You are on page 1of 87

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCOVEANU

- PITETI-
FACULTATEA DE MANAGEMENT MARKETING
IN AFACERI ECONOMICE
B R A I L A
TREZORERIA STATULUI, INSTITUTIE
IMPORTANTA IN GESTIONAREA
FINANTELOR PUBLICE
LUCRARE DE LICENTA
CAP. I CARACTERISTICILE GENERALE ALE
FINANTELOR PUBLICE SI BUGETULUI PUBLIC
1.1. ELEMENTE PRINCIPALE ALE FINANTELOR PUBLICE
Obiectivele capitolului :
- delimitarea conceptuala a relatiilor economice prin intermediul
carora se asigura formarea si repartizarea fondurilor publice de
resurse financiare;
- explicarea functiilor de repartitie si de control ale finantelor
publice;
- concretizarea rolului finantelor publice in interventia statului
asupra economiei.
1.1.1 Fiatele publice ! Si"te# $e %elatii ecoo#ice
Din literatura de specialitate rezulta ca, finantele exprima relatii sociale,
de natura economica, in expresie baneasca, ce apar intr-un anumit proces si cu
scop bine determinat. Procurarea si distribuirea resurselor financiare ale
statului se realizeaza in procesul repartizarii produsului intern brut, cu ajutorul
unor metode si instrumente specifice, intr-un cadru juridic adecvat, in scopul
satisfacerii nevoilor sociale si al influentarii activitatii economice. Aceste
prelevari si redistribuiri de resurse banesti au loc intre persoane fizice si
juridice, prin intermediul autoritatilor publice, si afecteaza (direct sau
indirect intreaga economie nationala si pe toti membrii societatii.
!n lumea contemporana, finantele publice au devenit o corespondenta
de prima dimensiune a vietii sociale si economice. !n acest sens este de ajuns
sa amintim ca in numeroase tari ale lumii se concentreaza la dispozitia
autoritatilor publice "#$ - %#$ din produsul intern brut.
&ondurile care se formeaza pe seama produsului intern brut sunt
utilizate pentru finantarea nevoilor sociale, atat in interes national, cat si local.
Aceste fonduri se constituie pe seama transferului de putere de cumparare de
la diverse persoane fizice si juridice la dispozitia organelor administratiei de
stat centrale si locale. Din aceste fonduri se efectueaza transferul de putere de
cumparare catre diversi beneficiari ' persoane fizice si juridice.
Avem, deci, de a face cu fluxuri monetare in dublu sens ' catre si de la
fondurile publice ' ceea ce genereaza anumite relatii sociale intre participantii
in acest proces.
(
Desprindem ( tipuri de relatii si anume :
a relatii care apar intre participantii la procesul de constituire a
fondurilor de resurse financiare ' intre agenti si membrii societatii luati in
mod individual care realizeaza venituri, pe de o parte si
b relatii care apar intre stat, ca reprezentant al colectivitatii pe de o
parte si beneficiarii de fonduri banesti, pe de alta parte.
Aceste relatii economice ' exprimate valoric si care se formeaza prin
repartitia produsului intern brut in vederea satisfacerii nevoilor colective ale
societatii ' constituie relatii financiare sau finante.
Din elementele prezentate mai sus rezulta ca finantele publice
reprezinta un sistem complex de relatii economice, prin intermediul carora se
asigura formarea si repartizarea fondurilor de resurse financiare in scopul
dezvoltarii economice si sociale a tarii, precum si al satisfacerii nevoilor
obstesti.
)ratarea finantelor ca relatii economice, aparute in procesul repartitiei
P!*, ne faciliteaza abordarea finantelor publice, in cele ce urmeaza, sub
aspectul functiilor lor de repartitie si de control.
1.1.&. Fuctiile 'iatelo% publice
&inantele publice sunt legate de constituirea si repartizarea fondurilor
financiare la dispozitia autoritatilor publice. +le isi indeplinesc misiunea
sociala prin functiile pe care le exercita : de repartitie si control.
- Fuctia $e %epa%titie a finantelor publice are doua faze distincte,
care sunt si strans legate intre ele : faza de constituire a fondurilor si faza de
redistribuire a acestora. ,a prima faza de constituire a fondurilor publice de
resurse financiare participa agenti economici cu capital de stat, privat si mixt,
asociatiile cu scop lucrativ si persoanele (juridice si fizice. &ormele de
participare sunt : varsaminte din profitul agentilor economici, varsaminte din
venitul institutiilor publice, impozite si taxe, contributii pentru asigurari
sociale, amenzi, penalitati, venituri din valorificarea unor bunuri proprietate
de stat si a bunurilor fara stapan, imprumuturi de stat, rambursari si dobanzi
ale imprumuturilor acordate si alte venituri.
-ea de a doua faza a functiei de repartitie a finantelor publice consta in
distribuirea fondurilor financiare pe beneficiari, aceasta faza fiind precedata
de inventarierea nevoilor sociale, de cuantificarea acestora in expresie
baneasca si de ierar.izare a lor in functie de necesitatea si importanta pe care
o prezinta unele in raport cu celelalte.
- Fuctia $e cot%ol a finantelor publice se referea la necesitatea unui
control riguros asupra modului de constituire, repartizare si utilizare a
/
acestora. 0ecesitatea acestei functii de control decurge, in principal, din faptul
ca fondurile de resurse financiare constituite la dispozitia statului apartin
intregii societati, ca ele materializeaza o buna parte din produsul intern brut.
&unctia de control a finantelor publice are o sfera mai larga de
manifestare decat functia de repartitie, deoarece ea vizeaza, pe langa
constituirea si repartizarea fondurilor, si modul de utilizare a resurselor. !n
faza de repartitie, controlul financiar urmareste :
- provenienta resurselor pentru fondurile publice si destinatia pe care
acestea o capata;
- titlul cu care ele se mobilizeaza si titlul cu care se repartizeaza catre
diversi beneficiari;
- dimensiunile fondurilor in raport cu produsul intern brut;
- gradul de redistribuire a fondurilor intre domeniile de activitate;
- modul de asigurare a ec.ilibrului dintre necesarul si posibilitatile de
procurare a resurselor financiare.
-unoscand functiile finantelor publice, avem posibilitatea sa judecam
mai profund rolul acestora in economia de piata, problema asupra careia vom
starui in continuare.
1.1.(. Fiatele publice ! I"t%u#et $e ite%vetie
a "tatului i ecoo#ie
1olul finantelor publice se concretizeaza in interventia statului in
economie prin intermediul si cu ajutorul acestora. Astfel, prin finantele
publice, statul repartizeaza o parte a P!*, generand anumite efecte utile pentru
intreaga societate, dar si distinct, pentru unele grupuri sociale sau pentru
anumite persoane luate individual.
0ecesitatea interventiei statului in economie prin intermediul finantelor
publice este pusa in evidenta numai de explicarea rolului finantelor publice in
economie. 1olul acestora este demonstrat odata cu stabilirea acelor nevoi
sociale ce pot si trebuie satisfacute prin intermediul statului si pe ce cai anume
se poate realiza acest lucru.
1olul finantelor publice asupra economiei nu se manifesta numai sub
forma utilitatilor puse la dispozitia membrilor societatii, ci si sub forma
redistribuirii veniturilor si averii in randurile populatiei, ca si ale
intreprinderilor

.
2Aceasta este prima redistribuire, infaptuita cu ajutorul impozitelor si
taxelor, care constituie nu numai mijloace de procurare a resurselor financiare
necesare statului, ci si instrumente de redistribuire a veniturilor si averilor
cetatenilor si agentilor economici.3
4

4
!ulian 5acarel (coordonator- 2&inante publice3, +d.Didactica si Pedagogica, *ucuresti, 466" (pag.""
"
A doua redistribuire se realizeaza pe calea alocatiilor bugetare,
subventiilor si transferurilor de la fondurile financiare publice catre diversi
beneficiari.
1ezulta, deci ca interventia statului in economie prin intermediul
finantelor publice in economie se evidentiaza si de sprijinul pe care statul il
acorda agentilor economici, institutiilor, membrilor societatii de la fondurile
publice de resurse financiare.
!n acest fel statul influenteaza volumul si structura consumului, creaza
conditii pentru adaptarea fortei de munca la cerere asigura fonduri pentru
finantarea partiala a obiectivelor de investitii, a lucrarilor de cercetare si
altele.
Pe aceasta cale se corecteaza, evident partial, disproportiile mari si
inec.itabile, adesea flagrante, existente intre cei avuti si cei neavuti. Prin
transferul de putere de cumparare de la persoanele fizice la fondurile publice
si de la acestea la divesi beneficiari, are loc o modificare a raporturilor
sociale, care influenteaza procesul reproductiei sociale, potentialul economic
al intreprinderilor, veniturile si averea cetatenilor, nivelul de trai al populatiei.
Autoritatile publice folosesc instrumente financiare in scopul
influentarii proceselor economice, al corectarii ciclului economic, al
inlaturarii dezec.ilibrelor economice. Astfel, in perioadele de supraincalzire a
economiei, se iau masuri financiare pentru temperarea cresterii obtinute doar
pe seama accentuarii fenomenelor inflationiste, iar in perioade de recesiune,
prin facilitati fiscale ori prin alocatii bugetare se asigura oxigenul necesar
relansarii economice.
)otodata contractarea de imprumuturi pe piata externa, pentru
acoperirea deficitului bugetar ' modalitate neinflationista de acoperire a
c.eltuielilor mai mari decat veniturile ' constituie o modalitate frecvent
folosita de stat pentru readucerea in circuitul economic a disponibilitatilor
banesti din economie si de influentare a ec.ilibrului monetar.
7e poate, deci, aprecia ca interventia statului in economie se realizeaza
cu ajutorul parg.iilor financiare si anume: impozite si taxe, alocatii bugetare,
subventii, transferuri, acestea fiind folosite impreuna cu alte parg.ii cum sunt:
emisiunea monetara, rata scontului, cursurile de sc.imb valutar.
8arimea si structura veniturilor si c.eltuielilor sunt prevazute anual in
bugetul public, problema la care ne referim in capitolul urmator.

1.& BUGETUL PUBLIC
2+xista indicii in cercetarea recenta ca o interventie prea mare a
guvernului, precum si o inegalitate prea mare a veniturilor ar putea fi
daunatoare cresterii economice. Daca lucrurile stau astfel, guvernele prudente
9
ar trebui sa incerce, prin stiinta economica pozitiva sa obtina o imagine clara
a combinatiilor fezabile de distribuire a veniturilor si de crestere economica3
4
.
( A. !sac.sen, -. :amilton, ). ;<lfason
1.&.1 I#po%tata ) %ol) t%a"atu%i
&inantele publice sunt reflectate in bugetul public national, in urma
cuantificarii si stabilirii resurselor si a destinatiilor lor.
*ugetul public reprezinta documentul ' program prin care statul
prevede anual marimea si structura veniturilor si c.eltuielilor din cadrul
economiei publice. Asfel veniturile se inscriu dupa continutul lor fiscal sau
nefiscal si dupa sursa de provenienta in cadrul fiecarei subdiviziuni,
stabilindu-se nivelul incasarilor.
-.eltuielile se inscriu dupa continut si dupa destinatia pe care o
capata (pe domenii de activitate, ramuri sau subramuri stabilindu-se nivelul
acestora.
Prin bugetul public se stabileste un raport intre veniturile publice si
nevoile sociale, urmarindu-se evitarea inec.itatii in repartitia sarcinilor fiscale
asupra membrilor societatii. Pe baza puterii de contributie a subiectilor
impozabili se alcatuieste (stabileste masura in care este bine sa se satisfaca
nevoi generale, care pot fi utile, necesare sau indispensabile. Printr-un buget
bine alcatuit, Parlamentul si ;uvernul pot avea o imagine de ansamblu asupra
raportului dintre valoarea bunurilor materiale si nemateriale create in
economie si, valoarea eforturilor facute pentru realizarea lor. !n mod similar,
organele locale ale puterii si administratiei de stat pot avea o astfel de imagine
la nivel local al economiei.
Practic, prin bugetul public se proiecteaza si se desfasoara activitatea
privind finantele publice.
!n ,egea privind finantele publice, legea nr. =(>466%, se precizeaza :
21esursele financiare publice se constituie si se gestioneaza printr-un sistem
unitar de bugete, si anume: bugetul de stat, bugetele locale, bugetele
fondurilor speciale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul trezoreriei
statului si bugetul altor institutii cu caracter autonom, in conditiile asigurarii
ec.ilibrului financiar.3
(
Din modul de definire a bugetului public rezulta urmatoarele trasaturi:
a bugetul public este un act de previziune, el prezentandu-se sub forma
unui tablou evaluativ si comparativ de venituri publice, adica indica sursele
banesti ale statului si destinatiile acestora exprimate in c.eltuieli.
b bugetul public este un act de autoritate prin care puterea executiva
este imputernicita de puterea legislativa sa c.eltuiasca si sa perceapa venituri
in acord cu prevederile legale.
4
0ita Dobrota, +conomie politica3, +ditura +conomica, *ucuresti, 466= (p."%%
(
,egea nr. =(>466% privind finantele publice, art. 4 ("
%
c bugetul public este un act anual.
&iecare din componentele sistemului de bugete prin care se stabilesc
resurse si c.eltuieli publice se aproba potrivit legii.
Prin bugetul public se urmareste si analizeaza finantele publice, finante
care exprima fluxuri financiare, care sunt - in cea mai mare parte- fluxuri sub
forma prelevarilor si transferurilor prin care statul si colectivitatile locale isi
constituie resurse banesti necesare desfasurarii activitatilor specifice, prin
c.eltuieli.
1.&.&.Co#poetele bu*etului public atioal
Asa cum am aratat mai sus, in ,egea finantelor publice, se definesc
pentru prima data in 1omania componentele bugetului public.
0otiunea de 2public3 delimiteaza acest buget de alte bugete ca expresie
a veniturilor si c.eltuielilor proprii ale persoanelor fizice si juridice ca agenti
economici.
)otodata se releva legatura biunivoca intre notiunile : finante publice si
buget public. !n acest sens, bugetul public cuprinde toate veniturile si
c.eltuielile de natura publica ale tarii. -ategoriile de bugete publice cuprinse
in sistemul bugetului public sunt :
a *ugetul de stat;
b *ugetele locale;
c *ugetul asigurarilor sociale de stat;
d *ugetele fondurilor cu destinatie speciala.
Prin aceste componente, bugetul public are o sfera foarte larga, oferind
o imagine de ansamblu a tuturor veniturilor si a c.eltuielilor publice ale tarii.
Aceste bugete au venituri si c.eltuieli proprii, se elaboreaza si se
aproba distinct, iar din punct de vedere administrativ titularii acestora au
independenta deplina, fapt consfintit de -onstitutie.
a Bu*etul $e "tat , ca buget al administratiei centrale de stat, este
elaborat si administrat de ;uvern si aprobat de Parlament, prin lege.
*ugetul de stat cuprinde resurse financiare mobilizate la dispozitia
statului, repartizate in principal, pentru realizarea actiunilor social-culturale,
instructiv-educative, asigurarea apararii tarii, ordinii publice si infaptuirii
justitiei, autoritatea publica, finantarea unor investitii de interes strategic,
stimularea producatorilor agricoli, asigurarea masurilor de protectie sociala,
realizarea programelor de cercetare.
*ugetul de stat cuprinde si bugetul 7enatului, -amerei Deputatilor,
Presedintiei 1omaniei, ;uvernului si al altor institutii publice care nu au
organe ierar.ice superioare si altor institutii publice.
=
b Bu*etele locale , cuprind bugetele unitatilor administrativ teritoriale
care au personalitate juridica (comune, orase, municipii, sectoare ale
municipiului *ucuresti. *ugetele locale se alcatuiesc in conditii de
autonomie, adica comunitatile locale isi dimensioneaza prevederile bugetare
ale c.eltuielilor in raport cu nevoile lor proprii, in corelare cu resursele pe
care le pot mobiliza din impozite, taxe si celelalte venituri stabilite de legea
bugetara, efectuand controlul asupra modului de utilizare a fondurilor atrase.
1ezultatul executiei bugetelor locale, reprezentand excedente ramase la
dispozitia unitatilor administrativ-teritoriale, se constituie ca fond de rulment.
!n cazurile in care bugetele locale nu-si pot acoperi c.eltuielile din
veniturile proprii stabilite in conformitate cu legea, acestea pot beneficia de
transferuri de fonduri banesti de la bugetul de stat in conditiile stabilite prin
legile bugetare anuale.
c Bu*etul a"i*u%a%ilo% "ociale $e "tat se intocmeste distinct de
bugetul de stat si se aproba de Parlament prin lege separata.
Aceasta inseamna ca veniturile ce se cuprind in acest buget nu pot fi
utilizate pentru alte c.eltuieli bugetare, decat cele pentru care sunt repartizate
prin prevederile bugetului respectiv.
*ugetul celorlalte organe autonome de asigurari sociale se aproba de
organele de conducere proprii, conform legii si cu avizul 8inisterului 8uncii
si Protectiei 7ociale si al 8inisterului &inantelor.
d Bu*etele 'o$u%ilo% cu $e"tiatie "peciala
-onstituirea si utilizarea de mijloace financiare, in afara bugetului, se
poate face numai prin lege. !n cazurile autorizate de lege, se constituie in
afara bugetului administratiei centrale de stat, fonduri speciale ale caror
bugete se aproba de catre Parlament ca anexe la bugetul de stat sau dupa caz
bugetul asigurarilor sociale de stat. Proiectele bugetelor fondurilor speciale se
elaboreaza de 8inisterul &inantelor, pe baza propunerilor ordonatorilor
principali de credite, responsabili cu gestionarea fondurilor respective.
+laborarea si executia acestor bugete se efectueaza potrivit legilor de
constituire a respectivelor fonduri speciale precum si a legii privind finantele
publice. Potrivit legii, ;uvernul are obligatia de a analiza si propune, pe
masura stabilizarii si restructurarii sectoarelor economice bugetare,
desfintarea fondurilor speciale constituite in afara bugetului de stat ori a
bugetului asigurarilor sociale de stat, sau includerea acestora in bugetele
respective. !n tara noastra, ca o consecinta a fenomenelor specifice tranzitiei
la economia de piata (declinul P!*, cresterea accentuata a inflatiei si
somajului, constrangerea mentinerii deficitului bugetului de stat in anumite
limite se remarca in evolutia finantelor publice o diversitate a fondurilor cu
destinatie speciala.
?
Astfel la finele anului (### functionau 4( fonduri cu destinatie speciala
anexe ale bugetului de stat si un fond anexa la legea bugetului asigurarilor
sociale de stat in conditiile in care in noiembrie 466? avusese loc o unificare
a unor fonduri in domeniul asigurarilor sociale de stat.
Actualul ;uvern in virtutea obligatiei ce-i revenea
4
prin ,egea
nr.(4%>(%.#".(##4 prin care s-a aprobat bugetul de stat pe anul (##4 s-au
aprobat si bugetele a patru fonduri cu destinatie speciala (fondul de
asigurari sociale de sanatate, fondul special pentru dezvoltarea sistemului
energetic, fondul special al drumurilor publice si fondul special pentru
protejarea asiguratilor celelalte fonduri fiind desfiintate sau incluse in
bugetul de stat potrivit reglementarilor stabilite prin @rdonanta de Argenta
a ;uvernului nr./(> (##4,pentru reglementarea unor probleme financiare.
1.&.(. P%icipii bu*eta%e
*ugetul public trebuie sa reflecte cat mai real posibil resursele ce pot fi
mobilizate si destinatia acestora, sa permita compararea la finele exercitiului
bugetar a veniturilor incasate si a c.eltuielilor efectuate si sa ofere
posibilitatea analizarii veniturilor pe sursa de provenienta si a c.eltuielilor pe
destinatie. Aceste cerinte sunt specifice principiilor bugetare clasice, unitatea,
universalitatea, anualitatea, ec.ilibrul si specializarea bugetara ' formulate
inca din secolul al-B!B-lea.
Anele din aceste principii si-au pierdut in buna masura semnificatia, iar
altele au fost adaptate cerintelor epocii contemporane.
a A0!5+17A,!)A)+A este principiul potrivit caruia veniturile si
c.eltuielile publice trebuie sa fie inscrise in bugetul de stat in sumele lor
globale sau totale.
*ugetul astfel elaborat (sub forma unui buget brut permite analiza
corelatiilor existente intre diferite categorii de venituri si c.eltuieli
corespunzatoare acestora.
!n practica insa, acest principiu nu se mai respecta decat partial. Astfel,
in locul bugetelor brute s-a trecut la elaborarea de bugete mixte, in care pe
langa inscrierea veniturilor si c.eltuielilor in sume totale, se inscriu (pentru
anumite activitati numai soldurile rezultate in urma derularii exercitiului
bugetar.
b A0!)A)+A bugetara presupune ca veniturile si c.eltuielile publice,
exprimate in sumele lor totale, sa fie inscrise intr-un singur document.
1espectarea principiului unicitatii bugetare are ca efect elaborarea unui buget
unic care realizeaza o sinteza a ansamblului realitatilor financiare publice.
Aceasta unitate este realizata prin intermediul sistemului conturilor nationale.
4
vezi art.46, alin. 9 din ,egea nr. =(> 466% privind finantele publice, 8onitorul @ficial nr.49(>
4=.#=.466%.
6
!n practica principiul unitatii bugetare nu este riguros respectat, pe
langa bugetul general sau ordinar al statului, se intocmesc si alte bugete, cum
sunt bugetele extraordinare, bugetele anexa si conturile speciale de trezorerie.
c 0+A&+-)A1+A veniturilor bugetare se refera la faptul ca
veniturile incasate la buget se depersonalizeaza. Aceasta inseamna ca
veniturile, privite in totalitatea lor, se utilizeaza pentru acoperirea tuturor
c.eltuielilor. Asadar, nu se admite ca un anumit venit bugetar sa fie folosit
pentru acoperirea unei anumite c.eltuieli.
d A0AA,!)A)+A bugetului are doua semnificatii distincte, si
anume: prima se refera la perioada de timp pentru care se intocmeste si se
aproba bugetul, iar cea de-a doua, la perioada de timp in care se incaseaza
veniturile si se efectueaza c.eltuielile inscrise in autorizatia data ;uvernului
de catre Parlament.
)ot mai multi economisti contemporani sustin necesitatea renuntarii la
principiul anualitatii si trecerea la adoptarea unor bugete plurianuale.
Argumentul principal adus in sprijinul teoriei bugetelor plurianuale il
constituie faptul ca s-a extins considerabil interventia statului in economie, iar
in cadrul c.eltuielilor cu caracter economic un rol important il ocupa
c.eltuielile de investitii, care necesita perioade mult mai indelungate.
e +-:!,!*1A, bugetar, in acceptiunea sa clasica, de egalitate intre
nivelul veniturilor curente si cel al c.eltuielilor, a fost considerat mult timp
2principiul de aur al gestiunii bugetare3.
+c.ilibrul bugetar se refera atat la intocmirea unor bugete balansate, cat
si la pastrarea ec.ilibrului in perioada de executie a bugetului.
Dar, in general, executia bugetara se inc.eie cu deficit, deficit acoperit
prin imprumuturi de stat si emisiune de moneda centrala. Acestea nu sunt
decat solutii temporare, deorece prin plata anuitatilor si a dobanzilor aferente
imprumuturilor sunt afectate veniturile perioadelor urmatoare.
f 7P+-!A,!CA1+A bugetara reprezinta principiul potrivit caruia
veniturile bugetare trebuie sa fie inscrise in buget si aprobate de catre
Parlament pe surse de provenienta , iar creditele bugetare pe categorii de
c.eltuieli. Prin acest credit bugetar se intelege suma limita, inscrisa in buget si
aprobata de catre puterea legislativa, pana la care se pot efectua plati in contul
fiecarei c.eltuieli bugetare.
4#
g PA*,!-!)A)+A bugetului este principiul potrivit caruia, dupa ce
este supus dezbaterii si aprobarii Parlamentului, bugetul trebuie adus la
cunostinta opiniei publice.
,egea privind adoptarea bugetului de stat si contul privind inc.eierea
exercitiului bugetar sunt publicate in 8onitorul @ficial. 7unt date publicitatii
in presa, la radio si televiziune cifrele inscrise in proiectul de buget. Pentru a
facilita informarea populatiei asupra situatiei financiare a statului, este de
dorit ca bugetul sa fie publicat intr-o forma simpla, clara si precisa.

1.(. ETAPELE PROCESULUI BUGETAR
@peratiile de elabo%a%e a p%oiectului $e bu*et se desfasoara sub
coordonarea 8inisterului &inantelor Publice. Astfel, 8inisterul &inantelor
Publice prin Directia ;enerala a *ugetului centralizeaza propunerile primite,
sub forma proiectelor bugetare ale ministerelor si ale celorlalte organe
centrale ale administratiei publice.
Desfasurarea lucrarilor se bazeaza pe prevederile ,egii finantelor
publice, care stabilesc un adevarat scadentar al datelor pana la care trebuie sa
se efectueze lucrarile ce revin organelor implicate in procesul de elaborare a
proiectului bugetului de stat. Proiectele de buget intocmite de ministere si
celelalte organe centrale trebuie sa fie insotite de documentatii si de expuneri
de motive amanuntite, atat pentru venituri cat si pentru c.eltuieli, pentru a se
justifica detaliat si explicit propunerile respective.
Pe baza proiectului de bugete primite si a bugetului propriu, 8inisterul
&inantelor Publice are obligatia sa intocmeasca proiectul bugetului de stat si,
impreuna cu proiectul legii bugetare, sa-l depuna la ;uvern. ;uvernul, dupa
ce-si insuseste proiectul de buget, il prezinta spre examinare si aprobare
Parlamentului, impreuna cu raportul asupra situatiei economico- financiare a
tarii si proiectia acesteia in anul urmator.
!n fundamentarea proiectului bugetului de stat, 8inisterul &inantelor
Publice foloseste analize si calculatii proprii, prognoze cu privire la evolutia
economica, a ec.ilibrului financiar, monetar si valutar, a datoriei publice.
)otodata, 8inisterul &inantelor Publice pregateste propunerile de masuri
fiscale pentru anul bugetar care necesita aprobarea Parlamentului, in vederea
atingerii obiectivelor din programul de guvernare. Proiectul de buget si
amendamentele sunt dezbatute si ap%obate in sedintele de lucru ale
Parlamentului.
E+ecutia bu*etului $e "tat inseamna incasarea integrala si in
termenele legale a tuturor impozitelor, taxelor si altor venituri publice si
efectuarea c.eltuielilor publice in concordanta deplina cu destinatiile stabilite.
44
!nstitutiile care au competente atribuite prin lege privind executia
bugetului de stat sunt: ;uvernul, 8inisterul &inantelor Publice, ordonatorii de
credite (conducatorii institutiilor publice care primesc credite bugetare prin
legea bugetara anuala, compartimentele financiar- contabile ale institutiilor
publice.
Ic,eie%ea e+ecutiei cea de-a treia etapa a procesului bugetar
(dupa elaborare si aprobare este marcata de data de /4 decembrie a
fiecarui an, conform sistemului de gestiune bugetara.
!nc.eierea executiilor bugetare reprezinta, de fapt, un procedeu de
contabilitate si el nu afecteaza drepturile creditorilor.
!n legatura cu inc.eierea executiei bugetului public, ;uvernul este
obligat sa prezinte in fata Parlamentului, modul in care a fost efectuata
executia, adica prezinta:
- -ontul general al executiei bugetului de stat;
- 1ezultatul executiei, sub forma excedentului sau deficitului;
- -ontul anual al executiei bugetului asigurarilor sociale de stat;
- -ontul general al datoriei publice;
- 1aportul public anual.
Cot%olul e+ecutiei bu*eta%e, o alta etapa a procesului bugetar,
se exercita pe trei cai :
- control politic si legislativ;
- control administrativ sau de specialitate;
- control judiciar sau jurisdictional.
Ap%oba%ea e+ecutiei bu*eta%e) ultima etapa, semnifica faptul ca
pe baza raportului privind contul de executie bugetara , elaborat de institutia
specializata de control al finantelor publice, Parlamentul declanseaza
procedura de dezbatere si aprobare a acestuia.
+ste important de precizat faptul ca, durata de timp a intregului proces
bugetar prezinta unele deosebiri de la o tara la alta. )otusi, in general, luand
in calcul intervalul de timp consumat de la primele faze ale elaborarii
proiectului de buget si pana la adoptarea proiectului legii privind aprobarea
contului de executie bugetara, putem afirma ca procesul referitor la bugetul
unui an calendaristic dureaza, cu aproximatie, intre doi ani si jumatate si trei
ani si jumatate.
,uand ca exemplu bugetul anului 4666 (si admitand ca anul bugetar
corespunde cu anul calendaristic, pe etape, procesul bugetar poate fi
structurat, in timp, astfel: in perioada mai- decembrie 466? (? luni se
elaboreaza si aproba bugetul; in 4666 ( 4( luni se executa bugetul; in
ianuarie- iunie (### se intocmeste contul de executie bugetara; din iulie (###
un interval de timp de %-4( luni, in raport cu complexitatea exercitiului
bugetar si cu gradul de respectare a legalitatii de catre gestionarii bugetului
4(
este afectat verificarii de catre -urtea de -onturi a executiei bugetare, apoi
mai sunt necesare 4-( luni pentru dezbaterea contului de executie bugetara
.

CAP. II NECESITATEA) ROLUL) FUNCTIILE SI
IMPORTANTA ORGANI-ARII SI FUNCTIONARII
TRE-ORERIEI FINANTELOR PUBLICE
)rezoreria a existat in tara noastra inaintea celui de-al !!-lea razboi
mondial, intr-o alta forma decat cea care functioneaza in sistemul actual al
finantelor publice. Pana in 46(9 pe langa 8inisterul &inantelor a functionat si
o casierie centrala a tezaurului, data dupa care serviciul operatiilor de
trezorerie a fost preluat de *.0.1.
!n Dictionarul explicativ al limbii romane, trezoreria este definita ca
2oficiu al unui stat unde se pastreaza si se administreaza tezaurul public3, insa
nu mai corespunde conditiilor actuale de tranzitie la economia de piata.
Apropiata de realitatea actuala este definitia data de Dictionarul enciclopedic,
dupa care, trezoreria este 2ansamblul de operatiuni financiare si banesti,
bugetare si extrabugetare pe care le face statul pentru procurarea mijloacelor
banesti care sunt necesare si pentru c.eltuirea acestor mijloace3.
!n conditiile actuale ale tranzitiei la economia de piata, trezoreria capata
alte valente, fiind conceputa ca un sistem operational in cadrul 8inisterului
&inantelor Publice prin care se efectueaza in principal: operatiunile financiare
si banesti bugetare si extrabugetare ale sectorului public si contabilitatea
acestora; controlul fiscal asupra incasarii la termen a veniturilor; controlul
asupra finantarii c.eltuielilor institutiilor publice; refinantarea deficitului
bugetar; lansarea imprumuturilor de stat; plasarea disponibilitatilor sectorului
public.
!nfiintarea )rezoreriei finantelor publice a fost imperativ necesara in
perioada de tranzitie, in primul rand pentru umplerea acelor goluri create de
modificarile survenite in organizarea si conducerea procesului bugetar
incepand cu anul 466#, in sensul ca *anca 0ationala a 1omaniei a renuntat la
executia de casa a bugetului, pastrand numai contul de trezorerie al statului
orientandu-si activitatea cu prioritate spre solutionarea problemelor privind
circulatia bancara si emisiunea monetara. !n al doilea rand, diversificarea
sistemului bancar a pus probleme asupra controlului executiei bugetului
public national, in sensul ca asupra incasarii veniturilor si efectuarii
c.eltuielilor bugetare, practic nu se mai executa nici un control, bancile
comerciale, unde finantele publice isi aveau conturile, nemaiavand atributii in
acest sens. !n al treilea rand, organizarea aactuala a sistemului bancar prezinta
.
!ulian 5acarel, ;abriela Anc.elac.e, ;.. D. *istriceanu, )atiana 8osteanu, &lorian *ercea,
8aria Dodnar &lorin ;eorgescu, 2&inante publice3, +ditia a !! a, +ditura Didactica
si pedagogica, 1. A. *ucuresti ( pag. %(/
4/
un mare risc pentru sectorul public, cunoscand faptul ca activitatea bancara
este supusa regimului falimentului, caz in care ar fi implicate si finantele
publice, cel putin teoretic, daca aceasta s-ar afla in gestiunea unei banci.
Analizand astfel lucrurile s-a creat necesitatea stabilirii acelui sistem de
organizare a executiei bugetare care sa asigure protejarea finantelor sectorului
public de toate riscurile, inclusiv de cel al costului ridicat al c.eltuielilor
legate de comisioanele bancare si al costului dobanzilor aferente
imprumuturilor ce s-ar lua pentru acoperirea deficitului bugetar.
)rezoreria are un rol foarte important in cadrul sistemului finantelor
publice si este determinat in primul rand de atributiile ei principale care se
refera la: asigurarea executiei bugetului public national privind incasarea
veniturilor si efectuarea platilor dispuse de ordonatori in limita creditelor
acordate; casier al sectorului public prin care se asigura incasarea veniturilor,
efectuarea platilor si pastrarea disponibilitatilor; asigurarea evidentei
contabile privind executia de casa pentru toate operatiunile de incasari si
plati; asigurarea controlului fiscal asupra incasarii veniturilor si a celui
financiar preventiv asupra efectuarii platilor. !ntreaga executie bugetara se
realizeaza prin trezorerii, volumul operatiunilor ajungand la cifre importante
ce pun in evidenta rolul trezoreriei. )rezoreria finantelor publice genereaza o
adevarata retea de fluxuri monetare la nivelul careia se asigura ec.ilibrul
dintre intrari (incasari si iesiri ( plati, in permanenta trebuind sa existe
disponibilitati care sa faca fata scadentelor.
Prin trezorerie se asigura exercitarea in mai bune conditii a atributiilor
8inisterului &inantelor Publice si unitatilor sale teritoriale, ca urmare a
reorganizarii si imbunatatirii structurii aparatului financiar- fiscal, urmarindu-
se intarirea rolului si importantei unitatii fiscale teritoriale in cadrul careia
functioneaza un compartiment distinct cu activitate de trezorerie.
!8P@1)A0)A )rezoreriei este marcata si de faptul ca prin ea se
realizeaza ' la nivel central, de cate 8inistrul &inantelor Publice '
gestionarea datoriei publice interne si externe, lansarea si rambursarea
imprumuturilor contractate si plata dobanzilor.
)rezoreria asigura organizarea celor mai bune conditii pentru
exercitarea controlului prin organele proprii ale 8inisterului &inantelor
Publice privind realizarea veniturilor. +xercitarea controlului prin trezorerie
constituie instrumentul sigur de a gestiona eficient si a pune ordine in
utlizarea fondurilor de catre institutiile publice. )rezoreria asigura acel control
preventiv riguros pentru toate platile dispuse de ordonatorii de credite, sub
aspectul legalitatii, al incadrarii in prevederile bugetare si in disponibilitatile
banesti existente la un moment dat.
De asemenea, trezoreria publica prezinta importanta deosebita pentru
ca prin ea se realizeaza perfectionarea sistemului informational si decizional,
folosindu-se sisteme de prelucrare automata a datelor, obtinandu-se astfel
informatii certe, operative in legatura cu executia bugetara,asigurandu-se
4"
eficienta sporita in luarea deciziilor. !n acest context se asigura informatii
zilnice in legatura cu incasarea veniturilor, efectuarea c.eltuielilor,
inregistrarea deficitului, disponibilitatile din conturile trezoreriei si altele,
ceea ce asigura o baza eficienta de date in vederea luarii deciziilor
.
.
&.1. NECESITATEA INFIINTARII TRE-ORERIEI
FINANTELOR PUBLICE IN ROMANIA
Premisele infiintarii )rezoreriei &inantelor publice in 1omania au fost
in principal urmatoarele:
- reorganizarea bancilor si consecintele acesteia asupra executiei
finantelor publice;
- sc.imbarea conceptiilor privind administrarea si utilizarea resurselor
financiare publice;
- cerintele si posibilitatile reale de asigurare a ec.ilibrului finantelor
publice, prin interventii pornite in fazele de urmarire a executiei bugetului
public, in cadrul fiecarei componente a sistemului acestuia;
- autonomia bugetului asigurarilor sociale de stat ;
- intarirea autonomiei finantelor locale, la nivelul bugetelor acestora
din subdiviziunile administratiei teritoriale in cadrul judetelor;
- cresterea si diversificarea fondurilor extrabugetare;
Daca pana in 466#, executia de casa a bugetului de stat se efectua prin
*anca 0ationala, odata cu aplicarea ,egii nr. /4 din noiembrie 466# cand a
luat fiinta *anca -omerciala conturile de venituri si conturile de c.eltuieli ale
bugetului de stat, ale bugetului asigurarilor sociale, ale bugetelor locale,
precum si conturile institutiilor publice, au fost preluate de *anca
-omerciala.
!ncepand cu anul 466(, pe baza :otararii ;uvernului nr. =? si a ,egii
-ontabilitatii, a fost organizata executia operatiunilor privind finantele
publice prin )rezoreria statului, aceasta fiind una din coordonatele reformei
sistemului financiar in 1omania.
Prin trezoreria proprie statul isi mobilizeaza in mod direct sau indirect
disponibilitatile de fonduri, asigurandu-se totodata exercitarea in bune conditii
a atributiilor 8inisterului &inantelor Publice si ale unitatilor sale teritoriale.
De asemenea, prin intermediul trezoreriei finantelor publice se asigura
utilizarea eficienta a resurselor statului de catre institutiile publice aflate sub
controlul permanent al organelor financiare, respectarea destinatiei fondurilor
.
Dr. Angureanu 8i.ai Aristotel ' 2@rganizarea si conducerea trezoreriei finantelor publice in conditiile
economiei de piata in 1omania3 1amnicu 5alcea, 466% (pag. ==-?(
49
aprobate prin legea bugetara, precum si intarirea raspunderii ordonatorilor de
credite in gestionarea banilor publici.
Analizata prin caracteristicile operatiunilor pe care le efectueaza,
)rezoreria se prezinta ca o banca a finantelor publice. 8ai mult insa, ea
reprezinta un mecanism al 8inisterului &inantelor Publice prin care se
efectueaza operatiunile de incasari si plati privind bugetul public si fondurile
extrabugetare, astfel incat sa se asigure ec.ilibrul financiar. )otodata prin
trezorerie se exercita si controlul fiscal asupra incasarii la termen a
veniturilor, controlul asupra finantarii c.eltuielilor institutiilor publice.
!mportanta organizarii sistemului trezoreriei finantelor publice in
1omania rezulta din urmatoarele:
- este cel mai potrivit sistem de organizare a executiei finantelor
publice, protejandu-le de toate riscurile ( in special de riscul falimentului si
permite solutionarea unor importante probleme financiare, prin mijlocirea
operatiunilor specifice, si anume:
gestionarea creditelor externe primite de catre ;uvern pentru
sprijinirea programelor de reforma ;
mobilizarea resurselor financiare din economie pentru acoperirea
deficitului bugetar si pentru plata dobanzilor la datoria publica.
- permite cunoasterea permanenta a resurselor publice si previziunea
nevoilor de imprumuturi pentru finantarea deficitului bugetar;
)rezoreria finantelor publice cuprinde totalitatea resurselor de care
dispune statul, ea nelimitandu-se numai la executia bugetului de stat.
Prin )rezorerie s-au separat finantele sectorului public de resurse
private prin desc.iderea la *anca 0ationala de conturi distincte de conturile
bancilor comerciale.
!nfiintarea )rezoreriei finantelor publice in 1omania completeaza
cadrul institutional prin care statul si-a creat posibilitatea de a 'si stabili si
aplica politica de venituri si c.eltuieli, organizandu-si activitatea financiara
atat la nivel central, cat si in teritoriu. Astfel, prin trezorerie sunt posibile de
cunoscut si rezolvat toate implicatiile specifice gestiunii financiare publice. !n
plus )rezoreria faciliteaza folosirea de catre 8inisterul &inantelor Publice, cu
ocazia intocmirii, aprobarii si executiei bugetului public, a instrumentelor de
analiza fundamentala si de supraveg.ere a realizarii ec.ilibrului financiar,
monetar si valutar, si a datoriei interne si externe a statului.
7e poate, deci, concluziona, ca locul )rezoreriei finantelor publice in
economia de piata este bine definit in ansamblul relatiilor financiare, valutare
si monetare ale economiei nationale.
4%
&.&. FUNCTIILE DE BA-A ALE TRE-ORERIEI
FINANTELOR PUBLICE
)rezoreria finantelor publice este conceputa ca o institutie financiara
prin care sectorul public isi efectueaza operatiunile de incasari si plati, asupra
carora 8inisterul &inantelor Publice exercita controlul fiscal si financiar
preventiv, indeplinind in principal, urmatoarele atributii
4
:
a casier al sectorului public prin care se asigura incasarea veniturilor,
efectuarea platilor si pastrarea disponibilitatilor;
b asigurarea executiei bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale
de stat si bugetelor locale, reflectate in incasarea veniturilor din impozite si
taxe de la contribuabili persoane fizice si juridice si efectuarii platilor dispuse
de ordonatorii de credite, in limita creditelor bugetare aprobate;
c exercitarea operativa a controlului financiar preventiv asupra
incasarii veniturilor cat si a incadrarii c.eltuielilor dispuse de ordonatorii de
credite in prevederile si destinatia aprobata prin bugetele de venituri si
c.eltuieli;
d efectuarea operatiunilor de decontare in contul institutiilor publice si
pastrarea disponibilitatilor acestora, in urma constiturii si utilizarii mijloacelor
extrabugetare si a fondurilor speciale;
e atragerea disponibilitatilor din economie (institutii financiare, agenti
economici, populatie pe calea constituirii de depozite cat si prin imprumuturi
de stat lansate in vederea asigurarii resurselor financiare pentru reabilitarea si
rete.nologizarea unor sectoare din economie, acoperirea deficitului bugetar,
s.a.;
f efectuarea de plasamente financiare pe termen a disponibilitatilor
statului existente temporar in conturile trezoreriei;
g gestionarea datoriei publice, reflectata in primirea imprumuturilor
interne si externe, folosirea acestora potrivit destinatiei prevazute in contracte,
rambursarea creditelor la scadenta si plata dobanzilor;
. asigura evidenta contabila privind executia de casa pentru toate
operatiunile de incasari si plati cu ajutorul conturilor sintetice si analitice
desfasurate pe subdiviziunile clasificatiei bugetare si pe platitori;
i asigura functionalitatea corespunzatoare a sistemului informational
contabil privind raportarea executiei bugetului de stat, bugetului asigurarilor
sociale de stat, bugetelor locale, fondurilor speciale si extrabugetare, s. a
.
&.(. E.ECUTIA DE CASA A BUGETULUI PUBLIC
4

.
20orme metodologice privind organizarea si functionarea trezoreriilor finantelor publice3, nr. 9/4?,
aprobate prin @rdinul ministrului economiei si finantelor, nr.4#(? din septembrie 466(
4=
+xecutia de casa a bugetului public presupune incasarea propriu
zisa aveniturilor, desc.iderea creditelor bugetare si efectuarea de plati din
buget in contul c.eltuielilor, 2mobilizarea resurselor financiare pentru
finantarea deficitului bugetar3, acest proces necesita un sistem organizat
pentru derularea fluxurilor bugetare in numerar sau fara numerar.
Aceasta activitate in care intervin zeci de milioane de operatiuni
derulate prin sistemul de conturi desc.ise pentru bugetul public sau de
legatura cu acesta a platitorilor de venituri, a beneficiarilor de credite
bugetare, a sistemului bancar antrenat in efectuarea operatiunilor, poarta
numele de executie de casa a bugetului.
-ele ( mari sisteme organizatorice (institutionale care se contureaza
prin distinctia dintre ele si sunt:
4. +xecutia de casa prin sistemul bancar;
(. +xecutia de casa prin sistemul trezoreriei publice.
!n cele ce urmeaza, vom analiza avantajele si dezavantajele derularii
executiei de casa prin sistem bancar deosebit de trezoreriile statului :
1. E+ecutia $e ca"a p%i "i"te#ul baca% consta in indeplinirea
functiei de casier al statului de catre o banca,de regula banca centrala. Aceasta
efectueaza operatiile de incasari, plati , finantarea deficitului in contul
bugetului.!nstitutiile publice isi desc.id conturile la diferite banci, iar
fluxurile monetare cu bugetul sunt desfasurate prin intermediul bancii
imputernicite cu executia de casa a bugetului public.
Avantajele acestui sistem consta in faptul ca in executia bugetului
public se foloseste direct reteaua de casierii si conturi ale bancilor. *anca
-entrala exercita direct controlul asupra masei monetare aflate in fluxurile de
incasari si plati in numele bugetului.
Dezavantajele se refera la dificultatile sau ingreunarea operatiunilor de
gestiune a fondurilor bugetare. Astfel :
- 8inisterul &inantelor trebuie sa organizeze un sistem distinct
pentru supraveg.erea platilor si incasarilor, indeosebi de control a
c.eltuielilor inainte de eliberarea fondurilor de la bugetul de stat;
- disponibilitatile institutiilor publice existente la diferite banci ,
unde acestea isi tin conturile, reprezinta imobilizari pentru buget care in
acelasi timp (fiind in deficit trebuie sa imprumute o suma de bani mai mare
de pe piata de capital decat aceea care in mod normal i-ar fi necesara pentru
finantarea deficitului bugetar aparut in executie;
- analiza mersului executiei bugetare si cunoasterea pozitiei de casa a
bugetului sunt dependente de operativitatea informatiilor primite de la
sistemul bancar al executiei de casa.
&. E+ecutia $e ca"a p%i "i"te#ul t%e/o%e%iei 'iatelo% publice
4?
)rezoreria publica este o institutie financiara organizata in cadrul
aparatului 8inisterului &inantelor Publice.
&unctiile de baza pe care le indeplineste trezoreria sunt: de casier public
si de banca a statului.
a !n calitate de casier , trezoreria efectueaza prin sistemul conturilor
desc.ise pentru bugetul public, urmatoarele operatiuni:
- toate operatiile de incasare a veniturilor si de plati la buget;
- controlul asupra c.eltuielilor cu ocazia eliberarii de fonduri de la
buget;
- asigurarea informatiei necesare privind executia de casa a bugetului
in vederea intocmirii conturilor executiei bugetare si a rapoartelor periodice
asupra acesteia;
- gestiunea ec.ilibrului zilnic al bugetului, prin asigurarea lic.iditatii
necesare prin cunoasterea fluxurilor de incasari si plati;
- sincronizarea platilor si incasarilor, mai ales a celor legate de
finantarea deficitului si serviciul datoriei publice;
b !n calitate de banca, trezoreria efectueaza:
- organizeaza evidenta contabila a institutiilor publice, realizand astfel
gestiunea disponibilitatilor banesti ale sectorului public si integrarea acestora
in politica de lic.iditati a statului;
- gestioneaza datoria publica privind primirea de imprumuturi de
catre buget pentru finantarea deficitului bugetar, platile in contul serviciului
datoriei publice, operatiunile de refinantare a datoriei publice;
- operatiunile de garantare de catre stat sau de coparticipare a acestuia
la acordarea de imprumuturi unor institutii guvernamentale.
Data fiind masa banilor colectati prin trezorerie (venituri publice,
depozite ale corespondentilor, imprumuturi pe termen scurt, aceasta are
posibilitatea de a-i utiliza pentru alte scopuri decat plata c.eltuielilor
bugetare. Astfel, rolul de banc.er al trezoreriei se manifesta sub ( forme:
- trezoreria actioneaza ca o banca de depozit, ca o banca de afaceri care
furnizeaza capitaluri unor intreprinderi pentru a le asigura dezvoltarea;
- trezoreria actioneaza ca o banca de emisiune si in acest fel intervine
in domeniul circulatiei monetare .
-u exceptia sectorului agricol !lfov, in prezent in tara noastra s-a
generalizat executia de casa a bugetului public prin trezoreriile statului
infiintate in toate judetele si sectoarele municipiului *ucuresti.
46
&.0. SISTEMUL DE ORGANI-ARE SI FUNCTIONARE
AL TRE-ORERIEI FINANTELOR PUBLICE
&.0.1.Co#poetele "i"te#ului t%e/o%e%iei 'iatelo%
publice
!n baza :.;. =?>466( s-a infiintat )rezoreria finantelor publice, care
constituie un sistem unitar atat la nivel central,(in cadrul 8inisterului
&inantelor Publice cat si la nivelul unitatilor teritoriale ale ministerului
respectiv, in cadrul directiilor generale ale finantelor publice, ale
administratiilor finantelor publice orasenesti si comunale.
7istemul de organizare a )rezoreriei finantelor publice este conceput
intr-un sistem unitar, atat la nivel central cat si in teritoriu in scopul
cuprinderii tuturor operatiunilor financiare ale sectorului public. 7istemul de
organizare al trezoreriei finantelor publice se prezinta astfel:

T%e/o%e%ia 'iatelo%
- T%e/o%e%ia cet%ala
1 T%e/o%e%ia 2u$eteaa a "i
#uicipiului Bucu%e"ti
1 T%e/o%e%ia #uicipala publica
1 T%e/o%e%ia o%a"eea"ca
1 T%e/o%e%ia $e la
pe%ceptiile %u%ale
&ig. 4 7istemul de organizare a )rezoreriei finantelor publice
A. T%e/o%e%ia cet%ala: este organizata in cadrul 8inisterului
&inantelor Publice avand urmatoarele atributiuni:
a elaborarea instructiunilor privind organizarea si functionarea
trezoreriilor teritoriale;
b asigura evidenta contabila a constituirii si utilizarii tuturor fondurilor
statului;
c desc.iderea creditelor bugetare dispuse de ordonatorii principali de
credite ai bugetului de stat si bugetului asigurarilor sociale de stat;
(#
d gestionarea contului de corespondent al trezoreriei aflat la *anca
0ationala;
e efectuarea operatiunilor de decontare intre unitatile trezoreriilor
judetene;
f gestionarea fondurilor cu destinatie speciala constituite la nivelul
economiei nationale
g efectuarea de plasamente financiare pe termen;
. gestionarea datoriei publice interne si externe;
i elaborarea lucrarilor de executie bugetara si a contului trezoreriei in
structurile si la termenele stabilite cu prezentarea de masuri in ceea ce priveste
asigurarea ec.ilibrului bugetar;
j elaborarea raportului si a contului general de executie a bugetului de
stat, a fondurilor speciale si extrabugetare
D metodologia, indrumarea si controlul activitatii trezoreriilor locale;
,a nivel teritorial, trezoreriile au urmatoarea structura organizatorica:
B. La 2u$ete "i #uicipiul Bucu%e"ti
)rezoreria este organizata ca directie in cadrul Directiei ;enerale a
&inantelor Publice judetene, cuprinzand patru servicii componente, si
anume:
- serviciul buget si contabilitate publica;
- serviciul administrarea si contabilitatea contului curent al
trezoreriei;
- serviciul urmarirea activitatii de vanzare si gestiune a titlurilor
de stat si certificatelor de trezorerie;
- serviciul indrumarea si verificarea activitatii trezoreriilor locale;
(4
Fi*. &. @rganizarea trezoreriilor la judete si municipiul *ucuresti
Directia judeteana are urmatoarele atributii:
- coordonarea activitatii de trezorerie la organele financiare teritoriale;
- gestionarea contului corespondent al trezoreriei judetene desc.is la
sucursala judeteana a *ancii 0ationale;
- gestionarea conturilor corespondente ale trezoreriilor din subordine;
- desc.iderea creditelor bugetare dispuse de ordonatorii de credite
secundari finantati din bugetul de stat in toate trezorerii locale;
((
7+15!-!A, *A;+) 7!
-@0)A*!,!)A)+ PA*,!-A
D!1+-)@1 )1+C@1!+1
7+15!-!A, AD8!0!7)1A1+A
7! -@0)A*!,!)A)+A
-@0)A,A! -A1+0)
A, )1+C@1+1!+!
D!1+-)@1 ;+0+1A,
7+15!-!A,
!0D1A8A1+A
7! 5+1!&!-A1+A A-)!5!)A)!!
)1+C@1+1!!,@1 ,@-A,+
7+15!-!A, A18A1!1+A
A-)!5!)A)!! D+ 5A0CA1+
7! ;+7)!A0+ A )!),A1!,@1
D+ 7)A) 7! -+1)!&!-A)+,@1
D+ )1+C@1+1!+
- masuri privind asigurarea inc.eierii exercitiului bugetar la nivelul
judetului;
- intocmirea bilantului contabil centralizat al trezoreriei, inclusiv
analiza conturilor de activ si de pasiv si elaborarea raportului de analiza;
elaborarea lucrarilor de sinteza si analiza privind executia bugetara,
conturile de trezorerie si altele pe care le raporteaza operativ si periodic
8inisterului &inantelor Publice.
C. La #uicipii) o%a"e "i pe%ceptii
)rezoreriile sunt unitati direct functionale, cu urmatoarele atributii
principale, pe sectoare de activitate :
Se%viciul 3bi%oul4 ica"a%ii "i evi$eta veitu%ilo% bu*eta%e "i
e+t%abu*eta%e, care efectueaza controlul asupra documentelor de incasare a
veniturilor bugetare pentru toate documentele sistemului bugetar; verifica
incadrarea corecta in conturile sintetice si analitice conform subdiviziunilor
clasificatiei bugetare si evidentei analitice pe platitori, calculeaza si aplica
majorarile de intarziere, verifica respectarea de catre agentii economici a
obligatiilor fata de bugetul de stat pe baza deconturilor si a darilor de seama
primite de la acestia; verifica documente privind amanari, reesalonari si
restituiri ale veniturilor bugetare pe baza documentelor primite de la
administratiile finantelor publice, compartimentele de urmarire fiscala;
intocmeste jurnalul privind incasarea veniturilor, stabileste la sfarsitul anului
sinteza incasarii veniturilor pe surse si platitori, ramasitele de incasat care se
transmit organelor de urmarire fiscala si asigura inc.eierea conturilor sintetice
si analitice de venituri, la sfarsitul anului.
Se%viciul 3bi%oul4 ve%i'ica%e "i $ecota%e a c,eltuielilo% i"titutiilo%
publice pe ba/a $e bu*ete -care controleaza documentele de plati prezentate
de ordonatorii de credite, verifica repartizarea creditelor desc.ise din bugetele
locale, asigura respectarea reglementarilor legale cu privire la utilizarea
mijloacelor extrabugetare si a fondurilor speciale, conduce evidenta analitica
a conturilor de c.eltuieli si disponibilitati desc.ise pe ministere si institutiile
publice subordonate, elibereaza extrasele de cont impreuna cu documentele
justificative, intocmeste jurnalele contabile zilnice pentru actiuni de incasari
si plati prin conturi desc.ise pe seama ministerelor si institutiilor publice si
asigura confruntarea lor cu contabilitatea.
Se%viciul 3bi%ou4 *e"tiuii titlu%ilo% $e "tat "i a ce%ti'icatelo% $e
t%e/o%e%ie care realizeza vanzarea si rascumpararea, potrivit normelor
metodologice ale 8inisterului &inantelor Publice,al certificatelor de trezorerie
cu dobanda pentru populatie, initiaza actiuni la nivel local pentru informarea
publicului cu privire la emisiunea certificatelor de trezorerie pentru populatie
prin trezoreriile statului, conduce evidenta certificatelor de trezorerie pe
(/
emisiuni si scadente, intocmeste si raporteaza situatiile privind vanzarea si
rascumpararea certificatelor de trezorerie, plata dobanzilor aferente.
Se%viciul 3bi%oul4 $ecota%i i cotul t%e/o%e%iei "tatului "i
cotabilitate ' asigura contabilitatea sintetica si analitica privind executia de
casa a bugetului public, inregistreaza in ordine cronologica si sistematica
operatiunile efectuate numai pe baza documentelor justificative (cecuri,
c.itante, ordine de plata, ordine de incasare, note contabile; intocmeste
lucrarile de executie operativa si periodica privind executia de casa a
bugetului public pe componente ale fondurilor speciale si extrabugetare si
contului de trezorerie, intocmeste balanta de verificare zilnica si lunara,
intocmeste lucrarile de executie, de inc.eiere a executiei bugetare la finele
anului si bilantul contabil.
Se%viciul 3 bi%oul4 a$#ii"t%a%ea cotu%ilo% pe%"oaelo% 'i/ice "i
2u%i$ice 3a*eti ecoo#ici) #e$ici $e 'a#ilie) etc.4 ' administreaza
conturile agentilor economici desc.ise in trezorerie constituite din sumele
incasate de acestia de la institutiile publice, contravaloarea marfurilor livrate
si a serviciilor prestate precum si a conturilor desc.ise pe seama medicilor de
familie ce au contracte cu casa de asigurari de sanatate ori a medicilor
veterinari pentru sume primite de la bugetul de stat.
Se%viciul 3bi%oul4 ca"ie%ie te/au% ' incaseaza in numerar veniturile,
elibereaza numerar la cererea institutiilor publice, efectueaza plati persoanelor
fizice privind anumite drepturi banesti; conduce corect si la zi evidenta
intrarilor si iesirilor de numerar; stabileste soldul zilnic al casieriei,
intocmeste jurnalul de casa si asigura aplicarea normelor privind integritatea
si securitatea numerarului existent in casierie.
("
Fi*. (. @rganizarea trezoreriilor la nivel de municipii
Mecai"#ul $e 'uctioa%e a t%e/o%e%iei
(9
D!1+-)@1 ADEA0-)
)1+C@1!+1
D!1+-)@1
7+15!-!A, !0-A7A1! 7!
+5!D+0)A
5+0!)A1!,@1
*A;+)A1+ 7!
+B)1A*A;+)A1
7+15!-!A, 5+1!&!-A1+
7! D+-@0)A1+ A
-:+,)A!+,!,@1
!07)!)A)!!,@1
PA*,!-+ P+ *ACA D+
*A;+)+
7+15!-!A, ;+7)!A0!!
)!),A1!,@1 D+ 7)A) 7!
A -+1)!&!-A)+,@1 D+
)1+C@1+1!+
7+15!-!A, D+-@0)A1!
!0 -@0)A,
)1+C@1+1!+!
7)A)A,A! 7!
-@0)A*!,!)A)+
7+15!-!A,
AD8!0!7)1A1+A
-@0)A1!,@1
P+17@A0+,@1 &!C!-+
7! EA1!D!-+ (A;+0)!
+-@0@8!-!, 8+D!-! D+
&A8!,!+, +)-.
7+15!-!A, -A7!+1!+ -
)+CAA1
-onform @rdonantei ;uvernului nr. %% din (" august 466", privind
formarea si utilizarea resurselor, derulate prin trezoreria statului, institutiile
publice
1
au obligatia sa efectueze operatiuni de incasari si plati prin
)rezoreria generala a statului.
8inisterul &inantelor asigura coordonarea unitara a executiei
finantelor publice prin mecanismul unitar al trezoreriei, conform sc.emei
nr. ".
SC5EMA ORGANI-ATORICA A SISTEMULUI
TRE-ORERIEI DIN ROMANIA

)rezoreria generala a statului cuprinde operatiuni de incasari si plati
care privesc:
4
!nstitutiile publice in intelesul @rdonantei citate sunt: autoritatea legislativa, Presedintia, autoritaea
judecatoreasca, alte autoritati publice.;uvernul , ministerele si celelalte organe de specialitate ale
administratiei publice centrale, consiliile judetene si locale, precum si institutiile publice din subordonare
centrala si locala.
(%
8!0!7)+1A, &!0A0)+,@1
D!1+-)!A ;+0+1A,A A
)1+C@1+1!+!
D!1+-)!! ;+0+1A,+ A,+
&!0A0)+,@1 PA*,!-+ EAD+)+0+
D!1+-)!! D+ )1+C@1+1!+ EAD+)+0+
D!1+-)!A ;+0+1A,A A &!0A0)+,@1
PA*,!-+ - 8A0!-!P!A, *A-A1+7)!
D!1+-)!! D+ )1+C@1+1!+
Administratii financiare
ale municipiilor
)rezoreriile municipale
-ircumscriptii
financiare ale oraselor
7ervicii de trezorerie
Administratiile financiare ale
sectoarelor
Directii de trezorerie ale
sectoarelor
Perceptii fiscale rurale ' comune
*irouri de trezorerie
Perceptii fiscale rurale
' comune
*irouri de trezorerie
- veniturile si c.eltuielile bugetului de stat, ale bugetului asigurarilor
sociale de stat, ale bugetelor locale, ale bugetelor fondurilor speciale;
- veniturile si c.eltuielile institutiilor publice, care potrivit
reglementarilor legale, se administreaza in regim extrabugetar;
- datoria publica interna si externa, inclusiv evidenta si plata
serviciului datoriei publice interne si externe;
- alte venituri si c.eltuieli ale sectorului public reglementate de
dispozitiile legale.
Directiile de transmitere a informatiilor pe baza carora se deruleaza
operatiile de incasare a veniturilor si de efectuare a c.eltuielilor bugetare sunt:
4. Preluarea in sarcina 8inisterului &inantelor a executarii
prevederilor legii bugetare anuale.
(. Desc.iderea creditelor bugetare si transmiterea nivelelor repartizate
pe categorii de ordonatori pana la institutiile bugetare.
/. !ncasarea veniturilor proprii de catre institutiile bugetare.
". Pastrarea disponibilitatilor banesti ale trezoreriei in contul
corespondent la *anca 0ationala si folosirea acestora.
9. 1aporturile si corespondenta dintre )rezoreria centrala, trezoreriile
judetene si trezoreriile operative.
%. -ircuitul documentelor privind incasarea veniturilor la buget de la
agentii economici prin intermediul contului corespondent la *anca 0ationala.
=. !ncasarea impozitelor si taxelor de la persoanele fizice
.
&.0.&. Te,ica $e luc%u p%ivi$ ope%atiuile $e $ecota%e
it%e t%e/o%e%ii "i Baca Natioala
Ope%ativitatea $ecota%ilo%) "tu$iul $e ca/ pe o /i $e luc%u
la 2u$et "i t%e/o%e%iile ope%ative
@peratiunile de incasari si plati care se efectueaza prin conturile ce
functioneaza in cadrul trezoreriilor si concomitent in conturile agentilor
economici desc.ise la bancile comerciale, determina activitatea de decontari
.

@peratiunile de decontari intre unitatile trezoreriei si *anca 0ationala
sunt generate de :
.
)atiana 8osteanu ' 2 *uget si )rezorerie publica3, +ditura Didactica si pedagogica 1.A. ,
*ucuresti, pag.("?-(9?
.
20orme metodologice privind organizarea si functionarea trezoreriilor finantelor publice3, nr.
9/4?, aprobate prin @rdinul 8inistrului economiei si finantelor nr. 4#(? din septembrie 466(
(=
a transmiterea documentelor de plati dispuse de ordonatorii de credite
pentru ac.itarea furnizorilor si creditorilor care au conturile desc.ise la
bancile comerciale de catre trezoreriile municipale, orasenesti,perceptii (unde
au desc.ise conturile respective institutiile publice la trezoreria judeteana,
respectiv municipiul *ucuresti;
b primirea documentelor de plati de catre trezoreriile judetene,
respectiv municipiul *ucuresti si transmiterea acestora la sucursalele *ancii
0ationale in vederea decontarii cu bancile comerciale la care beneficiarii isi
au conturile desc.ise;
c primirea documentelor de incasari privind veniturile bugetului de
stat, bugetelor locale, bugetelor asigurarilor sociale de stat de la sucursalele
*ancii 0ationale de catre trezoreriile judetene, respectiv municipiul *ucuresti
si transmiterea acestora la trezoreriile municipale, orasenesti si perceptii la
care agentii economici isi au domiciliul fiscal.
)oate aceste operatiuni de decontari necesita asigurarea evidentierii in
contabilitate, atat la trezoreriile municipale, orasenesti, perceptii, care transmit
si primesc documentele de incasari si plati, cat si la trezoreriile judetene,
respectiv municipiul *ucuresti care la randul lor primesc si transmit
documentele de incasari si plati (la trezoreriile din subordine si la *anca
0ationala
Pentru evidentierea operatiunilor privind decontarile intre )rezoreria
Eudeteana si *anca 0ationala, in contabilitatea trezoreriei judetene
functioneaza urmatoarele conturi sintetice de gradul ! :
- -@0)A, %# 2-@0) -A1+0) A, )1+C@1+1!+! ,A *A0-A
0A)!@0A,A3
- -@0)A, %4 2-@0) -@1+7P@0D+0) A, )1+C@1+1!+!3
- -@0)A, %( 2D+-@0)A1! -A *A0-A 0A)!@0A,A D!0
@P+1A)!A0! !0!)!A)+3
- -@0)A, %= 3D+-@0)A1! -A )1+C@1+1!A ;+0+1A,A A
7)A)A,A! P1!5!0D @P+1A)!A0+A D+ )1A07&+1A1+ A
7@,DA,A! -@0)A,A! -A1+0) A, )1+C@1+1!+! 7)A)A,A!
EAD+)+0+3
!n cadrul conturilor sintetice se desc.id conturi analitice pentru fiecare
trezorerie din subordine.
5oi prezenta in continuare functiunea conturilor din cadrul Directiei
Eudetene de )rezorerie, reflectata in operatiunile de incasare a veniturilor si
efectuare a platilor, in relatia cu *anca 0ationala.
Directia Eudeteana de )rezorerie are cont curent desc.is la *anca
0ationala (cont bancar reflectat in contul contabil %# 3-@0) -A1+0) A,
)1+C@1+1!+! ,A *A0-A 0A)!@0A,A3. Cilnic soldul debitor sau
creditor al contului %# este preluat de contul %= 2D+-@0)A1! -A
(?
)1+C@1+1!A ;+0+1A,A A 7)A)A,A! P1!5!0D @P+1A)!A0+A
D+ )1A07&+1A1+ A 7@,DA,A! -@0)A,A! -A1+0) A,
)1+C@1+1!+! 7)A)A,A! EAD+)+0+3. Acest din urma cont realizeaza
consolidarea la nivel central a contului curent al trezoreriei statului.
- Astfel, pentru preluarea soldului debitor al trezoreriei se face inregistrarea :
%=F%# (zilnic
- Pentru preluarea soldului creditor al contului %#, se face inregistrarea:
%#F%= (zilnic
Cilnic, serviciul contabilitate si decontari din cadrul trezoreriei
judetene efectueaza confruntarea soldului contului %= din contabilitatea
trezoreriei judetene cu *anca 0ationala.
Cilnic, un delegat al )rezoreriei Eudetene ridica extrasul de cont
insotit de documentele anexa pe care le prelucreaza parcurgand urmatoarele
operatiuni:
a verifica sumele inscrise in extrasul de cont cu documentele
justificative corespunzator anexate;
b inregistreaza in contul corespondent al fiecarei trezorerii, contul %4,
ordinele de plata centralizatoare primite;
-oncomitent, in contabilitatea )rezoreriei Eudetene se face
urmatoarea inregistrare ( operatiuni initiate cu *anca 0ationala- sume
aleatorii
%4 F %( 4%/.###.###
>
- )rezoreria mun . ##4 499.###.###
- )rezoreria !anca ##( /.9##.###
- )rezoreria &aurei ##/ (.9##.###
- )rezoreria !nsuratei ##" (.###.###
!n vederea transmiterii documentelor de plati la sucursalele *.0.,
)rezoreria Eudeteana procedeaza astfel:
- pe baza documentelor primite de la trezoreriile teritoriale,
intocmeste cate un ordin de plata centralizator pentru fiecare banca
comerciala, la care agentii economici au conturi desc.ise si apoi urmeaza sa
le efectueze virarea sumelor.
,a decontarea efectiva in contabilitatea )rezoreriei se face
inregistrarea: %(> analitic pe banci F %#>4%/.###.### ( valoarea documentelor
de plati decontate efectiv.
Platile catre alte judete se grupeaza pe banci si pe trezorerii,
intocmindu-se cate un ordin de plata centralizator pentru fiecare banca sau
trezorerie.
(6
@peratini de incasari si plati pot apare si intre trezoreriile teritoriale '
ex. -.A.7. colectat in trezoreriile teritoriale si virat la )rezoreria municipala
resedinta de judet; fonduri speciale colectate la trezoreriile teritoriale si
virate la trezoreria municipala; impozite si taxe colectate la )rezoreria
8unicipala, care apartin trezoreriilor din judet.
!n acest caz, la serviciul contabilitate si decontari din cadrul
trezoreriei judetene se fac urmatoarele inregistrari (sumele sunt aleatorii:
%4##4 ( trez. munic. F %4##/ 99.###
( trez. oras &aurei
%4##( ( trez. oras !anca F %4##4 4##.###
( trez. mun. *raila
%4##4 (trez. mun. *railaF $ (##.###
%4##( 4##.###
(trez.oras !anca
%4##/ ?#.###
(trez.oras &aurei
%4##" (#.###
(trez.oras !nsuratei
Cilnic, in scopul asigurarii inregistrarii corecte a operatiunilor in
contabilitatea trezoreriei se intocmeste 2*A,A0)A D+ 5+1!&!-A1+3.
7oldul contului %= din balanta de verificare se confrunta cu soldul din
extrasul emis de *.0.
7oldul contului %43-ont corespondent al trezoreriei din contabilitatea
)rezoreriei Eudetene3 se confrunta cu soldul aceluiasi cont desc.is la
trezoreriile teritoriale.!n cazul semnalarii unor diferente se actioneaza la
ambele parti pentru clarificarea si solutionarea acestora.
!n bilantul centralizat al )rezoreriei Eudetene soldul contului %4 nu
apare.
7oldul contului %( 2Decontari cu *.0. din operatiuni initiate si
nedecontate efectiv in ziua respectiva de *anca 0ationala.
Cilnic soldul contului %= se obtine prin insumarea soldului contului %4
cu soldul contului %(.
&.0.( O%*ai/a%ea "i 'uctioa%ea co#pa%ti#etului
ca"ie%ie !te/au%
/#
Deoarece pastrarea si manipularea numerarului prin trezorerii, ca de
altfel pretutindeni, este o sarcina deosebita ce trebuie sa asigure integritatea si
securitatea acestuia, organizarea si functionarea compartimentelor de casierie-
tezaur este riguros si pana la cele mai mici detalii prevazute atat in normele
*ancii 0ationale, cat si in normelee proprii ale trezoreriilor. 5oi reda in cele
ce urmeaza aceste reguli ce trebuie pastrare si respectate cu strasnicie.
-ompartimentul casierie - tezaur functioneaza in incaperi special
amenajate, separate de locul de munca al celorlalte servicii (birouri.
&erestrele camerelor in care este amplasata casieria precum si usile trebuie
prevazute cu grilaje de fier.
!n cadrul compartimentului casierie tezaur fiecare casier are locul de
munca in cabine separate prevazute cu g.isee care se inc.id. Asile cabinelor
sunt prevazute cu incuietori cu c.ei, tinandu-se incuiate in cursul zilei de
lucru. -abinele casieriilor sunt dotate cu case de fier sau dulapuri metalice cu
incuietori, pentru pastrarea valorilor in timpul programului de lucru.
Asile incaperilor in care functioneaza casieria vor fi tinute incuiate in
timpul lucrului. Accesul in incinta casieriei a altor persoane in afara
directorului si a detinatorilor de c.ei este interzis fara aprobarea directorului
unitatii.
!n fiecare dimineata, inainte de inceperea programului, personalul
casieriei este obligat sa predea spre pastrare, pana la terminarea programului
de lucru, unei persoane desemnate de seful compartimentului de lucru, tot
numerarul propriu pe care il are asupra sa.
Aceste sume se vor nota intr-un caiet in care se va semna atat pentru
predare cat si pentru primire. )ot in acest caiet persoana desemnata va nota si
va depune la inceputul programului banii proprii. !n cazul in care sunt
persoane care declara ca nu au bani proprii asupra lor, se va consemna in
acest caiet si se va semna pentru confirmare. 7eful compartimentului va
verifica zilnic, iar directorul va controla c.enzinal, modul cum sunt respectate
cele de mai sus semnand in caietul respectiv.
Pentru asigurarea securitatii numerarului care se manipuleazaa si
pastreaza in timpul programului de lucru de catre personalul casieriei, sunt
instalate mijloace te.nice de paza si alarma sonora care sa poata fi declansata
cu usurinta de orice persoana din compartiment. Asemenea mijloace te.nice
de paza si alarma sonora - /4 - sunt instalate si la posturile de paza de la
intrare, in .olurile operative si la director. !n caz de alarma, organele de paza
de la intrare vor inc.ide si incuia usile, iar directorul va lua masurile ce se
impun pentru prinderea infractorilor. 7eful compartimentului casierie- tezaur
este obligat sa verifice zilnic inainte de inceperea programului cum
functioneaza sistemele de alarmare
.
.
.
20orme metodologice privind organizarea si functionarea trezoreriilor finantelor publice3, nr. 9/4?,
aprobate prin @rdinul 8inistrului economiei si finantelor, nr.4#(? din septembrie 466(.
/4
CAP. III INCASAREA 6ENITURILOR SI
FINANTAREA C5ELTUIELILOR PRIN
TRE-ORERIE
(.1. INCASAREA 6ENITURILOR BUGETARE
PRIN TRE-ORERIE1 GENERALITATI
!ncasarea veniturilor bugetare reprezinta una dintre marile probleme
ale gestionarii bugetului public national si a fondurilor speciale extrabugetare.
5eniturile bugetare se incaseaza in conturile trezoreriei astfel:
- prin virarea dispusa de agentii economici din conturile lor desc.ise
la bancile comerciale in contul trezoreriei in raza careia agentul economic isi
are domiciliul fiscal;
- plata in numerar ;
5eniturile incasate prin trezorerie sunt urmarite si evidentiate pe
bugete si anume:
- veniturile bugetului de stat;
- veniturile bugetelor locale;
- veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat;
- veniturile fondurilor speciale;
- veniturile mijloacelor extrabugetare (institutiilor ce le administreaza
in regim extrabugetar
!n cadrul fiecarui buget se asigura evidenta realizarii veniturilor pe
surse de venituri, precum si pe platitori la unele surse.
Prin sistemul de desc.idere si de codificare a conturilor de venituri se
asigura urmarirea in cadrul fiecarei trezorerii a veniturilor pe bugete, capitole
si subcapitole de venituri si pe platitori: persoane juridice( dupa codul lor
fiscal.
1ealizarea si varsarea la buget a veniturilor rezultate din activitatea
proprie a institutiilor publice se efectueaza astfel: institutiile publice finantate
de la bugetul de stat sau bugetele locale care desfasoara anumite activitati de
prestari servicii, sau executa lucrari catre agentii economici si populatie,
incaseaza contravaloarea serviciilor sau lucrarilor prestate
Destinatia acestor venituri este urmatoarea:
- se varsa ca venituri la buget;
- se utilizeaza pentru acoperirea c.eltuielilor bugetare;
- se utilizeaza ca mijloace extrabugetare sau fonduri speciale.
/(
!nstitutiile publice finantate integral de la buget, potrivit dispozitiilor
legale varsa veniturile proprii realizate in contul bugetului din care sunt
finantate, reducandu-se astfel efortul bugetului.
Prin dispozitiile legale s-a prevazut ca veniturile proprii sa poata fi
folosite pentru acoperirea c.eltuielilor institutiilor respective, peste alocatiile
bugetare sau fara afectarea acestora. ( de regula aceste prevederi sunt cuprinse
in legile bugetare anuale.
(.1.1 Ica"a%ea veitu%ilo% bu*eta%e $e la a*etii
ecoo#ici ) i"titutiile publice "i cot%ibuabili
)rezoreria finantelor publice in calitate de casier al sectorului public
asigura incasarea in numerar sau prin alte instrumente de plata a veniturilor
publice.
Pentru urmarirea incasarii fiecare trezorerie inscrie in evidentele sale
analitice persoanele juridice sau fizice care datoreaza impozite , taxe sau alte
sume.
,egile fiscale prevad pentru un numar important de impozite si taxe
obligatia platitorilor de a calcula sumele datorate si de a le vira in conturile
desc.ise la trezoreria finantelor publice pe a carei raza teritoriala se afla
platitorul respectiv.
7pre deosebire de situatia urmaririi executiei de casa a bugetului prin
bancile comerciale in noua forma de organizare fiecare trezorerie isi
evidentiaza incasarile realizate pe subdiviziunile clasificatiei bugetare
(capitol, subcapitol si in cadrul acestora, pe platitori dupa codul lor fiscal, iar
la impozitele si taxele de la populatie, pe unitati administrativ teritoriale, dupa
domiciliul fiscal al contribuabililor. De aceea un element de mare utilitate in
urmarirea executiei si organizarea evidentei in cadrul trezoreriilor este codul
fiscal atribuit fiecarui agent economic cat si a celorlalte persoane juridice care
se inregistreaza pe toate documentele prin care se efectueaza plata obligatiilor
fiscale.
5eniturile bugetului de stat sunt constituite din impozite si taxe incasate
de la agenti economici si contribuabili precum si din varsamintele institutiilor
publice si alte venituri aprobate anual prin legea bugetara de catre Parlament.
5eniturile bugetare se incaseaza in conturile trezoreriei astfel:
a prin virare ' din initiativa agentilor economici, din conturile lor
desc.ise la bancile comerciale in contul trezoreriei in raza careia agentul
economic isi are domiciliul fiscal, utilizandu-se ordinul de plata specific,
@P:), sau dupa caz, dispozitia de plata speciala pentru ac.itarea
contributiei la asigurarile sociale de stat;
b plata in numerar- direct la casieria trezoreriei de catre platitorul in
cauza , sau la casieriile proprii ale institutiilor beneficiare ale sumelor si
//
depunerea ulterioara cu foaie de varsamant , insotita si de borderoul
incasarilor in cazul bugetelor locale;
!n trezorerie sunt evidentiate si incasarile rezultate din virarea
obligatiilor fata de buget a institutiilor publice , precum si retinerile efectuate
de acestea de la salariatii proprii reprezentand obligatii catre buget (impozit
pe venit din salarii, contributii la asigurari sociale, etc.. Acest aspect se
desfasoara prin circuit intern in cadrul trezoreriei teritoriale, documentele
respective evidentiindu-se atat la c.eltuieli cat si la venituri fara sa se
modifice contul curent al trezoreriei teritoriale respective.
5eniturile incasate prin trezorerie sunt urmarite si evidentiate distinct
pe bugete si anume:
- veniturile bugetului de stat, contul sintetic (#;
- veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat, cont dsintetic ((;
- veniturile bugetelor locale, cont sintetic (4 pentru 2venituri
curente3; cont sintetic (? 2veniturile cu destinatie speciala3;
5eniturile extrabugetare sunt evidentiate pe institutii si fiecare fond
special in parte, in conturi de disponibilitati dupa structura analitica a planului
de conturi pentru trezorerii (cont sintetic 9# pentru disponibilitati si /#
pentru fonduri cu destinatie speciala.
!n cadrul fiecarui buget se asigura evidenta realizarii veniturilor pe
surse de venituri, capitole si subcapitole de venituri si pe platitori.
!n sinteza veniturile incasate prin trezorerii reprezinta :
- sumele depuse de institutii incasate prin casieriile proprii ale
acestora, ori restituirea sumelor ridicate de la trezorerie in numerar si
neutilizate;
- impozite si taxe ac.itate in numerar de catre persoane fizice si
juridice cuvenite bugetului de sat ,bugetului asigurarilor socilale de stat si
fondurilor speciale;
- impozite si taxe locale incasate de agentii fiscali ai primariilor;
- contravaloarea certificatelor de trezorerie vandute populatiei;
!nainte de a depune suma , platitorul se prezinta la g.iseul
compartimentului pentru controlul si evidenta veniturilor in vederea stabilirii :
sumelor de plata, destinatiei platii si incadrarea in termenul de plata.
@peratiunile de primire a numerarului in casele de incasari se fac pe
baza foilor de varsamant cu c.itanta, ordin de incasare si borderou privind
incasarile, si se consemneaza in 2 Eurnalul de casa3 al fiecarui casier trezorier,
dupa ce in prealabil documentele de incasare au fost verificate de catre
serviciul controlul si evidenta veniturilor. @ particularitate o prezinta
certificatele de trezorerie vandute populatiei, subiect ce-l vom aborda intr-un
alt capitol.
/"
De remarcat faptul ca incasarile in numerar de la agentii economici
reprezentand obligatii bugetare ale acestora au inregistrat si au tendinte de
crestere in detrimentul celor efectuate prin virament, situatie generata de
comisioanele bancare practicate de bancile comerciale atat la depunerea de
numerar de catre agentul economic, cat si la efectuarea platilor, respectiv
virarii la buget a obligatiilor fiscale.
)ot mai multi agenti economici inteleg sa-si ac.ite obligatiile bugetare
din sumele ce le incaseaza in numerar, prezentandu-se la g.iseele trezoreriilor
statului care nu percep comisioane pentru operatiunile efectuate.
Pe%"oaele 'i/ice p%e/ita "e%viciului 3bi%oului4 7Cot%olul "i
evi$eta veitu%ilo% 7 instiintarile de plata primite de la organele fiscale,
prin care sunt comunicate debitele din impozite, taxe si amenzi care urmeaza
a fi ac.itate in anul fiscal respectiv.
!n lipsa acestora contribuabilii pot prezenta:
- c.itantele de plata din perioadele precente;
- declaratii de impunere ale organelor fiscale;
- procese verbale de contraventii, amenzi;
- alte documente din care sa rezulte natura si felul obligatiei de plata
catre buget precum si informatii verbale pe baza carora se pot stabili
impozitele si taxele de plata;
2-ontrolul si evidenta veniturilor2intocmeste, pe baza documentelor
prezentate de contribuabili si a evidentei nominale existente in trezorerie,
GAviz de plata3 ' formular tipizat in care se inscriu toate elementele prevazute
de formular. Avizul de plata se transmite casieriei, pe baza caruia se
intocmeste c.itanta, ca document justificativ de incasare a sumelor de la
persoanele fizice. !ncasarea impozitelor si taxelor de la persoanele fizice din
orase si comune se efectueaza de catre agentii incasatori care elibereaza
c.itante pentru sumele incasate. 7umele incasate sunt depuse de catre acestia
la casieria unitatii trezoreriei pe baza de borderou, la care se anexeaza
c.itantele . ,a primirea sumei casierul trezoreriei elibereaza c.itanta pentru
plata totala din borderou.
(.1.&. Cot%olul p%i t%e/o%e%ie a"up%a
ica"a%ii veitu%ilo% bu*eta%e
&iecare trezorerie are obligatia de a executa controlul asupra incasarii
la termen a veniturilor datorate bugetului se stat, bugetelor locale si bugetului
asigurarilor sociale de stat. -ontrolul se exercita de catre compartimentul
-ontrolul si evidenta veniturilor pe baza documentelor de plata prezentate sau
intrate in trezorerie.
-u ocazia controlului se verifica si se analizeaza urmatoarele:
a termenul legal prin care s-a stabilit obligatia varsarii de impozite si
taxe catre buget;
/9
b respectarea reglementarilor in vigoare privind varsarea impozitelor
si taxelor pe bugete si incadrarea veniturilor pe capitole si subcapitole
prevazute de clasificatia bugetara;
c respectarea termenelor de varsare a impozitelor, taxelor si a altor
venituri; se considera ziua efectuarii platii:
- ziua depunerii sumei pentru incasarile in numerar prin casieriile
trezoreriei;
- ziua varsarii sumei din contul platitorului, cand plata se face cu
ordin de plata din initiativa agentului economic;
d stabilirea corecta pe documentele de plata a conturilor sintetice de
venituri, precum si a celor analitice pe platitori.
)otodata serviciul (biroul 2-ontrolul si evidenta veniturilor3 pe baza
documentelor de incasare a veniturilor bugetare va inregistra operatiunile in
Eurnalul de inregistrare care se desc.ide si se inc.ide zilnic pentru fiecare cont
sintetic de bilant. !nregistrarea in jurnal a operatiunilor se efectueaza
concomitent cu inregistrarea documentelor in fisele analitice.
(.&. FINANTAREA C5ELTUIELILOR PRIN TRE-ORERIE
(.&.1. De"c,i$e%ile $e c%e$ite bu*eta%e
Alocarea fondurior de la bugetul public national are loc in baza
prevederilor legii bugetare anuale, a bugetelor locale de venituri si c.eltuieli
aprobate in conditii de autonomie cu exercitarea unui control financiar
preventiv exigent si aprofundat, privind necesitatea si oportunitatea
c.eltuielilor, acordarea sumelor efectuandu-se nu numai in virtutea existentei
prevederilor de buget, ci si pe masura justificarii sumelor acordate anterior si,
in toate cazurile, in limita creditelor bugetare desc.ise si repartizate.
Desc.iderea creditelor bugetare constituie un act de mare raspundere
din partea 8inisterului &inantelor Publice, a organelor sale teritoriale si a
organelor de decizie locale in a caror competenta este cuprinsa finantarea de
la buget.
Prin organizare si functionarea trezoreriei finantelor publice, executia
de casa a bugetului public national cu componentele sale- bugetul de stat,
bugetele locale si bugetul asigurarilor sociale de stat ' se realizeaza prin
trezorerii in judetele in care acestea au fost infiintate.
)otodata s-a trecut la sistemul de alimentare cu fonduri , practicat in
executia de casa a bugetelor locale prin bancile comerciale, la sistemul
finantarii prin desc.ideri de credite bugetare ( limite de plati.
/%
Precizam ca evidentele contabile privind executia de casa a
bugetului public national se realizeaza prin trezorerii pe baza unui program de
prelucrare automata a datelor care permite introducerea si evidentierea platilor
numai dupa introducerea datelor privind desc.iderile de credite bugetare.!n
conformitate cu 0ormele metodologice nr.9/4?>466( privind organizarea si
functionarea trezoreriilor finantelor publice, trezoreriilor teritoriale le revine
sarcina exercitarii controlului documentelor de plati prezentate de ordonatorii
de credite, asigurandu-se in mod deosebit respectarea incadrarii platilor in
limita creditelor bugetare desc.ise si repartizate. !n situatia in care nu sunt
efectuate desc.ideri de credite nu este posibila acceptarea si contabilizarea
platilor. !ata de ce, efectuarea cu intarziere a desc.iderilor de credite face
imposibila efectuarea platilor, fapt ce provoaca intarzieri si dereglari in
desfasurarea normala a procesului bugetar. !n vederea desc.iderii creditelor
bugetare ordonatorii principali de credite procedeaza potrivit 0ormelor
metodologice nr. 9/4?>466( astfel:
a4 De"c,i$e%i $e c%e$ite $i bu*etul $e "tat
-ererea de desc.idere a creditelor bugetare (formular tipizat se
intocmeste pentru fiecare capitol de c.eltuieli (pentru capitolul de c.eltuieli
2Alocatii si alte ajutoare pentru copii3 si 2)ransferuri din bugetul de stat3,
cererea se intocmeste pe subcapitole aprobat in lege cu defalcarea pe titluri
de c.eltuieli:
- c.eltuieli de personal;
- c.eltuieli materiale;
- subventii si transferuri;
- c.eltuieli de capital.
,a cererile de desc.idere a creditelor se anexeaza o nota de
fundamentare cu privire la justificarea creditelor solicitate a fi desc.ise, care
cuprinde date si elemente specifice actiunilor si c.eltuielilor bugetare din care
sa rezulte necesitatea, oportunitatea si legalitatea sumelor solicitate.
Documentatia astfel intocmita se prezinta directiei de finantare
corespunzatoare din 8inisterul &inantelor Publice pana cel tarziu pe (# a lunii
care o transmite cu aviz Directiei )rezorerie si -ontabilitate Publica.
)otodata ordonatorii principali de credite prezinta 8inisterului
&inantelor Publice 3Dispozitiile bugetare pentru repartizarea creditelor3
pentru:
- c.eltuieli proprii;
- c.eltuielile ordonatorilor de credite secundari din subordine;
- c.eltuielile institutiilor publice direct subordonate ai caror
conducatori indeplinesc atributele ordonatorului de credite tertiar;
2Dispozitiile bugetare pentru repartizarea creditelor3 se intocmesc in
trei exemplare.
/=
Directia ;enerala )rezoreriei si -ontabilitate Publica dupa primirea
si verificarea documentelor susamintite le supune controlului financiar
preventiv dupa care procedeaza astfel:
- retine exemplarul 4 si ( din -ererea de desc.idere a creditelor,
exemplarul 4 din 0ota justificativa si dispozitiile de repartizare a creditelor in
baza carora face inregistrarile in contabilitatea proprie;
- expediaza prin posta speciala la Directia de )rezorerie Eudeteana
exemplarele ( si / din Dispozitiile bugetare de repartizare acreditelor prin
care se comunica repartizarea creditelor bugetare pe seama institutiilor din
subordinea ministerelor care se afla in judetul respectiv.
Directia de )rezorerie Eudeteana confirma in scris primirea
documentelor respective.
- exemplarul / din cererea de desc.idere a creditelor se restituie
ordonatorului principal de credite prin care se confirma desc.iderea creditelor
bugetare.
,a primirea 2Dispozitiilor bugetare3 Directia Eudeteana de )rezorerie,
grupeaza dispozitiile pe localitati in care isi au sediul institutiile respective, si
pe trezorerii teritoriale in functie de arondarea institutiilor, dupa care le
expediaza pe baza de borderou confirmat trezoreriilor lucrative.
!n cazul in care au fost repartizate de catre ministere creditele bugetare
ordonatorilor secundari de credite (Directia 7anitara, !nspectoratul scolar s.a.
acestia au obligatia ca in termen de ( zile sa prezinte 3Dispozitii bugetare
pentru repartizarea creditelor3 la institutiile din subordine aflate in localitatile
din cadrul judetului.
!n ceea ce priveste acordarea transferurilorde la bugetul de stat catre
bugetele locale, precizam ca desc.iderea creditelor se face de catre:
8inisterul &inantelor pe seama Directiei de )rezorerie Eudetene care la randul
sau le repartizeaza trezoreriilor lucrative din judet in functie de arondarea
unitatilor administrativ teritoriale in bugetul carora sunt prevazute asemenea
transferuri.
b4 De"c,i$e%i $e c%e$ite $i bu*etele locale
@rdonatorii princiali de credite (primarii si presedintele -onsiliului
judetean stabilesc lunar c.eltuielile ce urmeaza a se efectua din bugetul
propriu, avandu-se in vedere prevederile de c.eltuieli aprobate prin bugetul
local, necesarul de c.eltuieli, veniturile proprii si transferurile din bugetul de
stat pentru ec.ilibrare, din care se acopera platile respective.
!n acest scop, fiecare ordonator principal de credite intocmeste
necesarul de credite care urmeaza a se desc.ide pentru luna respectiva,
completand 2-omunicarea de desc.idere acreditelor3, in / exemplare, la
nivelul fiecarui capitol pe titluri de c.eltuieli.
/?
)otodata, in cazul in care platile nu pot fi acoperite din venituri si in
buget sunt prevazute sume defalcate din impozitul pe venit si transferuri din
bugetul de stat catre bugetele locale, se intocmeste 30ota justificativa
privind solicitarea de sume defalcate din impozitul pe venit si 20ota de
fundamentare a transferurilor cu afectatie speciala3 (pentru protectia sociala a
populatiei si separat pentru investitii dupa caz.
Documentele se prezinta pana in ziua de (# in fiecare luna pentru
creditele aferente lunii urmatoare, organelor teritoriale ale 8inisterului
&inantelor Publice care dupa verificare si avizare le remite trezoreriilor
teritoriale in raza carora se situeaza unitatile administrativ teritoriale. Din
creditele bugetare desc.ise ordonatorul principal de credite repartizeaza
credite pe seama institutiilor publice subordonate.
1epartizarea creditelor se efectueaza pe baza documentului 2Dispozitie
bugetara3 care se prezinta odata cu 2-omunicarea de desc.idere a creditelor3
si urmeaza fluxul acesteia.
c4 De"c,i$e%i $e c%e$ite $i bu*etul a"i*u%a%ilo% "ociale $e "tat
Potrivit ,egii &inantelor publice, 8inisterul 8uncii si 7olidaritatii
7ociale administreaza bugetul asigurarilor sociale de stat care se aproba prin
lege de catre Parlament.
,egea bugetului asigurarilor sociale de stat se aplica distinct de legea
bugetului de stat.
Platile prin )rezorerie din bugetul asigurarilor sociale de stat se
efectueaza numai in limita creditelor desc.ise sau repartizate institutiilor din
subordine de catre 8inisterul 8uncii si 7olidaritatii 7ociale, care odat cu2
-ererea de desc.idere a creditelor bugetare3 (intocmita pe fiecare subcapitol
de c.eltuieli pe care o prezinta )rezoreriei centrale pana in ziua de (# din
fiecare luna pentru creditele aferente lunii urmatoare, prezinta si 2Dispozitia
bugetara3 pentru repartizarea creditelor pe seama institutiilor subordonate.
)rezoreria centrala analizeaza si verifica documentatia respectiva si
odata cu obtinerea vizei de control financiar preventiv exercitat de -urtea de
-onturi, urmeaza acelasi flux ca si in cazul desc.iderilor de credite din
bugetul de stat.
Dispozitiile bugetare precum si comunicarile de desc.idere de credite(
in cazul primariilor comunale si orasenesti aprobate de cei in drept potrivit
reglementarilor sus amintite constituie documentele prin care se autorizeaza
efectuarea de plati in contul bugetului public national, in suma si destinatia
stabilita.
Declansarea masurilor procedurale din timp in vederea realizarii
desc.iderilor de credite, constituie o conditie esentiala in desfasurarea in bune
conditii a executiei bugetare.
/6
8!0!7)+1A, &!0A0)+,@1
)1+C@1+1!A
ordonatori principali
de credite bugetare
bugetul @rdonatori secundari
propriu de credite bugetare
*uget ordonatori tertiari
propriu de credite bugetare
*uget
propriu
&ig. 9 7c.ema repatizarii creditelor bugetare din bugetul de stat
(.&.& Platile i u#e%a% "i p%i vi%a#et
e'ectuate p%i T%e/o%e%ie
@rdonatorii de credite pot dispune plati din credite bugetare desc.ise
si repartizate numai in limita acestora, si numai pe baza de documente
justificative asupra carora s-a exercitat controlul financiar preventiv.
"#
Platile din credite bugetare desc.ise se efectueaza din initiativa
ordonatorului de credite care poarta raspunderea asupra utilizarii mijloacelor
bugetare.
Platile pot fi dispuse :
- in numerar prin casieria institutiilor;
- prin decontarea din cont, in favoarea agentilor economici care au
livrat bunuri sau au prestat servicii sau care au executat lucrari.
Platile prin decontare prin cont au la baza contracte sau comenzi
inc.eiate cu furnizorii , in conditiile legii.
!n vederea efectuarii platilor prin trezorerie se folosesc urmatoarele
forme:
a cecul pentru eliberarea numerarului din cont
b ordinul de plata pe suport de .artie prin care ordonatorul de credite
dispune efectuarea de plati din conturile sale in favoarea agentilor
economici.
Platile se dispun pe destinatiile si in limita creditelor bugetare
desc.ise si repartizate, prevazute in bugetele de venituri si c.eltuieli pe
subdiviziunile clasificatiei bugetare.
Documentele de plati prin trezorerie se intocmesc si se inregistreaza in
conturile desc.ise ale institutiilor publice, pe capitole de c.eltuieli, cu
desfasurarea pe categorii de c.eltuieli aprobate. ,a documentele de plati,
ordonatorii de credite au obligatia de a prezenta si documentele cu privire la
necesitatea si oportunitatea c.eltuielilor propuse.@rganele de trezorerie
executa controlul financiar preventiv asupra efectuarii platilor de catre
ordonatorii de credite pe baza documentelor prezentate, urmarind:
- incadrarea platilor in limita creditelor bugetare desc.ise si
repartizate pe capitole si categorii de c.eltuieli. Pentru aceasta se stabileste
disponibilul de credite la fiecare document de plata pe baza conturilor in afara
bilantului #4,#(,#/ din care se scad platile inregistrate in conturile (/,(",(9 in
functie de sursa de finantare ( bugetul de stat, bugetele locale, bugetul
asigurarilor sociale de stat a ordonatorilor de credite .1ezultatul ( soldul din
extrasul de cont se compara cu sumele inscrise pe documentele de plata
pentru a fi onorate. !n cazul in care cumulul sumelor inscrise in documentele
de plata nu are acoperire in disponibilul de credite bugetare desc.ise sau
repartizate, atunci documentele respective se restituie ordonatorului de credite
cu mentiune H lipsa de disponibil de credite bugetare la capitolul respectivH.
- respectarea utilizarii creditelor bugetare prin plati potrivit
clasificatiei bugetare .!n acest scop se examineaza natura si continutul
clasificatiei bugetare de la care se suporta platile respective;
- respectarea dispozitiilor legale prin care se autorizeaza efectarea
c.eltuielilor. 7ub acest aspect se au in vedere actele normative in care sa fie
specificata sursa din care este finantata institutia respectiva; reglementarile in
"4
vigoare prin care institutiile efectueaza unele c.eltuieli in legatura cu
procurarea de obiecte de inventar, executarea de investitii, reparatii curente si
capitale.
!nstitutiile publice au obligatia si organele trezoreriilor veg.eaza la
respectarea acestei obligatii, de a lua masurile necesare pentru reducerea la
maxim a platilor in numerar, efectuate prin casieria proprie (prin ridicarea
sumelor pe baza de cec numerar de la trezorerie numai acele c.eltuieli de
volum redus care nu se justifica a fi efectuate prin virament.
Prin @.;. nr.4(#>4666 (aplicabila din septembrie 4666 s-a stabilit ca
institutiile publice au obligatia de a vira sumele datorate furnizorilor pentru
livrarile de marfuri, prestarile de servicii si executarii de lucrari in conturile
acestora desc.ise la trezoreriile statului. !n acest scop agentii economici care
au de incasat sume de la institutiile publice isi desc.id un cont de disponibil
la trezoreria in raza careia isi au sediul fiscal. Din acest cont agentii
economici isi pot ac.ita obligatiile catre bugetul public scurtandu-se astfel
circuitul bancar ( institutii- trezorerie, *anca comerciala - trezorerie,
operatiunile avand loc numai in trezorerie fara plata comisioanelor. )otodata
aceste disponibilitati, constituie o resursa temporara pentru contul curent
general al trezoreriei statului pentru care sunt bonificate dobanzi la vedere
.
(.( EMISIUNEA CERTIFICATELOR DE TRE-ORERIE
CU DOBANDA PENTRU POPULATIE PRIN
TRE-ORERIILE STATULUI
(.(.1. Nece"itatea e#i"iuii ce%ti'icatelo% $e t%e/o%e%ie
Pentru realizarea functiilor sale statul apeleaza la imprumuturi fie din
necesitati de trezorerie, fie din necesitati de ec.ilibru bugetar.
+ste vorba de faptul ca pe parcursul anului nu poate sa existe o
concordanta deplina intre termenele la care statul isi incaseaza veniturile si
cele la care trebuie sa efectueze c.eltuielile.
!n unele perioade platile devanseaza incasarile, ceea ce creaza o
insuficienta temporara de resurse, pe care statul o acopera prin recurgerea la
imprumuturi pe termen scurt de la alti detinatori de resurse banesti de pe
piata. Pe de alta parte in cazul in care veniturile bugetare pe intreg anul nu
acopera c.eltuielile bugetare, pentru finantarea deficitului rezultat, statul se
imprumuta pe piata interna sau externa.
-ontractarea imprumuturilor de stat interne si externe se realizeaza de
catre ;uvern numai prin 8inisterul &inantelor si numai in limitele aprobate
de Parlament in urmatoarele scopuri
1
:
.
4 ,egea datoriei publice nr. ?4> 4666.
4
,egea datoriei publice nr.?4> 4666
"(
- finantarea deficitului bugetului de stat;
- refinantarea datoriei publice;
- sustinerea balantei de plati si consolidarea rezervei valutare
a statului;
- finantarea proiectelor de investitii pentru dezvoltarea sectoarelor
prioritare ale economiei ;
- finantarea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii cu capital
majoritar romanesc;
- finantarea ac.izitionarii de bunuri si servicii, inclusiv importul de
materii prime si resurse energetice;
- finantarea c.eltuielilor legate de lic.idarea consecintelor dezastrelor
naturale si ale altor calamitati s.a.m.d.
8inisterul &inantelor a recurs la emisiunea de certificate de
trezoreriecu dobanda pentru populatie pentru ca, daca ne referim la datoria
publica interna,instrumentele prin care aceasta poate fi angajata sunt titlurile
de stat, imprumuturile de la *anca 0ationala ( in conditiile stabilite prin statut
*01 imprumuturile de la bancile comerciale din 1omania precum si de la
agentii guvernamentale.
!n categoria titlurilor de stat pentru a caror emisiune este autorizat
8inisterul &inantelor intra si certificatele de trezorerie fie purtatoare de
dobanda fie cu discont.
Pana in aprilie 4666 din totalul emisiunilor de stat, aproximativ 6#$
&
erau in posesia bancilor comerciale si a *ancii 0ationale restul de 4#$
aflandu-se in activele institutiilor financiare tip fonduri de investitii. Pana in
acel moment in posesia populatiei nu au existat titluri de stat. !n aceste
conditii bancile detineau pozitie de monopol, fiind cele care faceau oferta de
resurse catre cererea statului de acoperire a datoriei publice. Aceasta a condus
la contractarea unor imprumuturi cu o rata a dobanzii de (-/ ori mai mare,
decat dobanzile practicate pe piata interbancara. +ste semnificativ ca in martie
4666 pentru titluri de stat cu scadenta la ( saptamani bancile au solicitat o
dobanda de ("#$.
Daca tinem seama de ca in aprilie 4666, disponibiltatile populatiei se
ridicau la aproximativ "#.### mld. lei, iar cele ale agentilor economici la
numai =.### mld. lei, este lesne de inteles ca de fapt bancile imprumutau
statul din economiile populatiei solicitand pentru aceasta dobanzi de peste
(##$.
Posibilitatea plasarii disponibilitatilor cu un efort minim la dobanzi
uriase au transformat bancile in simpli intermediari intre detinatorii de
disponibilitati si nevoile de capital ale statului. )otodata bancile au neglijat
(
8aria @prica 2-ertificatele de trezorerie cu dobanda pentru populatie, necesitate si eficienta,
&inanciar 8ercur nr."> (###
"/
adevaratul lor rol si anume plasarea disponibilitatilor in credite acordate
firmelor pentru productie sau dezvoltare.
Pe de alta parte, datoria publica devenea an de an tot mai mare si
datorita costurilor cu plata dobanzilor exagerate la care statul se imprumuta
prin intermediari, situatie care nu se putea perpetua.
!n consecinta solutia aproape ca s-a impus: instaurarea climatului de
concurenta pe piata de capital prin emiterea de titluri de stat direct catre
posesorii de disponibilitati.
Astfel au fost emise certificatele de trezorerie cu dobanda pentru
populatie prin care statul (8inisterul &inantelor angajeaza imprumuturi la
costuri rezonabile, pe o piata concurentiala.
Prin aceasta fara indoiala doi sunt cei ce castiga: si imprumutatul
(statul si imprumutatorul ( populatia care a obtinut astfel dobanzi mai mari
decat cele pe care le putea obtine de la alte banci. Populatia castiga atat in
ipostaza sa de contribuabil (fiind nevoit sa suporte o mai usoara povara fiscala
pentru acoperirea datoriei publice, cat si ca beneficiar al veniturilor din
dobanzi.
-ertificatele de trezorerie cu dobanda pentru populatie prezinta o serie
de avantaje:
a prin sistemul certificatelor de trezorerie cu dobanda pentru
populatie, statul urmareste protejarea economiilor banesti ale populatiei de
riscurile inflatiei si ale pietei bancare si contribuie la consolidarea increderii
in moneda nationala, garantand rambursarea la scadenta si plata dobanzilor
aferente. De aici reiese siguranta economiilor conferita de calitatea
garantului: 7)A)A, 1@8A0.
!n temeiul articolului = din ,egea datoriei publice nr. ?4>4666
ac.itarea datoriei publice interne reprezinta o obligatie neconditionata si
irevocabila a statului de rambursare la scadenta a imprumutului contractat si
de plata a dobanzilor si a costurilor aferente si se realizeaza din surse stabilite
prin dispozitii legale. !n vederea platilor dobanzilor aferente datoriei publice
interne este acordata autorizarea bugetara permanenta pentru efectuarea
acestor c.eltuieli (fara a mai fi necesare prevederi suplimentare in legea
anuala a bugetului de stat.
b un alt avantaj ar fi cel conferit de nivelul dobanzilor ce se situeaza
la un nivel acoperitor fata de gradul inflatiei.Dobanzile practicate sunt un fel
de asigurare contra riscului de depreciere monetara.Aceste dobanzi raman
nesc.imbate pe perioada subscrierii.
c facilitatile de ordin fiscal. Astfel dobanzile incasate de catre
populatie din subscrierea la certificate de trezorerie cu dobanda pentru
populatie nu sunt supuse impozitarii.
""
,a toate acestea se adauga si faptul ca trezoreriile pentru operatiuni
efectuate la vanzarea certificatelor de trezorerie si la rascumpararea acestora
nu percep comisioane.
)itularii pot prezenta certificatele de trezorerie cu dobanda pentru
populatie pentru rascumparare si inaintea datei de rascumparare, situatie in
care pentru perioada de subscriere, care se calculeaza din ziua incasarii sumei
si pana in ziua prezentarii pentru rascumparare exclusiv, se acorda o dobanda
la vedere.
1ascumparea certificatelor de trezorerie nu este obligatorie la data
stabilita pentru scadenta.-ertificatele de trezorerie nerascumparare in ziua
stabilita se transforma automat in certificate de depozit la trezoreria statului
si li se aplica un sistem diferentiat de dobanzi.
-ertificatele se pun in vanzare atat in numerar cat si prin viramente din
conturile personale desc.ise la bancile comerciale si -+- in zilele stabilite
pentru fiecare emisiune.,a cumparare titularii certificatelor de trezorerie pot
imputernici si o alta persoana pentru rascumparare.
(.(.&.Mecai"#ul e#i"iuii ce%ti'icatelo% $e
t%e/o%e%ie p%i t%e/o%e%iile "tatului
-ertificatele de trezorerie se pot emite sub ( forme si anume:
a -ertificatele de trezorerie in forma materializata, pe suport de
.artie, in care valoarea, scadenta, dobanda si celelalte elemente precum si
forma acestora se stabilesc de catre 8inisterul &inantelor, Directia ;enerala
a )rezoreriei.
b -ertificatele de trezorerie in forma dematerializata, adica, pe baza
de conturi desc.ise pe beneficiari, si anume:
- titularii subscriu la emisiunea titlurilor prin depunerea sumelor la
casieria trezoreriei statului primind in sc.imb c.itanta, ca document
justificativ care atesta cumpararea certificatelor de trezorerie;
- in contabilitatea trezoreriei se desc.id conturi contabile pentru
fiecare emisiune de certificate de trezorerie pentru populatie cu desfasurarea
in conturi analitice desc.ise pe fiecare persoane fizica;
-ertificatele de trezorerie pentru populatie se lanseaza prin emisiuni
distincte, individualizate prin codul emisiunii, termenele de incepere si
inc.idere ale emisiunii, potrivit prospectului de emisiune.-odul emisiunii
reprezinta element de referinta in gestionarea si contabilizarea fiecarei
emisiuni si este stabilit in prospectul de emisiune.
"9
-ertificatele de trezorerie se emit in valori nominale diferite ( 4 milion
lei, 9 milioane lei etc. precum si pe scadente, prevazute in prospectul de
emisiune si care pot fi:
- termen de 6# de zile; - termen de 4?# de zile;
- termen de /%# de zile; - termen de peste un an;
+misiunile certificatelor de trezorerie pot fi cu data fixa sau desc.ise
( in mai multe zile consecutive.
- prin data fixa se intelege ziua in care certificatele de trezorerie se
pun in vanzare, iar operatiunile de incasari se inc.eie in aceeasi zi.
1 emisiune desc.isa ' reprezinta punerea in vanzare a certificatelor de
trezorerie in mai multe zile consecutive, limitata la o anumita perioada de
timp stabilita in prospectul emisiunii.
!n cazul emisiunii desc.ise, data scadentei se stabileste incepand cu
ziua in care a avut loc incasarea in casierie a contravalorii certificatelor de
trezorerie.
Prospectul de emisiune a certificatelor de trezorerie pentru populatie
se elaboreaza de catre 8inisterul &inantelor Publice ' Directia ;enerala a
)rezoreriei si cuprinde, in principal, elemente cu privire la:
- baza legala a emisiunii;
- forma emisiunii materializata sau dematerializata;
- codul si data emisiunii;
- valoarea nominala a certificatelor de trezorerie, pe termen de 6#,4?#
si /%# de zile;
- rata dobanzii;
- data scadentei ( zi lucratoare;
- inc.iderea emisiunii ( zi lucratoare;
- conditii de rascumparare;
Prospectul de emisiune se aproba prin ordin al ministrului finantelor si
se publica in 8onitorul @ficial.
Directia ;enerala a )rezoreriei transmite prospectul de emisiune a
certificatelor de trezorerie aprobat prin ordin al ministrului finantelor
Directiilor de trezorerie judetene si a municipiului *ucuresti, inclusiv
sectoarele acestuia, in vederea lansarii certificatelor de trezorerie.!nc.iderea
emisiunii certificatelor de trezorerie are loc la ora si ziua prevazuta in
prospectul de emisiune
.

.
20orme metodologice privind emisiune de certificate de trezorerie catre populatie prin unitatile
trezoreriei statului3 nr.. /49>#9.#".4666 8inisterul &inantelor
"%
CAP. I6 CONTABILITATEA TRE-ORERIEI
FINANTELOR PUBLICE
-ontabilitatea trezoreriei finantelor publice este organizata in cadrul
8inisterului &inantelor Publice si unitatilor sale subordonate si cuprinde:
operatiile privind executia de casa a bugetului de stat, bugetelor locale,
bugetului asigurarilor sociale de stat, constituirea si utilizarea mijloacelor
extrabugetare si fondurilor cu destinatie speciala; gestiunea datoriei publice
interne si externe, precum si alte operatiuni financiare efectuate In cadrul
organelor administratiei publice centrale.
@rganizarea si conducerea contabilitatii )rezoreriei finantelor publice
se efectueaza In conformitate cu normele emise de 8inisterul &inantelor
Publice.
0.1. Plaul $e cotu%i pet%u activitatea t%e/o%e%iei.
Co$i'ica%ea cotu%ilo% $e $i"poibilitati
ale i"titutiilo% publice
-ontabilitatea trezoreriei se organizeaza pe baza planului de conturi
specific desfasurarii activitatii de trezorerie. @peratiunile de Incasari si plati
efectuate prin trezorerie se Inregistreaza In mod cronologic si sistematic In
conturile sintetice si analitice, potrivit functiei contabile a acestora.
Planul de conturi cuprinde conturi sintetice de gradul !, gradul !! si
gradul !!!, clasificate pe clase cu ajutorul carora se asigura Inregistrarea
operatiunilor privind :
- contul curent al trezoreriei (intrari si ieJiri;
- intrarile Ji iesirile In numerar prin casieria trezoreriei;
- operatiunile interne de decontare fara numerar, efectuate intre
trezoreriile operative ale trezoreriei judetene,precum si in interiorul aceleeasi
trezorerii fara modificarea contului corespondent al acelei trezorerii;
Cla"a I 7MI8LOACE BANE9TI SI ALTE 6ALORI:. Din aceasta
clasa conturile 4# 2-A7A3 si 44 2+&+-)+ 7! )!),A1! D+
5A,@A1+3, cu ajutorul carora se asigura evidenta mijloacelor baneJti, a
efectelor si titlurilor aflate In casa trezoreriei. Aceste conturi au functie de
activ si prezinta numai sold debitor. ,a clasa ! de conturi se adauga contul 4(
2D!7P@0!*!, A, )1+C@1+1!+! ,A *A0-A P+0)1A
+&+-)AA1+A D+ P,A)! K0 0A8+1A13. Acest cont se utilizeaza de
catre trezoreriile operative ce nu au tezaur si care efectueaza platile In
numerar catre institutii prin intermediul acestui cont desc.is la o banca
comerciala agreata din localitatea respectiva. -ontul este alimentat prin
"=
Incasarile in numerar efectuate de trezoreria operativa si depuse la sfLrsitul
zilei de lucru, precum si de trezoreria judeteana, cand aceste disponibilitati
sunt insuficiente pentru acoperirea platilor in numerar catre institutiile
arondate trezoreriei In cauza. -ontul 4/ 2-A7A )1A0C!)@1!+3 utilizat In
situatia In care sumele transmise de trezoreria judeteana In cont.4(, respectiv
cele returnate din acest cont desc.is la banci comerciale nu sunt confirmate ca
intrate in contul curent general al trezoreriei judetene desc.is la *anca
0ationala.
-ontul 4" 27A8+ !0 0A8+1A1 +,!*+1A)+ )1+C@1+1!+!
D!0 A,) EAD+)3, este un cont ce a intervenit de la 4 ianuarie (### odata
cu reorganizarea *ancii 0ationale si nu in toate judetele subunitatile *ancii
0ationale efectueaza operatiuni in numerar. De exemplu, trezoreria judeteana
*raila pentru operatiuni in numerar lucreaza cu *.0. ' sucursala ;alati.
-ontul se utilizeaza de trezoreriile judetene ce fac alimentari in
numerar pentru alte trezorerii judetene.
CLASA II :6ENITURI 9I C5ELTUIELI BUGETARE3.
Kn aceasta clasa sunt cuprinse " conturi sintetice pentru venituri,
pentru fiecare categorie de buget ((# - pentru bugetul de stat, (4si (? - pentru
bugetele locale si (( ' pentru bugetul asigurarilor sociale de stat, care au
functie contabila de pasiv, creditandu-se cu sumele Incasate, si " conturi
sintetice de c.eltuieli, de asemenea, pe feluri de bugete ((/ ' bugetul de stat,
(" si (% ' bugetele locale Ji (9 ' bugetul asigurarilor sociale de stat, care au
functie contabila de activ, debitandu-se cu sumele platite din bugetele
respective.
Aceste conturi se Inc.id la sfarsitul anului, In vederea stabilirii
rezultatului executiei bugetare la finele exercitiului financiar bugetar, data la
care Directia judeteana de trezorerie, pe baza documentelor trezoreriilor
teritoriale, vireaza trezoreriei centrale veniturile bugetului de stat si ale
bugetului asigurarilor sociale de stat, intocmind, totodata, dispozitii de
incasare pentru c.eltuielile bugetului de stat si bugetului asigurarilor sociale
de stat.
-onturile de venituri si c.eltuieli ale bugetelor locale se inc.id printr-
un cont specific, stabilindu-se rezultatul executiei bugetelor locale ce se
regularizeaza In conditiile legii.
-onturile sintetice de venituri si c.eltuieli sunt dezvoltate In analitic
dupa cum urmeaza:
- conturile de venituri, pe capitole Ji subcapitolele clasificatiei bugetare,
iar In cadrul acestora pe platitori sau institutii dupa caz (varsamintele de la
institutii;
- conturile de c.eltuieli, pe institutii si In cadrul acestora pe capitole si
titluri de c.eltuieli potrivit clasificatiei bugetare.
"?
-omparativ cu planul initial de conturi in clasa a !!-a de conturi
s-au introdus doua conturi noi :
-ont (? 25+0!)A1!,+ -A D+7)!0A)!+ 7P+-!A,A A,+
*A;+)+,@1 ,@-A,+3, cu dezvoltarea in analitic pe fiecare fel de
venit cu destinatie speciala;
-ont (% 2-:+,)A!+,! -A D+7)!0A)!+ 7P+-!A,A D!0
*A;+)+,+ ,@-A,+3, cu dezvoltarea in analitic corespunzatoare
veniturilor.
Aceste conturi s-au introdus de la 4 ianuarie (### si ele sunt rezultatul
unor prevederi din legea finantelor publice locale, si au fost necesare pentru a
putea urmari ca veniturile cu destinatie speciale sa fie utilizate numai pentru
destinatiile legale, iar eventualul excedent de resurse sa nu poata fi utilizat
pentru finantarea celorlalte c.eltuieli bugetare si sa fie reportat cu
aceeasi destinatie in anul urmator.
CLASA III 7FONDURI CU DESTINATIE SPECIALA3
-onturile din aceasta clasa asigura evidenta constituirii si utilizarii
fondurilor din afara bugetului de stat, aprobate prin lege. +xecutia acestor
fonduri se urmareste prin contabilitatea trezoreriei, creditandu-se cu sumele
Incasate pe fonduri si debitandu-se cu sumele virate din aceste fonduri.
!n cazul In care fondul se utilizeaza la nivelul economiei nationale, iar
sumele se incaseaza In teritoriu, din varsamintele de la agentii economici, in
cadrul trezoreriilor teritoriale se desc.ide cont pe fiecare fel de fond, in
creditul carora se evidentiaza sumele incasate, dupa care se debiteaza cu
virarea sumelor in contul organului central, care urmeaza a le utiliza potrivit
destinatiei stabilite prin lege.
CLASA I6 7IMPRUMUTURI:.
-u ajutorul conturilor din aceasta clasa se evidentiaza imprumuturile
interne si externe gestionate prin trezorerie in vederea acoperirii datoriei
publice, inclusiv a deficitului bugetar.
)ot in aceasta grupa, sunt cuprinse conturile in care se reflecta creditele
aferente pierderilor si investitiilor neperformante, preluate de stat in contul
datoriei publice. -onturile din aceasta grupa se utilizeaza in special de catre
trezoreria centrala care asigura evidenta operatiunilor respective.
,a trezoreriile teritoriale, conturile din aceasta grupa se folosesc numai
in masura in care se efectueaza operatiuni In legatura cu datoria publica.
,a nivelul trezoreriilor judetene, respectiv a celor operative, conturile
utilizate din clasa !5 au aparut odata cu punerea in vanzare prin trezoreriile
statului a certificatelor de trezorerie cu dobanda pentru populatie.
7umele incasate din vanzarea certificatelor de trezorerie se
Inregistreaza in creditul contului "4 2-+1)!&!-A)+ D+ )1+C@1+1!+
"6
D+ ,A P@PA,A)!+ P+0)1A &!0A0)A1+A D+&!-!)A,A!
*A;+)A,A! D+ 7)A)3 (prin debitul contului 4# 2-asa3. -and aceste
certificate ajung la scadenta si nu sunt rascumparate, automat se transforma in
depozit (fara alte formalitati din partea subscriitorilor ' populatia, debitandu-
se contul "4 prin creditul contului "( 2-+1)!&!-A)+ D+ D+P@C!)3. Atat
contul "4 cat si "( se debiteaza prin creditul contului 4# 2-asa3 in momentul
in care se face plata>rascumpararea certificatelor de trezorerie, si trezoreriile
statului ac.ita populatiei sumele respective.
!nstitutiile publice au posibilitatea constituirii de depozite la trezoreriile
statului pe termen de 4 ' / luni (pentru sume de peste 4# miliarde cu scopul
obtinerii de dobanzi, si in acest caz se utilizeaza contul "" 2D+P@C!)+ A,+
!07)!)A)!!,@1 PA*,!-+3. Acesta intra in corelatie cu conturile de
disponibilitati (clasa 5 ale institutiilor in cauza.
CLASA 6 7DISPONIBILIATI SI DEPO-ITE:.
!n aceasta clasa sunt cuprinse conturile cu ajutorul carora se asigura
evidenta disponibilitatilor banesti ale institutiilor publice, altele decat cele de
la buget, aflate in conturi la trezorerii, pe seama institutiilor publice.
CLASA 6I 7DECONTARI:.
-u ajutorul conturilor din aceasta grupa se asigura evidenta operatiilor
de decontare care intervin intre:
a )rezoreriile municipale oraJeneJti Ji perceptii cu trezoreria judeteana
rezultate din transmiterea documentelor de plati si primirea celor de Incasari.
b Directia de trezorerie judeteana si a municipiului *ucuresti cu
trezoreriile din judet, respectiv municipiul *ucuresti, pe linia primirii
documentelor de plati si transmiterea celor de Incasari.
c Directia de trezorerie judeteana si a municipiului *ucuresti cu
sucursala *ancii 0ationale pentru operatiuni de incasari si plati efectuate prin
contul curent pentru intreaga activitate de trezorerie.
-onturile din aceasta clasa si functionarea lor le-am prezentat la
capitolul referitor la te.nica decontarilor intre trezorerii si *anca
0ationala.
CLASA 6II;6ENITURI SI C5ELTUIELI DIN ACTI6ITATEA
DE TRE-ORERIE:.
-u ajutorul conturilor din aceasta clasa se tine evidenta veniturilor si
c.eltuielilor care privesc activitatea trezoreriei, cum sunt: dobanzi si
comisioane incasate, plati de dobanzi pentru imprumuturi de stat interne si
externe.
Aceste conturi utilizate initial mai mult in contabilitatea trezoreriei
centrale (Directiei ;enerale de )rezorerie si -ontabilitate Publica din
8inisterul &inantelor se utilizeaza incepLnd cu anul 4666 si la nivelul
9#
trezoreriilor judetene, si In mod deosebit incepand cu anul (### cand
trezoreriile judetene au intrat pe executia de casa a bugetului general al
trezoreriei statului efectuand o serie de c.eltuieli specifice trezoreriei din
acest buget la nivelul judetelor.
CLASA 6III 7E.CEDENTE < DEFICIT:.
!n aceasta clasa se cuprind conturile cu ajutorul carora se evidentiaza
rezultatele executiei bugetare de stat, bugetelor locale si a bugetului
asigurarilor sociale de stat.
CLASA I. 7CONTURI IN AFARA BILANTULUI:.
!n aceasta clasa se cuprind conturile In afara bilantului, cu ajutorul
carora se asigura evidenta creditelor desc.ise si repartizate pe seama
ordonatorilor de credite finantate din bugetul de stat (cont #4, din bugetele
locale (cont #( si din bugetul asigurarilor sociale de stat (cont #/ din
bugetul trezoreriei statului (cont #=.
Co$i'ica%ea cotu%ilo% $e $i"poibilitati ale i"titutiilo% publice.
7tructura codificata a unui cont analitic de venituri cuprinde:
- simbolul contului sintetic de venituri ((#, (4, ((, (?;
- capitolul si subcapitolul clasificatiei bugetare;
- codul fiscal al platitorului la sursele de venituri ce se urmaresc pe
platitori sau, in cazul bugetelor locale, codul fiscal al unitatilor
administrativ-teritoriale;
+xempl
u:
- impozitul pe venit din salarii (#.#%.#4.#(. cod
fiscal platitor;
- taxa pentru folosirea terenurilor proprietatea de
stat (4.#".#(.## cod fiscal platitor;
- contributia privind asigurarile sociale de stat
((.#6.#".#4. cod fiscal platitor;
7tructura codificata a unui cont analitic de c.eltuieli cuprinde:
- simbolul contului sintetic de c.eltuieli ((/, (", (9, (%;
- capitolul si titlul de c.eltuiala potrivit clasificatiei bugetare;
- codul fiscal al institutiei;
+xemplu: - c.eltuieli de personal al administratiei centrale de
stat pentru D.;.&.P. judetul *raila (/.94.##.#( cod
fiscal D.;.&.P. judetul *raila;
94
-onturile din clasa !B sunt codificate prin trezorerii cu simbolurile
conturilor sintice:
#4 *uget de stat;
#( *ugete locale;
#/ *ugetul asigurarilor sociale de stat, #=2bugetul trezoreriei statului3
urmate de simbolul contului de c.eltuieli;
-odificarea in trezoreriile teritoriale a desc.iderilor de credite se
realizeaza similar cu a conturilor de c.eltuieli in care se Inregistreaza platile.
+xemplu - creditele desc.ise Ji repartizate pentru c.eltuieli de
personal ale D.;.&.P.
#4.94.##.#( cod fiscal D.;.&.P.
- credite desc.ise Ji repartizate pentru c.eltuielile de
personal ale administratiei locale de stat;
#(.94.##.#(. cod fiscal primarie.
-onturile din planul de conturi sunt prevazute sa asigure inregistrarea
operatiunilor efectuate la trezoreriile teritoriale precum si la trezoreria
centrala. Alegerea conturilor se efectueaza In functie de natura operatiunilor
care urmeaza a se inregistra in contabilitate. -onturile din planul de conturi se
pot modifica, adapta si imbunatati numai de catre Directia ;enerala a
)rezoreriei si -ontabilitatea Publica din cadrul 8inisterului &inantelor.
4
0.&. SISTEMUL DE INREGISTRARE IN CONTABILITATE
Documentele justificative de incasari si plati prin trezorerie se
inregistreaza in contabilitatea trezoreriei cronologic si sistematic, in conturile
de activ Ji pasiv, precum si in conturile analitice desc.ise.
!n cadrul fiecarei trezorerii este necesar a se lua toate masurile pentru
ca toate documentele sa fie inregistrate zilnic, interzicandu-se amanarea
pentru evidentierea In ziua urmatoare.
7istemul de contabilitate al trezoreriei se asigura pe baza urmatoarelor
formulare:
4. Eurnal de inregistrare;
(. &ise sintetice;
4
)atiana 8osteanu ' 2*uget si )rezorerie publica3, +ditura Didactica si Pedagogica 1.A.
*ucuresti, p. (=(-(=%
9(
/. &ise de cont analitic si extras de cont;
". *alante de verificare.
4. Eurnalul de inregistrare reprezinta documentul contabil de baza al
trezoreriei pentru inregistrarea operatiunilor in mod cronologic si sistematic.
Eurnalul de inregistrare se desc.ide si se Inc.ide zilnic pentru fiecare
cont sintetic de bilant, separat pentru operatiunile de creditare si separat
pentru cele de debitare.
Eurnalul se intocmeste de catre compartimentele din trezorerie prin care
se efectueaza operatiunile de incasare si plati.
Eurnalul desc.is pentru debitul sau creditul unui cont se completeaza
astfel:
- in titlu se completeaza codul si denumirea contului, ziua pentru care
se inregistreaza operatiunile respective;
- in coloana 4 ' / se completeaza numarul, data si tipul documentului
care sta la baza Inregistrarii contabile (nr. @rdin de plata, foaie de varsamant,
nr.notei de contabilitate etc..
Documentele care au stat la baza Inregistrarii raman anexate la jurnalul
de Inregistrare si se ar.iveaza la compartimentul care l-a elaborat;
- in coloana " se completeaza suma cu care se debiteaza sau crediteaza
contul pentru care s-a desc.is jurnalul;
- in coloanele urmatoare (9, % etc. se inscriu conturile prin care se
debiteaza sau se crediteaza contul sintetic pentru care s-a desc.is jurnalul.
,a finele fiecarei zile, in jurnalul de inregistrare se totalizeaza sumele
din coloanele in care s-au inregistrat operatiuni pe conturi sintetice,
inscriindu-se pe un rand separat rulajul zilei respective, dupa care, acesta se
cumuleaza cu rulajul zilei precedente, rezuland rulajul cumulat de la inceputul
anului, al contului respectiv.
Pe baza rulajului zilnic centralizat din jurnalul de inregistrare se
intocmeJte jurnalul sinteza al contului sintetic de bilant, care dupa verificare
si semnare se transmite sub semnatura, serviciului contabilitate, al trezoreriei.
(. &isele de cont sintetic
7e Intocmesc in cadrul contabilitatii trezoreriei pentru fiecare cont
sintetic, in care se inregistreaza operatiuni pe baza datelor din jurnalul sinteza.
Pe primul rand se inscrie soldul contului sintetic din anul precedent, iar in
continuare se inscriu operatiunile curente. Cilnic se stabileste rulajul contului
sintetic, precum si rulajul cumulat, in care se cuprinde si soldul contului la
inceputul anului. Pe baza fiselor conturilor sintetice se IntocmeJte balanta de
verificare.
/. &isa de cont analitic (extras de cont se intocmeste astfel:
9/
a pentru venituri se desc.id fise de cont analitic, pe subcapitole,
grupate in cadrul fiecarui capitol; In cadrul fiecarui subcapitol se desc.id fise
analitice pe platitori (acolo unde se pot urmari pe platitori dupa cod fiscal.
!n cazul veniturilor incasate de la institutiile publice, pentru sumele
primite la buget, se elibereaza acestora extras de cont.
b pentru c.eltuielile bugetare, fisele de cont analitice se desc.id pe
capitole si titluri de c.eltuieli cu desfasurarea acestora pe institutii .
c pentru fondurile cu afectatie speciala se desc.id fise de cont analitic
pe feluri de fonduri speciale si titulari de fond.
d pentru disponibilitatile institutiilor publice se desc.id fise de cont
analitic pe ordonatorii principali de credite cu desfasurarea pe institutiile
subordonate.
!n conturile analitice se Inregistreaza operatiunile de incasari si plati, pe
masura efectuarii lor miscarea in cont generand extrasul de cont eliberat
titularului respectiv.
@peratiunile inregistrate in conturile analitice se verifica si trebuie sa
corespundaa cu conturile sintetice corespunzatoare.
". *alanta de verificare constituie documentul contabil care se
intocmeJte la anumite perioade in scopul asigurarii inregistrarii corecte a
operatiunilor in contabilitatea trezoreriei.
*alanta de verificare este de doua feluri:
a *alanta de verificare analitica;
b *alanta de verificare sintetica;
a *alanta de verificare analitica se intocmeJte de catre
compartimentele de venituri si c.eltuieli, care conduc evidenta pe conturi
analitice de venituri, c.eltuieli, disponibilitati etc.
*alanta analitica a conturilor analitice privind c.eltuielile bugetului de
stat, bugetului local, bugetul asigurarilor sociale de stat, disponibilitati si
fonduri cu afectatie speciala se intocmeJte zilnic. 1ulajele debitoare, rulajele
creditoare si soldul trebuie sa corespunda cu aceleasi date ale contului
sintetic, din balanta de verificare sintetica.
Pentru conturile de venituri, balanta analitica se intocmeste pe platitori,
periodic si lunar (la solicitarea organelor fiscale ori de cate ori acestea fac
diverse analize si obligatoriu la finele anului. 1ulajele debitoare, rulajele
creditoare si soldul trebuie sa corespunda cu aceleasi date ale contului sintetic
de venituri din balanta de verificare sintetica.
b *alanta de verificare sintetica se intocmeste de catre serviciul
contabilitatii pe baza fiselor de cont sintetic.
9"
Dupa verificarea exactitatii datelor se procedeaza la confruntarea
conturilor sintetice cu balanta de verificare analitica intocmita pentru fiecare
cont sintetic, care, de asemenea, trebuie sa cuprinda: rulaje debitoare, rulaje
creditoare si sold.
!n vederea asigurarii Inregistrarii zilnice a operatiunilor in
contabilitatea trezoreriei, fiecare unitate a trezoreriei organizeaza activitatea
in asa mod, incat la finele zilei sa fie Intocmita balanta de verificare sintetica
si balantele de verificare analitice.
(
"./. CIRCUITUL DOCUMENTELOR IN TRE-ORERIA
FINANTELOR PUBLICE
@peratiunile zilnice ce se desfasoara prin trezoreria finantelor publice
formeaza fluxuri operationale continue si inc.egate, avand ca rezultat final
zilnic executia de casa a bugetului public national privind teritoriul arondat.
Astfel, la nivelul trezoreriilor fluxurile operationale cuprind realizarea
operatiunilor de incasari, plati, control al acestora, evidentierea operatiunilor
respective in contabilitate, emiterea documentelor cu informatiile
operatiunilor zilnice, organizate in timp si spatiu pentru continuitatea
operatiilor si incadrarea lor In timp util, programandu-se in cadrul unei zile,
pe ore si pe operatiuni.
0.(.1. Flu+u%ile ope%atioale "i #oeta%e "i $e"'a"u%a%ea
ace"to%a pot%ivit p%o*%a#ului o%a% /ilic la t%e/o%e%iile
ope%ative
-ele doua mari fluxuri operationale si monetare sunt:
A. &luxul de Incasari si
B. &luxul de plati
A. &luxul operational al incasarilor
!ncasarile se pot realiza in numerar si prin viramente. Persoanele fizice
si persoanele juridice au obligatia, in conditiile reglementarilor in vigoare, sa
vireze la termenele stabilite impozitele, taxele, majorarile de intarziere,
amenzile si alte venituri datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului
asigurarilor sociale de stat si bugetelor fondurilor cu afectatie speciala.
4. !ncasarea in numerar se realizeaza prin casele de incasari ale
compartimentului casierie ' tezaur, pe baza controlului g.iseului 2control si
2
Norme metodologice privind organizarea si functionarea trezoreriilor finantelor publicie,
nr.5318, 1992, aprobate prin ordinul ministrului economiei si finantelor nr.128 din septembrie
1992, p.!1"!#.
99
evidenta veniturilor3, asupra legalitatii incadrarii in sursele corespunzatoare
de venit, utilizandu-se ca document de incasare 2foaia de varsamant cu
c.itanta3 sau, dupa caz, c.itanta emisa prin programul 25+0!73 pe
calculator. !ncasarile zilei operationale se realizeaza intre orele =
/#
' 44
/#
pentru institutiile publice si =
/#
- 4/
/#
pentru contribuabili, iar intre orele 4/
/#
- 49
##
fiecare casa de incasari realizeaza operatiunile de inc.idere, respectiv:
intocmirea jurnalului de incasari In trei exemplare prin inscrierea fiecarui
document cu numar, serie, cont analitic de venituri, suma, totalizarea masei
monetare din casa de incasari, total care trebuie sa coincida cu totalul din
jurnalul de casa; predarea documentelor justificative anexate la un exemplar
al jurnalului de casa serviciului control si evidenta veniturilor, iar un
exemplar al jurnalului de casa cu masa monetara la casieria-tezaur.
!ntre orele 49
##
Ji 4%
##
serviciul controlul si evidenta veniturilor, pe
baza jurnalelor caselor de incasari a documentelor justificative anexate,
procedeaza la verificarea operatiunilor, urmand imborderarea integrala a
tuturor documentelor justificative, inscrierea corecta a conturilor analitice de
venituri si totalizarea corecta, dupa care, cu ajutorul programului de
prelucrare automata a datelor 2)1+C@13 se procedeaza la inregistrarea in
evidenta contabila.
(. !ncasarea veniturilor prin virament se realizeaza prin intermediul
*ancii 0ationale.
Agentii economici, indiferent de forma de proprietate, au obligatia, in
conditiile reglementarilor in vigoare, sa calculeze, sa retina si sa vireze la
termenele stabilite, impozitele, taxele, majorarile de intarziere, amenzile si
alte venituri cuvenite bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si
bugetelor fondurilor cu destinatie speciala.
!n acest scop agentii economici intocmesc si prezinta unitatilor bancare
la care au conturile desc.ise, documentele de virare a sumelor datorate, in
care inscriu in mod obligatoriu denumirea completa a agentului economic,
codul fiscal, codul contului de venituri, iar in locul rezervat pentru plati
inscriu natura sursei de venit virat (impozit pe profit, taxa pe valoarea
adaugata, accize, taxe de timbru si perioada pentru care este datorata.
*ancile comerciale unde agentii economici au desc.ise conturile
verifica completarea documentelor de virare a obligatiilor catre stat si
efectueaza operatiunile de decontare, dupa care documentele respective
(ordinele de plata se inregistreaza si transmit in mod operativ in contul
)rezoreriei finantelor publice desc.is la sucursala judeteana a *ancii
0ationale.
*ancile comerciale raspund de decontarea din conturile agentilor
economici care au disponibilitati, a sumelor dispuse de acestia drept plata a
obligatiilor catre stat.
9%
)otodata, directiile generale judetene a finantelor publice iau masuri
necesare pentru asigurarea incasarii impozitelor si taxelor de la persoanele
juridice prin intensificarea controlului la agentii economici, indiferent de
forma de proprietate, asupra modului de respectare a termenelor de varsare a
datoriilor catre bugetele publice, si in cazul abaterilor aplica sanctiunile
reglementarilor in vigoare. @rganele financiare urmaresc in mod operativ la
bancile comerciale modul de decontare din conturile agentilor, a
documentelor de plata privind impozitele si taxele, precum si de virare a
sumelor in conturile veniturilor bugetare, fondurilor speciale, fondurilor
extrabugetare.
Cilnic (ora 6 un delegat al Directiei judetene de )rezorerie ridica
extrasul de cont de la sucursala *ancii 0ationale, impreuna cu documentele
justificative. !n cadrul serviciului 2-ontabilitate si decontari3, aceste
documente se prelucreaza astfel:
- se verifica sumele inscrise in extrasul de cont cu documentele
justificative ce insotesc extrasul;
- se inregistreaza operatiile de incasari si plati in contul %# 2-ont
corespondent al trezoreriei3 in contabilitatea proprie;
- se grupeaza ordinele de plata privind incasarea veniturilor bugetare, a
mijloacelor extrabugetare si a fondurilor speciale, in functie de domiciliul
fiscal al platitorului.
Pe baza acestora se intocmeste un ordin de plata centralizator pentru
fiecare trezorerie din subordine, prin care se vireaza venituri incasate in contul
trezoreriilor operative la care este arondat platitorul si fac inregistrarile
contabile specifice (cont %# F cont %4 pe analitice.
-onform graficului privind circuitul documentelor, prin delegatul
)rezoreriei operative, extrasul contului %4 la care se ataseaza un exemplar din
borderou, ordinul de plata centralizator impreuna cu toate documentele
justificative (respectiv exemplarul rosu al ordinelor de plata, sunt preluate de
la )rezoreria Eudeteana si sunt depuse la serviciul -ontabilitate si decontari
din cadrul trezoreriei operative respective.
!n cadrul acestui compartiment se efectueaza verificarea documentelor
privind dirijarea incasarilor conform clasificatiei bugetare si a informatiilor
inscrise de platitor in instrumentul de plata.
Aceste operatiuni odata efectuate, serviciul -ontabilitate si decontari
procedeaza la inregistrarea in contabilitatea proprie (sintetica si analitica
inscrierea veniturilor virate si dirijeaza instrumentele de plata primite dupa
cum urmeaza:
- cele care privesc incasarea In conturile (#, (4, (( Ji (? la serviciul
-ontrolul si evidenta veniturilor;
9=
- cele care privesc reintregirea de credite, incasari privind mijloacele
extrabugetare, fonduri speciale la serviciul -ontrolul si evidenta c.eltuielilor.
)otodata, se evidentiaza toate incasarile in contabilitatea trezoreriei
lucrative, debitandu-se contul sintetic %4 2-ont corespondent al trezorerei3
prin creditul conturilor analitice de venituri si disponibilitati.
Dupa evidentierea si extragerea balantei zilnice de verificare, serviciul
-ontabilitate si decontari verifica ca rulajul total al zilei in debitul contului %4
sa fie identic cu suma evidentiata in extrasul de cont ce l-a primit de la
)rezoreria Eudeteana.
B. &luxul operational al platilor
Platile se realizeaza pe baza documentelor de plati intocmite si dispuse
de ordonatorii de credite, respectiv de institutii publice, prin trei modalitati: in
numerar, prin virament si pe calea decontarilor interne.
4. Pentru platile in numerar la nivelul compartimentului -ontrol si
evidenta c.eltuielilor se urmareste intocmirea corecta a -+--ului in numerar,
(-+- tip 8.&., care se inainteaza casei de plMNi ' pe cale interna ' unde dupa
o verificare a respectivului document de plata, se stabileJte momentul care se
elibereaza (sub semnatura casierului autorizat. -asierul platitor, dupa
eliberarea sumei, aplica stampilele 2Ac.itat3 si 2Platit3 pe -+- si se
inregistreaza cu -+--ul in jurnalul de plati. +fectuarea platilor in numerar se
efectueaza intre orele =
/#
' 4(
##
, conform unui program de esalonare pe tot
parcursul lunii, realizat prin graficul de operatiuni in numerar ce se Inc.eie In
prealabil cu fiecare institutie in parte.
(. +fectuarea platilor prin virament derulate prin trezorerie consta in
transmiterea documentelor de plati initiate de ordonatorii de credite,
ordonatori care au conturi de c.eltuieli sau disponibilitati desc.ise in
trezoreriile lucrative si care au o serie de obligatii de -regula contractuale '
fata de clienti care au conturi desc.ise la alte banci sau trezorerii.
Pentru stingerea acestor obligatii, ordonatorii de credite dispun plata
prin ordine de plata din conturile lor ai caror titulari sunt. -u aceste
documente de plata si alte documente justificative (borderouri, facturi se
prezinta la serviciul -ontrol si evidenta c.eltuielilor, In cadrul unui program
bine stabilit (intre orele =
/# s
i 44
/#
ale fiecarei zile lucratoare, program care
asigura decontarea conform normelor *ancii 0ationale cu privire la circuitul
instrumentelor de plata (in speta beneficiarul sumei ' client al altei banci '
intra in posesia sumei in urmatoarea zi lucratoare.
@rdinele de plata se intocmesc in trei exemplare, exemplarul galben
(primul exemplar ramanand in trezorerie atasat la dosarul institutiei
respective, exemplarul verde (al doilea exemplar se remite ' odata cu
extrasul de cont ' institutiei care a ordonat plata, ultimul exemplar (cel roJu
urmand sa ajunga ' prin circuitul interbancar ' in posesia beneficiarului.
9?
@data prezentate aceste documente la g.iseul serviciului -ontrolul si
evidenta c.eltuielilor, salariatul acestui serviciu exercita controlul financiar
preventiv urmarind:
- intocmirea corecta a documentelor;
- incadrarea platilor in limitele creditelor bugetare desc.ise pe
subdiviziunile clasificatiei bugetare;
- utilizarea creditelor bugetare in functie de destinatia acestora;
-respectarea actelor normative prin care se autorizeaza efectuarea
c.eltuielilor.
)otodata, salariatul trezoreriei care este responsabil de cont al unitatii
respective verifica daca pe ordinul de plata sunt inscrise, banca beneficiarului,
contul beneficiarului, daca suma in litere corespunde cu suma in cifre, data
depunerii la banca si data cand este onorat ordinul de plata si nu in ultimul
rand semnaturile autorizate conform specimenelor de semnaturi transmise la
desc.iderea contului, trezoreriei. Dupa verificare, documentele sunt semnate
si stampilate de salariatul care raspunde de unitatea respectiva.
!n continuare se desparte exemplarul rosu de exemplarele galben si
verde si se totalizeaza pe banda masinii de calcul toate documentele in cauza
din ziua respectiva (intre orele 44
/#
si 4/
/#
. +xemplarele galben si verde se
remit biroului de prelucrare automata a datelor (care cu ajutorul programului
informatic 2)1+C@13, debiteaza conturile analitice de c.eltuieli sau
disponibilitati ale institutiilor publice prin creditul contului sintetic %4 sau
prin creditele conturilor (#, (4, ((, (? ale conturilor de disponibilitati sau ale
conturilor In care se inregistreaza fondurile cu destinatie speciala iar
exemplarul rosu se remite serviciului -ontabilitate-Decontari
/
.
7erviciul -ontabilitate-decontari ' odata intrat in posesia exemplarelor
roJii ' le verifica din punct de vedere al respectarii normelor bancare de
completare a instrumentelor de plata, si dupa verificare le grupeaza pe banci
si procedeaza dupa cum urmeaza:
- inregistreaza in fisa manuala a contului %4 totalul platilor;
- intocmeste ordine centralizatoare de plata pe fiecare banca si
borderouri in trei exemplare, totalizand documentele fiecarei banci;
- verifica ca totalul ordinelor centralizatoare sa coincida cu totalul
platilor evidentiate in fisa contului %4 dupa banda masinii de calcul primita;
- expediaza prin curier, in aceeasi zi, la )rezoreria judeteana cate doua
exemplare din ordinele centralizatoare si borderouri (la care s-au atasat
exemplarele rosii ale ordinelor de plata emise de institutiile publice.
3
$n cazul in care platile s"au ordonat pentru beneficiari, clienti ai %rezoreriei & a'a"zisele
operatiuni interne & e(emplarul rosu nu intra )n circuitul interbancar. *n cazul in care institu+tile
publice isi sting datoriile catre bugetul public, e(emplarul ro'u este remis serviciului ,ontrolul si
evidenta veniturilor.
96
An exemplar al ordinelor de plata centralizatoare si borderourile
respective romLn ca documente justificative ale platilor expediate pentru
decontare din contul curent al trezoreriei statului prin *anca 0ationala.
0.(.&. Cot%olul ope%atiuilo% "i ic,i$e%ea 'lu+ului
ope%atioal
-ontrolul operatiunilor si inc.iderea fluxului operational al zilei (la
nivelul trezoreriilor lucrative se realizeaza (intre orele 4"
##
Ji 4%
##
dupa
efectuarea operatiunilor de incasari si controlul incasarilor, plati si controlul
platilor, prelucrarea in evidenta contabila analitica si sintetica.
+ste evident ca rolul important in inc.iderea fluxului operational al
zilei, il joaca inc.iderea operatiunilor in numerar si inc.iderea contului
corespondent.
!nc.iderea operatiunilor in numerar presupune inc.iderea caselor de
incasari si plati si efectuarea confruntarii masei monetare din fiecare casa cu
totalul soldului jurnalului casei respective. 7oldurile respective se predau '
masa monetara este numarata si impac.etata dupa regulile bancare de
numaratorii si casierii casei de circulatie si control ' la casieria 'tezaur.
Documentele de incasari si plati in numerar, precum si documentele de
plata prin virament sunt prelucrate in evidenta contabila analitica si sintetica
Ji se extrag, prin calculator, jurnalele operatiunilor zilei, jurnale care se
predau serviciilor -ontrol Ji evidenta veniturilor Ji, respectiv, a c.eltuielilor,
Impreuna cu documentele ce au facut obiectul operatiunilor. ,a nivelul
acestor compartimente se procedeaza la verificarea operatiunilor, prin
confruntarea documentelor cu operatiunile preluate in calculator si evidentiate
in jurnalele zilei si in extrasele de cont ale clientilor trezoreriei. Pentru
eventualele erori, cu note interne, se rectifica operatiunile eronate, lucru care
trebuie ' pe cat posibil ' evitat.
-elelalte exemplare ale jurnalelor de operatiuni se predau la serviciul
-ontabilitate ' decontari, care realizeaza un control sintetic si analitic al
operatiunilor derulate prin trezorerie, astfel: pe baza balantei de verificare
extrasa de calculator se verifica corelarile din balanta, conturile cu conturile
sintetice (exemple: soldul contului casa din balanta cu soldul jurnalului casei-
tezaur, soldul conturilor sintetice de venituri si c.eltuieli si disponibilitati cu
totalul miscarilor evidentiate in jurnalul de venituri si c.eltuieli, soldul
contului corespondent al trezoreriei ' cont %4 ' cu totalul miscarilor zilei din
evidenta trezoreriei. )otodata, pe baza documentelor justificative ce au facut
obiectul operatiunilor zilnice si a extraselor de cont emise de programul
2)1+C@13 se confrunta operatiune cu operatiune fiecare cont analitic.
Periodic, trebuie efectuat confruntul pe baza balantelor analitice si a
extrasului de cont prin colaborarea serviciilor functionale.
%#
!n consecinta, finalizarea si inc.egarea fluxului operational al zilei se
realizeaza prin serviciul -ontabilitate-decontari, unde: se extrage balanta
zilnica drept mijloc de control al operatiunilor; se realizeaza decontarea
platilor catre beneficiari din afara; se emite, se pregateJte si se elibereaza
titularilor de cont extrase de cont; se inainteaza serviciilor si
compartimentelor de constatare, impunere si urmarire fiscala informatii utile,
adica extrase ale conturilor de venituri pe surse si platitori, listing-uri cu
varsaminte pe platitori, catre bugetul public national, executii de casa; se
repartizeaza operativ (zilnic, semidecadal, lunar etc. modul de realizare a
executiei bugetare la Directia Eudeteana de )rezorerie.
"
,a nivelul )rezoreriei judetene, dupa primirea documentelor de
decontare, se evidentiaza in creditul contului %( 2Decontari cu *anca
0ationala din operatiuni initiate3 pentru fiecare trezorerie operativa, suma
platilor initiate de acestea.
)rezoreria judeteana cumuleaza aceste documente pe banci beneficiare
si cu ordin de plata centralizator le initiaza la *anca 0ationala pentru
decontare din contul curent al )rezoreriei statului, zilnic intre orele 4/
##
'
4"
##
.
!n cazul acestei operatiuni, la sucursala *ancii 0ationale se opereaza in
contul curent al )rezoreriei statului platile, virandu-se la bancile beneficiare.
7e emite extras de cont pe care il ridica Directia Eudeteana de
)rezorerie la care, ca document justificativ se ataseaza un exemplar din
ordinul de plata centralizator.
Pe baza extrasului de cont, )rezoreria Eudeteana evidentiaza in debitul
contului %( platile trezoreriilor operative decontate prin *anca 0ationala, din
contul curent al )rezoreriei statului, creditand contul %# 2-ont corespondent
al )rezoreriei3. !n continuare, )rezoreria emite un extras de cont (cont %4
pentru fiecare trezorerie operativa din subordine (debitand contul %4 prin
creditul contului %( cu sumele efectiv platite din contul desc.is la *anca
0ationala.
!n continuare, )rezoreria judeteana, cu ajutorul contului %= 2Decontari
cu )rezoreria generala a statului privind operatiunea de transferare a
#
-unar, pe baza balantei de verificari lunara, trebuie sa se realizeze controlul operatiunilor din
luna, evidentiate in rula.ul debitor si creditor al conturilor, care cumulate cu soldurile de la
inceputul lunii se finalizeaza in soldurile finale ce evidentiaza rezultatul e(ecutiei de cas/ cumulat
de la inceputul lunii. 0e langa balanta de verificare lunara, se intocmesc, prin sistem informatic,
e(ecutie de casa pentru fiecare buget in parte si balantele analitice. 0e baza acestor documente
serviciul ,ontabilitate"decontari intocmeste contul de e(ecu+ie lunar al bugetului public na+ional.
-a finele fiecarui trimestru se intocmesc contul de e(ecutie si bilantul trimestrial ce e(prima de
fapt modul de realizare a procesului bgetar de la inceputul anului pana la finele anului
1trimestrului2 respectiv. 0entru inc3iderea e(ercitiului bugetar la finele fiecarui an calendaristic, an
ce coincide cu anul bugetar dupa intocmirea balantei de verificare a lunii decembrie a e(ecutiei
de casa, a balantelor analitice , serviciul ,ontabilitate"decontari intocmeste contul de e(ecutie a
fiecarui buget in parte, dupa care se procedeaz/ la operatii de inc3idere specifice fiecarui buget
in parte, si intocmirea balantei de verificare la 31 decembrie, balanta finala in care se evidentiaza
soldurile care raman si se raporteaza in anul urmator.
%4
soldurilor contului curent al )rezoreriei judetene3, care este un cont
bifunctional (se debiteaza si, respectiv, crediteaza prin contul %#, in functie de
soldul zilnic al acestui cont, care poate fi debitor sau creditor inc.ide contul
%#.
7oldul contului %= semnifica in cazul in care este activ existenta
de disponibilitati la nivelul trezoreriei judetene, iar in cazul in care este
pasiv lipsa disponibilitatilor (platile efectuate prin trezorerii au fost mai
mari decat incasarile. Acoperirea de cont este o problema care se
solutioneaza la nivel central. Pentru aceasta zilnic trezoreriile judetene
comunica )rezoreriei centrale pana-n ora 4" platile initiate in zi (cu
decontarea in ziua urmatoare pentru a crea )rezoreriei -entrale
posibilitatea initierii din timp a masurilor legate de acoperirea de cont a
contului general al )rezoreriei 7tatului.
7e poate concluziona ca fluxul operational continuu, inc.egat si unitar
realizat prin sistemul )rezoreriei finantelor publice, asigura realizarea
principiilor ce stau la baza executiei bugetului public national corespunzator
prevederilor legii privind finantele publice si anume: universalitatea, prin
reflectarea integrala si in mod unitar a tuturor mijloacelor bugetului public
national; ec.ilibrul, prin utilizarea mijloacelor bugetare in plati numai in
limita disponibilitatilor banesti si in cadrul prevederilor bugetare; realitatea, in
sensul reflectarii unor rezultate reale, corelate; anualitatea, prin faptul ca
executia bugetara se realizeaza pe parcursul unui an in exclusivitate.
0.(.(. Ra$io*%a'ia uei /ile $e luc%u
3Moo*%a'ia i%e*i"t%a%ilo% i cotabilitate4
Din surprinderea unor operatiuni efectuate la )rezoreria municipiului
*raila in timpul unei zile (alegere aleatoare din cele peste (9## de documente
prelucrate intr-o zi redam mai jos sub forma de monografie inregistrarile
contabile si setul de documente de inc.idere a operatiunilor efectuate (extrase
cont, jurnale ale operatiunilor, balante de verificare etc..
I.!nregistrarea veniturilor
a a 5enituri bugetare
impozite Ji taxe !n numerar de la agentii economici sau persoane
fizice, care la sfarsitul zilei se trec in jurnalul de inregistrare, pe
baza c.itantelor de la serviciul casierie, pe care le ar.iveaza
serviciul venituri.
- cuvenite bugetului statului
4# F (# /4.(((.%/6 lei
%(
+xemplu: !mpact 7.1.,. plateste in numerar la casieria )rezoreriei
suma de (9#.("9 lei, reprezentand )5A aferent lunii aprilie (4# F
(#.4%.#4.#4 cod fiscal platitor
- cuvenite bugetului local
4# F (4 %(.(9#.994 lei
+xemplu: impozit pe cladire si teren de la o persoana fizica in suma de
(9.(9# lei, aferent anului (##4 (4# F (4.#9.#4.#( cod fiscal platitor.
- cuvenite bugetului asigurarilor sociale de stat:
4# F (( 9.6%6.(6/ lei
impozite Ji taxe virate de agentii economici sau institutii publice
prin ordine de plata de la bancile unde au conturile in contul
)rezoreriei unde au domiciliul fiscal.
- cuvenite bugetului de stat
- de la agentii economici
%4 F (# (.4(/.==( lei
+xemplu: 7.-. 2)racon3 7.A. *rMila ac.ita impozitul pe profit aferent
primului trimestru al anului (##4 la )rezoreria municipiului *raila in contul
(#.#4.l.##. cod fiscal platitor, suma de %?.96".(9# lei.
- de la institutiile publice
(/ F (# /#.9"=.#"9 lei
+xemplu: D.;.&.P. plateJte salarii si vireaza la bugetul de stat
impozitul pe venit din salarii suma de 4%.(/#.9(4 lei.
(/.94.#4.#( cod fiscal D.;.&.P. F (#.#%.#4.#(. cod fiscal D.;.&.P.
b - cuvenite bugetelor locale
c - de la agentii economici
%4 F (4 (6?.9"(.=#? lei
+xemplu: 7.-. 2*raintax3 7.A. *raila, ac.ita impozitul pe mijloace de
transport aferent trimestrului ! (##4 in suma de "?.(9%.(## lei In tontul
(4.#%.#4.#9. cod fiscal platitor.
d - de la institutiile publice
(" F (4 (9.%"( lei
- contributia agentilor economici si institutiilor publice la bugetul
asigurarilor sociale prin dispozitii de plata tip -A7:
%4 F (( (%/.((#."#/ lei
%/
+xemplu: 2-osofit impex3 7.1.,. plateJte -A7 aferent lunii aprilie
(##4 in suma de 4?.(9%.("/ lei, pe seama D.8.7.7. *raila in contul
((.#6.#".#4. cod fiscal D.8.7.7.
+xemplu: ,iceul 2Panait -erna3 isi stinge datoria fata de bugetul
asigurarilor sociale de stat (In urma platii salariilor de (4.#/(.#(" lei.
(/.94.#4.#(. cod fiscal ,iceul Panait -erna F((.#6.#".#4 cod fiscal D.8.7.7.
(" F (( (.4##.4"? lei
b45enituri proprii ale institutiilor publice finantate de la buget.
- sume depuse la casieria trezoreriei pentru bugetul de stat, bugetul
local, bugetul asigurarilor sociale de stat. !n acest caz se repeta contarea:
4# F (#
4# F (4
4# F ((
sume depuse in contul c.eltuieli al institutiilor publice in cazul in care s-a
prevazut utilizarea acestora pentru acoperirea c.eltuielilor institutiilor:
e 4# F (/ 6."9#.%/6 lei
+xemplu: A.8. #4#/# depune cu foaie de varsamant, salarii neridicate
in suma de (.%(/.### lei;
4# F (/.9".#4.#(. cod fiscal A.8. #4#/#
- sume varsate in contul mijloacelor extrabugetare:
4# F 9#.#/. "."4=.==6 (bugetul de stat
+xemplu: ,iceul economic depune la casieria )rezoreriei (cu foaie de
varsamLnt contravaloarea bonurilor de masa platite in numerar de elevi suma
de /(4.9## lei.
4# F 9#.#/ cod fiscal ,iceul economic /(4.9## lei
+xemplu: Administratia pietelor depune la casieria )rezoreriei c.iria
incasata pentru inc.irierea spatiilor la comercianti suma de ?9.#9%.### lei.
4# F 9#.#" cod fiscal Administratia pietelor ?9.#9%.### lei
c4 Disponibilitati baneJti ale institutiilor bugetare (alte resurse decat
cele din desc.iderile bugetare.
- sume depuse de institutiile publice la casieria )rezoreriei reprezentand
venituri ale fondurilor cu destinatie speciala:
4# F 9#.#4.
+xemplu: D.;.&.P. depune in numerar incasarile realizate din vanzarea
imprimatelor tipizate suma de 6?#.### lei:
4# F 9#.#4. cod fiscal D.;.&.P. 6?#.### lei
%"
- sume virate prin ordin de plata de catre agentii economici pentru
institutiile publice de subordonare locala care constituie venituri ale
fondurilor cu destinatie speciala:
+xemplu: 7-3Alma3 ac.ita taxa de pasunat Primariei *araganu
%4 F 9#.#(. cod fiscal Primaria *araganu ((#.(=# lei
- sume primite drept donatii de la alte organizatii sau agenti
economici:
- prin banci
%4 F 9#.#=. cod fiscal institutie beneficiara 4##.### lei
+xemplu: 7.-. 28econ3 7.a. *raila doneaza pentru )eatrul 28aria
&iloti3 suma de 4##.### lei in contul 9#.#= cod fiscal )eatrul 28aria &iloti3.
$ 1estituirea veniturilor pe baza de referat aprobat de directorul
)rezoreriei.
$
1
!n cazul agentilor economici si institutiilor publice s-a intocmit o
nota contabila sau ordin de plata astfel:
- pentru bugetul de stat
(# F %4 49.((4.%(# lei
- pentru bugetul local
(# F %4 /"#.### lei
- pentru bugetul asigurarilor sociale de stat
(( F %4 (/#.9%# lei
$
&
!n cazul persoanelor fizice restituirea s-a facut direct prin casierie in
baza referatului aprobat.
(4 F 4# 4(9./%# lei
e4 -ompensarea intre capitole de venituri ale aceluiasi platitor pe baza
notei contabile si a referatului de compensare aprobat:
- pentru bugetul de stat
(# F (# %6.9%?./## lei
+xemplu: !n urma referatului de compensare aprobat se compenseaza
suma de (9.(/#./## lei, reprezentand impozit pe profit virat in plus cu )5A
pentru 7.-. 0aval 7.A. *raila .
(##4#4## cod fiscal 0aval 7A F (#4/#4#4 cod fiscal 0aval 7A
e4 1estituire venituri virate in plus ()5A pe baza cererii depuse si
aprobate:
(# F%4
%9
+xemplu: 7.-. 2Demopan3 7.A. *raila, in urma cererii de rambursare
a )5A, i se aproba restituirea sumei de 49.(9(./9# lei ((#4/#4#( cod 7.-.
2Demopan3 7.A. F %4.
II. !nregistrarea c.eltuielilor
a Desc.iderile de credite din bugetul de stat s-au efectuat In baza
dispozitiilor bugetare si s-au inregistrat in contul in afara bilantului #4
2-redite desc.ise si repartizate pe seama ordonatorilor finantati din bugetul
de stat3 (+xemplu: pentru A.8.#(4% ' suma de 4(9.###.### lei. Pentru
bugetele locale si bugetul asigurarilor sociale de stat (conturile in afara
bilantului #( si #/ nu au avut loc desc.ideri de credite in ziua surprinsa.
b Pentru efectuarea platilor ordonatorii de credite au prezentat
documente de plati serviciului -ontrol si evidenta c.eltuielilor, dupa cum
urmeaza:
- pentru plata salariilor in numerar prin casierie pe baza de -+-
pentru ridicarea de numerar (tip. 8.&.
(/ F 4# (9#./(%.("9 lei
+xemplu: ,iceul 20icolae *alcescu3 ridica numerar pentru plata
salariilor in suma de %(.(/9.(?# lei ((/.94.4.#( cod fiscal ,iceul 20icolae
*alcescu3.
- transferuri de ec.ilibrare a bugetului local prin virare de sume pe
seama fiecarui buget local, pe baza cererii justificative.
(/ F (4 4##.###.### lei
+xemplu: 7e acorda transfer din bugetul statului pentru institutii
finantate partial din imprumutri externe , la -onsiliul municipal *raila
suma de 4##.###.### lei:
(/?9#4#/ cod fiscal -.,.8. F (4/=#(#/ cod fiscal -,8
1 plati dispuse prin ordin de plata din contul institutiilor publice,
reprezentand obligatii fata de bugetul de stat, bugetul local:
(/ F (# (9(.4%# lei
(/ F (4 9%.### lei
- plati dispuse prin ordin de plata de catre ordonatorii de credite in
vederea ac.itarii obligatiilor catre furnizori cu conturi desc.ise la alte banci.
(/ F 9#.%6 cod fiscal furnizor /9#.%(/.(/# lei
+xemplu: Plata contravaloare consumabile pentru birou, cumparate de
;radinita nr.( *raila din contul (/.%=.#4.(# cod fiscal ;radinita nr.(, in suma
de ?6.9## lei, catre beneficiar 2,itera2 7.A., cu contul desc.is in acest scop in
trezorerie.
(/=%#4(# cod fiscal ;radinita ( F 9#.%6 cod fiscal ,itera 7A
%%
- plati efectuate din bugetul local prin casierie:
(" F 4# %6,./(".(?# lei
+xemplu: -onsiliul ,ocal *raila ridica numerar pentru plata ajutoarelor
sociale in suma de "#.###.### lei (("%##( cod fiscal -onsiliul ,ocal *raila F
4#.
- plati efectuate din bugetele locale prin virament
(" F %4 (/."9?.%6( lei
- plati efectuate din bugetul asigurarilor sociale in numerar si ordine de
plata:
(9 F 4# 9.(%/.(/9 lei
(9 F %4 6/#.###.### lei
+xemplu: 7-a virat suma de 6/#.###.### lei reprezentand pensiile
aferente lunii mai (### in contul Directiei de Posta *raila care are contul
desc.is la *anc Post *raila, in vederea efectuarii platilor catre pensionari.
7uma este virata de catre D.8.P.7. *rila din contul (99##"## desc.is la
trezoreria municipiului *raila.
0.0 DOCUMENTELE DE SINTE-A SI RAPORTARE
PRI6IND E.ECUTIA BUGETARA SI CONTUL CURENT
AL TRE-ORERIEI
!n vederea asigurarii functionarii corespunzatoare a sistemului
informational contabil pivind raportarea bugetului public national, a
fondurilor speciale si extrabugetare, fiecare trezorerie are obligatia sa
intocmeasca periodic ' pe baza datelor din contabilitate ' situatii de executie
atat pentru raportarea pe verigi superioare, cat si pentru necesitatile
propriilor atributii.
,ucrarile de executie financiare la finele de trimestru si periodic, in
conformitate cu normele stabilite de Directia ;enerala de )rezorerie si
-ontabilitate Publica din cadrul 8inisterului &inantelor sunt:
4. Pentru raportarea executiei trimestriale:
F bilantul contabil al trezoreriei statului cu anexele respective:
f - soldul contului curent al trezoreriei la finele lunii;
- cont de executie al bugetului de stat;
- cont de executie al bugetelor locale;
%=
- cont de executie al bugetului asigurarilor sociale de stat;
- situatia disponibilitatilor institutiilor publice;
- cont de executie a bugetului general (al trezoreriei.
- situatia certificatelor de trezorerie vandute si a certificatelor
de depozit aflate in sold.
F bilantul contabil al trezoreriei, insotit de raportul explicativ si anexe
se prezinta de catre directiile judetene de trezorerie dupa centralizarea
datelor raportate de catre trezoreriile lucrative.
(. Pentru raportarea executiei lunare:
g- soldul contului curent al )rezoreriei statului;
.- contul de executie al bugetului de stat;
i - contul de executie al bugetelor locale;
j - contul de executie al bugetului asigurarilor sociale de stat;
D- contul de executie al veniturilor si c.eltuielilor bugetului trezoreriei
statului.
l - situatia certificatelor de trezorerie si a certificatelor de depozit
m la finele lunii.
n- situatia carnetelor certificatelor de trezorerie la finele lunii.
/. ,a raportarea executiei zilnice se IntocmeJte 2+xecutia operativa a
contului trezoreriei3, si dupa caz:
- situatia certificatelor de trezorerie vandute populatiei in ziuaO;
- situatia certificatelor de trezorerie rascumparate de la populatie,
si a celor transformate in depozit.
*ilantul contabil al )rezoreriei statului cuprinde indicatori cu privire la
soldul la inceputul anului si finele trimestrului de raportare pentru postul de
activ si de pasiv. Activul bilantului se compune din: disponibilitatile baneJti
' existente in casa, contul curent de la *anca 0ationala- c.eltuieli bugetare
pe componentele bugetului public national, c.eltuieli din activitatea
trezoreriei si alte active.
7ustinerea financiara a activului reflectata in pasiv cuprinde veniturile
bugetare pe componentele bugetului public national, disponibilul din
fondurile de afectatie speciala (fond pentru plata ajutorului de somaj, fond
special pentru asigurari de sanatate etc., disponibilitatile (pe analiticele
contului 9#, disponibilitatile obtinute din vLnzarea certificatelor de
trezorerie cu dobLnda catre populatie, veniturile din activitatea trezoreriei.
!n completarea datelor cuprinse in activul si pasivul bilantului se
raporteaza pentru necesitati de evidenta conturile in afara bilantului,
respectiv creditele desc.ise si repartizate pe seama ordonatorilor de credite.
7@,DA, -@0)A,A! -A1+0) A, )1+C@1+1!+!. &iecare
trezorerie isi intocmeJte, pentru analiza proprie si raportare la nivel
central, situatia contului trezoreriei, in care se reflecta ' in indicatori sintetici
' executia bugetului de stat, bugetelor locale, precum Ji situatia
%?
disponibilitatilor aflate in contul trezoreriei. Pe baza datelor cuprinse in acest
cont, conducerea trezoreriei examineaza zilnic situatia executiei bugetare,
comparativ cu disponibilitatile din conturi, ia masuri pentru mentinerea
ec.ilibrului si activarea contului prin imprumuturi sau amanare plati.
,unar se intocmeste situatia de executie a bugetului de stat, a bugetelor
locale si a bugetelor asigurarilor sociale de stat
9
.
0.=. PROGRAMELE INFORMATICE FOLOSITE IN
GESTIUNEA TRE-ORERIEI
Anitatile financiare din cadrul 8inisterului &inantelor Publice sunt
antrenate in actiunile de modernizare, perfectionare si evolutie pana la
nivelul tarilor puternic dezvoltate a mijloacelor logistice si de infrastructura
utilizate in activitatea de baza. !n prezent, unitatile financiare din 8inisterul
&inantelor Publice dispun de o gama de mijloace automate de stocare,
prelucrare si comunicatii a datelor, distribuita pe teritoriu. )oate directiile
judetene sunt membre ale unei retele nationale de transmitere a datelor intre
8inisterul &inantelor Publice si unitatile operative. Astfel, unitatile fiscale
din municipii sunt dotate cu calculatoare in retele locale PindoQs 0), iar
prelucrarea datelor in trezoreriile operative se face prin intermediul
calculatoarelor constituite la trezoreriile din municipiile resedinta de judet in
retele PindoQs 0). 1esursele .ardQare privind capacitatile de prelucrare a
datelor distribuite pe intreg teritoriul national se concretizeaza in : unitati de
prelucrare; imprimante locale matriciale A
/
, imprimante locale matriciale
A
"
; imprimante rapide de retea; unitati de stocare a datelor.
7ub aspect logistic softQare-ul de baza cuprinde versiunile ",# de
PindoQs 0), 7;*D-uri, @1A-,+, limbaje procedurale, utilitare
implementate in mediile de operare PindoQs 0) si de transmitere date.
7oftQare-ul de aplicatii il formeaza produsele program destinate prelucrarii
datelor financiare, fiscale sau bugetare, atat la nivelul ramurii, cat si in
unitatile teritoriale, atat pentru realizarea evidentelor contabile, cat si
statistico-operative studii de prognoza la nivelul ramurii finantelor.
Pentru aria de prelucrare a datelor din unitaile financiare teritoriale
(directii judetene ale finantelor publice, administratii financiare municipale ,
circumscriptii financiare orasenesti, perceptii fiscale rurale sunt concepute
produse program directoare, cat si dezvoltari la nivel local pentru activitatea
curenta specifica.
Principalele produse informatice folosite In trezorerii sunt 2)1+C@1 '
)1+CEAD, 5+0!7, +8!-+1).
5
%atiana 4osteanu & 5uget si %rezorerie public/, 6d. 7idactica si 0edagogica, 5ucuresti,
199!, p.28!"289.
%6
&unctii de baza ale produsului informatic )1+C@1 si a variantei
)1+CEAD sunt definite in vederea realizarii urmatoarelor activitMNi ale
trezoreriilor: creare>intretinere nomenclatoare si registre (plan conturi,
clasificatii bugetare, nomenclatoare @!7, registru clienti, registru conturi
analitice, registrul desc.ideri de credite, prelucrare inc.ideri de casa,
asigurarea fisiere principale, prelucrare date primare si editare rapoarte cu
indicatori analitici si sintetici (extrase conturi, jurnale pentru miscari zilnice,
balanta zilnica, balanta lunara, lista disponibilitatilor, executia de casa lunara
buget de stat, executia de casa bugete locale, evidenNa miscarii conturilor
bilantiere, gestiune fisiere nomenclatoare si registre.
Produsul informatic 5+0!7 are functii de prelucrare a datelor
provenite din activitatea de impozite si taxe cu urmatoarele obiective:
inregistrarea datelor primare ce formeaza baza de impunere (averea,
venituri, alte creante ale contribuabililor, evaluarea impozitului sau taxei;
instituirea debitului din impozite sau taxe; inregistrarea platilor
contribuabililor; calculul efectului de plata si stabilirea soldului obligatiilor
contribuabilului; evidenta analitica fiscala, pe contribuabili; evidenta
sintetica la nivelul masei de impunere pe surse de impunere; evidenta
contului de executie bugetara; calculul indicatorilor pentru evaluarea
activitatii fiscale ssi desfasurarea ei In conditii de eficacitate si eficienta.
7ub aspectul competentei, acesta este format din : date despre
contribuabili, date despre materiile impozabile, date despre plati, date despre
constantele de impunere fiscala; programe prelucratoare specifice fiecarei
functii fiscale, programe monitoare de punere in lucru, programe de
conversie a datelor din evidentele fiscale realizate manual si structura
acestora in vederea realizarii calculului algoritmic robotizat, programe de
intretinere a structurii de date (declarare entitati, actualizare fisier fiscal.
7ub aspectul importantei, este realizat intr-un limbaj procedural
implementat in toate mediile sistemelor de operare.
Produsul informatic +8!-+1) a fost implementat in sistemul de
gestiune a bazelor de date @1A-,+, asigurandu-se securitatea datelor
prelucrate, interfata accesibila utilizatorilor, imputerniciti si o maniera
de lucru client>server. @biectivele acestui program sunt: evidenta
certificatelor de trezorerie cu dobanda vandute populatiei, calculul
dobanzilor inainte> la> dupa scadenta.
Prelucrarea automata a datelor cu efect a cerintelor utilizatorilor
consfinteste principiul unicitatii: date fiscale unice, reguli de prelucrare
unice, produs program unic.
!n proiectul director de informatizare, parte integranta a proiectului
strategiei de aderare a 1omLniei la Aniunea +uropeana, in conturarea
problematicii realizarii societatii informationale romanesti se mentioneaza o
serie de obiective prioritare cu rol de a constitui suportul dezvoltarii
performante a activitatilor microeconomice si a administratiei publice vizLnd
=#
crearea contextului necesar informatizarii, standardizarea domeniului si
instruirea in te.nologia informatiei si a managementului informatic.
CAP.6 STUDIU DE CA- ! ANALI-A ASUPRA
CONTINUTULUI BILANTULUI CONTABIL AL
DIRECTIEI 8UDETENE DE TRE-ORERIE BRAILA
INTOCMIT LA (1 DECEMBRIE &>>>
*ilantul contabil asupra activitatii de trezorerie desfasurate la
nivelul judetului *raila pe anul (###, a fost intocmit de catre )rezoreria
Eudeteana, in conformitate cu 0ormele metodologice privind inc.eierea
exercitiului bugetar al anului (###, aprobat prin @rdinul 8inistrului
&inantelor nr. 4%9?> 49.4(.(### si a Precizarilor 8inisterului &inantelor
cu privire la operatiunile specifice ce se efectueaza de catre trezoreriile
statului pentru inc.eierea exercitiului bugetar al anului (### nr. %/?/44>
(=.4(.(###.
Din verificarea si analiza bilantului centralizat cat si a bilanturilor
intocmite de trezoreriile operative la /4 decembrie (###, au rezultat in
principal urmatoarele aspecte :
=.1 6olu#ul veitu%ilo% "i c,eltuielilo%
pe bu*ete) $e%ulate p%i t%e/o%e%ie.
!n anul bugetar (###, activitatea Directiei Eudetene de )rezorerie
a fost orientata, conform atributiilor ce-i revin spre realizarea executiei
bugetare, respectiv a bugetului de stat, a bugetelor locale si a bugetului
asigurarilor sociale de stat .
-oncomitent, s-a urmarit si respectarea normelor ce reglementeaza
formarea si utilizarea fondurilor banesti gestionate de institutiile publice.
Pe principalele componente ale bugetului public national, executia
reflectata in incasarea veniturilor si efectuarea platilor, se prezinta astfel:
- milioane lei -
5enituri -.eltuieli +xcedent Deficit
4. *uget de stat 64#.=(? 6?".%%# - =/.6/(
(. *ugete locale "?4.%%= "==.#49 ".%9( -
/. *uget asigurari
sociale de stat
%64.6"? 6##./%% - (#?."4?
) @ ) A , (.#?"./"/ (./%(.#"4 - (==.%6?
Din veniturile incasate la impozitul pe venit suma de (46.?/#
milioane lei, a fost prelevata la bugetele locale sub forma de cote si
sume defalcate astfel :
=4
- -ote defalcate din impozitul pe venit 4"#.4(" milioane lei
- 7ume defalcate din impozitul pe venit
pentru ec.ilibrarea bugetelor locale %=./4# milioane lei
- 7ume defalcate din impozitul pe venit
pentru subventionarea energiei termice
livrate populatiei 4(./6% milioane lei
Avand in vedere prelevarile la bugetele locale, rezulta ca pe
ansamblul judetului *raila programul de colectare a veniturilor bugetului
de stat stabilit in sarcina organelor fiscale teritoriale, in suma de
4.#(9.9=? milioane lei a fost realizat in procent de 44# $, respectiv
4.4/#.99? milioane lei.
Depasirea programului de colectare a veniturilor bugetului de stat
pe ansamblul judetului *raila cu 4#".6?# milioane lei este in buna
parte efectul @rdonantei de Argenta nr. 4%/ din octombrie (### pentru
diminuarea arieratelor la bugetul de stat, ordonanta ce acorda facilitati
(reducerea si c.iar scutirea de la plata majorarilor de intarziere
agentilor economici ce-si vor ac.ita debitele reprezentand impozite, taxe
si alte venituri ale bugetului de stat pana la /4 octombrie, respectiv /#
noiembrie si 49 decembrie (###.
Astfel, programul de colectare a veniturilor bugetului de stat pe
luna octombrie s-a depasit cu /%.?%/ milioane lei, iar in luna noiembrie
cu %4.?(= milioane lei.
)rebuie mentionat insa ca din volumul total al veniturilor
bugetului de stat, aproximativ (/ miliarde lei, reprezinta cote defalcate
din impozitul pe venit incasat in luna decembrie (###, ce se cuvin
bugetelor locale si care potrivit normelor se aloca acestora in termen
de 9 zile de la finele lunii decembrie.
Pe trezorerii operative, dupa efectuarea prelevarilor de la bugetul
de stat in bugetele locale, situatia se prezinta astfel :
- milioane lei -
)rezorerii
teritoriale
5enituri
bugetare
-.eltuieli
bugetare
Diferente (R, -
+xcedent
(R
Deficit
(-
I.BUGET DE STAT
din care:
?1>.@&A ?A0.BB> - @(.?(&
- )rezoreria *raila ?6".6(# ??6.(/9 9.%?9 -
- )rezoreria !anca %.""= %%.4%# - 96.=4/
=(
- )rezoreria &aurei 4.=9? 4?.96= - 4%.?/6
- )rezoreria !nsuratei =.%#/ 4#.%%? - /.#%9
II. BUGETE LOCALE
din care:
0A1.BB@ 0@@.>1= 0.B=& -
- )rezoreria *raila ""(.%9% "/?."?6 ".4%= -
- )rezoreria !anca ?.6(/ ?.?/6 ?" -
- )rezoreria &aurei 4/.#/% 4(.64# 4(% -
- )rezoreria !nsuratei 4=.#9( 4%.=== (=9 -
III. BUGETUL
ASIGURARILOR
SOCIALE DE STAT
B?1.?0A ?>>.(BB - &>A.01A
- )rezoreria *raila %64.6"? 6##./%% - (#?."4?
TOTAL 8UDET
din care :
&.>A0.(0( &.(B&.>01 - &@@.B?A
- )rezoreria *raila (.#(6.9(" (.((?.#6# - 46?.9%%
- )rezoreria !anca 49./=# =".666 - 96.%(6
- )rezoreria &aurei 4".=6" /4.9#= - 4%.=4/
- )rezoreria !nsuratei (".%99 (=.""9 - (.=6#
Din datele prezentate, rezulta ca, cel mai mare volum al
incasarilor si platilor este concentrat la trezoreria resedinta de judet.
7ituatia insa, nu reflecta cu fidelitate volumul operatiunilor derulate
prin trezoreriile operative, daca tinem seama ca, veniturile bugetului
asigurarilor sociale de stat se realizeaza si la nivelul trezoreriilor
orasenesti, dupa care se vireaza in contul bugetului asigurarilor sociale
de stat, desc.is la trezoreria resedinta de judet.
,a finele anului (###, executia bugetului asigurarilor sociale de
stat s-a inc.eiat cu un deficit de (#?."4? milioane lei, care a fost
transferat la )rezoreria judeteana, conform Precizarilor 8inisterului
&inantelor nr. %/?/44> (=.4(.(###, regasindu-se in bilantul centralizat in
soldul contului A> 2Deficit buget de stat3, deficit ce a fost recuperat
din contul general al trezoreriei statului in luna ianuarie (##4.
-omparativ cu anul precedent, la principalele surse de venit s-au
inregistrat urmatoarele realizari si evolutii :
- miliarde lei -
7ursa
de venit
1ealizari
4666
$
in total
1ealizari
(###
$
in total
(###>
4666
4 ( / " 9 %
!mpozit pe profit 4#9 46 4/6 49 4//
!mpozit salarii
din care alocat
bugetelor locale
4(#
99
(4
-
(#
-
(
-
4=
-
!mpozit pe venit
din care : alocat
- - (=/ /# -
=/
bugetelor locale - - ((# (" -
).5.A. 4?4 /( /%% "# (#/
Accize si impozit
pe circulatie
4#% 46 4(% 4" 446
)axe vamale /" % /? / 444
5enituri din
concesiuni
4( ( ?? ? =#=
Total veitu%i
bu*et $e "tat
$i ca%e C alocat
bu*etelo% locale
B&1
==
1>>
1>
1.1(1
&&>
1>>
1?
1A&
1
!ndicatorii prezentati mai sus reflecta indeosebi modificarile in
domeniul legislatiei fiscale si anume :
- stabilirea cotei unice de ).5.A. de 46 $ aprobata prin
@rdonanta ;uvernului nr. 4=> (### ;
- descentralizarea unor venituri, cum este cazul veniturilor din
concesiuni - redeventele petroliere,care s-a stabilit a fi ac.itate la nivelul
filialelor 7ocietatii 0ationale de Petrol si nu la nivelul acestuia cum a
fost anterior ;
- aplicarea incepand cu #4 ianuarie (### a @rdonantei ;uvernului
nr. =/> 4666 privind impozitul pe venit, ce a determinat colectarea la
bugetul de stat a sumelor reprezentand impozitul pe venit si alocarea
unei cote de %# $ bugetelor locale.
Platile efectuate din bugetul de stat insumeaza 6?".%%# milioane
lei, comparativ cu creditele desc.ise si repartizate de 66#."/# milioane
lei. Pe principalele actiuni, executia la /4 decembrie (### se prezinta
astfel :
- milioane lei -
-redite
desc.ise si
repartizate
Plati
efectuate
-redite
neutilizate
- autoritati publice %6.??= %?.(94 4.%/%
- aparare nationala (?%."#= (?%.4%4 ("%
- ordine publica si
siguranta nationala
4"6.%=" 4"6.%4" %#
- invatamant (//./=# (//.(?# 6#
- sanatate (".996 (".44( ""=
- asistenta sociala ?%.(9? ?9.94% ="(
- agricultura "6.9=? "6."#9 4=/
- transferuri din bugetul
de stat catre bugetele
locale pentru investitii
/(.### /(.### -
="
finantate partial din
imprumuturi externe
- dobanzi certificate
trezorerie
9(.#44 "6.?"( (.4%6
-reditele neutilizate, in suma de 9.==/ milioane lei se localizeaza in
principal la :
- 8inisterul &unctiei Publice (cap.94.#4 suma de 4.("# milioane
lei, economie provenita de la alegerile locale;
- Dobanzi aferente datoriei publice interne (cap.??.#4 suma de
(.4%6 milioane lei, economie generata de nerascumpararea la scadenta a
certificatelor de trezorerie si transformarea lor in depozit.
Astfel, comparativ cu /4 decembrie 4666, la finele anului (###,
valoarea certificatelor de depozit a crescut de aproximativ (,9 ori.
!n sinteza, executia bugetelor locale se prezinta astfel :
- venituri proprii curente 4(9.?4# milioane lei
- venituri cu destinatie speciala 9%.=?# milioane lei
- sume prelevate din veniturile
bugetului de stat (46.?/# milioane lei
- subventii de la bugetul de stat %(.#?4 milioane lei
- subventii de la alte bugete
(fond solidaritate pers.cu .andicap 4=.4%% milioane lei .
) @ ) A , : "?4.%%= milioane lei
-.eltuieli totale, din care: "==.#49 milioane lei
- c.eltuieli cu destinatie speciala 9%."9" milioane lei
+xcedent global al bugetului local ".%9( milioane lei
+xcedentul global in suma de ".%9( milioane lei cu care s-a
inc.eiat executia curenta a anului (### a bugetelor locale a fost
regularizat potrivit ,egii finantelor publice locale nr.4?6> 466?, art./( si
"", precum si in conformitate cu 0ormele metodologice privind
inc.eierea exercitiului bugetar al anului (###, aprobate prin @rdinul
8inistrului &inantelor nr. 4%9?> (###. Astfel, din acesta, (.#=6 milioane
lei reprezinta excedentul veniturilor cu destinatie speciala care
majoreaza soldul initial (de la inceputul anului de 6=" milioane lei,
astfel incat veniturile cu destinatie speciala ce se reporteaza la finele
anului (### cu aceeasi destinatie, au atins suma de /.#9/ milioane lei.
-elelalte venituri ale bugetelor locale au inregistrat un excedent de
(.9=/ milioane lei, excedent cu care se majoreaza fondul de rulment
existent pana la acea data, de /./=/ milioane lei, astfel incat fondul de
rulment la dispozitia autoritatilor locale a ajuns la 9.6"% milioane lei.
*ugetul asigurarilor sociale de stat inregistreaza la finele anului
(###, venituri totale de %64.6"? milioane lei, provenite din principale
contributii:
- asigurari sociale 9=".(9% milioane lei;
=9
- pensie suplimentara 6"."#6 milioane lei;
- contributie agricultori =/ milioane lei;
- bilete tratament (.%9" milioane lei.
Platile efectuate potrivit dispozitiilor legale din acest buget au
insumat 6##./%% milioane lei, fata de 6#(.44% milioane lei,creditele
desc.ise si repartizate.
7-a inregistrat un deficit de (#?."4? milioane lei ce a fost
transferat la )rezoreria Eudeteana, regasindu-se in bilant in soldul
contului A1 2Deficit al bugetului asigurarilor sociale de stat3 si va fi
recuperat din contul 8.8.P.7., conform Precizarilor 8inisterului
&inantelor nr. %/?/44> (=.4(.(###.
-ontributia organelor trezoreriilor la incasarea veniturilor publice
a constat in :
- incasarile in numerar efectuate prin g.iseele trezoreriilor, atat
pentru cele trei categorii de bugete, cat si pentru mijloacele
extrabugetare si fondurile cu destinatie speciala;
- verificarea modului de colectare si retinere la sursa, precum si
virarea la termen a obligatiilor ce revin institutiilor publice fata de
bugetul public;
- impulsionarea, supraveg.erea si verificarea documentelor de
virare a obligatiilor catre bugetul public, aferent agentilor economici cu
cont in trezorerie conform @rdonantei ;uvernului nr. 4(#> 4666;
- aplicarea masurilor pentru care au fost intocmite formele de
executare silita dispuse de organele fiscale asupra disponibilitatilor
agentilor economici cu conturi in trezorerie.
=.& Evolutia "ol$ului cotului cu%et al t%e/o%e%iei la
Baca Natioala
1

!n judetul *raila operatiunile de cont trezorerie le-am efectuat
prin *anca 0ationala ;alati - @ficiul )eritorial de Plati si Decontari
*ancare *raila, precum si prin contul trezoreriei judetene ;alati
desc.is la *.0.1. 7ucursala ;alati pentru operatiuni cu numerar.
!n data de 49.#4.(###, urmare a transferarii rezultatului executiei
bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat in conturile
8inisterului &inantelor si respectiv 8inisterului 8uncii si Protectiei
7ociale conform Precizarilor 8inisterului &inantelor nr. //?.%4#>
((.4(.4666, soldul contului %= 2Decontari cu trezoreria generala a
statului privind operatiunile de transferare a soldului contului curent al
trezoreriei statului judetene3 a devenit 4(".(=" milioane lei (sold creditor.
4
7ursa: *ilanturile contabile trimestriale ale trezoreriei judetene si extrasele de cont eliberate de
*.0.1., precum si fisa contului sintetic %= din contabilitatea trezoreriei judetene
=%
,a /4.#/.(###, soldul contului %= 2 Decontari cu trezoreria
generala a statului privind operatiunile de transferare a soldului contului
curent al trezoreriei statului judetene3 devine 4#%.("( milioane lei (sold
debitor.
Alterior la /#.#%.(###, soldul contului %= este activ si insumeaza
9/.(#9 milioane lei, in scadere fata de trim.! motivat de deficitul
bugetului asigurarilor sociale de stat.
,a /#.#6.(###, contul %= se majoreaza la ?/.="% milioane lei
indeosebi pe seama incasarilor din vanzarea certificatelor de trezorerie
catre populatie.
,a /4.4(.(###, soldul contului %= este 4%.6"? milioane lei (sold
creditor. 7oldul a fost diminuat urmare a deficitului inregistrat la
bugetul asigurarilor sociale de stat ((#?."4? milioane lei si la bugetul
de stat, respectiv =/.6/( milioane lei, deficite ce nu pot fi acoperite in
totalitate din disponibilitatile banesti existente in contul general al
trezoreriei ( fonduri speciale, disponibilitatile institutiilor publice,
certificate de trezorerie vandute si in depozit.
Disponibilitatile banesti evidentiate in activ la /4.4(. (###,
insumeaza (==.#%? milioane lei si se compun din :
- 9.6/% milioane lei, numerar existent in tezaurul trezoreriei
municipale resedinta de judet;
- / milioane lei casa tranzitorie;
- (=4.4(6 milioane lei sold cont %4 2 cont corespondent al
trezoreriei3;
-ontul 4( 2Disponibil al trezoreriei pentru efectuarea de plati in
numerar3 nu prezinta sold la finele anului (###, soldul neutilizat fiind
virat pentru reintregirea ct. %4 conform Precizarilor 8inisterului
&inantelor nr. %/?/44> (=.4(.(###.
!n pasiv se regasesc:
- soldurile fondurilor cu afectatie speciala (cont /# (/.9(9 milioane
lei;
- fonduri cu destinatie speciala (cont 9# 96."96 milioane lei;
- contul "4 2-ertificate de trezorerie de la populatie pentru
finantarea deficitului bugetului de stat3 4=%.(?= milioane lei;
- contul "( 2-ertificate de depozit3 ?.=6? milioane lei;
7oldul contului %4 2-ont corespondent al trezoreriei3 din evidenta
trezoreriei judetene corespunde in permanenta cu soldul aceluias cont
din evidenta proprie a trezoreriilor teritoriale, intre aceste conturi existand
o identitate perfecta.
,a nivelul )rezoreriei Eudetene s-a asigurat zilnic confruntarea
soldului contului %= 2 Decontari cu trezoreria generala a statului privind
operatiunile de transferare a soldului contului curent al trezoreriei
statului judetene3 din contabilitatea trezoreriei judetene cu soldul
==
contului curent desc.is la *anca 0ationala ;alati - @ficiul )eritorial de
Plati si Decontari *ancare *raila, intre aceste conturi nesemnalandu-se
diferente.
=.( Di"ciplia 'iacia%a a o%$oato%ilo% $e c%e$ite
1

)rezoreriile operative prin controlul exercitat la g.isee asupra
documentelor de plati dispuse de ordonatorii de credite precum si
agentii economici cu conturi in trezorerie, au urmarit permanent ca
acestea sa fie concordante cu prevederile legale si sa se incadreze in
limita creditelor bugetare desc.ise si repartizate sau in limita
disponibilitatilor existente, dupa caz.
!n cazul semnalarii unor nereguli sau deficiente pe aceasta linie
(ordine de plata incomplete sau incorect intocmite, plati dispuse peste
nivelul disponibilitatilor din conturi au fost respinse documentele in
cauza si s-au indrumat corespunzator, asemenea situatii solutionandu-se
operativ.
!n mod deosebit asemenea cazuri au fost semnalate in luna
decembrie cand volumul decontarilor a crescut considerabil si o serie
de ordonatori au facut regularizari specifice inc.iderii exercitiului
financiar-bugetar.
Dintre erorile mai frecvent intalnite, indeosebi la ordonatorii locali
de credite, s-a semnalat neantelegerea de catre acestia a modului in care
se regularizeaza subventiile primite de la alte bugete si neutilizate, respectiv
s-a ordonat restituirea subventiei neutilizate din conturile de c.eltuieli
(inregistrandu-se si denaturandu-se plata neta de casa la c.eltuieli si nu
prin diminuarea subventiei primite in contul de venituri.
-orecturile s-au facut in timp util astfel incat atat la venituri cat
si la c.eltuieli executia sa corespunda cu realitatea.
7i in acest trimestru trezoreriile s-au confruntat cu greutati in
ceea ce priveste alimentarea cu numerar de la *anca 0ationala in
vederea efectuarii platilor, la acest lucru concurand mai multi factori :
- nedepunerea de catre institutii a Programului lunar privind
necesarul de numerar pentru efectuarea platilor prin casieria proprie;
- desc.iderea creditelor bugetare de catre ordonatorii principali de
credite cu intarziere fata de zilele programate pentru platile de salarii;
- necorelarea termenelor stabilite pentru depunerea graficelor
privind esalonarea platilor in numerar la *anca 0ationala ((# ale lunii
pentru luna urmatoare cu termenul stabilit pentru institutii prin
normele trezoreriei ((9 ale lunii pentru luna urmatoare.
4
7ursa: din rapoartele explicative ce insotesc bilanturile trezoreriilor teritoriale si bilantul propriu al
trezoreriei judetene.
=?
7e considera ca asemenea neajunsuri s-ar putea elimina pe de o
parte prin corelarea termenelor de raportare, precum si prin simplificarea
formularelor pe care potrivit 0ormelor metodologice aprobate prin
@rdinul 8inistrului &inantelor nr. 4#96> 4666, institutiile publice trebuie
sa le prezinte trezoreriilor.
An alt aspect ce se considera ca trebuie relevat si totodata remediat
este faptul ca de regula -asa de Asigurari 7ociale de 7anatate aloca fonduri
unitatilor subordonate in ultimele zile ale lunii ceea ce provoaca aglomeratii
nejustificate si nemultumiri in randul medicilor de familie nefamiliarizati
inca cu modul de completare al ordinelor de plata, al cecurilor numerar.
Deosebit de acestea consideram ca pe o masura ce ar putea
contribui la respectarea disciplinei financiare atat la ordonatorii de credite
cat si la usurarea muncii depuse de organele trezoreriilor, revizuirea
periodica a formularelor specifice activitatii de trezorerie (foi de varsamant,
carnete cec numerar, registre evidenta numerar manipulat de personalul
casieriilor registru-tezaur si corelarea acestora cu normele interne ale
*ancii 0ationale. Actualele formulare necesita rubrici noi completate
manual (lipseste cupiura de 9##.### lei si (.### lei la care se adauga
faptul ca in registrele pentru evidenta numerarului manipulat si registrul
tezaur organele *ancii 0ationale impun completarea in rubrici separate a
.artiilor de 9#.### lei si 4#.### lei pe cele doua emisiuni aflate in
circulatie.
Anitatile trezoreriei statului au intampinat greutati in ultima
perioada datorita faptului ca nu toti ordonatorii de credite s-au incadrat
in programul si masurile dispuse prin instructiunile de inc.idere a
exercitiului financiar-bugetar (prezentarea conturilor de executie a
c.eltuielilor suportate din subventiile primite, pe tipuri de subventie,
confirmarea soldurilor conform extraselor de cont eliberate de trezorerii,
prezentarea .otararilor consiliilor locale cu privire la acoperirea
definitiva a deficitelor s.a..
=.0. Sol$u%ile 'o$u%ilo% cu a'ectatie "peciala
1

-onform 0ormelor metodologice privind inc.eierea exercitiului
bugetar al anului (### aprobate prin @rdinul 8inistrului &inantelor
nr.%/?/44> (=.4(.(### soldurile fondurilor cu afectatie speciala ce se
pot reporta in anul urmator se regasesc in soldul contului %4 2-ont
corespondent al trezoreriei3 astfel:
-ontul /#.#" 2Disponibil din fondul special pentru plata
ajutorului de somaj3, prezinta un sold de 4.?/9 milioane lei si reprezinta
mandate returnate, precum si incasari din perioada (?-(6 decembrie (###
provenite din contributia de 4 $ si respectiv 9 $ aplicata asupra
4
7ursa: bilanturile trezoreriile operative inc.eiate la /4.4(.(###.
=6
fondului de salarii realizat de catre agentii economici si institutii
publice de pe raza judetului *raila.
-ontul /#.#9 2Disponibil din fondul special de solidaritate sociala
pentru persoanele cu .andicap3, prezinta un sold de %"? milioane lei si
reprezinta contributia incasata conform @rdonantei ;uvernului nr. 4#(>
/#.#". 4666 in ultimele zile ale lunii decembrie (###.
-ontul /#.#% 2Disponibil din fondul special pentru sanatate
publica3 prezinta un sold de 4#4 milioane lei, compus din :
- venituri proprii =" milioane lei, realizate de Directia de
7anatate Publica si -entrul de )ransfuzii din prestari servicii, analize,
eliberare autorizatii sanitare;
- incasari din contributia 4 $ - ( $ , (% milioane lei virata de
agentii economici pentru publicitate si vanzari bauturi alcoolice, tutun;
-ontul /#.49 2Disponibil din fondul de asigurari sociale de
sanatate3, prezinta un sold de (#./4/ milioane lei.
!n acest sold se regasesc:
- veniturile incasate de la agentii economici si institutii publice
din contributia de = $ angajator si angajati in suma de 44.=69 milioane
lei;
- disponibilul pentru c.eltuieli cu medicamente, proteze, programe de
sanatate, in suma de 4" milioane lei;
- fond de redistribuire primit de la -asa 0ationala de Asigurari
*ucuresti, conform ,egii nr. 4"9> 466= in suma de ?.46" milioane lei;
- disponibil din fondul de asigurari sociale de sanatate pentru
c.eltuieli proprii de adminstrare si functionare in suma de /4# milioane
lei;
-ontul /#.(( 2Disponibil al fondului special de sustinere a
invatamantului de stat3 insumeaza %#= milioane lei si reprezinta
incasarile din cota de ( $ aplicata asupra fondului de salarii brut
realizat de catre agentii economici, conform @rdonantei ;uvernului nr.
=9> 4666, realizate in perioada (=-(6 decembrie (###.
-ontul "4 2-ertificate de trezorerie de la populatie pentru finantarea
deficitului bugetului de stat3 prezinta un sold de 4=%.(?= milioane lei
si reprezinta sumele incasate din vanzarea certificatelor de trezorerie
care nu au ajuns la scadenta;
-ontul "( 2-ertificate de depozit3 prezinta un sold de ?.=6?
milioane lei, constituit din certificatele cu dobanda pentru populatie
transformate in depozit prin neprezentarea titularilor la rascumparare la
termenul scadent.
?#
Din analiza soldurilor celor doua conturi ("4 si "( rezulta ca,
ponderea cea mai mare o detine )rezoreria municipiului *raila in
procent de 6/ $ in contul "4 $ si ?? $ in contul "(.
-ontul 9#.#4 2Disponibil din fonduri cu destinatie speciala ale
ministerelor si institutiilor subordonate3 prezinta un sold de 4./9?
milioane lei, din care :
- 8inisterul &inantelor: 4.(=# milioane lei reprezentand fond
stimulente constituit conform legislatiei in vigoare de catre D;&P-&7
si garantii vamale pentru 5ama *raila;
- -urtea de -onturi : 9% milioane lei - c>val. stimulente constituite
conform :otararii ;uvernului nr. 49"> 466= si @rdonantei ;uvernului nr.
=6(> 4666;
-ontul 9#.#( 2Disponibil din fondul cu destinatie speciala ale
institutiilor publice de subordonare locala3 prezinta un sold de 9(
milioane lei, format din :
- (/ milioane lei - disponibilitatile consiliilor locale din activitatea
de paza obsteasca;
- 46 milioane lei - )5A recuperata de Directia Eudeteana pentru
@crotirea -opilului pentru bunurile si serviciile ac.izitionate cu
finantarea directa asigurata de ajutoare acordate ;uvernului 1omaniei de
catre -omisia +uropeana.
-ontul 9#.#/ 2Disponibil din mijloace extrabugetare ale
ministerelor si institutiilor subordonate3 prezinta un sold de
/.9#4 milioane lei, in urmatoarea structura pe ministere:
- 8.,.P.A.). - 4.%6= milioane lei, reprezinta venituri incasate din
comisionul de #,= $ in baza prevederilor ,egii nr.4#> 466= de catre
!nspectia pentru -onstructii *raila;
- 8.8.P.7. - 9%" milioane lei, suma incasata din comisionul
pentru cartile de munca, conform ,egii nr. 4/#> 4666 - sold ce se
localizeaza la !nspectoratul )eritorial de 8unca *raila;
- 8inisterul 7anatatii - /#6 milioane lei reprezinta sold cont
disponibil al Policlinicii cu plata *raila;
- 8inisterul +ducatiei 0ationale - (?( milioane lei contravaloare
disponibilitati existente la atelierele scoala si cantine scolare;
-ontul 9#.#" 2Disponibil din mijloace extrabugetare ale institutiilor
de subordonare locala3 prezinta un sold de /.(#6 milioane lei, din care:
- Directia 7+1@P,A0) *raila, "6% milioane lei reprezinta
disponibil din activitatea extrabugetara organizata conform :otararii
-onsiliului ,ocal 8unicipal nr. ?=> 466?, provenind din vanzarea
?4
materialului dendrofloricol, intretinere gradini publice, zone verzi,
parcuri pentru copii;
- Directia 7erviciilor Publice *raila, 99= milioane lei reprezinta
venituri din c.irii, taxe cimitire, spatii parcare auto;
- Directia Administratiei Pietelor *raila,4(( milioane lei reprezinta
venituri din inc.irieri spatii, taxe forfetare, c.irii si prestari servicii;
- Directia Administratiei Portuare *raila, /% milioane lei reprezinta
incasari din servicii portuare: stationare nave, reparatii mijloace
transport naval, remorc.aj manevra.
Diferenta reprezinta disponibilitati ale consiliilor locale provenite
din activitatile extrabugetare conform Decretului 494>46=9 de la
camine culturale, pasuni comunale, alimentari cu apa.
-ontul 9#.#9 2Disponibil pentru sume in mandat si sume in
depozit ale ministerelor si institutiilor subordonate3 prezinta un sold de
"."## milioane lei, localizat pe ministere astfel :
- /.4/9 milioane lei la 5ama *raila;
- %(6 milioane lei la Agentia Eudeteana pentru @cupare si
&ormare Profesionala, reprezinta drepturi de somaj ordonantate si
neridicate in cursul anului (###;
- 4%? milioane lei, reprezinta drepturi banesti pastrate de
Penitenciarul *raila si -entrul de 1eeducare )ic.ilesti ale persoanelor
lipsite de libertate;
- 4%# milioane lei la 8inisterul +ducatiei 0ationale si reprezinta
burse pentru elevi aferente lunii decembrie (### neac.itate;
- 4"4 milioane lei reprezinta pensii ordonantate si neac.itate de
catre !7)P: *raila;
- 4(6 miloane lei la 8inisterul de !nterne reprezinta contravaloare
numere de circulatie.
-ontul 9#.#= 2Disponibil din donatii prezinta un sold de 9%6
milioane lei din care donatii si sponsorizari primite de institutii de
subordonare locala "=# milioane lei si 66 milioane lei pentru institutii
de subordonare centrala.
-ontul 9#.#? 2Disponibil din fondul de tezaur al judetului3 are
un sold de = milioane lei:
- sold initial la #4.#4.(###, ((/ milioane lei;
- rambursari imprumuturi acordate in anii precedenti, (/6 milioane
lei;
- dobanzi la imprumuturi in fondul de tezaur, 4" milioane lei;
?(
- utilizare fond tezaur de catre -onsiliul Eudetean *raila pentru
investitii, "%6 milioane lei ;
-ontul 9#.46 2Disponibil din venituri proprii ale institutiilor
de invatamant conform ,egii nr. ?"> 4669 prezinta un sold de ?"%
milioane lei, constituit din contravaloare c.irii, taxe, etc..
-ontul 9#."4 2Disponibil din activitatea sanitara conform ,egii
nr.4"9>466=3 prezinta un sold de 4.4(9 milioane lei, este constituit
din fondul initial de sanatate, precum si venituri proprii, este desc.is pe
seama unitatilor sanitare.
-ontul 9#."6 2Disponibil din fondul de rezerva constituit
conform ,egii nr. 4"9>466= prezinta un sold de 44.9?( milioane lei
din cota de 9 $ din incasarile -asei Eudetene de Asigurari de
7anatate.
-ontul 9#.%6 2Disponibil al agentilor economici3 prezinta un sold
de (".9=# milioane lei si reprezinta incasarile din prestari servicii,
lucrari executate de catre agentii economici conform prevederilor
@rdonantei ;uvernului nr. 4(#>4666.
-ontul 9#.=/ 2 Disponibil din fondul pentru dezvoltare
regionala3, prezinta un sold de 4.944 milioane lei - titular Agentia
1egionala de Dezvoltare 7 - +, fondul este constituit in baza ,egii nr.
494>466? din transferuri pentru proiectele de dezvoltare regionala
precum si din cotizatia consiliilor locale membre ale agentiei.
-ontul 9#.=" 2Disponibil al medicilor de familie3 are un sold de
=%( milioane lei - reprezinta sumele neutilizate de catre medicii de
familie, in urma alimentarii de catre -asa Eudeteana de Asigurari de
7anatate.
-ont 9#.?" 2Disponibil din garantii contituite de debitori pentru
esalonarea datoriilor bugetare, 4.%(4 milioane lei suma reprezinta
venituri incasate de D;&P-&7 jud. *raila in conformitate cu
Prevederile @rdinului 8inistrului &inantelor nr. "?6> /4.#/.(###.
+xecutia c.eltuielilor bugetului trezoreriei statului s-a facut cu
respectarea precizarilor metodologice transmise de Directia ;enerala a
)rezoreriei urmarindu-se cu rigurozitate incadrarea in limitele de
c.eltuieli aprobate pentru anul (### atat la c.eltuielile materile (taxe
postale,comisioane cec,c.eltuieli telefon, c.eltuieli prestari servicii pentru
functionarea bazei informationale, paza sedii, materiale consumabile cat
si la c.eltuielile de capital pentru activitatea trezoreriei statului.
,a utilizarea fondurilor alocate s-a urmarit reducerea la strictul
necesar a c.eltuielilor.
7e mentioneaza ca, atat la nivelul Directiei de )rezorerie cat si
la nivelul trezoreriilor operative s-a organizat controlul financiar preventiv
?/
si s-au respectat prevederile legale cu privire la ac.izitiile de bunuri si
servicii din fondurile publice.
!n vederea inc.iderii executiei bugetului a trezoreriei statului
conform Precizarilor 8inisterului &inantelor nr. %/?/44> (=.4(.(###, s-au
efectuat urmatoarele regularizari cu trezoreria centrala : veniturile incasate
in contul =#.#4 25enituri ale trezoreriei din dobanzi3 (in perioada (= -
(6 decembrie (### in suma de = milioane lei, au fost transferate in soldul
contului %" 2Decontari privind bugetul trezoreriei statului3 sold ce se
regaseste in bilantul contabil al trezoreriei, si in data de #9 ianuarie (##4
conform precizarilor amintite, soldul a fost virat in contul 8inisterului
&inantelor - Directia ;enerala a )rezoreriei si -ontabilitate Publica.
-.eltuielile bugetului trezoreriei aferente anului (### in suma de
9.=/" milioane lei aflate in contul =4 2-.eltuielile trezoreriei statului3
au fost transferate in soldul contului ?9 2+xcedent>deficit al bugetului
trezoreriei statului3 sold care figureaza in bilantul contabil al trezoreriei.
!n data de #9 ianuarie (##4 soldul contului ?9 a fost preluat pe baza
de dispozitie de incasare din contul 8inisterului &inantelor - Directia
;enerala a )rezoreriei si -ontabilitate Publica.
=.=. P%oble#e $eo"ebite p%ivi$ activitatea t%e/o%e%iei
1

7olutionarea unor probleme legate de asigurarea bazei te.nice si
materiale a trezoreriilor prin alocarea unor fonduri din bugetul general
al trezoreriei statului a condus fara indoiala la imbunatatirea activitatii
de trezorerie in general. !n mod deosebit dotarea trezoreriei judetene in
anul (### cu mijloc propriu de transport valori, a facut posibila
rezolvarea operativa a alimentarilor respectiv depunerilor de numerar,
problema devenita precara prin desfiintarea casieriei la *anca 0ationala
7ucursala *raila si arondarea la judetul ;alati. )otodata s-au creat
premisele functionarii casieriei-tezaur si la )rezoreria oraseneasca
!nsuratei, oras in care din noiembrie (### nu mai functioneaza nici o
agentie bancara si deci nu mai era posibila efectuarea operatiunilor de
incasari si plati numerar printr-o banca comerciala.
)otodata prin aceasta comisioanele bancare platite au fost reduse
cu aproximativ 9## milioane lei.
Problemele nesolutionate inca legate de transportul valorilor si pentru
care se solicita sprijin sunt: dotarea mijlocului de transport valori cu statie
emisie receptie (inclusiv alocarea de frecventa si asigurarea valorilor
transportate printr-o unitate specializata in asigurari.
4
7ursa: 1aport explicativ si raport audit asupra bilantului propriu al trezoreriei judetene
?"
@ alta problema deosebita cu care se confrunta trezoreria este aceea
a implementarii aplicatiei +8!-+1) (emisiuni de certificate, pentru care
in prezent nu sunt asigurate integral nici resursele materiale nici cele
umane.
Din punct de vedere material aplicatia presupune utilizarea unei
statii de lucru (calculator de catre fiecare referent, respectiv casier pe
acestea nemaiputand fi instalate si alte produse @1A-,+. !n aceste
conditii raportat la personalul incadrat in prezent sunt necesare 4( statii
de lucru fata de cele 9 existente.
Din punct de vedere al resurselor umane daca la trezoreriile
orasenesti !anca, !nsuratei si &aurei sunt angajati cate un referent si
un casier, la trezoreria municipala resedinta de judet care concentreaza
peste 6# $ din volumul acestei activitati (vanzari, rascumparari
certificate in prezent sunt angajati doar ( referenti, ( casieri si un sef
de serviciu fata de un necesar minim pentru exploatarea aplicatiei de "
referenti, " casieri si un sef serviciu.
!n prezent pentru a putea face fata solicitarilor populatiei, in
masura in care se pot disponibiliza temporar referenti de la alte servicii,
acestia sunt detasati temporar fenomen ce nu poate perpetua si
imposibil in situatia exploatarii aplicatiei +8!-+1), aplicatie care
asigura o mai mare acuratete, securitate si protectie a datelor.
7e mentioneaza ca in luna decembrie a anului expirat s-au procurat
imprimantele necesare, compatibile cu respectiva aplicatie si avand in
vedere rezultatele obtinute se considera ca se justifica asigurarea resurselor
materiale si umane de care mai este nevoie.
7e concluzioneaza ca personalul trezoreriilor angajat permanent
intr-un program ce deseori se prelungeste peste orele normale de lucru,
va actiona si in continuare potrivit graficelor orare impuse de decontarile
interbancare contribuind la fluidizarea acestora si realizarea in bune conditii
a executiei de casa a bugetelor publice si nu in ultimul rand la
consolidarea ca institutii a trezoreriilor statului.
?9
?%
ANE.E
?=