You are on page 1of 9

Grupele sanguine

GRUPA de sange este o caracteristica mostenita de la parinti, care determina


compatibilitatea cu alte persoane in situatia unei transfuzii de sange . Stabilirea
acesteia este foarte importanta pentru a se putea sti, in caz de boli sau accidente
grave, care este grupa de sange de care persoana afectata are nevoie. Cea mai
intalnita grupa de sange din Romania este A pozitiv si cea mai rara este AB negativ.
In cazul unei transfuzii gresite, persoana care primeste sange de la un donator
diferit intra in soc transfuzional si decedeaza.
Ce este grupa sanguina
Sangele este constituit din plasma si din trei feluri de celule
sangvine: leucocite (globulele albe), eritrocite (globulele rosii) si trombocite (plachete
sagvine, celule cu rol in coagularea sangelui). Grupa sanguina a unei persoane depinde
de antigenii (substante care stimuleaza raspunsul sistemului imunitar - adica proteine si
zaharuri) prezenti la suprafata globulelor rosii. Cand o persoana primeste sange, antigenii
anunta organismul ca este vorba de un corp strain. Acestia determina daca o transfuzie de
sange va fi acceptata sau nu.
!ista trei tipuri de antigeni (A, " si A") care permit distingerea a patru grupe
sangvine diferite. Grupa # se caracterizeaza prin absenta antigenilor la suprafata
globulelor rosii.
Grupe sanguine diferite
$n %&## a fost descoperit primul sistem de determinare a grupelor sanguine - AB0 - in
urma mai multor incercari de transfuzie nereusite. 'otusi, cauzele pentru care pacientii
mureau au fost elucidate. Astfel, s-au descoperit patru grupe sanguine diferite: A, B,
AB si ! (sau grupele %, ( ) si *). +iferenta acestora era data de prezenta antigenilor la
suprafata globulelor rosii. !ceptia o constituie grupa # (denumire provenita de la faptul
ca nu contine antigeni), ale carei globule rosii contin totusi o substanta cu rol de antigen,
denumita aglutinogen
. Austriacul "arl #andsteiner
$%&
este considerat descoperitorul sistemului A"#, el
primind ,n %'(! Premiul )obel pentru aceasta. 'otu i, cehul *an *ans+, a descris i el
acela i sistem ,n %'!-, se pare, printr-o activitate independent- de cea a lui .andsteiner.
Grupa A" ($/) a fost descris- tot ,n %&#0 de c-tre +ecastrello i Sturli.
.andsteiner i Ale.ander S. /iener au descoperit i cel-lat sistem important de
antigene, 1hesus (1h), ,n %'(- (rezultate publicate
Cel de-al doilea sistem 2 R0esus - este necesar in caz de imunizari si in special in cazul
incompatibilitatii dintre fetus si mama. Sistemul 1hesus: 1h 3 (pozitiv) sau 1h 2
( negativ) este al doilea sistem antigenic specific globulelor rosii. Acesta se bazeaza pe
prezenta a cinci antigeni: +, C, , c si e. 4ersoanele cu 1h pozitiv sunt cele care poseda
antigenul +. +e e!emplu, o persoana cu grupa # care este purtatoare de antigenul + are
grupa sanguina # pozitiv. 4otrivit statisticilor, apro!imativ 567 din populatie au 1h
pozitiv, in timp ce restul de%67 au 1h negativ.
$n 1omania, grupele sanguine sunt repartizate astfel: *)7 - grupa A, ))7 grupa #, %87 -
grupa " si 57 grupa A".
Compatibilitatea
%
Grupa sanguina este o caracteristica foarte importanta care permite diferentierea
indivizilor inainte de a se efectua transfuzii sanguine, in cele mai bune conditii de
compatibilitate. $n sange, e!ista in mod natural natural anticorpi (denumiti aglutinine)
diri9ati impotriva antigenilor pe care sangele de la donator nu-l poseda. +e e!emplu, o
persoana care are grupa de sange A poseda in propriul ser anticorpi impotriva antigenului
". +e aceea, nu poti transfuza unei persoane cu grupa A sange de grupa " sau A".
Aceasta antreneaza o hemoliza (distrugerea globulelor rosii) si implicit apare socul
transfuzional.
+e asemenea, e!ista o incompatibilitate intre R0 negativ si R0 pozitiv. 4ersoanele cu
1h negativ nu poseda aglutinine anti-1h, dar le fabrica in timp ce sunt puse in contact cu
globulele rosii purtatoare de 1h pozitiv. Astfel, o persoana cu 1h negativ nu va putea
primi sange decat de la persoanele cu acelasi tip de 1h si in niciun caz de la persoanele
A3, "3, #3 sau A"3.
Stabilirea factorului 1h este necesara in special in cazul unei femei insarcinate. +aca
mama are 1h negativ si tatal 1h pozitiv, anticorpii materni pot influenta evolutia sarcinii.
:rganismul gravidei va declansa anticorpi 1h. +aca fatul ei are 1h-ul tatalui, adica
pozitiv, mama trebuie sa urmeze un tratament impotriva dezvoltarii anticorpilor 1h.
1onatori si primitori universali
4ersoanele care au grupa de sange ! negativ sunt denumiti ;donatori universali< pentru
ca pot dona sange tuturor persoanelor indiferent de grupa de sange. Globulele lor rosii nu
poseda niciun antigen (nici A, nici " si nici +), de aceea a fost numita si grupa #. $n
schimb, ele nu pot primi sange decat de la grupa lor de sange # negativ.
4e de alta parte, persoanele din grupa AB pozitiv sunt denumiti ;primitori universali<.
le pot primi sange de la orice grupa (A, " sau #). $n schimb, nu pot dona sange decat la
persoanele care au grupa de sange A" pozitiv.
Grupa sanguina si mostenirea genetica
Grupa noastra sanguina este o caracteristica mostenita de la parintii nostri. Antigenii
sistemului A, ", # sunt transmisi datorita genelor. Copilul primeste doua gene (una
mostenita de la tata si una de la mama) care codeaza grupa sanguina. +aca vrei sa vezi ce
grupa de sange poate avea copilul tau, da clic= aici.
Grupa sanguina este formata la randul ei din gene alele (alele > versiuni diferite ale unei
gene). A si " sunt dominante, iar # este recesiva. : persoana din grupa A poate avea
genotipic: AA sau A#. A fiind dominanta si # 2 recesiva, se va e!prima grupa sanguina
A. $n cazul grupei A", ambele fiind dominante este vroba doar de grupa sanguina A".
Ce grupa de sange poti avea
+aca parintii au grupa A? A, copilul poate avea grupa de sange A sau #@
+aca parintii au grupa A? ", copilul poate avea gurpa de sange A, ", A" sau #@
+aca parintii au grupa A ? A", copilul poate avea grupa de sange A, ", A"@
+aca parintii au grupa A ? #, copilul poate avea grupa de sange A sau #@
+aca parintii au grupa " ? ", copilul poate avea grupa de sange " sau #@
+aca parintii au grupa " ? A", copilul poate avea grupa de sange A, " si A"@
+aca parintii au grupa " ? #, copilul poate avea grupa de sange " sau #@
+aca parintii au grupa A" ? A", copilul poate avea grupa de sange A, " sau A"@
+aca parintii au grupa A" ? #, copilul poate avea grupa de sange A sau "@
+aca parintii au grupa # ? #, copilul poate avea grupa #.
(
1e retinut2 chiar dupa mai multe transfuzii, ne pastram toata viata grupa sanguina.
!ceptiile sunt doar particulare cum sunt grefele de maduva osoasa.
Ce se intampla in cazul unei transfuzii gresite
4entru ca oamenii nu au aceeasi grupa de sange, o transfuzie de sange a carei grupa nu
corespunde celui care ar trebui sa primeasca poate antrena probleme de sanatate foarte
grave. Anticorpii nu vor recunoaste acest sange si il vor ataca ca pe un element nedorit
din organism.
$ncompatibilitatea dintre sangele donatorului si cel al primitorului duce la aparitia socului
transfuzional. Acesta se manifesta prin: an!ietate, bataile inimii reduse, oprirea diurezei
( a urinarii), febra, frisoane si poate duce in final la deces .
Grupele de sange e!plicate in tabelul de mai 9os prezinta o estimare procentuala din
intreaga lume. Aa9oritatea oamenilor au grupa de sange : pozitiv.
Grupa de sange si factorul 1h4rocent din populatia lumii
A )*7
A - 87
" 57
" - %7
A" )7
A" - %7
: *#7
: - 07
Grupa
(.andsteiner)
Grupa
(Bans=C)
Aglutinogen
(antigen)
Aglutinine
(anticorpi)
# (zero) $ nu are D i E
A $$ A E
" $$$ " D
A" $/ A i " nu are
$mportanta grupelor de sange
$mportanta grupelor sanguine se observa in timpul procesului de transfuzie de sange.
+aca va este transfuzat un tip de sange incompatibil cu corpul dumneavoastra, consecinta
ar putea fi fatala. !ista cateva combinatii de grupe de sange care nu trebuie transfuzate
intr-un corp uman sub nicio forma.
Cunoasterea grupelor sanguine va a9uta, de asemenea, sa preveniti bolile de sange.
'abelul de mai 9os va va lamuri in aceste privinte, aratand compatibilitatea grupelor de
sange.
Gru
pa
Compat
ibila cu
Compat
ibila cu
Compati
bilacu
Compatibi
lacu " F
Compatibil
acu A-F
Compatibil
acu A F
Compatibila
cu A"-F
Compatibila
cu A" F
)
ta
de
san
ge
:-F : F "-F
A" DA DA DA DA DA DA DA DA
A"-DA GH DA GH DA GH DA GH
A DA DA GH GH DA DA GH GH
A- DA GH GH GH DA GH GH GH
" DA DA DA DA GH GH GH GH
"- DA GH DA GH GH GH GH GH
: DA DA GH GH GH GH GH GH
:- DA GH GH GH GH GH GH GH
+in tabel putem trage urmatoarele concluzii:
4ersoanele cu grupa de sange A" pot primi sange de la orice persoana deoarece grupa lor
este compatibila cu orice alta grupa sanguina.
4ersoanele cu grupa sanguina :- nu pot primi sange decat de la persoanele cu aceeasi
grupa.
$n schimb, cei cu A" pot dona sange doar persoanelor care au tot A" .
$n sfarsit, oamenii cu grupa :- sunt donatori universali, putand transfuza sange oricarei
persoane, indiferent de grupa de sange.
Grupele rare de sange reprezinta mari probleme pentru bancile de sange si spitale in
cazul unei situatii de urgenta. Chiar si locatiile geografice si conditiile atmosferice 9oaca
un rol important in a decide grupa de sange a unei persoane si, ca rezultat, anumite
grupuri etnice vor avea acelasi tip de sange in aproape toate cazurile.
+eterminarea grupelor sangvine
I
!ista mai multe metode de determinare a grupelor sangvine:(A) Aetoda "eth-/incent-
'zan=(") Aetoda Simonin
I
Sistemul A": a fost descoperit de .andsteiner ,n %&#% care aconstatat ca eritrocitele unei
persoane amestecate cu plasmaunei alte persoane pot aglutina.
I
Jemaglutinareareprezinta adunarea eritrocitelor in gramezivizibile cu ochiul liber pe
lama, prin formare de comple!e Ag-Ac.
I
Jemolizareprezinta reactia de distrugere a eritrocitelor si seproduce e!travascular ca si
consecinta a formarii comple!elorantigen-anticorp, sau intravascular prin formarea
comple!elorantigen-anticorp si activarea complementului.
*

Aetoda "eth-/incent-'zan=
I
4rincipiu:Se pune ,n contact pe lama ser hemotest, care contine anticorpiA": cunoscuti,
cu sange de grup necunoscut. Aparitia hemaglutinariiindica prezena Ag corespunzator si
formarea comple!elor Ag-Ac.
I
'ehnica:Se pot face determinari din sange capilar, recoltat prin punctiapulpei degetului
sau din sange venos recoltat fara anticoagulant.
I
4e placa curata si uscata se pipeteaza in ordine o picatura ser hemotestanti-A", o picatura
ser hemotest anti-" si o picatura ser hemotest anti-A.
I
Se dezinfecteaza pulpa degetului cu alcool, se punctioneaza cu acul steril,sangele care
apare se recolteaza cu colul unei lame (cu un col serecolteaza sKnge si se omogenizeaza
cu ser anti-A", cu un alt col serecolteaza si se omogenizeaza cu serul anti-", al treilea cu
ser anti-A, iaral patrulea cu ser anti-1h). 1aportul volumetric sangeLser test sa fie %L%#-
%L(#, pentru a evita pseudoaglutinarea data de fibrinogen. .amele seinclina pentru a se
6
amesteca serul test cu sangele, rezultatul se citestedupa ma!im ) minute pe o suprafata
alba (faianta). Se observa aparitia sauabsenta hemaglutinarii.

1ezultatele
8
).
6. A':+ + +'1A$GA1 A G1H4.:1 SAGGH$G MG
S$S'AH. A": $ 1h
6.%.Aetoda "eth-/incent-'zan=
4rincipiu. Se pune ,n contact pe lam- ser hemotest, care conine anticorpi A": cunoscui,
cu
sKnge de grup necunoscut. Apariia hemaglutin-rii indic- prezena Ag corespunz-tor Ni
formarea comple!elor Ag-Ac.
Aateriale necesare:
O ser hemotest antiA" (conine Ac D Ni E)
O ser hemotest anti" (conine Ac E)
O ser hemotest antiA (conine Ac D)
O lame de sticl- sau plastic transparent, ac steril, vat-, alcool.
O % eprubet-, baghet- de sticl- dac- determinarea se face din sKnge venos.
'ehnica
Se pot face determin-ri din sKnge capilar, recoltat prin puncia pulpei degetului sau din
sKnge
venos recoltat f-r- anticoagulant.
0
4e placa curat- Ni uscat- se pipeteaz- ,n ordine o pic-tur- ser hemotest anti-A", o
pic-tur- ser
hemotest anti-" Ni o pic-tur- ser hemotest anti-A.
Se dezinfecteaz- pulpa degetului cu alcool, se puncioneaz- cu acul steril, sKngele care
apare
se recolteaz- cu colul unei lame (cu un col se recolteaz- sKnge Ni se omogenizeaz- cu ser
anti-A", cu un alt col se recolteaz- Ni se omogenizeaz- cu serul anti-", al treilea cu ser
anti-
A, iar al patrulea cu ser anti-1h). 1aportul volumetric sKngeLser test s- fie %L%# - %L(#,
pentru
a evita pseudoaglutinarea dat- de fibrinogen. .amele se ,nclin- pentru a se amesteca serul
test
cu sKngele, rezultatul se citeNte dup- ma!im ) minute pe o suprafa - alb- (faian -). Se
observ-
apariia sau absena hemaglutin-rii.
1ezultate
Pig.nr.(. +eterminarea grupelor sangvine prin metoda
"eth-/incent-'zan=
I
*
6.(. Aetoda Simonin
Se bazeaz- pe acelaNi principiu. Serul de cercetat (conine anticorpii) se pune ,n contact cu
hematii a c-ror antigen este cunoscut (hematii test :, A%, A(, ").
6.). +eterminarea grupelor sanguine ,n sistemul 1h
4rincipiu. Se pun ,n contact Ac monoclonali anti-1h (impotriva antigenului +) sau
policlonali (anticorpi ,mpotriva mai multor antigene 1h) cu sKngele de cercetat.
Aateriale necesare:
O ser anti-1h (+)@
O hematii martor 1h (+)
3@
O hematii martor 1h (+)
-@
O plac- de sticl- sau lame, pipete@
O material necesar pentru recoltarea sKngelui prin ,nepare@
O termostat.
'ehnica
SKngele se obine prin puncionarea pulpei degetului sau prin puncie venoas- f-r-
anticoagulant, caz in care, dup- coagulare, cheagul se sparge Ni se obine o suspensie de
hematii ,n serul propriu.
4e placa de sticla se pun ) pic-turi de ser anti1h in care se pipeteaz- succesiv hematiile
de
grup necunoscut, hematii martor +3 Ni hematii martor +-.
1aportul volumetric ,ntre pic-tura de sKnge Ni pic-tura de ser test trebuie s- fie %L%# -
%L(#.
4laca se aNeaz- ,n cutie tapetat- cu hKrie de filtru umezit- Ni se introduce la termostat
()0oC).
5
1ezultatul se citeNte dup- 8 min.
1ezultate
O dac- hematiile sunt aglutinate, e!ist- antigen + grupa 1h(+)
3@
O dac- hematiile n-au aglutinat, nu e!ist- antigen + grupa 1h(+)
-.
Aprecierea rezultatelor se face comparativ cu lama martor.
ASA+A1 Q e!ista
* tipuri de grupe de sange bazate pe e!istenta sau absenta acestor molecule:
Grupa A Grupa B Grupa AB Grupa !
Anticorpi Anti-" Anti-A - Anti-A si Anti-"
Antigene Antigena A Antigena " Antigene A si " -
+in acest tabel se observa ca cei care au sange din grupa : nu au nici un fel de antigene,
pe cand cei din grupa A" au ambele tipuri de antigene. Grupele de sange A si " contin
antigena grupei respective.
Grupele de sange se determina in urma unui test de laborator foarte simplu care pune in
evidenta prezenta sau absenta acestor antigene. Se recolteaza din deget ( picaturi de
sange care se pun pe o lamela. 4este picatura de sange din stanga se pune o solutie care
contine anticorpi de tip A si peste cea din dreapta se pune o picatura de solutie care
contine anticorpi de tip ". $n urma reactiei care are loc se va produce aglutinarea picaturii
de sange care contine antigena de tipul respectiv si rezulta * situatii posibile:
se aglutineaza doar picatura de sange din stanga (grupa de sange A)
se aglutineaza doar picatura de sange din dreapta (grupa de sange ")
se aglutineaza ambele picaturi de sange (grupa de sange A")
nu se aglutineaza nici una din picaturi (grupa de sange :)
&