Coperta

pi
desenele:
LAURENTIU DUMITRU
L
DUMITRU DUMITRU
GHI D DE
REEDUCARE
FUNCTTONALA
: o
- {
EDITURA SPORT-TURISM
EIUCURESTT, 1981
CUV|NT INAINTE
in octivitoteo desfdgurotd de unitdlile sonitore, pentru insd-
ndt ogi r eo gi r ecuper or eo oomeni l or munci i bol navi squ t r oumo'
ti zol i , un rol i mportont revi ne tratomentel .or pri n mi ' core, l drd o
exci ude i nsd ui i l i zoreo si mul tond gi o ol tor metode teropeuti ce
sou o medi cament el or '
Tratomentul
pri n mi gcore, moi mul t i ndi vi duql , este dozot
l n ofecl i uni di gesti ve, teropi ,o pri n mi gcore ocfi oneozd osupro
mugchi l ' or, n.rui l or;i secrefi i l o r; ci t
9i
cl supro ci rcul ol i ei mote.ri i l or
din tubul digestiv. in boti de nutrilie, octivito,teo lizic6 stimuleozd
osi mi l ol i o gi dezosi mi l ol i o
Si
octi veozd el i mfndri l e.
Trotomentul pri n mi Ecore podte do rezul tote surpri nzdtoore
docd este opl i cot metodi c
ai
perseverent, odmi ni strot
;i
dozot
cu competenfd, dor poote l i ddundtor ci nd se comi t erori pri vi nd
i ndi cof i i l e, mdsur o gi modul de opl i cor e'
Di n gomo l orgd o posi bi l i tdl i l or pe core l e ol erd mi ;coreo
co ,"medi u ol i mbol ndvi ri i , om si nteti zat di l eri te tehni ci de
l ucru, l oro o prel ero sau i mpune uno i noi nteo ol tei o'
Eedactor : CASANDIi A ENESCU
Tehnoredactor : ION PETRE
Bun de ti par : 20.06,1981. Col i ti par : 15 + 8 pag. pl anFe,
Lucr or e execut ot 6 sub cl mondo nr . 475 l o Of i ci ul Economi c
Cent r ol , , Cor pol i ", l nt l ppi l nder eq pol i gr of i cd, , Bucur el t i i - Noi ",
r t r , Hr i sovuf ui nr . l eA\ sel t or ul 1, Bucur egt i
i
\,,
/ ,
: "'
f ;
, ?
CUVINT INAINTE
Fiecore exerciliu descris, oles din multiplele vorionte posi-
bile, poote fi considerot orientotiy sou co bozd pentru o li
experimentot gi dearcltot moi omplu de fiecore speciolist, in
octivitoteo so,
Exerciliul tizic o devenit o necesitote normoll pentru
oomenii muncii de orice virst6, sex sou profesfe gi o obligolie
permonentd in toote perioodele vielii.
Ghidul de reeducore tunclionold se ocupd indeosebi de
ocele ofecliuni care pot beneficio cel moi mult de ocfiuneo
miscdrii, ocesto fiind un criteriu in selectoreo lor in ocest volum.
Prima porte a ghidului se ocupd de miiloocele folosite
oldturi de migcore in reeducoreo funclionold. ln continuore
sint prezentote ofecliunile moi des intilnite, descrise
W
scutt,
urmote de indicolii de tratoment gi de progrome de exercilii
core pot ti considerote co otore sou orientotive.
AUTORUL
t. GENERALITATI
A. MODUL
$r
LOCUL DE DESFA$URARE A
$EDIN-
TELOR
DE REEDUCARE FUNCTIONATA
Reeducarea funcfionalS, necuperarea functionaid, reabili-
tarea, kinetoterapia sau sultura fizicd rnedical5 sint termeni
c'are vor sd rdefineascd acti,unea intreprinsi in cadrul unititilor
sanitare, penrtru ins5ndtogirea gi refarelea cit rnai completd
a organismului afectat, folosind ca trat'arnent migcarea sub
diverse forrne.
Fdrd a aduce argurnente pno sau contna intrebuintirii
unuia sau altuia d,in termenii mai sus amintifi - nefiind
acesta scopul lucr5,rii - vom adopta termenuJ de reedu-
care functionali, in volumul de fati.
Specialistul in reeducarre (pnofesor, asistent, instru'ctor)
este cnel cdruia ii revine sarcina recuperdrii bolnavilor. El
trebuie sd airbd, pe lingd cunogtinfele de speciali,tate, cunogtinp
de pedagogie gi vocatie, mai ales in munca cu copiii, care
repr:ezintd o parte i,rnportant5 dintre
'bolnavii
ce necesitd tra-
tament prin migcare.
In cadrul gedinf,elor de reeducare se stabilegte o relafie
str,insi de coo'perane intre bolnav-speoialist-medicul curant.
La inceperea tratamentului de rnobilizare trebuie captatd
atentiia boilnaru,ul,ui, chiar atunci cind se fac nurnai rnigcdri
pasive gi rnarsaj. Bolnavul va trrebui sd rparticilpe la traternen-
ttrl s[u.
Durata de
,lucrl
intr-o gedinti nu este linnita'te, ea sta;bi-
Iindu-se in functie de reacfiile gi adaptarea bolmavului la
cfort gi de virstd. Este rnai ,bine si se luc:eze in gedinte scutrte,
de 15-30 minute, crescute treptat gi repetate in cursu,l zilei,
decit ln g€dinle I'ungi. Bolnavul va fi invitat qi i:rdruma,t sd
faci singur r-lnele exercifii.
Nurndrll de repetSfi ale unui exercitiu vanaz6. de la 1-2
repetdri, in cazul pleureziei la incepu,tul mobilizdrii, pind la
sute rde repetiri, in tratarea coxartrozei, cu rniqciri pasi,vo-
ncti're
'la
cadrtrl ctr scripeti.
REE] )UCAREA FUNCTI ONALA
$crdinftr
de' rreeduc,are
va fi rnai agr,eabild
;i
cu un efect
m:i i bun cu ci l exerci fi i l ,e vor fi mai vari ate, fi rd a fi pr,ea
complicatc isau pr,ea numeroase. S,e recom.an,dd chi,ar exerci{ii
mrri putine dar bine executate. decit multe gi executate inco-
nrct, cAci
,continutul
qedinlei este rnai mul't cralit,ativ decit
ctrnti tati v.
Cotnanda sp,ecialistului are o influenla m,are asuplra r,e,a,c-
fi ci
d,e rdspuns a bol navul ui . E,a tnebui e sd fi ,e cl ard, exacl d
5i sincronizatd. ,cu ce,ea ce c,erem boln,avului sd execut,e. Poate
fi datd cu voc'e tare, cind dorim sS influenlim la m,axim
lAspunsul, sau cu ton mai btrind, cind se lucrcazd cu bolnavii
care au
'dureri
in timpul execut5.rii migcdrii,
Pentru forrnarea ,coxecte
a im,aginii mi;cdrii q;i p,entru
ca rdspun,sul sd fi ,e ci t mai ,efi c,ace,
spec.i al i stul va demon-stra
mai intii migcarea.
Se va lucra cu maximum de a,mplitudin,e, f5,rd a depfui
limitele an,atorrno-fiziologic,e .s,au pinl la aparifia unei u;oar-e
dur,eri, fari a s,e trece p,este ,ea.
Ri tmul de executi e nu va fi rapi d, pentru ca mi scarea sd
se. 'el'ectueze
,cu
toat5. amplitudin,ea si nu p,e jurnltate.
Cel
mai in,dicat ritm este al respinatiei. Miscdrj.le vor fi exec,utat,c
concomi tent cu respi rati ,a, i mpi eCi ci nd astf,etl apari !i ,a rapi dd
ir obosclii. Tot pentru evitarea oboselii local.e in mugchi, se
vir, lc{,iona altern,ativ asupra
,diferilelor
pdrli aI,e corpuLui.
Corcctarea derficienfei prrecede tonificarea rnusculard, cu
con:l i ti ,a,ca trceasta sd fi e menti nurd cu tonusul p,e care l -am
t' ,cl rl i zi r1. Cor,cctarea ati tudi ni i corpul ui s,e face i n c,el e do,ud
pl trnul i : i s,agi t,i rl qi frontal .
' l ' chni c:i r
dc l ucru i n cadrul s,eCi n!,el or de reeducare va fi .
pr, ci 1. posi bi l , urmdtoar,ea :
- lehni<:a antal,gicd,, cu masaj manual, vibrornasaj,
lclaxllr', pozi{ii d,c degajare a articulaliilor, man:ipuldri
;
- Leh,ni cq tnobi l i zatoate, cu m$cdri pai si ve (mai pufi n
Iol osi t<,), mi 5cari a,ct.i vo q;i acti ve aj utat,e
;
- tchnica de toni.licare, ,ct)
migciri a.ctive cu rezistenld,
lzomctli,c: ctc. Mugchiul cste influen!,at de migcare prin nuirnl-
rul dc rcpclari, ,d,e lezistenta opusd gi de ritmul de execufi,e
;
- teh,nicu reeducarii mi;cf,rilor ,perturbate
de af,ecliune.
r,-slc transporbabil, apoi in sala de gimnasticd, Ia bazinul de
I ungat e.
*Cind
bolnavul se p'o,ate depLasa la sala de giimnasticS,
po-sibilitafile
,de lucru sint rn,ai mari 'atit
pentru bolnav, cit
5i
pentru spe' ci al .i st.
'
Vari,abilitate,a ex,erciliilor este legatd
9i
de do1ar'ea s6lii ;
cu cit va fi mai bogatd in inventar, cu atit lucrul va avea o
mai bund influenlb asupr'a p,acientuJui, iar speci'alist'ul, o mai
mar,e posibilitate de desfagurare a activitSlii setl'e.
O saIS pentru re,educare fun'clionala trebui'e sd aibf, in
dot,are c'el putin urmdtorul inventar :
2-3 s,cd.ri fixe ;
pl,an inclinat care se poate fixa la scara fixd
;
bicicletd ergometricd ;
cintar
'cu
taLiomet'ru ;
6qns
'paralele
fixat'e I,a pod,ea, pentru r'e'e'ducar'ea mer-
surul ;
- 5-10 saltele individuale, din burete invelit in mrte-
rial plastic, ,C'e dimenrsiunea 2/7 m;
- sc.ate s,au nu,mai o tneaptd, pent'ru r''eeducar'ea
picio-
ru-lui ;
- roatd pentru morbilizarea u,marului
;
- arast,el cu b,as'toanre
,din
lermn si
tdin fier
;
- oglindd cadrilatd
;
-
ip,anou cu diverse pi,ese pentr:u needucarea miinii ;
- pedal5 'pentru r'e,educare,a la'b'ei piciorului
;
- plangetd din l,eirnn melarminat ;
- cdpdstru Gl i sson ;
- sadru d,e metal p,ent,ru rnedducal€a mersului ;
-
,cirje
axilare gi bastoane canadiene cu sprijin la cot
;
- extensoare;
- mi rngi medi ci nal e ' de
l , 2, 3 kg;
- lcnsiometru ;
) \ /
Cj I.INBRALITATI
REEDUCAREA FUNCTIONALA
GIINERALITATI
- dinamometru
;
- spirometru
;
- cadru de sirrnd cu scripefi.
Descriem in
,continuare
cadrul cu scriperfi, aparat mai
pufin cunoscut gi folosit in ,centrrel,e
noastre de rreedu,care. Cu
acest oadru se o,btine o rreeduicarre selectivd
Ei
globald a arti-
culafiilor gi o tonilicare a rnusculaturii, cu
.o
dozare pa:ecisd
a amplitudinii rniqcdrii qi efortului.
Pentrrr aceastd tehnicl de rreeducare sint necesarE o serie
de instalatii gi rmateriaJ.e ca :
- un 'oadru din sirmd galvanizatd irnp,letitd, ,cu
cel pulin
2 pereti qi tavan (foto 1)
;
- rnai multi scripeii de o construcfie speciald care sE
ipenmitd trecerea gi sco,aterea frfnghiei in funcfie de
nevoi, exernplu scripete),e Bienfait (fig. 1)
;
- o banchetd articuiatd qi despicati la unul din capebe
cit erste lungimea unui picior
;
-_ fring,hii de nailon (2-3 buc.), prevdzute la capebe cu
carabini,e:re
;
- saci umplufi cu alice de plunr,b
;
pentru a fi mai mici,
ci te doud buc6fi de 0,5, l , 2, 3, b kg
;
- cunele pentru fixarea co,apsei gi a bazinului
'pe
ban-
cheti
;
- ghetre rdin p.ieJLe
,pentru
incilfa,rea piciorr-rlui afectatn
pr,evdzute ,cu
inele pentru prindmea fring,hiei ;
Fi g. I . Scri pet cl t : t i p Bi enf ai t .
- man$ete
rdin piele prrevdzube ou inele' folosite la fixarea
antebraftrlui'
- 1ll1 sul gi o perna triunghiulard'
din burete 9i
invelite
in
Plestic.
Pen'f,ru lucrul Ia cadrul cu scripeli
-este
nec€sar ca fringhia
oe treoe prin primJ
"*tnt1;
sa ii'e fixatl
penperrdicular
pe
ai*"ti" rned.le . *egment"iui
cu. car€ se lucreazd'
Se pot execua'G;t;i
p"ti"e (vezi posturile)' active aju-
tate
Ei
a,ctive cu rezistentS'
Mobilizarea
aotivd ail'tata s'e poate obtine
pnin :
- membruL oPus (foto 2) ;
- rneonbrul *lrpttiot fltry
mem'brul inferior
('foto 3) ;
- susperrdare'a
in caz de insuficienli
lotto*uTel
elirni-
ninrd'u-se o p*t'" Ai"t greutatea mermbrului
qi totodatfr
frecarea de
ibanc6'
Mobilizarea
acliva cu rezi,stenfd se poate ob{ine
p].rn :
- lucru contra
gravitatiei ;
- lu,cru oo"t"" !'travitaiiei
rplus greutatea directd ;
- Lt, saci agd{alT ta celblatt capdt al fringhiei ;
- intin'derea arcuril'or'
B. MIJLoACELE
REEDUCARII
FUNCTIoNALE
Reeduoarea func[ionala
necnesita diferite mijloaoe, folosite
in parbe sau in totiittrc,-in
funclie de afecliunea
tratati
qi
de mornentul
in ;;; G aplic5 aceast[ reeducarre'
Aceste
mijloaoe sint :
1. Migcarea sub toate formele ei'
2. Masajul.
3. Hidro 9i
electroteraPia'
4. Posturile.
1. MISCAREA
Mig'carea sau locornolia
e'ste den-ia9arga
corgy'1-ui-rsau
a
sqgmenteloo
-"p"rJ-i^-
ui"tiu' e""*fa depl'asare este posibild
pe'in contracir'a rnuqchiloi bare mnstituie
organul rnotol al
migcdrii.
Mrugchiu1 norrnal
(sdnStos)
'are
ttei proprietdti : elasticitittt"
tonicitate
gi contractilitate'
l 3 t 2 REEDUCAREA FUNCTIONALA
ElasticiLqteo e"sLe proprietatea rnugchiurlui de a se scurta
gi de a se intinrde.
Tonicitateu e\te starea permanentd de t,ensiune. Datorita
ci sc lc'alin:aza poil\ia corpului la vcrt-icaid
,si menliner,ea
i xr - st ' l ol i n t r r t i cul a[ i i .
Conlractilitutea esLe prorpriel"atea mu5chi.ului de a se scurta
voluntlir'. in p,arez,e gi p,aralizii ,aceastl proprietate este per-
t r,r rbir t ir.
Activitatea rnusculard se rnanife-std sub doul forme : static
; i di nami c.
Activitatea staticd se ref,Erd Ia contrac{iile musculare care
sr(' opun unei forte externe (gravitalia). Ea echilibneazd s,eg-
mcntele
;i
icorpul in intrregime, nealizind pozilia verticala.
Activitatea dinamicd sau mi$carea propriu-zisd. realizeaza
deptras,area segmentel or,corpul ui .
In reeducarea fun,ctionalS folosim migcar,ea sub doua forrme:
pasi vd
;i
a,cti v5.
a) Mi $car ea pasi vd
FIra p,arti ci parea bol navul ui , mi scarea c.st,e real i zat5 manu-
r r l cl t ' cdt r e speci al i st sau cu apar at e r necani ce cum si nt , cel e
conccpute de Gustav Z'ander.
I)trntru a avea o mi g,care pasi vd corectA, se i mobi l i zeazA
crr o min5. segmentul superior al ar,ticulafiei interesate, iar
r:tt r"ci rl i rl td mi nd se face mi qcarea. Pti za c€a rrr,oi corespunzA-
loirri' pt'nlru fiecare arti,culatie este descrisA in cartea
,,Gim-
I r ; r . sl i ci r i r l t i cul ar i " de dr . Adr i an I on. escu Si nu mai i nsi st dm
r r i t : i r r . supr ' , a ci ( f i g. 2) .
Scopul rnigcdrilor
pasive 'rimine
-acela
'de
a ajuta trotr-
citatea {esuturilor,
i"^";'d imobilizdrilor
articulare Ei
in leziu-
;ffi";fi;1";-p;;";1.;-in-
primele sdptdmini
pini la aparitia
mi gci ri l or
act i ve.
--^
+: . . ^ . o^*o , rt a rrr
In execu'tarea
rnigcdrilor
pasive se va
line
seama
rde urrnA-
toarele indicatii :
- prizele vor fi cit mai apropiate
de articulatiile
ce
irebuie mobifiate
(mai alei
'a
articulatiile
rnici).;
_
nu vor fi';;4it
_ti*it
t" anato,rno-fiziotogice
aLe
articulaliei
mobilizate ;
- evitarea
"";;;;;iilior
iprin deplasarea
artioulaliitror
- J.""iXt;erge'cu
mrscarea
pind Ia pragul dureros' evi-
tindu-se durerea intensd ;
_
ritmul a"
"""""1iu
va fi'Ient
pentru a evita aparitia
contracturii
reflexe;
- m'obilizat*"
'p""l"a
'""t"
c'ontrain'dicatd
in artrodeze
(anchiloze teraPeutice)'
^
.
viiq[arir"
pasive manuale-se folosesc sub rnai multe forme:
-
'manirPulari;
- tehnica Bago ;
- indoiri-intin'deri,
miScarea
tde du-te-vino'
Manipul5rile sint mi9'cdri pasive aplicate pe coloana ver-
tcbrald de cdtre specialist, in
-tratarea
algiilor vertebrale. Pot
da rezultate sp€cd;;itt" atta sint fdcut6 imediat dup-6 acci-
Jent, deci inainte de instalarea reacliei inflamatorii.
EIe con-
slau din diverse
-*""tt
: tracfiune,
ajpisare' rotatie' flexie'
cxt,ensie etc. (vezi cap' Algii ver'tebrail'e)'
ManipuldriJ"
pot fi d'irecte,-'bolnavul
fiind culcat cu fala-n
,i,,"
i-t.-"pticd
presiuni cu podul palmei pe apofizele. tl3lsverse
$ru spinoa.., oua*pta
gi^sub vertebrJ Lerat'd' sa:u indirecte'
.',
-itt"r.te
dulci qi
Progresive'
Rezultatul manipUatitor
depin'de de un bun di'agnostic'
,t,.' ,Jog*r"t turt":,Jii-"*i"i
rnai eiicace
9i
de o execu$ie
bund'
Nt't'tspectar""
"*."too
con'dilii
'poate
da naqter*e l'a
'acci'dente
l{l'irv('
qu lezarea m6duvei spindrii'
Manipuldrile vor fi f6cute de rnedic sau de cdtre spect'a-
lirslul care are o experienld i'n acest
rdolmeniu
$i
surb suprave-
Hl x"l ' (\I
mcdi cul ui .
'Ichnica lui Bago constd in executarea
de migcdri
pasivc
bt:ttf tt', pr:in
"rrtptirratt*,
'cind' bolnavul este rnai relaxal'
GENERALITATI
Pi g. 2. Mi Sr ' r r l t ' pr r si vi cl i n ar t i cul af i a pol dul ui .
REEDUCAREA FUNCTIONALA
Aceastd tehnicS p,o,ate ,provo'oa ruperi ligamentare sau ,chiar
osoas€ c'are la rindu-l 1or deten'nine Ia
,bolnav
reflexe de ap5-
rale. O a,stfel de mobil.izare poate cornpromite articuJalia reis-
p,ectivi.
-
Indoiri-intinderi. Migcarea pasivd de du-tevino, pind la
ptrurgul du;r.eros, are efect nuimai in pdstrarea rnobilitifii, dar
nu va elibera o articuJ,afie cu a:etractii rnusculo-figamentare.
Mli;cdrile pasive se m,ai pot face
,cu
aparate rrreoanice
(mecanoterapia). EIe sint minuite de bolnav sau de specialist
(foto 4).
Degi aceste apariate au rol in menfinerea rnorbiJitdlii
articulare, sint ins6 greoaie, ocupd mult spatiu, nu pot doz,a
su'ficient amplitudinea rn-i,gcdrii gi sint nepldcute pentru
,bolnav.
b) Mi Scar ea act i vl
Migcarrile aotive sint rezurltatul contracfiilor musculare.
Ele se foi.osesc d,upa posibilitdtile bolnavului, in diferite etape
.ale tratamentu'lui. sub diverse forrne :
- miqcarea activd ajutatl
;
-
,rnigcarea
activd liberd
;
- migcarea activi cu rezistentd.
Prin mipcarea activi ajutatd se suprimd co,mplet sau se
r'cduce o p,arte din greutatea membrtrlui cu care s€ lucreazd,
in c:rzurile de inapotentS funclionald sa'u atrofie rnussulari.
Acr:.s[ aj,utor in executarea rnigcdrii active poate fi :
-- manual., sprijinit de citre specialist
;
.-
cu divense aparate ajutitoare :
o prin suspendarea membrului cu ajutorul unei frin-
ghii
;
o
putine cu rulmenti
,pentru
mini sau picior;
o
.scinduri alunecoasd a,coperitd cu ,pudri de talc
;
i nol , ul .
A.iutorul mtrnual este dat de s'peciaiist, care sprijine
Si
plcil o prrrt,t' <l.in greutatea mem,brului, in timp ce bolnavul
exccul i i rni ;<:i tl ca.
Prin suspcndrrroa rnembrului cu ajutorul fringhiei se poate
face miqcaltrir dorilir, firri frecarea de pat qi fdri ca bolnavul
s5 fie ncv<lit .sir-5i mcnfind singur, prin forfa muqchil.or, mem-
br.ul
fre
care don.Stc rsri-l
'tonifice
(foto 5). Ttebuie sd fi,rn
ttcnfi cum fixtun fringhia
p"ltl] a se folosi
gravitatia atit
pentru usurarea .*;;iiti;i$"Erii
cit
9i
pentr-u ingreuierea
ei'
Patinele cu rulmenli,
pe care se.sprijini
picioml'.brafu1
vru degetele, au rulul de a reduce frecarea' deci rezistenla'
ugurind migcarea activ6'
Aceeaqi u$urax'e a miqcd"rii gctiye
se obJine-folosind.scin-
ar,r, ai.r-i*ti *.f"-i"ti,
preslrat6 cu pudri de talc
ai
aqe-
z;rt,[ sub membml ce trebuie I'ucrat'
Un alt naijloc care ajut6 r
Aici, confotm PrinciPiului
Iui A
din
greutatea corPului sculund
Miscarea activl liberi o fol
rnusculard a rnembrelor
afectak
grlviLafiei, deci de a le mentint
'
Migcarea activi cu rezistenfd' Rezist'enta ngate
ti mnnuald"
,,pu.t'i-i. up*iJi"t' sau opusl- tde aparate cum sint : extensoare'
rningi, bastoane, *tli"Gip
"ti'
tot aici rse inoadneazi 9i
contnacliiJe
iro-.tliL 1"t"il'*l
Ia care vom x€veni rnai tirziu'
ln funclie
'de
tipr:i de contradie Ei
felul curn ea. in'flu-
ctrlctrzi tonusu] Ei
itrngimea
muSchiului'
m\calea activi cu
r.ti.itt ttle se realizeazd tn 3 mo'dun :
-- concentrrcd' V
etcentrict
chiu,l se contr:aoti Pentru
a inr
Hcurtcrazi apropiinrd'atit
capett
<rlt qii segmentel'e oso'ase asupra
,lmiraciie scurteazl
m'lgchiul
(f l H. : t ) ;
i.n interiorwl
qt. in afara segment-ul.uz.
de contracfie'
M l,ir.; r r r.t r cx.,cutatS
-in'
jnterionul,segrnerrtului de,contracfi'e
se
rrvrlizlirz;i ittunc'i l"f"J *ti"fti"t se EontractS 9i
din pozifi'a 1ui
rror,rrurl;i rlc intindere se scurteaze a'propiirnd
piighi-\
9soas€
rk. r,rrrr, r,stc lixat. o astfel de contracfie
siurteazi
muqchiul Ei-i
tl tf1,tr",rl t: l i rrta 6i
vol umul '
lVl i5r',;rttlt in afllra
'segmentului
de contraclie se realizc'azi
Ii l rrrrrri
i l l t :t((' l nru;cJri care pot ri i nti nqi
pe' ste l i mi ta dc
OENERALITATI
l 6
REEDUCAREA
FUNCTIONALA
Fig. J. Mi$carea
concentricd gi
migcarea
excentricd.
ce se fac in
llt"'!*"111.";^jlrdI I-T,_
rnind, pici,or
si
GI TNBRALI TATI
fn"l uU.#l tracfi i
Si
i nti nderi
compl ete
sau i .ncompl ete.
Ai ci
t 7
rt:,i*l*il'.{-H[i"]',:*ft
d,]q"#,,HJ'l']lli
vertebrald.
muschi ul
9i
*;:::l:
^T,Jtr*.
i.;;;;
"il*i,Jrl;['"
mdregte
amplitudinea
m4,carii
GG:' A;
col oand
lungegte
D,
Contracfiile_
izometrice (statice)
fficutc fari deplasarea
segmentelor,
si nt,contra' cfi i
muscul are
contra unei rezistente
de
B
C
t ' r U L A) r r r i St . i r r . c cu cont r acJi e
completd pi intindere completd
; B) | | t l f t ' 1i l , r . r ' r r r . ont r . i r ct i et i ncompl et d
! "' r '
"' | ' "r
r
' ' r L' i l ( ' l r e
l ncomp. t et d gi i nt i nder e i ncompl et d
; c)
- r r "o. "
t ' r t t ' l t t l l r r r ' I r c t . or - npl cl . r i
5i i nt i nder e i n"n- "i "L r ] . r mi c^. _^
A
D
Fi g. 4. Mi ; ; cl r r ca
oe cont r . : r ct i c.
in interiorul gi in afara segmentului
' , ,
t r ( .
( . ( ) , ' pl ( ! r . i r
l i r r nt l nd€r e i ncompl et d;
D) mi $car "
"u
aor r i . , . "_
l l . ' l l t . r nt l ' l r , l i ' t
; i i i nl , i nr l cl c compl et d.
(
II.;NIJRALITATI
l0
1E REEDUCAREA FUNCTIONALA
neinvins. ln astfel de contra,ctii mugchiul nu-qi mordificA lun-
gimea ci numai tensiunea musculard creEte. Aceste con-
tracfii au ca rezultat cregterea forfei musculare.
Se gtie cd forfa absolutd a mugchiului depin'de de diame-
Lrrl secfiunii mediane a lui
;
1 om2: 4 kg for![ rnusculard
gi este in funclie de lungimea maximd a fibrelor. Dupd Borelli
gi Fick 1 cm2 corespunde cu 5-10 kg fortd.
Randamentul rnecanic maxim se obtine cind articulatia.
care lucreazd este in pozitia de 90' amplitudine.
Pentru a obtine o contr,ac{ie izometricd bund este necesar
.sir se realizeze o stare de tensiune de 5-10 s, dupd car€ un
r€paus de 80-100 s intre contracfii.
Contraclia izometricd determind comprirnarea,capijlarelor
din mugchi gi jend cir,culatorie, blocarea tora,celui qi datorie
de oxigen. Aparatele
,candiovascular
gi respirator sint solicitate
mai intens in cazul
'contracfiilor
izometrice gi pentru acest
motiv se reco rlandd prudenld in aplicarea lor ia bolnavii cu
tulburdri ale acestor aDarate.
c) P o zi [ i i
Migcdrile folosite in reeducarea functionaLd se executl din
rnumite pozi\Ii, aga-zise fundamentale ca : stind,
$ezind,
p€
genunchi cu sprijin pe palme, culcat, atirnat, pnecum gi din
pozi{ii derivate din cele fundamentale care se oblin prin modi-
l'icarea bazei de sustinene, a pozilie'i trun,chiului sau a pozitiei
mcmbr.elor.
Pozifia stind (pozitia de drepti) se poate folosi
,ca
exerci-
t,iu
.sl.atic in tratarea atitudinilor vicioase. in tulburdri de echi-
librrr sau ca pozilie rde ptecare p,entru alte miqcdri. In aceastd
pozific, prin bascularea bazinului inap,oi, capul femural rdmine
:rcopcli l. p<: o suprafafi a-nai micd de 25o, deci incSrcare mare
1rc
o srrplirfatd micd de sprijin. Deoarece are baza de suslinere
nri <:i i :i i t' t' ntrul de greutate ri di cat mul t de \a baza de spri j i n,
l xrzi l .i :r
rrrr prxrte fi rnenti nutd mul t ti mp.
I'ozilirr
;trzind
(pe pat, scaun, banchetd etc.) este o pozifie
trrnrorl rr crr suputl l i fd mare de spri j i n gi centrul de greutate
;i prrr;rrrrl rl t' b:rzi . In aceastd pozi ti e suprafal a de spri j i n i n
arti cul i r{i rr rr;.xo-I' cmural 5 este redusd gi mai mul t, ,pri n bascu-
Iar-cir inlrpoi rr blrzinu'lui, rezultind cregterea presiunii pe partea
antcri oal i i <l r, .sl tl i .i i n i n arti cul ati a gol dul ui .
rlupir metoda KIaPP.
ln pozili,a pe genunchi pe palme sprijinit, miuscul'atura
r,olrirnci vertebrale este relaxatS, iar discuriie vertebrale u9u-
rtt|,r, cl<: presiunea care se exerciti in cazul pozitiei-stind la
vr,r,l.ic:rld. Din aceste motive coloana devine mai mobilS'
Luind aceastd pozifie, bazinul basculeazd inainte, capul
ltnrurului se geseste bine fixat in articulalie, iar presiunea este
11'pirr'l.izatd pe o mare suprafafd.
l'ozi{ia atirnat la bard sau la scara fixd este greu de men-
I
l r r r.r t, cl coarece stinjeneEte resp-iratia
;i
c_irculatia, prin- blocal€a
iorrrttlui. Aceasta ie recomandi in unele forme de 'discopatie
(trlorrgrrfii) qi in devialii a1e coloanei vertebra'le la copii'
2, MASAJUL
l)irrtrc mij,loacele la care recurge specialistul in munca
arr rk' zi <:u zi, masajul este cel mai des folosit.
l,';irii rr intra in detalii, vom arninti pe scurt rolul igienic
ql I.r,nr1rt:ul.ic al masajului. Masajul igienic se ap1ic6-pensoanelor
xAttil..rrrs<' tllr sedentare, executindu-se pe intregul corp
9i
cu
Iorrl r, rn;rnt' vrel e mai
j os ami nti te. Masaj ul terapeuti c se apl i cd
rrrrrl rrrrrl l )<l cul , 1a regi unea suf eri ndd
Si<'
lxrt
folosi toate manevrele de masaj sau numai anu-
rrrl k' t rrrrnt ' vrc dupl scopul urmdri t .
l,lfk'ur:rjul sau netezirea are proprietatea ,de a activa circu-
lfiilrr lrrrrl':rti<:ri
;;i
venoase gi reduce contracturile
9i-
dunerile'
tlrrltrrirrtiltul are acliune excitanta asupra mugchilor, influ-
r,ntrrrrl ::i ;r..,rtl l t' i t <:i catri cel or mai profun' de.
20 REEDUCAREA FUNCTI ONALA
Fricfiunea, asem5nS.toare ca manevrd
;i
acfiune
,cu
frdmin-
tatul, favorizeazd procesul de vindecare gi de resorblie a pro-
Cu.selor patologice din
tesuturi
gi din cicatricele vicioase.
Tapotamentul este indicat in nevralgii cronice, fiind
cal mant.
Vibra{iile sint de asemenea
,ca'Imante,
scad sensibilitatea
nervilor gi relaxeazd muEchii in caz'ul contra,cturilor.
Presiunile au efect ana,Iog vibratiilor.
Scuturatul are ro'1. de relaxare.
In cele ce ur'meazd vom prezenta citeva noliuni generale
privind ,masajul zonelor reflexe, rna,i putin cunoscut gi folosit
de special,igtii in reeducare functionalS.
S-a ajuns la aceastd metodd pe baza unor cercetdri facute
de : Head, care a constatat un raporl intre organele bolnav,e
gi diferitele zone ale pielii
;
Speranski a ardtat
,cd
excitarea
sistemuiui nervos are influentd asupra sistemului vegetativ
;
Ricker a demonstrat cd excitind sistemul nervos obtinem efecte
asupra vaselor.
Masajul zoneior reflexe, initiat de Dicke, are la bazd
excitaliile produse in piele prin rnanevrele masajului, care
la rindul 1or, pe cal.e reflex6, detenrninf, re,ac{ii in organele
situate Ia d,eparrtare de locu4. m,asat.
fesutul
,conjunctiv
a1
pielii constituie numai p'unctul de ,plecare, transmiterea ficin-
du-se prin intermedir.rl sinapselor (artic,r.rlafiile sistemului ner-
r'os). Masind
tesutul 'conjunctiv
obtinem un efect reflex in
tcritoriul gi organele car€ cores,pund pirtii din derma masatd.
l)t'.sigur, aces,te teritorii ale
lesutului
conjunctiv nu sint lirni-
ti rtc i ntotdeauna, ci pot i radi a i n cel e i nveci nate gi l a dep6r-
l i rrt' , <' xempl u : zona i ni mi i gi a stomacul ui aj unge pi nd i n D
g,
zonrr f i catul ui i n D 10 (zone i radi ate), avi nd puncte de maxi md
si r' l cctt' maxi me i n D 2-D 3 pentru fi cat, i ar pentru r-i ni chi
i t r l ) 4.
lrurinte de a se trece la efectuarea masaju,lui, se va face
trrr conl rol modi cal mi nuti os, chi ar radi ol ogi c, apoi expl orarea
l t' gi urri i t' :ut' ur,meazd sd fi e masatS, pri n pal ,pare. In fel ul
:r<:<' sl i r sc pot. punc i n evi dentd zonel .e de contracturS, toni ci -
ti rtc' l r, hi pol oni ci tatea, punctel e maxi me, zonel e de umfl dturd
5i Si r nl ul i l <' . zor r <' l <: i r adi at e et c.
Maslr.j ul .st' irltlicir uEor
,cuprinzind
trep,tat suprafetele inte-
r €sat c. Sr ' <' xr , r ' r r l i r <: u pul pa deget el or 3 gi 4 ca, l a f r i cl i une
Ei
l al eori cu vi rl ' Lrl dcgctcl or. Se i ncepe cu frdmi ntat uqor,
OI . ] NDRALI TATI
told<:truna in regiunea sacratd (construcfia de bazd). ln cazul
t'inrl
tesutul
interesat se gese$te in regiiunea construcliei de
lurzir sc maseazd in sus gi in jos fatl de aceasti regiune,
pinir .sc atinge
rpragul de reaclie, rdspunsul fiind maxima' Se
rrjungc la acest prag repetind de trei ori masajul regiunii
$i
<l r , douA or i cel de baz5.
Di,cke inter.caleaz[ la acest marsaj al spatelui
9i
citeva
lnirl'r(,vle
,,e'chilibratora,re",
ale p[rlii anterioare, pe piept. DupA
pr'oct'dura de bazd ca^re determind o am,eliorare-r'elaxare
5i
o
rr,irr'(ic bund, se trece 1a urrnet'oarea fazS' a tratamentului,
lllirs :u'('a extremitd{ii superio'are, apoi regiunea interc'ostai5, iar
rl rrl l i r ci teva gedi nl e, r€gi unea scapul are, i n care se maseaze
rrrrrrxri zona bol nav5. l n' cazul afecl i uni l or respi ratori i se masea-
rr1 irrrrb,ele pirli gi in final regiunea c'ervicald.
ln masajul membre,l.or inferioare, dupd rezultatul obtinut
crr plocr:dura de bazd (cdldurd in cazul tulburdrilor circulatorii),
rr, i'ontinud cu masajul coaps,ei in partea externd, evitindu-se
grrnrbrr qi l aba pi ci orul ui .
C<ll mai dificil lucru rdmine insd gisirea zonelor
9i
diag-
I r o. sl i t ' i r r , r : a l or .
Mirsir.iul zonelor reflexe duce la am'eliordri importante
9i
r ' l r i r r l l i r vi ndecdr i .
Vorn reveni la tratarea diferitelor afec{iuni cu elemen'te
r l l r r r ur r sr r . j ul zonel or r ef l , exe.
3. HIDRO
$l
ETECTROTERAPIA
'l'r:irtrrrrrentul prin mis'care fo'Iosqt,e in mod cur'ent un'ele
Il \r(' {,(l ul ' i
di n hi ,dro-el ectrol erapi e, di ntne care ami nti m i n pri -
rrrrrl ri rrrl bl i l e ki neto (mi qcare i n apd, el ongal i i i n api ), ce
rrl l i orrr,;rzri i l supra bol navul ui pri n presi une,a apei
9i
ternp' e-
l i rl rrl rr l i . Mi EcS.ri l e se efectu,eazd ugor i n apd, i ar c5l dura ei
r,,l rr\r,;rz;r
l ri rrfi l e
contractate gi reduc,e dur' eri Le.
' l ' r,r' rrrott' rapi a se apl i cd sub formi de aer cal d, api cal d5,
Irnl rrrcl rcl i i ri
,cu
ndmol , parafi nd sau ni i si p cal d. Pri n a' c' este
l rrol l r
l rrri ..,r,,obti ne o vasodi l ata{i e l ocal 5 care favori zeazi cri rcu-
i rrl l n
5i
i rrrpl i ci l acti vi tatea mug,chi ' l or
9i
a arti cul ati i l or.
(' r' i rrl r,r' rrpi rr
fol ,ose;te acti unea fri gul ui , pentru a obti n' e
I' rrri rt' | orr,,;l t i r' Ii l t, t:u rsducerea hemoragi i l or i ntraarti cu].are i n
r , r r r r r l l nr t t nur l i st ncl or . Se apl i c6 sub f or mi de bdi r eci sau
l r ur Hn
cr r gl r r ' : r {i i p' t ' I <r cul t r aumat i smul ui .
23 22 REEDUCAREA FUNCTIONALA
Dintre procedurile de electroterapie cele mai des folosite
sint : ultrascurtele, ultrasunetele. gaivanizdrile, ionizdrile,
curentii exponentiali gi cei diadinamici.
In tratamentul diverselor afecfiuni vom recomanda gi
fclul dc proceduri cel rnai indicat.
4. POSTURIIE
Postura reprezintl fixarea intr-o pozitie a uneia slru a
mai rnultor articulatii, pentru un iimp mai mult sau mai putin
indelungat, cu ajutorul diverselor proceduri, pentru a restabili
curbura, axul sau forma inifiald a articulafiei. Cu alte cuvinte,
corectarea progresivd a atitudinii pozifionale gi a amplitudinii
articulare, pind la cea norrnal5, prin invingerea retrac[iilor
musculo-tendinoase.
Aceste posturi se pot obline ,manual pr{n presiuni exer-
citale de specialist deasupra sau sub arliculafi:r in can)26,
prin folosirea saciior cu nisi,p, in cazul celor operafi sau para-
Iizaii
Ei
imobilizati in pat, prin perne sau cadrul de suspensie,
prin atele de gips, de noapte sau de zi (atele bivalve). Aceste
atele bivalve se obtin dintr-un aparat gipsat tdiat in lungul
Iui, rezultind doud jumdtdti
in care se imobilizeazd membrul,
car.e apoi se string cu o fag5.
Postura la cadrul cu s'cripeti, pentru bolnavii transportabili,
pcrmite o bund progresie a forf,ei opusi prin cregterea gr€u-
tir[ilor atirnate la capitul fringhiei. La folosirea cadrului pentru
posturir sc vor fixa cu gfijd fringhia qi scripefii, pentru a
prrrintimpina o scdpare bruscd ce ar traumatiza rnernbrul fixat
i rr pozi fi c (foto 6).
'.|'urt.amentul postural este eficace dac5 se respecta anumite
r r . gul i :
.sii <:xiste o presiune sau intindere continua, pind Ia
prlrgul dureros. De greutatea care se atirni depinde
rcu;itl posturii
;
prea ugoard nu obtine intinderea,
prca mare produce reflexe de ap6rare, compromilind
l .<:hni ca
;
--- si fic cvikrtc pozitiile compensatoare
;
- fuccvcntr gi durata sd creasci,
finind
seama de starea
geneirali gi de oboseald a bolnavului :
GENERALITATI
- vor! fi intingi atit mugchii fiexorri, cit gi mugchii exten-
sori, sau dupd o ,posturd intr-un sens s'e va continua
qi in sensul opus.
C. EXAMINAREA BOTNAVULUI
inainte de inceperea tralamentului prin migcal'e, medicul
dc specialitate examineazd amdnuniit bolnavul, consemnind
cele constatate intr-o figd ce cuprinde mai multe rubrici.
S,e folosesc doui metode de exarninare : obi,ecttud, cu
ajutoru-l diferitelor ap,arate (artrometru, dinamornetru, mioto-
nometrrr, tensiometru, roentgen) gi subiectzue prin aprrccierea
vizua)E., palpar.e gi rnobilizare.
Met ode obi ect i ve de exami nar e
Cu ajutorul artrometrului de diverse tipuri se poate
mdsura mobilitatea articulard. Aceste artrometre sint mai
mult sau mai puJin pnecise, intrucit este greu de fixat centrul
geometric al miEcdrii. Sint fdcute dupd principiul goniometm-
Iui gradat (fig. 6). Pentru mdsurarea gradului de mobilitate
rrl unei articulafii, unui din bralele artrometruJ.ui, cel pe care
cste inscrisi gradafia, se sprijind in lungul segimentul.ui ce
r'Srnine fixat, iar bralul ceidlalt in lungul segrnentului ce se
deplaseazd. Artrometrele nu pot
mdsura insd toate amplitudinile
articulare, cum ar fi in miqc6-
rile de pronalie-supinalie
;i
de
rotatie.
Cu ajutorul artrometrelor
putem observa gi mdsura ame-
iiorarea obtinuti prin tratament
Ia articulafiile respective (exem-
plu, in redoarii dupi fracturi).
Miotonometrele, prin sim-
pla aplicare pe piele, ne dau
indicatii asupra tonusului muE-
chiului cercetat. Tot pentru
examenul muscular se folosesc
di namometrel e, care i ndi ci , i n
kilograme, forta mu;chiuiui.
Flg. 6. Mdsurarea mobilitdtii ar-
t l cul are cu aj ut orul art rome-
t rul ui .
REEDUCAREA FUNCTI ONALA
Existd o cotare international5, folositd inilial in sechelele
de poliomielitd gi extinsd apoi in toate insufi'cien{ele musculare.
Este cotarea ce o facem cu o,cazia bilantului nus,cular.
( i I t NI i RALI TATI
ln continuare, enumerin'd aparatele necssare examindrir
rrrrriulim : tensiometrul
,care ne in'dici tensiunea maximd (pre-
l l zrrl tatul trata,mentul ui i n ti mp.
Met ode subi ect i ve
ln pri,mrrl rind ne vom r€feri Ia apreciereq uizuald ce o
,l'rrcr,rrt txs'upra subiectului care std in picioare intr-o pozitie
olli;nr.ritd, urmd,rind anumite r€pere in rap'ort cu verticala sau
crrtrrp,urativ cu ceal,alti
jumdtate a corpului. in felul ac'esta
rr'r, putt:m da seam,a d,e un,ele atiturdini vicioas'e sau defo'rmatii :
r.rr,Prtl inclinat i'ntr-o parte poate compensa o slc'oliroze dorsal5
<fr,
l ri rrtea
opusi
;
umeri i pot fi ri di cal i ambi i sau numai unul ,
Irr rrl i turdi nea gi i n scol i oza adevi ratd; omopl "afi i pot fi depar-
l rrIi (scapul a al ata) i n ci foza dorsal d, sau asi metri ci i n sco]i oza:
,lttrurele, ,cu
inifunidirbulum sternal (stern infundat) Ia rp'a'rt'ea
Irrl{.r'ioilrd a sternului, sau tonace in canena, i'egit in af'ard ca
lrr
lrirsitri ;
La coloan'a uertebrald, crf.ozd\ Iordoza, scolioza sau
Irrvr,r' .si uni de cr,rbura
;
l a bazi n' , anl ,evel si unea care mdrqte
,r,rrr.lrrrr.lr lombard, din cauza hipotoniei fesierilor
9i
abdornina-
lllor', r.cttlovensiune,a bazinului cu gter,gerea cunburii lorrlbar'e in
r,rrz rlr, ,spate pl,an sau atrgii vertebr"ale in puseu
;
lat'eroversiu-
tt{,1
pr
itsimetr:ii de lungime a picioar'elo,r (in coxa-valguJrl
,est,e
rrr:ri lttng, in coxa-vorum esbe mai scurt). Asim'etria se ve'de
pr.rvinrl plica pe care o fac fesetre, avind ca rezult,at scolioza
i ,,rrrl r,i rl i i ; Ia pi ci oare, pl i ca di n sp,afi ul popJ-i teu sau ni vel ul
Irl rl ,r,ol <,l or ti ,bi al e (i nterne) pot i ndi ca i negal i tatea
gambel or
rrl tr l
Iri i (:i or
pl ,at uni JLateral .
l ' :rl p;rrt' l r cste tot o metodd subi e' cti vd. Putem pal pa repe-
rr,l r. i uri rton-ti cc : l i gamentel e qi capsul a, care ne dau punctel ,' e
r l r r r , r r l r . s<' ; muqchi i ce pot f i at r of i al i sau spast i ' ci ; r ot ul a l a
gl ,rrrrrrcl ri i rt c,i tz de hi drartrozd ;
tegumentel e, dacd si nt ' cal dc,
trrrl rl ri sl i rri i n,l l l am,atori i , i ar ci n' d si nt reci i ndi cd tul burari
r ' l t ' r ' r t l i t l ot ' i i .
25
25o1's, 2, M, MEDIOCRU - Amplitudine completd a mig-
cdrii dupd dirninuarea gra-
vi ta!i ei .
0r ' i 1, 0, O,
10(r' 0, 1, U,
Soo; s, 3, P,
750' g, 4, B,
NUL - Absenfa contractiei.
URME - Urme slabe de contractie.
PARTIAL - Ampiitudine cornpleti a mig-
cdrii contra gravitafiei.
BUN - Arnplitu'dine completd a rniE-
cdrii contra gravitatiei gi 1a
rezisten{d moderatd opusd
mi Ecdri i .
NORMAL - Ampl i tudi ne compl etd a mi E-
cdrii contra gravitatiei
Ei
la
rezistenta maximi opusA
rniscdrii.
100(f
o,
5, N,
Se observS cd aceastd cotare se face in functie de forla
nccesari invingerii gravitaliei. Avind acest reper vom ageza
membr-rll cdrui,a dorim sd-i testarn forla in aga f'ei ca rnig-
cirrile sA se execute parale'I ,cu
soluL, atunci cind nu poate
invinge gravit,atia (sub cota 3) gi in pozi{ia car,e sd-i permitA
cx<'cutarea migcarii in sus contra gravit,ati,ei (cind existi o
Iortir mai mare de 3).
Jinind
seama d,e aceste recom,anddri
put(' m face bi l antul muscul ar ai ori cdrei grup,e de mugchi
( l i , q. 7) ,
I , ' i f l . 7. l , ozi f i i r mi i ni i
nt r r sct r l ; t t ' .
pent ru ef ect uarea bi l ant ul ui
REEDUCAREA FUNCTIONALA
Mobilizarea, ca metodS de examinare, folosegte miEcarea
pasivd, comparind-o cu migcarea executatd de un membru
sdnitos gi plecind totdeauna de la pozitia anatomicd 0.
Pentru sfudierea
Ei
cunoagterea mobilititii articutare reco-
rnanddm lucrarea
,,Gimnastica
articulard" s,crisd
'de
dr. A,drian
Ionescu care epuizeazd aspectele mobilitdtii articulare. Vorn
ardta insd gradele de mobilitate pentru fiecare articulatie,
mugchii ce executd rnig,carea qi nervii care o cornand5.
(i t , : NERALI TATI
OMOPLATUL
Ridicarea
Coborirea
Proiecfia
anterioari
Proi ecf i u
po' st eri oal ' l r
Bascularea in
afard
Bascularea
induntru
4-6 cm
4-6 om
Indirect
pri n t rac-
lrune
pe
humerus
4-5 cm
+-:) cm
{l -10 cm l a
unghi ul
super.
5 cm l a un-
ghi ext ern
8-10 cm l a
unghi ul
super.
Trapez prin
fasc. mijloc.iu
Unghiularul
omoplatului
Dorsal ul mare
I
Pectoral marc
)
Pectoral mic I
Di nf at ul mare
Pcctoral mare
daca bra{ul
part i ci pl act i v
l n mi gcare
Trapezul prin
cele 3 fasci' c.
Dorsalul mare
antreneazd
omoplatul prin
frecare
Trapezul
Dinfatul mare
Unghiularul
omoplatului
Plex cerv. t ramu-
ra poster. C2 f
spi nal
Pl exul cervi cal
9i
brahi al
Pl exul brahi al
Pl exul brahi al
PI ex cerv. f ra-
mura post er. C2 f
spinal
Vezi trapezul
Plexul brahial
Plexul brahial
Ei
cervical
LJMARUL
Abducfie activi
Abducfie Pasivf,
cu particiParea
omopl at ul ui
Abducf i e cu
pnrt i ci parea
.
(: r)1. vert ebral e
Adducf i a brat u-
l rrl pri n f at a
vru spat el e
crlrpului
I
t r oi cc[ i a
t t t t Lori oarh
Cu pi t rt i ci Parea
col, verteb.
Prol ocf i a
pxr,rLcrioarA
l
i l ol t . t : f
i e Post e-
t ' l {)i rt ' i t cu an-
I t ' r , t t ; t t ' ei t cent .
t ct t pt t l i t rc
l l r rl t r
l , l
t t
p
x Lt' t' rtir
l l , ol , rrf l t t
I rr torrrrft
Articulalia gi
felul
miscd.rii
Gradel e d,e
mobLl i tate
5 cm la un-
ghiul ex-
tern
900
120'
150'
180'
20"- 30"
1800
20"- 30"
80"
80"- 90"
80"- 90"
Romboidul
Pectoral mic
Deltoidul
mi j l oci u
SuprasPi nosul
Dorsal ul rnat' t:
Del toi dul fasci c
anteri or
Cor aco- br ahi al
Dorsal ul mare
Rotundul mare
Deltoidul fas-
cicolul Poste-
rroi:
SubsPinosul
Rot undul ' mi c
SubscaPularul
Pectoralul mare
Rotundul mare
Pl exuI brahi al
C5, C6, N. Circum-
flex
C5, C6, N SuPra-
scapular
c5, c6, c7, N. Pec-
toralului mare 9r
ansa Pectoralului
C6, C7, CB, N. DOT-
salul mare
C5, C6, N. Circum-
f l ex
C?, N. Muscul o-cu-
tanat
c6, c7, cB, N. Dor-
salul mare
C5, C6, N. Rot un-
dul mare
C5, C6, N. Circum-
flex
C5, C6, N. SuPra-
scapular
C5, N. Circumflex
C5. C6, N. SuPerior
gi inferior aI sub-
scapularului
c6, c7, cB, N. Pec-
toralul mare 9i
ansa Pectoralilor
C5, C6, N. Rot un-
dul mare
2E
COTUL
Irlexia cu ante-
bratul in supi-
na!ie
Flexia cu ante-
bratul in pro-
naUe
Ext ensi a, i a
coplr
Pronaf i a
Supi naf i a
I ' r onaf i a
* su-
pi naf i a cu r o-
1: l r t i a humer u-
s Lr l ui
, I I I , 7' I C. MI I NI I
l , ' l r , xi ; t mi i ni i cu
r l t ' gr ' l t . l t ' i nt i nse
I ncl i r r ; r
I r r r
rarl i a l i i
REEDUCAREA FUNCTIONALA
(I I I ] NI . )RALI TATI
150'
5"-
90"
270"
10"
Dorsalul mare
Bicepsul
brahi al
Brahi aI uI
ant eri or
Tricepsul
brahial
Rot undul
pronator
Patratul
pronator
Bi cepsul brahi al
Scurtul
suptnator
c6, c7, CB, N. Dor-
salu,Iui mare
C5, C6, N. Muscu-
lo-rcutanat
C5, C6, N. Muscu-
Io-cutanat gi ra-
mura inconstantd
a radi al ul ui C6,
c7
C7, CB, N. Radial
C6, C7, N. Medi an
C8, Dl , N. I nt er-
oso$i ant eri ori , ra-
murd a medi anu-
lui
C5, C6, N. Muscu-
I o-cut anat
CJ, C6, N. Radi al
I r r cl i naf i a
ct t l r r l i t l i r
l i ' l r , xi i r
gl obal 6 a
r h, *t , l t l or ( me-
l r l t ' r r r po- f al an-
gl i l ni )
I t l xl r , r r si l
gl obal d
rr rl t ' Act c' l or
(i l 1(. l i l carpo-
I ' l l r r nAi and)
Al r r l t t r ' I i a
1l 1' g1. l cl or
Ar hl r r r ' t r i t
1l j r gr , l , t , l ot '
I t ' l r . r l r r r l t ' Ac-
I r r l r r t t t l r Lc
pt l i l r i l
l ' r r l r r t r A; ' i
A r l ot t ; t
l i r l l ngi r
I t i t l r , nst r r r l r . At . -
I t t l ul t t r ; r r t '
l ' t l t t t i t
I t r l t t t r Hi t
A r l or t l t
l r r l i l i l t - l i l
90" Palmarul mare
Cubitalul
anterror
Prirnul radiai
AI 2-lea r:rdial
Cubitalul
posterior
Primu'l gi al
2-lea radial
Palrnarul mare
N. Me-
Cubi t al
N. Radi al
N. Radi al
N. Radi al
c7, c8,
di an
CB, Dl ,
c6, c7,
c6, c7,
C7, CB,
N.
C6. C7. N. Radi al
C7, CB,
dian
Articulalia
Si felul migcdrii
N. Me-
L
Gradel e cl e
mobi l i tate
450
90"- 100'
15"- 30"
150- 200
Art i cul al i a
1l tt' ltrl
migcdriL
MuEchli
Cu,bi,taluI
anterr.or
Cubitalul
posterior
Lombricalii in-
terni qi externi
Interrosogii
palmari
Flexorii degete-
l or, superf i ci a-
lii, profunzii
Extensorul
comun al de-
getelor
Extensorul
propriu al poli-
cel ui
Ext ensorul pro-
priu al indexu-
I ui
Extensorul pro-
priu al degetu-
lui mic
Interosogii
dorsali
I nt erosogi i
paLmari
Primul gi al
doilea
Scurtul flexor
Lungul flexor
aI policelui
Scurtul extensor
al policelui
Lungul extensor
aI po,licelui
29
C8,
C7,
lneroalia
Dl , N. Cubi t al
C8, N. Radi al
C6, C7, N. Medi an
C8, N. Cubi t al
C8, D1, N. Medi an
C8, Dl , N. Cubi t al
C7, CB, N. Radl al
C7, C8, N. Radi al
C7, C8, N. Radi al
C7, CB, N. Radi al
CB, N. Cubi t al si
scurtul abductor
al degetul ui 5
CB, N. Cubi t al
C8, Dl , N. Medi an
C8, D1, N. Medi an
C8, D1, N. Radi al
C7, N Radi al
30 REEDUCAREA FUNCTIONALA OENERALITATI
Articulalia
;i felul miscarii
Opozifia poli-
celui la degetul
ml c
ARTIC.
$oLDULUt
I,' lexia coapsei
cu piciorul in-
tins din ge-
nunchi
F l exi a cu ge-
nunchi ul i ndoi t
Ext ensi a
coapser
Adduc! i a
coapsel
I t ot at i r r i nt er nd
i t co; r pser
I l t >Li r {i a ext er nd
; t ( r ) i l psel
Opozantul
policelui
Opozantul dege-
tului mic
Psoasul i l i ac
Dreptul
anterior
Fesierul mare
Semitendinosul
Semimembra-
nosul
Bicepsul
femural
Fesi'eruI
mijlociu
Tensorul fasciei
l ^+^
Cei trei adduc-
tori, mare, mij-
l oci u gi mi c
Fesi erul mi c
Tensoml fasciei
l ^+^
Obturatorul
extern
Obturatorul
intern
Patratul
crural
Piramidalul
bazinuiui
Gemenul
superior
Inerualia
O6, C7, N. Medi an
CB, N. Cubi t al
L2, L3, N. Colate-
ral al cruralului
L2, L3, L4, N. Cru-
- ^
I
L5, 51, 52, N. Fe-
srer superror
L4, L5, 51, 52, 53,
N. Sciatic
L4, L5, 51, 52, 53,
N. Sciatic
L4, L5, 51, 52, 53,
N. Sci.atic
L4, L5, 51, N. Fe-
srer superror
L4, L5, 31, N. FE-
srer superlor
L3, L4, N. Obtura-
tor, ramurd a
sciaticului
L4, L5, S1, N. FE-
srer superior
L4, L5, S1, N. FC-
sr eL' super i or
L3, L4, N. Obt ura-
S2
52, 53
ST
100' - 120'
130' - 135"
10' - 15'
Alt't'rc.
CONUNCTIIU-
l,v I
I t ' l cxi l r
-
-
acfiva
- Pasivd
l |.:xl ,crl si a l a
( ' ( ) l ) l I
Rototia cu gam-
be t n f l exi e
ANTIC.
PI CI OI TULUI
f l nxl r r t l or sal i r
t ' l r r l : r
45'
L5.
sl, s25 s3
31
Gemenul
inferior
Marele fesier
Bicepsui
femuraj
Semitendinorsul
Semimembra-
nosuL
Dreptul
anterior
Cruralul
Vastul intern
Vastul extern
Gambierul
anterior
Extensor comun
al degetelor
Ext. prop. al
dgt . 1
Triceps sural
Scurt. peronier
lateral
Lung. peroni er
l at .
Ineroatia
L5, 51
L5, 51, 52, N. FC-
sier inferior
L4, L5, 51, 52, 53,
N. Sciatic
L4, L5, 51, 52, 53,
N. Sci at i c
L4, L5, 51, 52, 53,
N. Sci at i c
L2, L3, L4, N.
Crrural
L2, L3, Il, N.
Cr'rral
L2, L3, Il, N.
Crural
L2, L3, rl, N.
Cr-ural
L4, L5, S1, N. Ra-
mur6 a sciatic.
popliteu ext.
IA, L5, 51, N. RA-
murd a tibial. ant.
L4. lA, 51, N. Ra-
mur6 a tibial. ant.
51, 52, N. RamurA
a sciat. PoPliteu
intern
L4, L5, 51, N. Ra-
muri a musculo-
cut anat .
L4, L5, 51, N. RA.
murd a rnusculo-
cut anat .
32 REEDUCAREA FUNCTIONALA
Articulalia
felul miscdrii
Grad,el e d"e
rnobi l i tate
Muschii Inerualia
L5, 51, N. Ramuri
a t i bi al . post .
L5, S1, 52, N. RA-
murd a tibiai. post
L5, 51, N. Ramurd-
a t i bi al . post .
N. Ramurd a pl an-
tar. extern
51, 52, N. Ramurd
a plantar. intern
N. Ramur5 a pl an-
tar. extern
N. Ra,m' urd a plan-
tar. extern
N. Ramurd a plan-
tar. extern
Abducl i e cu ro-
t al i a ext ernd a
pi ci orul ui
Adducl i e cu ro-
t a{i a i nt ern5 a
pi ci orul ui
AbducJi a
deget el or
Ar l t l ucf i a
r l c{el cl or
Lungul ,flexor
comun al dege-
telor
Ltrngul flexor
prop. aJ. de-
get. I
Garnbierul
posterior
Lungul peronier
lateral
Scurtul peronier
latreral
Peronierul
an6erlor
Ext. comun al
degetelor
Tricepsul sural
Gambierul
anterior
Gambierul
posterior
Ext. propriu al
deg,et. 1
InterosoEii
dorsal i
Abduct .
deget . 1
Scurt. abduct. al
degeteior
I nt eroso; i i
pl ant ari
Adduct orul
deget. 1
I)<'rrlru inscrierea diferitelor exam,ene oe le facem p,erio,dic,
inrli.irur u.rnitorul tip de fiqd care conline ru,brici numai cu
di rtt' tl i n (' xi l nr()nel e
o,bi ecti ve ce se fac bol navul ui l a anumi te
i nt,crvi rk,, i n (:ursul
tratamentml ui . Unel e di n aceste rubri ci
sint lirkr,sit(' il1 r,ilpocial in cazul tr:atamentului in afe,cliuni car-
di ova,scul i rr"r' , i rl l r' l ,t' p,(.ntru aparatul l ocomotor, aparatul respi -
r l t or , s: l u i n ob<' zi t l r t c.
ffis-
$ s....'++.s
#
ii
( ' r r ' l r r r l
t i a: : esor i i l e pent r u scr i pet ot er api e.
Mr r l r l l i zr r r ' : a cu aj ut or l r l memt l r ul ui opus.
L.
Mob,ilizarea membru-
l ui i nf eri or cu ai u-
torul membrului iu-
perior.
Aparat mecanic
G. Zander.
Suspensia membrului
inferlor, la cadrul cu
scripeti.
Posturd la cadrul cu
scripeti, pentru re-
doare de genunchi
$i
sold bilateralS.
Mersul i nt re barel e
paralele.
Mersul cu
roti.
cadrul cu
Post urd pent ru f l exi a
dorsald a labei picio-
rul ui , l a sci ndura ar-
t i cul at S.
gENERALI TATI
Pentru incadrar'ea inscrieu'ii in spatiul rezeyv,at, vom
t\'currge la p,rescurtdri, astfel :
I : inainte de efort C
:
cap
D :
dupi efort Tr :
trunchi
abt l : a56r r . 1i " U: umi r
add: adducl i e n: br at
ft :
flexie AB :
antebrat
ext :
extensie Ct : cot
r . i : r ot at i ei nt er nd M: mi ni
r . e - r ot at i eext er nd D: deget
p. a : proi ec{i e ant eri oard
g : gol d
p. p - proi ecl i e post eri oard P: pi ci or
suP : supinatie Cs :
coapsd
I r r o: pr onat i e 6: gambd
FISA DE TRATAMENT
. Prenum'ele, Nrtmtrl c
| )rrkr nagteri i
I )onri ci l i ul
Sexul
M
F
Stanea
,civil5
Ocurpalia
l )krgno.sti c
l*. r'cc<lmandd
,ca
tratament
l l *.r' orrurndl ri l a externare
Lut r r r
I X; l
, l [ 078t ) l 0
11
l t r . l nf l 78t ) 10 11
l t ; t 4 [ i l 7 i l 0 10 11
FR,ECVENTA
Ziua
L2 L3 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 3r
L2 13 14 15 16 17 18 19 20 2L 22 23 24 25 26 27 28 29 30 3r
12 13 14 15 16 17 1B 19 20 2L222324252627 2829303L
REEDUCAREA FUNCTIONALA
OENtsRALITATI
Pe verso
In perioada de srprijin a fiecirui
rpicior
se disting doud
hr c:
- faza de arnortizare;
- faza. de impulsie.
Faza de amortizare incepe odati cu a$ezarea piciorunui
pr sol, in fala corpului, gi
tine
pini in momentul verticalei
olnd cor:pul se g5s€$te deasupra picionului de sprijin.
La luarea conta,ctului cu soltrl, prin contractia muqehilor
llterc-externi
ai garnbei, pentru u.n scurt timp, se di posi-
bllltatea
labei picion-r,lui sd atac,e solul cu cdlciiul, dupd care
lfrtu
rpiciorului se agaz6 in intregimre prin relaxarea brusc6
I rcelbragi mugchi. In continuare, prin inertie, tibia se inclinl
hdnle, antrenind o flexie a genunchiului, ambele migclri
tllnd
controlate gi frinate printr-o contractie exoentrici a tri-
0frului
sura-I. Contactul cu solul se ia rnai intii cu rn'arginea
Meillc,
D. MERSUL
Specta'llst,
illtlrnA a la.bei piciorului, apoi cu intreaga talpd.
Faza de impulsie incerpe c,ind piciorul de srprijin erste Ia
-hnttcat6
gi
tine
pind tra t'erminarea ,perioadei de sprijin poste-
"ll0r,
clnd talpa se desprinde de sol. Frin desprindere,
'piciorul
migcarea de inaintare a corpului, laba pici'orului fiind
principal al elanului posterior. Extensia articulatiei
t'arsiene, prin tricerpsul sural, irnpreuni cu extensia genun-
proiecteaz6 trunchiul inainte. De amplritudinea exten-
depinde lungirnea pasului. Aici trebuie mentionat: cu cit
I lnclltimintei este mai inalt, cu atit extensia piciorulttri
mai limitatd gi ,pasul mai scurt.
Extensia lentd rpermite o derulare postero-anterioard a
ItbEl
ptciomlui pe sol; tocul (celciiul) pdrdsegte mai lntli solul
I'pol
manginea externi a labei pi,ciorului, iar ultimul rimine
|JnlJtnut
,pe partea antero-interni a capului primului rneta-
Ittulun
(la degetul
irnare).
Intrr cele doul faze, de amortizare qi de ilnpulsie, este
|rkndu
de oscilafie a piciorului nesprijinit, Ia care se deose-
ho dc oscmenea doud faze, separate intre ele de rnomentul
--
fuza pasu'lui post'erior, cind piciorutl se gdseqte inapoia
lUnruhlului
gi se indoaie treptat, pe rnisur6 ce se apropie de
f,Ftlt'lrllt,
uici avind rnaximum'de indoire;
ln tirnpul mersului existd o s,ucceisiune de,perioade de spri-
jin urnilatera;l (un singulpicior de spnijin) gi perioade de
sprijin dublu (ambele picioare pe sol).
REEDUCAREA FUNCTTONALA
OENERALITATI 37
- faza parsului anterior, cind picior,ul oscilant trece de
momentul vertica'lei, se intinde treptat, gdsindu-se in extensie
in momentul clnd va lua contactul cu solul (fig. 8).
Fi,g. L Fazele mersului gi amprentele ptrantare, a) faza
de amortizare ; b) momentul verhicalei ; c) fuza de
impulsie.
In aceastd fazd oscilantS, laba piciorului penduleazd dupd
ce a pdrdsit solul gi cade in ecvin. lnainte de a lua contactul
cu sol,ul, laba se ridicd prin flexia dorsa.[[ rdati de contraalia
mugchilor antero-externi ai garnbei in special garmbierll ante-
rior. Lipsa acestei pozilii a labei, din cauza muqchilor mai sus
amintifi, dd nagtere
Echiopitdrii
numitd
,,stepaj".
In concluzie fazele unui ciclu de rnigcare pentru ac€laqi
picior vor avsa urrndtoarca sucossiune :
ln perioada de sprijin :
- amortizarea;
-
,momentul
verticaleii pentru piciorul de sprijin
;
- imnutlsia.
In peiioada de oscilatie :
- pasul posteri or;
- momentul verticalei pentm rpiciorul oscil,ant
;
- pasul anterior (fig. 9).
In mers, in timpul fiecdrui ,ciclu,
c"entruL de greutate aI
corpului ercs'cutd doud urciri gi doud coboriri
; cea nuli lnalt5
corespunde momentului verti,calei, iar coa mai joasd momen-
tului sprijinului dubl\.r (fig. 10).
FIg, 9, Descornpunerea sagitanlS a mersului (dupd Ch.
croqu€t).
Du-
10, Curba descrisi de centrul de greutate al corpului in timpul
Centrul rd'e greutate executi gi oscila{ii laterale, cind
tea corpul'ui tnEce de pe un picior pe celdlalt. T?unchiul
Ia rindul ]ui la rnentinerea uneri
'pozi{ii
bune in
ntersului, prin risuciri stinga-dreapta, simultane cu cele
Inului, insi in s€n6 opus (pasul peivian). Asffel la fiercare
braful gi piciorul opus sint d,use in acdlargi tirnp inainte
1l
) .
5
in timpul
s8
12
ilg, tt, Mlpcarea umerilor gi
ldupf Ch, Ducroquet).
3t . ,
a bazinului mersului
REEDUCAREA FUNCTIONALA
Arnplitudinea gi viteza rnigcdrilor de trunchi
9i
din cen-
tura scapu'lo-humerald sint legate de arnptitudinea
9i
viteza
miqclrilor membrelor inferioare gi ale bazinului.
I"ungimea pasului dePinde :
- de lungirnea rnernbrelor inferioare. La acrelaqi unghi
de dqschidere me,mbrele rnai
'lungi
dau un pas mai
rnane
;
- de
'unghiul
de deschidere al. membrelor inferioare din
articulatia coxo-femural5 ;
- de r5sucirea in afard a virfurilor picioarelor' Pasul este
rnai mare cind rdsucirea este mai micd
;
- de felul cum se ia contactul cu solul, cu cdlciiul sau
cu toatd talpa. Cind se ia cu cdlciiul, cum este c\orect,
,pasul
este ceva mai l'ung datoriti extensiei c'ornplete
a gambei pe coaPs6.
1. MERSUL PATOTOGIC
Modificdritle pasului normal dau gchiopdtdrile. Existd
Echio-
pdtdri ireductibile, unele
,care
nu trebuie ameliorate (artrode-
zele) gi altele care ,pot fi corectate.
Toate forrnele in care se intilnegte mersul patologic au
fost descrise de Ch. Ducroquet. Astfel, existi anomalii ale
pasului rnai des intilnite gi care intrd in preocu,piri'le specia-
listului in reedu'care funcfionalS.
Pasul unilateral se datoreazd produrcerii unor fracturi sau
piciorului dureros. Bolnavul avanseazi numai cu ,piciorul bol-
nav, rlminind cu greutatea corpului pe piciorul sdndtos, pe
car.e-I duce repede inainte fdr[ a dep[gi nivelu] celui'Ia1t.
Impulsia o face numai piciorul sdnltos, iar piciorul
'bolnav
are
numai faza de pas anterior, neparticipind la irnpulsie. Mersul
eiste sacadat.
Pasul tirgiit
Ei
crr genunchii indoiti este intilnit in boala
Parkinson. Bolnavul pdp te pe toatd talpa, lipsind deci rularea
tllpii. Din acest motiv pasul este scurtat. Mersul cu genunchii
indoili, fd'rd extensie, atit in pasul post'erior cit gi in cel ante-
rior, determini de asemenea scurtanea ,pasului.
Pasul cosit este intilnit ln hemiplegii. Din a:lrza extensiei
girmbci pc coaps5, bolnavul duce piciornul plegic prin lateral
cu rofafie in iurul picioru'luti sdnitos, iar laba piciorului cade
i n <l cvi n.
Pasul scurtat. Din cauza suferintei in articulatiile g,leznei,
jrnunchiului
.sau
qoldului, piciorul sdndtos tr,ebuie's6 se- adap-
tcze Ia lungimea pasului f5cut ou piciorul bolnav, deci ie
rcurteazS.
^ -
Pasul l5rgit il gdsim in tulburdrile de echilibru, la copii
$nd_incep
sd meargd, ta bdtrini rpind lncep si foloseasci bis-
tonul.
Parezele gi paraliziile mtrgchilor rnembrelor inferioare dau
modificdrri ale pasului normal, astfel:
.
-
psoasul iliac. In par,alizia ,aoestui muq,chi pasul anterion
atte scurtat prin lipsa flexiei coapsei pe bazin
;
-
ischio--gambierii. Flexia gambei pe ooapsi nu se poate
, iar in f:'a yq.licaLi,
gamba cadi
si ride sohrl. h.*t
ct
ry
poate_ compensa prin flexia rnai pnonunfatd
a coap_
q9 bazin deci ridicarea genunctri,uJui,
sau pfur, indoirira
ldului de. parlea opusd pentru a permite pendularea picis_
spre inainte intins din gerruncrhi
;
-
cuadrieepsul. Sprijinut pe piciorul cu aoest defect nu
.pg1q
face decft
^py:lind
genumahiul in r.ecurvatum, pentnu
g[rli un sprijin in ligamentele posterioare. pasul
esd scu"_
prJn lipsa extensiei
;
-
peronierii.
Se simte acfiunea tnioepsului sural care facne
rprlJinul pe talpd sd fie pe rnarginea- extern6 tot tia.npuJ
;
-
scurtul peronie-r
Si
gambierul posterior. Glezna nu poate
.llza piciorut cfnd se revine pe piciorul
bohrav. Lircrul
sc. sirnte mai mu,lt in mersul p,e teoren ac.cidentat
;
-.trleepsul
-sural
gi peronierul lateral (extensori). SuIbrd
rhh ln pasul posterior gi deci pasul este scurrtat ;
OENERALITATI
OENERALITATI
41
REEDUCAREA FUNCTIONALA
- garnbie.ul anterior
Si
ertensorii propriu gi comun ai
degetelor. Laba cade in ecvin.
La in,ceputul acesf,u:i capitol am aritrat
'car:e
sint dirrectiile
de depJ,asare ale centrului de greutate. DepJnsdriJe anorrnale
dete,rrnini migcdri dezortdonate din tru,nrchi. Aoerste'a po't fi :
-
pe verticald. Deplasarrera oonpului nu se poate reraliza
din litpsa actiwnii tricepsului sutral, in f,aza de ,impuJsire, fie a
cvardricepsului ,c,are
n'u ,po,ate fase extensi,a rgarnbei, sau datoritl
redorii genun,chiului gi scurtdrii rnenlbrului
;
- inainte. Apare mi,Soarca de
,,salutane",
determinatl de
tul,bur,arre in pasul post'erior de irnpuJ,si,e, in sazurile de :
redoare in flexie a coapsei, picior ecvin sau paralizie a cva-
driceprsului cu ge'nunchii ln fl,exie
;
- inapoi. Se prodr..lc.e in paraliziile extensorilon coapsei
(rniopatii).
2, MIJTOACETE DE REEDUCARE A MERSUTUI
Odatd su tneoerea bolnavului la pozitia verticalS, se poate
incepe reedu'carea rmersuhri.
finind
searna de afectiunea gi de posibilitdtile fiziologice,
bolnavul va folosi succesiv unul sau rnai rnulte aparate de
sprijin pentru mers. Aceste aparate pot fi fixate (bare paralele,
scard,
,plan
inclinat), sau,mobile (cadru de,rnens, cirje, bastoane).
Barele paralele sint fixate de
,podea,
cu posibilitatea de a
,se indlfa gi l6rgi du,pd talia bolnavutui. In reeducarea mersul.ui
la spastici se utilizeazi gi o scinrd.urd fixatE pe podea pe rmuchia
ingustd care irnparte'pista de mers in doud qi obligd ,bolnavul
spastic sd duci picioarele normal., firi a le incruciqa. La aceste
birrc pa'ralele se ,poate adduga un troliu fixat de plafon care
gliscaz[ pe o gind odatd cu inaintarea bo]navu1ui. Aglfarea
dc trrrliu sc face prin cipdstru'I Gli,sson, Ia copii, sau prin
hirnruri :rxilare. Troliu-l are menirea sd preia o par,te din
grcutatca boln,avului atr.rnci cind nu se rpoat'e mentine sing,ur
Ei
sI dca o mai mare siguranti in tirnipul rrnersuilui intre bare
(foto 7).
Scara. Prntotipul care se folosegte erste o imitatie de scari
cu 'citeva 1t'g.pte
5i
balustradd.
La inceputul rrc'educirii urcarea sc[rii se face cu piciorul
sdndtos, c.el bolntrv aducindu-se lingd el pe aceeagi treaptd.
jenunchi qi qold.
o altS coborire rnai dificili decit prima, cere un cvadri-
, 06Ps mai puternic, Bb si'rnilar6
:u,:ea
dT",1t:"1-Tt-tlY^91
;?b";;t
mai intii cu pi'ciorul sdnitos, cel bolnav adus apoi
itng6 ;;t". Urrndtoarea
,ooborine ca progresie este cea cu pagi
lltdrnativi,
bastonul insolind piciorul bolnav'
n
C"drol de mers fdrb sau cu roJi' Cadrul de mers flrd
!Otl,
-construit
din metal ugor
9i
cu o mare stabilitate'
este
inituU"i"1"t
de acei bclnavi care au rner-nbrele superioare sin5-
h*.
se folosegte in reeducarea mersului dupS fractuli ale
frfmbrelor
inferioare 9i
in amputalia unui picior, Ia rel'uare'a
lllcruului.
, cadnurl de rners cu roli gi ,cu scaun de odi'hni are posibi-
Itltl
mai mari de manevrare, se deplaseazl' cu uqurintd Ia o
nttc'A
i*pi"gere. Ca accesorii are sprijin axilar, pentru cei cu
fi,Gt
puu"a forie in brale
9i
posibilitatea de odihnd pe scaunul
dln rPate (foto 8).
. Clrjole cu sprijin axilar permit mersuil pe'ndular, la cei cu
;fraplo[ii
sau sechele dupl poliomiCli'ti (picioare balante), Ei
llfaruul
cu
Pagi
alternativi.
Planul inclinat. Mersul pe plan indinat antreneazS articu-
bth-;iti;-tarsian6.
La urcare msre'te flexia dorsali a labei
itilorul"i 9i
intinde tendon'ul trui Achile, iar la coborire antr€-
ilraz6
muscu'Iatura de frinare'
Piscina igi motiva funclionalitatea in sechel'ele de polio-
mhfite.-i"
alie afecliuni este din ce in ce rnai pulin folositS.
fi-
pi*, instalaliile de purirficarea apei, pnecu'm
-ri
T^TllTf;:
sint ioarte cbstisitoare, c6ea ce Ie face nerentabile'
REEDUCAREA FUNCTIONALA OENERALITATI
Bastoanele pot fi de mai m,ulte feluri :
P"qt9"
trepied, avind o bazl de sprijin anai mare decit
bastonul obignuit
;
.Bas,tonul
ajut_a
Eltn"lrul
la deptrasare; in perioada de
rreeduoare a rnersului, dupd paralizii siu traciuri ali mernbrelor
inferioare.
Mersul cu doud bastoane,se poate faoe in patru sau in
doi timpi. Cind bolnavu.I se depleseaze cr', ,.,€re'ga""t"t", *
r€surge J,a rnersuJ in patrnu tirnpi :
Timpul 1. Se inainteazS cu un baston ;
Timpul 2' Apoi cu piciorul opus bastonului
pind in dreptul acestuia;'
Ti mpul 3. cucel dl al t bast oncar edepdgegt epi ci or ul dej adepl asat ;
Timpul 4. Cu celdlalt
picior pin6 in dreptul bastonului opus
picio-
rului.
Mersul in doi timpi se realizeazi astfel :
Timpul 1' Se inainteazl' cu bastonul 9i
piciorul opus' simultan;'
Timpul 2. Cu celSlalt baston 9i
-cu
piciorul opus acestuia cu un
pas inaintea celuilalt' p' icior'
deja deplasat'
Mersul cu un baston. In cazul folosirii urnui singu'r baston
rcesta va fi
linut
Ju- p""t"t piciorului slnitos 9i
mersul se
fr
-"
realtz'a in patru, trei sau doi timpi :
TimPul 1. Bastonul se duce inainte ;
Timpul 2. Piciorul bolnav in dreptul bastonului ;
Timpul 3. Bastonul se mutd mai inainte ;
ii-puf 4. Piciorul sinitos se duce in dreptul bastonului'
Timpul 1. Piciorul-sinitos
dus inainte pi mutarea
greutetii corpu-
lui Pe el ;
Timpul 2. Basionul inaintea
piciorului ;
Timiul 3. Piciorul bolnav in dreptul bastonulur'
E. PREHENSIUNEA
Mina e,ste organul oel mai inteligent al apan'atului loco-
rr. oonstif,uina
.r
-i*rri.*
*-pI""
"?pabl
sa fac19.5;
lu*"ii"*ri;.F:
s];g""al mina cu
f6getele
are totu$i
lri iirnitate. Mombni"t
tp'*ioo eu toat'e
3rti:culati11-e= =Fi
;;;,' "ri ni ,
J.get
-qi .pi rghi i l e,pt,
tT:l e formeazS'
are
tlitatea sd execute d.ela.[i in toate din'ec!iile.9i"P""iy:1"
,llti a.-p""rtt
d"- r*pur.;s Migcd'ril-e miinii' fird miE-
;;-.
;;.i"piot1i",
-de
abdu'clie'add]9ft
1:
^:"-?1:?
[J;*"#ili;:;1i1"tu+i
limitaie la simorpl'a miscare de
QUca,rc--Prehensiune.
q,
Pr€,hensiunea
este rrli$oanea ou c1r€
ry^
"'$e
T!.1{1,^E]
oapabil s[ se aga{e-;i;t se menline atirnat in aer' chiar
prlmcle zile de viat5.
I
- opozi r nt
ul di , gt , t ui ui
- opozi r nt ul
dr gt , t ul ui
mr;carea
de
2-5
;
prima
falangd a
a 2-a falangd a
,police.
cuprinde
REEDUCAREA
FUNCTIONALA
O grupS
irnporta
apucar€.
ntd
de
mug'chi
contribuie
la
Flexia
degetelor
este
realiza,td
de :
- interosogii,
pentrru
_-
1-t€{9p111 qr^an+;^:^r
prima
falangd
;
_-
fiexorul
arp-rr,.i.il,rulra
raEnga
;
_.
Lexorul
nrnfrrn.r :^!:nt"u
a 2-a falangd
;
r
if;?f
,P,::::^i,J:ffllT
3
"'effs:''
- Scur f ul
f l exor
al r e^' Lr q
d d- d r al anga'
po,trr€lui .
poJicelui,
p".ttoo"prl-u
policrlui
:
falangd
a
-
ffiiL
trixor
al polic,elui,
pentru
a 2-a faiangd
a poli-
t"l:Tj
degetelor
o realizeazd
:
- interqsegii,
pentru
- sc[rtrrl evfahc^-
-,falangele
degetelor
GENERALITATI
- Apucare intre police-ind,er, partea lateral5. Ac.eastd
prindere se folosegte penhru obiecte mici plate (hirtie,
bi l ete etc.).
- Apucare palmard globald, cu participarea degetului
rnare, folosit6 pentru obi'ectele cilinrdrice (ciocan, fieristr[u etc.)
- Apucare irutre degete a obiectelor mici, fdrd
'a
Ie defor-
rna (figard).
- Apucare police-znder spr€ virful degetelor, pentru
o,biecte rnici (bani, bilete).
- Apucare in menghind pentru obiecte plate, dar de
dimensiLuni rnari (carti).
ln afecfiunile sistemului nerwos
'oentral
sau ale ne, vilor
motori peri,ferici, prin seclionare sau zdrobire, migc6rile mii,nii
sint tulbunate sau abolite. ln toate formele de hemiplegie,
migcirile miinii gi in special. miqcarea de extensie se pierd'
Din a,ceastS cauzd, bolnavul nu poate prinde obiecte'lc, din lipsa
extensiei degetelor, dar poate mai degrabd sd
fini
obieotele.
deoarece mu,qchii flexori ai degetelor prirnesc stimuli tactili
gi proprioceptivi. Odatl oibiectul apucat, nu-i mai poate lasa,
din lipsa extensorilor degetelor. ln cazul de mai sus prehen-
siunea se realize,azi fdrd particip,area dagc'ltului rnare.
Diferitele forrnc dc paralizii ale nervilor care in,c'rweazii
rntls,chii miinii le vom pnezenta J,a capi,tolul
,,Afectiuni
ale
nervilor p'eriferici".
Recuper,ar.ea miqcdrilor miinii gi a fontei tron prin re,educare
funcfionald se ,continui cu ergote,rapie.
MIJTOACELE DE REEDUCARE A MIINII
-
ERGOTERAPIA
Ergoterapi,a sau terapia furctionalS ajutd Ia recuperarea
miqcS,rilor defi,citare, foLosinrd diferite acti,vit5,ti manual,e care
druc Ia antren,arrea grupelor musoulare gi a articulatiilor lezate.
Pornind,u-se de l,a ideea
,cd
munca este o necesitrate vitald,
se unmS.regte angrren,area bolnavilon intr-o activitate produc'tivd.
Datoritd acestei activitdti s-a const,atart ci bo,lnavul iese din
apatie, uit[ de suferinta sa gi se incadreazi mai uqou' in viafa
norrnald.
Munca ,are un rnare efect psihoLogi,c asrrpra bolnavului,
solicitindu-I sd
,creeze.
Ajutindu-l sd J,uceze, si rdspundd de
ceea ce prorducre, r.eugim sd-i reddrn increderea in poslbilitdtile
-
ffffii1,,exr€nsor
"f
lJri?"iii:ffi;it
policslui .
--
l,:,t9.:ifxtensor
aJ
Polic'elui, pentru
3,:T::,t".
degetelor
parricipd
:
---
inteross5ii
dorsali.
r--4erurvq
- rungu
: , hrt , rnf ^-
^, Penl ru-deget el e
2_5;
;j#f Y i'1::.*;
"o;''"u,l'ltili'li
"'
T'
t.
Adduatria
degetelor
*";ffi
;#j':
-_ interssosii
pa.lmari.
- acl ri r.+^*,r
^r,,
-
pentru
degetel c
2-5
;
Opozifi,a
o fac :
- adductorur;i;:.,'
P\r'rru degetelc
2-5
;
Onnzi f i . r_, v, -r
' urru
t rr pol i ccl , ui ,
pcnt l . u , pol i ct
ml c;
maTe.
Acfi onal i i
d., rnu^:ctri l
dcpJast'irzi
d"r;i;:;." *:ll"yoli
gi
.de
interosogii
care
dcpi i rst' ' ;,i 5
6,,,,,,i ,,i ,"' -;..xuensori
si de i nteroso;i i
dorsa]i
obicctul
pr' .rii.,
ii,.,:'':; i"Tu ,se
desohide pentru
r
""o.i"a.
obicctul-
po' .'..r..,
ii*',,'rtt-'
Irllrlo
se desohide pentru
d
""p.i;;; d i m en.s i u n
j
r",l
ni,,.,,, ilti?,, ;].o"p*f
., I" ruicii.
aJ r.""_
".1,
i
dimen.siunil.'
,lti.,"iri'.rd-1
dep-laseze.
In funcfie
ae forila-
si
pulin.
-ur, Dtina
se deschide
,r*i ;;i
""""'hji
feluri
de apurcar€ :
fiexia
degeteior
2_8, fdra
ilnitd
la majoritatea
h&bf"_
I
REEDUCAREA FUNCTIONALA
sale. Mai mr:lt, terapia prin mruncd are influenfi gi asupma
comportamentului social aI bol,navuluti
;
devine rnai aom'unica-
tiv
9i
dornic tde societate.
Ergoter,api:a rcontinud proomuJ de r.oedulsarerecup€r,are
inoeput in gedin@le de reednloame. Se desfargoard in ateli,er,e spe-
ciale dotate cu rnaterialele neoesare
Si
s'ub srq)x'avqgherc,a crnui
personal de specialitate.
$edinfele
d,e ergoterapie se planificS de 2-E ori pe sip-
t5rnind, iar durata fiecdrei'a este de o ori - o ord gi jumitate.
Gsstul ales pentru firesare lrucru tmebuie sd irrtenqseze
mugchii sau articulatiile lezate, efectuindu-*e pentnu aceasta
chiar migcdri din unele activitifi care sd acfioneze asupra
umdrului, cot'ului, miinii gi degetelon in cazul mernbru'lui
Su,periOr.
Pentrnr antrenarrrea um5,r:rului se ne,oornandd :
-
rdesenaf,uJ. sau pi:ctatuJ pe gevalet
;
- filmpld,ria ,cu folosirea fierdstrdului
;
-
lesu,tul
pe o pinzd agezatd vertioal
;
- rni+cdrile su ruloul de zu,grdvit, pe pex€te vertiCIal
;
- mbcdrile executate la ta,bloul cu bi-tre
;
- Atirr,gerea de orbiecte agezate din ce in se rnai sus';
- scr,i,rna Si tenjsul.
Pentrru anfuenanea cotului
Ei
urn5,rului:
- folosia.ea fier5striului
;
- rularea fdcS,lefului, patis€rie
;
- coaf,urd, rpieptd,nat
;
_.
impingerea gi trager,ea unei rnanete
;
- rid'ioarea gi cobor0r"ea turor obiecte.
Penhru migcarea de promro-tsuprinatie :
-
lnviirtirea ruloului maqinii de scris
;
- lnSr.rn-r1ba,rea gi degu,rurrba,rrea
'unui
bec;
- invirtir.ea iunui quru,b cu guruheJm;ifa;
- a unaptre gi a vdnsa apa dinrtr+un pahan;
-
a folosi o ling:.rd J,a urnipJ,erea gi la golirea unui vas
ou
,f6in6,
za}rdt, orez etc.
GENERALITATI
Pentru artisuJatia miinii :
- rularrea f5cilefului;
- scis,ul la anaSind
;
- a bate run ou, Japte rprins etc.
;
- tricotat.
Pentru antrenanea degetetror :
- ingirarea rnir,gelelo,r pe o sfoa,rd
;
- crOitOrie
gu
'a,1ggil
;
- scris J,a rnagind
;
-
cintat J,a pian, aoordeon sa,u Ia instnumente d,e suflat
;
- dresenat, pictat, scris
;
- modeliri cu plastilini;
- olS.rit
;
- fotrosir,ea foarfecrlor la d,ecup,a,t hirbire, carlon
;
- apucalea unor o'biecte mari pentnu a Ie simfi ou mina
;
- Bpucanea obiectelor diur ce in ,ce mai mici : monede,
smbitori etc.
;
- rSs.Eoir,ea unei c5rfi.
Pentru antnenarea degetului arititor :
- sd bati J,a magina de scris sau pe clapele pianului;
- sd apese pe butonu,I soneri'ei
;
- si founneze ue numir [a discuf tehfonului;
-
sI intuoduce degetul intr-un obiect gdiu,rit.
2. REEDUCAREA FUNCTIONALA
iN TRAUMATOLOGIE
A. FRACTURITE
1. GENERALITATI
Fract'trrile sin't tra'r.r,n'latisme ale aparatului locoimotorr cu
prrcrducerea de leziuni osoase gi peri,osbale. Pot fi provocate
de traum,atjsrne dar gi din aaluz,e patologitoe - osteoqrcnoz[
gi nr,aladia Irobst€in - care dau fragi'l,itate os,urlui.
Fracbunile neoesitl irnobiliziri in aparat gipsat, atele sam
interwentii chi,rurgicale, pentru fixar.ea fragrnentnlou' osoas€.
Dl;rata de irnon'ilizare depinde de virsta gi starea bol:rar,rului,
de tipul de frraoturd, de gnosirnea osului fracbffat gi de depla-
sarea }ui.
Imorb,ilizarea unei articuJ,atii este insotitd de pertur'bdr:i
in circulafie, de a,It'erarea muqchilor imobilizafi, de retractii
ale capsulei ar:li'cuJ,are gi de aderente.
Perturbarea circulatiei, de obi,cei cea de intoarcere, lipsitd
de contractiile m,ugchiului imobilizat, re rnani,festd prin ederne,
tulhurdri
,sutanat€ gi uneori oianoz6. Muqchii se atrof,iaz6,
oasele su,feurd procersul de osteo,trrorozd.
Pozifia i,n care este imobilizat rnenabrrul frarctwat are i,nrflu-
enfd ars'uipr,a tonicitifii muscuJ,are (dupi regr,eta,tul ortoped
dr. Orfanu Ion). DacS este
tinut
irndbilizat in limitele normale
ale miug'chil,or oa,re panticipi la miqtcdrirle a,rticulatiei, atit ago-
nigtii, cit
9i
antagonigtii sint in repaus. Dacd este
tinut
irnobi-
Lizzfi in pozitie forgat5, gru,pul rnurscular intirs pe,ste lungirnea
Iui normald igi pdstrreazd tonicitatea, deoarrece se aflS in star,e
de
,contracturd
iar cel antagonist fiind relaxat se atrofiazd.
Potrivit aceluiagi autor, fractura influenleazd di,ferit arti-
culatiile ce se gdsesc deasupra sau sulb locul unde s-a produs.
Astfel in articula{ia de deasupra fracturii, imobilizarea inde-
lungat6, de 6 luni pfind la un an, nu deterrnind redori mari,
deoanece nu sint tulburiri
,cirrcul,atorii
irnportantre in pa,rtel
respectivd a membsuJ.ui. In r.eginr,nea articuJa{iei de strtb frac-
turd insd, tulburdrile circu'latorii sint mari. Redorile se insta-
I'eazd inainte de 45 de zile gi se recupereazE grau prin trata-
ment. Cu cit arbicuJatia de sub lorcul fractwif este-mai apro-
piatd de frashurd cu atit redoarea este mai mare. De aici dr.
Orfanu trage ooncl,uei,a cd redoarea in artirsulafi,a de sulb lo,ctrl
lrachrrii este determinati de fracturd gi nu'de imobilizare.
Tratamentul fracturilor se face prin rreducer.e ortopedicd
;l
aparat gipsat sau prin osteosintezl chirungicald.
In ceea ce privegte tratamentul funcfional al fracturilor,
dlm citeva indicatii generale pentru ,perioada de imobil,izare
fl
cea de dup5 eliberarea articulatiei.
In tirnpul iirnobilizdrii s€ pot efectua exercilii active cu
llembrele iibere, iar la cel imobilizat, cu avizul. medicului, se
fic
contraclii statice pentru rnugchii de sub gi,ps.
La virstnicii irnobilizati pentru lungi durati Ia pat, se
ilomandd
practicarea gimnasticii respiratonii pentru preveni-
flr
unor conaplicalii
lruImonare.
Dupd sco-aterea gipsului se inrcepe tratarnentul prin masaj,
116, tonificare gi exercitii de reeducare funcfionald.
lN tnauMeror,ocrE
-
Masajul reLaxeazi, for,tifircd mugchii gi ii ajutd si-gi
acd elas'ticitatea gi tonwul. Influenfeazd f,avonabil circulalia
d,oci hrdnir.ea m,ai bun'd a rcgiuniir reispective. Aplicat ins6
oopi'i sau J,a locuJ fracturii la adulti,
ipoarte
avea ca rezmltat
Atri in osi,fi,care; sau resp,ectiv, hitpertrofier,ea calusulmi,
-
Migcarea p,si,ud s€ r€crorrr€tf,irdi cit mai pulln posi,bil,
poate pnovoca bol,navulu,i dtrreri Ia care va reac{iona
t corntnacfia muqchil,o,r, mS.rind astfel redoarea gi rezisten{a
tnvins. Cdutffnd si tneoern peste aoeastd rrezistenld se pot
intindeq"i ale firbrelor musculare, rqperea aderenlelor,
dc' hernatoarne peri- gi intrraarticulare gi perturbdri
ltonii. Ciroatil'izarea lor va da o ma:i rnare rledoare.
REEDUCAREA FUNCTIONALA
Tratamentul postural se ap1ic6 mantra.l pentuu artieuJafiile
mici sau cu saci de nisi,p, scipefi, pentnu arti,sulatiile mari.
Migcarea actiud, pentru tonificarea gi cigtigarea mobilit6fii
arti'culare, consti in exerci,fii Uiber,e, exeruitii ou ingreuierre gi
contracfii izometricre. Se va ar/rea grije ),a dozarea a,oeston
exerci.tii, cdci oiboseala exae.sivi poate avea efect corrtrar.
$edinfele
vor fi scurt'e dar repetate de rnai multe oni, [n
timpul'unei zile.
ln cazuJ confuacfiilon rdflexe din partea tmor grupe de
mugchi se recomandl lusrul cu rezistenti, pentru grupa de
mu,gchi
,antagonist6.
In felul acesta se obtine rel,axarrea mut-
chiului contractat.
Biirle-kineto s'int indicate pentnu, cfigtirga'rea mobinitdtii
arficulare, tenrperratura apei fiind de 37'C.
2. FRACTUM CTAVICUTEI
Clavicutra se fractureazd i:r cdderile pe mini cu braful in
extensie sau ire lcnrif,urile dirrecte pe claviculi.
In fracturi'le cu dqilasarea fragrnentelor osoase se indici
cercl,ajul cu fir metalic. La crele fdri deplasare se recomandl
imobilizarea prin bandaj. In ambele cazuri se poa,te lncrepe
o ,mobilizare precoc€ cu rniqciri active, ordat6 cu cledarea dure
nilor. ln acast sens se executd migcdri active de ridicare gi
coborine a umerilor.
Pentru tonificarea muqChiului deltoid sau pentru evitarea
atrofierii lui, incepind din a treia sd,ptimini de Ia
'prod,r.rroer.ea
fracturii, se executd cu braful rnigc6ri active in toate sensurile,
migciri libere gi cu rezirstentS.
In cazuri rane, de nedoane a urndrului, rse neoomandd tra-
tamentul de posturd cu bratul i:r abducfie, sprijinit ,pe spdtarul
scaunului sau La cadrul cu scripefi (c:u ajutonrl frflnghiei gi
al sprijinului pentru ,brat) (fig. 12). Din aceasti pozitie spe-
cialistul mobilizeaz6 omopl,atul, impingtnd de v r,ful inferior
spre coloanl
In cazul mobiliz5r:ilor pnscoce ale fracturilor nereduse chi-
rurgical, existd riscuL de a se il.eza artera sau verut subclavi-
culard gi plexu;l brahial, prin jocul fragrrnentelor osoasc
tN tnaunnaroloclE
PBOGBAIUUL I (dln a 3-a eiptdminil, cu nlgcdri acttve)
Stinil :
1. Botarea umerllor intr-un sens gi in celtllalt, brafele intinse pe
Iingi corp.
2. B,ialicarea brafelor prin lateral (abilucfie) cit pemlte articulafia
'mirulul.
3. Brafele pe lingi corp: ridicarea lor prin lnainte sus gi revenlre.
4. Brafele indoite Ia umeri: rotarea lntr-un sens
9l
ln celdlalt
5. Brafele libere pe lingi corp: scuturarea lor ugoar6.
Fig.12. Posturi in abducfie pentru articulatia u
3. FRACTURA DE OMOPTAT
ln <azul acestei fracturi mobilizarea este reoornandatl incd
a 4-a zi de la producene, indiferent de felul cum a fost
te[, cerrclaj sau bandaj. Mobilizarea se face prin interme-
brufului, ctr rnipcdri in toate sensurile, crescind treptat
)
mlrului
l,udinca, in functie de reacfiile bolnavului.
52
I
REEDUCAREA FUNCTI ONALA
IN TRAUMATOLOGIE 53
i
ll
il
4, FRACTURA DE HUMERUS
ln fracturile de cap humerul gi de git chirurgical,
pentru evitarea redorii articulafiei scapulo-humerale, ce se
produce prin retractia mugchilor pectorali gi retracfia capsulei
articulare in partea anitero-inferioarb, se r,ecomandd imobili-
zarea bratului in abductie la 90" (folositd din ce in ce rnai rar).
- Cu scop antalgic se aplircd m,asajul pro,f,und, ,ou presiuni
9i
vibratii pe mug'chii ,cefei qi ai spatelui gi rnarsaj vlbrator
al muqchilor supraspinos, subscaptrlar gi pectoral (vezi Per'i-
artritele).
- C(r posturd, se utilizeazd pozi.tia in abducfie pnogresivd
a bralulu,i, avinrd o pernd intne oot
$i
tr:unrchi. Aoeastd posturd
se folo,segte in perioaida de nepaw.
- Mobilizqrea precoce incepe chiar din a 4-a zi de la pro-
ducerea fi.acturii, cind
,durerile
au nai oedat gi corutd in mi$-
cd,ri leinte,
tinind
cont de neactiile bo-lnav,ului, u-niqcdri in spe-
cial i,n directia abd,ttctiei. Pentnu a nu antrena gi omoplatul in
ac.eastd rnig,svls, se va 'rlrmdri dim spatele
,bolnavurl,ui pozitia
acestui os gi se va fiixa cu un deget, in cazul cd arre tendin[a
de a se deplasa impreund au ,bratul in migcarea de abductie.
Mobilizarea se face cu mi;cdri pasive repetate de mai
mul.te ori p'e zi, ia'r intre gedin{e braluJ este fixat in eqar{a.
MigcS,rile pasive
5i
eEanfa vor ,f,i inlocuite treptat
,ou migciri
active comandate
;i
cru a,cfi,uni cerute de activitatea cotidianS
(sa se ajutc dc br"at), carre Ia rind'ul lor vor contrirbui la ree-
ducarc.
Cu cit bolnavu.l este mai in virstd, cu atit mai precoce
va fi mobilizarca umdruluri, cdci rertriactiile ,ca'psutrare sint mai
puternicc
;i
mai greu de invins.
- Ca miEcdri actiue se recomanidd balans inainite-inapoi,
abductie-adrducfie gi cir.crurnductie,
r[6]nsrrul
tininrd
braf,ul deplr-
tat de rcorp,
lprln
inc]irn,arpa ruqoand a trundliulrui de partea
brafuJui. Mai trirziu rni,gc5,rile actiive vor trece rde linia umerilor,
folosind sprijinru:I pe perete sau ipe ,trreptele sc6,rii fixe. Se
recomandd ca aceste rnigcdri sd se execute s'irnutrtan qi c'u celd-
lalt bra!, pentru ,a evita compensd,rile di,n trunchi.
5, FRACTURA COTUTUI
F,ractura de olecran se produ,ce mai frecvent Ia adult,
iar cea a ,apoLfizeti
'coronoide,
mai rar.
La radius se pot proidn-loe firacturi ale cirputrui (oupugoarei)
sau colului indeo,sebi la
,copii.
In fracturile de cap radial, este
afe,ctatd rnig,carea rde pron.o-s'u'pinatie.
Fraoturile de cot dau redori importante, 'datorit[ reac-
{iilor
capsulare, tendinoase gi ligarnentare, sau osteoarnelor peri-
articulane, gi an,chiloze in cazul irnobilizirii cu cotul intins
sau aploape intins.
Tratamentul. ln cazul fracturilor de cot tratate prin aparat
gipsat, reeducarea incepe imediat dupd consolidarea fracturii
gi scoaterea gipsului. Da,cd la copii nu este indicat masajul,
din cauza reactiilor osteogenetice, la adult se pot face manevre
de masaj, inainte gi dup[ mobilizare, la distanfd de locul frac-
turii : la umdr, braf, antebrat, precum gi la ceafd gi spate,
plus vibratii pe punctele dureroase.
Migcdrile vor fi active, executate de bolnav : flexie-exten-
sie, pronafie-supinatie gi cu efect mai mare
,dacd
sint executate
in apd caldi de 37"C. Nu sint indicate atirnirile la bard sau
purtarea de greutdti, in scopul intinderii bratului, cdci vor
miri redoarea (Watson Jones).
ln cazul
,cind
bolnavul nu-gi poate mobiliza articulatia sau
cind recuperarea rnobilitdfii intirzie, se indicd trata,mentul de
posturd, manual sau cu ajutorul scripeliior, dupd o prealablli
baie in apd cald6, timp de 75-20 minute. In arnbele situalii,
bolnavul este c,ulcat cu fata=n sr:s, specialistul fixeazd cu o
mind braful pe pEt iar cu cealalti rnentine pentru un tirnp
antebralul bolnavului, pe rind, in poziliile : flexie-extensie,
pronatie-supinafie. Aceste pozitii le va relua apoi sub formd de
m,igcare liber[ qi cu rezistenfd. Pentru posturd, executatd ]a
cadrul cu ,scripe(i, tractiunea se face paralel cu patul, ante-
bralul fiind
tinut
la verticald, astfel : pentru postura de flexie,
tracfiunea se fatce spre cap, iar pentru cea de extensie trac-
tlunea
se face spre picioarele bolnavului. Greutdtile 'ce se
atirnd vor fi mici, de 0,5-2 kg. Dupd terminarea unei pozitii
se face o micd pauz6, apoi se executl activ rniScarea respectivS,
cu rezistentd datd de greutatea cu care s-a mentinut pozitia.
-------Fr--
' t
i
REEDUCAREA FUNCTIONALA
Pentru fractura de olecran, tratatd prin osteosintezd, ree-
ducarea se incepe cit mai devreme, gradat, gi
linind
seama de
re?lctiile bolnavuiui. Reeducarea se intrerupe in caz de reactii
inflamatorii (rogeala, cildurd). Se pot preintimpina aceste feno-
rnene folosind postura de flexie gi extensie, schimbatd la 3 orre,
iar in timpul noplii numaLi postura de extensie, evitindu-se
in felul acesta posibilele fenomene de co,mpresie vasculari
prelungitS. Se vor intrebuinfa pentru posturd doud valve de
gips, care se confectioneazd irnediat dupd scoatenea pamsamen-
tului.
Pe lingd postura de flexie-extensie se adaugd miqcririle
a,ctive libere qi miqcdrile de pronafie-supinafie executate cu
antebratul flexat, pentru a elimina migcarea de rotalie din
umdr, dupd care braful este imobilizat in atele bivalve.
PROGRAMUL II (tlup6 o pregitire in api caldi)
1. Culcat pe spate, cu braful sprijinit pe bancheti: extensia ante-
brafului pini la limita nedureroasi cu menfinerea pozifiei,
manual sau cu ajutorul scripefilor, iar cu vibratorul se fac
vibragii pe mupchiul bicells.
2. Aceea;i pozitie: flexia qi extensia antebragului, executate liber
apoi cu rezistenfd opusd manual sau prin scripefi.
3. Culcat lateral : flexia antebrafului pini la limita nedureroasi
cu menfinerea acestci pozirii, manual sau cu ajutorul scripefilor,
iar cu vibratorul se fac vibrafii pe mugchiul triceps.
4. Aceeaqi pozifie: flcxia gi cxtensia antebra$ului, Iiber apoi cu
rezisten{i.
5.
gezind : pronagic-supinalie, cu braful flexat Ia unghiul permis
de articulafic, apoi cu rezistenfl manuald.
Obs.
- Vibrafiile se fac in sco' pul inldtur5rii contracturii reflexe-
ce apare in urma migcdrii.
6. FRACTURA DE ANTEBRAT
Intereseazi oasele radius gi cubif,us. Dupi o imobilizare de
3 luni se tr€ce Ia reedu,car''ea migcArii in special cea de prono-
supinatie, cea rnai compromisi. Existd riscul ruperii cahxului
gi, deci, la recuperarea ei trebuie multd atenfie qi rlb&r"e.
Vorn ldsa bolnavul sd execute singur aceste migchri, ioarte
uqor gi de dorit in apd calde.
IN TRAUMATOLOGIE
7. FRACTURA ARTICUIATIEI Mi l Nl l
Dupd o imobilizare in gips de 3-4 siptdrnini, in cazul
fracturii Pouteau-colles, reeducarea este ugor de realizat, folo-
sind masaju,l cu manevre blinde care se intereseze membru-l
intr,eg : efieuraj gi vibratii.
8, FRACTURA OASETOR Mi l Nl l
$l
A DEGETELOR
In cazul fracturii oaselor miinii sau ale degetelor, imobi-
Iizarea nu este prea lungd, oca 2-3 sbptdmini, iar reeducarea
i:rcepe deja cind calusul este fragil. Din acest motiv se r€co-
mandd rnultd atenlie din partea specialistului.
- e. @_
in cazul fracturii oaselor bazinului care nu intereseazd
articulatiile
(sacru sau cotil), sint permise miq'cdril'e cu mem-
brele inferioare incd din a 4-a zi, dacd s-au diminuat durerile.
dupd 30 ztle, lpentru
a nu risca
bazinului.
Ridicarea gi mersul sint
autorizate numai dupd
10-15 zi l e gi daci nu
sin;t exagerate durerile.
In fracturile cu
deplasarea fragrrnente-
lor, ca in cele Mal-
gaigne sau Voillernier
(fig. 13), se recornand6
reeducarea in pat, prin
exerci l i i cu' rnembrel e
inferioare
;
ridicarea gi
mersul in cirje
9i
fird
sprijinirea piciorului de
partea fracturii, nurnai
o deplasare a herni-
Dupd 60 de zile este permirs rnersul cu sprijin pe ambele
picioare.
i
Fig. 13. Fracturi de bazin'
t
T
t1
r
56 REEDUCAREA FUNCTIONALA
PROGRAMUL III (pentru perioada de imobilizare Ia pat)
1. Picioarele intinse din genunchi: rotarea internd-externl a intre-
gului membru din articulafia goltlului.
2. Picior peste picior: extensia gambei piciorului
de deasupra.
La fel cu celilalt picior.
3. Migciri cu laba piciorului in toate sensurile permise de arti-
culafie.
4. Ghemuirea alternativi, a picioarelor la piept.
5. Picioarele intloite din genunchi, tllpile sprijinite pe pat: depir-
tarea genunchilor fdri a provoca dureri.
6. Migciri de respirafie, antrenind gi brafele.
10. FRACTURA DE COTIT
In tratarea acestei afecfiuni se respccte aceleaEi indicalii
ca gi in cazul fracturii dc bazin. ln fra'ctura de cotil cu depla-
sare sau fdr5, reeducar€a in'ccpc devrneme, din culcat in pat,
pcntru il permite o modcllirc rnai bund a noului cotil (cavitaLea
coti ' l oi dd), i n cazul fracturi i cu depl asare.
ln fracturi'lc lLirir dcplasarel nidicarea fdrd sprijin pe
piciorul in cauzi cstc pcrmisi
'dup[
2 sbptdmini, folosind
cirjele. ln fr:acturilc opcrate, rnersul ln cirje f6rd sprijin pe
picior este permis dupi 3 sdrptlmind., iar cu sprijinire dupd
' I
D ZrIe.
Programul dc lucru pentru reeducare es,te sirnilar cu cel
folosit in reeducarca fracturii de bazin.
11. FRACTURA DE COt FEMURAT
Fractura de col femural se produce mai ales la persoanele
virst6, tar 2/3 din aceste cazuri se intimplS in casd.
Epifiza proxima!.d a femurului este cea rnai prost hrinitd,
plus colul femurului nu este invelit cu periost, fapt care
irr'tirzie pro'cesul de sudare la acest nivel. Tratament€le cu
cobalt, rAze X gi chiar cu cortizon ar favoriza fracf,urile de col
Jemural (dr. Clement Baciu, dr. R"adu).
Tratamentul. La tineri, in fracturile transcervicale sau
trohanteniene, fixate prin broqe
9i
cuie metalice, membrul
fracturat este ldsat de cele mai rnult'e ori liber, ceea ce permite
o mobilizare activd rpnecoc€, f[r[ incdrcituri
Ei
cu evitarea
migcdrilor de rotatie gi abducfie.
Ridi,carea in picioare se rnealizeazl' f-6r1 sprijin
'pe
picior,
folosind cirjele axilare, dupd 35 zile.
Aparilia durerilor la mobilizare poatg fi semnul unei
.deplasiri i fragrnentelor osoase sau, dace durerea apare mai
tiriiu, indici o necrozi a capului femural.
Sprijinul pe piciorul operet se poate face dup6 100-120
zile.
bazinului gi rinilchilor.
Recuperarea rnobilititii se in'dreaptd mai mult asu'pra
articuialiei genunchiului, cea a goldului fiind rnai putin atinsd
{vezi
Fractura genunchiului pentru exercitii).
La persoanele in virstd, in cazul fractunilor transcervical'e
se indici proteza de qold (vezi Artro'plastia de gold), care per-
mite o lecuperare rapid6. ln lipsa protezei se recunge ila
osteosintezd iu plac6
$i
cui, cu riditcarea precoce in fotoiiu.
Dacd bolnavul in virsti nu suporti
'$ocul
operator, atunci
se trece treptat la reeducarea mersului cu cadru, cirje
9i
bas-
ton pe miliura rerducerii durerii, fird a aEtepta consolidarea
fracturii (cu'pseudaftrozd).
PROGRAMUL IV (pentru fractura operati)
Cul cat pe spat e:
1. lndoirea alternativi a picioarelor spre piept, tirintl tllpile pe pat.
2. Inspiratie odatd cu ducerea brafelor
peste cap, prin inainte;
revenirea cu expirafie.
I N TRAUMATOLOGI E
l
l n
ln
A
REEDUCAREA FUNCTIONALA
3. Contracfii de cvadriceps avind piciorul intins gi sprijinit pe
pat, cu tendinfa de a silta cllciiul iar spafiul popliteu si se
apropie de pat.
il. Inspira$ie cu ducerea brafelor lateral ; cxpirafic gi coborirea
brafelor pe lingd corp.
5. Indoirea alternativ[ a picioarelor spre piept cu ridicarea tdlpii
de pe pat.
6. Genunchii indoi{i, tdlpile sprijinite pe pat: respiratie diafrag-
maticS.
Aceeagi pozifie de plecare: extensia piciorului din a,rticulatia
genunchiului, alternativ cu un picior pi cu cclilalt.
Aceeagi pozitie de plecare : cu palmele sprijinite pc coaslele
inferioare, inspirafie apoi expiragie cu presiuni pe coaste.
12. FRACTURA DE DI AFI ZA FEMURATA
Fractura de diafizii lcrmuralS. .sc lrateazd prin osteosinLezd
cu placi gi cui sau prin imobilizarc in aparat gipsat. Prirnul
procedeu pcrrnitc <l mobiLizare prec,oce a genunchiului. Bolna-
vul se poate ridica din pat, f5.rd sf, se sprijine pe picior, dup5.
10 zile de la opcrafic
5i
cu sprijin dupd 3-4 luni. Tot aici
trebuie amint.itl operalia cu introducerea a 2-3 tije pe canalul
medular, pcrforind deasupra condilului femural (in fracturi
simple gi fdrd deplasare). Operafia se face su;b ecranul televi-
zorului.
In irnobilizdrilc in gips timp de 3-4 luni, se pot facc
nurnai contrac{ii slatice pentru cvadriceps. Dupd eliberarea
piciorului, se efectueazd exercifii de mobilizare a genunchiului,
cu efect asupra redorii car€ s-a instalat, avind drept cauzd
aderarea maselor musculare la calusul diafizar. Ac,este exer-
cifii pentru recuperarea genunchiului se pot face in apd caldi
gi apoi la marginea patului ori la cadrul cu scripeti. De ase-
menea, se recomandd posturd gi rnigcdri active gi cu rezistent5.
TN TRAUMATOLOGI E
PROGRAMUL V (in primele zile dupi operalie)
Cul cat pe spat e:
1. Flexia-extensia labei piciorului.
2. Flexia-extensia piciorului, cu ajutorul spccialistului, carc spri-
jini piciorul in timpul miqci,rii.
:J. Contractii u9oare de cvadriceps cu piciorul intins.
4. Rotarea interni-externd, a piciorului intins din articulafia 9ol-
dului.
5. Picioarele indoite eu tilpile pe pat : depirtarea 9i
apropiersr
genunchilor.
-:-9.:fi.
PROGRAMUL VI (pentru fracturl operati, cu coborirea din pat)'
Cul cat pe spal e:
1. Flexia gambci pe coapsd gi a coapsei pe bazin.
2. Piciorul bolnav agezat peste cel sdndtos, care este iniloit din
genunchi : extensia gambei piciorului operat.
3. Abducfie cu piciorul operat prin alunecare pe pat, apoi revenire.
4. Rotarea din articulafia Solilului
a intregului membru inferior
(intern-extern).
5. Culcat inainte : indoirea gambei pe coaps6, c5,lciiul spre Sezutfl
apoi intinderea ei.
SfiniI eu mninLle spriiinite de
Pat
:
6. Ghemuirea
piciorului Ia Piept.
?. Ridicarea
piciorului lateral.
B. Extensia piciorului din gold,
finindu-l
intins din genunchl
9. Flexia gambei, tlucind cilciiul spre
Sezuti.
I
-l
60
I N TRAUMATOLOGI E
REEDUCAREA FUNCTIONALA
13. FRACTURA DE ROTUTA
ln fala articulaliei genunchiului se afld rotula, formind
articnrJatia
Jemuro-patelard.
Ea alune,ci pe supmafetele tnchl'eei
fernurale, f,iind rnentinutd in pozifie de
,cd,tre
ligamentul
rotu-lian.
Fractu,r:a de rotuld se pro'duoe fresvent J,a adul{i in cdderjJe
dkecte pe gerlunchi gi este urmatd de hernantnozS. Redu,cer.ea
se face prin osteosintezd cu fir rnetalic (oerrclaj) gi cu sau fdnd
imobiliz.are in aparat gipsat. Mersrurl cu picionul iimorbilizat in
gips este p,errnis din a 10-a zi.
Reedu,carea functionald inoepe irnedi,at dnrpd opera{ie, in
cazul osteosintezei, fd,rd i,mo'bilrizare, prin masaj care sd sti-
muleze cirroulafia, apli,cat ,pe aoa.psi, perrtru a elimina gi impie-
dica hernaytroza. Tot in acrest scop se aplicd oorn-pr€se de
gheati (crr,ioterrupie). Masajul nu va atinge locul o,perat.
In c'azuL cd genunchiul a fost fixat in extensie in ap,arat
gipsat (cca 5 sdptd;mlni), se reourge la t5ri*ea gipsuJ:ui bivalv,
in lungul piciorurlui, obtinind doiud jurndtdti, una anterioar[ gi
alta posterio,ard. Se va eli,bera piciorul gi se von f,ac.e zil-reic
doui gedinf,e de rnobilizare a gem-mohiului, flexindru-I gradat
in aEa feJ. ca dupd 3 sdprtdrnirni sd se ajrrngd cu flexi,a Ia 70o
gi nu mai mult, pentru a nu compromite formarea calusului.
Din a l}-a zi de Ia cerdaj se va faoe tratarnentul postu-
rari al rro,tulei, pentru a impiedica fouvnare,a aderenf,elor. Se va
Fig. 14. Posturd pentru articulatia
genunchiului' dup5
fractura de rotulb
14. FRACTURA DE PLATOU TIBIAL
AceastS fractura este intilnita atit Ia aduiti, cit
9i
la
bdtrini. consolidarea ei se face greu, la cea intraarticulard
mai
greu decit la fractura extraarticularS'
Tratamentul. In fracturile operate imrobilizarea
pe o atelS
dureazd 3 sdptdmini, apoi extehsia continud cu greutdti de
i-i f.g. in fracturile tritate pnin gips, genunchiul este imobi-
lizat 6-9 siptdmini, pe scdrita de extensie'
63
62 REEDUCAREA FUNCTIONALA
Fractura de platou tibial este insotitd qi de hernartrozi,
care determind aderente intre suprafetele articulare. Evacuarea
singelui din articulatie prin punctie se face dupd 2-3 zile
de la traumatism. Tot penlru evitarea producerii aderren{elor
se indicd rnobil'izar-'ea rotulei prin fereastra tdiatd in gips la
ni vei ul genunchi ul ui .
Migcarea activl se incepe foarte devrreme, din a 14-a zt,
.cu contra,ctii statice de cvadriceps. ln cazul fracturi'lor o'perate,
rrccste contracfii se incep dupd scoaterea firelor.
Cu trahamentul chirurgical, articulatia este eliberatd dupd
3 sdptdmini dupd curn arn vdzut mai sus. In aceasti situatie,
Bienfait recomandd migciri uqoare de flexie-extensie executate
ru piciorul suspendat.
In cadrul rrgeducdrii funclionale a genunchiului, prrogresia
h'ebuie sd ducd pind la posibilitatea urcdrii qi coboririi unei
scdri .
Mugchiul cvadriceps se atrofiazd foarte repede in afectiu-
nile genunchiului. Tonificarea lui poate incepe din a 3-a - a
4-a sdptdminS. Cele mai indicate migcdri sint contracfiile izome-
trice, repetate progresiv, sau extensia gambei cu ridicarea unor
greutiti din pozitia cu gamba flexatd. Greutdtile se vor fixa
de gheatrd sau in cazul c6. miEcarea se execute la cadruL cu
.scripeli, greutdli'le sint fixate la un capdt al fringhiei (fig. 15).
Pentru recuperar€a flexiei genunchiului recurge'm
-la
tra-
tamentul de posfuri, manual
"ari
Ia cadrul cu scripefi' Manual
.se executi din
Pozitia
culcat cu
gamba flexatd
Pe
coaPsd, la lit
duret". La cadrul cu scriPeti,
culcat cu fafa-n
jos, folo,sind
sau ajulindu-'se de
Piciorul
c'el
mul caz.
-se
fixeazd ambele picioare cu fringhia trecutd prtn-
tr-un scripete, legatd Ia gtetrele care imbraci picioarele'
lntinzind piciorut
"et
eto", cel boln"v este obligat sd se flexeze'
in pozifia aceasta fiind mentinut citva timp'
O a treia posturi o putem real'iza la marginea banchetei'
cu piciorul in flexie, cu ajutorut fringhiei care trage inapoi
datorita greutd{ii fixate la celllalt capdt al acesteia'
Spriiinul pe picior este permis numai dupl 3 luni' ln
cagul
^ci'
moUilitaiea
genunchiului este incd redus[ se vor
ui""t. exer.cifii din pozilii stind pe genunchi pe
'saltea
:
1. Pe genunchi cu sprijin pe palme : ducerea gezutei
inapoi, accentuind flexia din
'genunchi'
I Pc' genunchi : a$ezal€a
Sezutei
pe cdlciie (schilare)
(fi g. 16).
Sc- va insista gi asupra extensiei
genunchiului,
miEcare ce
a .suft'r'it o oarecare alterane'
I N TRAUMATOLOGI E
Fig. 16. Exercitii
chi ul ui
Fig. 15 Tonificarea cvadricepsului Ia cadrul cu scdpe{i
pentru recuperarea mobilitdtii
genun-
64 REEDUCAREA FUNCTIONALA
Sprijinirea pe piciolui fra,cturat se face gradat, folosind
cirjeie axilare, cu ldsarea treptata a greutdtii pe ,picior. Se
trece la mersul cu o s' ingurd cirjd, apoi cu bastonul canadian.
Prin controlul perrmanent al mersului gi oblinerea unei
extensii bune din genunchi, ,se considerd cd
,piciorul.
este sufi-
cient de pregdtit sd suporte greutatea corpului gi, deci. se
poate renunfa la baston.
PROGRAMUL VI I
1. Pe spate culcat: contracfii izometrice ale cvadricepsului.
2. Aceeagi pozifie : mobilizarea rotulei realizatd, de specialist.
3.
$ezintl la marginea patului : posturi, Idsind gamba sd atirne in
afara patului.
4. Aceeagi pozifie : extensia
9i
flexia gambei, ajutati daci este
nevoie de specialist.
5. Culcat cu fafa-n jos: posturd
in flexie, menfinutd in aceasti
oozifie de citre specialist.
6. Culcat pe spate : posturi
in extensie cu ajutorul sacilor tle
nisip agezafi deasupra qi sub rotuli. Aceeaqi posturi manuald,
prin presiuni fieute de specialist, pe coapsi qi gamb6, evitintl
genunchiul.
7. Aceeapi pozifie: ridicarea piciorului
extensia gambei.
5b7
15. FRACTURA DE GAMBA
Acest gen de fra,cturd nu pune probleme speciale de
tratament. Bolnavul se poate ridica din a 70-a ir, folosind
cirjele axilare, fdrd a se sprijini pe picior, indiferent cum a
fost redusd fractura, prin osteosintezd., cu tije sau aparat gipsat.
lN TRAUMATOLOGIE
Rd-,rnine de rezolvat redoarea articulaliei tibio-tarsiani ;
mai
rar cea a genunchiului.
Dupd 45-60 zile, piciorul se poat'e sprijini pe gol
avind
insd apiarat gipsat de rners (cizmd), iar dupa 3-4 luni se
poate merge liber.
16. FRACTURA MATEOLELOR
neul p,oate ceda rnai sus spre git, determinind fractura Mai-
sonneuve (fi g. 1B).
Tratamentul. Reducerea fracturiior maleolelor cu aparat
gipsat trebuie fdcutd in primele ore dupd accid€nt, pcntru a
ilpiedica fopmarea edemelor. Mai rar se recurge la tratam,entul
chirurgicaJ,.
ln cazul fracturii unei singure maleole, fdri depiasare,
piciorul este fixat pentru 5-6 saptdmini in apar:at gipsat de
mers. in fracturile bimaleolare mersul este permis din a 45-a
zi, iar gipsul se scoate dupi 75 zile.
Faptui cd accidentatul se poate deplasa cu aparat gipsat
impiedici tulburdrile circulatorii gi deci atrofia musculare.
I
i
I
Ia verticald cu flexia-
,
Fig, 18. Fractura Mai-
sonneuve.
Fig. 17. Fractura bima-
leolard Dupuytren.
T
66 REEDUCAREA FUNCTIONALA
Ileeducarea functionald dupd fracturile ma,leolare este mai
ugoard. Mai delicatS. este necup€rarea in fractura Dupuytren.
Dupd scoaterea gipsului, specialistul se va ocupa de recu-
perarea articulaf iei tibio- tarsiene. Mobilitatea acesr,e-i articulatii
fiind redu.sd, impicdicl executar.ea unui mers corect
;
miqcarea
de impuisic in faza pasului posterior nu se poate face corect gi
pasul estc mult scurtat. Bolnavul agazi talpa pe pimint cu
virful in afarl (rotat extern), pentru a evita migcarea de flexie
din gleznS, pe care n-o poate face, datoritf, redorii din arti-
culafie. Pentru intinderea rnuEchiului tricepsuL sural se aplicd
tratamentul postural, mai putin manual gi mai mult la aparatul
de flexie dorsali a labei piciorului (foto 9) sau Ia scripeli, avind
piciorul incdlfat cu gheata cu talpd de lernn.
Mobilizarea cdlciiulu,i se face fixind cu podul palmei cil-
ciiul boLeavului, iar antebraful sprijind planta gi apasd laba
picioruJui, rduaind-o in flexie dorsalb (fig. 1g).
Miqcirile de lateralitate gi circumductie sint interzise.
Aoestea se pot efectua numai in cazul fracturi,i tratate chirur-
gical gi cu blinde(e.
Dtlpd obtinerea unei mobilitdti norma'le se r€comand5 exer-
cifii cu rezistentd, la pedala cu arc (foto 10), sau la scripeti,
avind incilfatl gheata cu talpa de lemn pentru creqterea tonu-
sului muEchiului triceps sural.
Ca manewe de rnasaj se aplicd fricliuni u$oar€ pentru
rrelaxarea muErchiului scurtul peronier, iar in caz de miogelozd
a tibialului posterior, fr-icfiuni mai puternice pe acest mugchi.
Fig. 19. Posturi manuald
a Iabei piciorului.
l N TRAUMATOLOGI E
PROGRAMUL VIII
l. Fricfiuni uioare pe mugchii gambei,
2. Migcdri de flexie-extensie executate de bolnav, cu laba picio-
rului.
3. Yibromasaj pe mutchiul triceps sural.
4. Posturi in flexie dorsali la scindura articulat5.
5. Migci,ri de flexie-extensie a labei piciorului cu rezistenfi gra-
dati opusl de specialist.
6 Masaj uqor al gambei.
17. FRACTURA DE CATCANEU
Fractura de catrcaneu, tratatd cu sau fdrd osteosinlezd,
poate fi mobilizatd de la inceput prin rnigcari de flexie-exten-
sie, supinafie-pronatie, din laba piciorului, libere, fdrd ajutor.
Bolnavul se poate ridica fdrd sd se sprijine pe picior, dupd
10 zile, iar cu sprijin dupd 3 luni.
Pentru activarea circulafiei de intoarcere se aplicd masaj
pe piciorul fracturat
tinut
in pozitie ridicatS.
18. FRACTURA METATARSO-FATANGIANA
Produsd La acest nivel, fractura afecteazd functia labei
piciorului in pasul posterior, in momentul ruldrii tilpii gi
impingerii. In special degetul mare er.ste ce1 care face ultima
irnpulsie pi el pdrd,segte ultimul sotul. De aceea, degetul mar"e
va fi mobilizat in pri,mul rind, dac6 este ldsat liber, in a,fara
gi psul ui .
Pentru tonificarea musculaturii se va actiona asrlpra tri-
cepsului sural, peronierilor, necesari la mers in faz.a de
i mpul si e.
19. FRACTURA COTOANEI VERTEBRATE
Vom aborda in lucrare fr.acturile coloanei vertebrrale fdrd
leziuni medulare.
Acest gen de fracturd se produce prin tasare gi aste rar
intilnitd in regiunea cervicald, unde din cauza pozitiei fetelor
articulare avem de a face
,mai
ales cu luxa{ii. La coloana torra-
cald se produc frecvent fracturi ale corpului vertebraL sau
fracturi-luxafii.
67
pentru flexia dorsali
REEDUCAREA FUNCTIONALA
Fractura de corp vertebral prin tasare anterioand, in pand
de despicat lernne (fig. 20), este intilni,t[ mai frecvent iar cea
prin tasare laterald, mai rar. In loviturile mai puternice cedeazi
qi partea posterioar[ a corpului verte,b,ral, dind fracturi oo-
minutive (mai multe fragrnen,te).
Tratamentul. Tasarea simpl6, fdri cornplicafii neurologice,
se trateazd prin repaus Ia pat fird imobllizare in aparat gr,psat.
Se in'cepe imediat reeducarea funcfionald, folosind exercilii de
extensie a trunchiului din pozifiile culcat dorsal gi ventral, i:r
spe,cial, qi chiar pe genunrchi cu sprijin pe palme.
ln fracturile cu tasdri mari sau corninutive, coloana se
imobilizeazd tirnp de 2 luni in aparat gipsat tip Boehler, apoi
2-3 luni in corset uqor. Corsetul de gip's are o fereastrd
abdominali. Dupd uscarea gipsului gi treoerrea gocului, bolnavul
se poate ridica pentru a se obiqnui cu mersul in pozitia lordo-
z-atd in care-l
tine
corsetul de gips.
Din sdptimina a 3-a se incep exercifiile pentru refacerea
tonusului musculaturii spatelui, prin rnigcdri de brafe, picioare
$i
cap, executind in special contractii izometric.e. Pentru mus-
cula.tura abdorninald se executd, din culcat pe spate, mig,ciri cu
membrele inferioare gi ridicSri de greutdti agezate pe abdomen,
prin fereastra tdiatd in gips. De asemenea, se
,vor
efectua exer-
citii de respiratie diafragmaticd.
Odatd cu scoaterea corsetului de gips, bolnavul va continua
programul de exercifii din etapa precedentd, in plus se urrnd-
regte recuperarea mobilitS{ii coloanei vertebrale. Din cauza
gipsului, bolnavul s-a obignuit si meargd fird torsiuni din
trunchi, deci f[rd pasul pelvian. Pentru corectare sint indicate
exercifii de mers cu rdsuciri de trunchi
;
linia umerilor trebuie s5 fie inversd cu
'Iinia
bazinului.
Mobilizarea coloanei verbebrale con-
tinui cu migcS.ri laterale apoi cu indoiri
inainte, cu intinderea muEchilor ischio-
giambieri, avind picioarele intinse din ge-
nunchi in timpul migcdrii.
Avind in rredere pozitia de hiperlor-
dozd in car€ a fost mentinut pacientul in
tot timpul imobilizdrii, se urmdregte re:r-
echilibralea statici (vezi Lordoza).
IN TRAUMATOLOGIE
Gimnastica respiratorie de tip toracic se aplicd pentru
a mSri volumul cutiei toracice gi iniplicit volumul respirator.
Progra,mul de migcdri va continua 2-3 luni de Ia scoa-
terea gipsului, fiir.d conapletat cu elemente specifice profesiei
bolnavului.
l n concl uzi e:
7. In tasarea simpld. (Jdrd gtps) se reconwndd. erercilii d.e
ertensie
Ftentru
tonifLcarea spatelui, di,n pozifii,le : cul-
cat dorsal qi uentral y pe genunrhi cu sprijin pe palme.
2. In
fracturile
compltcate
Si
im,obilizate in aparat gipsat,
se reconl,andd, din sd,ptd.mina a 3-a erercifzi izometrice
pentru mugchi,i parauertebrali y abdomi,nali.
3. Dupd, scoaterea gi,psului :
- aceleagi erercigi.i
;
- mobilizarea coloanez,
Jleria
se eJectueazd cit tnat
tirzi.u
;
- reechilibrareo. bazinului ;
- erercifii, de respira{te ti,p toracic
;
- reeducarea mersului.
PROGRAMUL IX (in cazul tasirii simple a vertebrei)
1. Culcat cu fafa-n
jos: ridicarea capului de pe pat.
2. Culcat cu fala-n jos, bra{ele intinse deasupra capului: ridicarea
piciorului gi a brafului opus, apoi cu partea cealalti.
3. Culcat cu fafa-n jos, cdlciiele sprijinite: ridicarea pieptului de
pe pat,
4. Culcat cu fafa-n sus: specialistul, sprijinind bolnavul ile ceafd,
il riiticd de pe pat, acesta menfinindu-se in extensie.
5. Se efectueazii unele exerci{ii din tratamentul cifozei.
o:
-Lz-
q:{
s:'-J
PROGRAMUL X (in cazul fracturii imobilizati in gips)
1. Stinil : rotarea brafelor din articulafia umdrului, prin lnainte
sus, inapoi jos, cu indreptarea spatelui.
2. Stind: ducerea brafelor prin inainte sus, simultan cu ridicarea
unui picior gi extensia spatelui.
Ftg. 20. Fracturd de
corp vertebral, in pa-
nd de despicat lemne.
?0 REEDUCAREA FUNCTIONALA
3. Stind trr miinile sprijinite de tdblia patului : genuflexiuni cit
permite
Bipsul.
4. Culcat pe spate, picioarele iniloite din genunchi, miinile incleg-
tate la ceafi: ridicarea gambelor in prelungirea
coapselor,
menfinintlu-Ie cit dureazi expirafia"
5. Aceeagi pozifie de plecare : respirafie rliafragmatici.
6. Culcat cu fafa-n
jos,
brafele intinse inainte: imitarea lnotulutr
bras numai cu brafele
9i
cu respirafie corespunztrtoare.
7. Culcat cu fafa-n jos, palmele sprijinite in dreptul umerilor :
flotdri sau semiflotiri, prin intinalerea pi iniloirea brafelor din
coate
$i
cu ridicarea pieptului de pe sol.
B. Mers prin sald cu mingea medicinalS
finuti deasupra capului,
bratele intinse rlin cot.
9. Mers linigtitor cu respirafie ritmici.
PROGRAMUL XI (dupd scoaterea gipsului)
1. Stind : migcdri ample de brafe ca in timpul mersului, antre-
ninil gi trunchiul prin torsiuni.
2. Stinil tlepirtat : indoirea trunchiutui lateral, braful tle partea
intloirii alunecind ln lungul coapsei.
3. Stinrl ilepirtat cu brafele lateral : risuciri de trunchi stinga-
dreapta.
4. Stinil: contracfia fesierilor gi abdominalilor cu retroversiunea
bazinului.
5. Culcat cu fafa-n
jos,
bratele intlnse inainte: rldicarea bratului
pl a piciorului
opus, concomitent, apoi cu partea cealalttr.
lN TRAUMATOLOGIE
6. Culcat pe spate: ghemuirea picioarelor la piept, intinderea la
verticali gi coborirea lor.
7. Culcat pe spate: ducerea brafelor prin inainte sus, peste cap
cu inspiratie, revenire cu expirafie.
8. Pe genunchi cu sprijin pe palme : migcar€a de va,l, ilucinil
gezuta pe cElciie, apoi pieptul inainte spre sol qi revenire in
pozitia de plecare. Se executd apoi ln sens inyers.
9. Stinil uFor depirtat, miinile pe golduri : migcarea circulard din
bazin, intr-un sens
$i in celtrla.lt.
10. Stind, cu un cordon in
jurul
toracelui, apucat de capete : inspi-
rafie, opunind rezistenfi cu cordonul, apoi expiratie ldsind
liber cordonul.
B. TRAUMATISMELE MUSCULO.TIGAMENTARE
1. tuxAT[tE
Luxatiile sint leziuni provocate prin deslipirea oaselor
unei anticulatii gi ruperi ale sistemului oapsulo-ligarnentar.
Fiind insolite gi de rup€ri al.e vaselor sanguine, articulatia se
deterioreazi, ducind la redori mari
$i
chiar la anchilozd
fibroasi.
72 REEDUCAREA FUNCTIONALA
_
Repunerea oaselor in ar-ticulaJie dupd luxatie se face prin
doud manevre : intinderea osului, apoi dirijanea capului aces-
tuia in articulatie. Reducerea (repunerea) se face uq,or cind
Iuxalia este rec'entd gi numai sub narcozd la cele mai vechi.
Dupd localizare luxafiile sint :
Luxa{ia umdrului
; se produce in jos gi inainte, cind acro-
mionul rflmine intreg (nefracturat). Se poate luxa de mai mu]te
ori
;
din cauza hiperlaxitdtii mangonului ligamentar, dar se
po,ate reduce
'de
insugi accidentatul.
ln luxatiile operate, chirungul este acela care va indica
momentul inceperii roeducdrii. In intervenlia Latarjet, de
exernplu, reeducarea incepe din a 4-a zi iar miEcarea de rotatie
externd numai din a 21-a zi.
Tratam,entul de posturd in pozifiile de abducfie, rotalie
interni gi rotatie externi incepc numai dup5' cicatrizarea
elementeior articulare.
Perrtrur tonificarea dcltoidului, mugchiul cel mai afectat
de iuxalic, se fa,c exercifii de abducfie, proieclia anterioard,
folosind grcutafi mici. Migcdrile se fac atit izotonic cit gi
izometric. Pentru a fixa trunchiul, sd nu se incline de partea
opusd, s'n v,a lipi corpul de perete cu partea sdndtoasd, sau
se va fix.a bralul va id de o treaptd a sc5rii fixe, i:: cazul
cind tralarncntul se execut5 in sald.
O complicafie a luxatiei urnS.rului este sindromul umdr-
mind (Steinbrockc.r) descris la capitolul Algii vertebrale. Trau-
matismul dcbermind tulburdri in inervaiia neurp-vegetativd a
membmlui respectiv. Aspectul sindromului umdr-mind este
asemdndtor periartritei scapulo-humerale.
Luxafia claviculei
; se poate produce la epifiza humerald,
in sus gi in afard, sau la capul sternal induntru. Cind are loc
inapoia sternului, poate leza vasele din aceast6 rnegiune.
I N TRAUMATOLOGI E
Luxafia cotului
;
se intilne$te la copii gi este grav5. Se pot
luxa ambele oase sau num,ai cubitusul. Luxalia inapoi este cel
mai frecvent intilnitS. Irnobilizarea se face in pozifia functio-
na16 Ia 90'.
Se recomandi tratarnentul de posturd ca in fractura cotu-
lui, in flexie, in extensi,e gi in prono-supinatie.
Nu se va rnasa regiunea cotului.
Luxafia articulafiei pumnului. Aici se luxeaz[ indeosebi
semilunarul. Se imobilizeazd mina in extensie.
Luxafia capului femural ; este insotitl deseori de fractura
cotilului. Se irnobilizeazd in extensie.
Luxafia rotulei ;
se prroduce in afard, mai ales la cei cu
genunchi in valg. Se recomandd purbarea unei genunchere gi
fortificare,a muqchilor din jurul genunchiului. Se poate fixa
gi chir-urgical in caz de luxatii repetate.
Tratamentul luxafiilor. Ca gi in fracturi, mernbrele Luxate
se
jmobilize,azE
pe o perioadd lungd pind la cicatrizarea siste-
mului capsulo.ligamentar. In unna irnobilizdrii se produc
redori importante, la care contribuie gi revdrsatul sanguin ce
a'pare in articulalie. Contra acestei revirsdri se indi'cd apli,catii
cu ghc,ala i.mediat dupd reducerea luxatiei
9i
chiar punctii
pentrr,r c'liminarea lichidului.
Pc l,ot timpul imobilizdrii se va schimba pozitia astfel ca
membrul sd st,e,a in flexie ziua iar noaptea sd fie
finut
in
extensie. impiedicind in felul acesta formanea anchilozei
fi'broase. ce€a ce se intim'pli prin imobilizdri intr-o singurd
pozitie.
- Masajul este in,di'cat irnediat dupl etriberarre,a rnern' ru-
lui accidentat, cu manevne usoar€ deoontna'ctur"arnte, evi.tin-
du-se articulatia luxati.
- Mobitizarea se redu,oe l,a tratarnenrt p'ostural, precedat
.si
urmat de apli,catii cu gheafd.
- ToniJicarea nl,usculard, se reahz'eaz6',cu diverse aparate
ri J,a cadru.l 'cu s'cripeti.
A,plicarea a,oestor procednrori s€ \ra faoe pnogtresiv
9i
la
inceput totdeauna rnai uqor. In felul acesta se cigtigd
9i
incre-
derea boJnavurlui,, ajungAnd in final l,a un rezultat bun.
73
REEDUCAREA FUNCTIONALA
2. ENTORSETE
Dupd unii speciarligti, entorsele se irnpart in :
- u$oane, fird leziuni anatonrice viziibile
;
-
grave, ou leziuni anatomiae.
.- .lntorseJ,e
ugoa,ne se trarteazi prri^ infiltratii ou novo'caind
(Leo:'iche), prin uJ,trasunete salu ourbnt diadinarnic.
Vorn descfie pe scr-lrrt ,oeJ,e
nr,ai f,recvente entonse.
Entorsa cotului se p',oduce
ra sportivi, in special Ia tenis
's,r
scrim6. uneori este_
-insolitd
de imulgeri ai6-
-ligarnent€lor
de ,pe
trohlee sau condili.
Entorsa genunchiului
se poate produce Ia oricare din riga-
mentele genunchiului
:
- ligarmentul colateral intern se lezeazd prin rnigcarea
forfatd de aMucfie a gambei (la sportivi)
;
- ligamentul colateral extern este lezat mai ran
;
- ligamentele incru,cigabe prin ruper€ irnpiedicd mersul
norm.al, dind migcarca de sertar (semnul sertamlui al
lui Rocher).
Cind este rupt, ligamentul incrucigat anteri,or permite alu_
necarea gambei inainte iar cel posterior, alunecar.ea gambei
inapoi.
Entrorsa gleznei intereseazl atit
.maleola
maleola tibiale. Aceasta din urmi mai rar.
telor sale mai puternice.
peronierS, cit gi
datoritd ligamen-
trIT TRAUMATOLOGIE
Tratamentul entorselor se rezurnd
musculo-ligamentar aI articulatiei, cu
cu rezlstentS.
la tonif icarea aParatului
miqcbri active
Ei
active
tirnp, cu faEd
Se irnpune protejarea articulatiei, pentru un
elasticd (gleznierS, genuncheri etc.).
3. RUPTURA DE MENISC
In articulalia genrrnchiului, curbura condililor femurali
gi curbura glenelor- tibiale nefiind egale, meniscurile vin si
umpte spaliul dintre femur qi tibie. Ele se aqazd in forlnd de
pann (fig. 21).
^
wteniscul este format din doui carbi'laje : unul in formd
citeva migcdri.
Tratamentul e,ste in primul rind chirurgical. Mertisrcul rupt
este scos in intregirne sau nurna'i fragmentele
9i
in locul rimas
liber se fonneazi un nou rneniFc'
din
f.esut
fibros. DuPd oPeratie,
genunchiul este strtns intr-un pan-
sament oompresiv
Pentru
a imPie-
dica hemartrroza
gi se irno'bilizeazd
,pe
o ateld.
Reeducarea va inoePe din a
2-a zi de la operatie (Srnillie),
cind piciorul erste incd pe ate16. la
inceput se efectueazl contractii
izornetri,oe pentru cvadricerps. Ex-
Fig. 21. Meniscurile in formS
de pani
tensia gambei nu se face oornpLet'
dar treptat d'ur.erile c'edeazS
9i'
cvadriceps,ul se tonificS.
REEDUCAREA FUNCTIONALA
IN TRAUMATOLOGIE
corectatd. Putem corecta inclinarea trunchiului' mergind cu
bralul din partea piciorului operat intins in sus pe lingd cap.
Pagii vor fi egali ca lungime gi ca timp de sprijin pe fiecare
picior, pentru un rners corect.
Dupd 30 de zile de la operalie mersul este corect' lntir-
zierile sint datorate grabei de a merge cu un picior insuficient.
prregdtit gi dureros.
4. RUPTURA DE TENDON
Trau,rnatismele tendoanelor se pot produce prin intindere^
sau sectionare. Repararea se face chirurgical prin suturd
direct6, urmatl de 5 sdpt5.mini de irnobilizare in aparat gipsat,
intr-o pozitie de relaxare a tendonului in c,auzd. Cicatrizarea
ext'ensorilor se face mai ugor decit a flexorilor.
Reedu,carea dupd scoaterea gipsului trebuie fdcutd cu mare
atenfie, existind riscul de a se rupe cicatricea. Miqcdrile vor
fit numai active, efectuate in apd caldd, pin6 la ciEtigarea
mobititdtii arti,culare.
Tonificarea musculard o vom incepe cu contractii izome-
trice de intensitate moderatd, crescind rezistenfa pe misura
acomoddrii gi toleranlei muqchiului.
ln cazul ruperii tendonului lui Achlle indi'cfrm contr'actii
dinamice (izotonice), efectuate la pedala cu ar'c sau la cadrui
cu scripefi, avind incdlfati gheata cu talpl de lemn'
Reeducarea rnersului se face cerind bobravului sd ruleze'
tal,pa de la cdlcii sPre virf.
5. RUPTURA DE MU' CHI
ln nuptnlra de mr4clri (ctacajuil), avern doui situatii de
tratat : clncajul simplu, su un n'umdr mic de fibne r:rusoulare'
rupte gi ca,re ne,cesitd un rrEpalls d,e oca o siptimind
9i
rup-
tura d,e muSchi, car€ se tr:ateazi prin reparar''e chirurgicaln
gi imobilizare in aparat gipsat pind J.a 5 sipt6rnini.
ln cezul clarajuluui, reedtr,carea mn:sou-Iard oere tirnp inde"
l,r.rprgat, citeva }uni, pentru lefaaerea progresfvi a muSchillui
ca,re a suferit, iar r.eluarre,a anrtr'e'na'merrtelor se face numai
dupd o lund
9i
jum6tate.
"
DjL.a B-a zi, ,picjorul este eliberat de pe ateld
si se trrece
la mobilizarea articulatiei genunchiului,
*,irti""i"a'"*l-o"i1iit"
pentru toni_ficarea mugchilor coapsei.
Din culcat pe pat se vor executa :
- flexia gambei qi a coapsei, ducind cdlciiul spre gezutd
;
- cul,cat cu fa,ta-n jos
: flexia garnbei p.
"orpre
cu cllciiul
spre gezutd.
L,a rnarginea patului se executd :
- flexia gambei cu invingerea rezistenfei rnanuale;
- extensia garnbei la in,ceput ajutatd, apoi fdrd ajutor.
.StFd
cu sprijin de speteaza patului : flexia gi exiensia
gambei.
In caz cd extensia gambei nu se face complet, fo,losim
tr)ostura
(vezi Fractura rotulei).
Dacd tratarnentul a fost bine efectuat, in 10_1b nke
obfinem <-r musculaturd bund
6i
puiem trece Ia mers. Dupd
unii autori, mersul se poate relua-dupd 4g ore ae ta olperajie,
mentinind atela.
se va c'orecta mersul astfer incit piciorur
sd fie intins
din genunchi
in faza de
_sprijin
anterioi. Legdnarea latlrata,
determinatd
de teama de a incdrca piciorul
operat, va fi
' 7E
REEDUCAREA FUNCTIONALA
3. REEDUCAREA FUNCTIONALA
iN ORTOPEDIE
A. CHIRURGIA ORTOPEDICA
1. ARTROPTASTIA
Ar,tro,pl,arstia constS in inl,ocuiq'ea pe cal€ chiru'rgical6 a
unei arrtioulatri ou o p,rOtezi metaliircd,
,oe
ane forrna oa^selor.
Ar'troplastia se qpd.icd oel mai des la articu,l,atia ooxo-rfemu-
rald, interersflnd cavi.tatea ao,tiloid"d
9i
carpuil femuruluri (pro-
tqza totalS de qolid), sau nurnai caprul fernurului irr cazul
fractur.iilor de col feonural. Mad ra,r se ajunge la arfu'optarsttil
pentlrl articuJatiile scaltrrulo-htxneralS, ou inrloctrirea capului
hurnerusului aau,penhu articulatia gertun'ohidrui.
,Se
neaurrge la artnorplastie in coxartroze gi anchiloze nn
pozifie viciioasd, ln soopul eliberdrii articulafei, in pseudo-
ar1erolze
9i
necoze in unrna unor bo,Ii ca : P'arkinsour, hernirplegie
spa,stici ebc.
Pnoteza ma.i frercvent folositd este oea din vjrkrlinrm (oteJ
irroxirda,bil). ,{cerste proteze aru o drurate J,irnitatd - 5-7 ani -
diin car',e e,auzd sint indicate pensoanetror trecufie de 65 ani.
A,rtr,oplastira mai ar"e avanta,jul c5 ev'it6 irnobilizlrile inde-
lwrgate J,a pat gi perrniite o $eouperare rapidd
9i
arproape de
normal a articul,afi'ei.
ln cazul frachrri,lor de ool femural (transoeruicale) la
peurso-ane1e in vflrstE, s€ recurge Ja pro'tez5 metail,icd tip Moore'
carre intocuieEte oapul femuru}:ri fracburat, fixindu-se in cana-
lnrl. rned'ular ou saru fd.ri ciment sberil.
Pmteza total5 de gold se indice a,col,o ulde oartil,ajrul
coti,Ioidian e.ste lezat, cun este cazul. in ooxan:,hozele avansate.
In proteza total6, cavirtaitea cotiloid6 ete acoperitS au o cupi
d.in materia,l plastic de foomr,a vectrii cavitafi. Aceasta se frixeaza
in osul bazirnrltr,i (tlg. 22, 23).
REEDUCAREA
FUNCTIONALA
IN ORTOPEDIE
ln continuanea tratamentulrri se recomrandd exeorcifii cu
r.ezistenfS, din a 3-a sdptdrnini, mers pe bicicleta ergometrici
gi cor.eotarea merrsu,Iui fdrd I'egdnlri
Ei
cru spnijin ega:J. ca tiirnp
pe fieoane pioion. Daci totul evolu,eaz6 ,bine se proate trece tra
uroamea qi corborilnea treptelor, fdr6 a se exag€ra.
Dupd o l,r-rn5 de treed,ucare, 5o6svu1l poate s5-gi nerla aoti-
vitatea, toniJicarrea cornpletd a mm'ssulaturid. fdcindu-se prc-
gr,esiv prin executanea unui progrann acas5. sa;u ambulatoqlu,
intr-un serviciu de specialitate.
In artrorplast,ia care neoeisitd siparea cavititii cotilodrde'
meo:rs'ul cu sprijin pe picilor se reia numa,i diupd 3 llrni' p€ri-
oadd de tirnp necesard pentru cicatrizarea aotilului (cavftntii
ootiloide).
ln concluzie :
1. Dupd, 3-4 zile de la opera$i,e se efectueazd, migcd,ri
pasi,ue di,n articulafi.a
Soldulu|
ti,mp de 7-2 zile.
2. Este indi.cat rnasajul
Jesierilor Sz
al coa:psei, euit?,nd
inrizi.a.
3. Din a 2-a sd,ptdm,ind se recornandd. contra.cgii, izornetrice
de cuadriceps
$
migcdri actiue pentru articulafia gol-
dului.
4. Di.n a 8-a zi, rners cu sprijini,rea pieiorului chiar
Jdrd
baston (artroplasti,a totald,)
;
cu cadrul, de rners
Sz
cu
baston canadian, din sdptdminn a 4-a.
PROGRAIIIUL XII (pentru siptdminr L 2-^l
1. Masajul mugchilor lesieri gi al coapsei.
2, Flexia coapsei pe bazin cu ridicarea cilcliutui de pe pat, apoi
extensia in lungul patului.
3. Contractii izometrice de cvadriceps.
4. Abductia
-
adducfia piciorului, cit mai aproape ile pat, ajutal
de specialist, care sprijinl piciorul sub cilcii.
5. Piciorul ridicat
9t
snrijinit sub cilcii de citre specialist: bol-
navul apasi piciorul spre pat contra rezistenfei opusd de spe-
cialist.
6. Ritlicarea piciorului intins rlin genunchi, ajutat la inceput tle
specialist.
7. Piciorul intins pe pat: rotafia intern5-extern[ ilin $old a intre-
gului picior.
Fig. 22. Proteza de
gold
tip Moore
ciment
cop
femunol
lbotit
Fig. 23. Proteza totall de qold
Reeduca,rea fun,cfionald
in artroplastia goldLrlui
tncepe cu
mi'cdri pasive ulso,are, dupa B-4 zile de la operafie. s" irroi"e
masajul fesierilor gi al mugchilor
c,oapsei gi contracgii
izome_.
tri'ce de cvad'ricelps,
ridi,ciri a.re membrurui
inferior intins din
genunchi,
la inceput cu ajutor.
In sdptimina
a 2-a se increp exeroiliile
izornef,r,icre,
din
pozilii
care fixeaz' bazur*ul pentru
tonifi,carea
musour,Iaturjj
ab'd'cto'are (fesie'r'ul
mijtoeiu) gi extens,o,ale (fesierur
mar.e).
In artroplastia
totall mersul se reia in a B_a
_
a ll_a zt,
chiar fd"rd baston uneoni. ln cazul proiezei
de femur (Moore),
mersul se incepe la paralele,
sau cu cadrul de mers, iar din
sdptdmina a 4-a numai cu baston canadian.
E2
REEDUCAREA FUNCTIONALA
L Cu picioarele
intloite din genunchi,
tilpile pe pat:
deplrtarea
gi apropierea genunchilor
contra unei rezlstenfe ugoare opusl
de specialist.
9. Migciri de respirafie antrenind gi brafele.
.-S-r.-:*l-, e:25 r-5
2315
In artroplastia genunchiului se uLtlizeazd ca gi ,pentru qold,
prcteze totale (exernplu proteza Walldir.rs sau endoproteza Mc
Intosh).
In cazul endoprotezei Mc Intosh, suprafetele articulare ale
genunchiului sint dep6rtate pemnifind o mai bun6 mobilitate.
Dupi operatie, genunchiul este irnobilizat pe o ateld
,pentru
B zile, ca gi in cazul operatiei de menisc. Reeducarea este simi-
lard cu cea din operafia de menisc, realizindu-se ,prin
exer,cifii
de tonificare a cvadricepsului (izornetrie). Din i 10-a zi se
trece la migcdri de flexie a genunchiului, din ,pozifia in exben-
sie-suspensie.
Genunchiul este o articulalie cane faoe cu ugurinfi reaclii
inflamatorii. Va trebui dec,i sd se lucreze cu blindele la incepu-
tul reerducdrii, sau chiar sd se int erup5 mobilizarea pentru
citva tim'p, in cazul acestor reactii.
Rezultatele se obfin greu, iar dacd dupi 30 de zile s-au
ficut putine progrese, s€ necurge la tratamentul aplicat in apd
cald5.
Mersul cu sprijin pe picior s€ recomandd dupd 6 sdptdrnini
gi numai dacd ex,ist5' o bund ex'tensie a genunchiului.
Proteza totalS de genunchi tip Walldius perrnite o flexie
de 90" gi se blocheazi in extensie la bo. Se folosepte in forrnele
avansate de gonartrozd.
IT{ ORTOPEDIE
lnaintea efectudrii artroplastiei se va proceda la toni,ficarea
genrrnchiului, ,pentru a avea un cvadrice,ps de cel putin gra-
dul 3 (dupd cotarea ce o facem in bilanful rnuscular). Dupe
operalie ur,meaz[ o perioadi de imobilizarc pe o ateld, cca 3
sdptd,mini, tirnp in care vom folosi contracfii izometric"e ale
cvadricepsului. Din slptdmina a 4-a se fixeazi piciorul pe o
ateld Brown, care permite efectuarea posturii in extensie,
alternati cu c€a in flexie, din 3 in 3 ore, pe timpul zilei, i'ar
noaptea cu menlinerea numai in extensie. Tot din a 4-a s6pt5-
mini se incep migcirile active de flexie
9i
indeosebi de exten-
sie, libere, arpoi cu rezlstenfS.
IUeeducarea este de lungi duratd, luni de zile. Aceasta
depinde de recuperarea forfei musculare, cici numai ea va
permite o extensie cornplet5 a genunchitilui'
l n concl uzi e:
t. lmobitizare& pe ateld dureazd' 8 zile (lntosh), sau 3 sd'p-
tdmini (Watldius)
;
contracfi'i izonetrice de cuadriceps'
2. Se urrnd.regte toni,ficarea cuadricepswlui 9i
obfiinerea
mobi.litdfzi g enunchiuluL
3. Reluarea mersului se poate
face
dupd' 6 sd'ptd,mini.
2. ruxATlA CoNGENITAIA DE
$OtD
Datonitd unei malformatii a ca,vitdtii ootilojde, copilul se
nar;te cu o arti,oulalie l,trxabilE
9i
nu luxate. Cap'ul ferntr.ului
aste ieEit din cavitrate, depl,asat in sus
Ei
spre inainte sau spre
lnapoi. In aoeastd
,pozitie
capsuXa este
Ei
ea intinsd in sus
9i
inapoi, ,iar ligarnerntul rof,umd este hipenkorf,ic sam atrofic.
Pentm copilut cane nu a rne-rs, diagnostioul de luxafi'e de
gol:d se purrre dUpi
rr.[rLel,e senure prccirse
'oa
:
-
redoare anorrn'ali Je depdntarea piciorul,uri
9i
inegali-
tatea plicii fes;ienne
;
- ,,s€trnnu,l.
lui Ombr6danrle(( - o oarrte agezatd pe genun-
ctrii indod,fi ai copiluluri este inclinatd lntn-o parbe.
REEDUCAREA FUNCTIONALA
Copiin care rinloep_ si
_meamgd
ou intinzierre vor fi suspectafi
de luxati,e. La semnele detsrcrdse mai sus apare gi gchiopd,tarea
cu bassulax€a bazinului (sernnul lui Trenrdelenb,rrg). ln luxafia
unii-Iatrererld, bazinul cade de pa.r:tea pi,cionuJui ,bolnav, deten-
minind o scoliozd lormbard cu caviltate,a de parte,a bolnavd. ln
luxatia bita,terald bazinul cade inainte produclind o lot'dozd.
lornbari aooentuatd.
Trratarnentul. La vinsta de 6-9 luni (cit este infdqat) luxalia
se tratreazd prin fixarea picioarel'or in a,bducfie, cu
,,p,erna
lui
Ortolani" sau cu
,,,butucul lui Pouli,guen,,, intre picioare.
Pen,tru copiii intre 1-3 ani se face dupS
,,tehnic,a
lui Som-
merville".
Tehnica Sommeruille evitd rnanevr€Ie bruta.le. M,emb,rrele
infeorioare sint
tinute
in extensie oontirnud cu ajr.r,toruil unei
greutdti de 1 kg, iar dupd citeva zile de acomodare, treptat,
mernbrele sint depSrtate zilnic cite b", pentru a m ajunge dupd
3-4 slpt6mini in poziti,a deplrtat l,a m,axirn. lnc,epf,nd din
sd,pt[mina a 2-a s€ rnfli .adatr,gd o greutate
de 0,b kg, fixati
de ooaps6, Ia nivelul trohantffrului, care va p'rod,uoe o rotafie
interni a coapsei gi o cobortre a capului fernr.rnulrui. ln fel;t.rl
a,oesrta rreducerea luxatiei este ternm;inati d'upd b.----6 sdptdrnini.
Dupd reducere, goJdurl este irnobilizat in aparat gipsat perrtf,u
alte 6 s[ptdrnini hr urmito,arele pozifii : abduc$ie 40", flexie 1bo,
rotafie internd B0o-90o. Ultirna pozitie de irnojbilirzare este
cu f'ernunul rotat l,a 70' tirrnp de inci 5-6 sdptdrnflni. Dupd
aproximativ 5 luni, ii este permis copiiului si se sprijine,
pentru a rnodela suprrafetele arti:su,Iare.
Pnin btrindefea €i, me,Loda Sornrnerville evitd necroza
ca,pultri fernurulu,i, motiv
trrentru
care este prreferatd altnol
metode in tratarnen;tuL JLuxatiilor congenitale de goJ:d,
la copiii
intre 1-3 ani.
Intre 3-5 ani
$l
du,pd aoeastd vimstd, tratrmerrtui chi,r,ur-
giical es e singu,rrul inrdicat. Se faoe o intervenfie
,prin
car€ se
chimreteaz[ o cavitate cotiloidd qi se intu:ordruce in ea capul
fernrurului, dupi ,c'e se acoperd cu capsula ar,hicularS. Se pro-
oedeazd apoi la imobi,lizare in aparat giipsart pentnu lb ziJe,
dqpd care se a,gazd in extensie. In ti,rnpu,l i,mobiliz5lrii se fac
rnigcdr,i aotive
,ou ,rnem,bnul ,rimas lirber, penfuu a imfluen{a
De cale reflexi cinoulafia din parrtea operatS.
I N ORTOPEDI E
Reeducarea propriu-zisd incepe odatl cu scoaterea gi,psu-
Iui. Se face masajul intregului membru gi in special in regiu-
nea fesierl
$i
pe mugchiul pstr, prin frictiuni gi vibratii.
La inc*eput scopul masajului est'e circulator, apoi de relaxane a
musrculaturii locale contractate.
Migcdrile pasive, puline la inceput, se vor face cu grij5'
pentru a cigtiga increderea copilului gi a nu determina con-
tractii reflexe.
Migcdri'le active vor interesa musculatura coapsei :
- ext'ensia garnbei
;
- flexia
,coapsei pe bazin
;
- abduc{ia coapsei, in special.
rrrrr*plitudinea gi rezistenla opusi la miqcdri vor fi crescute
progresiv. Se recomandd ca fiind mai eficiente multe repetiri
cu rezistentd rnicd
Ei
pauze dese, decit rezistenti mare
9i
repetdri putine. Locul ideal pentru aceste migc5ri est'e cadrul
cu s,cripeti.
Reluarea mersului fdrd sprijin, in cazul operaliilor extra-
articulare, se face dupd 3 luni
;
in cele intraarti'cula,ne dupi
6 luni, timp ne,cesar sd se acoper€ cavit,ate,a cotiioidi sdp'ati
in osul spongios cu un strat solid, compact, capabil sI suporte
presiunea cor,pului.
La reluarea mersului s€ va corecta tendinta de legdnare
rdmasd dinaintea op,eratiei, cind fesierii erau insuficient dez-
voltati.
Se poate spune cd reuqita operatiei depinde num,ai de o
buni reeducare funcfionaid.
Majoritatea luxatiilor congenitale de gold unilaterale d,eter-
mini mai tirziu o coxartrozi de part'ea piciorului sindtos,
suprasolicitat din cauza slabiciunii celui luxat (in luxatiile
netratate). P,entru evitarea aparitiei coxartrozei se indici osteo-
tomia tip
,,Pauwels",
in special de varizare - de m'icqorare a
unghiului p,e care-l face capul femurului cu diafiza. Prin ope-
ratie, mernbrul saindtos va fi scurtat (in operatia de varizare)
gi astfei bazinul va fi neechilibrat. Interventia chirurgicali este
indicatd atunci cind existi o buni abductie gi o mobilitate
bund a
Bol dul ui .
Reeducarea function,ald dupd osteotomie este similari cu
cea descrisd mai sus la tratamentul chirurgical al luxafiei con-
genifale.
E6 REEDUCAREA FUNCTIONALA
ln concluzie se indicd :
l. Migcd.ri pasiue
Si
actiue cu pici.orul operat.
2. CreSterea gradatd a tonusului, musculaturii din jurul
articulaliei, qoldului (Jesierii, qi, psoasul i,Iiac).
3. Reluarea mersului dupd. 3 sau 6 luni in
tuncfi,e
de
felul
operafiei,
;
corectarea mersului se
face
i,n sensul el,imi-
nirii legdndrii.
PROGRAMUL XIII (pentru perioada cind pacientul operat se afld,
in pat cu piciorul in extensie)
Se elibereazd piciorul din extensie gi se executd:
1. Ma"sajul regiunii fesiere pi urmitoarele migc5ri :
-
flexia coapsei pe bazin, pasiv gi activ;
-
depirtarea piciorului operat, celilalt picior
finut
de specia-
l i st i n abducf i e maxi mi ;
- repetarea flexiei coapsei pe bazin.
2. Culcat pe partea sinitoasi: abduc$ia plciorului operat, cu tot
membrul inferior rotat intern qi evitind flexia pe bazin La
inceput ajutat, apoi liber.
PRocRAMUL xlv
j|;:i
lXtlffi,.in
extensie, se executi Ia
l. Culcat pe spate, pe bancheti, piciorul ilepisinO suprafata de
sprijin, avintl fixatd de gheatri fringhia, iar aceasta este trecuti
prin scripetele fixat deasupra. La capEtul cetilatt at fringhiei
se atirnl sacul cu nisip de 0,5-l kg :
- extensii apdsintl piciorul in
jos,
revenirea este pasivd dato-
riti greutdgii sacului ;
- i ndoi rea pi ci orul ui l a pi ept ;
-
depirtarea piciorului lateral, cu fringhia fixatii pe partea
intern5 a ghetrei.
2, gezind la marginea banchetel cu sacul cu nislp de 0,b-l kg
fixat la partea de
fos a ghetrei: extensia gambei pe coapsi.
3. Culcat pe partea sinitoastr cu sacul cu nislp ile 0,b-l kg
fixat de gheatrl la partea interioartr: ridicarea piciorului avind
grijd sI nu-l indoaie sau s6-l iluctr inainte prin llexla coapsei
pe bazin.
IN ORTOPEDIE
3. PICIORUT STRIMB-VARUS-ECVIN CONGENITAT
Defor,mafia este intilnitd rnai frecvent la bdieti (65%), la
fete fiind de 350/e. Poate fi qi unilateral dar mai des bilateral.
Piciorul strimb congenital este o deformafie a piciorului
in ecvin, in varus gi cu adductia pirfii anterioare a labei picio-
rului.
Deformalia intereseazi mai intii oasele a'poi musculatura
gi ligamentele, care sint dezochilibrate. Grupele rnusculare de
pe faia interni sint scurtate (supinatorii gi adductorii), grupele
de pe fafa externd (pronatorii gi abductorii) sint hipotone
atrrofiate.
Cauzele care determin6 piciorul strirnb congenital pot fi :
- opriri in
'dezvoltarea
embrionare (Max Brihn)
;
- dezechilibru neuro-rnuscular (Pidrre Lombard).
Piciorul strimb ecvin congenital se prezintd astfel :
- lab,a piciorului in supinafie;
- bolta plantari scobiti
;
- sprijinul in rners se face pe rnarginea extern5.
Tratamentul. ln f.aza uqoard se fac manevre manuale care
tind si cor€cteze pozitiile anorrnale ale piciorului :
- pentru corectarea adducfiei virfului pri,cioruJui, se prinde
cu o mind aceaste parte a piciorului, cu degetele sub talpi,
iar cu cealaltd, cSlciiul, in aqa fel ca degetele mari de la
armbele rniini sd se geseascd sub rnaleola externe, pe gi,bozfutate.
Pu:in mi+cdri u4oare se va ageza cdlciiul pe o lini,e ou virful
;
- supinafio se core'cteazd, prin fixarra rnaleolelor cu o
mfind, iarr
'cu
c€,alaltd tot picionul. Prirnfu-o migcare de p:onalie
se va diuce c6Jciiul in afari in axul gamb€i;
- ecui,nul .' cu o mini se fixeazd gamba in dreptul maleo-
lelor, iar cu cealaltd se va duce laba in flexie dorsal6.
ManipulSrile se efectueazi ziJnic, ,apoi redruce[€,a est€ rnen-
tinitrte
cu l,eru,oorplast aplicat peste banrdaj, pentm a rm inita
pielea. Mai tinziu se poate folorsi atela tip
,,St.
Gerrnain" sau
,,Denriis
Brown'ett.
La oopi.i,i rnai mari de 3 l,uni, red,u'oe'nea se face pnin apli-
canea suoc€s,ivd a aparrateJ:ou' gipsate, iar la copriiri. mari cu
deformafii netratate, chirurgical, cu alungiri de tendoane gi
irnobilizare.
Rolul specialistului constd in contrlbufia lui la toni,ficarea
rnusculaturii gi reouperarea mohi,Iitifii articulare. Miqcdrile se
vor faoe totdeau,na irr sensLrl corederii defomnafiei, insistind
REEDUCAREA FUNCTIONALA
l
l
iq specra] a,supra flexiei dorsrale, abducfiei qi pronafiei, invin-
gtnd
'tenrdinta
il-nru$rchiului tr,i,ceps zural de a duoe picioml ilr
ecv,in, sau pe c,ea a miugchilor supinatori gi adductoni de a-t
duce irn vanrc.
Tratamrenburl es.te de du'rat5 pi de aoeea se va
,oe[€
sp,rijinul
f'ami-li,eri. rpentru oontinrua,r.ea lui.
Purtarea incdlfamintei orrtopedice sste necesard dupd trata-
ment, inrd,i-terent de virstd.
I n concl uzi e:
\. La nnul ndscut, se aplicd, nl,aneDre rnanuale, zi,lni,c, apoi
Jirare
cu bandaje in pozifi,e corectd, sau
folosind
uteta.
2. La copii mni, marr, de 3 luni, reducerea se
face
cu aju-
torul atelelor corectoare, succesiue, sa7t, prin operafii,- pe
tendoane gi os Ia deJormagii ireductibite. Tonifirarea
musculaturii, in sens corector gi recuperarea mnbilitd{ii.
4. PICIORUT PLAT
Piciorul prczintd doud bol{i : una transversall
si alta
antero-posterioar5. Prin hiperlaxitatea acestora, bolta piantar5
se prdbugegte iar piciorul se agazd in valg. Examinind incdl!6-
mintea copilului constatdm uzura pirtii
interne a tdlpii gi deformarea carimbu-
lui gi a tocului, cind picior,uJ plat este
insofit de valg. ExistS diferite forme de
picior plat (fig. 24), asupra cdrora nu
insistdm, prccum gi diferite cauze cane
le pot produce : rahitisrn, obezitate, pa-
ralizie sau debilitate fizicl general5.
Tratamentul urm6regte sd tonifice
musculatura de sustinere a boltii picio-
rului gi sd restabileasci echilibml rnus-
cular al piciorului valg. SingurS, gim-
nastica de tonificare nu este suficientd,
fiind necesard gi suslinerrea in pozifie
corectd a labei piciorului prin aparate
ortopedice (talonete executate corect
dupd mulaje), pentru irnpiedicarea de-
formdrilor osoase.
,1,*,,,,, {li'iii,.
+riri;i',
'f,jliiii:iiii'
li;ii.iii:t,:l:
'fii+;::.i.:;:ii
',i:::,ir,
.ii:niil
'iiii:i
.,i:ii.iiit:i. .,+i:ii::ii'li
iiiXrXi h ii:iiiiiiii'
\J !,iiii"
l::rir:r:::r
Fig. 24. Amprente plan-
tare. d) indicd picior
plat.
IN ORTOPEDIE
In cazul picioarelor flasoe, taloneta nu este suficienti. ln
aceste cazuri se recomandd fixarea piciorului pe tirnpul noptii
in atele de hiperrcoreclie, care sd mentind piciorul in varus,
cu degetul marre ridicat qi bolta scobiti (Ch. Duc'roquet).
Spyzi recornandi purtarea talonetei prevdzutd cu o bilS in
dreptul unde cade bolta, care obligd copilul si-gi in'cordeze
mus,culatura plantard in momentutr sprijinirii pe ta),p5, pentnu
a nu-gi pricinui durere.
Tratamentul prin exencitii de tonifi,care gi p'urtarea talone-
tei dau rezultate in perioada de cregtere, dar la a'du!.t, un'de s-au
produs modificdri, rezultatul va fi in direclia inlf,turdrii durerii
gi buna functionalitate a piciorului.
-
Treptat, pe misura oblinerii unei musculaturi capabile sE
menlind bo1ta, se va renunfa la sprijinul pasiv dat de lalonet'e.
Migcdrile s€ vor adresa rnugchilor care sustin bolta plan-
tard :
- flexorii degetelor ;
- flexoml propriu al degetului mare;
- gambierut atttetion
Ei
posterior
9i
extensorul propriu al
degetului mare;
- tricepsul sural.
Migcdrile car€ s€ executd in acest sens sint :
- flexii plantarre insolite de supinatia piciorului
;
- flexii ale degete'lor gi extensia degetului mare
;
- exercitii de apucare cu degetele
;
- variante de mers carre sd antreneze muqchii sustinStori
ai boltii plantare.
In concluzie :
l. Tratamentul pasio pneuede sus[i,nerea bol$ii, pnn talo-
nete plantare.
2. Tratamentul actiu se
face
i'n sensul tonifLcd'rii' muscula-
turii botlii plantare qz a muqchilor corectori ai ualgului
(gambieri.i).
PROGRAMUL XV (grupe ile exercifii pentru corectarea piciorului
plat)
St i nd:
1. Ritlicarea pe virfurile picioarelor, cu depirtarea cilciielor.
2. Ridicarea pe virfuri cu dezechilibrarea trunchiului inainte 9l
reechilibrarea, ceea ce for$eazd degetele sd se contracte.
9r
REEDUCAREA FUNCTIONALA
3. Ridicarea pe virfuri gi oscila{ii verticale, fErE a a$eza cilciiele
pe sol.
4. Acelagi exercifiu cu virfurile sprijinite pe o treapti a scirii
fixe.
5. Ridicarea pe virful unui picior, celilalt ugor indoit spre piepL
gezl ,nd:
6. Flexia plantari pi supinafia efectuate concomitent.
7. Rularea tilpii pe o sticl5, baston sau minge, menfinind tot
timpul contactul cu obiectul. Picioarele se intind gi se indoaie
din genunchi.
8. Prinderea cu degetele picioarelor a unor obiecte: creion, cirpl
bile etc.
9. Talpi in talpi cu indoirea gi intintlerea picioarelor, Idrd a
rlepdrta cdlciiele $i
tlegetele.
10. Aceeagi pozifie, introducerea unui obiect in gaura fdcut6 tle
botfile picioarelor, copilul opunind rezistenfd la scoaterca aces-
tui obiect.
11. Stringerea degetelor odatitr cu mi$carea de adtlucfle
$i
supinatie
a piciorului.
Di n mers:
12. Mers pe ctrlciie, cu talpa boltitd prin flexia degetelor.
13. Mers inainte
Ei
inapoi, pe virfuri, cu c5lciiele depirtate.
14. Mers pe marginea externi a labei piclorului; cu degetele flexate,
degetul mare in extensie.
15. Mcrs lateral, trecind peste o sfoard sau un baston, a$ezate pe
sol, firi a le atinge cu bolta piciorului.
5. HATTUX VATGUS
Hallux valgus este o defor,malie a degetului mare (hatuce),
determinatd de incSrcarea anterioarS a piciorului gi sldbirea
musculaturii gi a ligamentelor. De cele mai multe ori afecfiu-
nea este prezentd spne virsta adult6, mai frecv€nt[ la femei.
IJn oarecare rul in produoerea hallux valgus-ului iI arre qi
incdlf imintea prost confecfionatS.
Afecliunea
produc€ atrofia rnusculaturii
plantei piciorului'
batdturi si
un proces*;"t ;;;;t-Ia
articulalia
metafarso-f
alan-
;ffi
il i"' ;['"'ia' a
"t"i.,lti
" *l:l.-:S
se i nclin i s pre de
se
tur
i;;i";-
i*- .."" ce
Proemind.
este
capul metatarsului 9i
nu falanga
halu-
cel ui . (fi g. 25).
fiatamentul
este chirurgical
urmat
de reeducare
f unctionalS'
$tim
cd
Part'ea
anterioarS'
"
Pi"P-
ruluiare
un iol important
in mers' Ea
*t* *" cal€ de ultimul impu'ls in pa-
sul
Posterior.
Rolul specialistului,
dup6 int'erven-
rners. FdrS aceasti mobilitat€,
operatul
r6mine cu un mers
fchiopitai,
asemen6tor
cu oel din limitarea
degetul mare'
In concluzie
se inrrPune :
I. Masajul
gambei (tnceps y gambier) ;
2. Mobitizare
pasiud, afoi' actit:d' a d'egetelor
gt' in special
a d,egetului
rnare ;
3. Corectarea
nxersului'
tN ORTOPEDIE
Fig. 25. Hallux valgus'
REEDUCAREA FUNCTIONALA
6. AMPUTATilTE
Se recurge la arnputatii in 'cazuri extrreme ca : fracturi
grave, arberite.
Specialistul are sarcina de a pregdti bontul sd primeascd
gi sd foloseascd proteza. Inainte de a folosi proteza s€ face un
examen al bontului care poate fi :
- defectuos in ceea cre privegte orsul, pidlea sau pirtile
moi
;
-
'dureros,
fdrd o parte moale intre os gi piele
;
- un bont conect.
ln prirnele l0 zile se lucreazd pentru a preveni : edemul
bontului prin mobilizare activd qi prevenirea atitudinilor vici-
o,ase prin imobilizarrea lui intr-o pozitie corectd, flrd pern6
sub b,ont.
In urmdtoarele 10 zile se urmdreste ridicarea treptatd si
invilarea m'ersului cu cirje axilare. Se continud cu intdrir,'ea
muqchilor mot,ori ai bontului prin exer.cilii efectuate cu inten-
sitate crescutd iar pentru adaptarea la eforturi rrnai mari se
aplicq un antrenament general
Inainte de a se treie la mersul cu protezi se pregdteEte
'bontul
prin presiuni cu inc5rcare progresivS, ajungind ca
pacientul sd-gi sup'orte propria greutate. Pentru acest exenciliu
se adaugi p,erne sub bont care sd completeze spaliul intre eI
qi scaunul pe care se f,ace presiunea. Cind sprijinul pe bont nu
mai este durero.s, se trec,e la m,ers cu proteza. Specialistul va
urmdri corectarea pozitiei corpului, deoarece bolnavul are ten-
dinfa sa meargd in cdderie inainte (in salutare).
pentru
un
m,ers corect se fac exercifii pentru dezvoltarea fesierului m,ar.e
(extensia piciorului) carre intervine in pasul posterior. De ase-
menea, p,entru forrnarea unui mers simetnc.
In amputaliile membrului superior, reedu,carea este mai
simpld, d,eoarece nu se mai pune problema pregdtirii bontului
pe_ntru sprijin, ca la meanbrul inferior. In amputarea bralului
cel mai folosit, se pune problema educirii celuilalt brat mai
neindeminatic, pentru a-l suplini in activitatea de toate zilele,
precum gi la montarea gi scoaterea protezei.
ln concluzie, reeducarrea urmdreqte :
1. Intdrirea bontului
Si
pregd.tzrea. lui pentru a suporta
presi,unea pe pro'tezd,
;
2. Inudfiareq, rnersului corect cu proteza.
IN ORTOPEDIE
B. DEVIATII ALE COLOANEI
VERTEBRATE
1. GENERALITATI
(fig. 26).
opofizo ortiottoro
crontoto
opofizo
tronsve
pedicotut vertebro{
opof izo
spinotd
opofizo orticutord
'
coudotd
A
B
Fig, 26. Vertebrd lombard vdzuti din
profil
9i
de sus'
W ffi ffi
ff:15""Jhra
d; rie;;
Par-
W ffi ffi
,.,,"Si#l':L*H;'ffisfffr
,/'
",m..nr
Q'Iiiiiiiliiliij:.ir:ib gfiffi inferior prin
discul veotebrai,
qilP
ffi ffi
fonnat ai"
11u1.
ai"p*Ji,i'*"i
, J_iigi'1i'ffi
qffi,fl
T"lf ,stratu{
ca o
lesdturd
,:::iE.i::r::::::\ wi;:l:+g
fti*# ffif
'r.d
de€sa. rn
mijlocul discului se
\&Uz
_ffi',.ffi,rf,
^tr#igt
afl4 nucleul pulpos,
de formd
ffi
ffi ffi
fiilyk,:ffi5$*"ffi;:';
w ffi ffi ffi:H:"3J,f"fi#:rru:
REEDUCAREA
FUNCTIONALA
Apofizele
transverse
sin
Eaz
t1ifi1iLt1ii111;'g
^F..,,ffiff,,if
voltd o presiune
care menfine
Fig. 27. Forme de nucleu pulpos
coloana (chiar ln rrepaus), intr-o
*"S* :,:_rdjT*"
strdrnro$ilor,noqtri
ta ventiieald, din
fr*ii.,11
pat1u,
hh.
ploana ;*tdb;il-;
;*;;:ffi#fii
91-uT!t"uoe
a tnrregruJ',i
*rp.
'niJ-t
"d;j.
-";;i;j;'
r:;ffi
15rQgio1
qi aparifita cwburii lornba,re. Tbecflnrd Ia pozilia ver-
ficale_
9i
mic$or.inrdu-rgi baz,a de s,r.rstin:er"e, de .1,a poligori,U for-
mat de oele,pa,tru puncbe de sprijin, la c€l foffinat^ de-crele doud
picioarre, apare gi o noud fortd pe oare o rcsrirrate oolLoa,na
_
greutatea.
Dupd cu'rburra lornbard apar. gi crelClalte curburi (dorsatd gi
oervicald), ne,oersax€ adaptdnii Ia stalirunea birpedd gi Ia mers
(teoria mecanicd a I'ui Henre). Altri sustin cd acmte cwihuri
se forrneazd inod din viala iinf,rraurterind (teomia con,geni,tald a
lui Delmas).
Greutatea corpmJruri tinde sd aoce'tueze oele dotrd curburi
mari, dorsald qi iornba,rd
;
fdnd ajutorul muS,ohilor fesieni gi
lornbari care fixeazd bazinuJ, peflbiu a nu c,eda gneurtilii, s-air
produce cifozele gi londozeJe (cauza rm.scrilard)
curburile no,rrnale dau coloailei o rnare elastrici,tarte, permri-
findu-i
sd se con-np6nte in cdderri, ca un res'ort, au-n'ortizind,u-le,
spre deosebirre de spatele plat (fdre ourburi). Tot curburjle
pdstreazd proiectia crenfutrlui de greutate in interior,urJ. poligo-
nturlui de sustinere. chia,r atunci cind una drin cu,rbmri erste
accentuatd (cifozi sau lo'rrdozd), rcoloana igi rccapd,ti echili rul
exagerind qurbura
din regilrnea invecinatd (fi,g. 2B).
Fig. 28-. Forme posturale (dup6 Wagenh6user). a) spate
normal_; b) spate rotund; c) spate icobit
9i
rotundl d)
spate plat.
IN ORTOPEDIE
Cor,pul ver:f.,ebral,
din ce in ce mai rrlar€, su dt ne apro_
qiern de
'egirr-.r.nea
rornlcrari, prezirrti
do,ud suLprafel"
*i"ont"r*
gi cinoumfernintd.
furcul rr9@ral irnprerund
"; "o"dd
u"t U""f
formeazd gaura vertebnald
ltoo-e"r--ve"tebil.atre), in care este
addrpostitd'mdd,uva
spindriri. Totar,itatea
aa€stor grr.u.i
cunstifulie
canalul ,rahidiran.
Apofiza splnoas€
erste si,tuatd
,rysterion, inclinatd
ln jos
in
regiunea
dorsal,, din oare cauz', in aoeastl regir.rne extensia
'coloanei este rnai limita;t5..In
re,giunea
lonabarS
aporfiaele
spi-
noase sinrt mai scurte qi oriaontale.
9?a
-cLm
apar Ia nucleogramd oarecare
tensiune.
Nucleul se
'(dup5
Ertacher).
comporti
ca un
"".oot,'"litirrO sd depirteze
vertebrele intr€
.can-e
estc agezat gi totodatd preia gi reparliz,.azi presiunil,e pe
col oand (fi g. 2Z).
Verrtebrele
sint fixarte irrture el,e cu ajrutoa:ul ligamentelon
:
ligamentul
longitudinal
anterior,
"a"e
ii-ituazd, extensia
coloa_
nei
;
ligamentele
interspinale,
ligamentef"
"upr*pi""f"li,
"p"__
terior, ligamentul gatrben.
rsrv
?r, i
prin incordarea
m,uqchi,ror ie.sieri,
;"h ;"#ffi
##ffii
REEDUCAREA FUNCTIONALA
O,rice indivird igi poate mordifica ourburile in poziliile :
stind, qezinrd, oulcat. De asernenea, currbura lornbard se poate
accentua purtirld inrcdJtdrninte ou toc inalt.
2. scouozEtE
Seoliozele sint deviafii ale colo'anei verteibrale in plan
frorntal, 'cu rotS,ri ale
,corpurilor
velrbebralle de pantea conGx6,
rotdrii eane antnenetazd"
Si
coaste,tre, d,Etermininrd o gi;bozi,tarte de,
partea convexd. Aceastd noud pozifie a coloanei produrc'e asi-
metriLi ale urnerjlor gi omopl,atilor. Este vorrba de o atitudine
scolioticd, oind cul.burile se
trrot
redresa uFor, sau de scoli,ozd,
adeudratd cind s-au produs modificdri osoase. Aceasta din
urmd se constatd la examinarea oop,iJ,utrui folosind aplecarea
trunchinilui inainte, pozifie in care
,apar€
girbozitatea de partea
scoliozei (fig. 29).
1l
Fig. 29. Scoliozd. A: atitudine scolioticd ; B: sco-
liozd adevdrati.
Scotriozele port fi :
- cu o singurd cunburd, scolioza in C;
- cu 2 sau 3 curburi, scolioza in S, in care curburile
al,tenneazd de o ,pa.r,be
gi de alta a coloanei pentmu a-$i
g6sri. echilirbnu,l.
ln cardrul scoliozelor adevlrate, ce],e rnai grave sint aqa-zise
idiopatice sau esenfzale, ctt o ce.uzl n€rcunos,GUtd gi apdrute
inainte de virs'ta pu,bertdfii.
O ait6 gr4e a scolio'zelor o forrnealzi cele stati'ce, pnin
deformd,ri aie bazirrului sau inegalitsli ale membrerlor inJe-
rioare.
Sooliozele patologice sint determinate de afecfiuni : rahi-
tned iraumati*n al
-corputrui
vertebral (ven1s56 ouneiformi),
iN ORTOPEDIE
A
zinului
Ei
aqpeotul picioarelor. Exarni-
narea cu firu,I cu plumb ne aratd direc-
lia
in care s-a produs curbura, stinga-
dreapta sau alternative. Radiografia
cornpleteaze gi rpt*izeazd rezultatul
exaLrninirii.
Tratamentul. Schematic, tratamen-
ful scoliozei se prezinti astfel:
- mobilizarea coloanei vertebrale
gi reducerea gibozitntii
Prin:
I
furcliniri laterale :
o
intinderi in lungime
;
o
tractiuni cu membrul omolog
concavitdtii ;
o
derot dri ;
o
rpresiuni directe pe gibozi-
tate :
- tonifiearea mwcu,laturii
Para-
vertebrale, prin contraclii sirne-
trice gi asimetrice ;
- reochilibrarea bazinului, in spe-
cial in scoliozele statice, pnintr-o
talonetd fln
Pa,ntof ;
- trata,ment ortopedic-Pasiv, ctl
agrarate care rnentin eoloana
Fig. 30. lnscrierea aPo'
fizelor spinoase cu cre-
ionul dermografic
(dup6
G. Hue).
vertebrald ;
- tratament drinrrgical,
Prh
artrodezi verbebrali.
Se obignuiegte in gimnastioa corectivd si se mobi-Lizeze mai
intii col,oaaia, piti^ migceri pasive, si se redreiseze
9i
apoi s5
se tonifice, porin na+cari astive.
Tinind
s€€t.rra cd numai gim-
REEDUCAREA FUNCTIONALA
lastica
singurd nu mai poat€ opri evoXrulia unei soolioze, ian
drup5 o mo,b;ilizare ou exen:ciJii pasive aceast6 op,rire nu se'mai
poate faee nirci a,tfl,t, este greu si ald,mitsm ci o co[oand eu
mai muLte cunrburi o mai pu,teorr fixa prin exeocitii de tonirfi-
aa,re. Aoela5i t'utcxru se poate spune gi despre exe,rrcitiile asi-
mLetric"e, greu de lo,caliza't. Din acqste motive, pe baza indelun-
gatei noastne experienfe prarotice, avem o r.ezervi in folosirrea
lor. Excepfie ar face scolion cu o singurd curburl, in C,
u,nde folosim migclri active asimetricre, cu loaaliza,rea stnircta
la acel segrnent. Se adrnite anobilrizarea pasiivi a ooloanei nurnai
in vederea fixbrii ei in oorrset saru
pemrtru
trata,rnent chirur-
gical.
Existd diferite metode de corectare a scoliozei. Una dintre
ele este c€a a dr. Klapp, eare a descris 4 pozilii, pornind din
pozitia pe genunchi cu sprijin pe palme.
Metoda translatiei, a lui Roederrer gi Ledent, consti in a
deplasa lateral, spre partea corectoare, un segment de corp.
Aceast6 translafie se faee
finind
brafele lateral pentm a putea
executd translatia pentru curbura superioard.
Metoda Niederhdffer se bazeazd
W
folosir.ea tensiunilor
izometriee in tratarea atit a scoliozei, cit gi a discopatiilor gi
spondilozei. Frin ac.easti metodd se cauti redresanea coloanei
vertebrale in raport cu linia mediani, prin contracfii izometrice
contra nezistenfei, egalizind in felul acesta diferitele tensiuni
ale musculaturii spatelui -
partea concav5 este slabd, parbea
IN ORTOPEDIE
ficanea musculard. In timpul tensiunii izometrice existd o peri-
oadi de contracfie progresivS, urmatd de o contractie staticd
gi terminat6 cu o relaxare progresivd a musculaturii. Fiecare
perioadd are o duratd egal6.
Fig. 31. Exercitiu indicat in scolioza total6 sau in
S cu virful de curburd intre C2-C4.
Metoda Niederh<iffer a fost completatd de Erna Becker.
In continuare prezentSm citeva exercitii din metoda amintiti :
in ambele pdrfi, efectul se ob]ine intre C4-{5 (fig. 31).
-
$ezind
pe un scaun cu parbea concav6 spre scar5, mina
in supinalie apucat de scard, la nivelul capului : specialistul
gezind in spatele bolnavului, ii fixeazd bazinul intre genunchii
lui, aqazd o mini pe marginea externi a ornoplatului in timp
oe subiectul trage omoplatul spre rnina acestuia' avind ca
rezultat fixarea scapulei. Acum tnebuie apropiat[ de centru
9i
coloana vertebrald, mina specialistului controleazd relaxarea
de partea convexitdfii. Pentru a fixa bazinul, specialistul pune
r00
REEDUCAREA FUNCTIONALA
Fig. 32. Exercitiu indicat in sco-
lioza totali sau in S cu virful
de curbur6 intre D3-Dg.
piciorul pe o treapt[ a scirii
9i
sprijind genrmdriul contra gol-
dului bolnavului (fig. 32).
- Deculbit ventnal, carpul
intors spre parte,a concavS, bra-
!u1
indoit in unghi drept qi
depdntat de co,rp la 70o, oet5lalt
braf, din parbea convexE, intins
in lungul oo,l"pului gi rotat
intern: specialistul sprijin5 cu
o mind apncape de axi-15 brafuJ
pacientului, iar cu cealaltd mind,
creasta iliac[ gi depdrteazd bu.a-
ful
paci,entului in abducfie pind
oe margjnea internd a ornopla-
tu"l:ui este paraleld cu coloana
vertebra[d. Se oere pacient'ului
s5. sontracte rnir.rssulatura trans-
versi de partea concavd, trd-
gtnd coloana spre omoplat, pa-r-
tea convexe rimine relaxatd
(fig. 33).
Fig. 33. Exercitiu indicat ln scolioza totalA cu vir-
tul curburii D3-Dl2 pi scolioza in S cu vlrful
curburii la D3-D9. R: rezistenfa maxim6.
IN ORTOPEDIE
- Acreeagi pozitie ca la exercitiul preoedent, dar bratul de
partea concavd e-ste in abductie, flexat din cot gi sub piept :
specialistul prinde cotul bolnavului, f,recind mina printre ante-
braful gi bralul acestuia, car€ l,a rindul sdu se prinde de cotul
sp,ecialistului. La inoeput se
fixeazd omoplatul gi se eon-
tracti transverpii, dupd care
urmeazd tragerrea ooloanei
ventebu:ale spre ornoplatul
f,baat, p'arbea oorwexd r5mt-
nind relaxate (fig. 34).
- Aaeeaqi pozifie, difera
nurnai boafi l de partea oon-
cav5, care erste in aMucfie
la 70o qi flexat din cot, ante-
braful in supinafie eu dege-
tele pe obraz: speciarlistul
strecoard bratul lui sub bra-
ful
flexat al bolnavului,
ajungind cu degetele sprc
axil6. Prin diverse porize eu
degetele rn,linii, se obtine
efect in D 2-D 4, a$ezind
policele pe deltnid iar indioele tra inserlia peotoralulu,i mare gi
apisind u;or antebraful
;
efeot in D 4-D B, agezind policele Ja
inserfia pectoraluJui rnare gi c.elelalte degete in axil6. Se fixeazd
omoplatul printr-o contractie izometricS, apoi boinavul apropie
coloana vertebral5 de omoplat, partea convexd relaxati qi
bazinul ,bine fixat (fig. 35).
- Culcat lateral, picioarele flexate, braful indoit avind
degetele sprijinite pe pat : specialistul are mtul sprijinit pe
creasta iliaci a bazinului bolnavului, iar intre index gi police
fine
cotul acestuia; pacientul inoearcd sd apropie cotul de
cneasta iliac5, avind de invins rezistenfa opusi de specialist,
care este paralel5 cu corpul spre umdr. Se fixeazd astfel omo-
platul apoi se trage coloana vertebrald spre omoplat.
Dacd rezistenfa se aplicd in adductie, efectul este iocalizat
intre D2-D8; accentui::d sprijinul spre urndr, efeetul se obfine
intre DB-LS (fig. 36).
\ \
Fig. 34. Exercifiu indicat in scolioza
totalS sau in S cu curbura maximi
i nt re D6-D12.
REEDUCAREA FUNCTIONALA
In a,fara programului
de
triibui gi ei la forrnarea unei
corectind copilul.
gimnasticd, pdrinlii pot con-
pozifii corecte, controlind
si
Fig. 35. Exercitiul este indicat in scolioza
totali sau in S cu curbura maximd intre
c2-D3.
In urma tratamentului putem avea rezultate numai in
scoliozele cu o curburd pind Ia 30" sau in scoliozele dureroase
ale adultului cu curbura pind la b0o.
Tratamentul ortopedic. In s,colioza esenliald cu o curbur5
de 30'-50o, se recunge la tratamentul ortopedic. Dupd o pre_
gdtire generald prin exencitii de mobilizaie qi intindere, se
Ftg. 36. Exercitiul este indicat in scolloza totald sau
in S cu curbura maxi'mE lntre D2-LE.
IN ORTOPEDIE 103
tnece la redrresarea ,scoliozei prin elongatii la cadrul Abott qi se
fixeazd in corsetul de gips. Succ'esiunea corsetel'or pini la ceJ. de
plexidur, precum qi gimnastica raspectivd le vom descrie la cap.
Epif izita Scheuermann.
In scoliozele idiopatice se mai folosegte corsetul Milwaukee,
care face extensia
Ei
derotarea coloanei activ gi nu p,asiv ca
aparatul gipsat. Contentiei in oor:set i se adaugd o gimnasticd
zilnic6 pentru coloand, abdomen gi miEcdri de respiratie. Scoa-
terea
,corsetului
se face progresiv.
Trata,mentul chirurgical. In cazul scoliozelor cu un unghi
mai mare de 50" sau in cazul nereuqitei tratamentului ort'opedic,
se impune tratamentul chirurgical prin artrodezd vertebrald cu
tiji metalicd Harrington.
Adulfii, inainte de a fi operati, efectueazi exencitii de
mobilizare a coloanei. Dupi operatie, gimnastici respiratorie gi
diverse 'exencifii de brafe gi picioare, fdr5 a antrena coloana.
Ridicarea la verticald se face treptat atit ca unghi de inclinare,
ctt qi oa iduratd de tirnp.
Sint evitate torsiunile din trunchi. Se poate trece la pozitia
gezind, dupd dou6 sdptimini de la interventie. Imobilizarea in
aparat gipsat dureazd 4 luni ca gi in tratamentul ortopedic al
sc,oli'ozei, timp in care accentul se pune pe migcdrile de rrespi-
ratie. Se a,plicd apoi corsetul de plexidur, pentru 18-24 luni.
In toat5 aceastd perioadd, bolnavul va face o gimnasticd de
tonificare a coloanei identicd cu c,ea din epifizita Scheuermann.
Renunfarea la corset se face treptat, mai intii in timpul
nopti i apoi gi zi ua.
ln concluzie :
l. Mobili,zarea pasiud, se
Jace
in uederea pregd.tiri,i pentru
fi,rare
in corset sau pentru tratament chirurgi,cal
;
2. Mi;cdrile actiue uor
fz
bine localizate, cu contracfi,i com-
plete qi, intinderi incomplete pentru muqchii parauerte-
brali din partea conuetd,;
3. Izometria se aplicd asupra mugchilor care pot redresa
eoloana uertebrald,
Jald
de medi,and. (metoda Nieder-
hdJJer-Becker)
;
4. Pentru tratamentul ortopedic pregdtitor se
fac
intinderi,
Si
derotdri,. Pe timpul imobilizdrii in corset, tonificarea
musculard. (tsezi epifizi,ta Scheuermann)
;
REEDUCAREA FUNCTIONALA
5. Pentru tratamentul chi,rurgical preoperator este necesard.
mobilizarea coloanei
;
pnstoperator se
Jac
ererci,fii, de
respirafie qi erercilii cu membrele,
fdrd,
antrenarea spa-
telui,. Cu corset din pleridur, tonifi,carea spatelui, ca in
epifizitd.
PROGRAMUL XVI (pentru o scoliozi in C totali stinga)
1. Mers cu mingea medicinali
{inuti
deasupra capului.
2. Pe genunchi cu sprijin pe palme : intinderea simultani a bra-
fului
ilrept inainte qi a piciorului tlrept inapoi.
3. Culcat cu fafa-n jos,
bra{ul de partea concavi in arlducfie, flexat
tlin cot gi sub piept; specialistul prinde cotul bolnavului ilupi
care, contractind mugchii, trage coloana spre omoplatul care
este deja fixat prin contrac{ie de cltre pacient. partea
convexi
rlmine relaxati (vezi fig. 34).
4. Culcat pe partea dreapti: specialistul apasi simultan pe umirul
gi bazinul pacientului iar acesta incearcjl si ritllce trunchiul
(izometrie 5-10 s).
5. gezind pe scaun, cu mingea ite 1-2 kg in miini : aplecarea
trunchiului inainte la 45" gi ducerea mingii deasupra capului,
cu miinile intinse din coate gi spatele extlns.
6. Stinil : cump6na pe piciorul sting cu bratul drept intins inainte
pi piciorul drept inapoi sus.
7. Pe genunchi cu sprijin pe palme: indoirea brafelor cu apropie-
rea pieptului tle sol gi intinderea piciorului ilrept inapoi
Si
in
sus. spatele
qtins.
I N ORTOPEDI E
105
B. Culcat pe spate: flexia coapsei stingi pe bazin cu rezistenfi
pe coapsi in timpul miFcirii, izometrie 5-10 s (pentru psoas)'
9. Mers cu ridicEri pe virfuri
9i
rotiri tle brafe in ritmul respi-
ratiei.
PROGRAMUL XVU (pentru scoliozi in S, cu exercitii simetrice)
1. Mers pe virfuri cu brafele intinse deasupra capului'
2. Stinil depirtat, cu trunchiul aplecat la 45o: rotarea brafelor prin
inainte sus, inapoi ios, cu extensia spatelui.
i.l. Culcat inainte cu brafele intlnse deasupra capului: extensia
trunchiului cu ridicarea brafelor gi picioarelor de pe sol.
{ Culcat lateral, picioarele flexate, cu braful iniloit sprijinit pe pat'
iar specialistul, cu cotul spriiinit pe creasta iliapi a bolnavului
$i intre potice
$i
index,
fine
cotul acestuia: bolnavul cauti si
apropie cotul de creasta iliaci avinit de invins rezistenfa opusi
de specialist, rezistenfi ce se aplici paralel cu corpul spre
umir; astfel se fixeazi omoplatul, dupii care se trage coloana
vertebrali spre omoplat (vezi fig. 36).
5. Pe genunchi cu greutitite ile I kg in miini, cilciiele sprijinite
de o mobil6: aplecarea trunchiului la orizontalE cu ducerea
brafelor deasupra capului in prelungirea trunchiului, spatele
cxtins gi centrat.
$ Culcat cu fafa-n
jos, brafele lateral, cdlciiele fixate: extensie cu
rezisten{i, opusi de specialist, pe brate ; izometrie 5-10 s.
? Mers cu miqciri de respirafie qi cu executarea a doui tensluni
cu bratele deasupra capului.
REEDUCAREA FUNCTIONALA IN ORTOPEDIE
mind o retroversie compensatoare
i bazinului 9i
deci gtergerea
curburii lombare (fig. 37)'
Fdg. 37. Cuplurile ce actioneazd asupra
pozitiei
bazinului.
finind
seama de cele ardtate mai sus se va actiona cu
musculatura ab'dominalS
din pozilii care fixeazi bazinul in'
retroversie, cu coapsele flexate Ia 45o'
Fesierii sint mobilizali din pozilia culcat cu fafa-n
jos'
pieptut sprijinit
pe o bancneti cu ri'dicarlea
picioarelor flrd a
depiqi orizontala
(fig. 3B).
Un exerciliu caie intsreseazi cuplul de muqchi corectori
este risturnarea bazinului
prin mntractia simultanb a abdomi-
3, ctFozEtE
cifozele sint deviatii_ale coloanei vertebrale in plan sagital,
prin exagerarea curburilor normale ale coloanei. Existdlnsd
eazuri rare, atipice, cind coloana se incurbeazd invers : cifozd
cervicalS gi lordozd dorsald.
- -
Dgformatia se comp€nseazd printr-o hiperrordozi cervicald
gi lombard, pentru echilibrarea coloanei.
Cifozelg pot fi suple, a;a-zise atitudini cifotice, eare se pot
corecta gi hipercorecta voluntar prin contracfia musculatr.rlii,
say
fire..(rigide) care nu se mai-pot corecta'prin rredresarea
voluntard sau mobilizarea pasivd.
-
_
Debilitatea general5, pozitiile gregite in bancd sau Ia locul
de muncd gi miopia pot fivoriza pioducnere,a atitudinii cifotice.
Cifozele adevdrate, funcfionale, au la baz6 un traumatism
Pozilta in anteversi'e a bazinului este o eauzd. a lordozelor
gi cifozelor. Reechilibrarea lui la pozitia normali se obline prin
exercitii care antreneazd cele doud cupluri de mupchi :
- abdominalii qi fesierii, pe de o parte;
- psoasul iliac
Ai
muqchii lombari, pe de altd parte.
.
-
P{mul cuplu se opune actiunii de lordozare (anterzrersiei
bazinului) ce o au rnugchii psoasul iliac
ai
lombarii. Mugchiul
,pS@s,
prin in:serfiile sale pe micul trohanter al femurului
$i
pe Fig.37. Pozifia pentru toniiicarea fesierului mare'
REEDUC,AREA FUNCTTONALA IN ORTOPEDIE
ti. Culcat pe spate: retroversia bazinului
prin
a abdominalilor
gi fesierilor, cu expira{ie'
r 7. Clulcat cu fafa-n ios,
pe bancheti, picioarele in afara
nalilor gi"a' fesierilor, execute din pozilia pe spate culcat sau
'din stind .cu spatele la perete, pentru a se putea contrrcla.
un alt obiectiv al tratamentului este t,onificarea mugchilor
spatelui, in special cei paravertebrali gi cei care fixeaz[ omo-
plafii. Toni-ficarea 'se obline prin contractii izometrice, cu spa-
tele in pozitie corectatd sau hipencorectat6.
Vom folosi gi exercitii de respiralie care contribuie la
.oorectanea
cutiei toracice.
Copiii vor fi invdfafi s5-qi controleze
linuta
in tot timpul
zilei pentru a se forma deprinderea de atitudine corectd, odatd
cu tonificarea musculaturii corectoare.
despr i i i n, apucat demar gi ni l ebanchet ei : r i di car eapi ci oar el or
sub orizontali, revenire.
B. Culcat cu fafa-n ios, capul in afara banchetei: ridicarea capu-
lui cu birbia in piept, firi a lordoza, specialistul opune rezis-
tenfi pe cap ; izometrie 5-10 s.
s 9. Pe genunchi cu gezuta pe cilciie, cu greutiti ile I kg in miini :
ducerea bra$elor lateral, executind doui arcuiri 9i
extensia
spatelui.
\ 10. Mers cu mingea medicinald ile I kg pe cap, menfinutd cu
aiutorul unui colac de tifon sau cu brafele intinse'
11. Mers linigtitor cu migcdri de respira{ie'
l n concl uzi e:
7. Pentru corectarea gi hipercorectarea cifozei, se apli,cd,
mobili:zarea pasiud a coloanei gi posturi, de corecgie.
2. Attrndri ln scara
fid,
gi elongafii cerui,cale ta cd.pd,stru.
3. Reechilibrarea bazi,nului se realizeazd prin toni,ficarea
abdorninalilor gi
Jesierilor.
4. Tonifi,carea mugchilor uertebrali
Si
a
firatorilor orno_
plafilor se obfine prin miscdri. actiue
6i, i,zometrie.
5. Se impune controlul permanent
al tinutei in timpul zi.lei.
PROGBAMUL XVIII
I gezinal pe scaun in fafa oglinzii: rotarea brafelor prin fatd
sus, inapoi jos,
cu respirafie.
2. Pe genunchi
cu bragele intinse gi sprijinite pe un scaun: pre-
siuni pe spate, intre omoplafi, executate de specialist (hiper_
corecfia pasivtr).
3. Culcat pe spate, bra{ele lateral cu palmele
in sus, picioarelo
indoite din genunchi: extensia spatelul cu spriJin pe cap, bra{e
gi gezuti
; izometrie.
4. gezind
cu fafa la oglindi, palmele sprijinite inapoi pe sol:
extensia spatelui cu inspirafie ampli, revenire firi a cifoza,
cu expirafie.
5. Culcat pe spate, miinile inclegtate la ceaf[, picioarele indoite
din genunchi,
tdlplte pe sol: specialistul apasi pe coatele pacl-
entului, iar acesta intinde picioarele, menfinind bazinul lipit de
sol, cu expirafie, gi revenire.
10
4. EPIFIZITA SCHEUERMANN
Aceasti afeciiune este cunoscutd sub diferite denumiri :
osteocondriti vertebral6, cifozi dorsali
ju_veni15, cifoza dure-
rloase a adolescenfilor, epifizita vertebrali de creqtere'
Boala reprezintl o distrofie de cregtere_ a adolescentilor,
care antneneaz.S o cilozi dorsald dureroasa. Se manif'esta prin
Gidi
"1.
flatourilor
vertebrale cu hernierea nucleului- pulpos
i" tti;"i""ul corpului vertebral, in
tesutul
spongios, formind
l l l
l r 0
REEDUCAREA FUNCTIONALA IN ORTOPEDIE
(romboid, marele dintat, pector''alul mic), pentru pEstrarea mobi-
lititii cutiei toracice periclitatd de corset, exercitii generale
Ei
spolturi care necesitd ex,tensii (baschet, volei).
Tratamentul prin miEcare va fi repartiz.at pe intreaga zi
gi practicat cit dure:zd tratamentul ortopedic. Pentru aceasta,
pdrinfii copiilor vor fi lSmuriti s5-i urmireascl gi sd-i contno-
Ieze cum igi executi pr,ogramul de exercitii acas6, dupi ce au
plr5sit spitalul.
Dupi scoatenea corsetului, se continu[ cu reeducar€a mer-
snlui, cdci cei in eauzd rdmin cu un mers
teap6n,
fdrd tonsiuni
de trunchi.
PROGRAMUL XIX (cu corset ile plexirlur)
1. Pe genunchi cu gezuta pe cilciie, brafele sprijinite pe un tabu-
ret: ducerea pieptului in
jos,
cu arcuiri ale spatelui.
2. Culcat cu fafa-n
jos,
brafele indoite la umeri cu cite o greutate
in fiecare mini : rldicarea greutitllor de pe sol, brafele rimi-
nind iniloite dln umeri.
3. Culcat pe spate, palmele inclegtate la ceafi, plcioarele intloite,
tilpile pe sol: ridicarea picioarelor intinse obllc sus, firi a
ridica coatele de pe sol, cu expirafie gi revenire.
4. gezinil pe un scaun: aplecarea trunchlului inainte cu extensia
spatelui gi ducerea brafelor intloite Ia umtrr, coatele lipite ile
trunchi, izometrie 5-10 s.
5. Stinil cu spatele la perete, bra{ele lateral sprlJinite de zid: apro.
pierea omoplatilor prin extensia dorsalE, impingind cu brafele
in perete.
nodulii schmorl (fig. 3g). Dezechilibrare.a coloanei produsi in
urma acestor alterdri va determina o intindere a ligamentului
,galrben gi a mugchilor paraverteibrali
9i
aparifia aurelii.
' Fig.
39. Nodul Schmorl.
Puseurile de cregtere gi arti-
tudinea in cifozd sint factori
care contribuie Ia agravarrea le-
ziunilor.
Tratamentul urm[regte eli-
berarea de greutate a
,p6rfii
an-
terioare a vertebrelor gi intin-
derea ligamentului an,terior rre-
tractat. Acesrt lucru se obtine
prin repaus
,pe
un pat tare sau
prin corset anticifotic tip
,,Stag-
nara(t.
Inainte de a se imobiliza coloana in corset de gips, se vor
,efectua
exercitii pentru a se obtine o elasticitate crescutd.
Corsetul de gips se pune in doi
timpi. La inceput se corecteazd, lot-
doza, iar in al doilea timp se facre
extensia cifozei dorsale. Aces't corset
urcd in fajS pind la manubriul ster-
ni r,X l n \
"
rqys yur4 rq rl rdrl uul tuf i ' LCI' -
f,i:^ll ) l- \
nat, iar in spate pind la virful cifozei h. x- l ^; ^ , r \
- l Jr r r q
r q vr r r ut Ll l vzr l
I'rLrr urri
|
(
,.)p!n-o [o
dorsale (fig. a0). Este purtat timp de
4 luni, dar se schimbd in acest in-
terwal de mai multe ori pind la co-
rectia cifozei. Dupd aceastd perioa-
di se fixeazd i:r corsetul de-
plexi-
dur sau din piele, pin6 Ja termina-
rea osifi'cdrii (20-28 luni),
9i
se va
aplica o gimnas'ticd
sustinuti, pen-
tru evitarea atrofiei musculare
Si
trig. 40. Corset de gips tip
a osteoporozei. Ea va contine exer-
Stagnara. cilii de mobilitate, de posturd,
dorsale,pelntruintindereapf,
:#"''fi :f
F*;"|,?::#;t*Tffi:-
turii omoplafilor, efectuate din pozilii core,cte gi bine looalizate
la
_regiunea
interesat.l: D" asehenea, se indica .""r"aii au
abdomen-pentru
echilibrarea bazinului, exencilii ae resliiralie
pentru dezvoltarea gi tonifi,carea musculaturii inspiratoare
113
rta REEDUCAREA FUNCTIONALA
6.
$ezind
pe un scaun: aplecarea trunchiului inainte, ducind bra-
fele
intinse sus in prelungirea trunchiului, coloana in extensie,
izometrie 5-10 s.
7. Culcat pe masi cu fafa-n jos, picioarele in afara suprafe{ei de
sprijin : ridicarea picioarelor pinl la orizontali gi men{inerea
pozitiei 5-10 s.
B. Elemente de baschet gi volei.
9. Mers linigtitor cu respiratie.
5. LORDOZETE
Lond'ozele sint deviatii a1e coloanei vertebrale cu convexi-
tatea anterioard, prin exagerarea curburilor normale ale coloa-
nei. Datoritd mai ales tonusului crescut al psoasului gi sl5birii
abdominalilor, bazinul 'cade inainte mai mult decil normal,
exager{nd curbura lombar6. O cauzd favorizantd la femei este
purtarea incdltimintei cu to,curi inalte, care duce la inclinar.ea
bazinului inainte gi a trunchiului inapoi, determinind lor-
doza,r'ea. I"ordoza este prezentd gi in tuxalia congenifald de
gold bilateral5, in sp,ondilolistezis gi in miopatii prin atinger.ea
fesieriLor.
La rindul ei, Iordoza poate fi cauza diverselor algii lombare
qi sacrate, a albuminuriei prin jenarea funcliei riniJhil,or, pre-
curn
$i
a oboselii in mers gi stafionare.
In cazul londozelor sint hipertrofiali urmdtorii muschi :
- dorsalii, in special spinalii
;
- psoasul iliac
;
- rotatorii interni ai membr,elor
;
- di afragmul .
Antagoniqtii acestora sint hipotonici :
- a,bdominalii, in special dreplii abdominali
;
- rotatorii externi ai membrelor
;
- cvadri cepsul ;
- precervicalii.
Dupd M6zidres, Ia origin,ea tuturor deformatiilor. qste
lor_
genunchi.
"
Lordor" est'e insofiti de rotar'ea interni a membrelor supe-
rioare
Ei
inferioare. Mai mult, lordoza- qi rotarea interni a
pl.iortdf"r constituie cauzele g,enunchiului recurbat Si
nu s15-
ticipd mugchiul diafragm.
ln concluzie, M6zidres aratd cd muqchii lordozati
9i
-rota-
tori interni ai membrelor vor fi intingi prin acfiunea activa
9i
globalS a antagonigtilor.
Tratamentul va urmSri inldturarea cauz,elor care au produs
lordoza, dupa care
,se
trece la redresarea bazinului
9i
echili-
brarea trunchiului la noua pozitie.
Dupi Ballard, fixarea bazinului s€ face din antagonismul
psoasului gi fesierilor, abdominalii neavind rol in statica bazi-
nului.
Dupi Delmas
5i
Vandervae, fesierii n-ar avea rol in echi-
librarea^ statici a tazinului, motivlnd acest lucru prin faptul
lN ORTOPEDIE
115
u4 REEDUCAREA FUNCTIONALA
cd individul poate sta la verticalS cu mugchii fesieri rel,axati
sau chiar paralizafi, in cazul miopatiei. In tratarea lordozei,
acegtia se pot insd mobiliza pentru a
,o
oorecta.
Reechilibrarea bazinului rezultd din actiunea a doul cupluri
antagoniste :
- abdominalii gi fesierii, cuplul coroctor
;
- lombarii gi psoasul ili,ac, cuplul deformant.
Tratamentul se incepe cu exercitii de retroversie a bazi-
nului, din culcat pe spate sau din stind, cu controlul corectiei
(vezi corecfia cifozei). Se repeti de mai multe ori gi apoi se
cuntinul cu oontrolul bazinului in timpul mensului gi in timpul
exercitiilor din programul de reeducare.
Mugohii abdominali au rolul in mentinerea bazinului la
inclinare normald. Ei sint cei care fixeazd viscernele in cavitatea
abdominald, iar prin hipotonie permit viscerelor s[ tragi de
eoloana lombari de care sint f,ixate, accentuind lordoza. Exer-
citiile de abd,omen se vor executa din pozitia cu bazinul corec-
tat. Cind se va acfi,ona cu membrele inferioare, migcdrile vor
porni dintr-un unghi de 30'-50o care permite corectia bazi-
nului gi a lordozei.
Tonificarea musculaturii dorso-lombare se face diferit
pentru fiecare regiune fur parte, astfel:
- pentru regiunea dorsald mugchii vertebrali vor fi
,mobi-
lizati in c,ontractie completd gi intindere incomplet5, pentru a
f i scurt at i ;
- mugchii lombari, dimpotrivd, vor fi intingi gi tn aceastd
pozitie vor fi tonificati. Astfel se
,executd
migcdrile cu trunchiul
flexat, cu corecfia lordozei qi din aceastS pozitie, mntracfii izo-
metrice pentru rnugchii regiunii intenesate.
De asemenea, se urmdregte tonifiearea mugehilor rotatori
externi ai membrelor, tonificar"ea cvadricepsului (metoda M6-
zidres) si coordonarea respirafiei diafragmatice cu migcdrile.
ln concluzie, recorrranddm :
7. Posturd. in ctJozd lombard, cu controlul mlini,i.
2. ToniJi.carea abdornenului, din pozifie corectatd, cu buzi-
nul in retrouersie
$
coordonarea respi,rafirei, diaJragma-
tice cu erercifii,Ie de abd,omen.
3. ToniJicarea rnusculaturii dorso-Iornbare, prin contrarfii
itzometrice di,Jerengiate pe regiuni : dorsald, lombard.
4. Tonificareu musculaturii rotatoare etterrle a membrelor
qi a cuadricepsului,.
PROGB.AMUL
S
controlul ttnutei'
prin contractia
erea ebdomenulut) Fi
a tesierilor'
lnterioare,
cu expiratie'
reri : altlecarea
trunchiului
la 45"'
Itrle 5-10 s
tolte la Plept' tinute
cu brafele:
arcuiri aptrslnit
genunchii stlre
piept' intlnderea
plcloarelor spre
vertlcalI
cit
permrti";t*t
poptiteu' tlri a loriloza'
revenlre
laltne : intintlerea
picioa'relor ilin
lnainto cu sDrliin Pe Palme'
exe-
Pi
revenire
razinulul
prin contractia
simultani
cu rotarea externi
a membrelor
interloare Fi
erPiratte'
6. Culcat
pe slrate, tln"ttt
de scartr:
ghemulrea
picioarelor la
pieBt cu sxpirafle,
iiti"a""ut
lor
peste cap si
revenire'
IN ORTOPEDIE
4. REEDUCAREA FUNCTIONALA
i N NEURoLoGIE
A: METODE DE REEDUCARE NEURO-MOTOR|I
In reeducarea neuro-m,otorie sint intrebuinlate diferite
metode de lucru, grupate in : metode analitice gi metode globale.
1. Metoda analitici de lucru permite sd se izoleze gi sd se
mobilizeze un singur mugchi sau grup de mugchi, cu contracfii
izotonice gi izometrice, cu sau firi rezistenfd. In folosirea
acestor migcflr"i analitice se vor urmdri cu g:rijd compensirile la
2. Metoda globald, opusd celei analitice, permite folosirea
sincineziilor gi a compensafiilor la care recurge bolnavul, pentru
a tonifica un ansamblu mus,cul,o-articular. ln cazul- icestei
metode apare termenul de facilitare a miq,cdrii, prin a$ezarea
segmentelor corpului in pozifii care si-i permild realizar.ea
actiunii complexe.
Dintre aceste metode globale, mai cunoscutd este cea a lui
Bobath, intrebuinfatd cu succes in cazul copiilor cu infirmitate
Metoda Bobath urmdregte in tratament normalizarea tonu-
sului prin doud moduri de lucru :
- in lant cinetic deschis
;
- in lant cinetic inchis.
Spunem cd o schemd motorie este pusi in joc
in lanf
ciretic deschis, atunci cind in timpul migidrilor extremitatea
l N NEUROLOGI E
llz
distale a unui lant de segmente se migc6 liber. iar extremitatea
proximald rdmine fixb. ln cazul lucrului in lant cinetic--inrhis,
ixtremitatea distalS a membrului (min6, picior) este fixd rar
extremitatea proximal[ sau trunchiul sint libere'
Bobath folosegte pozitiile reflex inhibitoane, pozitii care
trebuie si realizeze intinderea completd a principalelor grupe
musculare spastice gi sd schimbe pozitia luatd
'de
bolnav sub
efectul spasticitdtii gi a schemelor primitive.
Controlul static al atitudinii fatd de gravitatie trebuie
de extensie.
Odat5 cu perceperea miqcdrilor de cdtre bolnav, se stimu-
leazd miqcarea prin contractii crescute progresiv, pe mdsurl cr
descregte treptat participarea reflex5.
Metoda Kabat, sau facilitarea neuromusculard propriocep-
tivd cum este cunoscuti aceastd tehnic6, cauti sd ugureze mig-
cdrile, plasind segmentel,e membrelor in pozitiile cele mai favo-
rabile realizSrii unui gest.
tn aplicarea acestei tehnici, Kabat se folosegte de urmS-
toarele mijloace :
- intinderea prealabil[ a mugchiului, folosind reflexul
de intindere, care Ia un mugchi spastic produce relaxa-
rea in favoarea migcdrii voluntare ;
- presiunile gi tracliunile asupra articulatiilor care stimu-
ieazd receptorii articulari. Presiunea are efect asupra
stabilitStii gi mentine pozifia
;
tractiunea, asupra mi9-
cdrii ;
' - rezistenfa maximd, in functie de posibilititile bolna-
vului, conducind la contractii izotonice
9i
izometrice
alternative ale agonigtilor
Ei
antagonigtilor in efort
,bolnavului
in 3-4 puncte deodat6, ceea c€ nu poat'e
face un singur sp,ecialist ;
REEDUCAREA FUNCTIONALA IN NEUROLOGIE
Schemele tui Kabat sint ridicdri gi coboriri oblice pe aceste
Numdrul impresionant de scheme, foarte complicate, fac
ca tehnica Kabat s5 fie greu de asimilat. Spre orientare vom
descrie una din aceste scheme, luatd din cartea lui Knott qi
Voss gi anume aoea schemd a membrului inferior pentru faci-
Iitarea miqcdrii de
flerie-adducfiie-rotafie
etternd' (fig. 42).
Fig. 42. Migcarea de adducfie-rotatie interntr a membru-
lui inferior si de flexie a labei piciorului dup6 metoda
Kabat.
Schemi anlagonist6 - extensia-abductia-rotatia internd cu ge-
,nunchiul fix.
Componentele migc6- - degetele se intind gi deviaz6 spre latura
ril tibialS; piciorul
9i
glezna fac o flexie dor-
sal5 cu inversiune ;
genunchiul rimine
fixat; coapsa flexatd adus6
9i
intoarsi ln
afar5,
- comanda vienbal5 sd fie scurti, precisd gi sd stimuleze
ri t mul ;
- imaginea vizuald, de orientare in spaliu a bolnavului
gi a segmentelor corpului sdu
;
- folosirea schemelor de migcdri in cele trrei planuri, ase-
mdndtoare cu cele din activitatea zi,Inicd. Aceste scheme
sint in spiral5 gi in diagonald, cdci orientarea fibrelor
mugchiului este mereu spiroidd cu excepfia dreptului
abdomenului gi a mugchilor mici ai gitului.
Schemele de miqcdri in spirald qi in diagonali corespund
caracteristicilor spirale gi de rotatie ale articulatiilor, ligamen-
telor gi oaselor. Fiecare schemd in spiral5 sau in diagonald este
o migcare cu trei componente: flexie-extensie, aMucfie-adduc-
tie,
rotafie gi in fiecare schernd. de facilitare mugchiui re con-
tractd, plecind din pozifia de intindere completd pin6 Ia pozifia
de scurtare completd. Pentr.u infelegerre, n€ vom folosi de dese-
nul din fig. 41, in care fiecare membru superior este agezat in
d'iagonal5, formind o linie dreaptd cu membrul inferior opus lui.
Fig. 41. DiagonaLlele lui Kabat (dupi Andr6
Albert).
rz0
REEDUCAREA FUNCTIONALA
Secvenfa ' normal6 a - acfiunea se efectueazd din distal la pro_
acliunii musculare ximal gi se ,manifest5
mai intii la degete
apoi la picior gi gleznd,
ca sd se ter,nrine
la coapsd.
Gleznd, gi pi,ci,or. Permite un inceput de
flexig a degetelor, picior, gleznd pi deviere
tibialS a degetelor gi de flexie, adductie a
goldului, atita timp cit piciorul
si
gl' ezna
n-au inceput flexia dorsalS gi inversiunea.
Priza, cind pacientul
- Mina- ilreaptd.
presiuni
cu fata palmarE
este capabil si lucre- a miinii sau degetelor, pe faii
il;6;;:
ze ilr
.amplitudinea
internd a coapseil deasupia plicii popritee.
completd a schemei
ifi;r""TT,r&t,".,i",1:r;$t""r.apropidie-pi-i'-#
comandE-directive
- Prcgdtitor. se intoarce cdlcliul induntru.
ducind piciorul in sus 9i induntru.
De actiune. Se trage, apoi se duce piciorul
in sus gi induntru (depirteazd-te
de mine),
Analiza schemei
-
gord.
componentele mipcdrii: flexie-adduc-
tie-rotafie externS.
Componentele museulare pri,ncipale : pso-
asul-iliac, pectineul,
dreptul intern, lungul
gi scurtul adductor, croitorul (componentul
flexiei goldului), dreptul anterioi partea
internd (componentul
flexiei goldului).
Genunehi. Fix fdrd migcare.
Gleznd,, picior, ilegete. Componentele mls-
cdrii : flexie dorsali
9i
inversiune a picio-
rului qi gleznei,
extensie gi inclinalie tibia-
l5 a degetelor.
Cornponentele rnuscular e prineipale.. gam-
bierul anterior, Iungul gi scurtul extensor
al degetelor, extensorul degetului rnare,
abductorul degetului mare, interoso$ii dor-
sali, lombricalii.
I N NEUROI OGI E
Factor limitant al -
Tensiunea sau contractura mugchilor sche-
miecsrii
tT ,j""r"".irriisie-abductie-rotatie
internd
Ne vom opri 'Ia citeva tehnici ale lui Kabat, aplicate Ia
unele pe4i ale corpului neglijate in practica reeducerii func-
fionale.
Pentru ochi. Migcirile ochilor sint influenfate prin actiuni
asociate rde cap gi membre superioare. Miqcarea de extensie qi
rotalie a capuiui o influenteazi pe cea a ochilor in sus
Ei
in
afari, iar cea de flexie
Ei
de rotatie a capului influenteazd mig-
carca ochilor in jos gi induntru. Numai rotatia capului influ-
enteaze migcirile laterale ale ochilor, stinga-dreapta. Se mai
recomandd ca exercitiu de reeducare a ochilor urmerirea tra-
iectoriei unui deget sau a unui cr€ion, plimbat in fafa ochilor,
in toate directiile.
Pentru gurd.. Tn schemele de facilitare indicate de Kabat,
deschiderea gurii este legatd de flexia capului iar inchiderea
de extensia capului. Migcirile laterale ale maxilarului inferior
sint legate de rotatia oapu,lui stinga-dreapta.
Pentru
Jafd.
Muqchii fetei sint spirali
9i
in diagonald, dis-
pugi astfel incit permit migciri simetrice. Mi9c6rile acestor
mugchi pot fi facilitate de cele ale capului
;
extensia capului va
influenla actiunea de ridicare a pielii fefei iar flexia capului
pe aea de coborire. Migcirile laterale cu capul ajutd miscarea
fefei spre stinga-dreapta.
Pentru limbd,. Se folosesc migcirile cu rezistentd aplicate
capului
;
extensia capului faciliteazd ridioarea limbii, flexia
capului, coborirea limbii, iar rotarea capuluri ugureazd migc6-
rile laterale ale ei.
B. AFECT|UNI ALE STSTEMULUT NERVOS CENTRAL
1. HEMIPLEGIA
Hemiplegia este paralizia unei jum[tbli de corp. Ea poate
fi congenitali (hemiplegia infantilS) sau cipitatd (hemiplegia
adultului). Hemiplegia infantild este o paralizie spasticS, de sele
mai multe ori in urma unui traumatism obstetrioal. Hemiple-
gia adultului are drept cauze tulburdri cireulatorii ale ence-
L22 REEDUCAREA FUNCTIONALA
falului, de intensitate mare gi o multitudine de alte cauze. Cele
mai des intibrite in practica noastr5 de reeducare sint urmd-
toarele : traumatice, tumorale, vasculare.
Hemoragia cerebnald este produsd nu prin ruper:ea unui
vas ci, mai des, prin exhravazarea sanguine prin peretii alte-
rati ai unui vas, deter:rninind anevrismul diserninat fdrS rup-
tura lui. Bolile vasculare ale creierului. ca arterioscleroza cere-
bratri difuzd gi boala hiperterrsivd, sint cauzele hernoragiilor
cerebrale, care se declangeazd brusc
Ai
sint urmate de comd.
ln 800/s din cazuri pr.oduc moartea.
In funclie de suprafata gi sediul vasului cerebral lezat,
apar pareze sau paralizii mai mult sau mai putin intinse.
Ramolismentul cerebral este rezultatul unei irigatii anor-
male a creierului gi deci a lipsei oxi,genului nec€sar celulelor
nervoase. Aoest lucru se intimpld in ischemiile acute, determi-
nate d,e o trombozd la o arberd ingrogatd cu lumenul lngustat,
in urma procesului arteriosclerotic. O altd cauzl a ramolismen-
tului este emb,olia, prin introdu,cer€a de aer in circuitul san-
guin, dupd operatiile pe pldrnin sau fracturi gi operatii pe oase
(embolia grdsoasl). ln cazul emboliei, ramolismentul se produce
brusc iar in trombozd mai lent, dup6 care se instaleazi hemi-
plegia.
Edemul cerebral acut (encefalopatia hipertensiv6) se pro-
duce in urma tulburdrilor circulatorii, determinate de hiper-
tensiunea arterial5 sau ne:rroas5.
Hemiplegia evolueazd in trei faze :
- faza de cornd,
,care
poate dura de la citeva ore tra c,iteva
zl l e;
- f.az-a de hemiplegie flascd, cind se produce paralizia
unei jumdtnti
de corp;
_
Hemiplegia determind gi alte tulburdri care insofesc pier-
derea motilitSfii :
- hemianopsia laterold, vederea este redusd in partea de
corp afectattr;
lN NEUROI.OGIE
- afazia, intelegerea gi vorbinea sint afectate
;
- apraria, migcdrile comandate imposibil de executat;
- agnozia, nu
trroate
recunoagte obiectele.
Andr6 Alb€'rt a clasificat hemiplegia, dupd felul cum evo-
Iueazi invaliditatea motorie in :
-
herniplegie proJundd, cea mai gravb, cu spasticitate mare
gi sdrdcie de migcdri
;
- hemiplegi.a de grauitate intermediard la care persistl
o spasticitate dar gi migcdri primitive gi chiar fine, distale.
In aceasti formd de hemiplegie rezultatele se cigtigd in timp
Iung gi numai dacd se aplicd un program sistematic de reeducare
functionald
;
- hemiplegia
Jrustd.Iia
care, dupd o spasticitate moderati,
apar migcirile voluntare chiar ln extremitifile distale, in ter-
men de 3 luni de la accident. Migcirile nu se vor recupera insi
complet.
Tratamentul hemiplegiei profunde. Reeducarea hemiplegii-
1or de origine vasculari se incepe din primele zile ale instaldrii
ei, din perioada de hemiplegie flasc6.
La inceput bolnavul nu
rpoate participa activ gi de aceea
tratamentul se rezumi Ia :
- migcdri pasive ample pentru toate articulatiile mem-
brelor, executate lent, pentru a evita aparitia contracturii in
mugchii antagonigti, cum se intimpld l,a executarea rapidA
;
- tratament postural in pozifii corective, pentru palmd,
degete gi laba piciorului
;
- masaj uqor, pentru activarea circulatiei, cit gi masaj al
feselor pentru prevenirea escarelor
;
- bolnavul trebuie schimbat in diferite pozitii, mai pu{in
p€ c€a ibolnavd;
- pdstrarea mobilitdtii umdrului care este ameninfat de
un sin'drom algo-distrofic.
Recuperarea prcpriu-zisi incepe i:r momentul cind bolnavul
participi congtient Ia migcare. Este momentul in care se poate
ciStr,ga oel mai mult, inainte de instalarea spasticitdfii. Specia-
listul va depune o muncd suslinutd pentru a stimula bolnavr.rl,
cane se lasd ugor invins de boald. Va ajuta Ia revenirea miqc6-
rilor prin repetiri numerpase, pine se formeazi imaginea mig-
cdrii. Se va acfiona mai intii arsupra pe$ii slnitoase, incurajind
124 REEDUCAREA FUNCTI ONALA
bolnavul cd este inc5 capabil si se mobilizeze gi, in plus, con-
traclia maximd din grupul de mugehi sinitogi determind o
iradiere de influx nervo.s in direcfia grupului atins.
Pentru recuperarea miqcdrilor, Brunnstrom recomandd in
cazul hemiplegiei profunde si se dezvolte sinergia primitivd
'de flexie gi cea de extensie, folosind canalul neflexului tonic
ar.simetric al gitului (Magnus). Acest lucru ,se realizeazd cerind
'bolnavului
s5 roteze capul de partea sdndtoasl invingind o
rezistentd, ceea
,ce
ugureazd sinergia de flexie a brafului, iar
notatia capului de partea
,bolnavd
contra rezistentei, ajutind
'extensia brafului.
In aceasti fazd, a r:ecuperdrii vom folosi acele mijioace gi
pozitii care faciliteazd aparitia migcdrilor gi dezvoltarea forlei
de
,contractie,
cind acestea au apdrut. Pentru mlnd folosim la
maximum sinergia de flexie globalS a degetelor, odati cu
.extensia
miinii, pentru producerea acestei flexii. Pentru faci-
litarea extensiei degetelor, aducem rnina in flexie forfatd gi
'cer€rn
bolnavului si execute extensia degetelor. Deci folosind
reflexul de intindere (Kabat)
Si influxul m,otor impreund. se
poate determina cregterea rdspunsului dar cu o sincronizare
perfectd a migcdrii.
La picior putem pune in evidenld scheme de migcdri
'globale
: prin stringerea unui deget (provocind durerea) sau
llrin
flexarea degetului mare obfinem ca rdspuns la acegti sti-
muli tripla flexie a labei piciorului, a gambei qi a coapsei, deci
retragerea intregului membru inferior. Vom continua cu acegti
stimuli pind ce bolnavul va face migcarca. Motilitatea articu-
latiilor distale se recupereazi mai greu decit a celor proximale.
Fentru a stimula miqcarea de flexie dorsald a labei piciorului,
cerem bolnavului sd ghemuiascd piciorul la piept iar specia-
listul se opune migc5rii cu palma pe genunchiul acestuia sau
impiedicind flexia gambei, ceea ce va determina flexia labei
pici,orului.
Odatd cu aparitia schitdrilor de miEcdri, le vom folosi la
maximum, recurgind la pozitii de lucru aga-zise indiferente,
cum pr"ocedim cind facem bilantul museular, adicd agezdm
membrul respectiv in aqa fel ca migcarea s[ se facd paralel cu
pdmintul, exemplu : flexia
9i
extensia miinii o vom face agezind
mina in pozilia cu degetul mare in ,sus.
O altd metodi de a
tu$ura migcanea o constituie folosirea plangetei de lemn melami-
IN NEUROLOGIE
nat acoperitd cu talc. in felul acesta permitem o alunecare
foarte bund pentru mem'brul slab. Planqeta se aqazi sub mem-
brul cu care dorim sd lucrdm qi se cere bolnavului si execute
migcdrile.
Patinele cu rotile pentru mini
9i
picior se folosesc cu
aceleagi rezultate.
In momentui aparitiei spasticitblii, o folosim pentru execu-
tarea mig,clrilor active. ln cazul cind spasticitatea este prea
mare gi impiedicd mobiliz,area normald a m'embrelor' se recurge
la biiie cu-gheate
,cu
putine apd, in care introducem membrul
respectiv, pentru citeva momente, dupi care se obtine pentru
un timp r''elaxarea intregului membru. Repetind procedeul in
mai multe zile c'onsecutiv se reugegte invingerea spasticitdtii.
In scopul intdririi unui mu;'chi, folosin'd principiul in'duc-
fiei
al lui Sherrington, efectuim contractii izometrice pentru
muqchiul agonist gi oblinem un rdspuns crescut din partea
antagonistului.
MiEcdrile recuperate vor fi 3m'plificate prin exercifii sin-
tetice qi prin ergoterapie. Bolnavul este inv5lat sd faci singur
anumite acliuni, si se intoarcd in pat, se se ridice, s[ se ageze'
PregStirea pentru verticalS gi mers se realizeazd mai intii
din pozili,a gezind la marginea pa'tului. Mentinerea pozitiei
gezind se face gradat ca timp, fiind atenli la reacfiile bolna-
vului, legate de sc[derea tensiunii arteriale. In momentul cind
igi poate mentine cu uEurinfd echilibrul gi cind existd o con-
traclie a cvadricepsului, ridicdm bolnavul la verticald. Pentru
acea,sta, specialistul Se agazd pe un scaun in fafa bolnavului,
pacientul se sprijind cu mina vaiidd de urndrul acestuia
Ei
in
pozilia stind execut[ exencifii de echilibru :
- mutarea greutdtii de pe un picior pe celdlalt ;
- mers pe loc, ridicind ugor talpa de pe s'ol ;
- genuflexiuni ugoare, pdstrind talpa pe sol ;
- stind in echilibru pe loc, fdri sprijin.
Cind bolnavul este capabil si-qi blocheze genunahiul in'
faza de sprijin
Ei
iqi poate deplasa cit de pufin piciorul afectat,
s'e trec"e Ia mers. Acest lucru este posibil prin tripla contrac-
turd : gold, genunchi, gleznd plus 'genunchiul in recurvatum.
ln aceastd situalie pacientul poate merge ajutat de un singur.
baston canadian.
126
REEDUCAREA FUNCTIONALA
--
Bolnavul qerge stepind cu laba piciorului, car€ nu poate
fi merrfinutd din lipsa peronierilor. Pentru a elimina stepajul
se foloseqte mersul cosit, cu piciorul intins din genunchi. Se
poate merge gi cu stepaj dar cu un pas mai mic. Mersul cosit
este mai indicat, folosind o inc5lfErninte cu un toc mai i:ealt.
In afara stepajului gi cositului, bolnavul are tendinta si
inainteze numai cu piciorul ,bolnav,
r6minind sprijinit pe cel
sinltos. Pentru corectane ii vom cere sd execute mersul cu
pagi egali, inaintind pe rind cu fiecare picior gi folosind faza
de impulsie a piciorului posterior. Vom insista ca faza, de amor-
timp se muti piciorul sinitos cu un pas inaintea celui bolrav.
Hemiplegia este insotitd qi de o parezi faciald, a cdrei
reeducare este de obicrei uitatd, atenfia specialistului indneptin-
9r-.9
mai mult asupra exensdrii miinii gi a piciorutui. In pire""
facial5 gura se strimbi de partea s6nitoasd, ochiul nu se mai
inchide, vorbirea gi masticafia sint tulburate. O primi misurd
o vom lua in sensul fix5rii obrazului cu o protezi de sirmd
izolatd ce pornegte din colful gurii iar creldlalt capit este trecut
dupd ureche (fig. 43
9i
4a).
Pentru reeducare se r€eurge Ia masajul extern al obra-
'zului,
cu miqcdri uqoare circulare pnecum gi masajul intern,
prin gur5, care intereseazd mugchii buccinatori.
Ne folosim de schemele lui Kabat de facilitare, ajutate de
migcdrile
,capului,
pini apare scfritanea migcirii, apoi migciri
simetrice pentru mugchii frunfii, cerind bolnavului si se
incrunte coborind sprincenele sau si se mire increfind fruntea
gi ridicind sprincenele
;
furchiderea gi deschiderea ochilor, aju-
tind in special inchiderea care nu se face complet
;
stringerea
bolnavd ;
incercarea de a fluiera etc.
Ca tratament ajutdtor, comprese cu ap6 caldi schimbate
des, precum gi raze infraroEii.
IN NEUROI.OGIE
I' is. 43-44. Muqchii fe{ei pi proteza pentru pareza faciald.
l,m-frontal ; 2.m-+princenelor ;
3.m-orbicu,larul pleoape-
lor ; 4.m-piramidalul nasului
;
5.rn-transversul nasului ;
d.m-ridicdtorul cornun al nasului ; ?.m-zigomaticul mic ;
8.m-zigomaticul mare
;
9.m-orbicularul buzelor ; 10.m-pa-
tratul b[rbiei ; ll.m-buccinator ; lz.rn..' rnaseter ;
l3.m-tri-
unghiularul buzelor.
ln concluzie, se irnpun wmitorarele
mdsuri :
1. ingrijirea bolnauului la pat cu tratament de posturd,
mi.Scdri pasiue
Si
masaj
;
2. Dezuoltarea sinergi.ei. pritni.tiue de
Jlerie
qi ettensi'e
;
3. F acilitarea neuro-proprioceptitsd ;
4. Folosirea spasticitdlii la inceput pentru etecutarea mi1'
cd.rzlor, iar cind deuine o piedied, cri'oterapie ;
r28 REEDUCAREA FUNCTI ONALA
5. Amplificarea mzscd,rilor prin erercilii sintetice qi ergo-
terapie
;
6. Ridicarea la uerti,cald.
Si,
inudlarea mersului
;
7. Tratarnentul parezei
faciale.
PROGBAMUL XXI (cu mi5cdri pasive dupi rliagonalele lui Kabat,
din culcat pe spate in pat)
Pentru mernbrul superior :
1. Braful in abducfie intins din cot, rotat intern, mina
finutl in
extensie: ducerea brafulul prin faf6 la umdrul opus, in pozitta
rotat extern pi mina flexatd.
2. Braful adus la umi,rul opus, intins clin cot, rotat intern, mina
in extensie: ducerea brafului prin fati ajungind in abduc{ie,
rotat extern, mina in flexie.
3. Braful in abducfie, rotat intern, flexat tlin cot, mina in exten-
sie : ducerea brafului prin lafd la umirul opus in arklucfie,
rotat extern, intins rlin cot, mina flexatd.
4. Braful addus la umirul opus, indoit ilin cot, rotat intern, mina
in extensie: ducerea brafului prin faf6 ajungind in abrtuc{ie,
rotat extern, intins tlin cot, mina in flexie.
5. Bra{ul oblic in afard, deasupra capului, intins din cot, rotat
extern gi cu mina in extensie: ducerea brafului la goldul opus,
rotat intern, intins rlin cot, mina in flexie.
6. Braful addus la goltlul opus, rotat extern, intins din cot, mina
in extensie: ducerea brafului oblic in sus ajungind intins dea-
supra capului oblic in afari, rotat intern gi cu mina in flexie.
7. Braful in abducfie, flexat clin cot cu antebraful deasupra
capului, rotat extern, cu mina in extensie: ducerea bratului
Jos
prin fafi, ajungintl la poklul opus, intins din eot, rotat intern
gi cu mina in flexie.
B. Braful aililus la
Soltlul opus, indott ilin cot, rotat extern. mina
in extensie: ridicarea brafului prin fattr deasupra capului,
intins din cot, in abilucfie, rotat intern gi cu mina in flexie.
Pentru membrul inferior :
g.
Piciorul in abducfie, intins din genunchi, rotat intern, laba in
extensie: ailtluc{ia intregului membru, extins din genunchi,
rotat extern, cu laba in flexle (alus peste piciorul celilalt).
IN NEUROLOGIE
10. Piciorul in atliluctie, intins tlin genunchi' rotat lntern li
cu
l abai next ensi e: abal uct i amer nbr ul ui i nf er i or , i nt i nst l i n
genunchi, rotat extern Si
cu laba in flexie (aiungintl in
ileptrrtat).
11. Piciorul in abducfie,
genunchiul intins, rotat intern, laba in
extensie: aalductia qi flexia coapsei pe bazin 9l
a gambei, cu
rotare externd Pi
laba in flexie.
12. Piciorul flexat pe bazin, genunchiul addus, rotat intern' laba in
extensie : intinderea membrului inferior cu abducfie, aiungind
rotat extern gi laba in flexie.
13. Piciorul intins tlin genunchi, in abducfie, rotat extern, laba in
extensie: ridlcarea membrului inferior ajungintl la verticald
in adducfie, intins tlin genunchi, rofat intern cu laba ln flexie'
14. Ficiorul la verticali in adduc{ie, intins tlin genunchi' rotat
extern cu laba in extensie : coborirea membrulul lnferior
intins illn genunchl, in abducfie, rotat intern' laba ln flexie'
15. Piciorul intins ttin genunchi in adducfie, rotat extern, Iaba in
extensie: ridicarea lui Ia verticald cu flexia coapsel 9i
a gambei,
aiungintl in abducfie, rotat intern, laba in flexie.
16. Piciorul flexat pe bazin in abductie, rotat extern' laba in
extensie : coborirea membrului inferior intins itin genunchi
in adducfie, rotat intern, cu laba in flexie.
PROGBAMUL XXn (cu migciri pasive-active)
Cul cat pe spat e:
1. Pacientul igi
fine
singur mina bolnavd cu cealalti sdnitoasd :
ducerea bratelor
peste cap 9i
revenire.
2. Bratele flexate din cot, specialistul finintlu-l
tle miini : alepir'
tarea simultani a coatelor de corp.
3. Brafele pe lingi corp: flexia-extensia lor din articulafia cotului'
cu ambele brate tleoilatl, pe cel bolnav aiutintlu-l speclalistul.
4. lnchiderea gi ileschitlerea pumnului cu ambele miini ileoilati,
mina afectati o aiuti slDecialistul.
5. Flexia si extensia miinii cu aiutorul specialistului, carte
tino
antebraful in pozitia cu degetul mare in sus.
6. Picioarele indoite din genunchi cu tilpile pe pat: depirtarea
pi apropierea genunchilor cu aiutor de partea bolnavd dac6 este
necesar.
?. Aceeagi pozitie: ritlicarea labei piciorului (flexia ilorsali) aiu-
tatd, ca laba siniltoasil.
r29
REEDUCAREA FUNCTIONALA
B. Aceeapi pozifie,
speciallstul
flne
genunchil
apropiafi : ghemuirea
simultani a genunchilor
la piept.
9' Aceeaqi pozifie:
specialistul ridici picioarele
bolnavului in aer.
indoite din genunchi, gi-i cere si flexeze gambele pe
coapse,
opunindu-i cu mina liberi rezistenfd Ia cdlciie"
10' Picioarele ghemuite ra piept:
specialistur spriJintr, cu o mini
sub genunchi rar cu cealarti tilpile pi-i cere bornavului sr
intinild plcloarele.
11. culcat cu fafa-n jos, picioarere
introite spre gezutd gi
finute ile
specialist de glezne: intinderea ambelor picioare.
12. Culcat pe partea sdnitoasi: specialistul in spatele bolnavului,
eprUini piciorul
afectat la nivelul genunchiului
9i at labei,
cerindu-i si-l penrluleze inainte
ti
inapol.
13. gezinrl
la marginea patului,
finut ile miini rle specialist : lmi_
tarea migcirilor de box, indoind un braf, in timp ce braful
celSlalt se intintle.
14. Aceeagi pozifie: intinderea picioarelor
din genunchi.
15. Aceeagi pozifie:
ridicarea ln stinit cu ajutorul speciaHstului.
16. Exercitii pentru pureza faciali executate din culcat sau sfind
sprijinit Ia spate
Cea mai indicati tehnicd de lucru este a lui Bobath (dupi
Andr6 Albert), care folose$te dou5 feluri de lucru : lucrll in
lanf cinetic deschis gi lucml in l:nt cinetic inchis.
Pentru Bobath este.esentlal ca mu$chdului spastia se i se
dea o altd pozitie, opusd crelei patologice.
'se
considerd ca u'' pas inainte in f,ratament atunci cind
lo:ng.vrit
poate..:irQry":
cu
.tonrlsul
postural pe ca"e_i--*e,
"a
rnenfind o pozilie
de inhibifie in ca-re este lisat.
Migc[rile dinamice libere vor urma numai dup6 cne bolnavul
este capabil s5-9i controleze singur pozitia fatd de-grav.itafie,
ceea ce presupune o fortS de gradul 3 dupa cotarea din bilanful
muscular.
Pentru migcdrile distale se cautd cele care se opun celor
primitive, exermplu : abduclia policelui odate cu inclinarea cubi-
tald, extensia simultand a-degetelor gi miinii folosind diferite
pozitii gi chiar contra gravitatiei.
'
i.'Lucrut in tanfi {inetic inchis pl€supune, in primul rind,
punerea membrelor in sprijin pe sol. Se va aqeza bolnavul in
iozilia
pe genunchi, cu iprijin pe p-a1me' cu greutatea. reparti-
^rrta'*ti
-j.ttt
p. partea-bolnav6, dupd care va fi plimbat in
toate directiile
bentru
a rse adapta la schimbarea pozitiei cen-
trului de greutate.
Ridicirea Ia vertical6 se face plecind din culcat gi trecind
prin toate poziliile pini la cea verticale. Din aceast6 pozitie
bo'U"tfr indicd sprijinirea bolnavului de umeri sau de rniini
gi il determind si s{ea pe piciorul yqhq'
apoi iI impinge inainte
oUtiginnu-t si pdqeascl cu piciorul bolnav.
"Pentru
antrenarea miinli se va sprijini palma pe rnasd sau
pe perete apoi se vor face migcdri
'din
cot, umdr,
9i
trunchi'
Mai tirziu se trece la apu,carea diverselor obiecte din cne in ce
rrrri *i"i, folosind stirnularile tactile
9i
proprioceptive locale.
fn concluzie, se urmdregte :
7. Folosirea pozifiilor inhibi'toare ;
2. Miqcdrite libere numat. ci'nd muqchii au o
Jorfid
de gra'
dul S;
3. Mi,qcdrite globale la inceput, m,ai pulin cele analitice ;
4. Miscd,rile articulafi'ilor distale, numai cele care sint
opuse migcdri,lor
Primt'tiue ;
5. Ridicarea Ia uertt'cald' treci.nd prin toate celelalte
pozi$ii
;
6. Reeducarea mersului ;
7. Reeducarea
prehensiunii'.
PROGRAMUL XXilI
$ezi'n'd
:
1. Abilucfia bratelor cu intinderea antebratelor tlin cot.
2. Extensia gambei cu flexia dorsald a labei piciorului.
IN NEUROLOGIE
r32
REEDUCAREA FUNCTIONALA
3. Brafele inainte intinse din cot cu extensia miinii pi a dege-
telor.
4' Braful intins din cot gi rotarea lui prin faftr intr-un sens gi
apoi in celilalt, f6rd a-t flexa din cot.
5. Talpa pe
sol: ridicarea virlulut ptciorului
apoi a cllciiului
rlminintl cu virlul piciorulul pe sol.
6. Ptr"'ire cu piciorul
bolnav, indoirea gi intinilerea lui din ge_
nunchi fdri a deplasa talpa ile pe sol.
7. Rirlicarea ttrtpii ile pe sol rilmininil in sprijin pe cilcii.
8. Balansarea brafului bolnav, inainte gi inapoi ca in mersul
normal.
9. Braful bolnav sprijinit cu palma pe perete in fafd: flexia qi
extensia brafului cu apropierea trunchlului de perete.
10. Exercifii de prindere,
r5sucire etc., la panoul
de reeducare a
miinii (foto ll).
Tratamentul hemiplegiei fruste. In aceastd formi a hemi-
ple.giei muqchii rdspund la comenzi numai in anumite con-
di fi i :
- fl exi a cotul ui gi aMucl i a umdrul ui
;
- supinafia gi fiexia cotului
;
- pronatia gi extensia cotului.
ln. primele sdptdmini este recomandat6 tehnica Bobath
c-u
_pozitii
reflex inhibitoare gi cu inversanea pozitiilor
ruate
de bol nav. Mai ti rzi u,se i ndi cd tehni ca Kabai .-
F---' ---vA '
,In
ultima fazd, migcdrile in spirald gi diagonald. se executd
contra unei rezistenle maxime dir ugar'd c;i-o.ifiritalir.-ror_
navului.
IN NEUROLOGIE
In concluzie :
I. In primele sd,ptdmini se urmd.reSte reeducarea dupd,
tehnica Bobath.
2. Se uor stimula contracfiiile sinergice, nurnai cele co,re
reprod,uc schemele normale de rnigcare gi uor
fi
i,nuer-
sate cele primiti,ue.
3. Migcdrile globale se d.esfd,qoard pe o traiectorie diago-
nald., in speci.al pe cea nefolositd de bolnats.
AB
Fig. 45. Direcfia sinergiei primitive, de flexie gi de extensie
(punctat6)
Si
diagonala nefolositd in sinergia primitivi (in
negru), ridicare internS, coborire externd (dupi Andr6
Albert).
2. B|TANTUT FUNCTIONAT Ar HEMtprEGtCtrOR
In paraliziile nervilor periferici existd o cotare a forf.ei
musculare care ne dd posibilitatea cunoagterii gi evaludrii
situatiei reale Ia nivelul fibrei nT usculare.
ln cadrul afecliunilor neurologice centrale este necesar
ca fiecare specialist sd scoatd ln evidentd deficientele motrice
;i sd poatd urmdri progresele realizate de bolnav in
.urma
REEDUCAREA FUNCTIONALA
tratamentului. O simpl5 cotare a fortei musculare, ca in cazul
sechelelor de poliomieliti, nu mai este suficient6. Caracteris-
ticl hernipl,egicilor nu este pienderea forlei musculare ci regre-
sia migcdri voluntare gi reflexe Ia o stare primitivd, stereo-
tip6. De as,,emenea, sint tulburate rde contractii tonice un
oarecare nurnbr de reaclii automate (Bobath). Cunoscind toate
acestea, Michels a propus o figi de testare in functie de tul-
burdrile motorii cele mai caracteristice ale hemiplegiei.
Tipul de figd a lui Michels, completati cu rubrici de
Bobath, Kabat gi Brunnsf,rorn, tip ce se folosegte curent in
numeroase clinici, il prezentdm in rindurile ce urirneaz5.
Se folosesc 3 tipuri de fige in care sint trecute migcdrile
ce se cer bolnavului s[ le execute qi 6 coloane unde se va
nota fiecare migcare testati cu note de la 0-5.
Primul test se aplicd celor cu paralizii recente qi mar-
cheazE inceputul reeducdrii neuromotorii. Contine migcdri
elementare de trunchi $i
.merrr-bre. Unind cu o linie notele
date la itestarea fiecirei miScdli ave'm dintr-o datd situa$ia
clard a posibilitdfilor bolnavului. Cu cit linia este mai spre
dreapta, spre cifra 5, situalia este rnai bun6.
Membre interioare, pozitia stind
Din stind intre bare :
- f l exi a coapsei ;
- sprijin unilateral, genunchiul intins;
- atacarea solului cu tocul;
- flexia genunchiului cu coapsa intinsd;
- sprijin unilateral, genunchiul indoit;
- blocarea gi deblocarea genunchiului;
- atitudinea generald fdrd sprijin;
- sprijin unilateral fdr6 sprijin manual.
Membr e superi,oor e, pr eherwi,une a
Din sezind
pe scaun :
- mina la claviculS de aceeapi parte;
-
mina la genunchiul opus ;
- rnina Ia gurd
;
- antepulsia orizontalE, cotul intins;
- ridicarea bratului la verticald cu cotul in-
- mina dusd la spate ;
- supinatia ;
- pronatia
;
-
prehensiunea globald
;
- a,pucarea gi lisarea ;
- deschiderea miinii :
- clegte, police
- ardtdtor, lateral ;
- clegte, police
- aritdtor, distal.
IN NEUROLOGIE
135
FI$A Nr. 1
Numele
Debutul bolii
Virsta
Da a interndrii
Data testirii ....
Nul 0
: 0
Mi ni m : I
Partial :
2
Bun : 3
F. bun
: 4
Nor mal : 5
FI $A Nr. 2
Nurnele Virsta
Data interndrii
Data testlrii
Debutul bolii
0 I 2 3 4 t
Trunchi, gi ri.dicarc
Din culcat pe spate :
- f l exi a capul ui ;
- intoarcere pe o parte
;
- intoarcere cu tafa-n jos
;
- intoar"cere pe partea cealalt5
Culcat cu fafa-n jos:
ridicarea capului
Agezare cu ajutorul mlinilor
Stind: a9ezare pe scaun
$ezind
: - inclinare spre dreapta;
-
inclinare spre stinga;
- ridicare in stind.
Redresare - echili,bru
Di n cul cat pe spat e:
- agezare fir6 ajutorul miinilor
r36 REEDUCAREA FUNCTIONALA lN NEUROLOGIE 13?
$ezind:
rezistenfd la cdderea intr-o parte;
$ezind : indreptarea genunchilor
;
Pe genunohi: rezistenti la cdderea inainte;
Pe genunchi
: ridicarea in stind cu bastonul
;
Stind : culcare la orizontald fdrd baston;
Culcat: ridicare in stind fdrd baston.
Mers pe teren plat
Cu baston simplu :
- atacul cu tocul ;
- sprijin unilateral
;
- desprinderea tdlpii;
-
pasul post eri or;
-
pozifia la verticalE a piciorului;
- pasul anterior.
Adaptarea la obstacole
Cu baston simlrlu :
- mers cu pas mare;
-
pS.gire peste un obstacol cu piciorul drep
-
p5gire peste un obstacol cu piciorul stinr
- coborirea sc5rii, atac cu piciorul drept;
- coborirea scdrii, atac cu piciorul sting
;
-
coborirea scdrii secvenfd normald;
- urcarea scdrii, atac cu piciorul drept;
- urcarea scdrii, atac cu piciorul sting ;
- urcarea sc6rii secventd normalS;
- mers fdrd baston
;
- mers cu 15 kg pe umdr.
Nul
Minirn
Parfial
: Q
: 1
Bun : g
F. bun : 4
Normal: 5
FI$A Nr. 3
Numele
Debutul bolii
NuI : 0
Mi ni m : 1
Parfial :
2
Vi rsta..
Data i nterni ri i ........-
--...-
Data testdrii
Examinarea p€ baza terstelor din fiqa nr. 2 se face nurnai
dacd bolnavul a obtinut notatii de B qi 4 in prima figd de con-
trol. Figa nr. 2 contine mi$cnri maii comrplex€
$i
cu d,ificultate
mai mar€. Se urmdreqte echilibrul gi mersul pe plat, peste
obstacole
$i
urcarea gi coborirea treptelor.
ln fisa nr. 3 examinarea se face din stind in picioare
Si
numai
acelor bolnavi care au putut executa bine mi$cerile cu membrul
superror.
Bun : $
F. bun : 4
Nor,rnal: 5
0 1 2 3 4 J
Membrul sufteri,or
Stind fdrS sprijin manual.
Mina la gurd in supinatie :
- apucd $i l asS;
- deschiderea miinii
;
- cle$te, police
- index, pulpo-distal.
Mina la gurd in pronatie :
-
apuce
$i
l asS;
- deschiderea miinii ;
- clegte, police
- index, pulpo-distal.
Antepulsie, cotul extins in pronafie :
- apuc5
9i
l as6;
- deschiderea rniinii;
- clegte, police
- index, pulpo-distal,
Antepulsie, cotul extins in supinatie :
- apuci
9i
l asS;
- desohiderea miinii I
- clegte, police
- index, pulpo-distal.
Ridicare, cotul intins in pronatie:
- apucd $i l asd;
- deschiderea miinii ;
- clegte, police
- index, pulpo-distal.
Ri di care, cot ul i nt i ns i n supi nat i e:
- apuci 9i
1as5;
- deschiderea miinii ;
- clegte, police
- index, pulpo-distal.
Mina la spate in pronafie :
- apuc6 9i
l asS;
- deschiderea rniinii;
- clegte' police
- index, pulpo-distal.
REEDUCA,REA FUNCTIONALA
IN NEUROI.OGIE
3. PARAPTEGIA
Paralizia a doud membre simetrice, mai des a celor
jnfe-
1iogrc,
se
1um9g!e
paraplegie. Aceastd afectiune, cu o frecvenld
mai mare in zilele noastre este cauzatd de seclionarea mdduvei,
in urma unui f,raumatism al coloanei. Alte cauze pot fi : leziuni
medulare patologice, tumori, mielite.
Sectionarea mdduvei poate avea loc la orice nivel al coloa-
nei gi piegiile vor fi cu atit mai intinse cu cit leziunea s-a
produs ,mai sus, iar posibilitltile de migcare gi deplasare ale
bolnavului vor fi si ele mai reduse.
.
q localizare, se intilnesc mai des in regiunea dorsali mij-
locie. La nivelul vertebrei C4 determind parilizia diafragmului,
iar Ia CB produce tetraplegia (toate cele 4 membre).
,. . _ ..f"t.tig,
la paraplegic se va urmiri o readaptare la posibi-
litSlile reale, pentru a-i permite o oar€care autonomie in toto-
liul rulant cu cane se depla:seaz5 gi o reprofilare profesionald
1a posibilitdtile
lui, pentru a fi util.societdtrii.
Tratamentul este de lungd duratd, adesea intinzindu-se pe
citiva ani.
-
In primele zile se urmdregte pozilia corectd a membrelor
inferioare :
- qoldul qi genunohii intingi;
- laba piciorului la unghi drept.
tie
de nivelul secliunii medulare :
Intre D2-D6 :
'rnugchii
membrelor superioare sint neatingi' res-
"irJti"
a"ti"itarE
prin paralizia diafragmului' Poate
iace' mi$cdri uzuale cu bratele' . Sund. o ora
ini""
p"i.t.i", dar fixat i'n corset 9i
aparat
pentru
picioare.
I nt r eD6- D10: par at i zi aabdomi na] i l or gi asacr o- l ombar i l or ' Posi -
6ij^ tii"it"r-pe"auGr
cu aparat de mers fixat de
;fu;;-;i;t-cirje
axil'are lau bastoane canadiene-
140 REEDUCAREA FUNCTIONALA
Intre D10-D12 : abdominalii gi dorsalii ajutd mersul pendular, mai
dificil rnersul in patru timpi. Cu aparat de mers
fixat de corset.
lntre D12-L2 : pot exista contracfii in mugchii flexori ai coapsei
gi in patratul lombelor. Mers in patru timpi cu
bastoane canadiene gi aparat de mers.
sub L2'
:JlT"t;Tj##i:i+i*?lT"r,i1'i'i
"?ii3'J
ff?l;
Pentru mersul cu bastoanele este necesar ca bolnavul s5.
aibd funclionali rnugc'hii tricepsul brahial, dorsalul mare
Ei
patratui lombelor. Cu clt secliunea medulard s-a produs la un
nivel superior, cu atit mersut gi pozilia la verticali sint mai
greu de realizat.
Pentru mentinerea genunchilor sint necesare atele confec-
fionate
din material plastic sau duraluminiu, care si imbrace
partea po,sterioard a gambei gi coapsei, fixate printr-o faEd
elasticd. Fixarea trunchiul.ui se face prin corset.
Se incepe cu mentinerea echilibrului din stind intre para-
lele, urmdrindu-se in prirnul rind echilibrarea bazinului, aceas,ta
fiind f'oarte greu de realizat.
Trecerea la mers este mai rapi'dd isau mai 1ent6, in funclie
de nivelul secliunii gi de virsta paraplegicului. Bolnavul se
deplaseazd prin pendularea am,belor picioare deodatd, avind
cirjele sprijinite inaintea corpului, sau cu pagi alternativi cu
ajutorul bastoanelor canadiene. Mersul cu b.astoanele canadiene
se invatd in felul urmltor : se mutS bastoanele inainte, amin-
doui in acelagi timp sau alternativ, iar truncrrliul cade in fatd
echilribrindu-se pe ,bastoane. Depla:sarea inainte se face cu cite
un picior, alternativ, cind bolnavul are mu$chiul patr'atul lorn-
belor in sta,r"e fun,ctionald, sau cu arnbele deodati prin pen-
dulare, folosind in acest caz extensia,brafelor cu silta,rea corpu-
Iui pe 'bastoane, ceea ce permite ducerea pi,cioanelor inainte.
Mersul cu pagi alternativi este mult mai sigur, intrucit
existd permanent sprijinul pe sol in 3 puncte.
In continuarea tratamentului se inva{d ridicarea la verti-
caIS_ de pe fotoliul cu
,care
bolnavul se deplaseazd, agezarea in
fotoliu, ridicarea de jos dupd o cizdturd, urcanea gi coborirea
scdrilor, in felul acesta el cipdttnd o mai mare autonomie.
La ridicarea din fotoliu, paraplegicul va avea picioarele
fixate in atele de mers, cu tdlpile
,pe
sol. Mai intii incrucigeazd
picioarele, apoi cu o impingere bruscd din brafe se ridicd din
I N NEUROLOGI E
fotoliu, ficind gi o intoarcere de 180o, ajungind cu
.fata
sPre
fotoliu
;
continul cu indreptarea corpului priT impingere cu
brafele, apoi rnutd sprijinul pe
'bastoanele canadiene.
'Pehtru
ridicarea de
jos dupd o cddere, avind bastoanele
fixate cu o curea de mind, paciehtul iqi incruciSeazi picioarele,
dupi care se intoarce cu fala spre sol, apoi mutS- palmele din
ce
^in
ce mai inapoi, odati cu indreptarrea picioarelor spre
-ver-
ticald, gi, sprijinindu-se in bastoane, i9i indreap-tl trunchiul.
Urcarea scdrii se face cu spatele, sprijinind o mind pe
balustradd, iar cealalti in bastonul ur"cat pe treapta superioar5'
Folosind intinderea braf,elor, bolnavul saltd pe treapta unde
are 'deja bastonul. Pentru coborire, cu acelaqi- sprijin ca Ia
urcare, sprijinul rdmine in urm6 iar picioarele coboari pe
treapta inferioard.
Ergoterapia este indicati in scop recreativ gi de preg5tire
profesionald la posibilitdtile paraplegicului.
In aorrcluzie, se urmdregte :
!. Protejarea tegumentelor contra escarelor.
2. Preuenirea
Si
tratarea complicagiilor articulare.
3. ToniJicarea bralelor qi spatelui pentru mers.
4. Reeducarea echi,lzbrului din gez|nd, cu erercifii,i de
brafe.
5. Reeducarea treptatd, a ortostatismului,
6. Inudfarea
folosirii. fotoliului,
cu rofi.
7. Reeducarea mersului
folosind
atele pentru genunchi qi
cor set pentru
Jirarea
trunchiului.
B. Urcarea
Si
coborirea scd.rilor gi, a trotuarului.
9. Inud.farea ri.dicd.rii dupd, o cd.dere.
70. Readaptarea la actiuitatea zilnicd, ergoterapi'e.
In continuare prezentim citeva exercilii orientative, folo-
site in reeducarea paraplegicului.
Cul cat pe pat:
l. Ridicarea in gezind cu ajutorul unei corzi, al coatelor
sau ul, speci,ali,stulut^
2. Intoarcered pe o parte
Fi
pe cealaltd, cu rrlutarea
picioarelor.
3. Ertensii
Si Jle*ii
ale labei picinrului, bolnauul aiutin-
d,u-se cu o rnind, cu cealaltd, rnenlinindu-Si echilibrul-
a42 REEDUCAREA FUNCTIONALA
4. Ridicarea i,n
Sezind
gi deplasarea pici,oarelnr lateral
pentru a md.ri baza de spriji.n.
5. Trecerea in
Sezittfi,
ln mnrginea patului.
$ezind
la marginea patului :
7. Menlinerea pozi,fiei gezind, cu palmele sprijinite pe pat.
2. Aceeagi pozi.fiie cu palmele sprijinite pe genunehi.
3. Ridi,carea alternatiud a unui braf cu menlinerea echi-
librului.
4. Rd,sucirea trunchiului,, duci,nd .gi bragul din partea
rd,sucirii, prin lateral inapoi, cu menfinerea echili-
brului.
5. Inclinarea trunchiului Lateral, cu sprijin numai pe bra-
fiul
din partea inclind.ri,i.
6. Inclinarea trunchiului inainte, cu palmele sprijinite
pe genunehi, pentru menfinerea echilibrului.
7. Ridicarea arnbelor brafe pri.n lateral.
B. Ridicarea ambelor brafe prin
fala
pieptului.
9. Aruncarea unei mingi, cealaltd mind sprijinitd, pe
genunchi.
I0. Aruncarea
Si
prinderea rningii de la pi.ept cu arnbele
miini,.
71. Aruncarea mingii de deasupra capului,, cu arnbele rniini.
'1,2.
Aruncarea mingii peste cap cu ambele rnii,ni.
Intre barele paralele, cu atele pentru
fitarea
genun-
chil,or :
1.
$ezind
in
fotoliul
cu roli : ridi.carea in stind intre para-
lele
Si
reuenire in Fezi,nd.
2. Stind cu arnbele miini spri,jinite pe paralele.
3. Acelasi erercifi.u cu spriji,n alternatiu pe paralele.
4. Stind cu spriji,nul mi,inilor pe paralele : pendularea
szmultand, a pici.oarelor, inainte qi inapoi,
fdrd,
a muta
sprijinul.
5. Stind : ridicarea al,ternntiud a pi,aoarelor.
6. Stitud : ridicarea unui picior cu pd,gire, reuenire. La
fel
cu celd.lalt pici.or,
fdrd.
a muta miinile de pe para-
l el e.
Cu depl asare:
'l . Depla,sare intre pwalele prin pendularea picioarelor,
apoi mutarea brafelor.
IN NEUROLOGIE
B. Intoarcere la capd.tul pamlelelor prin sd,ltare, rd.sucire
gi schi.mbarea miini.lor pe paralele.
9. Mers intre paralele in 4 timpi gi. in 2 timpi.
10. Deplasarea cu cadrul de rners.
71. Erercifii. de echilibru pe cirje,
tolosi,nd
spriiinul la
perete, pentru inceput.
12. Ererci$ii, de mers cu cirjele, pri,n pendulare, sau i'n
4
;i.
in 2 timpi.
73. Erersarea urcd.rii, gi cobor?,ri,i scdrii, sau din magi,nd',
autobuz, tramuai.
4. BOATA PARKINSON
Descrisi de James Parkinison gi numitd de acesta
,,parali-
zia. agitant5", Parkinson este o afectiune determinatd de
degenerarea maselor nuclear.e ale sistemului extrapiramidal,
provocatd la bitrini de sclerozd iar tra copii de o encefalitd
epidemici.
Boala s€ manifesti prin tremurdturi mici, mai ales ale
membrelor ,superioare, care sint prezente in repa.us gi la obo-
seali, dar dispar Ia migcdrile voluntare, sau in rcpaus absolut.
Tremurdturile miinii seamdnd cu migcarea de numdrat bani
sau de rulat bile, iar la pici,or cu migcarea de pedalare. O altd
maniJestare a bolii
,este
hipertonia musculard de tip extra-
piramidal, cu rigi'ditate a intregului corp, cu contracturd egal5
afiit a mugchilor agoniqti cit gi a c.elor antagonigti. Rigiditatea
se opune migcdrilor pasive qi din acreastd eauzd, mugctrii devin
durcrogi. Mugchii fefii ,sint ficEi iar privirea inexpresivS.
B,olnavul merge cu pagi mici, fdrl migcdrile de bra{.e aso-
ciate, ca in mersul normal (Iipseqte pasul pelvian). Intoarcerile
le face cu pagi mici
Ei
pe loc. In pozitia stind are toate arti-
culatiile in flexie qi dac6 erste i'ur-pins brusc intr-o dirrectie, nu
poate mdri pasul gi nici si se echilibrez-e in direcfia opusd.
Bobravul are migc5rile lente, gesturile rare gi m6surate,
mersul de asemenea. Vorbirea este monoton6, inceatd
Ei
nein-
teligibild.
Boala nu afecteazd intelectul, de ac€ea bolnavii suferi
din cauza deficientei lor qi sint sensibili la gocurile emotive.
Tratamentul urmiregte s5 amelioreze manifestdrile bolii
fdri pretentia de a vindeca.
I . 44 REEDUCAREA FUNCTIONALA
Pentru conectarea mersului gi echilibrului se fac exercilii
de mers in toate direcfiile, cu picioarele mai depdrtate, dac5.
este necesar, la inceput, pentru mdrirea
,bazei
de suslinere :
mers prin
locuri mai inguste pentru a invinge claustrofobia
;
pSgire peste mici obstacole
;
opriri
Ei
porniri bruqte
;
urcarea
gi coborirea scirii, controlind tot tirn'pul pozilia capului, cu
privirea inainte.
mers prin rdsuciri in sens invers cu linia bazinului, balansind
bralele gi ducind inainte simultan bralul gi piciorul opus.
acestuia. Pentru degajarea trunchiului qi invdfarea penduldrii
bra{elor se exerseazi pe loc aceste miqcdri.
,
Contra tendinfei la cSdere inainte, in timpul exerciliilor
de mers, pacientul va purta un rucsa,c in spate, cu o greutate
i n el .
Exercitiile fizice f olosite in reeducare vor f i adaptate
virstei qi posibilitdtilor bolnavului, fdrd a se ajunge la pragul
oboselii,
,ceea
ce ar mdri rigiditatea gi ar perturba echilibrul.
Ele se vor face individual, iar din cind in cind gi in grup,
pentru a trezi in felul acesta ambitia bolnavului.
Migcdrile se executd ritmic, luptindu-se contra rigiditdfii
gi sacaddrii
;
de aceea este bine ca gimnastica sd se execute
cu acompaniament muzical, sau prin c'omenzi precise
Ei
cu
voce tare pentru a accelera migcarea gi a invinge ritmul lent
al bolnavului. Intre seriile de exercilii se vor intercala mi$cdri
de respiralie profundd.
Exerciliile se vor adresa pe rind tuturor grupelor muscu-
lare, vor fi executate din culcat, gezind gi stind, cu aparate
portative ca : mingi, bastoane, mdciuci etc. In cadrul acestor
exercitii bolnavul va invdla sd se intoarcd gi sd se ridi,ce din
pat, sd se a;eze
Ei
sd se ridice de pe s,caun.
Pentru ridicarea din pat miqcdrile sint : intoarcere pe
o parte, indoirea gi coborirea gambelor din pat, ajutinrdu-se
cu bratul de sub el, pe mdsurd ce
,corpul
se ridicd Ia verticald.
Ridicarea de pe scaun se face pornind din
Eezind
pe marginea
scaunului cu palmele ,sprijinite pe genunchi, gambele inclinate
spre scaun. Trun,chiul se apleacd inainte deasupra genunchil,or,
fonificarea tricepsului
sural la pedala cu arc.
Reeducarea parapleglcu-
lui ]a pozitia vertical6,
cu ajutorul patului ro-
tativ.
...4iwwffffiw
Mobilizarea gi toni-
ficarea fesierilor Ia
cadru, avind de in-
vins rezistenta arcu-
rilor
u
f f i n
Panou
mi i ni i .
I de reeducarea
Mobilizarea umdrului
la roatd
Elongatii cervicale
cdpdstrul Glisson.
IN NEUROLOGIE
apoi printr-o mi$care scurte, folosind impingerea din brate gi
intinderea din genunchi, se ajunge cu trunchiul la verticald.
Agezarea se face prin indoirea trunchiului inainte, odatl cu
sprijinirea palmelor pe genunchi, care la rindul lor se flexeazi
gi bolnavul se agazd incet pe scaun.
Din program nu vor lipsi exercifiile de mimicd :
- inchiderea ochilor cu incruntarea spr{ncenelor, deschi-
,derea
ochilor cu incretirea pielii fruntii
;
- inchiderea gi deschiderea gurii
;
- incretirea nasului;
- strimbarea gurii dintr-o parte in cealaltl
;
- coborirea collurilor gurii antrenind
9i
musculatura
gitului
;
- umflarea obrajilor.
Jocurile cu mingea medicinald
boinavul va sta cu spatele lipit de
dezechilibrarea.
Parkinson de si tulbur5ri de
prost articulate, monotone, fdri o varialie in inlltime sau
intensitate
;
debitul este accelerat, vocea este slabi gi netim-
bratd. ln reeducarea vorbirii vom cere bolnavului sd-qi inceti-
neascd debitul verbal gi s5-1 marcheze cu pauze, sd-l insoteascd
cu gesturi gi mimicS, sd vorbeascd cu voce tare. Pentru a
obline toate acestea vor trebui inlSturate tulburdrile respira-
torii gi amplificate atit mi;;cdrile de inspiralie, cit gi cele de
expiratie.
Pentru ameliorarea rigiditdlii este indicat masajul general
cu efl euraj , fri cti une gi vi brati i .
Ameliorarea generald se ob,servd chiar in timpul gedinfei
de gimnasticd dar se piende trreptat dupd citeva ore de repaus.
In cpncluzic, uffmdrrim :
L Corectarea mersului,
fd.rd,
tirSiire, cu paqi mari
Si
torsiunz
de trunchi .
2. Cor ectar e a echilibrului qi i.nuing er e a claustr of obiei.
3. Inuingerea rigiditd,fii prin rniqcdri ample din articulalii,
t itmice
Si
chi,ar cu a,conxpqni,ament muzical.
4. EJectuarea ererci,{iilor de mimicd.
5. Corectarea uorbirii gi a scrisului,.
145
inldturd tremuriturile dar
perete pentru a impiedica
vorbire. Cuvintele sint
Elongatii vertebrale
la masa tip Vaquette
Antrenament la bici-
cleta ergometricd
r46 REEDUCAREA FUNCTIONALA
PROGRAMUL XFV
gezhd, pe scoun:
1. Mobilizarea capului in toate direcfiile.
2. Deschiderea gi inchirlerea gurli cu amplitudine clt mai mare-
3. Bra{ele indolte la umeri gl imitarea boxului, cu intinderea
alternativi a brafelor lnainte, antrenind gl riisucirea trunchiului.
4, Inspirafie ampl6, aplecarea trunchiului inainte cu palmele pe
genunchi pind ce pieptul atinge coapsele 9i expirafle.
5. Miinile pe golduri, indreptarea spatelui trisinal $l coatele inapoi,
cu inspirafie; revenire cu expiratie.
6. lnchiderea ochilor cu incruntare. deschiderea ochilor cu incre-
firea
pielii frunfii.
7. Picior peste picior, schimbind alternativ pozitia picioarelor.
B. REsuclrea trunchiului Gu ducerea brafulul din partea riisucirii,
prin lateral lnapoi, urmirind braful cu prlvlrea. Se va lnsista
asupra risucirii ample a trunchiului.
9. Ridicarea gi aqezarea pe scaun, cu palmele spriJinite pe ge-
nunchi.
10. Cu gura inchisi, strimbarea gurii lntr-o parte gi in cealaltd.
11. Picioarele ugor intlnse inainte, ctrlciiele pe sol: miqciri ilin
articula{ia gleznei in toate sensurile, cu unul sau cu ambele
picioare deodati.
12. Cu gura inchisi : umflarea
ti
dezumflarea obratilor, apoi cu
aerul in gure plimbarea lui dintr-o parte in cealaltii a obra'
zului.
Stind :
13, Balansarea brafelor pe lingi corp ca in mers, antrenind ti
trunchiul in migcare.
14. Gu spatele sprUinit de perete:
- aruncarea mingii cu o mini, de
jos
sau de la umir, prin-
derea ei cu ambele miini ;
- aruncarea mingii cu ambele miini dln fafa pieptului gi ile
deasupra calDului, prinderea cu ambele miini.
15. Mers ooroct. Se va urmtrri intlnderea piclorului din genunchi;
contactul cu solul se ia cu tocul; balansarea bra{elor pe lingi
corp.
16. Mers cu opriri brugte.
Obs. Respirafii ample, dupi exercitiile mai grele,
IN NEUROLOGIE
5. rNFlRMl MOTORI CENTRALI
(lMCl
In aceastd categorie intrl copiii cu enaefalopatii manifes-
tate prin paralizii spastice.
Formele de paralizii, hemi, para sau tetraplegii, sinthiper-
tonii mr:sculare
-
care impiedici mi$carea
9i
mersul. CopiIuI
prezintl o rigiditate musculard in rnomentul mersului sau'
mersul devine imposibil, in cazuI unei ernotii'
'ln
ceea c€ privegte intelectul enc€falopatilor, acresta este
mult atins gi reedudrea este problematici. Inainte de a se
trece la reeducarea fun'cfional6' este necesara o s€lectie a
copiilor, raminind in tratament c€i care pot obtine amelioldri.
Selecfia se face pe baza a doud teste:
- testul echi.tibrului : copilul sd fie capabil sd se mentini
in pozitia gezind, fird sprijin Ia spate
;
- testul posibilitdttlor de asimilare
9i
de ameliorare a
situaliei lor, tast c.e-l va face psihiatrul.
Examinind in continuare copilul, incepind de la cap in jos,
vom ohs€rva atiturdinile pe €re Ie ia datorit[ redorilor unor
motorii ale infirmititii : spasticitate, atetoze, rigiditate, ataxie.
Spasti,ci,tatea este o'contracturi care apare in anumite con-
ditii, Ia intinderea mu$chiului pasiv, Ia zgomot sau teame.
Prin tratament cu migcdri analitice, se urndreste invingerea
reflexului de contractur5, eliberind miqcarea voluntard.
Atetoza (spasm mobil) se mani.festi prin miqcdni involun-
tare de contorsiune lent5, caracteristici in special la mernbrele
superioare, miqciri care s€ suprapun peste c€le voluntare modi-
ficindu-le. Spasticitatea at'etozisului cedeazi insd Ia miEcirile
de leginare-scuturare. ln tratarea acestora actentul re va pune
pe cooldonarra rnigcdrilor involuntare.
Rigiditatea se pune in evidenti Ia migcdrile pasive unde
se ohsenrd tipsa echilibrutui dintre agonigti
9i
antagonigti, rnig-
carea semenind cu senzatia pe cane o ai Ia indoirea unei
t€vi
de plumb. lnvingenea rigi'ditatii se obtine prin mdrirea vitezei
de executie a migcdrii.
tt7
REEDUCAREA FUNCTIONALA
IN NEUROLOGIE
sau folosind metoda migcirilor cronfuzionale a lui Kabat prin
care se produoe contracfia unui mugchi paralizat, prin contrac-
tia
voluntard, contra unei rezistenfe maxime, in mugchiul
sdndtos.
ln crentrele specializate in reeducarea IMC, existi nume-
roase aparate gi obiecte (jucdrii) cu care se poate face ergo-
terapie recreativd (Tartdieu), avind
dispozitive adaptate la sechelele co-
piilor gi cu care se pot onganiza jocuri
diverse cu scop educativ. Se mntinud
cu activitdti pregcolare, scris etc.
Reedu,carea rnersului. Fere a
gribi copilul s5se ridice la verticald,
reeducarea va unna aceeagi cale pe
care o strdbate gi corpi,lul normal
pentru a rnerge : tirire, in,patru labe,
pe genuncur*i, trecreroa in stlnd numai
cind copilul se poate rnentine in
gezin'd fdrd spnijin.
Pentnu €ducarea echilibrului,
Bienfait recornandS. i:rtrebuintarea
pJ,angetei basculante pe c;rre se agazd
copilul in toate pozi(iile, pe genunchi,
qezind, in patru lalbe sau stinld cu
sprijin de un scaun (dig. 46).
,Pentru
a se ajunge la mers, mai
intii se fac exercitii de ridioare gi
a$ezare dupd care se trece Ia mersu,l
propriu-zis, i:rtre paralele, cu cadnul
de rners gi mai putin cu bastoane.
149
Ataria este exprimatl prin lipsa de coordonare a migcd-
rilor gi prin tulburdri de echilibru. Sensibilitatea profundd fiind
tulburatd se suplinegte prin dezvoltarea celei cutanate.
Tratamentul. lnainte de a se trece la reeducarea funcfio-
nald pro-priu-zisi se face un bilant neuromotor gi ortopedic,
urmd.rindu-se
finuta
capului gi
tinuta
corpului in gezind,-stind
gi mer:s, precum
Ei
lucrul bratului qi at miinii.
Fol,osirea diverselor proceduri in tratarea IMC se face
in ordinea urm6toare : masaj, relaxare, migcare pasivi, activo-
pasivd, activd cu rezistentd.
Utilitatea masajului este discutabilS. La ataxic este indicat
pentru a toni:fica musculatura hipotond gi insotit de ultravio-
lete
;
la rigid, pentru a ajuta cir-culalia gi nu,tnifia local5
;
Ia atetozi'c insd masajul este iritant iar peniru spastic trebuie
fdcut ugor gi cu prudenld.
Miqcarea pasivi se aplici mai intii segmentului valid
Si
proximal gi apoi celui afectat
9i
pdrtii distale. Mobilizarea
Fig. 46. Reeducarea echili-
brului cu plangeta bascu-
lantd.
REEDUCAREA FUNCTIONALA
La
'insugirea
rnersului gi pentru limitarea migcirilor anor-
male, sint folosite unele aparate speciale.
Mersul encefalopatului a fost descris rde Ch. Ducroquet
;
bolnavul merge cu trunchiul aplecat in fatd, iar cin'd duce
piciorul inainte se inclini gi lateral. Desprinde cu greutate talpa
de pe sol ridicind simultan gi umdrul din aceeagi parte impreund
cu bratul caFe executd o miq;care ca gi cum ar vrea sd se
sprijine in aer. Genunchii se ating la ducerea piciorului inainte.
Dintre mijloa'cele ajutdtoare in reeducarea IMC, amintirn
biile cdldute de 28"-32", cu care s€ obfine o relaxare apre-
ciabild, dind posibilitate copiilor si execute mai bine miqc6-
iile cerute de speciaiist.
Tratamentul ortopedic previne sau corecteazd treptat
atunci cind s-au produs deform[ri, determinate de contractur5.
Tratamentul chirurgical corecteazd atitudinile vicioase sau
restabilegte echilibrul muscular prin operafii pe os, muqchi
sau nervi.
In concl uzi e:
l. Pentru ataric gi rigi,d se i:ndi,cd, masaj
;
acesta ua
fi,
erecutat maz uqor l"a spasti,c. Pentru relarare bdi, cdl-
dule - 28"-32".
2. Pentru corectarea utitudinilor uzcioase, mzscdri pasiue
lente, apoi posturd cind poziliile s-au
firat.
3. Pentru relarare, miscd,n acti,uo-pasiue din metoda Kabat,
apoi, miscdri, actiue.
4. Educarea membrului, superi,or, pentru a-l putea
folosi.
Se contznud, cu ergoterapie.
5. Reeducarea echilibrului qi rnersului,.
6. Pentru corectarea atitudi,ni,l,or uici,oase, este necesar
tr atarnentul ortope dic.
7. Pentru corectarea deformafuilor rnembrelor, se indi'cd,
tr atarnent chirur gi,cal.
6. SCTEROZA IN PTACI
-
LEUCONEVRAXITA
Este o boald cronicd ce debuteazd in tinerefe (20-30 ani).
Cauzele nu sint bine cunoscute
;
s-ar produce in urma infec-
tiilor,
alergiilor, febrei tifoide sau variolei, printr-un proces
abacterial de demineralizare a creierului qi mlduvei, sub form5
de pldci de sclerozS. Aceste pldci afecteazl. mai mult substanfa
albd si ele ,sint de mirimi si vfrste diferite.
IN NEUROLOGIE
Boala evolueazd in puseuri succesive, crr simptome noi la
aparifia altor pl6ci
Ei
cu accentuarrea bolii. La inceput se mani-
festd prin p,arestezii, ametealS, oboseald gi tulburdri de vedere.
Semnele clinice mai importante sint:
- tremurd.tura intenfionald care apare cu ocazia mi$-
cdrilor voluntare gi la emofii, dar dispare in repaus
;
- tutrburdri de vonbire - vorbirea este sacadati iar in
formele mai avansate vorbirea devine inceatd ca o silabisire
;
- musculatura se prezintd cu contractii
.intermitente
Ia
mugchii extensori, iar flexorii membrelor inferioare sint slabi :
- mersul este de tip cerebro-spasmodic (nesigur qi
spastic).
Boala este evolutivd qi pe parcurs se poate complica cu
paralizii o,culare, tulburdri de sensibilitate gi sfincteriene.
Tratamentul poate aduce unele ameliordri in ceea ce pri-
vegte relaxarea, permitind unele migcdri uzuale necesare bol-
navului.
Se vor aplica atit masajul cit gi mipcdrile pasive care
si invingd spasmul, executind flexii ale membrelor (extensorii
sint contractaii). Executia mig,cdrilor pasive va fi lentd iar
amplitudinea va fi crescutd progTesiv, pe mdsurd ce spasmul
cedeazd.
Pentru mugchii ,flexori
care sint slabi, se
active de tonificare.
Lucrind in fafa oglinzii, bolnavul se poate
timpul migcdrilor de coondonare-precizie.
Unii aut,ori indicd exercitii cu rezistenld chiar de Ia
ilceput.
Exercitiile prea intense insd pot declan$a un puseu
(Grossiord), iar obo,seala muscular6 accentueazd manifest5rile
bolii (Leroy).
c. AFECTTUNTLE NERV|IOR
pERtFERtCI
1. PARATIZIILE
Aceste afectiuni se produc prin secfionarea, zdrobirea sau
cornprresiunea nervilor motori, senzi,tivi sau micgti, fiecare din
ele dind o simptomatologie specificd, astfel :
i! cazul sectiondrii unui nerv m,otor se pnoduc paralizii
ale muqchil,or inervati de acest nerv. Nervii s€n itivi secfionali
dau amorfeli sub locul secfiunii. Nervii micgti seclionafi'afec-
tnazd, atit motricitatea, cit qi sensibilitatea.
fac miqcdri
contr'ola in
152 REEDUCAREA FUNCTIONALA
- in cazul zdrobirii nervilor se reduc sensibilitatea gi
motricitatea sau se exagereazd, in acest caz manifestindu-se
prin dureri gi contracturi.
- compresiunea nerwilon determini o amortire carre este
insd tr'ecdtoare.
Vom descrie pe rind paraliziile nervilor periferici.
Nervul circumflex intereseaz6 mugchiul deltoid. Funcfia
acestui mugchi est'e numai diminuatd prin paralizie, intrucit
se cornp€nseazd prin actiunea rnugchiului supraspinos qi a altor
mu$chi.
Mugchiul rotundul mic tulburi in misuri micl rotatia
externd a bratului.
Nervul musculocutanat inerveazl mugchii : coracobrahialul,
bicepsul gi brahialul.
Coracobrahialul are rol de a
tine
humerusul in cavitatea
glenoidS.
Bicepsul fiind gi supinator, lezarea lui, pe lingi tulburarea
miqcdrii de flexie a antebratului
pe brat, impiedici
Ei
supinatia.
Nervul median aclioneazd mugchii flexori ai miinii si ai
degetelor, cei care fac opozitia polic*elui qi prehensiunea fin5
intre police gi index. Actioneazd gi asupra mugchilor pronatori.
Indiferent de nivelul Ia care se produce leziunea, atingerea
acestui nerv ane drept consecintd pierderea sensibilititii
pulpare a degetului mare qi a indexului gi nepercusiuni asupra
finetii miinii.
O paralizie de nerv median se pune in evidentd prin
anumite semne :
- rsernnul pumnului : la in,chiderea pumnului, degetul
mare nu vine in dreptul degetului mijlociu, sau adductia
acestuia se face mai putin
;
- semnul benedictiunii papale : inchiderea pumnului o
face numai cu ultimele ,degete, celelalte doud stau ridicate
Gis.
a7).
Nervul radial actioneaz6 extensorii antebrafului gi ai dege-
tel,or gi muqchii supinatori. Cind nerwul radial este lezat in
axild ,se produce paralizia tricepsuluii ;
extensia antebrafului pe
braf nu se poate facg iar prin contractia anta,gonigtilor, ante-
braful std semiflectat pe ,brat gi mina in flexie. Problema func-
fional5
este
,cdderea
miinii gi imposibilitatea de a intin'de dege-
tele (fig. 48).
lN NEUROLOGIE
Nervul cubital intereseazi muqchii miinii, flexorii pum-
nului qi ai ultimelor doud degete, aMuctorii acestor degete,
adductorul policrelui.
Semnele de recunoagtere Ia mini sint :
Ftg. 47. Faralizie de nerv median. Abductia limi-
tati a policelui gi semnul benedicfiunii papale.
-
gheara cuibitalE, determinatd de extensia primei fa,la,nge
gi flexia celorlalte doud, sau degetele nu pot face abducfia la
fel de ampld ca la mina sdn6toasi
;
Fig. 48. Paralize de nerv radial. Mina cade
flexie
9i
nu se v6d tendoanele extensorilor.
REEDUCAREA FUNCTIONALA
lN NEI'ROLOGIE
Fig. 49. Paralizie de nerv cubital. Gheara cubi_
talS gi semnul lui Frornent : policele se flexea_
zi cind trebuie sd
|ind o foaie de hirtie.
Ner_vu! sciatic se bifurcd in sciatic popliteu intern, care
melqe de la spafiul popriteu pind ra matebtd externi si sciatic
popliteu extern care incruci$eazd mndilul extern rt liri"i gi
inconjoar5 gltul peroneului.
rului bolnav.
Tratamentul. ln cazul secfiondrii unei fibre nervoaser
partea periferici a nervului respectiv fiind separati de capul
blular va degenera. Substanfele rezultate din
_
degenerarea
fibrei ner,roasd dispar gi va rdmine numai tubul neurilemei.
neurofibrilelor este in medie de 1-2 mm pe zi.
Suturarea nervilor este ugoard in cazul pierderilor de'
pinb la 3 cm de substantS. Intre 3-8 cm este necesard o
autogrefS.
Tratamentul va incepe dupd 3-4 s5pt5mtni de la suturarea:
nervului.
Aparilia sensibilitdlii mani'festatd
prin
.durere
Ei
a motri-
citdfii'prin revenirea tonusului muscular
9i
apoi a migcarilor
este dovada regenerdrii nervului'
156
Pe mdsuri c€,se r€cupereaai rniqcarea, se trece la exercifii
de indeminare gi precizie, dacd afectiunea intereseazd mina.
Se fac migclri cu un deget sau dou5, aliturate sau Ia distantd,
opunerea poli,crelui Ia fiecare deget, apucarea de obiecte din
ce in ce mai mici, pind la o
,foaie
de hirtie, exercifii la panoul
de reeducare etc.
; to^ate acestea sint posibile dacd s-a pestrat
sensibilitatea tactil5. In lipsa acesteia s-e va incerrca o neelucare
a._sensibilitdtii prin atingerea gi apucarea unor obiecte pe care
s5 le recunoascd cu oohii inchigi, dupl ce le-a vizut mai
inaintg. Sd-qi dea searur de temperatuia, de forma gi consis-
tenla lor prin pipdire.
ln caz de contracturd se rrecomandd masajut calmant. Tot
penf,ru a c,ombate contractura, dupi terminarea gedinfei de
recuperare, mina se fixeazl pe ateld. Mai tirziu cind contrac-
tura s-a redus atela va fi menfinutd numai noaptea.
ln concluzie, se utrmdreqte :
l. Masajul ci.catricii, in apd caldd.
2. MiScdri, pasiue, pind. la aparilia miscdrii.
3. Miscdri pasiuo-actiue
Jolosind
partea ?,n eare au apdrut
miscdrile.
4. Miscdri actiue gi actiae cu rezistenfrd..
5. Migcdri de indeminare.
6. Ergoterapie.
PROGRAMUL XXV (pentru recuperarea miinii cind au apdrut
schifiri de migcare)
Cu antebraful sprijinit pe masd :
1. lnchitlerea pi deschitlerea pumnului.
2. Riilicarea pe rind a fiecirui deget, cu palma sprUiniti pe mastr.
3. Ridicarea degetelor 2 qt 4 rteoilati, apoi B gi 5.
4. Ridicarea degetelor 2
9i
5 deoilati, apoi 3 gi 4.
5. Ridicarea degetelor 2
9i
B deoilati, apoi 4 gl 5.
6. Depirtarea degetelor in evantai, apoi apropierea lor.
IN NEUROLOGIE
?. Cu tlegetele ugor flexate, mina spriJinitd pe mas6: migcarea
degetelor ca la magina de scris.
8. lncllecarea degetelor unul peste altul.
9. Policele apucl pe rind fiecare rleget gi face miqcarea tle bo-
birnac.
10. Stringerea unei mingi sau a unui burete in mind.
11. lnvirtirea unui creion in mind.
12. Risfoirea unei cdrfi.
13. Pocnirea degetelor in palm5, folosindu-se tle police.
14. lnchitlerea unui nasture la haini.
15. Prinderea unei cirpe intre police
9i
celelalte ilegete
pe rind'
2. MIOPATIA
Miopatia sau distrofiile musculare progresive formeaz6 o
grupe de afecliuni a cdror cauzl rdmiree necunoscutS incd.
Forma Duchenne de Boulogne a miopatiei o intllnim in
copil5rie, cu evolulie relativ rapid6, atingtnd exclusiv biiefii
in virstd de pind la 3 ani. Aceastd formd este cea mai res-
pinditS.
Primele simptome ale bolii apar in a doua copildrie
9i
se
manifesti prin mers legdnat (Iipsa fesierului mijlociu), tendinti
la cbdere, bboseal5, coloanl Iordozatd gi abdomen proeminent.
Mersul acestor bolnavi a fost descris de Ch' Ducroquet' Din
cauza relracliei musculaturii anterioare a
$oldului,
bolnavul se
echilibreazi lordozind coloana, contactul cu solul il face pe
toatd talpa, cu picioarele intinse din genunchi, cu legdndri
Iaterale, fdrd torsiuni de trunchi gi cu pagi mai mici.
Tratamentul. Depistarea precoce a miopat'iei permite o re-
educare funclionald eficace. Marile functiuni perturbate de
aceastd boa15 pot fi ajutate astfel:
- circulalia, printr-un masaj general ugor plus medica-
mente vasodilatatoare
;
- masaj al muqahilor retractati - tricepsul sural
9i
ischio-
gambierii Ia picioare gi fiexorii coatelor gi adductorii bratului ;
- respiralia pulmonard, diminuatd de paralizie, este influ-
enfatd favorabil printr-o gimnasticd sustinut[ qi prin spirorne-
trie, care va fi gi mai eficientd in momentul cind bolnavul nu
se mai poate deplasa.
REEDUC,AREA FUNCTIONALA
REEDUCAREA FUNCTIONALA
In urma dezeshilibrului muscular apar deformiri care sint
Javorizate de pozi$ia gezind, contra cireia se va lupta pe clt
posibil. Pentru nepaus se preferd pzilla culcat inainte. Tot
pentru a preveni retractiile musculo-tendinoase, se folosesc
atelele de noapte de mentinere in pozitie corectS.
La inceputul bolii se reconumdd drenajul postural al bron-
hiilor (vezi,
,,fratarnentul
afectiunilor respiratorii "), dar va fi
pdrdsit intr-un anumit stadiu al bolii.
Balneoterapia, cu bune rczultate Ia inceput, va fi pirisitd
mai tirziu din cauza riscului de a rdci qi a produce complicafii
pulmonare.
Ergoterapia poate ocu,pa o bund parte din timpul liber al
boLravului.
Intelectul fiind normal. se reccvrnand6 continuarrea inv6-
Jdmintului.
Unii autori recomandi mipcdri active cu rezistentd maxim6.
Fournier a schifat tratamentul prin migcare al miopatului
{inind
seama de
,clasificarea
bolii tdcutd de Rusk :
Stadiul l. Poate merge
Si
urco scdrile :
-
gimnasticl respiratorie ;
- exercifii la cadrul cu scripeti cu membrele sus-
pendate gi rezistent5 dozatd
;
- exercifii pentru abdomen gi coloand
;
- rners alternat cu rep,aus
;
- ergoterapie.
Stadiul Il. Urcd, cu greutote scdrile:
-
girnnastic6 respiratorie ;
- exercifii la cadru;
- exencifii pentru abdomen ;
- termoterapie zilnic Oei, infraropii)
9i
masaj
general
;
- rner:sul lirmitat
;
- ergoterapie pentru membrele superioare.
Stadiul III. Nz ftoate urca scara
Si
se riiltcd, greu cle pe scoun:
-
gimnastic6 respiratorie ;
- exerciti'u la cadru fdrd rezistentd
;
- exercitii statice de abdomen;
- termoterapie gi masaj general zilnic;
- ,mens ajutat
;
- ergoterapie pentru membrele superioare.
IN NEUROLOGIE
Stadiul IV. Nu se mai scoald, normnl ile pe scaun:
-
gimnastic6 respiratorie
;
- migcdri activo-pasive pentru membrele inferioare ;
- termoterapie $i
masaj general zilnic ;
-
pregdtire pentru corset.
Stadiul V. Std in fotoliu
gi
folosegte ml,inile :
-
girnnasticd respiratorie
;
- rniscdri activo-pasive pentru membrele sunrerioare
gi i nf eri oare;
- terrnoterapie gi masaj general zilnic
;
- ,limitarea ergoterapiei merrnbrelor superioare
;
- ridicarea cu conset cruro-pedios.
Stadiuf Vl. Actiaitote limitatd, :
-
girmnasticd raspiratorie
;
- termoterapie pi masaj general zilnic
;
- rid,icarea pe plan inclinat ;
- menfinerea pozitiei corecte in timpul zilei iar
noaptea prin aparat gipsat (atele).
St adi ul VI I . Nu st d i n $ezl nd:
-
gimnasticd respiratorie
;
- mobilizare pasivi a rnembrelor;
- tenmoterapie gi masaj zilnic
;
- nidicarea pe plan inclinat.
StadiuMll. Culcat in pat:
-
gimnastic5 respiratorie
;
- mobilizarea pasiv5 a membrelor;
- termoterapie zilnic5
$i
masaj general.
5. REEDUCAREA FUNCTTONALA
iN REUMAToLoGIE
A. REUMATISMUL DEGENERATIV
1. GENERALITATI
Articulafiile, ca formatiuni anatomice de legdtur5, sint
formate din :
- suprafefele oaselor cair€ intrl in contact,
- cartilajul articular,
-
'capsula
articulard,
- ligarnentele articulare,
- sinoviala.
Cantilajul articular acoperd suprafetele osului pe porfiunea
de articulare
Ei
se termini la locul unde se inserd membrana
si novi al S.
Capsula articulard imbracd cele doui capete osoase care
se articuleazd, deiimitind cavitatea articulard. Ea este cSptugitd
in interior de membrana sinovialS gi intdritd la exterior cu
ligamentele articulare exterioare (ligamente capsulare).
Ligamentele artiLculare interne (ligamentele interosoase)
leagd cele doui oase intre ele.
Fafa internd a membranei sinoviale secretd lichidul sino_
vial (sinovia), cu rol in alunecarea oaselor gi ro1 nutritiv pentru
cartilajul articular care nu are vase.
Gradul de mobilitate al unei articulafii este dat de forma
epifizelor oaselor din articulalia respectivd.
Articulatiile se impart in :
'
- sinartroze, articulatii fixe sau cu mobilitate redusd
;
- diartroze, articula{ii mobile, care la rindul lor se imparr
in artrodii, articulatii mobile intilnite la membre gi amJiartioze,
articulafii semimobile ca cele de la coloana vertebrald.
Artroza, sau reumatismul cronic degenerativ, este datd de
o degenerescenfd prin uzurd a
fesutului
mezenhimal. Uzura
la rindul ei est'e determinatd de traumatisme articulare (frac-
turi, luxatii, entorse), sau microtraumatisme repetate (profesio-
nale). O cauz6, indirect5, care favorizeazd, artrozele. o cbnstituie
infectiile vechi vinrdecate.
IN REUMAToLoGIE
Procesul de degenerescen{d a cartilajului arficular este pro-
gtesiv. Cartilajul igi pierde luciul gi elasticitatea, se fisureazi
gi nu-gi mai indeplinelte rolul de amortizor. Trcptat, Ia peri-
feria cartilajului apar osteofitele (e><crescenfe osoase), avind
forma de cioc de papagal, iar cu timpul extremitdfile osoase
se hipertrofiazd. Durerea apare rnai tirziu, dupd ani
;
se simte
in migcare gi dispare in repaus.
Limitarea migcdrilor este rezultatul contractiei muqchilor
periarticulari ,durerogi, al osteofitelor gi uzurii cartilajului arti-
cular. Treptat se gterge interlinia articulard qi se reduce mult
mobilitatea, dar nu se ajunge niciodatd la anchilozS.
Arf,rozele se pot localiza la o singurd articulatie, la una
dintre cele
,care
suportd greutatea corpului (coloand,
Eold,
genunchi), dar poate cup inde gi mai multe articulatii in cazul
poliartrozelor.
Ca semne obiective se observd crepitalii in articulatie, ln
timpul migcdrii, date de neregularitdtile su,prafetelor articulare
care impierdicd alune,carea oaselor.
Tratamentul arf,rozelor urmdregte si limiteze degenerarea
gi deformarea articulatiei gi sd reducd durerea gi contractura
musculard.
Formele de artrozd mai des intilnite sint : coxartroza,
gonartroza, poliartrozele, iar la coloand spondiloza.
2, COXARTROZA
Coxartroza sau artroza coxo-femurald poate fi urmarea
unei malformafii congenitale, a unor tulburdri statice sau a
traumatismelor, Ia car€ se adaugd tulburdri vasculare sau
endocnine. Se manifestd la inceputul ei prin oboseald, dur.ere
in mers gi la stationarea prelungitd. Mai tirziu durerea este
persistentd
;i
apar blocaje trecitoare gi crepitatii articulare.
Bolnavul se sprijini pe piciorul sdndtos cind std in picioare
iar membrul bolnav il
fine
in flexie-abductie-rotatie externd.
Mobilitatea articularl se pierde freptat, impiedicind un rirers
corect. Din cauza flexiei coapsei, mersul este cu aplecarea
trunchiului lnainte (de salutare), cind se sprijind pe piciorul
lezat gi revenire cind se sprijind pe cel sdndtos. Impotenta
functional5 se accentueazd odatd cu redorile, iar mersul este
din ce in ce mai compromis.
REEDUC"A,REA FUNCTIONALA
In coxartroze, in'gustarea interliniei articulare poate fi
anterioarS gi superioarS, in cazul corartrozei erpulsiue gi dez-
echilibrul sprijinului articular se face spre exterior, iar ca pozitie
antalgicd prezintd rotafia extern6 a menrbrului. In corartroza,
penetrantd., €pu1 femurului tinde sd pStrundl treptat spre
fundul cavitdtii articulare, insofit de o ingwtare articulari
postero-internd, fdrd deplasarea in sus gi fdrd pozitie antalgici
de rotafie externd. Cei cu coxartrozd expulsiv6 prezintd dureri
Ia ridicarea din pozilia agezat, dureri care cedeazd dupd citi-
va pagi.
Tratamentul este medicamentos, fizioterapic, prin reedu-
care functionalE gi in unele forme, chirurgical.
- Medicamentele sint cele care 'combat durerea gi con-
tractura musculari gi care ajutd troficitatea
fesutului
osteocar-
tilaginos.
- Fizioterapia ane diverse proceduri cu r"ol antalgic : impa-
chetdri cu parafin6, infrarrogii gi ultrasunete.
Reeducarea funcfionald incepe cu masajul mugchilor din
jurul articulafiei ooxo-femurale : fesierul mare, ischio-gam-
bierii, adductorii, cvadricrepsul gi chiar musculatura din regiu-
nea lombar6 (zona reflexd). Dupi oe se obfine o relaxare a
mupchilor contractati, prin efleuraj gi petrisaj, se trece la tra-
tamentul postural, urmirind eliberarea articulatiei gi mdrirea
interlini'ei articulare. Acest lucru se face la cadrul cu scripeti,
prin tractiuni asupra membrului inferior, cu gheatra incilfatd,
de ea atirnindu-se greutdfi de 2-5 kg. Tracfiunile vor fi lon-
gitudinale pentru coxartroza expulsiv5, gi laterale, cu genun-
chiul fixat, pentru a localiza actiunea, in cazul coxartrozei
penetrante. Tractiunea se mentine 20-30 minute. Vom avea
grij6 si nu se gtranguleze circulafia sanguini in rregiunea inghi-
na15, prin cureaua care face tra'cliunea in afard.
Tot cu scop antalgic, pentru a elibera articulatia, se pot
face ugoare manipuliri care vor
tine
seama de tipul coxartrozei:
-
pentru coxartroza expulsiv5, tractiuni longitudinale din
pozifia culcat pe spate
;
-
acol'o unde mobilitatea articulard permite, se indoaie
piciorui din genunchi, la unghi drept, se impinge coapsa inainte
cu o mind, iar cu cealalti se apasi pe genunchi in jos.
Conservarea amplitudinii articulare gi tonificarea muscula-
turii se reahzeazd, prin miqcdri active. Ele vor fi executate
lN REUMATOLOGIE
suprimind greutatea corpului, factorul de agravare a artrozei,
prin presiunea exercitati pe suprafetele articul'are alterate.
ln concluzie, pentru tonificare nu se va folosi pozitia stind,
fiinrd indicate urmdtoarele procedoe de lucru : Ia cadrul cu
scri'pefi, la bicicletl sau in apd cdldufi.
Tonificarea musculari cea rnai eficientd este prin lucru
la .cadrul cu scripeti sau cu corzi elastice, in lipsa cadrului'
Fentru solicitarea fesierului mare se face extensia piciorului,
avind de ridicat o greutate de 1-2 kg, atirnatd la celdlalt
capdt al fringhiei, daci avem la dispozitie cadrul, sau i:rtin-
der,ea extensorului fixat de gheatr5, apisind piciorul in jos.
Revenirea fiind pasiv6, in ambele cazuri, datoriti greutitii
sau elasticitdtii extensorului, exencitiul nu este obositor qi
poate fi repetat de sute de ori,
,cu
'pauzele
necesare (foto 13).
ln c,oxartroza penetranti se va evita abductia.
Bicicleta este atit un mijloc de deplasare, cit gi de trata-
ment al coxartrozei, deoarece scutegte mem,brele inferioare de
a ,susline greutatea corpului, dar permite in acelagi timp un
rodaj articular.
Reeducarea in apd oferd multiple avantaje; in primul
rind diminuanea efortului muscular antigravitational di posibi-
litate
si
celorlalti mugchi interesali sd fie mobilizati Ia un nivel
superior. Cdldura apei de 36o ar''e un efect sedativ favorabil
reeducdrii. Rezistenfa apei la migcare se poat'e doza in functie
de posibilitdtile bolnavului, mdrind sau micAorin'd vitez,a de
executie a miqcdrii.
Citeva sfaturi pentru cei cu c,oxartrozl :
- sd sc,ardd in greutate pentru a limita uzura cartilajului,
- s5-qi aleag5 acel loc de munci in care nu este obligat
,sd stea mult in picioare sau mult a$ezat,
- sd foloseasci bastonul in timpul mersului pentru a
u$ura spnijinul pe piciorul bolnav,
- sd evite ascensiunile gi m,ersul pe distante lungi,
- repau's zilnicLf2 or5,'culcat ventral, pentru a evita insta-
larea flexiei coapsei.
Tratamentul chirurgical. ln lupta contra infirmitSlii dato-
ritd 'coxartrozei, chirurgia are un vast cimp de acfiune.
La persoanele mai tinele se recomand5'osteotomia de vari-
zare sau valgizare a lui Pauwels,
,care
prin operalie p,e os dd
o noud inclinare capului femural, il centre,azd mai bine in
165 164 REEDUCAREA FUNCTIONALA
cavitate, elimind contractura psoasului iliac qi corecteazd mer-
sul. Reeducarea dupS osteotomie a fost descrisi la luxatia con-
genitalS de gold.
Mersul va fi reluat dupd doud luni de Ia operalie, fdrd
sprijin pe piciorul operat, iar dupd patru luni cu sprijin.
O altd interventie chirurgicald in tratarea coxartrozei cu
tendinld la subluxare este greifonul osteoplastic - cu os luat
din creasta iliacd -
Ei
implantat fln marginea cavitdtii cotiloide,
pentru a mdri suprafafa de sprijin a femurului.
La persoanele in virstd este indieati miotomia Voss, care
inldturi
'dureril.e
fdrd a corecta mersul. Aceasti operatie pe
muEchi constd in sectionarea tendonului adductorilor, pentru
a elibera abductia, sectionarea bandeletei lui Maissiat, pentru
eliberarea flexiei gi 'pe tendonul psoasului iliac. Are rezultate
bune in s,ensul disparitiei durerii gi asupra mobilitdtii.
Artroplastia de gold se folose$te in coxarfrozele avansate.
fn concluzie, sint indidate :
7. Fizioterapia qi masajul muschiLor eoapsei
Si,
ai lombelor,
2. Tracliuni Ia cadrul cu scripeli :
- longitudznale, pentru cotartroza erpulsiud,
;
- laterale, pentru corartroza penetrantd..
3. Mobilizarea articulafiei,, cu miqcdri pasiu-actiue, la
cadru,
folosind
greutdlile sau ettensorul
4. Contraclii izometri,ce pentru tonificare.
5. Pedal aj ul l a bi ci cl eta ergometri cd.
6. Miqcdri in apd caldd..
PROGRAMUL XXVI
1. Masajul musculaturii din
jurul
articulafiei coxo-femurale, efleu-
raj
Si
frimintat, timp ile 15 minute.
2. Culcat pe spate la cadrul cu scripefi: tracfiuni longitutlinale
sau laterale (dupi caz), cu greutate rle 2-5 kg ; vibromasoj
pe mupchii atliluctori, psoas gi fesierul mijloclu, timp de
15-20 minute.
3. Culcat pe spate Ia cadrul cu scripefi, cu greutatea ile 2-B kg
fixati la capitul celilalt al fringhiei: extensia intregulul mefo-
bru inferior cu revenire pasivd. Se executi lE-20 minute cu
pauze intercalate.
4. Pcdalarea la bicicleta ergometricE.
'
IN REUMATOLOGIE
PROGRAMUL XXVU (pentru coxartroza operati)
Culcat fte
spate :
- flexii - extensii ale labei piciorului,
- contracfii izometrice cu cvadricepsul,
-
circumduc{ii ate labei piciorului,
- contrac{ii izometrice pentru cva.driceps.
Dupi o siptdmini {e
la oPera{ie
Cul cat pe spat e:
-
flexia gambei pe coapsd pi a coapsei pe bazin, spriiinind
picio-
rul de sub genunchi
$i
aiutinttu-l in migcare;
- cupi ci or ul i nt i ns, r ot at i i ( i nt er n- ext er n) t l i nqol i l , abt l uc{i i -
adiluctii tle amplitutline moderati ;
- circumducfii itin gold de amplitucline mici, cu aiutor'
Dupi, o Iund de Ia oPerafie
1. Culcat pe spate: indoirea
Bi
intintlerea piciorului.
2. Culcat cu fafa-n
jos:
contractii ale muqchiului fesier cu ridi-
carea intregului membru intins din genunchi.
3. $ezintl
la marginea patului :
-
extensia gambei, liber gi cu rezistenfi'
- abtlucfia Si
adductia moderati a coapsei.
3. GONARTROZA
Reumatismul'degenerativ localizat la articulatia genunchiu-
Iui -
gonartroza - poat'e fi primitiv, intfilnit la femei dupi
virsta de 40-50 ani, sau secundar, dupl traumatisme ale
articulaliei genunchiului, devieri de la statica normali a genun-
chiului (genu var, genu valg).
Ca semne subiective apar durerile in rners
9i
la urcarea
unei scdri, care in repaus cedeaz6. Din sauza durerilor, mersul
se fa,ce cu pas scurtat, ca lungime
Ei
duratA de sprijin
9i
leglnat
in afard pentru a nu incirca piciorul bolnav. Uneori s€ rl€r$€
cu piciorul intins din genunohi prin contracfia cvadricepsului,
pentru a evita flexarea care este duneroasd.
Semnele obiective, in cazul attrozei genunchiului, sint
crepitaliile la mobilizarea articulatiei
;
ac'eleagi semne sint
9i
la
mobiiizarea rotulei (semnul rindelei), in cazul artrozei femuro-
166 REEDUCAREA FUNCTIONALA
rotuli,ene. ln gonartrozele avansate genunchiul deformat este
evident. Gonartroza ,este
insotitd de o atrofiere musculard la
care, dacb se adaugd microtraumatismel,e, otbezitatea qi staza
venoasS, suferinta articulafiei este gi mai mare, apare durerea
gi acea,sta la rindul ei contribuie la accentuarea hipotoniei
musculare.
ln stadiul I, gonartroza este localizatd numai Ia un com-
partiment arti'cular.
ln stardiul II, gonartroza este generalizatd ia intreaga arti-
culatie.
In stadiul III se produc o s,erie de modificdri : degradarea
arti'culatiei, leziuni mari, luxatie articular5, distrugerea carti-
lajelor pe suprafele mari, crepitalii in articulafie, meniscurile
distruse, invaliditate (Denischi, Antonescu).
Prognosticul in cazul gonartr,ozei este mai favorabil decit
in coxartroz5. Evolulia este mai gravd in cazul gonartrozelor
cu d,evieri ale genunchiului, in ,special in genu varum.
Tratamentul. Recomanddrile date in coxartruzd, privind
men,ajarea piciorului'bolnav, prin m,ens limitat qi folo.sirea unui
baston de sprijin, sint valabitre
;i
in gonartrozd.
Jinind
seama
'de
toate cel,e ardtate mai sus, se recomand5,
cu rezultate bune in tratamentul gonartrozei, tonifi,carea cva-
dricepsului, nu insd in timpul procesului inflamator. Lucrind
cu cvadricepsul, pot sd dispard durerile din timpul mersului
gi in urcatul scdrilor. Se obtine toto'dati gi o reeducare func-
lionalS
a articula{iei genun,chiului.
Vor fi evitate exercitiile in car,e trebuie invins6. greutatea
corpului, in scopul tonificirii cvadricepsului, de exemplu :
genuflexiunile, prroba scdrilei, fandbrile, ridicdrile pe scara
fi x5.
In cazui unei artroze femuro-patelard qi pentru a evita
presiunile prea m,ari pe rotuld, rezistenfa opusd la migcdrile
de tonificare a cvadricepsului s€ va fa,ce in ultima parte a
migcdrii de extensie. De preferat sint contractiile izometrice.
Tratamentul chirurgical recurge Ia osteotomie de corectanre
a axului membrului in caz de devieri (genu varum, genu val-
gum), obJinindu-se o r'estabilire a mecanicii articulare qi dimi-
nuarea durerilor. Sint descrise diverse metoide de osteotomie
prin care se corecte,azi d,evierile axiale ale genunchiului gi
prin aceasta mdrirea suprafetei de sprijin in articulatie. Azi
se preferd olsteotomia tibial5, inaintea c'elei femurale, deoarece
se consoiideazd mai ugor (fig. 50).
IN REUMATOLOGIE
In artnoza avansati a genunchiului se recurge la artro-
plastie (vezi capitolul,,Artroplastia").
7n caz de egec al acestor metode chirurgicale se recurge
la artrodeza genunchiului (anchilozd terapeuticd), prin care se
suprimd durerile dar qi fi.rnctia
genunchiului.
In qonaluzie, se i,ndicd :
7. Fizi,otenapd,e qi, masajul
coepsel,.
2. Mobi,lizarea articulagtei
genunchi,ului, i,n apd cald.d..
3. Toni,Jicarea cuadricepsu-
Lui, euiti;nd incdrcar ea piciorului
cu greutatea corpului,.
4. Tratarnent chirurgzcal
pentru corectarea ualgului, sau
uarusului, artroplasti,e sau ar-
trod,ezd^
4. POTIARTROZELE
Localizarea artrozelor la mai multe articulalii dd poli-
artrozele.
Reeducarea articulard se incepe cu tratamentul de posturd
urmat de
,,rodajul"
articular, prin migcdri
'de
du-te-vino, efec-
tuate in limitele dureroase ale arti,culatiei. Pentru acest
,,rodaj"
sint indi,cate aparatele mecanice de tip Zamder.
Recuperarea musculari este mai pufin iur-portantS dacl
linem
seama cd poliartrozele sint pr.ezente de cele mai multe
ori la persoanele in virst6.
5. ARTROZELE VERTEBRALE
Procesul de'uzurd al coloanei vertebrale il gisim prezent
atit la discul vertebral (discartroza) clt gi la articulaliile inter-
apofizare, determinind arf,roza posterioard. Discartroza este
insotiti qi de o osteofitozd. Osteofitele pot fi prezente difuz
de-a lungul intregii coloane, in cazul spon'dilozei sau osteo
fitozei difuze. Osteofitele se dezvoltd
,pe
partea anterioard gi
mai pulin p'e partea posterioard a cor.pului vertebral. Cind se
dezvoltd pe partea posterioard pot da compresiuni pe rdddcinile
nervoase.
Fig. 50. Osteotomie de corectare a
genu varum-ului.
REEDUCAREA FUNCTIONALA
lN REUMATOLOGIE
elongalii folosind planu1 inclinat cu capul fixat in cdpdstru,
tracliuhea flcindu-Ee in acest caz prin greutatea corpului
9i
inclinarea planului (f'oto 14).
Pentru regiunea dorsal[ gi lombard elongatiile si fac la
mese speciatre, de diferite tipuri, cum este masa Vaquette
(vezi capitolul,,Algii vertebrale").
ln concluzie, se indicl:
L Etongafi.i Ia cd.pdstru so,u masa de elongalii, plus uibro-
lnasax.
2. Migcd,ri pentru musculatura ceJi'i
Si igheaburilor
uerte-
brale, contra grauitafiei, pentru spondiloza ceruicald'
Si
in pozi$ie ciJozatd pentru spondiloza dorso-Iombard.
Erercilii din metoda N iederhttJJer-B ecker.
3, Reechiti,brarea bazinului (fesierii
{
abdominalii) in caz
de hiperlordozd..
PROGRAMUL XXVIII (pentru spondiloza cervicali)
1. Culcat pe spate: apisarea birbiei in ios ciutind si se
iteargd
curbura cervical5.
2. Culcat pe o parte: ridicarea capului spre umir; la fel pe
partea cealalti.
3. Culcat cu fafa-n ios,
spriiinit pe coate, pieptul riilicat (sau capul
in afara banchetei): ridicarea capului cu birbia in piept'
Ster'
gind curbura cefii.
4. gezind : circumduc{ii cu capul in ambele sensuri, cite 2-3 rotiri
apoi schimbarea sensului.
5. Migciri cu membrele superioare in toate sensurile.
169
ln spondiloza cervicali pot sd apar5 crize migrenoase, mers
nesigur sau tulburdri cardiovasculare (extrasistole).
Spondiloza dorsalS este mai rar5, regiunea fiind mai pufin
m'obild, dar poate da uneori newalgii intercostale
_
ln spon"l,iloza cervicald sint indicate miqcdrile pentru mus-
culatura. gitului qi umerilor, executate din cirlcat pe toate latu-
rile,
.schimbate
pe rind, iar capul va executa migcdrile contra
gravitatiei (in sus). Pentru antrenarea musculaturii umerilor
qi bratelor se efectueazd ridiciri cu rezistenld gi miqcdri cu
membrele sup,erioare in toate direcliile, care vor antrena mus-
culatura ce ne intereseaz5.
^..
Elong-atiile pentru regiunea cenvicald se fac la cdpistrul
Glisson, din pozitia qezind, atirntnd greutdfi de 4-6 lig, ,au
Fig. 51. Casca tip Jaures.
REEDUCAREA FUNCTIONALA
IN REUMATOLOGIE
?. Culcat pe spate cu genunchii iniloifi, tilpile pe sol: ridicarea
trunchiului Fi
apucarea genunchilor cu brafele, revenire.
8. Pe genunchi cu spriiin pe palme: ridicarea unui braf inainte
si a piclorului opus inalloi; revenire
Fi
se repet6 schimbintl
mina gi piciorul.
Obs. Printre aceste exercitii se pot intercala
9i
cele in'dicate
pentru spondiloza cervicald.
B. REUMATTSMUL INFECTIOS
1. POLIARTRITA REUMATOIDA
Poliartrita cronici reumatisrnald, sau r€umatismul cronic
progresiv infectios, este o boald infectioasd cronici gi evolutivd
care prinde indeosebi articulafiile mici gi totdeauna simetric
gi centri'pet (de Ia periferie spre rdLdlcina membrului).
Nu se cunosc germenii care determini boala. CeI mai
implicat ar fi streptococul hemolitic
'de
tip A, care actioneaze
pe un teren slab, rdatorat unei alimentatii insuficiente, trauma-
tismelor mici gi conditiilor de viatd neigienice.
Femeile, in special
oele de tip constitutional
leptozomic
Snalte
gi sla-
be), contracteazd cnel mai
des aceastd afectiune.
Boala evolueazi lent,
progresiv, prindnd in
prirnul rind aparatul os-
teoarhicul,ar
,gu
inflarna-
rea sinovialei, capsulei
gi
fesuturilor
periarticu-
l,ane. Dureri,le gi redo-
rile arbiculare apar ina-
intea atrofierii rru.lgchi-
lor interososi a,i miinilor
gi ai picioarelor. In con-
tinuare se produc defor-
miri, sr;lbluxatii qi anohi-
loze, prin lezarea cartila-
jelor gi 'oapsulei (fiirg. 52)
Obs. Prirnele trei exercifii se pot executa avind
casca tip Jaures, de inelele cdreia s6 fixeaz5 greutdli
pe cap
(fi g. 51).
PBOGRAMUL XXIX (pen-
tru spondiloza dituzd, dup6
metoda Chariirre)
Pe genunchi,
cu gezuta pe
cdlciie :
1. Brafele inainte, fruntea
sprijiniti po minge sau
sac cu nisitl : ridicarea
alternativ[ a brafelor de
pe sol, avind o greutate
de I kg in mini.
2. Brafele lateral, fruntea
sprijiniti : ridicarea am-
belor bra{e prin lateral in
sus cu greutlfile de I kg
in min5.
sol: ridicarea gezutei ajunginil in
apoi revenire pe cdlciie cu ?-B
intr-o
prin
braf,
3. Brafele intinse, palmele pe
vozilia in sprijin pe palme,
arcuiri.
4. Bratele lateral, fruntea sprijinitE: rdsucirea trunchiului
parte,
ducind bralul respectiv, cu greutatea in mini,
lateral in sus; revenire gl acela,gi cu braful cetilatt.
5. Brafele inainte, lruntea sprijiniti: cercuri cu fiecare
alternativ, avind greutatea
tle 1 kg in minL
6. Pe genunchi
cu sprijin pe palme:
respirafie abdominald, inspi_
rind cu bombarea abdomenului gi erpirinrl cu sugerea lui, folo-
sind qi muqchii transverqi.
Fi.g. 52. Modificdrile produse la mini de'
poliartrita reumatoidd.
REEDUCAREA FUNCTIONALA
Poliarlrita reumatoidd produ,ce modifircf,ri gi in alte organe:
la inimd, dilatarea ventri,culilor, in s,pecial cel drept
;
procese
inflamatorii ale arterelor
;
ganglionii gi splina mdrite
; fesutul
celular surbcutanat afectat.
Evolufia bolii este ciclicS.
CLASIFICAREA EVOLUTIVA (dupE STEINBRoCKER)
In timpul puseurirlor evolutive, bolnavul are tendinfa s5-9i
flexeze articulafiile, pentru a-gi diminua dunerile provocate dt:
ligamentele intinse, atitudini date gi de atrofia musculari la
unii mugchi gi contractura antagonigtilor.
Specialistul va acfiona in mod di.ferit in perioada puseu-
rilor gi in perioada dintre acestea.
Migcirile active rse fac de 2-3 ori pe zi, cu exercitii
pentru pSsfrarea mobilitSlii degetelor gi pumnului indeosebi,
iar pentru membml inferior din glezn6, genunchi
9i
gol'd, fIrA
incdrcdturd mare. De asemenea, contractii izometrice, daci sint
tolerate de bolnav.
Perioad,a d,intre puseuri este folositd pentru corectarea ati-
tudinilor vicioase.
pe
de o parte, se apli'ci tratarnent ortopedic
cu aparate gi atele de redresare
9i
pdstrare a pozitiei' iar pe
de altd parte, reeducare activS, chiar in apd caldd sau prece-
dati de un u$or masaj. CeIe mai indicate sint migcirile contra
unei rezistenle manuale, firi deplasarea segrnentelor (izome-
trie), pentru fiecare grup de rnugchi in parte
Ei
numai in axul
qi planul in care nu deformeazd. Trebuie cigtigatd gi o oarecare
forfd muscularS, fdrd a exagera, cici efortul este greu tolerat
gi ris'cant pentru articulafie.
Este indicatd er.goterapia acolo unde existd posibilitdli
(les5turi, ol6rit, impletituri din nuiele), care vor pregdti bol-
navul pentru o noui profesiune, pe rndsura posibilititilor lui.
Pentru activitSlile gospodbregti se folosesc obiecte cu diame-
trul mai mare, pe care bolnavul sd le poatd apuca cu ugurinfd.
ln unele clinici de reumatologie se folosegte, ca metodd de
Iucru, introducerea exercitiilor active, combinate cu faradizdri
gi aplicatii locale de cildurS, irnediat dup[ perioada de repaus
gi numai cu avizul medicului. Bobravii sint impirtiti in doud
grupe. C-ei grau afectali cerora timp de 3 sdptlmini li se imo-
bllizeazl, articulafiile in atele. Dupd reedu@ne se observd o
mobilitate mai mare decit inaintea imobilizdrii. Acegti bolnavi,
in prima sIptdmind dupd scoaterea atelelor, efectueazd exercitii
active
,din
culcat in pat, iar noaptea li se aplic[ atelele. Spre
IN REUMATOLOGIE
173
Precoce
Moderat
Terminal
Lipsa leziunilor
distructive. Une-
ori osteoporozS.
OsteoporozS.
Prezenfa even-
t ual 5 a unei
distrucfii ugoare
osoase, cart i l a-
ginoase.
Osteoporozd cu
l ezi uni di st ruc-
t i ve al e osul ui
pi cartilajului.
Ca in stadiul
sever
{ anchi-
lozd osoasd.
Atrolie
rnuscu-
Iard
Leziuni
articul.
Nod,o-
zitdti
Deformdri
articulare
Subluxa{ii,
deviatii
cubi t al e,
hi' perex-
tensii.
Ca i n st a-
diul sever.
Anchiloze
Anchi l ozi
fibroasA
sau osoas5.
De ve-
ci ni t at e
Posi bi l e
l nt i nsd
l nt i nsd
Posibile
Posi bi i e
474 REEDUCAREA FUNCTIONALA
sfirgitul sdptdminii a patra bolnavii ajung sd facd, sub con-
:trolul specia'Iistului, mici eforturi ca imbricatul gi spllatul.
La grupul celor afecta\i uSor, nu sint imobiiizate decit
articulatiile prinse, iar cu cele rdmase libere se pot face exer-
citii active.
Programul zilnic de gimnasticd de intretinere cuprinde
'.exercifii de respirafie qi exercitii de trunchi, executate din
cutrcat sau gezind Ia rnarginea patului gi exencitii s,peciale con-
stind din miqcdri active (niciodati pasive), repetate de 2-3
.ori pe zi.
Bolnavii din
rprima grupe le vor executa dupi,perioada de
T€paus, iar cei din grupa a doua, cind durerile gi contractura
.au cedat, dupd stadiul de imobilizare la pat.
Tratamentul chirurgical prin sinovectomie este efectuat
mai ales in stadiul precoce, inaintea atacdrii cartilajelor gi
urmat apoi de rnobilizare.
Se mai practicd operatia pe tendoane, rezectii de os, artro-
plastii sau artrodeze.
fn concluzie, in perioada puseurilor se pune ac,c€ntul pe :
7. Tratament postural, pentru unele articulafii.
2. Miscdri actiue de 2-3 ori pe zi
Si
izometrie dacd suportd
bolnauul.
In pe,rioada dtintre puseuri, se ind,icd :
'1.
Tratament ortopedic cu atele.
2. Masaj uSor.
'3.
Contracfi,i, izometri,ce cu rezisten[d, manuald,.
4. Ergoterapie.
PROGRAMUL XXX
gezinil
la rnarginea patului :
J.. Leglnarea bratelor pe lingi corp ca in alergare, cu brafele
indoite din coate.
2. lndreptarea spatelul cu inspirafie, revenire cu expirafie.
i3. Ritlicarea brafelor prin lateral, lndotte rlin coate; specialistul
opune rezlstenfl migcirii (izometrie).
4. Rilsuciri de trunchi stinga-dreapta"
5. lnchirlerea gi rleschirlerea pumnului, cu menfinerea pozi{iei
finale.
IN REUMAtroLoGIE
6. Intloirea gi intinilerea brafelor ilin coate" Acetagi exerclflu;
specialistul opune rezistenti (izometrie).
7. Aplecarea trunchiului pe coapse cu expiraiie, revenire la ver-
ticald cu inspirafie.
Cul cat pe spat e:
B. Se imitE cu degetele bitaia la magina de scris, cu palmele
sprijinite pe pat.
9. Picioarele indoite illn genunchi, tilpile pe pat
$i
rlepdrtarea
genunchilor cu menfinerea pozitiei.
10. Migciri in toate sensurile cu labele picioarelor, libere, apoi cu
rezistenfi opusi de specialist (izometrle).
11. Ghemuirea gi intinderea membrelor inferioare.
12. Circumduc{ii din articulafia miinii.
13. Picioarele indoite, tilpile pe pat, brafele intinse lingl corp:
respira{ie diafragmaticd.
2. SPONDITITA ANCHITOPOETICA
Cunoscutl qi sr.rrb denumirile, spondiliti anchilozantS, spon-
diiiti rizomelicd, se aseamdnd cu poliartrita reumatoidd, fiind
caracterizatd printr-o inflamatie cu o evolutie progresivi gi cu
tendinti la anchilozd. Se poate socoti o boalS a bdrbafilor
9i
in special a celor tineri hfi€ 20-40 ani.
Frecventd in S.U.A. gi foar*te rar5 in U.R.S.S.
Spondilita este provocatd de unele boli
infecfioase (streptococ, TBC, infecfie gonom-
cicd cronic6 a prosrtatei). Frocesul inflamator
incepe in rnajoritatea cazurilor la articulafiile
sacro-iliace unde produoe anchiloza, ca apoi
procesul si se htinde mai sus cuprinzind
toate articutlafiile interapofizare, cu exc€ptia
primelor :hrei
vertebre cervicale. Pe lingS an-
chiloza articulatiilor interapofizare are loc gi
un prcc€s de depunere fin strat subfire de
calciu (calcifiere) pe ligamente, in special ,pe
ligamentul longitudinal ant€rior, care fof-
meazd. astfel adevirate ,punti osoase intre
vertebre (sindesmofite) (fig. 53). Discul este
prins i el in procesul evolutiv gi, treptat,
fersu-
tul din cane este format disc,ul este inlocuit
?ig. 53. Calcifierea
ligamenfului ante-
rior, in spondilit5.
r76
cu un
tesut
osos spongios, incepind de la aentru spne periferia
lui. Din acest moment coloana a devenit rigidd, cu aspect de
baston de barnbus. Procesul continud qi fixeazd articulatiile
coxo-fsmurale in flexie gi scapulo-trumerale in adducfie (forma
Strtimpell-Pidrre-Marie). Articulatia coxo.femuralS este prinsi
odatd cu coloana lom,bard gi rnigcdrile de flexie-extensie ale
trunchiului nu re mai rpot facre. Lipsa rnicdrilor determind qi
atrofierea musculaturii sacro-lonnhare gi fesime. Prin prinderea
articulatiilor oosto-vertebrale gi costo-transversale, migcdrile
coastelor sint limitate gi respiratia se face numai abdominal,
prin coborirea abdomenului.
Tratamentul spondilitei anchilopoetice este in primul rind
m'edicamentos (antiinflamator), gi in al doilea rin'd de pistrare
a mobilitdfii articulare, de a evita anchiloza vertebral5, iar
dacd s-a produs, fixarea inf,r-o pozitie bun6. Este stadiul tra-
tamentului preventiv
din reeducarea functionald. ln aceastd
perioadi (inainte de producerea anclrilozelor) se indicd o gim-
nasticd zilnicd, ce nu va fi intreruptd deit in tirnpul puseurilor
9i
va conline exercifii de mobilizare a coloanei gi exercitii de
respiratie ampld care sI antreneze mult cutia toracicd ; exer-
cifii de tonificare a musculaturii jg,treaburilor vertebrale, mus-
culaturd car'e se opune clderii trunchiului inainte. Muqchii vor
fi tonificati in scurtare gi nici,odatd intingi, prin flexia trun-
chiului.
Este indicat ca bolnavul sd-qi execute programul de migcdri
in fata oglinzii, controlindu-gi singur
finuta.
Nu vor lipsi din program exercitiile de mobilizare a arti-
culafiilor scapulo-humerale qi ooxo{emurale, i:r scop preventiv.
Tratamentul curativ urmdregte ffndreptarea coloanei verte-
brale qi pdstrarea
mobilitdiii segmentelor neafectate. In acest
scop pozifia culcat pe spaJe din timpul noptii va fi menfinutd
gi ziua, chiar gi atunci cind devine dureroasd, folosind cal-
mantele.
Se continud gimnastica din perioada precedentd, ficutd
insd cu mai multd grijd, pentru a nu declanqa dureri. Accentul
se va pune mai mult pe exercifiile de respiratie toracicd
9i
abdominald qi pe cele de pdstrare a mobilitdlii in articulaliile
umerilor gi goldurilor.
ln eventualitat€a cd s-a reuqit o redresare a coloanei, se
im'obilizeazd toracele intr-un conset de tip Swain, dupi care
IN REUMATOLOGIE
l ?7
In conoluzie, se indici :
\. Tratament antiintlamator.
2. Tratament preuentiu cu miscd,ri de mobilizare
Si,
toniti-
care a. rnusculaturii coloanei qi etercilii de respirafi'e'
3. Tratament curo,ti'u pentru indreptarea coloanei, gi' pd's-
trarea mobilitdlii umerilor
Si Soldurilor.
4. Gimnasticd, respiratorie, toracicd.
9i
abdominald..
5. Tratament ortoped,ic
Ai
chi'rurgical.
PROGRAMUL XXXI
1. Culcat pe spate cu un sul sub regiunea lombari: ducerea bra-
felor
peste cap cu inspirafie, revenire cu expirafie.
2. Culcat pe o parte, cu braful de deasupra spriiinit pe sol in
fata pieptului: pendularea piciorului de deasupra inainte-ina-
poi. La fel pe partea cealalti.
l. Pe genunchi, cu spriiin pe palme: indoirea bra{elor apropiintl
pieptul de podea simultan cu ridicarea unui picior; revenire
pi se repeti cu celilalt picior.
REEDUCAREA FUNCTIONALA
REEDUCAREA FUNCTIONALA
4. Pe genunchl,
cu sprljin pe palme,
cu cite o greutate ite I kg
in mini: riisucirea trunchiului cu ridicarea brafului de aceeagi
parte; revenire qi executarea in partea
cealalttr.
5. Culcat cu fafa-n
ios, cilcilole sprijinite: ridicarea pieptulul ile
pe sol cit mai sus ; revenire.
6. Culcat pe spate, picioarele
indoite, tilpite pe sol cu un sac
de nisip ile 5 kg pe abdomen : respirafie diafra,gmatici.
7. Stind cu fafa la scara fixi, apucat: depilrtarea plcloarelor
lateral, mirintl tlistanfa treptat pini la maximum.
8. Stinrl lateral fafi ile scara lixi, apucat cu o mind: depirtarea
picioarelor,
unul inainte cetilalt inapoi, treptat, pin6 la maxi-
mum gi revenire.
9. Stind cu greutiifile de I kg in miini : rotdri de bra{e intr-un
sens pi in celilalt.
10. Mers cu migciri de respira{ie.
C. ATGII VERTEBRALE
1. PER|ARTRITA SCAPUTO-HUMERATA (pSH)
Debutul bolii se produce cu dureri in umir gi in lungul
bratului. Bobnavul
fine
membrul superior aprcpiat de corp, in
adducfie, evitind migcdrile din articulalia umdrului (abduclie,
proiecfie anterioard, rotatie), migcdri care sint dureroase. Dure-
rile cedeazi dupi citeva zile sau sdptdmini ldsind un umer
blocat in urma anchilozei fibroase perlarticulare, cane cedeaz6,
la rindul ei, cu aproximatie dupi un an,
Cauzele periartritei pot fi : traumatis,mele articulatiei
scapu-lo-hurnerale
Quxatii,
fracturi), frigul, umezeala, precum gi
spondiloza cervicald.
,Contractura
musculard este cea care di impotenfa funcfio-
nald, iar aceastd impotenld duce la atrofierea mugchilor : supra
gi subspinosul gi mai putin deltoidul.
In periartritd este afectatd
straturile musculare.
Periartrita se prezintd sub
bursa seroase pe care aluneci
patru forme (dupd de Sdze) :
IN REUMATOLOGIE
1. Umdr durerps simplu, in urma leziunilor degenerative
ale tendonului supraspinosului gi bicepsului. Migcdrile sint pre-
zente dar cu ugoar€ dureri. Punctele dureroase sint situate pe
tuberozitatea humerali (inserfia supraspinosului), sau pe tendo-
nul bicepsului, la um6r pe fafa anterioari. Se vindeci rcpede'
2. Urn6r du,reros arut (PSH acut), cu dureri mari gi impo-
tentd funcfionalS dati de o tendinitl acutd sau bursit6 acutd.
Durerile pot c€da dupl citeva slptdmini dar pot recidiva.
3. Umdr blocat, cu dureri lente care duc la fixarea um6-
rului gi disparifia durerilor, prin fibrozarea capsulei gleno-
humerale. Dupd luni de zile sau chiar un an, blocajul cedeazi
qi umirul iqi recapdtd mobilitatea.
4. Umdr pseudoparalitic prin ruperea tendoanelor muqchi-
lor rotatori. Tratamentul este chirungical pentru reparar€a
tendonului rupt.
Tratamentul. In cazul cind bolnavul se prezinti cu un
umer acut chiar in ziua producerii, deci inaintea instal6rii reac-
tiei
inflamatorii, are ganse sd fie recuperat in aceeagi zi. Au
fost cazuri, cerora li s-a mobilizat umdrul din doui in doud
ore, cu migc5ri active, efectuate la inceput sub orizontali apoi
peste orizontal5, indeosebi proiec$ie anterioar6, abductie
9i
u$oare rotdri.
Cind bolnavul vine la tratament, Ia citeva zile de la
declangarrea puseului, conduita noastrd este urmetoarea : in
cazul tinerilor se folosegte pentru necuperar€a rapidd a mi$-
clrilor interventia chirurgical5, care constd in sectionanea
capsulei in partea anterioard gi inferioar5, urmat6 de mobilizare
precoce. ln cazul cind nu se intervine chirurgical se recomandd
in perioada acuti repaus cu bratul in abductie gi medicamente
antiinflamatorii. Ducrrcquet gi Kabat indicl aplicafii de gheatd
pe umdr
9i
in axill.
Cum spondiloza cervicald este unul din factorii declanEa-
tori ai periartritei, sint indicate elongatii cervicale la cipdstrul
Glisson, fdcute din pozifia gezind 'pe sc€lun gi cu atirnarea de
greutdti de 4-6 kg. In timpul elongafiilor cervicale se neco-
mandi vibromasaj de intensitate mic6 pe mugchii cefei gi mai
puternice pe muqohii supraspinos gi pectoral, portiunea supe-
rioari (5-10 minute). DupE scoaterea cdpistrului se continua
vibromasajul qi la mugchiul subscapular, tra care se ajunge
l?9
IN REUMATOLOGIE
In concl'uzie, se frndici :
l. Elongafiii. la cd.pd.stru gi uibromasai.
2. Masaj prin
frd.rnintat
i'n punctele dureroase (colful supe-
rior al omoplatului qi subscapular)'
3. Tratament posturat la amplitudinea permisd de arti-
culalie.
4. MiScd,ri actiue in toate sensurile perrnise de articulafie.
5. Miqcd.ri la roata ile reeducare (foto 15)'
PROGRAMUL XXXII
1. Elongafii cervicale simultan cu vibromasai
pe mu$chii cervicali'
supraspinos pi
Pectoral.
2. Masaiul manual al mupchilor romboid 9i
subscapular'
3. Spriiinirea brafului in abilucfie, alus pini la aparifia durerii
pi menfinut in aceast6
pozitie citva timp.
4. Apucat tle minl: scuturlri prelungite ale brafului.
5. Ducerea bratului in proiectie anterioari pini la aparitia durerii
gi menfinerea lui citva timp in aceasti poziiie.
6. Masaiul (frimintat) mupchilor dorsal, trapez gi paravertebrali
?. Ducerea activi a bra{ului la spate.
8. Scuturarea bratului de citre specialist.
9. Balansarea bratului pe lingi corp, inainte-inapoi, cit mai amplu'
10. Bratele indoite la umeri : rotiri active intr-un sens 9i
in
celilalt. urmate de scuturiri ale membrelor.
11. AcelaSi exercifiu se poate face la roata de reeducare.
2. SINDROMUL UMAR-MINA (Stei nbrocker)
Cunoscut sub numele distr,ofia simpaticd (de Sdze), algo-
distrofia reflexd a membrului superior, boala reprezintd un
sindrom dureros, cu participal€a vaso-motorie, prin pertur-
bare,a in,ervafiei neuro-vegetative. Este o afecfiune neur'o1ogic6,
degi asemdndtoare ca simptome cu reumat,ismul.
Cauzele producdtoare sint traumatismele (luxatii, fracturi)
articulaliei scapulo-humerale, care lez-eazl' plexul brahial sau
unii nervi pre'cum gi afecliunile coronariene, afectiunile ner-
voase, Parkinson, zona zoster, hemiplegia.
l 8l
REEDUCAREA FUNCTIONALA
ridicind ugor bratul pentru a introduce aparatul in axil5,
efectuind vibratiile spre omoplat. Se aontinud cu masaj manual,
mai ales frdmintat cu pulpa degetelor 2, 3, 4. In cazul periar-
tritei, punct'ele cheie care tre.buie masate sint : inserfia rom-
boidului la colful superior al omoplatului sprre coloand gi muq-
chiul subscapular, intre omoplat gi torace. Aceste puncte sint
cele mai dureroase. DupS masaj se continud cu o manewd. prin
care se depdrteazd omoplatul de torace. Pentru efectuarea ei
introducem degetele sub omoplat la virful inferior
$i tragem
de el depdrtindu-l de coaste (fig. 54).
de
mosot
depbr toreo onroptofu tui
Fig, 54. Ornoplatul vdzut din faf5, cu indicarea zonelor
de masat gi priza pentru depdrtarea de cutia toracicd.
La cele de mai sus se adaug[ tratamentul postural manual,
mergind cu bratul pind la limita dureroasd qi menlinerea lui
un timp in abducfie, r'otatie internd gi rotatie externS.
Bolnavul poate face migcdri active pinl Ia aparilia durerii
fdrd a forta, menfintnd bratui la limita durerii cite.ra secunde.
In migcarea de abduclie este bine si se porneascd din pozilia
de rotatie externd. Bolnavul iqi poate rface singur un program,
ajutindu-se de perete ca sprijin in migcdrile de aMuclie qi de
proiecfie anterioard, avind in acelaqi timp gi un control aI
amplitudinii migcdrii.
Rezultatul tratamentului este favorabil in formele spontane
gi ma! putin in cele traumatice (Stoia).
prizo
J)entru
REEDUCAREA FUNCTIONALA
Sindromul umdr-min6 s€ pun€ in evidentd prin durerea
care cuprinde intregul membru, indeosebi Ia umSr gi mi:rd,
deget in flexie precum gi tulburiri vaso-motorii gi trofice :
cdldurd, edem, uneori cu netractii tendinoase, atrofii musculare
mai ales la umdr (deltoid, supra gi subspinos, pectoral, biceps).
Toate acestea determind o rigiditate gi atrofie destul de mare.
Tratamentul. Este nec€s€lr trneori, ca gi in periartritd, sE
se interwind cu antiinflamatoare gi infiltratii cu novocainS,
pentru a face un blocaj pe sistemul nervos simpatic.
Tratamentul de reeducare se incepe cu masaj decontrac-
l;urant, ocolind tendonul bicep,sului, pentru a nu accentua
inflamalia. Se continui cu hidroterapie, dug, me,saj, bdi de
ndmol
Ei
infraroqii.
Tratamentul prin migcare se face cu prudent5, crescind
amplitudinea migcdrilor in
,funcfie
de reactiile pe cane le are
bolnavul, ca dureri gi semne trofice.
Tratamentul de posturS. se aseamdnd cu cel din periartritd,
braful fiind menfinut de specialist sau fixat pe spitarul scau-
nul ui .
Migcdri indicate sint gi contractiile izometrice dace le
suportd bolnavul.
PROGBAMUL XXXIU
Cul cat pe spat e:
1. lnchiderea gi ileschlilerea pumnulul.
2. Abilucfta-aililucfla brafulul, atutat ile specialist.
3. Rotiri dln articulafia pumnului, lntr-un sens gi ln cetllalt
4. Ridicarea brafelor prin faftr, cit mal sus, ajutat pl tle speclalist.
5. Rotiri cu brafele iniloite la umeri, cu amplitudlne crescuttr
treptat gi cu aJutor din partea specialistului, tlaci este necesar.
Stir,,it :
6. Balansarea brafelor inainte-inapoi, din ce in ce mai sus.
?. Balansarea brafelor prin lafi (abducfie-ailducfie).
B. Rotarea externi-interni a intregului membru, din umir.
9. Ducerea brafelor la spate, cu ridicarea lor.
10. Biilictrri gi rottrrt ale umerllor.
11. Apucarea gl desprinilerea mllnii de pe un obiect.
12. Ducerea brafelor prin lateral, spre lnapoi.
13. Scuturarea brafelor care atlrnll pe lingtr corp.
IN REUMATOLOGIE
3. DlscoPATlltE
Vertebra a 5-a lombard (Lb), este punctul unde migcarea
de ,flexie-extensie a coloanei are amplitudinea cea mai mare.
In migcarea de fLexie lombard, vertebra a 5-a lombard se
inclin[ inainte pensind discul anterior, iar posterior producind
o deschidere dlscaii. Bascularea lui L5 este opritd de cele
Direcfiile in care poate hernia nucleul pulpos s'int (dupi
l,apidrre) :
- anteri,or in regiunea cervicali gi lomibard, favorizate
de curburile lordotice ale acestor regiuni. Hernia nu pro'duce
dureri deoareoe nu preseazd pe nervii rahidieni
9i
este limitatd
de osteofitele platourilor vertebrale.
- posterior cu pensarea rdddcinilor nervoase. Aici sint
multe stadii de discopatie :
- lombalgia cronicd,
- lumbago acut,
- lomb,osciatica,
- sci ati ca paral i zant5.
- vs,f,vs'nxo,rginald o,nterioqrd, oblic inainte, fdri a pro-
duce contractii musculare, doar o micd redoare.
- intraspongioasd., in care nucleul pulpos herniazd in
platoul vertebral superior sau mai des in cel inferior, formind
nodulii Schmorl, ca in epifizita Scheuermann, insd in cazul
acesta este vorba de regiunea lombar6, deci nu produ,ce dureri
sciatice.
In cazul lombalgiilor cronice nucleul pulpos este angajat
progresiv in fisurile ce se produc in disc. In aceastd situatie
discul se turteqte pi devine dureros.
Odatd cu executarea unei miqciri gregit centrate sau a'unei
flexii de trunchi, o bucatd din nucleul pulpos se fixeazd intr-un
inceput de culoar prin fisurarea inelului fibros gi apas6 pos-
terior pe ligamente. Reflex, muqchii lornbari se contracti, pen-
tru a limita deschiderea. Astfel se produce lumbago acut.
REEDUCAREA FUNCTIONALA
IN REUMATOLOGIE
a musculaturii lombare contractate 5i
o oarecare eliberare a
bolnavS.
Pentru identi,ficarea sciaticii se executl manevra lui Las-
sdgue: ridicanea membrului inferior intins din genunchi, pozi-
]iJcare
pune in tensiune nerwul sciatic. In caz de sciatici apar
dureri Ia un unghi pind la 45'. La examenul radiologic apare
o pensar€ a spatiului intervertebral.
Sciatica prin hernie de disc cedeazd, de cele mai multe
ori, in urma tratamentului medical. Existl insd gi forme de
sciaticd paralizantd, in cazul compresiunilor mai mari asupra
rdddcinilor nervoase. In functie de nivelul compresiunii semnele
sint diferite
;
astfel, hernia discului L4 cour-prirnd rdddcinile L5
Ei
di stepajul
;
hernia discului L5 cu comprimarea r6'ddcinii
51, i,mpiedici flexia plantarS, cu imposi,bilitate de a merge pe
virful piciorului atins.
Tratamentul. Vom aminti gi in cazul algiilor vertebrale
acfiune,a lordozantd a muqchiulsi
'psoasul
iliac,
'care
in puseurile
acute ii determind pe bolnav sd meargi ca un crab, ducind
picioarele prin lateral, tocmai pentru a nu se folosi la ridi-
carea lor de psoas. Se poate spune cd ridicind membrele infe-
rioare la un unghi de peste 30' de la orizontali se elimind
actiunea londozantd a psoasului. De acest lucru
tinem
seama
la executarea diferitclor miEciri in tratamentul algiilor ver-
tebrale.
ln reeducarea funcfional5 ne folosim de migcdri care sd
mobilizeze coloana vertebral5 si miscdri de tonificare a abdo-
minalilor qi fesierilor, rnurschi necesari in p5strarea. unei pozitii
corecte a bazinului.
Tratamentul prin migcare va incepe cind semnul Lassdgue
a dispirut gi cind prin miqcare nu se resimt durerile. Este
de dorit ca primele gedinte si se facd, dac[ este posibil, in
apd caldd.
Mobilizarea coloanei vertebrale se face Ia inceput numai
in flexie, evitindu-se tensiunile qi indoirile laterale. Pentru o
mai buni mobilizare, se folosesc pozitiile culcat pe spate gi pe
Fig. 55. Hernie de disc.
4. NEVRALGIA SCIATICA
(RAD| CUL| TA LOMBOSC| AT| CA, SC| ATALGt A,
| N' FLAMATI A NERVULUT SC| AT| C)
Aceasti afecfiune reprezintd suferinla nervului gi a plexu_
lui sacrat, caracterizatd prin intinderea durerilor in'membrele
inferioare. Este frecventd in special la bdrbafi gi mai ales la
cei 'care efectueazd o muncd grea.
Sciatica prin hernie de disc se produ,ce la ridicarea unei
Coloana vertebrald este mai pufin mobil6 gi prezintd o
scoliozS. antalgicd ce nu dispare decit in pozilia culcat cu picio-
rul bolnav indoit din genunchi, pozifie circ permite o relixare
REEDUCAREA FUNCTIONALA IN REUMATOLOGIE
genunchii cu sprijin p€ palme, pozitii care descarci coloana de
greutatea trunchiului, iar musculatura paravertebral5 este
relaxatd.
ln migcdrile din culcat pe spate, pozilia de plecare va
fi cu genunchii indoifi, t6lpile pe sol sau cu gambele fixate
pe un scaun. Aceste pozitii permit retroversia bazinului gi
depdrtarea spatiilor intervertebrale in partea posterioard. Din
pozifiile mai sus amintite se fac migcdri de flexie a coloanei
cu ridicarea capului sau indoiri ale membrelor inferioare.
i\fiqcdrile vor fi executate in ritm lent, fdrd forfare, pentru a
relaxa musculatura spatelui gi a cigtiga mobilitate.
Pentm tonificarea fesierilor gi abdominalilor, care fixeazd
bazinul in retroversie, vom folosi misclri dinamiee.
In tratarea lombosciaticii qi a celorlalte algii vertebrale
mecanic€, se inf,rebuinteazii elongatii vertebrale prin care se
urmd,regte depdrtanea platourilor vertebnale
Si, datoritd viduiui
creat in interiorul discului, sd se poatd aspira nucleul pulpos
spre centru. Rezultatul este bun acolo unde nucleul este com-
pact qi poate fi aspirat in totalitate. ln cazul cind nucleul este
fragmentat, rezultatul este nu_I.
se pot citi pe dinamometrul montat la masd. Se continud cu
masaj sau vibromasaj pinl ce se obtine o relaxare a lombarilor,
ce se exprimS prin sciderea tracliunii indicatd de dinamometru.
Din nou se repetd tractiunea pind la lS-20 kg urmatd de
masaj de relaxare. Tractiunea se termind cind dinamometrul
nu mai coboard in urma masajului. In aceastd pozilie bol-
navul rS.mine 10-15 minute, dupd care se reduce tractiunea
treptat cu mare grijd sd nu declangeze o crizi dureroasd. iar
in finalul revenirii, bolnavul va rdmine pe masd culcat incd
10-15 minute, apoi se poate ridica. Pentm o bund reugitd a
elongaliei se va ageza bolnavul pe masl in cifozd lombari
punindu-i o pernd sub abdomen gi corpul bine centrat. In
cazul mesei tip Vaquette, neplScutd pentru bolnav nu este
elongalia in sine, ci jena
in axile.
Ca numdr de repetdri sg recomandI 5-10 elongafii cite
una zilnic sau la doud zile. ln caz cd dupd 3-4 elongalii nu
se observd nici un efect, se vor intrerupe. Fig. 56. Manipulare in hernia de disc lombarS'
REEDUCAREA FUNCTIONALA
IN REUMATOLOGIE
2. Aceeagi pozitie cu sacul sub abdomen : specialistul pre-
seazd apofizele articulare a1e vertebrei lezale spre inainte gi
in sus (fig. 57).
^
Tulburdrile existente vor trebui sd dispard in
rafiei. Cind nu dispar intr-un anumit interval de
rimin ireversibile
(dr. Maretrsis) :
urma op€-
timp, ele
pat din culcat cu faft-n sus :
_
ghemuirca unui picior la piept ridicind
-9i
€Pll ;
-
lhemuirea
amb.elor picioare ridicfind
9i
bazinul ;
- r€troversli] bazlnulur.
Din pozilia pc gcnunchi, cu sprijin pe palme:
- ducerea lczutei
spre cilciie, palmele rSmin pe pat
;
- aceeagi migcare dar ridicind genunchii se ajunge in
ghemuit, cu ,spatele cit mai rotunjit.
Din stind :
- indoirca tlunchiului inainte, ducind palmele spre sol
;
- stind cu splijin pe o mobiid : ghemuire, ajungind cu
EezuLa
pc ciltlciie, pastrina mai mult timp aceastd pozitie.
Se va lucrit gradat in ceea ce priveqte numdrul de repetdri
ale exerci[iil<lr.
Sint intcrzisc riisucirile de trunchi'
fn cpnctluzic, sc i,ndici :
7. Mobilzzarea coloanei uertebrale din pozilia i'n ci'fozd
lombard
Si
rut"mai
flerLi.
2. Tonificarea abdominalilor gi
fesierilor
din pozi'lii care
sd. nu lordozeze
(cu bazinul rd.sturnat)'
3. El ongafi i uertebral e.
4. Manipuld.ri uertebrale etecutate de personal speci'alizat'
5. In hernii'Ie operate, intinderea cicatricii' qi tonificarea
musculaturii lombare'
3. Culcat pe spate cu
sprijinite de specialist cu
bolnavului pe apofizele
Manipularea se face brusc
(fi g. 5B).
picioarele indoite in
o mi:r6, iar cealalti
vertebrei superioare
p€ genunohii indoiti
unghi drept,
sub lombele
celei lezate.
ai bolnavului
Fig. 57. Manipulare in hernia de disc lombar6.
Fig. 58. Manipulare in hernia de disc lombar6.
19t) REEDUCAREA FUNCTIONALA IIV REUMATOLOGIE
Tratamentul. Masajul gi aerul
cald sint recomandate pentru lom-
balgia crnonicd gi contractura ne-
flex6.
Cunoscind pozifia bazinului in
sponditolistezis, se urrniregte re-
dresarea lui spre verticuld. Toate
exerciliile folosite se vor executa
in cifozl lombard. Tehnica girn-
nasticii se rezume la inv[farea qi
educar''ea rdsturnirii bazinului, folosind mugchii abdorninali in
scurtare, cu bazinul in pozifie core,ctati gi cu contractia
fesierilor.
Pozitia corect6, cind se lucreazd din culcat pe spate, este
cu picioarele flexate la mai mult de 45o, in care se suprimi
lucrul psoasului, lombele fixate de soi.
Fortificarea planului posterior se realizeazd folosind pozilii
in care se evitd lordozarea coloanei. Educarea merge mai
departe pini la automatizarea diferitelor migcdri cerute de
viafa ziLricd, migcdri ce vor fi executate cu lombele in pozilie
corectatS.
Sint interzise : purtarea de greutSfi, sporturile violent'e,
sdriturile, tenisul gi purtarea incdltdmintei cu tocul inalt.
Manipuldrile sint de asemenea interzise. Este indicat inotul pe
o parte gi in api caldd.
Ca pnogram orientativ se poate folosi cel indicat pentru
tratamentul sciaticii, avind pdrti comune atit in privinta sufe-
rinfei, cit si a localizdrii (lombele), legate de suferinfa discului
5i
pozi l i a bazi nul ui .
$r
PBOGEAMUL XXXIV
Culcat pe spate cu picioarele tnd,oite, tdlpile pe sol:
1.. Ghemuirea alternativd a genunchilor la plept,
cu presiunl,
ajutate ile brafe.
2. Aceeaqi migcare cu ambele picioare, menflninil bazinul liplt
tle sol.
3. Betroversia bazinului prin contracfia slmultanii a abdominalilor
gi fesierilor.
4. Eidicarea capului pi a umerilor rotunjlnil spatele, cu expirafie.
Pe genunchi, cu sprijin pe palme:
5, Ducerea
Sezutel
inapoi cu spriJln pe cilcile, spatele rotunjit,
palmele rimin pe sol.
6. Bespirafie abdominali, rotunjirea spatelui gi sugerea abdome-
nului, in momentul expirafiei, pi coborirea lui firi extensia spa-
telui, in momentul inspirafiei.
,dt
"d "+AO\
s. sPoNDtrousTEzrs
ln mod normal platforma sacratd ar€ o inclinare inainte
Fig. 59. Spondilolistezi"s.
6. REEDUCAREA FUNCTIONALA
iN BOLILE INTERNE
SI DE NUTRITIE
A. BOLITE APARATULUI RESPIRATOR
1. RESPTRATIA
$l
MIJIOACEIE DE REEDUCARE
inainte de a trece la tratarea diferitelor afectiuni a1e apa-
ratului respirator, ne vom opri asupra respiratiei in general
;i
a celei diafragmatice in special.
Diafragmul, muqchiul lat care separd cavitatea toracicd de
cea abdominalS, ane o influenti hemodinamicd deosebitd. Acest
rnugchi acfioneazi asupra vaselon sanguine gi limf,ati,ce din
cavita'tea abdominald ca o a doua inimd, golindu-le prin com-
primare gi impingind singele din abdomen in torace.
Migcirile dia,fragmului in sus gi in jos, la fiecare respi-
ratie, comprimd organele situate in cavitatea aMominald (ficat,
splinS, intestine). Primele douS sint organe care retin 1/3 din
singele cir"culant. AcelaEi lucru se intimplS
Ei
cu intestinel,e,
ajutind ast{el metabolismul general. Importantd este deci creE-
terea amplitudinii migcdrilor diafragmului, ceea ce s€ obfine
prin exercilii de respiratie diafragmaticd.
ln inspirafie (actul a,ctiv al respiraliei), diafragmul este
mugchiul principal. El se inseri pe coloand p,osterior qi mobili-
zeazd ultimele 6 perechi de coaste. Ca mugchi a,c,cesori participi
la inspiratie gi sterno-cleido-ma,stoidianul, marele gi micul pec-
toral, supracostalii, micul dintat posterior
Ei
superior.
Expiratia este rezultatul relaxdrii mugchilor inspiratori
qi actiunii mugchiului transvers, antagonlstul diafragmului. O
expiratie forlatd se faoe cu participarea dreptului abdominal,
oblici,i aMomenului gi trans,versului.
O respiratie corectd are trei timpi, din care primii doi
sint in inspirafie, iar aI treilea constituie expiratia.
Timpul I : inspiratia abdominal5, prin cobor{rea diafrag-
mului care ,se contractd
;
se obtine o ldrgire a bazei toracelui
gi prin contractia mu.gchiului transvers se impiedici ridicarea
coastelor. in aceastd situafie abdornenul proemind.
IN BOLILE INTERNE
SI
DE NUTRITIE
2. Miqcdri tlin articulafiile miinilor pi ale degetelor, alternatlv, apoi
simulta,n.
3. Flexia-extensia antebrafului, cu cotul sprijinit pe pat.
4. Botarea interni-externi a membrelor inferioare.
5. Ridicarea unui braf pi ducerea lui peste cap, inspiratie, reve-
nire cu expiratie.
Pentru slptimina a doua
$ezird la marginea patului :
l. lntloirea brafelor la umerl cu inspirafie, revenire cu expiratie.
2. Ridicarea gambei cu extensle din genunchi, alternativ.
3. Miinile intloite Ia umcrl gi intintlerea alternativi a brafelor
inainte, cu respirafie rltmlc6.
4. Migcirile capului in diferlte direcfii.
5. REsucirea trunchiului intr-o parte, inspirafie, revenire cu expi-
rafie. La fel in partea cealaltd.
6. Rotarea bralului prln fatd sus cu inspirafie, prin inapoi Jos
cu expira{ie. La fcl cu celilalt braf.
2. ARTERITEIE
Arterele, in special ale membrelor inferioare, se pot leza
in ur-ma unor boli inflamatorii sau functionale, lezare exprimatl
prin obliterarea artcrelor, cu tulburdri circulatorii la extre-
mitdli.
Simptomele art,eritei sint :
- parestezii
;
-
rdur.erilc in timpul mersului, prin tulburarea irigatiei
peritericc
;
- sensibilitatea la presiuni
;
- cregterea sensibilitdtii lab€i piciorului la frig :
- modificarca cul,orii tegumentelor
;
- rdcirea labei piciorului gi a degetelor, iiar in stadiul mai
avansat chiar necrozd gi ulceratii.
Necroza suprainfeclatl ducre Ia gan.grend gi uneori chiar
la amputarrea membrului respectiv.
Arteritele periferice pot ap6r€a legate de unele boli
cunoscute sau cu cauzd, necunos,cuti, ca in trombangeita obli-
terantS.
20E
' REEDUCAREA FUNCTIONALA
'
' Trorribangeita obliterantd este intilnitd la birbafi intre
20-40 ani, manifestatd prin formare de trombi care oblite-
reazd orice arteri sau veni din organism, dar mai ales pe cele
de Ia membrele inferioare. Ea este favorizatd. de fumatul ex€€-
f-ry,
de diabet
Ei
de arteriosclerozd.-
'
'
I
Fblosind diferite teste de efort, se pune in evidenfd gradul
Y
'
de insuficientd arteriald. Cel mai acresibil este testul de pos-
turd, cu picioarele ridicate gi sprijinite, ca in metoda Biirgen.
Urmdrind timpul de colorare a exf,remititilor mernbrelor infe-
rioarre, Ia coiborirea din acreastd pozitie, se constatd ci : intre
1-5 s: insuficientd arteriali moderati
;
pini la 30 s
:
insu-
ficientd arteriald marcatd
;
pind la 60 s: grad extrem de
insuficienfl arteriald, iar lipsa recolordrii: insuficienti arte-
rial6 severd (Viciu, Apetrei).
Tratamentul urmiregte dilatarca vaselor periferice ale
membrelor pentru imbundtitinea pnoceselor trofice gi dezvol-
tarea circulaliei colaterale, ce se obfine prin migcare, mers,
masaj al zonelor reflexe.
Pentru arterita labei piciorului se aplic6 gimnastica tip
Bi.irgen, care folosind gravitatia, golegte gi umple vasele, antre-
nind in lucru musculatura netedi a art'erelor. Se prooedeazl
in felul urmdtor : culcat in pat, cu picioar"ele mai sus decit
capul gi sprijinitre pe tdblia patului sau p€ rm scaun aqezat in
pat
;
se mentin 2-3 minute in aceasti pozitie pini ce laba
piciorului se aibegte. ln continuare bolnavul se agazi la mar-
ginea patului, cu picioarele atirnate pentru alte 2-3 minute,
timp in care laba piciorului se roqegte, dupd care se culcd in
pat cu picioarele intinse. ln pozitia aceasta rdmine un timp
dublu, 5-6 minute gi executi mipcdri active ale labei picio-
rului gi oontraclii de cvadriceps. Tot acest
'ciclu
se va repeta
de mai multe ori, insumind 60-90 minute zilnic. Ca migciri
se rocomandd cele pentru musculatura gambei qi coapsei, exe-
cutate din stind, asemindtoare cu oele indicate pentru tratarea
piciorului plat, toate in scopul imbundtdtirii circulafiei mla-
terale.
ln arterita vaselor pielii se folorsegte cu bune rrezultate
metoda vasodil,atatiei reflexe (Landis
9i
Gibbon). Aceasta constd
in aplicarea cSldurii la distantd de r.egiunea care ne intereseazi,
de exemplu, pe umdr gi spate cind vrem sd influentim extre-
mitEtile membrelor superioare
Si
pe aMomen, pentru influ-
entarea extremitililor mem,brelor inferioare.
IN BOLILE INTERNE $I
DE NUTRITIE
C. BOLI DIGESTIVE
1. coNsTlPATlA
Aceastd stare patologicd se caract'erizeazd printr-o intir-
ziere in evacuarea confinutului intestinului, atunci cind nu se
fine
seama de imperativul naturii, cum este cazul oamenilor
care duc o viafd neigienic5.
Orice intirziere pest'e 48 de ore in evacuane se numegte
mnstipatie. Resturile alimentare rdmase in colon mult timp
devin toxice pentru organism. Autointoxi'ca{ia datA de consti-
pafie poate schimba psihicul omului; devine mai nervos gi
fird poft6 de mincare.
Dupd unii autori, constipafi;a se imparte in :
- constipatie de propulsie, legati de tulburdri in dina-
mi ca col onul ui :
- constipatie de evacuane in care intrd dischezia rectali.
O altd clasificare :
- constipafia organicd, datd de diferitele boli organice
(chist ovari,an, fi,brom, canceir al rectului) sau din cauze con-
genitale (megacolon
,
dolicocolon), in care tratamentul este
medical gi chirurgical gi unde raneori intervine reeducarea
funclionalS
;
- constipatia datA de colit6, car€ se ftabeazd medical
;
- constipafia funcfional6 cronicd, intilniti Ia tineri sub
20 ani, in urma unor st6ri conflictuale
;
Ia adulti, din cauza
unei viefi prea ,sedcntare
;
la bStrini, prin sldbirea fortei de
evacuar€ (dis,chczi,a recLrl5).
In constipafia funcfional5, alSturi de tratamentul medical
igi are rolul sdu gi spccialistul in reeducare functionald.
Tratamentul. Scopul tratamentului medical gi funcfionai
este acela de a favoriz"a miqcdrile peristaltic,e, prin cregterea
bolului fecal gi prin diminuarea deshidratdrii, qi de a reface
mecanismul reflex al defecatiei.
Nu ne vom opri asupra laxativelor care cu timpul pot
deveni iritant€ pentru intestin, asupra regulilor de igieni sau
asupra alimentafiei bogatd in celulozS (fructe, zarzavaturi), ci
ne vom ocupa de tratamentul constipatiei functionale prin
masaj gi migcare.
I , "
211
REEDUCAREA FUNCTIONALA
lnainte de a trece la descrierea 1or, vom ardta rolul res-
Pentru expulsia bolului fecal, este nevoie de un per€re
abdominal puternic, capabil sd realizeze o hipertensiun6 care
si fie tran,smisd rectului. Aceastd forfi se poate obline prin
exercitiile a;a-zise de abdomen. Inainte insi de a se trec.e la
a,cestea, se cere un examen amdnuntit al peretelui abdominal
care poate prezenta: eventrafii, hernii, ce constituie cauze ale
constipatiei. In aceste cazuri este contraindicatd gimnastica
a,bdorninald.
ln pr'ogramul de gimnasticd se includ sdrituri, cu miqcdri
de brafe gi picioare, precum gi sdrituri peste diverse obstacole,
coardi etc. Se adaugd la acneastd gimnastici de sald pHmbdri
in aer liber, jocuri sportive, furot.
Amintim c5 prin contracfia muscular6 se produce hista-
mind, iar aceasta are actiune constrictivd asupra fi,brelor mus-
culare netede, deci prin mntracfia mugchilor oblinem o acliune
asupra peristaltismului intestinal.
In eoncluzie, se fecornandi :
L. Masajul zonelor retlere
Si
masajul peretelui
Si
confi,nu-
tului abdominal.
2. Respirafie diafragmaticd.
3. ToniJicarea museulaturi,i abdominale.
4. Jocuri sportiue, plimbd,ri.
lN BOLILE INTERNE $I
DE NUTRITIE
PROGRAMUL XL
1. Masaj dorso-lombar 15 minute, prin neteziri, fricliuni, vibrafil
2. Masaj al colonului, 5-10 minutg prin netezire in illrecfia ile
evacuare gi apoi vibrafti.
3. Culcat pe spate: ghemuirca genunchilor la piept, cuprinderea
lor cu brafele
Fi
expirafie; revenire.
4. Culcat pe spate cu genunchil lndoiti, tiilptle pe sol: inspiratie
cu
joc
de diafragm in apnee.
5. Culcat pe partea stingl: ghemuirea genunchilor Ia piept, apol
intinderea picioarelor cu ugoaril extensie a trunchiulul.
6. Culcat pe spate cu plcioorele iniloite, tilpile pe sol: respiratie
diafragmatici, avind pe abdomen un sac tle nislp tle 5 kg.
?. Culcat pe spate: rldicarea in pezlntl, otlati cu ghemuirea picioa-
relor la piept
Si explraflc.
8. Repetarea exerciiiulul 4.
9. Sirituri pe loc.
10. Mers tinigtitor crr mlgc[ri ile resplratie.
2. DISCHINEZIA BIIIARA
Afecfiune,a r'eprczintd o tulburare de tonus sau de moti-
litate a musculatulii cirilor biliare, mai ales la nivelul sfincte-
relor, care fac ca climinarea bilei si nu se mai producd dupi
nevoile digestici, dcrcglind astfel acqst proces. Dischinezia
biliard poate Ii numli functionalS sau legatd de o leziune
organicd.
ln 'dischinezia bili.rrd produsi prin spasm sfincterian, bila
nu po,ate fi evacuatl, producind colici puternioe, iar in cele
prin lips5 de tonus, int,ilnite mai ales Ia femeile astenice,
vezica este miriti gi ,irl,rorfiatd, dind o durere permanent6 in
hipocondrul drept. Bolnavul pr"ezintd o coloani vertebrald
s1,ab6, un abdomen intins, cu respiratia abdominald absentS.
Tratamentul se face in sensul favorizdrii eliminirii bilei.
Md,bius a indicat masajul indirect al vezicii biliare, prin mig-
ciri de respiratie diafragmaticd in ritm lent, in apnee (vezi
constipafia).
Ca migciri active sint indicate flexia coapselor pe bazin,
din pozifia culcat pe partea dreaptd. Astfel de migciri, execu-
tate in ritm lent, fac un masaj al organetror din cavitat€a
abdominali, in special al ficatului gi vezicii biliare.
REEDUCAREA FUNCTIONALA
Masajul se aplici in zonele reflexe aie ficatului, ce se
gdsesc i::tre vertebrele D6-D10 pind in C3--C4, cu punct
rnaxim in D2-{3. Tratamentul prin masaj se face sub formS
de curd de 20 minute, cite 3 sdptdminal La inceput se cerce-
teazi cu atenfie, prin palpar€, regiunea care trebuie masat5,
pentru a gdsi modificdrile de rezistentd a
f.esutului
conjunctiv,
schimbdrile de tonicitate ale muqchilor etc. Masajul se face
din pozitia
Eezind,
incepind cu regiunea sacratd (constructia
de bazd), deci la distantd de zona interesatS, executind u$oare
frdmintdri cu virful degetelor mijlociu gi inelar, apoi treptat,
masind mai sus. Dupi gedinta'de masaj un repaus de 30 minute
este obligatoriu. Acest tratament poate crea de Ia inceput o
stare de obo,seald accentuatS, poliurie gi chiar tendintd la cis-
titd
;
in acest caz se r€comandd consumarea de lichide la ince-
p€rca gedinfei de masaj. Dupd citeva siptdmini apar amelio-
rlrile. Pentru consolidarea rezultatelor se necomand5, dup6
6 luni, inci o serie de 70-12 qedinte de masaj.
ln litiaza renal5 masajul zonel,or reflexe este contraindicat.
ln concluzie, se indicd :
7. Masajul zonelor reflete ale
Jicatului.
2. Respiralie diafragmati,cd. tip Mtibius.
3, Miqcdri actipe cu membrele inJerioare care sd, comprime
cauitatea abdominald, din culcat pe partea dreaptd.
PROGRAMUL XLI
1. Culcat pe spate, genunchil indoiti, tllpile pe sol, cu un sac de
nisip ile 3 kg pe abdomen : inspiratie lenti cu ridicarea abdo-
menului apoi expiratie cu sugerea lul.
2. Aceea5l pozi{ie, ftrri sac: ghemuirea genunchllor la piept, cuprin-
zinrlu-i cu brafele gi expirafie; revenire in pozitla de plecare
cu inspirafie.
3. Culcat pe partea ilreaptd : inspiratie moderati apoi ln apnee
joc
ile diafragm, 5-6 ori (umflarea gi sugerea abdomenului),
apoi expiratie 2-3 ori.
4. Culcat pe partea dreapti: ghemuirea genunchilor la pieDt,
intinderea plcioarelor inapol gi ugor in sus, cu ertensie dln
trunchi.
IN BOLILE INTERNE
SI
DE NUTRITIE
216
D. BOULE DE NUTR| T| E
1. OBEZITATEA
Cr.egterea greutdfii corpului peste normal, prin depuneri
excesive de grisime, uniform sau in anumite regiuni ale iorpu-
lui, o numim obezitate.
In mod normal, gr,eutatea corpului este egald cu atitea
kilograme cifi centimetri are inilfimea peste un metru (for-
mula Broca), de exemplu la talia de 1,75 m: ?b kg.
O pTte din greutatea corpului o formeazd gi
fesutul
gri-
sos, cca 50 g pe kilocorp, ca r.ezervd sau cu rol de susfinere,
9t1m
glF
_cazul
grdsimii din loja renald. Grdsimea reprezintd
10-15% din greutatea corpului la bdrbafi
Fi
20-250ftIi femei.
Pentru o bund funclionalitate a organisrnului, trebuie sI
existe un echilibru intre aportul calorii gi consumul caloric,
din care rrezultd greutatea cor,pului. odati cu dereglarea acestui
echilibru apare obezitat-a,
- insuficienfa glandelor
sexuale di aspectul de eunuc
;
- in cazul hipofizei, grdsimea se depune Ia antebrat gi
gambe;
REEDUCAREA FUNCTIONALA
prezint5 adesea arftoza genunchiului, picior plat etc. Obezii
suferd de constipatie cronicd qi au tulburdri cutanate datoritd
transpiratiei abundente.
Tratam,entul urmireqte in primul rind sc6derea greut6fii
prin :
- limitarea alimentafiei
;
- mdrirea cheltuielilor energetice
;
- intdrirea ,functionald
a intregului onganism (Mogcov).
Limitarea alimentafiei. O alimentalie hipocalorici de 1 200
calorii zilnic, se po,ate respecta in condifii de internare, pentru
a fi controlati. Acas5, unde tentatiile sint mai mari, este greu
de raspectat acest numdr de calorii, gtiut fiind cd obezii suporte
gr,eu foamea.
Dieta hipocalorici va contine carne rasol, zarzavaturi, fruc-
be
9i
grdsimi vegetale in cantitdfi mici. Numai prin dietd se
pot obtine scdderi mari in greutate.
In continuare dim un exremplu de diet6 pentru sl4bire,
folositd Ia clini,ca Mayo.
Regim alimentar pentru doui siptlmini.
Micul ilejun, acelagi in fiecare zi :
- suc de grepf rut ;
- un ou f i ert ;
Luni
p"i,," ]
Ht::#';:ltL, o rerie piine prdjit'.
Seara - ou5, rogii, cafea.
Marti Prinz
-
BI::lt
de vac5,
telin5, castravefi, mEsline,
Seara - oud, grepfrut, cafea.
Miercuri Frinz
- cotl€t,
teline,
castravefi, m6sline, cafea.
Seara - ou6, rogii, cafea.
Joi Prinz - ou5, brinzi de vaci, spanac, o felie de piine
prdj' it5.
Seara - ou6, spanac, cafea.
Vineri Prinz
-
pegte, salatd asortat6, o felie piine prijitS.
Seara - ou6, spanac, cafea.
Simbdtd Prinz
- mugchi,
ieline,
ro$ii.
Seara - ceai sau cafea.
Duminicd Prinz
-
pui (poate fi
Si
fiert), rogii, varzi albd, mor-
covi,
telin6.
Seara
-
pui rece, rogii, grepfrut,
IN BOLILE INTERNE SI
DE NUTRITIE
Obseroafie.' -
nu se vor consu[na sub nici o formd, zah6r, unt,
ulei, alcool;
-
carnea va fi numai slabS;
- in timpul dietei se vor €onsulna numai alimentele
indicate mai sus;
- alimentele se vor consunta numai in ordinea ln
care au fost enumerate;
-
dieta se va fine
numai 2 s6ptimini' Dupi o pauz5
de 2-4 sbptbmini se Poate
repeta'
scurte gi jocuri cu mingea.
Dintre manevr€le 'de masaj s€ execute frimintatul in cutd
al
tesutului
gr5sos de pe abdomen.
Intlrirea generald a organismului este necesare pe mdsurd
cle are loc sciderea in gneutate. Se realizeaz6 printr-o viatd
igienicS, fSrd sedentarism, prin cdlirea corpului
Si
prin con-
tinuarea unei activit6Ji fizice.
Medicalia se f,olosegte in scopul reducerii apetit-ului gul-
manzilor sau contra constipatiei
Ei
pentru diurrezd. In insufi-
cienlele glandulare, se recomandd extract de glande.
In coneluzie, se lndi,ci :
7. Alirnentalie hipocaloricd, 7 200 cal. pe zi.
2. Md,rirea consumului, caloric, prin mers, sport, gimnasti,cd'
zilni,cd. cu etercifii sintetice
Jd'rd'
a
fi
de
Jorfd'
(sd'ri'turi,,
cd.$d.rd.ri,
iocuri
cu mingea).
3. Masaj.
4. Viafd, igienied
Si
actiuitate
fizicd'
nlni'cd,
fdrd'
seden'
tarism,
REEDUCAREA FUNCTIONALA IN BOLILE INTERNE $I
DE NUTRITIE
PBOGBAMUL XLII (eremple
ile migctrri complexe)
Tirire :
1. firire pe abdomen, inaintind simultan cu braful gi piclorul
opus.
2. firire pe coate, mutind slmultan braful qt piciorui
opus.
3. Tirire pe o latur6.
4. Tirire pe abdomen, rnutind ambele brafe deoilattr, flird aiutorul
plcioarelor.
5. gezind
cu brafele pe
Sold sau inflnse lnainte: firlre pe gezuti,
mutind picioruI gt bazinul de oceeagi parte inainte, apoi partea
cealaltS.
6. gezind:
tirire pe gezut6, foloslnil cilciiele
Dentru tracfiune,
flexlntl din genunchi
membrele inferioare.
Sd.rituri :
1. Sirituri pe loc, cu depirtarea gi aproplerea plcioa,relor,
sau cu
forfecarea lor, unul inainte, celilalt inapoi.
2. Sirituri la coardtr, pe
ambele picloare.
3. Din alergare ugoar6, sirituri peste
obstacole mlcl.
4. Sirtturt laterale cu trecere peste lad6 sau banci.
5. Siriturtr din elan cu atingerea unul obtect suspendat
6. Sirtturl comblnate cu mlgc[ri ile brafe.
Cd.fd.rdri lo scara
fied. :
1. CtrfIrare cu braful gi ptciorut
opus, slmultan,. corDul apropiat
de scartr.
2. Cltilrara folosinil ambele brafe slmuttan
,l apol strItare pe un
plclor,
cu schimbarea lui pe cealalti treapti.
3. cdfirare prin
sEltare, mutind ambele miinr deodati gt apoi
ambele plcioare
deoilatjl
4' cittrrare
Drin siltare, mutind numar picioarele
dtn treapti rn
tfeapttr pini
ra ghemutre,
apoi infinderea lor gr mutarea bra-
telor illn ce rn ce mar sus pe scartr, pind
ra rntinderea completii
a trunchlulul
2. DIABETUI. ZAHARAT
Este o boal6 de.nutritie determinatr
de o secnetie insufi-
cientd de insutind, substanfe produsd
de insuieL r;i-d;s*L".
1:1,,*""*rs.
Apare la viista ae +o_so a;;G ?.i"i"" r"
cuprr.
Insulina are rolul
-{"
I
pestra
echitibrul ir:tre formarea
qi depozitarea, in mugchi gi ii ficat, i gtuaorli
;"U fo-r-i a"
glicogen. Odati stricat ac€st echilibru, se produce- o tripergli-
;;;i;, cind glucoza se acumuleazi
in singe
9i
nu in ficat
9i
o
ifi*rit"i"
piin
"tt"-surplusul
de glucozd este eliminat
prin
urin5.
-""6imptome1e
diabetului sint : poliuria, polidipsia qi polita-
gia (Moga-Bruckne-r)'
Poliuria este tegat6 de glicozurie, nevoia de a consuma
api in cantitate ttt"".-, Z-S litl, chiar 10-12 litri in 24 de ore'
Polidipsia ;
senzalia de sete
9i
uscarea
guiiL il- faoe pe
bolnav sd consume
"pb
itt cantit'ate mar€' f6rl a dispirea sen-
zat i a de set e,
ry
-r-
_^. _^^*^
^goaa-o{. x
--'-
eotifagia ;
crr toate c[ are o pofti de mincare exagerara'
bolnavul
pierde zahdrul.
Degi cnonsumd cantitiii mlri de alimente, pentru a inlocui
pierdlriie
-
de glucozd, diabeticii scad in greutate, indeosebi
iinerii qi mai
Putin
adulfii.
Di abet ul sepoat ecompl i cacu: comadi abet i cd, af ect i uni
""".uf.""-g"
riniihi sau la ietind), afecliuni cutanate (pruritul),
digestive
ltdderea
dinfilor)
9i
polinewite'
Tratamentul. Combustibilul
muqchiului este glucoza' Tra-
tamentul urmaregte consumarea zahlrului i:r exces cu ajutorul
*i!"arit"r, ins6 aplicate dozat, c6ci eforturile mari cerut'e de
spdrturi, de exemplu,
pot creqte cantitatea de zah6r in singe
l;-2:t'ori
(r."t"ii, krestovnicov);_deci
efortul nu trebuie sd
fie obositor pentru a evita hiperglicemia 9i
coma diabeticS'
ln forme grave de diabet (insipid), efortul
.este
contrain-
aicat,- aar este lndicat in diabetul
priq insuficientd
pa.ncreaticd,
la caie se adaugl tratamentul cu insulinI'
[inind
seama de toate recomandirile de mai sus'
,progra-
mul der eeducar evacupr i ndeexer ci l i i cu- el ement edef or ! 5
"i "it""a
dar de scurtS
-
durati ;
exercitii la_ aparate sau cu
fu;il;"*fitive,
tot cu execulie rapidd
9i
de s.cu$6 durat6,
;fi;" i"iili;t"' exercifii de
'respiiatie
care ajutd arderile.
Plimblri
gi diverse sporturi strict dozate'
PBOGBAMUL XLIII
1. Mers cu siltare
pe virturi la liecare
pas'
2. Mers cu
ghemuirea unul
plclor la
plept' Ia al 3-lea Pss'
3. Mers normal, la ciftva
paql mers
ghemuit 3-4 tragl'
ilupi
caro ro continui mergul normal'
220 REEDUCAREA FUNCTIONALA
4. Alergare ugoa.ri cu sprinturl scurte de 5-6 m, intercalate,
Si
din nou alergare ugoarE cu respira{ie ritmici.
5, Culcat pe spate: ridlcarea simultanii a trunchiului gi a unui
picior, intins din genunchi, cu ducerea palmelor spre virful
piciorului (m$carea ile briceag) ; revenire.
6. Culcat cu fata in
jos,
brafele lateral: ridicarea trunchiului in
extensie cu brafele lateral (daci nu are afecfiuni lombare).
7. Culcat inainte cu palmele
in sprijin pe sol, un picior lntins
celilalt ghemuit : schimbarea picioarelor prin ugoari sirlturi.
B. Dribling cu mingea de baschet, cu bitaia pe sol la fiecare pas.
9. Dribling cu aruncarea mingii Ia cogul imaginar.
10. Stinil cu fafa la scara fixd, la un metru ilistan{E : flotiri,
amortizincl ciderea prin indoirea brafelor, apoi impinginil in
scarii depErtarea
$i
desprinderea palmelor de pe
Fipci.
11. Stinil cu fafa la scara fixd, pe prima treapti, apucat cu miinlle
in tlreptul pieptului: depirtarea trunchiului inapol cu indoirea
din gold, genunchii intingl, apoi revenire la verticald. La urmi-
toarea execufie se schimbi priza cu o treapti mai
Jos
gi aga
in continuare, pini cind nu Be mai pot mengine picioarele
intinse din genunchi.
12. Mers cu rotlri tle brafe intr-un sens pi in celilalt.
13. Mers linigtitor cu respirafie.
7. REEDUCAREA
FUNCTIONALA
iN OBSTETRICA
A. SARCINA
De in'fluen{a favorabil6
a r
sarcinii beneficiazd
in sPecial :
cane au
Practicat
sPortul' nasc.
sarcina, cit qi tauzib, iar restabi
Reeducarea
va avea in ved'
de ac'est lucru,
'deosebim
trei
Pe
exercitiile
fizice.
i.' il p;;;i. trei runi^de sapile,
TFYI
j::*1*"^':l:
i."l'fi"e
'ii*iirr-
ut'er. Cunosoind'
acest lucru se vor evita
exercitiile
care prduc pnesiuni pe uter :
- exencitiiie
de aHomen;
- .""t"iiiile
de sfortare, care b-Iocheaze toracele ;
- ;;;;t$rtul
sau impingerea
de greutdti ;
- siriturile - Jdr l u4t uL.
n*.r"i1iil. adoptate
vor avea aspectul
9-"i:1-1ii,
e.t:::ilit"l
d" #;;;#::"ffii$&
';pL
de
!ra!'e'
-picioare
.ei
trunchi ei
^^^-r^*^+^
^,,
*o^iiqfi.a Sint interzise @le de forfa'
.oooao""t.
cu respiialia' Sint interzise
forla
lonate cu resprralla'
Dlnr rnLerzr":E wrt ut
^v'
ls'
b"-.i" graviUa creqte in.
SleutaJe,
i:=
"T11r.15
l3.;:H:;
! El l r gr q
duce migc[ri care si
-
1 .
--1-r\
;;;;Gili;i
t"."i
tratamentul.
piciorului
plat)'
"l'*t'iti'
;; i*.q":*
-i".
*:-llffJ'
^
i"HiT:,"
-:":T,.1:
""r.
-#"'i'il;tJ-.;';;j;it"'e rt
.gravi$,1
$1
d"
l:i..*:g"A
ff*"#[:
'ii*
fr"#. f""'Ja-
pi"oT"ry,'it"
'
""'^, :^':Tt"*""? ,,ii
;?-ffii";':;"ii-p'i"t'"1i.""1$i:*^'-"^:*Tf.,S3*llll
lil"""p::tff ;iffid;i';;JF et
-f$*gile
pentru activarea cir-
""f"ii.i
de intoariere Ei
gimnasticl Biirger'
PROGRAMUI,
XLIV
1. Mers siltat
(mers ile cocoF)'
2. Mers cu uloare fantliri la fiecare
pas'
3. Mers pe virfuri, mers normal' apoi mers
pe ellciie'
222
REEDUCAREA FUNCTIONALA
4. Stlnil: ducerea brafetor prln
lateral inapoi cu doui arculrl
gI revenire.
5. Stind: rota,rea brafelor prin lati cu aplecarea tnrnchtului
lnainte cinil brafele coboartr
Ft
indreptarea trunchiului odat6 cu
ducerea brafelor sus. Brafele se incrucigeazi ln rotarea lor,
sus gl
Jos.
6. Stinil: ridlcarea unul braf prln
lateral pini la verticali gl a
piciorulul
opus; revenlre gi acelagl, cu schimbarea milnll
,i
a plclorulul.
7. gezinrl
cu picloarele
indoite, ttlpile pe
eol: lnflnilerea
6t
lnilot-
rea plcioarelor,
menflnlnil tot timpul contactul tiilpilor cu
eolul.
8. gezind
cu picloarele
lnflnse, cu palmele
ln sprfitn lnapoi pe
sol: extensia spatelul, cu bonbarea pleptulul
inainte cu lnspl_
rafle; revenire cu explrafle.
9. gezind
cu picioarele
rnitorte pt sprtJtntte talptr in tarpE: rnfin-
derea gi lndoirea, firl a desprinde tilpile gl degetele.
10' culcat pe spate cu gambere
spriJrnite pe un scaun: migciri
ale labei piclorulul
ln toate sensurile.
11. Pe genunchi,
cu sprijin pe palme:
ridicarea simuttanE a unui
braf lnainte gl a plclorului
opus inapol ; revenire pl erecufte
cu partea
cealaltS.
IN OBSTETR,ICA
2. I:rtr€ a 3-a qi a 6-a lun6 de sarrcin[, fitul este bine prins
in peretele uterin, iar stirile nepl5cute determinate de sarcind
au dispirut, astfel cd gravida este apte de eforturi fizice mai
mari. Fh poate trece la o gimnasticd progresivS, cu avizul
medicului.
Sarcina determini o ac@ntuar€ a lordozei prin anteversia
bazinului gi deci deplasarca centrului de greutate spre inaint'e.
Reeducarea acestei lordoze o obtinem prin exercitii de rdstur-
rure a bazinului, folosind pozifiile culcat sau stind (vezi lor-
doza).
Se introduc proglesiv migcdrile p€ntru musculatura abdo-
minald, coordonate cu rcspiratia. Se actioneaze asupra m-u$-
chilor iransvergi ai abdomenului, intnrcit ei ajutl
9i
la exlpulzia
fdtului. Migcdrile pentru drepfii aMominali, cu ridicarca mem-
brelor inferioare sau for{ecdri, vor fi evitat'e cici favorizeazd
eventratia. De asemenea, se impune efectuarca miqcdrilor pen-
tru tonificar€a spatelui, deoarreoe exist5 tendinta la hiper-
lordozd.
ln continuare, pnogTamul mai contine migcdri pentru bolta
plantar6 qi cel€ p€ntru aiutarea circulafiei de fuatoarcere.
PNOGEAMUL XLV
1. Mers pe marginea externi a Iabei piciorului cu degetele flexate
sI degetul mare in extensle.
2. Mers cu genunchii sus la flecare pas.
3. Mers inapoi pe virfurlle plcloardon
4. Stinit cu spatele liplt ile lrerete: corectarea lordozei fafi ile
perete, prin retrovcrsla bazinului, contractind abdominalll
9i
feslerll slmultan.
5. Stlnd rlepirtat: lndolree laterali a trunchlului, tlucinil bratul
dln partea opus6, prln lateral sus; revenire gt la lel ln partea
opusi.
6. $ezinit cu genuncldi inilot{i ta piept: aplecarea trunchiulul
inainte, cu rltlicarea brafelor intlnse sus
9l
extensia spatelui;
revenire.
?.
$ezinrl:
risuciri de trunchi, stinga-dreapta' cu spriiinirea pal-
nelor pe sol in partea risuclril.
s.
$ezinrl
cu miinile inclefltate la spate : extensla spatelui trlginil
gl umerii inapoi, cu inspiratie; revenire cu explratie.
1}I OBSTETRICA
REEDUCAREA FUNCTTONALA
L Pe genunchi' cu sprljln pe palme : insptrafie cu umflarea abdo-
menului, expirafie cu sugerea abilomenulul, prin
contracfia
transvergilor.
10. gednd: ghemuirea genunchllor la lriept, cuprinzinrlu-i cu bra-
tele,
expirafie gl lntinilerea picloarelor cu inspirafia
11.
$ezinal:
rularea unel stlcle cu tilplle, prin intinderea gl indolrea
picioarelor.
3. Intre a 6-a gi a 9-a luni de sarcind. F6tul a crescut,
gravida suport6 mai greu efortul, r€spire mai grcu gi are pal-
pitatii.
Intensitatea e ortului va scedea astfel ca in luna a B-a
sd se mentind numai miqcirile de respiratie necesare in timpul
travaliului, precum qi mersul in aer liber. De marre ajutor este
invdlarea respiratiei ne@sare in diferite fazn ale nagterii.
Pentru faza dilatdrii, gravida va folosi o respiratie toracici
superficiald, gifiitS, p€ nas sau pe guri, prin care eviti cobo-
rirea diafra'gmului gi presanea uterului.
7n faza. expulsiei, din pozifi,a obstetricali, va fuce o nespi-
rafie rapidd, dupd care in apne€ va ajuta expulsia printr-o
contractie a a,bdomenului cu ridicarea capului gi ducerea bir-
21. 5
biei in piept, cpatele depirtate de corp. Apneea va fi-exersatd
mult' timp- inainte de naqtene pentru a se a'junge, dac6 este
posibil, la netiner,ea respiratiei p'lne Ia un minut.
'
Pentru faza terminala a naqt€rii, femeia va folosi respi-
ratia gi'fiit5, cu gura deschisS.
B. TAUZIA
primul exerciliu de abdomen :
ridicarea capului gi a umerilor antreni:rd muqchii abdo-
minali gi expirafie in timpul eforbului;
- cu piciorul in afara patului, se executd flexia gi exten-
sia gam,bei pe coapsd
;
- exercifii de respiratie diafragmatiicd.
In ziua a 4-a repetarca programului din ziua 3 3:8, addu-
gind exercilii cu rdsuciri de trun,chi, stinga=-.dreapta, din culcat
pe spate, qi fdrd a ridica goldurile de pe pat. L6uza pdrdseqte
patul gi face o plimbare in jurul camerei.
ln ziua a 5-a. Contractia fesierilor cu retroversia bazinului,
rniEcdri de abductie-adductie cu mernbrele inferioare' execu-
tate razant cu patul. Cu picioarele indoite, tilpile
Pe Pd,
strin-
gerea unei perne Cntre genunchi.
Pentm muqchii fesieni qi lomlbari, din culoat cu fata i:r
jos'
ridicarea alternativd a piciorului intins din genunchi. Din
acneaqi pozitie ridicarea pieptului de pe pat.
Plim'barea prin cameri se va prelungi (dublu ca duratd)
fat6 de ziua precedenti.
In a 6-a zi. T-a, programul executat in a 5-a zi, se adaugl :
-
cr:lcat cu fata in sus, gtr'emuirea arnbelor pibiloare la
piept
;
REEDUCAREA FUNCTIONALA
- $,ezind
: mi$cari pentnr tonifica,rea mu$chilor spatelui.
In ziua a 7-a. Culcat pe spate cu picioarele indoite din
genunchi:
- ridicarea trunohiului cu expiratie (exercifiu de abdo-
men) ;
- gezind: rdsuciri de trunchi cu ducerea brafelor spre
partea rdsucirii
;
- $€zffnd
: indoir,ea trunchiului i:rainte, cu extens,ia spa-
telui
;
-
plimbare prin camerd de 2-3 ori pe zi.
_
Dupd iegirea din spital se continud gimnastica gi la domi-
ciliu, 15-20 minute zilnic, cu migcdri executate din stind,
alternind cu migc5rile de abdomen executate din culcat.
pRocBADIUL
xLvI (pcnhu a doua strpt6Dintr ile llude)
1.
$ezlnil: lnilolrea trunchlulul lateral cu qrr|Jln pe braful res-
pectiv care se lndoalc Prln intinilerea brafului se lace mutarea
greuttrtii
corpulul de partea
cealaltL
2. Pe genunohl
cu spriJin pe palme, pezuta pe cllclle: mutarea
greutifil
corpulul pe brate, ridiclnil gezuta gi lntinrlereo unui
plcior inapoi; revenire, apoi se executtr cu celdlalt piclor.
3. Culcat pe spate: ridicarea unul plclor la verticald, intlns dtn
genuncht.
4. Mitnile pe golduri, sfinal : rldicasea unul plctor lateral ; revenlre,
la lel cu celilalt plclon
5. Stinil ileD6rtat, milnile tniloite la umerl : rtrsucirea trunchiulul
lntr-o parte cu ducerea brafelor lateral
IN OBSTETBICA
6. $ezinil
pe EG&un: apleca,rea truncbiului la 45o cu extensia
sDatelul
?.
gezinal
lre scaun : intlnilerea ambelor
picloare d'in
genunchl'
8. Mers linlltttor cu m$c5ri ile respiratie ilin mers'
PBOGBAMUL F,VU @entru
siptS'mina a trela ile ltruzie)
1. Mers slltat cu rularea tllpti la fiecare
pas'
2. Stind ilelErtat, cu milnile
pe golilrut : rottrrl ale bazinului
intr-un sens qi tn celilalt.
3. Stinil: fandare lateraltr cu ducerea brafelor lateral; revenire
It
relrctarea in Pa,rtea
cealaltll.
4. Sttnil tleplrtat, cu brafele lntinse sus: lndoirea trunchiului
lnainte cu atlngerea solulul cu
palmele'
5. Culcat IDe Epate : ghemuirea ambelor Dlcloore
lo piept pl lntin-
de,rea lor Prln
strltare ugoaril.
6. Culcat
pe o parte : ridlcarer
piciorului
9l
a brafulul ile dleasu-
pra. .A,celaql,
pe
Dartea
cealaltI.
?. Mers cu riilicarea unul
genuncbl spre
piept'
8. Mers lintgtttor cu resplratle rltmlcl.
8. REEDUCAREA FUNCTTONALA
IN CHIRURGIE
A. MASTECTOMIA
In cazul tumorilor maligne ale sinului se intervine chirur-
gical. Mastectomia poate fi simpli sau radicald (Halsted).
Tratamentul chirurgical urmat de terapia cu cobalt, deter-
mind unele tulburdri cum sint : reducerrea mobilitefli umdrului
qi creqterea i:l volum a bratului in 2001s din cazuri, prin stag-
nar€a circulatiei limfatice l,a nivelul umirului.
Tratamentul prin migcare se incepe a doua zi de la ope-
rafie, pentru a evita r€doarea umdrului. Bol:ravul igi va mobi-
liza singur bratul fSrd a forla. In caz cd s-au produs edeme,
se indicd ,bdi alternante pentru braf.
Specialistul intervine a 3-a zi de la operafie, la inceput
prin masaj circulator (umdr gi br,at), carre sI ajute drenar,ea, gi
masaj calmant pentru mugchiul pectoral (dacd nu a fost sec-
tionat) Ei
pentru adductorii dorsali. Cind pielea este alteratd,
in urma tratamentului cu radiatii, masajul pe acreastd zoni este
,contraindicat.
Mi cdrile active cu braful ,se fac in toate sensurile, din
stind, gezind sau culcat pe partea sdnitoasd, cu cregterea trep-
tatd a amplitudinii, evitind forfarea care poate rupe vasele
Iimfati,ce gi deci cregterea edemelor.
_
iun ex,erncitiu bun pentm tonifircarea adductorilor gi tot_
odatd de drenaj axilar, este apropierrea brafului de torace cu
pnesiune. Acrest exercitiu se va executa per,manent pind la
ci,catrizarea o,peraliei.
Tratamentul prin migcare va fi continuat de bohrav mult
timp dupd necuperarea mobilitEfii, deoareoe existd riscul de a
se bloca umirul tra intreruperea lui.
ln eaz de paleze sau paralizii postoperatorii
se indicd
electr:ostimularea.
IN CHIRURGIE
PROGRAMUL XLVNI
Stinitr sau gezind i,n
tata
oglinzii :
1. Balansarea brafelor pe lingi corp, inainte-inapoi din ce in ee
mai sus, fdri a forfa.
2. Ducerea brafelor prin lateral deasupra capului, pini se unesc,
firi a forfa.
3. Miinile pe goltl : tragerea coatelor lnapoi.
4. Rotarea brafelor prtn fata pleptului cu incrucigarea lor dea-
supra capului qi revenire prin lateral cu incrucigare ios in
fafa bazinulul.
5. Miinile la ceafi : tragerea coatelor inapoi.
6. Miinile indolte la umeri: rotarea brafelor intr-un sens
9i
in
celIIalt.
7. Ducenea brafelor prln lateral spre inapoi, intlnse ilin coate qi
cu arcuiri.
Ererci.fiii cu un obiect ugor in mind, :
8. Stinil depdrtat: trecerea mingii ilintr-o mini ln alta pe dea-
supra capului.
11 10
REEDUCAREA FUNCTIONALA
9. Stinil itepirtat: r[sucirea trunchlulul cu trecerea mfngil dintr-o
mlni ln alta, ln lata pieptulut.
10. Stind, mingea
flnutl
cu ambele mflnl: ducerea
mlngii deasupra
capului, executarea s aloui arculrl gl revenire.
Exerci,fiii ln scaro |ird.
:
11. Stinil cu lata la scar6: riilicarea bratelor,
prtn laii cu sprl-
Jinirea lor din treoDti in treaDti cit mai sus.
12. Stinil cu spatele la scari: ridlcarea brafelor
prln lateral cit
permlte articulafla umerllor gl oprlre pe treapta respectivi.
B. CHIRURGIA TORACICA
1. CHIRURGIA PULMONARA
La interwenfii chirungicale pe pl5min s€ r€curge in urmE-
toarele situafii :
- neoplasm pulmonar, cu lobectomie (scoaterea unui lob),
pneumonectomie (scoaterrea unui plSm'in)
;
- tuberculoza pulmonarS, cu colapsoterapie, in special
toracoplastie. Toracoplastia determini un colaps pulmonar, prin
scoater€a unui numer de coaste, 5-9, ceea c€ reduce volurnul
pldminului bolnav.
Tratamentul preopenator.
$tim
cd bolravul operat va avea
nevoie se €xpectorcze, de aoeea se vor efectua exercifii care s6-i
pr€gdteasce bnonihiile. Pozitia de bazd este pe genunchi cu
sprijin pe coate, pentru drenajul de posturd, insotit de vibrafii
9i
percufii aplicate pe spate.
Tiratamentul postoperrator. Dup[ intrerventie bolnavul va
fi agezat intr-o pozitie carre si dessarce coloana vertebrald gi
sd fereascd locul operat de presiune gi durere. Aoest lucru se
realizmzd.,folosind ca sprijin mai multe p€rne.
Hipoventilatia este de multe ori eauza hipersecretiei bron-
hice, carre la rindul ei favorizeazd infectiile. Cu ajutorul tusei,
bolnavul poate sd-gi evacu€ze secnetiile, dar uneori el refuzd
sd tu,geascd pentru a nu-gi provoca dur.ere.
Specialistul trebuie si corect€ze pozifiile pe care le ia bol-
navul in dorinfa de a-gi diminua durrerile, indicindu-i menfi-
nenea capului inclinat de partea ,sinltoasi,
iar membrul supe-
rior in rotatie internd gi in fafa pieptului, pentru a impiedica
infundarea omoplatului in spatiul rimas liber dupi scoaterea
coastelor
Sn
toracopXastii).
_
Cind i se permite scularea din pat, va incepe exerciliile
de respirafie, din gezind cu control in fala oglinzii.
Mobilizarea bratului de partea operati se face treptat,
pe mdsura cicatrizdrii.
Exercifiile de respiratie vor influenfa ln egali mdsurd
inspiratia gi expirafia.
2. CHIRURGIA CARDIACA
Dupd operatie conduita este aseminbtoare cu cea din
interventiile pe pl5mfini, in sensul c[ vom ciuta s6 pdstr6m
pozifia corectd a trunchiului, lupfnd cu pozilia antalgicd pe
care o ia tbolnavul.
Scopul neerducdrii este de a preintimpina.acumularea
de
secrefii._Se va face de 2-3 ori pe zi respiratie diafragmaticd
gi
_
costald, contra presiunii aplicate pe toracele drept, b-10
minute, tuse gi vibratii pe tirnpul expiratiei.
-
,_Dupi
scoaterea drenului,
flnnnd
seama de stanea generald
a bolnavului, se pot efectua iniqcdri active. Aoeste miscdri se
adreseazi membr.elor inrferioare, pentru a preveni embolia qi
asupra umirului stfng.
_
La o sipt5mind de la operalie bol:ravul pirdsegte patul.
Continud exercifiile de respiralie cu accent mai rnult'pe
-expi-
ratie, iar din a zecea zi se incep gi migcdrile de trunchi (rdiu-
ciri).
In doud s6ptdmini de Ia interwenfie, pacientul este pe
picioare gi va executa in continuar.e miqc5ri de nespirafie, de
corectarea pozitiei trunchiului gi exereifii pentru umdrul sting.
IN CHIRURGIE
239
BIBLIOGRAFIE
1. ANDRE ALBERT, La rieducazione neuromuscolare dell,emiplegico
adulto, Dditura iI Pensiero Scientifico, Roma, 1975.
2. ALBERT A., L.&MBERT P., Plan ile traitement des sGquelles
motrices pdriph€riques par la m6thoile ile Kabat, Ann. M6d.
phys.,
Paris, 1965.
3. ARLET J., MOLE J., PETIT M., Traitement physique des rhuma-
tismes. Bases techniques, indications, Editura Masson, Paris, 1g?1.
4. ARSENI C., STANCIU M., Discopatiile vertebrale lombane, Editura
Medicald, BucureSti, 19?0.
5. ARSENI C.
9i
colab., Becuperarea in afecfiunile neurologice, Rev.
Neurologie-Psihiatrie-Neurochirurgie, Editura USSM, Bucuregti,
7972, 6.
6. ARSENI C., CONSTANTINOVICI Al., PANOZA Gh., Traumatis-
mele vertebro-medulare pi ale nervilor, Editura Medicali, Bucu-
regti, 1972.
?. AUGUSTE-MARIE, ProblEmes mddicaux et soclaux de Ia malailie
de Duchenne rle Boulogne, Rev. Kin6sithdrapie,
paris,
1g66, 2b.
B. BACIU Cl., Anatomia funcfional[ a aparatului locomotor, Editura
Stadion, Bucuregti, 1972.
9. BARRIE M. L., La kindsith6rapie ale la maladie de
parkinson,
Edi-
tura Maloine, Paris, 1970.
10. BECKER ERNA, Le traitement des scolloses et iliscopathies par
tensions isom€triques, Editura Maloine. Paris. 1g?8.
11. BERHEIDE, Lo r66ilucation lonctionnelle des membres sup6rieurs,
Rev. Kin6sith6ra,pie, Paris, 1971, 84.
12. BERLESCU ELENA, Posibilitifi ale terapiei ocupafionale in reuma-
tismele cronice, Congresul latin de reurnatologie, Bucuregti, 1g?6.
13. BIEDERMANN P., Vibromassage 6lectrique, Editura Maloine,
paris,
1968.
14. BIENFAIT M., Formulaire th6rapeutique ile r66ducation fonction-
nelle, editia a 2-,a, Editura Maloine, Pari6, 1g?2.
15. BOBATH 8., Anomalie des reflexes de posture dans les l€sions
c6r6brales, Dditura Maloine, Pari,s, 19?3.
16. BOROVSKI M. L., Beg:enerarea nervului gl troficitatea, Editura
MedicalS, Bucure9ti, 1954.
BIBLIOGRAFIE
1?. BROUET I', LIOT G', CASTILLON q'- et col" La kin6stth6ropDlo
-" -e;-.ff"ctio*
mdifiches ile I'appareil reslDir&toire, J. de kin6sl-
Paris, 1967.
2L. 1FJaAFI c. Ghi . l deneur ol ogi e, E, di t ur aMedi cal i , Bucur egt i , 19T6.
22. CHAPUIS Y., CHICHE 8., LEGER L',
-PARIS
C'' Les, ph^l6bites dn
--' -;;;b;es
srip6rieur, J. de chirurgie, vol' 115, 2' Paris' 19?8'
23. CHARPI NJ. , L' ast hmebr onchi queet sont r ai t ement dansl ' exer -
-' -;ft;
il"rnalier
tle la m6dicine
pr,aticienne, Editura Maloine, Paris,
1968.
24. CHARRIERE L., La kin6sith6rapie dans le traitement des algies
- - -
o""iCUrales, editia a 3-a, Editura Ma6son, Paris, 1965'
25. CHAVANEL R., MONET J., STEVENIN P' , B66duc{ion--Ae la mala-
die ile Scheuermann' Rev.' Kin6sith6rapie,
Paris, 1972, 91'
26. CORNELIU 2., DUMITRF.SCU D., TECULESCU D., SCOIiOZA' Edi.
tura MedicalS, Bucuregti, 1980.
2?. CORTI D., La luxation cong6nitale ile la hanche' son tliagnostic
- -
et son treitemeni avant 5 ans, Rev. de la kinesith6rapie, Pro-
vence. Cdte d'Azur, 1966.
28. coI ' RcHETJ, , Respi r at i ondyaf r agmat i quer el axant e, Edi t ur a
Maloine, Paris, 1974'
29. DANIELo L., WoRTHINGHAM C., Evatuation de la fonction mus.
culaire, Fditura Maloine, Paris, 1973.
30. DEBESSE B., Le r6le tte la r6etlucation respiratoire alans les pleu-
r6sies puruientes, Vie Mddicale, Paris, iulie' 1970'
31. DEBRUNNERH. , L' examendel amar chesousdi f f 6r ent escondi .
--' -uorrs.
Actualit6es M6d. chirur. Pied, Editura Masson, Paris, 19?1.
32. DEMETER A., Soticitarea aparatului cardiorespirator in. timpul
antrenamentului
prin contric{ii izometrice, Rev' Culturd Fizici
gi Sport, Bucuregti, 1963' 4.
33. DEMETER A., Fiziologia educatiel fizice 9i
slnrtului, Editura Sta-
dion, Bucure$ti, 1970.
34. DENISCHI A., MEDREA O., POPOVICI N' , Bolile piciorului' Edi-
tura Medicatrd, Bucuregti, 1964.
35. DENISCHI A., DINULESCU I., ANTON' ,ESCU D:' NIqUL-PSCU R' ' ,
--
-fvfenfN
f., drtroptastia
protetic[ ln tratamenful fracturilor recen-
te, Rev. Chirurgia, Editura USSM, Bucure;ti, 1974,4'
36. DENI SCHI A. , ANToNEScuD. , Gonar t r oza, Edi t ur aMedi cal a'
Bucuregti, 19?7.
3?. DI ACONESCUN. , VELEANUC. , KLEPP' H' J' , Col oanaver t ebr al l '
Editura Medicald, Bucuregti, 1977.
236
284 BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE
38. DICKE M., SCHLIACK M., WOLFF A et col., ih6rapie manuelle
des zones r€flexes ilu tisuu conjonctif, Editura Maloine,
parls,
t 972.
39. DORMOY J. P., Ktn6sith6raple pour hernie iliscale op6r6, Rev.
kin6sith6rapie, Paris, 1973, 106.
40. DRAGAN I., Elemente de investigafie ln medlclna sportivtr, Edltura
Stadion, Bucuregti, 1974.
41. DUCHESNE L., MUSSEN M., La r6adaptation fonctionnelle du para-
pl6gique,
Editura Maloine, Paris, 1972.
42. DUCROQUET CH., La marche et les boiteries, Editura Masson,
Paris, 1965.
43. DUMITRU C. GH., DRAGANOVICI M., KARASSI A., SAVA
SMARANDA., SBENGHE S., Date moderne cu privlre la mobilt-
zarea precoce ln infarctul mlocardic acut, Rev. Medicina internd,
Editura USSM, Bucuregti, LnB,2E.
44. DUPIRE G., L'6quilibre et Ia r66ducation i la marche des para-
pl6giques,
Rev. kindsith6rapie, Peris, 1973, 102.
45. DUPUIS M., La r66ilucation fonctionnelle dans la maladle ile
Parkinson non op6r6 en p6rioile rl'6tat, Rev. kin€sith6rapie, Paris,
1973, 102.
46. ESPUNA G., Bases essentielles ile la r66ducatlon resplratoire, Rev.
kindsith6rapie, Paris, 19?4, 113.
47. FoDoR o., Tratat elementar ile medicini interni, Editura Dacia,
Cl uj , 1972.
48. FO-URNIER J., La miopatie Duchenne, Rev. kin6sith6rapie,
paris,
L97t, 79.
49. GAUTHIER G., Pied-bot-varus 6quin cong6nital, Rev. kin6sith6ra-
pie, Paris, 1973, 109.
50. GERA-RD.Y., SEGAL PH., BEDOUCHE S., LEFORT G., Traitement
des fractures du rachis cervical et ilu iachts eorslohbairJ avec
complication neurologlques, J. de Chirurgie,
paris,
vol tti, iSlZ, +.
51. G-UTTMAIi L.,
!a
rddrlucatlon des parapl6giques
traumatiques par
le travail et le sport, Rev.
presse
mddic"le, Editura
-Masron,
Par i s, 1964, 18.
52. H4Egpry
-
D., Ponorama de la pr6parafion
i l,accouchement, Rev.
kin6sith6rarpie, Paris, lg7L,
gE.
53. HAMONET Cl., HEULEU J. N., B66ducation tonctionnelle et
r6ailaptation, edifia a 2-a, Editura Mpsson,
paris,
1g?g.
54. H-ARACU$_STf
B{HU
r., Vr^ArCU R., ROSENTHAL E., VAGAU_
NE.SCU G., RENTASCH ST. La gymnastique
m6ilicaie dans le
traitement ile la ca,lillopathie ischdmlque douloureuse, Al 2_lea
Congres eurqpean de medicin6 sportivE, Bucuregti, lg6g.
55. HELD J. P., La r66ilucation de l,hGmiplegique adulte, Rev. Cu
Praticien, Editura J. B. Baillidre,
paris,
vol. XIII, 1968, 5.
56. HELD J. P., PIERROT-DESEILLIGNY 8., B66ducation motrice dee
affections neurologiques, Editura J. B. Baillidre,
paris,
196g.
5?. HERBERT J' J., GRELLAT P', CHEVILLARD B"
Bdsultat ilu trgl-
tement des co*a"tfrro"sis^-"oiil'o-+"tenates
dans les luratlons cons6-
fitrft-
""il"icttr"i--par
Fequuiuratton
tlu bassln' Lyon ChirurB'
Bucuregti, 1966.
62. IONESCiI A., Cultura fizic6 a mamei 9t
copilulut mic' Editura
CNEFS, Bucure$ti' 1964.
63. JACQEMAIRE El., BABIN S., STEIMETZ A., SCHWIN-GT
E'' TTAI-
*-'
--t-em-ent
ctrirurgidue-AeJ i"aciore,s bimal6olatres, J. de Chirur. Paris'
1978, vol . 115, 5.
64. JAMES J. I. P., La scollose, Editura Masson, Paris' 1971'
oS. JARNI ERM. , Lat oi l et t ebr onchl que, Rev. ki ndsi t h6r api e' Par i s'
L972, 92.
66. KARASSI A. , I nf ar ct ul ml oca' r di cacut ' Edi t ur aMedi cal a' Bucu-
regti, 19?4.
6?. KNoTTM. , vossD' , Facl l l t at i on-neur. o. muscul al repropri ocept i ve'
-"
-
iinCt""s 6t tecn"iqll".-a"
Kabat, editia a 2-a' Editura Masson'
Paris, 1977.
68. KOHLRAUSCH W', Gvmnastique ilu rhumatlsant' Editura Maloine'
1970.
?6. MAIGNE R., Les manipulatlons vert6brales, uexpantion scientifl'
que fran9aise, Paris, 1960.
??. MARCHANDJ. , M6t hoi l esi l er66ducat i ondesm6nl gcect omi e-spra-
" ^'t.i;;;;;'rnoriiiJr"--st"JJ."o"
d'Arc de Montreal, Rev. kin6si-
th6raPie, Paris, 1972' 96.
236 BI BLI OGRAFI E
t87
BIBLIOGRAFIE
78. MARETSIS M., Becuperarea postoperatorie in herniile ile itisc,
Rev. Nourologia-Psihiatrla-Neurochirurgia, Editura USSM, Bucu-
re9ti, 1972, 6.
79. MARTEIL, Orthop6ilie et ergoth6rapie dans la r66ducation du mio-
pathie Duchenne de Boulogne, ir l'6volution rapide, Rev. kin6_
sith6napie, Paris, 1974, 113.
80. MARTINAT M. P., La gymnastique
respiratoire, Editura G. Doine,
Paris, 1961.
81. MEDT_CI M. G., Traitement de l,Gpiphysite Scheuermann, Rev. kin6_
sith6ralpie, Paris, 1921, 82.
82. MESSERLI M. P. Les diemensions de la r66tlucation des h6mipl6gi-
ques,
Rev. kin6sith6rapie,
paris,
lg?1, 96.
83. MINAIRE P. Pa'rapl6gie et tetrapl6gie. Guitle pratique
rte la r6riilu-
cation, Editura Masson,
paris,
1g?g.
84. MONET J., Grands princips
de base de la gymnastique
ilyaphrag_
matiques, Rev. kinesith6rapie,
paris,
1frt2, 92.
85. MORON J. Guide pratiques ites ob6sit6s, Editura Maloine,
paris,
1968.
86. NAF,AKAS A., Les l6sions nerveuses et leurs s6rluelles, Rev. kin6-
sith6rapie, Paris, 19?1, 85.
87. OL_LIER M., Techniques des plitres
et corsets des scolioses, Editura
Masson, Paris, 19?0.
BB. ORFANU N., Rolul imobilizirii articulare in aparat ghipsat, in
producerea
redorilor gi anchilozelor fibroase posstraumitice
la
om, Rev. Chirurgia, Editura USSM, Bucuregti, Lg7Z, S.
89. ORFANU N. Rolul nozifiei de imobilizare articulari in producerea
redorilor articul,are posttraumatice
la om, Rev. Chirurgia, Fdi_
tura USSM, Bucurepti, 19T8, b.
90. PENINOU G. SALZA.RD J. C., E66rlucation de la colonne lombaire,
Rev. kin6sith6rapie, Paris, 19?8, 102.
91. PIRET S., BFZIERS M., La coordination motrice. Aspect m6canique
de I'organisatlon psycho-motrice
de I'homme, Editura Masson.
Paris, 1971.
92. PIVETTA S., La gymnastique
corrective dans Ie traitement de la
scoliose, Rev. kin6sith6rapie,
paris,
1g?2,
g2.
93. POULIQUEN E., La luxation cong6nitale de la hanche, son d6pis-
tage, son traitement d6s la naissance, Rev. du
praticien.
Ediiura
J. B. Baillidre, Paris, 1958, vol. VIII, l?.
94. RADU C., Actul chirurgical in sciatica spondilartrozei, Rev. Chirur-
gia, Editura USSM, Bucuregti, L974, E.
95. REYNDERS R., La r6cup6ration fonctionnelle tle la main, Rev.
kin6sith6ra,pie, Paris, 1972, 95.
96. RIEUNAU G. et col., Manuel de traumatologie, editia a B-a, Edi-
tura, M,asson, Paris, 1976.
97. ROBANF.SCU N., Beeducares neuromotorie, Editura Medicald. Bucu-
reqti, 196,8.-,
98. ROBANESCU- N.,' B,eadaptarea copilului haniticapat fizic, Editura
. ' Medi cal d, Bucur e9t i , r l 976.
99. ROCHER CH., B66ilucetion
psychomotrice, Editura Masson, Porls,
1964.
100. ROSETHAL I., PINTEA P., RENTSCH St., Efficience de la gvm-
nastique dan6 Ie traiterrent de l'ob6sit6, Al 2-lea Congres europcnn
de medicind sportivS, Bucuregti, 1969.
101. ROUqUES L.,
-Extension
continue et sclatique discale, Rev. Prcsse
rn6riicale, Editura Masson, Paris, 1962, 15.
102. RoUvBS J. c., PERPIGNAN J., Etirenrent du rachis et refoulo.
ment des gibositds, Editura Maloine, Paris' 1972.
r)r/
' AMiI.T,I' :
STCHtrRE R.. GARNIER PH,, R,66IIUCAtiON dO
103. ROY CAMILLE., SICHERE R.' G
u I L. nrvl l ! ! D. r Dl vrrur! !
I'appareil locomoteur, Editura Masson, Paris' 19?2'
ro+. saeAtIER J., sorrY B', Pa,rapl6gies traumatiques' Rev' du Pra-
ticien, Editura J. B. Baillidre, Paris, 1971' 25'
10b. SASS-E||, i^ r66ttucation respiratoire en pneumologie m6dicale'
Rev. kin6sith6rapie, Paris, 1973' 105'
106. STMIoNESCU A.; StAwriscu R. GrU-RGIU I' ,-luoL.-DovAN o"
-' -' -F;;ibtiitati
*
timite in chirursra scoliozelor idiopatice Juvcnlle'
Rev. Chirurdia, Editura USSM, BucureSti, 1973,7'
107. sIMoN M. M-., coopeour, niuscle qriatlriceps et
pathologie artl-
culaire du genou, Rev. kin6sithdrapie, Paris, 1973, 109' --
108. SIMoN r-.' eLorMAN.r., cr-eustRE J., Abr€g6 tle Rhumatologle'
Editura Masson, Paris, 1975.
109. SMODAVKA V., ia- r-eaaaptation
_fonctionnelle
iles cartliaques' Al
2-lea Congru. eniop""tt de medicind spontivE' Bucure$ti'
.1960'
110. SOHIER R.. La f.i-"CtitftC""pie tles coxarthroslques' Rev' kin6si-
th6rapie, Paris, 1966, 25.
ff f. SOUCffeifO
ptt. p.,
ni6tfto6e M6zi0res, Editura Maloine,-Paris' 1970.
iii. stecr.reRA
p.,
wircHnr. ct., Le traitement orthopdtllque ile lo
scollose, Rev' kin6sithdrapie, Paris' 1971' 80-'
113. SibIA r., storcnscu M.' bhid
practic de reumatologie' Editura
Medicald, Bucure$ti. 1975.
114. SuTEANU $r.,
Io-wilScu BLAJA vIcroRIA, MoANGA M'' cll-
-
'ni'ca
9i
traianientul bolilor reumatice, Editura Medicald, Bucureqtl,
l g77.
ffS. 11ffeina.-MlEc J.. Les manipulations dans le traitement 6es lom-
balgies, Rev. kin6sith6rapie, Faris, 1960' 71.
116. TREMOLIEF,ES J., Ob6zit6, c.c.P. Edition, Faris, 19?0'
iii. uiuneNu Fl. $i col., Metlicina culturii fizice, Editura
Bucuregti, 1965.
118. VANDEfiVanf. K., Analise des mouvements du corps
Mediealil,
humalne.
Editura Maloine, Paris, 1974.
119. VASILBSCU TR., cultura fizlci meilicatI ln sclatica
prln hernlo
rte ilisc, Caiet documentar de balneologie, Bucureqti, 1964' 3-4'
120. VENERADO A., SILVIJ S., Reeduoarea funcfionali a genunchlulul
atletului operat de menisc, Al 2-lea Congres european de medl-
cind sportivd, Bucure$ti, 1969,
121. VICIU
-r.,
RpprnEI E., Arteriopatiile
periferice, Editura Medicaltl,
CUPRINS
17. Fractur6 de calcaneu
18. Fractura metatarso-falangiane .
19. Fnactura coloanei vertebrale
B. TBAIIMATISMELE MUSCULO.LIGAMEI\ITABE
'
1. Luxafiile
2. Entonsele
3. Ruptura de menisc
4. Ruptura de tendon
5. Rlptura de mugchl
3. BEEDUCABEA FUNCTIONALA TN ORTOPEDIE
A. CHIRURGIA ORTOPEDICA
1. Artroplastia
2. Luxatia congenltaill de gold
3. Piciorul strirnb-varus-ecvln congenital ,
4. Piciorul plat
5, Hallux valgus
6. Amputafiile
B. DEVIATII ALE COLOANEI VERTE.BRALE .
1. Generalit5fi
2. Scoliozele
3. Cifozele
4. Epifizita Scheuermann
5. Lordozele
4. REEDUCABEA FUNCTIONALA D{ NET]ROI,OGIE .
A. METODE DE REEDUCARE NEURO-MOTORII .
B. AFECTIUNI AIJE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL .
1. Hemiplegia
2. Bilantul functional al hemiplegicllor
3. Paraplegia
4, Boala Parkinson
5. Infirmi motori centrall (IMC)
.
6, Scleroza ln pldci
-
Leuconevraxita
C. AFECTIUNILE NERVILOR PERIFE,RICI .
1. Paralizllle .
2. Miopatla
5. BEEDUCABEA FUNCTIONALA D{ EEUMATOLOGIE .
A. REUMATISMUL DEGENERATIV .
1. GeneralitSfl
2. Coxartroza .
3. Gonartroza
t8e
1. GENERALITATI .
A. MODUL
$r
LOCUL DE DESFA$URARE A
$EDTNTELOR
DE
REEDUOARE FUNCTIONALA .
B. MIJIOACELE REEDUCARII FIINCTIONALE
CUPRINS
CUVINT INAINTE
1. Migcarea
2. Masajul
3. Hidro pi electroterapia
4 Posturile
C. EXAIVIINAREA BOLNAVI'LUI
D. MERSUL
E. PREHENSII'NEA
Mijloacele de reeducare a mtinii
-
Ergoterapia .
2. BEEDUCABEA FUNCTTONALa rr IB.AUMATOT/OGTE
A. FRACTURILE
1. GeneralitAfi
2. Fractura cleviculei
3. Fracturd de omoplat
4. FracturE de hurnerus
5. Fractura c.otului
6. Fracturi de antebrat
7. Fractura articulattei mtintl .
87
a7
0?
?l
?l
74
7l
77
11
79
7S
70
83
8?
88
90
s2
98
93
00
108
100
112
116
116
121
121
139
138
143
t4?
1t0
161
1r1
16?
100
100
160
161
10t
D
7
7
11
11
t9
2L
22
23
g4
38
40
43
45
48
48
48
50
51
52
53
54
55
56
56
58
60
61
64
65
8. Fracture oeselor miinil
9t
a degetelor .
A
9. Fracturi de bazin
$g!
10. Fracturd de cotil
11. FracturA de col leorrural
12. Fracturd de diafizd femurali
13. Fractur6 de rotul5
[4 Fractuid ae piatoii uuiar
15. Fracturi de gambi .
16. Ftactura maleolelor . .
240 CUPRI,NS
4. Poliartrozele
5. Artrozele vertebrale
L67
L67
L7L
L7L
175
178
178
181
183
184
190
B. REUMATISMUL INFECTIOS
1. Poliartrita reumatoida
2. Spondilita anchilopoetice
C, ALGII VERTEBRALE
1. Periantrita scapulo-humeralS (PSH) .
2. Sindromul umdr-mind (Steinbrocker)
3. Discopatiile
4. Nevralgia sciatich .
5. Spondilolistezis
6. REEDUCABEA FUNCTIONALA IN BOLILE INTERNE
$I
DE
NUTRITIE
A. BOLILE APARATULUI RESPIRATOR
1. Respiratia gi mijloacele de reeducare
2. Emfizemul pulmonar
3. Brongita
4. Brongieetazia
5. Astmul bronqic
6. Inflamatiile pleurei
B. BOLILE CARDIOVASCULARE
1. Bolile coronarelor
2. Arteritele
3. Flebitele
C. BOLI DIGESTIVE
1. Constipatia
2. Dischinezia biliard
D. BOLILE DE NUTRITIE .
1. Obezitatea
2. Diabetu zaherat
7. BEEDUCAREA FUNSITONALa trir OBSTEfBTCA .
A. SARCINA
B. LAUZIA
8. REEDUCABEA FUNCTIONALA IN CHIRURGIE
A. MASTECTOMIA
B. CHIRURGIA TORACICA
1. Chirurgia pulmonar6 .
2. Chirurgia candiacd
t92
192
L92
L94
196
L97
197
200
202
202
207
270
2Ll
zlt
213
2r5
215
2IB'
221
22L
225
228
228
230
230
23L
232 BIBLIOGRAFIE.