You are on page 1of 15

COMUNICAREA IN

LUMEA ANIMALA
Un proiect de :
Apostu Mihaela
Blanita Ilona
Botez Teodora
Grosu Eleni
Micu Maria

Comunicarea la animale


Animalele nu sunt in stare sa vorbeasca si nici nu stapanesc alte limbaje
avansate, insa au dezvoltat modul lor de a comunica unele cu altele.
Cantecele balenelor, urletul lupilor, zumzaitul albinelor sau latratul cainilor
reprezinta moduri ale animalelor de a-si transmite diverse informatii.

Exista numeroase specii de animale care se bazeaza pe forme verbale si
nonverbale de comunicare, cum ar fi lovitul apei cu coada de catre delfini,
dar si pe marcarea teritoriului cu anumite mirosuri, indicii chimice sau
tactile, semne vizuale sau gesturi care pot spune multe despre starea
animalului respectiv.








Cand vine vorba despre comunicarea acustica, nu toti membrii ale
aceleiasi specii se comporta la fel. Astfel, studiile au demonstrat
ca exista si la animale dialecte in functie de zona careia ii apartin,
iar pasarile sunt cel mai bun exemplu. Unele folosesc triluri diferite
in functie de zona in care zboara.

Comunicarea intre specii este si ea foarte importanta. Un studiu a
demonstrat ca iguanele din Madagascar au capatat urechi odata
cu trecerea timpului, desi ele nu comunica prin sunete, insa se pot
apara astfel de pradatori.

Modurile de comunicare.
Diferite grupuri de animale dispun de modalitati de comunicare
specializate. Cum ar fi:
a) Comunicarea tactila
b) Semnalele sonore
c) Semnalele chimice
d) Semnalele vizuale











a) Comunicarea tactila
Comunicarea tactila este importanta mai ales pentru
intervertebrate; pentru rime, care ies noaptea din pamint pentru a
se imperechea, sau pentru insectele sociale.Comunicarea tactila
este limitata, pentru a fi utilizata ea presupune imediata
proximitatea, iar tactul isi are propriele sale variatii.

b) Semnalele sonore
Sunetul este mult mai potrivit atunci cind comunicarea trebuie sa
acopere distante mai mari si poate chiar sa depaseasca obstacole
cum ar fi vegetatia densa. Sfrinciocul african foloseste sunetele
joase, ascunsi in vegetatia deasa masculul si femela desfasoara
un gen de duiet, in care replicile pe care si le adreseaza unu altuia
alterneaza. Notele joase sunt ajutor in trecerea tufiselor dese
pe distante mari. Comunicare la balenele cocosate poate fi
receptionate la distante sute de mile.


c) Semnalele chimice
Comunicarea chimica este folosita atit de insecte, cit si de
mamifere. Informatiile transmise trebuie sa fie relativ stabile si
simple. Rolul acestor semnale chimice, denumite feromoni, este
de a stimula impulsul reproductiv. Se presupune ca ei joaca un rol
important si in comunicarea umana. Feromonii si semnalele
teritoriale trebuie sa fii suficient de persistente, motiv pentru care
ei sunt alcatuit din substante greu volative. Substantele chimice
pe care ei folosesc ca semnale de alarma pot fi mai putin
persistente. Ca urmare ei pot fi volative.

d) Semnalele vizuale
Varietatea semnalelor vizuale este semnificativ mai redus. Din
cele mai multe ori, semnalele de alarma includ strafulgerari albe
vizibile la distante mari. Importanta culorii este mai mare in cazul
pestilor al reptililor si al pasarilor, si mai mic in cazul mamiferilor
cu exceptia primatelor li a oamenilor.


"Codul Morse" cu lumini
"Micuele lor lmpi zburtoare scnteind nainte de rsritul
stelelor au mbrcat n vraj cartierul modest de la marginea
oraului meu", a scris ecologul Susan Tweit ntr-un articol despre
licurici. Aceste insecte din ordinul Coleoptere folosesc un limbaj
din semnale luminoase care "variaz de la o simpl lumin
avertizatoare la un complicat schimb de lumini de tip chemare-
rspuns ntre potenialii parteneri", spune Susan Tweit. Culoarea
luminii lor variaz de la verde la galben i porotcaliu. Cum
femelele rareori zboar, lumina pe care o vedem provine n mare
parte de la masculi.
Pentru a evidentia mai bine relatia dintre diferitele specii de
animale am ales cateva exemple graitoare. Cum ar fi :
Lumina rece a licuricilor

Un bec aprins pierde peste 90%
din energie sub form de cldur. n
cazul unui licurici, a crui lumin
este rezultatul unor reacii chimice ,
randamentul este de 90-98%, ceea
ce nseamn c pierderea de energie
sub form de cldur este aproape
nul. Aadar, lumina licuriciului este
numit pe bun dreptate lumin
rece. Reaciile chimice care produc
lumin au loc n celule specializate
numite fotocite. Celulele nervoase
aprind i sting fotocitele.

Fiecare dintre cele 1900 de specii de licurici
produce lumin ntr-un fel unic. Pot fi trei licriri la
un interval de circa o secund sau poate fi o serie
de sclipiri de durate diferite i la intervale diferite.
Cnd i caut un partener, masculul folosete n
zbor codul luminos al curtrii. n
revista Audubon se spune: "Femela recunoate
durata semnelor luminoase i rspunde cu un
semnal luminos ce nseamn <<Iat-m>>, la un
interval de timp potrivit speciei ei". Masculul
recunoate invitaia ei tcut i zboar spre ea.
Lucratoarele mesagere pot transmite prin anumite "dansuri"
albinelor culegatoare informatii precise despre noile surse de
hrana. Printr-un complex de vibratii sonore si miscari ale
corpului, ele exprima atat distanta, directia cat si concentratia
de zahar a nectarului si timpul pe care il vor parcurge
culegatoarele pana acolo.

Matca tanara anunta printr-un "cantec" iesirea ei din celula.
Ea transmite tuturor albinelor stupului anumite trasaturi
genetice personale

In timp, stiinta a demonstrat ca albinele comunica intre ele in
diverse situatii. In clipul de mai jos observam cum o albina a
descoperit o sursa de nectar, apoi ajunsa in stup, le descrie
colegelor cum sa ajunga la sursa si cat dureaza clatoria.
Albinele se anunta una pe alta atunci cand dau peste o
floare periculoasa, se arata intr-un studiu publicat in revista
Animal Behaviour, citat de BBC. Cercetatorii au facut
descoperirea dupa ce au asezat albine moarte pe flori si au
observat cum reactioneaza nou-venitele la pericol. Albinele
nu doar ca nu se mai apropiau de pericol, dar comunicau
mesajul si la intoarcerea in stup, printr-un dans special.

Cercetatorii au studiat si acest tip complex de comunicare,
descoperit de biologi in urma cu 40 de ani, si au aflat ca
figurile de opt pe care albinele le realizeaza in dans transmit
detalii precise despre pericol. Unghiul in care se misca albina
comunica distanta si directia in care restul stupului trebuie sa
se deplaseze pentru a descoperi sursele mai sigure de hrana.


In Ontario, Canada, s-au dresat albine sa zboare catre
doua flori artificiale ce contineau aceeasi concentratie de
hrana, iar pe una dintre ele au asezat albinele moarte,
astfel incat sa fie vizibile pentru albinele nou-venite.
Datele inregistrate de ei indica faptul ca albinele ce se
intorceau de la florile sigure executau 20-30 de rotatii in
plus in dans fata de cele care au trecut pe langa florile
periculoase. Descoperirea demonstreaza ca albinele
recunosc florile cu risc mai mare, ce ar putea adaposti
pradatori ca paianjenii.
MULTUMIM PENTRU
ATENTIA ACORDATA!