You are on page 1of 7

Blestemul domniilor fanariote

Bacsis, robie, bir, mazilire, coruptie, pesches, lasitate, caftan, abuz, ciubuc, halal, complot, aga, jaf,
lefegiu, liguseala, alai, lulea, anteriu, trandavie, camatarie, mojicie, calicie, samavolnicie, vizir,
caimacam, politichie, talharie, capuchehaie, viclenie, pricopsire, firman, lichea, basbuzuc, capudan,
buluc, bairam, mahala, calabalac, protipendada, taifas, cardasie, agie, taclale. Si cu voia
dumneavoastrageamparale si manele! Toate de mai sus s-au napustit cu urgie peste Moldova si
alahia secolelor trecute, contribuind cu varf si indesat la o decadere spirituala si materiala fara
precedent in istoria romanilor. !aptasii" #mperiul $toman, evident, alaturi de hulpavii reprezentati
ai unor familii grecesti din Stambulul de odinioara
#ntrebare % -&e iese din incrucisarea dintre un om si o capusa "
'aspuns % -(n fanariot
Cartierul Fener (Fanari in greaca) din Istanbulul de astazi a dat Turciei moderne una dintre cele mai iubite
echipe de fotbal din acesta tara. Acum peste 300 de ani din e!act acelasi loc ade"arate dinastii de daunatori
si#au intins aripile in zbor pentru a parazita la propriu si figurat doua tari mici dar "iteze care se chinuiau
sa supra"ietuiasca incon$urate de dusmani puternici si lacomi unde"a la o raspantie de imperii din estul
%uropei. $ricat de incredibil pare, insasi civilizatia, cultura, fiinta nationala, caracterul, viata si chiar
genetica romanilor din acea perioada au fost afectat iremediabil de invazia acestor trantori umani.
)u o spune doar autorul acestui articol, ci si o ilustra suita de cercetatori si istorici care au analizat in
detaliu toate aspectele fenomenului istoric reprezentat de fanarioti. &e"enind la cartierul de pe malul
drept al 'osforului in aste locuri rau famate apare o specie noua de om care a dus al perfectiune concepte
negati"e precum a"aritia par"enirea ticalosia sau tradarea
Mihail Sutu
(upa cutremurul creat de caderea Constantinopolului o serie de famili grecesti nobiliare si#au re"enit
foarte repede ba chiar au cautat sa profite din plin de noua schimbare politico#sociala care lo"ise subredul
Imperiu 'izantin. )cormonind prin istorie apar numeroase marturii conform carora grecii din capitala
'izantului nu a"eau o reputatie foarte buna nici macar in ochii semenilor lor. *data cu stapanirea turceasca
sultanii au realizat dezamagiti ca proprii cetateni turci nu stiau sa faca nimic altce"a decat sa duca razboaie.
*bili si atenti, grecii din !anar au mirosit repede ocazia aparuta. S-au facut rapid evidentiati in
randul noii stapaniri, deoarece aveau deja e+perienta seculara a conducerii unui stat. )egustori,
bancheri si camatari iscusiti, au pus din nou mana pe aparatul administrativ in care se impotmolisera
cuceritorii. otomani. Ca si cum nu ar fi fost indea$uns inspre cladirile inghesuite ale metropolei urmau sa
curga siruri siruri de afaceristi carieristi fripturisti profitori si a"enturieri de pe tot necuprinsul Imperiului
*toman. Influenta lor a de"enit intre timp atat de mare incat la apogeu isi permiteau chiar sa faca legea in
administratia +atriarhiei. Istoricii greci sunt de parere ca inclusi" fiinta nationala a ,reciei a fost lo"ita de
fanarioti deoarece de"enisera peste noapte elita unui popor care traia la randul sau sub crunta asuprire
turceasca. ,recii acuza pe buna dreptate clasa fanariota de subordonarea si diluarea identitatii nationale
pentru asigurarea unor interese materiale.
,rigorascu ,hica
+entru noi romanii la fel ca pentru greci albanezi sarbi bosniaci sau bulgari fanariotii au intrupat la
propriu esenta coruptiei tradarii si perfidiei politice. &aul nu a fost doar acesta. (eoarece au stapanit
indelungat in tara noastra si in 'alcani au reusit sa infesteze comportamental elitele politice nationale ale
tarilor pe care le parazitau. echea elita conducatoare romaneasca reprezentata de familiile boieresti a
fost iremedicabil afectata, valorile sale etico-traditionale de tip autentic romanesc bazate pe -egea
.amantului si /reptul &utumiar taranesc fiind, la randul lor, pervertite si influentate de principii
straine fiintei nationale romanesti. (atorita acelorasi fanarioti inca din acea perioada imaginea romanilor
a fost compromisa in ochii tarilor europene. (e fapt daca este sa analizam serios fenomenul propagarii in
timp a unor trasaturi negati"e in cadrul unei populatii de oameni nu trebuie sa blamam atat de mult pentru
starea &omaniei de astazi nici perioada comunista nici pseudo#capitalismul salbatic in care ne impotmolim
astazi. )emintele raului au fost aruncate atunci in dezastruoasa si decadenta perioada fanariota
,rigore Matei ,hica
/inastii de lacuste umane
Istoriceste "orbind epoca fanariota a poluat tarile romane incepand cu anii -.-- in /oldo"a si -.-0 in Tara
&omaneasca. (e#abia in anul -12- romanii au putut sa rasufle oarecum usurati odata cu re"enirea
domnilor pamanteni la conducerea celor doua tari surori. Atentia fanariotilor in pri"inta Tarilor &omane a
fost alimentata de la bun inceput de lacomie. 3acomie pura am putea spune deoarece in perioada
medie"ala "oie"odatele romanesti erau deosebit de bogate si prospere. .rimul domn roman care a intrat
in contact cu fanariotii a fost Mihai iteazul. #ntamplarea este una de pomina. #n fata liotei
chiraitoare a datornicilor si strangatorilor de biruri din !anar trimisi de sultan la Bucuresti, viteazul
voievod aplica cea mai buna solutie. Sub prete+tul platirii tuturor dobanzilor si birurilor, plus
promiterea unor dregatorii inalte, Mihai oda le da lipitorilor grecesti drept punct de intalnire o
cladire unde reuseste sa-i stranga pe toti. $data adunati, marele Mihai ordona ostasilor sa blocheze
usile si ferestrele, dupa care da foc cladirii cu tot cu capusele din !anar.
*le+andru Sutu
Totusi acest eficient episod de lichidare nu are darul sa opreasca in"azia fanariota pe meleagurile noastre.
/ulte familii fanariote gasisera pe meleagurile noastre conditii mult mai fa"orabile pentru afaceri si negot
comparati" cu cele din teritoriile de sub stapanirea turcilor. Ade"arata instaurarea a fanariotilor a fost
definiti"ata de nefericita inspiratie a ultimilor domni pamanteni Constantin 'ranco"eanu si (imitrie
Cantemir de a scapa de $ugul otoman cu a$utorul taratului &usiei. /upa esecul &ampaniei ruse de la .rut
si dezastrul bataliei de la Stanilesti, #nalta .oarta nu mai vrea sa riste domni romani in coasta sa si,
prin urmare, accepta mita si peschesurile fanariotilor care se intreceau sa devina domni. /ulti dintre
acesti paraziti penetrasera de$a boierimea "alaha sau moldo"eneasca prin casatorii si aliante de rudenie. Intr#
atat de ra"nite erau "oie"odatele romanesti de catre par"enitii din 'osfor incat pe intreaga perioada
fanariota nu mai putin de 3- de domni din -- familii s#au inghesuit si s#au luptat pe "iata si pe moarte
pentru pri"ilegiul de a se imbogati pe spinarea romanilor. (intre cele -- familii doar doua au fost
romanesti &aco"ita si Calmasul de"enita Callimachi prin grecizare. Alta familie ne#greaca a fost ,hica la
origine un clan albanez ai carei membri au fost pana la urma romanizati. &estul familiilor erau de sorginte
greceasca printre cele mai faimoase fiind gruparile Carad$a Cantacuzino /oruzi /a"rocordat Ipsilanti
&osetti si )utu.
)icolae Mavrogheni
Ade"arul este ca regimul fanariot a fost mai mult unul politico#economic decat un regim eminamente etnic.
Turcilor nu le pasa prea mult cine conducea bogatele state "asale romanesti atata timp cat din ele se
scurgeau spre )tanbul cat mai multi bani si bogatii naturale. Constienti de regulile $ocului fanariotii s#au
desa"arsit in arta intrigilor si mituirii inaltilor functionari turci (sultanul marii "iziri eunucii dragomanii
pasalele "alide#hanuma adica mama sultanului). /omnitorii proaspat numiti de Stanbul intrau in tara
cu o adevarata suita de rude, creditori, datornici si prieteni, toti acestia sperand la randul lor sa se
capatuiasca pe spinarea populatiei bastinase. eneau ca lacustele! )umai Mihail Sutu a venit pe
tronul Moldovei inconjurat de 01 de rude si 011 de prieteni apropiati. A"em de a face cu o ade"arata
masura de pre"edere luata de fanariotii care se temeau sa fie tradati de catre boierii autohtoni. Asa iau
nastere pe meleagurile noastre hidrele protipendatei si camarilei de mai tarziu4
Atunci au luat nastere in tara noastra nefastele si rusinoasele traditii ale nepotismului si cumetriei. Totusi
mentinerea tronului nu era deloc o treaba usoara in ciuda alaiului de masuri luate. Credeti ca Fanarul
dormea5 6ici pomeneala 7eci de alte familii concurente trudeau zi si noapte in uneltiri si comploturi care
"izau mazilirea actualului domn fanariot pentru a se chi"ernisi o alta familie de capuse. In fata unui astfel de
pericol domnitorii fanarioti de$a disperati dupa putere si mentinerea tronului procedau la impilarea si
marirea numarului impozitelor. &um clerul si marile familii boieresti erau scutite de biruri, dezastrul si
jaful se abateau asupra taranilor si crescatorilor de animale romani. .entru mai multa siguranta in
privinta circularii banilor, vipera fanariota incredinta perceperea darilor doar propriilor rude.
)caunul tarilor romane era cea mai ra"nita comoara cronicile ne asigura ca doar cele mai bogate si influente
dinastii fanariote se luptau intre ele pentru stapanirea sa. )umele de bani puse in $oc pentru stapanirea
/oldo"ei sau /unteniei atingeau cifre incredibile. +entru mituirea marelui "izir in scopul scaunului de la
'ucuresti sau Iasi fanariotul se prezenta la usa acestuia cu -#2 milioane de lei#aur
#oan Theodor &alimah
iata dintr-o caleasca trasa de cerbi
*data a$uns pe tronul tarii cea mai mare gri$a a trantorului cu anteriu si caciula inalta consta in strangerea
unui bir cat mai mare care sa#i asigure atat lui cat si familiei sale mult ra"nita continuitate la domnie. 6u
precupeteau nimic dadeau do"ada de o cruzime si o nemernicie greu de egalat. 3a ordinul lor bandele de
arnauti care initial se ocupau de ordinea interna si paza domnitorului erau trimise sa $efuiasca satele
romanilor. ,eneratii de tarani si mestesugari au cazut "ictime batailor si torturilor in scopul stoarcerii
birurilor prin orice metoda. )e in"enteaza dari si ta!e incredibile care sfideaza atat ridicolul cat si simtul
realitatii. 'omanilor li se cereau ta+e pe numarul de copii, pe hainele de pe trup, pe dreptul de a purta
palarie sau caciula, chiar si pe fumul de pe horn sau numarul de usi si ferestre care il avea casa
Conform unui cronicar contemporan atat barbatii cat si femeile plus copiii erau inchisi in incaperi si
inecati cu fum iute de ardei si gunoi fara apa si mancare. %rau biciuiti ca pe niste animale erau legati si
batuti la talpi pana unii dintre ei de"eneau infirmi. )adismul autoritatilor straine nu se oprea aici multi
romani find tinuti iarna cu picioarele in apa inghetata sau in zapada
*le+andru 2angerli
Cei care mai a"eau o bruma de a"ere erau inchisi in beciurile agiilor si batuti pana plateau tot si ramaneau
in consecinta pe drumuri. (e atunci s#a impamantenit in limba noastra termenul de calic. In fata unei
asemenea e!istente zilnice multe familii romanesti si#au luat lumea in cap plecand fie peste munti la fratii
din Ardeal fie in stepele de peste 6istru sau in muntii inaccesibili din 'alcani. Alti romani s#au organizat in
fratii de arme al caror scop era pedepsirea si atacarea familiilor fanariote. Asa se naste pe meleagurile
noastre nobila si pretuita indeletnicire a haiduciei4 /e teama renumelui de darji si nesupusi luptatori a
romanilor, fanariotii interzic bastinasilor portul armelor. Se estimeaza de catre specialisti ca 3-4
generatii de valahi nu au mai continuat traditia militara, cu e+ceptia haiducilor care ne-au mai salvat
din onoarea de popor viteaz si de temut, pe care o aveam in trecut. In "remurile de glorie ale
"oie"ozilor pamanteni se obisnuia ca orice barbat "alah sa poarte arme si sa se antreneze. (oar robii tigani
tatari sau e"reii erau scutiti de ser"iciul militar obligatoriu deoarece "oie"ozii nu se incredeau in calitatile
lor militare.
Fiecare "alah era obligat sa#si asigure arme si echipament de lupta in caz contrar pedepsele fiind e!treme de
aspre. Aceasta situatie de dezarmare silita de stapanirea din Fanar a fost din nefericire suficienta pentru ca
romanii sa se transforme intr#unul dintre cele mai pasnice si inofensi"e popoare din lume. (e atunci ni se
trage etichetarea de popor bland indelung indurator si indiferent. Tot atunci a aparut si paguboasa zicala
8Capul ce se pleaca sabia nu#l taie9 transformata din nefericire in motto pentru multi romani. Ca si cum
napasta nu era indea$uns de mare fanariotii care traiau de generatii rupti de realitate se dezlantuiau intr#o
"iata de huzur si e!cese comparabila probabil doar cu dezmaturile din perioada &omei Antice.
Megalomania, nebunia si sfidarea ajunsesera la un asemena nivel incat domnitorul )icolae
Mavrogheni, unul dintre cei mai reprezentativi fanarioti, avea o caleasca personala trasa de o pereche
de cerbi dresati. 6esocotitul fanariot calatorea astfel printr#un 'ucuresti mizer spre uimirea calicilor
podareselor si talanitelor care nu mai pomenisera un asemenea spectacol ireal
Sfarsitul unei boli indelungate. Sau nu"
6apasta "enita pe capul fanariotilor s#a tras tot de la lacomia lor pro"erbiala. 6esatui de bogatii si pri"ilegii
s#au implicat in re"oltele grecilor de dupa -12- mirosind si aici un rost de castig. (e fapt nu erau animati
deloc de "reun sentiment national nici nu urmareau emanciparea si eliberarea societatii grecesti. +ur si
simplu marea lor ma$oritate a fost orbita de lacomie sperand ca miscarea %teriei sa reusesca infrangerea si
alungarea turcilor pentru ca ei sa se instaureze in rolul de noua clasa conducatoare in 'alcani. 6u a fost
deloc asa. /upa inabusirea in sange a 5teriei, turcii s-au razbunat pe majoritatea familiilor fanariote.
/e fapt, loviturile de moarte date fanariotilor, au survenit in urma cresterii puterii statelor 5uropei
pe fondul disolutiei interne a #mperiului $toman. In est &usia a"anseaza contopind posesiunile turcesti
din Caucaz ane!and pentru sine hanatul tatarilor crimeeeni. In Africa si Asia turcii pierd succesi" Algeria
Tunisia %giptul )udanul Arabia si 3ibia in fa"oarea Angliei Frantei si Italiei care pe atunci erau in
plina dez"oltare economica si consolidare coloniala. +este tot acest substrat politic se suprapune aparitia la
scena deschisa a /asoneriei care prin asa#zisele ei idei iluministe a grabit &e"olutia Franceza urmata de
suita de &e"olutii de la -101 din ma$oritatea statelor europene. :n alt cui in cosciugul perioadei fanariote a
fost reprezentat de e!acerbarea sentimentului nationalist in 'alcani sentiment alimentat fara indoiala de
abuzurile sa"arsite atat de turci cat si de slugile lor din Fanar.
&onstantin Mavrocordat
(upa momentul -12- reprezentat de &e"olutia (omnului Tudor din ;ladimiri fanariotii parasesc tronurile
celor doua tari romanesti. +erioada urmatoare pana la :nirea sa"arsita de Ale!andru Ioan Cuza a fost una
tulbure presarata de ocupatia si dominarea tarista. Moravurile sunt si ele influentate, noua generatie de
boieri adoptand orbeste o subcultura frantuzita, atat de bine ironizata de &aragiale, 5minescu sau
&reanga. Cat despre caracterul fanariot ei bine nu a disparut deloc +recum un balaur din po"esti caruia
daca#i tai capul creste altul stilul de "iata fanariot nu a disparut nici in perioada urmatoare. 'a din contra il
"edem si astazi la orice colt de strada si pe toate canalele T;
Sursa: descopera.ro