You are on page 1of 2

CURS 2

Trepte genetice de relief

Suprafete de nivelare
Alti termini:suprafata de eroziune, plarforme de eroziune, suprafete de
netezire, aplatizare, denudatie, modelare, sculpturale.
Suprafata de nivelare rep. Expresia morfologica a evolutiei policiclice a
reliefului. In forma cea mai avansata de modelare o suprafata de nivelare
constituie rezultatul final al unui ciclu de eroziune, aceasta pt. ca ele se
intalnesc in relief si in stadii partiale. Doar suprafata care constituie produsul
unui ciclu complex de eroziune poarta numele de suprafata de nivelare. Daca nu
avem de a face cu nivele de eroziune ex : in lungul vaii de munte ; nivele de
urmarit.
Genetic pot fi peneplene,pediplene,platforma de abraziune,suprafete de
eroziune fluviatile(paturi de meandrare)
Suprafatele de nivelare au rezultat in medii diferite prin actiunea
agentilor externi diferiti la cele mai multe stiluri a fost fie peneplenatia fie
pediplenatia.

Evolutia aratarilor
Studiul suprafetelor de nivelare:sfarsitul secolului XIX Emmanuel de
Martone-1907
Nordon-Carpatii Orientali
Mihai David-Muntii Bistritei
Tiberiu Morariu-Muntii Rodnei
Cercetarile regionale iau amploare:
Ilie Sarbu-Muntii Rodnei
Traian Naum,Grigore Posea-Carpatii Curburii
U .Velcea-Bucegi
Eugen Nedelai-Fagaras
Silvia Iancu-Parang
Gheorghe Niculescu-Retezat
M.Grigore-Semenic
N.Josan-Podisul Tarnavelor
Soare A.Soare-Podisul Sonesa
I.Radulescu-Podisul Carincea
Principalele probleme realizate de racordari pe ramuri carpatice la nivelul
lantului carpatic,realizarea unui paralelism intre suprafetele de nivelare (medii
si inferioare) din Carpati cu cele din unitatile colinare intra si extracarpatice.
Clasificarea peneplenelor din Romania dupa unitati morfostructurale:
-peneplene in unitate de orogen:penepena carpatica la zi cu Carpati si fosila in
Depresiunea Transilvaniei si Panonica.
-peneplene in unitate de platforma:peneplene de soclu(precambriana),peneplene de
cuvertura sedimentara (peneplena Moldava,Dobrogeana,Moesica).
Dupa pozitia fata de suprafata topografica:
-peneplene la zi (Carpati,Dobrogea N si Centrala)
-peneplene fosilizate.
Analiza suprafetelor de nivelare din Carpati

Sunt formate intre cretacic superior si coaternar,in structura morfologica
s-au conservat mai multe trepte morfologice.
Etapele de formare:
1. Etapa formarii suprafetelor carpatice superioare (pedeplena Carpatica-
Borascu)
2. Etapa formarilor suprafetelor carpatice medii (Rau Ses)
3. Etapa formarii suprafetelor carpatice de bordura
Suprafata de nivelare Borascu

-suprafata marilor inaltimi carpatice Emmanuel de Martone
-varsta:intre danian si oligocen,in 50 milioane ani
-geneza:pedimentatia
Caracteristici morfologice reprezinta caracter fragmentar insular sub forma
de mici platouri marginite de circuri glaciare. In masivele inalte aceste platouri
sunt dominate de creste inalte si varfuri reziduare. Aces nivel a fost numit
nivelul crestelor inalte: Fagaras, Retezat, Parang, Bucegi.
De asemenea pot aparea si sub forma unor culmi care in masivele inalte sunt
sculptate din circuri glaciare: Sureanu, Godeanu, Iezer
Caracteristici morfologice- suprafata Borascu este etajata, doua niveluri,
este deformata tectonic este purtatoarea unei cuverturi sedimentare.
Raspandire: cea mai intalnita in Meridionali, Retezat - Godeanu 2000m,
Parang 2100m, Fagaras 2350m, Bucegi 2450m, in Carpatii Occidentali, Apuseni 1600-
1800 m, Bihor, in unitati marginale e intalnita si la mai putin de 1000 m, in
Banat (suprafata Semenic) 1100-1400m la altitudini de mai putin de 600 m in Muntii
Almaj; in Orientali - Muntii Rodnei, Maramures 2000 m.

Suprafata de nivelare Rau Ses

Varsta – Miocen delimitata tectonic de miscarile savice si attice, 15
milioane ani
Geneza – Beneficiaza de o nivelare imperfecta si partiala, neteaza masivele
cristaline in defavoarea suprafetei Borascu dar se intinde si asupra masivelor
apartinand flisului cretaci
Caractere morfologice – Se reprezinta diferentiat altitudinal datorita
fazelor de inaltare.
Suprafata e inaltita sub forma de culmi aplatizate usor inclinate cu
desfasurare prelunga “Platforma Plaiurilor”. Este intalnita cu aceste
caracteristici in Carpati Orientali puternic deformata tectonic a.i. o intalnim la
altitudini diferite.
Raspandire: In Meridionari , Retezat - Godeanu 1400 – 1600 m,in
Occidentali ,Banat (Platforma Tomnacica) 800 – 1100 m in Apuseni (suprafata Magur
– Maricel ) 1500 m , in Orientali (suprafata Plaiului) sub doua niveluri Suprafata
Plaiurilor 1 si Suprafata Plaiurilor 2 1600 – 1800 m, reprezinta suprafata
superioara de nivelare pentru Muntii Flisului.

Suprafata de nivelare Gornovita

Varsta: pliocen, 10 milioane ani intre miscarile attice si rodanice
Geneza: in principal suprafata de abraziune factori genetici, eroziunea
fluviativa
Caracteristicile morfologice:
1. Este intalnita sub forma de umar la periferia muntelui ( trepte ,prispe)
2. Sub forma de umar de vale (nivelul de eroziunde de vale) rezultati prin
pedimentatie
3. Sub forma de inseuari la nivelul culmilor reprezentand dovada unei eroziuni
fluviatile intense, exercitate in lungul unor vai largi si dovada unor procese de
captare; se mai numeste Platforma Pasurilor inalte.Ex: Predeal, Sinaia 1000 m
,Bratocea , fragmentata neotectonic deci se indentifica sub forma a doua niveluri
Distributie; Meridionali 400 – 600 m –1000 m Bran , 1300 m Bucegi ( Platforma
Branului ,Platforma Luncanilor in Sureani) in Occidentali ,in Banat (Platforma
Terejova) 650 – 750 m in Semenic , 450 m in Almaj , in Apuseni 500 - 600 m –700 –
800 m in C.Curbura –1000 m (Platforma Predeal , Platforma Pasurilor Inalte) ; in
Orientali , in Rodnei 1100 –1300 m.