You are on page 1of 9

Apocalipsa Fecioarei Maria

Apocalipsa Fecioarei Maria

Notă introductivă

Această traducere a Apocalipsei Fecioarei1 este făcută după textul publicat de M. R.


James în Texts and studies, II. 3, dintr-un manuscris din Biblioteca Bodleiană, pe care îl
atribuie secolului al XI-lea. După ipoteza sa, originalul ar tine de secolul al IX-lea, privindu-l
ca pe o compilaţie târzie şi neîndemânatică bazată pe (1) Legendele Răpirii şi pe (2)
Apocalipsa lui Pavel. Trăsătura sa principală, intervenţia pentru cei osândiţi, se regăseşte în
Testamentul lui Avraam, Apocalipsa lui Pavel, 4 Ezdra, Apocalipsa lui Baruh, Apocalipsa lui
Ezdra şi Apocalipsa lui Zedra. Paralelele sunt indicate în note.

______________________________
1
În această Apocalipsă şi în cea a lui Zedra, textul este în multe locuri atât de evident corupt încât
traducătorul nu poate să fie încrezător că a redat în toate cazurile sensul corect al originalului.

APOCALIPSA MAICII SFINTE A DOMNULUI DESPRE PEDEPSE

1. Preasfânta Maică a Domnului se pregătea să meargă la Muntele Măslinilor ca să se


roage; şi rugându-se Domnului nostru Dumnezeu, a spus: „În numele Tatălui, al Fiului şi al
Sfântului Duh; lasă-l [Doamne] pe arhanghelul Gavriil să coboare, ca să mă înveţe despre
pedepse şi despre lucrurile din cer, de pe pământ şi de sub pământ”. Nici nu terminase ce
avea de spus, că arhanghelul Mihail coborî împreună cu îngerii Răsăritului şi ai Apusului şi
cu îngerii de la miazăzi şi de la miazănoapte şi o salutară pe Cea mai aleasă şi îi ziseră:
„Bucură-te, oglindire a Tatălui; bucură-te, sălaş al Fiului; bucură-te, locaş al Duhului Sfânt;
bucură-te, boltă a celor şapte ceruri; bucură-te, boltă a celor unsprezece acoperăminte;
bucură-te, cea slăvită de îngeri; bucură-te, mai apropiată de tronul lui Dumnezeu decât
profeţii”.

Şi Maica Sfântă a lui Dumnezeu a spus îngerului: „Slavă ţie, Mihail, căpetenia
[arhanghelilor], slujitor al Tatălui nevăzut, slavă, Mihail, căpetenia [arhanghelilor], însoţitor
al Fiului meu, slavă, Mihail, căpetenia [arhanghelilor], cel mai de temut dintre cei cu şase
aripi, slavă, Mihail, căpetenia [arhanghelilor], care domneşti asupra tuturor lucrurilor şi eşti
vrednic să stai lângă tronul Domnului, slavă ţie, Mihail, căpetenia [arhanghelilor], care vei
suna din trâmbiţă şi-i vei trezi pe cei adormiţi de veacuri. Slavă ţie, Mihail, căpetenia
[arhanghelilor], cel dintâi dintre cei aflaţi în preajma tronului lui Dumnezeu”.

2. Şi, întâmpinând toţi îngerii în acelaşi fel, Cea mai aleasă l-a rugat pe mai-marele
[arhanghelilor să-i spună] despre pedepse, zicând: „Spune-mi toate lucrurile de pe pământ”.
Iar căpetenia [arhanghelilor] i-a spus: „Dacă mă întrebi tu, Cea mai aleasă, îţi voi spune”. Şi
Cea mai aleasă i-a spus: „Cât de multe sunt pedepsele prin care este pedepsit neamul

1
Apocalipsa Fecioarei Maria

omenesc?” Iar arhanghelul i-a spus: „Pedepsele sunt fără de număr”. Atunci Cea mai aleasă
i-a spus: „Spune-mi lucrurile din cer şi de pe pământ”.

3. Apoi, căpetenia [arhanghelilor], Mihail, a poruncit îngerilor Apusului ca


descoperirea să fie făcută şi Iadul să fie deschis, şi ea i-a văzut pe cei care erau pedepsiţi1 în
Iad: şi acolo se afla o mulţime de bărbaţi şi de femei şi era o mare jale. Şi cea aleasă l-a
întrebat pe mai-marele [arhanghelilor]: „Cine sunt aceştia şi care este păcatul lor?” Iar
căpetenia a zis: „Aceştia, Preasfântă, sunt cei care nu se închină Tatălui şi Fiului şi Sfântului
Duh şi din pricina aceasta sunt pedepsiţi astfel”.

4. Şi văzu ea într-un alt loc un întuneric de nepătruns:2 şi Cea preasfântă a spus: „Ce
este întunericul acesta şi cine sunt cei care sunt pedepsiţi?” Iar căpetenia a spus: „Multe
suflete zac în acest întuneric”. Iar cea preasfântă a zis: „Fă ca acest întuneric să se risipească,
ca să pot vedea şi această pedeapsă”. Stăpânul [peste arhangheli] i-a spus Preasfintei: „E cu
neputinţă, Preasfântă, să vezi această pedeapsă”. Iar îngerii care îi păzeau [pe cei aflaţi acolo]
spuseră: „Avem poruncă de la Tatăl nevăzut ca ei să nu vadă lumina, până când Fiul tău
binecuvântat nu va aduce cu sine strălucirea”.

Mâhnindu-se, Preasfânta şi-a ridicat ochii către îngeri şi atingând cuvântul nepângărit
al lui Dumnezeu, a spus: „În numele Tatălui, al Fiului, al Sfântului Duh; fă ca întunericul să
se risipească, ca să pot vedea şi această pedeapsă”. Pe dată, întunericul s-a ridicat şi a
acoperit cele şapte ceruri: şi acolo [înăuntru] se aflau mulţi oameni, atât bărbaţi, cât şi femei,
iar din mijlocul lor s-a înălţat o mare plângere şi un mare vaiet s-a auzit. Şi văzându-i,
Preasfânta a lăcrimat şi le-a zis: „Ce faceţi, bieţi oameni? Cine sunteţi? Şi cum de vă aflaţi
acolo?” Şi nu s-a auzit nici un glas ori răspuns. Iar îngerii care îi păzeau le-au spus: „De ce
nu vorbiţi cu Cea mai aleasă?” Cei pedepsiţi au spus atunci [Fecioarei]: „O, tu, Cea mai
aleasă, de o veşnicie nu vedem lumina şi nu putem să ne apropiem de ce este acolo sus”. Şi
stropi de smoală cădeau peste ei şi, văzându-i, Preasfânta a plâns. Şi iar, cei ce fuseseră
pedepsiţi i-au spus: „Cum de te-ai gândit la noi, Femeie Sfântă, Maică a Domnului? Fiul tău
binecuvântat a venit pe Pământ şi nu a întrebat de noi, nici patriarhul Avraam, nici Ioan
Botezătorul, nici Moise, marele profet, nici Apostolul Pavel, iar lumina lor nu a ajuns până la
noi: iar acum, Maică Preasfântă a Domnului, pavăză a creştinilor, cea care aduci creştinilor
mângâiere, cum de întrebi de noi?”

Apoi, Maica Preasfântă a Domnului l-a întrebat pe Mihail, căpetenia: „Ce păcat au
săvârşit? Iar Mihail căpetenia i-a răspuns: „Aceştia sunt cei care nu au crezut în Tatăl şi Fiul
şi Sfântul Duh, şi nu au crezut că tu eşti Maica Domnului, şi că Domnul Iisus Hristos s-a
născut şi s-a întrupat, iar din pricina aceasta sunt pedepsiţi”. Şi, plângând iarăşi, Maica
Preasfântă a Domnului le-a spus: „De ce aţi păcătuit atât de amarnic, bieţi oameni? Nu aţi
auzit oare că întreaga creaţie îmi rosteşte numele?” Şi, în timp ce spunea cuvintele acestea,
întunericul s-a lăsat peste ei aşa cum fusese la început.

______________________________
1
Cf. Viziunea lui Pavel, 31.
2
Apoc. Petru, 21; Pavel 37.

2
Apocalipsa Fecioarei Maria

5. Şi căpetenia [arhanghelilor] a spus: „Unde vrei să mergi, tu, Cea mai aleasă? În
apus sau spre miazăzi? Iar Cea mai aleasă a răspuns atunci:” Să mergem spre miazăzi”. Şi
îndată au apărut heruvimul, serafimul şi patru sute de îngeri, şi au condus-o pe cea mai aleasă
spre miazăzi, de unde izvora râul de foc, şi acolo se aflau mulţi bărbaţi şi multe femei,
cufundaţi, unii până la brâu, alţii până la gât, iar alţii până la cap. Şi, văzându-i, Maica Prea-
sfântă a Domnului a strigat cu glas tare la căpetenie şi a zis: „Cine sunt aceştia care sunt
cufundaţi în foc până la brâu şi ce păcat au săvârşit ei?” Iar căpetenia i-a răspuns: „Aceştia,
Preasfântă, sunt cei care au moştenit blestemul tatălui şi al mamei, şi din această pricină sunt
pedepsiţi după cum au fost blestemaţi”.

6. Iar Preasfânta a spus căpeteniei: „Cine sunt cei ce stau cufundaţi până la piept în
dogoarea focului?” Şi căpetenia i-a spus: „Aceştia sunt toţi cei care şi-au lepădat nevestele şi
le-au pângărit, trăind în adulter, şi din această pricină sunt pedepsiţi în acest fel”.

7. Şi Preasfânta l-a întrebat pe mai-marele [arhanghelilor]: „Cine sunt cei care stau
cufundaţi până la gât în dogoarea focului?” Iar căpetenia a spus: „Aceştia, Preasfântă, sunt
toţi cei care au mâncat din carnea semenilor lor”. Şi Preasfânta a spus: „Cum se poate ca om
să mănânce carnea altuia”? Iar căpetenia a zis: „Ascultă, Preasfântă, îţi voi spune: sunt toate
cele care şi-au omorât pruncii născuţi din pântecele lor şi i-au dat3 hrană câinilor şi toţi cei
care s-au lepădat de fraţii lor în faţa regilor şi a cârmuitorilor; aceştia au mâncat carne de om
şi de aceea sunt pedepsiţi astfel”.

8. Iar Sfânta a spus: „Cine sunt cei cufundaţi în foc până la cap?” Iar căpetenia a
răspuns: „Aceştia, Preasfântă, sunt toţi cei care au pus mâna pe sfânta cruce şi au jurat
strâmb, folosindu-se de puterea crucii Domnului, îngerii tremură şi se închină cu teamă, iar
oamenii pun mâna pe ea şi jură strâmb şi nu ştiu pentru ce mărturisesc: şi din această pricină
sunt pedepsiţi astfel”.

9. Şi într-un alt loc Preasfânta a văzut un om spânzurat de picioare4 şi viermii rodeau.


Şi l-a întrebat pe mai-marele [arhanghelilor]: „Cine este acesta şi ce păcat a săvârşit?”
căpetenia a spus: „Este cel care a dat bani cu camătă, şi din pricina aceasta este pedepsit
astfel”.

10. Şi mai văzu o femeie spânzurată de urechi, iar din gura ei ieşeau toate animalele5
şi o rodeau, sfâşiind-o în bucăţi. Şi Cea mai aleasă îl întrebă pe mai-marele [arhanghelilor]:
„Cine e femeia aceasta şi ce păcat a săvârşit?” Iar căpetenia a zis: „Aceasta este cea care a
intrat în case străine şi în cele ale vecinilor ei şi a vorbit cuvinte rele ca să stârnească
vrajbă, şi din această pricină este pedepsită astfel.

______________________________
3
Cf. Petru, Frag.; Pavel, 40 ; Petru, 27.
4
Cf. Petru, 2..
5
Cf. Petru, Frag. 2.

3
Apocalipsa Fecioarei Maria

11. Şi, văzând aceste lucruri, Maica Preasfântă a Domnului a plâns şi a spus
căpeteniei: „Ar fi fost mai bine pentru om să nu se fi născut”. Iar căpetenia a răspuns: „într-
adevăr, Preasfântă, nu ai văzut pedepsele grele”. Iar Preasfânta i-a răspuns căpetenia: „Vino,
Mihail, mai-mare [peste arhangheli], şi du-mă să văd toate pedepsele”. Şi căpetenia a în-
trebat: „Unde vrei să mergem, preasfântă?” Şi Cea mai aleasă a zis: „înspre apus”. Şi chiar
atunci a apărut heruvimul şi a condus-o pe Cea mai aleasă către apus.

12. Şi a văzut un nor plin de foc, şi în el se afla6 o mulţime de bărbaţi şi de femei. Şi


Preasfânta a spus: „Ce păcat au săvârşit aceştia?” Iar căpetenia a răspuns: „Aceştia,
Preasfântă, sunt cei care în dimineaţa zilei lui Dumnezeu dorm precum morţii, şi din această
pricină sunt pedepsiţi astfel”. Şi Prea sfânta a spus: „Dacă cineva nu se poate scula, ce poate
face?” Iar căpetenia a spus: „Ascultă, preasfântă: dacă casa cuiva este împresurată din cele
patru părţi, iar el este chemat şi nu poate ieşi, este iertat”.

13. Şi a văzut un alt loc din care ieşeau limbi de foc, şi pe ele stăteau o mulţime de
bărbaţi şi femei care ardeau. Şi Preasfânta a întrebat: „Cine sunt aceştia şi ce păcat au
săvârşit?” Şi căpetenia a spus: „Aceştia, preasfântă, sunt cei care nu se ridică în faţa preotului
atunci când sunt în biserica lui Dumnezeu, şi din această pricină sunt pedepsiţi astfel.

14. Şi Preasfânta văzu într-un alt loc un copac de fier cu crengi de fier de care erau
spânzuraţi de limbă o mulţime de bărbaţi şi de femei7. Şi, văzându-i, Preasfânta a plâns şi l-a
întrebat pe mai-marele [arhanghelilor]: „Cine sunt aceştia şi ce păcat au săvârşit?” Iar
căpetenia a răspuns: „Aceştia sunt sperjurii, hulitorii, defăimătorii, toţi cei care au semănat
vrajbă între fraţi”. Iar cea sfântă a zis: „Cum se poate să fie vrajbă între fraţi?” Căpetenia a
spus: „Ascultă, Preasfântă şi îţi voi spune: când unele popoare au cerut să fie botezate,
hulitorul le-a zis lor: «Voi, neamuri spurcate şi necredincioase»; fiindcă a vorbit astfel, şi-a
primit răsplata fără întârziere”.

15. Şi într-un alt loc Preasfânta a văzut un om spânzurat de cele patru mădulare, din
unghii îi ţâşnea sângele cu putere, avea limba înfăşurată într-o limbă de foc8 şi nu era în stare
nici să se vaite, nici să spună Kyrie eleison. Şi când l-a văzut, Preasfânta a plâns şi a spus ea
însăşi Kyrie eleison de trei ori: şi după ce a spus rugăciunea, a venit îngerul care avea putere
peste pedepse şi i-a dezlegat [aceluia] limba. Şi Preasfânta l-a întrebat pe mai-marele
[arhanghelilor]: „Cine este acest biet om pedepsit în felul acesta?” Iar căpetenia a spus:
„Acesta, Preasfântă, este slujitorul care nu a făcut voia lui Dumnezeu şi a mâncat din cele ale
bisericii şi a zis: «Cel care slujeşte în altar se va hrăni din altar»9 şi din pricina aceasta este
pedepsit astfel”. Iar Preasfânta a spus: „Lăsaţi să fie pentru el după cum i-a fost credinţa”. Şi
i s-a legat limba la loc.

________________________________
6
Cf. Petru, 25.
7
Cf. Petru, 22.
8
Cf. Petru, 29.
9
Cf. Lev. X 12ff; Num. xviii. 7ff.

4
Apocalipsa Fecioarei Maria

16. Iar Mihail, căpetenia, a zis: „Apropie-te, Preasfântă, îţi voi arăta locul unde sunt
pedepsiţi preoţii”. Iar Preasfânta s-a apropiat şi a văzut preoţi spânzuraţi de toate cele
douăzeci de unghii, iar din capetele lor ieşea foc. Şi, văzându-i, Preasfânta l-a întrebat pe
mai-marele [arhanghelilor]: „Cine sunt aceştia şi ce păcat au săvârşit?” Iar căpetenia a spus:
„Aceştia, Preasfântă, sunt cei care stăteau lângă tronul lui Dumnezeu şi când au cântat despre
trupul Domnului nostru Iisus Hristos, mărgăritarele s-au rostogolit, şi tronul înfricoşător al
cerului s-a zguduit şi rezemătoarea Domnului nostru Iisus Hristos s-a clătinat, iar ei nu au
văzut aceasta: şi din pricina aceasta sunt astfel pedepsiţi aici”.

17. Şi Preasfânta a văzut un om şi o fiară înaripată cu trei capete ca nişte limbi de foc:
două capete erau îndreptate către ochii lui, iar cel de-al treilea către gură. Şi, văzându-1,
Preasfânta l-a întrebat pe mai-marele [arhanghelilor]: „Cine este acesta, care nu poate scăpa
din gura balaurului?” Iar căpetenia i-a spus: „Acesta, Preasfântă, este cel care citeşte şi nu
trăieşte potrivit cu ceea ce este spus în Sfânta Evanghelie: şi din această pricină este pedepsit
în acest fel”.

18. Apoi căpetenia a spus: „Apropie-te, Prea sfântă, şi îţi voi arăta locul unde sunt
pedepsiţi cei cu înfăţişare de îngeri şi de arhangheli. Ea a pornit şi i-a văzut10 întinşi în foc,
iar viermi neobosiţi îi rodeau. Cea preasfântă a zis: „Cine sunt aceştia şi ce păcat au
săvârşit?” Iar căpetenia a spus: „Aceştia, Preasfântă, sunt cei cu înfăţişare de îngeri şi de ar-
hangheli. Ascultă, Preasfântă, ce îţi voi spune: pe pământ ei erau numiţi patriarhi şi episcopi
dar nu erau vrednici de numele lor. Pe pământ li s-a spus: «Binecuvântaţi [pe Domnul], voi,
sfinţi»; dar în cer nu erau numiţi sfinţi, fiindcă nu se purtau ca unii ce aveau înfăţişare de
arhanghel: şi din această pricină sunt pedepsiţi astfel”.

19. Şi a văzut femei spânzurate de unghii, iar din gură le ieşeau văpăi şi le pârjoleau:
şi toate fiarele pământului11 ieşeau din acele flăcări şi le sfâşiau, făcându-le bucăţi, iar ele
strigau printre suspine: „Fie-ţi milă de noi, milostiveşte-te, căci osânda noastră este mai grea
decât a celor aspru osândiţi”. Şi, văzându-le, cea preasfântă a plâns şi l-a întrebat pe Mihail,
mai-marele [arhanghelilor]: „Cine sunt acestea şi ce păcat au săvârşit?” Iar căpetenia a spus:
„Acestea sunt nevestele preoţilor care nu i-au cinstit pe aceştia şi şi-au luat bărbaţi după
moartea lor, şi din această pricină sunt pedepsite astfel”.

20. Şi Preasfânta a mai văzut o diaconiţă spânzurată în acelaşi fel şi o fiară cu două
capete care îi rodea pieptul. Şi Preasfânta a spus: „Cu ce a păcătuit?” Iar căpetenia a zis:
„Aceasta, Preasfântă, este o arhidiaconiţă care şi-a pângărit trupul în desfrâu, şi din această
pricină este pedepsită astfel”.

______________________________
10
Cf. Petru, 27.
11
Cf. Petru, Clem. Alex.

21. Şi văzu apoi alte femei atârnate deasupra focului şi toate fiarele pământului le
sfâşiau. Şi Preasfânta l-a întrebat pe mai-marele [arhanghelilor]: „Cine sunt acestea şi ce

5
Apocalipsa Fecioarei Maria

păcat au săvârşit?” Iar el i-a zis: „Acestea sunt cele care nu au făcut voia Domnului, au iubit
arginţii, au dat bani cu camătă12 şi s-au desfrânat”.

22. Iar când a auzit toate acestea Preasfânta a plâns şi a spus: „Vai vouă,
păcătoaselor”. Iar căpetenia a răspuns: „De ce plângi, Preasfântă? Încă nu ai văzut pedepsele
cele mari”. Şi Cea mai aleasă a spus: „Să mergem, Mihail, căpetenie peste puterile de sus;
spune-mi, cum pot vedea toate pedepsele?”. Iar mai-marele [arhanghelilor] a zis: „Unde vrei
să mergem, Preasfântă?” Spre răsărit sau către părţile din stânga ale Cerului?” Şi Preasfânta a
spus: către părţile din stânga ale Cerului.

23. Şi nici nu termină bine de vorbit, că heruvimul şi serafimul se iviră lângă ea şi o


conduseră pe Cea mai aleasă către părţile din stânga ale Cerului. Şi, iată, acolo era un râu
mare, care se arăta mai negru decât smoala, şi în el se aflau o mulţime13 de
bărbaţi şi de femei: fierbea ca un cuptor de fierărie, iar valurile lui erau asemenea unei mări
învolburate peste capetele păcătoşilor: iar când valurile se ridicau, îi băgau la fund pe
păcătoşi cu zece mii de coţi şi ei nu mai puteau să iasă la suprafaţă şi strigau: „Fie-ţi milă de
noi, dreptule judecător”, fiindcă viermii neobosiţi îi mâncau şi erau atât de mulţi că nici nu li
se ştia numărul.

Şi, văzând-o pe Maica Preasfântă a Domnului, îngerii14 care îi pedepseau au strigat


într-un glas: „Sfânt este Dumnezeu care se milostiveşte din pricina Maicii Domnului; îţi
aducem mulţumiri Ţie, Fiu al lui Dumnezeu, că din veşnicie nu am mai văzut lumina, iar azi
prin Maica Domnului, am zărit lumina”. Şi au strigat iarăşi într-un glas: „Bucură-te, Cea mai
aleasă, Maică a Domnului: bucură-te, torţă a luminii de neatins: Slavă şi ţie, Mihail, mai-
mare [peste arhangheli], care eşti trimisul întregii creaţii: căci noi, văzând pedeapsa celor
care au păcătuit, suntem adânc îndureraţi”.

Şi Cea mai sfântă dintre toate, când a văzut îngerii mâhniţi din pricina păcătoşilor, a
jelit şi a spus: „Vai păcătoşilor şi celor ce stau laolaltă cu ei”. Şi Cea mai sfântă între toate a
zis: „Să-i vedem pe păcătoşi”. Şi Cea mai aleasă, venind cu arhanghelul Mihail şi cu toate
ostile îngereşti şi-a înălţat glasul zicând: „Fie ca Dumnezeu să se arate milostiv”. Şi după ce
rostit rugăciunea cu multă însufleţire, râul nu s-a mai ridicat şi valurile arzătoare s-au
domolit, iar păcătoşii se vedeau ca grăunţele de muştar. Şi văzându-i, Cea mai sfântă a plâns
şi a zis: „Ce este râul acesta şi ce sunt valurile lui?” Iar căpetenia a spus: „Acest râu este
focul de dincolo, iar cei care sunt schingiuiţi sunt iudeii, care l-au răstignit pe Domnul nostru
Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu şi au respins sfântul botez, şi cei care au săvârşit păcate
trupeşti şi păcatul împotriva blândei şi nepătimaşei miresme a căsătoriei, şi cei care şi-au dus
în păcat mamele şi fiicele, şi otrăvitorii, şi cei care au ridicat sabia, şi femeile care şi-au
sugrumat pruncii. Să le fie soarta precum le-a fost credinţa”, în clipa aceea valurile s-au
ridicat deasupra păcătoşilor şi întunericul i-a acoperit. Şi căpetenia a zis: „Ascultă, tu, Cea
mai aleasă dintre toate: dacă cineva va fi aruncat în acest întuneric15, Dumnezeu nu îşi va
aminti niciodată de el”. Şi Maica Preasfântă a Domnului a spus: „Vai păcătoşilor, fiindcă
focul este fără sfârşit”.

_______________________________
12
Cf. Petru, 3..

6
Apocalipsa Fecioarei Maria

13
Cf. Pavel,31.
14
Cf. Petru, 2.
15
Cf. Pavel, 41.

24. Iar căpetenia a spus: „Apropie-te, Preasfântă, şi îţi voi arăta iezerul de foc şi vei
vedea unde este pedepsit neamul creştinilor”.16 Şi Preasfânta purcese şi văzu: pe unii i-a
văzut, iar pe alţii nu i-a văzut. Şi l-a întrebat pe mai-marele [arhanghelilor]: „Cine sunt
aceştia şi ce păcat au săvârşit?” Şi căpetenia a spus: „Aceştia, Preasfântă, sunt cei care au fost
botezaţi şi lăsaţi după cuvântul lui Hristos, dar au făcut lucrarea diavolului şi au irosit vremea
căinţei: şi din această pricină sunt pedepsiţi astfel”.

25. Şi ea a spus: „Rogu-te, am ceva să-ţi cer: lasă-mă să fiu pedepsită laolaltă cu
creştinii, căci ei sunt copiii Fiului meu”. Iar mai-marele [arhanghelilor] a zis: „Odihneşte-te
în Cer, Doamnă Sfântă, Maică a Domnului”. Şi Preasfânta a spus: „Rogu-te, mută cele
paisprezece bolţi şi cele şapte ceruri şi să ne rugăm pentru creştini pentru ca Domnul nostru
Dumnezeu să ne audă şi să aibă milă de ei.”17 Iar căpetenia a spus: „Căci viu este Domnul
Dumnezeu, slăvit fie numele Lui; de şapte ori pe zi şi de şapte ori pe noapte, atunci când
înălţăm laudă Domnului, facem pomenire pentru păcătoşi, însă Domnul nu ne ia în seamă”.

26. Şi Preasfânta a spus: „Rogu-te, mai-mare [peste arhangheli], porunceşte oştilor


îngereşti să mă ducă în cer şi să mă lase înaintea Tatălui nevăzut”. Şi pe dată căpetenia a
poruncit, şi carul heruvimului şi al serafimului a venit, iar ei au ridicat-o pe Cea mai aleasă în
cer şi au lăsat-o dinaintea Tată lui nevăzut. Iar ea şi-a întins mâinile către tronul
preacurat al Tatălui şi a zis: „Fie-ţi milă, o, Doamne, de păcătoşii creştini, căci am văzut cum
sunt pedepsiţi şi nu pot duce jalea lor. Lasă-mă să fiu dusă şi să fiu pedepsită eu însămi
pentru creştini. Nu mă rog, o, Doamne, pentru iudeii necredincioşi, ci pentru creştini mă rog
Ţie fierbinte să ai îndurare”.

Şi se auzi un al doilea glas dinspre Tatăl nevăzut zicând: „Cum să mă arăt milostiv cu
aceştia, când ei nu au milă de fraţii lor?”18 Şi Preasfânta a spus: „Doamne, îndură-Te de
păcătoşi: ia aminte la pedepsele lor, căci fiecare făptură de pe pământ îmi strigă numele: şi
când sufletul iese din trup, strigă: «Doamnă Sfântă, Maică a Domnului»“. Atunci, Dumnezeu
i-a spus: „Ascultă, Maică Preasfântă a Domnului, [chiar] dacă cineva îţi rosteşte şi îţi strigă
numele, nu îl voi ierta, nici în cer, nici pe pământ”.

______________________________
16
Cf. Ezdra. Ante-Nicene Lib., voi. viii,, p. 573.
17
Cf. Pavel, 43.
18
Cf. Ezdra, L c., pp. 469,470.

27. Şi Preasfânta a spus: „Unde este Moise? Unde sunt toţi profeţii şi părinţii care nu
au săvârşit nici un păcat? Unde eşti tu, Sfinte Pavel al lui Dumnezeu? Unde este Ziua sfântă a
Domnului, fala creştinilor? Unde este puterea crucii sfinte şi dătătoare de viaţă, care i-a
izbăvit pe Adam şi pe Eva de blestemul cel vechi?”

7
Apocalipsa Fecioarei Maria

Apoi Mihail şi toţi îngerii au strigat într-un glas: „Doamne, fie-ţi milă de păcătoşi”.
Atunci, a strigat şi Moise: „Ai milă, Doamne, de cei cărora le-am dat legea Ta”. A strigat
atunci şi Ioan: „Milostiveşte-te, Doamne, de cei cărora le-am dat Evanghelia Ta”. A strigat şi
Pavel: „Îndură-te, Doamne, de cei pentru care am adus epistolele în Biserică”. Şi Domnul
Dumnezeu a spus: „Ascultaţi, voi, cei drepţi: să fie judecaţi după legea pe care a dat-o Moise,
şi după Evanghelia pe care a dat-o Ioan, şi după epistolele pe care le-a purtat Pavel”. Şi ei nu
au avut nimic altceva de spus decât: „Fii milostiv, o, dreptule Judecător”.

28. Şi Maica Preasfântă a Domnului a spus: „Fie-ţi milă, Doamne, de creştini,


fiindcă ei au ţinut legea şi au ascultat evanghelia Ta, şi ei au fost oameni simpli”. Atunci,
Dumnezeu i-a spus: „Ascultă, Preasfântă: dacă cineva le-a făcut rău şi ei nu i-au întors răul,
tu spui că ei mi-au ascultat legea şi evanghelia; dar dacă acela nu le-a greşit cu nimic, iar ei îi
fac rău, cum aş putea să spun că aceştia sunt sfinţi? Ei vor fi răsplătiţi după cum au greşit”. Şi
auzind cu toţii glasul lui Dumnezeu, nu mai aveau nimic de spus.

Însă Preasfânta, când a văzut că sfinţii erau în încurcătură, iar Domnul lor nu le dădea
ascultare şi îndurarea Lui era ascunsă de ei, a spus: „Unde este Gavriil, care mi-a vestit:
«Slavă, ţie, care din vecie îl vei fi zămislit pe Cel care este fără de început asemenea
Tatălui», iar acum nu veghează asupra păcătoşilor? Unde este mai-marele [arhanghelilor]?
Apropiaţi-vă, voi sfinţi, pe care Dumnezeu i-a ales şi să ne plecăm în faţa Tatălui nevăzut,
pentru ca Domnul Dumnezeu să ne audă şi să aibă îndurare fată de păcătoşi”. Apoi, Mihail
căpetenia şi toţi sfinţii s-au închinat înaintea Tatălui nevăzut, spunând: „Fie-ţi milă, Doamne,
de păcătoşii creştini”.

29. Atunci Dumnezeu, auzind rugăciunea sfinţilor, s-a îndurat şi a spus: „Pogoară-te,
Fiul meu iubit şi, fiindcă s-au rugat sfinţii, fă să strălucească chipul tău pe pământ pentru cei
păcătoşi”. Apoi, Domnul a coborât de pe tronul Său neprihănit: şi când L-au văzut, cei care
erau osândiţi au strigat într-un glas: „Fie-ţi milă de noi, împărate al veacurilor”.

Atunci Cel ce este Domn peste toate a zis: „Ascultaţi, voi toţi, păcătoşi şi oameni
drepţi: am făcut raiul şi omul după chipul meu: însă el a păcătuit şi pentru păcatele lui a fost
hărăzit morţii: dar nu am îndurat ca lucrarea mâinilor Mele să ajungă în puterea şarpelui: aşa
că am părăsit cerul, am coborât pe pământ şi am fost născut de Maria, sfânta şi preacurata
Maică a Domnului, ca să vă mântuiesc: am fost botezat în Iordan ca să mântuiesc firea care
îmbătrâneşte în păcat: am fost răstignit pe cruce19 ca să vă izbăvesc de vechiul blestem: am
cerut apă şi mi-aţi dat oţet amestecat cu fiere: am fost pus în mormânt: am călcat pe duşman:
m-am înălţat la cer şi nici aşa nu m-aţi auzit, însă acum, datorită20 rugăciunii mamei mele,
Maria, şi fiindcă ea a vărsat lacrimi multe pentru voi şi datorită lui Mihail, arhanghelul meu
şi datorită sfinţilor mei, vă făgăduiesc odihnă de Cincizecime pentru a înălţa laudă Tatălui,
Fiului şi Duhului Sfânt”.

______________________________
19
Cf. Pavel, 44; Ezdra, L c., p. 470.
20
Cf. Pavel, 4.

8
Apocalipsa Fecioarei Maria

30. Apoi toţi îngerii şi arhanghelii, tronurile, domniile, stăpâniile, puterile, şi


heruvimul cu mai mulţi ochi, şi serafimul cu şase aripi, şi toţi apostolii, şi profeţii, şi martirii
şi toţi sfinţii au strigat cu glas mare: „Mărire Ţie, o, Doamne; mărire, Ţie, iubitoru-le de
oameni; mărire Ţie, împărate al veacurilor; slăvită să fie îndurarea Ta; slăvită să fie răbdarea
Ta nemărginită; slăvită să fie puterea negrăită a dreptăţii judecăţii Tale, căci Tu eşti îndelung
răbdător cu păcătoşii şi necredincioşii; a Ta este milostivirea şi mântuirea. A Lui este mărirea
şi puterea - a Tatălui a Fiului şi a Duhului Sfânt în vecii vecilor. Amin”.

(Cu mai multe detalii vezi „O revelaţie Divină despre Iad”. De asemenea recomand
„Raiul şi Iadul” de Emanuel Swedenborg, n.r.)

(Vezi şi alte Evanghelii apocrife, n.r.)