Istoria Moldovei

Voievodatul Moldovei în 1483
În antichitate teritoriul Moldovei era locuit de daci, care mai apoi au fost cuceri ți de romani. Deși teritoriul
viitoarei Moldove nu a fost ocupat de romani, cu excepția regiunilor de sud, procesul de romanizare s-a realizat
datorită legăturilor economice dintre dacii romanizați și dacii liberi. După retragerea romană contactul dintre noua
populație romanizată cu dacii liberi s-a intensificat accelerând procesul de romanizare și fomarea poporului român.
Totuși teritoriul a fost puternic afectat de invazia go ților , hunilor, gepizilor, avarilor, slavilor, tătarilor, ceea ce a
marcat istoria Moldovei din secolele ! - ". În #$%& se 'nființa Ț ara Moldovei care se află sub suzeranitatea sau
influența politică a (egatului )ngar, (egatului *olonez și mperiului +toman.
În #,,%, mperiul +toman cedează partea de nord-vest a Moldovei -denumită ulterior .ucovina/, mperiului
0absburgic, iar 'n #1#2, 'n urma războiului ruso-turc din #134-#1#2, partea de est, teritoriul interfluviului *rut - 5istru,
este anexat de mperiul (us, fomând o nouă gubernie cu denumirea de .asarabia.
În #1%& *rincipatul Moldovei se unește cu Ț ara (omânească 'ntr-un singur stat, numit ulterior (omânia.
.asarabia se unește cu (omânia 'n #&#1, dar este cedată )niunii 6ovietice 'n #&73, pentru a constitui, 'mpreună cu
(866M, (epublica 6ovietică 6ocialistă Moldovenească. 8ceastă republică 'și declară independența la 2, august
#&&# cu numele (epublica Moldova.
Cuprins
• # 9timologie
• 2 storia timpurie
1
• $ storia medievală
• 7 9xpansiunea rusească
• % Marea )nire
• 4 8l doilea (ăzboi Mondial
• , :alerie de steme
• 1 ;artografie istorică
• & !ezi ș i
• #3 5ote
• ## .ibliografie suplimentară
• #2 <egături externe
Etimologie
5umele de Moldova vine de la râul cu același nume, pe valea căruia s-a format primul nucleu al noului
voievodat. 9xistă mai multe teorii asupra originii numelui de Moldova. *otrivit cronicilor medievale, numele râului ar
veni de la Molda, cățeaua voievodului maramure ș ean Drago ș . storicii ;onstantin ;. :iurescu și Dinu ;. :iurescu
sunt de părere că numele de Moldova vine de la molid
=#>
. + altă teorie, socotită fantezistă printre filologi, susține că
numele său derivă de la cuvintele din limba dacică -nescrisă până in prezent/ molta -adica, ?multum? din latină/ și
dava -cetate sau apă ?acva-@ava-@dava?/, de la care ar veni numele -ne-atestat/ de Muldava -vezi ?Moldova? veche
și nouă de la Dunăre/.
.ogdan *etriceicu 0asdeu și maAoritatea filologilor și istoricilor români susțin că denumirile râului și
principatului provin din termenul de origine germanică mulde -adică ?scobitură?, ?carieră? sau ?culoar de scurgere?/,
Moldova veche și nouă de la Dunăre având aceeași proveniență. + minoritate afirmă că denumirea ar fi fost dată de
bastarni, dar ea nu apare 'n documente decât 'n secolul "!, odată cu sosirea 'n zonă a meșterilor mineri sa ș i și cu
apariția cetății .aia, prima capitală a voievodului Dragoș, cetate a cărui nume 'nseamnă 'n româna arhaică același
lucru ca și ?mulde? 'n germana veche.
*otrivit 9nciclopediei ;ugetarea, sub denumirea de Moldova este cunoscută și de străini -Moldau, Moldavie,
Moldavia.../. 8pare deasemenea sub numele de (uso-!lahia, adică ?țara românească dinspre ruși?, prin analogie cu
)ngro-!lahia, anume ?țara românească dinspre unguri?. În Ț ara (omânească , Muntenia mai era numită și Megali-
!lahia, !alachia Maior sau :rosse !alachei, iar +lteniaB MiCri-!lahia, !alachia Minor sau Dleine !alachei. În
portulanele genoveze de la Muzeul 5ațional al 0ărților și ;ărții !echi din .ucurești, Moldova mai apare și sub numele
de !elacia .ogdana, 'n timp ce Transilvania apare sub numele de !elacia nteriore iar Țara (omânească sub
numele de !elacia .assaraba.
În 9vul Mediu, Moldova era 'mpărțită 'n Țara de 6us și Țara de Eos. Din Țara de Eos făcea parte și .asarabia
veche -.ugeacul turcesc/, care aparținuse inițial Munteniei, de la care 'și trage numele -Țara (omânească apare
inițial sub numele de .asarabia, după familia 'ntemeietoare, așa cum Moldova apare sub numele de .ogdania, după
numele voievodului maramureșean .ogdan , care a proclamat independența voievodatului față de )ngaria/.
6caunul Moldovei a fost pe rând la .aia și la 6iret -sec. #7/, la 6uceava -sec. #%/ și 'nsfârșit la ași -din sec.
#4/, pe măsură ce invaziile tătarilor scădeau 'n frecvență și violență
=2>
.
6tema Moldovei era inițial un cap de bour -Bos taurus primigenius/, care, după dispariția timpurie a acestui
animal, a fost 'nlocuit treptat prin capul de zimbru -Bison bonasus/, la rândul lui dispărut prin secolul "!
=$>
.
Istoria timpurie
2
Machetă a aşezării întărite slavo-române timpurie de la Echimăuţi (sec XII)
Teritoriul locuit de Bolohoveni după !V! Boldur!
*opulația băștinașă a Moldovei se trage din triburile daco-
getice romanizate. *erioada de ocupație romană a Daciei și a
litoralului pontic până la +lbia -'n zilele noastre Transilvania,
+ltenia, Dobrogea și .ugeacul/ a creat o nouă cultură prin
romanizarea de către coloniștii romani a populației locale. După ce
mperiul (oman s-a retras din nordul Dunării 'n 2,# d.0r., o mulțime
de popoare migratoare au trecut prin această regiune B hunii, goții,
slavii, avarii, bulgarii, iașii, hazarii, maghiarii, pecinegii, cumanii și
tătarii. Dar populația romanizată, refugiată 'n ținuturile muntoase
sau păduroase cum ar fi ;arpații, ;odrul sau Măcinul, a revenit
treptat spre șesuri, pe măsură ce invaziile se răreau, 'n timp ce
statele sedentare creștinești se consolidau. 8stfel, s-a amestecat cu
migratorii 6lavi -dintre care cei mai cunoscuți sunt Anții, Tiverții și
Ulicii / și ranici -dintre care cei mai cunoscuți sunt Iașii / pe care i-a
asimilat. În secolul ", Moldova se găsea 'n zona de influență a
cumanilor -apoi a tătarilor/ si religios sub influenta principatelor
:aliției și !ol'niei, fiind 'mpărțită 'n mici cnezate locale ca cel de la
+nutu -l'ngă 0otin/, cel al cetății 0ansca -'n ținutul <ăpu ș nei /, sau cel al .ârladnicilor -cu capitala la .ârlad/. așii
-popor iranic 'nrudit cu actualii +seți din ;aucaz/ stăpâneau centrul țării, capitala lor, 8sCi, fiind numită 'n cronici
;ivitas iassiorum -azi a ș i/
=7>
. !alea 5istrului și .ugeacul erau stăpânite de tătari.
*rimele mențiuni despre o populație probabil parțial românească 'n zona Moldovei -secolul "/ sunt cele
referitoare la bolohoveni, denumire apropiată de voloh și wloh, denumiri date de slavi românilor. 8.!. .oldur a
identificat această populație cu românii.
=%>
În secolul "!, )ngaria și-a extins influența 'n această zonă și meșterii săi
sași au creat niște fortificații 'n apropierea râului Trotu ș -'n (omânia de azi/ și 'n zona 5eam țului -.aia sau Mulda/ din
cauza deselor invazii tătare. În #$7,, regele )ngariei, <udovic , trece 'i invinge pe tătari la răsărit de ;arpa ți -dupa
*avel *arasca si alti istorici
=4>
bătălia cu tătarii a avut loc 'n #21% 'n timpul lui !ladislav al !-lea zis ;umanul, care a
domnit 'ntre #2,2-#2&3/, si 'l lasă pe unul dintre participanții la campanie, Drago ș , cneaz 'n Maramure ș , ca voievod
a unei mărci 'mpotriva tătarilor B Moldova -'n maghiară Moldva/. Mai târziu, 'n #$%&, un alt cneaz din Maramureș,
.ogdan , trece 'n Moldova, 'l alungă pe nepotul lui Dragoș, .alc, și declară independența Moldovei. .ogdan a
domnit până la #$4$, 'n timp ce .alc s-a 'ntors 'n Maramureș lângă vărul său Drag. )rmașii lui .ogdan au unificat
sub stăpânirea lor tot teritoriul dintre ;arpați, 5istru, Dunăre și mare, stabilind 'n calea tătarilor tabere de ostași secui,
de la care au rămas denumirile de MiCloshFlG -Miclău ș eni /, !HrhFlG -+rhei/, Dis-EenI -;hi ș inău / și ;supor -;iubărciu,
azi ;iobruci/.
=7>
.
Istoria medievală
*e vremea lui Drago ș , Moldova nu depășea ținutul dintre ;arpa ți, râurile ;eremuș și 6iret, de o parte și de
alta a râului Moldova. )rmașii săi și-au 'ntins stăpânirea mai ales spre sud și est, astfel că la 'nscăunarea lui .ogdan
din Dolha, Moldova era cuprinsă 'ntreB la nord și est 5istrul, hotar cu *olonia, cu <ituania și cu tătarii, la vest Munții
;arpați, hotar cu Transilvania, iar la sud o linie legând ;arpații de Marea 5eagră, trecând mai Aos de .acău, .ârlad,
:ote ș ti , 6ărata și ;odăești -la sud de ;etatea-8lbă/B hotar cu Ț ara (omânească . 6ub domnia lui (oman , care se
intitula JDomn de la munte până la mareK, Moldova se extinse spre nord -*ocu ția / și peste 5istru -Dubăsari, de la
?dubasele? rotunde cu care barcagii treceau fluviul, transportând persoane și mărfuri/
=2>
. 6ub domnia lui 8lexandru cel
.un *ocuția 'i reveni *oloniei, dar 'n schimb Țara (omânească 'i cedă Moldovei ținutul de la Dunăre la mare, cu
excepția ;hiliei, a părții de dincolo de Trotu ș și a ținutului *utnei, pe care le va lua un nepot al lui 8lexandru cel .un
dar și văr al lui !lad Ț epe ș , anume B Ș tefan cel Mare . Moldova a aAuns atunci la 'ntinderea și puterea ei maximă.
Ș tefan cel Mare , 'mpreună cu armata sa de boieri și răzeși a luptat cu succes atât 'mpotriva invaziilor turce ș ti ,
maghiare și poloneze, cât și 'mpotriva celor tătare.
Ș tefan , cel mai vestit domnitor moldovean, a luptat 'n $4 de bătălii maAore, biruind de $7 de ori și terminând
doar două nedecis. Ștefan a rămas pe tron 'n timp ce adversarii au părăsit țara cu pierderi foarte mari. De altfel, 'n
evul mediu, atunci când un domnitor pierdea o luptă 'n propria țară, ori era ucis, ori era alungat peste hotare, și pleca
'n pribegie. <a sfârșitul domniei sale, independența Moldovei era nesigură, din cauza pericolului turcesc. *entru a
poteAa independența țării, Ștefan a fost nevoit să le cedeze turcilor ;hilia, ;etatea 8lbă -principalele porturi ale
Moldovei/ și nsula Ș erpilor .
)rmându-i domni mai slabi, ce s-au aflat mai mult sau mai puțin sub tutela boierimii, Moldova a decăzut și a
sărăcitB nu mai avea flotă, comerțul era periclitat, iar armata, inițial compusă din moșneni și răzeși capabili să lupte
'ndârAit pentru pământul lor, a fost treptat 'nlocuită prin trupe de mercenari albanezi sau maghiari, pe măsură ce
șerbia deposeda țăranii și-i lega de glie. În aceste condiții, Moldova a căzut sub influența puterii otomane 'n #%#2,
devenind un stat tributar al mperiului +toman pentru următorii $33 de ani. *e lângă plata tributului către mperiul
+toman, Moldova a mai pierdut și teritoriiB ținuturile Țintului, <ungăi și Tighinei 'ntre #%$7 și #%$1 -de atunci 'ncoace
numite .ugeac, Tighina fiind numită .ender/, ținutul 0otinului 'n #,#$ și n #,,%, mperiul +toman cedează partea de
nord-vest a Moldovei -ce avea sa fie cunoscută sub numele de .ucovina/. *e deasupra, intervenția 'n alegerea
conducătorilor Moldovei a autorităților otomane a redus treptat independența voievodatului, care a trebuit să sufere și
numeroase invazii turcești, tătărești și rusești.
3
Dintre domnii care i-au urmat lui Ș tefan cel Mare , s-au evidențiat pozitiv doar patruB *etru (are ș , 8lexandru
<ăpu ș neanu , !asile <upu și Dimitrie ;antemir.
E"pansiunea rusească
Monumentul din Ia ș i (1!") dedicat domnitorului #ri$ore al III-lea
#hica care a plătit cu viața pentru opoziția sa %ață de cedarea
&ucovinei
După ce, 'n #,,%, partea de nord-vest a Moldovei -ce avea sa fie
cunoscută sub numele de .ucovina/ a fost cedată mperiului 0absburgic,
'n #,&2, prin Tratatul de la a ș i, mperiul +toman a fost forțat să cedeze și
teritoriile deținute 'n regiunea care acum se numește Transnistria, către
mperiul (us. 8stfel, mperiul (us a aAuns să aibă o frontieră comună cu
Moldova. După războiul ruso-turc din #134, prin Tratatul de la .ucure ș ti
din #1#2 mperiul (us anexă trei noi teritoriiB ținuturile turcești 0otin și
.ugeac, și ținutul moldovenesc dintre *rut și 5istru. .ugeac era un nume
turcescB 'n românește, precum și 'n toate hărțile europene, teritoriul
.ugeacului figura sub numele de .asarabia -după numele domnitorului
muntean .asarab care 'i biruise acolo pe tătari 'n #$21 și #$$#/. mperiul
(us a preluat numele de .asarabia pentru a desemna 'ntreg teritoriul
anexat 'n #1#2, de la 0otin la mare, organizat 'ntr-o nouă gubernie, cu
capitala la ;hișinău -care, până atunci, fusese un mic târg din ținutul
<ăpușna/
=,>
.
După 'nfrângerea rușilor din (ăzboiul ;rimeii -#1%$-#1%4/,
Tratatul de la *aris stipula ca Moldova -și Țara (omânească/ să fie puse
sub garanția colectivă a celor șapte puteri străine care au semnat tratatul
de retrocedare a 6udului .asarabiei către Moldova, adică a ocolurilor
;ahul, .olgrad ș i smail . În #1%& *rincipatul Moldovei s-a unit cu Ț ara (omânească , prin alegerea unui singur domn
pentru ambele principate, 'n persoana lui 8lexandru oan ;uza, punând astfel baza statului modern (omânia.
*rin Tratatul de la .erlin din #1,1, guvernul român a fost nevoit să cedeze din nou sudul .asarabiei către
mperiul (us. 8cesta a considerat gubernia .asarabiei ca un ținut agricol producător de cereale, tutun, struguri, vite
și cai, a construit căi ferate care duceau aceste producții la +desa, și a clădit orașe rusești -populate și de mulți 9vrei
și 8rmeni/ pe lângă vechile târguri moldovenești ale .ălților, +rheiului, ;hișinăului și Tighinei. În .ugeac, (usia a
procedat la schimbări de populații și de denumiri, alungând turcii și tătarii spre mperiul otoman, iar românii moldoveni
spre (omânia, 'nlocuindu-i cu găgăuți și bulgari veniți din sudul Dunării, cu nemți veniți din Șvabia și din LMrtemberg,
cu 9lvețieni din !alais -la Șaba/, cu ruși și ucraineni desigur, 'n timp ce localități ca Nrumoasa, +blucița, Tighina,
;iubărciu, Ooreni, ;etatea 8lbă sau ;odăești erau desemnate de preferință prin numirile lor turcești, tătărești sau
rusești de Dagul, zmail, .ender, ;iobruci, 6taroselie, 8CCerman sau Datorga. Mai la nord, colonizarea rusească, mai
ales la orașe, nu a afectat prea mult satele, rămase compact moldovene, iar numirile au fost rusificate, dar nu
schimbate -+rgheiov și Dișiniov pentru +rhei și ;hișinău/
=,>
.
Marea #nire
(ealizarea Marii )niri, prin unirea .asarabiei, .ucovinei și Transilvaniei cu !echiul (egat, a fost rezultatul
acțiunii românilor 'n conAunctura favorabilă datorată primului război mondial, când 6fatul Ț ării din .asarabia, ;onsiliul
național al .ucovinei și cel al (omânilor din Transilvania, .anat, ;rișana și Maramureș au decis unirea cu (omânia.
)nirea acestor teritorii a fost posibilă mulțumită afirmării treptate a sentimentului românesc atât 'n 'mpărățiile 8ustro-
)ngariei și a (usiei, cât și 'n ?principatele dunărene? -cum se spunea atunci/ ale Moldovei și Țării (omânești. *uterile
europene au acceptat-o 'n contextul afirmării internaționale a principiului autodeterminării naționalităților, care a
dominat 'n 9uropa la sfârșitul primului război mondial. În cadrul ?marii )niri? a (omâniei, și Moldova și-a recăpătat
unitatea, pentru prima oară de la #717 'ncoace, prin alipirea Moldovei dintre ;arpați și *rut cu .ucovina și cu
Moldova dintre *rut și 5istru -proclamând independența fața de (usia, 6fatul Țării alesese numele de Moldova 'n
locul celui de .asarabia, pentru a sublinia unitatea vechiului voievodat/
=1>
. De notat că anumite legi democratice, cum
ar fi reforma agrară sau dreptul de vot pentru femei, votate 'ncă din #&#1 'n .asarabia și .ucovina, au fost extinse
ulterior -'n #&2$/ la toată (omânia, mulțumită acțiunii deputaților moldoveni
=,>
.
*ierderile umane suportate de basarabeni 'n intervalul 22 iunie #&7# - & mai #&7% se compun din circa %3-13
de mii de evrei decedați ca urmare a holocaustului
=&>
, mai ales 'n Aumatătatea a doua a anului #&7#, ##3 mii de
români basarabeni, decedați pe frontul de vest antihitlerist mai ales 'n anii #&77-#&7%
=#3>
și % mii de basarabeni -din
circa #3333 de participanți/, decedați ca ostași ai armatei române pe frontul de est, mai ales 'n anii #&7#-#&77.
l doilea $ă%&oi Mondial
În #&73, 'n contextul pactului 'ntre 0itler și 6talin, (omânia a pierdut teritorii atât 'n est cât și 'n vestB 'n iunie
#&73, după ce a 'naintat un ultimatum (omâniei, )niunea 6ovietică a anexat .asarabia, .ucovina de nord și Ținutul
0erța din Moldova dintre ;arpați și *rut. Două treimi din .asarabia au fost combinate cu Transnistria -o mică parte
din )(66/, pentru a forma (66 Moldovenească. (estul a fost oferit (66 )crainene.
*rin Dictatul -8rbitraAul/ de la !iena, (omania acceptă 'n august #&73 să cedeze )ngariei partea de nord a
Transilvaniei 'n schimbul garanțiilor de securitate germano-italiene. De asemenea, prin Tratatul de la ;raiova, sudul
Dobrogei -;adrilaterul/ a fost cedat .ulgariei. *entru a recupera teritoriile ocupate de )(66, (omânia a intrat 'n cel
de-al doilea război mondial de partea nem ților 'n iunie #&7#.
4
În timpul celui de-al doilea război mondial, situația .asarabiei și a locuitorilor săi este ambiguăB cetățeni și
ținut al (omâniei, eliberat de sub ocupația sovietică P sau cetățeni și ținut al )(66, ocupat de forțele (omâniei, la
celebrul 'ndemn al lui on 8ntonescuB ?+stași, vă ordon, treceți *rutul? P Totul depinde de punctul de vedere. 8stăzi
cetățenii mai vârstnici ai republicii Moldova, care au luptat, unii 'n armata (omâniei, alții 'n armata sovietică, au
aceleași drepturi de foști combatanți. După dreptul internațional 'nsă, 'n măsura 'n care (omânia a cedat către )(66
.asarabia la 21 iunie #&73, aceasta este socotită ca un ?teritoriu sovietic ocupat?. (evenirea la (omânia nu a durat
decât trei ani, deoarece la #% martie #&77 -la nord de ;hișinău/ și la 2$ august #&77 -la sud de ;hișinău/ armata
sovietică a ocupat-o pentru a doua oară. De notat că 'ntre aceste două date, frontul a fost staționar, fiindcă sovieticii
aveau cunoștință de tratativele opozanților regimului 8ntonescu cu 8liații, și așteptau liniștiți ca (omânia să treacă de
partea 8liaților
=##>
.
<a 2$ august #&77, o lovitură de stat dată de (egele Mihai, cu sprAinul partidelor istorice și al armatei, a
destituit dictatura lui 8ntonescu și a pus armata (omâniei de partea 8liaților. Timp de aproape trei săptămâni,
(omânia a luptat greu 'n bătăliile cu germanii din țară, 'n timp ce armata sovietică a continuat să o socotescă țară
inamică până la armistițiul acordat abia 'n #2 septembrie #&77. În acest crunt răstimp, un ostaș român putea fi ucis,
rănit sau făcut prizonier atât de forțele germane, cât și de cele sovietice, care bombardau și Aefuiau țara deopotrivă.
După armistițiu cu 8liații, forțele române au fost subordonate comandamentului celor sovietice, cu care au luptat
'mpreună 'n ofensivele din Transilvania, )ngaria și ;ehoslovacia.
Mulțumită acestei contribuții de partea 8liaților, la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, nordul
Transilvaniei a revenit (omâniei. Dar .ucovina de nord, .asarabia, Ținutul 0erța și sudul Dobrogei -;adrilaterul/ au
rămas pierdute. (66 Moldovenească a devenit independentă abia 'n #&&#, sub numele de (epublica Moldova, dar
partizanii apropierii sau unirii cu (omânia -guvernul Mircea Druc/ au reușit, prin declarațiile lor neprietenești la adresa
minorităților conlocuitoare -o treime din populație/ să stârnească 'mpotriva lor un larg front anti-românesc, și prin
șovăielile lor -unire sau independență P/ să piardă 'ncrederea alegătorilor, iar după ani de ostilitate inter-etnică, au
câștigat 'n final comuniștii pro-ruși. Din anul 233& 'n (epublica Moldova la guvernare se află 8lianța pentru ntegrare
9uropeană, alcătuită din trei partide democratice, care aspiră la integrarea țării 'n )niunea 9uropeană și revenirea ei
la civilizația și valorile europene.
'alerie de steme

'tema Moldovei în Evul Mediu (varianta cu stea) 'tea$ul Moldovei în Evul Mediu

(ariantă modernă a stea$ului )rincipatului Moldovei 'tea$ de luptă al lui *te%an cel Mare
5

'tema domnului Moldovei în armorialul +i,n-er$en 'tema domnitorului Moldovei pe clopotul de la 'uceava

'tema simplă a Moldovei. la mânăstirea /etăţuia 0rapelul 1epu-licii 0emocratice Moldoveneşti în sec2XX
(131!)
0rapelul actual al 1epu-licii Moldova
/arto$ra%ie istorică
Moldova în 4ntichitate
6
Moldova în perioada popoarelor mi$ratoare şi a civilizaţiei rurale 0ridu

)rimele cnezate şi voievodate. vasale ale 5n$ariei şi #aliţiei
7
(oievodatul Moldovei la întemeierea sa. în 16"3

(oievodatul Moldovei su- *te%an cel Mare
8
(oievodatul Moldovei. vasal al Imperiului 7toman
Moldova împărţită. cu partea de nord-vest devenită 8ronlandul austriac &ucovina în 1!!" şi cu partea de
răsărit devenită $u-ernia rusească &asara-ia în 119
9
Moldova cu ,udeţele /ahul. &ol$rad şi /hilia. în 1":
Moldova ,umătate românească. ,umătate rusească
10
Moldova reîntre$ită în cadrul 1omâniei mari. con%orm votului '%atului ;ării şi /onsiliului &ucovinei în 131.
cu spri,inul preşedintelui +ilson
Moldova din nou împărţită con%orm )actului <itler-'talin. în 13=>
11
Moldova astăzi. ,umătate românească şi europeană. ,umătate post-sovietică2
?19@
Ve%i și
• *rincipatul Moldovei
• .ucovina
• .asarabia
• (omânia
• (epublica Moldova
• storia (omâniei
• storia (epublicii Moldova
(ote
1. ) storia românilor, ;onstantin ;. :iurescu Q Dinu ;. :iurescu, p.23&-2#3
2. R
a

-
9nciclopedia ;ugetarea, <ucian *redescu, p.%42-%4$
3. ) 8lexandru NilipașcuB 6ălbăticiuni din vremea strămoșilor noștri, 9d. Științifică, #&4&
7. R
a

-
5. *. ;omneanu, *ământul românesc 'n decursul veacurilor, 9d. *aGot, *aris #&#&
%. ) 8.!..oldur, storia .asarabiei,9ditura Nrunză, p. ###-##&.
6. ) httpBSSulim.mdSdigilibSassetsSfilesS(evisteS(evistTU23deU23storieU23TiU23*oliticTT6T)D
U236T+(;9TU2306T+(;8<U236T)D96T$.pdf
7. R
a

-

c
8nthonG .abel, .asarabia, 9d. Nelix 8lcan, <ausanne, #&$2, și 8cademia (omână, .asarabia,
9d. 8cademiei, .ucurești #&$1
1. ) )nirea .asarabiei cu *atria Mamă, *r. ;ezar !asiliu
&. ) httpBSSVVV.agonia.roSindex.phpSessaGS#$1&74%1S0olocaust-ulT'nT.asarabia
10. ) httpBSSVVV.agonia.roSindex.phpSessaGS#1$,3$,S+TcarteTfărăTcomuni ș tiT ș iTfasci ș ti
##. ) :erd *roCot, Nrontul decizivB de pe 5istru spre !iena, 'n 5eues Deutschland, & august #&,&
12. ) 0ărțile istorice sunt o sinteză din ?Lestermann :rosser 8tlas zur Leltgeschichte?, #&1%, 6.5 $-
#7-#33&#&-1, din ?DT! 8tlas zur Leltgeschichte?, #&1,, din ?*utzger historischer Leltatlas
12
;ornelsen? #&&3, 6.5 $-747-33#,4-1, din ?8tlas des *euples dW9urope centrale? de 8ndrF și Eean
6ellier, ed. <a DFcouverte, #&&2, 6.5 2-,3,#-23$2-7, cu amănunte luate din TIrtFnelmi atlasz al
8cademiei maghiare, #&&#, 6.5 &4$-$%#722-$ ;M și din 8tlasul istorico-geografic al 8cademiei
române, #&&%, 6.5 &,$-2,-3%33-3.
Bi&liogra*ie suplimentară
• Istoria Moldovei, :heorghe 8sachi, .ucurești #11$
• Întemeierea Moldovei: probleme controversate, Ștefan 6. :orovei, 9ditura )niversității ?8lexandru oan
;uza?, #&&,
• Cronica Ṭării Moldovei pînă la întemeiere: contribuții la istoria Moldovei în secolele I!"I, 8lexandru 8.
.olșacov-:himpu, 9ditura <iteră, #&,&
• Teritoriul est!carpatic în veacurile !"I e#n: contribuții arheologice și istorice la problema $ormării poporului
rom%n, Dan :h Teodor, 9ditura Eunimea, #&,1
• Continuitatea populației autohtone la est de Carpați: așe&ările din secolele I!"I e#n#' de la (odești!aslui,
Dan :h Teodor, 9ditura ?Eunimea?, #&17
• )lemente și in$luențe Bi&antine în Moldova în secolele I!"I, Dan :h Teodor, 9ditura 8cademiei (epublicii
6ocialiste (omXnia, #&,3
• (in arheologia și istoria Moldovei în primul mileniu creștin, oan Mitrea, 9ditura .abel, 23#2
• Moldova în secolele "I!"I, !ictor 6pinei, 9ditura Științifică și 9nciclopedică, #&12
• Tîrguri sau orașe și cetăți moldavene: din secolul al "!lea pînă la mi*locul secolului al "I!lea, ;onstantin ;.
:iurescu, 9ditura 8cademia (epublicii 6ocialiste (omânia, #&4,
• +orti$icațiile Țării Moldovei din secolele "I!"II, Dan Nloareș, 9ditura )niversității ?8l.. ;uza?, 233%
• Țara ,om%nească a Moldovei de la întemeierea statului pînă la Ște$an cel Mare -./01!.2034, 5. :rigoraș,
9ditura Eunimea, #&,1
• Itinerare arheologice moldovene, ;onstantin .uzdugan, 9ditura 6port-Turism, #&1#
• Așe&ări neo!eneolitice din Moldova, Mădălin ;ornel !ăleanu, 9ditura !aleanu Madalin ;ornel, 233$
• Așe&ări din Moldova: de la paleolitic pînă în secolul al "III!lea, 5asim Oaharia, Mircea *etrescu-D'mbovița,
9m Oaharia, 9ditura 8cademiei (epublicii 6ocialiste (omânia, #&,3
• Așe&ările Țării Moldovei din epoca lui Ște$an cel Mare, ;onstantin .urac, 9ditura Ministerul 8dministrației și
nternelor, 2337
• Arheologia Moldovei' ol# .5, 9ditura 8cademiei (epublicii 6ocialiste (omânia, #&11
• Țara Moldovei și Imperiul 6sman, :eorgiY !asil evich :ont ʹ ︠s︡a, 9ditura Știința, #&&3
• ,elațiile Țărilor ,om%ne cu 7oarta 6tomană în documente turcești' .89.!.3.5, Tahsin :emil, 9ditura
Direcția :enerală a 8rhivelor 6tatului din (epublica 6ocialistă (omânia, #&17
• Moldova în politica marilor puteri la începutul secolului al "I"!lea, !ladimir Mischevca, 9ditura ;ivitas, #&&&
• :imbolurile Țării Moldovei: o istorie a steagurilor pe parcursul secolelor " ! "", !ladimir Mischevca, on
5egrei, 9ditura 9lan *oligraf, 23#3
+egături e"terne
• en 0arta Moldovei istorice
• Dimitrie ;antemir - Descrierea Moldovei
• 6trămo ș ii moldovenilor. ;ine sunt bolohovenii, prima popula ție românească men ționată 'n regiune ș i ce alte
mari influen țe a cunoscut Moldova , $3 mai 23#$, ;ezar *ădurariu, Adevărul
• 6travechile capitale ale Moldovei , #3 aprilie 2331, 8drian .ucurescu, ,om%nia liberă
,rincipatul Moldovei -134. / 18012
Istorie
Descălecatul Moldovei Z *rincipatele (omâne Z (ăzboiul pentru tronul Moldovei Z <uptele cu
otomanii Z 6tăpânirea otomană Z *rincipatele Dunărene Z 9poca fanariotă Z Tratatul de la *aris Z
)nirea *rincipatelor (omâne Z *rincipatele )nite ale Moldovei ș i Ț ării (omâne ș ti Z storia
(omâniei
Conducători
Drago ș Z .ogdan Z 8lexandru cel .un Z Ș tefan cel Mare Z 8lexandru <ăpu ș neanu Z Mihai
!iteazul Z Dimitrie ;antemir Z ;onstantin psilanti Z 8lexandru oan ;uza
rmata +astea Mare Z +astea Mică Z .ătălii Z .ătăliile lui Ș tefan cel Mare
Cetăți ;etatea 8lbă Z .ârlad Z .aia Z ;hilia Z 0otin Z 6iret
$egiuni Ț ara de Eos Z Ț ara de 6us -Bucovina/ Z .ugeac -Basarabia/
lte articole 9conomie Z 6tema Z 6teagul
13
3trămo4ii moldovenilor
;ine sunt bolohovenii, prima popula[ie românească men[ionată 'n regiune \i ce alte mari influen[e a cunoscut
Moldova
nfluen[a ;ulturii ;ucuteni este puternică \i astăzi pe
teritoriul 'ntregii [ări. Me\terii populari continuă me\te\ugul
creării vaselor de lut găsite pe teritoriul Moldovei \i atestate
'ncă din anul %.%33 '. ;h.
Istoricii au găsit urme evidente ale unei civili%a5ii
încă de acum peste 6!777 de ani în regiunea din nord8estul
$om9niei! propierea de timpurile moderne notea%ă
in*luen5e ale culturii romane: dar 4i a %eci de tri&uri
migratoare: culmin9nd cu venirea 4i sta&ilirea în %onă a
unor popoare precum armenii sau evreii care au contri&uit
decisiv la actuala structură ur&anistică a ora4elor din
regiune!
Moldovenii se pot lăuda că sunt parte a uneia dintre
cele mai vechi civiliza[ii atestate \tiin[ic 'n lume. 9ste vorba despre celebra ;ultură ;ucuteni, parte a unei civiliza[ii
'ntinse pe $%3.333 de Cilometri pătra[i, pe teritoriile actuale ale )crainei, (epublicii Moldova \i a nord-estului
(omâniei.
!asele de ceramică descoperite de arheologi, 'n premieră 'n #117 'n localitatea ;ucuteni, situată 'n
apropierea a\iului, au fost datate 'n perioada %.%33 - 2.333 '. ;h. *ractic, din punct de vedere istoric, civiliza[ia
;ucuteni precede cu câteva sute de ani primele a\ezări umane din 6umer sau din 9giptul 8ntic. ?Triburile ;ucuteni
au creat splendida \i originala ceramică pictată \i au lăsat opere nu mai pu[in remarcabile 'n domeniul artei
figurative. (ealizările artistice ale cucutenienilor se 'nscriu, incontestabil, 'ntre cele mai importante manifestări de artă
plastică din lume, constituind, pentru preistoria 9uropei, o culme de neechivalat, o contribu[ie inestimabilă la
14
patrimoniul cultural mondial?, spune 0ubert 6chmidt, un celebru arheolog german, care a venit 'n Moldova la
'nceputul secolului "" pentru a studia 'ndeaproape cultura ceramică unică 'n lume.
;ine au fost ?cucutenienii? este neclar până 'n ziua de astăzi. 6-au găsit asemănări 'ntre ceramica de
;ucuteni \i cea a unei culturi neolitice din ;hina, apărută cu un mileniu mai târziu. ;ert este că cei care au creat
această cultură pot fi considera[i primii civilizatori ai Moldovei. <ocuiau 'n case dreptunghiulare, cu dimensiuni variind
'ntre 73 \i #33 de metri pătra[i, dar arheologii au descoperit \i locuin[e care ating $%3 metri pătra[i. 8veau ca ocupa[ie
vânătoarea, agricultura \i me\te\uguri casniceB [esut, olărit, confec[ionare de unelte.
;âteva milenii mai târziu, pe teritoriul actual al Moldovei, până la râul 5istru, au trăit geto-dacii, atesta[i 'ntr-
un document al marelui istoric 0erodot datând din %#7-%#2 '. ;h. ;iviliza[ia dacică a atins, de asemenea, culmi de
dezvoltare unice 'n 9uropa, favorizate de resursele naturale fabuloase. Dacia a fost cucerită de 'mpăratul roman
Traian, 'n anul #34. ;ei #4% de ani care au trecut până la retragerea oficială a romanilor la sud de Dunăre au
'nsemnat un nou boom civilizator pentru Moldova. În această perioadă, dacii carpi consemna[i 'n nord-estul
actualului teritoriu al (omâniei au fost coloniza[i civil \i militar, s-au construit noi ora\e, drumuri, iar mare parte dintre
coloni\ti proveneau din rândurile cre\tinilor prigoni[i 'n mperiul (oman, astfel că religia oficială de astăzi a (omâniei
a câ\tigat atunci numero\i adep[i. !estigiile arheologice dovedesc o continuitate a dezvoltării me\te\ugurilorB
prelucrarea metalelor, ceramica, tehnica sticlăriei. <imba latină se impune, de asemenea, ca limbă oficială.
După ce mperiul (oman s-a retras din nordul Dunării 'n 2,# d.0r., o mul[ime de popoare migratoare au
trecut prin MoldovaB hunii, go[ii, slavii, avarii, bulgarii, ia\ii, hazarii, maghiarii, pecinegii, cumanii \i tătarii. *rintre
migratori s-au numărat triburi slavice, dar \i iranice -cei mai cunoscu[i sunt Ia;ii' care se pare că dau \i numele
capitalei Moldovei. *rimele men[iuni despre o popula[ie românească 'n zona Moldovei, datează din secolul " \i
sunt cele referitoare la &olohoveni. 5umele provine de la voloch, boloch, denumiri date de slavi românilor.
Multă vreme, regiunea a fost disputată 'ntre unguri \i tătari. În cele din urmă, tătarii sunt 'nvin\i alunga[i, iar
regele !ladislav ;umanul 'l lasă pe unul dintre liderii armatei, ;rago4 de la Bedeu, cneaz 'n Maramure\, ca voievod
a unei mărci care să-l proteAeze de eventuale alte invazii ale tătarilorB Moldova. 6e 'ntâmpla 'n Aurul anului #21%. 6pre
deosebire de statele din centrul \i vestul 9uropei, care până 'n acel moment cunoscuseră perioade 'ndelungate de
stabilitate \i o dezvoltare civilizatorie pe măsură, Moldova s-a aflat sute de ani 'n zona de interes a migratorilor din
est.
*e vremea lui Drago\ din .edeu, Moldova nu depă\ea [inutul dintre ;arpa[i, râurile ;eremu\ \i 6iret, de o
parte \i de alta a râului Moldova. )rma\ii săi \i-au 'ntins stăpânirea mai ales spre sud \i est, astfel că la 'nscăunarea
lui .ogdan din Dolha, Moldova era cuprinsă 'ntreB la nord \i est 5istrul, hotar cu *olonia, cu <ituania \i cu tătarii, la
vest Mun[ii ;arpa[i, hotar cu Transilvania, iar la sud o linie legând ;arpa[ii de Marea 5eagră, trecând mai Aos de
.acău, .ârlad, :ote\ti, 6ărata \i ;odăe\ti -la sud de ;etatea-8lbă/B hotar cu ]ara (omânească.
6ub domnia lui $oman I, care se intitula JDomn de la munte până la mareK, Moldova s-a extins spre nord
-*ocu[ia/ \i peste 5istru -Dubăsari/. ;etatea 8lba, cetatea Moldovei de la Marea 5eagra, a fost cucerită de (oman
de la tatari spre #$13.
6ub domnia lui le"andru cel Bun *ocu[ia 'i reveni *oloniei, dar 'n schimb ]ara (omânească 'i cedă
Moldovei [inutul de la Dunăre la mare, cu excep[ia ;hiliei, a păr[ii de dincolo de Trotu\ \i a [inutului *utnei. Tot din
timpul lui 8lexandru cel .un datează \i prima atestare documentară a a\iului. nscrip[ia se găse\te pe o piatră de
temelie aflată 'n interiorul .isericii 8rmene, atestată documentar la #$&%. rmenii, de altfel, reprezintă \i astăzi una
dintre principalele comunită[i ale Moldovei, care se remarcă prin prosperitate. ;ea mai importantă comunitate de
armeni este 'nregistrată astăzi 'n zona Târgu Nrumos, unde de[in cea mai mare parte dintre serele de culturi
legumicole.
To[i istoricii sunt, 'nsă, de acord că anul 1478, când a\ii figurează ca loc de taxare pentru negustorii polonezi
cărora 8lexandru cel .un le dăduse un privilegiu comercial, reprezintă data cea mai sigură pentru prima pomenire a
a\ezării.
*robabil la #731, a\iul era cel putin un târg, loc de schimb al produselor venite pe drumurile [ării, altfel
domnia nu ar fi stabilit aici un punct vamal. ;âteva decenii mai târziu, 'n #7$7, a\ezarea apare numită sub forma
Jtârgul a\ilor?.
Moldova a aAuns la 'ntinderea \i puterea ei maximă 'n timpul lui <te*an cel Mare! 8cesta, 'mpreună cu
armata sa de boieri \i răze\i, a luptat cu succes atât 'mpotriva invaziilor turce\ti, maghiare \i poloneze, cât \i
'mpotriva celor tătare. În plus, a construit un \ir de 77 de mănăstiri \i biserici, cât una după fiecare luptă purtată.
;onstruc[iile, biAuterii arhitectonice, rezistă 'n cea mai mare parte până 'n ziua de astăzi, fac parte din patrimoniul
na[ional \i reprezintă una dintre principalele atrac[ii turistice ale (omâniei.
Tot din timpul lui ^tefan cel Mare datează \i prima referire la evrei, comunitate care a contribuit decisiv la
desăvâr\irea arhitectonică a celor mai importante a\ezări urbane din Moldova. a\iul a fost printre primele ora\e din
[ară 'n care s-a stabilit comunitatea evreiască. În cimitirul ;iurchi, situat 'n partea de Aos a ora\ului, există pietre
istorice ce con[in nume evreie\ti, cele mai vechi datând din secolul al "!-lea. ;ea mai veche ar fi din #7%,, odată cu
'nscăunarea ca domnitor al Moldovei al lui ^tefan cel Mare \i se crede că ar apar[ine unui medic evreu venit din
*olonia.
;eva mai târziu, 'n #4%, a fost construită prima sinagogă din a\i, situată 'n zona Târgu ;ucu. 6criitorul on
Mitican scrie 'n cartea _9vreii din Târgu ;ucului de altădată. ;âteva aduceri aminteK, că actele de cumpărare ale
construc[iei pe care a fost construită prima sinagogă ar fi fost semnate de un anume _doftor MoiseK. Tot de atunci ar
data \i primul rabin al comunită[ii evreie\ti din a\i, respectiv 5athan 5ata 0anover, un cronicar refugiat din )craina.
În secolelor al ""-lea \i al ""-lea se 'nregistrează o luptă a evreilor pentru dobândirea de drepturi civice.
15
Domnia le cerea să nu mai poarte costumele cu care au venit din spa[iul polonez, să 'nve[e limba română \i
să fie educa[i 'n \colile române\ti. În #1%2 a fost 'nfiin[ată prima \coală 'n care s-a predat limba română,
'ntemeietorului ei refuzându-i-se dreptul de a-\i circumcide băie[ii, ca unui apostat.
;iviliza[ia evreiască a cunoscut apogeul 'n perioada interbelică. *otrivit recensământului din #&$3, 'n a\i
existau la acea vreme aproximativ $%.333 de evrei. 5umărul lor a scăzut dramatic o dată cu *ogromul de la a\i,
ini[iat de generalul on 8ntonescu \i care a avut loc de pe 2, până pe 2& iunie #&7#. *este #$.333 de evrei au fost
uci\i atunci. În prezent, 'n a\i, mai există 233 de familii de evrei.
+ contribu[ie decisivă la civilizarea Moldovei au avut austro-ungarii, după ce, 'n #,,%, partea de nord-vest a
regiunii, .ucovina, a fost cedată mperiului 0absburgic. De altfel, pe cuprinsul teritoriului din fosta .ucovina rămas
astăzi 'n (omânia se 'ntâlnesc urmele celui mai interesant mix civilizator - evrei, austrieci, armeni sau lipoveni.
;e unde provin numele regiunilor $om9niei! ,ove4tile =&ote%ătorilor=
Aeritoriul actual al 1omâniei este compus din nouă re$iuni istorice2
$om9nia: a4a cum o cunoa4tem acum: este compusă din nouă regiuni istorice! ;upă lupte de secole:
purtate pentru autonomia *iecărei regiuni 4i pentru m9ndria locală: cele nouă mici state se unesc în 1111 4i
*ormea%ă $om9nia Mare: un vis mocnit timp de sute de ani!
Muntenia - Bţinutul celor mai -ăr-aţi şi mai drepţi dintre traciB - piatra de temeie a 1omâniei de astăzi
<artă a (alahiei. datată din 'ecolul al X(-lea
16
+a s*9r4itul secolului al >III8lea: Voievodul Basara& pro*ita de cri%a politică din Imperiul ?toman 4i de
dispari5ia dinastiei rpadiene din #ngaria reu4ind să îi adune pe stăp9nii *eudali su& cupola teritoriului
Munteniei: care avea să *orme%e: c95iva ani mai t9r%iu: alături de regiunea ?lteniei @Aara $om9nească=!
*rofitând de schimbările marilor puteri din 9uropa acelor vremuri, voievodul .asarab decide să scape de
presiunile regilor macedoneni \i să 'nfiin[eze, cu aAutorul feudalilor valahi, teritoriul ]ării (omâne\ti, compus din
[inuturile +lteniei \i [inuturile Munteniei.
De la sud de ;arpa[i \i până la Dunăre, pe câmpiile !alahiei, locuia la acea vreme popula[ia :e[ilor. storicul
grec 0erodot descria 'n scrierile sale acest popor ca fiind _cei mai bărba[i, \i mai drep[i dintre traci?.
*rima atestare documentară a regiunii Muntenia apare 'n cronicile domnitorilor moldoveni de la sfâr\itul
secolului ". (egiunea este descrisă ca o 'ntindere foarte mare de păduri, cu o popula[ie nu foarte numeroasă,
concentrată 'n special 'n zona de deal \i de munte a teritoriului.
*ădurile vaste ale Teleormanului \i ale !lăsiei, care se 'ntindeau de la +lt \i până 'n .ărăgan, formate 'n
mare din vegeta[ia de stepă, erau mărginite la sud de zonele mlă\tinoase ale Dunării \i la nord de ;arpa[i. 8ceste
[inuturi ofereau resurse naturale extraordinare locuitorilor \i func[ionau ca un scut 'mpotriva cotropitorilor.
Domnia lui .asarab -#$#3 ` #$%2/ este considerată perioada formării *rincipatului Medieval al ]ării
(omâne\ti, prima formă de organizare statală de la baza (omâniei actuale.
*ână 'n secolul al "!-lea, 'ntregul teritoriu al ]ării (omâne\ti, se numea Muntenia \i 'ngloba \i teritoriul
+lteniei. Începând cu anul #,,3, când capitala regiunii se mută la ;raiova \i este sim[ită o influen[ă puternică din
partea mperiului 0absburgic, teritoriul +lteniei 'ncepe să fie perceput ca o regiune istorică distinctă.
7ltenia. z-ucium între istoria de dinainte şi cea de după comunism
;enumirea regiunii istorice ?ltenia î4i trage rădăcinile din perioada Basara&ilor: de unde 4i numele
atri&uit provinciei de Bleagănul dinastiei Basara&ilor=! Etimologia numelui regiunii provine: a4adar: din %orii
secolului >V: 4i a repre%entat: de8a lungul secolelor: Cude5ele din st9nga r9ului ?lt: pentru ca: ulterior: să
cuprindă Cude5e de am&ele păr5i ale ?ltului!
(egiunea istorică +ltenia \i-a schimbat componen[a, pe parcursul istoriei de mii de ani a (omâniei, \i a fost,
la un moment dat, una dintre cele opt regiuni ale [ării, pentru ca, apoi, cifra să crească la nouă \i chiar zece, 'n
func[ie de cei care s-au aflat la conducere. (egiunile 'n cauză erau cunoscute \i sub numele de _[ăriK. (egiunea
istorică +ltenia este regiunea Jprimului uscat continental, geologic al regiunilor carpatice, 'n care neamul românesc
\i-a păstrat \i etnicitatea \i graiul cel mai curat. În fine, +ltenia este \i regiunea 'n care specificul românesc, 'n port,
credin[ă \i cultură, apare 'n cea mai curată \i caracteristică formăK -*opescu !oite\ti, #&7$, p. #1&/, caracteristica sa
dominantă fiind Jînt%lnirea aci' a Muntelui cu (unărea' cele două a<e care au condi=ionat' din vremi depărtate' istoria
elementului autohton din Carpa=i> -Donat, #&7$, p.2&&/.
CDa -ază. re$iunea istorică 7ltenia a cuprins doar ,udeţele din stân$a râului 7ltE 0ol,. (âlcea.
Mehedinţi şi #or,2 Fudeţul 7lt a %ost alăturat numelui re$iunii mult mai târziu. lucru puţin ştiut. din păcate. în
ziua de astăzi2 1âul 7lt era $raniţa. de %apt. dintre re$iunile 7ltenia şi Muntenia. cea din urmă cuprinzând.
iniţial. ,udeţul 7lt în componenţă. alături de 4r$eş. Aeleorman. 0âm-oviţa. #iur$iu. Il%ov. )rahova. &uzău.
&răila. Ialomiţa. /ălăraşi2 0in punct de vedere $eo$ra%ic. 7ltenia este situată între 0unăre. culmile /arpaţilor
17
Meridionali. culoarul Aimiş-/erna şi. desi$ur. râul 7lt2 Gn prezent. 7ltenia reprezintă provincia situată în
partea de sud-vest a ţării şi are în componenţă ,udeţeleE 0ol,. #or,. 7lt. (âlcea şi Mehedinţi2 Aot aici a intrat şi
,udeţul 1omanaţi. cu capitala la /aracal. dar acest lucru nu a mai %ost vala-il din 13">. odată cu re%orma
administrativ-teritorială ce a des%iinţat şi în$lo-at 1omanaţiul în ,udeţul 7lt de astăziH, a declarat 8urelia
:rosu, cercetător \tiin[ific 'n cadrul Muzeului Eude[ean +lt.
V9lcea / primul Cude5 al 5ării
*e teritoriul +lteniei locuiau 'nainte de cucerirea romană mai multe triburi geto-dacice. *rintre acestea pot fi
enumera[iB pelii -*elendava/, sucii -6ucidava/ \i burii -.uridava/. Tot pe acest teritoriu au existat multe a\ezări
celtice. În secolul '.e.n, +ltenia a apar[inut (egatului Dac condus de .urebista, iar 'ntre #3# - 2,# a fost sub
stăpânire romană. +ltenia a continuat legătura directă cu mperiul (oman \i după retragerea aureliană, iar 'mpăratul
;onstantin cel Mare a construit un pod peste Dunăre - la ;orabia, al cărui pilon de cap de pod poate fi văzut \i azi de
pe malul românesc.
În perioada medievală, +ltenia este parte integrantă a ]ării (omâne\ti, având o notă distinctă 'n raportul
puterii, prin Marea .ănie din ;raiova. (egiunea era administrată de un ban ` al doilea om după voievod, motiv
pentru care este cunoscută \i sub denumirea de ?Banatul Craiovei>. *rimul Audet din (omânia a fost !âlcea. Teritoriul
+lteniei a făcut parte, ini[ial, din .anatul de 6everin. 8cest spa[iu a fost cunoscut \i sub denumirea _.anatul
;raioveiK, _.ănia +ltenieiK sau _.ănia ;raioveiK, municipiul ;raiova fiind supranumit \i astăzi _;etatea .ănieiK. În anul
#,#1, provincia +ltenia intră sub stăpânirea habsburgică, 'n urma tratatului de la *assarovitz, ace\tia numind-o
?@leine Aalachei> -!alahia Mică/.
Dar de unde vine numele regiuniiP... storicii sunt cât se poate de siguri aiciB denumirea vine de la râul 7lt
-ce a dat \i numele Aude[ului +lt/, considerat punctul de reper principal 'n sudul [ării, care, 'n plus, delimita perfect
regiunea +lteniei, de Muntenia.
)nii istorici 'mpart teritoriul [ării 'n zece regiuni istoriceB .anat, ;ri\ana, Maramure\, 8rdeal, .ucovina,
Moldova, .asarabia, +ltenia, Muntenia \i Dobrogea. În perioada interbelică, regiunea +lteniei avea o suprafa[ă de
27.3&% Cmp, mai mică, de exemplu, fa[ă de Muntenia, care era de două ori mai 'ntinsă - %2.714 Cmp.
Chipul sculptat al lui ;ece&al / cea mai mare statuie în piatră din Europa
(egiunea +lteniei se identifică fa[ă de celelalte provincii istorice ale [ării, după cum se arată \i 'n lucrarea
?6ltenia B microdestina=ie pentru turismul balnear ;i cultural> coordonată de 8urelia-Nelicia 6tăncioiu, prin unicitatea
culelor, Jsimboluri ale fortificării pentru apărarea pământuluiK -Theodorescu, 233$, p. $/, cum sunt cele de la
Măldăre\ti, :ro\erea, ;ula :receanu, :logova, ;ula lui ;u[ui, ;ula lui ;ornoiu sau ;ula lui Tudor !ladimirescu,
;asa :logoveanu sau ;asa lui 8nton *ann, dar \i castrul (oman Drobeta, .ăile romane, podul lui Traian - care Ja
legat la un loc capetele lan[ului carpatic, rupt de Dunăre. -a/ De aici, din .anatul +lteniei, pornesc .asarabii `
marca +lteniei.

Tot 'n această zonă, lângă ora\ul +r\ova, se pot admira chipul lui Decebal sculptat 'n munte ` un fel de
(ushmore românesc, Ccea mai mare statuie în piatră din )uropa' cu doar ;ase metri mai mică dec%t :tatuia Dibertă=ii
din Eew ForG' dar cu opt metri mai mult dec%t monumentul lui Christos din ,io de Haneiro> -prelucrat după 5eac\u et
al., 233&, pag. 217/ sau priveli\ti de neuitat de pe Transalpina -JDrumul regeluiK/, care face legătura 'ntre +ltenia \i
Transilvania, sau ruinele cetă[ii 8da Daleh -ridicată 'n antichitate 'n cotul pe care 'l face Dunărea 'ntre :ura !ăii \i
vechea +r\ovă, aproape de vărsarea râului ;erna 'n Dunăre, supranumită ?,aiul de pe (unăre> \i inundată de
comuni\ti 'n #&,3 pentru construirea baraAului de la *or[ile de Nier/, de a cărei frumuse[e Cau rămas $ermeca=i Ians
Christian Andersen ;i Ale<ander @orda> -]u[ui, 23#3, pag. 1/ \i ai cărei locuitori - turcii, erau Jvesti[i producători de
[igarete \i de alte produse purtând marca 'ndeletnicirii lorKB rom, cafea la nisip, bragă, rahat, halva, baclavale, peltea,
ciubuce, narghilele etc. -prelucrat după (oman ., 233%, pp. 47-4%/.
,ersonalită5ile ?lteniei
+rganizarea administrativ-teritorială a regiunii +lteniei nu a afectat, 'n istoria ei, unicitatea acesteia, de aici
venind nume 'nsemnate \i cu un rol de netăgăduit pentru existen[a neamului românesc. *rintre personalită[ile ce
provin din +ltenia pot fi men[iona[iB ;onstantin .râncoveanu, Mihai !iteazul, Tudor !ladimirescu, 5icolae .ălcescu -
istoric, scriitor \i luptător 'n (evolu[ia de la #171, diplomatul 5icolae Titulescu, dramaturgul 9ugen onescu,
muzicianul Dinu <ipatti, poetul on Minulescu, Auristul ;onstantin Dissescu -#1%7-#&$2, _părinteleK Dreptului *enal
românesc/, 5icolae ;eau\escu, sculptorul ;onstantin .râncu\i, Theodor 8man - fondator al \colii române de artă,
pictorul on ]uculescu, :eorge ;onstantinescu - inginer constructor si inventator, matematicianul :heorghe Titeica,
18
*etrache *oenaru - inginer, matematician \i promotor al 'nvă[ământului românesc, 9caterina Teodoroiu - eroina a
primului (ăzboi Mondial, scriitorul Marin 6orescu, actorii 8mza *elea - Dem (adulescu - ^erban onescu \.a.
&anatul. un verita-il Eldorado al Europei2 Etimolo$ia
numelui re$iunii222
;enumirea regiunii istorice care este împăr5ită
astă%i între $om9nia: 3er&ia -Banatul 39r&esc2 4i o
*oarte mică parte din #ngaria: vine de la conducătorii
comitatelor din %onă: numi5i &ani!
;omplexitatea .anatului este mult prea mare pentru
a vorbi despre această regiune 'ntr-un singur articol, chiar \i
atunci când '[i dore\ti să prezin[i etimologia numelui ei. Oeci,
sute de scriitori, istorici, oficiali sau călători au povestit
mereu despre o regiune fabulousă, aflată la grani[a dintre
+ccident \i +rient, mereu o zonă purtătoare de cultură \i
civiliza[ie europeană.
5umele de .anat provine de la banii care conduceau comitatele de granită. În perioada domina[iei ;oroanei
Maghiare au fost numite JbanaturiK toate aceste comitate, conduse de un banB .anul de 6everin, .anul de .elgrad,
.anul de 6abă[.
Denumirea s-a limitat mai târziu la actuala provincie J.anatK de Timi\oara.
ni[ial, numele regiunii .anatului se leagă de 6everin, .anatul de 6everin \i de succesorii istorici ai acestuia
.anatul de <ugoA-;aransebe\, \i .anatul de Timi\oara, forma[iuni politice, militare \i administrative cu rolul
de marcă 'n cadrul sistemului defensiv antiotoman.
.anatul de 6everin a fost organizat de (egele maghiar 8ndrei al -lea -#23%`#2$%/ 'ncă din #221, ca o
regiune 'nfiin[ată la hotarele ]aratului româno-bulgar pentru paza grani[ei (egatului maghiar \i restabilirea influen[ei
.isericii latine 'n regiune. În această periaodă, sunt pomenite .anatul de 6everin, .anatul de .elgrad \i .anatul
bulgăresc #$4%.
Aemişana pentru români
*entru prima dată numele de .anatus Temesvariensis sau .anatus Temesiensis a fost folosit 'n rapoartele
lui <uigi Nerdinando Marsigli din ultimul deceniu al secolului al "!-lea \i 'n textul tratatului de pace de la Darlovitz
-#4&&/. *entru români, regiunea a mai fost cunoscută \i sub denumirea de Temi\ana.
19
(egiunea a constituit o parte unitară, componentă a (egatului )ngariei, apoi, din secolul al "!-lea, a
mperiului +toman, după care a fost 'nglobat spre sfâr\itul secolului al "!-lea 'n 8rhiducatul 8ustriei, devenit
mperiul 8ustriac. După #14,, a făcut parte din partea maghiară a mperiul 8ustro-)ngar, iar 'n urma *rimul (ăzboi
Mondial, .anatul a fost 'mpăr[it pe linii etnice 'ntre cele trei state na[ionale ale căror etnii locuiau zona, ugoslavia,
(omânia \i )ngaria.
*roclamarea (epublicii .ănă[ene 'n anul #&#1, a fost o 'ncercare de păstrare a unită[ii .anatului multietnic \i
multiconfesional, e\uată 'nsă din cauza promisiunilor făcute 'nainte de război de 8ntantă (omâniei \i a preten[ilor
teritoriale emise de 6erbia.
_De\i aflat ` din nou ` la o margine de imperiu, .anatul 'ncepe să fie perceput nu ca un capăt de lume, nu ca
o _Terra incognitaK barbară, ci, treptat, ca un *ământ al Năgăduin[ei, o _Terra 5ovaK, Mica 8merică, ba chiar ca un
9ldorado. 9vident, aceste sintagme idealizează \i chiar idilizează un [inut de a cărui sălbăticie \i inospitalitate '\i
aduc aminte doar primii călători \i coloni\ti. 5u e mai pu[in adevărat 'nsă că, de atunci până azi, .anatul a devenit
[inta a sute de mii de oameni porni[i de la casele lor 'n căutarea bunăstării, cu un gust al riscului \i chiar al aventurii
spre un [inut 'ndepărtat \i necunoscut, chiar dacă nu aurul era principala sa bogă[ie.
8\a s-au 'ntâlnit de-a lungul timpului, au coabitat, s-au recunoscut \i acceptat, au comunicat \i au 'nvă[at
câte ceva unele de altele, au cooperat, iar uneori s-au solidarizat, peste 23 de etnii \i grupuri etnice -'n configura[ii
variabile de la o epocă la alta/B români, sârbi, germani, maghiari, evrei, [igani, slovaci, croa[i, bulgari, ucrainieni,
polonezi, italieni, turci, tătari, cehi, greci, armeni, francezi, ru\i, arabi. 1 este numărul confesiunilor -ortodoxă,
romano-catolică, greco-catolică, luteran-evanghelică, reformat-calvinistă, iudaică, neo-protestantă, islamică/ 'n care
aceste comunită[i s-au manifestat \i se manifestă religios, iar peste 23 numărul limbilor 'n care ele s-au exprimat \i
se exprimăK, scrie 8driana .abe[i 'n volumul _<e .anatB un 9ldorado aux confinsK.
*olitic nationalist a (omâniei de după )nire, cât de
pe vremea dictaturii lui ;eau\escu, a dus la plecarea masivă
a germanilor \i evreilor, cât \i venirea coloni\tilor din
Moldova, +ltenia \i 8rdeal. 8stăzi, lucrurile s-au schimbat
radical. .anatul de astăzi doar tânAe\te după cea care a fost
'n urmă cu #33 sau chiar de acum %3 de ani. (ămâne 'nsă
un unicat sub aspectul poten[ialului său de conflict pe baze
etnice sau religioaseB aproape de cota zero.
Care sunt grani5ele Banatului
.anatul reprezintă provincia istorică situată 'n
extremitatea sud - estică a entită[ii teritoriale Mitteleuropa.
8realul .anatului, având aproximativ forma unui pătrat, are,
ca limite naturale, la nord râul Mure\, la vest râul Tisa, la sud
fluviul Dunărea, iar la est un traseu prin vestul ;arpa[ilor
Meridionali \i prin sudul ;arpa[ilor +ccidentali.
.anatul istoric 'nsuma o suprafa[ă de 21.%24 Cm2.
Diverse surse indică cifre u\or diferite de aceasta. <a
'mpăr[irea provinciei, 'n #&#&, (omâniei i-a fost atribuită o
suprafa[ă de #1.&44 Cmb -aproximativ 2S$ din total/, (egatului
6ârbilor, ;roa[ilor \i 6lovenilor &.2,4 Cmb, -aproximativ #S$
din total/, iar )ngariei 217 Cmb -aproximativ #U din total/.
În (omânia, .anatul cuprinde tot Aude[ul Timi\ \i ;aras-6everin -cu excep[ia comunei .ău[ar, Aude[ul 8rad,
doar partea de la sud de râul Mure\, Aude[ul Mehedin[i, numai .aia 5ouă, Dubova, 9ibenthal, e\elni[a, +r\ova \i
6vini[a. ;âteva localită[i din arealul tradi[ional bănă[ean au dispărut sub apele lacului de acumulare *or[ile de Nier.
Eude[ul 0unedoara - localită[ile 6ălciva \i *oAoga
În 6erbia, partea situată la est de Tisa a provinciei !oivodinaB Districtul .anatul de 5ord, Districtul .anatul
;entral, Districtul .anatul de 6ud precum \i 'n 6erbia central -zona numită *ancevacCi (it, formând partea din
stânga Dunării a municipalită[ii *alilula, inclusă zonei metropolitane .elgrad.
În )ngaria există doar o mică părticică din comitatul ;songrcd \i anume partea situată 'n unghiul sudic
format de râurile Tisa \i Mure\, până la frontiera de stat cu (omânia \i 6erbia.
Mândria de a %i -ănăţean
(egiunea care \i-a câ\tigat reputa[ia unui 9ldorado economic -cu
sute de premiere 9uropene/ \i social este cu mult peste ce au oferit toate
celelate regiuni care astăzi apar[in (omâniei, chiar dacă astăzi 'ncă există
preAudecă[i prin care se 'ncearcă minimalizarea bănă[enilor.
Dacă este să facem bilan[ul scriitorilor, muzicienilor, arti\tilor,
savan[ilor care \i-au legat, 'ntr-un fel sau altul, numele de .anat ca loc al
originilor, al unei etape din via[ă sau al unor ata\amente afective, lista e
impresionantă. 9a poate 'ncepe cu o figură sacră, 6fântul :erard -6an
:erardo 6agredo, 6anCt :erhard, :ellFrt/ \i se poate 'ncheia, de pildă, cu
numele inventatorului bombei cu hidrogen, 9dVard Teller. Între ei, 'n
ordine alfabetică, 9ndre 8dG, .Fla .artoC, Ecnos .olGai, :eorge
;ălinescu, <ivius ;iocârlie, Milod ;rnAansCi, ^erban Noar[ă, Ooltcn
NranGe, 8rnold 0auser, Nrieda Dahlo, DcrolG DerFnGi, Danilo Did, (obert Dlein, 5iColaus <enau, Nranz <iebhard,
20
6cndor Mcrai, 8dam MMller-:uttenbrunn, 0erta MMller, (obert Musil, ;amil *etrescu, !asCo *opa, (ainer Maria
(ilCe, oan 6lavici, *etre 6toica, 6orin Titel.
5u mai au nevoie de comentarii personalită[i precum oan 0uniade, *aul ;hinezu, *elbartus <adislaus de
Temesvar, ;laudius Nlorimund MercG, ;arol Telbisz, 8ugustin *acha, <cszle 6zFCelG, EohnnG LeissmMller, ^tefan
Dovccs, (ichard +schanitzCG, Traian !uia, 9miliAan Eosimovici, Nrancesco llG, 8ndre 6pitzer, osif vanovici, 9ftimie
Murgu, ;oriolan .rediceanu, on !idu, !ictor !lad Delamarina, Nilaret .arbu, osif ;onstantin Drăgan, 8ristide
.uhoiu, (ichard Lagner, oan 0olender, olanda .ala\, 5icu ;ovaci, Mircea .aniciu, <cszle TfCFs \i mul[i, mul[i
al[ii.
Niecare teritoriu istoric al (omâniei are povestea \i actorii lui, 'nsă toate au 'n comun dorin[a, coagulată de-a
lungul secolelor, de a face parte dintr-o singură [ară, unită sub cupola (omâniei Mari.
;oresponden[ii J8devărulK au adunat pove\tile fiecărei regiuni \i explică de unde vin numele acestora dar \i
momentele cheie din istoria lor.
;omplexitatea .anatului este mult prea mare pentru a vorbi despre această regiune 'ntr-un singur articol,
chiar \i atunci când '[i dore\ti să prezin[i etimologia numelui ei. Oeci, sute de scriitori, istorici, oficiali sau călători au
povestit mereu despre o regiune fabulousă, aflată la grani[a dintre +ccident \i +rient, mereu o zonă purtătoare de
cultură \i civiliza[ie europeană.
În ceea ce prive\te zona estică a (omâniei, istoricii nu au nici un dubiu. 5umele de Dobrogea vine de la
conducătorul bulgar Dobrotici, fiul boierului .alica, primul conducător care \i-a declarat independen[a fa[ă de mperiul
.izantin. 8cest lucru face ca zona Dobrogei să fie una dintre primele spa[ii autonome de pe teritoriul (omâniei.
0o-ro$ea. cel mai %rumos pământ al 1omâniei - -otezată după un slav
nalele istoriei sunt unanimeD regiunea dintre ;unăre 4i Marea (eagră: *osta 3cEthia Minor: î4i trage
numele de la conducătorul &ulgar ;o&rotici!
Despotul Dobrotici a domnit la miAlocul anilor #$33, 'ntre #$7, \i #$14. 9l era fiul boierului .alica, primul
conducător care \i-a declarat independen[a fa[ă de mperiul .izantin.
*rincipatul era cunoscută atunci ca ]ara ;avarnei, care se 'ntindea de la Mun[ii Măcinului până dincolo de
!arna. 6ub stăpânirea lui Dobrotici, regiunea s-a dezvoltat aAungând până la :urile Dunării.
6trategul a 'ncheiat alian[e importante, a dus bătălii de success \i a reu\it să a\eze Dobrogea pe harta
.alcanilor datorită pozi[iei sale strategice.
După moartea sa, conducerea a fost preluată de fiul său vanco, care a fost ucis 'n lupta cu otomanii de la
#$11. <a scurtă vreme, domnitorul Mircea cel .ătrân -#$14 - #7#1/ avea să unească Dobrogea cu ]ara
(omânească.
După dispari[ia marelui domnitor, Dobrogea a intrat sub stăpânirea mperiului +toman unde avea să rămână
timp de 7%3 ani.
5umele \i l-a păstrat 'nsă neschimbat, 'n amintirea conducătorului de suflet. + statuie a lui Dobrotici poate fi
văzută la .azargic, ora\ul Dobrici de astăzi.
;apitala Dobrogei române\ti este ;onstan[a, re\edin[a Aude[ului cu acela\i nume, care ocupă partea de sud
a regiunii.
)ovestea 4rdealului. I;ara de peste pădureH2 /um au tradus notarii un$uri cuvântul I4rdealH în
latină
21
Despre originea numelui de 8rdeal, istoricii spun că este 'ncă una controversată.
De\i există o părere dominantă care spune că termenul care stă 'n spatele acestui cuvânt este 9rdFlG, care
se traduce prin Jpeste pădureK, unii istorici afirmă că numele ar fi defapt o veche rădăcină indoeuropeană, ?ard-?,
aflată 'n unele toponime tradi[ionale, cum ar fi numele Mun[ilor 8rdeni -din regiunea franco-belgiană/.
4şa vedeau. pe hârtie. oamenii secolului al X(I-lea Aransilvania2 <artă din 1"::2
Istoricii spun că originea numelui Brdeal= este încă una controversată: de4i e"istă o părere
dominantă care spune că termenul care stă în spatele acestui cuv9nt este ErdFlE: care se traduce prin Bpeste
pădure=! Iar BErdFlE= este legat de BTransilvania=: am9ndouă desemn9nd acela4i lucru!
8cademicianul oan 8urel *op, rectorul celei mai vechi universită[i din Transilvania, .abe\-.olGai, sus[ine că
unii speciali\ti vorbesc despre o veche rădăcină indoeuropeană, ?ard-?, aflată 'n unele toponime tradi[ionale, cum ar
fi numele Mun[ilor 8rdeni -din regiunea franco-belgiană/, care să stea la originea cuvântului J8rdealK, 'nsă maAoritatea
istoricilor sunt de părere că numele de 8rdeal provine din ungurescul 9rdFlG, folosit constant de autorită[ile de limbă
maghiară de-a lungul secolelor de domina[ie a )ngariei.
J9lita românească a preferat mereu, mai ales din secolul al "!-lea 'ncoace, numele latin de Transilvania,
foarte apropiat de spiritul limbii române, limbă de origine latină. 5umele Transilvaniei nu este antic, cum ar părea să
indice forma sa latină, ci provine din 9vul MediuK, afirmă istoricul oan 8urel *op.
8cesta mai subliniază că numele J8rdealK este legat indisolubil de acela de JTransilvaniaK -forma cea mai
veche este J)ltrasilvanaK, cu exact acela\i sens/, deoarece ambele 'nseamnă exact acela\i lucruB Jpeste pădureK sau
Jdincolo de pădureK.
storicii au combinat sensul celor două cuvinte ` 8rdeal \i Transilvania - cu datele istorice din sursele
referitoare la anii &33 -d. 0r./ \i au aAuns la o concluzie pe care o prezentăm sub forma unei pove\ti.
I0upă raidurile de pradă asupra ţării conduse de ducele Menumorout şi după închinarea acestuia
către ducele un$ar 4rpad. cetele un$urilor atacatori au pus populaţia locală de la mar$inea de est a /rişanei
să construiască întărituri (din pietre şi trunchiuri de copaci) de $raniţă. %iindcă marea pădure ce le stătea în
cale (codrul I$%on) ascundea secrete potenţial periculoase2
Da scurt timp. comandantul un$ur din /rişana a trimis o iscoadă să vadă ce este Bdincolo de
pădureB. adică în interiorul arcului /arpaţilorJ iscoada s-a întors cu vestea că Bţara de dincolo de pădureB
este locuită de români şi slavi. asupra cărora domnea ducele român #elouJ (222)2
Kolosind des acest nume de Bdincolo de pădureB şi necunoscând cum numeau ţara respectivă
propriii locuitori români şi slavi. s-a impus treptat în 5n$aria denumirea de Berdeu elLB (Mpeste pădure). pe
care. ceva mai târziu. notarii au tradus-o în latineşte. în scris. eNact (Multra sau trans silvam)2
Gn Evul Mediu nu se scria în lim-ile vor-ite. ci în cele considerate sacre. de cultură ori de cancelarieH, explică
*op.
În plus, academicianul subliniază că numele ini[ial de ?peste pădure? nu s-a referit la 'ntreaga regiune
intracarpatică -adică la voievodatul Transilvaniei de mai târziu/, ci numai la zona sa de nord-vest, de pe văile
6ome\urilor, unde domnea :elu.
ar după secolul al "!-lea, când teritoriul J[ării transilvaneK s-a dublat - prin adăugarea .anatului -'ntreg, la
'nceput/, ;ri\anei, 6ătmarului, Maramure\ului etc.- \i când s-a format *rincipatul Transilvaniei, numele de
Transilvania s-a extins \i mai mult.
5umele de JTransilvaniaK s-a generalizat apoi \i 'n celelalte limbi moderne, cu excep[ia germanei care
folose\te denumirea istorică de J^apte ;etă[iK -6iebenbMrgen/.
I4rdeal şi Aransilvania au însă. cum spuneam. acelaşi înţeles2 )rin urmare. şi cuvintele îşi au istoria
lorOH. 'ncheie academicianul.
Despre frumuse[ile Transilvaniei s-au scris \i s-au vorbit multe, 'nsă unul dintre cele mai reu\ite documentare
despre această regiune este ?Lild ;arpathia?.
BMaramure4@! #ngurii: evreii 4i rom9nii se luptă pentru adCudecarea *ormulei corecte
22
I;ara MaramureşuluiC a apărut pentru prima dată într-un document din 1933
Maramure4ul este una din regiunile $om9niei cu o etimologie vastă! (ici p9nă astă%i istoricii nu pot
să spună cu e"actitate care a *ost punctul de plecare ce a dus la alegerea termenului de BMaramure4@! Chiar
dacă BTara Maramure4ului@este un termen înt9lnit prima dată în 1G11: e"istă variante etimologice care duc
cu mult înaintea secolului >III!
)na din teoriile plauzibile, \i cea mai plauzibilă după spusele istoricilor, este că denumirea Aude[ului nostru se
trage de la numele a două râuri importanteB Mara \i Mure\. ;u toate acestea, această variantă a fost combătută de-a
lungul anilor de diferite persoane care au arătat că distan[a dintre cele două râuri este mult prea mare pentru ca
această teorie să fie luată 'n calcul.
+ altă teorie vizată de istorici cu privire la numele de Maramure\ se leagă deB Mara g murus -zid de piatră/.
*otrivit acestei variante, numele [inutului ar fi fost dat de cei care veneau dinspre sud, ca fiind _[ara străbătută de râul
Mara \i 'nconAurată, ca o cetate, de pere[i -murus/ de piatră -munti/K, adică Maramurus. _MurK -_mururiK/, cu sensul de
_temelia caseiK sau _zidul de sub casăK, a fost atestat 'n .erbe\ti \i 6ăpân[a 'n a doua Aumătate a secolului al ""-lea.
+ teorie propusă de MihalG de 8p\a este cea pornită de la cuvântulB Marmură, Marmure @ mar-a/mure.
8ceastă variantă provine de la derivarea din cuvântul _marmureK, cu un _aK intercalat, precum 'n cazul _armaK @
_aramăK. 8rgumentul constă 'n existenta unor cariere de marmură la .orsa, 6ăcel, (epedea etc.
+ altă interpretare interesantă este dată de unguri, care 'ncearcă să derive numele din cuvântul ungurescB
Jmar ma rossz_-azi e rău/, iar evreii din cuvântul ebraicB Jmarmarai\_, forma superlativă a adAectivului mar-amar.
Maramure\ul este una din regiunile (omâniei cu o etimologie vastă. 5ici până astăzi istoricii nu pot să spună
cu exactitate care a fost punctul de plecare ce a dus la alegerea termenului de JMaramure\_. ;hiar dacă JTara
Maramure\ului_este un termen 'ntâlnit prima dată 'n #2&&, există variante etimologice care duc cu mult 'naintea
secolului ".
&ucovina P ;ara Ka$ilor
*artea de nord a Moldovei este cunoscută sub
denumirea de .ucovina, dar destul de pu[ini oameni \tiu
cum s-a aAuns aici, mai ales că pe vremea lui ^tefan cel
Mare [inutul era cunoscut ca ]ara de 6us. )n alt lucru
interesant referitor la această zonă este faptul că,teritoriul
.ucovinei se 'ntinde peste grani[a (omâniei.
&ucovina mare cuprinde teritorii nu doar din
1omânia. ci şi din 5craina
<a sfâr\itul secolului al "-lea, !oievodul .asarab
profita de criza politică din mperiul +toman \i de dispari[ia
dinastiei 8rpadiene din )ngaria reu\ind să 'i adune pe
stăpânii feudali de la sud de ;arpa[i sub cupola teritoriului
Munteniei. ;â[iva ani mai târziu Muntenia avea să formeze,
alături de regiunea +lteniei _]ara (omâneascăK, piatra de temelie a (omâniei )nite.
+a s*9r4itul secolului al >III8lea: Voievodul Basara& pro*ita de cri%a politică din Imperiul ?toman 4i de
dispari5ia dinastiei rpadiene din #ngaria reu4ind să îi adune pe stăp9nii *eudali su& cupola teritoriului
Munteniei: care avea să *orme%e: c95iva ani mai t9r%iu: alături de regiunea ?lteniei @Aara $om9nească=!
*rofitând de schimbările marilor puteri din 9uropa acelor vremuri, voievodul .asarab decide să scape de
presiunile regilor macedoneni \i să 'nfiin[eze, cu aAutorul feudalilor valahi, teritoriul ]ării (omâne\ti, compus din
[inuturile +lteniei \i [inuturile Munteniei.
23
De la sud de ;arpa[i \i până la Dunăre, pe câmpiile !alahiei, locuia la acea vreme popula[ia :e[ilor. storicul
grec 0erodot descria 'n scrierile sale acest popor ca fiind _cei mai bărba[i, \i mai drep[i dintre traci?.
*rima atestare documentară a regiunii Muntenia apare 'n cronicile domnitorilor moldoveni de la sfâr\itul
secolului ". (egiunea este descrisă ca o 'ntindere foarte mare de păduri, cu o popula[ie nu foarte numeroasă,
concentrată 'n special 'n zona de deal \i de munte a teritoriului.
*ădurile vaste ale Teleormanului \i ale !lăsiei, care se 'ntindeau de la +lt \i până 'n .ărăgan, formate 'n
mare din vegeta[ia de stepă, erau mărginite la sud de zonele mlă\tinoase ale Dunării \i la nord de ;arpa[i. 8ceste
[inuturi ofereau resurse naturale extraordinare locuitorilor \i func[ionau ca un scut 'mpotriva cotropitorilor.
Domnia lui .asarab -#$#3 ` #$%2/ este considerată parioada formării *rincipatului Medieval al ]ării
(omâne\ti, prima formă de organizare statală de la baza (omâniei actuale.
*ână 'n secolul al "!-lea, 'ntregul teritoru al ]ării (omâne\ti, se numea Muntenia \i 'ngloba \i teritoriul
+lteniei. Începând cu anul #,,3, când capitala regiunii se mută la ;raiova \i este sim[ită o influen[ă puternică din
partea mperiului 0absburgic, teritoriul +lteniei 'ncepe să fie perceput ca o regiune istorică distinctă.
9timologia numelui regiunii provine, a\adar, din zorii secolului "!, \i a reprezentat, de-a lungul secolelor,
Aude[ele din stânga râului +lt, pentru ca, ulterior, să cuprindă Aude[e de ambele păr[i ale +ltului.
&ără$an. ţinutul sterp cu nume otoman
Istoria &ără$anului. ţinutul arid din sudul ţării, a fost evocată de-a lungul anilor 'n operele literare ale unor
personalită[i culturale \i duce 'n spatele ei influen[a otomană pe care românii au primito timp de mai multe secole.
9timologic, .ărăganul '\i trage numele dintr-un cuvânt turcic, J.uragan_, care 'nseamnă vârteA, furtună sau vifor.
)eisa, din &ără$anul arid
J:rânarul patriei_, .ărăganul, are un nume adânc cufundat 'n istorie. ;ercetările istorice au scos la iveală
faptul că toponimia acestui [inut are fie origini pecenego-cumane, fie turcice sau arabo-persane. Într-un articol
semnat de profesorul de istorie !italie .uzu pentru revista culturală ialomi[eană 0elis, acesta explică pe larg
provenien[a numelui de .ărăgan.
J;.;.:iurescu \i ;.^tefănescu apreciau că termenul se datorează vechiului cuvânt turcic h.uragani care
'nseamnă vârteA, furtună, vifor o trăsătură a climatului specific [inuturilor de stepă -.../ numele de .ărăgan este de
origine arabo-persană \i pătrunde 'n limba română prin filieră otomană, 'nsemnând hcâmp 'ntins, neroditori -.../_,
consemna 'n paginile revistei 0elis profesorul de istorie !italie .uzu.
]inutul .ărăganului este evocat \i 'n operele marilor scriitori ai literaturii române. J;iulinii .ărăganului_ este
numele romanului scriitorului *anait strati, 'n care autorul prezintă obiceiurile \i tradi[iile specifice zonei de câmpie.
(eferitor la [inutul Moldovei, istoricii au elaborat numeroase teorii privitoare la constituirea provinciei \i la
etimologia acestui nume, 'nsă legenda voievodului Drago\ !odă \i a că[elei sale, Molda, s-a 'ntipărit 'n mentalul
colectiv \i tinde să fie considerat momentul ini[ial 'n constituirea regiunii.
24
+egenda lui ;rago4 Vodă! Hntemeierea Moldovei
9ra odată un voievod pe nume Drago\, care trăia 'n acea parte din
(omânia care se nume\te Maramure\. 9ra bun gospodar \i cârmuitor dibaci,
dar \i me\ter vânător. Îi plăcea tare mult să vâneze zimbri, ur\i, cerbi,
căprioare, mistre[i \i lupi.
<egenda spune că, umblând el la vânătoare, a auzit că fra[ii lui, românii
de la răsărit de mun[ii ;arpa[i, de pe valea râurilor 6iret \i *rut, sufereau mult
din pricină ca-i Aefuiau \i-i ucideau tătarii. 8ce\tia erau pe atunci, un neam de
oameni care trăiau numai din razboaie \i din ceea ce luau de la al[ii. 6e \tia că
nu-i 'ntrecea nimeni la călărie. 5ăvăleau pe cai iu[i ca vântu. <oveau cu ni\te
săbii curbate numite iatagane, iar săge[ile repezite din arcurile lor [â\neau ca
gândul \i nimereau drept 'n [intă. *e cap purtau căciuli mari, din blană de oaie,
iar de apărat se apărau cu scuturi rotunde din fier. ;onducătorul tătarilor se
numea han sau han-tătar.
;u viteAii lui din Maramure\, Drago\ a trecut mun[ii la răsărit, ca să-i
aAute 'n lupta cu tătarii. *rin mun[i, 'n calea lui Drago\ \i a viteAilor săi, a ie\it un
bour sau zimbru, mai mare ca un taur, cu coarne [epoase, cu grumaz gros, cu
copite tari, cu păr lung negru, cu ochi holba[i, fioro\i, cu nări largi.
Întâi l-a sim[it că[elandra lui Drago\, numită Molda. ^i, sim[indu-l, a
alergat după el, lătrând ascu[it. Dar oricât de fioros era acel bour, Drago\ tot l-a ochit cu săgeata \i l-a 'n[epat cu
suli[ă. (ănită, plină de sânge, acea fiară a mai fugit 'ncă mult prin pădurea cu arbori 'nal[i. .a, a trecut \i un râu cu
apă marej Molda, după dânsa, gonea, gonea din răsputeri s-o prindă. Dar râul fiind adânc \i valurile lui repezi, biata
că[elandră Molda s-a 'necat.
;ălări, Drago\ cu viteAii lui au trecut râul, au lovit zimbrul drept 'ntre coarne \i, 'n sfâr\it, l-au doborât. Noarte
mult s-a bucurat Drago\ de această biruin[ă, dar mult i-a părut rău de pierderea că[elandrei. În amintirea ei a numit
acel râu Moldova.
8poi, Drago\ a trecut 'ncă mai departe \i a aAutat pe românii din această parte a [ării să-i alunge pe tătarii
cel răufăcători. ;ând s-a 'ntors din luptă, biruitor, românii l-au ales voievod \i l-au poftit să conducă această parte din
[ară, pe care au numit-o tot Moldova, de la numele râului.
+egenda spune că toponimul BMoldovaB ar proveni de la numele căţelei lui 0ra$oş (odă. Molda
Istoricii au păreri di*erite c9nd vine vor&a de etimologia r9ului Moldova! Cea mai cunoscută legendă o
găsim în lucrarea @;escrierea Moldovei=: a lui ;imitrie Cantemir: în care se spune că numele r9ului ar
proveni de la cel al că5elei lui ;rago4 Vodă!
Dimitrie ;antemir scrie 'n cunoscuta lucrare că Drago\ a pornit un mar\ peste mun[i, 'nspre răsărit,
'mpreună cu aproximativ trei sute de oameni. 9venimentul este plasat de cronicari la miAlocul secolului al "!-lea.
Drago\ plecase 'n mar\ alături de că[eaua lui de vânătoare numită Molda.

@,e drum dădu din înt9mplare peste un &ou săl&atic: numit de moldoveni %im&ru: 4i: tot gonindu8l:
aCunse la poalele mun5ilor! C9nd că5eaua lui de v9nătoare: căreia8i %icea Molda: 4i pe care o iu&ea *oarte mult:
se repe%i întăr9tată asupra *iarei: &ourul se a%v9rli într8un r9u: unde săge5ile îl uciserăI dar 4i că5eaua: care
sărise în apă după *iara *ugărită: *u luată de undele repe%i! Hntru pomenirea acestei înt9mplări: ;rago4 *u cel
dint9i care numi acest r9u Moldova: iar locului unde se precuseră acestea îi dădu numele de $oman: după
numele semin5iei sale 4i luă ca stemă a noului său principat capul &ourului=: scrie Cantemir în @;escrierea
Moldovei=. După numele noului râu a apărut \i denumirea regiunii istorice Moldova.
*ărerile sunt 'mpăr[ite 'nsă. 6criitorul ;ostache 5egruzzi este de părere de toponimul _MoldovaK ar fi de
origine romană. JMoldova este un nume dat de romani, cărora, plăcându-le [ara, pentru frumuse[ea ei, au numit-o
JMollis DaciaK sau JMollis DaviaK iar râul \i-a luat numele după [ară.K
25
.ogdan *etriceicu 0a\deu infirmă ambele variante de mai sus sus[inând că numele râului \i al regiunii ar
avea, de fapt, o influen[ă germanică. 6criitorul crede că toponimul _MoldovaK ar proveni de fapt de la termenul
_MuldaK, care 'n limba gotică 'nsemna _prafK. *rin această corela[ie, lingvistul a aAuns la concluzia că hidronimul
Moldova 'nsemna _apă prăfoasăK \i că de aici ar fi apărut \i numele regiunii.
8l[i istorici sunt de părere că toponimul ar deriva de fapt de la cuvântul _molidK, un arbore des 'ntâlnit 'n
zonele muntoase ale regiunii.
0ra$oş (odă în luptă cu zim-rul. $rup statuar ridicat în centrul oraşului /âmpulun$ Moldovenesc
Teoriile istoricilor cu privire la 'nceputurile regiunii Moldova sunt 'ntemeiate 'n baza unor cronici din secolelor
"!-"!.
*otrivit acestora, primul conducător al regiunii ar fi Drago\, un voievod care a stăpânit actualul teritoriu al
Maramure\ului \i care a fost trimis de regele ungar să facă ordine peste mun[i 'ntr-o zonă controlată de tătari.
storicul *avel *arasca sus[ine că bătălia cu tătarii \i 'ntemeierea Moldovei a avut loc 'n #21% 'n timpul
regelui ungar !ladislav al !-lea zis ;umanul -#2,2-#2&3/. 8tunci tătarii au fost 'mpin\i peste 5istru, spre nordul
Mării 5egre \i a regiunii ;rimeea. *entru a-i [ine departe de Moldova \i de Transilvania, regele ungar l-a pus pe
Drago\, ca Marchiz, la conducerea noii mărci numite Moldova, care avea re\edin[a la .aia.
!enirea 'n Moldova a lui Drago\, rămas 'n istorie sub numele ?descălecătorul?, a fost 'nsă mult mai frumos
?colorată? două secole mai târziu. În ;ronica 8nonimă a Moldovei, Drago\ apare ca un voievod care a ie\it la
vânătoare \i a urmărit un zimbru din Maramure\ până 'n Moldova, a găsit că regiunea este frumoasă \i a populat-o
cu oameni de-ai săi. În cursul aceleia\i partide de vânătoare, că[eaua voievodului, pe numele său Molda, s-a 'necat
'n râul care traversează regiunea, motiv pentru care Drago\ a botezat apa Moldova.
În unele copii ale cronicilor lui :rigore )reche precum \i ale lui Miron ;ostin, scrie că Drago\ a ie\it cu
oamenii săi din Maramure\ \i a descălecat 'n Moldova ?'n zilele lui <aslău craiul unguresc, care cu aAutorul românilor
i-a scos pe tătari din Moldova, gonindu-i peste 5istru?.
storicii ;onstantin ;. :iurescu \i Dinu ;. :iurescu sunt de părere că numele de Moldova vine de la molid.
+ altă teorie arată că numele Moldova derivă de la cuvintele din limba dacică molta -?mult? 'n latină/ \i dava
-cetate sau apă/.
.ogdan *etriceicu 0a\deu, la fel ca maAoritatea filologilor \i istoricilor români sus[in că denumirile râului \i
principatului provin din termenul de origine germanică mulde -adică ?scobitură?, ?carieră? sau ?culoar de scurgere?/.
+ minoritate a istoricilor afirmă că denumirea ar fi fost dată de bastarni, dar ea nu apare 'n documente decât
'n secolul "!, odată cu sosirea 'n zonă a me\terilor mineri sa\i \i cu apari[ia cetă[ii .aia, prima capitală a
voievodului Drago\, cetate a cărui nume 'nseamnă 'n româna arhaică acela\i lucru ca \i ?mulde? 'n germana veche.
26
Bogdan I
;omn al Moldovei - Voievod al Maramure ș ului
*ortret de *ierre .ellet
;omnie D #$4$ - #$4,
(ăscutD 'nainte de #$3,
=#>
;ecedatD #$4, (ădăuți
,redecesorD 6as
3uccesorD *etru
Căsătorit cuD Maria
#rmașiD <a țcu - Mu ș ata
&o$dan I. portret ima$inar din secolul al XIX-lea2
Ima$inea lui &o$dan I pe o marcă poştală din 1epu-lica Moldova
Mormântul lui &o$dan I (oievod în Mănăstirea &o$dana2
27
Bogdan I -n. 'nainte de #$3,
=#>
- d. #$4,/
=2>
a fost voievod al Maramure ș ului și domn al Moldovei. 9ste privit
drept 'ntemeietorul țării Moldovei, stat de sine stătător, cu reședința la .aia. *erioada domniei lui .ogdan 'n
Moldova a fost de patru ani conform Detopisețului de la 7utnaB Și a domnit Bogdan' 2 ani#
=$>
. 8stfel, perioada domniei
lui .ogdan se presupune a fi fost 'ntre #$4$ și sfârșitul lui #$4,, dată oferită cu o oarecare certitudine de datarea
bătăliei de la J;odrii *loniniK de la miAlocul anului #$41, avându-i protagoniști pe nepoții lui *etru și Ștefan.
=7>
Cuprins
• # !oievod al Maramure ș ului
• 2 Domn al Moldovei
• $ (eferin țe
• 7 .ibliografie
• % <egături externe
Voievod al Maramureșului
Înainte de anul #$72, Bogdan I, voievod al Maramureșului, a primit 'n stăpânire de la regele )ngariei, ;arol
(obert de 8nAou, un cnezat de vreo #,-#1 sate stăpânite cu diplomă de 'ntărire, cu reședința la ;uhea,
=%>=4>
și pentru
spriAinul oferit regelui 'n campaniile sale militare acesta 'i concedase stema sa de familie -crini de aur 'n câmp
albastru/.
=,>
După moartea lui ;arol (obert de 8nAou, .ogdan cade 'n dizgrația succesorului acestuia, <udovic de
8nAou, din cauza conflictului din iarna anului #$7$ 'n care se afla aliat cu voievodul de .ereg, ;răciun din .ilca,
'mpotriva lui oan, fiul lui Dionisie din DIlcse, susținător al noului rege
=1>
, iar pentru următorii #, ani .ogdan este
declarat de către coroana maghiarăB Bogdan' $ost voievod al Maramureșului' in$idelul nostru#.
Înainte de #% septembrie #$7& are loc un alt moment de adversitate 'mpotriva partizanilor regelui când
Ștefan, nepotul de frate al lui .ogdan , năvălește 'n cnezatul Marei, de la nord-vest de ;uhea, alungând din :iulești
pe cneazul :Gula cu cei șase fii ai săi fideli lui <udovic , 'n 'ncercarea de a-i aduce de partea lui .ogdan 'mpotriva
regelui. În urma acestui act regele 'i cere voievodulului oan, fratele lui Ștefan, la data de #% septembrie #$7&, să-l
repună 'n drepturi pe cneazul :Gula și pe cei alungați pentru că au refuzat să treacă de partea lui Ștefan și a unchiului
său .ogdan , $ostul voievod, necredincioși cunoscuți ai regatului nostru
=&>
;ândva, 'nainte de #$%$, cnezatul lui .ogdan se 'mparte 'ntre acesta și fiii fratelui său uga, oan și Ștefan,
care vor stăpâni 'mpreună nouă sau zece sate cu reședința la (ozavlea, .ogdan rămânând cu opt sate cu reședința
la ;uhea.
=%>
5ereușind să adune aliați 'mpotriva regelui, fiind părăsit și de nepoții săi, oan și Ștefan, .ogdan hotărăște să
treacă munții 'n Moldova.
;omn al Moldovei
Data plecării lui .ogdan , cu fiii săi, 'n Moldova și cum anume nu se știe cu certitudine, dar trecerea munților
a avut loc cândva după 27 iunie #$43 și 'nainte de 2 februarie #$4%
=#3>
.
;ronicarul oan de Târnave consemnaB
CBogdan voievodul rom%nilor din Maramureș' adun%nd la el pe rom%nii acelui district' a trecut în taină în țara
Moldovei' care era supusă coroanei Ungariei' dar din cau&a vecinătății tătarilor de mult timp părăsită de locuitori# Și
cu toate că a $ost combătut mai adeseori de oastea regelui însuși' totuși cresc%nd marele număr al rom%nilor locuitori
în aceea țară' s!a de&voltat ca stat#
J..KJ.5K
>
Împreună cu fiii săi și cu o oaste mică, .ogdan a 'nvins oastea urmașilor lui 6as și l-a alungat pe fiul
acestuia, .alc, 'n Maramureș. .ătălia dintre .ogdan și .alc și ceilalți fii ai lui 6as sunt confirmate 'n diploma regală
acordată lui .alc de <udovic de 8nAou la 2 februarie #$4%. În aceasta se consemnează rănile cumplite suferite de
.alc și moartea crudă a unor frați, rude și sluAitori ai acestuia. De asemenea, s-a consemnat că .ogdan și fiii
acestuia nu se aflau la primul act de răzvrătire 'mpotriva regelui la care diavolul i!a îndemnat de mai multe ori. 8stfel,
cnezatul lui .ogdan și titlul de voievod de Maramureș, deținut la acea vreme de nepotul Ștefan, 'i sunt cedate lui
.alc, cu toate că nepoții săi, Ștefan și oan, nu-l 'nsoțiseră 'n Moldova.
=#$>
Încercările regelui )ngariei, <udovic de 8nAou, de a-l aduce pe .ogdan la supunere nu izbutesc, iar
acesta, 'nvingător asupra oștilor maghiare trimise 'mpotriva lui, se menține ca domn volnic, independent. După el, ca
'ntemeietor al voievodatului, Moldova a fost numită și .ogdania. De la el s-a păstrat și 'ntâia monedă
moldovenească, cu 'nscriereB CMoneda Moldaviae!Bogdan Aaiwo-da4>.
Mănăstirea .ogdana de la (ădău ți transformată de .ogdan din biserică 'n mănăstire este locul unde a fost
'nmormântat, iar ulterior i-a purtat numele, Bogdana, adică a lui .ogdan.
=#7>
În această mănăstire a fost așezată
episcopia 'nființată aici de 8lexandru cel .un, strănepot al lui .ogdan . *iatra funerară inițială a mormântului lui
.ogdan nu s-a păstrat, iar cea prezentă a fost amplasată din porunca lui Ș tefan cel Mare la 2, ianuarie #713.
=#%>
$e*erințe
1. R
a

-
<ia și 8drian .ătrâna, .iserica 6fântul 5icolae din (ădăuți, 9ditura ;onstantin Matasă, *iatra
5eamț, 23#2, p.23%, 231
2. ) 6ilviu 8ndrieș Tabac, În căutarea strămoșilor, revista (idactica 7ro, 5r. $ -2%/ din iunie 2337.
3. ) .ogdan Murgescu, Istoria ,om%niei în te<te, 9ditura ;orint, .ucurești, 233#, p. 14
4. ) ;onstantin (ezachevici - Cronologia critică a domnilor din Țara ,om%nească și Moldova a# ./52 !
.LL., !olumul , 9ditura 9nciclopedică, 233#, p. 72&, 7$#
5. R
a

-
(adu *opa, Țara Maramureșului în veacul al "l!lea, ed. a -a, .ucurești, #&&,, p. ,4-,,, harta,
fig. 7, p. #77-#71, harta, fig. #3
28
6. ) (adu *opa, Mircea Odroba, Șantierul arheologic Cuhea din centrul voievodal din veacul al "I!lea,
.aia Mare, #&44, p. 4-,
7. ) Ștefan 6. :orovei, (ragoș și Bogdan întemeietorii Moldovei, .ucurești, #&,$, p. ##2-##$
8. ) oan MihclGi de 8pșa, (iplome maramureșene din secolul "I și ", 6ighet, #&33, p. #,
9. ) oan MihclGi de 8pșa, (iplome maramureșene din secolul "I și ", 6ighet, #&33, p. 24-2,
10. ) ;onstantin (ezachevici - Cronologia critică a domnilor din Țara ,om%nească și Moldova a# ./52 !
.LL., !olumul , 9ditura 9nciclopedică, 233#, p. 724
##. ) oan de Târnave, :criptores rerum hungaricarum veteres ac genuini, ed. .:. 6chVandtner,
Tirnavia, #,4%, p. $#,, !iena, #,44, p. 27$
12. ) Dimitrie +nciul, :crieri istorice, , .ucurești, #&41, p. ,32
13. ) ;onstantin (ezachevici - Cronologia critică a domnilor din Țara ,om%nească și Moldova a# ./52 !
.LL., !olumul , 9ditura 9nciclopedică, 233#, p. 7$3
14. ) Întemeierea Ț ării Moldovei. !oievozi din sec. al "!-lea -abordări ș i interpretări noi/
15. ) ,epertoriul monumentelor și obiectelor de artă din timpul lui Ște$an cel Mare, .ucurești, #&%1, p.
2%2
Bi&liogra*ieJmodi*icare K modi*icare sursăL
• oan MihclGi de 8pșa, ?Diplome maramure ș ene din secolul "! ș i "! ?, 6ighet, #&33
• ;onstantin (ezachevici - Cronologia critică a domnilor din Țara ,om%nească și Moldova a# ./52 ! .LL.,
!olumul , 9ditura 9nciclopedică, 233#
• (adu *opa - Țara Maramureșului în veacul al "l!lea, ed. a -a, .ucurești, #&&,
• (adu *opa, Mircea Odroba - Șantierul arheologic Cuhea din centrul voievodal din veacul al "I!lea, .aia
Mare, #&44
• Ș tefan 6. :orovei - (ragoș și Bogdan întemeietorii Moldovei, .ucurești, #&,$.
+egături e"terneJmodi*icare K modi*icare sursăL
• )nibuc ;<866;8
• Întemeierea Ț ării Moldovei. !oievozi din sec. al "!-lea -abordări ș i interpretări noi/
29

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful