Curs 1

Functiile generale ale organismului sunt controlate si reglate de glandele cu secretie interna
sau glandele endocrine:
hipofiza,
epifiza,
tiroida,
paratiroidele,
suprarenalele si
glandele genitale - masculine si feminine.
In functie de necesitatile organismului, ele secreta hormoni, ale caror atributii sunt bine
stabilite. Astfel, glandele suprarenale sunt glandele vitale pentru organism. Hipofiza, prin
hormonul de crestere, si glanda tiroida au un rol important n procesul de crestere si de
dezvoltare a organismului, n timp ce hormonii gonadotropi hipofizari si glandele genitale -
ovarele si testicolele - sunt implicate n procesul de reproducere.
HI!"FI#A
$ituata la baza creierului, ntr-o depresiune osoasa denumita saua turceasca, hipofiza -una
dintre cele mai importante glande de organism - este alcatuita din doi lobi, unul anterior si
altul posterior, cu origine embrionara diferita.
%obul anterior secreta urmatorii hormoni:
- hormonul de crestere sau hormonul somatotrop, denumit prescurtat $&H, stimuleaza
cresterea tesuturilor, mobilizeaza grasimile si intervine n metabolismul mineral'
- hormonul tireotrop, denumit prescurtat &$H, stimuleaza functia glandei tiroide'
- hormonul corticotrop, denumit prescurtat AC&H, stimuleaza activitatea glandelor
suprarenale'
- hormonii gonadotropi sunt n numar de doi. (i actioneaza asupra gonadelor masculine si
feminine, av)nd un rol important n se*ualizare si n procesul de reproducere.
Hormonul foliculostimulant sau F$H stimuleaza la femeie secretia foliculilor ovarieni. %a
barbat, activeaza si mentine spermatogeneza. Hormonul luteinizant, denumit prescurtat %H,
1
actioneaza la femei asupra corpului galben al ovarului, iar la barbat asupra tesutului interstitial
al testiculului, stimul)nd formarea hormonului masculine, testosteronul'
- hormonul luteotrop sau mamotrop, denumit prescurtat %&H, actioneaza sinergic cu cei
doi hormoni gonadotropi, produc)nd cresterea glandei mamare si secretia lactata.
- hormonul melanotrop, sau hormonul pigmentatiei, care stimuleaza formarea pigmentilor
din piele.
Secretia hormonilor elaborati de hipofiza anterioara este reglata de centri nervosi din
creier, prin intermediul unor neurohormoni sintetizati la nivelul hipotalamusului.
Cei mai multi hormoni hipofizari pot fi dozati n s)nge prin metode moderne si precise, radio-
imunologice.
Lobul posterior al hipofizei secreta doi hormoni, ocitocina si vasopresina, care de fapt sunt
hormoni neurohipofizari, deoarece sunt sintetizati n centrii nervosi din hipotalamus.
Ocitotocina intervine la nastere, contact)nd uterul n faza finala a sarcinii. Contracta de
asemenea canalele glandelor mamare, contribuind la eliminarea laptelui.
Vasopresina are o puternica actiune antidiuretica de unde si denumirea de hormon
antidiuretic, prescurtat A+H. C)nd hormonul antidiuretic lipseste, se produce o diureza
masiva, cu urini foarte diluate.
(!IFI#A
Epifiza sau glanda pineala este situata deasupra hipofizei, ntre cele doua emisfere cerebrale.
Functia epifizei a constituit una dintre cele mai dezbatute probleme ale endocrinologiei.
Cercetarile scolii rom)nesti de endocrinologie au demonstrat rolul de glanda endocrina al
pinealei. Alaturi de hipofiza, ea intervine n functia glandelor genitale (rol inhibitor
antisexual), a suprarenalelor, n metabolismul zaharului (scade glicemia), al apei si al
sarurilor. In ultimele decenii au fost izolate din epifiza serotonina, norerepinefrina si
melatonina. $-a dovedit recent ca actiunea antise*uala a epifizei s-ar datoria melatoninei.
,%A-+(%( $.!/A/(-A%(
Cele doua glande suprarenale, situate deasupra rinichilor, sunt alcatuite din doua structuri:
corticala si medulara.
Structura corticala sau corticosuprarenala consta din trei zone:
a0 zona glomerulara, care secreta ca hormon principal aldosteronul, cu proprietati
mineralocorticoide 1retine apa si sarea0'
2
b0 zona fasciculara care secreta cortizolul si hidrocortizonul, hormon eliminat n urina sub
forma 12-hidrocorticosteroizilor. Cortizolul este indispensabil vietii, contribuind la formarea
glucozei din proteine - fenomen cunoscut sub denumirea de gluconeogeneza' zona fasciculara
mai secreta corticosteronul, hormon mineralocorticoid'
c0 zona reticulara, care secreta hormoni androgeni, eliminati n urina sub forma 12-
cetosteroizilor, si hormoni estrogeni. Amintim ca acesti hormoni sunt secretati si de ovare si
de testicule. Secretia glandelor suprarenale este dependenta de hormonul corticotrop
hipofizar sau AC!.
%a r)ndul ei, medulosuprarenala secreta doua substante, denumite catecolamine, si anume
adrenalina sau epinefrina si noredrenalina sau noropinefrina. In anumite situatii, ca de
pilda n stari de tensiune psihica sau emotii puternice, glanda suprarenala secreta cantitati
crescute de adrenalina si noradrenalina. Acestea produc fenomene de vasoconstrictie 1paloare,
hipertensiune arteriala, frisoane, tahicardie0.
&I/"I+A
&iroida, situata la baza g)tului, naintea traheii, secreta mai multi hormoni, dintre care cei mai
importanti sunt tiroxina sau tetraiodotironina si triiodotironina. Ambii hormoni stimuleaza
o*idarile n organism si a3uta cresterea. (i sunt necesari cresterii normale a organismului,
maturizarii scheletului si dezvoltarii creierului.
%ipsa lor se rasfr)nge nefavorabil asupra evolutiei proceselor fiziologice normale. Functia
glandei tiroide este controlata de hormonul tireotrop hipofizar si de centri nervosi din
hipotalamusul anterior.
Asa se e*plica de ce anumite dereglari nervoase se nsotesc de perturbari nsemnate ale
functiei glandei tiroide.
!A/A&I/"I+(%(
Cele patru glande paratiroide, situate pe fata dorsala a tiroidei, secreta hormonul
paratiroidian sau parathormonul, care are rolul de a mobiliza calciul din oase si de a
stimula absorbtia calciului din intestin. Mareste excretia de fosfor n urina si reabsorbtia
tubulara de calciu.
In consecinta, o secretie crescuta de parathormon va mari calcemia si va scadea fosforemia. "
actiune opusa o are tirocalcitonina - al doilea hormon paratiroidian -, cu actiune
hipocalcemianta.
!A-C/(A$.%
3
/olul de glanda endocrina al pancreasului a fost recunoscut din 1455, c)nd e*tirparea
pancreasului la c)ine a provocat aparitia diabetului. In prezent se stie ca insulele %angerhans
din pancreas contin doua feluri de celule endocrine: unele care secreta glucagonul si altele
care secreta insulina.
Insulina scade glicemia, transport)nd zaharul n celule, pe c)nd glucagonul este un puternic
factor hiperglicemiant: scoate zaharul din ficat 1glicogenoliza0 si creste concentratia acestuia
n s)nge 1hiperglicemie0.
,%A-+(%( ,(-I&A%(
,onadele sau glandele genitale feminine si masculine au o secretie e*terna sau gametogena si
o secretie interna sau endocrina.
"varul asigura producerea ovulelor necesare reproducerii. &otodata el secreta hormoni
se*uali: progesteronul si estrogenii.
&esticulul produce spermatozoizii care fecundeaza ovulul. Functia spermatogenica este
localizata n tubii seminiferi. In spatiul dintre tubi se gasesc celulele %e6dig, care secreta
hormoni androgeni, cei mai activi dintre acestia fiind testosteronul si androstendionul.
Hormonii se*uali determina dezvoltarea caracterelor se*uale si marcheaza diferenta dintre
cele doua se*e.
$ub controlul sistemului nervos, hipofza - prin cei doi hormoni gonadotropi
1foliculostimulant si luteinizant0 - stimuleaza si mentine functia glandelor genitale.
4