MUNTII ALPI

Localizare şi caractere morfografice. Alpii se desfăşoară arcuit, între Marea Ligurică şi
Câmpia Panonică, aproximativ între Nice şi Viena pe o lungime de peste !"## $m!
Lă%imea lor varia&ă între "' $m şi "(' $m, fiind mai mare în compartimentul estic!
Pasul Altare îi separă de Apenini, pasul Vra%a formea&ă limita spre Alpii )inarici, iar
*a&inul Vienei, spre Carpa%i! +năl%imea lor maximă atinge ,!-# m în vf! Mont *lanc, dar
vârfuri de peste ,!### m sunt frecvente mai ales în Alpii de Vest ./ran Paradiso ,!#(
m01 Monte 2osa .,!(34 m01 Matter5orn .,!'#' m01 Aletsc55orn .,!6' m01 7ungfrau
.,!(( m01 8insteraa5orn .,!"4' m ş!a0! Alpii de 9st au altitudini su: 3!-## m
./rossgloc$ner 3!464 m0! ;e remarcă totodată o simetrie altimetrică transversală, &onele
centrale fiind şi cele mai înalte! 9xcep%ie face sectorul sud<vestic în care &ona marilor
înăl%imi domină câmpia Padului, deoarece culmile de pe latura internă, piemonte&ă, s<au
scufundat în procesul individuali&ării tectonice a :a&inului care stă la :a&a câmpiei!
Mun%ii de pe latura internă şi externă a lan%ului alpin, în general cu altitudini su: 3!### m,
formea&ă şirurile unită%ilor prealpine! +n timp ce Alpii de Vest se desfăşoară arcuit, Alpii
de 9st au orientare vest<est, răsfirându<se digital spre Câmpia Panonică, în :ună parte
datorită formării unor mici :a&ine tectonice intramontane ./ra&, =lagenfurt, Mari:or,
L>u:l>ana0!
Geneză şi relief! Alpii au re&ultat din coli&iunea plăcii 9urasiatice şi Africane care a
antrenat un mare volum de sedimente acumulat în trei fose inclusiv depo&ite vulcanice
aduse de pe uscaturile vecine! ?mportante mase de roci au fost deplasate pe mari distan%e!
9volutia centurii alpine europene este extrem de complicată, mai ales dacă %inem seama
de faptul că a implicat mişcarea unei multitudini de microplăci timp de aproape "##
milioane de ani! Coli&iunea a început prin fragmentarea supercontinentului Pangaea la
începutul 7urasicului .acum "## milioane de ani0! Plăcile africană şi europeană au fost
separate de către marea @et5As, care la rîndul său a început să se înc5idă printr<o mişcare
rota%ională al cărei centru pivotant l<a repre&entat /i:raltarul!
Secţiune schemtică prin Alpii Europeni
)eformarea alpină a început la sfărşitul Cretacicului cînd mişcările de comprimare au dus
la ruperea unor mari :ucă%i din crusta continentală aflată su: malul sudic al mării @et5As!
Aceste fragmente au continuat apoi să înainte&e către nord! La începutul @er%iarului s<au
revărsat peste geosinclinalul central .Alpii Penini0, care la rîndul său a fost fragmentat în
mai multe :locuri ce ulterior au fost afectate şi transformate în cadrul proceselor
metamorfice! B por%iune crustală care include mai multe pîn&e peninice a>unge la
marginea geosinclinalului 5elvetic acum ,# milioane de ani! Avansarea continuă în
timpul Bligocenului şi Miocenului cau&înd detaşarea sedimentelor 5elvetice şi
răsturnarea lor su: forma pîn&elor 5elvetide! 9ro&iunea culmilor alpine nordice de către
organismele fluviatile a dus la acumularea molasei su: forma conurilor sau în lacuri şi
:a&ine!
La sfîrşitul Miocenului şi începutul Pliocenului s<a de&voltat o &onă de acumulare
crustală su: masivul Aar care s<a deplasat către nord împreună cu pîn&ele 5elvetide,
peninide şi austroalpine! Această împingere a dus la detaşarea molasei şi secven%elor
sedimentare >urasiene, generînd o cutare a lan%ului >urasian şi o înăl%are a masivului Aar!
Centura alpină în Miocen nu s<a înăl%at prea mult dar în sc5im: a fost supusă unei
ero&iuni puternice
Secţiune generală a pînzelor Peninice în apropiere de Zermatt

;tructural, Alpii se caracteri&ea&ă printr<o simetrie accentuată, având în centru o &onă
cristalină .şisturi cristaline, granite, gnaise0, iar pe flancuri câte o &onă sedimentară
formată din şisturi, calcare, gresii etc!! Cea de la exteriorul arcului cuprinde forma%iuni
me&o&oice şi ter%iare, iar &ona de pe latura sudică doar me&o&oice! La structură se adaugă
şi mici iviri vulcanice ter%iare locali&ate la est de lacul Como!
Sinclinal in Alpii Francezi

Lan%ul Alpilor este de vârstă recentă, ter%iară! Principala fa&ă orogenică s<a produs în
oligocen, când a fost cutată &ona internă, dar mişcările tectonice s<au continuat şi în
neogen, încre%ind &onele prealpine, generând inflexiuni transversale şi mici :a&ine
tectonice în Alpii de 9st! +n acest grup estic existaseră mişcări orogenice me&o&oice, dar
edificiul re&ultat se pare că a fost scufundat în propriul sedimenatr flişoid format în
ter%iar! B importan%ă deose:ită pentru fi&ionomia lan%ului alpin au avut<o mişcările de
înăl%are neotectonice! ?ntensitatea acestora a depăşit continuu for%a agen%ilor modelatori
externi, fapt pentru care în vest şi centru nu s<au putut forma suprafe%e de nivelare!
Masivul Alptal - Mthen
Masivul !igi-"ulm
+năl%ările neotectonice au avut un craracter ritmic în partea estică a lan%ului, permi%ând
apari%ia unor suprafe%e de nivelare, dar intensitatea ridicărilor a fost aprecia:ilă şi aici din
moment ce nivelul de vârstă pon%iană se află la "!### m altitudine, iar cel pliocen
superior<villafranc5ian la 4##<!### m! ;tilul tectonicii alpine este interpretat diferit!
Masivul #itschhorn - $alliser
masivul %hur&isten - Santis
masivul Finsteraarhorn ' #ernen
CAuto5toniştiiD aprecia&ă că unită%ile structurale au fost cutate pe loc, Cpân&iştiD că
acestea se caracteri&ea&ă printr<un intens şaria> ce a cuprins întregul edificiu, exceptând
Prealpii externi, iar CintermediariiD acceptă ideea unui şaria> pe distan%e mai scurte!
Bricum studiul structurii Alpilor a dus la ela:orarea concep%iei asupra pân&elor de şaria>!
)ispunerea pân&elor sugerea&ă imaginea unei căr%i desc5ise în care foile răsturnate spre
nord şi vest sunt mai numeroase şi mai lungi .alpidele0, iar cele cu cădere spre sud
.dinaridele0 sunt mai scurte şi mai pu%ine! Eona de legătură a celor două grupe este
marcată prin roci eruptive :a&altice de vârstă ter%iară! Alpidele cuprind patru grupe de
pân&e, 5elvetidele şi peninidele, cu de&voltare mai largă la vest de 25in, grisonidele şi
tirolidele, individuali&ate cu precădere spre est! +n concep%ia pân&istă masivele cristaline
sunt auto5tone!
.după P! *irot0
.după P! *irot0
Pro&ile prin Aplii (rientali - sectorul nordic )i central
*-molasa oligo-miocenă+,-unităţile helvetice ' gresii- marne )i calcare cretacice )i eocene+.-&li)ul cretacic )i eocen
/cuvertura soclului austro-alpin superior0+1-calcare pelagice )i marne /liasic-cretacic in&erior0+2-permian superior '
triasic-a.&acies grezo-marnos+3.&acies calcaros-c.&acies dolomitic+4-soclul metamor&ic paleozoic austro-alpin
superior+5-unităţi austro-alpine- a-soclu paleozoic metamor&ic-3-cuvertura metamor&ică /marmură- cuarţite0+6-unităţi
austro-alpine in&erioare-a-soclu paleozoic metamor&ic-3-cuvertura mai mult sau mai puţin metamor&ozată /cuarţite-
marmură0+7-sistemul de pînze /)isturi verzi0 de vîrstă mezozoică+*8-a9ul cristalin central /a su&erit recristalizări după
punerea în loc a sistemului de pînze0+**-granite terţiare+*,-zonă de cutare verticală+%. - a&lorimente la 3aza pinzelor
principale
;tilul, intensitatea şi vârsta recentă a mişcărilor tectonice au făcut din Alpi cel mai măre%
edificiu orogenic european! La impunerea sa în peisa> au contri:uit prin contrast
sectoarele de scufundare vecine .Câmpia Panonică, Câmpia Padului, valea 25Fnului,
Marea Ligurică0, spre care trecerea se face rapid! ;istemul fluviatil, cel glaciar şi
periglaciar au rol fundamental în modelarea reliefului!
Pro&ile prin Alpii (rientali - sectorul sudic
*. soclu paleozoic
,. por&ire ' triasic in&erior
.. permian superior /detritic în cea mai mare parte cu intercalaţii de calcare0
1. triasic
a. &acies marnos
3. &acies calcaros- pe alocuri dolomitic
c. &acies vulcanic /în principal tu&uri0
2. serie sedimentară liasic-cretacic
a. &acies marnos
3. &acies calcaros
4. granite terţiare
5. molasă miocenă
Pro&ile prin Alpii (ccidentali
*.soclul hercinic al masivelor e9terne+,.soclul cristalin al masivelor interne /recristalizat în perioada alpină0+..marne
liasice )i :urasice /cuvertura Prealpilor0+1.calcare :urasic superior /cuvertura Prealpilor0+2.marne cretacic superior
/cuvertura Prealpilor0-a. calcare urgoniene /cuvertura Prealpilor0
3.lcare cu sile9 /cretacic superior- cuevrtura Prealpilor0+6.uniati su3-3rinaconaise- calcare )i marne triasice )i
:urasice- &li) cretacic )i eocen+7. unităţi 3rianconnaise- cuarţte )i calcare triasice- serii :urasice )i cretacic in&erior cu
marmure+ *8. gips de "euper
Prealpii pre&en%i pe latura vestică şi nordică .Provence, *avariei, Austriei0 dar şi în sud
.Piemontul şi )olomitici0 nu depăşesc "###<3### m şi sunt alcătui%i fie de calcare şi
dolomite fie de şisturi, gresii etc!
Alpii constituie un important castel de ape! )unărea este colectorul principal pentru apele
de pe latura nord<estică şi estică, 25inul pentru sectorul central<nordic, 25Fnul pentru cel
extern, nord<vestic şi vestic, iar Padul pentru cel sudic! Pu%ine râuri se varsă direct în
mările mărginaşe ale Mediteranei! B mare parte din cursurile superioare urmăresc direc%ia
unită%ilor structurale! 25Fnul şi 25inul superior, văile ?nn, ;al&ac5, 9nns formea&ă un
aliniament longitudinal separat prin pasuri, constituind în ansam:lu un adevărat culoar
favora:il circula%iei! Cea mai mare parte dintre râuri sunt însă transversale pe anumite
sectoare! )eşi nivelul de :a&ă este co:orât şi apropiat, mai ales pe latura sudică, nici un
râu nu străpunge transversal întregul edificiu muntos! La o:ârşiile văilor opuse s<au
format pasuri, dar în ma>oritate situate la peste "!### m! Pentru legătura în sens
transversal a fost necesară construirea unor tunele! Puternica adâncire a văilor a generat
altitudini relative mari, peste !'##<"!### m, contri:uind la creşterea lungimii pantelor,
element ce adaugă reliefului un plus de grandoare! Modelarea glaciară a contri:uit în
mare măsură la evolu%ia văilor, adăugându<le particularită%ile saleG profil transversal
frecvent în formă de H, profil longitudinal cu rupturi de pantă mari şi numeroase, cuvete
de su:săpare devenite în 5olocen lacuri! )acă excava%iile mici au fost colmatate, cele
mari şi adânci formea&ă încă lacuri în care râurile alpine îşi scaldă apele .Lacul Celor
Patru Cantoane, Eug, @5un, în nord Maggiore, Lugano, Como, ?seo, /arda, în sud0!
;ac a carui temperatura in timpul
;ac galciar verii- de *2< permite sustinerea
unei 3une activitati 3iologice
Văile pătrund mult spre interiorul mun%ilor creând denivelări importante unele urmărind
orientarea cutelor .v! ?nn0!
=alea Engandine
/cursul superior al rîului >nn0 '
Parcul ?ational Elvetian
+n pleistocen, Alpii au cunoscut cel pu%in patru fa&e glaciare, /In&, Mindel, 2iss şi
JIrm, ultimele două lăsând importante urme! )upă unele opinii acestea au fost
precedate de fa&ele *i:er şi )onau! +n timpul glacia%iilor aceştia au fost acoperi%i de cea
mai vastă calotă glaciară montană a continentului! +n &onele terminale şi nu numai,
g5e%arii au depus şiruri de morene! Neacoperite rămâneau doar culmile înalte, reduse la
nivele de creste &im%ate, cu ace şi dominate de vârfuri adesea piramidale .Jeiss5orn0!
Masivul "reuz3erge
Masivul $estgrat-Sal3ischigen
)atorită altitudinii mari şi umidită%ii ridicate, în Alpi s<a men%inut o &onă glaciară extinsă
c5iar şi în 5olocen! Pe laturile sudice şi estice, mai uscate, limita &ăpe&ilor persistente
este la 3!(## m, iar în nord şi vest co:oară la 3!"## m! /5e%arii actuali sunt cantona%i în
masivele Bisans, Mont *lanc, Cervino .Cervin0, Monte 2osa .Mont 2ose0, 7ungfrau,
8insteraa5orn şi în cele cuprinse între *ernina şi Ko5e @auern! ?n Alpi există g5e%ari de
vale, cu un :a&in de alimentare situat într<un circ şi o lim:ă glaciară care poate co:orî
până la "'# m . ex! *ossons0 1 g5e%ari de circ sau suspenda%i, fără curgere .8ran%a0!

@hetar de vale în masivul Finsteraarhorn
Evoluţia gheţarului !hone. An stînga situaţia e9istentă în *628- iar în dreapta situaţia
prezentă. !etragerea către partea superioară se datorează tendinţei generale de
incalzire a atmos&erei. An grupa:ul de :os /a-3-c-d0 retragerea se poate aprecia raportînd-
o la a)ezările de la 3aza ghetarului
Mai există g5e%ari su:terani cum sunt cei cantona%i în masivele calcaroase .ex!
9isriesenLelt<Austria cu o suprafa%ă de 3#!### mp0! Cei mai de&volta%i g5e%ari sunt
Paster&e din masivul /loc$ner, Aletsc5 din 7ungfrau şi Mer de /lace din Mont *lanc, dar
nici aceştia nu depăşesc "' $m lungime! ?nterfluviile su: formă de creste cu microrelieful
şi structurile lor crionivale, nivelurile de circuri asociate cu ample văi glaciare au fost
luate ca etalon pentru modelarea glaciară şi periglaciară de munte, care a intrat în ac%iune
imediat după retragerea g5e%arilor, fiind generali&ate în tipul de relief alpin! ;e admite o
ridicare actuală a Alpilor cu cca #,(mmMan!
9xistă trei tipuri principale de g5e%ari în AlpiG
- calotele glaciare, ocupă regiunile pu%in accidentate şi formea&ă un strat de g5ea%ă
:om:at! Lim:a de g5ea%ă se termină printr<o serie de cascade, de unde se transformă într<
un g5e%ar de vale .cele din masivul Mont *lanc0!
- Gheţarii de vale, tipici Alpilor, au un :a&in de alimentare situat într<un circ, şi o lim:ă
glaciară, (#<,##m lă%ime, care se termină cu un fornt glaciar situat la "###m altitudine
pentru g5e%arul Parter&ee, la 4##m pentru g5e%arul Aletsc5, ,##m pentru Mer de /lace
şi "'#m pentru g5e%arul *ossons
- Gheţarii de circ sau ss!endaţi, care se reduc la :a&inele de alimentare, fără a fi
caracteri&a%i de fenomene de curgere! Cei mai mul%i se întîlnesc în Parcul Na%ional )es
9crins<8ran%a!
< Hn ca& particular îl repre&intă gheţarii s"terani, care se fomrea&ă în masivele
calcaroaseG cel mai mare g5e%ar su:teran al lumii, 9isriesenLelt este situat în Austria, în
masivul @ennenge:irge1 are o suprafa%ă de 3####m
"
, de&voltat fiind pe $m de galerii!
Mer de @lace 'din cadrul masivului Mont #lanc- sistemul de crevase
@hetarul Aletsch din cantonul =alais
Structura de tip BseracC


@hetarul @rossglocDner situat in Parcul ?ational Eohe Fauern. Acest parc national are
o supra&ata de *8888ha- &iind situat intre *888 si .488m altitudine si cuprinzind paduri-
pa:isti is pasuni alpine dar si imense cimpuri de gheata.
Condiţii climatice. +n general temperată de munte, clima este influen%ată local de
po&i%ia Alpilor la contactul cu 9uropa ;udică, de orientarea şi lungimea mun%ilor şi de
asemenea de altitudine şi de configura%ia reliefului! Eona pre&intă varia%ii regionale între
păr%ile de vest şi de nord, mai umede şi cu diferen%ieri anotimpuale atenuate, şi cele
estice, mai continentali&ate! Contactul direct cu provincia mediteraneană se resimte de
asemenea! Climatul pre&intă remarca:ile nuan%e regionale! 9xtremitatea sudică a grupei
Alpilor de ;ud<Vest se :ucură de o influen%ă mediteraneană, cu insola%ie puternică şi
prelungită, care nu este favora:ilă formării g5e%arilor, dar care permite creşterea limitei
5a:itatului la peste "!### m! +n Alpii Lom:ardiei şi Vene%iei apare o nuan%ă continentală
cu ierni reci şi veri calde şi umede, care favori&ea&ă de&voltarea unei vegeta%ii exu:erante
şi pitoreşti, răspândită pe malurile lacurilor perialpine, unde s<au putut aclimati&a c5iar şi
specii tropicale .palmieri0! Prealpii 8rance&i de nord înregistrea&ă o influen%ă oceanică,
cu precipita%ii ridicate, cea%ă şi ne:ulo&itate frecvente! +n Prealpii 9lve%ieni şi ai *avariei,
aceste trăsături se atenuea&ă datorită adăpostului şi ac%iunii termoregulatoare a lacurilor
perialpine, dar mai ales fN5nului, vânt descendent, cald şi uscat, ce :ate pe latura nordică
alpină, producând primăvara topirea :ruscă a &ăpe&ilor, urmată adesea de inunda%ii şi de
gră:irea perioadei de vegeta%ie, iar toamna favori&ea&ă coacerea recoltelor! ;e reali&ea&ă
astfel condi%ii pentru cultura vi%ei de vie pe valea 25inului superior! +n Prealpii Austriei,
climatul devine mai continental, dar umiditatea rămâne totuşi ridicată, precipita%iile
atingând un maxim în iunie şi august! Alpii interiori şi cei Piemonte&i au un climat mai
continental fa%ă de cei de pe latura vestică şi nordică!
Marile văi interioare au personalitatea lor topoclimatică! Aici, iernile sunt mai reci
decât pe culmi .inversiune de temperatură0, cu frecvent timp senin, iar verile mai calde şi
mai adăpostite, fapt ce permite practicarea culturilor de cereale! Astefel văile interioare
comparativ cu culmile expuse primesc până la 4## mm .Valais0 comaprativ cu valorile de
peste "### mm caracteristice pentru cea mai mare parte a Alpilor! +n anotimpul cald,
ne:ulo&itatea şi ploile de convec%ie sunt frecvente! @opoclimatul se diferen%ia&ă şi de la
un versant la altul, versan%ii cu expunere sudică fiind mai cal&i şi mai însori%i şi ca urmare
sunt lua%i în cultură, iar cei nordici, mai um:ri%i şi mai ume&i şi prin urmare au rămas
împăduri%i!
)iferen%ierile climatice regionale cele mai puternice sunt însă pe verticală!
;pectrul eta>ării verticale înscrie climatul pădurilor de foioase .în sud<vest cu inflen%ă
mediteraneană0, cel al pădurilor de amestec şi apoi al pădurilor de conifere, după care se
succed eta>ul climatic su:alpin şi alpin!
Mare condensator de umiditate, lan%ul alpin primeşte în unele sectoare peste 3!###
mm precipita%ii anuale, o :ună parte su: formă de &ăpadă care alimentea&ă g5e%arii
actuali!
+n Alpii Mediteraneeni, de<a lungul unei axe Valencia<@orino, perioada estivală
secetoasă, sau lunile pu%in umede, repre&intă o caracteristică a am:ian%ei climatice
mediteraneene, care de pe coasta italiană se face sim%ită pînă către nord, pînă în Val
dOAosta, atenuîndu<se însă către est!
+n Alpii Nord<Bccidentali, precipita%iile estivale capătă importan%ă, fenomen care
se accentuea&ă către est, climatul devenind treptat tipic continental! Ca trăsătură generală,
:ineîn%eles, creşterea altitudinii are ca efect diminuarea graduală a temperaturii şi implicit
creşterea cantită%ii de precipita%ii, în special solide!
)ispo&i%ia formelor de relief, la toate scările, vin să modele&e aceste trăsături
generale ale climatelor alpine, creînd o extraordinară diversitate! Primind primele un flux
de origine oceanică, masivele occidentale externe >oacă un rolul unui ecran vis<a<vis de
masivele interne, fiecare masiv păstrînd în acelaşi timp diferen%e între versan%ii vestici şi
cei estici! Acest fenomen func%ionea&ă în ca&ul văilor şi :a&inelor interioareG precipita%iile
anuale îsnt în >uir de 4##mm sau c5iar mai co:orîte, în regiunea Valais recordul fiind de
,'#mm! Aceste valori tre:uie comparate cu cele de "###mm care cad în fiecare an în cea
mai mare parte a Alpilor, fără a mai pune în discu%ie valorile mai mari caracteristice unor
masive mai înalte!
La o scară mai de detaliu, fiecare cunoaşte clasica opo&i%ie între versan%ii sudici,
cal&i, culitva%i şi locui%i, cu un amestec de păduri de pin şi &adă şi versan%ii nordici
acoperi%i de păduri dese de :rad şi molid! ;e pot aminti inversiunile de temperatură, cînd
aerul rece se acumulea&ă periodic în cîteva văi şi depresiuni! Cînd topografia se pretea&ă,
ea poate conduce la inversiunea unor eta>e de vegeta%ie, pa>iştile de tip alpin putîndu<se
afla su: pădurile su:alpine!
)olina /stettneralm în Alpii Austriei, este un exemplu remarca:ilG la "4#m
altitudine ea de%ine recordul de frig din 9uropa Centrală, cu o minimă a:solută de P
'",(QC! Eăpada, frigul, umiditatea stagnea&ă în acestă &onă, versan%ii şi crestele :ătute de
vînt şi unde &ăpada se acumulea&ă, repre&intă sit<uri cu condi%ii ecologice particulare!
Alpii oferă un imens mo&aic topoclimatic, care contri:uie la explicarea marii
:ogă%ii :iologice!
#idrografia. 2e%eaua 5idrografică este densă, cu excep%ia sectoarelor calcaroase!
)e:itul râurilor atinge valori ridicate, provenind mai ales din topirea &ăpe&ilor care
produce creşteri de nivel în luna mai, cât şi din topirea g5e%arilor de care se leagă
maximul de nivel din august! 2âurile din Alpii de sud<vest, cu influen%ă climatică
mediteraneană, pre&intă creşteri de nivel iarna! Lacurile sunt numeroase, ma>oritatea
având cuvete de origine glaciară! Cele mai mici sunt locali&ate pe văile glaciare centrale,
air cele mai extinse şi mai adânci la periferia Alpilor, pătrun&ând şi în unită%ile limitrofe!
)e:itul :ogat şi frecvente rupturi de pantă din profitul longitudinal fac din râurile alpine
o importantă sursă de 5idroenergeie, valorificată dealtfel pe scară largă un important
poten%ial!
$egetaţia% solrile şi fana! Atât flora cât şi fauna Alpilor cunosc o mare
varietate de genuri şi specii! ;e întâlnesc peste '### de specii de plante vasculare .autor,
an0 numai Alpii Mediteraneeni avînd cca! "-## de specii!
?ni%ial su:tropicală .ter%iar0 vegeta%ia a fost înlocuită treptat cu una temperată dar
glacia%ia pleistocenă a înlăturat o parte din specii s<au le<a o:ligat să se refugie&e ocupând
5a:itaturi specifice!
;i fauna a cunoscut aceleaşi sc5im:ări vis<a<vis de originea speciilor G unele de
provenien%ă arctică, sosite în timpul glacia%iunilor se găsesc astă&i în partea superioară a
culmilor, altele s<au adaptat continuu, modificându<şi caracterele esen%iale, forma,
devenind suple cu ramuri scurte sau puf protector, cum este ;eontopodium alpinum!
?n acelaşi timp plantele, odată cu retragerea g5e%arilor pleistoceni au recoloni&at
spa%iul alpin! 2estric%iile impuse de acesta le<a limitat perioada de vegeta%ie .6'R din
speciile alpine sunt vivace .autor an0! )e asemenea animalele şi<ai făcut provi&ii pentru
iarnă .marmota0, 5i:ernând! 9le sunt de tip temperat montan, cu eta>are pe verticală şi cu
particularită%i regionale ce decurg din cele structurale şi climatice! ?nfluen%a antropică se
resimte mai ales prin defrişări, culturi şi păşunile secundare! +n Alpi converg elemente
vegetale :altice, atlantice, ilirice şi mediteraneene! Până în >ur de !"## m altitudine,
mun%ii sunt popula%i şi cultiva%i, semănând su: acest aspect cu regiunile perialpine! Pe
latura sudică, terenurile cultivate urcă până la !(## m! Mai sus, urmea&ă eta>ul pădurilor
de foioase şi al celor mixte, de fag şi :rad, care se opreşte aproximativ la -##<"### m!
8agul nu urcă mai sus de '## m având în vedere perioada de vegeta%ie care
depăşeşte ' luni iar laricele nu trece de "###<",### m! +n Prealpii externi, limita pădurii
de foioase şi de amestec este mai co:orâtă cu 3##<'## m fa%ă de Alpi, datorită umidită%ii
şi ne:ulo&ită%ii mai ridicate! Pe fa%ada panonică fagul este su:ordonat :radului, iar în
eta>ul inferior pătrund ar:uşti ilirici şi infiltra%ii de stepă panonică! *radul este însă rar în
Prealpii sudici, unde fagul înaintea&ă până la !(##<!4## m, marcând totodată limita
superioară a pădurii! Prealpii 8rance&i ;udici, cu influen%ă mediteraneană şi
su:mediteraneană, înregistrea&ă o extensiune a ste>arului până la -## m, acesta fiind
urmat în sus de &ona fagului! @ot aici, Pinus silvestris apare răspândit peste tot eta>ul
coniferelor se conturea&ă mai :ine în Alpii interni, avansând până la "!,## m în vest şi
până la 3!### <3!'## m în est! +n continuarea pădurii urmea&ă eta>ul su:alpin cu păşuni şi
ar:uşti .>neapăn, ienupăr, rododendron, sălcii pitice ş!a0, iar mai sus, cel alpin, format din
ier:uri, muşc5i şi lic5eni care formea&ă uneori tur:ării! )omeniul stâncăriilor este extins,
ca şi cel al &ăpe&ilor perene şi al g5e%arilor!
Formatiuni de lande alpine cu !hododendron &erugineum
Pinus uncinata- e9emplu de adaptare la vinturile puternice
?n general versan%ii sudici mai însola%i au un support de căldură mai amre sunt
acoperi%i cu păduri de pin şi &adă, pot fi cultiva%i şi oferă condi%ii mai optime instalării
aşe&ărilor umane! Comparativ cu cei nordici, mai um:ri%i şi mai răcoroşi ap%i pentru
de&voltarea pădurilor de :rad şi molid!
Noteaza
Noteaza
;olurile se dispun şi ele eta>at! Cuprind o gamă largă, începând cu rend&inele şi terra<
rossa din sectorul mediteranean sud<vestic, trecând la solurile :run<găl:ui montane, :rune
cenuşii montane, :rune de pădure nesaturate, :rune acide de pădure, apoi soluri 5umice,
în mare parte pod&olite şi la soluri de pa>işti şi de tundre montane!
Mai ales în eta>ul alpin vegeta%ia ca şi solurile ocupă foarte diferen%iat suprafe%ele eta>ului
alcătuind un mo&aic strâns legat deG rocă, expunere, microclimat!
Vegeta%ia formea&ă areale de diferite dimensiuni aproape nelipsind lic5enii .cca "##
specii0 şi muşc5ii! Cel mai frecvent apare !anunculus glacialis iar %ladonia um3ilicaria
a>unge la ,4## m!
8auna este cea adecvată :iotopurilor men%ionate speciile montane inclu&înd astă&i specii
de origine arctică, venite în timpul glacia%iilor şi, care se regăsesc şi astă&i în tundrele
nordice ;agopus timidus sau ;epus timidus! Ca elemente specifice, se remarcă marmota
alpină şi %apra i3e9! Apele sunt :ogate în peşti, dintre care păstrăvul este cel mai
valoros!
%apra i3e9 ' specie arhaică- a apărut în Alpi în a treia perioadă glaciară
%apra i3e9 Marmota
Modificări din care unele importante a itrodus omul prin te5nologia care<l
înso%eşte! Astfel corela%iile dintre natură şi om, aşe&ările montane, utili&area terenurilor
ş!a au devenit din ce în ce mai fria:ile şi vulnera:ile sc5im:ând realită%ile ecologice!
Etajarea alpina
*. eta:ul nival reprezinta un desert de roci si gheata situat deasupra limitei
zapezilor permanente
,. eta:ul alpin- de la ,,88-.888m- este acoperit de o peluza in cadrul careia
compozitia variaza in &unctie de natura rocii- umiditate- orientare
.. eta:ul su3alpin se situeaza intre *488-,,88m. ;a nivelul superior landele cu
!hododendron &erugineum se amesteca cu &ormatiuni de Pinus sem3ra si ;ari9 decidua.
;a altitudini asemanatoare- Pinus uncinata pre&era conditii mai secetoase. Mai :os
domina molidul /Picea a3ies0 si 3radul /A3ies al3a0. Pinus slvestris &ace legatura cu
sectorul montan.
1. eta:ul montan situat intre 788-*488m este caracterizat de prezenta &agului /Fagus
slvatica0 care in &unctie de regiune se asociaza cu specii de rasinoase.
2. mai :os de 788m se dezvolta padure de &oioase- cu specii de %arpinus 3etulus si
Guercus ro3ur- care domina si sectorul colinar.
UNITAT&A P&'IALPIN( ) Această unitate încon>oară lan%ul alpin, fiind constituită
din mun%i, podişuri şi câmpii !
Mnţii şi Podişl *ra se întind între Alpii ;avoiei şi Mun%ii Pădurea Neagră,
orientându<se de la vest spre nord<est! Valea Aare, lacurile *iel şi Neuc5âtel marc5ea&ă
limita spre Podişul 9lve%iei, iar cursul inferior al văii )ou:s formea&ă limita nord<vestică!
+n structura regiunii intră forma%iuni sedimentare >urasice şi su:ordonat cretacice sau
ter%iare, calcarele fiind predominante! Cutările alpine s<au resim%it în partea sud<vestică,
ce corespunde Mun%ilor 7ura, generând cute regulate şi înăl%ări! Partea nord<vestică,
Podşişul 7ura, a rămas monoclinală!
%lusee Moutier
Mun%ii au altitudine maximă de !4"3 m în vf! Cret de la Neige şi scad spre nord<
est! Podişul separat de mun%i prin cursul superior al văii )ou:s, oscilea&ă între '##<!###
m altitudine! +n mun%i se individuali&ea&ă culmi paralele corespun&ătoare anticlinalelor şi
văi sinclinale! 9xistă însă şi văi longitudinale de anticlinal şi depresiuni de anticlinal
:utoniere! La ieşirea din munte văile principale devin transversale! /lacia%ia pleistocenă a
generat circuri, iar unii g5e%ari alpini prin transfluen%e au afectat şi Mun%ii 7ura .g5e%arul
25Fnului0! +n am:ele regiuni relieful carstic are largă de&voltare! ;ectoarele >oase sunt
folosite pentru culturi şi păşuni! 9ta>ul pădurilor de amestec este :ine repre&entat!
Munţii Hura
"etten Hura Platoul Hura
Fa&&el Hura
Podişrile !real!ine +!odişrile &lveţiei% ,avariei şi Astriei-% au forma unui triung5i
cu :a&a spri>inită pe culmile Prealpilor în sud<vest şi în sud şi cu cele două laturi înc5ise
de Mun%ii Pădurea Ce5iei, Mun%ii Pădurea *avariei, de culmile 7ura 8ranconiană, 7ura
;ua:ă şi de Mun%ii 7ura! +n ansam:lu, repre&intă o &onă depresionară interpusă între Alpi,
7ura şi &ona 5ercinică a 9uropei Centrale!
;tructural, regiunea constituie o depresiune de vorland alpin, cu fundament de fliş
şi molasă ter%iară, peste care s<au suprapus forma%ii fluvio<glaciare, glaciare şi fluviatile!
/5e%arii pleistoceni co:orâ%i din Alpi au acoperit în totalitate Podişul 9lve%iei
.pătrun&ând şi în Mun%ii 7ura0, >umătatea sudică a Podişului *avariei şi li&iera sudică a
celui austriac! Au depus morene şi au săpat cuvete, devenite ulterior lacustre! Anali&a
depo&itelor morenice din Podişul *avariei a dus la sta:ilirea cronologiei celor patru fa&e
glaciare alpine, denumite după râurile de aici, /In&, Mindel, 2iss şi JIrm! )imensiunea
şi densitatea cuvetelor glaciare se reduc dinspre vest spre est, odată cu scăderea
altitudinilor culmilor, îndepărtarea lor de podişuri şi cu diminuarea cantită%ii de umiditate!
2elieful înclină dinspre Alpi spre &ona 5ercinică şi pre&intă o treaptă piemontană cu
altitudini între ##<,## m şi alta de câmpie dispusă în continuare spre nord! Aceasta din
urmă este îngustă în 9lve%ia şi se men%ine în >ur de ,##<'## m altitudine1 ocupă >umătatea
nordică a sectorului :avare&, unde are altitudini între '##<3## m şi formea&ă aproape în
totalitate sectorul austriac, îngust şi cu altitudini mai >oase .,##<",# m0!
Clima are un carcater de adăpost! +n 9lve%ia, media lunii ianuarie este între <3QC,
iar a lunii iulie '<-QC! Precipita%iile sunt a:undente .4##<-## mm anual0! 8N5nul se
resimte şi aici, îndulcind clima, fapt la care contri:uie şi influen%a termică a marilor
lacuri! ;pre est creşte gradul de continentalism!
2e%eaua 5idrografică este densă, are o:ârşiile mai ales în Alpi şi este alcătuită din
râuri şi lacuri care >alonea&ă :a&a regiunilor limitrofe nordiceG )unăre, Aare şi lacurile
*iel, Neuc5atel, /eneva! 2âurile au de:it ridicat şi regim complex, fiind alimentate nival,
glaciar, pluvial şi freatic, având creşteri de nivel primăvara şi vara! ;unt folosite pe scară
largă pentru centrale electrice, mai ales în 9lve%ia! +n Podişurile perialpine sunt cantonate
mari lacuri de origine glaciară ./eneva<LSman<Neuc5atel, @5un, Lacul Celor Patru
Cantoane, par%ial şi în totalitate Eug, EIric5, *oden<Constance<JIrm, C5iem, @raun ş!a0
în care îşi scaldă apele râuri importante ca 25in, 25Fne ş!a!
Podişurile prealpine se includ în eta>ul pădurilor de foioase şi de amestec, însă cea
mai mare suprafa%ă este transformată în păşuni secundare şi culturi, din care nu lipsesc
viile!
.iferenţieri +regionale- la nivell nor state al!ine +/ranţa% &lveţia% Astria%
Germania%Italia% 0lovenia-
Alpii Francezi se găsesc în partea de est a 8ran%ei şi se desfăşoară su: forma unui
arc pe circa 3'# $m, cu convexitate spre vest!
Alpii france&i, ca de altfel întregul sistem alpin, au apărut, cu pca&ia mişcărilor
alpine!
?ndividuali&area principalelor grupe sau culmi s<a făcut pe seama amplelor
mişcări tectonice, proprii epocii şaria>ului! Pac5ete foarte groase de roci sedimentare s<au
alăturat cristalinului existent care a rămas su: forma unei axe mediane, mai mult sau mai
pu%in unitare! Aceste pac5ete, în :ună măsură calcaroase, flanc5ea&ă spre vest şi est
nuclee mediane .cristaline0!
Altitudinea maximă în Alpii 8ran%ei depăşeşte ,!### m .,!-#4 m Mont *lanc0!
;unt stră:ătu%i de văi puternic adâncite cum sunt )urance, )rTme, ?sere, 25Tne!
9ro&iunea legată de îng5e%<de&g5e% ca şi cea toren%ială şi glaciară au un rol important în
fasonarea reliefului! 9a a generat şi continuă să genere&e creste, a:rupturi, mari conuri de
de>ec%ie, c5ei adânci, văi şi circuri glaciare!
8a%ă de actuala cumpănă de ape Alpii au un profil asimetric, marcat de un a:rupt
către ?talia şi culmi care descresc în altitudine către 25Tne .Vest<8ran%a0! @recătorile
sunt situate în cea mai mare parte între !-## m şi "!### m şi sunt cantonate fie în
înşeuări glaciare fie pe văi sau regiuni cu disloca%ii!
9xistă trăsături care separă Alpii 8rance&i în două grupe şi anumeG Alpii de Nord
şi Alpii de ;ud! Alpii de Nord se desfăşoară între văile )rFme, )urance până la lacul
Leman<valea 25Fne! +n limita acestui segment alpin se disting trei mari su:unită%i şi
anumeG în vest, spre culoarul 25odanian, Prealpii forma%i dintr<o cuvertură sedimentară
cutată, urmată spre est de un culoar de contact ./resivaudan0 către următoarea su:unitate
a masivelor centrale cristaline şi în continuare, spre est, ultima su:unitate adică Alpii
+nal%i şi foarte puternic cuta%i!
Prealpii france&i se desprind de Culoarul 25odanian printr<un a:rupt! Culmile de
cele mai multe ori au aspectul unor coame domoale, uşor alungite către vest sau, de
platouri uşor vălurate1 nu sunt excluse crestele dar şi vârfurile i&olate cu forme din cele
mai variate în func%ie de rocă! )eseori apar văi create de g5e%ari care, co:orau din Ccalota
pleistocenăD cu praguri, cascade, lacuri şi morene!
Culoarul de contact .Sillon Alpin0 se lărgeşte sau se îngustea&ă după cum
depo&itele în care este tăiat sunt argile, marne, calcare, conglomerate, nisipuri, şisturi!
Acest culoar repre&intă o regiune fertilă, activă din punct de vedere economic în
care este adăpostit şi oraşul /reno:le!
+n masivele cristaline, în principal Mont<*lanc se întâlnesc creste, vârfuri circuri
piramidale, a:rupturi marcând pre&en%a unui amplu peisa> glaciar cu un periglaciar
impunător, conuri de pietre, culoare de gro5otiş etc!
@reapta alpină înaltă, alcătuită din culmi seme%e, versan%i prăpăstioşi şi văi
puternic adâncite, are o mare densitate 5idrografică şi cele mai întinse suprafe%e glaciare,
cu g5e%ari .g5e%arul Mer de /lace lung de - $m0 din care unii co:oară până la
aproximativ !"## m altitudine!
)intre văile glaciare se remarcă @arentaise, Maurienne şi Bisans toate apar%inând
:a&inului 5idrografic ?sere!
Alpii de ;ud %in de la râurile )rome, )urance până la Marea Mediterană având ca limită
de vest acelaşi Culoar 25odanian! Ui aici se individuali&ea&ă &ona su:alpină .Prealpii
france&i0 cu altitudini care co:oară su: "### m, relieful fiind de&voltat pe o mare
diversitate de roci .calcare, conglomerate, gresii0 cu văi adâncite cu formă de canion .ex!
Valea Verdon0!
+ntre treapta alpină înaltă şi Prealpi se găsesc masivele Bisans şi Argentera
.3!3## m0 cu relief glaciar impunător!
Alpii france&i primesc influen%e climatice diferite dinspre Atlantic, dinspre continent şi
Mediterana!
+n ianuarie temperaturile co:oară destul de mult su: PQC mai pu%in în regiunea
de lângă Marea Mediterană! +n nord se înregistrea&ă peste ## &ile cu ger c5iar şi în
unele nop%i de vară iar spre sud su: ,# &ile cu ger la Nice! +n iulie temperaturile sunt
cuprinse între ,<(QC în Alpii ;avoie şi peste "#QC în sudul regiuni Provence!
Precipita%iile anuale sunt cuprinse între 4## mm şi peste "!### mm! Cele mai mari
cantită%i cad în Alpii ;avoiei şi )aup5ine! Cu cât ne apropiem de Mediterana ploile
capătă caracter toren%ial cu frecven%ă mare între începutul şi sfârşitul iernii! )e altfel în
Alpii nordici se înregistrea&ă mai mult de '# de &ile cu ploaie comparativ cu cele '# &ile
din sud!
+n Alpi îşi au i&voarele o serie din afluen%ii 25Fnului! Acesta are o lungime de
peste -" $m din care circa ''# $m pe teritoriul 8ran%ei! +n fiecare an transportă în mare
aproape "" milioane m
3
de aluviuni! ?&vorăşte din Alpii 9lve%iei, traversea&ă apoi lacul
Leman, pentru ca la LAon să primească râul ;aFne principalul său afluent! La sud de
LAon stră:ate defileul de la Viene şi apoi cel de la @ournon! )upă ce primeşte ?sere,
străpunge defileele de la Cruas şi )on&ere! )e aici către sud se desc5ide o întinsă câmpie
aluvială terminată cu o deltă! 25Fnul este un fluviu cu regim complex cu creşteri :ruşte!
9ste destul de :ine amena>at!
;e poate spune că din punct de vedere al asocia%iilor forestiere, eta>ul montan
inferior este dominat de păduri de fag .Fagus slvatica0! )acă %inem cont de condi%iile
climatice loacale avem de<a face cu o varia%ie floristică a acestor făgete! Astfel climatul
de tip continental, favori&ea&ă de&voltarea pinului silvestru .Pinus slvestris0, care,
treptat, su:stituie fagul! Asocia%iile de pin .pinete0 la care se adaugă covorul vegetal
alcătuit din Erica carnea, ienupăr .Huniperus communis0 si de #er3eris vulgaris, nu se
întîlnesc în asocia%ie cu pădurile de ste>ar!
Parcul ?ational @rand Paradis
+n sectorul su:alpin, se reali&ea&ă înlocuirea pinului silvestru de către molid .Picea
a:ies0! +n altitudine, în apropiere de &onele în care succesiunea se&oanelor
generea&ă apari%ia unor contraste climatice evidente se de&voltă laricele .Larix
decidua0! Acesta repre&intă una dintre pu%inele specii caducifoliate apar%inînd
confierelor europene! Ca o particularitate, în cadrul peisa>elor alpine, laricele
contri:uie la încetinirea de&voltării şi extinderii pa>iştilor alpine, acest lucru
datorîndu<se adaptării sale rapide! +n regiunile de versant, către :a&ă laricele
evoluea&ă în amestec cu molidul sau pinul, în timp ce către partea superioară apare
în asocia%ii cu Pinus uncinata şi Pinus cem:ra!
;ectorul &ăpe&ilor permanente este marcat de o segregare a speciilor în func%ie de
su:stratul pe care se de&voltă, astfel încît întînim !hododendron &erugineum în &onele cu
su:strat silicios şi !hododendron hirstum în &onele calcaroase! 25ododendronul preferă
pantele stîncoase, descoperite şi cu orientare nordică, unde stratul de &ăpadă re&istă mai
mult, prote>înd astfel exemplarele mai tinere! Acesta este acompaniat de exemplare de
=accinium sp., ;copoddium, gen%iană .@entiana sp!0! Versan%ii cu expunere :ună
adăpostesc tufe de ienupăr .Huniperus alpina0, un ar:ust aspru în realitate, re&istent la
intemperii şi capa:il să coloni&e&e mediile cele mai dificile!
@re:uie su:liniată importan%a endemismelor care există mai ales în partea
orientală a regiunii Kaute Provence şi în Alpii ;ud<9stici!
;ituat în apropierea Mediteranei, la nord de Nice, Parcul Na%ional Mercantour se
remarcă printr<o varietate a peisa>elor! Astfel Valle de Merveilles se remarcă prin cele
peste #### de picturi rupestre reali&ate pe şisturi cristaline! )iversitatea vegeta%iei
repre&intă un alt atu al Parcului Na%ional Mercantour, inclu&înd peste '## de specii care
reflectă influen%ele mediteraneene, alpine sau orientale! Mai mult decît atît această
regiune s<a comportat ca refugiu pentru anumite specii de plante în timpul glacia%iilor
."## de specii actuale0!
Peisa: tipic din regiunea Mercantour- ce include specii de Sa9i&raga &lorulenta- Primula
marginata si Silene cordi&olia /după ?ature de lIEurope0
Parcul ?ational Mercantour
Laricele a>unge aici la altitudini de 4##<"###m, pîlcurile de Pinus mugo sunt
frecvente iar pa>iştile alpine sunt alcătuite din r5ododendron şi ienupăr pitic! Hn aspect
interesant este legat de faptul că în sectorul păşunilor alpine la "'##m se găseşte Pinus
cem3ra- condi%ionat de pre&en%a :arierelor de stînci cu expunere sudică! )e asemenea la
adăpostul versan%ilor văilor pot fi întîlnite endemisme precum Sa9i&raga &lorulenta,
Primula marginata şi Silene cordi&olia!
8auna este repre&entată prin specii precum !upicapra rupicapra, muflonul .Bvis
musimon0!
Alpii Elveţiei. 2epre&intă cea mai extinsă unitate naturală din 9lve%ia fiind situată
în extremitatea sud<estică a regiunii prealpine repre&entată de Podişul 9lve%iei
.Mitteland0! Principala grupă alpină o formea&ă Al!ii ,ernezi .*erner Alpen0 situată în
sud<vestul %ării la nord de valea 25onului! Aici altitudinile trec de ,### m 8insteraar5orn
.,"4, m., Aletsc55orn .,6' m0 şi alte câteva vârfuri ale căror înăl%imi sunt foarte
aproape de ,### m .*iers$orn, 363, m1 )ummastoc$, 3(3# m01 Al!ii Glarici ./larner
Alpen0 situa%i la nord de 2inul ;uperior .Vorderr5ein0 cu o întindere mai restrânsă şi pot
fi mai uşor traversaşi!
Al!ii Le!ontini înso%esc grani%a cu ?talia, nu depăşesc 3'## m cel mai
repre&entativ grup muntos fiind Adula )i Al3ula acesta din urmă situat la grani%a ucu
regiunea italiană @rentoni Alto Adige!
+ncă două grupe muntoase fac parte din sistemul alpin elve%ian şi anumeG Al!ii
'etici .25ati$on0 la grani%a cu Liec5tenstein şi Pennini în sud<vest la grani%a cu ?talia şi
8ran%a!
;e remarcă în mod deose:it suprafa%a glaciară cuprin&ătoare mai ales în *erne&i
unde se află şi cel mai cunoscut g5e%ar Aletsc5, cu extindere între văile Aare şi =ander pe
o impresionantă suprafa%ă! Numeroşi g5e%ari se întâlnesc şi în Pennini dar şi Lepontini!
Alpii 9lve%iei constituie o:ârşia unora din cele mai importante fluvii europene 25ein şi
25one! ;e mai desprind prinG gradul accentuat al fragmentării ori&ontale şi verticale,
unele din sectoarele de vale având din punct de vedere genetic o predispo&i%ie tectonică1
pre&en%a climei alpine şi a fo5nului, a eta>ării :iopedoclimatice şi o utili&are complexă de
timpuriu instalatăG turism, silvicultură, păstorit etc!
Alpii Austriei. Continuare spre a Alpilor 9lve%iei vin în contact cu grupele alpine
germane spre nord de<o parte şi de alta a )unării la contactul cu 5ercinidele patrulaterului
*oem şi o unitate sudică, sud<vestică spre Hngaria şi ;lovenia adică spre *a&inul
Panonic, alpină şi su:alpină ce se suprapune regiunii *urgenland!
+năl%imile maxime nu trec de ,### m ./rosgloc$ner, 346-1 Jildspit&e, 34(- m1
/rosvenediger, 3(4, m0 cele mai multe vârfuri cu înăl%imi mari din grupa amintită
aflându<se în >umătatea vestică a %ării!
8ac parte din aceleaşi cutări alpine, marcate şi definitivate în trăsăturile tectonice
generale cu oca&ia şaria>ului .pân&ele tirolide, austride etc!0! 9ste pre&entă şi relativ
extinsă glacia%ia actuală continuarea celei cuaternare îndeose:i în >umătatea occidentală
cu deose:ire în Mun%ii @auern, Bt&taler, Eillertaler! B alcătuire petrografică destul de
complexă ceea ce a determinat şi o fragmentare ori&ontală şi verticală foarte diferite de la
un loc la altul marc5ea&ă regiunea alpină austriacă!
+n general în Alpii Centrală există o eta>are :ioclimatică începând de la poale şi
până dincolo de "### m dacă la poale .Milescu ?, Alexe A, 6(60, temperatura medie
anuală este de (V iar precipita%iile nu trec de "## mm la "### m temperatura medie
anuală a>unge la 3V iar precipita%iile trec de "### mm! +n aceste condi%ii specia cea mai
pre&entă este molidul în amestec cu laricele! Pe văi pot fi întâlnite specii de :rad şi fag! +n
nord, în regiunea prealpină, colinară, predomină pin, fag, frasin, tei, ste>ar! +n lungul
)unării se întâlnesc ar:orete de salcie, plop, frasin, ulm, mesteacăn! B gri>ă deose:ită a
fost acordată fondului forester prin legi încă din 9vul Mediu! +n -"' o nouă lege CLegea
forestieră austriacăD a înnoit vec5ile reglementări, adăugând altele noi, în acest fel
reamintind de gri>a f%ă de această resursă extrem de valoroasă!
Alpii Germaniei! ;unt cunoscu%i şi cu numele de Algauer Alpen<Ammerganer
Alpen! Pe lângă aceste două grupe repre&entative mai suntG C5iemgauer şi
Mangfallge:irge! +ntreaga regiune alpină se desfăşoară pe teritoriul landului *avaria
.*aAer0 de aceea, uneori, îi întâlnim şi cu numele de Alpii Algau<*aAer! Altitudinea
maximă se găseşte în vârful Eugspit&e ."6(" m0! co:oară uşor spre nord spre Podişul
*avariei printr<o regiune colinară! ;unt :ră&da%i de numeroase ape .Lec5, ?ller, ?nn etc0
colectate în principal de )unăre!
B:ârşia multora din râuri se află în circurile glaciare care cantonea&ă apa unor
lacuri! Prin numeroase pasuri stră:ătute de căi ferate şi rutiere se face legătura între
Austria şi /ermania, 9lve%ia şi /ermania .ex! ?nns:ruc$<Munc5en1 ;al&:ur&g<Munc5en1
Euric5<Hlm0! Mai mult decât alte grupări alpine culmile Alpilor /ermaniei sunt expuse
cu predilec%ie către masele de aer reci, polare care, aduc iarna multă &ăpadă, viscole,
îng5e%! )e aceea sporturile al:e au un mare succes la sta%iunea /armis5<Parten$irc5en
situată în cursul superior al râului Ammer!
Pădurile de răşinoase .molid, pin, :rad0 dar şi cele de foioase fag, ste>ar acoperă
suprafe%e întinse de la poale spre "### m lăsând loc mai sus eta>elor su:alpin şi alpin cu
lacuri glaciare, stâncării etc!
Al!ii Italiei! )u:lea&ă spre est şi sud arcul alpin franco<5elveto<austriac,
continuându<se cu Alpii ;loveniei! Culmile sunt în cea mai mare parte grupate între
afluen%i ai râului Pad încadrând în acest fel Câmpia Padului pe două laturi, estică şi
nordică! Altitudinile a>ung la ,-## m în regiunea masivului Mont *lanc .,-#- m0 la
contactul Alpilor ;avoiei şi a Alpilor Pennini<Valle dOAosta! Principalele grupe de mun%i
suntG Alpii Maritimi un complex de culmi franco<itlaiene, situate la grani%a dintre 8ran%a
şi ?talia care se continuă prin culmi din ce în ce mai co:orâte ca altitudine până la %ărm,
deasupra statului Monaco! Altitudinile trec de 3### m .Argentera, 3"64 m1 /elas, 3,3
m0! Pot fi traversa%i din ?talia în 8ran%a prin pasul @enda!
Aici îşi are o:ârşia unul din afluen%ii principali ai Padului şi anume râul @anaro!
+n continuare spre nord de Alpii Maritimi se găsesc Alpii Co&ie apoi culmile din regiunea
Valle dOAosta şi Alpii Pennini! AceAste grupe de mun%i sunt situate la grani%a ?taliei cu
8ran%a şi 9lve%ia, Mun%ii Pennini îndeose:i desfăşurându<se de<o parte şi de alta a grani%ei
cu 9lve%ia! 9xistă şi o altă împăr%ire a Alpilor ?taliei şi anumeG grupa de Vest cu Monte
Viso şi /ran Paradiso1 grupa centrală până la Pasul *renner şi grupa 9stică! )in această
ultimă grupă fac parte Alpii )olomitici cu vârful Marmolada .33,3 m0 cu un carst
repre&entativ! +năl%imile maxime a>ung şi trec de ,### m .Monte 2osa, ,(3, m1 /ran
Paradiso ,#( m0! pe unele din culmile înalte se întâlnesc g5e%ari .Monte 2osa, /ran
Paradiso0 care au contri:uit la apari%ia şi prin acest fel de peisa> a unor importante Parcuri
Na%ionale .ex! parcul Na%ional /ran Paradiso0! Climatul acestor individualită%i montane
stă su: influen%a Mediteranei fapt reflectat şi în peisa>ul vegetal, în regimul scurgerii
râurilor etc! )e fapt influen%ele mediteraneene se simt pînă în regiunea Val dOAosta!
An Prealpii Sudici- eroziunea a dat nastere
unui imens platou dezvoltata pe calcare dolomitice
/roci poroase- heterogene constituite pe de-o parte
din car3onat de magneziu &oarteputin solu3il
dar &ria3il- iar pe de alta parte din car3onat de calciu0
La est de Alpii Pennini se întâlnesc alte câteva grupări printre careG Alpii
*ergame&i .Bro:ie sau Lom:ar&i0, )olomitici, Vene%iei continua%i la grani%a cu Austria
cu Alpii =arnici .=arnisc5e Alpen0!
Altitudinile nu mai trec de ,### m! predomină rocile sedimentare cu deose:ire
calcarele în Apii )olomitici şi o:işnuitele forme carstice, apoi relieful glaciar cu pre&en%a
numeroaselor lacuri de :ara> morenaic mai ales în regiunea Prealpină ./arda, ?seo,
Lecco, Maggiore, Como şa0 multe din acestea amena>ate 5idroenergetice! +ntregul sistem
5idrografic apar%ine Padului printre cele mai mari râuri numărându<se Adda, @icino,
Adige, Mincio, Bglio ş!a! +n general pădurea urcă în Alpi până la -##<"### m şi mai
sus, până la "'## m în Alpii Bccidentali! Principalele genuri forestiere sunt fagul şi
molidul! +n eta>ul prealpin pot fi întâlni%iG ste>arul, castanul, fagul, alături de care se pot
găsi mo>drean, carpen etc! Mai sus de "'## se extind eta>ele su:alpin şi alpin cu o
vegeta%ie formată din ier:uri şi tufişuri cu plante târâtoare!
Parcul Na%ional ;telvio aflat în nordul ?taliei se află în prelungirea celui din valea
9ngandine .9lve%ia0, împreună constituind una dintre cele mai extinse &one prote>ate din
9uropa! ;e desfăşoară la altitudinea de "###m, inclu&înd mari suprafe%e acoperite cu
păduri! Aici s<a reuşit salvarea şi conservarea unei popula%ii indigene de elan P %ervus
elaphus la care se adaugă specii apar%inînd avifaunei precum Fetrao tetri9 şi Fetrao
urogallus!
Parcul National Stelvio
Stilfserjoch
Ortler
a!arettajoch
"a#o di Covolo$%ollraster
Al!ii 0loveniei numi%i par%ial şi 7ulieni sunt o continuare spre est a Alpilor
=arnic5e .=arnici0 de la grani%a dintre Austria şi ?talia iar la grani%a dintre Austria şi
;lovenia, =araLan$en pentru ca în nord<estul ;loveniei să se adauge culmea *ac5er
.',3 m0!
Nu trec de 3### m înăl%ime .;$rlutica, "43- m0 şi se constituie într<un grup de
culmi cu dispuneri relativ divergente fa%ă de vârful central! )incolo de valea ;avei care
delimitea&ă spre nord Alpii ?ulieni se întind culmile Alpilor ;avei care nu trec de "### m!
Peisa>ele sunt dominate de cele specifice treptei montane- respectiv de un sector
al Sistemului alpin- continuare, într<un anumit fel, al Alpilor Vene%iei .?talia0 şi Alpii
=araLan$en .vf! /rintavec, "''- m0, în prelungirea Alpilor Carnici situa%i la grani%a între
?talia şi Austria! Cele două unită%i montane apar%in sistemului de cutări alpine europene,
înso%ite de dislocări, compartimentări etc!, în etapa pliocen<cuaternară! Au înăl%imi ce
depăşesc "'## m .vf! Veli$i @riglav, "-(3 m0! +n general, culmile se diri>ea&ă pe direc%ia
vest<est de o parte şi de alta a culoarelor de vale ;ava şi )rava!
+n ;lovenia Alpii se termină către sud<est, prin Podişul =arst! +n general, Alpii
mai sunt cunoscu%i şi su: numele de Alpii ;loveniei şi încep de la Pasul Vrata care<i
separă de Alpii ?ulieni! Mun%ii ;loveniei au fost afecta%i implicit de rupturi şi scufundări!
Către nord<est, est şi sud<vest, altitudinile scad su: ##P'## m a>ungând la '## m în
Mun%ii şi )ealurile Po5or>e şi Podişul =arst! Aici se desfăşoară peisa>ele specifice
treptelor :oase ale relie&ului până la cele mai co:orâte, adică ale culoarelor ;ava, )rava
şi =upa care traversea&ă estul %ării îndreptându<se către )unăre, mai precis către Câmpia
.)epresiunea0 Panonică! +n limita acestor culoare, s<au individuali&at câteva depresiuni
carstice P L>u:l>ana şi Cel>e P :ine populate, iar în Podişul =arst, complexul carstic
Posto>na dominat de peştera cu acelaşi nume, una din cele mai cunoscute şi vi&itate
peşteri din 9uropa! )e altfel, regiunea "arst se remarcă prin :ogă%ia şi varietatea
formelor carstice .lapie&uri, doline, avenuri, pol>e, peşteri, c5ei, i&:ucniri, ponoare etc!0
apărute pe seama calcarelor me&o&oice şi ter%iare! )e aici, şi numele dat acestor forme de
relief după cel al podişului! 8ormele carstice sunt lipsite de vegeta%ie, de unde şi
denumirea de carst<golaş sau de tip<mediteranean!
Particlaritati socio-economice
;e pot aduce în discu%ie cinci posi:ilită%i de definire şi delimitare a AlpilorG
! dacă se are 1n vedere !ers!ectiva natrală, nu ar putea face parte din lan%ul
alpin decît spa%iile care sunt marcate de caracteristici al &onelor montane
înalte! Astfel putem vor:i despre spa%iul alpin doar dacă ne referim la mediile
situate la peste "###m altitudine! Această delimitare >oacă un rol important în
ceea ce priveşte protec%ia mediului, datorită şi faptului că mai sus de această
altitudine nu există aşe&ări cu caracter permanent .aşe&area situată la cea mai
mare altitudine din domeniul alpin european este 7uf din cantonul /rissons,
situată la "33m şi care avea o popula%ie permanentă de 3# de locuitori în
"##0, deci se poate spune că intervne%ia antropică este fie foarte redusă fie
inexistentă!
"! din !ers!ectiva tristică Alpii pot fi identifica%i în general de la ###m
altitudine în sus, ceea ce duce la excluderea &onelor de vale, care sunt
tran&itate de axele de comunica%ie, de rutele industriale .axa 2omanc5e, între
/reno:le şi sta%iunile Alpe dOKue& şi )eux Alpes0 şi a aşe&ărilor alpine care
nu au însă un caracter alpin :ine definit! ;e a>unge aşadar la o nouă împăr%ire
în unită%i mici care de%in o popula%ie de -##### de locuitori!
3! !oliticile agricole ilustrea&ă faptul că cele mai :une terenuri se află cantonate
pe fundul văilor şi în cadrul :a&inelor intramontane fiind astfel excluse din
cadrul secoarelor montane su:ven%ionate! )omeniul agricol montan este fără
doar şi poate mult mai extins decît aria turistică, cuprin&înd între '<( milioane
locuitori!
,! !oliticile naţionale sa actele legislative c !rivire la s!aţil montan%
vi&ea&ă o de&voltare integrată .ec5ili:ru între economie şi mediu0, indicatorii
naturali şi economici ai &onelor favori&ate şi defavori&ate se com:ină pentru
delimitarea acestui areal! Conceptul de C&onă montanăD este practic identic
repre&entării pe care o avem de>a asupra muntelui!
'! dacă se ţine cont de !olitica al!ină ero!eană, Alpii sunt din 64, asocia%i
mai ales prin intermediul &onei externe, Cperi<alpineD, care include la rîndul
său unită%i administrative şi politice .regioni- lander- regions0, asociere ce a
contri:uit la crearea unui ansam:lu politic important în contextul european!
)in acest punct de vedere avem de<a face cu o popula%ie de peste 4# milioane
locuitori desfăşurată pe o suprafa%ă de ,##### $m
"
!
Nici una dintre cele cinci a:ordări nu este însă completă c5iar dacă posedă criterii
>ustificative, a>ungînd în final în a se contra&ice! )acă se are în vedere o delimitare prea
restrictivă, interrela%iile dintre &onele de vale şi de munte dispar atît la nivel ecologic cît
şi la nivel cultural sau economic! )impotrivă, a:ordarea turistică su:linia&ă caracterul
unic al spa%iului alpin mai ales dacă ne raportăm la condi%ionarea impusă de faptul că
văile au constituit foaiere ale civili&a%iei şi de&voltării economice! +n acest ca& &onele
înalte repre&intă un spa%iu complementar a cărui func%ionalitate este insepara:ilă de cea a
sectoarelor de vale! Hn ca& aparte îl constituie însă aşa numitele CgateLaA<citiesDG
;al&:urg, /ra&, *ergamo, Lu&ern, AnnecA, care îşi exercită influen%a atît asupra spa%iului
montan cît şi asupra celui aflat la periferie
;epararea în sens larg a spa%iului alpin se poate plasa su: dominarea politică şi
economică a oraşelor şi aglomerărilor din periferia saG Viena, Munc5en, Euric5, LAon,
Marseille, @orino, Milano, Vene%ia sau L>u:l>ana! +n acest ca& însă, sectorul alpin cu
pro:lemele sale specifice se găseşte într<o situa%ie de inferioritate!
Trisml 1n Al!i
La nivelul spa%iului alpin putem vor:i de fa&e ale de&voltării din punct de vedere
turisticăG
&. perioada de descoperire '&()*$&++,-
< număr mic de turişti
< Jilliam Jind5am W 2ic5ard Pecoc$, au urcat pe Cg5e%arii de la C5amunAD .în
realitate Mer de /lace0
< ?nfrastructura turistică modestă, cu excep%ia sit<urilor termale
< ?nteres pentru loca%ii devenite în pre&ent de>a clasice .C5amonix P Alpii ;avoie,
/rindelLald P Alpii *erne&i, Eermatt P Alpii Valais0
.. perioada /elle Epo0ue '&++,$&1&2-
< considerată ca fiind prima fa&ă de expansiune şi consolidare turistică în Alpi,
aflată în strînsă legătură cu de&voltarea căilor feroviare
< creşterea duratei se>ururilor de la cîteva săptămîni la "<3 luni
< imaginile em:lematice acesteo noi infrastructuri sunt CpalaisD şi Cgrands<5otelsD
.Victoria şi 7ungfrau P ?nterla$en1 Palace Kotel P ;t! Morit&1 ;avoA P C5amonix1
;eiler<Mont Cervin P Eermatt0
< de&voltarea căilor de transport cu cremalieră şi a transportului pe ca:lu
. /ornergat 3#(m1 calea ferată 7ungfrau<7ungfrau>oc5, 3,',m0
< în aniiI58 se dezvoltă rapid trasnportul pe ca3lu ' tele&eric de mare capacitate
/,88 pers.Jca3ină ' Frois =alees- începînd cu %răciunul ,88.- BParadisDiC0+
.662m "lein Matterhorn
< apar regiuni în care turismul are statutul de monoactivitate .-#R în 9lve%ia0G
o malurile lacului Leman
o malurile lacului Celor , Cantoane
o B:erland<ul *erne&
o Kaute<9ngandine
3. perioada dintre cele dou4 r4z!oaie5 p6n4 6n &1**
< declinul turismului *elle 9poXue
< dacă în perioada *elle 9poXue turismul era aproape în exclusivitate estival,
începînd cu anii O"#, turismul de iarnă capătă amploare, mai ales că în 63' încep
să func%ione&e primele teles$i<uri
< A3el !ossignol- inaugurează în *7.4 la lIEclose primul telesDi al staţiunii Alpe
dIEuez
< +ntre 6",<6,#, s<au pus în func%iune peste (# de instala%ii de teleferic
< Htili&area transportului pe ca:lu a dus la redescoperirea peisa>elor P
manifestarea em"lematică a !rogresli 1n cadrl domenili al!in
2. &1**$&1+* 7 8cei 3, #lorio9i:'Franţa-
< ia amploare turismul de masă
< se de&voltă infrastructura şi treptat :ise&onalitatea P turismul de vară este
amprentat de aspectul său tradi%ional .al sec! YV???<Y?Y0 P estetica Al!ilor
+!eisa2ele natrale% !eisa2ele tradiţionale% contactl c comnităţile locale-
< prin antite&ă, turismul 5i:ernal se află la începutul perioadei sale moderne,
repre&entînd noile valori ale timpilor de recreere ai unei societă%i post<industriale
.ter%iare0
*. &1+*$&111
< turismul cunoaşte o fa&ă de stagnare
< cau&eG
o turismul de vară scade ca intensitate
o glo:ali&area şi li:erali&area sc5im:urilor
o presiunea economică creată de cererea scă&ută şi presiunea politică
.motivele ecologiste0
< se declanşea&ă un proces de moderni&are a infrastructurii dar şi o extindere a
acesteia, mai ales cea aferentă se&onului de vară
< evenimente cu caracter sen&a%ional
o concerte roc$
o festivaluri P KarleA )avidson, /olf /@?
o cursele de 8ormula PEeltLeg, Alpii ;tAriei
< disne3landizare 4444444 ,ernard 5rettaz .sociolog valaisian0
). &111 7 prezent. Noua faz4 de e;pansiune
< concuren%ă foarte puternică cu alte destina%ii turistice dar şi o concuren%ă între
regiunile situate în interiorul arcului alpin
< în pre&ent sunt în discu%ie peste 4# de proiecte de amena>are, printre careG
o construc%ia unui teleferic care să a>ungă pînă la 3",,m P Jildstru:el,
Alpii *erne&i
o legătura directă între domeniile de s$i din văile glaciare Bt&, Pit&, =auner
şi ;c5nals din Alpii Bt&tal!
;e pot identifica cîteva exemple de de&voltare turistică în Alpi, dacă se are în
vedere existen%a a patru Cpie%eD, individuali&ate înfunc%ie de legile cererii şi ofertei!
6) Al!ii ,avariei% Tiroll de 0d şi Astria 7ccidentală
< începînd din 6'' Austria a descentrali&at politica sa turistică, favori&înd
de&voltarea loca%iilor turistice
< turiştii de origine germanică de%in ma>oritatea .*avaria 6#R, Austria
Bccidentală ('R, @Arolul de ;ud (#R0
< *avaria a :eneficiat de proximitatea aglomerării munc5ene&e
< +n @Arolul de ;ud, disputa privind autonomia politică a contri:uit la stagnare
în ceea ce priveşte moderni&area şi de&voltarea infrastructurii turistice, singura
excep%ie fiind C;upers$ipassD din Alpii )olomitici
< )eci&ia turistică apar%ine fiecărei comunită%i în parte
< +n Austria Bccidentală există însă aşe&ări a căror capacitate de ca&are
depăşeşte #### de paturiG ;aal:ac5<Kinterglemm în Alpii Pin&gau .,4### de
paturi0, ;olden în Alpii Bt&tal .,### de paturi0, Mittel:erg în =leinLalsertal
.3### de paturi0!
8) Al!ii &lveţiei
< este vor:a de o vec5e regiune turistică, recunoscută la nivelul întregii 9urope
su: denumirea de CAlpiiD
< se poate vor:i de influen%a exogenă după 6(', cînd apartamentele din
imo:ilele mai mari au fost transformate în spa%ii de ca&are, în sta%iunile în care
presiunea societă%ilor de asigurare sau a :ăncilor extra<alpine era mare
< în marile sta%iuni turistice există două tipuri de structuri
o structurile ce apar%in perioadei *elle 9poXue, :a&ate pe 5oteluri dar
care şi<au creat complexe re&iden%iale secundare ./rindelLald, )avos,
;aint<Morit&, Eermatt0
o structuri mai recente, apărute după 6(' cu spa%ii de ca&are mai ales în
re&iden%e secundare .Valais0
< turismul în Alpii 9lve%iei se pre&intă însă su: aspectul unor importante
concentrări spa%iale
o Crans Montana .Valais0 P 3#### de paturi
o *agnes<Ver:ier .Valais0 P "4### de paturi
o )avos ./risons0 P "3### de paturi
o Eermatt .Valais0 P 4### de paturi
< mai pu%in intense sunt activită%ile turistice în @essin, 9lve%ia Bccidentală,
Prealpii 9lve%iei
9) Al!ii Italiei
< fluxurile turistice din exterior vi&ea&ă în special )olomi%ii, Vale dOAosta,
valea ;use .vest de @orino0
< în 63# fosta păşune ;estriere, situată între văile )ora 2iparia şi C5isone a
fost cumpărată de către /iovanni Agnelli care a creat aici una dintre cele mai
modrene sta%iuni montane! A repre&entat primul proiect de de&voltare turistică
integrată
< la poalele masivului Cervin, în perioada guvernului Mussolini s<a construit
sta%iunea Cervinia
< în Alpii ?taliei există o structură dualăG
o pe de<o parte marile sta%iuni turistice cu complexe re&iden%iale
secundareG *ardonecc5ia, Madona di Campiglio
o pe de altă parte structurile tradi%ionale, dispersate, gestionate de
comunită%ile locale
< în general putem spune că în Alpii ?talieni găsim sta%iuni analoage celor din
9lve%ia
o *ardonecc5ia .Piemont0 P "6### de paturi
o Madoni di Campiglio .@rentino Alto Adige0 P "4### de paturi
o Castione della Presolana .Lom:ardia0 P "'### de paturi
o Limone<Piemonte, 8ra:osa ;oprana .Piemont0 P "3### de paturi
o Cortina dOAmpe&&o .)olomi%i0 P "3### de paturi
:) Al!ii /rancezi
< după Alpii *avariei aici întîlnim cea mai mare frecven%ă na%ională .4'<-#R0 a
turiştilor
< " milioane de france&i din regiunile Paris P ?le de 8rance, repre&intă clientela
tradi%ională a Alpilor
< )atorită faptului că statul a impus o organi&are de manieră rigidă şi
sistematică, urmărind o planificare strictă putem identifica patru genera%ii de
sta%iuni turistice, de s$i, corespun&înd a patru perioade de concep%ie diferită în
ceea ce priveşte turismul
o Staţiunile primei generaţii- =al dI>sere sau Alpe dIEuez au fost create
înainte de începere celui de<al )oilea 2ă&:oi Mondial! ;ectorul pu:lic
a asigurat construct%ia căilor de acces şi a reglementat cadastrul
parcelelor aflate în proprietatea comunală, în timp ce sectorul privat a
finan%at construc%ia imo:ilelor şi a pus în func%ie infrastructura
mecanică
o Staţiunile celei de-a doua generaţii- %ourchevel sau ;es Keu9-Alpes
au fost lansate între 6,-<6(" cu a>utorul unor importante fonduri
pu:lice, în unele situa%ii implicînd şi ini%iativa locală
o Staţiunile celei de-a treia generaţii ' staţiunile integrate ' ;a Plagne-
Fignes- >sola ,888 au apărut începînd cu 6(3! ;unt re&ultatul unei
politici de amena>are integrală conform unei planificări complete! ;pre
exemplu domeniul de s$i a fost amplasat numai acolo unde gradul de
favora:ilitate era cel mai ridicat! )in punct de vedere ar5itectural s<au
avut în vedere optimi&area şi func%ionalitatea şi mai pu%in reuşita
estetică! ;ta%iunile integarte sunt de dimensiuni mari cu capacită%i de
ca&are între -###<'### de paturi! 8recvent aceste sta%iuni se
reparti&ea&ă altitudinal, cum sunt Arcs în @arentaiseG Arcs (##, Arcs
-##, Arcs "###! +n tot sectorul alpin, sta%iunile integrate sunt cele mai
mari fiind axate pe ceea ce însemană func%ionalitate, atrăgîndu<le din
partea celor care le contestă titulatura de Cu&ine de s$iD
o Ancepînd cu *762 se dezvoltă staţiunile celei de-a patra generaţii care
se po&i%ionea&ă într<o cu totul altă pro:lematică! Nu este vor:a de
crearea unor sta%iuni noi ci de asocierea unor complexe noi unor
sta%iuni de>a existente dar de dimensiuni mai mici! ;pre exemplu s<a
încercat asocierea dintre satele tradi%ionale şi infrastructura modernă,
încercîndu<se crearea unui aer autentic! +n realitate, re&ultatele la care
s<a a>uns au demonstrat ruralitatea postmodernă nu are nimic de<a face
cu ruralitatea autentică!
Putem conclu&iona că Alpii 8rance&i de%in cele mai mari centre turistice din
întregul lan% alpinG C5amonix<Mont *lanc, '(### de paturi1 Les Menuires, @ignes<Val
dO?sere, La Plagne şi Megeve, între ,"###<,,### de paturi!
;) Al!ii 0loveniei
;tatul socialist a :locat orice proiect de de&voltare turistică a spa%iului montan în
această regiuni, cele cîteva regiuni apar%inînd perioadei *elle 9poXueG *led, *o5in> şi
=ran>s$a /ora, fiecare avînd în >ur de '### de paturi!

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful