Istoria biscuitilor

Istoria nu ne spune exact cand a fost copt primul biscuit, insa se stie ca oamenii
preistorici fierbeau graul sau il coceau si ii adaugau legume si ierburi. Se crede insa ca biscuitii dateaza din anul
2500 î.Hr., fiind facuti de gospodinele din Grecia, in timp ce primii biscuiti industriali au aparut în Anglia, în
secolul al lea.
!otri"it istoricilor culinari, prima do"ada inregistrata a biscuitilor a fost cea a unei mici parti de aluat de pra#ituri,
care era coapta pentru a "erifica temperatura cuptorului. In America un biscuit este descris ca fiind o pra#itura
subtire, dulce si de dimensiuni reduse.
$na dintre primele mentionari ale biscuitilor dateaza din %oma secolului al II lea. Alti istorici sustin ca primul
biscuit italian a fost copt in sec al III lea, in orasul !rato din regiunea &oscana.
&ermenul 'biscuit( are, intr)ade"ar, o etimologie latina, pro"enind din cu"antul latinesc compus ,,bis coctum**,
care reprezinta ce"a ,,copt de doua ori+ , cu"antul 'bis( insemnand 'de doua ori( iar 'cotto( copt-.
Aproape fiecare tara are propriul sau termen pentru aceasta ,,pra#itura**. In .landa biscuitii se numesc 'rus/(, in
0ranta 'biscotte( iar in Germania 'z1iebac/(, '/e/s( sau '/els(. In Anglia si Australia e folosit termenul 'biscuit(
iar in Spania 'galletas(. In Italia exista mai multe denumiri pentru 'biscuiti(, precum 'amaretti( si 'biscotti(.
!rimii biscuiti erau nedospiti, tari, ca niste napolitane subtiri, si a"eau un continut scazut de apa. A"and o
umiditate scazuta reprezentau alimentul ideal pentru conser"are, deoarece se in"ec2eau mai greu. Aceasta
calitate a facut din biscuiti unul dintre alimentele consumate de soldati. In timpul %azboiului ci"il american, de
exemplu, soldatii, nordisti sau sudisti, primeau ca ratie o #umatate de li"ra de fasole sau mazare, carne sarata,
sunca, dar si o li"ra de biscuiti. 0iind foarte tari pentru a fi mancati ca atare, biscuitii erau sparti cu o piatra sau
cu patul pustii si inmuiati apoi in apa.
3iscuitii marinaresti erau 2arna perfecta pentru marinarii care petreceau luni pe mare. 4ristofor 4olumb a luat
biscuiti in lungul sau "oia# pe mare din sec al 5 lea.
'Anzac 3iscuit( era biscuitul armatei australiene. 6ste un biscuit marinaresc care poate inlocui painea, sunt foarte
tari astfel incat soladatii prefera sa)i piseze si sa)i manance sub forma de terci. Astazi, acestia sunt cunoscuti
drept 7biscuitii nationali australieni(, a"and c2iar si o zi in care sunt sarbatoriti 8 Anzac 9a:, pe 25 aprilie.
!e masura dez"oltarii te2nologiei, in perioada %e"olutiei Industriale din secolul al I lea, s)a dez"oltat si
maiestria bucatarilor de a fabrica o gama larga de dulciuri, napolitane si biscuiti sa"urosi, destinati consumului
comercial.
ISTORIC BISCUITI
In limba italiana Biscotti se traduce ,,ceva copt de doua ori. Cuvantul biscotto deriva de la termenii bis (de doua ori) si
cotto (copt). Alte tari au propria lor versiune de biscuiti, de exemplu in Olanda se numesc rus, in !ranta biscotte, iar in
"ermania #$iebac.
Una din dove#ile cele mai timpurii datea#a din secolul II in Roma. Termenul biscuit provine de la cuvantul latinesc ,,bis
coctum%% care repre#inta ceva ,,copt de doua ori%. In aceasta perioada ,,biscuitii%% erau nedospiti, tari, ca niste napolitane
subtiri, care aveau un continut sca#ut de apa. Avand o umiditate sca#uta repre#entau alimentul ideal pentru conservare,
deoarece nu se invec&eau niciodata prea repede.
In America, un biscuit este descris ca 'iind o pra(itura subtire, dulce si de obicei de dimensiuni reduse. !iecare tara are
propriul sau cuvant pentru aceasta ,,pra(itura%%. Aceste dulciuri, in An)lia si Australia sunt numite biscuiti, in Spania
)alletas, )ermanii le denumesc es sau els, iar in Italia exista mai multe denumiri care identi'ica diverse 'orme de
biscuiti printre care amaretti si biscotti. In con'ormitate cu istoricii culinari, prima dovada inre)istrata a biscuitilor a 'ost
aceea prin care o mica parte de aluat pentru pra(ituri era coapta pentru a veri'ica temperatura cuptorului.
Cea mai vec&e varianta de pra(itura se crede ca ar data din secolul * in +ersia ( acum Iran), una din primele tari care au
cultivat #a&ar. In con'ormitate cu istoricii, #a&arul isi are ori)inea 'ie in partile (oase ale Ben)alului 'ie in impre(urimile sud
estice ale Asiei. ,a&arul s-a raspindit in +ersia si apoi in #ona est mediteraneeana. Odata cu inva#ia musulmanilor in
Spania, apoi a cruciadelor si de#voltarea comertului cu mirodenii, arta )astronomica si in)redientele speci'ice Arabiei s-au
raspindit in #ona nordica a .uropei. In momentul in care oamenii au inceput sa explore#e lumea, biscuitii marinaresti au
devenit un aliment ideal pentru calatorii, deoarece ramaneau proaspeti timp indelun)at.
In secole /* si /0 in .uropa, )astronomia a 'ost o pro'esie minutios controlata, prin intermediul unei serii de Bresle sau
asociatii pro'esionale. +rin existenta acestor asociatii pro'esionale, autoritatile puteau controla cu usurinta cantitatea si
calitatea produselor 'abricate. +e masura ce te&nolo)ia s-a de#voltat in perioada Revolutiei Industriale din secolul /1, s-a
de#voltat si maiestria bucatarilor de a 'abrica o )ama lar)a de dulciuri si biscuiti savurosi destinati consumului comercial.
CA+ITO2U2 /- Caracteristici )enerale ale biscuitilor
/. Clasi'icar
Bomboanele
Ideea gustului de dulce a fost descoperit pentru prima data de oamenii ca"ernelor care mancau
miere. 9e)a lungul timpului, egiptenii, arabii si c2inezii au preparat fructe si alune in"elite in
miere. In 6uropa, in 6"ul ;ediu, costul ridicat al za2arului a facut ca bomboanele sa fie o
delicatesa pe care si)o permiteau doar oamenii bogati.
Bomboanele din zahar topit au devenit cunoscute in secolul XVII
in Anglia si in coloniile americane. Bomboanele se obtin simplu,
prin dizolvarea zaharului in apa. Diferitele temperaturi de
incalzire determina tipul de bomboane: temperaturile ridicate fac
bomboanele tari, temperaturile medii fac bomboanele moi si
temperaturile joase fac bomboanele care se mesteca jeleurile!.
0abricarea dulciurilor s)a dez"oltat rapid ca industrie la inceputul secolului I prin descoperirea
sucului dulce din sfecla. 0abricarea bomboanelor tari din menta sau dropsuri din lamaie a de"enit
foarte populara.
Vata de zahar ars
5ata de za2ar ars este facuta din za2ar topit si tors intr)un fir subtire ca un fir de bumbac.
A fost inventata in "#$% de &illiam 'orris si (ohn &harton,
fabricanti de dulciuri din )ennessee, *+A. ,i au inventat un
dispozitiv care topeste zaharul intr-o cupa care se invarte si care
are niste gauri subtiri.
9upa cum cupa se in"arte, za2arul caramelizat este fortat sa iasa prin acele gauri rezultind un
produs pufos care seamana cu bumbacul si care se topeste in gura.
Ciocolata
Istoria ciocolatei incepe o data cu descoperirea Americii. 4and 4ristofor 4olumb s)a intors din a <)
a lui calatorie in =umea >oua, a adus regelui 0erdinand si reginei Izabela boabe de cacao. In
timpul in"aziei in ;exic a lui Hern 4ortin ?5?@, indienii azteci au fost gasiti folosind boabe de
cacao in prepararea unei bauturi regesti , numita 42ocolate adica lic2id fierbinte
)ratau aceasta bautura ca fiind mancarea zeilor era
foarte amara, drept pentru care, au emis ideea indulcirii
ei cu trestie de zahar. )ot ei au luat acesta bautura in
*pania si au imbunatatit-o, punandu-i scortisoara si
vanilie. Au decis ca bautura are gust mai bun daca este
servita fierbinte. .oua bautura a prins foarte bine, mai
ales la aristocratii spanioli. *paniolii au inceput sa
planteze cacao in coloniile lor dind nastere unei afaceri
prospere. ,i au tinut secret aceasta industrie multe sute
de ani dar niste calugari spanioli au lasat pana la urma
ca secretul sa scape.
Aceasta bautura s)a raspandit repede in 6uropa si in ?A5B a aparut una dintre cele mai faimoase
case englezesti de ciocolata. In ?C2C au aparut te2nici mecanizate de macinare a boabelor de
cacao ,presa pentru boabele de cacao- care a dus la scaderea pretului ciocolatei. 9atorita acestei
prese a fost imbunatatita si bautura din cacao pentru ca prin presare era stoarsa grasimea pe care
o contineau boabele de cacao. In secolul I au fost 2 mari re"olutii in istoria ciocolatei8 o
companie engleza a produs prima ciocolata solida de mancat ) ciocolata fondanta fina si
matasoasa, iar in ?CBA, el"etianul 9aniel !eter a introdus laptele in ciocolata si a creat un produs
care si astazi aduce bucurie8 ciocolata cu lapte. In America a a"ut un mare succes si s)a dez"oltat
foarte repede. In ?BA5 a aparut prima fabrica de ciocolata. In prezent, gu"ernul american ii
recunoaste rolul. 4iocolata face parte din ratia soldatilor americani inca din timpul celui de)al
9oilea %azboi ;ondial si este nelipsita din dieta astronautilor.
Dulce de Membrillo - Marmeladă
şi Mitologie
13 August 2011 14:47
Articol de GoodFood
Cuvântul marmelo, gutuie în portughez, preia varianta latin !i d na!tere unui cuvânt care pentru
copilria multora dintre noi este em"lematic: marmelada# $armelada, desemneaz în portughez
%eleul din carnea gutuiei, un "un pe care portughezii îl e&port în $area 'ritanie începând cu 1400#
$armelada era o past solid care se putea tia (elii#
)n Anglia, îns, pre(erin*ele se schim" !i încet, încet acest %eleu începe s (ie produs din portocale,
mai precis din portocalele amare de +evilia# Coloni!tii "ritanici duc (ructul în ,irginia, dar în America
de -ord gutuia nu va a%unge niciodat la popularitatea pe care o are în America .atin# )n *ri
precum Argentina, /rugua0 sau Chile marmelada apare pe (iliera spaniol su" numele de 1dulce de
mem"rillo2, iar în +pania mem"rillo se serve!te cu "rânz manchego !i are statut de gustare
na*ional#
3spândit între $area Caspic !i $area -eagr, gutuia este o constant în "uctria persan în
ultimii 2#400 de ani ca ingredient în 5horesh !i nu numai, aprând !i în tagine6urile marocane !i
mostardele italiene, marmeladele portugheze !i spaniole#
)n mitologie, gutuia rivalizeaz cu mrul, sau mai "ine spus cele dou se con(und# $otivul este, în
mare msur lingvistic#
)n greaca veche melon desemna mrul, dar era în acela!i timp !i denumirea generic pentru
ma%oritatea (ructelor cunoscute# 7rin urmare, este posi"il ca mrul de aur din grdina 8esperidelor
9livada 8erei: s (i (ost, de (apt, gutuia#
;e alt(el, o"iceiurile legate de nunta atenian gravitau în %urul acestui (ruct, unul din sim"olurile
A(roditei# <aspe*ii aruncau gutui în carul de nunt# =ar mireasa mânca o pr%itur cu miere !i susan,
urmat de o gutuie crud care ar (i asigurat (ertilitatea# -u numai povestea lui 7aris !i a >lenei este
legat de mrul6gutuie !i de A(rodita, ci !i cea a lui 8ipomenes !i a Atalantei# 8ipomenes îi cere
a%utorul zei*ei pentru a câ!tiga întrecerea cu Atalanta !i, ast(el, dreptul de a o lua de so*ie# ?ei*a îi
druie!te 3 (ructe de aur s(tuindu6l s le arunce în calea Atalantei# Aceasta se opre!te din cursa
pentru a le savura dându6i prile%ul lui 8ipomenes s câ!tige#
@utuia trece mai departe la romani ca sim"ol al ,enerei, iar în "uctria roman con*inutul mare de
pectin al gutuiei 9melimelum6mrul de miere: în com"ina*ie cu mierea pun "azele pentru toate
%eleurile !i marmeladele de mai târziu# Apicius vor"e!te despre gutui pstrate în
întregime în miere !i de(rutum, un vin nou (iert cu mirodenii !i evaporat la %umtate din cantitate#
9Apicius, ;e 3e CoAuinaria, cartea =,:#
7repararea gutuilor cu miere se pstreaz !i în perioada medieval# .e $enagier de 7aris, o
culegere de re*ete scris la s(âr!itul secolului al =,6lea, în 13B3, 9Canet 8inson, trad#: listeaz
Cotigniacul pentru prima dat# /n %eleu pe "az de gutui !i miere (iart care avea s devin
specialitatea ora!ului <rleans# >timologic, denumirea de 1cotigniac2 vine din provensalul
1condougn2, italiana 1cotonaD , termeni care la rândul lor vin de la C0doniaECotonea, regiune pe care
7liniu o men*ioneaz, de alt(el, în a sa =storie -atural ca important punct pentru comer*ul cu gutui#
Aparent, acest punct geogra(ic st !i la rdcina cuvântului gutuie în român#
ea biscuitilor

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful