Categoria A (15 %

)

Definiţia şi funcţiile preţurilor
DEF: Preturile reprezinta cantitatea de moneda platita pentru achizitionarea bunurilor si seriviciilor in urma tranzatiilor de
pe piata.
OBS: 1. Preturile nu exista decat in cadrul schimbului.
2. Pretul unui bun nu este exprimat totdeauna in bani
3. Nu toate platile in bani reprezinta preturi alea bunurilor si servicilor(taxe si impozite)

Functiile preturilor:
1. Preturile reflecta contravaloarea bunurilor si servicilor existente pe piata.
2. Preturile contribuie la estimarea rezultatelor si la calculul retabilitatii activitatii economice(a se vedea costurile asociate cu
preturile factorilor de productie).
3. Preturile contribuie la reglarea activitatii agentilor economici prin intermediul pietei si concurentei oferindu-le acestora
informatii cu privire la dimensionarea ofertei
4. Preturile indeplinesc functia de parghie economica prin care statul intervine in piata fie pt a corecta anumite dezechilibre ce
apar in nivelul general al preturilor(inflatia) fie pt a realiza o protectie sociala plafonand preturile la anumite bunuri de baza
Definiţi utilitatea şi spuneţi cum poate fi măsurată (ordinal-cardinal; totală-
marginală)

Utilitatea reprezinta satisfactia inregistrata prin consumul anumitor cantitati de bunuri si servicii. Fiind o notiune subiectiva putem sa o
estimam cu o anumita marja de eroare folosind fie o tehnica ordinala prin care ierarhizam diferitele bunuri si servicii in functie de
satisfactia pe care o furnizeaza, fie o tehnica cardinala prin care se atribuie fiecarei unitati consumate dintr-un bun o anumita valoare.
Vorbim in acest caz de uitiliatea individuala (Ui) .
Suma acestor utilitati individuale este reprezentata prin utilitatea totala asociata consumului unui bun sau serviciu : UT= ∑
Ui.
Utilitatea marginala este data de variatia utilitatii totale raportata la variatia cantitatii din bunul x consumata: Umg x= delta
UT/delta x
Vorbim depsre o lege a utilitatilor marginale descrescande care arata faptul ca fiecare unitate consumata dintr-un bun procura
un grad de satisfactie din ce in ce mai mic in timp ce utilitatea totala creste. Aceasta se intampla pana in mometul in care ajungem la
un nivel de saturare unde consumul unei unitati suplimentare nu mai are nicio influenta asupra satisfactiei totale. Daca depasim acest
nivel putem atinge un grad de insatisfactie (asociat unei utilitati marginale negative ceea ce diminueaza satisfactia totala)
Qx QTx Umg x
0 0 -
1 10 10*
2 18 8
3 24 6
4 28 4
5 30 2
6 30 0
7 28 -2

*Umg x= UTx1 – UTx0 / Qx1 – Qx0 = 10-0 / 1-0 = 10




Definiţi profitul şi daţi relaţiile de calcul pentru mărimea profitului

Profitul este suma de bani care revine intreprinzatorului pentru munca depusa si riscurile pe care si le
asuma. Este un venit ce remunereaza capitalul investit.
Profitul repr totodata din punct de vedere cantitativ o diferenta dintre venituri si cheltuieli, insa
profitul poate fi evaluat si din punct de vedere calitativ, fiind asociat nu doar cu o suma de bani, ci si cu alte
avantaje, cum ar fi pozitia pe piata care poate degaja venituri viitoare.
Modalitati de calcul al profitului
1. Masa profitului
Pr=CA-CT –profitul total
Pr/u=Pv-CTM-profitul pe o unitate
2.Rata profitului
pr
CA
(%)=Pr/CA*100- in fct de cifra de afaceri CA
pr
CT
(%)=Pr*CT*100- in functie costurile totale CT
ROA=Pr/A%
ROE=Pr/Kpr%

Conceptul de salariu

Salariul repr o suma de bani ce revine angajatului pt munca depusa.Daca pt salariat el rept o forma de
venit, pt angajator repr un element de cost si prin urmare poate avea loc un conflict de obiective intre cele doua
categorii cu privire la fixarea nivelului salariului.

Formarea preţurilor pe piaţa cu concurenţă perfectă

Pe piata libera preturile se formeaza intotdeauna pe baza cererii si a ofertei si vorbim aici despre preturi de echilibru. Aceste
preturi contribuie atat la maximizarea obiectivelor producatorilor (profit) cat si la maximizarea satisfactiei consumatorilor. Orice
excedent de oferta raportat la cerere sau invers contribuie la modificarea pretului respectiv.

Formarea preţurilor pe piaţa cu concurenţă de monopol
In cazul monopolului exista o singura firma producatoare si vorbim practic despre o absenta a concurentei in ceea ce priveste
oferta de bunuri pe piata.
Obs In totdeauna monopolul apare in situatia in care pe piata nu exista substituenti apropiati ai bunurilor si serviciilor respective.
Pretul de monopol intotdeauna cel mai ridicat, iar o firma aflata in aceasta postura poate sa controleze atat pretul cat si
cantitatea vanduta, dar niciodata pe ambele in acelasi timp


Categoria B (25 %)
Definiţia şi funcţiile pieţei

Def:Piata repr ansamblul tranzactiilor cu bunuri si servicii ce se defasoara in cadrul econimiei.
Este totodata locul in care se intalneste cererea(reprezentata prin consumatori) si oferta(producatorii), dar si
locul unde se formeaza preturile.
Obs: Nu toate pietele au o localizare fizica.
Printre functiile pietei se numara:
-alocarea si utilizarea eficienta a resurselor disponibile in economie,
- tranzactionarea bunurilor si serviciilor intre furnizori si consummator
- piata reprezinta cadrul de desfasurare a concurentei, intr-o economie capitalista piata contrbuie la formarea
preturilor


Clasificaţi pieţele în funcţie de forma de concurenţă care se manifestă în
interiorul lor şi explicaţi

Piata libera sau piata cu concurenta perfecta caracterizata prin urm elemente: ---atomicitatea cererii
si a ofertei -multi vanzatori si multi cumparatori care nu pot influenta individual pretul;
- transparenta(acces gratui la informatii pt toti participantii la piata);
-intrarea si iesirea libera de pe piata (costuri reduse pt producatori in a-si infiinta o firma sau
a o lichida);
- omogenitatea poduselor (produsele au functii similar, iar strategiile de marketing nu
influenteaza decizia cumparatorului);
-absenta interventiei statului in modul de functionare al pietei

Piata ingradita(imperfecta)
Obs:Piata libera este mai degraba un concept theoretic. In realitate modul de functionare al pietelor este
imperfect lipsand cel putin cateva din caracteristicile pietei cu concurenta perfecta.
Piata ingradita se clasifica in:
-piata monipolistica- caracterizata prin prezenta multor cumparatori si vanzatori, adr unde statul
intervine intro anumita masura, iar produsele nu sunt omogene
-piata de oligopol-caracterizata prin prezenta catorva producatori de putere aproximativ egala care
controleaza preturile si ale caror produse sunt destinate unui numar ridicat de consumatori

Piata de minopol -unde avem o singura firma producatoare, ce poate controla pretul produselor, care de
regula e mai ridicat decat in cazul celorlalte preturi.
Obs: Aceasta ultima clasificare a pietei a fost facuta mai degraba in functie de concurenta care se
manifesta in randul producatorilor, insa pot exista situatii de concurenta imperfecta chiar si intre cumparatori:
vorbim in acest caz despre oligopson (doar cativa cumparatori ce pot influenta pretul) sau monopson (un singur
comparator poate influenta pretul).

Definiţia şi funcţiile concurenţei

Def:Concurenta pe piata reprezinta competitia libera atat intre producatorii de bunuri si servicii, cat si
intre consumatorii acestora, care trebuie sa aiba loc prin respectarea legii si in cadrul careia producatorii
urmaresc maximizarea profitului, iar consumatorii maximizarea satisfactiei sau utilitatii bunurilor consummate.
Printre functiile concurentei se numara:
-selectia ‘naturala’ care apare pe piata intre producatorii de bunuri si servicii
-printr-o competitive ridicata nevoile consumatorilor sunt mai bine satisfacute (creste calitatea
produselor)
-concurenta duce la scaderea preturilor pe piata
-printr-o concurenta ridicata se realizeaza o mai buna alocare a resurselor economice( proiecte
viabile de investitii priesc finantare)

Explicaţi diferenţa dintre concurenţa loială şi cea neloială şi precizaţi
infracţiunile asociate practicii neloiale, exemplificând

Pentru a se diferentia fata de competitori, producatorii pot folosi o serie de instrumente concurentiale
economice, precum raport, calitate , pret favorabile, informare si consiliere a clientilor, servicii conexe si
extraeconomice(spionaj informative, santajul sau alte elemente) .
In functie de modul in care se face apel la acest tip de instrument vorbim despre doua feluri de
concurenta:
-concurenta loiala- avem instrumente de diferentiere legale acceptate de catre toti competitorii
-concurenta neloiala- care sunt utilizate instrumente economice sau extraeconomice care
influenteaza negative activitatea celorlalti competitori, ducand la disparitia concurentei; acest tip de concuretnta
este utilizat si asociat cu diverse infractiuni economice precum: refuzul de a vinde o marfa in conditiile in care
acasta exista deja pe stoc, intelegerile intre vanzatori cu privire la cresterea preturilor, publicitatea falsa prin
care sunt atrasi consumatorii, desi exista un stoc extrem de redus si nu este mentionat acest lucru sau nu se
practica in realitate aceste preturi, practice de dumping prin care anumite bunuri si servicii sunt vandute la
preturi aflate sub costurile de productie(in pierdere) cu scopul de a elimina concurenta si in special pe cei intrati
recent pe piata

Factori care influenţează mărimea salariilor

a) Factori ce tin de individ:
-performanta
-educatia
-experienta
-puterea de negociere
b) Factori de tin de firma
-rezultatele firmei
-strategia fimei
-sectorul de activitate
c) Factori ce tin de economie
-nivelul inflatiei
-perioada de crestere sau de criza economica
-politica de salarizare la nivel guvernamental

Categoria C (35 %)

Formele şi funcţiile profitului

Forme ale profitului
a)Functia de impozitare
-profit brut (obtinut inaintea calculului impozitului pe profit)
-profit net (diferenta dintre profitul brut si impozitului)
b) In functie de conditiile obtinerii avem:
-profit minim- repr acel nivel ce permite reluarea activitatii de catre intreprinzator
-profit normal- repr profitul obtinut in conditii obisnuite de piata
-profit de monopol- este mai ridicat decat in mod normal, neexistand concurenta in acest caz

Functiile profitului
-Profitul permite dezvolatarea firmei din surse interne.
-Profit permite estimarea performantelor unei firme
-Profitul repr o sursa de motivare pt intreprinzator si un mijloc prin care acesta isi asuma riscuri
-Profitul este cel care determina cresterea concurentei printre ofertanti


Categorii de salarii şi forme de salarizare

Categorii de salarii
1. In functie de aplicarea impozitelor avem:
-salariul brut- ce repr salariul de incadrare la care se adauga diverse sporuri si prime
-salariul net- ce repr castigul optinut din plata contributiilor si impozitelor
Obs: Pasii prin care se ajunge de la salariul brut la salariul net sunt urmatorii:
1 .In salariul brut sunt platite contributiile la asigurari sociale(10,5% la pensii, 5,5% la
sanatate, 0,5% la somaj).
2. Se obtine un venit la care se aplica deduceri(sume pe care statul nu le impoziteaza)
3. Se calculeaza deducerile personale si suplimentare in functie de marimea salariului
brut si de persoanele aflate in intretinere
4. Se calculeaza venitul ca baza de impozitare scazand din venitul rezultat dupa plata
contributiilor deducerile respective.
5. Se aplica cota de 16% la venituri impozabile si se calculeaza impozitul pe salariu
6. Salariul net rezulta prin scaderea din salariul brut a contributiilor la asigurari si a
impozitului pe salariu
2. In functie de influenta preturilor avem:
-salariul nominal- repr suma de bani exprimata in preturile curente ale perioadei (banii care
intra efectiv in posesia noastra)
-salariul real- care arata suma de bani exprimata in preturi constant sau puterea de cumparare a
banilor
I
sr
=I
sn
%/I
p
%, unde ΔP%=I
p
%-100%
3. Alte tipuri de salarii:
-salariul minim pe economie- repr suma de bani pe care statul o garanteaza angajatului pt a
avea un nivel de trai acceptabil
-salariul colectiv- repr un venit suplimenatar celui de baza obtinut in urma unor negocieri
collective in cadrul contractului colectiv de munca
-salariul social- reprezentat de anumite venituri sau ajutoare acordate de stat unor persone in
dificultate
Forme de salarizare
1.Salarizarea in regie- presupune stabilirea unui tariff orar fix unde angajatii sunt platiti in functie de
timpul pe care il petrec la locul de munca.
2. Salarizarea in accord- in acest caz marimea salariului este data de cantitatea si calitatea muncii
depuse. Aceasta forma de salarizare stimuleaza competitia si productivitatea angajatilor.
3. Salarizarea mixta- unde o parte a salriului este fixa, iar o parte variabila in functie de performanta.

Tipuri de bani şi funcţiile banilor
Tipuri de bani
 Banii marfa – au aparut odata cu aparitia schimbului si erau diferiti in functie de zona geografica sau cultura.
Vorbim aici despre insemne premonetare precum varfuri de sageti, blanuri de animale, etc.
 Banii metalici – care au cunoscut de-a lungul timpului o transformare profunda. In antichitate erau reprezentati
de diverse bucati de metale incepand cu sec X i.Hr. in China si cu sec VII i.Hr. in Europa au aparut monedele din
diferite metale precum cupru si plumb, iar mai tarziu aur si argint, iar in prezent vorbim de diverse aliaje.
Moneda metalica reprezinta forma de bani care a avut cel mai mare succes de-a lungul timpului.
 Bancnota sau biletul de banca – a aparut de-abia la inceputul sec XIX odata cu infiintarea bancilor centrale in
majoritatea statelor lumii (in Romania - 1881). Acestea reprezinta o moneda fiduciala convertibila sau nu in
metal pretios a carei valoare este garantata de Banca Centrala.
 Moneda scripturala sau de cont – creata prin diverse transferuri si viramente bancare. In prezent acestea
reprezinta aproximativ 90% din banii care circula la nivel mondial.
OBS. Odata cu dezvoltarea sistemelor informatice a aparut moneda electronica ca surogat intre moneda
scripturala si numerar.
Functiile banilor
Acestia au evoluat odata cu evolutia instrumentelor monetare.
- functia de mijloc de schimb – prin care se faciliteaza tranzactiile cu bunuri si servicii pe piata
- functia de masurare a rezultatelor activitatii economice (preturile sunt exprimate in bani) sau functie de etalon
al valorii
- functia de mijloc de rezerva – prin care este conservata avutia prin intermediul procesului de economizare

Dobânda: definiţie, indicatori, factori de influenţă ai ratei dobânzii

DEF: Dobanda reprezinta suma incasata atunci cand se renunta la lichiditati pentru o anumita perioada de timp.
Ea este asociata totodata cu o plata pentru imprumutul accesat.

Indicatorii de rata si marime a dobanzii sunt urmatorii:
a. dobanda simpla (sau fara capitalizare)

Unde: ds-dobanda simpla, s0- suma initiala,d’ – rata dobanzii, n-perioada de timp in ani

Unde: Sns-suma peste n ani in regim de dobanda simpla
Daca n este exprimat in zile atunci

sau /12 daca n este exprimat in luni.

b. Dobanda compusa (cu capitalizare)

(

)

- Se foloseste cu precadere pentru perioade mai mare de un an

(

)

c. Indicatori bancari

Castigul bancii (Cb) este diferenta dintre dobanda incasata (Di) si dobanda platita (Dp): Cb=Di-Dp
Profitul bancii (Prb) este diferenta dintre castigul bancii si cheltuielile de functionare ale bancii: Prb=Cb-Chb

Factorii de influenta ai ratei dobanzii sunt in principal marimea capitalului initial, riscul aferent contractului de
credit sau depozit si perioada de timp pentru care are loc imprumutul. Pe langa acestia, rata inflatiei contribuie
la stabilirea ratelor de dobanda, dar si raportul sintre cererea si oferta de credite sau deciziile de politica
monetara ale Bancii Centrale.





Trataţi renta şi exemplificaţi modul de calcul al rentei funciare şi a
preţului pământului
DEF: Renta reprezinta suma de bani ce revine posesorului de factori de productie care nu utilizeaza acesti
factori intr-o activitate economica la un moment dat ci ii da spre folosinta unei terte parti.
Cea mai cunoscuta forma a rentei este renta funciara asociata cu veniturile factorului de productie natura
sau pamantul, ea se stabileste in fucntie de fertilitatea terenului arabil, in functie de volumul obtinut si pretul de
vanzare pe piata, dar si in functie de costurile de productie ale arendasului.
R=CA-(Ci + Pr)
Unde: R-marimea rentei,CA-val productiei(cifra de afaceri),Ci – suma consumului intermediar(cheltuieli de
productie) si Pr-profit normal (cel asteptat a fi obtinut)

Teren Consum
intermediar
u.m./ha
Volum Q
Kg/ha
Profil normat
u.m./ha
Valoarea CA
Q*Pr
u.m.
Pret de
vanzare
u.m./kg
Renta
u.m./ha
Slab 2000 3000 300 3000 1 700
Bun 2000 4000 300 4000 1 1700
Foarte bun 2000 5000 300 5000 1 2700

In relatie directa cu marimea rentei este pretul terenului agricol. In acest caz el poate fi considerat
comparabil cu randamentul obtinut atunci cand o suma echivalenta este depusa la banca la o anumita rata a
dobanzii. Evident in stabilirea pretului intervin si alti factori ce influenteaza cererea si oferta pe piata imobiliara,
dar simplist pretul pamantului poate fi calculat dupa formula: P=R/d’
Unde: P-pret pamant, R-marimea rentei,d’-rata dobanzii de pe piata bancara

Exemplu: Pret teren slab productiv 700, d’=10%
Ps=Rs/d’ => Ps=700/10 *100 = 7000 u.m./ha

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful