MASURAREA DENSITATII UNOR LICHIDE

SCOPUL : determinarea densitatii mai multor lichide si solutii folosind un

densiometru, un picnometru sau un alt recipient gradat si o balanta
Materiale necesare: pignmetru, densiometru, seringa, alcool etilic, balanta termica,
recipient gradat
Mod de lucru: se cantareste seringa ce va reprezenta m
0
, se umple seringa cu
lichidul studiat pana la represul dat aceasta va reprezenta V. se cantareste seringa
sau recipientul umplut pana la reperul considerat ceea ce va reprezenta m. se
calculeaza densitatea si eroarea relativa.
Rezultat/calcul: m
l
=m-m
0

=(m-mo)/v
Er= (

)
Densitatea- marime fizica derivata care se defineste ca fiind masa unitatii de volum,
la o temperatura bine precizata. se noteaza cu litera greceasca "p"
formula de definitie este:p=

unitatea de masura in SI- kg/m
3

Densitatea lichidelor este cunoscuta in raport cu densitatea apei, la o anumita
temperatura in general 20
0
c acest raport este adimensional si se numeste densitatee
relativa se noteaza cu d
d=

apa
Picnometrul:
vas de sticla special, prezavut cu un capilar in dop, care la temperatura de etalonare,
are un volum interior bine precizat. Introducand lichid in interior, acesta va ocupa
strict volumul de etalonare datorita orificiului capilar existent in dop, prin care se va
scrusge eventualul exces


















DETERMINAREA INDICELUI DE REFACTIE AL UNOR FLUIDE INTALNITE IN
BIOFIZICA CU REFRATOMETRUL ABBE SI DETERMINAREA CONCENTRATIEI
DE ZAHAR DIN SOLUTII DE APA CU ZAHAR
Scopul lucrarii: determinarea indicilor de refractie ai unor lichide cu refractometrul ABBE si
det conc de zahar din solutiile de apa cu zahar.
Legile refractiei
1)Raza incidenta normala, la suprafata de separatie si raza refractara sunt coplanare.
2)Produsul dintre indicele de refractie al mediului in care lumina este incidenta si sinusul
unghiului de incidenta este egal cu produsul dintre indicele de refractie al mediului este egal
cu produsul dintre indicele de refactie al mediului cu care lumina estre transmisa si sinusul
unghiului de refractie.
Refractia luminii este fenomenul de schimbare a directiei de propagare a unei raze de lumina
la traversarea suprafetei de separatie dintre doua medii transparente.
Daca o raza de lumina cade pe suprafata de separatie a doua medii transparente sub un
unghi de incidenta va suferi la intrarea in al doilea mediu fonemoneul de refractie si se va
propaga sub un alt unghi r
'
numit unghi de refractie fata de normala la planul de incidenta.

v1= viteza de propagare n1=mediul v2= vit de propagare in mediu n2
Indicele de refractie absolut este definit cu raportul dintre viteza luminii in vid (c) si viteza
luminii in mediul respectiv (v) n=

Materiale necesare: refractometru pipeta apa distilata. Este un sistem optic format din doua
prisme de sticla cu sectiunea normala, triunghi dreptunghic care pot fi aduse cu fetele
ipotenuza fata in fata, astfl incat sa formeze impreuna un paralelipiped.
Prismele sunt realizate din sticla optica tip flint cu indicele de refractie n
2
= 1,75- 1,78
Mod de lucru: privind prin luneta de punere la punct, cu refractometrul nereglat, se observa
in general doua campuri inegal luminate a) verificarea etalonarii aparatului
-corpul refractometrului se roteste inainte pana in pozitia externa-cu ajutorul surubului se
deschide corpul prismelor si se aduce fata lucioasa in pozitie perfect orizontala - cu ajutorul
unei pipete se pun 2-3 picaturi de apa distilata pe fata lucioasa- se fa evita punerea unei
cantitati mai mari pentru a preveni formarea de bule in locasul probei, nu se atinge prisma cu
pipeta-mentinand orizontalitatea prismei de masurare se inchide capul si se readuce
refractometrul in pozitia initiala-privind luneta de citire se roteste pana la capatul scalei -cu
ajutosul oglinzii se realizeaza o iluminare uniforma si maxima a campului observat in luneta
de masurare
-prin rotirea tamburului se observa o intunecare a campului de jos in sus ce continua rotirea
pana cand linia de demarcatie lumina/intuneric ajunge la intersectia celor doua fire
perpendiculare.
-in aceasta pozitie se citeste in luneta de citire indicele de reftactie al apei distilate, care la
temperatura de 20g celsius are valoarea de 1.3333-
n=k xc +n
0

n0=indicele de refractie al solventului
k= viteza de variatie a indicelui de refractie al unei solutii odata cu modificarea concentratiei
acelei solutii
B) Fibrele optice: sunt dispozitive folosite pentru transmiterea la distanta a semnalelor
optice pe baza fenomenului de reflexie totala. Ele se realizeaza din sticla, cuart sau alte
materiale dielectrice transparente.


DETERMINAREA COEF DE VASCOZITATE DINAMICA PT FLUIDE MET STOKES
Scopul lucrarii: calcularea coef de vasc dinamica al lichidelor prin met stokes si ostwald
Materiale necesare: tub cu glicerina, micrometru, bilute de plumb, cronometru
Mod de lucru: se da raza bilei cu ajutorul micrometrului, se lasa biluta sa cada in tubul cu
lichidul studiat(glicerina) si se cronometreaza durata caderii acesteia intre 2 repere A si B a
carei lungime trebuie masurata -se calculeaza coeficientul de vascozitate dinamica
Reologia: se ocupa cu studiul comportarii fluidelor in timpul curgerii. Aprecierea vascozitatii
lichidelor se poate face prin intermediul unor parametri, cei mai utilizati fiind coficientii de
vascozitate.
Fenomenul de vascozitate se manifesta la lichidele si gazele rare. Acesta consta in
transportul unui impuls in lichid de la straturile cu viteza mai mare la cele cu viteza mai mica
si invers. Atunci cand moleculele din tratul cu viteza mai mare patrund in tratul cu viteza mai
mica transmit acestuia un anumit impuls determinant o accelerare a stratului mai lent. Cand
moleculele din stratul cu vit mai mica ajung in stratul cu vit mai mare atunci ele primesc un
anumit impuls det o franare a stratului mai rapid. Astfel se realizeaza forte de frecare interna
in timpul curgerii. Acestea sunt numite si forte de vascozitate. Deci vascozitatea este
fenomenul de aparitie a unor forte de frecare interna intre straturile unui fluid real in timpul
curgerii. straturile aleturate au viteze diferite datorita existentei fortelor de coeziune forte
VAN DER WAALS dintre molecule. Aceste forte de coeziune se opun miscarii relative a
moleculeelor. Fortele de frecare se manifesta tangential la suprafata straturilor si in sens opus
vitezei de curgere.
Calculul si interpretarea rezultatelor:
n=

n= vascozitatea dinamica absoluta a unui lichid omogen
= densitatea absoluta l=distanta g=greutatea bilei r
2
=raza bilei t=timpul
-se calculeaza media aritmetica a coeficientului de vascozitate dinamica precum si eroarea
relativa
Er=

x Er= n
-
(

)

n
-
= media aritmetica a coef
de vasc.

DETERMINAREA COEF DE VASCOZITATE PT FLUIDE MET OSTWOLDlegea
Haegen-Poiseuille

Scopul lucrarii: met are la baza feterminatea vascaozitatii dinamice a unor lichide
prin metode diferite - ostwold
Materiale necesare: tub cu apa distilata, micrometru, bilute cu plumb, cronometru,
alcool metilic.
Mod de lucru: se aspira apa distilata in vascozimetru pana cand nivelul apei este
mai sus decat reperul A
- se cronometreaza timpul T
0
de curgere al apei distilate intre A si B ale
vascozimetrului
- se inlocuieste apa distilata cu lichidul studiat si se determina timpul t de curgere al
acestuia intre aceleasi A si B
-se calculeaza coeficientul de vascozitate cu ajutorul formulei:
n=

ANALIZA SPECTRALA CALITATIVA
Scopul lucrarii: trasarea de sprectre de transmisie ale unor substante dintr-un anumit
interval spectral si efectuarea de analize spectrale cantitative pe baza unui strat de solutii
etalon.
Conform luiBohr, energia unui atom nu poate lua decat anumite valori care formeaza un sir
discret cuantificat. Starile corespunzatoare avestor valor particulare sunt stari stationare in
care atomul nu emite si nu absoarbe energie. Atomi absorb sau emit radiatiile
electromagnetica numai la trecerea dontr-o stare stationara in alta .
legea lui Lambert-Beer: straturile se substanta de aceeasi grosime, in conditii
indentice, absorb intodeauna aceeasi cantitate de lumina incidenta.
Intentistatea luminoasa este o marima fizica numeric egala cu fluxul luminos emis
de o sursa punctiforma in unitatea de unghi solid.
2) Exctintia: densitatea optica sau absorbanta se defineste ca logaritmul marimii
inverse transmitiei. Spectrul de transmisie al unei substanse consta din ansamblul
perechilor de valori, lungimi de unda ale radiatiilor incidente pe acea substanta-
transmitantele corespunzatoare ale acelei substante. In locul lungimilor de unda se
poate folosi ca variabila independenta fie energia fotonilor fie numarul de unda.
Legea lui KIRCHHOFF: pentru orice substanta, spectrul de emisie este identic cu
spectrul de absorbtie, daca structura moleculei nu este afectata, intre cele doua
procese diferind doar sensul tranzitiilor cuantice.
Materiale necesare: spectofotometrul si produsele analizate otet, suc, vin
Mod de lucru: obtinerea de spectre ale unor lichide in domeniul specral la care lucreaza
spectofotometrul.
-se alimenteaza spectofotometrul la retea si se lasa 5 min pentru incalzitrea sursei spectrale
-se pune lichidul studiat in cuva iar aceasta se aseaza cu fetele transparente paralele cu
feresetea prin care iese radiatia monocromatica
-pentru fiecare proba in parte se analizeaza radiatia in ceea ce priveste lungimea de unda
provenita de la monocromator din 20 in 20 de nanometri prin rotirea butonului si se citeste
pe ecranul microampermetrului intensitatea curentului electric in care a fost convertita
intensitatea radiatiei electromagnetica transmisa prin proba
Calcul: pentru fiecare lungime de unda se calculeaza transmitanta folosint T=( I :I
0
) x 100
io=cuva goala i1-i3= prima-ultima solutie.















































ANALIZA SPECTRALA CANTITATIVA
SCOPUL LUCRARII: trasarea de spectre de
transmitie ale unor solutii de concentratii dif intr-un
anumit interval spectral si efectuarea de anaize
spectral cantitative a unui set de solutii de
concentratii diferite
Materiale necesare: specometru, lichide vin suc otet
Mod de lucru: obtinerea de specre ale unor diferite
lichide in domeniul spectral la carea lucreaza
spectofotometul avut la dispozitie se alimenteaza
spectofotometrul la retea si se lasa 5 min pentru
incalzitrea sursei spectrale
-se pune lichidul studiat in cuva iar aceasta
se aseaza cu fetele transparente paralele cu
feresetea prin care iese radiatia
monocromatica
-pentru fiecare proba in parte se analizeaza
radiatia in ceea ce priveste lungimea de unda
provenita de la monocromator din 20 in 20
de nanometri prin rotirea butonului si se
citeste pe ecranul microampermetrului
intensitatea curentului electric in care a fost
convertita intensitatea radiatiei
electromagnetica transmisa prin proba
Calcul: se va calcula transmiterea pentru
fiecare solutie de conc diferite
MASURAREA TEMPERATURII CU
TERMOREZISTENTA
Scopul lucrarii : studierea dependentei
rezistentei elec. a unei termorezistente cu
mod. temp. sale si det. unor parametri
caract. acelei termorezitente
Electronii liberi dintr-un conductor metalic
izolat sunt intr-o miscare haotica de agitatie
termiacam in absenta vreunui camp electric
sau magnetic exterior. Cand intre capetele
conductorului se aplica o diferenta de
potential, peste miscarea haotica se
suprapune o miscare ordonata, datorita
campului electric care actioneaza din
exterior. Aceasta miscare ordonata se
numeste miscare de dript si ea genereaza
aparitia unui curent electric prin acel
conductor, daca el este inclus intr-un circuit
inchis
Marimile care caracterizeaza curentul electric
sunt : vectorul de curent j si intensitatea T a
curentului electric. Densitatea curentului
electric depinde de intensitatea E a campului
electric aplicat prin legea lui OHM LOCALA
unde ceficientul de proportionalitate se
numeste conductivitate electrica. I= U/R
R- rezistenta electrica a conducotrului intre
capele caruia s-a aplicat tensiunea U si care
este strabatut de curentul electric cu
intensitatea I. Rezistenta electrica a unui
metal depinde de dimensiunile sale si de
conductivitatea sa electrica. In locul
conductivitatii se poate folosi marimea
inversa numita rezistivitate electrica .
Materiale necesare: pahar berzelius
termorezitenta, plita electrica, suport
electric, termometru, apa
Mod de lucru: pentru masurarea
temperaturii intr -200 si 500
0
se utilizeaza
termometre cu rezistenta electrica
termorezistente. Termorezistenta este
compusa din - elem termosensibil, teaca de
protectie a firului metalic, cutie de
conexiunim dispozitiv de masurare a
rezistentei conductoare de legatura.
-se introduce termorezist intr-un vas cu apa
incalzit cu plita electrica.
-se leaga termorezit
- se variaza valoarea termorezit pana cand
aeste echilibrata in functie de temperatura
se citeste rezitenta
t=

R=

[(

] [

( )]

DET. DISTANTELOR FOCALE ALE LENTILELOR
CONVERGENTE SI DIVERGENTE
Scopul lucrarii: determinarea distantelor focale
ale lentilelor convergente si respectiv divergente si
studierea defectelor lentilelor si ale vederii
Dioptru- suprafata de separatie dintre 2 medii cu
indici de refractie diferiti.
Lentila- este un mediu optic marginit de 2 dioptri
(sferici sau combinati de dioptri sferici si plani
Elementele componente ale unei lentile:
Centele de curbura- cei doi dioptri pentru suprafata
plana centru de curbura eete infinit
Varfurile dioptrilor- sunt polii calotelor sferice din
care sunt ecupati cei doi dioptri
-axa optica principala- uneste cele 2 centre de
curbura cand una dintre suprafete este plana axa
optica este acea perpendiculara pe suprafata plana
care trece prin centrul de curbura al celeilalte
suprafete.
Centrul optic -punctul situat pe axa optica
principala, situat in centrul lentile are poprietatea
ca orice raza de luminea trece prin el nedeviata,
focarele pp ale lentile- focatul principal obiect si
respectiv focar principal imagine
- foacarul principal obiect- este punctul de pe axa
optica principala de la care razele care pornesc
divergent la iesire se propaga paralel cu axa optica
principala, imaginea fiind situata la infinit.
Focatul principal imagine- este punctul de pe axa
optica pp in care se strang razele provenit de la un
fascicul paralel cu axa optica principala.
Planul focal este planul perpendicular pe axa optica
pp si care trece prin focarul principal
-razele de curbura- sunt razele celor doua calote
O lentila este considerata subtire daca grosimea
lentilei masurata pe axa optica principala este mult
mai mica decat razele de curbura ale suprafetelor
sferice care o delimiteaza
studiul lentilelor se face utilizant aproximatia lui
Gauss
-lentilele sunt subtiri - unghiul de deschidere a
calotei sferice este mic
-unghiurile formate de razele de lumina cu axa
optica principala sunt mici adica razele sunt
apropiate de axa optica pp.
Materiale necesare: banc optic,lentila
convergenta/divergenta lampa
Mod de lucru: pe bancul optic se fixeaza sursa de
lumina fixand o anumita pozitie pentru sursa de
deplasare a lentilei in diferitele pozitii prin
deplasarea ulterioara a ecranului, astfel incat sa se
obtina imagini cat mai placare
x1- distanta ditnre lentila si sursa luminii x2 -
distanta ditnre lentila si ectran.
Pentru lentila divergenta se aseaza bancul
optic lentila convergent ai sa formeze o
imagine clara si micsorata. Pe bancul optic se
interpune lentila divergetnta intr cea
convergenta si pozitia ecranului.
Se calculeaza distanta dintre prima pozitie a
ecranului si pozitia aleasa pentru lentila
divergenta. In cazul lui x2 se calculeaza distanta
dintre pozita ecranului si lentila
Clasificarea lentilelor convergente= strang un
fascicul de raze incidente paralele intr-un punct
numit cofac. lentilele mai groase la mijloc si mai
subtiri la margini aflate in medii exterioare cu
indicii de refractie mai mici decat cei ai materialului
lentilelor sunt convergente. Lentilele convergente
au focare reale - format la intrsectia razelor de
lumina
-lentile divergente- transforma un fascicul
incident paralel intr-un fascicul emergent
divergent. lentilele mai subtiri la mijloc si mai
groase la margini aflate in medii exterioare cu
indicii de refractie mai mici decat cei ai materialului
lentilelror sun divergente. lentilele divergente au
focare virtuale- format la intersectia prelungirilor
razelror de lumina
Distanta focala"f" este coordonata focarului sau
principal imagine pe axa optica principala
considerata cu sensul dat de sensul de propagare
al radiatiilor luminoase incidente.
Convergenta unei lentile este marimea fizica
numeric egala cu inversul distantei focale "C" =
1/f
Marirea liniara transversala a unei lentile este
notata cu beta rep raportul dintre marimea y2 a
imaginii si y1 a obiectului
Aberatii ale lentilelor: aberatia de sfericitate,
coma,curbura campului, distorsiuni, astigmatism,
aberatia cromatica

C=

STUDIUL PRISMEI OPTICE
Prisma optica este un mediu transparent mardinit de doi dioptri
plani care formeaza intre ei un unghi diedru definit de zero.
Dioptrul rep suprafara de separatie dintre doua medii
transparente.Dreapta de intersectie dintre cei doi dioptri plani
se numeste muchia prismei iar unghiul diedru format de cei doi
dioptrii plani se noteaza cu A si se numeste unghiul prismei.
Scopul lucrarii: se va urmari determinarea experimentala a
unghiului prismei si a unghiului de deviatie minima a unei
radiatii monocromatice provenite de la un bec dimentat in
curent alternativ si prevazut cu un filtru portocaliu
Mod de lucru: prisma se aseaza pe masuta unui goniometru
prevazut cu un colimator rapertor orizontal si luneta de
observatie in planul focal obiect al colimatoriului se gaseste o
fonta. in planul focal imaginea lunetei de observatie se gaseste
un fir reticulat ce poate fi adus in pozitie verticala prin rotatia
ocularului lunetei
Inainte de analiza prismei optice se proceseaza micsorarea
latimii fantei pana cand ea se vede clar in luneta de observatie
ca o dunga verticala luminoasa ingusta dupa care se regleaza
ocularul lunetei a i firul reticular din campul sa u vizual sa fie
vertical
Se citeste pe raportor pozita unghiului k0 la care firul reticular
este pozitionat pe centrul imaginiii

A=

)
i=unghiul de refractie la iesirea din prisma r= unghiul re
refractie de pe dioptrul de la intrare
r'=unghiul de incidenta pe dioptrul de la iesirea din prisma

STUDIUL RETELEI DE DIFRACTIE
Refractia se produce atunci cand undele luminoase
intalnesc in calea lor obiecte sau deschide fante de
dimensiuni foarte mici comparate cu lungimea de
unda a luminii folosite
Materiale: reteaua de difractie este alcatuita dintr-
un numar de fante dreptunghiulare identice
paralele coplanare si exhidistante separate de benzi
distante, Cea mai simpla retea de difractie este o
lama de sticla sau plexiglas pe care se afla o serie
de trasaturi paralele si echidistante
Mod de lucru= se regleaza luneta si colimatoriul
pana ca in campul lunetei e vede clar imaginea
fantei a colimatorului Se noteaza reteaua de
difractie si se fixeaza firul diventricular reticular
pe linia ce coresp. spectrului de ordinul1 din
stanga si apoi din dreapta maximului principal de
oridinul 0 citindu-se valorile unghiului cu ajutorul
goniometrului
unghiul mediu ce corespunde maximului de ordin
1 va fi egal cu semidiferenta celor doua citiri.
Calcul : se repeta aceasta operatie pentru
spectrele de ordinul 2,3,4 si se determina
constanta retelei cunoscant
dsin k=1,2,3... R=

D=

d= constanta retelei, N-nr de fante l=lungimea
=lungimea de unda D= dispersia unghiului.