coala Na ională de Studii Politice i Administrative Ș ț ș

Facultatea de Comunicare i Rela ii Publice ș ț
Introducere în Rela ii Publice ț
-Referat-
Specialistul în rela ii publice i campaniile de rela ii publice ț ș ț
Ferdinand Ruxandra Cristiana
Grupa ! an I
Introducere
Nu cred ca există printre noi persoane care să nu fii auzit de termenul de „pr” sau „pr-ist”
până acum; ca nişte „participanţi” la activităţile, acţiunile, demersul lucrurilor în eneral, în sec!
""I interacţionăm adesea cu aceşti termeni, fie într-un cadru cotidian, familiar, fie academic! #ste
la modă sa te „$oci” de-a pr-ul, să coc%etezi cu un flux de informaţii inovative care îţi solicită
creativitatea şi să îţi doreşti să faci parte din această &reaslă! n cele ce urmează am să încerc să Ȋ
prezint pe scurt ce sunt relaţiile pu&lice şi ce presupun acestea
„ 'elaţiile pu&lice reprezintă funcţia manaerială distinctă care a$ută la sta&ilirea şi
menţinerea unor limite reciproce de comunicare, la acceptarea reciprocă şi la cooperarea dintre o
oranizaţie şi pu&licul ei; ele implică manaementul pro&lemelor, a$utându-i pe manaeri să fie
informaţi asupra opiniei pu&lice şi să răspundă cererilor opiniei pu&lice; ele definesc şi accentuează
o&liaţiile manaerilor de a anticipa tendinţele mediului; ele folosesc ca principale instrumente de
lucru cercetarea şi comunicarea &azate pe principii etice!” 'ex (arlo)!
*u alte cuvinte, relaţiile pu&lice reprezintă acel element al mixului promoţional, care se
&azează în principal pe comunicarea nonver&ală şi nonpersonală, care urmăreşte evaluarea atitudinii
pu&licului, identificarea acelor aspecte care pot să trezească preocuparea consumatorilor şi
ela&orarea unor prorame care să atraă înţeleerea şi atitudinea favora&ilă a pu&licului faţă de
firmă şi produsele ei, informarea potenţialilor clienţi cu privire la natura şi caracteristicile &unurilor,
în vederea încura$ării clienţilor să cumpere produsele sau serviciile sale, a investitorilor să cumpere
acţiunile sale, precum şi cu scopul convinerii acestora de a repeta procesul de cumpărare!
'elaţiile pu&lice au un domeniu de activitate cu orizont lar, însoţind aproape orice activitate
umană; întâlnim relaţiile pu&lice în oranizaţii care activează în medii diferite+ economie, finanţe,
politică, administraţie, educaţie, sănătate, oranizaţii non-profit, artă, sport, turism etc, fiindu-le
conferite mai multe perspective de analiză!
,pecialistul în -' şi campaniile de -'
*ine este specialistul în relaţii pu&lice. ,-ar părea că, pentru unii, este acel individ spilcuit,
viclean, &un mânuitor al cuvântului, care are întotdeauna la dispoziţie minciuna potrivită, capa&ilă
să pună într-o lumină &ună în oc%ii opiniei pu&lice / la &ine, dar mai ales la rau / instituţia care îl
plăteşte! 0eşi este reu de crezut, foarte mulţi oameni îl văd aşa pe specialistul în relaţii pu&lice,
dincolo de conştiinţa că, în realitate, el nu poate avea un asemenea profil! *ărţile în domeniu îl
prezintă pe specialistul în relaţii pu&lice ca fiind persoana capa&ilă să sta&ilească şi să menţină o
relaţie mutual profita&ilă între instituţia, 1oranizaţia, compania etc!2 pentru care lucrează şi
pu&licul de care depinde succesul acesteia! -ercepţia eronată care ,îl înfăţişează pe specialistul în
relaţii pu&lice ca pe un „propaandist3 capa&il să mintă, dacă este cazul, spre &inele instituţiei pentru
care lucrează, rezultă şi din faptul că relaţiile pu&lice sunt confundate adesea cu mar4etinul,
pu&licitatea sau lo&&5-ul! 6ceste trei acţiuni ale manaementului / mult mai cunoscute pu&licului
lar / prin caracterul lor aresiv de promovare a imainii companiei care le iniţiază sau a produselor
acesteia, induc o percepţie mai mult sau mai puţin distorsionată despre relaţiile pu&lice! 7amenii
a$un să creadă, prin analoie cu mar4etinul, pu&licitatea sau lo&&5-ul, că relaţiile pu&lice nu
încearcă altceva decât să manipuleze opiniile pu&licului în direcţia intereselor companiei,
dispreţuind frecvent adevărul şi acurateţea informaţiilor utilizate! ,iur că specialistul în -' este un
ana$at al unei instituţii sau companii şi el tre&uie să îşi facă datoria, loial, ţinând cont de interesele
acesteia; acesta tre&uie să fie în măsură, atunci când este necesar, să comunice cele mai urâte
informaţii în cel mai frumos şi mai avanta$os mod posi&il, dar în acelaşi timp, deontoloia profesiei
sale îi cere să dea dovadă de interitate, onestitate şi să adere întotdeauna la cele mai înalte
standarde în ceea ce priveşte respectarea adevărului şi a acurateţii informaţiilor pe care le
estionează şi le comunică pu&licului!
6cum revenind la ceea ce semnifică realmente omul de -'!
*#. *el care realizează comunicarea dintre oranizaţie şi ceilalti actori, dar nu doar o face
posi&ila, ci tre&uie să o menţină eficienta si pe termen lun, prin îm&inarea procesului de
comunicare cu alte procese, precum+ analiza strateică, cercetarea, consilieratul, a&ilitate de a lucra
în ec%ipă, după cum afrmă şi -at 8ac4son, fost preşedinte -',6+ 9-racticianul în relaţii pu&lice
tre&uie să fie astăzi un cercetător, un consilier, un planificator strateic, un educator, un comunicator
şi un şef de ec%ipă”!
*:;. ,pecialistul în relaţii pu&lice desfăşoară o multitudine de activităţi care vizează în
ansam&lu constuirea imainii pu&lice, respectiv planificarea de prorame specializate care încep cu
analiza pro&lemelor şi oportunităţilor, definirea scopurilor proramului, recomandări şi planificare
de activităţi şi implicit, măsurarea rezultatelor activităţilor întreprinse în cadrul proramului! ,pecia-
listul în relaţii pu&lice întreţine în permanent relaţia cu manaementul oranizaţiei sau clientul
pentru care lucrează! 6cesta tre&uie să fie un &un scriitor, să deţină a&ilitatea de a utiliza stiluri
diverse pentru materialele pe care va fi nevoie să le realizeze; el tre&uie, totodată, să posede arta
pesuasiunii, să fie o&iectiv şi să dea dovadă de rezistenţă în condiţii de stres! <re&uie să pună accent
pe cercetare şi să ai&ă o relaţie foarte &ună cu reprezentanţii mass-media şi cu partenerii, furnizorii,
clienţii ş!a!m!d! companiei 1în funcţie de tipicul acesteia2! ,pecialistul în relaţii pu&lice este cel care
realizează strateia de imaine pentru instituţie, ândeşte campaniile de comunicare, coordonează
oranizarea evenimentelor şi planifică şi implementează strateiile de relaţii pu&lice, de aceea este
dezira&il să posede cunoştinţe numeroase din cele mai variate domenii, să fie diplomat şi să dea
mereu dovada de &un simţ!<oleranţa - nu încăpăţânarea, aroanţa şi convinerea că părerile lui sunt
sinurele corecte - tre&uie să se numere printre calităţile sale, la fel ca şi sta&ilitatea, dorinţa de
perfecţionare profesională permanentă şi desc%iderea intelectuală! 0e asemenea tre&uie să fie în
măsură să înţeleaă implicaţiile $uridice şi etice ale diferitelor politici şi acţiuni ale instituţiei pentru
care lucrează! 6ceasta condiţie îi permite să-şi ela&oreze strateiile de comunicare şi mesa$ele către
pu&lic, astfel încât ele să fie adecvate leal, moral, social, să nu aducă pre$udicii şi să nu interfereze
neativ cu evenimente foarte importante pentru imainea instituţiei!
*ampania de relaţii pu&lice reprezintă totalitatea operaţiilor coordonate de comunicare
derulate într-o perioadă de timp determinată, într-un anumit areal, pentru îndeplinirea unor scopuri şi
o&iective ale oranizaţiilor în raport cu anumite ţinte ale comunicării! Iniţial, conceptul campanie se
referea la 9totalitatea operaţiilor militare efectuate de armatele unei ţări sau un rup de armate pe un
teatru de luptă într-un anumit timp şi într-un scop strateic! 0epăşind aspectul militar, mediul non-
militar defineşte campania drept acţiunea oranizată în vederea realizării într-o anumită perioadă de
timp a unor sarcini importante !
<ipuri de campanii de relaţii pu&lice+
*ampania de poziţionare! #a constă în parcurerea a trei etape ! =n primul rând, firma tre&uie
să identifice posi&ilele diferenţe existente între produsele, serviciile, personalul şi imainea sa şi cele
ale concurenţei! =n al doilea rând, firma tre&uie să aplice anumite criterii pentru a alee cele mai
importante diferenţe! =n al treilea rând, ea tre&uie să semnaleze în mod eficient pieţei ţintă în ce mod
se diferenţiază faţă de concurenţă!
*ampania de conştientizare- acel tip de campanie prin care se urmăreşte să-i facem pe oameni
conştienţi de ceva! =n acest spaţiu pot fi enumerate campaniile pentru a-i determina pe şoferi să
poarte centura de siuranţă!
*ampania de informare pu&lică- 6ceste campanii, deşi produc şi fenomene de conştientizare , sunt
total diferite de campaniile anterioare! Informarea pu&lică privind demersurile uvernamentale
privind interarea europeană şi euro-atlantică, sau cea privind reforma pu&lică instituţională în
diferite oranizaţii şi > sau ministere, prezentarea prevederilor unor lei şi consecinţele nerespectării
acestora, sau privind condiţiile în care se poate &eneficia de anumite prorame de finanţare
internaţională sau naţională se circumscrie campaniilor de informare!
*ampaniile de educare a pu&licului - 6cest tip de campanie se referă la faptul că o persoană 1 adult,
copil2 poate procesa suficiente cunoştinţe 1 informaţii, atitudini, opinii, etc!2, şi le încorporează în
propriul sistem de referinţă 1 atitudinal şi emoţional2, încât să-l aplice zilnic sau ori de câte ori este
nevoie!
*ampaniile de întărire a atitudinilor şi comportamentelor! 6ceste campanii sunt destinate, în special,
susţinătorilor oranizaţiei şi de aceea modalitatea de acţiune -' va viza doar reamintirea valorilor
comune!
*ampanii de sc%im&are a atitudinii celor care nu sunt de partea noastră - tipul de campanie apreciată
ca fiind foarte dură întrucât presupune crearea disonanţei conitive!
*ampanii de modificare a comportamentului! ,unt campanii dificile, de tipul celor prin care îi vom
determina pe oameni să nu conducă su& influenţa alcoolului, să nu mai fumeze sau să renunţe la
aresivitate în relaţiile interumane
*ampanii de contracarare imaoloică în situaţii de criză! Indiferent de zona în care se derulează
campania de contracarare, ea este campanie dură, în care se reăsesc cu prisosinţă, acţiuni, date si
fapte non-etice!

*ampanii de modificare sau consolidare a reprezentării 1 imainii 2 ţintelor comunicării faţă de
oranizaţia > instituţia > personalitatea > fenomenul de interes imaoloic!
*u alte cuvinte, ţinând cont de faptul că imainea este necondiţionat implicată în credinţe ,
atitudini, opinii, cunoştinţe, comportament, întrucât dacă premiza invocată este corectă, se va putea
realiza - prin intermediul campaniilor de relaţii pu&lice / concentrarea asupra reprezentărilor
oamenilor 1ţintelor2 , în condiţii -' 1comunicare &iunivocă, planificat, deli&erat pentru a o&ţine
încredere, simpatie, spri$in, pe temeiul unei imaini reciproc satisfăcătoare2 în sensul consolidării
sau modificării acestora, pentru a determina sc%im&ări de atitudine, comportament, opinie etc!
6naliză personală
6ş începe prin a spune că la rândul meu îmi doresc să fiu un &un om de -' şi lecturând
materialele din care am selectat informaţiile de mai sus, am constatat că nu mulţi -'-işti
contemporani posedă trăsăturile enumerate în cadrul prezentării; sunt parţial de acord cu
accepţiunea de către pu&lic a termenului de -'-ist deoarece, actualmente, nu cred să existe domeniu
în care să nu activeze persoane care îşi urmăresc propriul interes şi care se %idează dupa zicala+ 9
scopul scuză mi$loacele”! 6devărul, onestitatea, empatia, îmi par a fi calităţi de mult uitate de către
unii dintre noi şi atunci cei care privesc omul de -' ca pe un avid de succes propriu, lipsit de
scrupule se &azează pe un fundament creat c%iar de cei in discuţie! <otodată în ceea ce priveşte
preătirea ne lovim şi aici de superficialitatea individului din ultimele decenii căutând masa
necesară de cunoştinţe, valori, etică, ca pe un ac într-un car cu fân! ;ă ândesc de asemenea câţi
dintre cei care ale să urmeze o carieră în acest domeniu îşi doresc cu adevărat acest lucru şi câţi o
fac pentru că este în tendinţele domeniului profesional în pofida faptului că nu deţin ceea ce este
tre&uincios acestei sfere de activitate, se &azează totuşi pe curentul notoriu+ 9nepotismul”!
n ceea ce priveşte campaniile de -' aş dori să adau faptul că ar tre&ui să se pună mai mult Ȋ
accent, în sensul practic al termenului, pe opinia pu&lică şi dacă nu cer prea mult, să se renunţe la
spiritul de turma si plaiat! -uţine reclame>spoturi>&annere mai atra atenţia în ziua de azi, acestea
aparţinând oranizaţiilor care deţin de$a un status înalt în ierar%ia minţii consumatorului!
*onc%izând, nu toţi dintre noi suntem meniţi să a$unem vreun Iv5 ?ee sau -!<! @arnum,
însă asta nu înlătură caracterul de muncă şi studiu asiduu pe care tre&uie să le realizăm în cadrul -'-
ului, care tre&uie să îşi conserve, sau c%iar resta&ili imainea faţă de o parte ma$oritară a pu&licului,
iar acest lucru depinde numai de noi!
@i&liorafie
• 0aenais, @ernard / „*ampania de relaţii pu&lice”, #ditura -olirom,
Iaşi, ABBC
• @erna5s, #d)ard- *ristalizarea opiniei pu&lice, @ucure ti, #ditura ș
*omunicare!ro, ABBC
• *onf! univ!dr! 'emus -ricopie, 'elaţiile pu&lice+ evoluţii şi
perspective, curs universitar ABBD-ABBE
• ,tancu Falentin, *ampanii de relaţii pu&lice,suport de curs,
,!N!,!-!6! Gacultatea de *omunicare şi 'elaţii -u&lice „0avid
7ilv5”, ABBH



!