You are on page 1of 36

l' Pozi{ie

geograficr,
denurnire,
Iimite,
cunoagterca
in literatura
de speciaritate
vestrcd
(Beba
Veche)
esre marcalA
de
de 22' 14, .
Suprafatieste
de cca. I7 100
kmp (7%
di
sud de cca..5l0
lrn
r; ia,*i,"
,u"
orO (/"o
dtn cea a Romdnieir:
areo dezroltare
nord_
: _ .
. .
st vest)
variabile (intrc
l0 km in drenrul .,"r",,r,,; n"",r^ll,
peste
120 km in axul
MureSului).
10 km in dreptul
oragului
Oradea gi
L,4_lgara
Europei
este
Panonice
Tisei.
1A9'
r$..ygryiu@,
re::r.
c
Ves'L
iga de stat cu Un
!.rrpi,
BalarLrLu
i
sj G
eiiceografia
RomAniei,
Dundrii
ia de
rv, 1992).
v est
'.
iia
Romdniei,
1%!
lrecventa
cea
mai
'-
Limita
de vest
coin:ide
cu cranitn Rnmini-;.
^^-^,:^
-.
subunitifi
ale ei se exrind
,.,":ifJX}:.X:miniei;
genetic
9i
prin
caracteristici.
diferiteie
Limita
de est are o O":.fi:ir:* qinuas6
cu pitrunderi
?n lungul
marilor culoare
de
vale.pi
a depresiuniror(in
vestui.Muntilor
AG;;;;;;;;err
spre vesr
in dreptur
unor masive
muntoase
sau a principalelor
subuniraii
O*trrJ"J*-
-
pa.na
Ia Someg.
connclul
,. rruiir.".alnl"urn,
printr-un
gracis
coruvio_pr"rrri;i;;;;';;;;'f:'
ffil,lln.i.YHi'l
r?l
170
m; limita
trece prin
localitetile
f"f", fr.t"r.
_
f"rt
_
Turulung
_
CdJinegri
-
Seini care se afld pe acest glacis;
; ;;;;"
roci
eruptive
5i
cu inslfini
de 300
_
ooo,
o"l1ij.tlt:.mun!ii
alcatuili
din
roarte
mare
e
i in ca bi ne impio,"iti
"a,,pi. "".;
T;:?.tjI#Ti:i
;; Jrill;
agricola;
-
intre
rdurile
Somes gi
Barcdu
contactul
se face dominant
cu subuniE4i
din
Dearurire
siivaniei
prezinre
caracrerirri.i-
iii.ri" pe
secroare.
Astfer.
inrre
localitalile
Seini
,
Cruci'o,
.u ,.",,or.#
culoarui
Somegului
care
se
largegte
rapid
spre \,est.
terasele
acesruia
ccbo;ir
in dreptuJ
'r*"i;ralii
Seini esre dor.ninatd
d"
",
j:-1
e,T'"::,ll:i9 in.c6mpier
Ignie;
Ia esr de ari.niamentrr
s.i"i_
c.".ri;r:':T;;:l,tJ;;]tlilJ;:i
:J
trece prin
DeDresiLrn:a
Baia Ir.1ar,e.
in*.
Cru.;;or, _
Viile
_
Saru Mare
_
Ardud (E)
-
Berting pe rdur
crasna
"onr*,ui
.arpr"i
cu Dearurire
codrului
se tuce prinrr-un
*li:l:
j.
r!g
: :0g
;;;;;;;;,.
ca un pran
inctinar
intre
versantii
dealurilor
care se ridica
la 200
_
300 m gr
c6mpia,ioasi.
inri-e vaile
I
Crasna pi
Barcdu limita rrece prin lccalirdliIe
Supuru de .los
_
TA;nad (SE)
Marghita.
separ6.nd
o rreapta mai ?narti a campiei (ra
r
g0
-
200 m) neie-#Ii
cu dominanti
agricoli
de Dealurile
Crasneil
-
intre Barcdu gi
Mureg contactul cu r_rnitEtile deluroase gi cu MunJii Zarand
esre loaft sinuos gi
unnare$re
Sirul
localitdliior:
Margiiira
_
Oradea (E)
_
Baile I N4ai
_
Apargu
_
Tinca
(E) _
I_lolod
*
$oin1i
_-6;a;uu
(el
_
e.[,
_
sebig
-
Ineu (S)-
Taut
- $iria
-
pauri9..{pai
trei aspecre: u.
par.rnJ.r..
cAmpiei pe culoarele vailor (indeosebi
pe barc6u, Crigui Negru, C.i$rl Alb;l
Cigher) ra niverur iuncii qi terasei infeiioare cjin cadrul u"..io.u,
b. bearurire
care sunt inca b in e.irnpidurite
se termind aproape
brusc deasupra
treptelor
mai inaite ale c6mpiei pe care se afld diversi culiuri (cereale"
ii"..i.
"ii;.
l.
rof acest parcurs
contactul
se afld la i50
-
rg0 m marcand diferen{e eviienie
sub raport hipsometric,
structural.
in forosinla
tereriuriror; pe er se ingira
lel
mai inalt aliniament
al a5ezdrilor
din c6mpie. intre
giria
gi nirf ig, Vr,,1ii
Zarand,
cn iniltirni de 400
_
500 m, se termine print.-un gtucis
niti;,,
imponant
cu desfEgurare
Ia 1 l0
_
130 m:
-
la sud de Mureg limita igi pestreaze
caracrerul
sinuos. cu pitrunderi
mari
spre est pe
cu loarele
-vlilor
Bega. Timi9.
^poginiq,
Birzava,
Carag ceea ce
face ca llqimea ei sd fie de pesre 150 km: in Jreprul principalelor
subuniuri
deluroase
conlactul
.variaza
fie c6 apare net, subliniat de versanti
";;;;,;
ridicatd,
fie cd este rin incat cu greu se poate reaiza o derimitare'(ra
suJ ae
Pogdnig).
Contactul poate
fi dus la intervalul hipsomerric
ae f SO
_)
SCf m
1f,
180
-
200 m la sud de
pogdniq
unde exisrd mai multe glacisuri
.xtinsej.
'
'--
^
,in
cercetarea
geografici
a caripiei ,. pot r.pu.u aoud categorii de studii: unele
referitoare
12
Snallze
pe componenre
gelgrafice
5i
Iimirate
Ia anumrre secroare
(indeosetri
rn Dazlnul L.su.ror)
$i
arlere care s-au rererit ra inlreaga c6mpie. intre acestea din urmi
sunt Iucririle
lui
gt.
Manciulea (1923
_
1938), L. SomJpan (1938,
1939), V. Mihaifescu
(1
966), P. Cotet (1967),
AL
_Savu
(1958),
dh. Mdhera'(1973),
r. Beriniei
ttsiil,-Ci
Posea (J
988. 1992, 1995, 1997). La acestea se adauge capitore
insemnate ain Haonog.ufi;
geograficd
a RomAniei (1961),
Geografia Rom6niei(vol.l.
l9g3; vot. lV, f SS2l, ;;Je
doctorat
asupra unor subunitdti din clmpie (Gh.
Mehira, A. eogiun. V. arA.;;11;;;;
i;
sau din regiuni limitrofe
in care sun anarizate probleme
ce imp-ricd
9i
spaliur
"a-pi.iiE1
Vespremeanu.
Aurora Posea, 1977, Ch. Mlrhdra 1977,
p.
Tudoran I 9g3) erc.
'.
'1,
Lrelen re de geot@raficil
Lampra de Vesr
face pane
din Depresiunea
panonjcd
forrnatd
la mijlocul
neozoicului prin
fragmentaera gi cobor6rea
sectorurui cristarin
din uestut
carpaiiior
occidenrali.
urterior a fost bazin de sedimentare in care s-au acumurat
formatiuni
detritice
cu grosimi
r''ariate.
Deci in aichtuirea geoogici
u u".r,=iu inna ,n r""arl"'"r'si
"
suprastructura
sedimerrtard.
2.1.
F u n, l q m e n t u lJprorerozo
; c
-
p a
l
rglr,lq--__tn._zo_ZpL",
9lgoZttS f1gpll.e.
Dslln
tltarea Elrqcrun I", ;
LeqLi44!
d
j
carre-h-Eiai-i
i e
srsrem de falil cu
end iculari.
rare .-.-_._-.----.'-
onentate nord,su
n ice l in tre
5i
-imi5oara
r M. Sandrrlescu r. Ele sepr:a
pe 1a.Carei
-
Oradea
^^-i+i^
r:. , -
y^vz,rrr
urcnla
pe \ enlcal6.
Blocurile
sLlnt seDar
i:"i?:;,X:L] ,",.:tic
puternic
afundat
de aitul
esric
formar
dirn blocuri
cu
la esr la
_),es_i
(r,aliica:-patrc1;.-
. Exisla
btocuiirn
ul, .ubo.d,*--iililffi
4te de
?',i:';"1;,'
+lf,ll i:r:'l*.":;it,^"l;-;il
.:;:i;i'il;,::
?;l;:,',:
1l?: i:::1,
rimisurui
";;
i;;
;;;. ;;fi;;;:,iilil:l
rcate
(frecvent
in
22.
ffile
unei
asrfei
de pozilii
a blocurilor
din
plelungirea
masivelor
.rrpu,i..L
lffi
';
:H
:'"'i:1,
i;,ff
.1
[ :l
IJJ
]il
t':
)o !1,:,: : : :: :,:1i:1,
u r
"",.i
r
".
-n
",,,
il ;: .:iffi
i:l:'#,;r_:
j
.;t-=*!i-.*iriffi*ir-!!ras--f!!31J
ce au grosimi
mari in grabene:
tacustru:
misci#use
in regim
rnurin
,r,
t,u
rt:*l'rr"'J
marin
sau
,tr###XT:-",, I 1i,11:{' i: 1
y".
n"
r";;
;il ; ;f ; b s i d en
re
act i ve
(mai
ateTin
gralenEIElc,m
,
-"'':':"'
Pr
rulruur
unel
subsrden[e
active
lo*Hffii+"^,u"
"!-
,.,""e."
6;;1il":,"#:"$"ffi:'"1fi*J#
;iffi fi
''ffi
:l
j'tj"
;::'.::':j,::t^'::.'a'ii
r'
"" "'""u'
a i n"v,n
1i
i e pus.n
;
ei
M unli i Ban atuiui.
a".,t.u
ua u.
".lJ,'1i;
fi#i#ffj
i
;:
:::i,t
il}..fi
tH###frPJ:@.,*
t r r 7.
-=:*'+SII+1]IL4ILIL
ffir.ffi^l%
sulen
t rr
islabe,
3. Relieful
]gr.
Ca urnraie
unel"lu
:u:
^=t!:,:i,y, ",fu
s,
_Mc
e
s
i m olfo m e t
1!c
e
i:*l+-il$
ffiru:ffiI
:hT.HTHff;Tli:#H#r
Attimetric
an,n;,; ,.",^,1t lo^,
,,::r*i
uneorr
spre acesrea
panA
la 200
m.
,r-1i**l;#*i*gX1;
j*;J+;l,i;,:ff il:}ff
:'H;;l?,T.,0.
,^_,cu:u",:.i',iciremorforo_e[;;ffdffi ;;.H.fr:-rTi*
*fl,.i,",:::::::i:=l:l;i.;1,.
,n p,oces
continuu
0.,",,,L.,"yIi,1j"i
il ,iy:::
fffHl';:ii:,ff
;;Hi.li: :r:I";i;r"ilJ
# ?:fr:T::"'ili]1'
J: ;,T,iffn::
a"or.tri.i
i; i,":;;#l;':#c.
L.eea
ce a difsenriar
acesr
Drcces,
determinAnd.,.,i.,i.
;: i:'.,Htu
iiilm
[**"u'
i:;"i?Tl{'T
;,1, i,H
; ;,'"::;,:
:iil*,#.mt
o,pa
C. ii*..
rl'li,rj'ij:,:|$'.jj
si.subtipuri genetice'
:i#+*l: :l:tipiri
-
tiry11;alte
gr,ci, r;nre.cr"is-!il
RepeJe
slk-:;:_
Fp=qgee!
i.ur-
-
t, .sp_+eqr_,i
:"_L D=?G
i I
e
c-Aill,ej
irEm.
a ie M ;n t, r;;
Y
j1l1g
etc).c.u
caractel
,erozi
;*M
*i- : s,i :
-
:
mffi#g:a_ffi::r:;,i*il,*-q$hff.arH"rg
T :,"r,,Jj
din munli a
liincipalelor
ia"iil"-iia*i
"goriiii-iror
a.ffionare,,:
sur.rr
formate
din 1-i terase al cdror pod se lerge$te foane muit aval (pe
stanga
Crisului
Alb. pe Bega sub
podigul
Lipovei,'pe
st6nga timigului
.in
aval de
caransebeg
etc), cdmpli tabulare cu Ioess care Ia oiis;ne
^ti
Avrt .ar^.t'r
\-aranseoeg
etc),
?rylLglulare
cu loess care Ia origine au avui caracter
p_f gletr
l c o n u ri?E-ili uji
n i r ?? r. ?a* lnllll:.aulffi
il
r--e .,t ;
.-r
i
"r-;
9
gu
Lr
e ss
;
s_u nt in cq n
i
u rate d e c a m
ffi
q! el geru:L"-1]*i-laiLnr-{n{
_
etc.).
r'.w
-:r.i llli*;r;\o t
urV
prcmonrane (caft\piile
Vinga
-
vechi con caluvial al
conul
qcesrui rdu consLruir-in
nordiT-V
rate in regiun ile cobordte
unde subl;identa
inch acriva a
o altitudine de 90
-
100 m.
ir.npus
u n
-lnLe_ns
proiEfEifi6ire.G
Uneori se rjdica deasupra alb
jGi
cu cll
pe Criqul Aib rigul N rmls sau
terminai.d a
(pe oreapta
i pe
stAnga Crasne-1r Alteori se
iruldalg La
cregterile de nivel ale rAuriloi
Wr!!$.-trt
pe a;sam6fe6mtA
cte Vesr apare ca o intinsi suprafali
:,i::.".,,_:'T._I11"
in dealiu pot^fi-separate
forme de retief care se dispun erajat gi care
au tezultat
di pleistocenul
mediu pAna
in prezent.
.Pielnonturl
^Sr.t!t
conuri aluviaJe (CAmpii
.p.iemonrane)
exlJtsg
acumrrlare
in
T+#!e-:u++d9!1a_era
mia purin
iitiva. 6p.
p6r"u-indich
E6li'e r",p
:::i !'I" ::1", IFTM
*ad T:d;p"*,,
l;;8 ;;
;;;;
;i ffiH'#r'i:l'
::
Glacis urile cu orisi iAt6!!9 eroziune. aluviale. pro
lu viale
ooua).
!Pglr-a!g$:3_rlru
geneglii
4e
glaci-suri
care se-iicorzieaii-cu
t.-"i;lrla-ir"i
Dezvolra:-ea
:larefFf
a
gu---s fr.eten tin'd-ii,iduaiizarea
unor c6mpii de glacis.
lcu
aie iei de vest au
Terosele
exisLii in lunsul rAurilor
nuryrqi rn-c,4-r1_piil9.
in?-lte 5i
la contactul
cu
r est ele coboard
si ul se iar.esre_piL1
y9;oI
fu1d=
qu
nivelLrj cdmplei
. p:ln
q3n3rat
:ar':. aCecJea
5UnL.
lrrajr_lys
Ea
.i,
a,, m, g.
",
i[j:
.",,99.rt,!Ic:.TrJ;*"ffi:*;r5
$3eJ,,!,e
:*tit';;ffiffi|ft'jrr*
-::::-l--:+i+q-Jrv.e
Lr
I
rlul_lsllse rur
spre nor0. lnalttmea.
c\renstu
t1q;g:e
in ;dnriie
.,rrtr dirrrr:. DL,;ii-Cr.
FEes
.
1oof ,. p. r!
;ffifr*:,'in:;:lU
iffi
,.1{.aei':i3
r,i+e
s:-rf
9e,in
cei mai ina
i"q. girnl
ts9p-r_4i sl'i,:ri;;
ie.
etliguri grosiere
5i unu I
sqsg_.s_gu
_:u:n!
s-la b conrurare;
l al;i.;l d,
Q$ul
Repede
a
ulat
cAnd
dezvoldnd
de fi
ri
.glviale
exrinse.
;i=."mi;'.,r_'.1,-,,i.fi
"1,
jffi
illrl,if
ix,;*a;ii:*,x**
ff Pl 9
r4r
&-':-alter.E .E*1.
d. .
l;?i; fi;;;
ce vtn dln
Lfl;J,iT?;iil,i
all u-el!ll!r
9u
regim
toren!ial
sectoare
de albie.
s_au fhcui
qitUl*a..,
EF-::j-
s1:Lr'l!-:.r
r
tr
usref9=tl--tl!-u
o"-tifffi:fuont
de a[G
rosie (lro':s,n
$i
l4s-oo
m)
9i
ioessuri
sau
.- ..tn
tormarea
teraselor
importanqi
au avut: - ridicdrile
sac
risiire
in .a'p;"
ei
o,"ri",;iili#11;",:';,:,.J]:::Ti:'-L1ate
ale regiunii
deturoase,
dalplor dileritilor arrrnri c"
"
^:y:l:n',"
pleistocenul
superror-n
oloce.
Prin-s in letizarea
gareror
diteritilo-r
aulqti
cr.
posea
(lqql)
,i"oil"ii.
,l."'.-i,'*;.;',:,"-.:.:
'_l_]!_s-rnlg!:ar!a
t.Ct
lrur::gru,tL.-t4..0m \.\ urm lil.
"ar::rl-
"r--:':
q r-llggll
-de
lerisg-:.
trs'bo-n
.
Luncile
au caractgrisGit-iffiite
in ceta .tn,;
^.r-^^-i;
r^
^^_--
,
?
^ ,
4'1Lr'(
au r'racrefl
sr rqt#Tiql.:9$g..
r,l3:e' t-eg!r!
g ri.!L.
i n
=919_.lgll-
u
ge'agP*gq'
cPuli
ilY ff-ql.
:##+_
';ffi#*#:r:#ii**i:sm
l_illii;*jJl;;H$;::,.1"i1gr11,..,""J"n,,'"iffi;:,,
prerrr$urire
mdrunre;
in ere s-a indentincat
un niver
de *u*r
r"un.
e.ri
pd;ilili.#i,|lTl,xili""l3iii,',i;'"l,iii
1;;
ilhTj;ii,y#jt*j:hrr
(ct.,"l
$;
;;;;#'i;':#rllii,'*::',iX1
li"l,"#',;,;"rnuvia,e
;,".;"
;;l;;;;
ff
"T':?J'T'.H'#
*rull#;:
i'
" "a'
p
"r
r J
"''';:
J; ;nT I : #,'J;i":'ff
i:"iJ:il?
^ffi."iffi
1,ffi
ft ffi6ffi#'.
^
i illl; i:"*#ff
"u,""iW'-*it;G;';;i;#-;t4!-qrbieip-re-,v-s-r?p.sii!
corectat
unele
eea-
ler. Honorod.
Cra,na-
Aar.niT
"i...7.
.
4.
e
iima
4. L Factorii
scnetici ai climei
DesfequrargeE
lili
mt.1li-dE-30 de tatitudine face ca valorile
:g!]!!j9:_t9-!gJ:q.ta
::".|'a]@KAy.."j
(la sud Je Tii;ri;o;,-a) ra rr.5-Gaii.df-(in no'.t'rcarrr.il
acgasta in condiljile in care nunrdrul de ore de strdlrcire a Soarelui_se micgoreazd in
acelagisensdelapeste22O@lui,insemestruIcaIdse
inregistreazl itre 87.5 Kcal/crn'
gl)
9i
92,5 Kcalr'cm' (SV)
in conditiile unui dominat cer
senin cu 1400 gi respectiv
'l550
ore de strilucire a Soarelui. in sezonul rece exisr6 o mai
mare omogenitate, cerul fiind in rrare md.surl acoperit
(doar
6U0
-
650 ore de strdlucire a
Soarelui) maximul fiind in regiunea Tinrigoarei. Pe luni, v alorile cele mai ridicate sunt in
august
-
septembrie. iar in cele mai scazute in ianuarie
si
decembrie.
maselor de aer esLe dominat vesticd facilitatd de deschiderea laisd oe
aceast6 direcfie. Ea o
pondere
diferitd i in tim
sud-vest
(m
trei coordonate
-
din
vgg ilt4!.e_!Ll9de_$!{1cq9a!9_$i
!q!-,
e:1
tgg$J,$*-.)
Uleori pitrund
fi
r.nase- reqi qolare
$i
ngrC-estice care produc scaderi de-
tenlgjlratura
fi
mai rar fenomene de viscol. Prezen[a slabe a acestora-n raport ci-aTG.-
regiuni din
larA
se d":ato@G dEiEpu*rai*arcului carpatic care.constituie o barieri pe
d irecgia propaaarii lor. N isaielor imoun d
,g]"ti"-g{3ry rzSlsttlprstcnrealglsr-nrslearolo-siqJj-malslaba
sep.ir!{g.dc-!qp-e!clim-ar.
4.2.Potentiaitti termic, relevat prin vaiori moderare. indica veri caide dar nu
fierbin1i. cu un numir resfans de intervaie secetoase gi de uscdciune. toamne lungi, ierni
scurte
$i
cu puline zile geroase gi prirniveri timpurii. Desflgurarea izotermeLor esle
aproape paraleli gi ca dispunere in scddere de la vest la es1.
Izotermele atxuale sunt 71" C in sud
(lAngd granila, intre Bega gi BArzava). 1 0" C in
dealuri (in sud)
9i
in veciretatea contactului acestora cu cdmpja
pAnd
Ia sud de Carei. si 9"
CAmpiei cLr dealurile gi cu l,Junlii Deci o scldere=i*
temperaturii medii anualE-dEl a- a Timiqoara qi 9.7"
C la Saru Mare;.
Situalii apropiate apar in mersul izotermelor lunilor de iarnE gi vari. in iqnuarie (luna
cea mai rece) izqglpg-dg;_l:gjrcgnjoard un areal in sud (cAmpiile Tim-if;i-
de - 2" C se afld incepAnd din dreptrul Dealurilor Lipovei gi p6nl la sud de Carei la
marginea estici a cdmpiei, ia1_sea_dp--J|!:-l!_ ex$a
[4ea
nordicd. Deci trei arelae
distincte in sud: sub - l' C, in cea mai mare parte'a cemFl-ei, intre -1" C gi - 2" C
9i
doar in
cAmpiile Carei qi
Somegului intre -2" C
9i
-3" C (Timigoara
-1,2' C; Satu Mare -2^5. C).
Dacd in sud doar in ianuarie media este negativa (decembrie gi februarie au valori medii
pozitive) in nord ?n toate lunile din timpui iernii mediile sunt negative. Izoterm.ele Imii
iryiir_:Ug"_1li_!. in sud-r.est (o fAgie intre Jimbolia
;i
Oraviga). 2l" C in es'"ul iEffiei
(ianga
dealuri. din sud gi pand aproape de Valea lui Mihai), 20" C la contactul cu
deaiurile Silvaniei
;i
Munf ii Oag (2I .6" C la Timigoara qi 20,3" C l;5il;IGrelT;liilplil
'-_-i.--ffi_:'.-
anului dilsrenieFe metr or deltb*lifiFliliilta lunt de-Tl
"elailn
cele de ;ana qr uari qi
4-5" C primavara gi toamna. Torodard se men{ine scdcierea cu l-2.5
o
C inrre regiunile
sudice gi cele nordice.
$i
ceilaiti parametrii termici reflectd diferenta dintre cAmpiile de
la sud .,si nord de Mure5.
T?lnperaturile
absoi.ute maxime
, Julll
jggq_4"0"__e ta- sud
(Jimbolia 42.5' C tu t.O;. t-{Si
t
l-,n..ana frii;A nraseior de aer tropicate gi sub
aceaste valoare la nord
(39.4'
C la Satu Mare 16.08. l95l). Tetnperaturile mininte :i/nice
I 0 sunt in sud inrre ultima decadi a Iun
ji
iebruarie
(la
Jimbolia chiar maj deyreme din a
doua decadb)
;i
p6ni la finele lui Cecenibrie. iar la norC inrre prina decada a lunii manie
gi inceputul lui decembrie. deci o diferenri de 1-l saplamAnie.
In sud sunt pesre
2g0 :ire
fdt'd.rng.hcl care este posibil
intre sfar;itur Iui octombrie gi
aprilie
i93
la TimiS0ara),
cca. 2a zik le iantd, cca.' r00 z:tLe clt temperarl."i>
30" c (37
zile la TimiSoa'-a).
in nord
zirere cu inghet aep;qesc v"o*.u
a" r0c (103
Ia satu Mare).
cele de iarni
sunt in
jur
de 206, cere oJuura
sru'zs iu, ."i" t.op,"ut.
de pana in 20. Daei
in sud snrra anuard
a lemDeraturiror
ntai mari de 5o c. incicator
de favorabiritate
a
.rllr*gl
agricoJe,
depagegte
i500
1in
p.""
ilO'ri[],
;.,'no.d u".rru ajunge ta 3500 (in
peste 240 zile).
Anrplitudinire
termice
sunt. de 27" C in norri gi 2g" c in sud, iar ceie absolute
i'tre
69 gi
70" c in nord
9i
72-76"
C in sud: ere rer."a J"*.**,
conrrnenrar
ar climatuiui
da;-
mai rnoderat
in raporr
cu CAmpia RomAnd.
ln raport
cu valorile
tempe.raturilor
inregisrrate
in aer la nivelul
solulu.i mediile
acestora pe de o parte
sunt r"r'rai ridicate
cu z-:" b, iar pe de altS parte
scad cu 2-5" C de ra
sud la nord (temperaturile
anuaie 13. C fala de f'1" Ci in Lnuuri"
_:.
C fula a. -:;
i, i"
iulie 27" C laG de 25" C).
.1'1
Reg.imllr
lrecipitari
or esre dependent
cie circura;ra
maseror de aer ce asigur5
cantitdri
anuaie
ridicate care valoric
cresc de ra sub sso mm
iin
uest gi
sut-vest;
ta p"esie
650 mm ra contactur
cu dearuriie gi in nord. Ei" ;; i" ;;". r 30
-
I 50
"ii..
f" ,ilpri
anului intervaluJ
ploios dureazi
in mai gi p6nd in august rLind legat de frecventa
maselor
de aer oceanic.
CanitdJiie
lunare cele mai iidicate ,r,it in iuni.
6;;*-;0'
;;;;:;
il;:
80
1m
in nord)
9i
mai (in jur
de 70 mm); valorile
ridicate din iutie
9i
august (50_70
mm)
se datoresc
in.bun' pane proiror
de nature
convective.
La nord ae braa'ea. pr*roi,"triJ
reduse
se produc
in septem brie-noiembrie.
gi ianuarie_
aprilie cAnd
",ad
sub i5 ii;il;;;
,.1"::j:.:19:
seinregistreazi
unat.doitea,nrxim
1SO"_
io mm). tn centrut qi
mai ales
rf' sud,ur. camprei-
dupa un septembrie
cu proi puline
urmeaz' trei luni (ocrombrie-
decembre)
cu 40
-
55 mm (maximum
in oct.mLrie)
iegat oe activilatea
cicronala
mediteraneand
gi un inlervai ianuarie_aprilie
in;r, a. +O ,i_,rn.
Fati de valorile
medii anuatl;11i
ani cu
irecipitalii
fuline 1in
jur
ae 400 mnr)
9i
ani
in care, se poate.ajunge
la peste
J000
--.
in u."Jugr',ni*.a
,unt luni in care datoriti
unor p,oi toren{iale
sau a unor proi de lungS duraid se u;ung" tu cantit'ii
zilnice ce
depigesc
de mai mutre ori valoarea
medie (laiatu
M.r"i";;i-;;;
;;;;";'
""
."
cdzut 17.7,1
mm ce au provocat
ridicarea
rapidd a niverurui aperor rauriror
sr
i"i"o"rii
a.
proportii;
in sud maxime in Zj
!i
ole care au depdgit de cAteva ori media lunard au fosr:
I00 mm la Timigoara
la 1.06.19t5,
12.7,1
m.m' f, Ca.pi"ii in 8.07.1950).
Sr"ti;
""i
secetofi in care.varoarea
precipitaliiror
din unere tuni
"stJJ"'r,ru
I0 mm gi chiar0
mm.
Vara precipitariire
au adese caracter
rorenlial (averse)
insorire de cdderi
de grindini.
De ele se-leagi qi
cantitaiire
maxime
inregisrrai.
in z+ or.. in ,.ronut rece precipitatiire
:_1b^
j."-lrnt
O.1
.1aq3da.se
produc
in l5_20;ite
in sud
si
in p"ste zO zite in nord intr_un
rnten'ar posibir
din decembrie gi p6nd ra inceputul
ILri martie. Stratur de ,apuaa
.rt.
sub{ire
si rezisle cca 2a-4a zire concenrrare
in ianuarie gi februarie (mai
rung in nordui
cdmpiei).
.
Canrirelile
de precipitaqii
anuaie de 550
*
650 mm sunr
prin e'aporranspirarie (mai
ares in vesr)
ca urmai:e 0.i,.;;i
dt':Jl;;H,ii":::ilLt.i,li
frecvenle.
,4.1.
Feno.merele
almos-ferice.
au c dez,,,oitare
inegala
in tirnp gi scad de la eslLrl
'uestul sau nordur ia sudur campiei.
Brnra esLe rr..v.ira
in runire ce roamna (X.
XI)
I^
si
primdvarl (lII),
viscolul este rar (0
-
2 zile). chiciura (3-5
zile)- pr.tlciul (2-5 zile), ceata
(40-45 zile), secetele
(15-25
zile).
Diftrentieri climatice. Se disting d0ua sLrb nitili climatice: nordici
;i
cen.rial
sudici.. Trecerea intre ele se realizeazd inlre cfi$ul Repede qi Barcdu. Subunitatea nordici
(Sorneganl)
in conditiile unei valori mai reduse de radialie gi
a frecventei maselor
polare,
are un climat mai rece, mai umed, ierni mai lungi, posibilitili de'iscoie
;i
de Fenomene
de iarni mai mari. Subunitatea central-sudicd intri sub campul de actiune a maselor
sudice (mediteraneene)
ce asieuri un al doiiea maxim de precipitatii e'-,ident. temperaruri
mai ridicate dec6t in nord, un inrerval cdlduros mai lung. ierni blande
5i
treceri rapide la
prim dvard.
t5+
E. ABele S
Pozitia-
qE6srallca
a cdmpiei in sectorul final ai Lrnor mari bazine hidroerafice.
alcltuirea petrograflca rroci sedimenrlre permeabiler hroie\ila infillrrrii
Si
dep-oz,Larii
unor volume insemnate de apa ca
$i
climatul umed (550
-
650 rnm) asiguri r"rn potenlial
h idric bogat qi variat.
:L_,_4Zk-dg."trylSfulS
sLrnr reprezentare de o retea hidrograficd destul de
ramificata, numeroase canale gi cateva lacuri. EIe se incadreaz6 in cea mai mare masur.a
in grupa rAurilor de vest rriburare Tisei; doar Timi;ul pi Cara;ui ajung ciirect in Dunire
(grupa hidrograficd de sud-vest). sistemul hidrografic esle alcaruit din trei generarii.
Mai
intai sunt rdurile alohtone mari care igi au obdrgia in carpati. Sunt cele mai mari, au albii
gi lunci extinse, debite imponante in tot timpul anului. Se incadreaza Somegul, Barcdul.
Crigul Repede, Crigul AIb, Muregul. Bega, Timigul, Bdrzava gi Caragul. A doua generafie
iqi are bazinui superior in Dealurile de Vest sau in M. oag gi M. Zarand qi cea mai maie
desfb$uraer in campie. Sunt rduri cu apr mai putinaa, cu albii mai mici dar care la viituri
provoacd frecvent reverseri in lunc6 (Tu(,
tur, Crasna, Teuz, Cigher, Bega Veche,
Poginig, Moravila etc). Cel de-al treilea grup este reprezental de pAraje care-$i au tot
bazinul cdn campie, obargia fiind la marginea dealurilor sau in c6mpiile de slacis. MuLte
dintre ele parcurg albii vechi pirdsite de Someg, Criguri, Mureg, Timi5. inrre acesrea sunr
Egher, Ier, Aranca, Tirniqana, Bega Mici, Timigul Mort" Agrigul etc.
Cea mai mare parte a rAurilor din cAmpie au cursul canalizal gi incadrat cie diguri
care limiteazi inunadliile de propo4ii la viturile importante. Se adar-rg[ mai mulie caia]e
ce colecteaza apa vhilor cu scursele temporara sau inrermitent6 din campiile de glacis
sau
care vin din regiunea deluroas6. Existd gi canale de legltur[ intre riurile principale.
sistemul de canale a lncepur a fi amenajat la finele secolr-riui al xvill-lea, dar cele mai
muile s-au realizat in secoiul trecut. in prezent prin acesra se p0are asisura un contr.ol
rieuros asupra undelor de riiturd iimit6nd probabilitatea producerii de inundatii pe
suprafete extinse. De asemenea prin ele s-a lealizat drenarea ercesului de aod din
cAmpiile
joase
dar
9i
nosibilitatea efectu6rii de irigalii in interYarere seceroase.
DacE se
!ine
cont de tot ansamblul de albii prin care se asiguri circulalia apelor cie
suprafatl (permanente
sau temporare) atunci Valoarea den:;itdtii relel.ei hidrttgrfce
se va
situa in
jurul
vaiorii de I kmiLmr. eristi in.d secroare in care domini cairpurile slab
fraqmentate unde valoarea scade sub 0.4 krri''km: gi arii de converqeniE hidr.ograiicd ce
dendsesc I km/km2. daca se eiimini din calcul canaleie gi aibiile cu.scurgere inr-einitenia
atunci in cuprinsul cimpiei apar douI siruatii: se:toare cje confluenti concer]liaie
in
cdmpiile joase
unde-densitatea
ajunee ra 0,5 km/km2 pi
vaste spalii in care aceasta este
intre 0
$i
0.1 km/km2.
A,lii,'enrGrca
relerei
hidi-ografice
este dominant rega* de precipitalii,
ApoitLrr
din
ape subterane
este mai evident
ia contactul
cu deaiurile
sau din izvoareie
de la baza
_slacisuriior
sau teraselor (in
es.. in,cdmpiile joase
unde pinza
freatici.rt.
l;.;;r";[;;
reprezinte
o sursi importanti
in alimeritarei paraielor
ii
a cursuriror instarate pe
arbii
pdrisite.
-
Regim
scurgerii
fiind conr,igicnat
in cea mai mare mSsurd de precipitalii
va
reflecu
oscilaliile
cdderii acestora
in timpul anului. Situaliire
sunr elocvenre
ia r6urile mai
mici cu bazine in c6mpie, campie gi
dearuri sau crimpie. iearuri
-
carpalii
occidentaii.
La
acestea in.scurgere
apar evidente doui inrervale cu debite bogate
._'
pri,,,'a"^r"
1"g", l.
precipitalii
bogate (sflirgitul
lui aprilib - iunie)
9i
iarna derermrnata
de topiri bru$te ale
zipezii in conditire
unor invazii
de mase de aei mediteraneene
(mai ares in februarie).
cele doui intervare
reraltiv
apropiare ca pondere
insumeazi.
intre 70 gi
g0%
din torarul
scurgerii
Unele ploi
de vare
bogate pot
impune viituri scurte. uneie cu debite
mari ce dau
revarsari
Ere asiguri un vorum
al scurgerii de 10- l5%. in cererarte rrni ,.rrgereu
esr"
nicl (mai
ales in august -
octombrie).
O situalie apafte o au Somegul gi
Mr,"$;i;;i;j
au obargiile
in carpalii
orientari
9i
igi dezvort[ bazine hidrografice pe
mai n,,ult. uniraii
naturale (de
munte pi
dealuri).
Ca urmare prin
seciorul inf!.ior,.u..
r. d*tr;";
l;
:Tl_,L",y:rr,
se scurg ape ce rezulri din toate acesrea.
Ca urmare regimul
debitelor va
:i.:li:T
de comptex
reflectdnd
o multitudine
de modaliteli
de realizire p. t.onroun"
u
scurgerl
insemnate
sunt ponderea
mai mare a scurgerii de primavard (cu
cer pulin
5%
fa15 de celelalte
rauri), debite
bogare gi nivele crescu-te in cere mai murte runi din an. La
aceste rd'uri debitere
medii sunt foarte mari (Somegur
ra satu Mare iz: .%, rrr"..iu
r.
Nldlac 191. mrls;, la Criquii cle. sunt in^jur
ae z.i miL
6..i9rr
Repede la.Oraclea
25,6
m'/s, Criqul Negru la Zerind 3r.4 rn:A,
cripur Alb Ia chiiinau
cris 24,9 m,/s) ra raurire
cu bazin superior
in dealuri sau in munlii rimitrofi .uu ro
'nlli
(ioii;i;r;i,;"";
;:d;!l;
Crasna 5,23 m3/s, Barceu Ia Sdtard. 6.i m3/s. Brt"t]
;%, Birzava
9i
pado$
7,2 mr/s),
iar Ia r6urile cele mai mici. din campie
intre 0,5
ii
3'mjls
lmai
insemnare
sunt 2.47
m3rs
Ia ler, Bega Veche
3 m3/s, Moravrta 0.9 m,/s).
.
Precipitaliile
bogate cizute in timp scurt au dat frecvent (lebite
f*arte
mari ce au
depa$it
de 20
-
60 ori varoarea
_mediede
unere legandu-se
inr-rndalii p" ,rp*r.1"
.J,.,r.
(3343
mr/s la Someg Ia r5 mai 1970, crasna 342;:l;i"";
iunie 1970; Barcdu 240 mr/s
la 9 februarie 1966, Criqul Repede_820
m3is in aprilie 1932, Crigul Nirriii,''-,lr"fr'li
:r.T" l?89,
Cri''l Atb 566 v^ta_l5.iunie
t974. t4ure9 2230 mrTs ta i-9 ,"; tSZO,
B.nu
218 m''/s ia I5 februarie
r98g, Timig r420 mjis Ia l3mai 1966 Bl,rz|aia 13;,":);;;
iunie i966
5i
Morar"ita
r 16 m
jA.
Ia 3 iurie 1g75). opLrs acestora,
?n anii cei .ui ,...togi
debite{e,n-au
gepa$it 1
-5
m'/, la Mure;. 5 m3/s la Somes. iar celelalte rAuri mai mari s_au
siiuat sub I m'/s: rdurrie mici sec6nd in mare pane. De aici rezulta torur deosebit;;
;.1
iiil:[?,nn:?i],ff::;:iliTliin!.rezent
nu numairegurarizarea
debireror
maridar
RlTlte rranspona
caniirari mari de aruviuni
(cominanr
fiind, in suspensie)
care ra
debite lichide medii
sunt O.
';.,t,gI^*i:
ta Someg. :.S f!r, la Barc6u,
l.+A'I.agJ,
i" C,ir"l
Repede. ll.4 Kg/s la CrisLrl Alb, l2.g K s,,s la Beqa erc.
"
i 2 Apeie subterane sunl canronate
ra eidn-cimi
clif:rit: gi au caracteristici
ciinamice
'si
chimice deosebite.
cere cu caracter
fi-ealic
se dezvoita
de ia 0.5 m ia 20 m. sunt
prezente la baza teraselor gi glacisu;-ilor in cimpiile inalte. la baza conurilor aluviale. a
depozitelol loessoide; adAncimea este de caliva metfi sunt potabile qi deperrdente de
regimui precipita!ir)or.
Apele Cin cAnrprile.joase suni la 10.5
m ceea ce face ca in
condi!iile unor precipitatii
bogate nivelul freatic s[ se ridice la suprafala acestora
intretinAnd excesul de umiditate. Ele au o dinamic6 redusd, un grad de mineralizare mai
ridicat gi o stare de potabilitate redus6.
Apele de adancinte se
qdsesc
la diferite nivele mai ales in formaLiunile panoniene
5i
mezLrzoice. Au in rrarea majoriLale a situaiiilor oaracter artezian
5i
ascensional. au debite
bogate. sunt nrineralizate (sirate.
sulfuroase..bicai-'oonatate etc.), uneie sr-rnt radioactir,e.
au caractei termal (tempefaruri de la 30 la 90"). Apar la zi fie pe aliniarrentele unor iinri
de lalie
(Felix,
I lvlai. Tinca, Timiqoara etc.). fie in foraje. Sunt folosire in scop balnear in
cadrul ceior doud staliuni, in
Strandurile
organizate
5i
s-a incercat la incdlzirea unor
locuin[e. ln mai mu]te locuri exista gi izvoare minerale, apa fi ind l'olosit5 pe plan
local
(Pauli5. Lipova. Buzias. Chi;ineu-Crip. \,lacrea etc.).
5.3. Lacurile
Si
supraJblele rnldstinoase, destul de numeroase in trecut, au f,lst in
cea mai mare mesurd drenate. Se mai pdstreazi in CAnrpia Carei. (in m icrodenresiun ile
dintre dune). in bazinul CriguJui Ia Cefa. Inand, Homorod (ca heleqreu). mai multe iazurl
in cdmpiile de glacis, bii!i in iunci gi in lostele mlaStini
(Satchinez)
etc.
6. Vegeta{ih gi fauna
Lumea vegetalS gi animald existentA in prezent esre rezuilatul interferirii in timp a
acliunii mai multor factori cu caracter general (evolulia
lor in holocen pe mbsura
schimbirilor climatice
-
de la periglaciarul de la finele pleistocenului la temperat cu
nuante mai aride sau mai urnede; caracteristici le actuale ale ciimatului mai r6ccros de la
sud la nord gi mai umed de la vest citre est etc.) sau local
(excesul
de umiditate sau de
siruri, prezenla nisipurilor, intervenlia omului diferenliate regional). in acesre conditii ln
Cimpia de Vest se separa doud zone de vegetalie.
6.1. Silvostepa se afld la vest de aliniamentul Carei (N)
-
Oradea
(V)
-
Arad (E)
-
Timigoara
-
Deta gi se anexeazd pe cAmpii)e
joase.
in alcdtuire intr6 ierburi (piiup.
colilie)
9i
pAlcuri de stejar brumiriu, stejar pulos (Ja sud de Crigul AIb) qi
stejar
pedunculat (la
nord). Se adaugi local asocialii de plante, de pajiyi iubiroare de urniditare.
de sdrituri sau pe nisipuri.
6.2. Zona de pddure ocupa parrea de est gi de nold a crimpiei mai ales in spaliirl
unitetilor rnai inalte ale acesteia. in alcdtuire precumpanesc
s6rnita. cerul la care se
adaugd stejarul pedunculat (in nord). frasinu!. teiul, arlarul t5raresc. ulm:-ri etc.: arbusrii
sunt reorezentali de carpiniqi, mojdrean. paducel. porunrbar. singer etc.. iar ca ierburi
diverse sraminee. In lungul Iuncilor rAurilor exisri o boeatd veretalie specifica zdvoaieior
(plop, salcie. arbuqti gi ierbLrri hidrofile). Padurile au iost in cea mai rnaie mLsu:-i
d:frisate. pe aceste r:rerrirri cLt soluri fertile practicendLl-se in prezent diverse cr:ituri. AL
ramas concentrate in lunsul vdilor (mai ales ca zavoaie).
5.3. Luntea animai'i este reprezentara in silvostepi pr.in rozitoare (5oaieci ie cAmp.
popAndai. hArciogi, iepuri. etc.). pisiri
lpotdrnichea Si
plepeltra
,si
ntai nou clrolia erc.). in
paduri caprioare. mistreli. iepuri. r'ulpi etc, gi rrulte specii cie pasari
(ciocinitori.
cLrci.
ir,i:rl:. .,<oi;ni etjc). iai ir a:a riuriicr (scobar.
nreani. caias. ciap. so:nn. ci:rlr,,
-.
lacLrllor (cfap. piili.A. siiuci. babuicA. biban etc.),
6'l' Existd c'reva rezervatii
la Bdire Ferix gi
l Mar sunt ocrotite
-
rrufhrul
Nymphaea
lolu.s terminalis gi gasteropodur
A,reranopsis pe,ets.rl.
lar ia Satchinez
diverse
speciide pisiri
de balrd qi
mlaptini
iesreta
mice, lopArarul.
siarcj etc.),
7. Solu rile
.c_onditiile
climarice,
de umiditare.
roci gi chiar relief au rerminat
o diversitate
de
tipuri d soluri ce aparlin ra mai murte c1ase.
'Regionar
acestea se incadreaze
ra norci de
Mureq in provincia
carpato-crigand.,
iar ra sud in cea carparo-bi.ndgeand
ce fu" pa.t"
ain
regiunea pedogeografici
central-europeand.
in cea mai nra.e pane
sunt solurj cu fertilitate
ridicati.
Molisolurile
se afli dominar
in vest,
subtipurile principaie
fiind determinar
de
reliel
roci gi gradul
de umezebrd.
in cAmpiiie
;oos.
pe terenurire
uscate
sunt
cernoziomuri (cAmpiile
Nddlac, Jimbolia, pa4iat Vinga;. iar pe ceie cu umiditate
mai
mare cernoziomuri
eleizate (cimpiile
Timi|uiui,
Cri9u.iio4,
Lu 1r"."r"u
,p,.. .an pil[
inalte apar petice
de cemoziomuri
cambice. Sunt soruri ierrile propice
curruriior
in
conditiile
in care sunr drenale (se
elimind excesul de aoit.
Argiln'isultu'ile
.au
o rispandire
mare in cdrnpiiie inake. in cadrul lor inrre
soiurile
brune. brune luvice gi luvisoluriie
arbice.'in nord.
'in
condiqiile
locare are unui ."..r J.
umi<iitate
capate caracier lrreizat.
Sunt soiuri cu fertiiitate
buna. suprai-e1eie
cu acesrea
fi ind luare in'culturd
agricoii.
mare-rbspAndire
fiind legate de excesuj de apd gi
niveiul
,ales
in cAmp_iile joase
(Somegului,
Crigurilor,
iimigului
Iacovigtile,
solurile gleice gi pseudogleice.
legare de arealele cu exces de s6ruij din cdmpiile joase.
(cdmpiile
Timi;ului,
CriguriJor) folosite pariial pent.u
.
^
ver.tisolurile
ocupd areare festranse
in sudur c6mpiei rimiguiui in regiunea
oravifei
gi in Bazinul
rAului Tdul fiind legate de substratul argilos.
.
Psamoso^*ile
ocupi areare. mai mari in c^mpia carei unde existi suprafefe
extinse
cu nisipuri. Pe ele se curt;vd vita de vie sau au fost iearizare pra'taiii
fbrestiere.
solurile aluviale
sunt concentrate
in runcire rauriror;
sunt fenire fiind forosite pentru
culturile legr"rmicole.
8. Popula{ia gi
aqezi rile
8.1 . date de Geografe istoricd
Solurile hidronori,le
ut x
freatic cu pozilie
ridicatd mai
etc.). ln aceasti clasd se includ
Solurile halontorfe
sunt
Sunt soloneluri,
solonceacuri
pa$unat.
condiliile
naturale sunt pfopice Iocuirii.
u'mere de curturi materard gi documenreie
istorice
dovedesc vechimea
locuirii (inca
din neoritic) dar gi continuiratL
ri
.r.ii.,=.
numlrului de agezari de la o etapa istorica la alta.
in nileniiie
i,
-
II B.c. existau a5ezari nerortificate.
oclrpalrire
de bazd are
l"t:tlll'1tt
l:'no
cultura planrelor
$i
cre$rerea
animareror.
pentru
irnarur nrireniurui
I B.c.
aLr lost irienrificate
cerdli de pdm6nr.qi
agezdri rjacice mari
(la pecica
_
Zr:idav).
in epoca daco+ornana,
ca*p;a eur.urrrui--ri*;;;;.;;""r,n'ri','jlilil;
e,,^^-;^-
.
t ll Lr td L_,,,ri- l; )LIpei,lot-
?;:iy"l:,'::::l,.eli,:i"1".,,
.?=i'11." dacitor liberi in secorur x i" ."p,i^rl.a.;1.i
,.
aflau voievocatele
lui Clad
(sud)
9i
lr4enunrorut.
Exisrauirei
,.iafi i.p'""""1"
; ;i#;":
re;eiinta lui J'i:nLimorlt.
\Jorisena
la Timisoara),
prec',m gr
num:r.oase
aseziri
concentrate pe de o parte
$i
de alta a Muregului. intre Mureg gi Crigul Alb, intre Crigul
Negru gi Someg. in Iunsul r6urilor Timig gi Bega.
Treptai, ?n sec. XI-Xil, rcgiunea este inclusd in regatul maghiar. Din aceasta
perioadi in documente apar date care atesd existenla multor localitili. stnictura reielei de
apezdri definitivAndu-se treptat pdnd cdrre secolul XVlll. Banatul gi Crigana au fost
ocupate de turci in sec. XVl, nordul cAmpiei ramin6nd in cadrul Principatului
Transilvaniei. La sffirgitul sec. XVIII CAmpia de Vest in componenta imperiuJui Austriac.
Existl mai multe locaiiidli cu rang de orage
(Satu Mare, Carei, Oradea. Salonta" Araci,
Timigoara etc.)
5i
o concentrare mare de agezdri rurale pe cAmpiile inalte. la contactul
acestora cu cAmpiile
joase precum gi in lungul principalelor lEi pe care erau numeroase
drumuri str6vechi de legAtura in cAmpie sau cu Transilvania.
ln toatd aceaste perioadd au fost colonizali maghiari
(sec. XI
-
XIll, XVIII). gvabi
(sec. XIX), sirbi (XIV) etc. care au creat ageziri noi ori s-au stabilit in cadrul agezlrilor
existente. Ca urmare releaua de a$ezari s-a completat treptat aparAnd gi in c6mpiile.ioase.
Dupd 1918 spaliul s-a integrat in teritoriul Rominieie; unele a$ezeri prin dezvoltaie
au trecut din categoria sarelor in aceea a oragelor, iar in mediul rural ultimile sate s-au
construit dupd al doilea rdzboi montial pe unele mofii expropriate cr-r popularie din
l\{aramureg
9i
Munlii Apuseni.
8.2. Date cienrograj)ce. Cdnrpia tie Vest cste o unitate geograficl bine populati.
Numdrul de locuitori este in prezent de cca. 1.8 mil. loc.
(Gr.
Posea, 1992) ceea ce
reprezintd aproape 8,2"/o din populalia Romdniei. Cea mai mare cre$tere, bazat\ aritt pe
sporul natural cit gi pe ceJ migratoriu a fost dupa 1960 in condiiiile in care in orage s-a
dezvoltat mult industria care a solicitat forta de muncf,. o
parte
sosind din alte legiuni ale
latii'
R.purtiriu valorii densitdlii poputull"i reflectd in sec. XX, lnairelent ae
recensemant. doud caracteristici. lv{ai intAi o anume distribulie a valorilor in concordantS.
cu calitdlile mediului natural
(concentrare pe treptele mai inalte ale cAmpiei, pe terase, pe
conlacte gi o slabd desfEgurare pe terenurile mai pulin favorabile locuirii fie datoritd unei
umidit[1i mai ridicate fie prezengei sdrdturilor gi nisipurilor). Astfe] se disting patru
categorii: valori iaorte mari in oragele Satu Mare. Carei, Oradea, Arad. Timigoara (in
1992 peste 500 loc./kmp'), valori ridicate in anumite areale de concentrare a agezdrilor
rurale mari gi in oragele mici (in
jurul
TimiSoarei, intre Mureq gi Criqul Alb. la^ nord de
Sorneg, intre Criqul Repede gi Barciu. unde in 1992 erau intre 75
5i
150 loc/km'), valori
medii, pe unele culoare de val-e (Criqul Negru, in i992 erau intre 50
9i
75 loc/krn')
9i
valori mici
(sub
50 loc./km') pe aproape
jumetate
din cAmpie. Cea de-a doua
caracteristici reflecti evolutia ascencientd pe ansamblu a numiruiui de locuitori ceea ce a
impus gi cregterea valorii densitalii. Astfel comparativ cu anu! l9l0 (l9ll) ln aceleagi
areale valoare densiElii s-a dublat.
Spontl natural pe ansamblr.r este mai mic. sub nivelul ceir-r pe larl. El este nesative
in CAmpiile Crigurilor gi Banatului qi pozitiv, in
jurul
valorii pe tara ilToo) in C6mpia
Scme;and (1.5%o). Regional valori pozitive sunr gi in marile orage gi in salele din
vecin6tat-^a acestora dupd cum l aloarea este mult mai coboratd ln satele Inici depan3t:
de caile de comulicaqie gi de ora;e (-4%o). \Ialorile reduse ale acestui indicatcr
dernogr"afic reflectd dinamica aitora gi anume: nanliana redusd
'in
nrecjiui r'.:ral
(popLrlaiie imbirrdnilh pi tiaditia na;terii unui singur copil)
5i
apropiata iai sub nredia. pe
lara
(11.9960
in 1992) ln principrlele orage
gi in satele mari: mctrlalitatea ridicari aiAt la
lf
\te
cat
$i
la orage (i0-1r96o
in r992). cregterea num[ruiui de ]ocuitori in orage s-a
datorat (indeosebi
int.e r960 qr
r985) spr.truiui migratorz srimurar de necesitaiiie
unei
expansiuni
industriale.
Fluxurire principare
de pofuraiie
au fosi dinspre satere mici s;
sdrace din campie. din dearurire gi
muniii vecini dir gi din arre regiuni ale
rarii iorien;;,
Maramures etc.).
Populalia
urband concenuara
insuma
in 1995 peste
I 190 000
RomAniei,
9,1%o din totalul populagiei
Populclia ruralti
de cca. 600
diferire.
in 22 de ageziri din care 6 cu rane de municipiu
Ioc. reprezentdnd
cca. 50/o din totalul populaliei
urbane gi peste 65% din popuJatia
Cdmpiei cie Vest.
000 locuirori
se afli in peste
670 sare cu mdrime
Pe gntpe de vdrsrd,
domind populalia
aCulti (aiunge
r.rneori chiar la 600,.i,) pondere
mai mare a'and-o in ora5ere principare qi
in satile Lari din vecinetarea
'acestora.
Populalia ce depigegte
60 cre ani esre mai numeroasa in mediur rurar (peste
25%), iar cea
rAnari (indeosebi
intre I5
$i
30 a:ri) in orase.
structura narionard . Marea majorirare a popuratiei
esre de origine romdnd.in
oraSe
aceasta are o pondere
inrre 40
$
700h. Ardruti de romdni sutrr mighiari (in
Arad gi in
sateie din
jude!,
in cdmpia Carei, CAmpia Somegului), germani (au
avut o pondere
mare
in perioda
interbelic[
in c6mpia Banaturui; in prezeni sunt in iocarirrlite'
ain campiite
iiinboiiei,
Carei gi
SonLeguiui),
stovaci (l!idlac),
'sdrbi
(in vestui cimpiei rimiguiui)
erc.
.
cea mai mare parre din.populatia
activa este ocupaii in orage in incustrie gi servicii
pe cand in mediul urban dominant in acri'iterire agricoie gi numai parlial in servicii.
8.3. ASezdrile
,
orasele sunr prezenre
in numir de 22- La finere secoru iur XrX
9i
pdnE
in anul I 930
au fost dcar 6 (Saru
Mare, Carei. Oradea, Salonta. Arad gi Timigoara):
ulterior numarul
lor a crescut (10 in r948. 12 in 1956,20 dupd i966
9i
22 dupi 19g9). Dupa numirur de
locuitori 4 sunr mari (in
1995 Timipoara cu :;: o+q locLritori, oradea cu 222
gg4
locuitori,
Aradul cu r87 286 roc.
9i
Satu Mare cu 131 077 roc.),3 au inhe 20 00ogi 50
000 Joc (Lugoj,
Carei gi
Salonta). 6 au inter i0 000
9i
20 000 loc.
9i
9 inrre 6 000;i ;0
000 loc D-eci cea mai mare parte a popuralie i urbane
(lz%l
esre concenrrara
in 4 centre gi
numai 20
ozo
in l5 orage m ici.
Din acestea 6 sunt muncipii
care.au gi funclii comprexe. La cererarte poncerea
funcliilor industriale
agricole gi
de servicii vaiiazd
mult.
Asezdrile ntrale sunl vechi. in unele urmere de curtura maleriale atestind diferite
forme de locuire incE din neolitic.
prezenpa
lor in documente incepe cu secolul XII-XIil
cele mai multe fiind situate la.ccntactui
trepteror de rerief
(c6mpii
de glacis. terase) gi in
general
in sectoarele mai inarte.
Coronizarea cimpiei in mai murte-faze .u popuiuli.
maghiard' sarb[.
eermani. s]ovaci etc. a determinat
nu numia aparitia unor noi a;ezari
dar pi
implantarea
unor iorme si mdrimi variate a acestora in iunclie de puni.u turitatii,
locale ale
'eliefului
$i
de tfadiria comLrnitaqii
respecrive. De abia ia ,rairitri
,.."rl'irl
XVIII gi
in secolul XIX incepe un pfoces comprer de resr^rcturare a vetrei
satelof i,npus
de factorii economici
(extinderea
terenurilor-cu
cuituri agricole gi
mai ales diversificare
lor. desecarea
surprafet:lor c,J e\ces o: um,cliraL:
;i
reallzarer ile canale d. r;*J ;;;;;;;;
lmpofiantei
unor drumuri de reeiturd
cu ora'ere sau cu asezdri din regiunirf rinritrore
etc.), dar gi unele influente
striine (prin colonizarea
;r,abilor
in Banai). austriecii
ar-r
imprrs iorma sate^lor. St. i\,lanciulea (1932)
separn 5 subttpuri cie sate in cimpiile
inalte
9i
3 iri celejoase.
in prezent
se impcrn ca su'ucruia (cr.
posea.
19951 ripuriie: adu'at cu
li
formd stradali dreptunghiulard (Banat.
cdmpiile
joase
ale Crigurilor
5i
Someqului), adunat
cu retea stradald radial concentricl (CAmpia Crigurilor, Ierului), compact (Banat)
$i
ris{iral (pe glacisurile in alte).
Dupi numirui de locuitori cele mai mari sate
lpesre
4000:ioc.) sLrnt cdmpiile
Jimboliei, Somegului
Q'J):
satele mijlocii au o dezvohare mare (cele
mici
-
sub l0O0 loc.)
sunt in campiile de. gJacis sau in sectoarele din cimpiile
joase
unde conditiile natuiale n-
au permis dezvoliarea spaliala a lor.
Funclia economici dominanti a sateior este cea agrard cu diferenliere in cerealierd
$i
cre$terea animalelor. cerealier-viticola etc. Se adauga functia industrjali in unele saie
unde existE mici unitali de prelucrare a prodLiselor agricole sau unde se extraq petrol.
gaze, materiale de construclie. DLrpi 19E9 a inceput se se aflrme gi cea a serviciilor.
9, Economia
Conditiile naturale din CAmpia de Vest au fost gi
sunt extrem de favorabile
dezvohirii unei econornii agricole complexe. Pozi{ia geograficE a principalelor
orage in
raport cu regiunile de produc!ie agricolS din cAmpie cu drurnurile ce duceau la agezirile
din Carpali qi dealr"rri sau in centrul Europei. necesitilile virale ale populatiei au impus
de-a luneul secolelor dezvoltarea acrivitSlilor megtegugiregti
5i
apoi a celor industriale
(mai
aies in direc{ia prociuseloi alimeniare, texrile, din lemn gi pie cle animaie). ?ntr-tr
anumita masure resursele de subsol (gaze naturale. petroi. apele terrnale, rnaterialele de
construclii) au contribuit la diversificarea acrivitA!ilor industriale in a doua parte a
secolului XX. Ca urmare, in timp, caracterul agricol al economiei acestei regiuni s-a
modificat in agrar-ind ustrial gi local chiar industriai-agrar diverstficat.
9.I . Industria are la bazb rradilia m egtequg[reascd, produsele agricole, unele resurse
de subsol. materii prime aduse din aJte plrli gi de o for{i de muncl calificatd.,
Industria energeticd are ca subramuri
-
exploatarea pett.olului
Si
a gazelor naturale
in mai multe locuri din CAmpia Banatului (Cilacea, Sarchinez.
$andra.
Orligoara. Variag,
Biled, Teremia Mare etc.)
9i
CAmpia Aradului
1'Turnu,
Pecica.
$eitin.
N6dlac) gi
productia de energie electrici in centrale mici
(Timigoara,
Arad. Oradea
-
fblosegte
cirbunele din Dealurile de Vest, Satu Mare).
|4etalugriga neferoasd are ca unitate uzina de aluminl din Oradea care folose5te
bauxitl in N4un{ii Pddurea Craiuiui gi din import.
lndtnn'ia conett"uctiilor de masini
Si
de prelucrare a metalelor este concentrald in
principalele orage
-
Timigoara (urilaj electric. agricol. chimic, minier. pentru industria
laimentard erc,), Arad (vagoane- strunguri etc.), Oradea (magini
-
unelte. utilaj agricoi).
Satu Mare (utilaj
minier. chimic, aparate pentru uz gospodEresc etc.).
lndttstria cltimicd esle destul de diversificati ca subramuri care in prezent
sunt intr-
un proces de schimbare. Unitdli mai impodante sunt la Timi$oera (o rafinlrie. detergenti.
lacuri gi ropsele. produse penrru mase plaslice'.
qrad (se
producear
in=':-E;ilrinte
azotoase) qi
Oradea (lacuri, vopseie, insecticide).
lnduslriu iennuiui esle o rainure dr rradiniie gi prelircreazl lemnul adus din Carpati.
Produie nrobild (Satu ivlare, Carei. Oradea. Salonra, Ineu. Timigoara, Arad, Lugoj.
Sannicolau Mare etc..1. cherestea
(Arad.
Galaia, Ceacor. a gi alie cenrre mici). parchet
(Sat,r I\iare) etc.
Indu.stria materialeior de conslructii
Olad-a. Ineu. Timisoara. Lugoj etc.r. olic:
produce preiabri:ate dirr beion (Satu NIare,
de azbociment gi beror celuiai auioclalizat
jrl
(oradea),
diferite tipuri
de c,rrrrizi (Satu
Mare. carei. TESnad.
oradea, Jimboria,
Lugcl.
Timiqoara.
Arad gi in mulie sate^b,neiene),
ceramicl find (Lugoi)
etc. Se mai
";i";;;;
balast din luncilc rAuriloi mari (Soinep,
Ciiguri. Murcg). roci
."ul-anice
(Rodna).
'
InduStria
usoard,
cu o inderurrgati
tradilie este
'ieprezentata
prin toate subrarxurire:
- industria
bumbacului (Arad,
Oradea, Salonta, Timipoara,
I_ugoj,
Sani.ota, ir4ar.j,
industria_de
prelucrare
a lAnei (Tirnigoara).
industria metesii
iTimiqouru,
I_ugoi
,*
pentru mahse
naturala), topitorii
de in (AcAq)
9i
cinepl (Berveni.
t*to5r,
Na-ai.,
Biled, Jimbolia,
Deta)
$i
unirali de prerucraie
a Ior
icarei,
ianicorau vtar.;, in<iustnia'oe
confectii qi
tricotaje (Tirn
iqoara..Arad,
periam
_
p,lerii.
Oradea. Ineu, Saiu Vur., i.lni
Marghita erc.), industria
de piellrie,
incnl{nminte (Satu
Mare, Marghita.
Sa"ri."i'9i
mai ales-Oradea"
Timiqoara,
Arad, Jinbolia),
blinir.ie (Oradea)
ii
ni"root
ineri.
(Oradea,
Timipoara).
Industria
alimentara este
o ramurd de tradigie. cu pondere
insemnata
in valoarea
productiei
industriale
a CAmpiei
-de
Vest; folosejte in principal produ.e
agri"ol..-ar.
toate subramurile
fiind.prezentd
in toate ora$ere'gi in murte sate mari, vu] i,.',r.,onui.
sunt: industrai
cirnii
9i
produselor
din carne (Satu
Mare, Carei, Oradea.
Salonia,
Timiqoara,
Lugol, Arad, Beregsau
etc.). industria )aptelui gi produselor
f""tut.
1Sui,,
Mare, Carei,
Marghita,
Orad.-a, Chi$ineu Cri5, Arad, ii,nigou.u,
SAnnicolau
Mare. Deta
erc,),
.industria
zahiruiui (Carei.
Oradea, Timigoara,
erui,,, lu.turr.i^
;i;;"i;;';;g;;;;
(carei.
oradea). industria pentru
obtinerea
6iuturilor arcoorice
ivalea
tui ta.lhar,
Sicuieni,
Diosig.
Oradea, Timigoara.
Recaq, Arad.
giria,
Teremia
Mare etc.;, irdr;;;i;
spirtului
9i
a drojdiei (Arad),
industria pnoduselor
din tutun (Tirid"ru,
Ar;l).
industria
de imbuteliere
minerale (Lipova,
buziag etc.).
9.2,Agricultura
^
Condifiile
naturare (indeosebi
re]iefur de campuri inrinse cu pante mici
;i
srab
fragmentate,
climatur cald gi rnai umed. sorurire fertiie etc.) asrgurd un potentiai
exrrem
de propice
activiretiror
agricoie.
Au existat insi gi incd au imp-ortan16
"
*ri. J"-r"""ri
care l.imileazd
acest potenliar.
intre acegtia mai insemnali
sunt: niverui freatic ridicat in
c6mpiile joase
ceea ce favorizeazi inmrigtinirea gi degradarea
sorurirro,
apoi sereturare,
deflalia nisipurilor,
inundatiile etc. penrru
limitaiea a-cliunii
acestor i"""ii ,_", ,"^iir"i
Iucriri ameliorative
pe intreg spaliur cdmpiei (canare
de desecare gi drenare
a excesurui
de apd, indiguirea
aibiiior rauriror principare).
intrucdt in iuniie a.
"ura
,un, por;uii,
perioade
lungi de uscdciune
5i
chiar secetd s-au reiarizat
sisreme de rr;ga1ii
lcampiire
Somegului. Aradului
9i
Tim igului).
.
Modul de
folosinld
a terenuriror.
Din suprafata cimpiei peste 90% reprezintd
teren
agricol din care precump6nesc
terenurire arabire
125 -
loz;. oin restur fonduiui
runciar
4o/o re,vin. pdlcurilor
rie pidure,
4oh agez''rlo'.
cdilor de comunicalie,
,"..nrrito,
neproducrjve
9i
1,5% ape)or (Gr.
posea
J995),
Din arabil, cele l0
-
25 % sunt concenrrare
fie in cAmpiiie joase
(pagunile
pe
seraturi
$i
pe rerenurire
cu exces de urnidirate)
fie in cere de gla^cii (rivez
i
'ii.'paiuni)-
'-
Ct tura planteror
are roc esenliar in productia
agricoli. in cadrur acesLeia' cur'trrire
/, ,r",:oj"
se. afl' pe prirnul plan
(_:3?6
din arabil co]rcenr.at
mai ales in campiile
mai
inalte)
Se cultir'E grdu (nrai
ares in sud gi nord). porumb (pe primur pr."
arpa rssi),
secara, orz de tcamna.
ovaz.
,orez.
iin sud;. otzoaica
{pentiu berej,
pe
,rpruiri.L
ins:mnate
se practicd
culr,ra planterut'
tehni;e.
Floarea soareiui ,. ,ultiu,i ?;:;;;;li;
Joase
(Fcedea.
criguriloi, Tinr!gului;
sfecla de zahir se afl6 pe afeale mari in cdmpiile
din
l5
\ecinetatsa fabricilor Ce zshir
(Ecedea.
ler. Carei etc.). inL.l penLru ulei rcupd suprafle
rnai mici
.in
CAmpia Sornegului gi estul CAmpiei Crigurilor. Tutunul se cultiv6 mai ales in
cArnpiiie din vecindtatea oragelor Timi;oara gi Arad. Terenurile cir canepa s: afla
predominant in nord (CAmpia Somegului) sau la sud de Mureg, aici gdsindu-se pi
principalele topitorii. Pe suprafele restranse intre Timig.ii Bega se cultivi planre
medicinale
(Gr.
Posea. I 995 t.
?,
:,
ln luncile rAurilor marj (Someq,
Criguri. Mureg, Timiq, Barzava etc.)
9i
in cAmpiile
joase
se fac cuhuri de legume
(,tomate,
ceapa, varza. castraveli, salati etc.). Penrru culturi
de iegurne de serd existau suprafele amenajate ia Oradea. Arad, Timiqoara. Jimbolia.
Lovrin. Valea lui Mihai etc.
Cartofztl degi este cultivat peste tot are o pondere insemnatA pe terenllrile nisipoase
din CAmpia Carei apoi in Cimpia Lugojului.gi la vest de Timi5oara. Se rnai cultivdpepeni
(Cimpia
Aradului, CAmpia Carei). cdpguni
(lunca
SomegulLri). lucernd in cAmpiile
joase
(Somegului
9i
timigului)
Qi
trifoi in CAmpia Crigurilor.
Viticultura ramurd de tradilie se practicd cu predileclie fie pe glacisuriie de la
contactul cu Muntii Zarand (Podgoria Aradului cu centrele Pdulig, Ghioroc,
$iria,
Pancot4 Tdrnava) sau cu Dealurile de Vest (Ciarmata, Buziag, Recag-Topolov[1u Mare.
Ineu, Craiova, S6cuieni. Tagnad, Ardud. Seini). Al doilea sector apartine lerenurilor
nisipoase din Cdmpia Carei (Valea lui Mihai) sau in cAmpiiie de ia suci de Mureq
(Teremia;
Cenad. Periem etc.).
Pomicuhura se practicd in cAmpiile inalte. Suprafele pomicole insemnate cu meri,
pruni, vi$ini, caigi etc. se cultivA in localirelile Ardus, Tagnad, Homorod, Valea lui lvliirai;
in sud
(Arad,
Lipova BuziaS etc.) se adauge piersicii.
Cresterea animalelor este o ocupa!ie de tradilie care beneficiazd de o bazd furajeri
variatd gi de plguni naturaie.
Bovinele au numerul cel mai ridicat la sud de Mureg; predominl rasa blltaia
romAneasc[.
Porcinele sunt crescute in numir mare; aici existau mari complexe (t
'\adlac,
Periam,
$iria,
Curtici, Pecica. Gdtaia, in vecindtatea oragelor Oradea, Satu Mare etc.).
Ovinele se cresc in Campia Someguiui (Livada), Cdmpia Crigurilor (Chigineu
Crig)
qi mai ales in Cdmpia Banatului. Rasa principald este merinos
Cabalinele au o pondere mai mice. La lzvin existd o herghelie de cai de rasd.
Cre$terea pdsdrilor incd se reaiizeazd in complexe avicole, in vecinAtatea marilor
ora$e.^La Salonta existd speciaiizarea in cre$terea gagtelor.
ln Banat, unde sunt supi-afete insemnate cu plantaiii de duzi existi tradilia cre5trii
viermiLot' de mdtase. gogogile acestora fiind prelucrate la Lu-uoj.
Se mai practicir apicultn"a (mai ales'in plantaliile cu salcami din CAmpia Carei,
apoi ?n sudul Cdmpiei Criqurilor. Aradului etc.) unde sunr pianie meiifere
5i
piscicultn"a
(helegteele din CAmpia Cripurilor de la Cefa. inand. Bazinul Teuzului. pe BArzava la
Partop. Bega etc.).
10. Cdile de com unicalie
Sunt nrrmerorse. rariaie ca lip si impor.anrA
$i
au rezulial de-a iungul secolelor pe
m6sura definitivdrii retelei de aqezari gi a cregterii volumului schimburiior cu asezarile
din crrrr-rr'
Fr-o1-:
q;
c r rr',r.-l:
din tara n
rasira.
t6
Cdile rutiere insurneazd cele mai mari lungimi ar.and grade diferite de modernizare.
Cdmpia de Vest este traversata de segmente de drumuri de impor.tanld eur.opeand,
nationald
5i
judeleanI
sau locald de unde gi caracieristici le loi- siiucturale
5i
dir;rensiunile.
Alcdtuiesc un sistem in care se impun trei direc!ii: cea interna;ionald
si
nalionald crl
gosele care au desfEgurare transversald prin cAmpie (vin dinspre Ungaria gi lugoslavia), se
inscriu in lungul vdiior principale
srrabdtand Dealurile de Vest pi
carparii occidenrali
dirijAndu-se apoi spre Bucuregti. in acesr sens sunt:
- Halmeu
-
Satu Mare spre Ciuj r,Napoca
-
Bucuregti prin Zaldu (pe Crasna)
sau Baia Mare (pe
Someg):
- E 60
-
Borg
-
Oradea
-
Clui Napoca
-
Bucuregti (pe Crigul Repede);
- E 79- Borg-Oradear Beiug (pe Crigul Negru)
*Deva-
Sibiu
-
Bucuregti
- E 64
-
Nadlac
-
Arad - Deva (pe Mureq)
*
Bucuregti
- E 70
-
N,loravila
-
Tinri5oara
-
Car.ansebeg
-
Orgova (pe Timig
9i
Cerna)
_
Drobeta Turnu Severin spre Bucuregti
- Direclia nord-sud care srrdbate cAmpia de la Satu lv4are la Timipoara qi care
are o insemnltate deosebiti pentru legdturile economice dintre toar.-
iocaiitilile din aceastd unitate geografici;
exte axul sistenrului rutier.
- Direc;ii radiare c,r valoare
judeleanI
qi cornunalA; ceie mai muite pornesc
din principaieie noduri ruriere afiate Ia inrersec{ia primelor magistraie
(Timigoara,
Arad, Chigineu Cri9, Oradea, Satu Mare). Se adaugi mai mu lie
noduri rutiere in localitalile maj insemnate de la contactul cimpiei inalte cu
dealurile (Tiqad, Marghita, Ineu etc.).
Cdile
ferate
au fost reaiizate incepdnd cu a doua parte a secolului trecut mergAnd
dinspre vest catre est in lungul viilor principale; s-au adaugat o magistralI nord-sud gi
mai multe aftere secundare ce pdtrund in Munlii Apuseni, Depresiunea Oag gi
munlii
Banatului. in sistemul cdilor ferate in
lara
noastrd un loc aparte il au cele patru-magistraie
electificate care leagi Bucuregtiul gi diferitele regiuni din cenrrul, sr"rdul
9i
estul Romdniei
de statele din vestul gi centrul Europei.
- Bucuregti
-
Orgova
-
Caransebeg
-
Timigoara cu iegire in lugoslavia pe la
Stamora Moravila sau Jimbolia;
- Bucuregti -Sibiu-Deva-AradcuiegireinUngariapelaCurtici;
- Bucuregti
-
Cluj Napoca
-
Oradea cu ieqire in. Ungaria la Episcopia
B ihorului gi Salonta;
-
Bucuregti
-
Baia Mare
-
Satu Mare cu iegire in Lingaria (1a
Carei
9i
Valea lui
Mihai)
9i
iri Ucraina
(Halmeu).
lv{agistrala nord-sud poate fi considerati de legaturd intre punctele
extreme Halmeu
gi stamora Moravila, dar din punct de vedere funclional asigurr realizarea unui sistenr
intre Timiqoara
5i
Satu N1are.
Se adau_si numeroase cdi ferate secundare care pornesc din cdteva noduri feroviare
(Timigoara.
Arad. Oradea. Satu Mare" Lugoj, Ineu) intre care si un rronson din cea mai
veche caie ferati construird pe ter-itofiul Romdniei (Baziag
-
Oravita. iB5.l).
TransDorturile aeriene. ExisLS. aeroporturi la Timigoara. Araci, Oradea. Satu lvlare
p;'imele cu amenajdri pentru asigurarea decoldrilor. pentru cursele internationaie.
Transportul noyal se practice pe Bega, in aval de Tinri-soara: curs ameralal Ia
inceputu ! secolului XX.
li
Transporturile speciale includ conductele de
g3ze
natural3 ce vin Cin Transilvanie
(pe valea Muregului la Arad gi Timigoara. pe Someg la Satu Mare.). reteaua electrica etc.
ll.Turismul
Potentialul turistic natural al cAmpiei este redus, in schirnh cel istoric
5i
sociaL-
cultural este destul de bogat. La acestea se adaugd densitatea cdilor de comunicalii,
importanta gi doiirile edilitare ale rnarilor orale. ca gi apropierea unorzone sau subzone
turistice monrane sau deluroase bogate in obiective. s-a ajuns ca turismul ?n CAmpia de
\rest sd fie dezvoltat.
Ca obiective naturale se remarci apele termale
$i
nrin3rale- caTe au dus la aparitia
unor staliuni importante
(Felix. I Mai, Tinca, Buziag. Cdlaceal sau de interes local.
precum qi realizarea unor grranduri (Oradea, Satu h4are, TimiSoara). Amenaj.arile
piscicole (Cefa, Inand. Timigda) care de obicei au in apropere
9i
areale ocupate ds
pbduri. sunt adesea ciutate de turigti. PAicuri de pddure. nrai ales cele situate ldngl orage.
oferi locutorilor spa{ii de agrement, altele prezinti interes cinegetic (mistreli" fazani.
iepuri).
Existd
9i
multe rezervalii gtiinlifice: pe
la Sarchinez numiie gi ..Dehe Banatuiui".
S inin artin
Someg - cerbi lopdtari qi
Baile I Mai (rezervaiie
fazan i; lacu.rile de
,-l
-
-,'f--;\
I--,,
,
/)
r,,r u:
Sunt importante
gi podgoriile din aceastb parte a tdrii, cea mai cunoscutd fiind cea a
Aradului, alituri de cea de ia P6ncota
*
Mocrea.
in intreaga c6mpie au fost gesite urme arheologice, dacice, ronane. romane$ti,
feudale. Se pastreaze ruinele unor ceteli (Bjharia
-
cetatea Bihairea a lui N4enumorut.
SaJonta, Zirand, lneu, PAncota) sau castele feudale uneori rnentinute pAni azi in forma
iniliali (Carei. lneu, Sebig. Pancota" Bocsig etc.).
in multe loclitili au fost deschise muzee locale gi case memoriale
Principalele puncte care atrag numarul cel mai mare de rurigti r5.mAn oragele mari
-
Timigoara, Arad, Oradea, Satu Mare, apoi sratiunea Biile Felix. Muzeele. obiectivele
istorice, culturale, arhitectonice, parcurile etc. din aceste oraFe sunt vizitate de numerogi
turigti. Adesea" tot din aceste centre se fac excursii in zone vecine cu obiective naturale
sau folclorice numeroase, cum ar fi spre Oa5
9i
subzona Codrului in nord. c6tre peqteriie
din M. Apuseni
(din Oradea). spre N4untele lt'lic sau Semenic
(din Timigoara), in arealele
N,loneasa, Guranhon!, Brad
(de la Arad).
in majorirate lucririlor de sintezi asupra Campiei de Vest se iace impargirea
acesteia in unirali de diferite orCine al ciror nume are caracter livresc. Plecind de la ceea
ce existd in Geografia RomAn iei. vol. lV
(1992)
9i
Cimpia de Vest de Ia Gr. Posea(1992,
1995) in cadrul acesteia se pot separa trei mari unitali gecgrafice, iar in fiecare mai multe
subunitati. in doui. tlei ordine de ierarhizare.
t
^---^-_r-5*
\LAlnpta
iome;utur
\\
:r-..-.-.T5-E-r.fi-fi
riolrd
intre M unli i Oaq-i gni Dealurile Sih,arriei iCodrului
rasnei), CdmpiqQ
fundamentul crisralin este dispus in biocuri afla"e la adAncimi de 1500
-
-1000m
peste care exisid un sedimentar gios ce contine ape subterane iermale
arteziene. Jocril pe venical6 al blocuriloL din fundament in cuaternar s-a
;-ealizat drferit in ti:np. in cel pufin doud centre
(Bodrog
in Urrgaria gi
18
cdmpia crigurilor
9i
aLr determinat pendularea
albiilor rauriior nrincinele.,"
Someg,.Crasna,
Tur etc.) ceea ce a condus Ia ofrilonari"
UogJ,.''#
diferen!iare
?n tinp, remanieri
hidrosraflce
dar gi
la crearea unui relief
compiex.
Relieful este aicatu it din:
o Cantpia
.Z
Silvaniei:
Abrud (intre
So
omorod.
Tu
cu Deaiuriie
IA7.l
- RAurile principaie.au
albiile aproape la nivelul cAmpiei; sunt indiguire penrru
jimitarea
inundaiiilor;
ceie secundare parcurg
cursun patasiie
Si au aDa
numai dupd ploile
bodate. Se adaugi canale de desecare gic6tel,a
iu.u.i.
-
-
Are o popLrialie
de cca. 400 000 locuirori din care peste
lgc 000 sunt in cinci
orage' Sporur narurar
are valorile
cere mai ridicate
din c6mpia a" v.ri.
A5eztrile rurale cele.mai.
mu.lte se afld in
jurul
oragelor mari
1Sut,
H4ure
li
carei).
9i
ra contactur unitiliror
de cdmpiJinarte giloase pi i"'ru"g,",r
"aiiJ.
principale;
sunt sate mic_i gi
mijiocii (adunate)
cu contur neregulat,
-u
funclii
agricoie diversificate (cerear
ier-zooteh
n ic, cereaiier-viticol,
cereaiier
'-
pomicole
etc.); in unele sunt
$i
activiteri industrjale.
-
Economie complexi.
lndustrie extractivd
este limitatd la c6te'a expioa*ri
de gaze
$i 1i1ei
(la sud dq carei gi vest de Marghira). Industria p..ru.rato",=
inciude unirafi de.construclii
de magini (Satu
Mare. Carei)
9i
uniteti
ale unro
ramuri de tradilie
_alimentare,
textili, lemn, materiaie de construclii.
Agricultura are
ja
,bazl.
culturile de porumb, gr6u, plante tennice
1in,
ceneia,
sfecla de zahar). Iegurne, viticultur5 (Abrud_.
Carbi, Budusldu)
ii
"ogt.i.u
animalelor (bovine.
porcine,
oi, in CAmpia Carei apicultuii);
Oragele: Saru Mare
Ui.I
077 loc.) municipiu regedinli de
-iude!.
se, afli la intersecria
celor mai imporlante
d'umuri din nordur campiei de vesr. urrne a..rrrr.a
",r,"ri"ia
Ji,-'
neoliric. bronz, a$ezare dace.cerare
in secorur iX-x in timpur rui Menumorut:
in sec. )iJI
arcr sunt coioniza!i germani (in
Mintiu pe st6nga Sornegului: imponanr
targ ae ce.eale gi
sare in sec. XVI-XVIi:
fa{d de inceputur
secoruiui xX popuragia
a crescLrt o" p"tr*
o",-iJ,
economia
a devenit in ultimele
decenii un insemnai ccnrr-u indusr.ar ("onrt.".ti;'
J.
mapini, textila. pielarile),
nod feroviar gi rutier. Disoune de un bogat parrimoniu
turisric.--
- carei (25
721 loc.) este rnunicipiu. urme de curtLrri rnareriara
din preistorie.
aresrar docllnlentar.in
1320 (r,illa
Karul). cra; din:ec. \V. in p_ezent
esre
ceniru in'custriar (arimenrari.
terriri)
Ei
aericoi.
Erisr5 mai murie oriecri"e
turistice (castelui.
parcul
dendrologic.
nronumenrul
eroilor.)
-
Ciimat rdcoros gi
umed ca
vestice
ce derermini ierni
. mat nrult gt veri
caide
temperature (cu l" C
_
2"
c6mpiei)
urmare a frecvengei
maselor de aer vestice ginord
mai lungi. geroaser
cu strat de zApadi ce rezistf,
dar cu precipitalii.
Cele mai mici valori
de
C mai scizute. fali de centrul gi respectiv
sudul
19
-
Tasnad (
l0 43 I )oc.) declarat
orap in anul 196g, are economie
agrar
indusrraili;
-
Ir4arehira (
l8 8l7 loc.) atesiat documentar in sec. )iiV, orag din 196g. centru
agro-industrial
(al imentari. texrila. inciltem inte)
-
Seini declarar
orag din 19g9, centru agroindusi;ial
Cunrpia
Crisurilor
-
situatd.in partea
mijlocie a CAmpiei de Vest inrre Barciu gi marginea
nordica
a conului aluvial ai Mure;rului
lCimpia
Araduluil
-
are o sLrprafald de c:a. 3600 kmp in care se includ
5i:
Cjrnpitt Ba,cuttlui
Qca.
240 kmp),
Cdnpia SebiSului
(cca.
120 hnp), Cdntpkr iaun,tut
,o, o
Cighentlui (10()
knp)
Si
Cdmpia Holodulti (cca.'l
10 kno).
-
Alrirudiniie
oscijeazl intre 90
_
lg0 m, dominAnd cele sib 140 rn
-
Prezinti
mai multe ramificatii
spre est. pAtrunziind
adAnc ?n dealuri,
cu
deosebire pe Barciu, Cri5ul Negru, Criqul Alb gi
Cigher.
prin
urmare,'are
cele mai sFanse legdturi cu Deajurile
CriEurilor
-
Din punct
de vedere geologic
se compune din fundamentul
cristalin
fragrnentat
acoperit de depozite
sedimentare ce aparlin la doui cicluri
imponanre (pa
leogen pi
neogen.l
-
Ar9 ciouh compatimente
majore: o cdmpie aiuvionara exrinsa spre vest gi
. yd,
pi cea mai tipici structur5 de cdmpii de glacis (dezvoJtatd
sub dealuri)
- E-ste stribatuta
de patru
rduri principale:
barcau
9i
a"
""te
tr"i Criiu,i
(Repede,
Alb
9i
Negru in ordine de la nord Ia sud)
-
Are numai l0 km ldtime la nord de Oradea, dar se ertlnde mult spre sud
-
climatul temperat
continentar,
de cdrrpie cu nuan!a panonicd.
prezintd
caractere de tranzilie inlre climatul banaric (mai
caid gi mai uscat)
9i
cel
somegan (cald
moderat dar mai umed). Temperaturi
medii anuale Oe 10,S. C
Ia-Chigineu
Crig
9i
10.4" C la Oradea, dar precipitaliile
inregistreazi
o
diferenliere:
630 mm pe cAmpiile inalte qi doar 600 mm in cdm-piile
loase
(chiar
543,8 mm la Chigineu Criq)
- Vegetatia (puternic
m.odificatd antropic)
aparline zonelor de silvostepd
(mozaicatd
de vegeratia. acvaricd, parusrra
9i
halofild outo.ita .onoiJi;tlr
locale de umiditate) gi
silvostepei (mai
bine reprezenratA pe Crigul
Aib gi
Teuz)
- lnveligul de sol este foarle puternic
mazaicat. predominrind
cere intrazonare.
iar cele zonale fac tranzi{ia
intre sectorul banaiic (molisoluri)
;i
.ri ;;;;;";;
(arciluvisou
ri)
-
Agezirile
sunt mai pulin numeroase
in comparalie
cu CAmpia Somegului
(177
sate in 46 comune gi doar 6 ora5e)
-
Numrrul de locuitori: circa 4r5 000 din care pesre 276 000 Iocuiesc
in
mediu urban din care peste 22r 000 in oiadea. Densitatea popuratiei
este de
130 loc,4<mp, dar. dacd excJudem r,runicipiul
Oradea rhirin doar 74 loc/l<mp
-
l
',vatalirarea esre de nrai murte decenii sub media pe
!ara,
mortaritatea
insa se
incarireazi
in generar
in Iimitele
De taia. sporur narurar esre negativ iar mai
;:ric decaL media pe raia.
-
Orasele:
Oradea
(:12
000 Ioc
)
aflar pe CrigLil Repecle. esle un oras
compi:x.
cu industrie
si servicii foane bine clezvoltare. cu enersie eleciici.
20
:::::rl.!,]
de magini,
i.ndustrie
chimici.
materjale
de consrructii,
lemn,
allmentard
eEdCA deline
un potenliai
turistic
antropic
foarte
mare
reprezentai
de
palalul.cu
cele
355 de leiesire
realizai
irt,,;f
U_*,- l,f rr"rl
Tdrii
criguriror.
catedfara
romano-catoricd
iliii'-
,rtor cea
mai rnare
din
tara construiti
in stil baroc,
Cetatea
Oradei (rfi.pitut
,r.. XI gi
reflcuta
in
sec. XVI).
Teatrul,
prirniria,
Catedrala
onoai*a
itir"ri."
",
il"rj.
l'^f *,,
(21
.900
loc)
,iruul. pj-
Canalui
Culiger
6"-.a.pi.
Joasa).
ora$ cu functii
i::l',:iJii}""H,1lffruJ:.?:,1't,",':,';*,X#l*lil
consrfuclii
de magini. ind. alime.nr.ari;
Ineu (10
J00 loc.)
siruat p,
C;;;l
,4;;
cu funcrii
mixte,
cu prelucrarea
lemnului,
ind.
Alirnr
pan.otu
1
z+oo r o", iyl
:l"l
r an ga,nagura'er,
;;
;:':lt'.fi
:j: : : il:::l;J
agrar industriat:
Sebis (6.900
r"4 p.
Crig"rr
ef-O.Tr'fun"1t"
^g."1
Ui,",riii"rr
t
-
Agricultura
este foane
dezvohaia
Si
s"'bareizZ- pe
i"TrTj:j
*, *', t"rurari
ru o a
"ur
rit. r naurt.i
u ..;:i
ill ffi Ifff
$:JJ:;
}*#m;i:c6mpiei
inalte
care se afld ta contacrut
cu Deaturite
de vest
saLr
i. Cdrnpia
Barciu
se exrinde
cie ia fuiarghiu
pjni
la Crisul
^
dintr-un
sr""i,
""r;i.;
",
artitudin
j
intre 1 15m ,n
"";,
u,1"fo"lirjlr!
"ornunt
2. Cdmpia
Bihariei
se extinde
sub Dealurile
Oradei
iitre
J I 0 m
6i
i40
m,
^
co-respunde
unui con aplarisat
al Barcaului
.'
,:il:';#iij'ft'3,.,!,J,ff*"J:tl.RePede
ei
Negru)
compusd
din gracisuri
5i
4.
CAmpia,.Cermeiului
iintre Crigul
Negru
9i
Teuz) are
doud rrepre
_
una
il:i:ff-1"
a Cermei
ei
una inilte
_
C-arpiu
cruiuZi.
iici se include
ei
coii.ui
t
!-"Tp'r
Bocsigurui
compusS
din terase
s,pare in Dealurire
Cuiedurui
gi
situata
pe
stinga
Crigului
Alb. are o formi
ulungiri..ru.sr
-- -'
o Lampra
raulurui
dezvorrati
in.bazinul
cigherului
(afluent
pe
stanga
ar Crigurui
i'lffi'lnXit'sd
din cdmpuri
uluuiut..lo'ur.,-r,inJ;;;"r.
gracis-ate.
gi^.:;;;;
Subdiviziuni
ale c6mpiei
ioase
1. CAmpia
Salontei
ie eitinde^in
iungul granitei,
intre
Cri;ul ttepede qi
Negru,
iar
in est prini
ta curba de t00.
m.-hi'argT";;;;';;;;#;0,.
o, un
sir
de areate
mla$rinoase.
plasate
sub o micd iru ntel tina cu punia.
,1lmp,e,
;,.,t.rr.diar.
2. CAmpia
Crigului
Alb se compune.din
iunci
ina*e
il;;;r"
de lunci joase
gi
se
extinde pdnr
la rAut Sartis (nbrd
de.Teuz).
i;rl;r,,d;;;a
ta
p6ncora
gi
sud de
Canalul
ivlorilor.
Este cea mai ampld
li
;"i.",rpj*taj,
-
Crigurilor,
iir.n,'ana
o ,j"ieratr
cimpie
atuviali.
avansatri?:lr:;i
j;f,,:ji*o',
3. Cimpia
Crisuiui
Negru
,o.ir:^.i-:1,:l1our,p.inr..
camprite
inalte
i^liersig gi
;;H:: fi
til:st (aproape
de grani!n)
se lirgeste
bnrsc. in speciai
catre'su'J
l1
Cdmpia Banatwlui
- este situate in padea sudicd a C6mpiei de Vest de la marginea Ce nord a
conului Muregului gi in sud pEn6 la granila cu iugoslavia.
- lnclude puncrul cel mai vestic al
larii
(Beba Veche). are cele mai multe
cursuri canalizate, cea mai mare densjtate de cii ferate (aproape
dublu fall
de nredia pe tara). pe ter-itoriul
siu se afli
judelr-rl
cu cea mai mare suDrafa$
din tara (Timi$)
9i
singurul rdu inrerior navieabil (Bega)
- Are o suprafa{5 de cca. 9800 kmp gi prezinti cea mai mare litirne, 120 km in
Cinrpia Muregului
- Din punct de vedere geologic
este reprezentatd tot de un fundament difizat in
blocuri de lalii panonice gi carpatice (orientare
E-V), peste
care sii
umplutura depresiuni care incepe din tortonian (badenian)
se continue
su
sarma!ian, panonian. pliocen
superior-cuarbrnar
Altitudinile oscileazd intre cca. 80
-
180 m, in mod e_{ceplional
j5 ,
i.7 m,
Ia iegirea Arancai qi a Timigului din
!ar6
gi circa 200 m pe
unele terase sLrb
dealurile Pogdniquiui
- Avanseazd foarte mulr spre est, pe valea TimiSului. prin Cimpia Lugojului.
lungd de 48 km, care ia contact direct cu Depresiunea inrramonund
a
Caransebegr"Llui. Situatii similare sunt pe Bega. pe
poeanig
qi
Bdrzar,,a
- Ca relief, dd impresia alipltii a patt"zt mari tipuri de cdmpii, una complexd
in
nord (creatd de aluvionf,rile gi oscilirile Muregului,) apoi o mare cdmpie
joasI,
a Timigului
5i
Begdi (cu prelungiri in golfuri estjce), o cAmpie
_
golf.
Cimpia Lugojului (cu
numeroase lunci, terase, g)acisuri) gi
o cArnpie de
glacis piemontan plasatd
sub Dealurile Dognecei.
- Clima este mai moderatE, aceasH campie fiind mai feriti de masele de aer
rece din nord gi nord est, dar deschisd influenlelor
oceanice si
mediteraneene. Temperatura medie anual6 esre de 10.7o C,
primaverile
sunt
mai timpurii gi mai cdlduroase dec6t in restul tirii.
precipitatiile
variaz6 intre
540 mm (in vest)
$i
700 mm la limira dealurjlor.
- Solurile aparlin clasei molisoruri (sub steod gi sirvostepi) dar gi aitor soruri
extrazonale (lncovigti,
soloneluri. soluri aluviaie, vertisoluri)
- Populalia se ridice la cca. I milion de locuitori, cu 54To in mediul urban.
Densitatea ajunge la 102 loc/kmp dar este cel mai scizut spor natural din
lara.
-
Agezdrile sunt mai rare dec6r in celelaite subunhali (cca.
3 / 100 kmp). exisia
l0 orage qi
195 sare
-
O caractefist;ce pentru aceastb cdmpie loarte irnportanta de altfel pentrLr
explicarea condiliilor socio-economice ar fi cZ aici sarete au un mare srad
de urbanizare (beneficiaza
de arributele mediului urban in ceea ce nri\,;sre:
sistemul de canalizare. alimentare cu ap6, incalzire. linir telefonice. erc.).
-
Cdmpia Banatulr-ri are cel ,'nai mare numdr de ora;e din toate unitetile
CAmpiei Vestice (doud
orage rrari: Arad gi Timigoara) aliruri de un orag
mijlociu
(LLrgoj)
9i
alte 7 mic1.
.
Cele mai importante resurse ale subsolulr-ri sr:nl apele mineiale
si
geoternr,rle.
h id rocarbu ri.
f1
i
1n
a-cTs:A
unitate
sunt reprezentate
aproape
toate ramurile
$i
subramuriJe.
domina
insd consrrucliile
de magini.
"t
i.i"a.
ut;."ri".a
ji
,l"riir,'i^.
.r"
lo5:*l:
r,t in ceJ^e douc orage
mari (Timigoara
pi
Arad).
Agncu ttura
este foa;1e
bine
su prarele
in u n,. p.
"u..,1;,i:::i;.1'iiHTli,T:'J:iL:#i:l'Hi:
:l:i
de creqterea
:n imaleior
lporcine
$i
bor irre)
Latle de comunicatie
sunt foarte
bine reprezentate
atdt de magistralele
feroviare (r
9i
il, inerur
rimiqoarei,
si
urr.'s-t ii;ii-ciJ
irnponanta
rocaie).
pose
le zuropene.
nationale
5ijuderene
urage: trmtsoara
(315
-i00 Joc.) ocupd locLrl patru
intre ora$ele
tirii
dupa
Bucuregti,
esre unul dintre
cele mai mari
".n,..'i"
arririlL
ale
larii
situar pe
canatul
Begdi ta altirudinea
d:
g5
_
?0
,n, l" in.;"i;;;;;Jrumurilor
est_vest
y
nord
-.sud
pentru
vesrul
iirii.
A fost arestat
in
"i,rilXo
sub nunrele
de
Castrus.Timisiensis.
s-a dezvotrat
pe o beche;r";";;;;;;;
qi
daco_romani.
In secolul
XI devine cetate-
Ia l514
a fost
*.aiura
J. Cl"nrghe
Doja.
iar
dupa
1522 devine
raia tuiceascA
timp
in care aici s-a infiintat
chiar.
o
::]:-"j.,]"j:11julmy5.
incepand
cu secotete
xvrri-ei
xix u,.i se dezvotra
purernlc
come4ul pi
industria.
in prezent
pe
l6ngi
o industrie
p;.;;
dezvoltati (suni
reprezentate
aproap_e
tr.rate ramurili)
Timigoara
este gi
un
centru universitar
puternic,
centru
cultural
etc. Sub aspect
iurrstrc
se remarci
11 .muzeele
sale (al
Banatului,
Castelul
Huniazitoi,-
Vurerl
,atutu;
Banatean.
Bastionui
ceralii), prin
"iaortit"
J"or"uit"
i1r"".ur.
urnin,im:
casa
lu.i Eugeniu de Saroia,
ctadirea
Teatrului
N"F;;;i
9i;;perei, Catedrala
Mirropot
iei Banatu I u i, *. org_!]lo
rrr.i, d" ;;;;;'",
it#gun,.textila;
se
impune
din punct
de vedere-turistic
_cu-
l\4uzer-rl
j-rd.t.on,
ceatatea
oragului
ce dateaza
secoiut
XVIIr
fi762
_
1783),
T.rr.ri
;;';;;;,
ln stit neoctasic,
Palatul
CuJturii etc. Ljpova
o_ra_$ cu funcfie
lnaurtriula,-'in'care
se af)d gi
::,":::
j:
Y^S?',T:-t,(oi"
's"...IIjr,
cenrru at un,i
"n.,ut',ornanesc,
refbcurd
*:
"
I::
"l
j:,1
yiif
oaSl,
^{a9,r
a:,
I
al
"
i
f
"li,
i,r",..'
I r". u"iL."iiT,T,
nuzr?s.
ueta tau
inLre 7 100
si I4 000 loc.)
din .i*Trnn,
qi
I inn...
..,1,l?j.n,tl,r?oli*'ffi
;
1],^.1n1,t;l-ll
oraee mici cu funclii
ira"ririir.li
.gri*i.,
o"*
trei dintie
ele au
9i
functie de r.ii:pln
rou.i.
in'po.tunte;";"*;;,;;i
ffi.:J'[:
^
, .. it:."f"
a frontierei
fNddlac. Cunici, Jimbo]ia).
Subdiviziuni:
A.
CAmoijie
N4uresului
,.1.:rln.g
un complex
de tipuri
de cdmpii.
toate
situare
pe. conuri ale Mureqului.
Limita
nordica
a acestora
este data de arealul
-subsident
aj Crigului
Alb iar in sud pini
la suUsidlnia
rimi$ofeand.
i^::: Ilyl
cAmpie piemontan_reiasara.
".""
*ut veche
;i
mai intrnsi
campre
mureseane.
situaD
la sud de iunca
Muregului.
O. i^ I_;po,r^i.
Secusigiu (comuna
Satu Mare).
-
CAmpia
Nddjacului
este
o carnpie
pie rnontan
_rabu
Iara cu pitura
cea
mai
groasi
de Ioess djn roati.regiunea
(10
_
20 m) cu 3_5 ,"rfrl forif"
,i.r,l
ajtirudine
raletiva pesre
l\.1ureg cie l0
_Z(j
m. Ea se inrinde pdni
la lunca
ir,lu:-esului.
jn
est are 0 iirnitE convenlionaia
cu Ca.piu
f..utui.
in nord,vest
eran iu cu Ljngaria
l3
D
Cdmpia Aradului este piemontan-tabuiard
cu patufe sublire de loess. se
intinde la nord de Mureg, intre M. Zarand in est. Crimpia Nddlac in ves gi
granila cu Ungaria in vest.
C_dmpia Jimboliei este situatd pe sdnga Muregului, Ia sud-vest de Cdmpia
Vingdi gi in continuare
ei. Este o unitate foarte netedi, c.u.crovuri gi unLJe
dune sau vechi grinduri
fluviatjle ale Muregului
Cdmpia Arancdi reprezinti o deschidere, in con iarg, a luncii lvluregului,
incepdnd de la Periam (SV).
Esre cea mai noui citnpie a lvlur"eguiui, pe
centrul seu meandr6nd Aranca, r6u ce-gi are obArgia in lunca N4uregului la
SAnpetru German (la sud de Pecica)
C6rnoia Tim isului
are caractei de subsidenta manifestandu-se activ inca din arealul Timigoarei
unde existS. loessuri gi so]uri fosile, ingropate sub aluviuni.
Cdmpia Timigoarei este limitatd Ia est de curba de 100 m (est
Recag_ est
SArbova), in nord C. Vingdi (tot
curba de 100 m), pAnA la Satchinez inciusiv:
in vest riul Pim6.ntul Alb (include
9i
Biled) in continuare cr-r Apa Mare
pAni
la localitatea beregslu. iar de aicj o Iinie convenlionali pdni Ia rimig. in sud
Iimita merge pe malul s6ng al Iuncii
pogdniqului
gi pAnE
Ia C6mpia
B uziaSu iu i
Are drept subdiviziuni:
C. Bega Veche dupd numele raului central
C. Bega Mici are 6n centru riul cu acelagi nume, canalizat care se varsi in
Canalul Timigat (aproape
paralel cu granipa)
CArnpia Birdei se dezvolti intre Timig
9i
CAmpia Birzavei
CAmpia Moravilei este o cdmpie
joasi,
de tip aluvionar cu indllimi de
g0 _
100 m
CAmpia Lueojului
reprezintl goiful de cdmpie ce se alungegte cetre est pe Timig qi Bega. Se
compune din dou6 c6mpii
jose
de lunci gi trei cAmpii de terase gi glacisurr.
L.imita esticl e pe Timig
$i
Beg4 exte conventionall,
cu aproximafie
Ia
localitatea Clvdran la cca. 154 m (pe Timig)
9i
la vest de Traian Vuia
(confluenla pirdului RAu cu Beca, cca. 125 m).
CAmpia Timiganei dupE riul ce coboard din dealuri la Lugoj gi merge apoi
paralel cu timigul pAna la Iirrita vesric6 a ei. Reprezint6 in fapt lunca iarga a
Tirn iqu lu i
CAmpia Glavlei (dupi rAul paralel Begdi, care vine din Dealurile Sirazului.
sub numele de Siraz). Se compune din lunci de 3-4 km latime
Cdmpia Honoriciului (numiti
5i
a Sinersiruluil cuprinde rerasele
1-4 pe
stAnga TimiSului pAni Ia valea Cinca. de unde terasele se pierc aproape totar
in glac isu ri.
Cdmpia
fipariului
reprezinti c6mpia de terase dinrre Bega gi Timi5 (la
nord
de Lugoj)
Cdmpia Lucarefului esle o lA5ie de terase situard in arealul bazaltelor de la
Lucarel
Cim^ia A;"."',^i nn-"ri','i^
^ _ul1i.tr!.1_e_rlsl!9l
jr r,\rurLi!uL- u uniiate complexd de gJacis piemontan vechi.
uior modelal ulrerior, piasa in semicerc sr-rb deajurile Buziasulr,ii
si
C.
)1
D,
Tirolului.
Se extinde
de Ia Golful
LugojulLri pdnd
la granita
cu lusoslavia.
^Vaile
largi ale r6urilor
poglnig
pi Barzafa
o,rUalrla
ii u"i,'
CAmpia
Buziagului
line
din stAnga v6ii
Cinca pane
in stanga'vaii
poqdni
C6mpia
Tormacutui
are formi de triunghi.;"
,,-l
;; i;.e't,riil"uaitn.
Pogin i9
9i
Blrzava
CArnpia
Gataiei are formi de U cieschis
spre granili,
'in
care patrunde
ca un,
sac CAmpia.joasi
a Moravilei.
Se extinde
j;rr jr*pi"'*ii
Serzava
spre sud.
'rnn
li
CAh{pIA BANATO-CRI$Ai\-A (Cempia de Vcst a.Rominiei)
Cimpia Somegului
- cea nrui contplexd
- grad de {tnl}"opharc ridicat, cee nui ve.:he inleryentic dntropico
-
Limite:
t",',
l:,/.;,'
o E, S-V lerului,-V.
Eger(afl. al Barciului)
_ pir
-
Ti$nacl
_
T: a Some;u ILri
_
Seini
o N: Seini
-
granita cu Unsaria
o V
-
granita de srat
- 100
-
l60 m ait
- prelunviri
sub fofmi de golfuri pe v6ile
TLrr. I urt
-
geologie:
o fun dament c rista lirro-mezozo ic
o sisleme de lalii panonicc
ii
carpatjce
o ad: 1 500
-
i000 m
o sedimentar: caicare cretacice
o depozite eocene gi orjgocene. mib-pliocene
lrrrarne,
argire. nisipuri pietriguri
9i
tufuri;,
cuaternare
(depozite
de teras5
-
pleistocen sup. wurm
9i
holocen: depozite de Junci)
o tectonica: subsidenta
-
Seini
-
Satu Mare
-
HalrneLL.
(aluvionarea
teraselor Someguir,,,,
orientarea Tisei gi Somegului spre NV), Marghita (abaterea Barcdului spre dr.eapr:U
o hidrogeologic:
ape ler;nrle ascensionale. aneziene
- relief:: cp. de glacis,
cp di terase. cp colinare
-
Budusliu. cp piemontano
-
tubLllara cu.ltisipuri eol.iene
spre vest, cp aluvionare joase
o albii. r'ii vechi pirdsite.
urinduri. popine meandie largi inostertite de Ee)rer. Racta, coluii
aluviale aplatizate
-
crasna, somer- terase, glacisuri,.
dune
-
V cp carei, iricroclepresrunr
inerdune, crovurj pe loess,, reliefantropic
o terase: diferite in fct de bazinul hidrografic si migcdrile de subsidentd; fonnate sub influenta
osci Iatilor climatice. terase imbucate
.
T4
-
50
-
55 m = Iocal inrerfluviu
.
T: - 35-40 m, ftagmentau
'
T2-8-10m:
'
Tr
-
2
-
5 nt: pe dreapta Somesului, se pierde in campiajoas6
'
Luncijoase -0.5 m- 1.5 m
5i
inarte-2- 3 m. se confundd uneori cucampia, microrerief
dependenr de viiruri
- clima; temperat continental moderat de cp, nuante panonice,
influenle Vestice si nordice
si locale
determinale de structura orografica a Carpatilor
o 9. 5 grdC, 600 mm/an. 45% pp cad primavara
si vara. exces de umiditare, vanturi
SV, canciizari
pe V Some5ului
- h idrngra fia:
o rauriautohtone
in albii mogtenite, meandrari puternice.
seaca vara
o rauri alohtone: divagdri pLtternice
la viituri, pante0.05
%, despletiri- meandrEri, inmlasriniri.
'
4 colectori:some;
-
Iunca rarqa. canarur Homorod, Crasna
-se
jeagd
iu Ierur orin
canalul de Ia,Acf,g
,
Tur
-
mosteneste o parte din V SorneSrilui" regularizat prin
indiguire si formare lacului de ia cdlinegti, afluenti Tur!, Ier (Eriu)
-
canal cojector. r-
Barcdu
*
colecteaz6 Eser, Sinnicolau
.
rectificdri de albii (primele dupi I7i5)
9i
sisrematizdri
'
lacuri: ia.zuri, mia5tini, bilti (dreriate
in prezent)
o
Ececlea
-
cea nrai mare mia5tind
- vegetatie: silvostepa (stejar.
carpen. frasin. Ulnr,
c cer.
gorun.
steia' in cf de cracis
o asociatiiazonale
in lunci. dune
o asociatii higrofile
-
miasrini: stufarisuri
5i
turbarii eutrole
-
soJuri
-
ar-!:iluvisoluri. soluri gleice. pseudogleice"
soluri intrazonaie
o aspect mozaicai. determinat de elementele geoi. hidro_teoi si
peorro:folocrce
c etajare
o zonare
: c:'rrcz'onru:.i
-
.; Ca:.:i
l
/'i i i 11<,'j-
ii"
o argiluvisol_
cp Tasnad.
o cambice _
cp Buduslal
o hidromorfe
-
cp lerulur,
Iunca
Somes
o neevoluate *
lunca
Somes, psamosoluri _
Cp Valea lui Milrai
o halomorle _
Cp Crasner
pooulatiq
-
romani,
maehiari- gcrntant,
ucrarnenl.
slovaci
o clensrhte
med:
l r 0 roc/l<mr.
spor ratuiar
foarte recus
-
0.4gl0, reducerea
nr de roc datorita
migratiei
urbane-
navetism
asezari: pe terase- grinduri,
la contact,
o dispuse pe
aliniamente,
giruri
de rocaritati
in Iungul
rauriJor, ra coutactur
cp inarte
cu cere
l0ase
o torrne poligonale
Ia satle vechi
si alungite
in iuigui .ur.iro.,i
soselelor
.j
o slruetlra:
neregulara
l.::]:
l,::li_
Secireni.
Dioslg.
ordonatd
in cadrul
satelor infiintare
in
. ;;;T-1"'i:l'fflli1;i,ii,ili,l.i,illPacte
(-
sate
'"i;*"rc1.
rasnrare
-
cp Bul,',ri,,'iri"^a
orase:
Satu^ Mare
,
Carei, Tdgnad,
Marghita.
Valea
lui lVlihai,
Seini
o 45%
= mediu
urbarr
tursm:
aDe terrnaie,
- Satu Mare. carei.
sdcueni, varea rui Mirrai. Ac6g. pdduri
de agrement,
rezer'ar1 frunisrice
- Livada- parcur
dendrorogic -
cereisjruri
urt,eotog;c.Iv
atea
jui
rrihaj.
Lazuri,
ceriti. casleie feudate
-
satu Mare.
Ardud.
a"."1;
i-i,li{i;il,;;;il,;;;d1..
Endre.
muzee comprexe
si locaie (etnografie),
monumente
istorice
st
arhrtecturale,
CArripia
Crisuriitir
-
cele mai multe
suprafete
lacustre ptscicole
-
cet nTat mlzaical
in:,elis
edafic
-
Limire:
o E
-
i 60
-
l
g0
m, pdtrunderi
tentaculare
in Dl de Ver
contactur
dintre iep.panoniene
si cuaternare,
,"r.";ld:l},'J'lt":il''r:x?lT$t;"1t
1;.
"
fi:*j""T:hff':iifj:,,Il"u
-
c'i'uriv.g;,b,uJ""
-
c,iJui [.p"c..'-dii",il'p"
e**,
o V
-
granita
de stat
o S
-
contacutl
conului aluvial
al Muresului
cu cel al Crrsului ALb
o fundament
cristaiino-mezozorc
o sr1g19de
fatii panonice
Q.J _
S)
9i
carpatice (V
_
E)
o ad: 1500
_
5000
m
o sedimentar:
calcare cretacice _
Oradea
o depozite
pareogene,
mio-priocere,
cuatenrare
(depozife
fluvio
-
mrdstinoase,
argire
, nrsrpuri, pietrisuri
sub forma de conuri.
loessoide)
ls[e;f:: 90
-
t 00 min V. I 60
_
I 80 m E
';i.'"T::,i[:]"ii;!'i;i"1,;.|ijli:',_E;ff;,"i'ijrocii-treaptaintermediara-corepund
i i.l"t'li?ji;5:'J?JJ::';:;::?1.,i*i
a'tu'o..,
,n.u,,5.".
iu,u,;,".
movire.
rerief
ant;opic
.
r,_70_,10,_;;::ltr1:*,i:lf;.:h,:ff,ff:"*
'
- -'
* qv,,v
'
Tt-70 -
80 m iipseste
]ocai
'
Tr -
35
_
40 ;n. liasnlentatA
"
T:
-
se pierde
1a nivelul campiei
,
:
. .T,
-
6
-
l0 m: Iiosesie pe crisul Alb
::,::t,1,lt;,,!qenru,.ot!u!..o!i.IN
c. raurite au scureere prin
sanruri ce sunt airrrudlnaJ
deasupr-a
uir,elulrri
campiei"
a"tirnitae
f*J
ae gt-incL,r,
sau digLrr-i
:"ifi:T;|;jijl
tesate de stagnarile.Lacuii-ri p;;;;."";:;i;;'inau
formarea
de conuri
de carre
ff*^oorl"tn'"tut
.onrinental
moderai ce cp. nuant3
Dancni:e. influente
vestice
si locale de baraj
st de
c rc
-i
grdc
-r5c
-600 rrlnran.
4io;i pp cad p;-imavai-a
si r.ara.
e:ices de urnidiiaie.
\.anturi
s. N.
hidrografiii:
o rauri autohtone :dese, cu izvoare in campia de glacis. tersae sau chiar in lunci:
petea.
AIceu
o rauri alohtone: dirag6ri puternice la viituri, despletiri, :neandrlri,
:
colectori:Crisuri,
Barcau, Cigher, Teuz
'
rectificari de aJbii, indiguiri : canarul corector, - N
-
S. Canarur Moriror. canarul
Culiger,, Canalul Cris. Canalul Matca
'
lacuri naturale: L. Serpilor, L cLr Stul Lacui
petea
-
apc ieimale
*
Baiic I N.lai
DAITI
o
iazu ri, - complexul
Cefa. Midirag, Bccsig. Ineu, Tiut, - pisciuitu16,
lacr-rri rle
.
retent,e - Celacea
vesetatie:
silvostepd (stejar-
carpen. frasin. uhn. +specii
termofile- si xerofile)
o cer, go:-un,
stejar a:-tar,
j
usastru, tei
-
Miersig. Apate,.t, ineu, Cilacea, OIcea
o asociatii azonale in lunci. - anin. salcii.....
o asociatii hisrofile
-
mlastini: stu{'arisuri gi
turbarii eutrofe
$oluri
-
sector de tranzilie aspect ntozaicat arqiluvisoluri. solLrri gleice. pseudogleice. vertisoluri"
soluri
u razonale
pqpqlAliq*
romani, maghiari (OraCea, Salonta). germani (Oradea,
Jipar.
Graniceri), slovaci (-fipar.
Graniceri)
o densitare med: 130 locr'km2, spor natural foarte red us
-
0.2
o/o,
(o.radea peste 2 000 loc/knr2l
aseziri: pe terase, glacisuri. la contact. depind d.e calitatect apei
f.eutice
o sate rare
-
det. de ocupatia otomand
*
densitate mare a sdlaselor
o forme lineare Ia satele vechi si radiar - concentrice
o strttctura: nerequlata ia cele vechi, ordonatd- aciunaia in cacirui sareior cu functii viticole-
compacte in urma sistematizirii conruniste in vederea trasnfornrarii ulterioare
jn
orase
o fct: cerealieri si animalieri piscicold. legumicoli. servicii- Tinca Felix., I I\lai.
q499:
Oradea, Chipineu
-
Crig. Saionta,
pancota,
Sebis, Ineu.
o 45Yo
= mediu urban
o turism: ape rermaie, Felix.Tinca J Mai- chi5ineu. criq. Saronra. rezenarii- r Mai. Srnrnanrn,
Ineu, Aldea. podgoria
de ra Pancora. complexe piscicore.
situri arheorogice- ciadea, cetdgi,
castele f'eudale
-
Biharia
-
cetatea lui Menumorut, Salonta, Zarand, Ineu.
pancota.
satu Nuu,
muzee complexe si locale (etnografie)salonta,
Satu Nou, Tinca. monumente istorice si
arhitecturale:
Sanmartin, Satu Nou, Craiva,
gilindia
Cimpia Banatului
- cea mai extinsa subunitate a Cp. de ttest
-
I= 120 kru
(E _
V)
- cel mai vestic punct
-
Beba l,'eche
- cele mai multe rauri canalizarc
- doua orase mari
- cel mai nzare judet
- TimiS
- nivel de indusaializare ridicat
- baza tehnico
-
turistica dezvoltatn
- cea mai densa relea de cai.ferate
- singuru! rau ncwigabil
-
Bega
- Limite:
o E
-
Pancota
-
contactu l.cu m-aii Zarand (glacis)
-
Lipova
-
cofltactul cr: Pod. Lipovei (lerasa.+)
-
con'.actul cu Dl. Lugo-iului. Pogdni;ului
-
Dajcovicin
-
contacrul cri M-rii Porana Rus:di
-
Buziag
-
Jarnu Mare
o N
-
marqinea nordic6 a conului Mureqului
-
Pdncota. Olari
-
Siintana
-
Sirnand - SAnma:rin
o V. S
-
granita
de st:rr. (Beba Veche.)
c fundament
cristalino-mezozo ic: blocuri scufunciate la cjiferite a,iAncrmi
.
subsidenta cLLare,-nara si actuale a bl. Tinri;oaia
_
Timisui irrierior
o srsterne
de falii panonice
0\
*
S)
ii
carpatice
(V
_
E)
.
falia custrald.ce
desparte
cristaliinui
epusenitor
ae cel
panonjc
.
falia Muregu
Iu
,
ape mi:rerale,
carbogazoase _
Buziag,
Cp. Vingdi,
.
ape lermale:
ptuli5
_ p6ncoLa
o ad: 1000 - 2000 m
o sedimentar:
petice
de caicare
cretacice
r
depozite
badeniene _
nisipuri,
ar,eiie, calcare. gresii
.
dep. sarmatiene _
marne,
nisipurl
,tiut. a. Iignit
_
Sinersig
r
dep panoniene _
marne,
argile,
nisipLrri, pierriquri
.
dep p Iiocene
.
dep. cuaternare _
pietrinrri,
marne.
argile, nisipuri-
loessuri.
nisipuri
eoiiene (V)
' rerjef::
scad de ra E ,;
":::Jffil;.'*"dsJ
j:"i.il';
-
to Nidracurui.
AiadurLri,
riiJ"rl";,
v;!a;,
i
#!,ori *_'i)':"^f:l:::,!?:::;)
-
180 m (contactur
ctt Dt de L.est,
$i
M.tii zardnd)
,
.
max: 200m
_
rcrasele
de la contactul
cu Dl.
pogdniSuh.ti
o tipuri
de relief
.
ep..loase subsidente
de aiuvionare _
Cp. Tirnrgului,
Ararrcdi.
.
cp. de lunci - Lunca
Muregului,
Timis
_
Besa
.
cp inalte subcolinare _
pi"rnoniun"
"-
.
cp ptemontand _
terasati
_
Cp Vineii
o
cp de glacis _
piemontan
-
Cp Bariavei
.
cp plernontan _
ubuiare
cu petura
de loess
_
Cp. Nadlacului.
Jimboliei
Aradului
r.
. ._,.4vq,qr,
Jrrlruu[sr,
o
cp de terase
_
Cp Lucareq
Honoriciuluj
(Sinersigului),Tipariului
o r'ncl'
terase, grind
u ri. m.icro-dep resiun
i de tasare.
r.rno.. purur,,a.
movire. reiiefanrronrc
':'#::,'J,:?,.1Lugojului(2-5terasep"e"gu'ei'1;Mu*e,r,i,ri*i*i,i,j;;;;;"",
r
terase piemontane
(glacisate),
.
terase dezvoitate
pe
stAnga raurilor
'
T1
-
nu apare pl
Y:i1
ilru p:
Timit (Ts
_
ro)
este ingusth gi paraziratl.de
proluvii.
iar
it*t!*u
fr'r I
e neclari
9i
se pierde
iir cp, sul niuelur
aluviunilor
luncilor
I
Lugoj,
:
T:
-
nu apare pe
Mureq,
insaebinedezvoltatipeTimiq(Tls_rs)qi
Bega(T16_25)
.
40
_
55 m, pe
Mure5
,
30
_
35
_
Timi9,
Bega
_
exrindere
redusa
.
Tr
_
50
_
60 m bine dezvoltad-
cu ldtirni a" a
_:
n,
.
Ts
_
85
_
105 m
_
uneori,
se incadreaza
dealuril
.{.:esrora
ss rricasreaza
oealunlor,
sub forma
umerilor
de vale. pe
rama
.
Er olutia
h idrog raficd
.
Muregul:
intri in cp 3r,21 de defileul
epigenetic
de la
$oimug,
unde
a fonnat
mai multe generagiide
conuri ce au dete
trifluenle
rrnlnat prin
divagare
difluente gi
.
Bega: u.:,r" p"
Bega Veche,
dar
9i
pe cursuri perasjte
ale Muregtriui
gi
Tirrrigulur
.
Timiqului
_
cursra pe:u:-sul
Becdi
.
Birzava gi.Moraviia _
inainre
de canalizare
se dirijau
spre mla;tinile
cle Ja
Alibunar din Serbia
H:H;i',",,i.i.fi:il^-.ili"J1,.-i;Ti,::iti.
apar in areare
nisipo
-
ruroasepiaruvionare
-
Cp
ffir;"ntotttt
contjnental
moderal
de .p. nuoni.
fanonice.
influente
atianrice,
rnediteraneene
si de
c 10.7 grdC.
i50 -700
mm/an.
60g,t, pp cad primai..ara
si vara.
elces de umiditare.
vanturi
iocale .A uslr-ul"
Co;a.,,a.
Rufat,6t
-
hiCrcgrafia:
o rauri autohrone
: Ier, Aranca,
Galatca, MdgheruE, (foste
brate ale Mureqului).
Beea N{icd,
Timigui
Mort, Birda
-
(foste
"ursuii
are Ti.iqurrij, 4"r", cu rzvoafe ln campia
de gracis.
rerase
sau in Junci, au regim permanent
sau semipenranent
o rauri alohtone:
apa4in
ceror 4 sisteme
hidrografice:
Mureg
-
gr. vestica,
Ararca,
Bega, Tiniig, -
gr
SV
'
Irlure5
-
deprasiri
laterare, eroziune
ce mai, n':ealdriri gi
divagdri puten.rice.
indiguir
in
prezent.
nu are afluenqi pe teritoriul
RomAniei, ci doar canale
.
Canale:
Canalul
Matca (spre
Crigul AIb).
pdulig,
Cenad
"
ler
-
izvorul
in canaiul
Matca, este o ingiiuire de sectoare canalizate
ale unor brate
,i,echi
ale Muresu lui
o
Aranca
-
pe foste arbii ale r\4ure5urui,
izvorur in Lunca Mur.eguiui,
ror de desecare a
sistemelor
de cirenaj,
afluent cje stg: Gdlatca
'
Bega
-
curs canarizat pt navigatie, - i72g, cu pesca-1
de 1.4 m gi un canal de acluctrLrne
din Timi9, pt cornplerarea
voLumului
de ap6. aflueni Bega Vecir.
-*
* ." *
.
Bega Veche
= lostul curs inferior
al Begli
.
Timig
_
colector principal.
afluenli: Timisana,
pogirrig,
Birda. Birzava cu lVloravila
in
Serbia. rnd iguit
c
Bdrzaya_ indiguitd.
afluenfi,
panog,
Birda Veche,
.
Moravila
_
fenomene
de secare
'
rectific'ri
de arbii, indigL:iri
: Canalur corector, - N
-
S, canarur Moriror.
canarur
Culiger,
,
Canalul Cris, Canalul Marca
.
lacuri
o
nalurale: de meandre qi albii pdrdsite
_
Cp Timi5ultri.
Arancdi.
mlastili_
Satchinez
_
Cp Vingdi,
b6lti, de crovuri
_
Cp tilrIi;ri,,t,
ar"r"rii-ii,
ir.r...
Bited,,Den.
Maitar (cp Vingdi).
cu pd termali
_
tvibgfr".rsiCp
Vi,rgiii
'
antropice:
iazuri_
Cdlacea. L.
pogdniq,
lacuri electLrite p,
"arj_i,far1;
iu
trmr$oara,
Jimbolia,
Deta, SAnnicolau
Mare, helegtee:
partoq,
Diniaf Iacuri de
agrement
_
la Timisoara.
'egetal!e:
slepa- sirvosrepa (stejar,^carpen.
fiasin. urm,'specii
termofire.
si xerofire). pdduri
de sre-Jrr
o elemente
xero, gi termorrre,
o ecoslsteme
balcanice gi central
_
europene
o dispunere
N- S
o cer, gdrnili.
artar, jugastru,
tei arginriu
_
estul Cp Banatului
o asociatii
azonale
in Iunci, - anin, salcii.....
o asociatii higrofile
-
mlastini: srufarisuri
o silvostepa.-
la vest de meridioanul
Tirnisoarei
o reTen atii:
.
Sarchinez - rezervalie
faunisticd
(egrera
mici. sLarcul rosu.
jopetarul.
'
Bazos
-
parc dendrologic,
ia e de Timigoara. - arbusti exotici. abanrx.
arborere
cu rarere
'
Macea
_
cp Curticjului
_
parc ciendrologic
*
Tis4 Ginko biloba. tei
.
Neudorf- parc dendroloeic
.
SAnmanin,
diniS
_
rezen alii floristjce
_
de sardrurd
sorur
-
drspunei-e
r-
-
S. cernoziomuri
-
Cp Nidracurui.
jimboliei,
,
cernoziomuri
greizate
-
cp
Aradului'
Arancdi TimiSului
cernozionuri
Jevigate - cp a;adului. \ringdr.
B6rzavei.
soluri arejloi'rvjale
*CpBArzavei,LLlcare[,bruneIuvice.cpbarz-avei.'oi,'l*u'i;.".!.lrJu,g.:'r"l,"
populatiq
-
romani.
eermani, maghiari,
sarbi. croati. cehi.
srovacj (coronizati
-
aparitia
unor noi sarel
o densitate
med: 1o0 roc/kmr. spor narurai u:qarir.
na'errsnr determinat
a. ..,i ."e poiuri.u,our.
Timigoara
si Arad
asezdri: in Iungul rauriror. distributie
uniformd datorira
sisternarizdr-jior
hicirocrafice.
Qlqlq
10 or"a$e Timigoara (pe Bega1, Arad
tpe )'rto'elt. Lugal
e)e
Tinli$). san*:.oiru'i,i0...
Lipoi,a
ire
'lvIw'ef
'
Jimbolia.
curtici, r.\ddiac.(pe
rhtrest. suziag. leta.iratiunl
batrec
-
clirraterice _
Buziai:
o s31!
ra-Le
- lanqd riuri. bilLi
5i
laJuri. oe crindu-i.
sra,iisli.
sate disoirLrre:a
ufrnare a,1-.rr^.1rrsi
otomane
-
densilate
mare a sdlageior
_
Cp AradLriui
si Nddlacului
-- -
*'"-
!'!r-'
o forme
drepteunghiulard
sau poligonali
re,qulatl
"
:::":::'i;J*i:tff;fi"t'"o*pu"t"
in-u'*,
sistematiziriidin
timpur
ocupirii
habsburgice,
civic)
zare (trarne
sbadald geometrica,
strdzi drepte,
piete
;;#;;;;"
,,,_,-i .
-l:,
agrico.li,
complexi,
servicii,
rezidentiali,
industriali.
ru_rlsm:
ape rermate,
Fetix,Tinca
J Mai, Cliti""i,,
*ii, i"i""iJ
r"r"_.tli
_
I Mai, SAnmartin.
lneu,
Rtoea, podgoria
de Ia Pancota,
complexe
p;r.i*1.,
,iil,ri.rlr;;t*
oradea,
cetiri.
casrele
feucale
_
brnana
-
cetarea
iui Menumorur.
_S_a_ronta,'zarand.
lneu, t;;";,;,ir,,
Nou,
muzee
comprexe
si Iocare
!lii"x:t"not"'""ta'
satu Nou,
Tinca,
monumente
istorice
si arhiiecturare:
Sanmartin,
Satu
Nou, craiva.
resurse
o
-
ape geoterrnale
utilizate
^in
.sere1 .::t"h.I.,
tpitorii
de c6nepi,
balneoterapie
(Cdlacea. Timigoara,
Arad),
incilzirea
locuin[elor
(Cunicl,
iiri.""*,
Sannicolau
Mare)
: iil"'liri;Il'A;^,,".tyiil?l*:::*;iih",'iiir"a'
u*,,s,
iil'*;1,
cp Arancd
,
.
"
fi?fi'rlliifl&Tucti;:arsila-Jimu"ri"'
ii-i"i.,
Reca;.
barast:
Lrpova.
pdurie,,
granit
o tond
agricol
_ g0 _
90% din
fondul
funciar,
respecliv
90% esre arabil
Cdm
C6mpia inaltd a Cripurilor
subcolinara si submontana,
piemontane, terase, alin iamente
reliei
(de giacisi
-
pozirie
formate pe glacisuri
de asezaridetermirare
de
rilor
Cempia inalr5 a Somesutui -dc siacis
CArnpia A.dudului
- t8A n, dispunere
E
,
tr',
ter0sele Somestrlui, glacis,
bntne lu.uice si iuvice
pseudoglice
Si
pseudoglei-,ate,
rectlfcari
si indig iri,
Ardud, peisaj agricol
Cdnroia Tdsnadului 135
-
t80 m, cli.spznere
E
_
V,,
terusele
Ctasnei, glacisuri
in Lr, ape ternale,
TdSnad, AcdS
CAlnoia Budusliului (Mar"ghirei)
-
| 50
_
200 n, cp
colinard,
ape
frea
ce la ad mari(-2A n),
iazwi(lanca, I, aiCa), brune luyice, car,tbisoluri,
rau.rile
Barcau, egpr. lnot, u].al Ma"ghita.
hidrocarburi
Campia joasl
a Someluiui
-
cp de divaeare,
Satu
Mare,
Cdmpia Livada
(Seini
-
Hamleu)
-
I 3a
_
150 n,
corespunde
T1
CAmpia Micula
-
Satu
-
Mare
_ j20 _
t3a
ncorespunde luncii Somesulu, ape ntrnerale, ternale
CAmoia Ecedea
-
110, lli m, sub nivelui htncii
j
o a-t e, umenaj uri hi drcl elul ice
CAmpia Barciului
-
formata prin glacisare
dat depiasarir
spre dreapta a raului Barcauului. Barcau
*
vale asinletrica,
canalizata si indieuita, sate miilocii si rrici dispuse pe 3
aliniamenre: pe glacis. pe grinduri
si la contacrui cu
slacisului cu lunca,
Lunca Barcdului
Clacistrl Bqrcdului
eaopta-BlbaE
-
cp complexa. cu un nucelu formal pe
T2,
,
continuat cu lunci
joase,
hidrogiafic: Barcau, CrisLil
Repede,, Crisul Mic, - veciri br.ar al Crisului Reps.Ce.
tendinta de saraturare, dezvolare indusrriala
impusa de
localitaaatile Oradea (-cenrru
ruristic, srariunile Bajle Flix
si iiv{ai). Bajle Tinca, Biharia, Bors
-petrolsi
balast,
Cdnpio Parhidei
Cdnpio Biharea-P aleu
Cdmpia BorSultti
Cdmnia Miersiqului
-
2 trepte: fasie ilaita de glacisrui
si
terase, sl unaJoasa de lunci, rauri Crisul Repde, Neuru. si
ailuenlii: Petea si Valea lrorr:. Cepiu. . ape ,..ril. ,.
minerale,
CAmpi0 Miersig
Cd.npia A epiuiui
C6mnia Cermeiului
-
similara cp )VIiersigului,
terase doar
in panea nordica, patrunde prin terase in golful
Holodului
. rauri: Crisul Negru, teuz, Holod, Hidigel. nu eliista orase,
Cdmpia Craivei
Cdmpia Cernei
Golful Holoriului
Campia
joasi
a Criturilor
-
relief specific de lunci.
subsident4, ocupa 2/3 din Cp crisuriior
Cdmoia Salontei
-
inrre Crisul Repede si C. Negru, cp
aluviaj
-
subsicienta
-
90
-
100 m alt, iucrari
hidroarneliorative
au determinat transformarea
salaselor in
sate de tip adunat, Canalul Colector sau Canalul Crisurilor.
asezari rare in N si dese in S, orasul Salonta
CAmpia Crisului Neeru
-
mare con aluvial al Crjsului
Negru. cp de divarare, in prezent rau indieuit, alr 9j
-
I l0
m, rneandrari ex<esive, aluvionari, schimbari de albii,
Canale: Colecror, Culieger. Cermei
-
Taut, sare mici
amplasate langa Cris, si canale
Cdmoia Crisului Alb
-
cea rnai mare cp
joasa.
Crisui AIb,
Teuz Canalui N4orilor. 90
-
170 m alt. . conracr direci cu
dealurile dat subsidentei determinate de sistemul cie ialii,
,
relief etajar pe 2 nivele. . comDus din albii, campuri
subsidente. lucrari hidrotehnice, lacuri de tip helestee.
amenajate pe foste mlasrini
-
Ineu. Seieus, orase lneu.
Chisineu
-
Crig. Sebiq. cai de comunicarij djrecrionate
N-
S si E
-
V in lunsul raurilor
Golful Sebis
Cdntoia Bocsigttitti
-
cr Ce terase,
C
-
6 T1
Cdmpia TautLrlul iCigh:ruluil
-
are fornia de
qolisi
ca:acLe_ mi\t. stte aiura:: co.nrLctS. 93
,ln:L-:laL:,
drspuse la contacuil cu ntuniele sau alia colinara. rauri
CdntpiaCigului-
l2A- l n. golfsp,e l\'E. {oy c..,n
alL rarnei,
corcspunde 7,, ia:ttrpe stangu,sitn,an
l'dSdad)
Cimpia Careiului (piemontan
terminald),
cp de
dune, ape tennale; cernoziomuri,
orase Carei. Vilea
luiMihai
Cdqrpia Valea lu
j
Mihai
-
t40
-
160 m, nisipuri (20
-
50 m), vjta de vie, paduri de sajcdm, densitati ale
oopulatiei reduse
Campia Piscoltului
-
I20
-
150 m, loess, drenara de
v. Salcia
Cdmpia Trei Maluri - apartine Cp.
piscolnlui,
la S
de V Salcia, l4A n
Cisher. Bieiu.. oarasul Pancora
Cdmpia
Banatului
aluvionar
-
afeclate
de
in siruri (la
- Cdmpia
Curticiului
-
Cdnpio
Livadei
-Cdnpia
lerului
- Lmca Murefului
;:Hfiru;i
T,':-iln,'iJi
I: i,:t JJlii:
,"i:,J
H::;;i
j:,i
l.,ir
.,,
j
^
lg_9 I e,
m cp p e, o n,an
lXT11l"l,_T_.^i1.,
tare. plasare
langa
Mures,
salase,
"r"*i
N"ll""
-"'""
crovurl
cu tendin|u
de alungire
in directia
#ffi1^iT'.'.1;:l'1:i"J:::i;:"::,.;3i#"::"1::'i,::.'"*'oenra
si divasare.
,
c,iam
este maj
ffiHP*
cp piemontan
-
ternrinali
vechi
brate pururit"
ui, urr.rurui,
Iacuri
antropice.
Jimboria
- Cdmpia
Grabalului
#H:ffi;i',,i,;.111*l:,:*.Y;Tiiji;liiliilT::"-1,^,1.x,:
r.
vanrai,
innuente
tectonice,
cumpana
ilffi*,x111"1;ii:"'
ei"u
'oin''J..;;;l.i##;:;;1:iiJ:;JTi?#ru?:il?1Ti:lilH:;::i.:Ti,*; terase.-ioess,
orasul Lipova
in E,
:..1#[
Tifi'Tll:f$,511];:'J:Tl1,"l':.Tli:'l:-"jl
?r !L,*i1,,'prerunsiri
estice de tipur goruriror,
iffil['llf,',lHli,-il:ilTf'#.:ll*"1,
*-::.Til;;l-"ilt,'"J#::ii.:ili::i:lit'ili"J:i:;
l',ili,1i1::,l:;::lfi3.:;fl[:*iii:jT;.;;T,ri',!,;ill,i'li1"Ji'nJ"J
]iT:HJdTHil
tHlT'#,,"",::$es
de,asare.,""*ii,"J
j,.,",i.
J,;;;:':;J;i;ffi.lll",l;,jl,,,JT,.J" "iJl.""T,rJ:lifi:
C6mpia
Lugojului
-
cp
golf _
rr
r"g*r"i,
r,i.i;;s,
r;ffi,iii*i"_",,""J.:;,',x,IiilJ,;:,l'ili::ir:?fiT#;li:ii:;#;?fi.fi1]:liii..;,,1,,1,
H:l[iilfl:.T;:lilf;i#,hi,?i-i'"iiJi,ij""'p..ffi;.
;;;'-
r00 m ar, crima deadaposr
Lugoi-
nod
L^a.lnpta l.|mlianei-
cp de lunca
cu,r^eleiJ
de dit,agare,
raztri paralele,
dansitate
mare a Ltsc=arilor
l1:!r,a
y,ta|itei
ql de tanca
cu re
,^!,,1,..un\,nur.tct,t,,rs,no,ris,nij!tiifl7T,i7,r7,il'r*^"''
Lna.np_t.a
lpariutui
-
terase
Ce con1lt)eqlo
pe stanga
Begai
;iff iil:,T,:::l?':""';:'t{,';c:kf
i:f :#:;;::"ff
""rincon,ac,
:i,rfi!;r;,
;::::iit:il*ff#:n*
{"#:;"gil**
ff :f [#i:
ff :Ti:i;
|1?;',1lfr
.'"t"ff
.']i::
,2,::t;:::t::ir,
forma
senziciruttat.a,
drenata
ii inn,or,o,,
Satcia. Figinnc,
poganis,
densratea
cea mai
C6moia
Timisoarei
.I4o ra
3iffif*itr#'I"@)
C6moia
Birdei
Cd.mpia
T_ornacului
-
forma
de eyantat ctr rai Jit.sros,11,,
Lihlfta
Gut,riei
-/orna de potcoav,
):1::tR,)-
nt.a,rar.en,o,,r,-
,,onrrrrl
!f!r!ol,iti:,ParunderriCo
Mot'otuei
canpta
rtopodiei
!'',,i'...-'
''':
$ .. _ovti
"e{.trp''
"'?in
,