You are on page 1of 12

LICEUL TEHNOLOGIC V.M.

CRAIU BELCETI
Proiect pentru obtinerea certificatului de calificare profesional
Nivel 3


Calificarea profesional: Tehnician Proiectant CAD
Tema: Tehnologia asamblarilor prin nituire


Profesor coordonator: Absolvent:
Inginer: BOAR COSTICA elev: MOLOCIA
DANIEL-CLAUDIU
Clasa a XII-a D

An de absolvire
2014




TEHNOLOGIA



ASAMBLARILOR



PRIN



NITUIRE








CUPRINSPag.




















ARGUMENT
Organele de asamblare servesc la mbinarea elementelor care compun o maina, um
mecanism, dispozitivsau alte construcii melalice. Asamblarea este imbinare a doua sau
mai multe piese definitive prelucrate , intr-o anumit succesiune, asfel incat sa formeze un
produs finit, care sa corespund si din punct de vedere tehnic scopului pentru care a fost
proiectat. Procesul de asamblare reprezinta totalitatea operaiilor de reunire ntr-o anumit
succesiune, a unor piese definitive prelucrate, in scopul obinerii unui produs finit. Nituirea
este mbinarea a doua sau mai multe piese, care se realizeaza prin folosirea organelor de
asamblarenumite nituri. Asamblrile nituite se executa manual sau mecanic. Nituirea
propriu-zisa se executa dupa operaiile de curaire, ndreptare si gaurirea a pieselor.
mbinarile nituite sunt folosite la:

Asamblri supuse la sarcini vibratorii.
Asamblarea metalelor greu sudabile.
Asamblri de profile pentru constructii metalice.
Asamblri de piese confecionate din materiale diferite.
Avantajele imbinarii prin nituire:
Prezinta siguran in exploatarea superioar asamblarilor sudate, la construcii supuse la
sarcini dinamice, dupa directii variabile (poduri, nave maritime, etc.)
Se pot mbina piese din materiale nesudabile sau la care temperature necesara
procedeului de sudare ar diminua efectul tratamentelor termice sau al acoperirilor de
protecie sau estetice.
Dezavantajele, comparative cu procedeul de sudare sunt:
un consum mai mare de material si manoper;
conditii de lucru mai incommode din cauza producerii de zgomote;
se micsoreaza rezistenta pieselor in seciune;
se diminuiaza etaneitatea constructiei realizate.










CAP. I ASAMBLARI NITUITE



I.1 Generalitati
I.2 Nituiri i nituri
I.3 Maini de nituit
I.4 Condiii tehnice impuse asamblrilor nituite
I.5 Imbinari nituite
I.6 Tehnologia nituirii
I.7 Controlul imbinarilor nituite
I.8 APLICAIE, MBINAREA TABLELOR SI PROFILELOR CU
ELEMENTE RIVSET
I.9 NORME DE TEHNICA SECURIAII MUNCII LA NITUIRE

I.1 Generalitai


Asamblarea mecanic reprezinta rezultatul operaiilor tehnologice de
realizare a unei legaturi sau a unei blocari intre doua sau mai multe piese separate.
Prin asamblare se obtine un nou element rigid, adica un organ de main complex
cu rol functional bine determinat.
Dupa asamblare, elementele componente nu mai au posibilitatea deplasarii
relative intre ele. Asamblarile pot fi directe sau indirecte.
In cazul asamblarilor directe legatura este asigurata, nemijlocit intre
elementele componente, de exemplu prin sudare, presiune, faltuire, refulare,
stemuire, de indoire, cresare, strangere elastic, etc.
Asamblarea indirect presupune utilizarea unor elemente sau substane
intermediare de legatur cum sunt: niturile, cordoanele de sudur, lipiturile metalice
sau nemetalice, etc.
Asamblarile nedemontabile sunt acele asamblri la care, pentru desfacerea
pieselor este necesar distrugerea parial sau total a organului de asamblare sau a
pieselor ce alcatuiesc asamblarea.
Procedeele de obinere a asamblarilor fixe nedemontabile se pot imparti in
doua grupe:
procedee la care asamblarea se realizeaz far un organ de asamblare.
procedee la care asamblarea se realizeaz cu ajutorul unui organ de
asamblare.
Din prima grupa fac parte proceedeele de asamblare prin presare, iar din a doua ,
cele prin nituire, sudare, lipire.








I.2 NITUIRI I NITURI

Nituirea este mbinarea a doua sau mai multe piese, ce se realizeaz prin
folosirea organelor de asamblare numite nituri.
Asamblarile nituite se executa manual sa mecanic.
Nituirea propriu-zisa se executa dup operaiile de curatare, ndreptare si gaurire a
pieselor.
Utilajele pentru nituire se compun din:
-instalatie pentru incalzirea niturilor: forje, cuptoare, aparate
electrice pentru incalzit,
-dispozitive de formare a capului: capuitoare si contracapuitoare cu anexe
(supori de susinere a contracapuitoarelor);
-dispozitive de lovire si presare:ciocanul de mana (barosul), ciocane
pneumatice, prese. Operatia de nituire se realizeaz prin suprapunerea tablelor cu una,
doua sau trei randuri de nituri, cap la cap sau cu eclise.
Niturile sunt organe de masini care servesc la mbinarea diferitelor
subansambluri i se confecioneaza din oel carbon obinuit OL34, sau OL37, alama,
cupru i aluminiu.
Elementele unui nit sunt:
-tija nitului de form cilindrica sau tubular, capul iniial la una din extremitile tijei si
capul de inchidere, care se formeaz la nituire. Dimensiunile principale ale niturilor sunt:
-diametrul tijei d
-lungimea tijei l
-diametrul capului initial D si
-naltimea capului h







Clasificarea niturilor se face dupa urmatoarele criterii:
-dupa poziia capului, n raport cu elementele asamblate, niturile pot fi:
cu cap obisnuit,
cu cap seminecat si
cu cap necat;
-dupa forma capului, niturile sunt:
cu cap semirotund (a);
cu cap tronconic (b);
cu cap cilindric (f);
cu cap necat (e);
cu cap seminecat (c,d);





-dup forma tijei, niturile pot fi:
cu tija plin,
cu tija semitubular si
cu tija tubular,

-nituiri speciale, socotite cele care pentru nituire au nevoie de contracpuitor, acestea
sunt:
nituri explozibile, care au tija semirotund ncrcat cu material exploziv si
nituri cu tija dubl.




Nit cu cap seminecat pentru rezistena-etansare.













I.3 Maini de nituit



Pentru mrirea productivitaii i calitaii nituirii se folosesc utilaje de nituit cu o for
de apsare de 2000 N/cm2. Mainile de nituit pot fi clasificate astfel:
-prin ciocnire fixe
(ciocane de nituit) transportabile
-dup procedeul de -prin presare in potcoava
formare a capului de nit (prese de nituit) in cleste
-prin rulare

-dup posibilitatea -fixe portative
de deplasare -transportabile carosabile
suspendate
-pneumatice
-dup modul de -hidropneumatice
actionare -electromagnetice

-cu comanda manual
-dup felul comenzii -cu comanda semiautomat
de funcionare -cu comanda automat
Maini de nituit prin ciocnire se folosesc la nituri cu diametru pana la 42 de mm.
Aceste maini pot fii acionate cu aer comprimat sau prin transmisii mecanice.
Maini de nituit prin presare formeaza capul nitului pintr-o singur micare a
cpuitorului; presiunea asupra nitului crete treptat.
Nituirea cu asfel de maini face ca refularea s fie foarte puternic, elimindndu-se
operatia de stemuire. Maina se aproprie de piesele ce trebuie s fie nituite pan cnd
capul de aezare a nitului vine in contact cu contracpuitorul fix. Apoi se aplic
presiunea asuora cpuitorului si se formeaza capul de nchidere al nitului.




Maina pmeumatica cu prghii Fazele nituirii la maina de nituit
prin presare

I.4 Condiii tehnice impuse asamblrilor nituite
Obinerea unei bune caliti a asamblrii este condiionat de urmatorii factori:
-presiunea exercitat asupra nitului ai a tablelor ce se imbin trebuie s fie suficient pentru
a impedica deplasarea dintre piese si a evita forfecarea.
-temperatura de ncalzire a nitului trebuie sa fie intre limitele prescrise, iar niturile sa nu stea
timp indelungat la aceste temperature , pentru ca materialul sa nu-si schimbe proprietile
tehnologice.
-niturile s fie asfel alese nct sa existe un raport intre diametrul si tija nitului suficient
pentru formarea capului de nchiderea.
-piesele care se mbina s aiba suprafeele bine curite si ndreptate;
-niturile sa se distribuie asfel ncat sa s se realizeze o bun rezisten i etaneitatea a
mbinrii.
Asamblrile nituite se considera de bun calitate dac se ndeplinesc urmatoarele condiii:
-gaura este umpluta complet de corpul nitului;