You are on page 1of 7

Mod

.
Coala Nr. Docum. Semn. Data
\Elaborat
Verificat
Brsanu C
Beiu I.
Litera Coala Coli
UTTA 527.1 2.2 674
Sistemul de aprindere
U.T.M.
F.I.M.M. ITTA-092
Aprobat

1 12
Scpul lucrarii! De studiat tipurile sistemului de aprindere, constructia generala si principiul de functionare,
constructia si functionarea elementelor sistemului de aprindere (bobinele de inductie, ruptoarele distribuitoare,
traductoarelor-distribuitoarelor fara contacte, bugiilor de aprindere si altele), de efectuat lucrul pe instalarea
momentului de aprindere.
Utila"! Placate de studii, standuri, machete a sistemului de aprindere si elementele lui, spion de control,
surubelnita si chei.
Metdica de indeplinire a lucr#rii de la$ratr
Lucrarea de laborator presupune studierea constructiei si principiului de functionare a diferitor sisteme de
aprindere si indeplinirea lucrului practic pe instalarea momentului de aprindere la automobil. Studierea
sistemului de aprindere e necesar de indeplinit pe exemplul studierii sistemului de aprindere cu baterie, cu
coniact-tranzistor si sistemului de aprindere fara contacte. Se presupune deasemenea si studierea diferitor
elemente a sistemului de aprindere. Lucrarea deasemenea presupune deprinderea practica de invatare a
tehnologiei de instalare a momentului de aprindere la automobil.
4.1.2. %nstructia &enerala a sistemului de aprindere
. Sistemul de aprindere cu contact-transistor! constructia generala, principiul de functionare, avanta"e si
dezavanta"e.
Sisteme de aprindere cu contact-transistor.
Pentru autoturisme, echipate cu #$S, exista diferite
sisteme electrice de aprindere! cu contact, cu contact-
transistor, fara contact, electronic-digital, cu microprocesor.
Sistemele de aprindere cu transistor se impart in doua grupe!
cu contact-transistor si fara contact-tranzistor. %n sistemele
cu contact-tranzistor perechea ruptorului in circuit primar a
bobinei de aprindere este absenta si se inlocuieste cu cheie-
transistor.
Sistemul de aprindere contact-transistor a fost etapa
de trecere de la sistemele cu contact la sistemele electronice
fara contact. Se elimina efecte negative a sistemului cu
contact - arderea si uzarea contactelor ruptorului.
Instalatia de aprindere cu tran'istr si ruptr
mecanic
Schema instalatiei de aprindere cu tranzistor si
ruptor mecanic se compune din !
&uptor mecanic ( conectat la baza tranzistorului )
'obina de inductie
'ateria de acumulatoare
&ezistenta
Distribuitorul
Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data
UTTA 527.1 2.2 674
(urentul primar al bobinei de inductie este curentul de colector al tranzistorului, iar curentul de
intrerupere este curentul de baza care are valoare foarte mica.
%ntre electrozii tranzistorului se formeaza doua circuite! un circuit de comanda si un circuit principal.
Prin circuitul de comanda emiter ) baza trece un curent de *,+ - *,+ $, iar prin circuitul emiter ) colector trece
curentul de + ) , $.
Daca ruptorul este deschis, baza tranzistorului nu este conectata in circuit si tranzistorul este blocat. %n
momentul in care contactele ruptorului se inchid, curentul de comanda trece de la bateria de acumulatoare si
prin circuitul emiter ) baza al tranzistorului la ruptor. (urentul principal va avea circuitul !
'ateria de acumulatoare (ircuitul emiter ) colector al tranzistorului si la primarul bobinei de
inductie.
%n momentul in care contactele ruptorului se deschid, se va intrerupe curentul de comanda si, in acelasi
timp , se va intrerupe si curentul principal.
La aceasta instalatie ruptorul serveste pentru comanda tranzistorului. -ata de sistemul de aprindere de
tip clasic condensatorul din circuitul primar, care atinge scanteile, nu mai este necesar.
%ntreruperea curentului in circuitul primar al bobinei de inductie se face mult mai repede decat in
sistemul clasic, astfel incat valoarea tensiunii curentului din secundarul bobinei, in mod practic, nu depinde de
turatia motorului.
Instalatia de aprindere cu tran'istare si ruptr electrma&netic sau (telectric
%n cazul acestei instalatii, ruptorul mecanic este inlocuit cu un generator de impulsuri care poate fi un
sistem electromagnetic sau un sistem cu o celula fotoelectrica.
Schema de principiu a sistemului de aprindere cu ruptor electromagnetic se compune din generatorul de
impulsuri magnetice, format din infasurarea, continuta in circuitul bazei tranzistorului, excitata de impulsurile
electrice de la polii rotitori ai magnetului permanent. Prin circuitul primar al bobinei de inductie trece curentul
colectorului tranzistorului. Sistemul de aprindere mai cuprinde bateria de acumulatoare si distribuitorul.
%n cazul ruptorului foto electric el contine o infasurare in circuitul bazei tranzistorului pe care periodic o
excita cu un fascicul luminos ce trece printr-o fanta rotitoare.
Din analiza instalatiilor de aprindere cu tranzistoare cu roptor mecanic sau cu generator de impulsuri electrice,
se constata ca au circuitul bazei fara inductie si curentul de o intensitate foarte mica. Datorita acestui fapt se
poate folosi un curent mult mai mare in infasurarea primara a bobinei, dar micsorand numarul de spire. Prin
reducerea numarului de spire al primarului bobinei se micoreaza si prin curentii de autoinductie, iar curentul in
bobina creste mult mai repede decat la sistemele clasice. Lipsa condensatorului elimina oscilitatiile electrice
care iau nastere la intreruperea curentului.
.. Sistema de aprindere fara contacte, constructia generala, principiul de functionare si avanta"ele.
/na din modificari ale sistemului cu un distribuitor mecanic si cu aprindere prin bobina, separate de la
distribuitor si comutator a primit numele de 0Sistemul de aprindere fara contact1. Schema generala a unui
sistem de aprindere fara contact!
-ig. . Schema generala a unui sistem de
aprindere fara contact.
Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data
UTTA 527.1 2.2 674
Aprinderea cu incandescenta )1*90-1900+.
(onsta dintr-un tub metalic inchis la o extremitate in legatura! la exterior, cu o flacara permanenta produsa de
un arzator care mentine tubul la incandescenta2 la interior, cu amestecul aer-benzina comprimat care se aprinde
in contact cu partea calda.
$vansul depinde numai de umplerea cilindrilor, care este reglabila printr-o 3strangulare3 a admisiei.
Aprinderea prin ma&netu
#agnetoul este un element care, pornind de la o sursa de energie mecanica, asigura urmatoarele functiuni!
generarea curentului primar de "oasa tensiune2
transformarea acestuia in curent de inalta tensiune2
distribuirea lui la bu"ii.
4enerarea curentului de "oasa tensiune este obtinuta prin rotirea unui bobina" introdus intr-un camp magnetic
(creat de un magnet permanent) care produce o forta electromotoare.
5ransformarea si distribuirea curentului de inalta tensiune este realizata cu a"utorul unei(unor) bobine de
inductie si a unui distribuitor. Sistemul este mult utilizat la motociclete.
Aprinderea cu ruptr si $$ina
(urentul de "oasa tensiune este furnizat de o baterie de acumulatori (rezervor de curent de "oasa tensiune,
contruit in general in variantele de 6 7, , 7 sau . 7 - la motocicletele %89 :upiter este de , 7), transformat
apoi in curent de inalta tensiune intr-una sau doua bobine de inductie si apoi transmis la bu"ii.
'obina de inductie inmagazineaza in circuitul ei primar o anumita energie la trecerea curentului de "oasa
tensiune provenit de la baterie. %ntreruperea periodica a acestuia provoaca aparitia unui extra-curent de ruptura
(intrerupere) care genereaza o variatie de flux magnetic in bobina. $ceste variatii de flux induc in infasurarea
secundarului o tensiune inalta a carei valoare va fi egala cu!
&uptorul distribuitor este cunoscut in practica sub denumirea de D;L(< - acest nume provenind de la initialele
firmei care l-a produs pentru prima data in lume (Da=ton ;lectronic Laight (ompan=). &olul lui este de a
provoca intreruperea periodica a curentului primar care sta la baza transformarii inaltei tensiuni. $cest lucru se
realizeaza prin intermediul unui ruptor a carui deschidere de contacte (numite de obicei suruburi platinate sau
platine) este comandata de niste came solidare cu un arbore ce se roteste cu ,> din turatia motorului, iar in
cazul motocicletelor, cu aceeasi turatie ca cea a motorului.
Sa consideram ca exemplu un motor de . cilindrii cu o turatie de regim de 6*** rot>min. Deci 6*** rot>min ?
,*** deschideri>min, adica ** deschideri>sec.
$ceste valori sunt foarte importante pentru ca, la regimuri de turatie mai ridicate (caz frecvent intalnit la
motoarele moderne), se va constata aparitia unei vibratii mecanice (zbor al contactelor) care determina scaderea
inaltei tensiuni datorita faptului ca bobina nu mai are timpul necesar pentru inmagazinarea energiei.
< alta functie a ruptor-distribuitorului este aceea de a fixa punctul de avans in functie de turatia motorului
(avansul centrifugal) si sarcina motorului (corectia prin depresiune).
#asoletele (centrifugal) si capsula vacuumatica (depresiune) - lipsesc la motocicletele %89 :upiter - provoaca o
usoara rotatie a arborelui port-cama ce modifica punctul de atac al camei cu ruptorul, deci se 3deplaseaza3
intreruperea curentului primar si, in final, inceputul inflamarii amestecului aer-benzina.
%nalta tensiune este distribuita catre bu"ii in ordinea de aprindere, acestea restituind-o in cilindrii sub forma de
scanteie.
Aprinderea semi-electrnica
#otoarele moderne au turatii din ce in ce mai ridicate, iar aprinderea cu ruptor mecanic si bobina prezinta
inconvenientul micsorarii valorii inaltei tensiuni si, implicit, al micsorarii energiei scanteii. Pentru a para aceste
inconveniente s-a facut apel, initial, la aprinderea tranzistorizata.
Aprinderea tran'istri'ata cu ruptr
La aceste sisteme se utilizeaza in continuare D;L(<-ul cu ruptor si corectie de avans clasic (corectia de avans
Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data
UTTA 527.1 2.2 674
lipseste la motocicletele %89 :upiter). /n bloc electronic constituit dintr-un tranzistor de mica putere (cate un
bloc electronic pentru fiecare ruptor-bobina de inductie, in cazul motocicletelor) comanda un al doilea tranzistor
capabil de a comanda un curent important in primarul unei bobine speciale.
5impul de inmagazinare a energiei in primarul bobinei se reduce foarte mult, iar valoarea ei este aproape
constanta, ceea ce determina inducerea in secundar a unei inalte tensiuni de valoare constanta, aproape
independenta de turatia motorului. (ontactele ruptorului indeplinesc doar rolul de comanda (un simplu
intrerupator de curent de "oasa tensiune) a blocului electronic.
Aprinderea tran'istri'ata (ara ruptr
%n acest sistem se conserva corectia de avans (nu si in cazul motocicletelor %89 :upiter) si distribuitorul clasic.
$cesta din urma se compune din trei elemente!
captor magnetic2
modul electronic2
bobina de aprindere de foarte mare tensiune.
&uptorul este inlocuit de un captor magnetic care da impulsuri electrice si le transmite modulului electronic care
comanda 3umplerea3 bobinei in ritmul impulsurilor.
&otatia unei roti polare nemagnetice cu brate (. brate in cazul motoarelor cu . pistoane) in campul magnetic
al unui magnetic al unui magnet permanent (captor) provoaca o variatie de flux. $ceasta produce in bobina"ul
captorului un curent indus.
#odulul electronic are rolul de a limita curentul primar al bobinei si de a-l intrerupe pentru producerea scanteii.
;l se compune din urmatoarele eta"e!
control logic2
eta" putere2
comanda reactie2
comanda 3D@;LL3.
(ontrolul logic pentru intrerupatorul de putere - care furnizeaza intrerupatorului de putere semnalul de comanda
si care, la iesirea din generatorul de impulsuri, este modificat, prin influienta circuitului de comanda a unghiului
DAell si a curentului primar.
;ta"ul de putere este format dintr-un tranzistor de mare putere care comuta curentul din primarul bobinei de
aprindere. ;l trebuie sa suporte fortele contra-electromotoare produse in circuitul primar.
(omanda reactiei si lectura curentului - limiteaza curentul primar pe toata pla"a de functionare a bateriei.
(omanda unghiului 3DAell3 si de reactie asigura un curent primar minim necesar pornirilor si regimurilor "oase
de turatie, precum si curentul maxim la regimurile inalte de turatie.
Dintre avanta"ele acestui tip de aprindere mentionez!
energie constanta, oricare ar fi regimul de turatie2
posibilitatea de comutare catre bobina de inductie a unui curent de intensitate net superioara (,* $ in
loc de .-+ $ la aprinderea clasica), de unde rezulta si tensiunea din secundar de B* C7 in loc de ,+-*
C7.
+. (omutatorul cu transistor a sistemului de aprindere fara contacte, constructia, principiul de
functionare, circuitul de tensiune "oasa si inalta.
%mutatr cu tran'istr cu sen'r (ara cntact - generator de impulsuri (de tip inductiv, de tipul
9all sau de tip optic) si traductor de semnal. %n acest caz, in loc de un ruptor mecanic este folosit sonda -
generator de impulsuri cu traductor de semnal, care controleaza numai comutator cu tranzistor, care, la randul
sau, controaleza acumulatorul de energie.
Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data
UTTA 527.1 2.2 674
%n sistemele cu comutator cu tranzistor se utilizeaza trei tipuri de senzori!
- Senzorul 9all (o modificare a sistemului se numeste 5%-h), contine un disc de siliciu, la cele doua
margini de reactie este atasat un mica tensiune. %n cazul in care de plasat o placa intr-un camp magnetic, la
celelalte doua parti ale placii la fel o sa apara tensiune. %n aceasta consta efectul 9all.
-ig.B. ;fectul lui 9all.
#odificarile campului magnetic va
determina schimbarea tensiunei 9all, care pot
fi folosite pentru a controlul comutatorului.
(ampul magnetic creat de magnetii
permanenti, poate fi intrerupt de lame
rotative a obtiuratorului care se roteste pe ax
distribuitor a aprinderii. Printr-o placa de
siliciu trece in "ur de B* m$ curent, in timp ce tensiune 9all este de aproximativ m7, crescind odata cu
cresterea temperaturii. Placa este, de obicei, parte integranta din circuit integrat, ce realizeaza formarea si
consolidarea de semnal.
%n cazul decala"ului deschis intre magnetii permanenti si senzorul 9all placa da tensiune. %n cazul in
care decala"ul se suprapune cu paletele obturatorului, campul magnetic este inchis prin lama si nu a"unge la
placa 9all. 5ensiunea scade de la aceasta.
Semnalul de la marginile placii nimereste in amplificator si formatorul de impulsuri, apoi el poate
gestiona comutator (activa sau a dezactiva bobina).
, )obturator cu palete,
) magnit permanent,
B ) element sensibil,
. ) cablurile traductorului.

-ig... (onstructia generatorului lui 9all.
Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data
UTTA 527.1 2.2 674
- Senzorul inductiv (modificarea data a sistemului se numeste 5%-i) - include un electromagnet permanent cu o
bobina si disc dintat. %n timpul rotirii discului campul magnetic este inchis sau prin dinte, sau prin intermediul
depresiei. -luxulul magnetic care trece prin bobina" sau creste sau scade din ce rezulta inductarea ;#- cu semn
alternativ pe bobina". Semnalele senzorului trec printr-un formatorul impulsurilor si mai departe intra in
comutator pentru a controla bobina" primar a bobinei aprinderii. $tunci cand creste viteza va creste frecventa
impulsurilor, precum si tensiune de iesire a senzorului ) de la sutimi de volti la sute de volti.
- Senzor optic (fig. +) (modificarea a sistemului se numeste 5%-o) ) este un disc segmentat, fixat pe arbore
distribuitor, care se intinde peste un fascicul de lumina infrarosie indreptate la phototransistor. %n timpul cand
phototransistorul este iluminat, pe bobina" primar este curent. (and discul blocueaza raza, senzorul trimite un
impuls la comutator, care intrerupe curent in bobina si, astfel, genereaza o scanteie. ;xista mai multe tipuri de
asa dispozitive! lansarea scanteiei poate fi atat la deschiderea cit si invers, la inchiderea sursei luminoase. De
obicei, aceste generatoare creaza un unghi permanent starei deschise a bobinei, dar calitatea aprinderii nu sufera
de aceasta, deoarece dinamica contactului rulant nu influenteaza aceasta, si el ramane intotdeauna constant,
indiferent de viteza.
-ig.+. Senzor optic.
Senzor-generator de impulsuri, de obicei, situat in incinta
distribuitorului aprinderii - astfel incat intreaga unitate este numita
3senzor distribuitor3.
(omutatorul controleaza aprinderea circuitului primar pe masa. Deci comutatorul nu simplu inchide
circuitul primar la semnalul de la senzorul de impuls - comutatorul trebuie sa ofere o incarcare preliminara a
bobinei cu energie. $stfel, pana la impuls controlator de la senzor, comutatorul trebuie sa prevada, cand trebuie
sa inchida bobina la pamint, in scopul de a o incarca. ;l trebuie sa faca acest lucru astfel incat timpul de
incarcare a bobinei a fost aproximativ constant (sa fie atins maximum de energie, dar sa nu fie supraincarcarea
bobinei). %n acest scop, comutatorul calculeaza perioada de impulsuri provenite de la senzorul. Si in functie de
perioada, calculeaza timpul de la inceputul conectarii bobinei la pamant. (u alte cuvinte, cu cit turatiile
motorului sint mai mari, cu atat mai devreme comutatorul va incepe conectarea bobinei la teren, dar timpul
starii inchise va fi acelas.
,i$li&ra(ie
,) 4h. -ratila si altii, D$utomobile.(unoastere, intretinere si exploatare.E ;ditura didactica si
pedagogica, 'ucuresti **,, pag..++.
) AAA.AiCipedia.org 2
B) F.F. GHIJKLMN, DONPMQMRHSTE, HUV. WXIHJMYPZM[JH[, ,\]6 ^, \\ YPZ.
Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data
UTTA 527.1 2.2 674