are
de"tindere.
Ma"aIul "e repetă pe pal&a "t1ngă.
C1nd trece& la do"ul pal&elor re"pectă& "tructura o"oa"ă* ocup1ndu-ne de +ona
#nc(eieturii* &ai #nt1i* apoi pla"ă& degetele #ntre &etacarpiene* unde apă"a& %i execută&
rotaţii. Atenţie5 aici energia profunda circulă de la #nc(eietură către '1rful degetelor.
0entru do"ul pal&elor ordinea e ur&ătoarea5
1= .nc(eietura pu&nului ;organe genitale=.
3= Vonele reflexe ale inte"tinului %i %oldului* pulpelor %i genunc(ilor.
E= Vonele reflexe ficat* 'e+iculă biliară* "to&ac* pancrea"* "plină.
D= Vonele reflexe ale cutiei toracice ;plă&1n* ini&ă* piept=.
F= Vonele reflexe ale creierului* oc(ilor* urec(ilor* "inu"urilor.
:acă "e gă"e%te un punct durero" pe interiorul pal&ei "ă căută& core"pondentul lui pe
do"ul pal&ei* iar &a"aIul #l 'o& #ncepe cu +ona de pe interiorul pal&ei* dacă organul e"te #n
*ipoacti)itate %i in'er"* dacă e"te #n *iperacti)itate. Ma"aIul pal&elor "e #nc(eie prin
!tri&iterea$ energiei deblocate către +onele de eli&inare. Acea"ta "e face prin in'er"area
ordinii &i%cărilor ce le-a& făcut la #nceperea %edinţei5 !de"c(iderea$ %i !#nc(iderea$ pal&ei*
rotaţia %i !&ăturarea$ pal&ei %i a degetelor* &a"aIul #nc(eieturii pu&nului.
A. de /ou"enelle #%i #ncepe "tudiul a"upra "i&boli"ticii &1inii a&intind că #n ebraică
rădăcina 'erbului !a cunoa%te$ #n"ea&nă !&1nă$. <n cre%tini"&* &ai &ult dec1t #n oricare altă
religie* i&po"tarea &1inilor e"te un ge"t ritual #ncărcat de putere tran"&iţătoare #n #ndeplinirea
tainelor* ierurgiilor* exorci"&elor* 'indecărilor.
/f1ntul Grigore /inaitul ne #n'aţă că !dacă "unte& "labi "au obo"iţi #n rugăciune* e
deaIun" "ă ridică& "pre cer &1inile %i pri'irea* %i :u&ne+eu #n"u%i pune pe fugă g1ndurile
'răI&a%e.$
-ig. 3A 6orespondenţele reflexogene de pe dosul palmelor
Capitolul al III-lea
Reflexoterapie craniană( 2istem neurovascular
.n rezonanţă cu organele
0e 're&ea c1nd fe&eile a'eau părul lung* lung* %i-l pieptănau "eara #ndelung* #nainte de
culcare. Făceau acea"ta pentru a %i-l pă"tra "trălucitor %i "ănăto"* dar &ai ale" - lucru pe care
de"igur #l ignorau - pentru reec(ilibrarea energiilor din &eridianele ce tra'er"ea+ă pielea
capului. 2li&inarea energiei electro"tatice* curăţirea aurei prin &i%cările de pieptănare
a"igurau o lini%tire %i o pregătire a organi"&ului pentru "o&n.
0ri'iţi o plan%ă pe care "unt tra"ate &eridianele ce parcurg craniul. Aeţi 'edea că ele
!#&bracă$ precu& o ca"că #ntreg capul.
0robabil de aceea o "erie de &i%cări pe care le nu&i& auto&ate* in"tincti'e ori reflexe
apar pe"te +i atunci c1nd "i&ţi& obo"eala. Atunci ne frecă& oc(ii* face& c1te'a rotaţii ale
g1tului* ne trece& pal&ele pe"te faţă ca o !"pălare$ pe u"cat* ne frecă& fruntea* ne apă"a&
t1&plele* ne trece& degetele !făcute pieptene$ prin păr, toate ace"te &i%cări au ca efect
redi"tribuirea energiilor.
:ar pe cap "unt a%e+ate %i punctele core"pun+ătoare "i"te&ului neuro'a"cular. Acti'area
ace"tora regulari+ea+ă energia ce circulă prin &eridiane* "pore%te fluxul "ang'in #n &u%c(i %i
#n organele a"ociate ace"tora* #ncăl+ind #ntreg organi"&ul. /e #&bunătăţe%te a"tfel "i"te&ul de
ter&oreglare.
C1nd receptorii neuro'a"culari "unt blocaţi* e"te #&piedicată eli&inarea acidului lactic ce
"e produce #n ti&pul contracturilor &u"culare* iar obo"eala per"i"tă #n organi"&.
Cu& procedă& #n ace"t ca+H
2tartul &edinţei de reflexoterapie craniană
2"te bine "ă #ncepe& cu c1te'a &i%cări de eliberare a ten"iunilor din +ona capului ;polul
po+iti' al corpului=. Acea"ta o face& prin trei "ec'enţe. 0ri&a "e nu&e%te5
Beag"nul %i e"te &enită "ă deter&ine o lini%tire a #ntregului "i"te& ner'o"* o cal&are a
fluxului de idei %i o de"tindere cerebrală generală. <ată cu& "e execută. 0entru o &ai bună
#nţelegere ur&ăriţi atent "c(e&ele ce #n"oţe"c capitolul.
0racticianul "tă la capul pacientului care e culcat %i #%i pla"ea+ă u%or &1inile "ub capul
ace"tuia #n a%a fel #nc1t degetele &ari "ă "e a%e+e #n ad1ncitura articulaţiei de la &axilare*
arătătoarele pe ner'ul 'ag* &iIlociile %i inelarele #n ca'ităţile o"oa"e de pe &arginea
occipitalului* iar degetele &ici #n ad1ncitura occipitalului.
/e exercită o tracţiune a"upra capului* ti&p de 1-3 &inute* apoi "e relaxea+ă gradat
tracţiunea %i "e &ai pă"trea+ă c1te'a "ecunde contactul cu capul.
Acea"tă &ane'ră cal&ea+ă %i energi+ea+ă "i"te&ul ner'o"* di&inuea+ă durerile de cap*
are acţiune benefică a"upra cerebelului.
/Polari$area capului0 e"te ur&ătorul pa"* acţiune &enită "ă cal&e+e ten"iunile
&u"culare din corp* dar #n "pecial pe cele ale cefei %i u&erilor.
/e pla"ea+ă ori+ontal pal&a dreaptă pe +ona occipitală a pacientului culcat cu faţa #n "u"*
iar pal&a "t1ngă pe fruntea lui. /e la"ă de"coperite cele două trei&i ale frunţii din +ona
centrului energetic a"ociat (ipofi+ei ;al E-lea -c(i=. 2fectul de reec(ilibrare a polari+ării e"te
obţinut prin "i&pla circulaţie a energiei dintre cele două pal&e. 0o+iţia "e &enţine 1-3 &inute*
fără a "e exercita 'reo pre"iune* lucru ce ar fi c(iar noci'.
Beg"natul a%domenului e"te a treia co&ponentă a %edinţei de #nceput #n reflexoterapia
craniană. Mi%carea acea"ta lini%te%te %i poate c(iar induce "o&nul. 0racticianul "e a%ea+ă #n
dreapta pacientului culcat cu faţa #n "u". 0une pal&a "t1ngă pe trei&ea "uperioară a frunţii
ace"tuia* pă"tr1nd doar contactul* fără "ă ape"e, pal&a dreaptă "e a%ea+ă pe Cara abdo&inală
al bolna'ului. Cu &1na dreaptă "e execută o u%oară &i%care de du-teR'ino* #n ti&p ce "t1nga
ră&1ne ne&i%cată. 2"te i&portant "ă "e pre"e+e puţin abdo&enul pentru a fi pu"e #n &i%care
energiile interne %i profunde* fără a aluneca #n"ă &1na pe "uprafaţa abdo&enului "au a-l
"cutura #ntr-o parte %i alta.
:upă aproxi&ati' două &inute de !legănare$* opriţi &i%carea* &ic%oraţi #ncet pre"iunea
&1inii drepte lă"1nd-o #n"ă #n contact cu abdo&enul* #ncercaţi "ă "i&ţiţi 'alul de energie ce "e
"curge de la +ona abdo&inală către regiunea cerebrală. Ridicaţi u%or pal&ele pă"tr1nd
degetele apropiate #ntre ele %i retrăgeţi-'ă ncet din c1&pul energetic al pacientului.
:acă nu reu%iţi !legănatul$ din pri&a #ncercare* rugaţi pacientul "ă re"pire profund %i
apă"aţi puţin &ai tare #n ti&p ce faceţi &i%carea explicată &ai "u"* lent %i unifor&.
Energia )ital" "ituată #n Cara ;3-E c& "ub o&bilic= e"te "ti&ulată #n re"pecti'a &ane'ră*
ceea ce face "a "e ar&oni+e+e funcţiile 'itale ale organi"&ului ;dige"tia* re"piraţia* circulaţia*
eli&inările=.
Acea"tă a treia "ec'enţă "e ter&ină prin "cuturarea &1inilor către pă&1nt pentru a le
de"cărca de energia "tatică pe care au acu&ulat-o.
0entru continuarea %edinţei de reflexoterapie craniană e"te ne'oie "ă "e cunoa"că5
Jonele &i punctele neurovasculare &i relaţia lor cu anumite organe
/ă pri'i& "c(e&ele referitoare la ace"t capitol.
Punctele ? - !2&inenţa occipitală$ "unt #n legătură cu rinic(ii %i au eficienţă #n dureri
lo&bare* (iperten"iune* in"o&nie.
Punctele 3 # !/utura la&bdatică$ core"pun+ătoare &eridianului 'a"e-"ex acţionea+ă #n
afecţiuni genitale.
Punctul 4 - !Fontanela po"terioară$ legat de &eridianul Trei Focare e"te indicat pentru
a"t&* alergie* "tre"* obo"eală.
Punctul > - !/utura "agitală$ e"te #n legătură cu "plinăRpancrea" %i acţionea+ă #n durerile
de g1t.
Punctele 8 # !Maxilar inferior$ influenţea+ă "to&acul %i "e folo"e"c pentru proble&e
dige"ti'e* "inu+ite* afecţiuni oculare %i na+ale.
Punctele A # !-"ul &alar$ pentru rinic(i %i g1t* folo"itor #n in"o&nii* (iperten"iune* dureri
lo&bare* proble&e de tiroidă.
Punctele 9 # !6obul te&poral$ #n legătură cu &eridianul gu'ernor util #n afecţiuni ale
"i"te&ului ner'o".
Punctele I # !/utura "fenoidă$ legate de "plinăRpancrea" %i indicate pentru alergii* diabet*
(ipoglice&ie.
Punctele @ # !2&inenţa parietală$* #n legătură cu inte"tinul "ubţire* inte"tinul gro"* 'a"e*
"ex* rinic(i.
Punctele ?R # !Glabela$ ;#ntre "pr1ncene= legate de acti'itatea 'e+icii urinare.
Punctele ?? # !2&inenţa frontală$* "to&ac* 'e+ică urinară* &eridian de concepţie* puncte
folo"ite #n tulburări dige"ti'e %i de &icţiune.
Punctele ?3 # !6obul frontal$* ficat ;dureri de cap* co%&are* ane&ie* "o&na&buli"&=.
Punctul ?4 # !Fontanela anterioară$ ;plă&1ni* ini&ă* ficat* 'a"ul de concepţie, deci
pentru proble&e pul&onare* cardiace* dige"tie=.
.n folo"irea te(nicii de lucru ;'e+i "c(e&ele= trebuie ţinut "ea&a de polaritatea proprie a
fiecărui deget. A"tfel5 degetul &are e"te neutru ;J=, indexul %i inelarul "unt negati'e* iar
&iIlociul %i cel &ic "unt po+iti'e. C1nd "e #ncruci%ea+ă două degete de polaritate in'er"ă*
obţine& o polaritate neutră.
Cum se lucrează pe punctele neurovasculare '
/e aplică delicat arătătoarele pe un punct a"ociat &eridianului pe care dori& "ă-l
ec(ilibră& "au pe punctul #n legătură cu organul re"pecti' %i apoi #ncruci%ă& degetele &iIlocii
pe"te arătătoare.
!A"cultă&$ punctul cu '1rful degetelor %i 'o& "i&ţi o pul"aţie &ai #nt1i "ub unul din
arătătoare apoi "ub celălalt. 0ă"tră& po+iţia p1nă ce a&bele pul"aţii de "ub arătătoare de'in
"incrone.
0ul"aţia nu e"te #n legătură cu rit&ul cardiac* ci core"punde cu pul"aţia pri&iti'ă a
+onei capilare &icro"copice a pielii.
Atenţie5 e"te obligatori ca operatorul "ă re"pire nor&al* nu "ă-%i reţină re"piraţia pentru
a "i&ţi &ai bine pul"aţiile de "ub degete. :acă pul"aţia e"te i&perceptibilă !Iucaţi$ apă"area,
e probabil prea puternică %i !"tri'e%te$ pul"ul. /unt nece"are #ntre 3J de "ecunde %i 3 "au
c(iar E &inute pentru a reu%i "incroni+area.
7e putem masa &i singuri punctele neurovasculare
2"te "uficient "ă &enţine& degetele pe fiecare punct ;#n ordinea nu&erică a&intită=* ti&p
de 3J-EJ de "ecunde.
Ma"aIul reflex neuro'a"cular deter&ină o extraordinară relaxare %i c(iar o "en+aţie de
u%urare a capului %i a creierului.
/e poate c(iar "e"i+a un aflux energetic către organul a"ociat punctelor atin"e.
Regulari+area* canali+area %i ar&oni+area energiilor deblocate deter&ină "tarea de bine at1t #n
planul fi+ic %i e&oti' c1t %i #n cel &ental.
.ncheierea unei &edinţe de reflexoterapie neurovasculară
/e efectuea+ă #n felul ur&ător5
0acientul e culcat cu faţa #n "u"* terapeutul #%i pla"ea+ă a&bele pal&e de fiecare parte a
te&porarelor pacientului, degetele &ari %i le pla"ea+ă #n ca'itatea din faţa urec(ilor* celelalte
degete fiind #n "patele urec(ilor* iar pal&ele pe lobii te&porali. /e !#&brăţi%ea+ă$ a"tfel capul
pacientului cu fer&itate pentru ca ace"ta "a "e "i&tă #n "iguranţă. Apoi #i #ntoarce& capul
ncet "pre dreapta* #n ung(i de DF de grade* ti&p de 3 &inute. Readuce& uşor capul la centru*
face& o pau+ă "curtă %i repetă& &i%carea u%or către "t1nga* #i readuce& capui la po+iţia
iniţială %i ne retrage& cu %l!ndeţe pal&ele din c1&pul energetic* !#nc(i+1nd$ e&i"ia
energetică prin "tr1ngerea degetelor #n pu&ni.
Acea"tă figură ce poartă nu&ele de polari$area temporalelor eliberea+ă "piritul de
preocupări* cal&ea+ă '1rteIul ideilor* recentrea+ă per"oana #n pre+ent %i redă 'i'acitatea
g1ndirii* 'orbirii %i acţiunii. 0olari+area te&poralelor are influenţă benefică pe punctele neuro
'a"culare a"ociate ;"plinăRpancrea" care core"pund ele&entului pă&1nt* centrul ele&entelor
care aIuta indi'idul "ă poată face faţă oricăror circu&"tanţe=*
6obul te&poral cerebral #nc(ide #n el &e&oria trecutului* a"ociat &eridianului ficat %i
e"te "upranu&it !cortex interpretati'$ pentru că per&ite #nţelegerea noilor date #n raport cu
experienţele trecute.
7r&ătoarea &i%care "e nu&e%te E)antaiul.
0acientul "tă tot #ntin" cu faţa #n "u". -peratorul #%i alătură degetele &ari %i le pla"ea+ă la
cea E c& #n faţa fontanelei po"terioare ;punctele E= pe "utura "agitală ;punctele D=* iar celelalte
degete le pune #n e'antai pe fruntea bolna'ului.
/e pă"trea+ă po+iţia cea 3 &inute. /e depărtea+ă uşor &1inile p1nă la cea 1J c& de cap.
/e ră&1ne a%a at1ta ti&p c1t "e "i&te un "c(i&b energetic* apoi "e ie"e din c1&pul energetic
al pacientului* cu pal&ele "tr1n"e pu&n* #nc(i+1nd a"tfel e&i"ia.
Acea"tă &i%care are drept "cop canali+area energiei po+iti'e #n interiorul coloanei
'ertebrale %i #n lungul &eridianelor 'e+iculă biliară %i 'e+ică urinară %i o face "ă coboare #n
partea inferioară a corpului.
E)antaiul e"te #n acela%i ti&p relaxant* dar %i fortifiant pentru că acti'ea+ă %i
concentrea+ă radiaţiile c(aPrelor "uperioare %i per&it o extindere a con%tientei.
Cea de a treia &i%care "e intitulea+ă Beg"tura om%ilic#frunte. 0acientul e"te tot culcat cu
faţa #n "u".
-peratorul "e a%ea+ă la dreapta lui. #nc(i+1nd pu&nii* atinge cu degetul &are de la &1na
dreaptă o&bilicul pacientului* iar cu degetul &are de la &1na "t1ngă atinge centrul celui de-al
treilea oc(i "ituat #n &iIlocul frunţii.
/e "tă a%a aproxi&ati' două &inute.
/e ridică uşor &1inile ră&1n1nd c1te'a &inute #n c1&pul energetic al pri&itorului.
/e pleacă uşor din c1&p %i "e "cutură &1inile. Acea"tă ulti&ă &i%care de #nc(idere a
%edinţei de reflexoterapie neuro'a"culară acti'ea+ă energia din Cara ;@ia Tan Tien= %i o
tri&ite la ni'elul (ipofi+ei* care e #n "patele celui de al E-lea -c(i.
Capitolul al IF-lea
#edicamente% la purtător
<n Ianus al reflexoterapieiK 2ugestia
.ntr-o colibă dintr-un cătun &olda' +ăcea bolna' un bătr1n. ?ici &oa%a* nici #n'ăţătorul*
nici preotul nu-i putu"eră aduce 'reun aIutor.
/-au (otăr1t atunci* cei trei feciori ai &o%ului* "ă pună &1nă de la &1nă %i "ă aducă un
doctor priceput de la t1rg. Vi" %i făcut.
Medicul a 'enit. A cobor1t din tră"ură* "-a uitat cu "uperioritate plină de "uficienţă la
bătr1n %i n-a ro"tit dec1t o 'orbă5 !Moare8$ %i a plecat.
:upă 'reun an %i Iu&ătate &edicul "e gă"ea cu treburi prin t1rg. Cu cine dă na" #n na"H
Cu &o%ul din cătunul &olda'8
!Ce făcu%i* o&ul lui :u&ne+euH$ !?ic* pacatili &eii %ăli greii, nu&aW %-i +1" Măria Ta5
&oare* &oare di curec(i. ?u&aW t1t %i iacă-tă-&ă-" #n+dră'enit. /a 'ă deie ăl di "u" nu&aW
bini8$
:acă ar fi %tiut 'erdictul ro"tit cu ade'ărat de !#n'ăţatul$ cobor1t din tră"ură* credeţi că "-
ar &ai fi 'indecat cu u&ila +ea&ă de 'ar+ăH
Fiţi atenţi* dragi oa&eni buni* cu& 'orbiţi cu cei ce "uferă* cu& #i pri'iţi* cu& #i atingeţi*
cu& g1ndiţi de"pre ei* ce le "puneţi.
0acientul 'ine cu #ncredere* cu ini&ă de"c(i"ă %i &ai ale" cu "peranţă. AIutaţi-l "ă-%i
folo"ea"că uria%ul potenţial propriu* de 'indecare. Căutaţi #&preună cau+ele ce au putut
genera de+ec(ilibrul funcţional. ?u negliIaţi &ai ale" do&eniul "piritual* #n care "e a"cunde de
cele &ai &ulte ori &oti'ul declan%ator al unei boli. /ugeraţi-i căile prin care %i-ar putea ridica
ni'elul "piritual, ară-taţi-i cu& lucrea+ă opti&i"&ul pentru recăpătarea "ănătăţii. /uge"tiile
po+iti'e 'alorea+ă c1t o &ie de &edica&ente luate #n "tare de ner'i* ură* in'idie8
/uge"tia* auto"uge"tia* auto(ipno+a au două !feţe$* ele put1nd "ă 'indece* dar %i "a
accentue+e boala* atunci c1nd "e in"i"tă pe a"pectele negati'e.
Cele trei 'irtuţi cre%tine - 1"dejdea, 6redinţa %i Dragostea - "unt forţa pacientului* dar %i
a terapeutului.
0entru a putea "ă "e ocupe de alţii* operatorul trebuie "ă fie el #n"u%i "ănăto"* tin+1nd "ă
reali+e+e ar&onia #ntre cele trei co&ponente5 fi$icul, mentalul %i spiritualul. ?u&ai #n ace"t
fel 'a a'ea autoritatea &orală de a-i arăta bolna'ului că tulburările "uflete%ti deter&ină
"lăbirea #ntregului organi"&* "tre"urile p"i(ice #ndelungate deteriorea+ă acti'itatea corpului*
per&iţ1nd apariţia afecţiunilor cardiace* 'a"culare* &etabolice* dige"ti'e* re"piratorii* dureri
de "pate* "pai&e* depre"iune.
A1r"ta nu are i&portanţă pentru că* de la e&brion la copii* adulţi* '1r"tnici - ni&eni nu
e"te "cutit de ri"cul "tre"ului.
Cel &ai "igur !&edica&ent$ fără contraindicaţii %i gratuit* a'1nd o putere nebănuită e"te
auto"uge"tia.
<ată o &ică po'e"te ade'ărată5
7n a"&atic "e tre+e%te #n &ie+ de noapte "ufocat de o cri+ă. Fiind #n 'i+ită la prieteni nu
&e&ora"e foarte bine topografia ca&erei. ?oaptea fără lună nu #i #ngăduie "ă-%i gă"ea"că
c(ibriturile* nici butonul lă&pii de noapte. Are ne'oie de aer. #ngro+it* porne%te "ă pipăie #n
Iur pentru a aIunge la ferea"tră "-o de"c(idă. Gă"e%te c(inuit gea&ul* dar nu &ai are răbdare
"ă aIungă la cre&onă %i "parge cu cotul "ticla* #n "f1r%it* aer* aer din plin. Re"piră ad1nc %i "e
re#ntoarce #n pat* refăcut după cri+ă.
:i&ineaţa* ga+da pri'ea nedu&erită gea&ul "part al bibliotecii...
-&ul e"te o fiinţă g1nditoare, o&ul e"te o fiinţă creatoare. -rice creaţie a fo"t &ai #nt1i
un g1nd. -rice g1nd 'a fi o creaţie.
Auto"uge"tia e"te un g1nd creator. G1ndul Bun creea+ă Binele.
2"te deci nece"ară o griIă deo"ebită c1nd !&1nui& dina&ita g1ndului$ %i &ai ale" c1nd
a'e& pe bu+e !detonatorul$5 6u)!ntul, ,!ndul, Sugestia. 0entru că forţe in'i+ibile* "ubtile ale
?aturii declan%ea+ă curenţi %i puteri ne%tiute ce trude"c la #&plinirea lor. ?u 'ă lă"aţi dobor1ţi
de un neca+* de o durere. Co&paraţi ace"te #ncercări cu ceea ce a'eţi bun %i fru&o". /puneţi-
'ă /Am tot ce#mi tre%uie ca s" fac tot ce )reau şi am tot ce )reau ca s" fac tot ce tre%uie0.
)i a%a 'a fi.
2entimente colorate
/e "pune, !2 '1năt de furie$* !2 'erde de gelo+ie$* !2 galben de in'idie$* !2 negru de
"upărare$* !2 alb de groa+ă$ dar %i !/-a #nro%it de plăcere$* !/-a #&buIorat de bucurie$ etc.
:eci* "enti&entele !au o culoare$.
:a* exi"tă "enti&ente negati)e roşii ce fabrică toxine* ri"ipe"c influxul ner'o"* e&it
puternice 'ibraţii negati'e %i #ndepărtea+ă oa&enii.
Cel dint1i #n ierar(ia "enti&entelor negati'e ro%ii e"te ;ra. 2a e"te generatorul aproape al
tuturor celorlalte. A"tfel -uria, In)idia, ,elo$ia, Ranc*iuna, Sarcasmul, Aroganţa,
R"$%unarea, 6alomnia, Liolenţa, Agitaţia, 1er)o$itatea, Pretenţio$itatea, Egoismul au toate
o co&ponentă - &ai &ică* &ai &are "au exclu"i'ă - de ;r", !regina$ "enti&entelor negati'e
ro%ii.
Acţiunea fi+iologică a ace"tor "enti&ente "e &anife"tă prin re"piraţie in"uficientă* prin
contractură organelor interne %i deci prin producerea di"funcţiilor (epatice* renale* endocrine*
dige"ti'e* neurogene.
:ar paleta "enti&entelor negati)e le cuprinde %i pe cele negre. Ace"tea bloc(ea+ă
energiile* !di"trug$ organele interne ;nu degeaba "e "pune !&i-a &1ncat ficaţii.$=. Cap de li"tă
la acea"tă culoare e"te -rica. )i ea generea+ă un %ir #ntreg de "enti&ente negati'e negre5
Vngrijorarea, Emoti)itatea exagerat", Spaima, 1eliniştea, Regretele, Remuşc"rile,
Pesimismul, Descurajarea, Tristeţea, Apatia, Indispo$iţia, 1emulţumirea.
Tri"t e"te faptul că -rica "-a in"inuat p1nă %i #n 'orbirea cotidiană5 !Mi-e frică "ă nu
#nt1r+ii$* !Mă te& că n-o "ă pot 'eni$* !Mi-e frică "ă n-o "upăr$ etc.
Gre%iţi profund dacă a'eţi i&pre"ia că un cu'1nt "pu" fără "ă 'ă g1ndiţi* fără 'reo intenţie
ori !doar$ #n glu&a* nu are nici o i&portanţă. )ti& cu toţii că acti'itatea cerebrală ;deci
g1ndul= e&ite energie ;deci e o forţă=. /unetul e %i el o energie ;deci o forţă=* o notă acută
e&i"ă de o "oprană poate "parge un pa(ar.
Cu'1ntul* care e %i g1nd %i "unet 'a a'ea o energie dublă* deci. )i ce e deo"ebit de
i&portant5 aceast" forţ" acţionea$" automat= Aţi au+it poate* la &ănă"tiri* călugării "pun1nd
#n ti&pul "luIbei de +eci %i "ute de ori la r1nd !:oa&ne &iluie%te$* !:oa&ne &iluie%te$*
!:oa&ne &iluie%te$. 6a un &o&ent dat "en"ul cu'intelor di"pare* ră&1n1nd doar e&i"ia
"onoră* %i acea"ta acţionea+ă.
.n &ănă"tirile budi"te "e #n'1rte"c !&orile de rugăciune$ cu acela%i efect de e&itere a
anu&itor unde energetice "onore.
2'itaţi expre"ii ca !eu nu a& noroc$* !"unt di"tru"$* !"i&t că #nebune"c$* !eu n-a& "ă
reu%e"c niciodată$ %i alte a"e&enea periculoa"e for&ule* pentru că orice cu'1nt "pu" con"tituie
o programare pe care "ubcon%tientul au+ind-o* o interpretea+ă ca pe un ordin %i "e "trăduie%te
"ă-l #&plinea"că. /ă folo"i& &ai bine cu'inte benefice* de #ncredere* de "peranţă* de opti&i"&
%i "ă fi& "iguri că ele "e 'or &ateriali+a.
:octorul :u&itru Con"tantin "cria pe bună dreptate #n cartea "a !<nteligenţa &ateriei$ că
!ne pute& progra&a "inguri pentru "ucce" "au pentru e%ec$ - prin g1ndire "au fel de a 'orbi.
.ntorc1ndu-ne la culorile "enti&entelor trebuie "ă le a&inti& %i pe cele po+iti'e - bleu %i
ro+. Aă daţi u%or "ea&a că #n acea"tă categorie 'or intra cele ce con"tituie bucuria de a trăi.
2"te 'orba de"pre .un"tate, Vncredere, Leselie, (ptimism, ,enero$itate, Entu$iasm,
Sinceritate %i &ai ale"* &ai ale" de Iu%ire, "enti&entul #n care "e regă"e"c toate cele enu&erate
;bleu %i ro+=.
.n conclu+ie* ne face& !'iaţa a&ară$ cu 7ra %i Frica* dar ne-o lu&ină& %i ne-o #ncăl+i&
cu <ubirea.
0entru a "căpa de cri"pările &entale* de afecţiunile fi+ice %i "uflete%ti* e'itaţi-i pe cei ce
'-au tra" #n Io"* pe pe"i&i%ti* pe cei ce 'orbe"c doar de"pre boli %i nenorociri.
Căutaţi-i pe cei cu "ufletul puternic* pe cei 'e"eli* opti&i%ti* pentru că5 /S"n"tatea este la
fel de molipsitoare ca şi pojarul0* "pune )ir Bo(n 6ubbocP #n cartea "a !6We&ploi de la Aie$.
)i a%a %i e"te.
Sentimente negative
Roşii
#abrican"i de
to$ine şi risipire
de in!lu$ neros
Emit puternice
ibra"ii negatie
(îndepărtează
oamenii)
ura
furia
invidia
elo$ia
ranc%iuna
sarcasmul
aroan&a
ră$bunarea
calomnia
violen&a
aita&ia
nervo$itatea
pre&io$itatea
eoismul
Negre
%loca&e energetice
'istrug organele
interne
frica
emotivitatea
'nri(orarea
spaima
neliniştea
reretele
remuşcările
pesimismul
descura(area
triste&ea
apatia
indispo$i&ia
nemul&umirea
Râsul - leac universal
Medici* oa&eni de cultură* #nţelepţi* "a'anţi* filo+ofi au &enţionat din cele &ai 'ec(i
ti&puri 'alenţele terapeutice ale r1"ului.
/ocotind că acţiunea benefică a r1"ului a"upra fi+iologicului* &entalului %i "piritualului
no"tru "e #ncadrea+ă perfect #n reflexoterapie* 'oi ad1nci puţin ace"t a"pect.
Aoi #ncepe cu argu&ente oferite de o "erie de oa&eni ilu%tri* unii pierduţi #n negura
're&ii* alţii conte&porani cu noi.
!R1"ul e pri'ilegiul +eilor %i al oa&enilor deopotri'ă$* "u"ţinea :e&ocrit* iar Buffon
"punea5 !Viua #n care n-ai r1" &ăcar o dată e"te o +i pierdută$.
Rabindranatli Tagore "cria5 !Toate fiinţele au fo"t create #n bucurie* ele cre"c prin
bucurie* prin bucurie ele "e pă"trea+ă %i la bucurie "e 'or #ntoarce$.
:eo"ebit de intere"ant %i oarecu& nea%teptat e"te ceea ce "crie &arele e+oteri"t 2lip(a"
6e'i #n 'olu&ul << al cărţii "ale de referinţă !Manuel de Caute &agie$* #n capitolul !:e"pre
tau&aturgie$. 2l "ublinia+ă nece"itatea de a de"tinde bolna'ul prin 'orbe bune* prin 'e"elie*
a&intind exe&plul lui Rabelai" ;c1ţi dintre cititorii lui &ai %tiu a"tă+i că &arele "criitor
u&ani"t era doctor %i profe"or de anato&ieH8=. /crie 2lip(a" 6e'i de"pre Rabelai" că !era &ai
&agician dec1t părea %i lua"e ca panaceu "pecial pantagrueli"&ul. 2l #%i făcea bolna'ii "ă r1dă
%i toate trata&entele pe care le reali+a apoi reu%eau de &inune, el "tabilea cu ei o "i&patie
&agnetică prin inter&ediul căreia le co&unica #ncrederea %i buna di"po+iţie, #i flata #n
preferinţele lor* nu&indu-i preailu%tri %i preapreţio%i %i le dedica lucrările. /unte& con'in%i că
Gargantua %i 0antagruel au 'indecat &ai &ulte depre"ii* &ai &ulte predi"po+iţii la nebunie* #n
acea epocă de ură religioa"ă %i de ră+boaie ci'ile* dec1t #ntreaga Facultate de Medicină ar fi
putut con"tata$.
?oi* ro&1nii* &ai reali%ti* a& pă"trat din "tră&o%i +icala !A face (a+ de neca+$.
<ată #n"ă că #nt1lni& r1"ul ca &edica&ent reco&andat #n diferite ra&uri &edicale. A"tfel*
un celebru c(irurg din "ecolul al @l<<-lea* Cenri Monde'ille* reco&anda r1"ul pentru
re"tabilirea &ai rapidă a "ănătăţii celor ce fu"e"eră operaţi* "ubliniind5 !c(irurgul 'a inter+ice
furia* ura %i tri"teţea pacientului "ău %i #i 'a a&inti că trupul "e fortifică prin 'e"elie %i "lăbe%te
prin tri"teţe$.
Medicul engle+ Ric(ard Mulca"ter "u"ţinea #n "ecolul al @A<-lea că r1"ul e"te un
exerciţiu fi+ic foarte "ănăto"* pentru că* +icea el5 *AIută pe cei ce "unt &elancolici %i au pieptul
%i &1inile reci* pentru că r1"ul depla"ea+ă &ult aer #n piept %i produce o căldură ce biciuie%te
"1ngele$.
:octorul 6aurent Boubert din "ecolul al @A<-lea explica cu&5 !Bucuria %i 'e"elia
deter&ină &i%cări de exten"ie ale ini&ii* apoi ale diafrag&ei* ceea ce a&plifică re"piraţia.
R1"ul %i "peranţa #&bunătăţe"c %i "tarea plăgilor* grăbind cicatri+area lor$.
Aorbind de"pre r1" ca adIu'ant al dige"tiei* &edicul ger&an Gottlieb Cupland ce a trăit
#n "ecolul al @l@-lea a&intea obiceiul &edie'al al bufonilor c(e&aţi "ă di"tre+e co&e"enii.
.n 1L4J Cerbert /pencer "cria că5 !r1"ul e"te o cale de a elibera organi"&ul de ten"iunile
exce"i'e %i deci con"tituie un &edica&ent excepţional pentru relaxare$.
- do'adă de #&pletire a 'e"eliei cu longe'itatea a& extra"-o din cartea &edicului <on
Bordeianu* apărută #n 19L1 "ub titlul !/ecretul 'ieţii lungi$.
!:in 19DL #n Ab(a+ia funcţionea+ă un an"a&blu de c1ntece %i dan"uri #n care toţi
&e&brii "unt centenari* #n afară de unul t1năr care are doar L9 de ani* intrat cu di"pen"ă. Cei
doi diriIori ai an"a&blului au* unul 1DD de ani* iar celălalt 13J de ani. /pecificul dan"urilor
din repertoriu "unt '1rteIurile %i aproape toate cele 13 dan"uri "e execută pe '1rful picioarelor
%i cu piruete #n 'ite+ă$.
/e "pune că 6icurg con"acra #n toate "ălile de &a"ă ale "partanilor c1te o &ică "tatuetă a
+eului r1"ului.
6a c(ine+i* +eul r1"ului Ca @in Can e"te totodată +eul fericirii %i +eul "ănătăţii.
!- ini&ă 'e"elă o&oară &ai &ulţi &icrobi dec1t toate anti"epticele din lu&e$* afir&ă
#nţelepciunea noa"tră populară.
Buna di"po+iţie* "enti&entele %i e&oţiile po+iti'e "unt o co&oară nu #ndeaIun" de
preţuită.
0e"i&i%tii* oa&enii care !"cuipă 'enin$* care nu "unt 'reodată &ulţu&iţi* 'ăd doar răul
pretutindeni %i #n orice* de"curaIea+ă prin nelini%tea %i tri"teţea lor contagioa"ă* creea+ă o
per&anentă ten"iune ner'oa"ă at1t pentru ei c1t %i pentru cei din Iur. :e aceea "unt ocoliţi* iar
&edicina tradiţională "fătuie%te "ă fie e'itaţi.
R1"ul e"te o &are binefacere #n "pecial pentru intelectuali* pentru cei cu o &uncă "tatică*
deoarece a&eliorea+ă circulaţia "ang'ină cerebrală* &ăre%te capacitatea cutiei toracice*
#&bunătăţe%te circulaţia "1ngelui 'eno"* iar prin expiraţia #n "acade deter&ină organi"&ul "ă
eli&ine o cantitate &ai &are de de%euri &etabolice. Acţion1nd toate funcţiile organice* r1"ul
re"tabile%te acel &inunat ec(ilibru re+ultat din ar&oni+area tuturor funcţiilor.
-&ul ce &unce%te cu pal&ele* a%a-+i"ul !o& "i&plu$ ;fără nici o tentă peiorati'ă= %tie "ă
r1dă "pontan %i #n (o(ote* pentru că el e"te &ult &ai aproape de natură.
:e"igur* neplăcerile %i neca+urile nu ocole"c pe ni&eni* dar exi"tă di'er"e căi de ie%ire
din "tările de tri"teţe - o &uncă u%oară* un du%* o baie aro&ati+ată* o &u+ică* un "pectacol
arti"tic ori "porti'* o pli&bare #n aer liber* o 'i+ită* o con'er"aţie cu un prieten %i altele* dar
&ai ale" r1"ul* acea"tă binecu'1ntare dată o&ului. 7itaţi-'ă #n oglindă* #n"eninaţi-'ă
tră"ăturile* de"creţiţi fruntea* %tergeţi #ncruntarea* ridicaţi colţurile gurii #ntr-un "ur1" %i
tri"teţea "e 'a atenua* poate c(iar 'a di"părea.
Cu c1ţi'a ani #n ur&ă re'i"ta !Mada&e Figaro$ publica ur&ătoarea g(icitoare5
!Care e"te panaceul ce cal&ea+ă &igrena* do&ole%te cri+ele de a"t&* 'indecă in"o&niile*
pre'ine artero"clero+a* nu co"tă ni&ic* "e obţine fără reţetă* nu produce efecte "ecundare %i nu
co&portă contraindicaţiiH$
Ră"pun"ul* foarte "erio" - după cu& ţinea "ă "ublinie+e re'i"ta - e"te dat de Cenri
Rubin"tein5 !R1"ul$. )i continuă &edicul5 !?u "ur1deţi la ră"pun"ul &eu. Ace"ta e"te #ntr-
ade'ăr antidotul perfect #&potri'a ten"iunilor ce ne otră'e"c exi"tenţa. /e poate depă%i do+a
pre"cri"ă5 "e 'a 'indeca &ai bine cine 'a r1de pri&ul$.
/pre a do'edi că nu a făcut o glu&ă* &edicul rele'ă i&plicaţiile %i explicaţiile fi+iologice
ale r1"ului. Cri+a de a"t&* de exe&plu* pro'ocată de di'er"e cau+e fi+ice %i p"i(ice %i
caracteri+ată prin &ic%orarea calibrului bron(iilor* ceea ce face "ă apară %i acel %uierat "pecific
#n expiraţie* are o predo&inantă "i&paticotonă. R1"ul contracarea+ă &ecani"&ul* produc1nd o
relaxare a &u"culaturii netede a bron(iilor prin acţiunea para"i&paticului. 0rin r1" "e
reali+ea+ă un efect de %oc po+iti' a"upra "i"te&ului neuro'egetati'* deci a #ntregului "i"te&
cardio 'a"cular. Totodată "e produce o #&bunătăţire a &etaboli"&ului cole"terolic* o curăţire a
ficatului* iar prin "porirea "c(i&burilor pul&onare "e "cade ni'elul gră"i&ilor din "1nge.
A"tfel r1"ul pre'ine atero&ul 'a"cular %i artero"clero+a.
<ată %i un rol de laxati' al r1"ului. Confor& argu&entaţiei doctorului Rubin"tein* r1"ul
deter&ină o gi&na"tică abdo&inală* un &a"aI #n profun+i&e a tubului dige"ti'* iar expiraţia
"acadată %i forţată din ti&pul r1"ului #nlătură aerofagia* expul+1nd aerul conţinut #n partea
#naltă a e"ofagului.
<n"o&nia poate fi %i ea tratată cu (o(ote de r1" ce eli&ină ten"iunile interne. :upă un
"pectacol co&ic "au o #nt1lnire (a+lie cu prietenii* "o&nul 'ine rapid* e"te profund %i durabil,
"i"te&ul adrenergetic ce a fo"t "ti&ulat 'a fi obligat "ă la"e locul "erotoninei "i"te&ului de
producere a "o&nului* &ai ale" că %i &u%c(ii* după r1"* "unt #n "tare de relaxare.
Bine* bine* 'eţi "pune du&nea'oa"tră* ne-aţi con'in" că r1"ul e "ănăto". :ar dacă nu ne
'ine "ă r1de&* ce face&H
:octorul Rubin"tein oferă #n cartea "a intitulată !0">c(o&atiKue du rire$ %i c1te'a "oluţii
de"tul de (ilare prin ele #n"ele5
!Mucoa"a na"ului po"edă o bogată iner'aţie "i&patică. G1dilarea cu o pană a interiorului
na"ului pro'oacă r1"ul %i un efect relaxant* dar di&inuea+ă %i "pa"&ele arterelor cerebrale
#nlătur1nd cefaleea %i &igrena$.
/e pare că %i g1dilatul cla"ic ar fi benefic* ba c(iar ga+ul (ilariant "-ar reco&anda pentru
pro'ocarea r1"uluiH8
:octorul Rubin"tein a pu" la punct un progra& terapeutic foarte co&plex ce cuprinde #n
debut un bilanţ &edical co&plet* apoi "e continuă cu deter&inarea factorilor de "tre" ai
bolna'ului %i cu reco&andarea unei diete "pecifice fiecărui pacient pentru reec(ilibrarea
'ita&ino-&ineralogică %i "e #nc(eie cu #n'ăţarea utili+ării funcţiei r1"ului.
Ai"ul doctorului Rubin"tein - care nu %ti& dacă "-a #nfăptuit* dar care e"te "uperb -
con"tituie de"c(iderea unui Centru al R1"ului %i al Culturii* #n care "ă aplice progra&ul "ău.
Acolo ar trebui "ă exi"te "ăli de relaxare* de trata&ent* de gi&na"tică* de reeducare prin r1"*
de proiecţii cine&atografice ;bine#nţele"* pentru co&edii=* cine&atecă* "tanduri cu obiecte de
făcut far"e* cur"uri de c1ntat etc. Cu alte cu'inte* crearea unui "er'iciu co&plex de r1" care "ă
fie totodată un "paţiu #n care &edicina "a fie 'e"elă* un loc de #nt1lnire* o originală
contrapondere la &oro+itatea cotidiană.
0rin anii 19LJ france+ii făcu"eră o "tati"tică a r1"ului %i erau #ngriIoraţi că #n acei ani ei
r1deau nu&ai circa %a"e &inute pe +i* #n ti&p ce #n anii 19EL* de%i #n prag de al doilea ră+boi
&ondial* ei petrecu"eră aproxi&ati' 19 &inute pe +i* r1+1nd. ;Fericiţi &uritori8=
7r&ărind e&i"iunile france+e conte&porane* 'ede& că %i a"tă+i "e r1de &ult #n acea"tă
ţară.
:acă 're& "ă fi& "ănăto%i* "ă r1de& din toată ini&a* "ă r1de& #n (o(ote %i "ă-i rugă& pe
cei ce alcătuie"c progra&ele de la Radio %i Tele'i+iune* precu& %i pe +iari%tii no%tri* pe
"criitori %i pe dra&aturgi "ă ne ofere cu &ai &ultă genero+itate prileIuri de a fi - %i noi %i ei -
'e"eli %i "ănăto%i.
Bucuria de a trăi nu ţine nici de bani* nici de #&pliniri %i "ucce"e, ea e"te #n noi* tran"&i"ă
prin #nţelepciunea "tră&o%ilor* prin energiile ce ne tra'er"ea+ă 'ibraţii tăcute* 'enite din Carul
Mare %i din 6uceafăr* din /oare %i din 6ună* din firul de iarbă* din c1ntecul de leagăn* din
inui&urul i+'orului %i &aIe"tatea &unţilor* dintr-un "ur1" dar %i dintr-o lacri&ă.
Bucuria de a trăi cuprinde %i no"talgiile %i fericirile, %i neca+urile %i perfor&anţele, %i
bolile %i 'ictoriile. 2a e"te "trălucitoarea lu&ină ce na%te din co&unicare* iar co&unicarea "e
face nu&ai prin atingere - 'ă+ută ori ne'ă+ută* "i&ţită "au doar intuită* %tiută ori ne%tiută. Căci
nu poate exi"ta Bucurie "au /peranţă dacă nu e"te #&părtă%ită cu cine'a. !<< faut etre deux$*
"pune pe bună dreptate france+ul.
Reflexoterapia e"te un contact* o atingere* o co&unicare* pentru ca ar&onia "ă "e
făptuia"că* iar bucuria de a trăi "ă re#n'ie %i "ă "e &anife"te.
A% dori "ă #nc(ei acea"tă carte cu tran"crierea unor cu'inte pe care le-a& cule"* nu &ai
%tiu c1nd* nu &ai %tiu de unde* dar care conţin c1te'a din Marile Ade'ăruri ale 2xi"tenţei5
1u fiţi preocupaţi=

1u fiţi gr"%iţi=
1u fiţi ner"%d"tori=
Totul se aranjea$"
A)eţi ncredere
Vn dreptatea imanent",
Vn steaua dumnea)oastr" norocoas",
Vn Dumne$eu,
6are d" fiec"ruia
6e e %ine pentru el=
2fâr&it
Opis ! "fecţiuni &i zone reflexe
Pro%leme
de s"n"tate
Descriere Nona reflex"
2istem endocrin
- Alergie Reacţie infla&atorie datorată unor diferite
"ub"tanţe toxice pentru organi"& ;ali&ente*
"ub"tanţe din Iur* plante* 'e%&inte etc=
/uprarenale* 'al'ula ileocecală*
pancrea"* "inu"* "i"te& li&fatic
- Artrită %i
reu&ati"&
<nfla&aţie a articulaţiilor* ale tendoanelor*
ale &u%c(ilor
/i"te& endocrin* "i"te& li&fatic*
rinic(i* ficat* inte"tin gro"* +onele cele
&ai afectate ale corpului
- A"t&
/pa"&e ale bron(iilor care tulbură #n
"pecial expiraţia %i care "e aco&pania+ă
cu cre%terea "ecreţiei bron(ice
/uprarenale* diafrag&ă* 'al'ula
ileocecală* plă&1ni* bron(ii
- Cra&pe /pa"&e &u"culare dureroa"e
0aratiroidă* "uprarenale* coloana
'ertebrală #n +ona re"pecti'ă
;pre"aţi li&ba #ntre bu+e=
- 6e%in 0ierderea cuno%tinţei
Cipofi+ă* "uprarenale*pancrea"* plex
"olar
- -bo"eală 6ip"ă de energie
Tiroidă* "uprarenale* ficat*
pancrea"* "plină* coloana 'ertebrală
- Febră /porirea te&peraturii Cipofi+ă* li&fatice* "uprarenale
Pro%leme de
s"n"tate
Descriere Nona reflex"
# Fri"oane :ificultate de a pă"tra căldura internă Tiroidă* ficat* "uprarenale* "plină
- Cipoglice&ie
/căderea ni'elului de +a(ăr #n "1nge
datorată unei "ecreţii prea &ari de
in"ulina
0ancrea"* "uprarenale* ficat* (ipofi+ă
- Cipoten"iune
Ten"iune atrerială inferioară celei
nor&ale
/uprarenale* tiroidă* (ipofi+ă
- <nfertilitate
:i"funcţie organe reproducti'e datorată
#nfundării tro&pelor* o'ulaţiei
neregulate* libido "upri&at* nu&ăr de
"per&ato+oi+i in"uficient etc.
-'are ;te"ticule=* tro&pe* (ipofi+ă*
"uprarenale
- <nfla&aţii
Reacţie naturală a corpului #n tentati'a
"a de a "e auto'indeca
/uprarenale* (ipofi+ă* "i"te& li&fatic
- <n"tabilitate
e&oţională
Altenanţă #ntre depre"ie %i agitaţie
Tiroidă* "uprarenale* plex "olar*
diafrag&ă* trunc(i cerebral* coloană
'ertebrală
- /lăbire exce"i'ă Greutate in"uficientă Tiroidă* ficat* inte"tin "ubţire
- -be+itate 2xcedent de greutate
Tiroidă* (ipofi+ă* organe genitale
;o'are Rte"ticule=
- -"teoporo+ă :ecalcifierea oa"elor* ce de'in poroa"e 0aratiroide* "uprarenale* glande genitale
- 7"carea pielii
/căderea regenerării celulelor. 0iele cu
celule &oarte
Tiroidă* "uprarenele* plă&1ni* ficat
Pro%leme de
s"n"tate
Descriere Nona reflex"
-/t re"
Ră"pun"ul organi"&ului la factorii de
agre"iune fi+iologică %i p"i(ologică
/uprarenale* plex "olar* diafrag&ă*
creier %i trunc(i cerebral* coloană
'ertebrală
- Cole"terol
cre"cut
Cantitate anor&ală de cole"terol #n
"1nge* pro'oc1nd artero"clero+a %i
for&are a calculilor biliari
Tiroidă* ficat
- Tu&ori* c(i"turi*
'eruci
0roliferare anor&ală de celule Cipofi+ă* ficat* o'are R te"ticule
- .&bătr1nire
pre&atură 7+ură exce"i'ă a organi"&ului /i"te& endocrin* ficat
2istem nervos
- :epre"ie
/căderea ni'elului energetic* #n"oţit de
tri"teţe %i g1nduri negre
/i"te& endocrin* #n "pecial (ipofi+ă*
tiroida* "uprarenale* epifi+ă* coloana
'ertebrală
- A&orţeala
degetelor
/en+aţie de #nţepenire #n degete
Aertebre cer'icale* plex "olar*
diafrag&ă* rinic(i* "uprarenale*
(ipofi+ă* 'ita&ina B %i 2
- /ciatică
<nfla&aţia celui &ai lung ner' al
corpului* care #ncepe #n plexul "olar
trec1nd apoi prin ba+in* picior* p1nă la
călc1i
Aertebre lo&bare* %old* ner' "ciatic
Pro%leme de
s"n"tate
Descriere Nona reflex"
- <n"o&nie :ificultatea de a dor&i "uficient
2pifi+ă* (ipofi+ă* diafrag&ă*
"uprarenale
- Migrenă* cefalee
Cau+ate cel &ai de" de o dereglare a
&eridianului AB "au A7 "au de
ten"iune a &u%c(iului g1tului
Ae+icula biliară* 'e+ica urinară*
cerebel* coloana 'ertebrală* cer'icală
- ?e'ralgie :urere pe un tra"eu ner'o"
Regiunea core"pun+ătoare a coloanei
'ertebrale* diafrag&ă* plex "olar*
(ipofi+a* "uprarenalele
- A&eţeală Tulburări de ec(ilibru 7rec(i* g1t* ficat* pancrea"* rinc(i
- Tre&urături
;0arPin"on=
Tulburări de "tatică %i ec(ilibru
Coloana 'ertebrală* plex "olar*
diafrag&ă* glande endocrine*
"uprarenale
- Ten"iune
ner'oa"ă
/tre"* ener'are
0lex "olar* diafrag&ă* coloana
'ertebrală* cap* "uprarenale
- 0arali+ie
0ierderea funcţiilor &otrice* datorată
unor le+iuni ale "i"te&ului ner'o"
Creier "t1ng* dacă e parali+ată partea
dreaptă %i in'er"* coloana 'ertebrală*
dacă e %i (iperten"iune "e in"i"tă %i pe
rinic(i* ficat* (ipofi+ă* pct. de pe urec(e
- 2pilep"ie Con'ul"ii cu pierderea cuno%tinţei
Coloana 'ertebrală #n "pecial* "i"te&
endocrin* diafrag&ă* inte"tin gro"
Pro%leme de
s"n"tate
Descriere Nona reflex"
2istem
osteomusular
# Anc(ilo+ă
:i&inuare "au i&po"ibilitate de a
&i%ca o articulaţie
Vona direct incri&inată* +onele
ar&onice ;cot-genunc(i=* +onele pe
picior %i pe &1nă
- Artrită* artro+ă*
reu&ati"&
<nfla&aţia articulaţiilor* tendoanelor*
&u%c(ilor
/i"te& li&fatic* rinic(i* ficat* glande
endocrine* inte"tin gro"* +onele
corpului cele &ai afectate
- 6o'itură la
&eni"c
)ocul a"upra for&aţiei fibro-
cartilaginoa"e "ituate #ntre cele 3
"uprafeţe articulare ale genunc(iului.
7neori nece"ită inter'enţie c(irurgicală
Genuc(i* 'ertebre lo&bare* %old*
ganglioni li&fatici inferiori* +one
ar&onice ;genunc(i-cot=
- Bur"ită
<nfla&aţia bur"ei "eroa"e a
genuc(iului* cotului "au u&ărului
Vone ar&onice ;%old-u&ăr=*
"uprarenale* paratiroide* "i"te& li&fatic
- Cra&pe* c1rcei
Contracţii dureroa"e* in'oluntare* a
unor &u%c(i "au a unui grup &u"cular
/e pre"ea+ă li&ba #ntre bu+e.
0aratiroide* coloana 'ertebrală* +one
ar&onice
- Febră
reu&ati"&ală
<nfla&aţia ţe"utului conIuncti' din
Iurul unei articulaţii
Cipofi+ă* "uprarenale* tiroidă* ti&u"*
o'are, &edic de 'ă+ut
- YFugit$ piciorul,
entor"ă
:i"ten"ia liga&entelor articulare
Vone ar&onice ;#nc(eietură pu&n %i
#nc(eietură gle+nă=* +onă pe picior* pe
&1nă* paratiroide
Pro%leme de
s"n"tate
Descriere Nona reflex"
- Gută
<nfla&aţie articulară cu depuneri de
uraţi
/uprarenale* rinic(i* uretere* 'e+ica
urinară* ficat* "i"te& li&fatic* +onele
afectate ale corpului
- :ureri de "pate :ureri de origine &u"culară
Coloana 'ertebrală* plex "olar*
diafrag&ă
- -"teoporo+ă
:ecalcifierea oa"elor* care de'in
poroa"e
0aratiroide* "uprarenale* glande
genitale ;o'areRte"ticule=
- Tendinită <nfla&aţie a unui tendon /uprarenale* li&fatice* +one ar&onice
- Torticoli" Tor"iunea g1tului cu #nclinaţia capului
G1t* 'ertebre cer'icale* trape+*
"uprarenale* li&fatice. :octor
2istem cardiovascular
:acă "unt afecţiuni gra'e e"te ne'oie de &edic - reflexoterapia #n con'ale"cenţă
- Ane&ie :i&inuarea globulelor ro%ii %i
(e&oglobinei
/plină* ficat* "to&ac ;fier=
- Angină pectorală /pa"&e ale arterelor ce (răne"c ini&a
<ni&ă* plex* diafrag&ă* plex "olar* col.
'ert. cer'icale* dor"ale* an"a "ig&oidă.
:octor
- Atero"clero+ă #ntărirea arterelor cu depuneri de plăci
lipidice
Gonade* tiroidă* "uprarenale* &a"aI
gradat piciorR&1năRcap
Pro%leme de
s"n"tate
Descriere Nona reflex"
# Arit&ie
cardio'a"culară
<regularitatea rit&ului cardiac
<ni&ă* "uprarenale* plex "olar*
diafrag&ă* cer'icale* dor"ale* (ipofi+ă
- Bra(icardie #ncetinirea rit&ului ini&ii
<ni&ă* "uprarenale* (ipofi+ă* 'ertebre
dor"ale
- Ce&oroi+i
Aarice la anu" %i rect* prin dilatarea
'enelor
Rect ;tendonul lui Ac(ile=* ficat
- Ciperten"iune
Ten"iune arterială "uperioară celei
nor&ale
Rinic(i* plex* diafrag&ă* (ipofi+ă*
tiroidă* rinic(i* "tern
- Cipoten"iune
Ten"iune arterială inferioară celei
nor&ale
/uprarenale* (ipofi+ă* tiroidă
- Flebită
<nfla&aţia unei 'ene #n"oţită de
for&area unui c(eag* locali+ată cel &ai
ade" la picioare
Ficat* inte"tin gro"* +one ar&onice
;piciorRbraţ=. :octor
- Ta(icardie Accelerarea rit&ului ini&ii
Tiroidă* 'ertebre cer'icale*
"uprarenale* plex "olar* diafrag&ă
- 2pi"taxi" Cur" anor&al de "1nge pe na"
/plină* rinic(i* plex "olar* %er'et cu apă
rece pe ceafă
- Aarice :ilatare per&anentă a unei 'ene
Ficat* inte"tin gro"* ini&ă* "uprarenale*
+one ar&onice* (ipofi+ă* tiroidă*
pancrea"
Pro%leme de
s"n"tate
Descriere Nona reflex"
2istem digestiv
# Calculi biliari
0articule lipidice de cole"terol &ai
ale"* care "e cri"tali+ea+ă #n 'e+ica
biliară "au #n conducţii biliari
Ae+ica biliară* ficat* tiroidă* reţea
li&fatică* "uprarenale
- Colită <nfla&aţia inte"tinului gro"
/uprarenale* colon de"cendent* an"a
"ig&oidă* 'e+ica biliară* diafrag&ă*
'ertebre lo&bare
- Con"tipaţie :ificultăţi de e'acuare
<nte"tin gro"* an"a "ig&oidă* 'e+ica
biliară* ficat* diafrag&ă* "uprarenale*
'ertebre lo&bare* "acrale* coccigiene
- :iabet
Tulburări cronice de &etaboli"&
cau+at de in"uficientă in"ulina
0ancrea"* "uprarenale* (ipofi+ă* ficat
- :iaree /caun frec'ent
Ae+icula biliară* ficat* 'al'ula ileocecală*
inte"tin gro"* plex "olar* "uprarenale
- Balonări Acu&ulare de ga+ #n inte"tine
<nte"tin gro"* an"a "ig&oidă* ficat*
"to&ac* 'e+icula biliară* pancrea"*
inte"tin "ubţire
- Cipoglice&ie
<n"uficienţă ni'el +a(ărRgluco+ă #n
"1nge* datorată "ecreţiei &ari de
in"ulina
0ancrea"* "uprarenale* ficat* (ipofi+ă
- <ndige"tie :ige"tie proa"tă* in"uficientă
Ficat* 'e+icula biliară* pancrea"*
inte"tin "ubţire* diafrag&ă* plex "olar
Pro%leme de
s"n"tate
Descriere Nona reflex"
# :ureri de dinţi :inţi "au gingii dureroa"e
/i"te& li&fatic "uperior. :e &u%cat
indexul. Maxilar "up.Rinf. :eget
core"pun+ător dinţilor re"pecti'i
2istem respirator
# A&igdalită
<nfla&aţia a&igdalelor* laringelui "au
faringelui
A&igdale* laringe* faringe* "i"te&
li&fatic* 'ertebre cer'icale
- A"t&
/pa"&e ale bron(iilor* tulburări
re"piraţie %i cre%tere "ecreţie bron(ii
/uprarenale* diafrag&ă* plex "olar*
plă&1ni* bron(ii* 'al'ula iieoccecală
- Bron%ite <nfla&aţia &ucoa"e bron(iilor
Bron(ii* "uprarenale* 'al'. ileocecală*
"i"te& li&fatic
- :ureri #n g1t :ureri #n g1t G1t* "uprarenale* "i"te& li&fatic
- Guturai <nfla&aţia &ucoa"ei na+ale Cap* "i"te& li&fatic* 'al'ula ileocecală
- /iriu+ită <nfla&aţie "inu"uri
/inu"* g1t* cap* "i"te& li&fatic* "uprare-
nale* 'al'ula ileocecală* pe&uţele degetelor
- Tu"e Tu"e
G1t* bron(ii* "i"te& li&fatic* 'al'ula
ileocecală
2istem limfatic
# <nfecţii
0ătrundere de &icrobi
/uprarenale* "i"te& li&fatic* regiunea
incri&inată
Pro%leme de
s"n"tate
Descriere Nona reflex"
- 2de&e
7&flare prin acu&ulare de lic(id #n
ţe"uturi
Rinic(i* "uprarenale* uretere* 'e+ica
urinară* "i"te& li&fatic* regiunea
incri&inată
2istem urinar
\ Calculi renali
0ietre pro'enite din "ăruri &inerale #n
rinic(i
Rinic(i* ureteră* 'e+ica urinară*
paratiroide* (ipofi+ă
- Ci"tită <nfla&aţia 'e+icii
/uprarenale* rinic(i* ureteră* 'e+ica
urinară* "i"te& li&fatic inferior
- 2nure+i" 2&i"ie in'oluntară de urină
Rinic(i* ureteră* 'e+ică urinară*
"uprarenale* ficat căi li&fatice
- 7re&ie
Acu&ulare de a+otaţi #n "1nge* legată
%i de o di"funţie renală
/uprarenale* rinic(i* uretere* 'e+ică
urinară
2istem
genital -
0ro"tată
Micţiuni penibile* datorate (ipertrofiei
pro"tatei
0ro"tată* te"ticule* "i"te& urinar*
(ipofi+ă* 'ertebre lo&bare* căi
li&fatice inferioare
- A&enoree /cădere &en"truală 7ter* o'ar* (ipofi+ă* "uprarenale
- :ureri
&en"truale
Cra&pe abdo&inale
-'are* uter* (ipofi+ă* inte"tin gro"*
diafrag&ă* 'ertebre lo&bare* "acrale
Pro%leme de
s"n"tate
Descriere Nona reflex"
# :i"&enoree Men"tre dureroa"e Acelea%i +one ca &ai "u"
- Ci"terecto&ie -perarea uterului* o'arelor %i tro&pelor
Cipofi+ă* o'are* uter* "uprarenale*
tiroidă
- <&potenţă <ncapacitate de a reali+a actul "exual
0ro"tată* te"ticule* glande edocrine* plex
"olar* diafrag&ă* 'ertebre lo&bare %i
"acrale
- Ma"tită <nfla&aţie a glandei &a&are
0iept* "uprarenale* (ipofi+ă* "i"te&
li&fatic
- Menopau+ă -prirea o'ulaţiei
/i"te& endocrin* diafrag&ă* "i"te&
genital
- C(i"t pe o'are
%i "1n
Atenţie< de e'itat cafea* ceai* ciocolată Cipofi+ă* o'are* piept* "i"te& li&fatic
4oli de ochi
# ConIuncti'ită <nfla&aţia conIuncti'elor
Rinic(i* ureteră* 'e+ica urinară* oc(i*
g1t* "plină* "uprarenale* "i"te& li&fatic
"uperior
- -bo"eală oc(i #nţepături* ar"uri
-c(i* rinic(i* "uprarenale* ficat* căi
li&fatice "uperioare
- 7lcior Buton purulent -c(i* "uprarenale* rinic(i* g1t* "plină*
căi li&fatice "uperioare
Pro%leme de
s"n"tate
Descriere Nona reflex"
Piele
# Acnee
6e+iuni la ni'elul foliculilor
pilo-"ebacei
Ficat* "uprarenale* rinic(i* plă&1ni*
o'are* tiroidă* inte"tin gro"* căi
li&fatice
- Tran"piraţie
exce"i'ă
/udare &ai &are dec1t nor&al
/uprarenale* rinic(i* plă&1ni* ficat* căi
li&fatice
- 7rticarie 2rupţie cu papule
/uprarenale* "to&ac* plex "olar*
diafrag&ă* ficat* plă&1ni* inte"tin gro"*
"i"te& li&fatic
<rechi
- Vgo&ot #n urec(i
Ceară #n urec(i* dinte de &inte cariat*
tro&pa lui 2u"tac(e #nfundată
7rec(i* g1t* "uprarenale* rinic(i* dinţi*
căi li&fatice "uperioare
- Rău de &are Ao&itări* a&eţeală
7rec(i* "to&ac* diafrag&ă* 'ertebre
cer'icale %i dor"ale
- -tolpie :ureri de urec(i
7rec(i* g1t* dinţi* "uprarenale* căi
li&fatice "uperioare
- /urditate :i&inuare* pierdere au+
7rec(i* dinţi* rinic(i* 'ertebre
cer'icale* căi li&fatice "uperioare
Pro%leme de
s"n"tate
Descriere Nona reflex"
# A&eţeli Tulburări de ec(ilibru
7rec(i* ficat* rinic(i* pancrea"*
'ertebre cer'icale
-ură - nas
# Cerpe"
;feu "au'age=
2rupţie pe bu+e Căi li&fatice* "uprarenale* "to&ac* bu+e
- /to&atită <nfla&aţia &ucoa"ei bucale
/uprarenale* "plină* "to&ac* g1t* căi
li&fatice
Bibliografie selectivă
1. Belc, Suzana Ma"aIul tălpilor - Bucure%ti 1991
2. Bossy, Jean Ba"e" neurobiologiKue de" reflexologie - 0ari" 19F
3. Carter, ildred
9e> to perfect (ealt( - 0arPer 0ubli"(ing 19F
!. C"an, #edro
6Wacupre""ing &anuel - 2d. Gu> le 0rat 199
$. Corbett argaret Darst Noga de" >eux - 0rentice Call 1943
%. Denning elita 6a 'i"uali"ation creatrice - 2d. !BWai lu$ 19LF
&. 'u(ley, )ldou( Arta de a 'edea
*. +ng"am, ,unice
0o'e%ti "pu"e de picioare
-. Julien, .adia
6e guide &arabout de" &a""age" bien-etre - 199J
/0. 1ervin and
Barbara 1unz
T(e co&plete guide to foot reflexolog> - Call 0re"" 19L3
//. 2afforest, 3oger
6a &agie de" energie" - 0ari" 19LF
/2. assafret, 'eddy
:e&ain la "ante
/3. aurois, 4ivandon
6e" robe" de lu&iere - 0ari" 19L
/!. ăru5ă, )le(andru
/trategii %i &etode #n &enţinereaRrefacerea "ănătăţii -
2d. 7ni'er"itatea 2cologică* Bucure%ti 199D
/$. .ami6os"i, 7oru
0re"opunctură %i "tretc(ing - C?2/ 19L9
/%. .ogier, #aul
Auriculot(erapie
/&. Osmont, )nne
6e r>t(& createur de" force" et de" for&e" - 0ari" 19D3
/*. #oc"et, 8ictor
Re"te+ Ieune" - 0ari" 193L
/-. 3am9a, 2obsang
0our entretenir la fla&&e ] 0ari" 19L
20. 3ecto, 8erseau
Tec(niKue du touc(er - 0ari" 19LL
2/. 3is"i, J.B.
:o-<n - Arta &a"aIului - 2d. Molda 1991
22. 3ofidal, Jean
:o-<n - 6au"anne 19L
23. 7urgeon, adeleine
2nergie et reflexologie - 0ari" 19LL
2!. 7eodorescu, Dem.
Mic atla" de anato&ia o&ului -Bucure%ti 19D
2$.7ubnan:Bacmeister,
'elfa; 7ulman, #aloma
6e &ou'e&ent de la 'ie - 20B 19LF
2%.<anono, ,mile
6e &al du do" - 0ari" 19LJ
2&.===
Trăită practiKue de radie"t(e"ie -19D11D. 2d. Farre-
Freulon
2*.===
Metode tradiţionale c(ine+e%ti -Bucure%ti 1993
#eriodice
Bio,nergia
&aggio - giugno 19LL
Bio,nergia
Anno 4* ?u&ero l - 19L9
Bio,nergia
Anno 4* ?u&ero 3 - 19L9
7"era9euti>ues
naturelles
0ari"* -ctobre - ?o'e&bre 19L9
7"era9euti>ues
naturelles
0ari"* Augu"t - /epte&bre 19L9
2?,(9resse
0ari" - /epte&bre 199J
@oga A 3evue
bimestrielle
?o'e&bre - :ece&bre 19L3* Andre 'on 6>"ebet(.
Cuprins
Prefaţă de prof(dr(ing( "1 ăruţă(((((((((((((((((((((((((((((((((((((( <
6u)!ntul autorului................................................................<<<
6apitolul I Reflexoterapie plantară.......................................... 8
-&ul ca "tructură (olografică..................................................
:urerea - "e&nal de alar&ă................................................... 1J
:i"po+iti'ul no"tru de teleco&andă....................................... 11
Ce e"te reflexoterapia %i care e"te &ecani"&ul ei
de funcţionareH........................................................................33
:eontologia reflexoterapeutului. Bură&1ntul lui Cipocrat......34
Metode de ocrotire - &entale %i fi+ice................................... E1
0rincipiile reflexoterapiei plantare......................................... EL
Reacţia organi"&ului la reflexoterapie...................................DD
Metodologia de lucru..............................................................DL
2li&inarea toxinelor - rinic(i* uretere*
'e+ică urinară* uretră............................................................... F
6ocali+area %i diriIarea tuturor funcţiilor. /i"te& ner'o".
:ureri de cap* &igrene* ne'ralgii...........................................4J
11 tipuri de re"piraţie %i &ult &ai &ulte efecte8....................3
#n laboratorul energiilor fi+ice. - Metaboli"&ul.....................LD
Motorul 'ieţii - /i"te&ul circulator "ang'in..........................9F
- 'i+ită #n #&părăţia glandelor............................................ 1JJ
6ocul de plă&ădire a 'ieţii - /i"te&ul genital fe&inin........ 1JF
!Rotundul lui 0laton$ %i "per&ato+oi+ii
- /i"te&ul genital &a"culin................................................... 113
/entinelele "ănătăţii. Agenţii de apărare.
/i"te&ul li&fatic 114
Aederea poate fi tulburată de e&oţii* obo"eală
%i proa"tă dige"tie8................................................................. 131
7rec(ea - tablou de bord %i centrii de co&andă.................. 134
C1te'a cu'inte de"pre &e&bre............................................. 139
6apitolul al Il#lea Reflexoterapie pal&ară........................... 1E1
M1na noa"tră cea de toate +ilele.......................................... 1EE
Forţa energetică a pal&elor................................................. . 1ED
0al&a a fo"t %i ea o talpă..................................................... 1DE
6ocali+area punctelor reflexe pal&are................................. 1D
6apitolul al Hl#lea Reflexoterapie craniană.
/i"te& neuro'a"cular............................................................ 1F1
#n re+onanţă cu organele...................................................... 1FE
!/tartul$ %edinţei de reflexoterapie craniană........................ 1FD
Vonele %i punctele neuro'a"culare %i relaţia lor
cu anu&ite organe................................................................ 1F
Cu& "e lucrea+ă pe punctele neuro'a"culare...................... 1F9
?e pute& &a"a %i "inguri punctele neuro'a"culare............ 1F9
#nc(eierea unei %edinţe de reflexoterapie neuro'a"culară..... 14J
6apitolul al IL#lea !Medica&ente$ la purtător................... 14E
7n lanu" al reflexoterapiei5 /uge"tia................................... 14F
/enti&ente colorate.............................................................. 14
R1"ul - leac uni'er"al........................................................... 1J
Anexă - Afecţiuni %i +one reflexe........................................ 1
Bibliografie "electi'ă............................................................ 19J

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->