ORASELE ALPINE – POLI DE DEZVOLTARE REGIONALA

În unele cazuri orasele nu sunt percepute ca facind parte din peisajul montan, mai ales
datorita faptului ca ele au determinat cele mai importante mutatii socio-culturale ale Alpilor in
sec XIX-XX.
Procesul de urbanizare poate cuprinde cinci stadii, in cadrul arcului alpin :
- puternica dezvoltare a oraselor
- dezvoltarea liniara in lungul principalelor axe de tranzit
- metropolizarea
- extinderea catre interiorul Alpilor a spatiilor urbane situate in imediata apropiere
- urbanizarea turistica
Orasele alpine in perioada societatii industriale
omparativ cu alte regiuni ale !uropei, Alpii erau la mijlocul sec. XIX un spatiu cu
orase mici si mijlocii, in ciuda impulsurilor pe care le dadea procesul de industrializare. Astfel
cele care se gaseau pe axele de tranzit international au fost influentate in dezvoltare datorita
legaturii directe cu polii economiei europene. "inind cont de faptul ca industrializarea a
inceput mai tirziu in aceasta regiune iar intensitatea procesului a fost mai mica, nu se poate
vorbi de o dezvoltare exploziva din punct de vedere industrial. #rasul care a inregistrat insa
un ritm de crestere surprinzator, in perioada $%&'-$()' a fost *olzano, a carui populatie
creste de la $+(+$ locuitori la &'%(% locuitori. Alte structuri urbane care s-au dezvoltat intr-o
maniera asemanatoare sunt ,illac-, Innsbruc., /lagenfurt,0renoble, acesta din urma fiind in
$%&' cel mai mare oras al Alpilor 1+233' locuitori4, "rente 1al doilea oras ca marime in $%&'4
si *elluno. u toate acestea presiunea acestora asupra peisajului traditional nu a fost una mare
deoarece, cl5dirile specifice activit56ilor industriale lipseau sau erau deocamdat5 7ncadrate
corect.
resterea populatiei s-a datorat valorificarii economice a resurselor din spatiul alpin,
din punct de vedere al procesului de industrializare iar pe de alta parte datorita rolului de
centre nodale ale unor regiuni agricole, pe care unele dintre orase l-au avut. Pentru toate
aceste ora8e, valorificarea din punct de vedere economic este indisociabil legat5 de
accesibilitatea lor la c5ile ferate, f5r5 de care interdependen6a lor cu polii industriali nu era
garantat5.
"otodat5, dezvoltarea industrial5 duce la o accentuare a contrastelor spa6iale ce
afecteaz5 ora8ele alpine: toate acelea care nu particip5 activ la procesul de industrializare se
g5sesc 7n situa6ia de a fi penalizate economic, pierd for65 de munc5 8i locuitori 8i revni la
stadiul de comune rurale. Aceast5 situa6ie poate fi explicat5 prin existen6a a trei cauze: fie un
ora8 nu a fost deservit de o cale ferat5 8i astfel nu a contat pentru activit56ile cu caracter
industrial, fie se comport5 ca un pol al unei regiuni rurale montane, cunosc7nd un puternic
declin demografic sau acel ora8 se g5se8te 7ntr-o regiune pasiv5 7n care nu se g5se8te un
element capabil de a fi interesant sau justificativ pentru dezvoltarea industrial5.
De la oraş la regiune urbană
9rm:rind procesul industrializ5rii, dezvoltarea spa6ial5 a economiei se restr7nge
treptat, 7n timp ce activit56i foarte variate, cu specializare ridicat5 se concentreaz5 7n ora8e,
duc7nd la crearea unei diviziuni a muncii 8i la o separare a spa6iului. ;atorit5 noilor te-nologii
produsele se constituie 7n vectori afla6i 7n plin5 dezvoltare. <olul ora8elor 7n distribu6ia for6ei
devine astfel dominant.
În paralel, structurile care vizeaz5 ocuparea spa6iului 7n cadrul ora8elor industriale se
modific5 dramatic: formele cu grad ridicat de specializare, de produc6ie 8i comercializare
necesit5 din ce 7n ce mai mult spa6iu, o peisagistic5 adaptat5 noilor standarde de via65 7n ceea
ce prive8te recreerea, locuirea, cultura, 7nv565m7ntul. =iind vorba de epoca petrolului, aceasta
a dus la expansiunea automobilelor dup5 $()', 7n timp ce infrastructura se amelioreaz5
1ora8ul industrial p7n5 la acest moment era marcat de conectarea sa la c5ile ferate, dispunea de
linii de tramvai 8i de transport feroviar c5tre periferii4, Pentru prima oar5 dup5 $(3' ora8ele
tind s5 se dezvolte ca suprafa65. !ste vorba de fenomenul de suburbanizare. Aceast5 extensie
spa6ial5 genereaz5 dezvoltarea traficului, ceea ce face ca suprafe6e importante s5 fie
transformate 7n infrastructur5 rutier5, care la r7ndul s5u accelereaz5 cre8terea suprafe6elor
urbane.
Putem spune c5 ora8ul industrial devine din punct de vedere spa6ial o vast5 regiune
urban5 pe m5sura trecerii c5tre o societate ter6iarizat5. Principala caracteristic5 este aceea c5
ora8ul-centru pierde locuitori 1fenomenul cit>4 7n timp ce comunele periferice 7nregistreaz5 o
cre8tere spectaculoas5 duc7nd 7n final la cre8terea zoenlor suburbane.
Alpii particip5 de asemenea la aceast5 evolu6ie. ?oile moduri de trasnport 1ve-icule
personale, camioane4 8i noua infrastructur5 rutier5 1trecerea de la calea ferat5 la 8osele 8i apoi
la autostr5zi4 sunt mult mai bine adaptate reliefului dificil al Alpilor.
;atorit5 construc6iei primelor autostr5zi alpine 7n anii 3' perioada de dzvoltarea a
noilor poli s-a redus sim6itor 7n compara6ie cu cea a ora8elor dezvoltate datorit5 c5ilor ferate.
Astfel se realizeaz5 7ncorporarea Alpilor 7n modelul economic european.
um ora8ele alpine se reg5sesc 7n centrul regiunilor europene dinamice din punct de
vedere economic se poate spune c5 au beneficiat de accesul facil la principalele axe de tranzit,
iar 7n noul context economic 8i politic european, prin trecerea de la Pia6a omun5 la 9niunea
!uropean5, de noua reparti6ie a activit56ilor impuse de noua orientare ter6iar5. În acest context
resursele poten6iale 8i specificit56ile sistemului alpin joac5 un rol din ce 7n ce mai redus,
r5m7n7nd ca atu frumuse6ea peisajelor 1Paul ,e>ret vorbe8te de @un capital de frumuse6eA4 8i
marea lor valoare recreativ5 8i turistic5.
;ac5 7n cadrul societ56ii industriale ora8ele alpine s-au aflat 7n dezavantaj, glisarea
actual5 c5tre sfera serviciilor nu face dec7t s5 le pun5 7ntr-o pozi6ie extrem de avantajant5 vis-
a-vis de omoloagele lor circumalpine.
Patru tipuri de evoluţie structural – urbană
re8terea urban5 rapid5 a dat na8tere a patru aspecte principale
1. Metropolizarea B ora8ele alpine marginale sau cele aflate pe v5i sau 7n bazine
situate 7n apropiere, au fost 7ncorporate 1daorit5 accesului facil4 marilor aglomer5ri urbane
7ncep7nd cu anii C%'. Aceast5 trasnformare a fost accelerat5 prin pierderea locurilor de munc5
7n ramurile tradi6ionale ale spa6iului alpin 1industrie, armat54 dar 8i datorit5 unei extinderi
spa6iale rapide a marilor ora8e. a exemplu pot fi amintite "-un care face parte din
aglomerarea bernez5, Dallein din sfera de influen65 a ora8ului Ealzburg sau *orgo Ean
;almazzo din aglomerarea uneo. !volu6iile asem5n5toare care au urmat au fost foarte rapide
datorit5 construirii tunelelor rutiere, astfel 7nc7t ora8e intra-alpine s-au alipit unor aglomer5ri
din exterior: Interla.en B aglomerare bernez5, Earnen B aglomerarea urban5 Fuzern, Ean.t
Go-ann im Pongau 8i *isc-ofs-ofen B aglomerarea Ealzburg.
Acest fenomen s-a accentuat datorit5 sinergiei existente 7ntre interiorul 8i exteriorul
zonei montane.
Fa o prim5 vedere aceast5 evolu6ie este pozitiv5, c-iar dac5 antreneaz5 o cre8tere a
popula6iei 8i pe alocuri a for6ei de munc5 7n ora8ele alpine. 0ian Paolo "orricelli a subliniat c5
exist5 un transfer al func6iilor de decizie 7n ora8ele situate 7n afara Alpilor iar 7n contrapartid5
avem de-a face cu o cre8tere a importan6ei func6iilor reziden6ial5 8i de recreere. Prin
intensificarea rela6iilor 7ntre marile ora8e 8i ora8ele din Alpi se ajunge la diminuarea
independen6ei acestora din urm5, tendin65 ce este asem5n5toare centrelor aflate 7n periferia
marilor ora8e.
2. Oraşele alpine ca puncte de legătură centrale. =enomenul de metropolizare nu
prive8te nuami areale situate la marginea lan6ului alpin sau 7n interior sar 7n apropiere. #ra8ele
din interior, mai ales c7nd prezint5 o func6ie dubl5, aceea de punct central pentru periferia lor
1centru administrativ, cultural, de 7nv565m7nt, economic, pia65 de desfacere, de comer6
specializat4 8i pe aceea de punct de intersec6ie supra-regional5 pentru colectae 8i redistribuire.
În ora8ele alpine mijlocii 1H''''-3'''' de locuitori4 cele dou5 func6ii se ec-ilibreaz5,
economia supra-regional5 fiind 7n avantaj. !ste cazul ora8elor 0renoble 1$3'''' locuitori 7n
ora8, +)'''' 7n aglomerarea urban54, Innsbruc. 1$$'''' locuitori4, "rentino 1$')'''
locuitori4 8i *olzano 1pu6in peste $''''' locuitori4.
Aceste ora8e centru-pol, la fel ca marile ora8e europene, pierd locuitori datorit5
procesului de suburbanizare, 7n timp ce aglomerarea cunoa8te per ansamblu o cre8tere
demografic5.
În acest caz datorit5 cre8terii func6iilor supra-regionale 8i existen6ei interdependen6ei
cu ora8ele din afara lan6ului alpin, dominan6a alpin5 a ora8elor-centre se diminueaz5. În cel
mai mare ora8 al Alpilor, 0renoble, care 7n multe domenii se afl5 7n str7nse rela6ii at7t cu
economia francez5 c7t 8i cu cea european5, percep6ia locuitorilor este aceea a unui ora8 peri-
alpin.
Iicile ora8e alpine 1$''''-H'''' locuitori4 conserv5 7nc5 o puternic5 8i bine
reprezentat5 func6ie polarizant5 7n mijlocul mediului rural. ;ep5rtarea sau accesul mai pu6in
facil 7n raport cu marile ora8e, le-a f5cut s5-8i poat5 conserva baza lor economic5. !ste foarte
clar 7ns5 c5 modernizarea c5ilor de transport, construc6ia tunelelor va duce la declan8area
procesului de metropolizare. În aceea8i termeni ora8ele mijlocii sau mari din domeniul alpin
pot fi integrate mult mai rapid 7n aria de influen65 a exteriorului pentru c5 ele sunt mult mai
mici dec7t omoloagele lor extra-alpine, dar, 8i datorit5 faptului c5 dec7t 7n pu6ine cazuri de6in
func6ii superioare 1mai ales 7n sfera serviciilor4. ;in aceats5 perspectiv5 procesul poate fi
accelerat prin introducerea liniilor ferate de mare vitez5 care f5r5 7ndoial5 vor atinge
majoritatea marilor ora8e.
3. Urbanizarea liniară sau rururbanizarea axelor de tranzit. ;atorit5 accesibilit56ii
lor, maril v5i care corespund principalelor axe de comunica6ii 1tranzit4 sunt f5r5 doar 8i poate
predispuse la avantajele dezvolt5rii economice. !le formeaz5 7ncep:nd cu anii &' zone dens
populate. Într-o prim5 faz5 spa6iile destinate activit56ilor industriale 8i comerciale au fost
create 7n apropierea marilor centre agricole, care 7n scurt timp au de6inut un procent important
de imigran6i naveti8ti. ;iseminarea zonelor de activitate s-a produs mai 7nt:i 7n jurul punctelor
nodale ale autostr5zilor, 7n jurul g5rilor sau a altor puncte specifice, ceea ce treptat, 7n v5ile cu
desc-idere mai larg5, a dus la ocuparea oarecum -aotic5 a spa6iului, urm5rind linearitatea 8i
amestec:ndu-se cu zonele locuite. Aceast5 structur5 spa6ial5 nu duce la apari6ia ora8elor ci la
apari6ia unor extensii cu caracter urban, asimilabile suburibiilor din lungul axelor de
dezvoltare.
Acest tip de dezvoltare linear5 se observ5 7n cazul axei *renner 7ntre Innsbruc. 8i
<osen-eim, 7ntre Ierano B *olzano 8i *ellinzona sau mai 7n aval, 7ntre Fugano 8i omo. ;e
asemenea coridorul valaisian, 7ntre lacul Feman 8i *rigne 8i axa Eimplon, de la ;omodosola
la lacul Iaggiore pot fi 8i ele 7ncadrate acestui tip de dezvoltare. În =ran6a, valea Arve, de la
suburbiile 0enevei p:n5 la Eallanc-es la poalele Iont *lanc-ului este tipic5 acestui mod de
dezvoltare, av:nd 7ns5 o mic5 aglomerare 7n jurul ora8ului luses, care regrupeaz5 vec-ile
comune rurale B localit56i rurale 1Ecionzier, Iarnaz, Iarignier, Iagland4. Putem men6iona,
la o scar5 mai mare culoarul din Alpii =rancezi de ?ord, 7ntre 0eneva 8i 0renoble prin
Annec> 8i -amber>, cu extensii ce ating Albertville 8i Aiguebelle. Impropriu denumit5
sillon alpin, aceast5 ax5 0renoble-0eneva, poate fi interpretat5 8i ca o limit5 a spa6iului
montan care se 7nscrie 7ntr-un mod logic delimit5rii nord-vestice, prelungindu-se 7n Iitteland
p:n5 7n sudul lacului onstance B *oden. În aceea8i categorie se poate include 8i axa r-enan5
1microaxa4 7ntre oire 10risons4 8i lacul *oden, urbanizat5 mai ales 7ntre Eargans 8i *regenz,
at:t pe malul elve6ian c:t 8i 7n principatul Fiec-tenstein, c-iar dac5 m5rimea burg-urilor sau
micilor ora8e r5m:ne modest5.
"oate aceste spa6ii se caracterizeaz5 printr-o mare densitate imobiliar5 8i printr-o
aten6ie aparte acordat5 ec-ilibrului ecologic. re8terea demografic5 este sus6inut5 de
dezvoltarea economic5, aceasta fiind la r:ndul s5u generatoare de fluxuri de trafic foarte
intense.
4. Extinderea în interiorul Alpilor a spaiilor urbane ale peri!eriei. ;ac5 7n secolul al
XIX-lea marile regiuni industriale se dezvoltau 7n lungul Alpilor 1Imperiul Dabsburgic,
0ermania 8i =ran6a4 7n actuala perioad5 a societ56ii ter6iarizate, poli economici dinamici se
g5sesc 7n apropierea zonei montane. ;atorit5 dezvolt5rii lor foarte rapide, at:t demografic5
c:t 8i economic5, ace8tia au atins 7n anii %', marginea Alpilor, transform:nd regiunile cu
acces facil 7n arii suburbane ale -abitatului reziden6ial. alitatea 8i condi6iile de mediu 1mai
ales4, peisajul explic5 atractivitatea acestor zone. ontrar procesului clasic de urbanizare,
factorul reprezentat de localizarea locului de munc5 joac5 un rol secundar, rolul principal
revenind spa6iului de locuit.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful