pag. 1 Curs 1.

Sistemul de operare MS-DOS
1. SISTEME DE CALCUL. GENERALITĂŢI.
1.1. Caracteristicile calculatoarelor digitale
Calculatorul compatibil IBM-PC face parte din categoria microcalculatoarelor.
Microcalculatoarele sunt calculatoare digitale care operează prin utilizarea numerelor. Nucleul unui
calculator digital constă din milioane de comutatori interconectaţi. Comutatorul este un circuit
electronic cu două poziţii: închis-deschis. Memorarea, procesarea datelor n calculatoarele digitale
depind de aceste comutatoare.
!nitatea de măsură a datelor "e#iculate de calculator este bitul $binar% digit& cifră binară'. Bitul
nseamnă una din cele două cifre (i 1$corespunzătoare celor două poziţii: închis-deschis' care ser"esc
la codificarea numerelor, caracterelor (i instrucţiunilor n calculator. Bitul este cea mai mică unitate
memorabilă n interiorul calculatorului.
Calculatoarele digitale combină biţii pentru a reprezenta tipuri comple)e de date. *rupul de !
bi"i este denumit octet sau b#te $+ octet&+ b%te&, biţi'. -e e)emplu combinaţia de , biţi 11 se
folose(te pentru a reprezenta litera A conform codificării ASCII $.merican /tandard Code for
Information Interc#ange'. .ceea(i combinaţie poate reprezenta (i numărul zecimal $n baza +0' $%.
1.1.1. Sisteme de numeraţie
/istemul de numeraţie zecimal - bazat pe puteri ale numărului +0
Cifre utilizate: 0,+,1,2,3,4,5,6,,,7
8)emplu: numărul !&%1
, reprezintă ,)+0
2
& , 000
3 reprezintă 3)+0
1
& 300
4 reprezintă 4)+0
+
& 40
+ reprezintă +)+0
0
& +
! &%1
/istemul de numeraţie binar - bazat pe puteri ale numărului 1 - sistem de numeraţie utilizat de
calculatoarele digitale.
Cifre utilizate: 0,+
8)emplu: numărul 111
+ reprezintă +)1
2
& ,
+ reprezintă +)1
1
& 3
0 reprezintă 0)1
+
& 0
+ reprezintă +)1
0
& +
+2
-in cele prezentate putem deduce că ++0+
$1'
&+2
$+0'
.
/ă analizăm numărul binar ++++++++ adică:
+)1
6
9 +)1
5
9 +)1
4
9 +)1
3
9 +)1
2
9 +)1
1
9 +)1
+
9 +)1
0
&
+1,9 539 219 +59 ,9 39 19 + & '%%
Pentru un octet a"em:
0 0 0 0 0 0 0 0 &0
+ + + + + + + + &144
-eci un octet&, biţi poate reprezenta ec#i"alentele numerelor zecimale de la 0 la 144. +
(ilooctet $:;' sau (ilob#te $:B' reprezintă + 013 octeţi $1'&)'
1
'. 8c#i"alentul n binar pentru +013
este +0000000000 $unu urmat de +0 zerouri', adică:
Curs 1.Sistemul de operare MS-DOS pag. 2
+)1
+0
9 +)1
7
9 +)1
,
9 +)1
6
9 +)1
5
9 +)1
4
9 +)1
3
9 +)1
2
9 +)1
1
9 +)1
+
9 +)1
0
9 &
&1
+0
&+013
;bs. -acă +:; ar fi egal cu + 000 octeţi, ec#i"alentul n binar pentru + 000
$+0'
ar fi
+++++0+000
$1'
ceea ce reprezintă o cantitate de memorie <neuzuală= pentru calculator, a(adar se
utilizează "aloarea 1
+0
&+013
$+0
'&+000000000
$1'
.
8c#i"alenţe:
+ octet $b%te' & , biţi
+ :; $:B' & 1
+0
&+ 013 octeţi
+ M; $MB' & 1
10
&+ 03, 465 octeţi
+ *; $*B' & 1
20
&+ 062 63+ ,13 octeţi
+ >; $>B' & 1
30
&+ 077 4++ 516 665 octeţi
/istemul de numeraţie #e)azecimal $#e)' - bazat pe puteri ale numărului +5 - utilizat pentru
nlocuirea sistemului binar la reprezentarea (irurilor lungi de cifre. /istemul #e) este adec"at
reprezentării numerelor n sistemul binar deoarece +5&1
3
. /istemul zecimal nu este adec"at reprezentării
numerelor n binar deoarece +0 nu poate fi scris ca putere a lui 1.
Cifre utilizate: 0,+,1,2,3,4,5,6,,,7,.,B,C,-,8,?
>abel cu numere zecimale a"@nd corespondenţă n binar (i #e):
*eci+al ,i-ar .e/ *eci+al ,i-ar .e/
0000 0 0 +00+ 7
1 000+ + 1 +0+0 .
' 00+0 1 11 +0++ B
1 00++ 2 1' ++00 C
& 0+00 3 11 ++0+ -
% 0+0+ 4 1& +++0 8
$ 0++0 5 1% ++++ ?
2 0+++ 6 1$ +0000 +0
! +000 ,
In felul acesta :
00+0 ++0+ 0+0+ +0++
$1'
&1-4B
$+5'
1 - 4 B
.dresele de memorie $PC-urile moderne au memoria de + MB sau mai mare' sunt scrise n #e).
Pentru reprezentarea n binar a unei adrese de + MB sunt necesari 10 biţi. .stfel se recurge la scrierea
adresei n #e), care este mult mai scurtă.
Numerele n #e) au c@te un 3 final sau sunt precedate de /, de e)emplu:
1-4B
$+5'
& 1-4B3 & /1-4B
Aalori uzuale pentru adrese de memorie:
*eci+al ,i-ar .e/
1 (, + 013 0100 0000 0000 300 #
$& (, 544 250 1010 0000 0000 0000 0000 .0000 #
1 M, + 03, 465 0001 0000 0000 0000 0000 0000 +00000 #
1 G, + 062 63+ ,13 0100 0000 0000 0000 0000 0000 0000 0000 30000000 #
pag. 3 Curs 1.Sistemul de operare MS-DOS
1.'. 4u-c"iile calculatorului
+. Iniţializare $boot u5',
1. Introducerea datelor,
2. Procesarea datelor,
3. /tocarea datelor,
4. Ie(irea rezultatelor.
1.2.1. Iniţializarea
− testarea principalelor componente ale PC-ului
− rularea fi(ierelor de iniţializare a sistemului de operare (i a altor fi(iere necesare
$dri6ere'
;bs. ?IBI8C - colecţie de date de acela(i tip memorate pe un suport e)tern $Darddis:, disc#etă'
1.2.2. Introducerea datelor
Ceprezintă transferul datelor dintr-o sursă e)ternă, n calculator. /urse e)terne: disc#etă,
tastatură, mouse, scaner, C--C;M, modem, fa), etc.
1.2.3. Procesarea datelor
Manipularea datelor introduse, n scopul producerii unui rezultat.
1.2.4. Stocarea datelor
Constituită din:
− prelucrare
• introduceri neprocesate,
• introduceri procesate,
• produse soft $programe',
− sal"area prelucrărilor pe un dispoziti" de stocare n "ederea recuperării ulterioare.
1.2.5. Ieşirea rezultatelor
Ceprezintă afi(area rezultatelor pe ecran, la imprimantă, ploter, retroproiector, etc.
'. STRUCTURA CALCULAT7AREL7R 8ERS7NALE $compatibile IBM-PC'
− Componente fizice $ec#ipamente' - D.C-E.C8 $#ard',
− Componente logice $programe' - /;?>E.C8 $soft'.
'.1. Co+5o-e-tele .ARD9ARE ale calculatorului
Componentele #ard ale unui calculator se află pe placa principală a calculatorului numită 5lac:
de ba;: sau +ot3erboard. ;rice calculator $compatibil IBM-PC' conţine cel puţin următoarele
componente:
− !nitate centrală de prelucrare,
Curs 1.Sistemul de operare MS-DOS pag. 4
− Memorie,
− !nităţi de stocare pe termen lung,
− -ispoziti"e de introducere (i ie(ire a datelor $input F output sau I F ;'
conform sc#emei:
2.1.1. Unitatea centrală de relucrare !microrocesor"
!CP se găse(te de obicei ntr-un singur circuit integrat $ci5, - eng. C#ip & a(c#ie' numit
microrocesor . !CP realizează prelucrarea datelor din calculator.
Microprocesorul este componenta PC-ului care i conferă acestuia proprietatea de calculator.
Microprocesorul determină (i controlează capacităţile de prelucrare ale calculatorului. Microprocesorul
este, constructi", un ansamblu de circuite integrate (i tranzistoare care se găsesc pe un cip de siliciuG
este de formă pătrată, mai mare dec@t celelalte cipuri de pe placa de bază (i este inscripţionat cu numele
producătorului (i tipul procesorului.
In interiorul microprocesorului se găsesc două componente maHore:
− unitatea de comandă (i control $!C',
− unitatea aritmetico-logică$!.I'.
• Unitatea de comandă şi control !U#"
-iriHează operaţiile e)ecutate de !CP. Instrucţiunile adresate calculatorului sunt stocate sub
formă de programe. !C ţine e"idenţa (i interpretează instrucţiunile dintr-un program, fiind responsabilă
cu transmiterea de sarcini specifice diferitelor componente ale calculatorului. !C controlează n
principal funcţiile de IF; , de memorie (i stocare. !C conlucrează cu !.I.
• Unitatea aritmetico-lo$ică U%&
Căspunde de efectuarea operaţiilor de calcul. Ia ni"elul !.I se e)ecută două tipuri de operaţii:
− 'eraţii aritmetice( adunare, scădere, nmulţire, mpărţire,
− 'eraţii lo$ice( implică acţiuni de comparare a două "alori.
pag. 5 Curs 1.Sistemul de operare MS-DOS
#aracteristici ale microrocesoarelor
• )ărimea ma$istralei interne de date. Microprocesoarele stoc#ează date n locaţii temporare numite
registre. -atele sunt transferate ntre !C, !.I, registre (i alte componente ale microprocesorului
prin intermediul unei +agistrale realizate n circuitele microprocesorului. Mărimea magistralei
interne oferă o măsură a cantităţii de date 5e care +icro5rocesorul o 5oate tra-s<era i-ter- ntr-
o si-gur: o5era"ie. Aaloarea ei "ariază ntre , (i 21 de biţi $53 biţi', cu c@t "aloarea este mai mare,
cu at@t microprocesorul este mai performant.
• )ărimea ma$istralei e*terne de date. .ceasta măsoară 6olu+ul de date tra-s<erat =-tre
+icro5rocesor >i dis5o;iti6ele e/terioare ntr-o si-gur: o5era"ie. Magistrala e)ternă de date este
constituită din conectori (i cablări ce distribuie date n calculator. Cu c@t "aloarea mărimii
magistralei e)terne este mai mare, cu at@t calculatorul este mai performant. Aaloarea ei "ariază ntre
, (i 21 de biţi.
• )ărimea adresei de memorie - cu c@t este mai mare, cu at@t microprocesorul poate gestiona o
cantitate mai mare de memorie.
• +rec,enţa ceasului . !n ceas electronic asigură coordonarea corespunzătoare a operaţiilor efectuate
de microprocesor. Cu c@t este mai mare, cu at@t microprocesorul operează mai rapid. /e măsoară n
M#z $mega#ertzi'.
2.1.2. )emoria calculatorului
Memoria calculatorului se clasifică n:
• memorie internă
• memoria e)ternă
2.1.2.1. )emoria internă
Pentru ca !CP să funcţioneze la capacitate optimă ea $!CP' trebuie să stoc#eze (i să recupereze
date n (i dintr-un mediu rapid. Memoria internă poate fi asemănată cu un număr foarte mare de casete
ce conţine date. -e obicei ca5acitatea unei casete este de u- octet ?! bi"i@ (i fiecare casetă are un
număr care o identifică $adres:'. In termenii memoriei calculatorului casetele sunt loca"ii de +e+orie.
; locaţie de memorie este caracterizată de:
− ca5acitatea loca"iei de +e+orie
− adresa loca"iei de +e+orie
Memoria internă este o +e+orie electro-ic:, constituită din ci5uri de +e+orie (i locali;at:
5e 5laca de ba;: a calculatorului.
Memoria internă este memoria principală. In memoria internă !CP stoc#ează datele (i
programele n timpul e)ecuţiei, rezultatele intermediare (i finale ale e)ecuţiei. Prezintă un timp de acces
rapid (i capacitate de memorare relati" mică.
Iocalizarea unei date n memorie, prin intermediul adresei:
.dresa introdusă n registrul de adrese cu capacitatea de n biţi "a putea identifica prin
intermediul decodificatorului 1
n
locaţii de memorie.
Curs 1.Sistemul de operare MS-DOS pag. 6
− comandă de scriere( datele aflate n registrul de date se transferă n memorie la adresa
determinată anteriorG
− comandă de citire( datele aflate n memorie la adresa specificată n registrul de adrese sunt
aduse n registrul de date unde se transferă către alte dispoziti"e.
Memoria internă se clasifică n:
− memorie C.M
• /C.M - statică,
• -C.M - dinamică,
− memorie C;M
− memorie cac#e
Memoria RAM $Random Acces Memor%' - memorie cu acces aleator, "olatilă, poate fi
accesată de către utilizator. !CP poate stoca "alori n orice locaţie C.M (i poate recupera "aloarea
oricărui octet $locaţie', cunosc@nd adresa locaţiei respecti"e. %cces aleator se referă la faptul că poate fi
accesată orice informaţie cunosc@nd adresa ei, nefiind necesară parcurgerea tuturor locaţiilor, r@nd pe
r@nd , p@nă la locaţia respecti"ă. $ e)emplu - accesarea pieselor muzicale stocate pe C-, n comparaţie
cu accesarea pieselor stocate pe bandă magnetică'.
C.M este utilizată pentru stocarea programelor (i a datelor prelucrate de !CP. .tunci c@nd se
e)ecută un program, instrucţiunile sale trebuie citite de pe dispoziti"ul de stocare $#arddis:, disc#etă' (i
depozitate n C.M. Instrucţiunile programelor, ca de altfel toate datele "e#iculate de calculator constă
n impulsuri electrice care descriu numere binare. .ceste numere binare reprezintă comenzi codificate la
adresa !CP. -upă ce comenzile aHung n C.M sunt recuperate (i e)ecutate de !CP. In timpul e)ecuţiei
!CP folose(te C.M pentru stocarea (i recuperarea ulterioară a datelor intermediare. Practic orice
operaţie efectuată de calculator implică utilizarea C.M.
Microcalculatoarele conţin un tip de memorie C.M numită CM7S $/ilicon-Metal-;)id
Complementar'. Pentru alimentarea ei se utilizează o pilă electrică. In această memorie este stocată
configuraţia calculatorului ntre două ntreruperi ale alimentării de la reţeaua de curent electric. CM;/
este "olatilăG dacă bateria se descarcă se pierde informaţia de configurare, calculatorul nemaifiind
capabil să starteze $să booteze'. .cest incon"enient poate fi nlăturat prin crearea unei disc#ete sistem,
de sal"are $rescue', pe care programe specializate $Norton !tilities' stoc#ează informaţia de
configurare. Informaţiile din CM;/ sunt utilizate de modulul BI;/ care ncarcă -;/ $-is: ;perating
/%stem & sistem de operare' (i startează microcalculatorul.
Memoria R7M $Read 7nl% Memor%' - memorie numai pentru citire, ne"olatilă. -atele din
C;M sunt stocate permanentG ele pot fi citite dar nu pot fi scrise altele. -atele sunt stocate n cipul de
memorie C;M ncă din fabricaţie. Ia ntreruperea alimentării de la reţeaua de curent electric datele
stocate n C;M nu se pierd. In C;M este stocat programul care oferă funcţionarea fundamentală a
microcalculatorului. In cazul unui PC compatibil IBM, C;M este denumită BI;/ $,asic Input 7utput
S%stem'. .cest program e)ecută operaţii simple cu discul, acceptă intrări e)ecutate de la tastatură (i
efectuează operaţii simple dar esenţiale. Ia pornirea calculatorului circuite speciale acti"ează
programele stocate n BI;/, care testează modulele calculatorului (i caută -;/-ul pe discul de
ncărcare. Programele stocate n C;M sunt denumite microprograme $firmJare'.
Memoria Cac3e - $+1,, 145, 4+1 :B' - este o porţiune din memoria internă utilizată pentru a
e)ecuta cu "iteză ridicată prelucrarea di"erselor operaţii ale sistemului de calcul. .ccelerează "iteza de
lucru a microprocesorului.
;rganizarea memoriei unui microcalculator
!nitatea fundamentală a informaţiei este bitul, care corespunde unei singure locaţii de memorie.
!n singur bit, luat separat nu este util n stocarea informaţiei, de aceea biţii sunt grupaţi n blocuri de ,
pag. 7 Curs 1.Sistemul de operare MS-DOS
biţi, denumiţi octeţi $b%te'. Pentru a grupa un număr foarte mare de biţi, , cipuri sunt conectate n
paralel ca n figura următoare.
+ 1 2 3 4 5 6 , 7
date pe , biţi paritate
; astfel de grupare de cipuri se nume(te bloc de memorie.
Cipul al 7-lea stoc#ează aritatea, un mecanism simplu de "erificare a erorilor. Bitul din cipul
paritate este astfel reglat nc@t numărul total de biţi din octet plus paritatea să fie impar. C@nd un octet
este citit se "erifică automat paritatea. -acă numărul nu este impar octetul prezintă eroare $parit% c#ec:
error', semnalată de interfaţa calculator - operator.
Categorii de +e+orii 5e-tru +icrocalculatoarele co+5atitbile I,M.
Kona de memorie -enumire !tilizare
1 A $& (, memorie co-6e-"io-al:
C.M
softJare de bază $sistem de operare'
softJare de aplicaţie $programe'
$& A 2$! (, memorie 6ideo C.M destinată e)clusi" monitorului
2$! A 0$ (, memorie superioară UMA
$Upper Memor% Area' C;M
gestionarea plăcilor de e)tensie
0$ A 1'& (, memoria R7M A ,I7S C;M programe firmJare
1 Mb A 1$?1'B$&@ M, memoria e)tinsă CMS
$E)tended Memor%' C.M
aplicaţii EindoJs, aplicaţii care rulează n
mod proteHat $protected mode'
prima zona de $& (,
de după limita de 1 M,
memorie naltă .MA
$.ig# Memor% Area' C.M
disponibilizare memoriei con"enţionale
alocabila n zona C;M
2!$ (, A 1'& D,
memoria e)pandată EMS
$E)panded Memor%'
aplicaţii -;/ care necesită peste 530 :B
memorie pentru rulare
7rga-i;area +e+oriei D7S
Memoria e)pandată EMS - consideraţii
8M/ a apărut ca urmare a insuficienţei celor 530 :B disponibili $din totalul de +013 :B' pentru
programele de aplicaţii comple)e. Procesoarele ,0,5, ,0,, $inferioare procesoarelor ,01,5,
,02,5, .... ,Pentium' nu puteau gestiona $"edea' mai mult de + MB memorie. /e pune problema
aducerii memoriei C.M de pe o placă de memorie specială recunoscută de un dri"er, n zona C;M
$65,-+013 :B' unde -;/ poate "edea această memorie. Modul de funcţionare este următorul:
Curs 1.Sistemul de operare MS-DOS pag. 8
8M/ nu se ncadrează ntr-un inter"al fi) de adrese. 8M/ define(te un cadru de pagină $-)S
a$e .rame' n zona de memorie C;M de 145 :B $+013-65, :B'. .cest cadru de pagină este de fapt o
secţiune de C.M $de pe placa suplimentară, ma)im 21 MB' transpusă n zona C;M, unde -;/ o
poate accesa. Cadrul de pagină poate atinge 53 :B (i este di"izată n porţiuni de +5 :B. ; porţiune de
+5 :B poate fi translatată n (i din 8M/.
In acest fel 8M/ disponibilizează din placa de memorie specială $ma) 21 MB' blocuri de c@te 53
:B o dată, care pot fi accesate de -;/.
;dată cu apariţia microprocesoarelor ,02,5 placa de memorie specială nu mai este necesară,
memoria 8M/ fiind emulată soft $simulată' de un program rezident $răm@ne n memorie după lansare'
numit manager de memorie e)pandată $EMM - E)panded Memor% Manager'.
;dată cu apariţia platformei Microsoft EindoJs, -;/ poate accesa memoria e)tinsă CMS
$peste limita de + MB' p@nă la 3 *B ncep@nd cu microprocesorul ,02,5, EMS de"enind astfel de
prisos pentru programe ce rulează sub EindoJs.
>otu(i e)istă programe de aplicaţii $Hocuri' care rulează sub -;/ pentru care nefiind suficienţi
530 :B, necesită memorie e)pandată 8M/. Pentru M/--;/, comanda memma/er realizează opţional
emularea memorie e)pandate 8M/.
Memoria e)tinsă CMS - consideraţii
8)istă sisteme de operare $;/F1, !NIL' care pot gestiona memoria e)tinsă LM/ direct, fără
aHutorul platformei EindoJs. -;/ poate gestiona memoria p@nă la limita +013 :B&+MB (i cu aHutorul
EindoJs, memoria e)tinsă LM/ de la + MB p@nă la 3 *B.
In prezent memoria e)tinsă se prezintă sub formă de plăcuţe SIMM $Single In-Line Memor%
Modules'. /IMM-ul este o plăcuţă de circuite pe care se fi)ează un grup de cipuri de memorie. !zual
/IMM-urile sunt instalate n grupuri de c@te 3, form@nd un bloc de memorie. Blocurile de memorie $3
MB, ,MB ' se conectează pe placa de bază.
2.1.2.2. )emoria e*ternă
Cunoscută sub numele de memorie "irtuală, oferă utilizatorului impresia că memoria internă este
foarte mare. Practic nsă, mecanisme DardJare $fizice' transferă blocuri din memoria e)ternă n cea
internă (i in"ers. /copul este de a menţine n memoria internă $acces rapid' a părţilor de programe
folosite intens de !CP.
/c#ema de translatare a adresei "irtuale n adresă reală
a
i
- adresă "irtuală $utilizată de programator n aplicaţia procesată de !CP'
b
H
- adresă reală, adresa fizică din memoria e)ternă asociată de f
t
$funcţia de translatare' adresei
"irtuale a
i
.
Principiu de funcţionare:
• !CP solicită o adresă de memorie
• adresa este căutată ntr-o tabelă ce ţine e"idenţa adreselor din memoria internă.
• dacă adresa este găsită !CP prime(te permisiunea de citire F scriere la adresa respecti"ă.
• dacă adresa nu este găsită, se declan(ează o procedură de ncărcare a blocului ce conţine
adresa respecti"ă din memoria e)ternă n memoria internă, la o locaţie liberă.
>e#nica de translatare se realizează la ni"elul unei pagini de memorie $bloc de dimensiune fi)ă'.
Memoria e)ternă se prezintă sub forma unor unităţi independente de tip periferic alcătuite din:
pag. 9 Curs 1.Sistemul de operare MS-DOS
− mediu de memorare: discuri fi)e magnetice, benzi magnetice, discuri opticeG
− mecanism de antrenare şi acces: localizează adresa blocului de memorie citi sau scris
/!P;CMI -8 M8M;C.C8 8L>8CNN
Structura lo$ică a in.ormaţiei memorate e suorţi e*terni
Informaţiile memorate pe disc $programe, date' sunt organizate n fi(iere. Driverele de disc sunt
programe speciale destinate gestionării informaţiilor depuse pe disc, asigură transferul de informaţii ntre
memoria internă (i e)ternă.
>ipuri de unităţi de discuri:
• .DD - .ard Dis: Dri"e
• 4DD - 4lopp% Dis: Dri"e
• CDAR7M - Compact -is: $disc optic'
• unităţi de discuri magneto-optice
• 8.D - 8ortable .ard Dis: $#arddis: portabil'
• CDI - Compact Dis: Interacti"
• 83oto CD - Compact dis: cu imagini foto digitizate $informaţie n binar'
• unităţi *I8
Caracteristici:
− capacitatea de memorare $:B, MB, *B',
− "iteza de transfer a informaţiei $:BFs, MBFs',
− modul de memorare $magnetic, optic',
− posibilitatea de a deta(a suportul magnetic din unitate $portabilitate'.
Discuri <le/ibile A <lo55# dis( $disc#ete'
− material plastic acoperit cu o)id magnetizabil,
− mpac#etate n carton $4,14 inc#' sau plastic $2,4 inc#'.
0ariante:
1B% i-c3
− dublă densitate 610 :B
− naltă densitate +,33 MB.
Curs 1.Sistemul de operare MS-DOS pag. 10
%B'% i-c3
− simplă densitate 250 :B
− dublă densitate 610 :B
− naltă densitate +,1 MB.
!nităţile de dis: fle)ibil sunt desemnate prin literele$urmate de 1 puncte' AE sau ,E
Structura u-ei disc3eteE
sectoare: numerotate +,1,2 ...G uzual 4+1 :B
5isteE numerotate 0,+,1,2 ...
− adresele folosesc pentru accesarea unui sector
#aacitatea unui disc(
nr. feţe ) nr. piste ) nr. sectoare ) capacitate sector
e)emplu:
1 ) ,0 ) +4 ) 4+1 & + 100 :B & +,1 MB
-e obicei disc#etele nu sunt formatate $iniţializate' (i nu suportă scriereaFcitirea datelor.
Comanda M/--;/ : 47RMAT iniţializează discul specificat la un format acceptat de M/--;/.
/inta)a comenzii:
47RMAT AE FGSH FGUH sau 47RMAT ,E FGSH FGUH
pag. 11 Curs 1.Sistemul de operare MS-DOS
− parantezele drepte au caracter opţional $apar n comandă numai dacă este necesar'
− opţiunile apar precedate de caracterul slas3 G
− specificaţia poate fi .: sau B: (i semnifică unitatea . sau unitatea B
-.ect(
• creează (i iniţializează directorul rădăcină AEI sau ,EI care are un număr fi) de intrări
$subdirectoare sau fi(iere',
• analizează suprafaţa discului pentru a identifica pistele defecte, care sunt scoase din e"idenţa
discului cu scăderea corespunzătoare a capacităţii de memorare.
• iniţializează ro$ramul încărcător al sistemului de oerare ?5rogra+ ,77T@ pe pista 0.
JJJ -acă pista 0 este defectă $trac/ 1 2ad' disc#eta este inutilizabilă.
Sco(
• iniţializare,
• remediere erori,
• protecţie anti"irus
;pţiunea GS - transferă pe disc 2 fi(iere sistem I7.SKSB MSD7S.SKSB C7MMAND.C7M -
nucleul sistemului de operare. -isc#eta de"ine dischetă sistem (i poate iniţializa un PC $porni
calculatorul' dacă boot-area se face de pe disc#etă. Pentru aceasta, n CM;/ setup $se apasă tasta Del
la pornirea calculatorului' la opţiunea Standard #)'S setu trebuie să fie setat 3ri,e %( sau 3ri,e 4(
de capacitate egală cu capacitatea unităţii $2,4 sau 4,14 ', iar la opţiunea 4I'S .eatures setu să fi setat
4oot se5uence A,C. Copierea obi(nuită $comanda C;PO ' a celor 2 fi(iere sistem I7.SKSB
MSD7S.SKSB C7MMAND.C7M, pe disc#etă, nu determină ca disc#eta să de"ină disc#etă sistem PPP
;pţiunea GU - determină formatarea -eco-di"io-at: , e"entualele informaţii memorate anterior
pierz@ndu-se definiti". 8ste o metodă de protecţie anti"irus contra ,iruşilor de 4''6, transmi(i la
boot-area calculatorului de pe o disc#etă infectată.
Discuri <i/e A 3ard dis(
Curs 1.Sistemul de operare MS-DOS pag. 12
• formate din una sau mai multe suprafeţe de disc $platane' montate coa)ialG
• datele sunt organizate n cilindri $,irtual7 istele coresondente de e latane determină cilindrii',
piste, sectoare.
• "iteză de rotaţie mare de orinul 2 500 rotFmin
• datele sunt cititeFscrise prin intermediul capetelor $în număr e$al cu numărul de latane' de
citireFscriere.
• pentru identificarea unei locaţii de #arddis: sunt specificate:
− nr. cilindrului,
− nr. pistei,
− nr. sector.
• deplasarea capetelor de citireFscriere se face simultan pe acela(i cilindru, constituit din pistele de
acela(i rang $număr' de pe fiecare platan. nr. cilindrii & nr. de piste de pe fiecare platan.
• capacitate 30 MB - 3 *B
2.1.3. 3isoziti,e eri.erice de intrare ieşire I/O !inut8outut"
/istemul IF; constituie componenta unui sistem de calcul $microcalculator, PC' care efectuează
şi controlează transferul de date dintre memoria internă, memoria e)ternă (i mediul e)terior acestora.
/istemul IF; include:
• dispoziti"e periferice IF;, conectate prin intermediul mufelor de conectare la porturile:
− paralele L8T1B L8T', ...
− seriale C7M1B C7M' ...
• interfeţele dispoziti"elor periferice,
• magistralele e)terne ale sistemului,
• interfeţele cu magistralele e)terne ale sistemului.
Siste+ul IG7 ? comonentă hard @ este asistat de 5rogra+e ? comonente so.t @ s5ecialeB
5ro5rii i-ter<e"elor -u+ite DRILERE .
#lasi.icare(
− dispoziti"e pentru păstrarea datelor - memorii e)terne,
− dispoziti"e pentru intrareFie(ire dateFinformaţii nFdin sistemul de calcul.
8)ecuţia unui proces de intrareFie(ire
pag. 13 Curs 1.Sistemul de operare MS-DOS
a' I-i"ierea 5rocesului IG7
− !CP iniţiază o acti"itate pe magistrală căreia i transmite adresa dispoziti"ului periferic
$+'
− interfaţa dispoziti"ului periferic transmite către !CP (i către memoria internă starea n
care se află, prin intermediul magistralei $1'. -ispoziti"ul se poate afla n următoarele
stări:
• disoni2il - se declan(ează procesul IF;,
• în lucru - procesul IF; intră n a(teptare,
• neoperaţională - dispoziti" defect, necuplat, ine)istent - mesaH $1'
b' e/ecu"ia 5rocesului IG7
− informaţia este e)trasă din memoria internă (i transmisă dispoziti"ului periferic $2' ca
urmare a acti"ităţii $1',
− se e)ecută operaţia IF; ntre memoria internă (i dispoziti"ul periferic, totodată
"e#icul@ndu-se informaţii de control (i stare a ec#ipamentelor $3'.
c@ =-c3eierea 5rocesului IG7
− după ultima operaţiune IF; dispoziti"ul periferic anunţă prin interfaţă terminarea
procesului IF;, disponibiliz@nd dispoziti"ul periferic $4'.
Inter.eţe(
Interfeţe pentru transferul programat.
?uncţii:
− conectarea dispoziti"elor periferice la magistrala de date, adrese şi control,
− con"ersia datelor recepţionate de pe magistrală n format acceptat de dispoziti"ele periferice
(i in"ers,
− "erificarea corectitudinii datelor utiliz@nd 2itul de aritate.
Interfeţele permit implementarea te#nicilor de comunicaţie ntre microprocesor $!CP' (i
dispoziti"ele periferice prin intermediul magistralei $e)terne' de date, adrese (i control. >e#nica de
interogare periodică $,ezi rocesul !1" de la iniţierea rocesului I8' ' constă n interogarea unui
indicator de condiţie din interfaţă, n funcţie de care se realizează sau nu transferul de date. Co+e-;ile
-ecesare <u-c"io-:rii interfeţei $#ardJare' su-t tra-s+ise de +icro5rocesor $!CP' =- ur+a
decodi<ic:rii 5rogra+ului s5ecial $softJare' de-u+it DRILER.
Curs 1.Sistemul de operare MS-DOS pag. 14
2.1.3.1. 3isoziti,e eri.erice de intrare !inut"
+uncţii(
− introduc datele n sistemul de calcul
− realizează con"ersia datelor din formatul e)tern n format intern al calculatorului $binar'
TASTATURA ?DEK,7ARD@ - dispoziti" periferic de intrare similar tastaturii ma(inilor de scris.
Prezintă +0+ - +01 taste.
>ipuri de taste:
− taste caracter $alfanumerice': literele alfabetului englez de la . la K. .cţionarea lor are ca
efect afi(area pe ecran a caracterului $litera mică' de pe tastă, cu e)cepţia space-bar $bara
de spaţiu' care mută poziţia cursorului la dreapta, o poziţie. .cţionarea lor concomitent cu
tasta sift  determină afi(area pe ecran a maHusculei caracterului de pe tastă. >asta Caps
loc! influenţează acţionarea acestor taste. C@nd tasta Caps loc! este acţionată $led-ul din
miHloc, Caps Ioc:, aflat n partea dreaptă sus a tastaturii, este acti"'.
− taste -u+erice : cifrele 0, +, ... 7
− taste caracter s5ecialeE Q, R, S etc.
− taste direc"io-ale: ,,, - deplasează cursorul n direcţia indicată,
− taste <u-c"io-aleE 41B 4'B .... - declan(ează o funcţie $o operaţie comple)ă compusă din
operaţii simple',
− taste cu ac"iu-e bi-e de<i-it:E
• E-ter ↵ - "alidează comanda $nc#eie linia' (i trece la r@nd nou. 8ste compusă din
codurile L4 $Line 4eed - trecere la r@nd nou' (i CR $Carriage Return - retur de car
& nceperea noului r@nd din marginea st@ngă',
• ,ac(s5ace  - (terge un caracter la st@nga,
• Esc $escape' - ie(irea din aplicaţie $buton de panică',
• Tab


A inserează un număr de spaţii $2lan/- uri' la dreapta, comută ntre
panourile utilitarului Norton Commander sau comută ntre tas:-urile $programe'
EindoJs.
• 8ri-t Scree- - tipăre(te ecranul,
• Scrool Loc( - bloc#ează defilarea afi(aHului pe ecran $led indicator dreapta sus',
• 8auseG,reac( - ntrerupe e)ecuţia unui program $pauză',
• I-sert - comută modul inserare te)t n editoare de te)te $M/ Eord',
• .o+e - deplasare la nceput de r@nd n editoare de te)te $M/ Eord',
• E-d - deplasare la sf@r(it de r@nd n editoare de te)te $M/ Eord',
• Delete - (terge un caracter la dreapta,
• 8age U5 - ridică pagina ecran,
• 8age DoM- - coboară pagina ecran.
− taste de alter-are a tastaturii: S3i<tB CtrlB Alt au efect la acţionarea n combinaţie cu alte
taste. PPP NCtrl A Alt A Del O resetea;: calulatorul $reiniţializarea sistemului',
− taste de selectare a +odului de lucruE
• Ca5s Loc( - trece la scrierea cu maHuscule fără a mai fi necesară acţionarea /#ift-
ului,
• Nu+ Loc( - acti"eazăFdezacti"ează tastele numerice din grupul aflat n dreapta
tastaturii $led indicator dreapta sus'.
• Taste gri E 9, F, T,-.
pag. 15 Curs 1.Sistemul de operare MS-DOS
#odi.icarea caracterelor( acţionarea unei taste $combinaţii de taste' produce un cod binar care
desemnează n mod unic caracterul de pe tastă. Corespondenţa n binar este realizată prin intermediul
tabelei ./CII.
#om2inaţii de taste seci.ice sistemului de oerare!)S-3'S":
− UCtrl A ,rea(V sau UCtrl A CV - ntrerupe o comandă sau un program
;bs. n fi(ierul de configurare con.i$.s9s trebuie să apară linia de comandă BC8.W&;N, altfel
$pt. BC8.W&;??' combinaţia nu este acti"ă.
M7USE - dispoziti" periferic de intrare ce controlează poziţia cursorului de mouse  pe
ecranG gestionează meniurile programelor de aplicaţii.
Mouse - ul este pre"ăzut n partea inferioară cu o bilă iar n partea superioară cu 1 sau 2
butoane. Mouse-ul se deplasează pe o placă denumită pad mouse ceea ce determină deplasarea
corespondentă a cursorului de mouse pe ecran.
/emnificaţii $n special n mediul EindoJs':
− acţionarea butonului din st@nga o singură dată & clic( Eselectează componenta aflată la
poziţia cursorului,
− acţionarea butonului din st@nga de două ori consecuti" $rapid' & dublu clic(E acti"ează
$lansează' componenta de la poziţia cursoruluiG
− acţionarea butonului din dreapta$sau miHloc' o singură dată & clic( drea5taE semnificaţia
acţionării este stabilită n funcţie de setările generale ale programului n care se lucrează.
− conceptul de Drag and Drop $trage (i aruncă', la utilizarea mouse-ului se referă la
următoarea acţiune: se acţionează clic: pe componenta $pictograma, obiect, etc' selectată (i
se deplasează $trage' mouse-ul ţin@nd apăsat butonul st@nga. In momentul rela)ării butonului
componenta selectată este aruncată la poziţia cursorului $sau n apropierea acestuia'.
CREI7N 78TIC $ti$ht en" - dispoziti" periferic de intrare asemănător unui creion, dotat la
"@rf cu o celulă fotoelectrică care cite(te de pe ecran pi)elul de la poziţia "@rfului creionului.
SCANNER - dispoziti" periferic de intrare care transformă n informaţie binară $digitizează'
imagini stocate pe #@rtie, fotografie, filme, etc. 8)istă scannere tridimensionale pentru obiecte n 2
dimensiuni.
#aracteristici(
− color $2 componente de culoare, RG,' sau alb negruG
− portabile $#and% scanner' sau fi)e $flatbad scanner'G
− imaginea poate fi preluată prin refle)ie sau prin transmisieG
− rezoluţia ma)imă n D8I $Dots 5er Inc# & nr. de pi)eli F inc#'G
− numărul de biţi pe care sunt redate culorileG
8LANPETE GRA4ICE - plan(ete de desen pe care se desenează cu un creion special care
transmite informaţia spre sistemul de calcul, care o afi(ează pe ecran $desenul apare pe ecran'.
2.1.3.2. 3isoziti,e eri.erice de ieşire !outut"
M7NIT7ARE LIDE7 - afi(ează pe ecrane "ideo informaţii $caractere, grafică'. Inter.aţa
pentru monitoare "ideo se nume(te ada5tor 6ideo.
6iuri de adatoare ,ideo:
− Monoc#rome Displa% Adapter $MDA':
• doar caractere monocrom,
− .ercules Grap#ic Card $.GC':
Curs 1.Sistemul de operare MS-DOS pag. 16
• caractere 9 grafică monocrom,
• rezoluţie 610)23, dpi,
− Color Grap#ic Adapter $CGA':
• imagini color te)t 9 grafică $monitoare C*B',
• rezoluţie 530)100 dpi,
− En#anced Grap#ic Adapter $EGA'
• te)te n +5 culori,
• grafică 53 culori,
• rezoluţie 530)240 dpi,
− Lideo Grap#ic Adapter $LGA':
• te)t - 610)300 dpi,
• grafică +5 culori - 530)3,0 dpi,
• grafică 145 culori - 210)100 dpi,
− Super Lideo Grap#ic Adapter $SLGA' (i E)tended Grap#ic Adapter $CGA' aduc
mbunătăţiri n ceea ce pri"e(te rezoluţia (i numărul de culori.
− LiXuid Cristal Displa% $LCD' - pentru microcalculatoarele portabile $&a6o'
IM8RIMANTE - dispoziti" periferic de ie(ire pentru tipărirea informaţiilor alfanumerice
$caractere', numerice (i grafice, pe diferite suporturi: #@rtie comună, #@rtie specială, folie transparentă,
etc.
#aracteristici:
− rezoluţia n d5i,
− ,iteza de imrimare +00 - 300 cps $caractere pe secundă' pentru imprimante matriceale, 3 ppm
$pagini pe minut' pentru imprimante laser sau in:Het.
− dimensiunea h:rtiei: plicuri $en"elope', .2, .3, letter, C4, etc,
− memoria internă a imprimantei: 4+1 :B, + MB, +1 MB, 53MB $"iteza de lucru depinde mult de
memoria internă a imprimantei n special la tipărirea imaginilor color de dimensiuni relati" mari.
− consuma2ile utilizate: suport de tipărire $#@rtie, etc', cartu( panglică $ribbon', cartu(e de cerneală n
3 culori $CMKD&C%an, Magenta, KelloJ, Blac(', cartu( toner $pulbere folosită la imprimări prin
te#nologia laser - termică'.
#lasi.icare:
I+5ri+a-te cu i+5actE
− imrimante tastatură cuplate direct la !CP,
− imrimante matriceale $7 ace, 13 ace': capul de imprimare este o matrice compusă din ace $pini'.
.cele sunt acţionate electromagnetic (i percutează banda tu(ată. Intre tambur (i bandă se află #@rtie.
Imaginea se imprimă prin puncte.
− imrimante rotati,e: mecanism de forma unei roţi cu palete dispuse radial, care au la capătul liber
caractere.
− imrimante cu lanţ de caractere: caractere asamblate pe o bandă care se deplasează orizontal
trec@nd prin poziţia la care se tipăre(te,
− imrimante cu tam2ur: literele gra"ate pe suprafaţa unui tambur rotati".
I+5ri+a-te <:r: i+5act:
− electrostatice: formează electrostatic imaginea pe #@rtie care este trecută prin particule de cernealăG
acestea aderă la suprafaţa electrizată $caractere, imagini'. Aiteză - cca. 4 000 liniiFminutG
− electrotermale: utilizează #@rtie termosensibilă. Aiteză - cca. 4 000 liniiFminutG
− cu ;et de cerneală( printr-un orificiu $lamelă piezoelectrică' se pul"erizează cerneală pe #@rtie.
Cerneala este apoi trecută printr-un c@mp electrostatic sau termic, care fi)ează cerneala. Aiteză - cca.
+1 000 caractereFminutG
pag. 17 Curs 1.Sistemul de operare MS-DOS
− laser: te#nologie laser (i electrofotografică. ; rază laser focalizează printr-un disc imprim@nd
caracterele pa #@rtie fotografică. Aiteză - cca. 1+ 000 liniiFminutG
− *ero$ra.ice: metode L8C;L - tambur electrizat cu rază laser, trecut prin toner. >onerul aderă pe
tambur n porţiunile electrizate. >amburul ncălzit determină aderarea tonerului pe #@rtie. Aiteză -
cca. 3 000 liniiFminutG
8L7TTERE - dispoziti"e periferice de ie(ire destinate reprezentărilor grafice $desen te#nic'.
Ceproduc linii drepte, curbe utiliz@nd o peniţă care se deplasează pe #@rtie folosind coordonate );%.
Pot a"ea simultan mai multe peniţe, de culori diferite.
STREAMERE - dispoziti"e periferice de ie(ire de tip bandă, pentru stocarea datelor. .re
capacitate mare de stocareG sunt denumite (i dispoziti"e "ac!up#
.mintim dispoziti"e periferice IF; deser"ite de plăci, cum ar fi:
• placă +a* - )odem: asigură cuplarea la reţeaua telefonică, Internet,
• lacă de reţea: interconectează PC-urile n cadrul unei reţele,
• lacă multimedia: cuplează la PC ec#ipamente care "e#iculează informaţii altele dec@t cele
binare:
− ec#ipamente >A,
− ec#ipamente Cadio,
− ec#ipamente audio-"ideo,
• lacă Sound 4laster - comunică cu PC-ul prin intermediul difuzoarelor, microfoanelor,
pla%ere audio, etc.
'.'. Co+5o-e-tele S74T9ARE ale calculatorului
2.2.1. <eneralităţi
Co+5o-e-te so<tMare $logice':
• componente logice de ba;:
• componente logice de a5lica"ii
Co+5o-e-tele logice de ba;: formează ceea ce se nume(te sistem de operare. /istemul de
operare este organizat pe două ni"ele:
• ni,elul .izic: apropiat de componenta #ard, interfer@nd cu aceasta prin intermediul
sistemului de întrerueri.
• ni,elul lo$ic: apropiat de utilizator, interfer@nd cu acesta prin intermediul:
− comenzilor,
− limbaHelor de programare,
− utilitare.
?uncţiile sistemului de operare:
− asigură interfaţa utilizator - sistem de calcul,
− organizează (i gestionează resursele #ard ale sistemului de calcul,
− simplifică acti"itatea de programare, permiţ@nd programarea n limbaHe e"oluate.
Clasificarea sistemelor de operare n funcţie de suportul lor:
− sisteme de oerare rezidente în memoria .i*ă $C;M': /unt implementate pe calculatoare
personale fără discuri sau pe calculatoare personale care e)ecută mereu acelea(i programeG
− sisteme de oerare e disc: specific PC-urilor compatibile IBM, permit dez"oltarea
aplicaţiilor $scrierea de programe n diferite limbaHe de programare' (i utilizarea diferitelor
aplicaţii de firmă.
Co+5o-e-tele logice de a5lica"ii :
Curs 1.Sistemul de operare MS-DOS pag. 18
− medii de operare $=indo>s 3.**.', suprafeţe de operare $?orton #ommander', utilitare
$?orton Utilities', limbaHe de programare $4asic7 Pascal', asambloare $6%S)', sisteme de
gestiune a bazelor de date $+o*Pro7 34ase', editoare de te)te $=ord', aplicaţii pentru calcul
tabelar $-*cel7 &otus7 @uattro', aplicaţii pentru prelucrări grafice $pac#etul #orel7
Photosho', aplicaţii C.- $%uto#%3, 33Studio', toate acestea fiind aplicaţii $care rulează
sub -;/ sau EindoJs', furnizate de firme specializate $)icroso.t7 #orel7 %utodes/7
4orland7 &otus7 %do2e, etc.'.
− aplicaţiile dez"oltate de utilizator pe baza programelor de aplicaţii furnizate de firme
specializate.
;bs. 9i-doMs 0% este un sistem de operare, suerior MSAD7S $nglobează M/--;/'.
/istemul 9i-doMs 0% este di.erit ca (i concepţie de mediile 9i-doMs 1.//.
2.2.2. Sistemul de oerare )S-3'S
$icro%o.t Dis/ Oeratin$ %9stem este destinat gestionării resurselor #ard (i soft pentru
microcalculatoarele compatibile IBM-PC, ec#ipate cu microprocesoarele ,0,5F,0,,, ,01,5, ,02,5,
,03,5, ,04,5, ,05,5, Pentium. 8ste un sistem de operare monouser (i monotas/in$ , adică poate
gestiona doar un singur post de lucru $PC' (i un singur program de aplicaţie aflat n rulare.
+uncţiunile )S-3'S:
• interpretarea (i e)ecuţia comenzilor,
• ncărcarea, lansarea (i controlul e)ecuţiei programelor,
• comanda (i controlul dispoziti"elor periferice,
• gestiunea fi(ierelor pe disc,
• semnalizarea, diagnosticarea (i tratarea erorilor,
• funcţii apelabile la di"erse ni"ele, oferind facilităţi utilizatorului.
NUCLEUL MSAD7S
,I7S $"asic Inut Outut %9stem':
− rezident n C;M,
− conţine un sistem de proceduri pentru comanda (i controlul operaţiilor IF; la ni"el fizic,
pentru ec#ipamentele periferice din configuraţia standard $adaptor grafic standard, tastatură,
unitate dis: sistem, fără de care sistemul de calcul nu funcţionează',
− conţine programe de testare a C.M, adaptoarelor pentru monitor, tastatură (i discuri,
− conţine programe pentru determinarea (i actualizarea configuraţiei #ard prin citireaFscrierea
datelor n (i din CM;/.
− conţine un program ncărcător al nregistrării pentru ncărcarea sistemului de operare de pe
discul sistem.
;bs. nregistrarea pentru ncărcarea sistemului de operare de pe discul sistem este formată din datele (i
programul ncărcător $s9stem loader' aflate pe disc pe pista 0, sectorul +.
8rogra+ul I7.SKS conţine e)tensii ale BI;/-ului:
− pentru actualizări ale BI;/-ului,
− permite e)tinderea configuraţiei standard prin adăugarea altor periferice.
8rogra+ul MSD7S.SKS conţine proceduri $ntreruperi (i funcţii' de tratare a operaţiilor IF; la
ni"el logic.
8rogra+ul C7MMAND.C7M interretorul de comenzi prin intermediul căruia se realizează
rimul ni,el de dialo$ sistem-utilizator:
Structura +odelului >i a 5:r"ii de ser6icii MSAD7S:
pag. 19 Curs 1.Sistemul de operare MS-DOS
Curs 1.Sistemul de operare MS-DOS pag. 20
Iansarea M/-;/ ncepe cu e)ecuţia componentei BI;/ care e)ecută o testare a modulelor
sistemului de calcul iniţializ@nd unele dintre acestea. Ca o ultimă operaţie BI;/-ul predă controlul
ncărcătorului de sistem $s%stem loader' care ncarcă fi(ierele I;./O/ (i M/-;/./O/ de pe discul
sistem.
− aceste fi(iere sunt in"izibile, nu pot fi citite, e)ecutate sau copiate prin comenzi obi(nuite de
mane"rare a fi(ierelor.
In continuare se caută pe disc fi(ierul de configurare C;N?I*./O/ care configurează sistemul
conform parametrilor e)istenţi n acest fi(ier. -acă fi(ierul nu e)istă sau este gol, sistemul de calcul se
configurează standard.
In continuare se ncarcă de pe disc interpretorul de comenzi C;MM.N-.C;M (i se lansează n
e)ecuţie.
Interpretorul caută pe discul sistem fi(ierul .!>;8L8C.B.> pe care l e)ecută $este un fi(ier
de comenzi, cu e)tensia T.bat'. -acă fi(ierul nu este găsit sau este "id se lansează un dialog pentru
introducerea datei (i a orei curente.
In continuare se afi(ează prompterul sistem $de obicei CEIOQ' a(tept@ndu-se o comandă.
Interpretorul de comenzi acţionează ca interfaţă utilizator - sistem de operare. Ni"elul cel mai de Hos
la care apare -o"iu-ea de <i>ier este M/-;/./O/'. ?i(ierul apare ca o structură de date formată din
entităţi $octeţi' succesi"e de informaţie. 4i>ierul este structura de ba;: =- orga-i;area i-<or+a"iei
5e u- su5ort e/ter- $disc'.
*ruparea fi(ierelor:
− fizică - pe suport,
− logică - de către M/-;/./O/.
Principiul uni"ersal de gestiune a fi(ierelor, impus de M/-;/./O/ este respectarea structurii
arborescente a directoarelor.
C:Y
DIRECT7R - fi(ier special care are ca unitate de informaţie numele fi(ierelor propriu zise.
pag. 21 Curs 1.Sistemul de operare MS-DOS
DIRECT7R CURENT este directorul n care utilizatorul se găse(te la un moment dat. 8l are
control direct asupra fi(ierelor conţinute de acest director.
Principiul structurii arborescente impune 2 reguli:
− pentru fiecare disc e)istă un director principal - directorul rădăcină CEIB
− orice alt fi(ier sau director este subordonat altui director,
− orice fi(ier sau director este identificat n mod unic printr-o succesiune de directori
subordonaţi unul altuia, primul din succesiune fiind subordonat directorului rădăcină.
In figura anterioară directoarele sunt reprezentate n structură arborescentă, fiind simbolizate
printr-o pictogramă dosar $file&fi(ier, dosar'. -irectorul 2rushes marcat cu dreptung#i este desc#is, el
conţin@nd 2 fi(iere propriuzise custom.a2r7 shado>s.a2r7 de.ault.a2r, simbolizate printr-o pictogramă
pagină $foaie'.
Pentru fiecare ec3i5a+e-t sta-dard, sistemul de operare are un ro$ram prin intermediul
căruia controlează acti"itatea ec#ipamentului respecti". .ceste programe se numesc drivere de
ecipament. Pentru controlul operaţiilor de citireFscriere M/--;/ are un dri"er standard de
ec#ipament pentru monitor tastatură, unităţi de discuri fi)e (i fle)ibile, porturi. In afară de acestea M/-
-;/ poate include (i dri"ere instalate. .cestea se instalează de pe disc#ete, C--uri, etc. (i sunt li"rate
de producătorul ec#ipamentului periferic. 8)emplu dri"ere pentru unităţi C-, placă de sunet, placă de
reţea, imprimantă, placă fa)-modem, scanner, etc. In momentul n care dri"erul trece de pe dis: n
memorie el de"ine parte componentă a sistemului de operare.
S8ECI4ICAT7RUL DE 4IPIER MSAD7S
Pentru M/--;/ spaţiul de memorare al unui disc este mpărţit n patru zone distincte:
• zonă alocată programului s#ste+ loader $pista0, sector +'
• 4AT $4ile Allocation Table' - tabela de alocare a fi(ierelor: conţine date referitoare la
alocarea spaţiului pe disc.
• zonă ce conţine directorul rădăcină $root director#' cu informaţiile fi(ierelor care-i aparţin
$nume, adresă, dimensiune, data (i ora ultimei modificări'
• zona ce conţine <i>ierele gru5ate =- directoare G este cea mai ntinsă zonă a discului. In
cazul unui disc sistem, primele două fi(iere din această zonă sunt I;./O/ (i M/--;/./O/.
/pecificatorul de fi(iere are următoarea formă:
FdEHFcaleH-u+eF.ti5H
parantezele drepte a"@nd semnificaţia de opţional.
8)emplu:
• dacă directorul curent este: C&'potosp'bruses, fi(ierul custom.a2r de poate accesa
specific@nd doar numele fi(ierului (i e"entual e)tensia:
custo+.abr
• dacă directorul curent este A& $disc#etă' atunci accesarea aceluia(i fi(ier este posibilă prin
specificarea unităţii $#arddis:' (i a căii spre fi(ier:
CEI53otos35Ibrus3esIcusto+.abr.
/emnificaţii:
• dE $dri,eAunitate': litera corespunzătoare unităţii de disc.
− AE B ,E - disc fle)ibil $disc#etă',
− CE B DE B EE - #arddis:-uri locale,
− 4E BGE ... *E - unităţi de reţea $reţele cu ser"er dedicat - ?o,ell',
− DE B EE - pot fi unităţi C--C;M sau PD-
Curs 1.Sistemul de operare MS-DOS pag. 22
• cale$ ath ': calea către directorul n care se află fi(ierul specificat. Calea constă ntr-o serie de
nume de subdirectoare separate prin caracterul < I = $ 2ac/slash '. Calea poate cuprinde ma)im 52
de caractere. 8)emplu:
FCEHI53otos35Ibrus3esIduoto-eIduoto-esIgra#.
• -u+e $.ile name': numele fi(ierului, format din ma)im , caractere $pt. M/--;/, EindoJs 2.))':
− litere mici sau maHuscule: a A ;B A A *G
− cifreE A 0G
− caractere speciale: R S Q T U V cu e/ce5"ia: . W F Y Z[ E \ U V 9 & X (i a caracterelor ./CII
cu codul mai mic de 1+.
/unt rezer,ate următoarele nume:
− AUC: ec#i"alent cu C;M+,
− CL7CDSE ceasul,
− C7M1B C7M'B C7M1BC7M&E porturi seriale de comunicaţie $mouse',
− L8T1B L8T'B L8T1BL8T&E porturi paralele de comunicaţie $imprimanta',
− C7NE consolă $tastatură, monitor',
− NULLE periferic nul $null de"ice'.
• .ti5 - tipul fi(ierului $.ile e*tensionAe*tensia .işierului': identifică formatul fi(ierului, are ma)im 2
caractere precedate de punct $.', reprezentati"e pentru aplicaţia de care aparţine fi(ierul. 8)emple:
− .SKS E fi(iere sistem,
− .ECE E fi(iere e)ecutabile $aplicaţii',
− .C7M Efi(iere e)ecutabile $comenzi -;/',
− .,AT E fi(iere batc# $fi(ier de comenzi'
− .DRL E dri"ere
− .8AS E fi(iere sursă n limbaH Pascal,
− .D,4 E bază de date $?;L'
− .D7C E documente $E;C-'
− .CLS E foi de calcul tabelar $8LC8I'
− .INI E fi(iere de iniţializare.
/emnificaţia caracterelor Y (i Z n numele fi(ierului. .ceste caractere sunt numite >ildcards (i
sunt utilizate n specificarea unei familii generice de fi(iere sau n a(a numitele măşti de căutareFselecţie.
Se ot utiliza at:t entru numele c:t şi entru e*tensia .işierului.
• caracterul Z : nlocuie(te n specificare orice caracter dar numai unul. 8)emplu:
8Z.8AS poate nlocui familiile de fi(iere:
• 81.8ASB 8'.8ASB ... B80.8AS
• 8A.8ASB 8,.8ASB ... B8*.8AS
• caracterul Y : nlocuie(te n specificare orice (ir de caractere. 8)emplu:
MYE.8AS poate nlocui familiile de fi(iere:
• MATRICE.8ASB MATE.8ASB
M7NEDE.8ASB MACIME.8AS ...
ELELI.Y poate nlocui familiile de fi(iere:
• ELELI.D,4B ELELI.CDCB
ELELI.S8RB ELELI.8RG ...
;bs. /pecificaţia T.T se utilizează pentru a referi toate fi(ierele dintr-un director. 8)emplu:
CEI53otos35Ibrus3esIY.Y
pag. 23 Curs 1.Sistemul de operare MS-DOS
2.2.2.1. Princialele comenzi )S-3'S
Comenzile -;/ se mpart n următoarele categorii:
C7MEN*I D7S INTERNE - nglobate n fi(ierul C7MMAND.C7M
C7MEN*I D7S ECTERNE - fi(iere e)ecutabile grupate pe disc n directorul -;/. Numele
comenzii este c#iar numele fi(ierului. 8)tensiile fi(ierelor sunt .C7M
sau .ECE
Iansarea comenzilor:
>IP!I I.N/.C8 8?8C>
i-ter-eE co+a-da Fargu+e-teH comanda se e)ecută din orice subdirector
C;MM.N-.C;M fiind acti" $rezident' n
memorie
e/ter-eE FdEH FcaleH co+a-da Fargu+e-teH C;MM.N-.C;M caută un fi(ier, n ordinea
priorităţii:
• co+a-da.co+
• co+a-da.e/e
• co+a-da.bat
Căutarea se face pe unitatea de disc specificată
(i n calea specificată. -acă unitatea (i calea
nu sunt specificate, căutarea se face:
− n directorul curent,
− n calea specificată prin comanda 8AT.
$dată de la tastatură sau aflată n fi(ierul
AUT7ECEC.,AT'
Con"enţii la descrierea sinta)ei comenzilor -;/:
− elementele aflate ntre F H sunt opţionale,
− elementele separate prin [ se e)clud reciproc $nu poate fi specificată dec@t una din "ariante',
− (irul ... indică repetarea elementului precedent de un număr de ori $c#iar de 0 ori'
− FdEHFcaleH-u+eF.ti5H specifică locaţia $unitatea (i calea' unui fi(ier $grup de fi(iere'.
Co+e-;ile D7S su-t 5re;e-tate $descriere7 sinta*ă7 e*emle':
• n utilitarul .EL8 din M/-;/, lansat cu CEI.EL8 sau CEID7SI.EL8.
Prezentarea este n limba engleză, na"igarea n acest utilitar realiz@ndu-se cu aHutorul
mouse-ului sau tastelor direcţionale, tasta >.B, selecţie - 8N>8C, ie(ire - 8/C,
urmărind indicaţiile din partea de Hos a ecranului. Ie(irea din utilitar se face din
meniul ?ile opţiune 8)it sau combinaţia U.lt-?-LV.
• la comanda FdEH FcaleH co+a-da GZ. G $slas#' este diferit de I $bac:slas#'
REDIRECTAREA IG7 STANDARD:
N -u+eQ<isierQi-
• intrarea standard nu mai este considerată tastatura ci -u+eQ<isierQi-
O -u+eQ<isierQout
OO -u+eQ<isierQout
• ie(irea standard nu mai este considerată monitorul ci $(i' -u+eQ<isierQi-
Curs 1.Sistemul de operare MS-DOS pag. 24
8re;e-tarea u-or co+e-;i D7S u;uale
C;M8NKI -;/ C8?8CI>;.C8 I. ?IBI8C8:
TI8 SINTACĂ E4ECT
I ATTRI, Z-C\9C[ Z-.\9.[ Z-/\9/[
Z-/\9/[ Zd:[ Zcale[ fisierZ.tip[
dezacti"ează$-' F acti"ează atributele read onl%,
arc#i"e, s%stem, #idden pentru fi(ierul specificat
C7M8 Zd:[ Zcale[ fisierZ.tip[
Zd:[ Zcale[ fisierZ.tip[
compară (i afi(ează primele +0 diferenţe ntre 1
fi(iere de aceea(i lungime
I C78K ZF.[ ZFB[ Zd:[ Zcale[ fisierZ.tip[
Z9Zd:[ Zcale[ fisierZ.tip[ ...[
Zd:[ Zcale[ fisierZ.tip[
copiază unul sau mai multe $se utilizează T (i ]'
fi(iere. Primul fi(ier este sursa iar al doilea fi(ier
este destinaţia. -acă destinaţia are alt nume de
fi(ier, acesta este redenumit. ;pţiunea 9
concatenează $lipe(te' mai multe fi(iere sursă.
I DEL
ERASE
Zd:[ Zcale[ fisierZ.tip[ (terge fi(ierul specificat
I DIR Zd:[ Zcale[ fisierZ.tip[ZFP[ZFE[ listează intrările din fi(ierul specificat
ECE',IN Zd:[ Zcale[ fisier.C;M
Zd:[ Zcale[ fisier.8L8
transformă dacă poate un program format 8L8
ntr-un program format C;M
I TK8E Zd:[ Zcale[ fisierZ.tip[ afi(ează fi(ierul specificat
UNDELETE Zd:[ Zcale[ fisierZ.tip[ ZFII/>[
ZF.II[
recuperează fi(ierul $fi(ierele' (terse
PPP numai pt. M/--;/, inacti"ă dacă sistemul de
operare este EindoJs 74
CC78K Zd:[ Zcale[ fisierZ.tip[
Zd:[ Zcale[ fisierZ.tip[
ZF.[ZF-:ll-zz-aa[ ZF8[ZFM[ ZFP[
ZF/[ ZFA[ZFE[
permite copierea selecti"ă de fi(iere inclusi" cu
structura de directoare:
• ., M - numai fi(iere ar#i"ă,
• 8 - la destinaţie se creează structura de
directoare din sursă
• - - numai fi(iere modificate după data
specificată
• P - numai cu aprobare
• / - inclusi" structura de subdirectoare a sursei
C;M8NKI -;/ C8?8CI>;.C8 I. -.>N BI >IMP
TI8 SINTACĂ E4ECT
I DATE Zll:zz:aa[ afi(ează $modifică' data curentă
I TIME Z##:mm:Z:ss[ă afi(ează $modifică' ora curentă
C;M8NKI -;/ C8?8CI>;.C8 *8/>I!N8. 8CC.N!I!I
TI8 SINTACĂ E4ECT
I CLS (terge ecranul -;/
I 8R7M8T te)t stabile(te prompterul sistem.!zual este PC;MP>
RPR*
• RP - determină afi(area unităţii (i a căii p@nă la
directorul curent
• R* - determină afi(area simbolului V
prompterul "a fi dE cale O e)emple:
CEI53otos35Ibrus3esOQ sau CEIOQ
pag. 25 Curs 1.Sistemul de operare MS-DOS
C;M8NKI -;/ C8?8CI>;.C8 I. *8/>I!N8. -I/C!I!I
TI8 SINTACĂ E4ECT
C.DDSD Zd:[ Zcale[ fisierZ.tip[ZF?[ZFA[ analizează un disc (i afi(ează un raport asupra
stării acestuia
DISDC7M8 d+: d1: compară 1 discuri
DISDC78K d+: d1: copiază, la ni"el fizic, d+: pe d1: $pt unităţi de
acela(i tip'
JJJ 4DISD Zd:[ partaHează un #arddis:
JJJ 47RMAT d:ZF/[ZF3[ZFA[ formatează un disc
LA,EL Zd:[ Z etic#eta^"olum[ permite crearea unei etic#ete $nume' de "olum
$disc#etă, #arddis:'
REC7LER d: recuperează fi(iere de pe disc depozitate n
sectoare defecte, pe care le marc#ează $bad'.
?i(ierele recuperate au numele 4ILE---.REC (i
sunt plasate n directorul rădăcină
UN47RMAT
d: reface un disc formatat, nainte de a stoca date pe
el P
C;M8NKI -;/ C8?8CI>;.C8 I. M.NIP!I.C8. -IC8C>;.C8I;C
TI8 SINTACĂ E4ECT
I CDBC.DIR Zd:[Zcale[ sc#imbă directorul curent n cel specificat
I MD
MDDIR
Zd:[Zcale[ creează un director nou $dacă nu mai este altul cu
acela(i nume'
I 8AT.
A88END
Zd:[ cale ZGZd:[ cale ...[ stabile(te căile de căutare $fi(ierele aflate n
subdirectorul final pot fi accesate din orice
subdirector al structurii arborescente'
I RDB
RMDIR
Zd:[Zcale[ (terge un director numai dacă acesta este "id
TREE Z\M;C8[ afi(ează structura de directoare -;/
C;M8NKI -;/ -8 IN?;CM.C8
TI8 SINTACĂ E4ECT
MEMZFP[ ZFC[ ZFA[ afi(ează conţinutul memoriei interne
I LER afi(ează "ersiunea -;/
.EL8 Zcomanda[ utilitarul D8IP
?II>C8 -;/
TI8 SINTACĂ E4ECT
4IND ZFA[ ZFC[ ZFN[ =sir=
Zd:[ Zcale[ fisierZ.tip[ ...
afi(ează toate liniile dintr-un fi(ier care conţin (irul
de caractere specificat
• A - liniile care nu conţin (irul
• C - doar contorizează liniile
• N - numerotează liniile
M7RE U Zd:[ Zcale[ fisierZ.tip[ afi(ează pagină cu pagină fi(ierul specificat se mai
utilizează
TK8EZd:[ Zcale[ fi(ierZ.tip[ \ M7RE
S7RT ZFC[ ZF9n[
Zd:[ Zcale[ fisierZ.tip[
ZZd:[ Zcale[ fisierZ.tip[[
sortează liniile de date n fi(ierul sursă $ma). 52
:B' (i depune n fi(ierul destinaţie
• C -descrescător
• n - nr. ntreg - determină coloana $caracterul
din linie' după care se face sortarea. Implicit
după coloana +.
>IPNCIC8. ?IBI8C8I;C
TI8 SINTACĂ E4ECT
Curs 1.Sistemul de operare MS-DOS pag. 26
8RINT Zd:[ Zcale[ fi(ierZ.tip[ ZF>[ ZFC[
ZFP[
tipăre(te fi(ierul specificat
C78K Zd:[ Zcale[ fi(ierZ.tip[ L8T1 tipăre(te fi(ierul specificat IP>+ port de
imprimantă
CC8.C8. !N!I ?IBI8C -8 I. >./>.>!CN
TI8 SINTACĂ E4ECT
C78K C7N Zd:[ Zcale[ fi(ierZ.tip[
• se introduc datele de la tastatură, linie cu linie,
acţion@nd 8N>8C la sf@r(itul liniei
• la sf@r(itul fi(ierului $ultima linie', se
acţionează UCtrl - KV
IN>CNCI /P8CI.I8 IN>C-!N -IC8C>;C
In afară de $nu neapărat' subdirectoare (i fi(iere un director conţine:
− specificatorul pentru directorul curent .
− specificatorul pentru directorul părinte al directorului curent ..
8)emplu: CD.. se iese din directorul curent n directorul rădăcină.
C!PCIN/!I C!C/!I!I +
1. SISTEME DE CALCUL. GENERALITĂŢI. +
1.1. Caracteristicile calculatoarelor digitale +
1.1.1. Sisteme de numeraţie +
1.'. 4u-c"iile calculatorului 2
1.2.1. Iniţializarea 2
1.2.2. Introducerea datelor 2
1.2.3. Procesarea datelor 2
1.2.4. Stocarea datelor 2
1.2.5. Ieşirea rezultatelor 2
'. STRUCTURA CALCULAT7AREL7R 8ERS7NALE $compatibile IBM-PC' 2
'.1. Co+5o-e-tele .ARD9ARE ale calculatorului 2
2.1.1. Unitatea centrală de relucrare !microrocesor" 3
2.1.2. )emoria calculatorului 4
2.1.2.1. )emoria internă 4
2.1.2.2. )emoria e*ternă ,
2.1.3. 3isoziti,e eri.erice de intrare ieşire I/O !inut8outut" +1
2.1.3.1. 3isoziti,e eri.erice de intrare !inut" +2
2.1.3.2. 3isoziti,e eri.erice de ieşire !outut" +4
'.'. Co+5o-e-tele S74T9ARE ale calculatorului +6
2.2.1. <eneralităţi +6
2.2.2. Sistemul de oerare )S-3'S +6
2.2.2.1. Princialele comenzi )S-3'S 11

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful