P. 1
13734773 330 de Citate Ale Maestrului PARAMAHANSA YOGANANDA

13734773 330 de Citate Ale Maestrului PARAMAHANSA YOGANANDA

|Views: 1|Likes:
Published by lmgarau

More info:

Published by: lmgarau on May 27, 2014
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/27/2014

pdf

text

original

Sections

  • CAPITOLUL 1
  • CAPITOLUL 2
  • CAPITOLUL 3
  • CAPITOLUL 4
  • CAPITOLUL 5
  • CAPITOLUL 6
  • CAPITOLUL 7
  • CAPITOLUL 8
  • CAPITOLUL 9
  • CAPITOLUL 10
  • CAPITOLUL 11
  • CAPITOLUL 12
  • CAPITOLUL 13
  • CAPITOLUL 14
  • CAPITOLUL 15
  • CAPITOLUL 16
  • CAPITOLUL 17
  • CAPITOLUL 18
  • CAPITOLUL 19
  • CAPITOLUL 20

citate din înţelepciunea marelui yoghin PARAMAHANSA

YOGANANDA
50 CITATE ALE MAESTRULUI
publicate în "Conversatii cu Yogananda", de Swami Kriananda
!ttp"##www$%piritu%$r&#RA'(A)#&ma* iu+lui+&*ananda$!tm
7. Oamenii petrec prea mult timp dând o atentie exageratã persoanei si pasiunilor lor. Ce
risipã e sã dedici atâta energie slefuirii permanente a acestui corp, a acestei case si acestor
bunuri personale, care în foarte scurt timp trebuie sã fie abandonate pe vecie!
17. De câte ori dati gres, ridicativã si încercati iarãsi. Dumne!eu nu vã va de!amãgi
niciodatã, atâta timp cât nu "l de!amãgiti voi pe #l, si atâta timp cât faceti efortul.
$1. De obicei stiu când Dumne!eu vrea ca eu sã salve! pe cineva. %tunci manifest un interes
deosebit. Dacã acea persoanã nu rãspunde, accept acest lucru ca fiind vointa lui Dumne!eu.
Dar dacã persoana acceptã a&utorul pe care Dumne!eu il dã prin mine, stiu cã va fi salvatã.
Dumne!eu vorbeste prin cei care "l iubesc în mod nevinovat si ' sau predat în întregime.
(otusi, sfârsitul povestii fiecãrui om depinde de el însusi. (oti oamenii au dreptul sacru la
liberarbitru.
7$. Directia în care se vor de!volta emotiile tale e )otãrâtã de antura&ul pe care îl ai. "n
compania credinciosilor, acele emotii vor deveni mai usor evlavioase.
*+. Dacã te lepe!i cu adevãrat de tine pentru Dumne!eu, vei primi însutit cum a promis
'sus , dar vei avea parte si de persecutie, cum a spus tot 'sus. ,imeni nu scapã de persecutie,
cãci Dumne!eu vrea sã fie sigur de credinciosul sãu. (rebuie sã fii gata sã înduri umilinte si
neplãceri pentru faptul dea fi ales calea spiritualã si nu cãile lumesti.
1-.. /aceti ce puteti, în limite re!onabile, sã rãmâneti sãnãtosi si sã dobânditi succesul
lumesc de care aveti nevoie, însã retineti, e mai bine sã vã ridicati de tot deasupra conditiilor
exterioare, astfel încât ele sã nu vã afecte!e. Dativã toatã silinta sã fiti sãnãtosi si prosperi si
sã reusiti în ceea ce vati )otãrât sã faceti. 0e de altã parte, pãstrati proportia între aceste
eforturi si adevãratul tel, de largã perspectivã al vietii, care este gãsirea lui Dumne!eu.
111. %m cunoscut în 2eattle o femeie de opt!eci de ani, care toatã viata a fost atee. "ntâlnirea
noastrã a sc)imbato complet. Dupã aceea, asculta tot timpul o înregistrare a glasului meu.
(inea pe altar flori portocalii, ca o aducereaminte a întâlnirii noastre. "n cei câtiva ani care îi
rãmãseserã, a obtinut mântuirea. %sa cã, ve!i tu, nu e important numai când apuci calea asta.
Cel mai important este câtã energie îi dedici, odatã ce ai pus piciorul pe ea. Cum spunea 'sus3
4Cei din urmã vor fi cei dintâi, si cei dintâi vor fi cei din urmã4.
1$1. 5edeti voi, inspiratia poate fi invocatã dupã dorintã. 0entru a o primi, trebuie sã vã
concentrati adânc asupra oc)iului spiritual din frunte. Dupã aceea, cereti sã vã fie datã
inspiratia pe care o cãutati. Cineva ma rugat3 45reti sã ne spuneti o poemã64. 4'mediat4, am
rãspuns, 4notea!ã cuvintele astea4. %se!ândumã, miam concentrat mintea în punctul dintre
sprâncene, apoi am dictat3 4O, (atã, când eram orb nu gãseam nici o usã care sã ducã la (ine,
dar acum, cã miai desc)is oc)ii, gãsesc usi peste tot3 în inimile florilor, în glasul prieteniei, în
amintirile dulci ale tuturor experientelor minunate. /iecare cuvânt al rugãciunii mele desc)ide
o nouã usã din templul pre!entei (ale4.
11+. 7eferitor la încarnãrile voastre trecute..., ce contea!ã cine ati fost în trecut6 'ndiferent
cine ati fost, sunteti tot voi si aveti în fatã o provocare ce meritã luatã în seamã3 iesirea din
amãgire si gãsirea lui Dumne!eu. Cãlãu!itivã mai ales dupã aceastã nevoie, care este eternã.
188. Dacã în clipa asta Dumne!eu miar spune 45ino acasã!4, as lãsa bucuros totul
organi!atie, clãdiri, muncã, oameni ca sã' fac voia. 9umea asta este treaba 9ui, #l e
executantul, nu tu sau eu.
1:-. Când am înteles cã Dumne!eu vrea sã mã nasc iar în alt corp pentru ai a&uta pe altii si
când am înteles cã urmea!ã sã iau din nou o personalitate, la început mi sa pãrut cã e ca si
cum mias pune un palton întro !i fierbinte de varã. 0e urmã, mam obisnuit.
..*. ;arma rea este cea care îi duce pe oameni înapoi în lume. (otusi, Dumne!eu îi dã
fiecãruia o sansã sã rupã legãturile <armice. 0uteti sã o faceti. (oatã lumea poate. 0roblema e
cã foarte putini fac efortul.
.$.. ,u fiti nelinistiti dacã nu aveti experientã de meditatie. Calea spre Dumne!eu nu e un
circ! ,u fiti nelinistiti nici cu privire la roadele meditatiei, precum bucuria si pacea interioarã.
(otul va veni când va vrea Dumne!eu. =ai presus de toate, meditati pentru a' face pe plac lui
Dumne!eu, nu vouã însivã. (oate eforturile sincere sunt înregistrate în constiinta divinã.
Datoria voastrã de credinciosi este sã acceptati tot ce vã trimite #l si ce nu vã trimite. ,umai
Dumne!eu stie ce <armã trecutã vã împiedicã sã9 percepeti acum. 2ar putea ca #l sã vrea sã
vã terminati <arma în aceastã viatã, înainte sã vã dea fericirea vesnicã întru #l.
.$1. =ulti oameni miau spus3 4Dacã as avea bani, cei mai multi ti ias da tie4. (otusi, dacã
se întâmpla sã dea norocul peste ei o mostenire, poate, sau o crestere neasteptatã a actiunilor
la bursã , putini erau cei care îsi tineau promisiunea. Dimpotrivã, deveneau !gârciti! >anii
sunt o capcanã. Cu cât ai mai multi, cu atât depin!i mai mult de ei pentru propria sigurantã.
.$:. 5eti întâlni mereu oameni care vor încerca sã vã tragã în &os. ,u vã lãsati influentati de
cuvintele si gândurile lor. (rebuie sã stiti în inima voastrã ce vreti cu adevãrat. =ai presus de
toate, lãsativã cãlãu!iti de propriile aspiratii. ,u uitati cã Dumne!eu se uitã la inima voastrã.
%tâta timp cât vã agãtati de #l cu iubire, nu vã va de!amãgi niciodatã.
.17. =unca pentru Dumne!eu, nu pentru sine, e la fel de bunã ca meditatia. =unca înc)inatã
lui Dumne!eu te a&utã sã medite!i, si meditatia te a&utã sã muncesti. %i nevoie de ec)ilibru.
,umai cu meditatie, devii lenes si simturile devin puternice. ,umai cu muncã, mintea devine
nelinistitã si uiti de Dumne!eu.
.+1. Obiceiurile pot fi sc)imbate întro !i. #le nu sunt decât concentrarea mintii. (eai
concentrat întrun sens? acum concentrea!ãte în alt sens si vei scãpa de tot de acest obicei.
.7-. Când ai gânduri bune, ;undalini începe automat sã se deplase!e în sus. Când ai gânduri
rele, ea se deplasea!ã în &os. Când urãsti pe altii sau gândesti rãu despre ei, ;undalini se
deplasea!ã în &os. 'ar când iubesti pe altii sau gândesti bine despre ei, se deplasea!ã în sus.
;undalini nu este desteptatã doar de te)nicile @oga.
.7:. 2imturile vã!ului, au!ului, mirosului, gustului si pipãitului sunt toate sugestii ale lui
Dumne!eu. #u pot sã le deconecte! unul câte unul. /ãceam asta în copilãrie. %m a&uns sãmi
dau seama cã toate astea sunt filmul lui Dumne!eu. #xersam ore întregi deconectarea
simturilor, unul câte unul, retragând energia din el si aducândo apoi înapoi, pânã a&ungeam sã
detin controlul total asupra sugestiilor pe care le transmiteau mintii.
.:-. #u niciodatã nu le spun oamenilor mei discipoli. Dumne!eu este Aurul. #i sunt
discipolii Lui.
.:1. "n Dumne!eu, totul se petrece la timpul pre!ent. # ca un film, care poate fi dat înainte
sau înapoi. %ctiunea de pe ecran poate sã acopere secole întregi, însã în cabina de proiectie
totul se întâmplã acum. 2ecretul vietii este sã înveti sã trãiesti constient pe deplin fericirea
pre!entã. Când înveti sã fii fericit în pre!ent, "l ai pe Dumne!eu. Cei mai multi oameni trãiesc
în trecut, cu nostalgii sau regrete, sau în viitor, cu sperantã si temeri nãscute din dorintã.
.::. # mai bine sã "l iubesti pe Dumne!eu. 'ubindui pe oameni, teai putea atasa de ei. Ce
trebuie sã faci, când e vorba de ceilalti, este sã9 iubesti mai întâi pe Dumne!eu si apoi sã "l
iubesti în ei.
$-1. 'atã cum poti sãti de!volti intuitia. Dupã meditatie, stai linistit mult timp, savurând
pacea interioarã. =ulti meditea!ã, dar apoi se reped sãsi continue activitãtile. %sta e bine
dacã ai ceva important de fãcut, cãci întotdeauna e mai bine sã medite!i înainte de o
activitate, ca sã poti simti mãcar putinã pace în timp ce muncesti. (otusi, ori de câte ori ai
posibilitatea, rãmâi linistit mult timp dupã ce ai executat te)nicile. %tunci vine cea mai adâncã
desfãtare. 'ntuitia se de!voltã prin adâncirea continuã a acelei desfãtãri.
$-7. 9ui Dumne!eu îi este mai plãcut dacã lucre!i în mod constient pentru #l, nu doar pentru
tine. Dacã lucre!i în lume si îti pasã numai de tine si familia ta, tie mult mai greu sã depãsesti
limitele propriului eu. "ntelept este cel care priveste întreaga omenire ca fiind familia lui mai
mare.
$.1. =ulti vin aici asteptânduse la minuni, fãrã sãsi dea seama cã cea mai mare minune
este smerenia desãvârsitã. Dacã ar fi sã faci minuni în public, ai atrage multimi de adepti, dar
Dumne!eu nu asta vrea.
$.:. 2merenia vine din cãutarea lui Dumne!eu, nu din tine. Când ve!i cã #l actionea!ã prin
tine, cum poti sã fii mândru de tot ce faci6 2merenia e în inimã? nu e treabã de 4fatadã4.
(rebuie sã simti cã tot ce faci este înfãptuit numai de #l, prin tine. 9am ucis pe Bogananda de
multã vreme. %cum, în acest templu nu mai sãlãsluieste decât Dumne!eu.
$$:. 2amad)i nu e ceva ce trebuie sã dobândesti. "l ai de&a. Aândestete3 ai fost vesnic cu
Dumne!eu. De câteva încarnãri trãiesti în amãgire, dar apoi vei fi iar liber în #l pe vecie!
(rãieste mereu cu acest gând.
$1-. Din pãcate, e nevoie de timp pentru a i!goni )ipno!a mentalã cã toate acestea, si cã
timpul însusi, sunt o realitate, )ipno!ã care te face sã te concentre!i pe dorinta de experiente
efemere ale simturilor.
$11. #ste nevoie de o <armã foarte, foarte, /O%7(# bunã, c)iar si numai pentru a vrea sã "l
cunosti pe Dumne!eu! ,u vreau sã vã aud suspinând cu disperare 4Când am sã9 gãsesc pe
Dumne!eu64 ca si cum rãspunsul vostru ar fi 4,iciodatã!4. "l aveti de&a! (rebuie doar sã
trãiti cu convingerea cã #l existã în voi.
$1:. ,u e usor sã fii spiritual, însã este foarte usor dacã esti dispus sã urme!i câteva reguli.
"ncepe prin ati simplifica viata. %poi, rãmâi întrucâtva la distantã de altii. Dacã vrei sã "l
gãsesti pe Dumne!eu, nu te implica prea mult în societatea mondenã. #u unul, mã amestec
putin cu lumea. Când sunt singur, rãmân centrat în 2ine. De multe ori leam spus oamenilor3
4'!olarea este pretul mãretiei4.
$+.. 2ingur Dumne!eu este Cel care actionea!ã prin voi, &oacã toate rolurile, regi!ea!ã toatã
actiunea. ,umai pe #l trebuie sã "l iubiti cu adevãrat în altii, când îi iubiti. Oamenii nu sunt
constienti de acea pre!entã gro!avã, vesnic mângâietoare. #i îsi concentrea!ã întreaga
afectiune unul asupra celuilalt. Când cineva iubit moare, ei se gândesc3 4O), ce cru!ime!4.
"nsã tot timpul a fost numai Dumne!eu, &ucându2e dea vati ascunselea cu ei!
$7-. "n spatele fiecãrei tufe de trandafiri de plãcere se aflã un sarpe cu clopotei de suferintã,
încolãcit si gata sã loveascã. %veti gri&ã sã nu fiti muscati, cum se poate întâmpla dacã vã
lãsati atrasi de ceva care doar vã atâtã pasiunea.
$71. ,u tân&iti dupã vi!iuni în meditatie. "n exta!, ele devin un factor perturbator. #u alung
vi!iunile, cãci am atâtea de vã!ut în meditatie!
$*+. Când acest 4#u4 o sã moarã, atunci am sã stiu cine sunt... (rebuie sã uitati de voi însivã
si sã nu vã mai preocupati de importanta voastrã. 2punetivã întotdeauna3 4(u, Doamne,
numai (u!4. Dumne!eu visea!ã prin voi. El este singura realitate.
$*7. 2ã nu vã numãrati niciodatã defectele. Aânditivã doar dacã "l iubiti îndea&uns pe
Dumne!eu. 0e #l nu "l supãrã defectele voastre. "l supãrã indiferenta voastrã.
$:1. (rebuie sã fiti foarte veseli si fericiti, cãci acesta este visul lui Dumne!eu. Omul mic si
omul mare sunt doar proiectii ale constiintei 5isãtorului. 9uati totul asa cum vine si spuneti
vã cã totul vine de la Dumne!eu. Ce vine de la sine, lãsatil sã vinã. C)iar si atunci când
considerati cã trebuie sã îndreptati o nedreptate, cãutati mai întâi în voi îndrumarea 9ui. %poi,
când actionati, facetio în numele 9ui, niciodatã cu indignare inspiratã de eu.
$:$. ,u fiti patetici când vã rugati. "n acelasi timp, nu fiti diplomati. Dumne!eu e ca un
copilas. ,u e nevoie sã fiti plini de tact cu #l. 5orbiti' cu serio!itate si încredere calmã.
2puneti' sincer ce simtiti cu adevãrat.
$:8. Oamenii vor sã scape de tristete nu învingândo, ci evitândo. #i încearcã bând sau
dormind excesiv, sau alte distractii sã uite cã orice asemenea efort de a scãpa le amenintã, de
fapt, pacea mintii. #i 4beau ca sã uite4, cum e vorba. %sta e o metodã îngro!itoare. Desi sar
putea sã uiti un timp scurt de probleme, si în acel rãstimp sã simti o usoarã bunã dispo!itie,
evitarea neca!urilor nu înseamnã cã te evitã ele pe tine! #le sunt tot cu tine. 0rin urmare,
scãparea este ilu!orie. #a doar toceste mintea si face sãti fie mai greu sã te ocupi eficient de
neca!uri. %lcoolul nu limpe!este mintea o !ãpãceste. =intea devine ca un automobil cu
bu&iile murdare. =otorul ei dã rateuri. 2ã nu beti, nici c)iar pentru putinã distractie. >etia este
exta! satanic.
1-+. ,u "l vei gãsi pe Dumne!eu inventând mereu pretexte, spunând, de exemplu3 45oi
medita când voi gãsi un loc linistit4. ,u asa se a&unge la Dumne!eu! Dacã însã îti spui 4Acum
mã voi cufunda în meditatie4, poti sã fii acolo întro clipã. Când tie somn cu adevãrat, adormi
indiferent unde esti. Când un bãrbat este îndrãgostit, nu îi este greu sã se gândeascã la iubita
lui? dimpotrivã, îi e greu sã nu se gândeascã. /ii îndrãgostit de Dumne!eu! # usor sã medite!i
adânc, când iubirea de #l este destul de profundã.
1-:. Cneori mã întreb de ce "i multumesc oamenii lui Dumne!eu pentru 4darul vietii4. Ce fel
de dar e ãsta6 #u "i spun3 4,u eu (iam cerut sã mã cree!i! "ntrucât însã ai fãcuto, tot ce "ti
cer este sã mã elibere!i! 2coatemã din )arababura asta în care (u mai bãgat!4. ,u luãm
fiintã din mila 9ui. 2untem la fel de vesnici ca #l. 2ufletul coexistã cu 2piritul. Cneori îmi
vine sã "l cert cu iubire, fireste spunându'3 4De ce ne silesti sã rãtãcim în amãgire64. #l nu
se supãrã când vorbesc asa cu #l. Trebuie sã ne scoatã, dacã apelãm la #l cu iubire adâncã.
11-. 0ãstrativã cucernicia rationalã. /ãrã ratiune, cucernicia devine foarte usor
sentimentalã. Dar nu fiti nici prea rationali! 7atiunea singurã nu vã va da niciodatã
întelegerea adevãratã. 7atiunea trebuie sã fie în ec)ilibru cu simtirea. Citativã la o floare si
întrebati3 4Cum se face cã existi, cã frumusetea ta existã64 2i uitativã la acest mare oras de
celule, corpul vostru. Cum sau unit ele întro populatie omogenã6 Oare în spatele corpului nu
e ceva mai mult decât afirmã biologii6 Cum puteati sã luati fiintã din purã întâmplare, asa
cum sustin ei6 "n aceste privinte, ratiunea poate adânci si înãlta cucernicia.
11+. =intea voastrã sã fie mereu anga&atã în slu&irea lui Dumne!eu, fie cã meditati sau "l
slu&iti prin altii. =intea lenesã este atelierul diavolului.
11:. ;arma se re!olvã cel mai bine întâmpinând cu veselie si cura& încercãrile vietii. Dacã îti
mai este fricã de ceva, <arma aceea nu a fost încã re!olvatã pe deplin. 0entru a o risipi, nu
încerca se eviti încercãrile cu care te confrunti. 7idicãte deasupra lor cu cura&, însufletit de
bucuria lui Dumne!eu, din tine.
1.-. Dacã îi critici pe altii, în loc sã comente!i impartial comportamentul lor, asta aratã cã
defectele lor lucrea!ã si în tine. =ai mult, criticândui pe altii, sporesti în tine acele defecte.
Ce condamni la altii va trebui sã trãiesti tu însuti întro !i. %sta e legea <armicã. "n acest fel,
oamenii învatã sã fie întelegãtori cu semenii lor.
1$-. =ai presus de orice, fiti' loiali lui Dumne!eu. Dedicati mai mult timp cãutãrii 9ui. 2i
fiti mai putin preocupati de îndatoririle mai mãrunte, care oricum nu vor mai exista întro !i.
,u le considerati importante. ,imic nu e atât de important ca întâlnirea voastrã de fiecare !i
cu Dumne!eu.
1$.. Cucernicia nu trebuie etalatã în public. De îndatã ce o demonstrati în exterior, iati pus
capãt. #xprimarea unor astfel de sentimente, în mod deliberat, în fata altora este o blasfemie
înaintea lui Dumne!eu.
11-. Dumne!eu nu face, de regulã, minuni pentru oameni, decât dacã existã o nevoie
evidentã sau pentru cineva foarte avansat spiritual.
1+-. 2ã nu spuneti nimãnui greselile voastre, cãci întro !i, întrun moment de supãrare,
persoana cãreia vã confesati lear putea folosi împotriva voastrã. 2punetile numai lui
Dumne!eu. De #l nu trebuie sã ascundeti nimic.
1+.. Cel mai mare pãcat este sã te numesti pãcãtos. # un mod de a te )ipnoti!a cu propriati
slãbiciune. 2ustineti întotdeauna tãria întru Dumne!eu tãria Lui, în tine.
1+1. O încãpere poate sã stea în întuneric mii de ani, dar, dacã aduci luminã în ea, întunericul
va dispãrea ca si cum nici nar fi fost. 9a fel e si atunci când lumina lui Dumne!eu luminea!ã
sufletul3 "ntunericul încarnãrilor dispare întro clipã. 2ã nu spui niciodatã cã esti pãcãtos,
declarânduti, astfel, limitele. 'nsistã, în sc)imb, asupra gândului cã esti fãcut dupã c)ipul si
asemãnarea lui Dumne!eu cã în sufletul tãu, în adevãratul tãu 2ine, întunericul amãgirii nu
poate sã existe.

)ttp3DDEEE.geocities.comDviata.spiritualaD@DindexF.*-F@ogananda.)tm
280 de citate din înţelepciunea marelui yoghin PARAMAHANSA
YOGANANDA
Sumar
C%0'(O9C9 1 ,#>C,'% =%(#7'%9'2=C9C'
C%0'(O9C9 . %D#5G7%(C9 H#9 %9 #I'2(#,H#'
C%0'(O9C9 $ ,%(C7% O,'7'CG % C,'5#72C9C'
C%0'(O9C9 1 2C/9#(C9 J' DC=,#K#C
C%0'(O9C9 + C, DC=,#K#C, O 7#9'A'#
C%0'(O9C9 8 9#A#% 5'#H''
C%0'(O9C9 7 0GC%(C9 #2(# 'A,O7%,H%
C%0'(O9C9 * 9#A#% ;%7=#'
C%0'(O9C9 : D#207# 7#",C%7,%7#
C%0'(O9C9 1- % (7%,2C#,D# ;%7=%
C%0'(O9C9 11 A7%H'% 9C' DC=,#K#C
C%0'(O9C9 1. ,#C#2'(%(#% 2'2(#=C9C' BOA%
C%0'(O9C9 1$ C%9#% CG(7# ',/','(
C%0'(O9C9 11 C# #2(# C, AC7C
C%0'(O9C9 1+ 7O9C9 D'2C'0O9C9C'
C%0'(O9C9 18 =%,'#7# D# %DO7# % D'5',C9C'
C%0'(O9C9 17 CC= 2G ,# 7CAG= #/'C'#,(
C%0'(O9C9 1* D#207# =#D'(%H'#
C%0'(O9C9 1: 2/%(C7' D# O7D', A#,#7%9
C%0'(O9C9 .- 7#%9'K%7#% 2',#9C'
Sumar - PARAMAHANSA YOGANANDA 280 de întrebări şi răspunsuri
!!
CAPITOLUL 1
)E,U)IA MATERIALISMULUI

-
%devLrul Cltim este simplu. #l nu poate fi exprimat în cuvinte. /iinMa umanL poate sLl descopere doar în
2inele 2uprem.

.
0arama)ansa Bogananda spunea3 42avanMii contemporani îNi folosesc mentalul pentru a îmbunLtLMi mediul
încon&urLtor, pentru al face mai confortabil. Oamenii de spirit folosesc puterea mentalului pentru a atinge
'luminarea. 0uterea mentalului conduce omul pe calea obMinerii /ericirii profunde, singura capabilL de al
prote&a de pericolele exterioare. %stfel, este evident cL atitudinea oamenilor de spirit este net superioarL
demersurilor oamenilor de NtiinML.

/
9a ce ne serveNte sL ne consacrLm timpul pentru obMinerea de bunuri Ni satisfacMii efemere6 2pectacolul
vieMii este vL!ut de toate religiile asemeni unei piese de teatru adicL ilu!oriu. Cnii oameni, adevLraMi
nebuni, îNi imaginea!L cL piesa este realL Ni eternL Ni suferL nespus când întrun final descoperL cL
existenMa lor se va sfârNi Ni cL vor lLsa în urmL toatL agoniseala lor deo viaML. 2uferinMa este re!ultatul
orbirii spirituale. "nMeleptul considerL aceastL piesL de teatru ca ilu!orie Ni îNi cautL fericirea Ni împlinirea
în #senMa fiinMei sale, 2inele ,emuritor, %tman. 0entru cei care sunt orbi, viaMa este o veritabilL 4maNinL
infernalL43 mai devreme sau mai târ!iu îi va distruge.

0
Cn om întâlnit de Bogananda în ,eE Bor< se plângea astfel3 4,u pot sLmi iert faptul cL miam pierdut
$+ de ani din viaML pentru a câNtiga primul meu milion de dolari !4
4%cum sunteMi mulMumit64 la întrebat maestrul.
4,ici gând. Cnul dintre prietenii mei a reuNit mult mai bine decât mine. ,u voi avea liniNte pînâ când nu
voi câNtiga cel puMin 1- de milioane de dolari4.
%mintinduNi aceastL întîlnire, Auru&i nea spus3
4"nainte de a reuNi sL câNtige cele 1- de milioane de dolari propuse, acest om a suferit o gravL depresie
nervoasL Ni a murit.
%ceasta este recompensa unei ambiMii lumeNti, prosteNti4.

5
"ntro !i, Bogananda nea spus3
4OdatL, am vL!ut un desen animat, în care un câine trLgea o sanie foarte grea. 0roprietarul câinelui gLsise
un mod ingenios pentru a convinge câinele sL tragL sania. Cu a&utorul unei prL&ini legate de sanie, omul a
suspendat un cârnat foarte apetisant, c)iar în faMa câinelui. Câinele aproape nu observa cL trage sania,
fiind cu totul preocupat sL a&ungL la acel cârnat care, indiferent de efortul depus de el, rLmâne mereu la
aceiaNi distanML. =a&oritatea oamenilor de afaceri sunt în aceastL situaMie. #i îNi spun3 OODacL voi reuNi sL
obMin aceNti bani, eu mL voi lLsa de afaceri Ni voi fi foarte fericitPP. Dar 4cârnatul4 fericirii lor este
inaccesibil, iar ei sfârNesc prin a fi doborâMi de greutatea problemelor Ni suferinMelor generate de efortul lor
de a atinge o fericire ilu!orie4.

1
% dori sL pose!i bunuri materiale înainte de obMinerea stLrii de liniNte interioarL este o situaMie la fel de
prosteascL cu a muri de sete atunci când te îmbLie!i întrun lac. DacL dorim sL evitLm suferinMele, trebuie
sL evitLm nu sLrLcia în plan material, ci sLrLcia spiritualL, pentru cL aceasta este cau!a tuturor suferinMelor
Ni amLrLciunilor umane.

2
Oamenii uitL cL energia nervoasL Ni cerebralL pe care ei o consumL pentru obMinerea averilor lor
antrenea!L, datoritL scLderii potenMialului vital al fiinMei, scurtarea duratei vieMii. =aterialiNtii sunt atât de
preocupaMi de câNtigul lor, încât ei nu sunt capabili, nici mLcar pentru câteva clipe, sL se relaxe!e Ni sL se
bucure de ceea ce au reali!at. Cât de înNelLtoare este viaMa! 0riviMi cu atenMie oamenii care vL încon&oarL.
"ntrebaMivL dacL ei sunt cu adevLrat fericiMi. CitaMivL la toate aceste priviri lipsite de bucurie. ObservaMi
cât de goi sunt oc)ii lor. C)iar dacL materialismul tentea!L umanitatea prin plLceri facile Ni imediate, este
sigur cL o astfel de viaML nu poate sL ne aducL o fericire durabilL.

3
0entru ignorant, în spatele fiecLrui moment de plLcere se ascunde Narpele durerii Ni al suferinMei.

4
%dresânduse unui vast public american, 0arama)ansa Bogananda declara3
4Omul modern este mândru de apropierea sa NtiinMificL faML de realitate. 0ermiteMimi sL vL propun o
anali!L meticuloasL a vieMii noastre cotidiene. %mericanii adorL experienMele, aNa cL de ce sL nu fim noi
propriul nostru obiect de studiu, sL anali!Lm lucid propriul nostru comportament, atât cel interior, cât Ni
cel exterior, în relaMiile cu ceilalMi. %nali!aMi propria dumneavoastrL viaML, ce aNteptaMi de la ea, cum poate
fi ea îmbunLtLMitL Ni care este calea cea mai sigurL pentru reali!area tuturor dorinMelor voastre. AândiMivL
la tot ceea ce oamenii doresc sL evite Ni anticipaMi felul în care viitorul vL poate aduce îndeplinirea
Melurilor voastre.
"ntotdeauna, pentru a primi un rLspuns corect, este necesar sL formule!i foarte exact întrebarea pe care o
pui. "ncercaMi sL descoperiMi de ce atâMia oameni sunt nefericiMi. %ceasta vL va a&uta sL gLsiMi cea mai bunL
metodL pentru a reali!a o fericire durabilL. 2trLduiMivL sL gLsiMi soluMii practice, formulate astfel încât sL
fie cât mai accesibile. %propierea de viaML trebuie sL fie tot atât de NtiinMificL ca apropierea
astrofi!icianului de misterele Cniversului. 7eligia trebuie sL aborde!e o concepMie cât mai NtiinMificL
asupra vieMii. #a trebuie sL gLseascL soluMii practice la problemele fundamentale. De fapt, principiile
spirituale oferL soluMiile cele mai practice Ni mai universale care se pot gLsi.

-0
Cn copil nu încetea!L sL plângL pânL ce nu obMine ceea ce îNi doreNte. >ucuria este de scurtL duratL, dupL
care îNi doreNte altceva Ni începe din nou sL plângL. %ceeaNi este Ni atitudinea omului adult, preocupat de
lumea materialL. 'mediat ce obMine un lucru, el îl abandonea!L Ni îNi doreNte altceva. ,imic din aceastL
lume nu poate sL îi ofere fericirea pe care o cautL.

--
2ufletul nu poate regLsi /ericirea în bunurile materiale, pentru simplul motiv cL fericirea nu este
artificialL. 0ier!ând contactul cu beatitudinea divinL, el sperL sL acopere aceastL lipsL cu a&utorul unor
pseudoplLceri ale simMurilor. Dar pe un plan mai profund al existenMei, el va rLmâne totdeauna conNtient
de lipsa sa de comuniune cu Divinul. "nlLuntrul fiinMei sale, Ntie cL plLcerea simMurilor nu îi va aduce
împlinirea doritL. Cât timp trebuie sL mai rLtLcim pînL când, sLtui de atâta suferinML, sL ne regLsim
fericirea în interiorul fiinMei noastre, unicul loc în care ea existL cu adevLrat64
Sumar - PARAMAHANSA YOGANANDA 280 de întrebări şi răspunsuri
!!
CAPITOLUL 2
A5E(6RATUL 7EL AL E8ISTE)7EI

-
Cei care se limitea!L la a fi conNtienMi doar de planul fi!ic sunt asemenea turiNtilor întro MarL strLinL.
0atria noastrL este Omnipre!enMa. 0e 0Lmânt nu suntem decât niNte cLlLtori, niNte musafiri de moment.
Din pLcate, multe persoane devin musafiri nedoriMi. #i se forMea!L sL obMinL monopolul asupra unui petic
de pLmânt Ni cred cL acolo au toate drepturile, cL sunt proprietari. "ntreaga lor gândire se re!umL la 4casa
mea4, 4femeia mea4, 4soMul meu4, 4copiii mei4. 'mplicaMiile materialismului, insidioase Ni misterioase îi
pLstrea!L în vise ilu!orii. #i uitL ceea ce sunt. (re!iMivL înainte ca visul vostru sL se topeascL în infinit!
Cnde va mai fi atunci casa voastrL, familia voastrL, în momentul în care corpul vostru va dispare6 5oi nu
sunteMi acest corp. #l nu este decât 4farfuria4 pe care aMi primito pentru a participa la festinul spiritului.
De ce sL nu învLMaMi aceastL lecMie esenMialL înainte sL muriMi6 ,u vL împiedicati de limitLrile conNtiinMei
umane Ni nu uitaMi nici o clipL de infinitatea 2piritului vostru.

.
;ris)na a spus3
40LrLseNte oceanul suferinMei Ni al mi!eriei! 5iaMa în Dumne!eu este o sLrbLtoare continuL. /LrL #l,
existenMa nu este plinL decât de dureri Ni decepMii. (elul vieMii umane nu constL în a te cLsLtori, a
supravieMui Ni, dupL aceea, a muri. %cesta este destinul animalelor. De ce sL trLieNti uitând cL eNti om6
Dumne!eu Mia dLruit inteligenMa pentru a o folosi sL descoperi sensul existenMei tale. #l tea fLcut
inteligent pentru aMi de!volta discernLmântul, singurul care te determinL sL9 cauMi. /oloseNte cu
înMelepciune acest dar! ,u deveni sclavul inteligenMei, pentru cL aceasta îMi va aduce cea mai mare
suferinML!4

/
%devLratul Mel al vieMii este sL9 cunoaNtem pe Dumne!eu. (entaMiile acestei lumi vL sunt pre!entate
pentru a vL a&uta sL vL de!voltaMi discernLmântul. 0referaMi plLcerile simMurilor sau beatitudinea divinL6
0lLcerile exercitL o anumitL atracMie, dar dacL nu le veMi re!ista, vL veMi tre!i întrun moment în care
problemele Ni greutLMile nu mai încetea!L. ObMinerea sLnLtLMii, a liniNtii interioare Ni a fericirii este
imposibilL celor care se lasL dominaMi de plLcerile sen!uale. CunoaNterea lui Dumne!eu aduce o fericire
infinitL. =ai devreme sau mai târ!iu, fiecare fiinML trebuie sL înveMe de la viaML aceastL lecMie.

0
0riviMi luminile oraNului. ,u sunt minunate6 Dar unele din aceste lumini pot ascunde crime sordide. ,u vL
lLsaMi seduNi de aspectul exterior al vieMii. %deseori, strLlucirea sa este superficialL. "n spatele aparenMelor,
urmLriMi sL gLsiMi %devLrul #tern.

5
5oi nu aMi venit pe lume doar pentru a câNtiga bani, a avea familie Ni a muri. Destinul vostru este glorios.
2unteMi copii al infinitului. Cele mai minunate împliniri pe care vi le puteMi imagina vL aNteapML atunci
când îl veMi cunoaNte pe Dumne!eu. Comoara 2a infinitL vL aparMine. Ce mai aNteptaMi6 De ce sL mai
pierdeMi timpul în ocoliNuri nenumLrate6 =ergeMi Ni cLutaMi9 direct pe #l.

1
=editaMi asupra cuvintelor lui 'sus3 49LsaMi morMii sLngroape morMii!4 Q=atei, 5''', ..R Cuvintele sale
aratL cL ma&oritatea oamenilor sunt fiinMe moarte. #le nu au nici un fel de ambiMie, nici un fel de inMiativL
sau entu!iasm spiritual, nici un fel de bucurie de a trLi. %tunci, la ce bun sL mai trLiascL6
5iaMa trebuie sL fie o inspiraMie permanentL. % trLi mecanic înseamnL a fi mort interior, c)iar dacL corpul
continuL sL respire. 5iaMa multor oameni este ternL Ni goalL, pentru cL ei lasL fericirea lor sL depindL de
lucruri efemere, în loc sL descopere sursa infinitL a tuturor fericirilor, 2inele 2uprem, %tman.

2
%cest univers este un vis al lui Dumne!eu. 'mensitatea sa sugerea!L absenMa limitelor conNtiinMei.
'maginea!LMi o sferL luminoasL. 5i!uali!ea!a expansiunea sa în #ternitate, cu vite!a gândului. 0oate
expansiunea acestei sfere sL se opreasL la un moment dat6 ,u, niciodatL. DacL materia pre!intL limitLri,
conNtiinMa nu pre!intL nici un fel de limitare. 9a fel cum gândirea modelea!L materia, aceasta din urmL
umple întregul spaMiu creat de sfera de conNtiinML luminoasL. 2ubstanMa primordialL a Cniversului este
ConNtiinMa. =ateria a luat naNtere prin intermediul gândirii, ca o formL de energie condensatL QînsLNi
gândirea este o formL de energie subtilLR la un nivel de existenML mai puMin elaborat Ni NtiinMa modernL a
confirmat acest lucru. Cu mii de ani în urmL, înMelepMii afirmau cL energia cosmicL este o proiecMie a
5oinMei Divine.

3
5aloarea omului nu este determinatL de personalitatea sa, ci de faptul cL este picLturL din Dumne!eu.

4
%nii pe care îi petrecem în existenMa terestrL sunt secunde, în comparaMie cu eonii care preced naNterea
noastrL sau cu perioadele de timp incomesurabile care vor veni dupL ce vom pLrLsi aceastL lume. De ce sL
te identifici cu aceastL personalitate trecLtoare6 Casa, familia, Mara în care teai nLscut nuMi aparMin.
%devLrata ta patrie este 'nfinitul. %devLrata duratL a vieMii tale este #ternitatea. Oamenii trLiesc imitându
i pe ceilalMi, trLiesc dupL opiniile altora. DacL doreNti sLMi trLieNti cu adevLrat viaMa, trebuie sL asculMi
vocea ta interioarL Ni nu pLrerile celorlalMi. ,u uita nici o clipL de Dumne!eu. %ceastL lume va continua Ni
fLrL tine, pentru cL tu nu eNti mai important decât alMii. Dea lungul anilor, milioane de fiinMe au sfârNit în
4tomberoanele4 istoriei. (rebuie sL învLMLm sL cultivLm recunoNtinMa faML de Dumne!eu. #l este singurul
rost al vieMii. % munci, a avea prieteni Ni visuri de viitor, toate acestea, neintegrate întrun mod înMelept,
spiritual, nu au nici un sens. #le nu pot aduce o bucurie deplinL, pentru simplul motiv cL nici una din
aceste bucurii nu este completL. Dumne!eu este cel care înglobea!L toate lucrurile. %cesta este motivul
pentru care 'sus a spus3 4CLutaMi mai întâi împLrLMia lui Dumne!eu Ni dragostea 9ui Ni toate acestea se vor
adLuga vouL4 Q=atei, 8, $$R. CLutaMi9 pe Cel care vL dLruie toate lucrurile Ni veMi primi de la #l ceea ce
aveMi nevoie.
Sumar - PARAMAHANSA YOGANANDA 280 de întrebări şi răspunsuri
!!
CAPITOLUL 3
)ATURA 9)IRIC6 A U)I(ERSULUI

-
Cn fermier stLtea lungit sub un copac, absorbit în gândurile sale. 2oMia sa a venit fugind, cu lacrimi în
oc)i, Ni ia spus cL unicul lor fiu a fost muNcat de o cobrL. >Lrbatul a rLmas tLcut. 2tupefiatL de aceastL
indiferenML aparentL, soMia a început sL plângL3 4(u nu ai pic de de inimL!4. 4,u înMelegi nimic!4, ia
rLspuns el. 4,oaptea trecutL am visat cL sunt rege Ni cL am Napte fii. "ntro !i, aceNtia au plecat în pLdure,
unde au fost muNcaMi de cobre Ni au murit. "n pre!ent, mL întreb dacL trebuie sL plâng dupL cei Napte fii
morMi în vis sau dupL unicul nostru fiu, muNcat de cobrL în acest vis pe care îl trLim acum.4 Cu siguranML
cL acest om avea o mare putere de discernLmânt spiritual. 0entru el, atât lumea materialL cât Ni cea din
subconNtient sunt la fel de lipsite de realitate. "n timp ce visLm, lumea fi!icL în care trLim devine irealL Ni
doar lumea subconNtientului pare adevLratL. 'ar când 4visLm4 în aceastL lume, uitLm de lumea
subconNtientului.

.
(oate lucrurile existL doar în ConNtiinML. Cn bLrbat visa cL este soldat Ni cL a plecat întro bLtLlie, în care
este rLnit mortal. "n vis, el este conNtient cL va muri curând Ni este foarte trist. 2e gândeNte la fiinMele dragi
pe care va trebui sL le abandone!e. 2e tre!eNte brusc Ni nu mai poate de bucurie când reali!ea!L cL nu
trebuie sL moarL Ni cL totul a fost un vis. 2e bucurL cL este sLnLtos Ni în viaML. Dar ce se întâmplL cu un
soldat care, în viaMa terestrL, este rLnit de moarte6 #l se tre!eNte în lumea astralL Ni descoperL cL de fapt
toatL trLirea sa nu a fost decât un vis, cL de fapt nu are corp fi!ic. (rebuie sL înMelegem cL toate
experienMele sunt trLite întro stare de vis!

/
(impul Ni spaMiul formea!L o ur!ealL imaginarL, pe care este construit acest Cnivers. 2L presupunem cL eu
adorm Ni vise! cL sunt la bordul unui avion care parcurge cele 1.--- de mile care despart 9os %ngeles de
'ndia. (re!indumL, descopLr cL toatL experienMa nu a avut loc decât în creierul meu Ni cL nu a durat decât
câteva secunde. %ceasta este natura ilu!orie a timpului Ni spaMiului, pe care se ba!ea!L toate ideile umane
despre realitate.

0
%ceastL lume îMi pare realL datoritL faptului cL Dumne!eu tea adus la viaML în 5isul 2Lu Cosmic. (u faci
parte din 5isul 2Lu. DacL tu vise!i cL teai lovit cu capul de un perete, în urma acestui fapt poate apare o
durere imaginarL de cap. Când te tre!eNti, reali!e!i cL nu a existat nici un perete de care sL te loveNti Ni cL
experienMa pe care ai trLito nu a fost decât în vis Ni cL nu te afectea!L în momentul pre!ent. %celaNi lucru
se întâmplL cu visele pe care le consideri reale Ni pe care le trLieNti în pre!ent. (re!eNtete la unica
7ealitate, Dumne!eu, Ni cu siguranML vei descoperi cL viaMa terestrL nu este decât un spectacol, un &oc de
lumini Ni umbre.

5
"ntrun film acMiunea pare foarte realL, dar privind din cabina de proiecMie poMi sL observi cL întreaga
istorie nu este animatL decât de o singurL ra!L de luminL. %celaNi lucru se întâmplL Ni cu =arele /ilm al
CreaMiei. Dumne!eu a spus 342L se facL luminL!4 QAene!a, 13.R. "ntregul Cnivers a fost emanat de o
singurL ra!L de luminL divinL. #ste un film cosmic, asemLnLtor cu cel din sala de cinematograf. DiferenMa
constL în faptul cL, în sala de cinematograf, spectacolul este bidimensional, solicitând doar vL!ul Ni au!ul,
în timp ce 4filmul4 cosmic este multidimensional Ni afectea!L toate cele cinci simMuri ale omului. "n sala
de cinematograf, imaginile proiectate pot sL vL facL sL râdeMi sau sL plângeMi, dar filmul proiectat de
Dumne!eu este mult mai complex Ni deci mai captivant.

1
Cn fi!ician comenta cu condescendenML3
4#ste foarte frumos sL repre!int arborii, florile, râurile precum un vis al lui Dumne!eu. JtiinMa a revelat cL
toate aceste lucruri sunt identice în esenML, cL sunt cu toate formate din protoni Ni electroni4.
%tunci, prompt, Bogananda la întrerupt3
4DacL tu ai lLsa o grLmadL de cLrLmi!i sL cadL la sol, cre!i cL vor forma o casL6 Cu siguranML cL nu. #ste
necesarL o inteligenML pentru a face ceva coerent cu o grLmadL de cLrLmi!i. 0rotonii Ni neutronii sunt
4cLrLmi!ile4 din care a fost construit Cniversul. Dar a fost necesarL o 'nteligenML pentru ca acesta sL
capete forma pe care o are. (oate florile, toate râurile, toMi arborii sunt dotaMi cu inteligenML.4

2
De unde provine materialul de construcMie al Cniversului6
"naintea creaMiei nu a fost decât Dumne!eu. %ceasta nu este o explicaMie suficientL pentru a spune cL
Dumne!eu este %totputernic Ni cL #l poate reali!a aceste miracole. C)iar Ni aceste miracole au nevoie de
un fundament real, de o ba!L realL. Dumne!eu este ConNtiinML. 'ndiferent de calitatea materiei, aceasta a
fost creatL printrun act de voinML al ConNtiinMei 2ale. DacL aceasta este adevLrat, Ni nu poate fi altfel,
atunci ConNtiinMa este realL Ni materia este ilu!orie. JtiinMa însLNi acceptL aceastL afirmaMie, în mLsura în
care demonstrLm cL materia este o ilu!ie. 9ucrurile care ne încon&oarL nu sunt de fapt pietre dure, arbori
maiestuoNi sau râuri care curg învolburate, toate diferite una de cealaltL. Dincolo de aceste aparenMe, nu se
gLsesc decât atomi în miNcare, în vibraMie. Ji c)iar Ni aceNti atomi sunt o ilu!ie. "n spatele energiei cosmice
se gLsesc gândurile lui Dumne!eu. Cu aceasta nu vreau sL demonstre! cL universul fi!ic nu este real, ci
doar cL realitatea sa diferL de aparenMa sa. 7ealitatea lumii materiale constL în faptul cL întregul univers
este fundamentat pe ConNtiinML. Dumne!eu a creat Cniversul în 5isul 2Lu.

3
4Cine la creat pe Dumne!eu64 la întrebat un vi!itator pe Bogananda.
%cesta, !âmbind, ia rLspuns3 4,umeroase persoane miau pus aceastL întrebare. (rLind în lumea creaMiei,
ei îNi imaginea!L cL nimic nu poate sL existe fLrL o cau!L. Dar Dumne!eu, Cau!a 2upremL, se situea!L
dincolo de cau!alitate. ,u este posibil ca #l însuNi sL fi avut un creator. Cum este posibil ca existenMa
%bsolutului sL depindL de un alt %bsolut64

4
Cu adevLrat, este o greNealL sL afirmi cL Dumne!eu a creat acest Cnivers, la fel cum un tâmplar creea!L o
masL. De fapt, Dumne!eu a devenit acest Cnivers? fLrL sLNi modifice în nici un fel natura 2a intrinsecL,
#l a transformat o parte a ConNtiinMei 2ale în aceastL 'lu!ie CosmicL, =a@a, Cniversul în care trLim.
,imic nu este ceea ce pare a fi. (oate lucrurile sunt o manifestare a gândurilor lui Dumne!eu.

-0
Cum poate Dumne!eu, Cnica 7ealitate, sL manifeste acest univers dual, ilu!oriu6 #l îl creea!L cu a&utorul
principiului dualitLMii. ConNtiinMa 2a CnicL manifestL aparenMa contrariilor3 luminL Ni întuneric, plLcere Ni
durere, po!itiv Ni negativ? astfel, #l obMine o infinitate de ilu!ii în opo!iMie. O parte a ConNtiinMei 2ale se
aflL în miNcare, adevLr care este revelat Ni în >iblie3 4Ji Du)ul 2Lu se purta pe deasupra apelor4 QAene!a,
1, .R. 0utem compara aceastL miNcare cu cea a valurilor pe suprafaMa unui ocean. ,ivelul oceanului
rLmâne întotdeauna identic, indiferent cât de înalte sunt valurile, deoarece fiecare miNcare cLtre înalt este
corelatL cu o coborâre în abis, nivelul global al oceanului rLmânând acelaNi. %nalogic vorbind,
Dumne!eu, Oceanul de 2pirit nu este afectat de CreaMia 2a. 2piritul 2Lu existL pretutindeni, neclintit Ni
toate miNcLrile creaMiei 2ale sunt asemeni valurilor oceanului. Cnitatea 'nfinitului face sL vibre!e o parte a
2a Ni o determinL sL devinL doi, apoi multiplu, pînL ce apar stelele, galaxiile, planetele, oamenii Ni
animalele. 5ibraMia cosmicL primordialL este %C=. #ste %min, 9ogosul, Cuvântul din #vang)elia lui
'oan, este =u!ica 2ferelor la grecii antici, %nu)avar la !oroastrieni. 0rin aceastL 5ibraMie 0rimordialL,
întregul Cnivers vine în manifestare. %ceastL vibraMie produce dualitatea. CunoaNterea 7ealitLMii Cnice ne
permite sL transcendem toate contradicMiile din naturL. %cceptaMi cu aceeaNi stare de spirit tot ceea ce vi se
întâmplL în viaML3 bucurie Ni durere, plLcere Ni neplLcere, succes Ni eNec! ,u trLiMi decât pentru Dumne!eu,
nu9 serviMi decât pe #l, nu9 iubiMi decât pe #l!

--
4Auru&i, la ce este necesar rLul în CreaMia lui Dumne!eu64 a întrebat un discipol. 4Divinul este cu
siguranML plin de bunLtate Ni iubire. #ste cu putinML, cum pretind anumiMi autori moderni, ca #l sL se
delimite!e de existenMa 7Lului64
4Dumne!eu ar trebui, cu siguranML, sL fie prost ca sL nu observe rLul. #l, care observL fiecare fir de iarbL,
cum sL nu observe un lucru atât de evident64
4Dar poate cL nul percepe ca fiind 7Lul64 a continuat discipolul.
4#l este Cel care a creat 7Lul. #l este conNtient cL oamenii trLiesc în ilu!ie Ni cL suferL, deoarece c)iar #l
a creat aceastL ilu!ie4.
4Deci putem spune cL #l a dorit sL cree!e 7Lul64
47Lul este însLNi =a@a, 'lu!ia CosmicL. #ste o forML conNtientL care, odatL adusL în existenML, urmLreNte
sL se perpetue!e. #a încearcL sL aserveascL conNtiinMa noastrL planului fi!ic. Dumne!eu, Cnica 7ealitate
urmLreNte, în acelaNi timp, sL ne atragL cLtre #l, prin intermediul dragostei 2ale divine4.
4Dar, din ceea ce spuneMi dumneavoastrL, ,ecuratul are propriul sLu rol în cadrul CreaMiei4.
Bogananda a surâs Ni a spus3
47Lul din CreaMie este asemeni persona&ului negativ dintro piesL de teatru. #l ne a&utL sL ne îndrLgostim
de eroii po!itivi Ni de acMiunile pline de virtute. "n acelaNi fel, 7Lul Ni consecinMele sale servesc pentru a
tre!i în noi dragostea pentru bine Ni pentru Dumne!eu4.
Discipolul a continuat3
4Dar dacL este asa, maestre, dacL binele Ni rLul nu sunt decât niNte persona&e în aceastL SdramL cosmicLT,
putem spune cL, indiferent dacL suntem sfinMi sau rLufLcLtori, toate acestea nu sunt decât niNte roluri Ni
acestea nu afectea!L adevLrata noastrL naturL, care este o reflexie a lui Dumne!eu64
=aestrul a început sL râdL3
4DacL urmLrim sL ducem acest raMionament pînL la capLt, putem spune cL aveMi dreptate. Dar nu uitaMi
niciodatL cL, dacL &ucaMi rolul persona&ului negativ întro piesL, veMi suporta Ni consecinMele acMiunilor
negative din piesL, pedeapsa. DacL însL &ucaMi rolul sfântului, vL veMi tre!i din acest vis cosmic Ni vL veMi
bucura în eternitate de fu!iunea cu Divinul4.

-.
Bogananda sa adresat unui discipol nou venit3
4Ce cre!i cL opreNte 0Lmântul sL se lanse!e în spaMiu, întro cLlLtorie care sLl îndepLrtea!L de 2oare64
4%tracMia gravitaMionalL exercitatL de 2oare4 U rLspunse discipolul.
4Ji ce cre!i tu cL opreNte 0Lmântul sL se apropie de 2oare64
4/orMa centrifugL, carel determinL sL rLmânL pe orbitL4.
Bogananda a abandonat acest subiect, surâ!ând. DupL o perioadL de timp, discipolul a reali!at cL
=aestrul folosise 2oarele ca pe un simbol al DivinitLMii Ni 0Lmântul ca simbol al omului, în permanenta sa
fugL de atracMia divinL. Bogananda a dorit sL ne incite, pentru a ne determina sL ne desc)idem sufletul Ni
sL eliminLm orice re!istenML faML de %pelul de dragoste al Divinului4.

Sumar - PARAMAHANSA YOGANANDA 280 de întrebări şi răspunsuri
!!
CAPITOLUL 4
SU:LETUL ;I 5UM)E'EU

-
Dumne!eu este Oceanul de 2pirit, iar oamenii sunt asemLnLtori valurilor care apar pe suprafaMa sa. 5L!ute
dintro barcL, aceste valuri par sL fie foarte diferite unele sunt înalte Ni puternice, altele sunt mici Ni
insignifiante. Dintrun avion, vedem numai oceanul, fLrL a sesi!a valurile ce animL suprafaMa sa. 9a fel se
întâmplL cu cel absorbit de &ocul ilu!iei, =a@a. #l se ataNea!L de succes Ni este trist când suferL un eNec. "i
este teamL de durere Ni boalL, iubeNte existenMa terestrL Ni este îngro!it de moarte. 5alurile existenMei
umane par reale Ni infinit diversificate. "n oc)ii unei fiinMe eliberate, totul este >ra)man, totul este
Dumne!eu. Cu cât furtuna este mai puternicL, cu atât valurile sunt mai înalte. Cu cât vântul ilu!iei suflL
mai puternic asupra minMii unei fiinMe, cu atât mai mult ea urmLreNte sL se distingL de cei din &urul sLu.
#ste cu neputinML sL te ascun!i de Creator. (oMi facem parte din Dumne!eu, la fel cum valurile fac parte
din ocean. ,oi nu suntem separaMi de #l decât în aparenML. 0ersoanele care vor sLNi afirme personalitatea
Ni sL se ridice deasupra celorlalMi prin vanitate Ni orgoliu, la un moment dat se vor lovi cu putere de
valurile celorlalte egouri, provocate, tot asemeni lor, de o furtunL în ilu!ie. %semeni unei furtuni în care
valurile se ridicL Ni coboarL, victorioase întro !i, liniNtite în alta, întrun turbion nesfârNit de conflicte Ni
competiMii. %tâta timp cât este furtunL, suprafaMa oceanului nu va cunoaNte liniNtea. 9a fel, spiritul uman,
perturbat de furtuna ilu!iei nu va gLsi niciodatL pacea Ni nu va experimenta decât neliniNtea Ni angoasa.
0acea nu apare decât dupL furtunL, indiferent dacL este vorba de elemente ale ,aturii sau de conNtiinMa
unei persoane. 45alul4 egoului va exista atâta timp cât fiinMa va fi pierdutL în =a@a Qîn ilu!ieR. "n mLsura
în care egoul discipolului se va diminua, acesta va accepta o nouL relaMie cu 2piritul 'nfinit. O fiinML
evoluatL spiritual nu încearcL nici o clipL sL fie mai presus decât celelalte Ni urmLreNte în permanenML sL
trLiascL în armonie cu cei din &urul sLu, cu ,atura, cu Dumne!eu.

.
O persoanL a studiat întro manierL superficialL filo!ofia vedanticL din 'ndia, care spune cL 4totul este
>ra)man4. "n urma acestei neînMelegeri, ea susMinea pretutindeni cL este Dumne!eu.
%ceste vorbe au a&uns Ni la urec)ile maestrului care, râ!ând, nea spus3
4Oamenii sunt atât de parNivi în ignoranMa lor! "nvLMLtura 5edelor na încura&at niciodatL o persoanL sL
facL astfel de declaraMii atâta timp cât este încL sub&ugatL de o conNtiinML egoticL. Oceanul are dreptul de a
spune3 S#u sunt valurileT dar este absurd ca un val sL afirme cL este întregul ocean. 7eali!ea!a întâi
unitatea cu Oceanul Divin! Deabia dupL aceea vei putea spune3 S#u sunt #lT, deoarece cuvântul SeuT nu
se referL la ego, ci desemnea!L identificarea cu 2inele 2uprem. Dar c)iar Ni în acest ca!, spune mai
înainte3 SOceanul a format acest mic val care este corpul meu, dar eu Ntiu cL, de fapt, sunt ConNtiinMa care
animL întregul OceanT4.

/
%nalogic vorbind, dacL am considera cL Dumne!eu este curentul electric, atunci oamenii sunt becurile.
/orma, culoarea Ni lumino!itatea becurilor poate varia la infinit, dar cau!a care determinL ceea ce face ca
toate aceste becuri sL dea luminL este identicL în toate ca!urile. Oamenii sunt înNelaMi de aparenMe. #i
exclamL3 4Ce fiinML frumoasL! Ce pLr frumos! Ce surâs strLlucitor!4 dar în momentul în care curentul se
întrerupe, ce devine culoarea6 Cine mai admirL culoarea Ni forma unui bec stins6 ,u uita nici o clipL
adevLrata 2ursL a energiei vieMii în tot ceea ce poMi observa în &urul tLu.

0
(ot analogic vorbind, am putea spune cL fiinMele umane sunt asemLnLtoare unor mici flLcLri produse de o
lampL cu ga!, iar pe Dumne!eu am putea sLl comparLm cu combustibilul. /orMa flLcLrii este
proporMionalL cu comunicarea dintre flacLrL Ni combustibil. 9a fel, cu cât noi ne desc)idem mai mult faML
de pre!enMa divinL, cu atât #l îNi poate manifesta lumina 2a Ni forMa 2a în vieMile noastre. 'nvers, cu cât ne
înc)idem mai mult faML de Dumne!eu, datoritL orgoliului Ni indiferenMei faML de nevoile celor din &urul
nostru, cu atât /lacLra DivinL, forMa Ni inspiraMia 2a se vor reduce în proporMia obstrucMiei pe care noi o
reali!Lm, iar în momentul în care înc)iderea devine totalL, flacLra dispare, c)iar dacL mai existL
combustibil. ,enumLrate fiinMe sunt atât de secate de vitalitate încât putem spune cL nici nu existL. ,u le
putem considera în viaML, în sensul obiNnuit al cuvântului. Despre ei vorbeNte 'sus când spune3 49LsaMi
morMii sLi îngroape pe cei morMi4.Q=atei, *...R

5
'maginaMivL mai multe recipiente pline cu apL Ni lumina 9unii cum se reflecta pe suprafaMa apei din ele.
7eflexia sa va fi diferitL pentru fiecare recipient, deNi ele reflectL aceiaNi 9unL. #xtrapolând, Dumne!eu
este reflectat distinct de fiecare fiinML umanL, dar nu este afectat de aceasta. C)iar dacL veMi distruge toate
recipientele cu apL, 9una va rLmâne neafectatL, nesc)imbatL. "nMelept este cel care, primind lumina vieMii
în 4vasul4 conNtiinMei sale, ridicL capul cLtre Cer pentru a descoperi originea realL a luminii, Dumne!eu.
Cel care, din contrL, se încLpLMânea!L sL reflecte doar 49una4, se pLcLleNte grav Ni va înMelege aceasta
atunci când recipientul sLu va fi distrus de trecerea vremii.

1
"nvLMLturile )induse sunt panteiste. CreNtinii sau servit de aceasta pentru ca sL incrimine!e )induismul.
#ste o greNealL din partea lor, pentru cL panteismul implicL adorarea lui Dume!eu sub toate formele 2ale,
înMelegând cL Dumne!eu se exprimL Ni existL în toate formele pe care 9ea creat. ,u este minunat sL
recunoNti manifestarea lui Dumne!eu în toate lucrurile, frumuseMea 2a întrun apus de soare, lacrimile
2ale în ploaie, tandreMea 2a în dragostea unei mame pentru copilul sLu6
DacL Dumne!eu este omnipre!ent, nu este evident cL #l existL în toate lucrurile6 Deci trebuie sL9
cLutLm în spatele tuturor voalurilor 2ale. 0entru cel care îl iubeNte pe Dumne!eu, toate elementele creaMiei
nu sunt decât o reamintire permanentL a pre!enMei 2ale. 47eamintiMivL, în primul rând4 spune 'sus 4cL
împLrLMia lui Dumne!eu este în voi4. Q9uca, 17, .1R

2
4Ce este egoul64 a întrebat un discipol.
0arama)ansa Bogananda ia rLspuns3 4#goul este materiali!area gândului cL fiinMa ta se reduce la corpul
fi!ic4.

3
Oamenii sunt asemeni valurilor oceanului3 ei dansea!L în furtuna ilu!iei. Oceanul nu încetea!L sLi aspire
cLtre #l. =ai devreme sau mai târ!iu, ei vor fi resorbiMi Ni, în final, se vor topi din nou în vastul Ocean al
'ubirii Divine, care ia emanat.

4
7eali!area 2inelui constL în descoperirea adevLratului nostru 4eu4, care este pLrticicL din Oceanul
2piritual. %ceasta se poate reali!a eliminând ilu!ia care ne determinL sL ne identificLm cu acest mic ego
efemer, cu corpul nostru fi!ic, cu personalitatea noastrL.

Sumar - PARAMAHANSA YOGANANDA 280 de întrebări şi răspunsuri
!!
CAPITOLUL 5
U) 5UM)E'EU, 9 RELI<IE

-
Cn fermier avea Nase fii, toMi orbi. "ntro !i, el ia rugat sL spele un elefant. DupL ce fraMii au terminat
treaba, fiecare a încercat sL descrie animalul.
4#ste foarte simplu4 a spus primul. 4%cest animal este format din douL oase foarte mari, acoperite de
piele4 a spus primul frate? el îi spLlase spatele.
4Cum poMi sL spui astfel de prostii64 a replicat cel deal doilea. 4#lefantul este asemLnLtor unui tub
lung4? el îi spLlase trompa.
Cel deal treilea, care a spLlat urec)ile a spus cL elefantul este format dintro perec)i de evantaie.
%l patrulea a declarat cL elefantul este format din patru coloane? el îi spLlase picioarele.
Cel deal cincilea, care spLlase pLrMile laterale a declarat cL elefantul este asemenea unui !id care respirL.
Cel deal Naselea lea spus3 4,ici unul no sL mL faceMi sL cred prostiile pe care voi leaMi spus. #u Ntiu3
elefantul este asemenea unei frâng)ii care a coborât din cer4? el îi spLlase coada. /iecare încerca sLi
convingL pe ceilalMi cL el are dreptate, astfel cL sau luat la ceartL. (atLl, deran&at de !gomot, dupL ce a
aflat care este motivul discuMiei, a !âmbit Ni lea spus3
4Copiii mei, nici unul dintre voi nu aveMi cu adevLrat dreptate4.
42L nam dreptate64 a spus unul dintre ei. 4/raMii mei sunt niNte mincinoNi Ni tu acuma încerci sL spui cL
Ni eu mint64
4Copiii mei4 lea spus tatLl, pe un ton conciliant 4fiecare dintre voi a spLlat doar o parte din elefant, dar
eu sunt singurul carel pot vedea întreg. #l este, de fapt, exact cum fiecare dintre voi laMi descris, dar este
Ni ceva mai mult, ceva ce voi nici nu vL puteMi imagina4. %poi, el lea descris cum aratL cu adevLrat un
elefant. 4DupL cum puteMi vedea, aveMi cu toMii dreptate, dar cu toate acestea, cu toMii vL înNelaMi.4
49a fel se întâmplL Ni cu diversele concepMii ale diferitelor religii4 a conc)is 2ri Bogananda. 4Dumne!eu
este unul, dar cLile care ne duc la #l sunt numeroase Ni aceasta poate sL dea naNtere la nenumLrate
confu!ii Ni conflicte4.

.
"n Occident, oamenii îi considerL pe )induNi ca pe niNte pLcLtoNi, dar sL NtiMi cL Ni indienii gândesc la fel
despre creNtini. 'gnoranMa dupL pLrerea mea este egal reparti!atL pe toatL planeta. Din acest motiv,
înMeleptul vede pe Dumne!eu pretutindeni, c)iar Ni în cei care nu9 percep deloc.

/
/undamentul real al unei religii nu este credinMa, ci experienMa intuitivL. 'ntuiMia este aptitudinea sufletului
de a9 cunoaNte pe Dumne!eu. 0entru a cunoaNte obiectul religiei, trebuie, în primul rând sL9 cunoNti pe
Dumne!eu.

0
"ncrederea este diferitL de credinML. "ncrederea se fondea!L pe experienML. CredinMa este o încredere
temporarL. CredinMa este necesarL la început? fLrL ea, oamenii nu sar preocupa de a9 cLuta pe
Dumne!eu. Dar ea nu este suficientL. "n timp ce oamenii devin mulMumiMi de credinMele lor, religia devine
dogmaticL Ni ea nu mai permite nici un fel de perfectare, de îmbunLtLMire. De aceea, eu vL incit în
permanenML la practica spiritualL Ni nu la credinMa în dogmele voastre. ,ici mLcar o meditaMie regulatL nu
ar trebui sL vL ofere o stare de totalL mulMumire. ,imic nu trebuie sL vL mulMumeascL, pînL când nu
a&ungeMi sL9 cunoaNteMi pe Dumne!eu.

5
%devLraMii gardieni ai religiei sunt sfinMii Ni maeNtrii3 cei care, cu adevLrat, au a&uns sL comunice cu
Dumne!eu. ,u este suficient sL studiaMi scripturile, nici sL deveniMi un 4D.D4 Qdoctor în divinitateR. %ceste
cuvinte îmi evocL întotdeauna ideea de 4doctor în ilu!ie4. 0oate pare uluitor sL constatLm cL nenumLraMi
sfinMi au fost aliteraMi, dar înMelegerea celui care experimentea!L %devLrul este mult mai profundL decât a
tuturor teologilor, a cLror cunoaNtere re!ultL din studiu livresc, sau din sterile discursuri intelectuale.
49LsaMi copiii sL vinL la =ine, cLci a lor va fi împLrLMia Cerurilor4 a spus 'sus. Q=atei, 1:311R

1
Cn catâr poate transporta pe spatele sLu o mare cantitate de biblii Ni scrieri sacre. CredeMi cL aceasta îl va
face mai spiritual6 Din contrL, aceastL încLrcLturL îl va priva Ni de limitata sa libertatea de miNcare.

2
Cum poate o singurL >iblie sL fie la originea atâtor biserici, atâtor concepMii diferite despre realitate6
/iecare dogmL creNtinL pre!intL o interpretare distinctL a învLMLturilor lui 'sus. De ce6 7Lspunsul se
gLseNte în limitLrile fiecLrui individ. #i sunt incapabili sLNi imagine!e ceva dincolo de limita experienMei
lor personale. "n loc sL încerce sL descopere acea parte din fiinMa lor care este reflexia lui Dumne!eu, ei se
forMea!L sL fabrice un Dumne!eu dupL imaginaMia lor freneticL. O fiinML care se plimbL pe strL!ile
întortoc)eate ale unui oraN nu vede de o parte Ni de alta decât !iduri care nui permit sL vadL ori!ontul.
Dintrun avion, putem observa ce se ascunde în spatele !idurilor, Ni c)iar dincolo de împre&urimile
oraNului. 0utem vedea mult mai multe decât cei a cLror privire este limitatL de !iduri.

3
=ult mai important este un adevLr enunMat de un sfânt decât o dogmL aprobatL de mii de oameni.
,umLrul adepMilor unei religii nu garantea!L valoarea sa. ,u adoptaMi niciodatL o idee pentru cL ea a
obMinut o aprobare generalL. DacL doriMi sL obMineMi adevLrata cunoaNtere care, dupL spusele lui 'sus, vL
oferL libertatea, apropierea voastrL faML de %devLr trebuie sL fie calitativL Ni nu cantitativL.

4
2ectarismul este anatema religiei. Doar oamenii superficiali se exprimL astfel3 4religia mea este singura
cale adevLratL? toate celelalte cLi sunt false4.
%m au!it o anecdotL care spunea cL >ill@ 2unda@, faimosul preot al noii religii a murit Ni 2f. 0etru nu a
dorit sLi desc)idL porMile raiului.
4Cum4 la întrebat indignat preotul 4nu vreMi sL mL lLsaMi sL intru64
4Dar ce ai fLcut ca sL meriMi sL a&ungi atât de aproape de Dumne!eu64 la întrebat 2f. 0etru.
4Cum, dar în timpul vieMii mele am trimis mii de pLcLtoNi cLtre paradis, iam convertit.4
40oate cL dumneavoastrL iaMi trimis4 ia rLspuns 2f. 0etru 4dar nici unul dintre ei nu a a&uns încL aici.4

-0
JtiinMa Ni religia ar trebui sL conlucre!e. De la religie, NtiinMa ar putea învLMa o abordare a realitLMii mult
mai ba!atL pe intuiMie, mai mult empiricL decât experimentalL. JtiinMa, pe de altL parte poate a&uta religia
sL fie mai puMin dogmaticL, sL fie mai realistL. %depMii religiilor trebuie sL înveMe, înainte de toate, sLNi
dovedeascL credinMele asemenea savanMilor. Jefii religiei trebuie sL încura&e!e oamenii sL experimente!e
practic învLMLturile religiei, în mod personal, nu sL se ba!e!e pe afirmaMiile altora.

--
4Cum poate un creNtin sL accepte alte religii64 la întrebat pe Bogananda un credincios creNtin. 4'sus a
transmis doar o învLMLturL. #l c)iar a insistat asupra caracterului unic al ei. % subliniat cL #l este singurul
/iu al lui Dumne!eu4 a continuat credinciosul.
4%devLrul este unic4 a rLspuns Bogananda. 4Doar cLile care conduc fiinMa la minciunL sunt numeroase?
fiinMa, întro existenML, nu poate porni decât pe o singurL cale pentru a9 regLsi pe Dumne!eu. AreNeala
constL în a atribui un nume particular acestei cLi Ni de al impune tuturor. CLutaMi %devLrul la oamenii
înMelepMi, la oamenii sfinMi, mai puMin la preoMi. (oate religiile au sfinMii lor, dar toate religiile au Ni
Narlatanii lor. 'sus nu a combLtut niciodatL înMelepciunea altor religii, ci ignoranMa spiritualL, pe care a
recunoscuto c)iar Ni la proprii sLi auditori4.

-.
42unteMi un #liberat64 ma întrebat întro !i un preot creNtin.
4#liberat de ce64 lam întrebat eu. ,u mL simMeam dispus sLi continui interpretarea sa asupra
%devLrului, care era eronatL, aNa cL, la un moment dat, el a început furios sL spunL3 4%tunci veMi a&unge în
'nfern!4
4De acord4 iam rLspuns eu 4dar ce este 'nfernul, dacL nu este un conglomerat de emoMii negative, cum
ar fi Ni supLrarea Ni furia64 2urâ!ând, am continuat3 40oate, poate cL în final voi a&unge în 'nfern. Cine
Ntie6 Dar cu siguranML, dumneata, amice, eNti de&a acolo4.

-/
CredinMele voastre nu vL vor salva.

-0
4>iblia condamnL idolatria4 a remarcat întro !i un vi!itator cre ഗtin 4Ni am vL!ut în fiecare templu
)indus cel puMin un idol. Cum se face cL atât creNtinii cât Ni evreii considerL aceastL practicL ca fiind
pLgânL64
Bogananda a rLspuns3 42L presupunem cL dumneavoastrL vedeMi o fetiML care se &oacL cu o pLpuNL pe care
o considerL copilul ei. 5L veMi duce la ea sLi atrageMi atenMia cL pLpuNa nu este decât un obiect neanimat6
Voaca cu pLpuNa poate avea c)iar un rol educativ Ni poate a&uta fetiMa sL se pregLteascL pentru rolul ei de
viitoare mamL.
"n acelaNi mod, anumite imagini pot sLl tre!eascL Ni sLl focali!e!e pe aspirant. Ji, de altfel, creNtinii nu
au nenumLrate imagini cu sfinMi în altarele lor, nu au crucifixuri6
2L ne gândim Ni la nenumLratele imagini pe care Dumne!eu lea dLruit în întreaga naturL. DacL învLMLm
sL iubim frumuseMea arborilor, a florilor, a apusurilor de soare, nu facem decât sL ne reamintim, în
permanenML, de frumuseMea 2a infinitL. 'dolatria condamnatL în >iblie este practica focali!atL asupra
egouului Ni care constL în a plasa CreaMia deasupra Creatorului. #a constL în cultul banilor Ni a bogLMiilor,
considerate deasupra comorilor divine care existL în 2inele 2uprem. ConstL în cultul iubirii umane, situate
deasupra iubirii divine. ConstL în a cLuta intoxicarea cu alcool sau sen!ualitatea, în loc de a cLuta bucuria
infinitL a exta!ului Divin.

-5
4>iblia4 declara un alt participant la conferinMele lui 0arama)ansa Bogananda 4învaML cL 'sus este /iul
Cnic al lui Dumne!eu. Cum se face cL dumneavoastrL menMionaMi alMi maeNtri ca fiind egalii 2Li64
Bogananda a rLspuns3 4"n momentul în care evreii lau acu!at pe 'sus de blasfemie, datoritL faptului cL #l
a spus3 S#u Ni cu (atLl =eu suntem CnaT U 'sus a rLspuns3 S2crierile voastre nu declarL ele cL voi sunteMi
niNte !ei6T
%depMii tuturor religiilor încearcL sL pre!inte credinMele lor ca fiind unice. %ceastL afirmaMie are ca origine
o greNitL înMelegere Ni ignoranMa. De fapt, oamenii cam întotdeauna considerL cL ceea ce au ei este mai bun
decât ceea ce au alMii. Ca toMi marii maeNtrii, 'sus a vorbit despre douL nivele3 nivelul uman Ni nivelul
divin. Ca fiinML umanL a plâns pe cruce, spunând3 S(atL, de ce mai pLrLsit6T. Ca 2ine Divin, #l putea
spune cL este /iul Cnic al lui Dumne!eu, identificânduse cu ConNtiinMa CristicL, reflexie a Divinului
transcendent. ConNtiinMa CristicL nu este un bLtrân cu barbL, purtând o robL albL. "n timp ce 'sus a folosit
numele 4#u4 vorbind de aceastL stare de conNtiinML se referea la 2inele 2Lu infinit, care este asemenea cu
cel al tuturor celorlalte creaturi, Ni nu la propria sa personalitate. ConNtiinMa CristicL conMine totalitatea
universului manifestat. Orice persoanL care îNi eliberea!L conNtiinMa de legLturile egoului, pentru a
fu!iona cu 'nfinitul poate afirma, asemenea lui 'sus, cL el este /iul lui Dumne!eu. #l poate spune, la fel ca
'sus, cL a devenit una cu (atLl, pentru cL (atLl Ni /iul nu sunt decât douL aspecte ale aceleiaNi realitLMi. "n
aceastL stare de conNtiinML, sensul cuvântului 4#u4 nu mai este limitat la ego, la corpul fi!ic, la
personalitate. #ste starea în care valul a fost reabsorbit în vastul Ocean din care sa nLscut. #l a devenit
Ocean.4

-1
4DumneavoastrL spuneMi cL Melul vieMii este de a9 cunoaNte pe Dumne!eu4 a spus un student la religii
comparate. 4%ceastL credinML nu poate fi universalL, pentru cL, de exemplu, budiNtii nu cred în
Dumne!eu4.
Bogananda a rLspuns3 4%ceasta este o înMelegere greNitL. >udd)a nu a fost un ateu. (oate învLMLturile sale,
asemenea învLMLturilor tuturor marilor maeNtri, au avut ca scop sL îndepLrte!e falsele concepMii din acea
epocL? din punct de vedere spiritual, oamenii a&unseserL sL9 lase pe Dumne!eu sL facL totul, în locul lor,
bineînMeles. %cesta este motivul pentru care >udd)a a subliniat importanMa efortului uman pe calea
spiritualL. Cum spune proverbul, noi recunoaNtem copacii dupL fructe. Cel care practicL intensiv
învLMLturile lui >udd)a, în loc sL se mulMumeascL doar sL vorbeascL despre ele, cu siguranML cL va a&unge
la Mel. OdatL acest Mel atins, el va descoperi cL a a&uns în acelaNi loc unde lar fi condus toate marile religii3
la reali!area 2inelui 2uprem Ni la eliberarea de toate înlLnMuirile ilu!iei? iar a putea aduce la un numitor
comun toate religiile lumii4 a continuat Bogananda 4este o imposibilitate, pentru cL ele se situea!L pe
diferite po!iMii de discernLmânt spiritual4.

-2
%devLrurile care sunt afirmate de religie sunt eterne. #le nau fost inventate, dar din momentul în care ele
au fost revelate de marii maeNtri spirituali eliberaMi, forma lor sa diluat, sa opaci!at, datoritL
interpretLrilor date de fiinMe umane netre!ite spiritual. %cesta este motivul pentru care Divinitatea trimite
pe 0Lmânt, din când în când, pe unul din /iii 9ui 'luminaMi, pentru a face sL reînvie spiritul religios Ni
pentru a reda învLMLturilor tradiMionale puritatea originalL. 0rioritLMile urmLrite varia!L întotdeauna, în
funcMie de necesitLMile diverselor epoci, dar adevLrurile fundamentale rLmân eterne.

-3
Cn student la întrebat pe Bogananda3 4Care este Melul misiunii dumneavoastre pe 0Lmânt64
Bogananda a rLspuns3 4% a&uta oamenii sL devinL conNtienMi de necesitatea revelLrii 2inelui fiinMei lor, de a
reface bunele relaMii dintre toMi oamenii, dintre toate religiile, pentru a reali!a o asociaMie a fiinMelor aflate
în cLutarea %devLrului? de unde Ni numele acestei organi!aMii 42elf7eali!ation /elloEs)ip4 Q%sociaMia
7eali!Lrii 2ineluiR, creatL pentru a readuce învLMLtura autenticL Ni NtiinMa Boga în Occident, exact cum a
fost transmisL de ;ris)na4.

-4
Cn vi!itator la întrebat pe Bogananda3 40oate fi consideratL învLMLtura dumneavoastrL ca o nouL religie64
Bogananda a rLspuns3 4învLMLtura mea este doar o nouL exprimare a unor adevLruri eterne4.

.0
=arile religii ale lumii au fost întotdeauna aduse de avatari, încarnaMii sau descendenMi ai lui Dumne!eu.
;ris)na a fost o astfel de încarnare, la fel 'sus, >udd)a. Cn avatar este o fiinML eliberatL, care revine pe
0Lmânt pentru a îndeplini o misiune divinL specialL.
Cn discipol a întrebat întro !i3 4=aestre, sunteMi un avatar64
Cu o calmL simplitate, Bogananda a rLspuns3 4O misiune de o astfel de importanML nu poate fi condusL
decât de o astfel de persoanL4.

Sumar - PARAMAHANSA YOGANANDA 280 de întrebări şi răspunsuri
!!
CAPITOLUL 6
LE<EA (IE7II

-
#xistL o lege fundamentalL a vieMii. 0entru a o cunoaNte, trebuie sL înMelegem originea Ni Melul vieMii.
(rebuie sL observLm, dincolo de obiectivele imediate ale fiinMei umane, ceea ce cu adevLrat trebuie sL
reali!e!e în viaMa sa, printro profundL anali!L interioarL. Cu alte cuvinte, trebuie sL descoperim
potenMialitLMile sale de de!voltare.
5iaMa pare extrem de complicatL pentru oamenii din aceastL lume. Cmanitatea este angrenatL întrun
turbilion de dorinMe nenumLrate, pe care ea încearcL sL Ni le satisfacL întro multitudine de moduri.
%numite impulsuri fundamentale le vom gLsi în întregul Cnivers, atât la oameni, cât Ni la alte
creaturi. C)arles DarEin a identificat prima din aceste tendinMe. 45iaMa4 a declarat el 4este o luptL
neîncetatL pentru supravieMuire4.
%ceastL afirmaMie este totuNi incompletL. 9upta pentru viaML este bineînMeles unul dintre instinctele
fundamentale, dar despre ce supravieMuire vorbeNte el6 Despre o supravieMuire întro stare larvarL6
>ineînMeles cL nu. % deveni deplin conNtient este o necesitate universalL. Creaturile vii nu doresc doar sL
trLiascL. #le doresc sL devinL conNtiente de existenMa lor.
%m putea adLuga un al treilea instinct, fLrL de care existenMa conNtientL nar putea fi completL. De
fapt, dacL o creaturL ar experimenta suferinMa o perioadL lungL de timp, nu ar prefera ea moartea, decât o
astfel de existenML6 /iinMele vii nu doresc numai sL trLiascL, ci sL se bucure în mod conNtient de existenMa
lor.
'nstinctul fundamental al vieMii poate sL se re!ume astfel la urmLtoarele3 dorinMa de a continua sL
trLim conNtient, întro permanentL stare de de fericire? 4de a continua sL trLim4 se poate substitui cu
cuvântul imortalitate sau nemurire.
(oate fiinMele luptL sLNi revele!e natura lor divinL.
Dumne!eu este, de fapt, o fiinML eternL, perfect conNtientL, a cLrei beatitudine este infinitL. 2tarea de
42atC)it%nanda4 este definiMia lui Dumne!eu cea mai aproape de realitatea obiectivL, Ni ea a fost datL cu
mulMi ani în urmL de cLtre 2)an<arac)ar@a.
0arama)ansa Bogananda menMionea!L cL Divinul poate fi definit în nenumLrate moduri3 luminL
infinitL, putere, înMelepciune, adevLr, dar cL cea mai elocventL definiMie va rLmâne întotdeauna termenul
de 42atC)it%nanda4, pentru cL el utili!ea!L concepte care exprimL cel mai corect impulsurile cele mai
profunde ale vieMii.
9egea vieMii este un impuls original, Ni ea conMine toate celelalte dorinMe, inclusiv pe acelea care ne
determinL sL cLutLm sL atingem starea de 42atC)it%nanda4. (oate fiinMele sunt atrase, inconNtient c)iar,
de 42atC)it%nanda4. DorinMa profundL de a atinge beatitudinea eternL se manifestL la toate creaturile,
printrun efort constant de a evita suferinMa, iar ulterior, întrun al doilea moment, printro luptL neîncetatL
pentru a cLuta fericirea, bucuria.
ComplicaMiile apar în momentul în care uitLm sL ne mai bucurLm de aspectele elevate ale fiinMei
noastre Ni substituim acestei fericiri spirituale, plLcerile fugitive ale simMurilor. 0entru cL, la o ultimL
anali!L, >eatitudinea sau Dumne!eu este cel care a emanat toate lucrurile, Ni în final, mai devreme sau
mai târ!iu, totul se va întoarce la aceastL stare de fericire.

.
Cn vi!itator ia pus urmLtoarea întrebare lui Bogananda3 4,u este puMin cam limitator sL9 definim pe
Dumne!eu ca o bucurie, o beatitudine Ni sL asimilLm cLutarea umanL a lui Dumne!eu cu dorinMa de a
cunoaNte fericirea6 %Mi îndeplini datoria este, adeseori, mult mai important decât a cLuta sLMi reali!e!i
propriile aspiraMii. Dumne!eu este un concept atât de important, încât eu nu pot sL mi9 imagine! doar ca
o simplL exaltare de fericire. %m citit undeva despre minunata solemnitate a vieMii trLite în pre!enMa lui
Dumne!eu. (rebuie sL recunosc cL gLsesc acest concept mult mai satisfLcLtor4.
0arama)ansa Bogananda a rLspuns3 4(iar place sL trLieNti în aceastL minunatL solemnitate, pentru
eternitate64 4Da, dar eu încL nu pot sLmi imagine! eternitatea4 a admis vi!itatorul. 4Ji trebuie sL
recunosc cL aN aNtepta încL ceva mai mult4.
45e!i4 ia rLspuns Bogananda 4trebuie sL9 cLutLm pe Dumne!eu cu devoMiune, cu dLruire, cu
aspiraMie. Dar, oare am dori Ni am cLuta ceva ce este abstract pentru mintea noastrL, ceva ce c)iar ne
înfricoNea!L6 Oamenii îl Min pe Dumne!eu la distanML atunci când a&ung sL9 priveascL cu fricL. #i merg la
bisericL având sentimentul unei datorii solemne NiNi pun feMe serioase ca Ni cum ar merge la o
înmormântare. %devLrul este cL, de fapt, gLsindu9 pe Dumne!eu, participLm la înmormântarea tuturor
suferinMelor noastre.
"n faMa (atLlui celest, trebuie sL ne comportLm ca niNte mici copii? aceasta este atitudinea pe care #l o
iubeNte. (eribilele responsabilitLMi ale Cniversului îi sunt suficiente? totul îi aparMine? #l Ntie tot? #l este
atotcunoscLtor Ni atotputernic.
Dragostea noastrL este singurul lucru care îi lipseNte. Ceea ce aNteaptL de la noi este dragostea
noastrL, încrederea noastrL în #l, bucuria noastrL în bucuria 2a infinitL.
#l nu cere de la noi definiMii teologice laborioase, #l nu doreNte rugLciuni formulate perfect ca sL nu'
rLneascL augustele' urec)i. Ceea ce doreNte de la noi este sL9 iubim în totalL simplitate, la fel ca niNte
copii4.

/
Cn bLrbat înlLnMuit în nenumLrate responsabilitLMi sociale la întrebat3 4Care este locul datoriei în
cLutarea fericirii interioare64 2ri Bogananda ia rLspuns3 4O viaML fLrL responsabilitLMi ar fi consacratL
egoului Ni nu lui Dumne!eu. Cu cât o persoanL se consacrL mai mult fiinMei sale, cu atât mai puMin ea
poate sL a&ungL sL perceapL fericirea autenticL. ,u este uNor sLMi faci datoria, mai ales cL re!ultatele nu
sunt întotdeauna cele aNteptate, cele dorite. %ccesul la fericirea divinL este o muncL de lungL duratL. Omul
trebuie sLNi îndeplineascL obligaMiile terestre dacL, cu adevLrat, doreNte sL atingL libertatea eternL4.

0
4Ce este rLul64, a întrebat întro !i un discipol.
47Lul4, ia rLspuns Bogananda,4 este absenMa armoniei, a binelui. %ceasta ne face sL ne simMim rLu.
0utem noi spune cL un tigru face un rLu când îNi omoarL victima6 % omorî este însLNi natura tigrului, este
ceea ce însLNi Dumne!eu ia dLruit. 9egile naturii sunt impersonale.
7Lul apare atunci când o fiinML nu mai are posibilitatea de a accede la starea de armonie. (ot ceea ce
ne separL de aceastL stare repre!intL rLul pentru noi, pentru cL ne îndepLrtea!L de la înMelegerea naturii
noastre autentice, de înMelegerea Melului pe care trebuie sLl urmLrim în viaML. Din acest motiv, scrierile
religioase iau atitudine împotriva luxului Ni a orgoliului. %ceste comandamente sunt dLruite pentru binele
omului Ni nu pentru cel al lui Dumne!eu. #le îl averti!ea!L pe cel imprudent cL, deNi anumite atitudini Ni
acMiuni pot sL parL la prima vedere satisfLcLtoare, ele sfârNesc prin a conduce fiinMa nu spre fericire, ci spre
suferinML Ni durere.

5
9egea vieMii are ca finalitate armoni!area fiinMei atât cu natura sa interioarL, subiectivL, cât Ni,
bineînMeles, cu cea exterioarL ei, obiectivL. DacL vL veMi atinge cu degetele de o plitL încinsL vL veMi arde.
Durerea fi!icL este advertismentul ,aturii, pe carel primim pentru a înMelege ce trebuie sL evitLm pentru
a ne pLstra integritatea corporalL. DacL îi trataMi pe cei din &urul dumneavoastrL cu rLutate, cu siguranML cL
5iaMa vL va trata întrun mod asemLnLtor, iar în final inima voastrL va împietri Ni viaMa voastrL va deveni
tristL Ni searbLdL. 0rin astfel de exemple, ,atura vL averti!e!L cL, printro atitudine di!armonioasL,
a&ungeMi sL vL rLniMi propriul 2ine. DacL recunoaNteMi existenMa acestei legi Ni aliniaMi ei toate acMiunile
voastre, vL veMi bucura de o fericire durabilL, de o sLnLtate de fier Ni de o perfectL armonie, atât în
universul nostru lLuntric, cât Ni în relaMiile noastre cu întreaga creaMie.

1
4DacL noi suntem cu adevLrat copiii lui Dumne!eu Ni el ne iubeNte, de ce existL atunci atâta
suferinML64
2uferinMa a fost creatL pentru ca fiinMa umanL sL înMeleagL cL aceastL lume nu este adevLrata ei casL.
DacL lumea pe care o percepem cu a&utorul simMurilor ar fi perfectL, câMi dintre noi am urmLri sLl
descoperim pe Cel (ranscendent6 C)iar Ni aNa, în lumea aceasta plinL de suferinML Ni bucurii ilu!ori, nu
vedeMi cât de puMini sunt cei care îl cautL în mod autentic pe Dumne!eu6 Cum spune ;ris)na3 4din o mie
de oameni, poate unul4.
9egea 5ieMii este aceasta3 cu cât trLim în mai puMinL armonie cu adevLrul nostru interior, cu atât mai
mult suferim. DacL respectLm însL aceastL lege divinL, nici una din vicisitudinile vieMii nu ne va mai
influenMa negativ fiinMa Ni nu ne va mai putea rLpi sublima stare de beatitudine a 2inelui nostru 2uprem.

2
%m întâlnit un sfânt în 'ndia care avea o soMie materialistL. 0entru un aspirant spiritual, o astfel de
companie poate sL ridice adevLrate probleme. %cest sfânt mia spus3 4%m reuNit sL o pLcLlesc toatL viaMa.
#a nu bLnuieNte cine sunt.4 #l, de fapt, dorea sL spunL cL ea nu putea sLl distragL din starea de pace
interioarL pe care o simMea în starea de comuniune cu Divinul. Cele mai mari dificultLMi exterioare nu o sL
te poatL afecta în nici un fel atunci când a&ungi sL fu!ione!i cu 2inele lLuntric.

3
Cn discipol ce era deran&at de muNte Ni MLnMari în timp ce muncea în grLdina as)ramului. 2a dus sLl
întrebe pe Bogananda34=aestre de ce pacea unor astfel de locuri sfinte este perturbatL de aceste vietLMi64
=aestrul ia !âmbit Ni ia rLspuns3 4#ste un alt mod prin care Dumne!eu ne a&utL sL ne menMinem pe calea
care ne duce cLtre #l.4

4
Cn membru al organi!aMiei noastre la întrebat pe 0aram)ansa Bogananda3 4Cnii susMin cL este
nepotrivit sL fi fericit când existL atâta suferinML în lume. % fi preocupat de obMinerea fericirii personale nu
implicL o lipsL de compasiune faML de nefericirile celor din &urul tLu6 'isus este descris ca un sfânt ce a
suferit Ni nu ca un înMelept al bucuriei.4 4'isus pe care eu lam cunoscut4, ia rLspuns maestrul, 4este plin
de fericire. ,u are nici o umbrL de tristeMe. # adevLrat cL el deplânge suferinMele omenirii, dar aceastL
stare de compasiune nu are nimic dea face cu nefericirea.
Cei care au cunoscut beatitudinea divinL pot sL manifeste compasiune pentru cei din prea&ma lor, iar
acest fapt nu diminuea!L în nici un fel intensitatea trLirii lor interioare.
/ericirea este de fapt panaceul pe care toMi îl cLutLm, fie cL suntem conNtienMi sau nu. Cu cât o fiinML
este mai fericitL, cu atât mai mult doreNte sL împartL aceastL stare sublimL cu cei din &urul ei.
/ericirea divinL provine din conNtienti!area 2inelui, iar suferinMa provine din ignoranML, din
nesesi!area adevLratei noastre naturi divine. Doar un om care a atins nivelul de conNtiinML al comuniunii
cu Dumne!eu, de identificare cu 2inele 2uprem, poate sL manifeste cu adevLrat o autenticL stare de
compasiune.

Sumar - PARAMAHANSA YOGANANDA 280 de întrebări şi răspunsuri
!!
CAPITOLUL 7
=6CATUL ESTE I<)9RA)7A

-
4Ce este pLcatul6W la întrebat întro !i un discipol pe Bogananda.
40Lcatul este greNealL? se naNte din ignoranML4, a rLspuns =aestrul.
4Ce este ignoranMa, ce este greNeala64
4'gnoranMa este o lipsL a tre!irii fiinMei faML de realitLMiile spiritului Ni înlocuirea acestor realitLMi cu un vis
ilu!oriu. AreNeala se ba!ea!L întotdeauna pe o proastL înMelegere.4
40Lcatul nu este de fapt o nesupunere faML de comandamentele divine64
4>ineînMeles4, a rLspuns Bogananda, 4dar puneMi urmLtoarea întrebare. De ce Dumne!eu a dat aceste
comandamente umanitLMii6 #l nu a fLcut acest lucru în mod arbitrar Ni cu siguranML nu a fLcut acest lucru
pentru ca sL ne împiedice sL fim fericiMi. Ci mai degrabL pentru ca sL ne averti!e!e cL anumite genuri de
comportament riscL sL determine ca ilu!ia sL stLpâneascL mintea noastrL Ni sL ne îndepLrtLm astfel de
adevLrata fericire. DacL considerLm pLcatul ca o nerespecatare a comandamentelor date de Dumne!eu, ne
putem imagina ca rLspuns supLrarea lui Dumne!eu Ni &udecata severL pe care o vom suporta. Dar trebuie
sL nu uitLm cL Dumne!eu ne aparMine, cL suntem copiii sLi, de ce sL ne &udece, de ce sL ne pedepseascL6
De fapt, noi înNine suntem cei care ne &udecLm în momentul în care Ntim cL am fLcut un lucru reprobabil.
DacL, din contrL, asimilLm pLcatul ca fiind o greNealL, vom înMelege cL greNelile noastre pot fi cori&ate.
/Lcând alu!ie la gurul sLu, 0arama)ansa Bogananda a continuat3 4în timp ce scriam S%utobiografia unui
@og)in S 2ri Bu<tesEar adeseori îmi spunea3 4CitL trecutul4. 5ieMile trecute ale oamenilor sunt pline de
nenumLrate greNeli. Conduita omului este perfectL doar din momentul în care atinge comuniunea cu
Divinul.
(oate momentele viitorului vor fi ameliorate prin intermediul efortului spiritual pe carel faci în pre!ent.
%deseori le aduc aminte celor din &urul meu aceastL !icalL3 Cn sfânt este un pLcLtos care na abandonat
niciodatL lupta.

.
"ntro !i Bogananda, vorbindune despre Bama Ni ,i@ama, nea spus3 4De ce este o crimL un pLcat6 0entru
cL acest suflu al vieMii care este în noi este acelaNi cu cel care existL în toate creaturile.
% refu!a dreptul la viaML unei fiinMe înseamnL a nega realitatea acestei vieMi universale, a cLrei expresie
suntem Ni noi. Din punct de vedere spiritual, de fapt, crima este o sinucidere.
De ce este furtul un pLcat6 Ceea ce luLm de la alMii de fapt furLm Ni de la propria noastrL persoanL, pentru
cL 2inele celorlalte persoane este Ni propriul nostru 2ine. Cn )oM sfârNeNte întotdeauna prin a sLrLci. %
plasa dorinMele egoiste deasupra reali!Lrii 2inelui 2uprem este asemeni cu a ne tLia legLtura cu unica
sursL a vieMii. 9uând de la ceilalMi pentru a avea câNtiguri egoiste, fiinMa îNi îngustea!L propria identitate, în
loc sL Nio expansione!e. 0e de altL parte, consacrând celorlalMi acMiunile noastre ne de!voltLm aceastL
identificare.
De ce este un pLcat sL minMim6 0entru cL minciunile ne separL de adevLrata realitate, de %devLrul Cltim,
care este singurul, precum spune 'sus, ce ne va conduce la eliberare. =inMind, ne i!olLm de a&utorul
generos Ni plin de iubire oferit de Cnivers celor care trLiesc în armonie cu realitLMile sale.
=incinosul distruge fundamentul a tot ceea ce el doreNte sL reali!e!e în aceastL lume. #l sfârNeNte prin a
înMelege cL întregul edificiu a fost construit din nisip. 'nvers, cuvintele simple ale unui om sincer se
rLsfrâng asupra întregului Cnivers.
De ce este luxul o crimL6 0entru cL el repre!intL o dragoste contrafLcutL. 9uxul antrenea!L fiinMa întro
direcMie opusL împlinirii interioare reali!atL de o iubire adevLratL. %devLrata dragoste este abandonul total
al fiinMei în oceanul iubirii universale, este totala lipsL a egoismului. CLutând propria plLcere în
detrimentul celorlalMi, fiinMa sen!ualL pierde din forMa sa vitalL interioarL. #a se separL de adevLrata
bucurie Ni c)iar poate a&unge sL absoluti!e!e percepMiile sale sen!oriale, dar singurul efect obiectiv care se
va putea observa va fi starea de totalL di!armonie, atât interioarL cât Ni exterioarL. 0entru cL di!armonia
este calea autoafirmLrii.
0ersoanele care urmLresc doar propria fericire egoistL îNi distrug ec)ilibrul fiinMei lor. #le devin din ce în
ce mai obosite, mai nervoase, îmbLtrânesc prematur Ni toate acestea se întâmplL pentru cL ele se pun în
contradicMie cu natura lor interioarL, cu firea lor. Oricare pLcat este tocmai o negare a fiinMei noastre
profunde, a acestei vieMi infinite, care este singura realitate ce stL la rLdLcina vieMii.

/
Cn bLrbat ce se plimba întro regiune în care se gLseau diamante a descoperit un loc unde se gLseau mici
bucLMi de sticlL strLlucind în soare.
4Diamante!4, a strigat cu entu!iasm.
2a aplecat sL ridice unul dar a descoperit cL era doar o bucatL de sticlL spartL. "n dorinMa sa de a
descoperi diamante, a verificat fiecare bucLMicL, tLinduse la degete, dar fiecare bucatL sa dovedit a fi
doar sticlL.
%ceasta este calea pLcatului, este acea strLlucire falsL care atrage, dar care, în momentul în care o
experimentLm, descoperim cL nu ne face cu adevLrat fericiMi. %ceastL experienML poate sLl facL sL sufere
pe cel care o trLieNte. "ntotdeauna aceastL experienML va conduce la de!amLgiri.
0lLcerile simMurilor pot sL sfârNeascL numai în monotonie, de!gust, angoasL, saMietate. De ce6 0entru cL
identificânduvL cu simMurile voastre, nu puteMi descoperi adevLratul vostru 2ine.

0
#ste uNor sL pLcLtuieNti. #fectele pLcatului nu pot fi cu uNurinML anulate. DupL ce am curLMat usturoi,
mâinile întotdeauna miros. (rebuie sL treacL mult timp pentru ca sL reuNim sL scLpLm de acel miros. Dar
important este cL acel miros poate fi eliminat.
9a fel poate fi eliminat Ni pLcatul cu a&utorul meditaMiei, rugLciunii, sau unei gândiri Ni acMiuni corecte Ni
prin graMia lui Dumne!eu. De acest lucru sL nu vL îndoiMi niciodatL. (oate pLcatele trebuiesc spLlate pânL
întrun final.
Dar de ce sL facem lucruri care întrun final, cu mult efort din partea noastrL, va trebui sL le desfacem6

5
Când dorinMa ne tulburL mintea, întotdeauna este important sL ne amintim acest mare adevLr34Când
ne inundL starea de beatitudine, orice suferinML dispare.4

1
,u te identifica niciodatL cu greNelile pe care le comiMi. (u eNti copilul lui Dumne!eu. "ntotdeauna
raportea!Lte la relaMia ta eternL cu #9.

2
Cel mai mare pLcat pe care o fiinML poate sLl facL este sL se considere un pLcLtos. 0entru cL doar
gândind aNa, desc)i!i uNa Ni inviMi pLcatul sL intre în mintea ta.

3
2L te defineNti în termenii limitLrii umane înseamnL sL desacrali!e!i imaginea Divinului din fiinMa ta.

4
,u te preocupa de defectele pe care le ai. 7eaminteNteMi, din contrL, de bunele tale acMiuni Ni de
binele care existL în întreaga lume. Convingete de perfecMiunea ce existL în tine. %ceasta te va incita sLMi
reaminteNti de natura ta eternL de copil al Divinului.

-0
O camerL poate rLmâne în întuneric timp de mii de ani, dar atunci când aducem lumina, întunericul
dispare. 9a fel se întLmplL Ni cu pLcatul. ,u poMi sL elimini pLcatul din mintea unei fiinMe, la fel cum nu
poMi sL elimini întunericul dintro camerL cu a&utorul unui bLM. Ji concentrândute asupra ilu!iei, nu faci
decât sL amplifici forML sa asupra minMii tale.
Cu a&utorul meditaMiei profunde Ni devoMiunii, întunericul va dispare, ca Ni cum niciodatL nu ar fi
existat.

--
42untem cu toMii niNte pLcLtoNi.4 %deseori mL întreb dacL nu este o mândrie pentru cei care afirma
aceasta.
#xistL o distincMie între creNtinism Ni ceea ce numesc eu bigotism.
CreNtinismul este învLMLtura autenticL a lui 'sus. >igotismul este ceea ce a re!ultat din învLMLturile lui
'sus dupL ce au fost interpretate de aNa!iNi creNtini. 'sus C)ristos a fost crucificat o datL, dar învLMLturile
sale au fost crucificate de milioane de ori de diferite fiinMe, care se considerL buni creNtini.
De ce sL te consideri un pLcLtos6 Din când în când poMi sL gândeNti acest lucru, ca o dovadL de
umilinML, cu condiMia ca întreaga ta atenMie sL fie focali!atL asupra mLreMiei lui Dumne!eu Ni nu asupra
micimii tale în comparaMie cu #l. De ce sL ne focali!Lm atenMia numai asupra limitLrilor noastre6
DacL doreNti sL gLseNti un obiect de valoare îngropat în pLmânt, nu trebuie sL te gândeNti la acel
obiect în momentul în care sapi6 DacL îMi vei concentra mintea numai asupra pLmântului, vei putea sL
pier!i din vedere obiectul pe care îl cauMi Ni în final sL abandone!i întreaga cLutare.

-.
,u contabili!aMi niciodatL greNelile voastre. CrmLriMi sL vedeMi dacL dragostea voastrL pentru
Dumne!eu este profund sincerL, pentru cL pe Dumne!eu nul deran&ea!L imperfecMiunea voastrL, greNelile
voastre? pe Dumne!eu îl deran&ea!L indiferenMa.

-/
DacL acoperim un obiect aurit cu un voal negru, vom spune cL este negru6 >ineînMeles cL nu. 5om Ntii
întotdeauna cL în spatele acelui voal obiectul este aurit.
(ot aNa, atunci când vom îndepLrta vLlurile ignoranMei care acoperL 2piritul, vom descoperi
frumuseMea nesc)imbLtoare a naturii noastre divine.

-0
O datL am asistat la o slu&bL celebratL de o femeie evang)elistL foarte cunoscutL. "n mi&locul slu&bei
ea a început sL spunL3 42unteMi cu toMii niNte pLcLtoNi. "ngenunc)iaMi!4 =am uitat în &urul meu? în acea
adunare eram singurul care am rLmas în picioare. ,u puteam accepta ca ea sL afirme cL sunt un pLcLtos.

-5
DLruieNtei lui Dumne!eu tot ceea ce faci, tot ceea ce gândeNti, Ni bun, Ni rLu. 2punând aceasta, nu mL
refer ca tu sL faci în mod deliberat lucruri rele. Dar când le faci din inconNtienML, pentru cL încL anumite
obiceiuri sunt prea puternice, spunei minMii tale cL Dumne!eu este cel care acMionea!L prin tine.
#l este cel care visea!L propria ta existenML. (eai lLsat )ipnoti!at de gândul slLbiciunii tale. DacL îl
vei face pe Dumne!eu responsabil de ea, aceasta te va a&uta sL elimini aceste gânduri Ni forMa pe care o au
ele asupra fiinMei tale. 5ei descoperi atunci cL este mult mai uNor sL recunoNti în tine însuMi imaginea
perfectL a lui Dumne!eu.

-1
,uMi fie niciodatL teamL de Dumne!eu. 2punei toate lucrurile pe care leai fLcut greNit.
7eaminteNte' cL eNti copilul 9ui.
%ceasta te va a&uta mult mai mult decât sL te lamente!i spunând34Dumne!eu, sunt un pLcLtos, sunt un
pLcLtos.4 #Nti creat dupL imaginea 2a. 7oagLte asfel34Dumne!eu, am greNit. DacL vrei sL mL pedepseNti,
fLo, dar atunci când voi a&unge sL (e cunosc, nu voi mai fi tentat.4 5orbeNtei simplu. ,u noi am cerut sL
fim creaMi? nu noi am cerut sL cunoaNtem tentaMia.
Cn înMelept din 'ndia obiNnuia sL se roage astfel3 4Dumne!eule, nu eu am dorit ca (u sL mL cree!i, dar
odatL ce (u ai fLcut aceasta, acum este de datoria (a sL mL a&uMi sL mL elibere!.4 5orbeNtei cu multL
dragoste. %tunci, indiferent de greNelile tale, #l te va a&uta sLMi elimini imperfecMiunile Ni te va conduce
înapoi în Casa DivinL, unde de fapt este locul tLu.

-2
2implul fapt de a gândi cL nu suntem liberi este suficient pentru a ne împiedica sL conNtienti!Lm cL,
în esenML, suntem dea pururi liberi. DacL nu putem sL eliminLm aceastL idee, nu vom reuNi niciodatL sL
intrLm în samad)i. 2amad)i nu este ceva ce trebuie sL obMinem? este ceva ce de&a avem. "ntru eternitate,
existLm în comuniune cu Dumne!eu Ni doar pentru o scurtL perioadL de timp suntem rLpiMi de ilu!ie, dupL
care suntem din nou liber în #l.
4=aestre4, la întrebat întro !i un discipol pe Bogananda. 4DacL eu aN pretinde cL sunt liber, aceasta
nu ar fi suficient ca sL devin liber, nui aNa64. 4>a da4, Ni =aestru a adLugat cu un surâs, 4dar tu Miai
rLspuns singur la întrebare. (u ai spus Saceasta nu ar fi suficient ca sL mL facL sL fiu liberT 4.

-3
DeNi era o persoanL plinL de compasiune pentru toate fiinMele, 0arama)ansa Bogananda era foarte
ferm, c)iar sever în ceea ce priveNte problema pLcatului, atunci când circumstanMele o cereau.
O tânLrL femeie din C)icago sa îmbolnLvit de sifilis de la iubitul ei. 0entru a se rL!buna pe el Ni pe
toMi bLrbaMii, ea sa gândit sLi infecte!e pe toMi cei cu care va face cunoNtinML. ObMinând o întrevedere cu
=aestru, ea ia surâs întrun mod provocator Ni ia spus3 42unteMi o persoanL foarte simpaticL4. 40Lcat Ni
boalL!4 ia spus =aestru tLios. /emeia a bufnit în plâns dupL care Nia confesat întreaga ei poveste.
DupL ce ia promis sL nu mai greNeascL, =aestrul a a&utato sL se vindece Nia trimiso acasL.

-4
4"mi pare rLu pentru cei care sunt bolnavi,4 a spus =aestrul. 4De ce sL nu am aceeaNi stare de
compasiune Ni pentru cei care sunt în pLcat6 ei sunt SbolnaviT spiritual.4

.0
'gnoranMa spiritualL este cel mai mare pLcat. #a face ca toate celLlalte pLcate sL devinL posibile.

.-
"ntro !i, o femeie a venit la mine Ni a început sL strige3 4(rebuie sL te salve!i prin sânge4. 4DLmi câMiva
mililitri de sânge4, iam spus eu.
#a a fost uluitL de rLspunsul meu. Ce Ntiu fiinMele fanatice despre adevLrurile spirituale6 #le folosesc
cuvinte minunate doar ca sloganuri Ni vorbesc despre sângele lui 'sus, continuând însL sL trLiascL în pLcat.
2i ele îNi imaginea!L cL, dacL îi acu!L pe cei din &urul lor cL sunt niNte pLcLtoNi, vor reuNi sL transceandL
pLcatul.
DacL doresc cu adevLrat ca 'sus C)ristos sLi salve!e, trebuie sL aspire sL intre în comuniune cu #l,
descoperind tLcerea interioarL. (rebuie sL înveMe sL9 4primeascL4, precum spune >iblia, în sufletele lor.
,umai atunci vor fi capabili sL devinL /iii lui Dumne!eu.

..
%m asistat întro !i la predica unui 4mare4 preot Ni nu o sL uit niciodatL modul teatral în care articula
cuvintele, 4cu suflet4, Ni felul în care cerea auditoriului sL accepte 40uuuuurul Du) 2fânt4. %ceste cuvinte
erau pronunMate cu o absurdL emfa!L dramaticL. %stfel de persoane nu sunt inspirate de Du)ul 2fânt, ci de
un nesfânt teatralism.

./
4#ste bine sL ne confesLm64, la întrebat întro !i pe Bogananda un creNtin.
4%ceasta ne a&utL în mLsura în care ne recunoaNtem propriile greNeli. "nsL, doar sinceritatea faML de
noi înNine nu este suficientL pentru a îndepLrta consecinMele greNelilor noastre. Dar dacL simMi cu adevLrat
nevoia sL te confese!i, confesea!Lte unui bLrbat sau unei femei înMelepte. ,umai o astfel de persoanL
poate sL te a&ute. %ltfel, poMi sL primeNti un sfat greNit.
9a fel cum 'sus spunea34DacL un orb conduce un alt orb, amândoi vor cLdea în groapL.4 % te confesa
unui sfânt este minunat. Dar nu te confesa unei persoane care nu este tre!itL spiritual. Cu Dumne!eu fii
întotdeauna sincer Ni desc)is. De #l nu trebuie sL ascun!i nimic.4
4Dar nu sunt preoMii abilitaMi sL ne ierte greNelile64, a continuat vi!itatorul creNtin.
4% absolvi de greNeli pe altcineva înseamnL al scuti de consecinMele pLcatelor sale. "ntreabLte dacL
ei sunt cu adevLrat capabili sLMi ierte pLcatele, de exemplu pLcatul de a mânca prea mult. 0ot sL te a&ute
ca aceasta sL nuMi mai dea dureri de stomac64

.0
,u trebuie sL te preocupi de pLcatele tale. (rebuie sLMi focali!e!i întreaga fiinML pentru a9 c)ema pe
Dumne!eu spre tine cu toatL dragostea. ,u ascunde nimic de #l. #l îMi cunoaNte oricum toate greNelile,
c)iar mai bine decât le cunoNti tu. /ii total desc)is faML de #l.
2ar putea sL Mi se parL mai uNor sL te rogi la Dumne!eu privindu9 sub aspectul de =amL DivinL,
pentru cL acest aspect împlicL o iertare absolutL.
7oagLte astfel34DivinL =amL, bun sau rLu, sunt copilul tLu. (u trebuie sL mL elibere!i.4
C)iar Ni femeile mame îNi iubesc copiii obra!nici la fel de mult ca pe cei buni Ni ascultLtori. Cneori îi
iubesc c)iar mai mult, pentru cL nevoia lor de dragoste este mult mai mare.
,uMi fie teamL de =ama ta DivinL. C)eamo astfel din întreaga inimL3 4O =amL DivinL, primeNte
mL în braMele tale Ni nu mL abandona în întunericul ignoranMei!4

.5
Dumne!eu te iubeNte la fel de mult ca pe 'sus, ;ris)na sau alMi mari sfinMi Ni maeNtrii spirituali. (u eNti
o picLturL din =arele Ocean al 2piritului, iar oceanul este format în mod egal din toate picLturile sale.
Ji tu eNti o parte din Dumne!eu. %cest statut Mia fost conferit de Dumne!eu însuNi. (u aparMii 9ui.

.1
/ii în permanenML conNtient de ideea perfecMiunii tale în Dumne!eu. %urul rLmâne aur c)iar dacL este
îngropat în pLmânt dea lungul anilor.

.2
Dumne!eu doreNte sL ne elibere!e din teribila tornadL a vieMii. #ste unica sa dorinML în ceea ce ne priveNte.
0entru cL #l ne iubeNte pe toMi Ni nu doreNte ca noi sL suferim. #l este 4personal4 interesat de eliberarea
noastrL, fiind plin de compasiune.

.3
Cn bLrbat urma sL moarL în curând de diabet. Doctorii nui mai dLduserL decât trei luni de viaML. #l Nia
spus34DacL nu miau mai rLmas decât trei luni de viaML îmi voi petrece aceste trei luni în cLutarea lui
Dumne!eu.4 Din clipa aceea, a început sL medite!e !ilnic din ce în ce mai mult Ni din ce în ce mai serios.
2e ruga în tot acest timp astfel34Dumne!eu, intrL te rog în acest templu distrus.4 9a capLtul celor trei luni,
mai trLia încL. % trecut un an Ni el a continuat sL se roage cu intensitate. %&unsese sL medite!e 1* ore pe !i.
"ntro !i, când trecuserL de&a trei ani, o mare luminL ia umplut întreaga fiinML. % fost copleNit de o
stare de exta!. 7evenind din aceastL stare divinL, a reali!at cL sa vindecat complet.
4Doamne4, a spus el 4dar eu nu team rugat sL mL vindeci. (ot ce team rugat a fost ca tu sL vii în
fiinMa mea.4 %tunci a au!it vocea lui Dumne!eu rLspun!ândui3 4%colo unde strLluceNte lumina mea,
tenebrele nu mai pot exista.4 DupL aceea, acest om sfânt a scris cu degetele sale pe nisip3 4"n aceastL !i,
Dumne!eu mia vi!itat templul distrus Ni la reconstituit.4

Sumar - PARAMAHANSA YOGANANDA 280 de întrebări şi răspunsuri
!!
CAPITOLUL 8
LE<EA KARMEI

-
Cn vi!itator la întrebat întro !i pe Bogananda3 4"n >iblie stL scris cL cei rLi vor fi pedepsiMi Ni cei
buni recompensaMi. DumneavoastrL credeMi în aceastL învLMLturL64
0arama)ansa Bogananda ia rLspuns3 4>ineînMeles. DacL acceptLm principiul cau!ei Ni efectului în naturL,
la fel cum acceptLm legea acMiunii Ni a reacMiunii în fi!icL, cum sL nu credem cL aceastL lege naturalL
include Ni acMiunile fiinMei umane6 ,u facem Ni noi, oamenii, parte din aceastL ordine a naturii6 %ceasta
este legea <armei3 SCine seamLnL vânt culege furtunL!T. DacL vei semLna rLul, rLu vei culege, sub forma
suferinMei. DacL vei semLna binele, vei culege binele, sub forma bucuriei interioare.
5i!itatorul a continuat sLl întrebe3 4Cât de specificL este aceastL lege6 în fi!icL legea menMionea!L cL
pentru orice acMiune existL o reacMiune egalL Ni de semn contrar. "n naturL, efectele sunt foarte specifice Ni
doar în mod vag legate de cau!ele lor. (otuNi, când este vorba despre comportamentul uman, am fost
învLMaMi sL considerLm recompensa sau pedeapsa pentru comportamentul nostru în termeni generali. ,i s
a spus cL, dacL suntem buni, vom merge în paradis, dacL nu, în infern. Dar oamenii nu cred cu adevLrat cL
vor recolta re!ultatele specifice ale acMiunilor lor.4
Bogananda a explicat în continuare349egea ;armei este foarte exactL. DupL raMionamentul obiNnuit,
uman, fiinMele bine orientate se vor bucura pentru eternitate în paradis, pe când fiinMele rLu orientate vor
suferi, tot pentru eternitate, în iad. ,u existL suferinML eternL. Cum ar putea acMiunile noastre, reali!ate în
ani tereNtri, sL merite o pedeapsL eternL6 0oate o cau!L finitL sL producL un efect etern6 0entru a înMelege
legea <armei, trebuie sL înMelegem cL formelegând sunt niNte sfere de energie. Cniversul, la o ultimL
anali!L, nu este compus din materie, ci din conNtinML. =ateria este subordonatL mai mult decât neam
putea imagina puterii gândului.
De fapt, forMa voinMei comandL energia, care, la rândul sLu, acMionea!L asupra materiei. =ateria este
energie condensatL. Cu cât voinMa este mai puternicL, cu atât sunt mai intense energiile declanNate Ni
impactul obMinut asupra lumii fi!ice. O voinML puternicL, mai ales dacL este în armonie cu ConNtiinMa
CosmicL, poate produce miracole. 0oate vindeca boli incurabile Ni poate face mult bine oamenilor. #a
poate garanta succesul în toate acMiunile. C)iar Ni anotimpurile se supun omului cu o voinML puternicL Ni cu
o credinML profundL.
C)iar Ni fiinMe care nu au atins un nivel înalt de evoluMie spiritualL îNi modelea!L întrun mod
inconNtient destinul, în concordanML cu modul în care îNi folosesc forMa voinMei. 0entru cL nici o acMiune din
Cnivers nu este un eveniment i!olat.
"ntotdeauna, orice acMiune determinL o reacMiune în Cnivers, care corespunde tipului de energie Ni
forMei cu care a fost emisL. Orice acMiune are la origine voinMa care diri&ea!L energia cLtre un scop anume.
DefiniMia puterii voinMei este în consecinML urmLtoarea3 dorinML ce canali!ea!L energia cLtre un anumit
scop. #nergia emisL, la fel ca Ni în electricitatea, generea!L un câmp care atrage consecinMele specifice
acMiunii.
/orMa ce determinL ca acMiunii umane sL îi corespundL o anumitL reacMiune cosmicL este egoul.
'dentificarea cu egoul face ca acMiunile fiinMei sL aibe anumite consecinMe specifice. %stfel, fiecare acMiune
a noastrL, indiferent dacL este în plan fi!ic sau în plan mental QmanifestL sau intenMionalLR, mai devreme
sau mai târ!iu va c)ema un anumit efect. #fectele acMiunilor noastre, bune sau rele, nu apar în mod
necesar abia în existenMele viitoare.
%rareori considerLm acMiunile noastre ca fiind negative. "n tot ceea ce facem avem tot timpul impresia
cL suntem bine intenMionaMi. Dar dacL acMiunile noastre creea!L di!armonie vreunei alte fiinMe, putem fi
siguri cL aceste efecte le vom suporta Ni noi la rândul nostru, sub forma unor de!ec)ilibre. /iecare gând
antrenea!L un gând corespondent ca rLspuns. 2uferinMele umane nu sunt o pedeapsL, un semn al mâniei lui
Dumne!eu. =ai degrabL sunt un semn al nerespectLrii legilor divine de cLtre om. 9egea <armei este
infailibilL Ni inexorabilL în acMiunea sa.

.
Cn discipol îl întreabL pe Bogananda3 4=aestre, <arma este doar individualL sau se poate vorbi Ni
despre o <armL colectivL, a unui grup de oameni64. 4;arma este acMiune, indiferent dacL aceasta este
fi!icL sau mentalL, individualL sau colectivL.4 4Dar în ce mLsurL este influenMat un individ de o asemenea
<armL colectivL64 4%cesta depinde esenMialmente de configuraMia <armei sale individuale4 ia rLspuns
maestrul. 4Cneori însL, în ca!ul unor accidente sau calamitLMi QprLbuNirea unui avion sau un cutremurR,
<arma colectivL prevalea!L în faMa celei individuale.
;arma unei naMiuni depinde de gradul în care acel popor, ca un întreg, a acMionat în armonie cu legea
divinL. %deseori am au!it cL 2.C.%. nu poate fi cotropitL datoritL faptului cL are o <armL bunL, în ciuda
unor mici greNeli pe cere lea fLcut în trecut.
%nimalele produc Ni ele <armL, dar ele sunt mai mult influenMate de <armL colectivL decât de cea
individualL.4

/
45ei suporta întotdeauna o <armL negativL dacL omori pe cineva64 4"n ma&oritatea ca!urilor da, dar
existL Ni excepMii. Depinde de intenMiile din spatele acestui act. Cn soldat care îNi omoarL duNmanii fiind
conNtient cL apLrL o cau!L &ustL, de exemplu apLrânduNi Mara, nu va suporta o <armL negativL? ba c)iar
pot exista situaMii în care un asemenea act generea!L <arma po!itivL.
Discipolul a continuat sL întrebe3 4Ce am putea spune despre soldaMii americani din ;oreea6 Ce fel de
<armL îNi generea!L ei64 4% lupta pentru aceastL cau!L este un lucru drept. 7Lul trebuie sL fie învins dacL
dorim ca lumea întreagL sL a&ungL liberL de orice fel de dominaMie QeconomicL, politicL etcR.4

0
Cn ascultLtor la întrebat pe 0aram)amsa Bogananda3 4"n Autobiografia unui yoghin laMi citat pe 2ri
Bu<tesEar, care spunea cL este un pLcat sL omori orice fiinML vie QNi aici intrL, nui aNa, Ni gândacii,
MânMarii etc.R ce pLrere aveMi dumneavoastrL64 =aestrul a rLspuns3 4#ste mai bine sL omori creaturi
rLufLcLtoare decât sL laNi sL fie prime&duitL viaMa vreunei fiinMe umane. %parent, acest gen de vieMuitoare
este inofensiv, dar sa constatat cL, în MLrile în care ele se pot înmulMii în voie, rata mortalitLMii este foarte
mare, datoritL maladiilor pe care aceste insecte le propagL maladii care apar cu o frecvenML mult mai
micL în MLrile care iau mLsuri de de!insecti!are. De altfel, aceste insecte sunt instrumentul rLului Ni rLul
trebuie sL fie Minut sub control.4

5
4Câte feluri diferite de <armL existL64 întrebL un discipol care se gândea la diversitatea sentinMelor
&udecLtoreNti.4
4(u confun!i <arma cu pedeapsa4 ia rLspuns maestrul. 4(otuNi, trebuie sL nu uitLm cL o acMiune
poate fi bunL, rea sau neutrL neutralitate care a&utL uneori la tran!iMia dintre bine Ni rLu. DupL scripturi,
însuNi Cniversul este re!ultatul împletirii a trei calitLMi, sau guna3 armonia, acMiunea Ni rLul.
0rima calitate, Ssattva gunaT, elevea!L conNtiinMa fiinMei, conducândo cLtre Dumne!eu. Calitatea
acMiunii, sau Sra&a gunaT, determinL fiinMa sL acMione!e prin intermediul egoului ei, dar nu neapLrat într
un sens negativ. Cltima calitate, numitL Stamas gunaT, este negativL datoritL faptului cL ea este cea care
întunecL înMelegerea umanL. =a&oritatea oamenilor sunt materialiNti, ei acMionând numai pentru câNtiguri
personale. Cnii c)iar acMionea!L pentru a face rLu, cu bunLNtiinML. ConsecinMele acMiunilor sunt la fel de
numeroase ca Ni acMiunile însele. >iblia spune3 SDe va vLrsa cineva sânge omenesc, sângele aceluia de
>unul Domn se va vLrsa!TX
%cesta nu este o poruncL, ci o explicare a legilor divine.
'sus a spus unui om pe care la vindecat3 SDe acum încolo sL nu mai pLcLtuieNti, pentru ca sL nu Mi se
întâmple ceva Ni mai rLuT. 7elaMia cau!Lefect este clarL. >oala acelui om se datora pLcatelor sale.
0e de altL parte, sL ne gândim la o persoanL care are succes fLrL sL depunL nici un fel de efort.
%cMiunile lui sunt pline de armonie. De unde îi vine atâta noroc6 #ste foarte simplu. ;arma cea bunL este
cea care se manifestL, iar cau!ele care au generato sunt invi!ibile pentru cel ignorant.4
4Dar sunt atâtea ca!uri în care criminali înrLiMi au murit foarte liniNtiMi, în paturile lor. Ji sunt foart
mulMi oameni care trLiesc în lux fLrL sL facL nimic pentru a merita acest lucru.4
4# adevLrat4, ia rLspuns Bogananda. 4%cesta este motivul pentru care nu putem disocia legea <armei
de cea a reîncarnLrii. #le se completea!L reciproc. O singurL viaML nu este suficientL pentru a înc)eia
nenumLratele datorii generate întrun se&ur terestru.4

1
4=ie mi se pare nedrept4 se lamenta un discipol 4cL suntem amendaMi pentru fapte pe care leam
reali!at Ni despre care nu Ntiam la momentul acela cL sunt negative.4
4'gnoranMa noastrL nu sc)imbL aceastL lege cosmicL. DacL cineva conduce distrat maNina Ni o i!beNte
de un copac, rLnile pe care le va cLpLta nu vor fi mai puMin dureroase doar pentru faptul cL el a fost
neatent. (rebuie sL înveMi sLMi armoni!e!i acMiunile cu 5oinMa Creatorului. 2ri Bu<tesEar mia spus întro
!i3 SCosmosul ar fi un adevLrat )aos dacL nu ar exista legile divineT 4.

2
"ntro !i, =aestrul a fost întrebat3 4(ot ceea ce ne spui tu nouL este deosebit de complex. DacL ne
gândim cL Cniversul este infinit, imediat remarcLm cL Ni numLrul legilor divine trebuie sL fie la fel. =L
înNel oare64
4,u este atât de complicat precum pare. "n Bhagavad Gita se spune cL forMele rLului sunt nenumLrate?
în sc)imb, cele ale binelui sunt doar câteva. 'sus C)ristos descrie Ni el calea pier!aniei ca fiind un drum
larg, în comparaMie cu strâmta poartL care duce la 5iaMa 5eNnicL. CLile care înlLnMuiesc fiinMa sunt foarte
întortoc)iate? calea ce duce cLtre Dumne!eu este simplL Ni directL. 0entru a a&unge pe aceastL cale
trebuiesc respectate câteva reguli simple, iar cea mai importantL este urmatoarea3 S'ubeNtel pe
Dumne!eu!T 4

Sumar - PARAMAHANSA YOGANANDA 280 de întrebări şi răspunsuri
!!
CAPITOLUL 9
5ES=RE RE>)CAR)ARE

-
De ce se naNte un copil infirm6 9egea reîncarnLrii este singura care poate da o explicaMie
satisfLcLtoare. Oamenii considerL copilul ca pe un mic bebeluN inocent, dar dacL acesta sa nLscut infirm
acesta aratL cL întro viaML anterioarL a încLlcat legea divinL. %ceastL nesocotire a legii divine la privat de
Nansa ca, în existenMa aceasta, sL aibe picioare sLnLtoase. %cesta este motivul datoritL faptului cL 2piritul
modelea!L corpul pentru care atunci când a revenit întrun corp fi!ic, aceastL persoanL nu a fost capabilL
sLNi cree!e o perec)e de picioare sLnLtoase Ni, drept urmare, sa nLscut infirm.
De ce anumite persoane se nasc inteligente Ni altele nu6
Dumne!eu ar fi fost cu adevLrat nedrept, nu cre!i, dacL ar fi lLsat ca aceste lucruri sL se producL la
întâmplare, fLrL sens! Dar toate acestea au o cau!L. Ceea ce suntem noi în pre!ent este, de fapt, re!ultatul
acMiunilor noastre din diverse momente ale trecutului nostru. 2piritele noastre sunt nemuritoare, dar fiinMa
noastrL nu poate revendica dreptul sL fie conNtientL de aceastL imortalitate înainte de a elimina complet
imperfecMiunile umane.
=unca asupra propriei persoane este comparabilL cu munca unui sculptor ce ciopleNte Ni poli!ea!L în
piatrL o statuie pânL când imaginea ce se ascundea în acea piatrL se revelea!L în întreaga sa perfecMiune.

.
Cn nou venit la întrebat pe Bogananda3 4 De ce trebuie sL ne reîncarnLm6 DacL cu toMii venim din
Dumne!eu, atunci dupL moarte de ce nu ne întoarcem în #l64
0arama)ansa Bogananda ia rLspuns34 ,oi putem face aceasta dacL individualitatea egoul nostru
va fi de!integratL în momentul morMii. Dar egoul este cel care menMine corpul fi!ic. #l este cau!a Ni nu
efectul naNterii fi!ice. #goul este un element Ni al corpului astral Ni el continuL sL existe Ni dupL moartea
fi!icL.
Corpul fi!ic nu este decât o proiecMie a egoului în aceastL lume materialL. 2implul fapt cL noi murim
nu este suficient pentru a a&unge sLl cunoaNtem pe Dumne!eu. #ste uNor sL mori, dar este tare dificil sL
atingi nivelul de conNtiinML în care 2piritul se cufundL din nou în 'nfinitul Divin.
Ce ar face fiinMele care sunt preocupate de lumea fi!icL dacL li sar ivi o astfel de posibilitate6 Ce ar
face aceste fiinMe c)iar Ni în paradis6 #le nu ar fi mulMumite de nimic, ar continua sL se contra!icL Ni sL se
lupte precum fLceau pe 0Lmânt Ni, în final, nu ar reuNi decât sL transforme paradisul însLNi întrun fel de
infern.
DupL moarte, tendinMele fundamentale ale naturii unei fiinMe rLmân identice cu cele pe care le avea în
timp ce trLia pe 0Lmânt.
%l Capone nu va deveni subit un înger în momentul în care va pLrLsi planul fi!ic. Criminalii îNi
pLstrea!L tendinMele negative pânL în momentul în care ei însLNi se transformL? probabil este nevoie de
multe reîncarnLri Ni de multe lecMii dure primite de la viaML pânL când avariMia unora se va transforma în
dorinML de ai a&uta pe ceilalMi, delicvenMa, în dorinMa de a respecta legea, cru!imea, în genero!itate faML de
toate fiinMele.
,oul venit a continuat sL întrebe34Ce determinL egoul sL se reîncarne!e64
4DorinMa este cea care direcMionea!L energia. %tât timp cât o persoanL doreNte lucrurile de pe 0Lmânt,
ea trebuie sL se reîntoarcL aici, singurul loc în care toate dorinMele sale pot fi împlinite. DacL ea tân&eNte
dupL MigLri, maNini, bani etc, lumea astralL nui poate oferi aceste lucruri. #a trebuie sL se reîntoarcL pe
0Lmânt, unde toate aceste dorinMe se pot împlini.
Cn alt discipol îl întrebL pe =aestru3 4(rebuie sL înMelegem cL toate dorinMele pe care le avem pe
0Lmânt trebuie sL le îndeplinim aici64
Bogananda îi rLspunse34,u dorinMele pline de puritate. ,u, de exemplu, dorinMa de a audia o mu!icL
elevatL, de a admira peisa&e minunate, de a avea relaMii armonioase. %ceste dorinMe pot fi mult mai bine
îndeplinite în lumea astralL decât în acest plan fi!ic imperfect. "n nenumLrate ca!uri, dorinMa de a crea
frumuseMe aici, pe 0Lmânt i!voreNte din impregnLrile subconNtiente generate de contemplarea frumuseMii
Ni armoniei planurilor astrale superioare.4

/
Cn vi!itator îl întrebL pe Bogananda3 4Cât timp petrece sufletul experimentând viaMa astralL6 7Lmâne
în planul astral mulMi ani dupL ce a pLrLsit planul fi!ic64
=aestrul a rLspuns3 4%ceasta depinde de gradul de evoluMie spiritualL. 2ufletele materialiste utili!e!
cuvântul suflet folosind sensul pe care tu i lai dat? este vorba aici de fapt de conNtiinMa egoului care este
condusL în lumea astralL suflete care sunt atât de )ipnoti!ate de materie vor considera aceastL lume ca
unicL realitate, ele nefiind sensibile la planurile de manifestare mai subtile. DupL moarte, ele vor cLdea
întro stare de somn profund Ni, în momentul în care se vor tre!i, ceea ce nu este întotdeauna ca!ul, se vor
gLsi o perioadL de timp întro stare de obscuritate, un fel de vLl gri Ni nu vor Ntii unde se aflL. DacL viaMa
lor pe 0amânt a fost orientatL negativ, vor avea coNmaruri Ni vor fi foarte de!orientate.
DupL o perioadL de timp, vor renaNte întrun nou corp, reluânduNi ascensiunea cLtre iluminarea
spiritualL.
%tunci când tendinMele spirituale au fost de!voltate mai mult, apare un anumit nivel de intuiMie Ni
acMiunile Ni inclinaMiile lor în plan astral sunt orientate po!itiv. #le sunt, în consecinML, mult mai sensibile
faML de aceastL lume Ni pot sL se bucure conNtient de frumuseMea ei. #levânduNi propriul nivel de vibraMii
prin gânduri Ni acMiuni &uste, ele sunt atrase de vibraMiile extrem de subtile ale acestei lumi astrale.
2ufletele care în aceastL lume au fLcut meditaMie, c)iar dacL nu foarte multL, vor merge în locuri de o
extremL puritate dupL moarte. Cei care au preMuit Ni respectat legea divinL Ni adevLrul în aceastL existenML
vor a&unge întro lume foarte elevatL.
5i!itatorul a continuat sL întrebe3 42oldaMii care au murit pe câmpul de bLtLlie se vor duce în
paradis64 =aestrul a rLspuns3 4Doar dacL au murit fLcânduNi datoria Ni apLrând adevLrul.4
4Cum aratL paradisul64, a întrebat vi!itatorul în continuare.
42unt douL tipuri de paradis. Cnul, la care se referL în mod normal oamenii, este format din astralul
superior? dar adevLratul paradis este acela la care se referea adesea 'sus când vorbea despre starea de
fu!iune cu Dumne!eu.
0aradisul astral, precum 'sus la descris, are nenumLrate 4camere4 sau nivele de vibraMie Ni este similar
acestei lumi fi!ice, pentru cL, de fapt, lumea fi!icL este proiecMia sferelor subtile.
Dar paradisul astral nu pre!intL numLrul foarte mare de imperfecMiuni al planului noastru de existenML,
care este mult mai grosier. 0aradisul nu se aflL sus, cum îNi imaginea!L oamenii? el ne încon&oarL de
pretutindeni. 2e gLseNte dincolo de câmpul de percepere al omului obiNnuit. #u îmi petrec mult timp acolo
Ni pot sL vL spun cL este un univers foarte vast, compus din culori minunate, sunete Ni lumini diafane.
Culorile planului fi!ic sunt terne în comparaMie cu aceste culori. /rumuseMea celestL sar putea compara cu
cel mai frumos peisa&, sau cu cel mai frumos apus de soare pe care voi laMi vL!ut Ni încL ceva mai mult.
#xistL o infinitate de variaMii în lumea astralL. %colo anotimpurile pot fi sc)imbate la voinML de sufletele
evoluate. De obicei, acolo este primLvarL Ni soarele strLluceNte permanent. Când ninge, !Lpada dLruieNte
pace Ni frumuseMe, dar nu aduce cu ea frigul. Când plouL, ploaia coboarL lent în lumini multicolore. "n
astral, Ni sentimentele sunt mult mai rafinate Ni mai intense decât cele pe care le trLiesc oamenii în lumea
fi!icL.
9umea astralL nu este un loc pentru trântori, locuitorii sLi sunt foarte activi. (oate vibraMiile acestui
univers sunt controlate de îngeri. /iinMele astrale superioare, deNi sunt foarte active, sunt întro permanentL
stare de meditaMie Ni beatitudine.
Cneori, în compasiunea lor faML de umanitate, ele vi!itea!L oamenii în vis sau în vi!iuni Ni îi inspirL
cu gânduri minunate.
Cât de mult va rLmâne o fiinML în lumea astralL depinde de modul în care a trLit pe 0Lmânt. Cei cu o
<armL po!itivL pot sL rLmânL în astral timp de secole. Discipolii preocupaMi de dorinMa lor de a evolua Ni a
atinge eliberarea pot sL aleagL sL se întoarcL pe 0Lmânt mai devreme pentru a continua eforturile lor
spirituale, pentru cL ei intuiesc cL lumea astralL nu este decât un vLl ce ascunde perfecMiunea eternL a
Divinului.

0
4=aestre4, la întrebat un discipol, 4cum renasc spiritele pe 0Lmânt64
4DupL o perioadL petrecutL în astral4, a rLspuns Bogananda,4 a cLrei duratL depinde de
<arma po!itivL care a fost acumulatL întro existenML anterioarL pe 0Lmânt Ni de dorinMele materiale ce se
retre!esc în subconNtientul lor, aceste spirite se reîntorc pe 0Lmânt, sau în o altL lume din Cnivers, prin
intermediul forMei magnetice a dorinMei.
"n momentul concepMiei fi!ice, în eter se produce o sferL de energie luminoasL. 2piritele din lumea
astralL care aNteaptL sL renascL în fi!ic percep o vibraMie compatibilL cu a lor Ni spontan intrL în re!onanML
cu ea. Cneori, mai mult decât un singur spirit se îndreaptL cLtre aceeaNi femeie, iar atunci se vor naNte
gemeni.
Discipolul întrebL3 4"ntotdeauna fiinMele spirituale se nasc în familii orientate spiritual64
=aestrul îi rLspunse3 4Cei care se aseamLnL se atrag. #ste o regulL generalL. Dar existL un numLr mai
mare de factori care intrL în &oc în acelaNi timp. 2e Mine cont Ni de disponibilitate. De exemplu, fiinMele
orientate spiritual nu au prea multe oca!ii sL se reîncarne!e în familii foarte evoluate, pentru cL fiinMele
spirituale preferL adeseori sL se abMinL de la a se cLsLtori Ni a avea copii.
0utem spune cL este mai mult vorba de o <armL individualL cu toate consecinMele ei. Oamenii sunt de
fapt un amestec de calitLMi.
Cneori se întâmplL ca un sfânt sL se nascL întro familie de criminali, dacL întrevede probabilitatea
unei viitoare transformLri a acestora. 0entru cuplurile care doresc sL aibe copii evoluaMi spiritual este
important sLNi pLstre!e o stare de conNtiinML foarte elevatL în momentul în care reali!ea!L actul amoros,
pentru cL vibraMiile lor din acel moment vor determina calitatea luminii pe care o vor produce în lumea
astralL.
OdatL, un cuplu mia spus cL doresc sL aibL un copil evoluat spiritual Ni mau rugat sLi a&ut sL atragL
un astfel de spirit. 9eam arLtat fotografia unui copil care murise cu câMiva ani în urmL Ni despre care
Ntiam intuitiv cL, din punct de vedere <armic, este pregLtit sL renascL. #i sau simMit foarte atraNi de
aceastL fotografie. 'am sfLtuit sL rLmânL în totalL abstinenML sexualL timp de Nase luni de !ile Ni sL se
concentre!e !ilnic asupra acestei fotografii, pentru a ruga aceastL fiinML sL le fie copil. #i mau ascultat
întocmai Ni, dupL un timp, femeia a rLmas însLrcinatL, copilul fiind încarnarea spiritului invocat.

5
Cn discipol la întrebat pe Bogananda3 4=aestre, dacL un om are pre&udecLMi rasiale, în special faML de
negri, atitudinea sa va determina ca acesta sL se nascL negru întro altL existenML64
0arama)amsa Bogananda a început sL râdL Ni a rLspuns3 4%versiunea este o forML magneticL la fel de
puternicL ca Ni forMa de atracMie. Dumne!eu nu este foarte influenMat de pre&udecLMile umane. %deseori
putem întâlni familii ai cLror membrii nu fac decât sL se lupte între ei. %u fost duNmani în altL viaML Ni
acum sau nLscut în aceeaNi casL pentru ca sL se întâlneascL !ilnic Ni sL fie astfel forMaMi sL punL capLt urii
lor.
O sL vL povestesc acum o întâmplare ce a avut loc la începutul acestui secol, întro bisericL dintrun
stat din sudul %mericii.
Doar oamenii albi puteau participa la slu&bele ce se oficiau în aceastL bisericL. Vim, un tânLr de
culoare, îNi dorea foarte mult sL asculte slu&bele de duminicL dimineaML.
4Vim4, ia spus preotul, încercând sLi explice, 4maN bucura dacL ai putea asista cu noi la slu&be, dar
dacL aN face acest lucru miaN pierde slu&ba.4 "ntro noapte, Vim sa rugat cu tot sufletul lui 'sus spunându
i3 4Doamne 'suse, de ce nu pot sL merg Ni eu la slu&bL alLturi de oamenii albi64. DupL o perioadL de timp a
adormit Ni ia apLrut 'sus C)ristos întro luminL srLlucitoare, !âmbindui plin de compasiune34 /iul meu4,
ia spus 'sus, 4nu fii supLrat pentru atâta lucru, pentru cL timp de .- de ani am încercat c)iar eu sL intru în
acea bisericL Ni nu am reuNit.4

1
Doi discipoli care lucrau împreunL la un proiect al =aestrului au fost surprinNi sL constate cL o
animo!itate stranie Ni fLrL cau!e aparente a apLrut între ei. Dar au reuNit sL treacL peste aceastL problemL
Ni, drept urmare, un sentiment de profundL simpatie sa stabilit între ei. DupL o perioadL de timp, unul
dintre ei la întrebat pe =aestru3 4De ce, la un moment dat, am simMit o aversiune bruscL unul faML de
celLlalt64 4%Mi fost duNmani întro viaML anterioarL4 lea destLinuit =aestrul.
4#moMiile noastre nu ne repre!intL cu acurateMe pe noi aNa cum suntem în sufletul nostru. #l este plin
de dragoste Ni de bucurie, dar acestL realitate obiectivL este întunecatL uneori de aceste stLri emoMionale.
0entru a putea dobândi libertatea interioarL trebuie sL învLMLm sL ne stLpânim emotivitatea.

2
9egea reîncarnLrii constL în a neutrali!a valurile atracMiei Ni repulsiei, a dorinMei Ni a aversiunii Ni a
lLsa sL se exprime bunLtatea, iertarea, compasiunea Ni o mulMumire eternL în 2inele 2uprem. (rebuie sL
a&ungem sL îi iubim pe toMi, dar nu pentru personalitLMile lor umane, ci pentru cL ei sunt o manifestare a
Divinului, Care re!idL în fiecare dintre noi.

3
DacL îi ridiculari!aMi sau &udecaMi pe cei din &urul vostru, vL veMi tre!i întro !i cL veMi suporta aceleaNi
experienMe pe care voi, astL!i, le generaMi.

4
DupL ce a petrecut cinci luni în deNert, alLturi de Bogananda, un discipol ia spus3 4"ntotdeauna am
dorit sL trLiesc astfel.4 4%ceasta pentru cL în nenumLrate vieMi anterioare ai trLit în singurLtate. =ulMi
dintre cei care mi se alLturL au trLit, în alte existenMe, ca adevLraMi pustnici.4

-0
Discipolul întrebL3 4%m fost @og)in întro existenML anterioarL64 =aestrul a rLspuns3 4De nenumLrate
ori. (rebuie sL fi fost @og)in pentru ca acum sL trLieNti aici, cu noi.4

--
"ntro !i, un discipol se lamenta3 4=aestre, eu cred cL nu am o <armL foarte bunL.4
4#ste nevoie de o <armL foarte, foarte, foarte bunL pentru ca o persoanL mLcar sL doreascL sL9
cunoascL pe Dumne!eu.4

-.
4=aestre, de ce nu pot sLmi amintesc existenMele anterioare64
4#ste mai bine aNa. Oamenii sar descura&a foarte repede dacL ar Ntii toate acMiunile negative pe care
leau comis în alte exstenMe. Dumne!eu le oferL Nansa de a încerca din nou, fLrL sLi lase sL fie obsedaMi de
geNelile lor trecute Ni sL se identifice cu acestea. "n meditaMie, cu cât eNti mai detaNat de corpul tLu, cu atât
mai clar îMi vei aduce aminte existenMele trecute.4

-/
0entru cei mai mulMi dintre noi este inutil sL ne amintim vieMile trecute.
ObservaMi cât de multe persoane cad în sclavia obiNnuinMei. #u numesc aceasta 4antic)itLMi
psi)ologice4. 0uteMi prevedea tot ce vor face în viitor? c)iar Ni melodiile fredonate sunt stereotipe. Cu cât
îmbLtrânesc, cu atât ei se stabilesc tot mai solid în modul lor de comportare, exterior sau interior. %ceste
fiinMe au nevoie de Nansa de a uita ceea ce au fLcut sau ce au fost pentru a putea porni de la !ero. De aceea
li se oferL o nouL viaML.

-0
%tâta timp cât vL bucuraMi de a trLi în acest vis al ilu!iei, veMi continua dintro viaML în alta sL
experimentaMi fericirea Ni suferinMa =a@aei. Bhagavad Gita descrie acest proces ca pe o roatL giganticL
care se învârte la nesfârNit. DacL doriMi cu toatL fiinMa voastrL sL ieNiMi din acest cerc trebuie sL vL #liberaMi.
,u uitaMi cL #liberarea este destinul vostru etern.

Sumar - PARAMAHANSA YOGANANDA 280 de întrebări şi răspunsuri
!!
CAPITOLUL 10
A TRA)SCE)5E KARMA

-
4(otul mi se pare teribil de complicat =aestre4, se lamenta întro !i un discipol. 4%m aflat cL legea
<armei Ni legea reîncarnLrii sunt indisociabile. Dar când mL gândesc la toate acMiunile generate întro
singurL existenML Ni când mL gândesc cL trebuie sL le însume! la numai Dumne!eu Ntie câte alte existenMe,
mL simt descura&at. 'nteracMiunea cau!ei Ni a efectului trebuie sL fie în mod efectiv infinitL.4
4C)iar aNa Ni este4, a fost de acord =aestru. 4%tâta timp cât fiinMa nu urmLreNte sLNi transceandL
<arma, o dorinML conduce la o alta Ni alte dorinMe la multe altele. /iecare dorinML trebuie sL fie împlinitL,
fiecare acMiune trebuie sL a&ungL la un final.4
4C)iar Ni dorinMele prosteNti Ni neînsemnate6 C)iar Ni mica mea dorinML pe care am avuto cu mulMi ani
în urmL pentru un cornet cu îng)eMatL64
4C)iar Ni aceasta4, a rLspuns imediat =aestrul. 4Orice energie care a intrat în &oc, indiferent cât de
micL este ea, se va rLsfrânge mai târ!iu sau mai devreme asupra ta.4
Discipolul a ridicat braMele disperat Ni a spus3 4Deci, în final trebuie sL înMeleg cL nu existL nici un fel
de soluMie, cL nu avem nici o NansL sL calmLm valurile care sau stârnit pe acest ocean!4
4#ste adevLrat cL aceastL treabL nu este prea uNoarL4, a rLspuns Bogananda, 4dar nu este atât de
dificilL pe cât pare la prima vedere. "ntreabLte urmLtorul lucru3 Care este cau!a care determinL ca
valurile sL se ridice Ni sL coboare6 #ste vântul. /LrL vânt, suprafaMa oceanului sar calma automat.
9a fel, când furtuna ilu!iei se abate asupra minMii unei fiinMe, valurile acMiunii Ni ale reacMiunii apar
automat. Deci ceea ce trebuie sL faci este sL calme!i valurile minMii tale prin meditaMie profundL Ni sLMi
debarase!i conNtiinMa de implicLrile egoului. DacL vei înceta sL te mai consideri agentul determinant,
cau!a lucrurilor, valurile acMiunii Ni reacMiunii vor continua sL danse!e, dar tu însuMi nu vei mai fi înlLnMuit
de ele.4
4%r fi o soluMie4, a continuat discipolul, 4sL încetLm sL mai acMionLm!4
4"ncearcL Ni te vei convinge cL este imposibil sL nu acMione!i. C)iar Ni deci!ia de a nu acMiona este o
proiecMie exterioarL a egoului tLu Ni deci constituie o acMiune.
"ntro !i am întâlnit în 0)oenix, %ri!ona, un bLrbat nepieptLnat, cu )ainele murdare Ni în de!ordine.
9am întrebat3 TDe ce vaMi îmbrLcat astfel, sunteMi c)iar atât de sLrac6T S#u sunt un renunţatT, mia
rLspus el mândru. S,u cred aceasta? cred cL vaMi înlLnMuit din nou, dar de data aceasta de de!ordine.T
Bhagavad Gita ne învaML cL nimeni nu poate scLpa de acMiune ;arma abMinânduse sL acMione!e. "n
ea este revelatL o metodL mult mai armonioasL de a scLpa de <armL. #a ne recomandL nishkamkarma
acMiunea detaNatL, renunMarea la fructele acMiunii. DacL vom acMiona astfel, vom a&unge sL atingem
eliberarea de toate înlLnMuirile <armei.
"n timpul activitLMii, nu considera niciodatL cL tu eNti cel care acMionea!L, ci cL Dumne!eu este cel
care acMionea!L prin intermediul tLu. %dresea!Lite astfel3 TDoamne, fii (u cel care acMione!L prin mineT.
C)iar Ni atunci când faci greNeli, considerL9 pe #l responsabil de acestea. >ineînMeles, nu trebuie sL
greNeNti în mod deliberat Ni dupL aceea sL dai vina pe #l. Dar dacL vei face tot posibilul ca lucrurile sL iasL
bine Ni totuNi vei suferi un eNec, oferL' acest eNec 9ui. ,u uita nici o clipL cL, în esenML, eNti o fiinML liberL
întru eternitate. %ceasta este calea cea mai simplL pentru a atinge fu!iunea cu Divinul.
>ineînMeles cL Ni alMi factori au importanMa lor3 devoMiunea, meditaMia, graMia divinL Ni aNa mai departe.
Dar în ceea ce priveNte acMiunea, calea cLtre eliberare necesitL în permanenML o acMiune de!interesatL.4

.
4DacL nu aN avea nici un fel de dorinML4, la întrebat un discipol pe Bogananda, 4nu aN pierde toate
motivaMiile, nu aN deveni un fel de robot uman64
4=ulte fiinMe îNi imaginea!L aceasta4 ia rLspuns =aestrul. 4#i cred cL, în momentul în care nu mai
au dorinMe, interesul pentru viaML dispare? aceasta nu se întâmplL deloc, ba din contrL3 abia atunci vei
descoperi cL întreaga viaML este mult mai interesantL.
Yai sL ne gândim acum la aspectul negativ al dorinMei. %cesta te face sL îMi fie teamL Ni în continuu sL
te întrebi3 Sce se va întâmpla dacL....6T sau SdacL acest lucru nu se va întâmpla6T.
(rLieNti întro permanentL stare de anxietate legatL de viitor sau întro stare de regret continuu legatL
de trecut. ,onataNamentul permite sL trLim plenar stare de libertate interioarL Ni de bucurie divinL. Când
vei fi capabil sL te bucuri de pre!ent, atunci îl vei putea gLsi pe Dumne!eu. %bsenMa dorinMei nu îMi
distruge motivaMiile? cu cât vei a&unge sL trLieNti mai mult în Dumne!eu, cu atât va fi mai mare bucuria pe
care o vei experimenta.4

/
C)iar Ni atunci când cedaMi unui obicei greNit, pentru cL nu vL puteMi încL controla, faceMi în aNa fel
încât mintea sL re!iste constant acestei tentaMii? încercaMi sL nu vL identificaMi cu aceste greNeli din
interiorul vostru.

0
Cnul dintre cLlugLrii care locuiau în as)ram era mereu în luptL cu tentaMiile. "ntro !i, iam spus3 4#u
nuMi cer Mie sL învingi ilu!ia, îMi cer doar sLi re!iNti.4

5
(endinMele negative nu pot fi depLNite focali!ândune asupra lor, ci asupra dinami!Lrii Ni amplificLrii
în fiinMa noastrL a tendinMelor po!itive specifice. /ii întotdeauna activ în serviciul lui Dumne!eu. OferLi
lui toate gândurile tale, cu acelaNi spirit îndatoritor, cu aceeaNi atenMie alertL Ni plinL de dragoste. =enMine
Mi mintea îndreptatL cLtre #l Ni urmLreNte sL faci numai bine celor din &ur. O minte leneNL este un
instrument al necuratului.

1
0entru a atinge starea de inacMiune caracteristicL fu!iunii finale cu Dumne!eu trebuie sL fi foarte activ
în serviciul 2Lu.

2
,u te lLsa niciodatL sedus de agitaMie, de prea multe plLceri, de prea multL distracMie. CrmLreNte sL fi
profund în tot ceea ce faci. DacL vei ceda acestei agitaMii mentale, seminMele vec)ilor tentaMii vor reîncolMi.
>ineînMeles, este minunat sL fii vesel, este minunat sL fii plin de umor, dar nu lLsa superficialitatea sL te
cuprindL. DupL cum NtiMi, Ni mie îmi place sL glumesc, dar atunci când mL decid sL fiu serios, nimic Ni
nimeni nu mL poate face sLmi uit )otLrârea. /iMi profun!i în toate acMiunile voastre, c)iar Ni atunci când
ascultaMi o glumL Ni râdeMi. ,u renunMaMi la calmul vostru interior. CrmLriMi sL sLlLNluiMi în permanenML în
2ine.
%ceasta trebuie sL fie calea unui @og)in autentic.

3
CondiMiile exterioare obiective sunt întotdeauna neutre. =odul în care reacMionaMi la ele le determinL
sL parL benefice sau nu.
(rebuie sL vL transformaMi reacMiile faML de circumstanMele exterioare. %ceasta este esenMa întregului
sistem Boga a neutrali!a cu a&utorul 2piritului valurile reacMiunii. /iMi în permanenML fericiMi interior. ,u
încercaMi sL modificaMi exteriorul pentru al adapta cerinMelor voastre? urmLriMi mai bine sL vL transformaMi
interior.

4
O bunL regulL de viaML este sL gândeNti astfel3 4ceea ce vine din interiorul meu, îl las sL se producL4.

-0
"n 'ndia, se acordL mult prea multL importanML <armei. 0retutindeni poMi au!i3 4%ceasta este <arma
mea Ni eu nu pot sL fac nimic4, 4#ste <arma ta4 etc. %cestea sunt atitudini absurde.
;arma poate fi definitL în mod simplu ca acMiune. (ot ceea ce odatL a fost fLcut poate, la fel de bine,
sL fie desfLcut. %mericanii sunt mult mai conNtienMi cL totul este cu putinML. Deseori, am au!it americani
spunând3 4daca aceasta este cu putinML, atunci o vom face4 sau 4 dacL este imposibil, atunci ne va lua
puMin mai mult timp so reali!Lm4. %cest spirit optimist este ceea ce iubesc cel mai mult la aceastL MarL.

--
"ntreaga ta energie trebuie canali!atL pentru a reuNi sLl cunoNti pe Dumne!eu. ,u te preocupa de
<arma care Mia mai rLmas de depLNit. 9asLl pe Dumne!eu sL se preocupe de aceasta. "n primul rând,
distruge în fiinMa ta toate înlLnMuirile <armice. %cestea sunt sursa ataNamentului tLu faML de ego. "n
momentul în care te di!olvi în #l, orice acMiune vei reali!a nu va mai crea <armL. 5or fi asemeni unor
litere pe care leai scris pe apL, niciodatL nu se vor întoarce asupra fiinMei tale. Ca sL te elibere!i de
înlLnMuirile egoului, trebuie sL tai nodul gordian al ilu!iei.
%ceasta este starea de !ivan mukta, fiinMa eliberatL care trLieNte în aceastL lume.

-.
0rin intermediul meditaMiei Ni al consacrLrii întregii tale fiinMe Divinului calmea!LMi valurile minMii.
=intea este cea prin intermediul cLreia percepi realitatea actualL. "n starea de supraconNtiinML, vei putea
avea o vi!iune clarL asupra a tot ceea ce te încon&oarL, asupra realitLMii obiective. (rLind permanent
aceastL stare de conNtiinML, un !ivan mukta poate prelua la voinML <arma altor persoane Ni sL o ardL printro
singurL meditaMie.
/iinMa a cLrei întreagL <armL trecutL este epui!atL este un siddha, o fiinML ce a atins perfecMiunea.
DacL o astfel de fiinML se încarnea!L, o face doar pentru binele umanitLMii Ni nu datoritL unei înlLnMuiri
<armice. O astfel de fiinML este un avatar, un maestru spiritual coborât pe 0Lmânt, o încarnare a Divinului.
Cel mai important este sLl gLsim pe Dumne!eu. %tunci când vom percepe strLlucirea 2a în
cvasitotala obscuritate a conNtiinMei noastre, orbirea spiritualL va dispare.

-/
"n toate acMiunile pe care le întreprindeMi consideraMil pe Dumne!eu ca fiind cel care acMionea!L. #ste
o problemL de atitudine interioarL Ni nu necesitL un mod exterior de aMi arLta umilinMa.
Din pLcate, mulMi aspiranMi îNi asumL o atitudine exterioarL umilL numai pentru ai impresiona pe cei
din &ur.
2curta povestioarL pe care vio voi relata în continuare vL va ilustra ceea ce doresc sL vL
explic3TGopiurile QpLstoriMeleR obiNnuiau sLi aducL în fiecare !i brân!L proaspLtL lui ;ris)na. "ntro !i în
care râul Vamuna era în creNtere, gopiurile nu au putut sLl traverse!e pentru a a&unge la ;ris)na.
4Ce vom face acum64, se plângeau ele. (ot încercând sL gLseascL o soluMie, Niau adus aminte cL pe
acea parte a râului trLieNte un mare înMelept, pe nume >@asa, un adorator devotat a lui ;ris)na.
4>@asa este un sfânt4, a spus una dintre ele. 42L mergem la el Ni sLl rugLm sL înfLptuiascL un miracol
pentru noi pentru a ne a&uta sL traversLm râul4.
#le au mers Ni lau rugat sL le a&ute sL a&ungL la ;ris)na.
4;ris)na, ;ris)na4, sa prefLcut >@asa supLrat, 4toatL !iua nu aud vorbinduse decât de ;ris)na, dar
cine se interesea!L de mine64 %tunci gopiurile sau simMit dintro datL foarte încurcate.
>rân!a era pentru ;ris)na, dar ele nundrL!neau sLl refu!e pe >@asa, o datL ce veniserL sLi cearL
a&utorul, aNa cL iau oferit o bucLMicL din brân!L.
Dar >@asa a început sL mLnânce cu poftL bucatL dupL bucatL, prefLcânduse foarte înfometat. DupL
ce a mâncat cât ia permis stomacul, sa dus pânL la malul râului Ni a spus3 4DacL eu nu am mâncat nimic,
tu separLMi apele sL putem trece.4 4Ce mincinos4, au început sL NopteascL gopiurile. 4%Mi vL!ut toate câtL
brân!L a mâncat Ni acum îndrL!neNte sL comande râului sLl asculte.4 Dar c)iar în acel moment, râul cu
adevLrat a ascultat rugLmintea @og)inului. /LrL sL încerce sLNi explice acest mister, gopiurile sau grLbit
sL traverse!e. Când au a&uns la coliba lui ;ris)na, lau gLsit pe acesta dormind.
4Cum este cu putinML64, sau mirat ele. 4De obicei, ;ris)na aNtepta cu nerLbdare sLi aducem brân!a.4
4;ris)na4, lau întrebat ele,4nu îMi este foame astL!i64 4,u4, a rLspuns el, desc)i!ând încet oc)ii.
4Dar Miam adus brân!a.4 4O), mulMumesc4, a rLspuns ;ris)na,4dar nu mai îmi este foame.4 4De ce6
(ea )rLnit altcineva64 4Da. %cel sfânt >@asa, de pe celLlalt mal al râului, mia dat astL!i sL mLnânc? c)iar
prea mult4.
>@asa îi oferise întreaga mâncare lui ;ris)na, gândinduse constant la el Ni nu la sine însuNi. (ot
astfel, fiecare aspirant trebuie sL dLruiascL toate acMiunile sale lui Dumne!eu.
"ncetaMi sL vL raportaMi în tot ceea ce faceMi la ideea de 4#u4. "n inima voastrL învLMLMi sL cântaMi
numele lui Dumne!eu spunând3 4(u, Doamne, numai (u.4

-0
DacL vei a&unge la Dumne!eu, toate problemele din subconNtient vor fi instantaneu eliminate. (arele
multor vieMi stau îngropate în solul mentalului tLu. (oate dorinMele pe care leai avut în trecut Ni de care nu
eNti deplin conNtient în actuala existenML terestrL aNteaptL momentul prielnic sL se manifeste. "nsL, dacL tu
te vei întoarce cLtre Dumne!eu, vei fi capabil sL controle!i aceste dorinMe pentru totdeauna.

-5
4=aestre, dacL ceea ce ne înlLnMuie este ataNamentul faML de aceastL lume, cum se face atunci cL
persoanele care se sinucid nu se eliberea!L6 Cu siguranML, despre ele nu se poate spune cL doresc sL
rLmânL aici.4 Bogananda a râs cu poftL de absurditatea întrebLrii Ni a rLspuns3 4Ca lucrurile sL se
desfLNoare cum ai spus ar trebui sL existe o realL Ni nemLrginitL dragoste de Dumne!eu.
5iaMa este o NcoalL în care avem mai multe examene de trecut pânL la atingerea finalitLMii ei3
eliberarea supremL. DacL te comporMi ca un c)iulangiu, va trebui sL te întorci din nou Ni din nou pânL când
vei reuNi sL înveMi toate lecMiile ei.4

-1
,u vei putea sL te elibere!i atât timp cât îMi va mai fi fricL. Cea mai bunL metodL de ardere a <armei
este sLMi îndeplineNti plin de bucurie îndatoririle Ni sL întâmpini plin de cura& tot ceea ce viaMa îMi oferL.

-2
Cn factor esenMial în transcenderea <armei este meditaMia. Ji aceasta datoritL focali!Lrii intense a
energiei fiinMei asupra liniNtirii turbioanelor mentale. Cu cât meditaMia este mai profundL, cu atât te vei
simMi mai liber interior.

-3
;arma discipolilor este mult diminuatL de pre!enMa maestrului.
#l cunoaNte întreaga ta <armL Ni te îndrumL pe calea spiritualL cea mai adecvatL fiinMei tale. #l c)iar
îNi asumL în mod conNtient din 4baga&ul4 tLu <armic, la fel precum un om puternic a&utL pe altul mai slab
sL care o greutate. % practica o disciplinL spiritualL fLrL a fi sub îndrumarea unui maestru competent este
asemeni cu a cLlLtori prin nisipuri miNcLtoare fLrL a Nti undei cLrarea.

-4
Calea spiritualL este formatL din .+Z efortul aspirantului, .+Z a&utorul gurului Ni +-Z AraMia
DivinL. Dar este absolut necesar ca cele .+ de procente ale discipolului sL fie formate din 1--Z efort Ni
sinceritate.

.0
DorinMa de a ne încarna în aceastL lume este cea care ne face sL rLtLcim din viaML în viaML. Dar, o datL ce
tendinMa de al cunoaNte pe Dumne!eu a apLrut în inimile noastre, eliberarea spiritualL este sigurL? acest
proces poate dura mai multe vieMi pentru cL acest dor de Dumne!eu, mai devreme sau mai târ!iu, îNi va
gLsi împlinirea.

.-
Cn copil de Napte ani al unui discipol deal maestrului Nia pierdut un deget întrun accident. % doua !i,
bLiatul a declarat cu convingere cL sar fi accidentat mult mai rLu dacL nu ar fi fost prote&at de maestru.
Când a aflat aceste cuvinte Bogananda a dat aprobator din cap Ni a spus3 4Cu o !i înainte de accident, am
vL!ut copilul încon&urat de un nor negru. %m intuit cL ceva rLu se va abate asupra lui.4
%cesta nu este singurul exemplu de protecMie divinL miraculoasL a discipolilor lui 0aram)ansa
Bogananda. Din alte scrieri Ni conferinMe ale maestrului am înMeles clar cL, dacL aura unei fiinMe este
purificatL, consecinMele negative ale <armei ei vor avea un impact minim, dar necesar. 0entru cL, aNa cum
este scris Ni în >iblie, 4...smintelile trebuie sL vinL...4. O aurL purL Ni puternicL este asemeni unei umbrele
impermeabile în se!onul ploios. %cesta este Ni motivul pentru care =aestrul recomanda purtarea unor
brLMLri astrologice, a cLror influenML beneficL este explicatL în capitolul 4Cum sL de&oci influenMa astrelor4
din Autobiografia unui yoghin. 0e scurt, anumite metale Ni, mai presus de ele, anumite pietre preMioase
emit o luminL astralL care contracarea!L influenMele negative.
9a susnumita recomandare, 0aram)ansa Bogananda adLuga3 4,u uitaMi însL cL cea mai puternicL
brLMarL este devoMiunea faMa de Dumne!eu.4

..
CLlLtorind prin oceanul manifestLrii, fiinMa a&unge Ni în !one cu apL calmL. C)iar Ni în acest mare
ocean al ilu!iei se pot gLsi 4golfuri4 de o extremL liniNte. %ceasta se întâmplL atunci când un avatar, sau o
încarnare a divinitLMii, este trimisL pe 0Lmânt cu o misiune specialL. (oMi cei carel vor întâlni Ni se vor
pune în re!onanML cu 2piritul sLu le va fi foarte uNor scape de forMa ilu!iei.

./
"n decembrie 1:1*, în timpul unei iniMieri, Bogananda a spus3 S0rintre auditoriul pre!ent acum avem
câMiva siddha Ni câMiva !ivan muktaT.

.0
4Cu cei care sunt în consonanML cu fiinMa mea este foarte uNor sL comunic. #ste suficient doar sL ne
privim în oc)i unul pe celLlalt. 0entru mine este încântLtor sL trLiesc astfel de experienMe.4

.5
4=aestre4 îl întrebL un discipol 4se poate rLtLci un suflet pentru totdeauna64
4'mposibil. Orice suflet este parte din Dumne!eu Ni cinel poate distruge pe #l64

.1
2fântul %nton a petrecut mulMi ani meditând întrun mormânt din deNert. "n tot acest timp, el a fost de
nenumLrate ori încercat de demoni, pânL ce însuNi satana la ameninMat cL îl va distruge dacL nu va
renunMa la drumul sLu cLtre Divin. 0ereMii mormântului au început sL se fisure!e, iar din fisuri au apLrut
monNtrii înfricoNLtori care se nLpusteau asupra lui sLl devore!e. Dar sf. %nton Nia îndreptat faMa spre cer
Ni a invocat a&utorul lui 'isus.
>rusc, 'isus a apLrut întro luminL strLlucitoare Ni toate ilu!iile create de CcigLl toaca au dispLrut. "n
starea de exta! dLruitL de aceastL pre!enML divinL, sf.%nton Nia reamintit toate existenMele sale anterioare.
#l la întrebat pe Dumne!eu3 4Cnde ai fost (u în toMi aceNti ani în care eu team c)emat64 4,am încetat
nici o clipL sL fiu cu tine4 ia rLspuns Dumne!eu.

Sumar - PARAMAHANSA YOGANANDA 280 de întrebări şi răspunsuri
!!
CAPITOLUL 11
<RA7IA LUI 5UM)E'EU

-
(oate grupLrile religioase pe care leam întâlnit în aceastL MarL nu îNi îndrumL adepMii sL aspire sL
atingL suprema eliberare, pentru cL, spun ei citândul pe sf.0avel, Snici o fiinML nu poate sL se elibere!e ea
singurLT Ni S...sunteMi mântuiMi prin credinML Ni aceasta nu este de la voi, este darul lui Dumne!eu? nu din
fapte, ca sL nu se laude nimeniTX.
"ntreaga lor doctrinL legatL de mântuire se ba!ea!L în exclusivitate pe credinML. SCredeMi, fiMi plini de
credinML Ni veMi fi salvaMi de graMia lui Dumne!euT. ,umeroNi sunt cei care considerL ca o condiMie
suplimentarL a salvLrii apartenenMa la o bisericL, subînMelegând cL dacL mai este ceva de fLcut, biserica va
face totul pentru ei.
'sus na spus oare discipolilor sLi3 SJi pentru ce mL c)emaMi OODoamne, DoamnePP Ni nu faceMi ce vL
spun6TQ9uca 8318R 2L presupunem cL doriMi bogLMii. Ce veMi face atunci6 5eMi sta întro camerL Ni veMi
aNtepta ca Dumne!eu sL vinL sL vi le dLruiascL, numai pentru cL voi credeMi în #96 Cu siguranML nu. 5L
veMi mobili!a sL munciMi cu sârguinML, pentru ca sL a&ungeMi sL le obMineMi. Cum credeMi cL salvarea,
mântuirea vL va fi dLruitL fLrL sL faceMi nimic, numai pentru singurul motiv cL voi aveMi credinML6 Ji de ce
sL punem ca o condiMie suplimentarL apartenenMa la o anumitL bisericL6 #liberarea este o relaMie personalL
între sufletul individual Ni Dumne!eu. /iecare trebuie sL a&ungL sLl iubeascL pe Dumne!eu.
%partenenMa la o bisericL este beneficL doar atunci când încura&ea!L o relaMie directL a fiinMei cu
Dumne!eu, dar ea nu garantea!L cu nimic acest gen de relaMie Ni, în nici un ca!, nu o poate substitui. DacL
cineva vL va spune cL doar urmând o anumitL bisericL îl veMi cunoaNte pe Dumne!eu, întrebaMil Ni dacL
acea bisericL poate sL mLnânce în locul vostru, prin delegare. DacL, fLrL efort personal, nu îMi este cu
putinML nici mLcar sL te )rLneNti, cum poMi sL cre!i cL poMi sLMi desLvârNeNti fiinMa doar stând Ni aNteptând6
#liberarea înseamnL a fi liber de limitLrile egoului, pre!ente în fiinML datoritL ataNamentelor sale faML de
corp.
#liberarea nu poate apare decât ca urmare a unui mare efort personal. #ste adevLrat, alte fiinMe vL pot
a&uta în efortul vostru spiritual? graMia lui Dumne!eu poate sL vL salve!e. 2f. 0avel a avut dreptate în ceea
ce a spus. Dar aceasta nu înseamnL cL aceastL credinML nu trebuie sL fie asociatL cu un efort sincer din
partea voastrL? fLrL un efort susMinut depus din partea ta, nu vei atinge eliberarea.4

.
4=aestre4 a spus întro !i un discipol, 4 V. este un pic descura&at. % aflat cL, dupL spusele lui
7ama<ris)na, SgraMia este un &oc al lui Dumne!euT. %cesta vrea sL spunL cL o fiinML poate sL medite!e ani
dea rândul fLrL sL a&ungL la nici un re!ultat Ni Dumne!eu poate sL se revele!e unui beMiv oarecare, pentru
cL aNa doreNte #964
=aestrul ia rLspuns3 47ama<ris)na na spus niciodatL aNa ceva. %ceasta se întâmplL întotdeauna
când persoane care nu au atins eliberarea spiritualL interpretea!L cuvintele unui =aestru. Dumne!eu nu
este capricios. #ste adevLrat cL unor fiinMe oarbe acMiunile 2ale pot sL parL uneori un &oc, dar ele nu sunt
decât influenMele cau!ale ale <armei trecute. De ce ar încLlca Dumne!eu propriile 9ui legi6 Doar #l este
cel care lea creat.4

/
47eligiile sunt atât de confu!e când este vorba despre AraMie! Oamenii considerL cL Dumne!eu îNi
manifestL AraMia doar asupra acelora care, în accepMiunea lor, au fLcut totul ca sL' fie pe plac. #i îl
modelea!L pe Dumne!eu dupL propriile lor concepMii, în loc sL medite!e profund Ni sL descopere
adevLrata realitate divinL.
Dumne!eu nu are nevoie de linguNelile lor. AraMia 2a nu se ba!ea!L pe afinitLMi sau aversiuni
personale. #l rLspunde la dragostea aspirantului spiritual, dar aceastL dragoste trebuie sL fie Ni ea
impersonalL, trebuie sL fie eliberatL de toate motivaMiile egoiste.4

0
4Ce este AraMia6 Oamenii o confundL cu o favoare divinL, ca Ni cum Dumne!eu ar putea fi cumpLrat
sau pLcLlit, astfel încât ei sL obMinL ceea ce doresc de la #l.
OdatL, am cunoscut un om care a pus 1-- dolari pe farfuria în care se reali!a colecta, în timpul
slu&bei de duminicL, iar mai tîr!iu Nia exprimat de!amLgirea cL Dumne!eu nu ia ascultat rugLmintea ce a
însoMit acest act.
(rebuie sL vL fie clar, Dumne!eu este atent la inimile oamenilor Ni nu la farfuriile de colectL. "n
acelaNi mod, oamenii spun cL, pentru a atinge mântuirea, trebuie sL cre!i, sL cre!i Ni iar sL cre!i. CredeMi
oare cL Dumne!eu trebuie astfel liniNtit Ni convins cL noi c)iar credem în #l6 #l ne priveNte în lLuntrul
fiinMei noastre Ni nu este influenMat de opiniile pe care le exprimLm în legLturL cu #l.
O fiinML care se considerL un ateu poate uneori sL fie mai aproape de Dumne!eu, datoritL dragostei pe
care o manifestL faML de oamenii din &ur, decât alte fiinMe care cred în Dumne!eu cu mintea lor, dar a cLror
acMiuni sunt cu totul lipsite de dragoste Ni altruism. Dumne!eu ne &udecL dupL acMiunile noastre Ni nu dupL
cuvintele noastre.
>ineînMeles, e bine sL dLruieNti bani unei cau!e spirituale. /iinMa îsi generea!L <armL bunL fLcând
acest lucru? dar este mult mai bine sL cre!i în Dumne!eu decât sL9 negi, pentru cL, necre!înd cL #l
existL, nu vei depune nici un efort ca sL9 gLseNti.
Dar sL nu vL imaginaMi cL Dumne!eu poate fi mituit sau flatat, astfel încât sL' cumpLraMi AraMia, sL9
determinaMi sL vL dLruiascL AraMia 2a. 2ingurul lucru pe carel puteMi face ca sL9 câNtigaMi este sL' dLruiMi
dragostea voastrL.
Dar atunci, ce este de fapt AraMia6 #ste puterea lui Dumne!eu, distinctL de toate celelalte, Dumne!eu
fiind singura realitate? #l este singura putere a existenMei. 0rivind din acest punct de vedere eforturile
voastre umane sunt ilu!orii? puterea 2a este cea care ne face sL ne îndeplinim toate acMiunile vieMii noastre,
iar eNecurile pe care le suportLm nu sunt datorate decât lipsei de armoni!are a fiinMei noastre cu aceastL
putere.
AraMia lui Dumne!eu ne este dLruitL în proporMia în care noi suntem desc)iNi faML de #l. AraMia nu vine
din exteriorul nostru? ea este operaMia care se produce în interior, prin intermediul propriei noastre realitLMi
superioare. Cu cât vom trLi mai conNtienMi Ni cu cât vom trLi mai puMin dominaMi de ego vom beneficia din
ce în ce mai mult de AraMia DivinL.4

5
4"n istoria religiei sa pus dintotdeauna urmLtoarea întrebare3 SCe este mai important pe calea
spiritualL3 AraMia divinL Q;7'0% cum este numitL în 'ndiaR sau efortul uman6T 7Lspunsul este simplu Ni
marii maeNtri spirituali au încercat de nenumLrate ori sLl dLruiascL umanitLMii prin învLMLturile lor.
Omul trebuie sL foloseascL toate resursele carei sunt puse la dispo!iMie pentru a atinge 2uprema
#liberare. #forturile sale nu vor fi încununate de succes decât în momentul în care va înMelege cL nu el, ci
Dumne!eu este cel care acMionea!L prin intermediul sLu, inspirîndul Ni g)idândul. Considerândul pe
Dumne!eu ca fiind Cel care acMionea!L, nu trebuie ca prin aceasta sL devenim pasivi? trebuie sL depunem
mari eforturi pentru a fi receptivi la influenMa 2a.
%spirantul trebuie sL se dLruiascL cu optimism Ni bucurie acestui flux al AraMiei interioare. /orMa care
existL în voi este a voastrL personalL? vL este dLruitL de Dumne!eu, folosiMio! Dumne!eu no va folosi în
locul vostru. Cu cât vL veMi pune mai mult la unison cu voinMa 2a infinitL, în toate acMiunile Ni gândurile
voastre, cu atât mai mult puterea 2a Ni binecuvântarea 2a vL va da încredere, g)idânduvL în tot ceea ce
faceMi.4

1
47oagLte astfel lui Dumne!eu3 SDoamne, voi gândi, voi acMiona, dar g)idea!Lmi, te rog, gândurile,
voinMa Ni toate acMiunile meleT.4

2
4Dumne!eu nu va rLspunde întotdeauna rugLminMilor tale în felul în care te aNtepMi? dar dacL niciodatL
aspiraMia ta cLtre #l nu va avea fluctuaMii, atunci vei primi c)iar mai mult decât bLnuiai.4

3
"ntro !i, un discipol la întrebat pe Bogananda3 4Care este diferenMa dintre credinML Ni încredere64
Bogananda a rLspuns3 4"ncrederea este mentalL? ea este asemLnLtoare unei ipote!e NtiinMifice Ni, asemeni
NtiinMei, ea necesitL verificLri experimentale. Cu alte cuvinte, încrederea este condiMionatL. 0remi!ele sale
trebuiesc testate în laboratoarele meditaMiei Ni verificate prin intermediul experienMei directe.
5erificaMivL încrederile, dar nu întrun spirit de îndoialL. 5erificaMile, pentru cL voi doriMi sL
cunoaNteMi în profun!ime adevLrul Ni nu doar sL reflectaMi asupra lui4.
SCredinMaT a spus 2f. 0avel Seste dovedirea lucrurilor celor nevL!ute.T Doar experimentarea
acestor realitLMi subtile ne conferL credinMa în ele. %ceasta este ceea ce a spus 2f. 0avel. Doar în urma unei
verificLri interioare apare credinMa.
"n pre!ent sunt nenumLrate elemente în viaMa voastrL care sunt suficiente pentru a vL oferi credinML.
,u trebuie sL aNteptaMi sL aveMi vi!iuni extraordinare pentru a avea credinML. AândiMivL doar la ceea ce aMi
experimentat pînL acum? nu limitaMi religia voastrL doar la un plan mental. %Mi simMit vreodatL pacea lui
Dumne!eu coborînduse asupra voastrL, întro rugLciune sau întro meditaMie6 %Mi simMit vreodatL
dragostea 9ui atingând inima voastrL6 ,u sunt aceste dove!i reale Ni suficiente pentru voi6 %gLMaMivL de
ele! /LceMi din experienML ba!a credinMei voastre! 0recum 'sus a spus3 Snoi, ceea ce Ntim, vorbimT.
ConstruiMivL întreaga viaML pe ceea ce de&a NtiMi, pentru cL 4celui care are, i se va mai da Nii va
prisosi4.
0e 2Eami 2)an<arac)ar@a Qun mare maestru al 'ndieiR îl separa un râu de cel mai apropiat discipol al
sLu. Cu un surâs, el ia spus discipolului3 S5ino! 5ino aici!T /LrL sL e!ite nici o secundL, tânLrul sa
apropiat de râu Ni a pLNit pe apL Ni, spre uimirea sa, la fiecare pas pe care îl reali!a apLrea o floare de lotus
sub piciorul sLu, astfel cL a reuNit sL traverse!e râul Ni, când a a&uns pe celLlalt mal, sa aruncat la
picioarele maestrului sLu. "ncepând cu acea !i a fost numit 0admapada 40icioare de lotus4.
0admapada nu cunoNtea abilitatea maestrului sLu de a crea flori de lotus. Cu alte oca!ii, el a
experimentat alte puteri paranormale ale gurului sLu. Ji astfel, plin de încredere, el sa bucurat de aceste
miracole, în loc sLNi umple întreaga viaML cu îndoieli Ni speculaMii intelectuale.4

4
4CredinMa este de!voltarea intuiMiei pre!enMei lui Dumne!eu în fiinMa noastrL Ni abandonarea raMiunii ca
mi&loc principal de înMelegere.4

-0
4DouL cunoNtinMe ale mele QfemeiR aveau ca obicei sL nu înc)idL maNina dupL ce o parcau. OdatL, le
am spus3 S%r trebui sL fiMi mai precaute Ni sL vL înc)ideMi de fiecare datL maNinaT.
SDe ce6 Cnde este credinMa ta în Dumne!eu6T miau rLspuns ele !îmbind.
SDa, eu am încredereT leam rLspuns Sdar nu de încredere faceMi voi dovadL, ci de negli&enML. De
ce trebuie Dumne!eu sL vL prote&e!e, dacL voi nu faceMi nimic în acest sens6T
SO, Dumne!eu ne veg)ea!LT mau asigurat Snimic rLu nu se va întîmplaT. Ji au continuat sL lase
maNina desc)isL.
"ntro !i, când aveau în maNinL obligaMii în valoare de multe mii de dolari, au plecat lLsând toate
lucrurile în 4gri&a4 credinMei. "n absenMa lor, )oMii Niau fLcut meseria Ni au furat totul, cu excepMia unui mic
articol care lea scLpat din vedere. Cna dintre doamne a pierdut, cu aceastL oca!ie, toMi banii pe care îi
strânsese în ultimii ani.
=ai târ!iu, leam spus3 4De ce sL te aNtepMi ca Dumne!eu sL te prote&e!e, dacL tu ignori în permanenML
legile raMiunii Ni ale bunului simM6 #ste minunat sL ai credinML, dar, în acelaNi timp, fii Ni raMional! ,u te
aNtepta ca Dumne!eu sL facL totul în locul tLu, numai pentru simplul motiv cL tu ai încredere în #l. #l va
avea gri&L de tine, dar pentru aceasta trebuie sL participi Ni tu4.

--
Cn discipol, în dorinMa sa de aventurL, avea obiceiul sLNi asume mari riscuri. /iind criticat, el a
rLspuns astfel3 4DacL vreodatL ceva va merge rLu, cu siguranML maestrul mL va prote&a4.
Cuvintele sale au fost repetate mai târ!iu lui 0arama)ansa Bogananda. 4Doamne4 a exclamat el
4poate întro !i îi va trece prin cap sL conducL maNina pe marginea unei fale!e, astfel încât sL vadL dacL
Dumne!eu Ni cu mine îl vom prote&a de consecinMele prostiei lui!4 (rebuie sL facem dovadL de bun simM,
nu sL provocLm AraMia divinL în astfel de moduri absurde Ni prosteNti. "n împLrLMia lui Dumne!eu nu este
loc pentru fiinMe inconNtiente.

-.
CredinMa trebuie cultivatL. #a nu poate fi obMinutL prin simple speculaMii mentale. DacL te vei arunca
de pe vîrful unui munte afirmând3 4Dumne!eu mL va prote&a4 vei vedea cL nu va fi aNa. Dumne!eu
aNteaptL de la tine sLMi foloseNti bunul simM pe care Mi 9a dLruit. >ineînMeles, #l va avea gri&L de tine, dacL
vei acMiona plin de bun simM Ni te vei lLsa în mâinile 2ale.
CredinMa trebuie )rLnitL, în permanenML, de experienMa interioarL, la fel cum udLm !ilnic o plantL. Cu
cât vei experimenta mai mult protecMia 2a, prin trLire personalL, cu atât vei a&unge sL cre!i mai mult în #l,
nu fanatic, ci întrun mod natural, întro manierL divinL.

-/
=odul tLu de a gândi Ni fluxul de AraMie divinL ce se va manifesta în viaMa ta este determinat de
profun!imea conNtienti!Lrii 2inelui fiinMei tale.
=arile miracole ale credinMei, cum ar fi învierea morMilor, sunt posibile doar pentru cei care au
perceput Divinul ca fiind unica realitate. 0entru a reali!a astfel de miracole, o simplL afirmare mentalL,
c)iar reali!atL cu putere, nu este suficientL.
% existat un bLrbat care a citit în >iblie cL 4un gram de credinML poate muta Ni munMii din loc4. %ceste
învLMLturi ale >ibliei lau impresionat foarte mult, mai ales pentru cL în faMa ferestrei de la dormitorul sLu
se afla un deal carei bara minunata priveliNte a lacului din apropiere.
%stfel cL, întro !i, sa decis sL verifice aceste afirmaMii din 2cripturL. 0lin de aceastL 4credinML4
temporarL, el sa rugat lui Dumne!eu câteva ore sL ridice acest munte Ni sLl arunce în lac, dupL care sa
dus sL se culce, fiind foarte nerLbdLtor sL vadL care vor fi re!ultatele rugLminMii sale. (re!induse a doua
!i dimineaML, primul lucru pe care la fLcut a fost sL alerge la fereastrL, sL vadL ce sa întâmplat? dar colina
nu se miNcase nici mLcar un milimetru. 4Jtiam eu cL o sL fie tot aici4 a exclamat el supLrat.
%ceasta nu este credinML nu este decât o simplL afirmaMie pripitL.

-0
2unt multe pietre care existL pe pLmânt, dar dintre toate doar câteva sunt diamante. "n mod similar,
adevLrurile spirituale nu pot fi gLsite printre opiniile umane confu!e. AraMia divinL este una dintre cele
mai rare Ni preMioase diamante. #a poate fi obMinutL numai de cei care o cautL încontinuu, cu rLbdare Ni
fermitate? iar pentru ca cineva sL a&ungL sL o experimente!e nu este suficient doar sL citeascL câteva cLrMi
spirituale sau sL audie!e câteva conferinMe. AraMia nu va fi niciodatL gLsitL acolo unde oamenii cred cL ea
trebuie sL fie. #a trebuie cLutatL întrun anumit mod, la locul potrivit Ni întro stare de spirit potrivitL.
2tarea de spirit necesarL pentru a putea primi AraMia DivinL este o atitudine necondiMionatL de dragoste
faML de Dumne!eu. 9ocul potrivit este în voi înNivL Ni maniera potrivitL este liniNtea unei meditaMii
profunde.
0entru a9 gLsi pe Dumne!eu, trebuie sL vL puneMi de acord cu metodele Ni legile 2ale.

Sumar - PARAMAHANSA YOGANANDA 280 de întrebări şi răspunsuri
!!
CAPITOLUL 12
)ECESITATEA SISTEMULUI ?9<A

-
Cn vi!itator la întrebat pe Bogananda3 4Ce este BOA%64 0arama)ansa Bogananda ia rLspuns3 4
Boga înseamnL uniune4.
#timologic, acest cuvânt este asemLnLtor cuvântului engle!esc 4@o<e4, care înseamnL 4&ug4. Boga
înseamnL uniunea fiinMei cu Dumne!eu sau transcenderea #Cului limitat, efemer Ni cufundarea în 2inele
2uprem Divin, 2piritul 'nfinit.
=a&oritatea occidentalilor Ni de asemenea mulMi indieni confundL Boga cu Yat)a Boga QramurL din
Boga care se ba!ea!L pe armoni!area polarL @in@ang D )at)a a fiinMei prin practicarea anumitor posturi
corporale, denumite în limba sanscritL %2%,%R.
Yat)aBoga este o diciplinL spiritualL. ,am nici cea mai micL intenMie de a devalori!a posturile
Boga. De alfel, corpul face parte din natura umanL Ni trebuie întreMinut, dacL dorim ca el sL nu devinL, la
un moment dat, un obstacol în calea forMelor noastre spirituale.
Cneori, aspiranMii care urmLresc sL îl gLseascL pe Dumne!eu acordL prea puMinL importanML posturilor
Boga. (otuNi, pentru a atinge #liberarea 2upremL nu este obligatoriu ca fiinMa sL practice asane. Yat)a
Boga este ramura din 7a&a Boga ce se ocupL de corpul fi!ic, 7a&a Boga fiind unul dintre sistemele NtiinMei
Boga.
7a&a Boga este un ansamblu de practici spirituale care a&utL conNtiinMa umanL sL se racorde!e la
ConNtiinMa DivinL. Boga este o NtiintL, în sensul cL ea oferL metode practice de control asupra corpului Ni
asupra spiritului necesare pentru a atinge starea de meditaMie profundL. #ste o artL, datoritL faptului cL
vom obMine re!ultate mediocre dacL nu o vom practica cu intuiMie Ni sensibilitate.
Boga nu este un sistem de credinMe. #a Mine cont de influenMele reciproce ale corpului Ni ale minMii,
urmLrind sL le armoni!e!e. De fapt, adeseori mintea nu este capabilL sL se concentre!e datoritL tensiunilor
sau bolilor înmaga!inate în corp, stopând astfel evoluMia fiinMei. DatoritL faptului cL mintea este disipatL
sau parali!atL de emoMii negative, energia fiinMei este mult diminuatL.
"n principal, Boga acMionea!L asupra energiei corpului prin intermediul te)nicilor numite
07%,%B%=% Qcontrolul energiei? 07%,% înseamnL Ni sufluR. Boga ne învaML cum, prin intermediul
controlului respiraMiei, sL ne liniNtim mintea Ni sL atingem un înalt grad de conNtiinML.
Cele mai avansate nivele ale sistemului Boga conduc fiinMa dincolo de te)nici Ni îi aratL @og)inului
sau practicantului Boga cum sLNi direcMione!e concentrarea în aNa fel încât nu numai sLNi armoni!e!e
fiinMa cu ConNtiinMa DivinL, ci sL se Ni cufunde în aceastL ConNtiinML 'nfinitL cu toatL fiinMa sa.
Boga este o NtiinML foarte vec)e, având o vec)ime de mii de ani. "nvLMLturile sale sunt esenMa grandorii
legendare a 'ndiei.
%devLrurile care sunt revelate de acest sistem nu aparMin numai 'ndiei sau numai celor care practicL
consecvent te)nicile Boga.
,umeroNi sfinMi ai altor religii, inclu!ând sfinMii creNtini, au descoperit în practica lor spiritualL
diverse practici care sunt c)iar similare te)nicilor Boga. Cn mare numLr dintre ei sunt, ceea ce numesc
indienii, niNte 4mari @og)ini4. #i Niau elevat conNtiinMa de la starea de ataNament faML de corp la starea de
identificare a fiinMei cu 2inele 2uprem. #i au descoperit, prin intermediul devoMiunii, secretul canali!Lrii
sentimentelor inimii cLtre 2pirit, în loc sL le lase sL se manifeste ca emoMii )aotice.
%u reali!at cL poarta vi!iunii spirituale este situatL între sprîncene centru energetic prin intermediul
cLruia spiritul se cufundL în ConNtiinMa CristicL. #i au descoperit secretul opririi respiraMiei Ni maniera în
care, în aceastL stare, sufletul poate sL se înalMe cLtre culmile spiritului. #i au descoperit starea pe care unii
ocultiNti o numesc 4maria&ul mistic4, în care 2piritul #tern al fiinMei se cufundL în Dumne!eu Ni devine
una cu #l.
Boga completea!L textele biblice, învLMând fiinMa cum sL9 iubeascL pe Dumne!eu cu inima, cu
mintea, cu sufletul, cu toatL forMa sa. #nergia fiinMei obiNnuite este blocatL pe nivelele sale inferioare.
9ipsa de disponibilitate a acestei energii împiedicL pe cel credincios sL9 iubeascL pe Dumne!eu cu toatL
puterea sa, cu toate cele trei aspecte ale naturii sale3 inima, mintea Ni sufletul. %devLrata comuniune
interioarL este posibilL doar în momentul în care fiinMa a reuNit sLNi debloc)e!e energia corpului Ni so
sublime!e, prin intermediul meditaMiei profunde.

.
Cu a&utorul unei lentile puternice putem concentra ra!ele soarelui pentru a da foc la o grLmadL de
paie. 9a fel, prin intermediul metodelor Ni te)nicilor sale, Boga permite concentrarea minMii în scopul
îndepLrtLrii îndoielii Ni incertitudinii, pentru a permite luminii adevLrului interior sL se manifeste.

/
O adeptL a unui alt sistem spiritual a obiectat în privinMa practicilor Boga, spunând cL acestea o
distrag de la practica sa devoMionalL. 4#u doresc sL fiu doar îndrLgostitL de Dumne!eu4, a spus ea. 4%
utili!a te)nici ca sL9 descopLr îmi repugnL, mi se pare foarte mecanic4.
4#ste minunat sL fii îndrLgostit de Dumne!eu4 a aprobat maestrul 4dar este o greNealL sL cre!i cL
practica Boga autenticL implicL mecanicism. 0e calea spiritualL o superemotivitate este un obstacol. DacL
nu vei înceta sL mai sufli în lumânare, cum îi vei permite sL ardL6 9a fel, dacL nu vei urmLri sLMi
ordone!i sentimentele, vei a&unge intoxicat emoMional Ni atunci cum vei putea sL experimente!i starea
mult mai profundL de 4intoxicare4 cu beatitudine divinL6 Dumne!eu nu vine niciodatL dacL9 c)emLm
întro stare de de!ordine interioarL, de )aos mental. #senMa 2a adevLratL este liniNtea, tLcerea? #l vorbeNte
sufletului în tLcere. Cu aceasta nu vreau sL spun cL este rLu sL plângi dupL Dumne!eu, sL verNi lacrimi de
dragoste pentru #l, dar adeseori, un sentiment intens, exprimat prea ar!Ltor, se epui!ea!L repede.
DupL ce ai cântat pentru Cel prea iubit Ni ai plâns, rugându9 sL vinL, este important sLMi controle!i
sentimentele Ni sL le sublime!i, pentru a atinge liniNtea comuniunii interioare profunde.
2entimentele exprimate în momentul în care inima este agitatL sunt asemLnLtoare unei furtuni întrun
degetar.
DacL vei Mine mugurul devoMiunii prea strâns, el nuNi va putea desc)ide petalele pentru a primi ra!ele
de soare ale iubirii divine. Doar atunci când îMi vei calma sentimentele inimii vei putea primi îmbrLMiNarea
'nfinitului.
7eflectea!L un moment3 dupL ce strigi o persoanL nu este normal sL taci Ni sL aNtepMi un rLspuns6
DupL ce teai rugat Ni ai cântat numele lui Dumne!eu, de ce sL nu aNtepMi, în tLcere, rLspunsul 2Lu în
inima ta6 =editaMia corespunde exact acestei fa!e de ascultare. 0entru aceasta este necesar sL devii
receptiv interior la rLspunsul 2Lu tLcut.
#senMa sistemului Boga este tLcerea Ni receptivitatea, pe care practica unui anumit numar de te)nici o
induce minMii? astfel cL este bine sL fii îndrLgostit de Dumne!eu, dar din ce în ce mai mult fii atent la
iubirea pe care #l Mio dLruie. ,u te intoxica cu propriile tale sentimente, ci cu exta!ul pe carel percepi în
urma comuniunii cu #l.4

0
%Mi etala iubirea pentru Dumne!eu înseamnL a desacrali!a cea mai sublimL dintre relaMii. 'ubirea ta
faML de Divin trebuie canali!atL interior. %cesta este motivul pentru care practica @oga este atât de
importantL. #a permite fiinMei sLNi oriente!e sentimentele cLtre interiorul sLu, pentru a atinge comuniunea
cu Dumne!eu.
"n 'ndia a trLit o sfântL foarte cunoscutL numitL =ira? era o b)a<ta, o fiinML ce urma calea devoMiunii.
#a îNi petrecea timpul cântând slava lui Dumne!eu. 2oMul ei era foarte înMelept, dar ea nuNi dLdea seama
de acest lucru pentru cL el nu vorbea niciodatL de Dumne!eu. %stfel, =ira se ruga în permanenML pentru
salvarea bLrbatului sLu. "ntro noapte, în timp ce erau în pat, ea la au!it plângând dupL Dumne!eu3
40reaiubitul meu, când vei veni sL mL elibere!i de dorul meu de tine4. DimineaML, =ira, foarte fericitL, ia
spus3 4%cum Ntiu!4.
4,u spune nimic!4 a implorato el.
4,u mL mai poMi pLcLli de acum înainte.4
4,u spune nimic!4 a implorato el din nou.
4Jtiu cât de mult îl iubeNti pe Dumne!eu!4
4"mi pare tare rLu cL ai spus aceasta. %cum trebuie sL te pLrLsesc. Cu mulMi ani înainte, iam fLcut o
promisiune lui Dumne!eu3 SdacL cineva aflL dragostea mea ascunsL pentru (ine, voi pLrLsi aceastL lumeT.
%stfel cL, aNe!ânduse în postura lotusului, înMeleptul îNi respectL promisiunea fLcutL.

5
Cn student la întrebat pe Bogananda3 4De ce este necesarL concentrarea în Boga64
4Concentrarea este c)eia succesului în oricare acMiune a noastrL. C)iar Ni un om de afaceri trebuie sL
se concentre!e pentru a reuNi ceea ce Nia propus.DacL vorbeNti cu cineva Ni el este în permanenML agitat,
nu vei avea impresia cL nu te ascultL6 DupL o perioadL de timp îMi vei pierde interesul de a discuta cu el.
,u aNtepta sL primeNti rLspunsul lui Dumne!eu pânL când nu vei învLMa sL fii liniNtit, sLMi controle!i
mintea Ni sLMi canali!e!i atenMia pentru a percepe pre!enMa 2a.

1
Cn nou venit în as)ram la întrebat pe 0arama)amsa Bogananda3 4De ce este necesar sL reali!Lm un
numLr de te)nici pentru a ne de!volta concentrarea6 ,u este suficient ca o persoanL sL fie inundatL de
inspiraMie în momentul în care se roagL64
4Cn violonist poate fi inspirat ia rLspuns Bogananda dar dacL el nu învaML numeroase te)nici
exersând ore în Nir, el nu va fi decât un amator inspirat Ni atâta tot. 9a fel, te)nicile Boga, în acelaNi mod,
sunt indispensabile pentru a atinge starea de liniNte interioarL.4

2
4=aestre se lamenta întro !i un discipol îmi este atât de greu sL mL concentre!! #u sunt adeptul
practicilor Ni te)nicilor Boga, dar, deNi le exerse!, mi se pare cL nu mL a&utL cu nimic.4
4O practicL mecanicL nu este suficientL4 ia rLspuns =aestrul. 4(rebuie în mod egal sL fii sincer faML
de ceea ce faci. (rebuie sLMi aprofunde!i devoMiunea. ObservaMi oamenii la cinema. ,u devin ei cu
adevLrat niNte @og)ini6 ObservaMi cum ei rLmân liniNtiMi, nemiNcaMi în momentele de suspans Ni cât sunt de
atenMi în timp ce se derulea!L filmul. (oatL aceastL absorbMie are loc datoritL faptului cL interesul lor este
tre!it la maxim. 9a fel trebuie sL se întâmple când meditaMi. %stfel, dacL dorinMa de al întâlni pe
Dumne!eu apare pe un fond de liniNte interioarL, va fi foarte uNor sL pLstre!i mai mult timp o po!iMie
fermL Ni sL atingi o stare de meditaMie profundL.4

3
%deseori, Bogananda spunea3 4%veMi multL rLbdare în practica voastrL @og)inL. O plantL nu creNte
imediat ce aMi sLdit sLmânMa. ArLbiMivL încet. Cneori este necesarL o lungL perioadL de timp pentru a
obMine re!ultatele dorite? puteMi fi siguri însL cL transformarea rapidL a fiinMei voastre este intim legatL de o
practicL asiduL Ni consecventL.4

4
4Ce se întâmplL cu cei care încearcL sLl cunoascL pe Dumne!eu fLrL a&utorul te)nicilor @oga64
4Cnii dintre ei reuNesc4 ia rLspuns =aestrul? 4dar numai dacL vin în aceastL existenML cu un bogat
Sbaga&T spiritual, pentru care au muncit foarte mult în vieMile anterioare. =area ma&oritate însL sfârNeNte
prin a se descura&a, în ciuda marelui entu!iasm cu care au pornit pe cale. %&ung sL se întrebe3 SCnde este
Dumne!eul pe care îl invoc de atâMia ani6T. #i obMin o anumitL pace interioarL, dar pe mLsurL ce trece
timpul, rugLciunile lor devin din ce în ce mai mecanice, din ce în ce mai lipsite de inspiraMie Ni
profun!ime. Dea lungul timpului, marii sfinMi Ni marii oameni de spirit au fost mai numeroNi în Orient
decât în Occident.4

Sumar - PARAMAHANSA YOGANANDA 280 de întrebări şi răspunsuri
!!
CAPITOLUL 13
CALEA C6TRE I):I)IT

-
4Care este cea mai bunL religie4 a întrebat întro !i un cLutLtor al %devLrului.
47eali!area 2inelui!4 ia rLspuns Bogananda. 4De fapt, aceasta este finalitatea tuturor religiilor,
indiferent de forma lor QcreNtinism, budd)ism, ma)omedanism etcR, de definiMia lor sau de cel pe care îl
proclamL Q'sus, >udd)a, =a)omed etcR. #le pot susMine cL un anumit ritual sau templu repre!intL singura
NansL de mântuire, dar aceasta nu depinde decât de universul lLuntric al fiecLruia, de propriul sLu efort. O
mie de fiinMe spirituale asemenea lui 'sus nu vor fi capabile sL vL a&ute sLl cunoaNteMi pe Dumne!eu, atâta
timp cât voi nu vL veMi desc)ide inimile cLtre #l.
CredeMi cL pentru Dumne!eu are importanML modul în care9 definiMi6 CredeMi cL existL vreo dogmL
care sL9 cuprindL, pe #l, care este 4(otul Ni încL ceva pe deasupra46 ,u credeMi cL un )indus sau un
musulman care îl iubeNte sincer pe Dumne!eu îi este la fel de drag lui 'sus ca un creNtin dLruit (atLlui
Ceresc6 Ji cu siguranML îi aprecia!L mai mult pe aceNtia decât pe acei creNtini care cred în #l cu mintea Ni
deloc cu inima.
,ici 'sus Ni nici alMi maeNtrii spirituali nu au venit pe 0Lmânt pentru a atrage oamenii cLtre ei. #i au
venit pentru a a&uta umanitatea sL se apropie de %devLr. %cel adevLr numit de 'sus ca fiind Scel care vL va
eliberaT.Q'oan,*3$.R =esa&ul Divin este întotdeauna impersonal, pentru cL el exprimL Ni este manifestarea
acestui %devLr 2uprem. #l este personal doar în relaMia sa cu fiinMa care cautL sLl descopere.
,ici un maestru nu spune3 Svei fi salvat prin ritualuri exterioare fiinMei taleT. #i spun cL Svei fi salvat
doar de ceea ce faci pentru a stabili o comuniune între fiinMa ta Ni DivinitateT.
7eali!area 2inelui 2uprem este mesa&ul tuturor religiilor? acestea te a&utL sLMi descoperi potenMialul
spiritual al fiinMei, pentru a reali!a cL nu eNti altceva decât copilul lui Dumne!eu.
5alul trebuie sL înMeleagL cL realitatea sa, de simplu val, este temporarL. 2L înMeleagL cL existenMa sa
nu re!idL în forma pe care o are, ci în apa oceanului, a cLrei realitate substanMialL o manifestL. 7eali!area
adevLratei sale naturi necesitL topirea, cufundarea în ocean Ni unirea cu el.
2L presupunem cL un evreu se converteNte la creNtinism? deci nu va mai merge la sinagogL Ni se va
duce în fiecare duminicL la bisericL. Cre!i cL aceastL micL sc)imbare îi va asigura mântuirea6 Cu
siguranML cL nu, cu excepMia ca!ului în care aceastL sc)imbare nu va tre!i în fiinMa sa adevLrata iubire
pentru Dumne!eu. 7eligia ta nu trebuie sLMi fie precum un costum de )aine, exterioarL fiinMei tale, ci
asemeni unui veNmânt de luminL al inimii. 0rin costum eu înMeleg nu numai înveliNul fi!ic, ci Ni gândurile
Ni dorinMele în care oamenii se înc)istea!L. #le nu te repre!intL.
DescoperL cL eNti în spatele acestor înlLnMuiri, cL eNti asemeni lui >udd)a, 'sus sau ;ris)na. 0entru cL
aceste extraordinare fiinMe au venit pe 0Lmânt pentru a a&uta fiinMele umane sL perceapL reflexia 2inelui
#tern înlLuntrul lor.

.
Aurului meu, 2ri Bu<tesEar, îi plLcea un cântec pe care obiNnuiam sLl cânt Ni în care sunt aceste
douL strofe3 /ie ca prana@ama sL fie religia ta, /ie ca prana@ama sLMi dLruiascL #liberarea.
0rana@ama înseamnL controlul suflurilor, controlul energiei care se gLseNte în fiinML. %ceastL energie
este sublimatL prin intermediul te)nicilor @oga Ni condusL în centrul subtil situat între sprâncene, %&na
C)a<ra. ,u este o problemL de dogmL sau credinML, ci este modul simplu în care am fost creaMi de
Dumne!eu.
ConNtiinMa pLtrunde în corpul uman prin creNtetul capului Ni coboarL treptat, pe coloana vertebralL.
%tunci când spermato!oidul Ni ovulul se unesc pentru a da naNtere unei fiinMe, aceastL contopire se
produce întrun punct care va deveni locul de formare al mLduvei spinLrii a respectivei creaturi. De aici,
energia vieMii se mutL în creier, activând apoi sistemul nervos Ni pe cel muscular. Când energia vieMii
pLrLseNte corpul, ea urmea!L acelaNi traseu, dar în sens invers. Dificultatea de a sublima energia re!idL în
faptul cL ea spontan se focali!ea!L spre exterior, pentru a interacMiona cu mediul prin intermediul
simMurilor. De aceea apare sen!aMia cL putem poseda obiectele lumeNti, cL ne putem satisface instinctele.
#xistL însL Ni un alt mod de a percepe viaMa3 topindune energia fiinMei noastre în oceanul energiei
cosmice. Cnirea se manifestL în planul conNtiinMei prin identificarea deplinL dintre ConNtiinMa individualL
Ni ConNtiinMa DivinL. =odul în care putem experimenta aceastL fu!iune constL în separarea energiei vieMii
de simMuri Ni focali!area acesteia la nivelul centrului situat între sprâncene. 0olul negativ al fiinMei este
egoul Ni este centrat în medulla oblongata? cel po!itiv este situat în dreptul frunMii.
Concentrarea asupra acestui centru, supranumit Soc)iul spiritualT, Scentrul vi!iunii spiritualeT,
proiectea!L conNtiinMa dincolo de ego, în 'nfinit. Coloana vertebralL repre!intL calea mLreaML cLtre 'nfinit.
0ropriul tLu corp este templul lui Dumne!eu. DescoperinduMi 2inele, îl vei reali!a pe Dumne!eu.
'ndiferent ce temple vi!ite!i Ni indiferent ce ritualuri urme!i, ultimul tLu pelerina& va fi cel interior.
Cltimul ritual religios constL în ofranda energiei tale pe altarul comuniunii cu %bsolutul Divin. %cesta
este motivul pentru care 'sus a spus3 SDLrâmaMi acest templu Ni în trei !ile îl voi ridicaT.Q'oan,.31:R
%ceasta este calea ;ri@a Boga.Q;ri@a Boga este te)nica la care se face de multe ori referire în
4%utobiografia unui @og)in4 Ni în 4Calea4.R ;ri@a Boga este te)nica cea mai elevatL a sistemului 7a&a
Boga.

/
4"nvLMLtura dumneavoastrL îi a&utL pe oameni sL atingL starea de pace lLuntricL64 a întrebat un
psi)iatru pe Boganada.
4Da!4 ia rLspuns acesta. 4Dar nu aceasta este esenMa învLMLturii mele. 2copul meu este sL a&ut
oamenii sL atingL pacea Ni armonia deplinL cu Creatorul. 2L dobândeascL liniNtea perfectL a ConNtiinMei
'nfinite întru eternitate.

0
"n 'ndia am întâlnit un bLrbat care urmase timp de douL!eci de ani calea devoMiunii. DatoritL
sinceritLMii Ni devoMiunii sale a&unsese foarte aproape de al cunoaNte pe Dumne!eu. Dar cele învLMate de el
nu erau suficiente pentru a experimenta aceastL stare. %vea mare nevoie sL aplice anumite te)nici din
;ri@a Boga, dar Ntiam cu siguranML cL nu va accepta nici un sfat din partea mea. #ra foarte )otLrât sL fie
loial cLii sale spirituale.
4Dar nu trebuie sL renunMi la calea ta!4 iam explicat eu. 4;ri@a Boga te va conduce mai departe pe
calea pe care ai pornit3 calea devoMiunii. (u eNti asemeni unui om care a încercat timp de douL!eci de ani
sL iasL dintro camerL dLrâmând pereMii. Ceea ce vreau eu sL fac pentru tine este sLMi arLt unde e uNa.4 "n
final, a revenit asupra )otLrârii sale Ni a acceptat sL primeascL iniMierea în ;ri@a Boga. DupL o sLptLmânL,
a reuNit sL experimente!e starea de comuniune deplinL cu Dumne!eu.
;ri@a Boga conduce fiinMa pe o cale spiritualL universalL.

5
Cu a&utorul te)nicilor sistemului ;ri@a Boga c)iar Ni tinerii cu un mental deosebit de agitat ar putea
sL atingL starea de înMelepciune. ,u este nevoie de discursuri Ni conferinMe? ci numai de o practicL de
minim douL ore pe !i, secondatL de o deplinL sinceritate Ni de o totalL desc)idere a minMii lor faML de
adevLrurile spirituale. %ceasta este o provocare pe care vreau sL o lanse!. >ineînMeles, nu va fi uNor, dar cu
siguranML meritL efortul.

Sumar - PARAMAHANSA YOGANANDA 280 de întrebări şi răspunsuri
!!
CAPITOLUL 14
CE ESTE U) <URU

-
O doamnL ce a vi!itat as)ramul nostru a avut urmLtoarea discuMie cu Bogananda3 4(ermenul de
Srevelarea 2ineluiT mi se pare a fi în contradicMie cu concepMia )indusL referitoare la necesitatea de a fi
g)idat de un maestru pe calea spiritualL. 'deea SrevelLrii 2ineluiT mi se pare atrLgLtoare, dar nu înMeleg de
ce este necesar un guru pentru aMi revela propriul 2ine6
#u cred cL fiecare persoanL trebuie sL fie independentL, cL trebuie sL se confrunte singurL cu
dificultLMile vieMii Ni sL înveMe ceea ce are de învLMat din ele. Ce fel de om este acea persoanL care acceptL
sL a&ungL sL cunoascL viaMa prin intermediul unei alte persoane64
42L presupunem cL ai dori sL înveMi sL pilote!i un avion. (e ar deran&a cu ceva dacL tear învLMa
cineva cum64 a întrebato Bogananda.
4>ineînMeles cL nu4 ia rLspuns doamna. 4Dar eu vorbesc de situaMii reale, nu artificiale. =L refer la
genul de situaMii în care orice adult ar trebui sL fie capabil sL ia o deci!ie înMeleaptL.4
4Ca, de exemplu, sL Ntie cum sL se îmbrace fLrL sL consulte buletinul meteorologic64 o tac)inL
Bogananda.
40Li...4 e!itL doamna.
4Cu siguranML cL este o nebunie sL treci prin viaML fLrL a accepta sfatul nimLnui.4
4Desigur4 a fost de acord doamna.4(otuNi, în ca!ul unui guru, discipolul este forMat sL se supunL
voinMei lui fLrL drept de apel, ca un robot.4
4"n nici un ca!!4 a rLspuns Bogananda.4Orice guru care ar pretinde o supunere oarbL din partea
discipolilor sLi ar atrage în &urul lui doar persoane lipsite de discernLmânt Ni ar fi ocolit cu gri&L de fiinMele
cu o voinML puternicL, singurele care sunt capabile sL urme!e calea reali!Lrii 2inelui. #ste nevoie de multL
voinML Ni de o mare tLrie de caracter pentru al gLsi pe Dumne!eu.
/iinMele ignorante ar putea fi Nocate de mLreMia 9ui.
,ici un discipol nu este obligat sLNi asculte gurul.
9ibertatea de a accepta sau a respinge este una din cele mai importante legi ale vieMii spirituale. #ste
un drept pe care ni la acordat însuNi Dumne!eu.4 =aestrul a !âmbit. 40riviMi câMi oameni îNi folosesc
dreptul de a9 respinge pe Dumne!eu atâtea vieMi la rând! Ji totuNi Dumne!eu este atât de rLbdLtor Ni
umil, nu încearcL sLNi impunL pre!enMa asupra nimLnui. "l putem respinge timp de eoni, dar Dumne!eu,
iubindune dea lungul eternitLMii, va spune3T#u aNtept.T "Mi dai seama ce spui când afirmi cL te simMi atrasL
de conceptul de revelare a 2inelui, dar respingi ideea necesitLMii unui guru6 Oamenii, în general, înMeleg
prin reali!area 2inelui de!voltarea la maxim a potenMialului fiinMei umane. Dar reali!area 2inelui se referL
la tre!irea potenMialului spiritual, nu al personalitLMii umane.
0ersonalitatea este ca o pLdure deasL, dincolo de care este tLrâmul minunat, paradisiac pe care Mi la
promis Dumne!eu. 0entru a a&unge la el trebuie sL reuNeNti sL ieNi din pLdure, sL nuMi pier!i vremea
explorând nenumLratele ei poteci.
Oamenii nu au nici cea mai micL idee despre cum sL iasL din )LMiNul mentalului lor. 0e orice potecL o
pornesc, încercarea lor eNuea!L întro stare de confu!ie, determinatL de o gravL lipsL de maturitate, ce îi
va conduce în final la punctul din care au pornit. Doar dupL o perioadL lungL de timp reali!ea!L cL sau
rLtLcit.
Dar sL presupunem cL cineva vine Ni le spune3 S#u cunosc bine aceastL pLdure? lasLmL sL te conduc
pânL la marginea eiT cre!i cL vor lua aceastL propunere ca o ameninMare la adresa libertLMii lor6 ,u, o vor
lua ca pe o NansL de a îndeplini cu succes ceea ce încercau în !adar de atât de mult timp sL reali!e!e.
%i vorbit despre deci!ii înMelepte. "n acea pLdure, vârsta nu are nici o legLturL cu capacitatea unei
persoane de a lua deci!ii.
Ceea ce contea!L este experienMa. DacL teai rLtLcit, c)iar Ni un copilaN care Ntie drumul te va conduce
mai bine decât ai fi capabil sL te oriente!i tu însuMi. "n aceastL situaMie ar fi potrivit sL spui cL acel copil
este mai înMelept decât tine. "n orice ca!, el este capabil sLNi asume responsabilitatea de a te conduce
acolo unde vrei sL a&ungi.
(oMi suntem doar niNte copii în faMa lui Dumne!eu. 5iaMa este o mare NcoalL Ni lecMiile nu se vor
termina pânL când nu vom reali!a cine suntem cu adevLrat, în calitate de copii ai 'nfinitului.
,ici un guru autentic nu va urmLri sLMi submine!e voinMa? el doreNte sLMi de!vLluie secretele
de!voltLrii puterii tale interioare, pânL când vei fi capabil sL asiNti imperturbabil c)iar Ni la distrugerea
lumilor.
%Mi de!volta o astfel de încredere în 2ine este mult mai important decât a reuNi sL supravieMuieNti în
situaMiile vieMii cotidiene.
Oamenii care contestL necesitatea unui guru4, a conclu!ionat 0aram)ansa Bogananda, 4nuNi dau
seama ce munte prLpLstios le stL în cale Ni le barea!L drumul cLtre Dumne!eu. % urca acest munte fLrL un
g)id ar fi o nebunie ce sar putea dovedi catastrofalL, din punct de vedere spiritual, pentru evoluMia
fiinMei.4

.
Cn bi&utier poate deosebi o piatrL autenticL de o imitaMie.
DacL te duci sL cumperi o piatrL preMioasL Ni nu ceri sfatul unui expert ai putea descoperi cL ai aruncat
o grLmadL de bani pe o bucatL de sticlL.
Cn guru este asemeni unui bi&utier. #l te poate a&uta sL eviMi greNeli costisitoare, care altfel Miar putea
!LdLrnici eforturile spirituale timp de mai multe vieMi.

/
9abirintul din mitologia greacL era atât de întortoc)eat încât nimeni, odatL intrat, nu mai putea sL iasL
afarL. (e!eu a fost singurul care a reuNit. % luat cu el un mosor de sfoarL pe care a început sLl deNire c)iar
de la intrare, apoi, mergând înapoi pe fir, a reuNit sL a&ungL din nou afarL.
Cn guru poate fi comparat cu acel g)em de sfoarL. #l nu trebuie sL fie pre!ent la fiecare cotiturL de
drum ca sLMi spunL ce sL faci. Comunicarea mentalL Ni spiritualL cu el este de a&uns.
0Lstrând în permanenML aceastL legLturL, vei Ntii sL alegi, dintre alternativele care Mi se oferL, pe cea
mai bunL pentru tine.

0
Oamenii care sunt încL pri!onieri în cuNca egoului lor privesc adesea perspectiva de a avea un guru
ca pe o ameninMare la adresa libertLMii lor individuale. De fapt ei nu sunt conNtienMi cL ceea ce le lipseNte
lor în pre!ent este tocmai libertatea! 7olul gurului este de ai elibera din aceastL înc)isoare. DacL un
discipol, încL ataNat de limitLrile sale, strigL3 49asLmL în pace? mie îmi place culcuNul meu de plLceri Ni
dorinMe!4, gurul nu va insista. #l îi va spune3 4%m venit pentru cL mai c)emat? altfel naN fi fLcut acest
efort. ,u nevoia mea ma adus aici, ci nevoia ta. %Na cL, pânL când mL vei c)ema din nou, am sL aNtept.4
% accepta un guru nu este o împovLrare! ,u este o ameninMare la adresa liberului arbitru Ni a fericirii! #ste
cea mai mare binecuvântare pe care o poate primi cineva în aceastL lume. (rebuie sL ai o <armL foarte
bunL pentru a atrage a&utorul unui guru autentic.
Dumne!eu îl conduce pe cel care are doar puMinL aspiraMie spre g)i!i nu foarte avansaMi spiritual Ni
spre diferite cLrMi ale înMelepciunii. Doar atunci când dorinMa de a9 cunoaNte este foarte puternicL îi
trimite în a&utor un guru eliberat. Discipolul nu îi face o favoare gurului acceptândul. Ci, din contrL,
discipolul trebuie sL se fi rugat foarte mult, dea lungul acestei vieMi Ni a vieMilor anterioare, pentru a
merita o binecuvântare atât de mare.
,u este nevoie sL pleci în cLutarea unui guru. %tunci când vei fi pregLtit din punct de vedere spiritual,
Dumne!eu îl va trimite la tine sau te va g)ida spre el.

5
9egLtura cu un guru, odatL stabilitL, nu se reali!ea!L doar pentru o singurL viaML. #a este eternL. C)iar
Ni dupL ce discipolul atinge eliberarea spiritualL, el îl considerL pe guru canalul prin care aceasta sa
reali!at. 0entru cL un guru este asemeni unui canal prin care se manifestL puterea Ni înMelepciunea lui
Dumne!eu.
Dumne!eu este adevLratul guru.
Cn guru este asemenea unui transformator ce adaptea!L un volta& ridicat la consumul curent.
Cneori, discipolul devine mai mare decât gurul sLu. %Na a fost ca!ul cu 'sus, care era mai evoluat
spiritual decât 'oan >ote!Ltorul, deNi 'oan >ote!Ltorul aNa cum am explicat în autobiografia meaX era
gurul sLu din existenMele anterioare. De aceea 'oan spunea cu umilinML cL 'sus ar trebui sLl bote!e pe el.
Ji de aceea 'sus a rLspuns3 49asL acum, cL aNa se cuvine nouL sL împlinim toatL dreptatea4XX #ste, de
asemenea, motivul pentru care 'sus a spus3 4"ntre cei nLscuMi din femei, nimeni nu este mai mare decât
'oan4XXX ,u se nLscuse Ni 'sus din femeie6 #l nu fLcea decât sL exprime faptul cL recunoNtinMa lui, ca
discipol, este eternL.
%Na cL, vedeMi, legLtura dintre guru Ni discipol nu este asemLnLtoare cu cea dintre stLpân Ni sclav. #ste
o legLturL eternL de iubire divinL Ni prietenie.
DacL, la început, gurul îNi disciplinea!L discipolul, o face ca cel mai bun Ni mai adevLrat prieten al
sLu? ca cineva care îl a&utL sL reali!e!e ceea ce el îNi doreNte cel mai mult în adâncul sufletului sLu. Doar
un guru fals ar cocoloNi egoul discipolului sLu cu complimente.
Cn guru adevLrat nuNi instruieNte niciodatL discipolul din motive egoiste. (ot ceea ce îl învaML Ni
orice disciplinL îi impune nu vine de la el, ci de la Dumne!eu.4

1
"ntro !i, 0aram)ansa Bogananda ia spus unui discipol3 4%m pierdut legLtura cu tine timp de mai
multe încarnLri, dar asta nu se va mai întâmpla niciodatL de acum înainte.4

2
Despre un alt discipol, care nu la acceptat pe Bogananda drept guru, a spus3 4%cest canal este pentru
el singurul mi&loc de a a&unge la eliberare, Ni ia fost trimis de Dumne!eu.4

3
4=aestre4, ia spus un discipol,4pentru mine este o mare bucurie sLl slu&esc pe Dumne!eu, dar îmi
este greu sL stau neclintit în meditaMie!4
4/oarte bine4, rLspunse =aestrul, 4de acum înainte slu&eNte9 cu credinML, cu devoMiune pe
Dumne!eu, iar eu voi medita pentru tine.4

4
4(oatL g)idarea de care avem nevoie este cuprinsL în >iblie4 afirma repre!entantul unei biserici. 4Ce
sens are sL urme!i un guru64
4Ce scrie în >iblie4 rLspunse 0aram)ansa Bogananda 4Ni ce înMeleg oamenii din ea sunt adeseori
lucruri diametral opuse! DacL vei interpreta greNit 2cripturile, ele nu te vor a&uta sL te transformi. Cn
guru, din contrL, te a&utL sL elimini înMelegerea greNitL.
Aurul este o scripturL vie. #l vorbeNte de pe acelaNi nivel de percepMie a %devLrului ca orice maestru
eliberat care a trLit înaintea lui. 2ursa înMelepciunii sale Ni a lor este aceeaNi.
"n plus, >iblia nu exprimL un nivel de înMelepciune foarte elevat de la un capLt la altul, pentru cL unii
dintre cei care au redactato au fost mai puMin inspiraMi decât ceilalMi. Despre unii dintre ei putem spune cL
au fost totalmente lipsiMi de inspiraMie.
=ai mult, traducLtorii au modificat înMelesul anumitor pasa&e în special al celor care au fost scrise
dintro introspecMie profundL ceea ce le face mai puMin accesibile.
C)iar Ni discipolii lui 'sus Cristos au relatat spusele lui în raport cu propria lor capacitate de a le
înMelege. %m citit pasa&e în care 'sus îi do&enea pentru superficialitatea înMelegerii lor.
%Na cL, vedeMi, adevLrul a&unge la noi filtrat, c)iar Ni în ca!ul unei 2cripturi sfinte cum este >iblia.
"nvLMLturile din 2cripturi se adresea!L tuturor, indiferent de nivelul de evoluMie. #le nu sunt adaptate
nevoilor individuale ale aspirantului.
%cestea sunt motivele pentru care un guru este necesar.
0rincipalul motiv pentru care este necesar un guru este menMionat c)iar în >iblie. %colo se spune3 SJi
celor câMi 9au primit, care cred în numele 9ui, lea dat puterea ca sL se facL fii ai lui Dumne!eu.TX Aurul
nui dLruieNte discipolului doar învLMaturL Ni g)idare. #l îi transmite Ni puterea sa spiritualL.
%Na cum 'sus la ridicat pe 9a!Lr din morMi, gurul îl elevea!L interior pe discipol tre!indul la viaMa
2piritului. Dumne!eu însuNi, prin guru, îl tre!eNte pe devot din somnul milenar al ilu!iei.4
Cei ce ni se alLturL pe aceastL cale a reali!Lrii 2inelui nu urmea!L o NcoalL oarecare, ci o linie
continuL de maeNtri eliberaMi. Dumne!eu însuNi, prin ei, supraveg)ea!L aceastL muncL.
Cei ce o urmea!L cu sinceritate, cu devoMiune, vor a&unge cu siguranML la #l.
Sumar - PARAMAHANSA YOGANANDA 280 de întrebări şi răspunsuri
!!
CAPITOLUL 15
R9LUL 5ISCI=9LULUI

-
0arama)ansa Bogananda ne povestea34Când lam întâlnit prima datL pe gurul meu, 2Eami 2ri
Bu<tesEar, acesta a venit spre mine Ni mia spus3T0ermitemi sL te discipline!T.
SDe ce 6T lam întrebat eu.
#l mia rLspuns3 S0ânL când lam întâlnit pe gurul meu, 9a)iri =a)asa@a, fiinMa mea era supusL
capriciilor. Când mam armoni!at cu voinMa sa g)idatL de înMelepciunea divinL, mam simMit mai liber,
inspirat de înMelepciunea sa.
%cesta este scopul vieMii discipolului Ni a supunerii de care trebuie sL dea dovadL. %ceastL supunere
faML de maestru nu are ca scop sLl aserveascL pe discipol, ci sLi elibere!e fiinMa de ceea cel încLtuNea!L3
capricii de tot felul, ataNamentul faML de plLceri, dorinMe.T =ulte persoane privesc posibilitatea de aNi
satisface întrun mod SliberT dorinMele ca pe un mod de aNi confirma libertatea. #i nu observL cL dorinMa,
prin propria ei naturL, te înlLnMuie, îMi reduce puterea de discernLmânt. Ce libertate putem sL descoperim
întro atitudine ce ne adânceNte în ilu!ia în care trLim6 (re!irea spiritualL necesitL cooperarea discipolului.
#a nu poate fi obMinutL atunci când discipolul se pLstrea!L întro atitudine pasivL. 2upunerea în faMa
voinMei divine ce este exprimatL de guru trebuie sL fie consimMitL în mod liber, inteligent.
=aeNtrii care nu au atins eliberarea adeseori tind sLNi impunL voinMa în faMa discipolilor. /iinMa nu
poate evolua astfel, c)iar dacL sfatul primit este cel corect. %Mi impune voinMa este o greNealL din punct de
vedere spiritual, fiind asemeni )ipno!ei care, în timp, slLbeNte voinMa fiinMei ce se lasL )ipnoti!atL.
2upunerea Ni ascultarea trebuie sL o reali!Lm numai faML de persoane ce ne sunt superioare din punct
de vedere al evoluMiei spirituale. 'ar învLMLtura spiritualL pe care o primeNti trebuie sL fie în concordanML
cu necesitLMile fiinMei tale.
DiferenMa dintre o astfel de g)idare înMeleaptL Ni puterea de discriminare a omului obiNnuit, ba!atL pe
introspecMie, constL în faptul cL mintea umanL este înceMoNatL de dorinMe Ni repulsii, condiMionatL de
vec)ile obiceiuri Ni moduri de a privi lucrurile, fapt care duce la diminuarea puterii de discernLmânt.
ConNtiinMa gurului, pe de altL parte, este asemeni unei oglin!i strLlucitoare.
2tarea spiritualL a discipolului se reflectL perfect în ea Ni, în funcMie de aceasta, el îi dLruie ceea ce îi
este necesar pentru a scLpa cât mai repede din aceastL înlLnMuire a ilu!iei.
O cooperare cât mai strânsL cu gurul sLu mLreNte infinit forMa voinMei discipolului, pentru cL îl pune la
unison cu voinMa infinitL a lui Dumne!eu.4

.
4De ce, în cadrul ceremoniei de iniMiere în ;ri@a Boga, iniMiatul trebuie sL rLspundL3TDaT atunci cLnd
primeNte binecuvântarea maestrului64
4%cest SdaT nu este numai promisiunea cL discipolul va practica te)nicile primite Ni le va Mine secrete,
conform tradiMiei strLvec)i. %cesta exprimL )otLrârea fermL a discipolului de a depLNi ataNamentele
egotice Ni de a se dLrui total voinMei divine, exprimatL prin intermediul gurului sLu.
DacL vei înMelege astfel iniMierea, cu siguranML îl vei descoperi curând pe Dumne!eu.4

/
%tunci când te )otLrLNti sL cumperi o maNinL, în primul rând trebuie sL te deci!i asupra unui model
comparând diferitele modele disponibile. 5ei spune3 4%cestL maNinL pre!intL urmLtoarele avanta&e4 Ni,
tot aNa, pânL la urmL te vei decide. Dar, când teai )otLrât, trebuie sL rLmâi ferm în )otLrârea ta. Yai sL
vedem ce sar întâmpla dacL ai continua sL e!iMi. 2L presupunem cL ai cumpLrat un 0l@mout) Ni ai plecat
de la 9os %ngeles cu intenMia de a a&unge la >oston. Dar, dupL câteva !ile de drum, când a&ungi în
%ri!ona, începi sL te gândeNti34Cred cL era mai bine dacL aN fi cumpLrat un >uic<. %stfel cL te )otLrLNti sL
te întorci înapoi la 9os %ngeles, sL vin!i 0l@mout)ul Ni sL cumperi >uic<ul, dupL care sL îMi reiei
drumul. Dar, din nou, dupL alte câteva !ile de mers, începe sL te macine îndoiala în legLturL cu alegerea
fLcutL Ni, când ai a&uns în ,eE =exico, te )otLrLNti Ni îMi spui34(otuNi un Oldsmobile era o afacere Ni mai
bunL.4 %stfel cL te întorci din nou la 9os %ngeles pentru a înc)eia a treia tran!acMie.
(oate aceste sc)imbLri de deci!ie riscL sL te împiedice sL a&ungi la destinaMie Ni mai implicL Ni o mare
pierdere de timp Ni de bani. =ulte persoane se comportL asemLnLtor pe calea spiritualL.
DupL ce au acceptat un guru, ele continuL sL se întrebe342Li accept opinia asupra acestui lucru6 Oare
de ce a spus asta ieri6 ,u este ceea ce aN fi spus eu. 0ot sL a&ungL c)iar sL se întrebe3 4Jtie el cu adevLrat
ce face64 2upunerea nu trebuie niciodatL sL fie oarbL. #a necesitL discernLmânt Ni o profundL inteligenML
intuitivL. %tâta timp cât fiinMa nu se va debarasa de aceastL tendinML permanentL de a se îndoi, discipolul
va fi în imposibilitatea de a stabili o relaMie profundL cu maestrul sLu, care este poarta sa cLtre Dumne!eu.

0
'ntuiMia este indispensabilL discipolului. /LrL ea, unele dintre sfaturile maestrului sunt de neînMeles.
,u fii prea dependent de raMionamente, de raMiune. "nMelepciunea nu poate fi obMinutL printro
raMionali!are a adevLrului. 'ar înMelegerea intuitivL nu o poMi dobândi argumentând.
CunoaNterea spiritualL implicL sL te pui de acord cu cuvintele maestrului tLu, cu ceea ce doreNte el de
la tine. 9a ba!a cunoaNterii divine stL credinMa intuitivL Ni nu raMiunea.

5
%ntrenea!LMi mentalul pentru a rLspunde la oricare dintre sfaturile maestrului astfel3 4O voi face!4
AândeNtete doar cum sL reali!e!i ceea ce sa cerut de la tine. 0entru cL, atunci când începi sL anali!e!i,
apare e!itarea, confu!ia, îndoiala. 'ar în final poMi sL descoperi cL voinMa ta e parali!atL Ni cL te afli în
imposibilitatea de a mai acMiona.

1
#ste foarte dificil sL tre!eNti persoanele care dorm profund.
C)iar dacL le vei striga ele nu vor reacMiona. DacL le !gâlMâi, încep sL se plângL3 49asLmL în pace!4.
DacL insiNti, poate cL în final vor desc)ide oc)ii Ni c)iar poate se vor ridica din pat. Dar cu siguranML cL, în
momentul în care tu vei pleca, ele se vor aNe!a din nou în pat Ni vor adormi la loc. %lte fiinMe, dimpotrivL,
rLspund prompt c)iar de la prima solicitare.
%ceasta trebuie sL fie atitudinea discipolului. %tunci când Dumne!eu îl solicitL, el trebuie sL rLspundL
imediat Ni din tot sufletul. DacL va proceda aNa, nu va mai regreta niciodatL somnul ilu!oriu de dinainte,
pentru cL va descoperi în Dumne!eu starea de beatificL tre!ire.
/ii un discipol adevLrat!

2
DacL, dupL ce ai consultat un medic, acesta îMi dL o reMetL, iar tu o arunci la coN, de ce teai mai dus
sLl consulMi6 Aurul este 4medicul4 tLu spiritual. /L întotdeauna aNa cum te sfLtuieNte el sL faci. DacL îi
vei urma sfaturile, vei vedea cum existenMa ta se transformL.

3
Cn bLieMel ce avea probleme de sLnLtate a venit cu mama lui sLmi cearL anumite sfaturi dar, de
fiecare datL când îi spuneam ce ar trebui sL facL pentru binele lui, începea sL se plângL cL este prea dificil
ceea cei cer. >ineînMeles cL, dupL ce am insistat o perioadL de timp, am renunMat. De ce sL a&uMi o
persoanL dacL ea nuMi doreNte a&utorul6 ,u uita niciodatL cL, dacL îMi spun ceva ce îMi displace, nu tu, în
realitatea ta profundL, eNti rLnit. Ci acea parte din tine pe care, în aceastL existenML, ai venit sL o elimini.

4
,u uita cuvintele lui 'sus34Cei din urmL vor fi cei dintâi4. =ergeMi cu cura& pânL la capLtul vieMii.
Doar cei care a&ung la 4finis)4 nu pentru a se remarca, ci pentru cL îl iubesc pe Dumne!eu vor fi primii
în împLrLMia 9ui.

-0
O armoni!are a fiinMei cu maestrul ei înseamnL o acceptare totalL Ni profundL a tuturor sfaturilor Ni
acMiunilor lui. %ceastL acceptare trebuie sL fie absolutL. ,u trebuie sL gândeNti, de exemplu3 4#u sunt de
acord cu ceea cemi spune numai în anumite situaMii, dar nu în toate situaMiile.4 2au342unt de acord cu
ceea cemi spune el, dar nu Ni cu ceea cemi spun cei care îl repre!intL.4 %rmoni!area înseamnL sL
ascultLm sfaturile pe care le primim telepatic de la guru, atunci când ne desc)idem faML de fiinMa lui.
"n toate siuaMiile dificile, întreabLl mental ce )otLrâre sL iei, cum sL te comporMi, cum sL reuNeNti mai
bine sLl iubeNti pe Dumne!eu. C)iar mai important decât ai cere sfaturi este sLl rogi sLMi dLruiascL
puterea de a evolua din punct de vedere spiritual.
9asLte, în acelaNi timp, g)idat de bunul simM. ,u te comporta niciodatL în mod incorect sau
nepoliticos. 4"nvaML sL te porMi4, obiNnuia 2ri Bu<tesEar sL spunL. ,u permite niciodatL ca motivaMiile tale
spirituale sL fie o scu!L pentru o imaginaMie )aoticL Ni un comportament lipsit de bun simM.

--
Cuvintele sunt incapabile sL redea o idee sau o percepMie spiritualL în totalitatea ei. %scultL cuvintele
mele, dar cel mai important este sL urmLreNti sL percepi ce am vrut sLMi transmit dincolo de ele. 0refer sL
mL focali!e! sLMi transmit cât mai corect gândurile mele decât sL fiu atent cum îmi aleg cuvintele.
0entru cL doar atunci când pot pLtrunde în interiorul finMei tale, în conNtiinMa ta, Ntiu cL ai înMeles ce
am vrut sL spun cu adevLrat.

-.
0entru a te pune la unison cu conNtiinMa gurului tLu, vi!uali!ea!Li imaginea la nivelul celui deal
treilea oc)i.
'nvocLl mental acolo. 'maginea!LMi mai ales oc)ii lui privindute. 'nvocLl ca sL te inspire.
%poi, dupL ce lai invocat un anumit timp, încearcL sLi percepi rLspunsul în inima ta. 'nima este
centrul intuiMiei în corp? este 4aparatul tLu de recepMie4.
Centrul tLu de comandL mentalL este situat la nivelul celui deal treilea oc)i, între sprâncene. 0rin
acest centru tu emiMi în Cnivers gândurile Ni ideile tale.
OdatL ce ai simMit rLspunsul în inimL, implorLl cu toatL fiinMa ta pe maestru3 4%&utLmL sL9 cunosc
pe Dumne!eu!4.

-/
#xistL un proverb în scripturile indiene3 4(oMi soldaMii lui ;ris)na erau asemeni lui ;ris)na.4 "Mi poMi
da seama de nivelul de conNtiinML al unei persoane în funcMie de modul în care se manifestL în viaMa sa. "n
momentul în care fiinMa renunML la ego Ni se desc)ide faML de Dumne!eu, ea va urma o anumitL cale Ni va
manifesta un anumit aspect al Divinului.
/iinMa nu se va desprinde în totalitate de felul sLu de a fi. %cesta nu se pierde niciodatL. Dar îNi asumL
responsabilitatea de a fi un canal divin, în loc sL trLiascL înlLnMuit de ego, ataNat de plLceri Ni repulsii.
Din clipa în care drumul tLu este cel pe care Mi la arLtat Dumne!eu, tu îl manifeNti în mod spontan pe
acea cale. 'nvocând nivelul spiritual al gurului tLu, vei a&unge la starea sa de reali!are a 2inelui.
5a face asta din tine o copie la indigo a gurului6 0riveNte diferenMa la nivel uman dintre 2ri Bu<tesEar
Ni personalitatea mea.
2ri Bu<tesEar era un &nani Qun înMelept? o fiinMa care9 manifestL pe Dumne!eu în aspectul sLu de
înMelepciuneR. 0rin contrast, natura mea umanL mL îndeamnL sL exprim mai degrabL iubirea Ni bucuria
divinL. (otuNi, în spirit suntem o singurL fiinML.

-0
(rebuie sLi fii loial gurului tLu. 9oialitatea este prima lege a lui Dumne!eu. %Na cum trLdarea este
cel mai mare pLcat în faMa lui Dumne!eu. =ai mult, dacL eNti loial, trebuie sLMi arLMi loialitatea prin
cuvintele Ni acMiunile tale.
D., una dintre discipolele din as)ram, a fost întotdeauna foarte îndatoritoare prin natura sa, dar uneori
exagera. % fost o perioadL când ar fi fost de acord cu oricine asupra aproape oricLrui subiect, doar ca sL
fie amabilL.
"ntro !i iam spus3 4DacL cineva ar veni la tine Ni Miar spune3 49am vL!ut ieri searL pe Bogananda
beat mort, cL!ut în NanM4 tu iai rLspunde uimitL3 4C)iar aNa sL fie64. Jtiu cL nu cre!i cu adevLrat aNa
ceva, dar trebuie sL înMelegi cL este important sL ai cura&ul sLMi exprimi convingerile.
% fi capabil sLMi susMii pLrerile este un semn de loialitate. ,uMi spun cL ar trebui sL fii fanaticL, dar,
pe de altL parte, nu trebuie sL fii nici 4lasLmL sL te las4. DacL vrei cu adevLrat sLMi uneNti sufletul cu #l,
care este fundamentul Cniversului, trebuie sLMi aperi cu fermitate convingerile.

-5
O discipolL se lamenta cL nu simte cL este a&utatL de guru la fel de mult ca ceilalMi.
4DacL tu mL încui afarL4, a rLspuns calm 0arama)ansa Bogananda,4cum aN putea eu oare sL intru64

-1
Bogananda ne atenMiona3 4De mediul în care trLieNti depinde întro mare mLsurL dacL energia ta se va
orienta spre interior, spre Dumne!eu, sau în afarL spre lume. Cn antura& sLnLtos este esenMial pe calea
spiritualL.4 4=aestre4, la întrebat un discipol, 4Ni dacL eu sunt singur64 =aestrul la privit atent Ni ia
spus3 4,u sunt eu oare tot timpul cu tine64

-2
Cu câteva luni înainte ca 0arama)ansa Bogananda sLNi pLrLseascL corpul fi!ic, un discipol la
întrebat3 4=aestre, când nu te vom mai putea vedea, vei rLmâne în continuare la fel de aproape de noi
cum eNti acum64 =aestrul ia rLspuns pe un ton grav3 40entru cei care vor considera cL sunt aproape, voi
fi aproape.4
Sumar - PARAMAHANSA YOGANANDA 280 de întrebări şi răspunsuri
!!
CAPITOLUL 16
5I(ERSE MA)IERE 5E A@L A59RA =E 5UM)E'EU

-
4Conceptul Sreali!area 2ineluiT mL intrigL4 a spus întro !i un student în filo!ofie. 4%sociaMi aceasta
unui cult6 Cu siguranML, noi nu trebuie sL idolatri!Lm învLMLtura dumneavoastrL.4
4Dar aceasta faceMi cu toMii64 a glumit Bogananda. 4%ceasta este esenMa 'lu!iei3 sL idolatri!e!i egoul,
sL bei în cinstea lui, sLi cânMi cântece de slavL Ni sLl rLsfeMi. % adora înseamnL a te identifica cu obiectul
iubirii tale. 0e calea 7eali!Lrii 2inelui aspirantul urmLreNte sLNi transfere identitatea din planul limitat al
egoului în planul 2inelui 2uprem. Din punct de vedere filo!ofic este c)iar indicat sLMi adori 2inele, c)iar
dacL este un concept atât de greu de înMeles pentru mintea umanL.
DacL afirmi3 S#u sunt infinit!T fLrL pic de umilinML sau devoMiune, este foarte uNor sL ca!i în
grandomanie Ni paranoia.
%cesta este motivul pentru care o fiinML ce nu are un nivel spiritual elevat trebuie sL se gândeascL la
Dumne!eu ca la S(uT. De altfel, aceastL atitudine este mult mai naturalL pentru cL noi, ca fiinMe umane, ne
considerLm total separaMi unul de celLlalt, c)iar dacL acceptLm ideea cL suntem manifestarea aceluiaNi
Cnu.
0entru început este mult mai simplL Ni mai clarL o relaMie cu Dumne!eu privit ca ceva exterior Mie. ,u
Noc)ea!L în nici un fel mintea Ni este un tip de relaMie pe care însuNi Dumne!eu o recunoNte. #l rLspunde
întotdeauna unei devoMiuni sincere Ni niciodatL c)emLrii plinL de orgoliu a egoului.

.
5aporii sunt invi!ibili, dar la o temperaturL scL!utL ei se transformL în apL. DacL temperatura scade Ni
mai mult ei se transformL în g)eaML. 5aporii Ni apa nu au o formL bine definitL, în timp ce g)eaMa poate lua
nenumLrate forme. 9a fel, Dumne!eu rLmâne invi!ibil în spatele creaMiei sale c)iar dacL energia lui
determinL funcMionarea întregului Cosmos.
"n timpul meditaMiei, devoMiunea noastrL ne permite sLl vi!uali!Lm pe Dumne!eu sub forma luminii
interioare. DacL întreaga noastrL viaML se transformL întro meditaMie, #l se va 4condensa4 Ni mai mult Ni
astfel îl vom recunoaNte în oricare aspect manifestat. %cesta este modul în care Dumne!eu apare celor ce
îl iubesc.

/
"ntro !i, un om de NtiinML la provocat pe 0aram)amsa Bogananda la urmLtoarea discuMie3
4Considerând vastitatea Cniversului, cu miliardele sale de planete Ni stele, mi se pare copilLresc sL cred cL
cel care a creat aceastL imensitate îmi poate au!i, în acest spaMiu nesfârNit, gândurile Ni rugLciunile.4
4ConcepMia ta despre infinit este deosebit de ....finitL4 a glumit Bogananda. 4"n timp ce Dumne!eu
este infinit de mare el este, în mod misterios, Ni infinite!imal. ConNtiinMa DivinL cuprinde atât infinitul
mare, Cosmosul, cât Ni infinitulmic, lumea subatomicL. #l este la fel de conNtient de fiecare gând Ni
sentiment al tLu la fel cum este conNtient de miNcarea galaxiilor în infinitul spaMiu.

0
Cn student la teologie ia expus =aestrului urmLtoarea dilemL3 4%m descoperit cL fiecare religie îl
defineNte pe Dumne!eu întrun mod diferit. %deseori mL întreb dacL fondatorii marilor religii ale lumii au
Ntiut despre ce vorbesc.4 0arama)amsa Bogananda ia replicat !âmbind3 4=intea ta, prin educaMia pe care
ai primito, a fost condiMionatL sL creadL cL a defini un lucru este similar cu a înMelege acel lucru. ,ici o
definiMie nu va putea vreodatL sLl exprime în totalitate pe Dumne!eu.
Cn ar)itect ce se întoarce de la 9ondra îMi va descrie oraNul povestind despre monumentele pe care le
a vi!itat Ni despre ar)itectura urbanL? un grLdinar îMi va descrie acelaNi oraN vorbind despre frumuseMea
grLdinilor Ni a parcurilor, iar un politician va descrie structura politicoadministrativL a 9ondrei. ,ici unul
dintre ei nuMi va putea oferi o imagine completL a oraNului. Cn alt exemplu3 cum poMi explica ce gust are
portocala unei persoane care nu a mâncat niciodatL un astfel de fruct6
/inalitatea oricLrei religii nu este sLl defineascL pe Dumne!eu, ci constL în ai inspira pe oameni sL
doreascL sL comunice cu #l, sL î9 descopere înlLuntrul fiinMei lor. (oMi fondatorii marilor religii au vorbit
despre aceastL experienML interioarL. (otuNi, când unii dintre ei au trebuit sLl defineascL pe Dumne!eu, au
fLcut aceasta în termenii care erau cel mai aproape de sufletul Ni mintea auditoriului. %stfel, unii lau
numit SCel 0reaiubitT, alMii S7ege 0reaputernicT sau S=area 9uminLT. 'sus a vorbit despre Dumne!eu
numindul (atL Ceresc? >udd)a nu a vorbit deloc despre #l, considerând tLcerea ca fiind singurul rLspuns
al întrebLrilor despre natura lui Dumne!eu.
Cu siguranML, niciunul dintre maeNtrii nu a cLutat o definiMie ex)austivL. #i au dorit sL le transmitL
celor din &ur un impuls spiritual care sLi determine sL aspire frenetic cLtre Dumne!eu.
%stfel, ei au fLcut o paralelL între aceastL stare Ni anumite trLiri mai accesibile înMelegerii umane
obiNnuite cum ar fi bucuria iubirii Ni aceasta numai pentru cL au dorit ca oamenii sL intuiascL =inunea
DivinL de dincolo de cele terestre. Deoarece ma&oritatea oamenilor se simt foarte atraNi de realitatea
lipsitL de consistenML a lumii, marii maeNtrii spirituali au subliniat întotdeauna cL doar în exta!ul
comuniunii cu Dumne!eu se poate gLsi adevLrata bucurie.

5
Cn student american, de origine )indusL, ia spus lui Bogananda3 4"n 'ndia, bunica mea ascultL
cântece devoMionale b)a&anas la radio. 9a sfârNitul fiecLrui cântec, ea depune câte o floare drept ofrandL
pe radio, ca pe un lucru sfânt.4 =aestrul a râs cu poftL de aceastL îmbinare puMin obiNnuitL de NtiinML Ni
spiritualitate.
4Ji totuNi4 a comentat el 4bunica ta nu este o fiinML atât de superficialL pe cât ne lasL sL credem
povestea ta. Cu fiecare floare pe care o depune, ea îNi exprimL gratitudunea faML de Dumne!eu, radioul
fiind doar suportul exterior al iubirii sale. De altfel, este minunat sL ve!i pre!enMa divinL c)iar Ni în cel
mai pro!aic lucru. DacL faci constant abstracMie de esenMa divinL a tuturor celor ce te încon&oarL, vei
a&unge cu siguranML întrun moment în care Dumne!eu va dispare complet din viaMa ta.4

1
4#xistL un lucru pe care nu pot sLl înMeleg în religia )indusL4 ia spus întro !i un creNtin =aestrului.
4%ceasta este pleiada de !ei.4 4# adevLrat cL sunt nenumLraMi !ei. /iecare dintre ei repre!intL o tentativL
de a ni9 aminti pe Dumne!eu sub una dintre nenumLratele sale forme. De fapt, toate sunt manifestLri
efemere, un mod de a spune cL nici o fiinML umanL nu poate înMelege ceea ce Dumne!eu este.
2L luLm de exemplu imaginea !eiMei ;ali. Dintre toate !eitLMile )induse, ;ali este cea mai greNit
înMelesL de occidentali. (radiMional, ea este repre!entatL goalL, stând pe un cadavru, cu pLrul despletit, cu
o g)irlandL de cranii la gât Ni Minând întruna din mâini o sabie, iar în alta un cap de mort. 9imba ei,
tradiMional pictatL în roNu, îi atârnL din gurL ca Ni cum ea ar fi însetatL de sânge.4 %u!ind aceastL descriere,
interlocutorul creNtin a început sL tremure.
Bogananda a continuat3 4DacL noi am crede cL aceastL imagine repre!intL adevLrata imagine a lui
;ali, eu vL garante! cL nu ar suscita devoMiunea unui numLr prea mare de fiinMe. De fapt, aceastL
repre!entare are ca scop evocarea anumitor funcMii cosmice ale acestei 0uteri 'nfinite. ;ali este =ama
,aturL, %C=, 5ibraMia CosmicL, =ateria Ni #nergia. A)irlanda cu cranii din &urul gâtului semnificL faptul
cL ea este o pre!enML invi!ibilL în toate cele create sau necreate. %ctivitatea sa este &ocul vieMii Ni al morMii
creaMia, menMinerea Ni distrugerea repre!entate de vasul din cea dea treia mânL Qsimbolul vieMiiR, de sabie
Ni de capul de mort. 0Lrul curgândui în de!ordine pe umeri exprimL energia sa omnipre!entL. 2)iva este
soMul ei, Cel de dincolo de creaMie, Ni este simboli!at de cadavrul de la picioarele ei. 9imba lui ;ali, roNie
Ni atârnândui din gurL, nu repre!intL pofta ei de sânge. "n Orient, gestul de a scoate limba exprimL
recunoaNterea unei greNeli. QJi în Occident existL un gest similar3 vL plasaMi mâna pe gurL în momentul în
care sunteMi încurcaMi.R ;ali este repre!entatL dansând, având ca scenL creaMia. Dansul repre!intL 5ibraMia
CosmicL, cea prin care totul existL. Când picioarele ei ating pieptul 'nfinitului, îNi scoate limba ca Ni cum
ar spune3 4O, totuNi am a&uns prea departe!4. Când devii una cu 2piritul 'nfinit,toate vibraMiile încetea!L. %
patra mânL a lui ;ali reali!ea!L un gest de binecuvântare a tuturor celor care cautL nu darurile ei, ci
#liberarea din nesfârNitul &oc al =a@aei, al ilu!iei. Cei care se simt atraNi de manifestLrile exterioare ale
naturii vor continua acest ciclu neîncetat al vieMii Ni al morMii, din încarnare în încarnare.
%spiranMii care urmLresc #liberarea din acest &oc cosmic îl adorL pe Dumne!eu ca 2ine interior. 0rin
aceasta, ei a&ung sL se scufunde în acest %C= infinit. 0rin fu!iunea cu %C=, ei a&ung sL transceandL
creaMia Ni sLNi cufunde ConNtiinMa individualL în ConNtiinMa CosmicL, trLind >eatitudinea 'nfinitL.
2tatuile lui ;ali nu sunt destinate pentru a repre!enta aspectele exterioare ale =amei Divine, ci doar
calitLMile #i lLuntrice. =ama DivinL este dincolo de formL, deNi am putea spune cL trupul ei este
Cosmosul, cu infinitatea de sori Ni stele. #a îi poate apare aspirantului c)iar Ni sub formL umanL, învLluitL
de o luminL divinL.
"n 'ndia, toate statuile !eitLMilor sunt simbolice. (rebuie sL cLutLm semnificaMia profundL care se
ascunde în spatele lor.

2
4"mi este dificil sL mil imagine! pe Dumne!eu4 i sa confesat un student la teologie lui Bogananda.
4%m urmLrit sL mil imagine! ca pe o 'nteligenML infinitL al cLrei principiu este S#u sunt!T, ca 2ine
'nterior, ca 7LdLcinL CosmicL a tot ceea ce existL. Dar toate aceste repre!entLri mi sau pLrut atât de
abstracte. ConcepMia dumneavoastrL despre Dumne!eu mi se pare foarte plinL de dragoste. Cum se poate
a&unge la o asemenea relaMie64
40rima etapL constL în a înMelege cL Dumne!eu nu doreNte definiMiile tale. #l nu doreNte decât
dragostea ta. De ce sL nu adori atunci 'nfinitul privit ca =amL DivinL64
4Ce idee minunatL4 a exclamat studentul. 4Dar este cu adevLrat valabilL64
4>ineînMeles!4 ia rLspuns Bogananda. 4Dragostea lui Dumne!eu se reflectL în relaMiile dintre
oameni. %semeni luminii soarelui, care face sL strLluceascL nenumLratele cioburi de sticlL, iubirea 2a
iluminea!L fiecare atom al creaMiei. =ama DivinL esta prototipul mamelor umane. 0rin intermediul
pLrinMilor, #l are gri&L de voi Ni vL prote&ea!L. 0rin intermediul prietenilor voNtri, #l vL aratL cum
dragostea este dLruire liberL de orice constrângere.
=L simt mult mai apropiat de aspectul matern al lui Dumne!eu.
=amele sunt întotdeauna mai apropiate de noi decât taMii. %spectul patern al lui Dumne!eu este
transcendent creaMiei sale. C)iar Ni pe 0Lmânt, taMii &udecL mult mai dur greNelile copiilor lor, în timp ce
mama este mai iertLtoare. 7oagLte deci =amei Divine, vorbeNtei ca Ni cum ai fi copilul ei34=amL
DivinL, bun sau rLu, eu sunt al tLu. (u trebuie sL mL elibere!i de aceastL ilu!ie.4 =ama DivinL va
rLspunde întotdeauna cu compasiune dacL aspirantul îi va adresa aceastL rugLminte cu sinceritate Ni din
tot sufletul. >ineînMeles, Dumne!eu nu este nici una din aceste forme sub care noi îl adorLm, dar este util
sL cunoaNtem acest punct de vedere uman de reflectare a lumii pentru a putea sL ne aprofundLm
devoMiunea. (ranscen!ând devoMiunea, vom descoperi iubirea divinL.
%ceastL formL de iubire perfectL necesitL o fu!iune totalL a fiinMei în Divin. "n aceastL stare, @og)inul
reali!ea!L adevLrul suprem3 4#u sunt #l.4

3
Dragostea ta pentru Dumne!eu nu trebuie sL îmbrace un aspect personal. %ceastL atitudine te va
limita, pLstrândute în ego. Dragostea ta pentru #l trebuie sL te transporte dincolo de ego.
DacL îl vi!uali!e!i pe Dumne!eu sub o formL Ni, în urma acestor meditaMii, ai a&uns sL ai stLri
extatice, urmLreNte sL a&ungi sL îl percepi sub forma ConNtiinMei 'nfinite. =ama DivinL este atât de
frumoasL, dar nu uita însL niciodatL cL, în manifestarea sa cea mai elevatL, aceastL frumuseMe transcende
forma? aceastL frumuseMe se aflL în (ot. 'ubirea sa divinL, compasiunea sa se exprimL pânL Ni în picLturile
de ploaie. 2plendoarea sa se reflectL Ni în culorile curcubeului. #a oferL speranML umanitLMii prin
frumuseMea norilor pufoNi Ni ro! ai rLsLritului de soare. "nainte de toate, fii însL conNtient de pre!enMa 2a în
inima ta.

4
#xistL douL maniere de a te apropia de Dumne!eu din ,aturL.
Cna constL în a separa ideea de Dumne!eu de toate aceste manifestLri, spunând3 4,eti, neti4, ceea ce
înseamnL cL Dumne!eu 4nu este aceasta, nu este aceea4. % conNtienti!a acest aspect este întotdeauna
necesar pentru a nu cLdea în capcana ataNamentului faML de formL.
CelLlalt mod constL în a vedea manifestarea lui Dumne!eu în tot ce ne încon&oarL. 0rima modalitate
poate pLrea austerL pentru mulMi aspiranMi? a doua este mult mai agreabilL. Dar cel mai bine este sL se
reali!e!e o combinare a celor douL.
=ama DivinL se ocupL de sarcinile 4mena&ului4 acestei creaMii.
Când copilul, aspirantul, plânge #a îi dLruie o &ucLrie cu care sLi distragL atenMia, cum ar fi bogLMii,
nume sau faimL. DacL el plânge în continuare, #a îi va dLrui o altL &ucLrie. Dar dacL copilul va arunca
toate darurile pe care le primeNte, plângând numai dupL dragostea ei, #a îl va lua în braMe Ni îi va Nopti
plinL de iubire3 4DacL cu adevLrat mL doreNti pe =ine Ni numai pe =ine, atunci vino. 7Lmâi cu =ine
pentru totdeauna în poala infinitului.4

-0
4=i se pare dificil sL mL rog la o formL a lui Dume!eu4, a spus un profesor ce nea vi!itat. 4Ceea ce
mL inspirL este acel gând al nemLrginirii, al infinitului. Când mL plimb noaptea sub stele, sunt întotdeauna
fascinat. %devLrul 2uprem este atât de grandios. "n astfel de momente, mica mea viaML, cu tracasLrile Ni
suferinMele ei mesc)ine, mi se pare cu adevLrat golitL de sens. 2piritul meu atunci suspinL la gândul
infinitului, la gândul eternitLMii.4
4%stfel de gânduri trebuie sL aibe toMi cei care doresc sL9 gLseascL pe Dumne!eu4, a spus 2ri
Bogananda. 4"ntotdeauna, indiferent ce aspect al lui Dumne!eu preamLreNti, privirea ta interioarL trebuie
sL fie focali!atL asupra 'nfinitului. ,u este necesar sL9 vi!uali!e!i pe Dumne!eu sub o anumitL formL.
%ceasta depinde de propria naturL a fiinMei tale. Cnora, adorarea unei forme a lui Dumne!eu le generea!L
stLri extatice, la fel cum Mie Mi se tre!eNte aspiraMia gândind o realitate fLrL formL. DevoMiunea nu trebuie sL
fie confundatL cu sentimentalismul. De fapt, devoMiunea este o aspiraMie sincerL a fiinMei umane orientatL
cLtre centrul %devLrului 'nfinit.4

--
Cn vi!itator la întrebat pe =aestru34De ce atunci când vL referiMi la Dumne!eu, vL adresaMi cu S#lT.
%m putea spune cL Dumne!eu este de gen masculin64
4Dumne!eu este în acelaNi timp masculin Ni feminin, dar de fapt #l nu este nici masculin, nici
feminin. %tunci când utili!e! pronumele S#lT nu doresc în nici un ca! sL9 limite! în vreun fel.
%r fi oamenii inspiraMi de dragostea lui Dumne!eu dacL sar gândi la S#lT ca la S%cela S6 0ronumele
personal sugerea!L o /iinML conNtientL cu care omul poate comunica. 'ar pronumele masculin este înainte
de toate impersonal. Occidentalii au obiceiul sL se gândeascL la Dumne!eu ca la (atLl Ceresc, pentru cL
'sus 9a numit aNa.

-.
Cele opt aspecte sub care Dumne!eu poate fi experimentat sunt3 lumina, sunetul, pacea, calmul,
dragostea, bucuria, înMelepciunea Ni puterea. DacL îl vom experimenta pe Dumne!eu ca luminL, în timpul
meditaMiei vom avea o stare de calm mental, purificândune Ni clarificândune mintea. Cu cât o fiinML se
concentrea!L mai mult asupra luminii interioare, cu atât mai mult ea va percepe lucrurile ca fiind formate
din luminL.
%tunci când îl experimentLm pe Dumne!eu sub formL de sunet intrLm în comuniune spontan cu
2fântul Du), sau cu %C=, vibraMia cosmicL primordialL. Când eNti cufundat în %C=, nimic nu te mai
poate tulbura. %C= conduce mintea dincolo de ilu!ia existenMei umane în purul cer al ConNtiinMei Divine.
0acea este experienMa pe care o trLim c)iar la începutul practicii noastre meditative. 0acea, asemeni
unei cascade de apL cristalinL, purificL mintea de toate anxietLMile Ni gri&ile, transmiMândune o stare de
bine paradisiacL.
Calmul este o altL experienML divinL. %cest aspect a lui Dumne!eu este mult mai dinamic Ni mult mai
puternic decât cel al stLrii de pace. Calmul dLruieNte aspirantului puterea sL depLNeascL toate obstacolele
vieMii sale. C)iar Ni în afaceri, persoana care poate rLmâne calmL în toate situaMiile, va fi invincibilL.
Dragostea este un alt aspect a lui Dumne!eu, dar nu dragostea personalL, ci dragostea infinitL. Cei
care trLiesc întro stare egoticL se gândesc la dragostea impersonalL ca la ceva rece Ni abstract. Dar
dragostea divinL absoarbe totul Ni oferL o stare de beatitudine infinitL. #ste impersonalL datoritL faptului
cL rLmâne neatinsL de dorinMele egoiste. Cnitatea pe care o gLsim în dragostea divinL nu poate fi
experimentatL decât de suflet Ni este inaccesibilL egoului.
>ucuria este un alt aspect a lui Dumne!eu. %ceastL bucurie divinL este egalL cu milioane de bucurii
umane la un loc. %nalogic vorbind, dorinMa de a experimenta fericirea omeneascL în locul celei divine am
puteao compara cu situaMia în care o fiinML îNi consumL din timp Ni energie pentru a cLuta sL aprindL o
lumânare în plinL !i cu soare. >ucuria divinL ne îmbrLMiNea!L etern, dar oamenii considerL cL pentru a trLi
o stare de bucurie, trebuie sL se focali!e!e asupra lumii materiale. >ucuria divinL este o realitate
strLlucitoare. "n faMa ei toate bucuriile lumeNti pLlesc.
"nMelepciunea este discernLmânt spiritual, fiind în totalitate diferitL de înMelegerea intelectualL.
'nteligenMa umanL se distinge de înMelepciunea divinL prin faptul cL ea se raportea!L la lume indirect, din
exterior. 2avantul, de exemplu, efectuea!L cercetLri asupra atomului. Bog)inul devine atom. 0ercepMia
divinL are ca punct de pornire interiorul. Doar din interior un lucru poate fi cunoscut în esenMa sa
adevLratL.
'ar în final, puterea este aspectul lui Dumne!eu care creea!L Ni menMine Cniversul. 'maginea!LMi ce
putere trebuie sL existe ca sL poatL sL fie manifestate toate aceste galaxii. =aeNtrii spirituali manifestL o
parte din aceastL putere în anumite situaMii din viaMa lor, atunci când este ca!ul. #xpresia 4'sus cel blând4
nu descrie decât o parte a naturii lui 'sus. /orMa sa transpare atunci când îi ceartL pe comercianMii din
templu. "ncearcL sL reali!e!i magnetismul Ni puterea de care a trebuit sL dea dovadL pentru aNi impune
pLrerea în faMa tuturor acelor oameni, care erau atât de înrLdLcinaMi în dorinMele Ni obiceiurile lor,
autori!ate, de altfel, Ni de tradiMie. Oamenii sunt adeseori terifiaMi de puterea ce iradia!L din viaMa sfinMilor.
,u uita nici o clipL cL nu poMi pLNi pe calea ce conduce la Dumne!eu dacL nu eNti puternic interior. Dintre
toate celelalte atribute ale Divinului, puterea poate fi unul dintre aspectele care exercitL cea mai micL
atracMie asupra minMii tale, dar este important sL reali!e!i cL puterea infinitL este o parte a naturii divine
din tine.
'ndiferent de ce aspect divin experimente!i în meditaMie, nu te înc)ide niciodatL în mintea ta limitatL,
ci urmLreNte sL expansione!i aceastL experienML la infinit.

-/
,u fii niciodatL formal cu Dumne!eu! /ii cât mai cald Ni mai sincer. DacL te bucurL Ni te a&utL sL te
simMi mai aproape de #l, tac)inea!L9, &oacLte cu #l. ,u uita nici o clipL cL este pLrintele tLu. #l este cel
mai apropiat dintre cei apropiaMi, cel mai drag dintre cei dragi. #l îMi este mai apropiat c)iar decât
gândurile tale cu care te rogi 9ui.

Sumar - PARAMAHANSA YOGANANDA 280 de întrebări şi răspunsuri
!!
CAPITOLUL 17
CUM S6 )E RU<6M E:ICIE)T

-
%tunci când te rogi lui Dumne!eu, fLo din tot sufletul tLu. 2pune ceea ce cu adevLrat simMi. ,u ceea
ce cre!i tu cL #l ar dori sL simMi. /ii total sincer faML de #l, pentru cL nu ai cum sLi ascun!i trLirile tale
interioare. O rugLciune intensL conferL o deosebitL forML mentalL. Aândurile tale vor fi atunci focali!ate Ni
centrate asupra 2a. /LrL sinceritate, aceasta nu va avea loc. DacL nu simMi nici un fel de stare de
devoMiune, roagLte 9ui astfel3 4Dumne!eule, a&utLmL sL te iubesc!4. DacL mintea ta este tulburatL de
nenumLrate dorinMe, roagLte astfel3 4Dumne!eule, mintea mea este plinL de dorinMe, dar eu (e doresc pe
(ine mai mult decât orice. %&utLmL sL elimin orice limitare, pentru a mL putea cufunda în oceanul (Lu de
pace4.
#ste bine sL te rogi cât mai des lui Dumne!eu, c)iar Ni pentru a obMine anumite bunuri materiale? dar
este mult mai bine sL te rogi ca voinMa 9ui sL o manifeNti în întreaga ta viaML. #l este ceea ce tu ai cu
adevLrat nevoie Ni va face mult mai multe pentru tine decât îMi poMi imagina. "nainte de toate, cautL9
pentru #l "nsuNi, pentru dragostea 9ui. 7oagLl3 4(atL, revelea!Lmite!4 DacL îl vei c)ema în acest fel
plin de sinceritate, cu siguranML întotdeauna va fi alLturi de tine.

.
,u te ruga niciodatL cu atitudinea unui cerNetor. ,u uita nici o clipL cL eNti copilul lui Dumne!eu.
Copilul 9ui fiind, ai drept asupra comorilor 2ale care existL întru eternitate. 7oagLte fiind convins cL te
ascultL, deoarece cu siguranML îMi va îndeplini toate rugLminMile dacL te vei ruga 9ui plin de dragoste.
7oagLte cu toatL inima ta, cu toatL intensitatea. /ormulea!LMi rugLminMile cu dragoste, nu cerNi.
Cerândui, nu trebuie nici o clipL sL urmLreNti sL' impui voinMa ta 9ui, ci roagLte cu fermitate, convins
fiind cL #l îMi va dLrui tot ce este mai bine pentru tine.
'sus exprimL aceasta când spune3 47ugaMivL cu credinML4. O credinML fermL Ni iubirea sincerL sunt
elementele cele mai importante în rugLciune.

/
7oagLte lui Dumne!eu astfel3 40reaiubitul meu infinit, eu Ntiu cL tu eNti mai aproape de mine decât
aceste cuvinte pe care le folosesc în rugLciunea mea? mai aproape de mine c)iar decât gândurile mele cele
mai intime. DepLNind toate sentimentele mele agitate, eu simt în permanenML dragostea Ni gri&a ta pentru
mine. Dincolo c)iar de tre!irea mea actualL spiritualL, eu pot sL simt susMinerea Ni g)idarea ConNtiinMei
(ale. DepLNind c)iar Ni dragostea mea pentru (ine, eu voi deveni din ce în ce mai conNtient de dragostea
(a.4 DacL vei continua sL te rogi astfel cu toatL intensitatea, vei simMi pre!enMa sa ca pe o mare bucurie ce
îMi va umple inima. "n aceastL stare de bucurie covârNitoare vei Ntii cL #l este alLturi de tine Ni cL îi aparMii
cu adevLrat.

0
7oagLte întro stare extaticL, meditea!L întro stare extaticL Ni în fiecare moment liber pe care îl ai
gândeNtete la Dumne!eu. /ii asemeni acului unui busole care, indiferent cum este aceasta orientatL, aratL
nordul. %ceasta trebuie sL fie atitudinea unui @og)in. 'ndiferent unde mergi sau ce faci, mintea ta trebuie
sL fie întotdeauna orientatL cLtre steaua polarL a pre!enMei lui Dumne!eu din fiinMa ta.

5
Cum sL9 iubeNti pe Dumne!eu6 'ubeNte9 aNa cum un sLrac iubeNte banii, aNa cum un înecat tân&eNte
dupL o gurL de aer, aNa cum o fiinML rLtLcitL în deNert tân&eNte dupL o canL cu apL.
'ubeNtel cu înflLcLrarea primei iubiri a tuturor îndrLgostiMilor.
%tunci când vei învLMa sL9 iubeNti din toatL inima ta, atunci îl vei gLsi. Doar atunci vei fi cu adevLrat
@og)in, fiinML ce a atins uniunea cu Dumne!eu.
Contopirea cu /iinMa 0reaiubitL CosmicL este cea mai minunatL experienML posibilL. #ste vis în vis,
bucurie în bucurie, un milion de divine iubiri întruna singurL ceMi vor topi inima. "n oricare punct din
acest spaMiu teai afla, vei primi dragostea 2a, strLlucind cu intensitatea a milioane de sori. De fiecare datL
când vei gândi cL ai epui!at dragostea 9ui, vei simMi cum un val infinit te cuprinde Ni te topeNte în fericire.
%cesta este exta!ul divin!

1
Dumne!eu rLspunde la toate rugLminMile, dar rugLminMile reali!ate întro stare mentalL agitatL vor
primi întotdeauna un rLspuns mai slab. DacL doreNti sL dLruieNti cuiva ceva ce nuMi aparMine, acest gest nu
va avea valoare. C)iar dacL gestul este frumos, el va fi lipsit de importanML.
%celaNi lucru se întâmplL când mintea nu îMi aparMine, când nu o controle!i. C)iar dacL doreNti sL o
dLruieNti lui Dumne!eu, nu vei putea. %tunci, rugLciunile tale nu vor fi mai mult decât un gest lipsit de
semnificaMie. #ste foarte important sL a&ungi sLMi controle!i mintea. Când poMi sL te rogi cu toatL fiinMa ta,
Dumne!eu va Nti cL tu cu adevLrat cre!i ceea ce spui Ni îMi va rLspunde întrun mod miraculos.

2
Cnul dintre noii discipoli veniMi în as)ram avea, în fervoarea sa spiritualL, puternice manifestLri
emoMionale. CeilalMi discipoli iau atras atenMia sL nu mai exagere!e în devoMiunea sa. "ntro !i, de faML cu
ceilalMi, discipolul ia dat lui Bogananda un bileMel, în care îl întreba dacL este bine sL te rogi cu fervoare.
4>ineînMeles4, a rLspuns Bogananda,4 c)iar poMi sL te tLvLleNti pe &os noaptea Ni sL plângi ca sL9
convingi pe Dumne!eu sL vinL la tine. (rebuie sLi doreNti pre!enMa cu toatL fiinMa ta, pentru cL altfel nu se
va manifesta niciodatL.4

3
"ntotdeauna =aestrul ne atenMiona3 4,u vL rugaMi niciodatL pentru ca sL vL daMi în spectacol. DacL
procedaMi astfel, adevLratul scop al rugLciunii va fi pierdut. %deseori aspiranMii @oga cad în capcanL,
urmLrind sLi impresione!e pe ceilalMi prin exteriori!area devoMiunii lor faML de Dumne!eu. %r fi mult mai
bine sL nu uitaMi cL doar pe Dumne!eu trebuie sL9 impresionaMi.
%cesta este Ni pericolul devoMiunii cu voce tare, cu excepMia ca!ului în care rugLciunea este reali!atL
pentru a mLri devoMiunea aspirantului. 0ractica spiritualL, indiferent cât de complexL este, îNi pierde din
intensitate dacL aspirantul se exteriori!ea!L permanent. DorinMa voastrL de a9 cunoaNte pe Dumne!eu
trebuie sL se exprime înainte de toate printro tLcere interioarL deplinL.4

4
40reamLreNte9 pe Dumne!eu!4 de fiecare datL când aud aceastL expresie am sen!aMia cL aceste
fiinMe îl privesc pe Dumne!eu ca pe o doamnL bogatL Ni rLsfLMatL. #l nu are nevoie de preamLrirea noastrL?
ceea ce doreNte de la noi este dragostea noastrL.

-0
4(rebuie sL' mulMumim lui Dumne!eu pentru darurile 2ale64, la întrebat un discipol pe Bogananda.
4=ulMumeNte' mai degrabL pentru dragostea 2a4 a rLspuns =aestrul.

Sumar - PARAMAHANSA YOGANANDA 280 de întrebări şi răspunsuri
!!
CAPITOLUL 18
5ES=RE ME5ITA7IE

-
2ufletului îi place foarte mult sL medite!e, pentru cL intrând astfel în contact cu 2piritul,
experimentea!L cea mai intensL stare de bucurie. ,u uita niciodatL aceasta? în mod special atunci când te
afli întro o stare de agitaMie mentalL. %versiunea faML de meditaMie este datoratL egoului Ni nu sufletului.

.
Doar aspiranMii @oga ce reali!ea!L un efort extrem pot sL a&ungL sL9 cunoascL pe Dumne!eu? nu cei
care în permanenML gLsesc scu!e spunând cum ar fi3 4=ai întâi trebuie sL am din ce sL trLiesc, pe urmL sL
gLsesc un loc liniNtit, Ni dupL aceea voi începe sL medite!.4 Cei care continuL sL amâne practica lor
spiritualL nu vor a&unge niciodatL sL9 cunoascL pe Dumne!eu. Dar dacL îMi vei spune3 S%cum, c)iar în
acest moment, voi intra întro meditaMie profundLT poMi sL atingi instantaneu o stare spiritualL înLlMLtoare.
%tunci când o fiinML moare de somn, ea poate adormi oriunde, instantaneu. (ot aNa se întâmplL Ni cu o
fiinML care îl iubeNte pe Dumne!eu. #a poate medita oriunde, c)iar Ni întro garL sau întro piaML.

/
Cel care doreNte sL a&ungL un virtuos al pianului va practica !ilnic douLspre!ece ore pe !i. DacL
practicL numai câteva minute, cu mintea distratL, gândinduse la altceva, nu va a&unge niciodatL un bun
pianist.
9a fel se întâmplL Ni cu fiinMa care porneNte în cLutarea lui Dumne!eu. Cum ai putea sL speri cL îl vei
gLsi dacL vei încerca numai pe &umLtate6 5a fi foarte dificil sL9 gLseNti pe Dumne!eu.
DacL un pianist trebuie sL munceascL foarte mult ca sL a&ungL o personalitate, cu atât mai mult un
aspirant trebuie sL se focali!e!e în meditaMia sa pentru a reuNi sL înMeleagL 'nfinitul.
0entru a vL încura&a o sL vL spun cL, pe calea spiritualL, toMi cei care vor depune eforturi sincere vor
a&unge cu siguranML la MintL.
,u poMi sL spui acelaNi lucru în ca!ul ambiMiilor terestre.
,u oricine poate deveni un celebru pianist? pentru cL, indiferent de domeniul de activitate, în vârf
este loc doar pentru câteva persoane. "nsL toMi oamenii pot sL reali!e!e plenar cL sunt copiii lui
Dumne!eu.

0
#ste mai bine sL medite!i perioade mai scurte de timp, dar profund, decât ore întregi cu mintea
dispersatL. %stfel cL, la începutul practicii tale, nu este indicat sL te forMe!i sL stai nemiNcat în meditaMie
perioade lungi de timp. CrmLreNte sL reuNeNti meditaMii mai scurte Ni profunde. 'ar în timp, gradat, pe
mLsurL ce te obiNnuieNti cu meditaMia, poMi lungi perioada NedinMelor.

5
,u te simMi niciodatL vinovat dacL eNti prea agitat pentru a intra întro stare de meditaMie profundL.
Calmul va veni în timp dacL vei avea o practicL spiritualL constantL, singura NansL de a obMine controlul
mentalului. ,u accepta niciodatL gândul cL nu eNti fLcut pentru a medita. ,u uita cL starea de calm este
natura ta esenMialL.

1
"n timpul meditaMiei urmLreNte sL treci dincolo de gânduri.
%tâta timp cât gândurile îMi vor ocupa mintea, funcMione!i la nivelul acestei stLri de conNtiinML. Când
vise!i, eNti în subconNtient. "n acele momente devii mai conNtient de corpul tLu astral.
Dar atunci când poMi sLMi depLNeNti mintea, sL treci dincolo de gânduri, atingi starea de
superconNtienML. "n acea clipL, întreaga ta fiinML se focali!ea!L la nivelul coloanei vertebrale, ceea ce te va
determina sL trLieNte o autenticL stare de beatitudine. "n aceastL stare vei deveni conNtient de corpul tLu
cau!al.

2
Cn discipol avea dificultLMi în a rLmâne trea! în timpul meditaMiei. Cerândui sfatul lui Bogananda,
acesta ia fLcut urmLtoarea sugestie3 4Desc)ideMi Ni înc)ideMi oc)ii de mai multe ori, iar dupL aceea
desc)ide oc)i larg Ni priveNte fix un punct situat în faMa ta. 7epetL acest exerciMiu de douLtrei ori. DacL
vei reali!a aceastL te)nicL simplL o perioadL de timp, nu te va mai cuprinde somnul în timpul meditaMiei.

3
"n timp ce medite!i, nu te concentra asupra re!ultatelor meditaMiei. =editea!L doar pentru a9 bucura
pe Dumne!eu. DacL unicul scop pentru care medite!i este sL te bucuri de re!ultatele ce apar, vei fi tare
de!amLgit dacL acestea nu apar când doreNti tu. "n >)agavad Aita, ;ris)na ne sfLtuieNte sL acMionLm fLrL
sL ne preocupLm de fructele acMiunii.
=editaMia trebuie sL se reali!e!e în aceastL stare de spirit. (rebuie sL medite!i fLrL sL fii ataNat de
fructele meditaMiei.

4
Cn discipol sLpa o groapL pentru o latrinL întrun as)ram situat în deNert. #l a sLpat toatL !iua fLrL sL
se preocupe de cât de mult a avansat în munca lui. 2eara, spre marea lui mirare a descoperit cL a fLcut o
groapL mult prea adâncL.
Când 0aram)ansa Bogananda a vL!ut ceea ce a fLcut, ia spus aprobator3 4%stfel trebuie un aspirant
sL acMione!e ca sL9 gLseascL pe Dumne!eu. (rebuie sL continue sL sape Ni sL sape, fLrL sL se preocupe tot
timpul sL vadL cât de departe a a&uns. %stfel, întro !i va descoperi cL Nia atins Melul. 9a)iri =a)asa@a
obiNnuia sL le spunL discipolilor lui3 4>anat, banat, ban &ai4, ceea ce înseamnL 4%cMionea!L, acMionea!L Ni,
la un moment dat, vei vedea cL treaba este gata.4

-0
,u aNtepta în fiecare !i sL ve!i cum înfloreNte o floare spiritualL în grLdina vieMii tale. %i încredere cL
Dumne!eu, dacL te vei dLrui total 9ui, îMi va da împlinirea spiritualL la timpul 2Lu, adicL la momentul
potrivit. DupL ce ai plantat sLmânMa aspiraMiei divine, udo !ilnic printro practicL spiritualL intensL Ni prin
acMiuni corecte.
#liminL din fiinMa ta indeci!ia, neîncrederea Ni inerMia. Când lLstarii divinei percepMii apar, îngri&eNtei
cu devoMiune Ni, întro dimineaML, vei observa cu uimire cum a înflorit cea mai frumoasL floare, floarea
7eali!Lrii 2inelui.

--
4De ce nu pot sL am aceleaNi vi!iuni, aceleaNi percepMii pe care le aveMi dumneavoastrL4, la întrebat
un discipol pe =aestru.
4DatoritL gândurilor perturbatoare ce existL ascunse în straturile cele mai profunde ale
subconNtientului tLu Ni care îNi au originea în <arma trecutL ele creea!L fluctuaMiile mentalului. Când
aceastL <armL va fi arsL, vi!iunile Ni percepMiile tale vor deveni din ce în ce mai clare.4

-.
4%colo unde încetea!L miNcarea, începe Dumne!eu.4

-/
Cnui discipol îi era tare dificil sL medite!e. #l la întrebat pe 2ri Bogananda34%ceasta se întâmplL
pentru cL eu nu încerc cu suficient elan64
=aestrul ia rLspuns34(u încerci c)iar prea mult, Ni te implici prea mult. CrmLreNte sL fii relaxat Ni
natural. %tâta timp cât te forMe!i sL medite!i nu vei reuNi niciodatL. 9a fel cum nu poMi sL adormi atunci
când eNti obligat sL dormi. /orMa voinMei trebuie sL fie folositL gradat, altfel ea poate sL acMione!e în
detrimentul tLu. %cesta este motivul pentru care este bine la început sL se insiste asupra relaxLrii.

-0
,u fii nerLbdLtor sau neliniNtit în efortul tLu de al gLsi pe Dumne!eu. DLruieNtei(e cu toatL inima,
dar nu fii nerLbdLtor sL aNtepMi efectele. /ii calm, îndreaptLte spre Melul tLu divin cu liniNte Ni pace în
suflet.

-5
=editea!L din ce în ce mai profund, pânL când calmul Ni bucuria devin a doua ta naturL. % atinge o
stare extaticL nu este dificil. Dar pentru aceasta trebuie sL înveMi sL transcen!i gândirea. DacL nu vei
considera cL bucuria divinL este un Mel îndepLrtat, vei descoperi cu siguranML cL ea este pretutindeni alLturi
de tine.

-1
4=emoraMi acest poem al meu, S2amad)iT, Ni repetaMil !ilnic.
%ceasta vL va a&uta sL tre!iMi în voi memoria pierdutL a ceea ce în realitate sunteMi, copiii 'nfinitului.4

-2
5i!uali!ea!L conNtiinMa ta dilatânduse sub forma unei lumini albastre Ni înglobând întregul spaMiu.
'maginea!LMi stelele Ni galaxiile strLlucind asemeni luminiMelor dintrun oraN îndepLrtat în infinitul fiinMei
tale. =editea!L asupra imensitLMii fiinMei tale.
%ceastL vi!uali!are va fi pentru tine o metodL ce te va a&uta în te)nicile de meditaMie, Ni te va
determina sLMi aminteNti de natura ta divinL.

-3
"ncearcL sL simMi, în momentul în care te afli în ,aturL, cL tot ceea ce te încon&oarL face parte din
conNtiinMa ta expansionatL.
ObservL frun!ele ce freamLtL în copaci Ni urmLreNte sL le percepi miNcarea. 'maginea!LMi cL
Dumne!eu îNi exprimL inspiraMia Ni gândurile sale prin aceastL miNcare. ObservL iarba pa&iNtilor ce se
ondulea!L sub adierea vântului.
'maginea!LMi cL bri!a este suflul lui Dumne!eu în aceastL lume, fluidul care inspirL toate fiinMele Ni
care le dLruieNte viaMa.
%scultL pLsLrile cântând Ni gândeNte cL Dumne!eu prin cântul lor încearcL sLMi insufle bucuria
divinL. /ii conNtient de mângâierea ra!elor de soare pe pielea ta, bucurLte de cLldura lor, înMelgând cL Ni
aceasta este tot energie divinL. 9aso sLMi pLtrundL întreaga fiinML Ni sL îMi dLruiascL vitalitate Ni putere.
5i!uali!ea!L cum energia divinL dLruieNte forMa sa prin intermediul ra!elor de soare tuturor creaturilor
de pe 0Lmânt.

-4
4=aestre4 a întrebat un discipol,4în timpul meditaMiei mL cuprinde teama cL nu mai pot respira. Cum
pot sL elimin aceastL problemL64
4(e confrunMi cu un obstacol care apare în mod normal pe aceastL cale4, ia spus Bogananda. 4,oi
numim aceasta 4o noMiune falsL4. Hie teamL de un lucru care apare în mod natural atunci când fiinMa
atinge o stare de profund calm interior. =intea ta este asemeni unei pLsLri care a locuit înc)isL întro
colivie timp de mai mulMi ani. "i este teamL de libertate, dar libertatea este dreptul ei din naNtere. Cineva îi
desc)ide pLsLrii uNa coliviei. #a va face câMiva paNi în faMa coliviei, dar dupL câteva minute îNi va
spune3TO, ce mare este lumea astaT Ni îngro!itL se va întoarce înapoi în colivie. Dar dupL ce va ieNi de
mai multe ori, se va obiNnui sL fie afarL Ni, întro !i, îNi va desface aripile Ni se va înalMa cLtre cer. Dar nu
va fi cu adevLrat liberL decât în momentul în care va accepta cL libertatea este eterna sa naturL interioarL.
9a fel se înMâmplL Ni cu un aspirant @oga când experimentea!L pentru prima datL starea de libertate
interioarL. Ji nu uita cL, aNa cum pasLrea se înalML cLtre cer, la fel sufletul se va înLlMa cLtre starea de
omnipre!enML.4

.0
C)iar în spatele întunericului oc)iilor înc)iNi strLluceNte lumina lui Dumne!eu. Când a&ungi sL
percepi aceastL luminL în timpul unei meditaMii, concentrea!Lte asupra ei cu toatL fiinMa. CrmLreNte sL te
percepi în interiorul ei, pentru cL acolo este locul în care sLlLNluieNte Dumne!eu.
DacL, din contrL, nu percepi nici un fel de luminL în timpul meditaMiei, concentrea!Lte asupra
punctului situat între cele douL sprâncene Ni fixea!LMi mentalul asupra obscuritLMii pe care o percepi cu
oc)ii înc)iNi.
"ncearcL cu foarte multL devoMiune sL penetre!i acest vLl înceMoNat. Cu timpul, cu siguranML vei deveni
conNtient de aceastL luminL interioarL, pentru cL existL întotdeauna acolo, strLlucind în centrul subtil,
energetic, situat la nivelul frunMii tale. Dar acest centru subtil nu poate fi dinami!at decât prin intermediul
unei constante practici spirituale.

.-
O coloanL vertebralL diformL este un obstacol în calea 7eali!Lrii 2inelui. "n timpul meditaMiei trebuie
sL stai drept, pentru ca energia ta sL poatL circula liber, fiind atent în punctul situat între cele douL
sprâncene. Cu cât te vei concentra mai profund asupra acestui punct, cu atât mai repede egoul tLu se va
di!olva în starea de superconNtiinML.

..
4DacL doreNti sL atingi eliberarea în cursul acestei încarnLri4, ia spus Bogananda unui discipol,
4practicL Yongsau Q2o)amR Ni meditaMie cel puMin douL ore pe !i. Copil fiind, practicam Yongsau timp
de Napte ore pe !i, pânL când intram în starea de exta! fLrL respiraMie.4

./
0racticL ;ri@a Boga constant Ni cu toatL dLruirea, pânL când suflul pe care îl respiri îl vei percepe ca
fiind conNtiinML. 7espiraMia nu este decât un vis grosier din care trebuie sL te tre!eNti întro !i pentru a
putea evolua cLtre starea de supraconNtiinML.

.0
DacL vei alerga imediat dupL ce ai mâncat, nu te vei putea bucura de siestL Ni sar putea sL ai Ni
surpri!a unei indigestii. DacL, din contrL, dupL ce mLnânci, vei face o pau!L pentru siestL, vei descoperi
cL poMi sL te bucuri de energiile pe care leai asimilat din mâncare.
0rocedea!L la fel Ni dupL ce ai terminat exerciMiile de ;ri@a Boga. ,u te ridica precipitat, ci stai
relaxat încL câtva timp conNtienti!ând efectele lor binefLcLtoare.
7oagLte lui Dumne!eu intens, practicL >)a<ti Boga QdevoMiuneaR, observL fluxul suflului curgând
prin coloana vertebralL în timpul practicilor Yongsau, ascultL sunetul interior cu conNtiinMa trea!L.

.5
4 Cum pot sLmi de!volt intuiMia spiritualL64, la întrebat un discipol pe Bogananda.
4Cea mai bunL metodL constL ca, de fiecare datL dupL ce ai terminat NedinMa ta !ilnicL de Boga, sL
rLmâi calm o mai lungL perioadL de timp Ni sL conNtienti!e!i efectele practicii tale. %cesta este momentul
cel mai prielnic ca sL conNtienti!e!i pre!enMa lui Dumne!eu în fiinMa ta.
De fiecare datL, aprofundea!L aceastL bucurie pe care Mio aduce intuirea pre!enMei 2ale. Cu cât mai
mult timp Ni mai profund vei putea sL te bucuri de aceastL pace interioarL, cu atât mai repede intuiMia ta
spiritualL se va de!volta.4

.1
"ntro !i dupL o meditaMie reali!atL în as)ramul lui Bogananda din deNert, acesta lea spus discipolilor
pre!enMi3 45edeMi, aici este împLrLMia lui O= Q%C=R. %scultaMil. ,u este suficient sLl percepeMi, trebuie
sL Ni fu!ionaMi cu acest sunet subtil interior.
O= este =ama DivinL. O= ;ali! O= ;ali! O= ;ali! %scultLMi cât de minunat este! O= ;ali! O=
;ali! O= ;ali!4
Sumar - PARAMAHANSA YOGANANDA 280 de întrebări şi răspunsuri
!!
CAPITOLUL 19
S:ATURI 5E 9R5I) <E)ERAL

-
(rLieNte în aceastL lume ca un musafir. %devLratul tLu cLmin nu este aici. C)iar dacL actul casei în
care trLieNti este pe numele tLu, cui a aparMinut el înainte ca tu sLl cumperi Ni cinel va avea dupL moartea
ta6 %ceastL existenML nu este decât un refugiu, o scurtL etapL în lungul voia& care te conduce cLtre
Dumne!eu (atLl. ConsiderLte un invitat pe 0Lmânt.
%tâta timp cât eNti aici musafir, încearcL sL fii cât mai agreabil. CrmLreNte sL acMione!i cât mai bine Ni
cât mai responsabil, ai gri&L de tot ceea ce Dumne!eu îMi pune la dispo!iMie Ni nu uita nici o clipL cL sunt
ale 9ui Ni nu ale tale.
Ce inconNtienMi sunt oamenii când îNi irosesc timpul pentru aNi îmbuiba corpul, a acumula bogLMii Ni a
a&unge sL aibL maximum de posesiuni. "n momentul în care vor muri, vor trebui sL lase totul în urma lor.
#i se pierd în scu!e interminabile3 4,u am timp sL medite!4, spun ei, 4trebuie sL mL duc la toate acele
întâlniri de afaceri4. Dar uitL cL, atunci când Dumne!eu îi va c)ema la #l, vor fi obligaMi sL întrerupL toate
aceste anga&amente. =oartea este singurul 4anga&ament4 ce nu poate fi anulat.
De ce sL pier!i atunci atâta timp cu lucruri efemere6 Cât de orb eNti. (re!eNtete! DacL Dumne!eu te
c)eamL, trebuie sL laNi în urmL toate plLcerile sau durerile acestei lumi.
4CautLmL4, îMi spune #l. 4Ji vei gLsi în =ine bucuria imperisabilL pe care tu o cauMi de atâta timp în
valurile impermanenMei. (ot ceea ce tu ai dorit, dea lungul a nenumLrate încarnLri, nu vei gLsi decât în
=ine, pentru totdeauna.4

.
ConsiderL întotdeauna cL nu aparMii nimLnui Ni cL nimeni, de fapt, nu îMi aparMine. (u eNti în trecere pe
acest 0Lmânt Ni adevLratul motiv pentru care eNti aici este foarte diferit de cel pe care tu îl cre!i.
/amilia ta considerL cL îi aparMii, dar dacL vei muri Ni vei renaNte la vecinii tLi, cre!i cL te va
recunoaNte6 Ji prietenii tLi cred cL le aparMii, dar dacL vor exista mici neînMelegeri între voi, câMi îMi vor
rLmâne loiali6 Oamenii spun cL îNi iubesc aproapele, dar ei nu se iubesc decât pe ei înNiNi. De fapt, ei îi
iubesc pe ceilalMi numai în mLsura în care aceNtia le fac pe plac. %devLrata iubire este atunci când, c)iar
cu preMul unui sacrificiu personal, îMi face plLcere sL poMi genera fericire fiinMei iubite. Oare câte fiinMe
iubesc astfel6 /oarte puMine! Ji câte dintre ele sunt la rândul lor iubite6 Ji mai puMine.
'ubirea noastrL pentru Dumne!eu nu rLmâne niciodatL fLrL rLspuns. Ji este c)iar mult mai mult decât
recompensatL, pentru cL Dumne!eu ne înMelege c)iar Ni atunci când toMi cei din &urul nostru ne înMeleg
greNit. 0entru cL Dumne!eu ne iubeNte c)iar Ni atunci când toMi ne pLrLsesc. 0entru cL Dumne!eu Niaduce
aminte de noi c)iar Ni atunci când toMi ceilalMi neau uitat. ,oi suntem ai lui Dumne!eu Ni doar ai 9ui
pentru eternitate.

/
O regulL de aur pe care trebuie sL o urme!i întreaga viaML este sL pLstre!i starea de martor în tot ceea
ce se întâmplL. Ca sL înMelegi mai bine ceea ce vreau sLMi spun îMi voi da urmLtoarele exemple.
'ndiferent de ceea ce tu percepi, fii conNtient cL existL o realitate mult mai vastL, care în aceastL clipL
îMi scapL.
'ndiferent de persoana cu care tu vorbeNti, imaginea!LMi cL existL o fiinML invi!ibilL pentru cel care nu
este receptiv la realitatea subtilL, care îMi vorbeNte prin intermediul acelei fiinMe.
'ndiferent de acMiunea pe care o reali!e!i, urmLreNte sL percepi o altL pre!enML alLturi de tine care te
priveNte, te g)idea!L NiMi dLruieNte putere. "n momentul în care priveNti în oc)ii oamenilor, fii conNtient cL
primeNti prin intermediul privirii lor un mesa& de la Dumne!eu.
Orice eveniment din viaMa ta priveNtel detaNat cum se derulea!L Ni întreabLte ce vrea Dumne!eu sL te
înveMe din aceastL experienML.

0
'ndiferent de ceea ce se întâmplL, priveNte viaMa fLrL ataNament. 0oartLte asemeni oamenilor
inteligenMi care merg sL vi!ione!e un film. Cu cât intriga este mai plinL de suspans, cu atât mai sigur
spectatorii la final vor spune34 Ce film extraordinar!4 DacL filmul are un de!nodâmânt tragic, ei pot trage
anumite învLMLminte, pe care dupL aceea le aplicL în propria lor viaML. 2au dacL eroul se va afla în situaMii
stân&enitoare, ei vor râde de starea lui de încurcare. Dar oare, când vor fi ei înNiNi în situaMii &enante, câMi
dintre ei vor fi capabil sL râdL cu umor? sau când vor trece printro situaMie dramaticL, câMi dintre ei se vor
gândi cL au ceva de învLMat din aceasta6 ,u mulMi, cu siguranML. /ilo!ofia lor de viaML se re!umL atunci la
expresia cunoscutL3 4=ai bine sL aibe alMii probleme, nu eu.4 /ii detaNat de tot ceea ce îMi poate aduce
viaMa, bun sau rLu.
%vând o astfel de atitudine te vei elibera progresiv de identificarea cu aceastL lume de vis, pentru a
deveni în final conNtient de fu!iunea ta cu Creatorul.

5
DacL doreNti sL depLNeNti limitLrile egotice, trebuie sL înveMi sL devii impersonal în ceea ce priveNte
propriile tale sentimente. %deseori, c)iar dragostea noastrL faML de Dumne!eu este personalL, omeneascL.
2e întâmplL aNa atunci când acordLm prea multL importanML egoului, tocmai cel pe care trebuie sLl
transcendem pentru a9 putea gLsi pe Dumne!eu.
%cesta este motivul pentru care este mult mai bine sL doreNti sL9 cauMi pe Dumne!eu în primul rând
pentru a atinge o stare de comuniune extaticL cu #l, Ni doar în al doilea rând pentru ai oferi iubirea ta?
adeseori iubirea ta pentru #l nu este detaNatL, impersonalL, o adevLratL 'ubire DivinL.
7ad)a era unul dintre cei mai iubiMi discipoli a lui ;ris)na. Dar Ni ea sa lLsat furatL de aceastL ilu!ie
a iubirii ataNate, posesive, pânL când a cre!ut cL iubitul ei, ;ris)na, îi aparMine. "ntro !i însL, în timp ce se
plimbau prin pLdure, 7ad)a ia spus lui ;ris)na3 42unt foarte obositL!4 45rei sL te iau în braMe64, a
întrebato ;ris)na. #a ia rLspuns afirmativ, fiind foarte încântatL de gestul lui. ;ris)na luato în braMe Ni
au continuat drumul. Dar în momentul în care ea a gândit cât de minunat este ca iubitul ei sL o MinL în
braMe, brusc sa tre!it cL a cL!ut &os. ;ris)na, pur Ni simplu, dispLruse. %tâta timp cât ea pLstra atitudinea
de posesivitate, el nu putea sL existe pentru ea. 'mediat, reali!ând greNeala ei, a îngenuc)eat la pLmânt Ni a
început sL se roage3 4Dumne!eu, te implor, iartLmL!4 ;ris)na a reapLrut, ca Ni cum nimic nu se
întâmplase. Ji amândoi au continuat drumul prin pLdure.

1
Cei care a&ung sLi poatL iubi pe ceilalMi fLrL egoism, sunt pe punctul de a descoperi secretul
devoMiunii divine. 2ingurul lucru care le mai rLmâne de fLcut este sL diri&e!e aceastL iubire cLtre
Dumne!eu.
7ad)a era una dintre cele mai frumoase gopii. ;ris)na îNi manifesta iubirea faML de ea întrun mod
divin, nonposesiv, iubire pe care, de fapt, el o dLruia tuturor. DupL o perioadL de timp, celelalte gopii au
devenit geloase pe 7ad)a. Observând atitudinea lor, ;ris)na sa )otLrât sL le dea o lecMie.
"ntro !i, când 7ad)a era plecatL Ni toate celelalte gopii erau adunate în &urul lui ;ris)na, el a început
sL se vaite3 4O), o), am o teribilL durere de cap. O), vL rog, poate cineva sL facL ceva pentru mine64 4Ce
anume64 au întrebat toate în cor, gata sLi sarL în a&utor. 42punene ce trebuie sL facem ca sLMi alinLm
durerea, pentru cL noi facem orice pentru tine.4 4DacL una singurL dintre voi va masa cu piciorul capul
meu, instantaneu durerea va dispare.4 #le au fremLtat de groa!L. "n 'ndia a plasa piciorul pe capul unei
fiinMe este o insultL, iar pe capul unui înMelept este un sacrilegiu. %stfel cL, întro stare de profundL
consternare, toate gopiurile au privit în pLmânt. ,ici una nu a îndra!nit sLNi ofere serviciile. Ji între
timp 4durerea de cap4 a lui ;ris)na a devenit din ce în ce mai puternicL.
"nsL dupL o scurtL perioadL de timp, a apLrut 7ad)a. 5L!ândul pe ;ris)na cât de tare suferL, la
întrebat disperatL3 4Ce pot sL fac pentru tine ca sL te a&ut64 4(e rog mult masea!Lmi cu piciorul capul?
nimic altceva nu mL va a&uta.4 4>ineînMeles4, ia rLspuns ea,4imediat4.
4,u, nu , nu trebuie sL faci aNa ceva4, au strigat toate gopiurile îngro!ite în cor.
4De ce nu64 a întrebat 7ad)a.
4DacL vei face aceasta, vei a&unge cu siguranML în iad.4 4%sta este ceea ce vL îngri&orea!L pe voi64, a
rLspuns 7ad)a supLratL. 4DacL masând cu piciorul meu capul lui ;ris)na îi voi dLrui un singur moment
de liniNte, eu voi merge liniNtitL în iad pentru eternitate.4 Ji când tocmai urma sL punL piciorul pe capul
lui ;ris)na, acesta, !âmbind, a oprito. 4Durerea de cap4 îi trecuse ca prin farmec. %tunci, celLlalte gopii
au înMeles cL ele sau preocupat mult mai mult de propriul lor bine decât de binele lui ;ris)na Ni toate au
îngenunc)iat în faMa nonegoistei iubiri a lui 7ad)a.

2
Cn vi!itator la întrebat pe 0arama)ansa Bogananda3 4#ste necesarL renunMarea pe calea spiritualL64
4Da4, ia rLspuns =aestrul. 4'ndiferent dacL o fiinML este cLsLtoritL sau trLieNte singurL, ea trebuie sL simtL
cL în inima sa este dLruitL celui 0reaiubit, Cel care sLlLNluieNte în templul inimilor noastre. 7enunMarea
înseamnL înainte de toate nonataNament. ,u existenMa ta exterioarL are importanML în oc)ii lui Dumne!eu,
ci cum trLieNti în inima ta. /L din inima ta un templu Ni din dragostea ta pentru Dumne!eu, veNmântul
tLu.4

3
2L nu gândeNti niciodatL cL lucrurile îMi aparMin. De fiecare datL când vLd o fiinML care are nevoie de
ceva ce îmi aparMine, îi dLruiesc acel lucru cu bucurie.

4
DacL doreNti sL simMi pe Dumne!eu cum te g)idea!L în întreaga ta viaML, nu pierde timpul vorbind
prea mult. 9iniNtea este altarul 2piritului.

-0
%tunci când eNti în compania celorlalMi, fii alLturi de ei cu toatL fiinMa ta. Dar în clipa când rLmâi
singur, fii doar cu Dumne!eu. Ji fL tot posibilul sL petreci cât mai mult timp cu #l.

--
2olitudinea este preMul evoluMiei.

-.
#ste foarte important mediul în care trLieNti. DacL îMi laNi )aina întro camerL în care oamenii
fumea!L, dupL câteva ore ea va mirosi a fum. DacL o laNi în mi&locul unei grLdini, ea va aduce miros de
aer proaspLt Ni de flori în casL. 9a fel se întâmplL Ni cu mintea? ea se impregnea!L cu vibraMiile celor din
&urul tLu. DacL vei trLi alLturi de pesimiNti vei deveni tu însuMi un pesimist.
Dar dacL vei trLi alLturi de oameni veseli Ni fericiMi, în timp te vei transforma Ni tu întro fiinML veselL
Nî fericitL. =ediul încon&urLtor este adeseori, din pLcate, c)iar mai puternic decât voinMa ta. % sta alLturi
de oameni fLrL a le absorbi deloc gândurile, sau doar întro micL mLsurL, necesitL o mare putere
spiritualL.
"ncepLtorii pe calea spiritualL ar trebui sL fie foarte atenMi în ce mediu trLiesc. #i ar trebui sL trLiascL
alLturi de alte fiinMe care doresc sL evolue!e spiritual Ni sL evite compania fiinMelor orientate materialist Ni
a fiinMelor egotice. "n mod special trebuie sL evite fiinMele care sunt orientate negativ.
%deseori, pentru evoluMia unei fiinMe, compania în care trLieNte este de maximL importanML,
determinând acea fiinML sL devinL un pLcLtos sau un sfânt.

-/
#ste de preferat sL trLieNti în infern alLturi de un mare înMelept, decât în paradis alLturi de !ece proNti.

-0
9aptele gras se transformL în unt Ni pluteNte deasupra apei. 9aptele obiNnuit se amestecL cu apa,
diluânduse.
9a fel, când mintea umanL sa transformat în 4untul4 reali!Lrii de 2ine, nu mai este afectatL de
influenMele lumeNti.
Discipolii obiNnuiMi trebuie sL îNi aleagL compania cu gri&L. 0e cât posibil, ei trebuie sL evite mediile
care sunt incompatibile cu aspiraMia lor de a9 gLsi pe Dumne!eu.

-5
5iaMa este plinL de suiNuri Ni coborâNuri. DacL îMi vei lLsa sentimentele sL urme!e valurile diferitelor
situaMii ale vieMii, nu vei atinge niciodatL starea de calm interior, esenMialL pentru a reuNi sL progrese!i
spiritual. Din acest motiv, este foarte bine sL nu reacMione!i emotiv, sub impulsul unor stLri de moment.
CrmLreNte sL te detaNe!i de atracMii Ni repulsii.
O minunatL regulL de viaML care te va a&uta sL depLNeNti numeroase situaMii dificile constL în a avea
întotdeauna simMul umorului.

-1
Când în cei din &urul tLu vei vedea numai aspectele lor negative, numai ce este rLu în fiinMa lor, aduMi
aminte cL de fapt este ceva în neregulL cu persoana ta.
%tunci când eNti întro stare de armonie interioarL, toate lucrurile Mi se vor pLrea corecte, pentru cL
atunci vei reali!a cL toate fac parte din Dumne!eu. Doar în acel moment vei accepta viaMa aNa cum este Ni
vei privi cu înMelegere Ni simpatie toate fiinMele indiferent de greNelile pe care le fac.

-2
Cn discipol avea în permanenML tendinMa sL fie morocLnos.
"ntro !i =aestrul ia spus3 4DacL tu vrei sL fii trist, nimic pe lumea aceasta nu te poate face fericit Ni
vesel. DacL, din contrL, tu alegi sL fii fericit, nimic Ni nimeni în lumea aceasta nuMi va putea fura
fericirea.4 ,u poMi sL9 iubeNti pe Dumne!eu Ni, în acelaNi timp, sL fii rLu cu oamenii din &urul tLu. ,u
poMi sL9 iubeNti Ni totuNi în inima ta sL mai existe urL. =odul în care te comporMi cu ceilalMi reflectL starea
ta de conNtiinML Ni condiMionLrile tale.

-3
2L nuMi imagine!i vreodatL cL poMi câNtiga dragostea lui Dumne!eu dacL tu nici mLcar nu eNti capabil
sL cucereNti dragostea fiinMelor din &urul tLu. DacL cu adevLrat "l iubeNti pe #l, trebuie sL9 iubeNti pe #l în
toMi.

-4
,u considera cL ai un anumit nivel spiritual ba!ândute pe opinia unei alte persoane, cu excepMia
ca!ului în care te poMi ba!a pe puterea ei de discernLmânt. "n ma&oritatea ca!urilor, oamenii îi laudL sau îi
criticL pe ceilalMi pornind de la niNte criterii false. 9e plac anumite lucruri pentru cL vin în spri&inul
opiniilor lor, indiferent cL acestea sunt greNite, sau le displac alte lucruri pentru cL se opun pLrerilor lor.
%cceptL atât lauda, cât Ni critica cu aceeaNi stare de liniNte. Ji dacL trebuie sL alegi una din acestea,
este preferabil sL alegi critica.
Cu mult timp în urmL, trLia un înMelept în 'ndia, ale cLrui întâlniri cu discipolii sLi erau perturbate de
vi!itele unei fiinMe sceptice, care nu urmLrea decât sL scoatL la ivealL greNelile înMeleptului.
Discipolii încercau de mult timp sLl convingL pe maestru sL scape de el, dar acesta nici nu dorea sL
audL de aNa ceva.
"ntro searL, un discipol a intrat foarte fericit pe uNL Ni a spus3 4=aestre, duNmanul tLu, fiinMa aceea
rLutLcioasL a murit4.
4O),4 a început sL suspine maestrul, lacrimi curgândui pe obra!, 4cel mai bun prieten al meu a
pLrLsit aceastL lume. #l era singura fiinML care dorea sL mL a&ute sLmi depLNesc greNelile. Oare voi mai
gLsi vreodatL o asemenea fiinML64

.0
Cnui discipol care era bântuit de umbrele îndoielii Bogananda ia spus3 4,u te ba!a pe raMiune.
%ceasta este instrumentul pe care 2atana îl utili!ea!L pentru ca sL te pLcLleascL. 7aMiunea este asemeni
unui cuMit cu douL tLiNuri. DacL nu Ntii sLl foloseNti, poate fi periculos. O singurL miNcare greNitL Ni te poMi
tLia tu însuMi. Din momentul în care îndoiala îMi pLtrunde în minte, trebuie sL o elimini. #limino, urmLrind
ca toate acMiunile tale sL le dedici lui Dumne!eu. %tunci când te îndoieNti, îi permiMi 2atanei sL te
controle!e.
;ris)na spune în >)agavad Aita3 4O), %r&una, cel care se îndoieNte este cel mai nefericit dintre
muritori.4

.-
#xistL douL tipuri de neîncredere3 una distructivL Ni alta constructivL. ,eîncrederea distructivL este de
fapt scepticism, îndoialL. Oamenii care cultivL aceastL atitudine sunt la fel de orbi în îndoiala lor ca
bigoMii în !elul lor.
O cercetare plinL de obiectivitate nu are în oc)ii lor nici un fel de sens. #i nu doresc, de fapt, decât sL
gLseascL informaMii care sL respingL ideile noi Ni sL le susMinL opiniile lor sau ideile ma&oritLMii.
2cepticismul este asemeni momentului în care 4radioul4 mentalului este desc)is, dar nu prinde nici
un post. #l împiedicL fiinMa sL capte!e intuiMia, care nu poate apare decât întro stare de liniNte interioarL.
,eîncrederea constructivL re!idL întro stare de curio!itate inteligentL, întrun examen imparMial. Cei
care cultivL aceastL atitudine nu vor avea niciodatL de suferit Ni nici nu vor accepta ca reale opiniile lipsite
de consistenML ale celorlalMi. #i îNi vor pLstra mintea în permanenML trea!L Ni vor dori înainte de toate sLNi
verifice intuiMiile prin proprie experienML.
%cesta este un mod corect de a te apropia de %devLr.

..
Cn discipol era mLcinat de nenumLrate îndoieli. Bogananda a încercat sLl a&ute adeseori, dar fLrL
prea mare succes. "ntro !i, el ia spus3 40uterea gândului este o forML extraordinarL. (u trebuie sL devii
conNtient cL, dacL Mie teamL de anumite situaMii, vei atrage cLtre tine exact acele situaMii care pe tine te
înspLimântL.
Dumne!eu te binecuvântea!L în fiecare clipL, dar datoritL îndoielilor tale, tu te înc)i!i faML de
manifestarea graMiei sale, care, de fapt, este cea care te a&utL sL elimini toate ilu!iile.
2Eami 2)an<ara a avut un discipol femeie care obiNnuia sL vinL adeseori la el pentru a se plânge cL
se confruntL cu nenumLrate temeri Ni îndoieli.
%deseori îl întreba3 4Ce mL fac dacL se întâmplL aceasta64 sau3 4Ce se intâmplL dacL voi acMiona
aNa64 "ntro !i, aceastL femeie la întrebat îngro!itL3 4Dar dacL eu aN muri în curând64. 2)an<ara a privito
calm Ni ia spus3 4>ine, atunci mori.4 Ji în clipa urmLtoare, femeia a cL!ut fLrL viaML la pLmânt. ,u
2Eami 2)an<ara a fost responsabil de moartea ei. #l a permis pentru prima datL ca un gând al ei sL se
materiali!e!e, cum sar fi întâmplat de multe ori pânL atunci dacL el nu ar fi prote&ato în permanenML. "n
acest fel, sufletul acestei femei a primit o lecMie durL, o lecMie pe care 2)an<ara a încercat în !adar de
nenumLrate ori sL o înveMe cu a&utorul unor metode mult mai blânde.4

./
%titudinile tale mentale sunt foarte importante. 0rogresul spiritual nu se ba!ea!L doar pe practicarea
te)nicilor @oga.
De fiecare datL când ai gânduri po!itive, <undalini va avea o miNcare ascendentL? de fiecare datL când
te umpli de urL sau alte gânduri negative legate de anumite situaMii sau oameni, <undalini automat
reali!ea!L o miNcare descendentL. Când iubeNti fiinMele din &urul tLu fLrL egoism Ni ai gânduri frumoase în
legLturL cu ele, atunci <undalini se miNcL ascendent dea lungul coloanei vertebrale.
Deci <undalini nu este tre!it numai prin intermediul te)nicilor @oga? atitudinea mentalL corectL are o
mare importanML.

.0
7epetLMi în permanenML în gând3 42unt fLrL vârstL, sunt etern, trLiesc dincolo de timp Ni spaMiu, am
fost creat înainte ca galaxiile sL existe.4 'ndiferent cât de îndepLrtat îMi pare Mie Dumne!eu, trLieNte
întotdeauna gândind cLi aparMii. Ji indiferent cât de realL pare lumea materialL Ni cât de reale par
ataNamentele tale faML de ea, urmLreNte so Mii la o cât mai mare distanML de tine, amintinduMi în
permanenML de efemeritatea ei.
Cn fir de iarbL pare extraordinar de mic dacL îl Mii la o distanMa de un metru, dar dacL îl apropii în faMa
oc)ilor tLi pare cu mult mai mare. 9a fel Ni experienMa acestei vieMi, pare importantL pentru cel care o
trLieNte în momentul pre!ent numai pentru cL este atât de aproape de el Ni pentru cL îi permite sL îi
acapare!e în totalitate gândurile Ni sentimentele.
DepLrtea!Lte mental mLcar puMin Ni vei deveni rapid conNtient de cât de insignifiantL este aceastL
lume în comparaMie cu imensitatea adevLrului careo învLluie.

Sumar - PARAMAHANSA YOGANANDA 280 de întrebări şi răspunsuri


CAPITOLUL 20
REALI'AREA SI)ELUI

-
%tunci când mintea se interiori!ea!L Ni nu se mai identificL cu lumea exterioarL sau cu corpul,
privirea interioarL devine clarL Ni focali!atL. "n acel moment, sunetul interior te absoarbe cu totul. %C=
îMi umple fiinMa. 5ibraMiile sale coboarL dea lungul coloanei vertebrale, umplând în final tot corpul,
fiecare celulL vibrând în final cu sunetul %C=.
Aradat, cu cât fiinMa a&unge sL reali!e!e o stare mai profundL de meditaMie, conNtiinMa a&unge sL se
expansione!e din ce în ce mai mult prin intermediul acestui sunet. DepLNind limitLrile corpului, ea
îmbrLMiNea!L vastitatea infinitului.
"n %C=, sau vibraMia cosmicL, devii conNtient de uniunea ta cu tot ce înseamnL viaML. %ceastL stare
este cunoscutL ca %C= 2amad)i sau uniunea perfectL cu Dumne!eu, privit ca sunet cosmic.
%C= este acel aspect din trinitatea creNtinL considerat 2fântul Du) sau Cuvântul lui Dumne!eu.
0rin intermediul unei meditaMii Ni mai profunde, fiinMa descoperL cL, dincolo de vibraMia %C=, poate
percepe starea de nemiNcare a ConNtiinMei C)ristice, care este reflexia în creaMie a 2piritului (ranscendent.
"n tradiMia spiritualL creNtinL, ConNtiinMa C)risticL este numitL /iul. 9a fel cum în plan uman, fiul este
reflexia tatLlui, tot astfel ConNtiinMa CosmicL, C)ristos reflectL ConNtiinMa lui Dumne!eu (atLl
transcendent. CrmLrind sL aprofunde!e Ni mai mult starea de meditaMie, fiinMa se tre!eNte faML de ConNtiinMa
C)risticL Ni percepe identitatea cu aceastL conNtiinML divinL.
Cufundânduse Ni mai profund în meditaMie, fiinMa transcende creaMia Ni devine una cu fiinMa (atLlui,
trLind starea de 2atC)it%nanda. 0arcurgerea acestor etape ale meditaMiei permite descperirea în ordine
inversL a celor trei aspecte ale trinitLMii3 2fântul Du), /iul Ni (atLl.
=ulte fiinMe nu sunt conNtiente cL denumirea SC)ristosT nu a fost numele pe care 'sus la primit la
naNtere, ci este un titlu ce semnificL 4Cel ales de Dumne!eu4.X
9a fel, ;ris)na în 'ndia era numit Vadava ;ris)na sau C)ristna, cum mai este scris uneori.
'sus a fost un mare maestru. #l a fu!ionat cu ConNtiinMa C)risticL. Oricare fiinML ce atinge aceastL
stare de conNtiinML poate fi numitL C)ristos, pentru cL Nia di!olvat egoul în conNtiinMa infinitL a lui
Dumne!eu.
%C=, sau 2fântul Du), mai este numit Ni =ama DivinL, cLci ea repre!intL aspectul feminin a lui
Dumne!eu.
>iserica catolicL îi învaML pe credincioNi cL fiinMa umanL trebuie sL a&ungL la =ama DivinL pentru a9
putea cunoaNte pe C)ristos. 0entru ea, =ama DivinL este =aria, mama lui 'sus. %cest lucru este adevLrat,
c)iar dacL interpretarea care i se dL este mai profundL decât cea în general acceptatL. De fapt, pentru a
atinge conNtiinMa C)risticL trebuie sLMi fu!ione!i conNtiinMa cu %C=, vibraMia cosmicL.
7eali!area 2inelui semnificL faptul cL ai înMeles cL adevLratul tLu eu nu este egoul, ci 2inele 2uprem,
picLturL din vastul ocean spiritual care a manifestat doar pentru o scurtL perioadL de timp valul conNtiinMei
pe care o consideri ca fiind a ta.

.
4%m citit cL trinitatea creNtinL este identicL cu trinitatea )indusL,4 a spus un student la teologie.4#ste
adevLrat64
4,u,4 a rLspus Bogananda,4>ra)ma, 5is)nu Ni 2)iva personificL cele trei aspecte ale lui %C=,
vibraMia care creea!L, susMine Ni distruge Cniversul. >ra)ma este Creatorul, 5is)nu este menMinLtorul,iar
2)iva este distrugLtorul.
%C= este ortografia corectL, cu trei litere? în engle!L am întâlnito adesea scrisL ca O=, doar cu
douL litere. 4%4, prima literL, repre!intL vibraMia creatoare? a doua literL, 4C4 repre!intL vibraMia
menMinLtoare? iar a treia literL 4=4 repre!intL vibraMia distrugLtoare, care reabsoarbe Cniversul înapoi în
liniNtea infinitL.
"n engle!L, %C= este adesea scris doar în douL litere O=, pentru cL 4O4, în engle!L, este un diftong
pe care ma&oritatea oamenilor îl pronunML 4%C4 cu 4%4 lung, ca în cuvântul 4car4. 0ronunMarea acestui
4%4 lung este greNitL. 4%C=4 este pronunMia corectL.
(radiMional, în 'ndia se cântL %C= de trei ori la rând pentru a evoca cele trei aspecte. 0rima datL este
emis cu tonalitate înaltL, a doua oarL cu tonalitate mai &oasL, iar a treia oarL cu tonalitate gravL. %ceste
diferite tonalitLMi se regLsesc în sunetul cosmic. 5ibraMia creatoare, >ra)ma, este tonalitatea înaltL? cea a
lui 5is)nu, menMinLtoare este mai &oasL? iar cea a lui 2)iva, care corespunde disoluMiei totale, este un sunet
grav Ni profund.
(rinitatea )indusL ce este ec)ivalentL trinitLMii creNtine este numitL %um(at2at3 %um, 2fântul Du)
(at, ;ut)ast)a C)aitan@a, sau ConNtiinMa C)risticL 2at, aspectul de (atL al Divinului, 2piritul de dincolo
de vibraMie. 2at înseamnL 4existenML divinL4. % fost descrisL întro manierL detaliatL de 2Eami
2)an<arac)ar@a ca fiind starea de 4satc)itananda4, care se traduce prin 4purL existenML purL conNtiinML
purL beatitudine.4

/
Cn discipol la întrebat pe Bogananda3 4Aurudeva, când putem considera cL o fiinML este un
maestru64 4Cn maestru este fiinMa care a atins conNtiinML C)risticL4, ia rLspuns Bogananda.

0
4"nvLMLtura ta îmi clarificL întrun mod minunat scrierile marilor mistici creNtini4, ia spus un discipol
întro !i lui Bogananda.
4%devLrul este întotdeauna simplu4, ia rLspuns =aestrul, 4c)iar dacL în simplitatea sa nu este
întotdeauna uNor de înMeles pentru mintea umanL. Cnei pLsLri ce se naNte întro colivie îi este greu sL
înMeleagL cL a fost creatL pentru a !bura liber pe cer. "n acelaNi fel, spiritului uman îi este dificil sL
înMeleagL cL natura sa originarL este omnipre!enMa.
#ste greNit sL numim aceNti mari sfinMi 4mistici4? adevLrul Divin nu este mistic. Oamenii cred cL
lumea materialL este realL Ni cL universul interior este vag Ni confu!. Cn mare mister constL în faptul cL
numeroase fiinMe sunt foarte mulMumite de aceastL lume a ilu!iei Ni consacrL foarte puMinL energie pentru
al gLsi pe Dumne!eu. %devLrata confu!ie constL în percepMia greNitL pe care oamenii o au despre adevLr.
%devLraMii 4mistici4 sunt oamenii Ni nu sfinMii.
4=isticism4 este un concept greNit, pentru cL seamLnL confu!ie în cLutLrile spirituale ale oamenilor.
Când cLutarea adevLrului devine confu!L, ne cufundLm de fapt în umbrele imaginaMiei subconNtiente, în
loc sL de!voltLm puterea voinMei Ni a concentrLrii care ne va conduce la starea de supraconNtiinML.

5
4Ce este samad)i64, la întrebat odatL pe Boganada un vi!itator. 4%m citit în numeroase cLrMi despre
acest subiect, dar nu cred cL am înMeles semnificaMia realL.4
42amad)i4, ia rLspuns Bogananda,4este starea în care fiinMa reali!ea!L cL este mult mai mult decât
corpul fi!ic. 0rin Sreali!LriT eu mL refer la mult mai mult decât simpla înMelegere intelectualL.
S7eali!LrileT de acest gen sunt imaginare. #u mL refer la acea stare de conNtiinML în care pricepem cL noi
suntem în tot Ni în toate.
%cum câteva !ile iam spus unei fiinMe3 4%i un gust amar în gurL, nui aNa64
4Cum NtiMi aceasta64 ma întrebat acea persoanL.
40ot Ntii aceasta pentru cL în samad)i sunt la fel de mult în corpul tLu cât Nin al meu. "n samad)i poMi
Ntii tot ce se întâmplL la orice distanML, transcen!i orice limitare a timpului Ni a spaMiului. %tunci conNtiinMa
ta îmbrLMiNea!L omnipre!enMa. 0ercepi corpul uman ca fiind o parte infinite!imalL a realitLMii infinite.4
#xistL douL stadii ale stLrii de samad)i. "n prima, conNtiinMa se cufundL în infinit în timpul meditaMiei.
Bog)inul nu poate menMine aceastL stare Ni dupL ce iese din meditaMie. %ceasta se numeNte savi<alpa
samad)i.
% doua stare se numeNte nirvi<alpa samad)i. "n aceastL a doua stare de conNtiinML, continui sL rLmâi
fu!ionat cu ConNtiinMa DivinL c)iar Ni atunci când acMione!i sau vorbeNti în aceastL lume.
,irvi<alpa samad)i este cea mai înaltL stare de conNtiinML. OdatL ce ai atins aceastL stare, nu mai este
cu putinML sL fii din nou tentat de ilu!ie.
%ceastL distincMie între cele douL stLri reiese clar întrun poem pe care lam scris odatL demult3 4"n
savi<alpa samad)i @oga =L cufundam în 2inele meu, "n nirvi<alpa samad)i @oga =L regLsesc în 2ine.
'sus C)ristos a vorbit despre aceastL cufundare a 2inelui personal în 2inele infinit. #l a spus34 CLci
cine va voi sLNi scape sufletul îl va pierde Ni cineNi va pierde sufletul pentru mine, îl va afla.4X

1
Cn discipol ce privea portretul gurului sLu, cântând Ni dLruindui flori în semn de devoMiune, a intrat
întro stare atât de profundL de comuniune cu Divinul încât simMea cum conNtiinMa sa cuprinde întreg
Cniversul.
4#u dLruiam flori portretului unei alte fiinMe, dar acum miam dat seama cL, dincolo de acest corp, eu
sunt cel care susMin întreg Cniversul. =L înclin în faMa 2inelui meu4, Ni a început sLNi punL flori pe
propriul sLu cap.

2
"n momentul în care o fiinML îNi reali!ea!L 2inele, aceastL stare se reflectL atât asupra corpului cât Ni
asupra sufletului. ,u trebuie sL te rogi ca Dumne!eu sL vinL spre tine. Dumne!eu este omnipre!ent Ni tot
ceea ce ai de fLcut este sLMi îmbunLtLMeNti modul de înMelegere.

3
Când îl vei gLsi pe Dumne!eu6 Când toate dorinMele pentru alte lucruri vor dispare, când vei reali!a
cL singurul lucru care meritL sLl doreNti este sLl cunoNti pe Dumne!eu. Când toate gândurile, toate
sentimentele vor fi cuprinse de dragostea ta pentru #l.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->